Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romn:nAniei

GzuSIL{M,JOHNCalicoJoe /John Grisham; trad.: Graal Soo.oft. -.- Bucureqti: Editura RAq 2013

ISBN 978-606-609-496-2

I. Graal Soft (trad.)

82l.l1l(73)-31=l3s.l

Editura RA:AOGrupul Editoriarial RAO

Str. BArgiului nr. 9- l I , BwSucuresti, Rorhi+fa

www.raobooksi ls.com

JOHN GRISH8T{AMCalbo joevioe

Copyright @ 2012 by Belflbilry Holdings.lnc.Toate drepturile n3 rezervate

Publicat in Statele Unite de III Doubleday, oiiwzie a

Random House, Inc-r.c., New York,

si in Canada de Random House of lof Canada Limired, Toronto

Traducere din limUmba engleziGRAAL SOOFT

O Editura RACI^O, 2013Pentru versiunea in liril limba romAni

2013

ISBN 978-606,600609-496-2

I

Jatdlui meu i-a fost extirpatd tumoarea de la pancreas cu orllpt[mdnd in urmd. Operafia a durat cinci ore gi s-a dovedit maitlificili decdt preconizaserd chirurgii. Apoi, i-au dat vestea tristdcil majoritatea oamenilor aflati in starea aceea au slabe ganse sa ffA-irtscd mai mult de nouilzeci de zile. Din moment ce eu nu gtiusemnimic.despre operalie sau despre tumoare, nu fusesem acolo c6nd irc ddduse sentinta la moarte.

Comunicarea nu reprezintd o prioritate pentru tata. Cu zece aniln urm[ divorfase de nevastb gi igi gdsise alta inainte ca vestea s6

lliunge la mitre. Actuala lui so{ie - a cincea sau a $asea - md sunapand la urme qi, dupd ce se prezentb din nou, imi dddu detaliile des-pre{umoare qi despre restul problemelor. Agnes imi explicd faptulclt tata nu se simtea bine gi cd nu voia sd vorbeascd. I-am spus cd elnu voia niciodatd sb vorbeascd, indiferent cum se simfea. Md rug[sll dau vestea qi restului familiei. Aproape cA am intrebat ,,De ee?o',

dar n-am vrut se md cert cu sdrmana femeie.Restul fi{miliei e compus din sora mea mai micd, Jill, gi mama.

.lill locuieqte in Seattle gi, din cete $tiu, nu mai vorbeqtO cu tatade cel pufin zece ani. Are doi copii mici, pe care nu i-am intdl-rrit niciodati, gi nici n-o sd-i intAlnesc vreodatd. Mama, dupd cesupraviefuise celor doisprezece ani de cdsdtorie, fusese norocoase.cil reugise sd scape qi ne luase pe Jill qi pe mine cu ea. Bdnuiam cdvcstea mo{ii iminente avea se aibd impact zero asupra ei. Inutil sdspun cd nu obignuim si ne int6lnim de Crdciun sd facem schimb decadouri in fa{a gemineului.

6 .loHN GRISHAN4

Dupd telefonul,de la Agnes, stdteam la birou qi md gAndeam

la viafa ftrd Warren, tatdl meu. incepusem s6-i spun Warren c6nd

eram in facultate pentru cd era mai degrabd o persoand, un strdin,

decdt tata. Nu avusese nimic impotrivS. Nu ii pdsase niciodatfl cum

ii spuneam qi am presupus intotdeauna cd ar prefera s[ nu-i spun inniciun fel gi sd nu-l sun. Cel pu{in eu fbceam din c6nd in cAnd acest

efort; el nu. Dupi cdteva minute, am recunoscut adev6ru1: viafa

firi Warren avea sd fie la fel ca viafa cu Warren.

Am sunat-o pe Jill gi i-am dat vestea. Prima ei intrebare a fost

dacd aveam de gAnd s6 merg la inmormdntare, ceea ce era,irftr-unfel, prematur. Voia sd gtie dacd era bine s6-l viziteze, s6 discute cu

el, prefbcdndu-se c6-i pasd c6nd, de fapt, nu-i p[sa deloc. Nici mie,gi am6ndoi recunoqteam asta. Nu-l iubeam pe Warren pentru cd nu

se interesase niciodatb de noi. Abandonase familia cdnd noi eram

mici qi igi petrecuse ultimii treizeci de ani purtdndu-se ca 9i c6nd

noi n-am fi existat. Eu 9i Jill deveniserdm am6ndoi pdrinli qi consi-

deram cderade neconceput caunui tatd sSnu-i pese de copiii lui.

