Hranirea albinelor
59
-
Upload
jumara-vasile -
Category
Documents
-
view
96 -
download
13
Transcript of Hranirea albinelor
aq ~dwpa o n~zafda~ am 'rapads apfn ?mltr~adrnal ap :tJwnpnlj 301 PUWB yi!qu!wn y~n~waduraq o am eu!qIB ap eg!ur*13 !yuaaF lndurg u1
'~qswa38 aundur! laanlsu [nroloej pu!~ Isurqe mu!qla prr~nc~ p 'aqBa~ ap JWJVJ 83 ~UIN~IUJ ?nulo pq -~z?uyt~q upd 19 IQJOIM 1pqdnls u!~d 'ualod t9 mwu my atwauas In1 -npw qe afuxnlwu av~lmpnlf wutuqa e ap alga m[nsnlrna!drr lnlrq
.aulg1n ap ya!~ulej Inqlns q 3-8 .m ww :,q na ~pmj ap 'an~~ap alauazarr ap !5: Jep 'qmp!nmpq qarLtaza1 ap al~u dung tqs hFluJnu !~FW~J aF!lmvnlJ -3 us ~)JDIO?~ rW!m 0 mde awqp ap q!wj ?a ~nrmywfl~o u!p alatuazar el a%mm rra 'dms u~ 3uaza-r gqj IS ~~!~~JOABJ~U ~.rantpyd !sun apflrpuoa u! 'lapw 'undur! o alniypum pya guJnsucM al aJaa ad anmzal "!unsgs9 'aptan13 'auyav)o.~d ap ahra7a !a pursrua&a q pea= ?S! (smqp) alqn wa ppp~pu~
*!a pmsasn mfiqdap ale3 HUW~ ap qauazaJ !$ alFz!a -OH pwud a@o{olq npn tm warn r,-s knrpeur ap aprJpu03 q ?aqqfa a angdepn o $ez!ttmr es ?nfnduq @rmp B+TJ -qm ap ?sdq q 14 ~luap -unqT: ap apna?d at amp rra mp ammtx m1;*1!mjrp fZ1uutua1~
-a.rr?qonzap ap !a tnppotu Xrmpdw I~EJ 'km~su up ~~~n~~n~~ amcpum u! -.ps
!f-npupnmrd eutqlw 'Balm ap lmp8 puy@e %~m!rrot~nu do[ raaJBul uj ~nsdyp ne au~crluds qquqd aurapxu ~~rn~~tuy~ils ap!l~puoj UI
'amAatl m am ap aueq qs19u!s qmaxmpd 14 wnpe ~fif tp ~nldaj nquad 'ruo ap ylaj quapudapu? alsa gu!qly
*a~nqsgd rh aa.rarm : a~du~~a~ ~~n%ptt a1 asnpoad pop ~mn ~oyaurqlu 'awns amanrp utp Inma -au g.rado38 !Q ryads allqa[aD VTT~ m(au!urgm ';l;le.~ayuI pruqs 'apldq 'apjan~3 'aufalo~d) a~m!nja!h qp[alao 76 apnau ria a~13 ap las n? B.rn$ -snag e3 Jgaupasw qsa anjllqnu aiuqsqns u 5 .rolau?qle InrWsaN
.snpal !RW ~8;)
YQ~ ~m3au ?lap 'aqw ap amaaBom ap !sax 'aluwodw! ~no~d BZRZ -- apqqle 'pnam3 armq arn$rse qe-m~acl epmsx pup amrpcp"3 u~ *~'lrl~wap WWJ a~sa *qp ap qwaj nt mqmamm ap vwmrnI
+mu~?as uratql gs anqag ens ap pudomd p qtJgtqnq~d 3-d qmmj a=sq -?a-J s~ a*optq rn~2rnmqmqlrnd !4 dm !&[me q mp 'anqj 'aqa "ureqxn prpaar 9.~3~ ay a.ma * JqrIlprrrn c? mx+d ea~a~boum amdnsa-rd ar~ql~? ;rp fqpq earauflaqu~
cmdivfk de medlu. AIbfna am un instinct prrternie de economisire a proviziilm ds h a n d chd in stup nu se ecurnrmleazh rrlmle. hmilia nu c q t e puiet, mnsumh miere doar ca sb pmducfi temperatura de 27T g i npoi intrA in repaus pina chd ajunge la kmpemtura criticg de 1 3 , W r ind Inmpe, din nou agitatia (gi consclmul dc miere) pentru a ridica temperatura.
Dacn Intervenim tn aceastii pmiaadA, cu supliment de hranh, nol Ee P
a W d m ritmicltaka, odtrdlmgfnd 9- puktului, ceea ce d u e la un sonsurn mare & hranb.
Crgteren timpurie de puiet Inseam& a epuizslre a allnelor. h plua, hrana adgugata de om se suprapune pcsk un inteadn hdrcat iar d a d aceaqta e ~ t c o hrani protdc& poate pcodum dlarec allbiwa ex- mivi4 a familiilnr $1 expunerea acestora la nosemod.
Penltu a interveni timpwriu cu hrHnirl este bine em familla d fi b neficiat de un zbr dc curiltire.
Hrana lndluenteazl nu n m a l aaupra p d u ~ c l de miere, din punct de vdere cantitativ, c i gi mpra caliatli ~lbinelor cam a@ m e . f n familifle puternice, cu hranA abundentg, lungirnea trompti alblnelor &e de 6,49 rnm, iar la cele mz hrana insufIcIent& aeeasta mte de R,24 mm. 'In psirnul caz canthatea de necbr transportat fn gugA mte de 3 6 3 mg ; iar In a1 doilea caz de numa1 20 mg.
P r b numeroasele aorturi de miere $i polen hrena albinclor eate va- riaa qi asigu1-5 necmanrl de substank nutritive.
Pentru .-$I procura hrana slbinele slnt dotate e~ partieuhrltJ\i an* torno-morf d o g ice deosebite.
Aparatul dig~stiv erte reprexenbt prln : mlitura bucallk, twinge, -fag, gut$, stornee, intstin sub(ire, intestln p o t )i anus. (Fig, 1)
FIR. 1 - Organele Interne la albilrrr ludktolrs Id*& ZaahS : t. - e o w u i ~ weall ; P. aafaa ; 3 - SUP : c - prwantrleul; s. - nmme : k - InWLtn mbtlm; 1, -rpcrum; 8. - g lmds aal!7rm : 9. - tubuNe ltd Halplghl ; 10. - c r ~ ~ e t ; 11. - Imn$ul #angUmr mtw ; I f . - W U f ~ p ~ l & t - .
Armgtura bucala, Eormatg din tromp& rnandlbule q i @& salt- VR, ~*dlim.ZB fun* de pPhenaiune, iualirrare $I maduopre a hranei spre larlnge. T~ompn reprecintii un earacler de rm8, @a prezhta vlllori diferite la sped1 diferlte, ~ l b i n a cu trompa cra mai lung5 flmd dbina caucsziank cu 7,2 mm.
Tromp este format3 din maxile qt bum inferioar% sau labium. Ma- xilele slnt formate din douB p i e numite eubmaxile, eare se continug fiecare cu itipes 61 apoi galeea, (Pig. 2)
Labiumul este f o m t din submenham, ~rmeadl apd 0 pie& tubular8 - menturn, care la bad se divide In palpi labiali. br central se ggsesk limba m u glossa, ce a e termlnh cu lingur~ta (labllum), Cu afubrul tmm- pei (rnaxile yi labium) albina recoIteaz5 nncctarul din fro* iar mandibulele IpartieipA la pmhemiunea pnulelor de polen, prelucrarea cerii g i suati- nPwa trompci. Pimelc trornpei acgoneazii independent, la nevoie se mu- nesc gi forme& un ana l continuu. Saliva ajunge fin canalul trompel, de unde este condusa spre virful limb& amestecindu-se cu hrana. fn repaua trompa este retractatti.
De la aiwlul trompel hrana ajunge tn p a proprlu-zisk ~(clbwitun) care estc o pun~il rnuaculoaslh putcrnic mntractib, unde alimentele sta- t ion~az9 pufin gi apoi sht mnduse in esofag.
Glandele salivare ale albinel sfnt : - glandele hipofarlngiene ; - ~landelc mandibulare ; - glandele postcwebrale ; - innd dele toracice.
' G h n d ~ l e hipofaringime - secret5 18ptIqorul de mat&. Din a 21-a zi de viatA a albinei wcretia faringha este bognti tn amilazll $1 hvertazK, avlnd un rol activ In digestia glucidelor.
Clanddc totadca prezinu o ~ e c r e u e cu pH 6,3-7 care d i l u e d mIe- rea admlnisbatg ,kmelrs @ l u ~ ~ glomarule de polen.
Fnringele reprezintg un mrnpwtirnent ma3 dilatat el tubulul dig-- liv, care este o adevAraM pomp3 de nechr. De aci alimenlele ajung in w f q , w e M! dllatA m d t , f m i n d guga ~i pventriculul.
Gugn este prevlzuta cu rnusculaturfi bine detvoltath, pea smqte la depozi tnrea necinrului si transportarea accstuia, i ~ r proven tricnrlul are I
rot de supaph, controlPnd heccrea alimentelor npre stomac si omoge- nizlnd continutul gwei. Capecitatea gugei ajuwe da 55-77 md, hc8- pind 00-70 mg nectar, dar frecvrnt albina se intoarce In stup cu 35- 4(l mg nectar, rentul lllnd consumat in timpal zbrulul N-l cste regur~titat 71 refnghitlt repetat, proces de pe urma chin z a h m este invertit5 $n a1 umzh qi fructoza.
Stornncul mte capitanat la intdor ou un epitcUu secretor a1 tnzi- melor diastaziee : proteam, triptaze ah lipaze. Substantete proteice d n t scindate pin5 la shdiul de amlnoacizi, iar lipMele In aaeizi grqi gi ~19ce- rink fn am,?st& fom5, i n d din ventrlcvl, incepe abaorbw lor, procea care conthud p9nA la ni~elul redului.
Cen#inutul n e a k b i t tmwrseaPg sbmacu4 fn zona ptIw3d ae a- r n ~ t e c t i cu excretia tuburilor lui Malpighl, apoi ajmge In intentid sub #ire De aid, o parte din apA lmpreunh cu o parte din aubetmtele nutri- tive 8int rej&ah In ntornac, 13 alta parte se ebsaarbe, iar restul chlmulul Intestinal ajungc En rectum.
ReeEyrnul este volurninm, cu peretI1 foarte tlastici, In gmeimea c0- m a sc flse.9~ gase papile redale eu rol de a h s b t i e a apef $1 de s e r e - tie a mtala~ef, aubstanfg ee hpiedircil putrefac#h rnasei acumubte In punga rpctttlil, in special pe trmpul lerrtli, Obhnuit albinelc defecg In afara stupului iar In scsonul haetiv acumuleatA cantlblti de fecale =hi- valente cu din rnw corporal& dar clnd cantitntea pi atsuctura afP8- & T h l d tubul &-tiv ddmt!€t wbe produrn bl h* riorul stupului, simptom al unor maladii gI tulbur5rl digestive.
De-ile albinelor, Pn mod normal stnt lichide de culoare galben- murdar, contin mula elulw&, a* culsranp s5ruri rnlnernle.
: us 831fiw qmd as Jqaqqn 8agq ~ma9f"d !& way ep
maoj qns maaasp3 a yhjamras a mmnta~d o ';st.~mrq n~luad g~wsae+u tmflq tmqs apuqpt '?JEW qyrrmqrrtr ap ajzqaaoap a~dg
Temperabra are o influentEL determinant3 ; s~crefia de nectar Sncepe in general cfnd sc inregktr.eaz5 pesk +EOCC, dcvine optima Sn- t rc 20-30- C $1 scclde tr-cptat, pc rngsura cregterli tempraturii, Enetf nd total ctnd se inrcgistreaza tempcratur~ de 35°C gi mni mari.
Urnidi tatea atmosfericii f avorabllg secretiei dc nectar esk cen situn- til intre G5-75u/0.
UrnidiEaSea ma1 mare qi ploile cnlde, de scurli dul'nt3 influentend favorabil secretia de nectar. Cind ploilc sint abundrnte, dc lung& durnth, ntctarul este diluat qi spllat de pe flori, fapt ce are urmarp negativii asu- pra culesului. De asemrnea, seccta gi argikle mari defavorizeazi3 amretis de nectar.
In numeroase cazuri, datorita arqttelor, culesuril~ de la salclm, tei, f Iotlrca-soarelui etc,, sint f oarte slabe. Concent~atia in zoh&r n nectarului estc diferitit $i vtrriezti En Limlte foarte largl (4-T5?',). Limita eoncentra- tiei de zahiir care face oa nectarul sB fie acceptat gi cules de d t r e albine variaa In rtfunc* de anotirnp de abvndenb awtuda fn naturh Celrn~l bine este culea nectarul cu o concentratie de 45-50s zahtir, flind tic- ceptat f n d $i cel cu o concentratie de 30-403;h. In mhura in care nerrtarul In naturA se gibeqte din ce In ce ma1 putin, nlbinclle accept8 5i o concentratie ma1 mid, d ~ r nu sub 15Q/o.
b) Mbrea a t e nectarul transformat de albine tn vederea ounser- vt2r.ii acestuia.
~ r i n c i ~ a l a transformare fizica sc refed la reducerea procentulul d r ap8 pint% la 17-18u,:o $& ca atarc, ridiearea cnncentratiei de znhgr pini la R8-72q!R. Eliminarea ~xcesu~ul de apfi me rcalhea7A prim fm- prfiiftlerpa nectnrului rules pe o supra%#& mare de faguri, prin venti- Intip intens& gi prSn mutawa repcLqt3 a nectorului in alte celule.
Procentul de 1 7 - I R ~ ~ 0 ap8, care riimhe In miere, e s k de mare Inlm farniliei, Fn special iarnn, cSnd albinele nu se pot deplasa afar9 pcntru n aduce api In stup. lntradevnr etit albinele cEt $i puietul apl- rut in familiile puternice fSi pot sati~face pe tlmpuI icrni~ nevoia or@- nic5 de ap8 atit de necesarg hemolimfei din procentul de ap8 din mie- rea inmagazlnati.
Procentul de apZi din mlere este diferit !n raport d~ zona geogra- fia in cnm ae efb farnilia dc albine. C.L. Famtr a @isit 05 mi- &n * i d l e naadice ale S.UA. are totdeauna un procent cu 5'Jn mai marc In@ de mierea din thrile sudice.
De ern t lnen , se considerfi G? rnaturarea mierii conit& in regurgi- tasea repetat8 a unei pichturi dt? nectar din gug8 Pn exterior ~i inghitirea succesiv3 a acestain. Ca urmare a acestei actiuni nectarul sc irnbogtitqte In cnzlrne, in invertazh.
-- activihtan ghndaloF searbr#ra b *aderee produrn tntimt10~ n-re pentnt manhrn, pentru nwtarului, producerea Ihptigortllui, cerii gi n venlnului.
Pentru e itbinge 1 k q de mlm dbhb J ale@ metar~l Qn milioane de flori, mpectlv ccm. 2000,MKI de Rori de adcim, m 6.960.000 flori sparcea. 0 albinH pmtc eidk h amp de 1 minut cca. 24 de flori (h¶&lrrlu, 1971).
Conaumul de miete al unei f d i dt rlMna mite diferit, In funale dc puterea ei gi activitaka pe care o d d ~ a r &
Ukratura ~ovletid indid unditaml mnsm tn t b p de 24 de ore de c%he llkg aEbinll (em. l O . O l M ellbine] ;
- In perioada activil 42 g. mien;, dnd nu emsc w e t gi nu cM- desc fagurl ; - cca. 90 g. mima c W nese F ;
- 145 g miem chd hanest: puietd @ d8de iagurl. fa curnul unui an nmemml und f a d U de dbhe ar fi de 96-120
kg, din care 70-90 kg h w a n d activ. DupIr prof. 7~ntEer h periada dc imctlvitate o familie de a l h e
de 1,5-2 kg m m d : - octombrie - 0,799 b. ImMe -- 0,900 kg. - noiembrie - 0,721 kg. februarie - 1,194 kg. - decemlbrie - 0,721 kg. martie - 1,957 kg.
TOTAL 0 LWNI - (5,272 kg miere Pentru mnturarea eonsumului vom rrtlliza datele obtinute de L.
PARTOT (1968) corobornte cu experim@e facute de A, W. GAREEV.
Dupa L PARTIOT I M d l n pe 12 ani) Sub 300 rn art. 310 W 660 WP 1805 4309 500--500 rn. alt. M3 4BT mo 080 1804 4412 500-1000 m nit. 590 WS 617 841 I387 3883 Dupi A. W. Gh-V 4Fhper. 1 wlE IBSO 72s 1 0 1151 '830 4232
Pentru sezonul activ mrnrmuttk Eunare utabilite prin experienteIe lui GAREEV sint urmgtonmle :
- aprilie 4765 g. - mai 6705 g. - lunie 9185 g. - iulie 12050 g. - rtugrrst 5725 g. -- aeptembrie 4240 g. - octombrie 3320 g. Pe baza datelor de mi sua at poak trage mncluzla ci o farnllie de
albhe consum5 pe timp de un an 50-51 kg. miere, din care En perioada
de lernare htre 3,9 qi 4,4 kg, irr In w o n u l activ ma. 46 kg. Un conem apropiat mte gtabilit si de dH -tori ca WEIPPL (1928), ALFONSUS (19331, JEBSEN ((1952) ale c i im calcuEe indkfi valorl cuprinse Sntre 4 0 - 60 kg miere;an.
1n ptra noastra cercearflt dtctuate de fnstitutul de Cermtare gi Producfle pentru ApiculturlI au rtabUit d familiile cu 1 kg albInZL au coneurnat in perioada de i e ~ n a ~ e cite T,6 kg, miere, iar farnUille cu 3 kg albing cite I1 , l kg miere, 2weasFe lnnernnfnd cB 1 kg albina din , familiile putmice a conaumat cu 3,8 kg miere mai putm fatti de 1 kg nlblrre din famillile slabe IN. F a I. Barac, 1966).
Paralei cu consumul mi mare de hrani la famlllile s l a b , are loc gi un grad rnai mare de mil a oganimului albinelor respecthe, ceea ce atrage dupA sine o dezwlttarc rnai slabA a acestora in primftvarh gi implicit o prodrrae mnl dusA dc miere.
Din datele prezentets de diverpi autori kn prlvinp corrsumului de hranA a1 farniliilor de alblne pe perioada iemii, amsta nu este uni- farm, fiind mm1 mfc In pmoinda fn care puietul eate fn cantitag mal reduse sau Uptxqte gI hcepe s3 meeacP d a m ctr dentdtarea aceatul, a d i d tn general cu lum lanurric
In tabelul nr, 4 estc m i a t rxnrsumul media de hrana la o familie de albine de pkre mljlade h intervalul c-ctombrie-martie.
Miwea de rnmi wte pprodwul depoeitat h fagurl Sn urma prelu- crilrii g i banaformirii de dtre dblne a manel culese de pe plante, predominant din zona formtiark
Mana reprezhtil acea substanfl duloe ce se aiU In anumite perl- oade ule anului pe frunzele, rarnurile aau tulphlle plantelor.
Mana poate fi aecretas direct de p h t e din cnuza presiunii midi- mlare a aeestora In perioada treewii de la starea de repaus la stare8 actlvs, sau pate fi produsul unor inneck. Pcntru apicultus5 o impor- tanv mare o mprezina mana de o q m animals, ai &ref prcduc2ltori de baz'l sint hsectele din farniliile LaEhnbtae gi k d a e .
Cu cfteva decenll hain& mlerra de manh sau mierea de phdure era putin apreciatK pe pfap mondial!i, deoacece tze cornidera cB mam
furnizat4 de inaectelk produdtomre tm produs de excrctie qi, ca urmarc, p d n t d o valoare alimentid redmil. Pe hem unor cercet2lri sistem~ticc intreprinse tn ultima meme s-a stabilit cfi mana p&u& de Lauhnida~ ~i LecanCclae pstp cornplet lipsit5 de substanlele- de dt?s- cornpunwe rezultate In u r n metabblismului bazal a1 insecki, datorita ~ c t i v i t i i t i ~ unor rnicr~~rg~ntsrne ce tr,?ieac in bmollmfa acestora gi care ciu rolul de a prelua ; ~ i tramforma re~iduurile formate in substante ugor ,
a~imila&~le de cBtm insectele gazdti.
Nr. ,,,< DenunUrea in~ctelur PTml m l'eomme ds
mcraw ~ ~ n n a ) P d w " H * a
4, Lmhnlda pudtnPL mlldul 5. Iachntdaoerde bredul & Iachnlda man a bradulul kndul 7. Lechnida mare a plnului p b u l
I I . Zma pndu+lhr j-rc ma fine@ naL(ltllmll), f d m h ti cufkltl
8. 9.
10. El. 1%. W. 14, 15. 1s. 17, 18. IS, 2a.
Iachnldu cojU da stejat LachnMa neqlrh Mwkb sterpcului ,
hchaida mulul Mlda W u i Ailda ar(aruld Afide telulul Lachnich aalEIcl Mlda dopulus Afida nee@& Leeankh naldmuhl Lmchnlda wianului dulca Afida ehlnului
VI - vflr w-vn Yo- VI V I - v u v - YIlI vb-YI In - Wl VI - 'IX v - m Y - V I
. "'a m - vn v ~ n
tm~gs 'au!alard ap In.n?saaau p~aads Lgdoaw ~nle~edaq *a~aasaan easalpnzap yuapl~a ffmeFur o-.qy p~nHrsa 'au?qltl ap .rop![!ul~g IEJ$S!U -!urpv .a~qa[duros ap Iquqry !9 am[nwys ap !~!uyq nr~uad '.Iolau!q[t? uu!:.rq u! alBaso[oj as afvs la31dw Jolqntu!lso!q un alsa tnvacof!dv
!P- *rl"Z - 3aqJa$ - rugsldy - : IJoJal
-u ruyso!q ! !mvprn p~da rn~ulquro3 Jtrr ',vaj!dvL' tnJwe~nuqso!q a~nprr.rd r:mqna!dy ru~uad aflsnpoq !$ aJslaaQ ap Irulnl!36UX
7"l=1sa zU l!paaq dor!s un JoIaugp sap as gs apmtno~a~ q -!a!Ftuq naJ!ngmloqurg ! ; cs wnzn 301 am arwsmu apgrpuo3 ~~m71sn as I nu !S IE~JOJ aqsa ]nu -~trre9~o s3n~ 'qa!nd IS aSam 2nd nu aJss aqap p-sw af!
minerale qi vitamine epecitice nutriud albhlor, intensifid bmet;ia de enzime, stimuleezh activitatea landelw hipofarlng!ene, influentbid 'i auatul dtdi gi cregkma h w l m . n rompmitia apifortulul dnw : pr+ mix vitamino-mineral 0,23j0, Japte praf d e w s a t 1,50,:& f a h i mia 1,3",o, zahk pudrfi 97?/n, Premixul din apifort r t r r i ~ur? i vftaminelr indispmsabile In nutrif ia albinelm (axemf bl, Wf mol, tiaminti, slbof lawinti, piridoxina, mcotinh, biatin3, inozitol, vitamina B12), rnicroelemeotele esenf iale sub formti de sCiruri (P, Mn, Fe, Zn, Ca, K, Na, Se, CI) amlnuacixii critici In rnetabollsmul dbinelor (rnetionina, Uzina), acizii gra$i esentiali, fos- folipidele (lecltinR) gi substantele backiostatice $1 antioxidante, Api- fortul .se p t e folcsi sub form& de simp gi sub f m i de past& Siropul se preparti prin dlzolvarea apifortulul fn epti Incabit8 la tcmpratura de 4 0 4 5 ° C in proportie de 1 : 1 mu 1,s : 1.
Dizolvarea se face amestecindu-ae mntinuu apa cu zah8ru3 res- pectiv.
Admiafskarea siropului se lace de obicei pe Snserate, In toate ti- purile de hrfinitaare folodte h stupIae n~ ne pa te tzrllra direct in celu- lele fagudor. Pentm IwAnini de btimuke se dau 0,2--0,s Htr6 simp pe xi, in functie de pukrea famiUei de albine, iar pentru; hr3nlri de cample- tare fn vederea iernnrfl 2-5 litri nirop pe xi.
Pasta se prepad prin ammtecul a trel pwi apifort cu o parte mlere, mierea se adwg5 treptat omogmidndu-se pfn& la obtinerea unei cornsistenre de aluat tare. Preparatul ~e adminlxtwazfi sub forms de turte In grosirne dc 1-1,s cm., pentru a putea f i introduse in spaflu1 dintre partea aupgrioara a ramelor $1 podlgor.
qn5 ameJ ad ~zek pule3 qqez ap qpqd 'aqp ap qwaj nl eucq ap !nlruwwu rra~a1aidruos nauad aaal lnuozas q vpads u! T?