- Eu nu merg, declari ea in final. Nici acum, nici mai tdrziu.Tu?

- Nu gtiu, am rdspuns. Trebuie sd mh gdndesc.

AdevSrul e cd gtiam cb md voi duce sd-l vdd. Distrusese majo-

ritatea legdturilor din viata sa, dar mai era o parte importantd, o

afacere neterminatd, de care trebuia sd se ocupe ?nainte de a muri.

Mama locuieqte in Tulsa impreun[ cu cel de-al doilea so{. Inliceu, Warren era biiatul formidabil , iar ea, regina balului, cea maipopularb fatd. C[sStoria lor fusese un eveniment ce exaltase ordqe-

lul in care stbteau, dar dupd cilivaani aldturi de Warren, toatd exal-

tarea dispdruse. $tiam cd nu mai vorbiserd unul cu altul de decenii.

$i de ce-ar fi fEcut-o?' - Mam6, am nigte vegti proaste, am spus in receptor qi am incer-

cat sd par suficient de grav.

- Ce e? intrebd ea repede, probabil temdndu-se sd nu fie vorba

despre unul dintre nepofi.

- Warren e bolnav. Are cancer la pancreas qi are mai pulin de

trei luni de triit. :

Urmfl o pauzd, un rdsuflat de ugurare qi apoi spuse: r

cALrcoJoE 7

- Credeam c[ e deja mort.Iatd dovada. De la slujba lui de inmorrndntare aveau si lip-

seascd membrii familiei indurerate.

- imi pare rdu, spuse ea. Cred cb trebuie sE te ocupi tu de asta.

- Aga cred.

- Nu vreau s[ qtiu nimic, Paul, sunS-md cdnd se terminS. Saunu. Nu-mi pasb ce se int6mpl6 cu Warren.

- inleleg, mamd.

O lovise de cAteva ori, probabil de mai multe ori decdt qtiam eu.

Bduse, alergase dupd femei gi dusese via\a grea a unuijucdtor pro-fesionist de baseball. Fusese arogant gi increzut, iar dela vdrsta decincisprezece ani se obiqnuise s[ oblind orice dorea, pentru ci el,Warren Tracey, putea arunca o minge de baseball printr-un peretede carbmidd.

Am reuqit sd vorbim despre copii, iar ea a vrut sd gtie cdnd osd-i mai vad6. DupE experienfa equatd cu Warren, fiind o femeiefrumoasd qi inteligentd, iqi refbcuse via{a. Se mbritase cu un blrbatputin mai in vdrstS, director intr-o companie de foraj, care ne ofe-rise un cbmin bun mie gi lui Jill. O iubea pe mama gi asta era totceea ce conta.

Mdindoiam cd Warren o iubise vreodatb.

2

ln vara anului I97 3, lara iqi revenea ugor dupd trauma Vietnam.Spiro Agnew era in pericol qi, intr-un final, avea si cadd. AfacereaWatergate devenea din ce in ce mai fierbinte pe mlsurd ce apd-reau noutSfi. Aveam unsprezece ani gi eram prea pulin congtientrde ceea ce se intAmpla in lumea real[, fiind lipsit de griji la vdiasta. Baseballul era lumea mea qi nimic altceva nu conta.

Tata juca pentru New York Mets, iar eu muream gi inviam lafiecare meci. $i eu serveam pentru Scrappers in Liga Micd WhitePlains gi, pentru cd,tataera cine era, de la mine'se aqteptau la lucrurilmdrefe. Rareori mI ridicam la acele agteptdri, dar avusesern cdtevamomente promildtoare.

Pdnd la inceputul lunii iulie, sfhrqitul campionatului din LigaNalionalS de Est devenise o competiJie plictisitoare. Toate celegase echipe, Mets, Pirates, Cardinals, Phillies, Cubs gi Expos, se,

invdrteau in jurul .5001 qi nu pireau prea hot6rdte sb marcheze noipuncte. in Vest, Reds qi Dodgers dddeau inapoi. in Liga Americand,rcei de la Oakland A's - {an!oqi, cu echipamente colorate gi cu pdrullung - rdvneau la repetarea campionatului din 1972.

Aldturi de amicii mei umdream jocul cu sfin{enie. $tiam tofijucdtorii gi eram la curent cu toate statisticile. Consultam fiecaretabelS de marcaj, apoi reconstituiam meciurile pe terenurile de joacddin White Plains. Mafa acasd nu era mereu pl6cut6, iar scdparea

rTermen din baseball ce se referd la procentajul victoriilor unei echipd. (n.tr.)

cALrcoJoE 9

nlea era pe teren. Baseballul era cel mai bun prieten al meu, iar latnijlocul lunii iulie 1973, jocul era mai electrizant ca niciodatS.