!nlnua ~ndurq 301 u~ !=-WJ pue3 wqq '=gu P WPWW almqd ap I~BJIXJ TW '=am n3 'n~dws wyq~j as !pum fnrpqv
.auvqysl ap ~ol!!prulej samlnunlr UJ doqs les rSau~oj as gpop aflerluasuo~ a[ Ha n3 Jenlrp qqm ap [n~aq~e
'qatqqle ns laquos u~ au!n aJes !!;lurid M~j~.~dns yrp a.qsaJaj 6-1 agdnsap ne-s ~lqqea~d uy aa pdnp '30Spd 15 JolatnoJ a p~mt~adns wmd awlp pfleds ug 3513- a-npupnpargw '-ws 11'1-1 ap waq* $up@ Spfsqd :ewlmu ap @md us snd 'al;ml ap WJOJ qns ~gqtrz ap 1npq~a4 alSnsaloj as XWJ Inuezas ul -tnlnuozas [nlsaJ u! ydt! na annlrp upd nes '~~qaz ap ~ndoqs !sa[o$ are& as nu pq3 'sl!qn3 au!qla ap a(!!l -!waj BI laumq ea.~e~a[duroa uj amf Inuozas ug $!so~oj !j qetd ~g .qlqt-t ~de 16 q:,~g-~n raqez '~a efi!zuduro~ UJ a- tla~aqrag
'!z ad !-rill: 5-2 rwql rmpa~ y am~ardurw ap anr -1uyq nquad my '!agpua~ ~aralnd ap adaunj us 'p ad do^^ y,q g40-~'o nap as a$uslnurpls aly!ul?Jq M3Uad 'vns ap !mnnnpoa rn[!.m3~~ qaplas u! apunal* nu B n~luad 'pqn[t?a~d u! aU!q $r!~l[lj alnqa.11 .Irp '!~nYt?j u? po.np !k #np~ps do~!s auml aleod n~ -au!dn~s US aqsopj nJt?ol!uc.ty 3p sf!-rnd!, aTl?Ul ~1 ~B.I~SUJ ad laxqo ap EzeaJls!ururps as ~ndo~l~ 'y~~~??rn!.~d IS yuweol u!p alucllnrutls al!.l!uv;lq n.rluad ~zva~)syl as a.raq ap BI~[~JP ~5 ja~d aldel alp ap3und J~I 'p!os ap en181 ns lanalsaurw ~gyrt sp ~nduqs IRrtlnu a~basopj as ;FJR~~~~UIO~ ap sri.rtua.lq tq -qq ?xqs,?tur? as !$ Ioraiua le~rdn~d eps ap auyj IS qym ap tndo~~s alsad ~gnnpr? as ala~~da~d Iajlso aJq ~p urprn~p !4 jc~d qaldot -
f UO]!) nes yl!s ut~d ~JPO~~J~S as gnu!lqo amw am3 Mnp 'lts~r PI ~sq as ?ode 19 alnu!ur 01 -as3 )ow13 UJ Ma ns aqJal3 as aJaq ap slpfo~p -
! !!uJlU!urS slua~qsum 1lda3 al-'II m ~yd jnd apldm~ gsad mdaq dv ~Bnve as ! ~olpundsao3 wnpn ap SPA un- lug adaaaq upd (dnqs n~lu~xi pjt?ln3[e3 e.qq!lrrm up) as= ~da na pysaurtl as @rd alardtll -
: Jwpm ~ptn y a)!~qfta.td asaq ap t?ptarp 6 jefd aladot ~Pncpa as !fi 30~g-~~ q y368a3p~ a ~9 pel afs lndo~!s andm ~dnn -vnurluw maalsaras uW doh asej as eam~lozi-~ '(1 ; 1) qeBa ~bd u~ 'a3ulq~a!l pde n3 lnIluyaz eamzq!qnios uyd ~~eda~d as ~ndo~ig
-ynlnae s~soyoj ap qraraq paqqdaprrl as !nlndmp 8lepdns a( pzaalumap am3 eros ap BU~J ! (~OS ap w!nj na q4m ap Irwalsam u!p ~mnn) urg~de ufp ~w~eda~d [nd- albsqoj am~qdurrm ap apquq~q "1 'ygu.ly exapan u .!ntnsnpo~d e!lgorluro~ y paw aa qalu~lsqns alt?ol u!p 18.~~da~d In 4 o~!s ;r~Saw~oj ns *(a!~qmaldas - 1snBv) euurr:u) I$ (aq1.1de: - a~l~eut) san~gurr~d 3e4 as a3 'qua~nur!~s qraluVJq q
mo;tr elemn araq ap aviq ?$ ";;,I ~m%p ja.rd alda~ aund a~cndas rBund u! .am '?;.z m~s ap BU!PJ 'n:tr96 JElqQz : t3a.mM -8tuJn slsa rnt ~rjrrodarcl~) .a.!rqa~dwns ap ap nyid !S l!a aJeln-qjs .11p JF.I!UF.lq RJIUS~ 1C1w Jo1;1u!qlr? UUBJII U! ,)IS.>SI~OJ ils t?tui!l~tdp
'(qb '31~) vuqa nJ tsleluo:, u! [nlaq.~aS ruan 1! s~dq !13und ~:frje.?dns ulp a.rlsa.raj c-[ ~~dnq ne-s ~elsa.td ur aa udnp '.:olaun!z e~dns~ap pzah :.s asma !Rund (ea~aasn !uana~d t: n~luad) ~lsrrld ap !3und u! wrleqtug pu~!j ms~aae '!aqrmj sa~alnd n3 l~ocla~ ul !J an yjsed ap ealelrlu-
@i$os, deaaupra culbulul, cantltatea fiind In functie de necesarul de hren5 a1 farniliih de dbine. Pentru a sp stirnula preluarea zahgrulvi a n d l de catre albine, 5e recornandti ca plllrcile sil lie stropite cu ap,? sau vnse cu miere Fnainte de a f i introduse in stup. La nevoic zahkul candi ponte f i disolvat in apl qi administrnt ca sirop.
d) Lipidtle din polan reprczint5 alte surse d e b m n B energetic& folosit5 de albine. Fate stabilit cR albinele prefer6 intre diferitele eor- tirnente de polen, palenu1 ulcim, De :ksemenca, adaosul de ulei vegetal [de porumb) marq l e gradul de consurn~bilit~te n1 Enlocuitorilw de polen, Contlnutut polenului in llplde reprezlntil la unele sorturi un procent important. Astfel continutul in lipide af polenurilm ci twva plank entnmofilc a t e wrmiltorul : pRpAdie 18,9%, trifol 14,4°/o, salclrn 1 2,l yo, prun 1 0,7qrn, mar ~5lbatir: 10,4°!0, sulf inA 8,5%, lucernh fl,5Tm, cicoare 9,5°:n (L. N. STANDIFER, 1966) ; mugtar 8,6R/D, rapit& 9,E0f (TODD qi RRETERNIK, 1942) ; f loareaboanelui 8.3°!0, dovleac 4 . ~ 6 . 2 ~ ~ ~ ~ (I . CIRNU, 1973).
Polenurile plantelor anemofile contin de regul6 mai putine lipide : plopul 3,4%, porurnbul 0,9-2,5°/o (L. N. STANDIFER, 19B0), bradut 1 ,8°,'11, pinul E,4°/0, papura 1 ,To!@, sorgul I, (I. CIRNU).
Prin vdoarea cnesgetia?, grasimile se situcazli inahtea tuturor w l o r l a l t ~ substante nutritive. Astfel, zahKrul contine 3,90 calorii pe gram, glucozn 3,76 calorii pe warn, amidonul 4.23 calorii pe gram, ias u- leivrile (p3sirnile) vegetale 9,33 calorii pe gram.
Nr. Crt.
Brad Alb ( A m alba Mfl1.j
mni - iu t~ ie
Cais rnartle- (Prunua armeniaca L.) aprilie Cantan ngkbtk mai- (Ae~culua hippocastanurn L) I ' P I ~ I C
Caatan commtlbll lunic (Cantattea roiit~a Mill.) C*nu$pr (ntctnrul fals) lun ic- (Allnnthur alllssima Mil l ) idle
Corcdug aprilie (l'runus ceroaiJara Ehr,)
Fag (Il'ngua dlt'atlco t.) Frasi n (Frutnm excreltIor L.) o!lidlW (Gleddlachla tducanttbs L.) Gutui (Cydonfa autge& Pers.] J u g a s h [Acer campestre L.) M&r IMalus damestlca Bork H.) Msstbacgn DetuGo a l h L) Mojdram 1 F t ~ n u s ornw L) Malid ftYcea exctlaa Lam.)
otem mdbm (Koehter ta panfculata Laxm,)
PRItin da cSmp p h b ~ i d e a L.)
Palm de munG i[Acrr pacudoplantanus L.) Paltln rqu ( A m rubrum L) PAr (Rrur ratjva Lam.)
Plnp 1Popuftrs ap.) Porurnbar (Prunus Sptnosa L) P m (P-ruarrr domestie8 L.) Saldrn bponez (Sophota jamb L.) Salctrn alb (n, p. pttr&nrWatim Pepin) Slc ie alb& ( S a l i t orb0 L) SRlcla ~pfeasei (Salk captea L.) T~!UI eu frunee mare {Tflia phtypbttm S. cop.) Telul puclos ITfFla cwdala W.) Telul amntirr ( ~ i t i a t m r o s n L.)
mai- lunie
rnai
13.
14.
la.
aprilie- rnni
mai- i u d e
wrille- ma1
aprllle- rnai
ax.
aprllie- rnai
24.
25.
18.
21.
28.
3.
30.
at.
ST.
33.
$4.
aprllie- pnxl
mmrtie- aprilie
aprilie
lulic- august
gal bcnc
3s. Ulm martie- (UImun rampestria L.) aprtlie
38. Vipln apri-llie- (C~rosus vulgaris Wil l 1 ma!
Alin (Vacrinium myrtfllus L.1
m? [Rlbes gro~utnrtd L,) Alun (Cos plus ar.ellana k). Anawn (Pinrpiwlla anisua L.) Btrcnace {Cotclncastcr tntegerdma Mcdlk.?
Cnprilnl {Lonlccra tatarbw L) CRlln (Viburnum optrfus L) C d t l n ~ alb5 EfE~ppophn~ r h m r r ~ i d e s L.1 C:ilini~ soyip (Tamoril- gallica L.)
CRtin5 dr gnrduri (I,urit~m ! r c ~ I i r n ~ ~ ~ ~ ~ i u ~ n Mill.)
Cirrnir-Hurmuz (Symphnrirorptrs nlbrrs ntake)
Clmlgir (Hurlrv .urn~pcrr>lr~n.t L )
Conc.5~ (Riks sp.)
Corn (Cmnur mas L.) Crujin (Rhemnus jronoufa L.) DrBcilh [Rerberfs t t u l g a h L) lasnmie 4 Jlrsminum ~! / lc lnf l le 1,)
term ciinesc ( t~guatmtn ~'u tgare L.) tlliac (Sl/rdnga oulgarCs L.) M RCPS (Rosa crtnina L.)
mni- iunie aprtlle- ma1 martle
lulie R U R U P ~
mai- ivlle mai- i u l ~ e
mal- luntc
aprllle- lunic
Lunl@- Lull@
LunIP- octornhr i~
illnip- s~ptrmhric
marlie- uprllie
aprllle- moi martle- apcilie
mai- iulie
mai- iunie
lulte- aumst litnlp- tulie nprilie- mi aprilie
verzul- rwloljce venul- rqlal Ice
~albene- cenusti
albe
ro$latice albe albe
WZ- verzul
albc-ddete ro~latlce nlbe- 1'OL
Ra I bene- \ t'1 ACll
~ a l b e n ~ - verzui
galbene -
('1 onuun sAqsQ1S) iqS(~!ur ap anrnsna
12.
13.
14.
IS.
IS.
17.
18.
I@.
m.
11.
t a .
23.
21.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31
32.
33.
34.
W e t e l mtu (oi~italb pvrpvH8 L.1 Dumkt (Trumum cbmucd+ys L.) GU bema 1Ruripw urnphi& L) Qhlocel {Golmlhrs atvaiis L.) Halne mireail ( ! l o l ~ n u m bobdsehurnicum L.) I a r h 8arpelui (Echfurn vuigaw L3 I z m U t c i ( M m i h a opuufka L)
f ~ a o p u r al(ldnslb L, Jalq (Stochga oJfMlrollr L) S a l q de M t P (Stachvs wltutda Ll Limb h l u l (Amhwa ofl le l idb L) Limb dnieluM (Bmrnpo o f f f d ~ U I L) Lupln pwsn (Lupfntcs m n b Lk Mnc IPamutr A) Msahsran (Orrganum majotam L) MHciuca ciobnului - Rosto~ol i( Fchirrops sphaermephalus L.1 Mfitkiunea moldnveneaacS ~Dsacmephalum mololavica L) M&z&lche (Vieia 1dtf6u L.1
Pspnnle (Tnraramm aJIicinala Web)
m't- wptom brie
1ulla- aeptembrit
maf- lulle iebmrie- mar tie tunie- mtombrle junk- auRust iunie- octombrie iulle- amwst
mal- Id le
Iulla- wptmbrtc
mal- septumbrlc iunk- kuUe mal- lulie mni - iulie iunie- august I~llir- a m s t lulle- a u ~ u s t
mnl- lutlic
mal- wpkrnhric
iun ic- nugust
aprilk oetombrie
a h , \-Inlet striate
alhe
l@ne (7 unjngflt~ ~veuawnr(3) 09-w - -atmy 8i~~d - aJ'WPmqZ 'H
un:loJ!rmhv urn)c)ofjd# WQ 7 $m%na (urn~lojuabua ttoprwmm(3)
aia~o~n a! tn I a*rnnsw - armlqmq~ -~g q~qtllol~o (.q unarrdmd tunturrr~)
09--OE zm -qpJ@w r?inw-m -zs apqmflrlas ['T maWrna Pnde~n~J
OOe--W 891m -qn~ mm BP ~317311 *~r {l.lnd.md am (7 WnqrPl wfilwvll
QCI- -11fW -~m $~mour mizm -W
opqwqdao ('7 uwllbo~l unlrol~~l OOI aoaqF@ -awn! TJI~@~V~ - -OWL '5P
ammm ('1 ounndnr odostpa~q) OW auaq p% -!~~lj amuaur tojr.i~, 'gp
~wi~nn (7 mqp~va snmuoq) 00-f 203 -a!Ent lFalel% WJ, -LC
apqmqdar 191~~1 n~mpllla truot?ta~) oat-*PI auaqfl -altm~ ~uq~nll BUUFS '9)
aqle 'alqsap a(~qwow (7 tnnwo lsmw.)
OZI-*O nwaq~ -~m~no YInlalS 'Cb
a!~q~ualdaa (T warno nbdla abwlos)
09 aWlv3 -anm! F~RUII~S '5) avqwadw (+am trsvmon~
ow -q% -F g~ndoS -c) =IF ('7 tunapsoa U~~UO~O~)
VG -WWP acm? ~FUUOP RJ~S '2)
pa^ wmna (-7 aqrrdtuw runfbuhg) OPII-OOI -WlsSqP -arlnl WWWP 1n!W 'It
arlnl 4-1 stoustv~d WI~S) 08t alPaJ ,II P -qtrul durl~ aP '-wl% *'OP
AO w $sn$na {"I PtotQSj rn -11- -aFln! *WIT3 'BE
lmnnu ('7 ms?Uu~ny# ~r*wvaacl) bod wr= -elun~ WP ~VWB~PN *AC
pMna 11 rtrfmW!!@ D@ql~PF)
OEI--OOI -I- m! unl HlupH '&& ~fmd..znd apqtlrqdw IT WWP uWv1n7)
001- -!WJ -allnl IralltpvH 'M auquralria 4'7 ~~allpl0 ~~ WPHJSI
MI--0L @UaqPn -1ew pildw 'a
-m/'m JOt!JOU UPWq pl- mulmm u3
arwo~ marorn3 w -p-vw .w
Casbvete (Cucumis satlcua L.)
Chppunl 1Fragarh np.)
Cpapa - wmlncerl IAlhiun cspu L.) Cl coerea (Cirhorfum tntybur L.) Conopldb - scrnlnceri (Uraadca c~leraceea v.) bohyCrs L.)
Corhndru ICo+randrum salfvum L.)
Dovleac alb ICilclrrbfCa m a r f m t) Dwvleac furajer - Bostan ICtwurMta pew L] DovleceE ICucurbtla pew t) Fenlcul - Molurh (Foenlmlum cuIpore MII1.1 Flwraa-~~lrelul ZHrlfanthiu ~ n n u u a L.) PactILa ( P h c e l i s tanacetifolia Bmth)
Ghltdel ILotw crrmtcuhzus L) Hrl$cB (Polygmum sp.) Izma ban& - Menta (,Ventha pipcdta L) I m cteall (Mentho crirpa L.) I n (Lfnum ussltatissirnum L.) h v & n ti ca (Lavandula splca L) Lvcernll (Mtrdlcogo ratitw L ) Lupin perm {Luplnu~ WrPnnis L Mugtar 1Slnupfs a l h C.)
P6~t3rnac fPas#lnaca sat Iva L.) 13Atrunj*l f I'etros~lfnurn horleme Holfrn.)
galhene
8.
9.
10.
I t .
I 2.
13.
14,
13.
18.
17.
18.
19.
TO.
21.
22,
23.
23,
25.
iunle- sep ternbrle
lyrrle- august
lulle- lrpptembtle
albast re vlolacee
tunic- august
lulle- scptembrle
albastre- rloletc
vlole tc- rnt
gnlbene
mni - iunie
('1: ~.nmqflv wn!loJ~.L) R!.J91tl lOlfJ& 'CC
Aneel, o buni park din polm %ste dlsloeat de pe an- qi e d d la periP de pe picioare gi de pe cap. Peril ramifbag mi albinei retin pulbe- rea de polen w a t i l .
In timp ce albina urd d- Tun@ unor Inflorescenp, ea hcepe IIA-i curete polenu1 de pe cap, cmp gi picioarele anterioare, transfe- rfndu-1 pe picioarele pesterioare. Aceast4 ogeratie p a t e f i Endeplinitil ehd d b SF an& v a t & p !loam, dar cel mai a d m a ee z b l E la punct fix, dutind noi grfiuncioare de polen. Agadar, polenu1 urned este preluat de pe pie%ele bucale de catre prima pereche de picio~re. Polenu1 uscat care se gbegte pe p r i i de pe cap eate pleptAnat cu prima preche de pichome qi allturat polmulul umed.
Cea de-a doua pereche de pfcfoare colccteaz3 polenul liber aflat pe h w qi h In Wiunea vlentraa g i grimqte plenul mktat de prima pereche. Lulnd pulenul de pe prima pereche, piciorul celei de a doua pecechi de pe aeeeqi parte &e Intins fnainte gi, fie apucat drr prima -he Endoitg, fie k t pe wlceasta, care se soil In ml moment in t i t& in jos mu 3p.e spate. &tfel, un polen lark lipiaica ate adunat pe fata internil a marelui tars a1 pmxhii a doua.
%Eenul este apoi transferat Sn cagulete, pe dm8 cBi diferite. 0 mid cantitate p a t e ajunge la cogulete direct, prin iaptul c& perechea a doua este uYllizati pentru a lndesa $1 consoUda plenul din cogulete. Cea r n ~ i rnnrp! park estc l d transferate mi lntli pe periilc de polen aflate pe ia@ Intern8 a perechii a tretn (qi anume, pe prima articulafie a tarsulul). PicfaareEe perechii a doua s¶nt pnnse a l k m a t i v inbe tamale perechii a treia g i trase inainte pi En sw ; astfel este pieptanat polenul de pe perechea a doua. Polenul retinut pe pertile tarsclor perechii a W I o este transferat apoi ta coguleple de pe fafa exterioara a tibiei percchif a trda.
Cu ajutorul celor doug picioare pateriaare rnentinute Dng1 abdo- men, peria de polen de pc ua picior este freeatil de pieptenelc de pldorul opls, piaiwek fAdnd atdel m lel de miqcare de porn-. relul acesta, prllenul adunfit pe un tam a t e prlns In pieptenclc exterior de pe pici~rul opus, cele douA peril lucrind alternativ. Tarnu1 este apk- cat ugor spre spate, suprafa@ sa auriculad ajunghd astfel In contact eu fata exterioarA a piepknului. In aceasth actiune, maga de polen s t e I m p i d de-a Iun~t l I extrernitiltii inferioare a tibiei care este usor pwrninentil g i tn sfirgit in exterior, la suprafa@ coguletului de polcn, la partea sa inlerioar8.
Orice cantitate nou6 de pdw este frnpinsA peste cantitatpa pre- d e n t & astfel cil rnasele de polen de pe tibii urc5 cimultan $I treptat de-a lungul accstora. In sfrrgit, fiecam picior este lndrcat cu o m a d de p l e n retinuti7 de perii lungi gi curbti: aflflti pe marginea tibiei. Atunci ctnd ~hernotocul estc foarte mare acqti peri slnt Trnplrq1 rrpre afarl gi Tngropati fn polen, pennlffnd astlel maaei di Re cxtindti mult Pn exterior.
Albina redizeazi hate aceste rnigdri cu mare viterA, privitorul obivnujt neputlnd d obwrve nimle In afar& de crgterea pmgresiv;i a volumului incfirc8tutllor'.
fn activitatea de m l t e r e a polenului n h t mobikate 36-50?!0 din dhde culeg8mm; dintre e W e a jumgtate beduc numai polen, iar
ceaZaltg jumAtate ~i neetar qi polen. Acemu ectivltate Encepe din a 14-8 - 1B-a zi din viap albinelor gt are o durata de aproxlmativ douA saptllmhi.
Gretuatea m d i e a indrcgturli de polen mte de IS mg., dar cu variefii mark de la 8-20 mg., In func+ie de specia de la a r e provine
polenul. T h p u l necesaf pentru a ad- o fncbctituri4 de polen este de 12-16 minute
Albinele culegAtoare depoziteazZL polenul fn elulele fagurflot sub form8 de grlluncioare indesate, Depozitarea se face In fagur i~ mArginqi gi pe pScrtile laterale ale fagurilor cu puiet.
iU binele pwlucreaz8 surplusul de polen, ndgugindu-l substante I de transformare qi conaervare, nstfet hci t polenul crud a t e preschirnbat
i Sn pAstur8. Sub aceast5 formi de piWuri5 rezbt& multe luni qi astfel alblnele
; 11 pot cornurn gi 9n tirnpul toammi t H sau a I m i I . i In acest scop albinelc nu umplu celuleIe cu pKstur2 plna sus,
ci lasll un go1 In care intraduc e cantitate de miere, acoperita apai cu / un cnpaeel de ceara. fn felul -ts pbtura ste izohtli de urnklltatea ce sc creead in stup h timpul iernii gi nu se altereazil.
Tramformarca plenulut In p8sturA ca% indepllnitfi In stup de o a d e de alblne tinere nuumfte prelucAtoare. Ele 'Si fncorpweazA dias- taze produse de lacto-bacterii con {inu te In gug8. Clnd culeghtoarele nduna gr5unciorii de polen, le incowread $I o m i d cantitate din aceste lacto-bacterii, care af nt apol s p r i t e de albinele prelucriltaare din stup.
Mg. B Acumularea progrwlv& a pdenuluI In oopule#c Idup8 Dorothy 130dges)
RoEul principal al baeteriilor lactice a t e producerea acidulul lactic care impicdicli d~zvoltarca bactesiiler nocivt in masa polenului. Tot in ncest srop albinele gr~lucratoare semtii din glandele faringiene un prlncipiu a n l ~ binkic care fr'ineazn dezvolhrca bacteriilor vfitAm8loartr, lBsind cale libera d e dezvoltare bachdlail. Lackice,
Pentru conservnrea polenului, elbinele care se ocupii cu prelu- crarca lui i l preseazh bine cu capul fn celule, pntru a elimina dintre grfitlnciari aerul, indeplinind Pn felul acesta o lucrare de fnsiloznre a acestei pret.iome hrane, pe care o vor folosl In tirnpul cincl in natut-3 nu s-ar mai g5si polen pronsp8t. Pastura mtfel preluccaa ~ s t e mai bogat5 Fn subs tante valoroase g i mal ugor digestibilii. Valoarea sa alimen~arli e t e dc trei ori mi rnm d ~ i t cea a polcnuIui proaspat.
Albinele care prelucreaa polenut adus in stup Includ 'fn masa lui o enzim5 care Pipsegte in polenul drn cqulete.
Din punct de vedere nl pH-ului polenul pron~pfit arc rcactie alca- lhA, pastura a m rsacpie acidi.