*

Declinul incepu incet, cu o intindere la tendonul genunchiu-lui. Primul apS.rdtor pe linia debazdde la Cubs AAA1, legitimat inWichita, cdzuin timp ce alerga pe a treia bazd qiplecd acasd. Zitaurmdtoare, Jim Hickman, primul apdrdtor pe linia de bazd pentruClubs se accidentd la spate. Brusc, echipa avea nevoie de cinevacare sd preia postul, aga c6 se orientarS spre clubul lor AA dinM idland, Texas, gi-l sunard pe un individ de doubzeci gi unu de ani,pe nume Joe Castle. La acea vreme, Castle avea .395, cu doudzecirle reuqite din prima loviturd, cincizeci de RBI2, patruzeci de bazelirrate gi o singurd eroare la prima bazd.Era cel mai tare jucdtor dinAA qi fEcea furori.

CAnd primi telefonul din Chicago, Castle dormea in apartamen-Iul sdu sdrdcbcios, pe care il impS(ea cu alli patru jucdtori mairnici din ligd. Un antrenor secund il conduse la aeroport in MidlandEi prinse un zbor spre Houston, unde agteptd doud ore un avion sprel'hiladelphia.. tn aeroport iqi sund familia din ArkansaS 9i ii ddduvcstea €mofionantd. Cdnd ajunse in Philadelphia, un taxi il l6sdll Stadionul Veterans, unde fu imbrdcat repede intr-un costum currumSrul 42 qi fu trimis pe teren.

Cei de la Cubs incepuserd deja antrenamentul. Bineinfeles, eracrrrofiondt, incdntat, aproape zdpdcit, iar cAnd managerul, Whiteyl,ockman, ii,spuse: ,,D[-i drumul. incepi la prima gi lovegti al gap-

tclea'., Castle reugi cu greu sd {ina bdta cea noud. in prima rundd a

rtntrenamentului din liga mare, incercd sd loveascd mingea la pri-rrrele doud aruncbri, dar ratd.

Nu avea sd mai rateze o buni bucati de vreme.Pe banca de rezerve, inainte de meci, dldu peste Don Kessinger,

vcteranul de la Cubs, qi peste un alt bdiat din Arkansas. Kessinger

| (irade ierarhice in diverse ligi de baseball (n.red.)r l{uns Batted In - numdrul de reuqite inregistrate intr-un meci de un lovitor (n.tr.)

LO JOHN GRISHAM

fusese cel mai bun amator in baseball $i baschet la Ole Missr gi era,relaxat qi degajat. Reuqi sd-l facd pe pugti sd se destindd. Singurullui sfat fu: ,,Du-te qi loveqte". Ap6rdtorul central de la Cubs era RickMonday, un alt veteran care se niscuse in Batesville, Arkansas,pu{in mai jos de casa lui Joe, peste Rdul White. intre Kessinger qiMonday, Joe reuqi sd facd fa!6 celor mai mari emo{ii de dinainteaunui meci pe care un jucdtor le poate avea.

Era joi, 12 iulie, o zi greu de uitat in lumea baspballului.Aruncdtorul de la Phillies era stAngaciul Benny Humphries, unjucdtor de mare fo4e $i un bun alergdtor. tn timp ce Joe se indreptdspre platou, in a doua incercare, igi incleqtd dinlii gi iqi propuse sEloveascd la prima amncare, oriunde s-ar fi indreptat. Humphries segdndi cd incepdtorul avea nevoie de o introducere in focurile ligiimari gi didu ce avea mai bun in el. Joe, din partea dreaptd,intui unarapidF-, prinse contact perfect qi lovi, iar mingea aterizd doudzecide r6nduri in spate, in centrul terenului din stdnga. Sprintd in jurulbazelor, exagerat de incdntat, gi ajunse pe banca de rezerve, in mij-locul felicitdrilor, inainte sd apuce sd-gi tragd sufletul.