%~v.raurur !.Jn.ras '!rntq.13 'm!qmd q !a $n~nu!1~o3 U!J~ ?stlo!jaJd a1.1~1)~ ~UWJY (r au!qp ap eqwej n~luad a~n7tlsuca Jo[guu~d [nuslod
'~~dseurd ~nua~od u! F,I~.II: 1m.u !.lo E-z ap nlsa a.rv3 a.xs~Sa~3 ap due~sqnu o )??3!3!3~3p! C-s url(r>d ul .uro ap SaInrn 133 ~!T)SQ AII~R !FU~ alsa auyqlr ap salns Tnuqod .(~ueadrl.rn~ E>{J~) 
hmllwtrl ta mmlmndd &I mlsmlnl & ~ m b $1 fhrem-aeueltll u/lbO g protein& brat# dupll Ctrnn)
h l e n de porurnb Folun tle f l ~ r t f i ~ r t l u l specltkam Probm f Pmba lr Pmba 1 Pmbm IT
ClakinB CistinB LlziaH Mlstldlnii Arginlni Acid aspartic+Serln& GUeoeal Aeld glutsmfc+ltconin& Prdlnil Abnlnii TEmrina Metion1 n& Valtnl FenLlabnlnA tmudn5-t Izoleucin b
vitamine etc., necesaril atft albhebr dar ma! alea puietului, d r u l a ti ajuts la formarea organiamului. Pentm dbine consumul de polen contri- buie la milrirea yjlabiliutii lor, le asigurll, o dezvollare mai bung gi rezis- tentti la boll. In primele 5 zjEe du@ eclozionare albina conaumB cantiat1 mari de polen, avind loc o crqtece a procenhlui de awt din corpul albinelor.
Creqterea puietului este iniluenptti direct de afluxul de pslen. Pe baza consumului de polen se demolts, ghndele farlngiene ei alblnele pot d hrAneascll lme le . DacA nu dispun de polen, albinele folesegc rezerva proprie din organismul lor, depozltati! scolo sub fomA de proteine de structura,
Polenul este necesm dbinelor gi pentru produoma mrii, pentru dezvoltarea wlorlalte glande, pentru gmducerea venlnului.
In consecinv, dngtatea, vigoarea 81 *#a albinelor vor fi ctl at i t m d mad, mi dt & wr m m m o cantitabe mare de palen la lirnpul oportun. ,,Albinele c m t e ln tlmpul unui ales abundent de palen afnt marl $1 s2ln&toaseU (Orasi Pall).
Consumul de polen este cfetermlnat, ea gi consurnui de miere, de puterea famillei de albine qi activitaka pe care amtea o de~eslllgaaril. I n 24 de ore 1 kg. albinti consum8 eca 3 grame @en atunci etnd nu crrgte puiet $1 nici nu cudegte fnfiurj m. 42 g r m e clnd crgte puiet $i cca. 38 pame c h d cregte puict ai clildefte faguri, Pentru cregterea unei lawe se consum3 145 mg. polen cepa ce face ca pentru obfinerea unui kilmarn albinii (ma. 10.060 alblne) 8S fie necesar 1,s kg. polen (MAlaiu, 197 1).
bun&
bunk
t b 4
galbcn b Umwhk3
Pbpu I
aprf l i p ma1
H u e - mal
lunle bun it cafrn k
galbcna fnchis
iunia
v d + - galbeni
gal bend L bung
Zburhtoaree 1ult~- f . buna bun8 v e r d ~ g a l k n h august inchls dewhis
Mu$Earul rnai- bun& bunl m l h 8 ~ a l b c n h alb odo;n br lc Itrnon I h o n
Trlfolul alb mni- bun& I. bun& cdenle! uaZbcn5 .- octambrie Inchlr l ~ m o n
SuLfm l u l i e 'bun& 2 bung galben8 galbenh aepbmbrie l l mon
In afara celor prezentate, productil 'bum de plea se pot obtine T I de la alte plante (arbori, arbugti, plank erbacee din flora sponhnti sau plante cultivate) atunci clnd aestea se g8sesc din abundenta in zona de zbor a stupinei.
In unji ani nu st! pot ~tediza rczcrvc de polen sub difcritclc lui fotmta. 0 nlu posibilltate care sth la indemina npicultorilor sint Snlo- cuitorii de polen. L
Din1933,timpde4de.crnii,Haydakaelectwtslu&i~m~nun~jte , nsupra inlocuitorilor de polen. Ordinea Snlocuitorilor de polcn daM de llaydak cste urmiitoarea : drojdie, lapte, lapte praf, sola, 16inB din sarninw de burnbac, fginh de came, gtllbenug.
Polm !n armentsc uscat Drojde de $are DroJdte fura)trA $rot soh Zapk p r d Integral Lmpte pml &ensat PMnB de came FAinfi rle singe
'(a~aq ap opCo~p) !au!qle pd~m us arrel.tzodap ap tuaaold amur !sur €as pn81s~ am3 was ad tuaSafe o gs eumol JE! '[ern? -sgd 'je~d sldal) !nlnla!nd aa~alSa~a ey nymu~ aTnqlquos am3 pymord UuaJy utps!.l!ln us eJnAeun.lj 'JayauIq~E tn~narrsruw8.10 e~dnse eJojsa3n [a
jpads [nqmja ap mas urau!5 ys a!nqarl JoIrJollnzquy Ea.r!soloj i-3~ -21 ?3 Lfl 9!3
7 SW.EI map 0130 p~3~ - SJOW~!JE lnprse - !luanarqsqns 81 lpap arrlq px~~ [nunsum !.1n9!sn aaca CA!J~P.TI'F! yluelsqnq o cls!xs ua[cxI ul
'in~!?ado pu~.ryua '1nwnsuu" pu~lq~yunqwl 'sJaole[nw!ls aunrl;lr? t;.siu~slnd o a.rc us~d ap InsoFpe 5~aEa~ apse nleol 'sjua~o.ld s1l.t --~j!p U! e!os+~r.d ajdn.~+a!p[n.tp+.rpyvz : yol!nmpl ap slcu!qmos alala~ ssasuloj as pup Faunla u~lqn as a;rso!aadns Ilnur alwl1nzqg
't;!b~~ BI qu!d ~8unle ys qeod a~+'!c+~!plad ap ~nlua~o~d .aJultxjap so1apuo!~ad e a~?uydns ap quv~
-&w? 3qtlrur rrn pqnlrpum aqod UJ 1~3~ aEsa - JoJd qgdg
-ajaIa~ a[azyaj?p ap allaunj u! tpsears P qd a~pjorp ap aa$mgum apxl ap FUIJQJ qns plealqunupa nuwq ul
*~saj~ad yuarBr ap aws O-JJUJ alnujl arnqaJt Gea.qqqrapw as aaes UJ alaJeolIuTJH -aolsu;qln lea~~nptqqw! q amp qood as eaas '.rob ~~~~~~~J FF wwd a!pCarp m sun- .rut-t&j u! az;rlrzcxIap Q nu qs 1Q nydard [nurnmos nguM EW~ ~3s~!a -n[oj vs alau!q1r! e3 n~~uxi aanp~rr J!J es epuvuroaas ss ~IU~!Z ale.1) -sp!urpo do.11~ ap al1)g!1ua3 -do.l?s ap VR~I ul ~zeaqolSu! as !odv '.tcl11ap -In.~p t?w!.rouro naatrad qJarj as erjrmdruos !k dons $fnt3pc !au!lU?tU? quqs~suo;l q~ ptu o autjqrr as yu!d qya ap a~q!lua:, y3!w o n3 q-pfoq ap ualnl!Iuta vaalsnrue ;rS : ~~JJSE lp.l?dE)~d q~nd 3s UUF.FH '3TUltX qPJ1 -sru!urpr: t:n\.iod IS ua '(n',,~) mp.4 tr?w als.8 atpro~p dp ln~u~ar1.16 'eprtla!~ ilur.Irlj qns nle.lls!u!rtlpo r wcay r! aprdca ~!.~rurnsnor, ri!.rnlFfl
.vtlals!suro crm..rq u! !s'.nPp "Trprqsr~ vun.rq U[ cp qwd I ..*cl C~~O.TU -~ral*!d n3 \!uI~IsI~(?~ o qa11!q11: snrd uy .$let!l3au a!nqr*q nu a -,3!q&~d y:.jns o ~53 ~~rorp y3 3sap.~op 'aurqp ap Jqtrpurq ! - I rray~o.%~q~ v.~.rdnqc !a lnl3a~a ~1 n.n*al!;~r.~tl 'alrz!lca.r al,~juar~adrc~ 1 - .w!un?l!n !t au!aln~d I sp aeBoq ap lrqxnap 1nur2un3 un plutza~d - araq ap nyplnq I -
C A P I T O L U L IV
HRANA PENTRU IERNARE
In cursul anului, albinele au nevoi Werite de b a n 5 atit din punct de vedere cantitativ, cit $i calitativ. Astfel, cind familia este in stare activ5 $i in stup se c re~ te mult puiet, consumul de miere $i p5stur5 atinge valori importante, 200-400 g. pe zi, aceasta desigur in functie de puterea familiei. In timpul perioadei inactive, cind familia nu crevte puiet, poate supravietui numai pe bazg de miere. Albinele ocup5 celule libere $i. sint in contact cu zonele de miere. Ghemul de iernare se ridic5 treptat spre partea superioar5 a ramelor, pe m5sura consumului. In centrul ghemului se ggsesc celule cu miere nec5pgcit5, in rest ier- narea e favorabil5 dac5 familia dispune de provizii cu miere c5picit5.
Mierea nec5piicitZi este higroscopic5, se poate scurge din celule, poate s5 se acreasc5 provocind suprainc5rcarea intestinului gros $i moartea albinelor.
CALITATEA HRANEI
Pentru iernare mierea trebuie s5 fie de flori, nu de man& Con- tinutul ridicat de s5ruri $i dextrine din mierea de man5 determin5 supraincgrcarea intestinului gros la albine $i imboln5virea lor de diaree.
Mierea de man5 este ~cunoscu t5 in stup dup5 c u l o m mai hchis5, dup5 viscozitatea ddicat5, dup5 gustul mi pu th ddoe gi dup5 faptul c5, h general, nu este c5pZicitA. Se reoomand5 extiragerea ei din faguri gi inlomima ou provizii c c r ~ u n z 5 ~ .
Cercet5torul sovietic Melincenko a f5cut un studiu comparativ intre o hr5nire a albinelor cu miere de man5 $i alta cu sirop de zah5r. Rezultatul a f a t m 5 t o r u l : cele k5nite cu miere de man5 au i+t in prdmiivar3 cu diaree Pn pr-opoa-pe de 88,93/0, faw de cele c k m a li s-a dat simp de zahar cam au avut k e e doar ink-un p c e n t de g3I0.
De aceea se impune ca in toamn5 s5 se fac3 analiza mierii 15satii ca k a n 5 de iwng. Aceast5 operatie o poate face cnrioe stupan. folosind una din cele dou5 metode : cu ap5 de var sau cu alcool.
a) metoda cu up6 de var. Apa de var se prepar5 in f e ld uamiitor : se ia o oarecare cantitate de var stins ce se amestec5 bine cu o can- titate egal5 de ap5 distilat5 ; se las5 s5 se limpezeasc5, varul depu- nindu-se pe fundul vasului, iar lichidul albicios se filtrez5 printr-un
tllon Intr-a atichl etjchetatii. Pentru analizg se pune cu vtrful unei lingurite, Ink-o eprukt8 , rniere h a t & din diferiti faguri, se adnug5 irr eprubeth o cantitate egal5 de ap& distilatii. UupA cc mierea s-a dizolvat pc deplin In urmn agltarii con\inutului, SP adaug8 doug pfirti apg de var, Pnc&lzind-a pina la fierbere pe o lamp3 cu ~tlmol. Data proba contine micre de man& Sn lichid apar fulgi (floconne) de culoare brunR $i in amst caz ca trebuie inlecuit5,
b) metodo cu alcool. fntr-o eplwb~t5 se pun In pHrti egale rnicrs ~i apA distilati ; dupS o wonrg incalzire sc ~dauflA 7-8 parti alcml 96'. IJacA arncstwul nu se tulburb micrea cste bung ca hrana de iarni. Tn caz negativ lichidvl devine albicios $i deci mierea de man6 trebuie ~ 1 l m i n a M .
lernarea este favorabil8 pe provjzli de micrc care nu cris- ialjzcaz8. In accst scop se recornand8 folnsirea pravizijlor de la a l e s u l dc snlcim, unde raportul glucoaA - fructoA este in favoarea fructozei. Mierea de floarea-snarclui $i in specid cea de rapit4 crIstalizeaz5 rapid ~i irrnaren nu BTC lac In condiitii bune.
Pen* a spari producfirr de &re extras& mii apicultori ? n b clriesc rezervele de iernare cu airop dc zahhr, m a ce nu e bine- Aceasta se admite in unii ani In care conditiile climatic qi de cules au determinat o insulicicntg asigurare a familiel de albine cu hranfi natural& fiind obligau 65 comp1etKt-n rezervcle de kana cu sirop de zahsr.
Cuvintele apicultorului ~meriean A. Root sint convingatnare. ,,DacB rnierea af lath la sfirljitvl reril in stup ~ s t e de bung calilatc gi bine cilpicith de albine, cste o adevilrat& nebunie ca apicultnrul sil a extrag5 pntr t l vjnzare $ i s5 curnpere zahAr din care s& fiarbl simp cu care SA h~Ancasc8 albinele. 01.1cine gindc~tc c?~ In feIul acesta poate nbtine vrcun avnntaj se fnyal8, chiar dacfi ar vinde rnierca cu un pret fonrte rldicat q i or cumpara zahfirtll cu un pret foarte sc5zut".
Pregiitirea rezervelor de hranfi trebuie incepul'i, pe cit posibil, la culesurile principale din lunile mai - iunie. Aceasla este mult u~uratR atunci cincl in stupin3 se folostsc stupi de tip multletajat mu arfiantal~, carp au rnmc de o singur6 dimensiune. Astfel, in timpul culesului mare, imediat CP existi inguri plini cu miere, acestin se rldic5 din stup p rns- surX ce sint dpgciti. Sc vor alege, in prirnul rind. fngurii plini cu rniere 3-3,35 kg in rame ~tandard (435/300 mm) MU 1,8-2,s kg Tfn
rame multietajat (435/235 mm). Dacg conditiile de a l e s nu au lost prit.lnice, se put lua gi Eaguri cu ma1 put~nIi mierr, cu conditia sib aibA cel putin 1,5 kg. liecare.
Se aleg numai fagurii biae cliidi~i, dc culoare brun-deschifin, in carc, h a i n t e dc a f i urnpluti cu rnlere nu % s t crescute cfteva generatii de puiet. F a a ~ r i i in carp s-a c t s c u t puictul mentin rnai bine c5idura in timpul iernii $ i deci, sint rnai buni pcntru crqterea dc puicl. In locur fagurilor sco31 din stup sc intraduc ramp ru faguri goi sllIditi sau leguri nrti liciali.
h stupii cu magazine (Dadant-Blatt), In raport cu puterea fami- liel, ge inu urrnfftoarete rn3suri :
- la farnillile de albine cu un singur m a g a h , se scot din acesta faguril rnfirginagi, iar in I m l lor se introduc do1 faguri mgrginsgi de cuib ridicati din corpul de cuib (Fig. 7). fn spatiile goale alblnele vor
Flg. 7 - P0zEti.z facurltor In stunul de tip vertIca1 czs lut mn~ilzln, in vctIetea pre- etirii rezervelor de mlcre !n lagurl dc cuib (2 Eagurt de rulb suapenhti laterol
In magazh)
cUdi faguri naturali care pot f i recoltsti periodic pentru producema de ceara. Pe mkur2 cc fagurii sint umpluli cu miere gi eApAcili acc~tia se ridic6 Pn vcderea phstrhrii, iar En locul lor m i n t r d u c Iuufluri got de la rexerv& saw din cuib.
- In cam1 EamiliiIor puwrnjcc care wupA douA rnagazme, se pro- cedead wtfet : din mijlocui a duuA ma~azine suprapuse se scot rarnele de rnagazin, iar in npatiut format se introdrrc 3-5 l a ~ u r i cFe cuib, ce se smt din mrpul de jos sau din Eagurii de la rezervri. Ocuplnd in magazine pzitia renrtrala fa~uri i s i n t umplluti cu miere (Fig. 8).
O deowbitK atentie sc va acorda preaiitirii rezervelor dt: p8stur8, deonrece prin asigurarlrea unor rezervt bl~ifte se p a t e prrhintImpina a+a-nurnita f u m e de proteine a albintlor, atit din sezonul de iernare, cIt $i din altc perioadc alr anului. ?Istfel, cu ocazia reviziiloi- nbianuitc ale farniliilor de nlbinr se identifie4 ~i se rZdic8, pentsu pBstrare, fagurii umplufl pe ttrci sferturi cu p8stur8. PC timpul culesuluh mare, aceste ramc sc intrduc in cornpnrtirnentele dc strinsusa pcntru n f i cornplc- tatr cu m i e r ~ $i ci'ip8cite. Cn gi fn cazul rezcrvelor de miere, sealeg fa- gurii de cuib care au crcscut citcva grnerntii de pu~ef. f rr! aceastA stare rezesvclc de pbtur3 sr conservii fn cele rnai bune conditii.
Estc recomandabil ca, in timpul cutesurilor abundente de palen, acesta sR se recoltcze $i rm ajutorut colcctoorelor. Ult~rior ncesta poate fi fnlosit pentru satisfacerea ncvoilor de p r o t d n e in pesioadclc cfnd lips~gte, sub form# de turte proteice.
Faguril cu hrmA de retervg se piistreaz5 in incliperc, In t e m p - raturil constnntil. Se v w evita camcrele umede. Ei se p8slreazK a s t f ~ l :
an magazine mu in cotpurl de stupi auprapuse ; tn lgzi mu dulapurl cit mal bine Inchise, peatru a-i feri de atacul diferitilor d2unAtari (gilael- nit& qoarecl furnici). La aqemrea fagurilor pentru phtrare se va evita lovirea lor, asigurindu-ne gi un spatiu minim, pentru evitarea aUngerii Sntre ei. Loviturlle provoac& dmhiderea celulelor ~i scurgerea rnierii
Pig. n - PTeMtlrea rewrvelor de mi- in fhgurl dc mlb la -1 deal cu douA magazim (4 ianuri d r cuib s u m -
dati in rnljhul wlor QouA magar.lne)
pe fagusi, uaeori alterarea ~cesteia Pn portiunile lovite. Din chd fn cfnd se tratea73 mntra ggselnifei ~i se iau toate Msurile pentru a preveni patrunderea altor dsunltori.
Prin aranjaren rezcrvclor dc hranh se u r m k g t e dimensionarea cuibului in raport cu ptrtcrea familiei si repartizarea proviziilor de hrana in i q a fel Sncit albineic din ghem s3 aibG suficienl5 hranK pinti in primgvarh. Timpul cind se executa luwarea depinde de condi- lille de cules, de stnrea vrernii qi de situntia puietului In cujb. Cu cit culesul tine mai mult tirnp, cu atit lucrarea sc executA rnai tsrziu ; cu cit timpul se race~te rnai curind, cu afit aceastK lucrnre se executil mai dcurerne. In cuib se lasa atSva faguri astfel inclt spatide dintrc ei sA cuprindti compkct ghernul de lernarc, far8 spafii suplirnentnre.
La orinduirea Eagudlor a miere se va tine mnt de principiile biologice ale dezvoltdrii pe verticalll a familillor de albine care cer,
*~ra~ap~ yzwa~qf~! as TJOaun TC TluJa! rndm~ u~p tqawum xrznaa urp mat~gasnur a~qp ap !2adnanaa !hYtBqw pn%j .%wq E& pun a~ jnqm asq as ge nqpul alga 'sugrls ap lua~s!jns 1sog a nu [nwa@ ~au!uI!la~d FIoJlUCCl q FJea
-~u!qp ap aldnm 1~s alp ameJ salge gsel as snpaJ qrm u~ .yarr!$m aolaraaJ ap a.maI.lqxa qdaj adnm nu p autqla 3pq
la$ ah q + atqop RD ti~dn30 !!m%j pq ag ~mmu pour u~
.sugqs KUUI qp a13 p ~nuaq% 123 ru~uad '!>a1 !jdou ydnp 93wj as FS JQ~~[!ZUWJ ~a~qaa~a3 a3 ~~lg
-aau apa 'q!ns q qmq as amrr3 un8ej ap pqwnu r~qws s nguaa 'I0 'ZI!& 'm gm WE TJ B eqj 'eqlnd ~sw m IV~J ~pup-sap aqm ug
pu!uIm mpqma tz8ug-rs us 15 a~dsaq UJ gmamflmg as 'Bq p*'~ 'afa!m ap a~aw !cur BW eaygquaa ns ~JRSBJ 'go.talqtq amsoldtuv (w
A m t p r d e u se apIid ~i in cazul iernarii a d o a farnilil in stupii orizontali (lamilia d~ b a d gl njutatcnare] F i g 11.
c) AmpErtsa~ee centraid. Fagurii din centrut cuibului cnnfin cea mai mare cantiltate de miere, descrescind in greutate catre marginile aces-
Fig. I t - Amplaram rezervelor de htana Ia stupul orkontlll cind lerneaza doua Sarnllli In acclaql stup.
1. - ghcmul as alblne In famllla de b a a La Incuwtul wrmnd : t . - ghcrnul dc alblne tn famirln ajr;Utwrs ; 3, - uhernuE nmbclos farnUIl dc albtna tlmpll fl La 6Uqitul LcraL
tora, astfel hcit iagurii mkginaqi a nu mntha mai putin dc 0,s kg miere (Fig. 12).
La avezarpa fagurilor Pn cuEb se va avea In vedere ca hn ceatrul cuibului sSI fie introdus! numal fagurii cu celulc dp! a l b i n ~ in care au crescut cCteva ceneratii de guiet, dcfi potrivil i pentru cre~lerea puic- tului in perio~da de la siirgitul iernii.
La stupii mutiletnjati (Fig. 13), chd I~rnarea 5e face pe douli, cwpuri, in corpul superior trcbuie sa existe circa 18-20 kg. miete, iar in corpul inferior faqurii centrnli SA nu contin3 rnlere, aceasta s5 se gasease& doar pe fagu1-b latmafi, Sn total 7-8 kg. Dad ee g8segk miere pe Iagurii centrali d m cnrpul inferior, aceasta determlnh qczarea ghe- mulul de iernare sub ecegti faguri. fn urma consumului, din cnuza sla-
*ms tq snr ap arm -%m o ~zea~tr@am~ !nuray8 ytunsuo3 ss aphJazaJ aa p.msp ad '&1 L'I-G'f ay;, ap ay: !F ~:a$sd wp ap wqgm rl@rra s as swam u! 7uqd TJ pDd !f??~aaq !!"EJ 'dm3 un-JJ~ am3 as FaJeuJa! ~38~
7wWW~w fndnla W Buuq qW UY BmJy OP MI- ap lnarwrefdwv - tr 3rd -a w muas tsmeldruv - dl '8~
'Inlnqqnz waaaJsn1 -ad o-q!n[alpd JV 3.183 ad emzn ap vl!lnns asoj a was !S su~at an aa tlrfla.raua3 a~vdrl sa auplyq JoIamqle wl!~eds!p JW! '!!JWUJ~~ eaaaparr uj JQI!!~!ZURJ u amnu!1u03 U! eaJuapnzsp PS!J!SU~~UI RA as CW~WQ lnlaj UI 'cnn ap sap InttI!lIn pdnp JeTpauq ylnag aFnqaq raquyq
.gl.tnrn aJa!ur ap ?a~)x~pn.rd !!q~ -ds ~ndom ut '~gqm n3 gm~q ap JopnJazaJ e ala!l~ed na~yn3oyu! ~JPJ
,w pu!s : qrna us qqqsuoa guEm ap !ya!ur eJJrn30lug nquad !.rnXc# ug FnJazaJ ap a$a/ur ylqxa nu pup ! sqns ap a~ru~al~dsta ~oflfl!p?ro~ EZ~ES
u!p amurn! nquad aJ=aau ~uc;ry ap ala,zmz.xl 1v~n8lso na-1-2 nu q!mml pu~~ : f.rnzy3 tr! anej as Jpyez n3 a~~lajduro3 ap aaJruEJH -~o[atule~ s~dnsmp uom ~IJ vsnd 'gmpya .2turmj qns nEs 'yda am o !S amyu 11~ed p 'genl~p !cur ~pqsq TWO$ qns ap as pmqxa ealarw
'gym tq w.wy nmdmag apurqln apun ap 'pd~qepp pdnp amd ~d a~n8uj 'ppi~w atqe ~i: l;oznp[aa alga ~ndm!~ PRQ .~sa3ad$sap as 74 Scum! sp lnlnqtns ~?.s~sld -o~de y 3npoquF a9 eg9as 'grruleg a-p 'n:pau! tnuozae u1 .arcu!u url -urn puc nu a3 EB qm%: dncv rqp ~npu~jclos rarfrurq pnqms q i3Ud * -I?$ 'W 3 p!J %.FR%w!q -Urn* 9tlJd~ 8-P -qdmv '(am ZT---& u!$ as n~qpul a~adyatq o-qu~) t!qnlewd uj aqpu! w m~bm ax^ qsa pdwy ~3aa 'jau!dvs a!ze9mu a1 ap TAJaza.1 ap aJaw rw ~oprrG9wj emwar; ad a3ej cqwd aa a~qaldtuo3 ap eaqugJH
Dup: A. 1. Meldciuc (1984), durata viclii albineh- cstc inf lurn- fau jn mgd d i r ~ dc cantitarea de mhiii p:+clucsat5. ik t id , fat3 dc. aIblncle c;trt: nu au prrlurt.ut zahhr In t l~amn5 ji a cfiror dural;i dc via@ estc considerat3 100'",, durata vietii albinelor carc au prelucrat 3,3 kg, slrop/kg, albin6 a fost de &4%, i:ur n celar carc au prelucrat 7,s kg. sirogkg. albinl u Eost dc numai 75O,"-
Da aemenea, npirultorul trebuic s3 tins seama dc faptul sA ad- ministrarea UnQr cantitfiti mari dc sirup, care trcbuic depozitale in scurt timp, duce 13 depaisea capaclthtii privind ncrivilalea glandularli a albinelor qi ca ntare adaosul d e enzime va fi necorespunzHtor. In aceasti ?iitua\ie rezcsvrlc respecljve vor h i dewzitate f5r3 ca prwlclesul de i n ~ e r - t ire sB fie ~ ~ a l i x a t la nivelul corespunz#br, rapt m va dtrcc Ia cristali- mrea hranei in cclule, cw o dublti influenfi negativb., PP d~ 11 parte. albinde \'or arunca aistalele din celde, wen cc reprezintii mnsumuea inutil;i a zaharului ; pe de alta parte, prin hrgnirea cu lichidul inlcrcrk- talin albin1.1~ sc irnholnilvesc de diarw, pu tindu-se Inscfiistra as t [el chiar picrdcrea familiilnr. Este indicat ca adrninlstrarca hranei pcntru c o r n p l e t ; ~ ~ ~ ~ rezervelclr sj se fpcg ink-un rimp mi 'mdelungat $i in can- trt5t1 ponderate, asigusindu-se astfel n fr~:~rle bung prr?ucr:nrc.