Nu era primul jucdtor din liga mare care reu$ea o turb completdla prima incercare. De fapt, era cel de-al unspie zecelea. patruzecigi qase reuqiserd sb inconjoare cele patru baze la primuljoc, unspre-zece din prima loviturd. Oricum, numele lui era in cartea recordu-rilor. Era doar inceputul, iar Joe Castle mai avea multe de ar6tat.

in cea de-a cincea reprizd, Humphries incepu cu o aruncarerapid6, sus qi in unghi strdns, ce se voia un avertisment, dar Joenu prinse mesajul. Contribui la scor cu 3 la 1, apoi lovi o mingerrapidd pdnd la linia terenului din stAnga, unde aproape atinse mij-locul st6lpului de mSsurare a altitudinii mingii. Arbitrul de laa treia se pregdti sd invdrtd degetul ardtdtor semnaldnd un turplet al bazelor. Joe, care dddea ocol primei baze qi urmdrea mingea,,incepu sd sprinteze gi incetini ugor c6nd se apropie de a patrabazd.Recordul era al lui gi al incl unui jucdtor. in 1 95 l, Bob Nieman dela St. Louis Browns reugise aceastd performanJd in primele dciuflmeciuri din liga mare.

I Universitatea Mississippi (n.tr.)

CALICOJOE ilMets juca cu Braves in Atlanta in seara aceea) iar meciul nu era

Iltnsmis la televizor. Eram in subsol la Tom Sabbatini gi ascultamvucea lui Lindsey Nelson, minunatul crainic de la Mets, care ne

infbrma in leg6tur[ cu ce se intdmplase in Philadelphia. Nu-i tre-buia prea mult lui Lindsey ca s[ se arate exaltat.

- A bitut recordul, oameni buni, spuse el. Gdnditi-vd la miiletlc tineri care au jucat acest joc Ai numai doi au reuqit s[ inconjoareccle patru baze la primele doud lovituri de bdt5.

- Md intreb dacd el o poate face qi a treia oar5, addugd RalphKiner, sportiv inclus in Hall of Fame qi mAna dreaptd a lui Lindsey.

Cei de la Cubs se Jinur6 aproape de Humphries in a $asearcprizd", iar Phillies inlocuise un jucdtor central, un dreptaci pe

nurne Tip Gallagher. Cdnd Joe iegi din zona de incdlzire,la ince-

lrr"rtul reprizei a qaptea, scorul era str6ns, 4 - 4, iar fanii Phillies,tlc obicei g[l6gioqi, erau tdcu{i. Nu erau aplauze, doar curiozitate.Spre surprinderea lor, Joe lovi din partea stAng[. Din moment cenu avuseserd o evaluare ajocului sdu, cei de la Phillies nu qtiau cd

cl loveqte qi pe dgeapta, qi pe st6ngar. Nimeni nu se obosise sd-lobserve'in timpul antrenamentului. Ldsd sd treacd o aruncare joasd,

eu'efect, apoi respinse urmdtoarele doud mingi rapide. Cu doudIrrvituri reugite, se l5sd mai jos gi igi mutb priza pe bdtd cu cd\ivacentimetri mai sus. Sezonul precedent, condusese in Liga Texand

cu cel mai mic procentaj de ratiri.Joe Castle era cel mai periculos adversar, cu doud lovituri reu-

pite. Rati o minge destul de rapidi ce frcu o ugoarl curbd in direc-(ia opus6 aruncitorului, apoi Gallagher servi una rapid6. Joe lovicu putere qi trimise mingea in centru-stdnga, pe o traiectorie cecontinub sd se inalJe p6ni ce depdgi cu aproape jumdtate de metru

llcretele. in timp ce incercuia bazele pentru a treia oard consecutiv.inregistr6 un record ce pdrea de neatins. Niciun incepdtor nu maile uqise o furb completd in primele trei lovituri de bdt6.

I In original, switch-hitter - jucdtor care lovegte mingea pe stdnga impotrivajrrcfltorilor care aruncd pe dreapta gi viceversa (n.red.).

I2 JOHN GRrSHArvr

Joe Castle era din Calico Rock, Arkansas, un sat mic, pitoresc,situat pe malul RAulqi white, cap[tul estic al mun]ilor ozark. Erafinutul celor de la cardinals gi fusese astfel din zilele lui Diz4rDean' un tandr fermier din Arkansas, conducltorul cerebrei echipe

celor de la Gang, Dizzy a promis, la antrenamentul de primdvard,cd el gi Daffy vor reugi impreund cincizeci de victorii. Au reugit

Gashouse Gang, in anii 1930. Fratele lui, paul, poreclit Daffy, eraqi el aruncdtor in aceeagi echipd. in 1934, in perioada de glorie a

patruzeci gi noud - treizeci pentru Dizz qi noudsprezece pentruDaffy. Doudzeci de ani mai tdrziu, Stan Musial, cel mai bun jucdtorCardinal dintre to1i. era aproape pe punctul de a fi venerat. '

calico Rock le venea greu s6 creadd c6 erau unili de ura fa16 deCubs, dintr-odatd lucrurile se schimbard radical; gi nu oricum, ci cufervoare. in doar c6teva ore, fuseserd convertili in fani Cubs.