?,a complearea hranci trebuie nvu t in v e d ~ r r co hr i~nn administrnt S s5 nu fic impragtintfa de albine pe tin nurn?ir marc dr f a p l i , ci crlnccn- tratn pc ciliva, dcci pe lagurii pe car t familia 1.n i ~ m n . De accca se impunc :
- Enaintt* dc :idrninistrarra hrnnei, cuibul s;i fie redus ; - rcducrl-cn ce face in Iunr-tit! dt- puki-r;~ fami l ie i ; - putprva sc npreciazii in tunctie de inter.vaIr!lt. bine ocupnte dca
nlbinil. 0 m l t ~ d ? ~ de agrecim care paate fi FiplicatB cind timpul P c d d estc
evalum-ea cantitgtii de albinil de pe f k c fagure $i fn final apreckrea cantiatii tot nle de albin8.
Un fngure de stup orizontd 435/300 mrn in peritradil de t~~;mn;l . rind cuibul este restrins. eontine 270 g nlbinfi pe arnb~lc fete, iar rsm:t de ME 435/230 mrn contine 200 g nlbin9 pe arnbelr fefe. fn perioarl;) :.cti~A un dagure de stup orizontal 435i300 mm continc 200 g albi!~;l ~ J I '
arnbclr fek, iar ratna dc ME 435/230 m m continc 150 g alSinA. O aprociese mai exact4 sc ohtine cu ramn retea sau Netz (irnp:ir-
tit.? in dm?. Un dm' conline 30 fi nlhina pe arnbele fete sau 15 R pc o fa@. 'J3)talul de dm" gRs~ti, Snmulfit cu 15 g, d2 totnlul cle albim din f i ~ m i l ~ c .
Pentru a sfa nprccia pc citr ramc va iernn farnilia SP ?mp:11-1~ tntii- lul dc albine In 27711 fi sau 200 g in functic dc tipul de stup.
Cind hmnn se adrtlinistrcaza tirnpuriu. irnedint dup5 tcrminn~.cbn c ~ ~ l r c u l u i de vurH $ 1 ;tlbint!le dispun dc tlmp suficit*rt pclnrru tr;~nsprlt.- tnrc:~, dtbpuzitarea ,ri prclucrarea proviaiilor concenttati:~ sirnpujui pnnll: Ti dp I lo 1.
Parnind de In rcgula c5 in fiecare fagurc dc icrnare tt.eb~zirb <;I sr c;Z~t*;~sca minimum 1,5-2 kc mlcnrc, in veclercn stabilirii neccsarului cc trrbiale completat, se apreciaz;i, in primul rind, cantitatea dc micre
a~elaaje au!qlc ap -lopl!mej p!hids ug gmags!u!urp~ as 1 n[ljoloq '!.nouasou rraa~nqurcls 1s' aulqp ap JoTrtIJmnj t!~y)[oh7;rt) '!!JC~RUI
-31s 3~uvsap ~e~~rda-td un ass aspa IFJO~OJ~ aanlepn as $9 a.islaldtuoa ap ns.quylq ap [ndo~!s ur e3 Epunuro2a.r as 'oauawasn an -!xum! ~ndru!~ ad FJ~UJ~JII~ aJez!lcls!m o 5111 aJe awnwe !S EJ~Au! alsd lnlsaja a.tsur rrru ;YWIIWJ U? ~p 35 ~SPG 'dw.~ ap Inq q 9 qns ap alaqtrm uj '3!J1!3 p!3e na ~t~.tanu! doqs un .ralau!q[a cap JS ps VpueuoasJ as
'Wqo a~ am X~JZLI ap &qq!~un~ tS I!~CQU~~UD~ iq!.~j!p el !nlndqs nanl -@ad nawa aJas;)3au ~da IS qym sp ~~I~~zTBs afep3.e 3u!r ~1 19 21 ~rt~qtq us .(ydv alsed 0 7% syyez d~yd 2) I a1 IJ en y~ndoars ??!)BJI -U-I~UO~ '1~1u(eut alsa ~ndruy p3wu 'aJau!q JoIaa amzn a~-npuluanand 'aslups.yh 1st~ aulqtr! ap yp?~n+gsap afss e;rSel!lzljae '~~rnaua9 u .IgrnrA
d -ad R a~t?r~~~~und~am sa.le~3nla.rd rrrrluad luarnjns dm3 ap un s!p aIau -!qp aw~eo3p '31~ndun1 ;1.1elaiduto3 ap ear!upl( gpurwosaa as .vm8eq -e?p vdnp und as am3 l~n3ej u! rS qe.nyu!wpe ry qrtod ~ndorts 'yrr13w~ ul muwq a atnaOpcldap ap wpllasdm pdnp ~!5Jod =npr as !I "rupq Eenp t? q 'plep yueq ap nalaJ!%uuD ~3qy-t nu am mpTure2
*!art !wrj ~nd ap a!)aunj y 'aln E-2 %?j 5-2 ap !!bod uj '~JW qupdm ap aJaol1uyJq ug aJcj as ?aueJy RaJeJls!u!wpy -3cnb ap alsa rnjndo~ir ~~n~s~adlusq pula ~zrea~lsru~rupe .IS .a,I8?AlOZ!p e~d as-npu!sa~saut~ =lnqqwz nsnrps, x 14 ede ~aqag .!da yur ~qg !fi ~ytpz 3 Oqg m~oj as 1 "1 [ ap a!i~~~ua~t~nm ol dnns wrr.r3o.(!y un 3ulIq0 c n.11uad
.ad;tFEu u! caaeurmjsuan) nasuad au!qlc ap vmmsuos a)sa (,rerlpz BY OCL'O '~3~13 leumu au~luos a~a1~u .;7q I$ ~cqsz n',,q~ ea+ 3p P~U~.T~J!U *aJa!tu ap ru~~$om un '~lwru~ojsue~~ u!.~d 'm~nza~ ryqez ap m.r;.rol!q un-nurp ~3 asap= uq an nh as ~yqm q dws ns !?Jplgrq ptFs ug .qj~j o ad aJa!uI 8 ~tl nes aJa!ur S am ajal alqura ad I npun (zla~) a9ia.r amnJ na as m~xa a.ra!aa.tdn 0 *urw gg~lcg~ ~erqa!) -IRU dnls ap emaf wl s;rarur By g-8'8 ~1: rvur OOC/~E+ ~IUO?I.TO dnts ap Ruler PT SJ~!UI 3y b-9'1 ax alaj alaqule ad uqd a~n9ej un 'qms urp
Hrgnlrea de stimulare are rolul de a suplini culesul cfnd acests l i p q t e , migudnd o activitate continuii familiei de dbine. ImpoFtant este ca, prln modul de ndrninistrare di ac creeze albjnelor genzatla de prezenp permanent& a sursei de cules.
Hrllnirlle de stimulare ae pot clasificn in : a) hrhnire energetic8 b) hrgnire proteic5 c) hrbnire energo-proteicti a) Hrbinlrea energetic6 de stimulare pe bad de glucide se face : - pain &&@cbai fagutilm cu mi-. CantiZataa de m k e des-
rhpitcitg este in rapart cu puterea tarnillei, la cele puternxce 3-4 dm3, la cele mdiocre 1-2 dm=, Za desckpilcire se folmesc faguri dde la re- servh care au cantitali mici de miere. Cind timpul w e rpce Cagurii se introduc Is marginen cuibului ; cind estc mai culd se tntroduc dup3 diafragma pentru a cvita mhrirea cuibului. Atrase de rniros, albincle incep aB transporte mierea In cuib. Aceasta activitate deterrning o creq- tete a temperaturii, dec1atqeaz-h o pukrnicfi stimulare n farniliet, cu efect dirwt asupra mqlerii puietului. ApliratA In condilii lipsite de rules, metoda impune rnulta atentbe, p n t r u prevenirea furtisagului. Ca wirnlL WiSurll, opaapla ,a? ~ m u t H m r a , d q & Inwtarea act'ivitiitii de zhor ;
- stimularea cu simp de zahar - concentratin siropului trebuie sa fie de 1 ;la 1. Adminbd~m sub I m i i de mimp, se va face fn dore mici de 300-500 g la interval de 2-3 zile. Adirninjstrarea siropului in doze $1 h intervale mi mad doar qocurj. Albinele ddicH dropul cu dmebihi plAcere, i ~ i formeazii un r~fFex conditionat pcntru orc!c la care nu fost obhnuite s& fie hriinite ;
- o rnetoda eficace, cu rezultate bune aaupra inten~ificfirii crq- terii puietului este adrninistssrea siropului In facuri. h s i ~ r fajiuril se pot iastala dupA dialragrnk dar efectul cel mai puternic st realizea~A Pa Introducema fqurilm In rnijdocul mibulul.
.dosrs na wlugnl WE qnqtqo sgapurns IW=P ap 'BWT qw P Y~I dl- aw ~vvz PUWPJ so7~1nws IWI~ 'sq gma rw p-i.xq!uyq u! a~p zw plrrrlpgi enaqfa und as afltm~rs mseaoe B~~JTUOJ s nqmd 'y~:.rap go IS F~J 3~71~ 'wrnro 11 auycll~ apwn .*a q wssle P~IB p apwrqp m wtq qsa zm 1- ul '8~3q.m~ ap amvd mpca nu IS adnwtq ap quamu mda nu fi~~?sabau ednp ha 1% apuyqw *mpqgp ml!zods~p a1 yluamad uj alsa arsa pueq ap yma 0 'n:mFnw Inrv~~~ muwM e~~1m 3umldp z nqrrad auaplgns g alr?od 6w qqw ap %q 1 'pamar ap a!UIQUOW [mads ul %a[que~e ap atm o qlurta~d Fgo$atu QsRasy -sol Jypz 't3lc3m ywoq qns ~.cqez n:, !A azlpaJ atmod as pluain"p saquq.tq - ! goq Jo[aarahrp e!jlJMt, wuym~ap qmd a6 Idq 'ammdcns ap a~au~qltr ~sBflhdJF 86 jh Xapd n3 tlednm JO~IJI-I~EJ B arem sa~d aJapugxa o azazrl??aJ as p mucna nu wa 'pqmusj mwnd awq glrrpardw a!nqa~j 'qaaypy ~t?wawjd w~u un !nlruoqna!de aqmd u!p aundnsald apolatu rapasa aa~waildv *~wladw !J almd efle~ado (ap L-S 9) amtrlyuun slap ul 'lelu~u~~~ !J e wuad ~o~~mtdrtams anpap fl mt~ 9ay~n3 qsa snpoqul torluaa ap~nB8d
Hrana stimulentii cu proteine nu este pericuload d a d afbinele au efectunt zborul de curAfim inainte dc administrarc.