Dupd prima reugitd prin inconjurarea tuturor bazelor, se adundo ceatd in faJa bbcdniei Evans de pe Main street. La a doua reugitdincepu s6rbStoarea, iar numdrul celor care soseau veseli continudsd se creasc6. cand p[rin{ii lui Joe, doi frali, sofiile lor gi copiii lorapdrurd la petrecere, furd intAmpinafi cu imbrd{igdri entuziaste gicu urale. Cea de-a treia reuqitd deplind propulsr ordEelulpe orbitd.Sirbitoarea se ?ntinsese gi pe strdzile gi in localurile din chicago.

Oric6t de uimitoare fuseserd cele trei lovituri ale lui Joe, cea

Cu un aparat de radio pe fiecare verandd, ordgelul, la fel canenumdrate altele din Vestul Mijlociu gi din Sudul profund, urmi-rea echipa preferaid, Cardinals, cu multd pasiune, in serile lungi gicalde. Postul KMox din st. Louis transmitea meciurile, iar vocilefamiliare are lui Harry Caray gi Jack Buck se a\zeau pe fiecarestradd qi in fiecare maqind.

Pe 12 iulie ins6, frecvenfele din Calico Rock se schimbard pewGN din chicago, iar prietenii lui Joe gi familia trdiau cu sufletulla gurd fiecare aruncare. Rivalitatea dintre c4rdinals gi cubs eracea mai cunoscutd din Liga Na{ionali qi, degi celor mai mulli din:

de-a patra avea s6-l inscrie pentru totdeauna in sufletul ,,puriqtilor.. ,,

baseballului. in cea de-a noua reprizd,, scorul era strdns, 6 la 6.

cALrcoJoE 13

l)trpi doud ratdri, Don Kessinger era pregbtit pentru a treia arun-care a lui Ed Ramon, care stdtea pe movili{a specialS gi se pregdtea

tlc lansare. Cdnd Joe se pozilioni in fata lui, la lovire, cA{iva dintrecci optsprezece mii de spectatori aplaudard politicos, apoi se lds[ o

tlcere ciudatd pe stadionul Veterans.

Prima aruncare a lui Ramon fu una rapid6, inspre exteriorulplatoului. Joe agtept[, apoi invdrti bAta ca pe o coadd de mdturd,zdrobi mingea gi o trimise pe o traiectorie directS, la cdJiva cen-

timetri de prima baz6,'o loviturd foulr, dar oricum impresionantd.limie Banks, antrenorul Cubs de la prirna baz6, nu avu timp sd

reac{ioneze, iar dacd mingea l-ar fi lovit, ar fi fost rbnit serios.

Willie Montanez, tririmul juc6tor de pe linia de baz6, se miqcdspre stdnga, dar numai dupd ce mingea ricogd de pe margine qi se

lostogoli inapoi, pe teren. Din instinct, Montanez ftcu doi pagi ina-poi. Joe observd acest lucru gi schimbd abordarea. A doua aruncarepdru una rapid6, dar fu, de fapt, una cu vitezd redus6, in61!at5. Cuo reugitd qi un eqec, Ramon incerci incd o aruncare rapidd. Imediatce lansd mingea, Joe ezitd o fracJiune de secund6, apoi indreptdbdta spre baza intdi. Lovi mingea u$or gi o trimise, dribl6nd, spre

.jucdtorul de la a flouabazd, Denny Doyle, care era la fel de uimitca qi Rdmon, Montanez qi toti ceilalfi de pe stadion.

'CAnd Doyle ajunse la minge sau mingea la Doyle, Joe depd-

;ise cu trei metri prima bazd Si ?4cetinea pe linia din dreapta.

Kessinger fbcu turul bazelor gi se indrepta spre run-ul2 final, victo-rios. Mul(imea era cufundatd intr-o tdcere qocatS. Pe fa{a jucdtori-lor ambelor echipe se citea uimirea.

Degi avulese Sansa de a atinge de patru ori apatra bazd intr-unrneci - performanfd pe care baseballul o vdzuse de numai noubori in o sutd de ani * pugtiul alesese, in schimb, sd dea o loviturduqoar5, perfectd, pentru a inscrie un coechipier punctul.

I O minge care aterizeazd afar6, intre liniile de la prima gi a treia baz6, in spatelecelei de a patra baze (n.tr.)I Punct inscris c0nd unjucdtor avanseaz6 la fiecarcbazd gi se intoarce labaza-casd(n.tr.)