Astf~1. cnnsumul de hrana proteicii Irl conditii In care Int~st inul grns ol albinelor eate incarcat ar putea aveR urmAri nefavorabilr ptin declan*xrea diar.cci, flmd pc. care nosernom $i alte boli se pot instah u.yor. Proct5ntul de protein^ d ~ n hran5, In 7ncrputul sfimnuiliti, s s IT-
rlvnanr:;l s n f i c l n ~ i redus 5-10'' ,! *I apui sri cre;tscrl la 15";,. ItrAnirca dt* s t i n ~ u l n ~ . c s r aplica nt i t timp cit Earniliilr nu dispun de culrs. In mtLnlentul cind in cuib nre lac aihic aport de ncctar qi palen hr8nimrca de stirnularc nu rnai a r e rost.
0 ~rnportanp dcosebltzi a are pmporQa Sn c:tre pol~nul conrur5 la formarea pastei proteice in rawrt cu hbcuihrii.
Pentru ori~ntare r d l m dupi R. BEAUWING (citrrt Mglaiu, 1976) dependenw intre adaosul de p l e n In IAina de soia $I puietul crescut in perioada debruarEe - rnertie :
Ilrana dats albinelor Mr. de lawe mescute - Miere simpb 575 - Miere + fain& de soja 2600 - Miert: -kflIinil snia + 12:; polcn 4900 - Miere fKinA soia $- 2s3A polen 5500 - Mlere + ftlinh soia + 50','0 polen 7100 - Miere + polen 8600
Din dntelc de rnai sus rezult: cA la un nrnestcc de 88:E'U fdinB soia t i 12") poltan, cantitatpa de puict crcscut este cu 50"; mai mare dccit in caxul ut.Bi7.5rii exclusive a fdinii de soh q i ajunge &a lie cu numni 20'!!,, mu] mic5 Id \% de cantitatpa de puict crescut exclusiv cu palen, la un arncst~c d ~ ! 5Ucj?o aoia q i 50Ym,, polcn.
RezulK c;i prin sd&ugarea de polen la amesiccul dc substitucnti sc mnP-qtc numi ld & larve mescute.
HsAnirea de dresaj prezlnta un intercs practic dcmebit, in spe- cial in directia sporirii productiei agsicole. Aetfel, lolwind metrrda reflexelor mndif ionate la albine este posibib dirijarea activitStli lor pe culturi in care in mwl ob1~nuEt drecvenfa lor esde mai. redusti.
Albinele pot Ei fortate s5 viziteze anumite crulturi data li se a p l i d o hrhnirc maiinala in interiorul stupului. In siropul administrat se introdrrc petatale drn cultura spre care vrem 55 le d i r i j h . Excitate de sirop $1 dc rnirasul flurilor, albinele vizlteaz8 cultura rcspectivg $i rca- lizeaz8 plenizarea ei.
Cu njutorul hranei, albinele pot fi fortate 6 dewopere mai rnpid o sursil nectariferil care infloreqte. De obicei reflexul conditionat se Pama bhe $i albhele continua 65 cercekze o mnfi f n d mvlt timp r h ~ n r daca secretia de nectar a Sbrilor este din ce in ce rnai slaM. Deci stingerea reflexului conditionat ate IQC trcptat. In awat timp pot inilnri alte plantc a cArw secretie estc rnai abundcntti. PEnA la forma-
auntrroafcipm~ waqqoj '~npmquanu~ IP unmm u$ ~emm p-dn q 'arr.yq~a ap Jowaj le aqnup ap ~np!Jpds mr~o~tra .asa~qurcls ap pm$aatmmpaur eaquyq tpqda as JO~!~IWRJ FJJ!AqU[OqUlj Inzea UI
*%Id ? F- -Om P PC aP al@!W= ul aP quad a! nrlyI q W L'I ap alalplu- rg 9p qn~~ ap =I- ww 'sad q are^ -ym!~d 14 gur?~y ap JoIalwazan a anqafdtuaa IS aqnmqs nqud ~ndo~!s q auuraot Veaqsyurpa as FVJ~~OJ~ .aJ!hppqurg ap al!q!ada3sns ~u!s aulqla sp app~j pup pun38 pFuJa! ea.?apaA uj a~ma~druoa ap a11.1 -!ugaq us eqds aeod as qnnva~~ad gstloluaurmqparn eaquqqq
-a- wr9d yu~ay ap a~!nmd nu ~4 qSam - pup pmqe 'AIDP pumas q pride as mln~a~d a[!!- nqua gswuarurnypaur rullrw 'mq -quppe ap ~ru~oj y1~p~qd~~ 1m.u KO pun1 elstrase 'aeq!uyn1 uq lamp 'dolls ap mroj qns IS ~UI up qcod as ~m~uaur~xpatu BURJH
.aa~azua~irpd mnj as are3 ns gdur!s ~drr UE ~qq3 nus 'do~!s ap 1n.ql1 ef Itn 00~~0~~ ap ~zop us vp as alua[nqs aun!lae o 14 snld us aJe s~a nr!apuo~da~ls '[ajlsv '~?ltta~axl do3b: am pup pnpar IGW a $!SQ~OJ ynlnluaummpaur arj~~luasuo3
'~paau! !~$aracf !9 rm8eg d yu7~ a~qnd qul yur-lojaw4 as q~qqqarpe a[aluqsqns 18 @E ap !n~nsnM -ms esm-qa 3saq9~9 apu~q~a 'anmuan ap ~31 slaarrn!ls~ uyd ~~~R ?mpy 3%- alq!p:urn ap ~nkuaaod pea 'wypujdq~ a ne asq -qurunpe aldu ~sqns qs pun3 piw[nzaJ 'wy~s al.rmj aplalnu 13R1U05 un !S pugma ala am1 'ala!rnnlnd alalaze~dns Buq qauEqIe ya B~~EA --qe ad 'pds ui "zsazeq a es -so$uelueJ!parn ~ndcqs nrr JQ~~%WJ !9 Jolau!qIe na~ez!~aynd alsa a~m!~de ap yldqe !nut aas 8pwaH 'arqu~dsy~ ap BBJ~~ WJ o Baal ne ~~oq alqyajrp ammr>ap 'asau!~a~~u~ ap aru?qur iqqr13a~ Y!P Eun auInap yhrluahald poauatuestpaur eaa!uaJy y pap rllnzaa -ahaulcq t!Klurej 2-T qnnda na pup raunle yu!dn~s aq~de m msamu alsa pri lnjdtrj ap W~JOA ~rrur nN -~~suloq qu!dnls a ~rt~rtda B a~a3 ug wuoz u!p alaurdn~s aleol u! ruy c ap prr~ Q ad ~3gda ;rs pup 'n!luana~d : doos qqnp un am aw~y ap yusloj BlrlsaaJy
*a[m~88 ~0~!13npd m~at -*as ~Bulr ad 'a~a~ur ap aur~d3ol!y maqp ap snid mun !gzp~ar lea~qll -~qpd yp "polam 'sgamd ampn ap 13und uq-~ .xqjar nou un -J
!33p kqauyqp tuy[ytp ys man am3 ad3 JOGJO[J InsoJrur n3 doqs eqqu -ppe a~cod as ?euo!pr,puoa p-qnxwas esm2lugs m luaqyumao3
'~o!~a#uu y?w)aaJaa salt13 ap !as.ms ~TJ~Z?A aa.rrr)mu& ~lf~d ylq~a.~ as as asgrda ap ~1lsa87p xaUaJ un yzpauuoj as aulqin q
"(np~wa ap pm~op) mrtad3~au sl~sqns o mpo~ju~ rr-r am3 rr~ 'a~rrl~zy JOT!JQ~J Insorrur ns dons !nun n 'JOL sutr~q uj 'wa~anpoqu! upd au!qp BF ~BUOI~IPUO~ InpxaljaJ ~lmB -ugs sa~~qea% gfiq~sod aTa -aa!tu ap aqutruodur! fimr~nv3 apqd qod a 'PSJRB ynou o n~~uad 'atnqp aleuo~$!puoa axaIjaJ IOU Joun aaJ
de ha118 etc, a t e obtigatm-ie a p b a hrHnbii medImmntoe a tu- turor f W l o r ck dbine din stupina In c a d aparritiei unei bh.
I n hrdniren medicamentoasii plantele medicinale sht de un red felos. Acestea au fast clasificatc de catre dr. I. OgradA, astbel :
- plante cu actiune trofics +i stirnulentil general&, datoritfi vita- minelor $i acizilor organid pe care de contin : d t i n a , rna-ul, wzIca, sungtoarea, pbp Adia, tnlpa gh tei, afinvl murut zmeurul, fragul, nucul ;
- plante cu actiune antibacterlanfi, dator itA antibioticelor sau uleiurilor eaentide pe care le confin : usturoi, map* coada +orleclului, musctel, aunfitonre, pAtlagin5, rachitan, anghinare, pelin, soinit8, izmfi, tei, cirnbrignr, IevAnticA, galbenele, urzica rnoartii, zrneur, frag, condn ualului, talpa gigtei ;
- plnnk cu acrlune astringmtg (ant.idl&d), dminfectanka g i .stirnulent3 asupra tractwului diigestiv, prin continutul Tn tannnll sau principii amari : pelin, roiniw, coada soricelului, gNbenele, ima , cim- brivor, rllchitan, cclada calulul, M c e g , phpsdie, anghinare, urzic5 moart8, stejsr, nuc, mateach, dbhtwle, salvic, fag, mur, afin, p t u i , dud, crlada racului, talpa gPqtei, lev,?nfict, trosclot, cozi de cirqe $i de '~-4inc.
fite blne sB se f n d combinatii intre plante, pentru a obtine, astfel extrack cu activitate tesapeuticll mat puternich.
Extragerea subatan~elor medicamentoase din plante se realized cu ajutwul unor llichide d idvantc - spa, almol, otet, ulei etc - iol* sindu-ge dl ferite procedee ca : infuzia, decoctla, maceratia, tincturile.
Infizfa anu ceaiul se obtine prin ad&ugarea apei clocotite pcste planta rnhruntitii.
Astfel, peste SO0 g dr! planti5 ae toam5 2 1 de ap4 clocotitfi. DuplI 1.5 rnlnute, t imp In care vasul a lost acoperit, ceniul, se atrecoar8. I se adaug8 3 1 dc sirop dc zahib, in concentratic de 2 : 1 (2 kg zahhr $L un 11tm de ap8). Cei 5 litri de sirop rezultati pnt F1 adminlstrati la 10 familii dc albinc. Toate plant~le arornate de L care se foloseac florile $i frunrele - musetel, floar~a de tei, frunzc de izmh sau rolnik5 - trebuie prepa- rate ca infuzii pentru a li se pT&a prlndpul lor zictiv (uleiul volatil).
Decoc~ia sau ficrtura se realizeaza prin Iierhrea plantei htregi. fntr-un vas in care s-au pus 2 1 ap3 se a d a u ~ a 100 g plant5 mfimntil,?. F~~unzele, flurile, t u l p f n ~ se fierb 10-1 9 rninutc, ccijjire 81 rfidIlciniIc 30- 10 minutc. DupiI fierberc decoctul se strecoarfi, se eompleteazti c u ap6 pine Ia 2 1. I se adaugi 3 1 de sirop de zahAr, in concentrage dc 2 : 1. Se obtin 5 litri de simp ce pot f i adminisIrati In 10 famiUl de albine,
Flantele care st! prepam prin decbctle sPnt : conde calului, papMia, coaja dt! la stejar, fructrle dcl mAce~ $i de aiin. Pentru p8stramtl vitaminci C din fructeIe de mAms $ i fin awstca se mfirunterlgc In prealabil gi se tin la fiert mnl putin (10 minute la rnAcq, 30 rnlnvte la afin).
Macerarea sau pli9mhdeala In rece const3 fn rnentinerea plantei, pe n nnurnite perioadK, in a@ sau solvent. Soiu\ia obtlnuta se stl*~coarA ~i se arneatecil cu sirup in cantithl~le utilizate in cazul inluzici sau decoctiei.
Tbmpul rnac~rhrii varia7:i de la 30 minute la 6 ore, in solutie apoasB, si dc la 5 zile Ea 10 zile in solutie alcoolicim,
Trntarnentul cu extract de plank mediinale se faloscgte la ince- putt11 primavct-ii q i la slirqitul verii, cind albinelc nu le g-sc In natur-h.
7nfndn1~ pm!~ -aluc u~ yde n3 Jnlau!qfe wawuo~z!~o~de ypuaurmaJ as apqarnfiqau -!a -alxa ~o~r!l!pum Rznm qp !mun *(tulg el am B 9'0) a~atSam ap p~d~s taw ~JJ un y;rn&~w g~mpyd ap Inuozag us 'Hnpp 'yqt?~ys Wv
.Fqe.tuAayau mvdq r! 19 pa Pdw mwep !z -w a-wl aurqta ap om6 tnwd r! (ogu~a ap ngs ~ndn%~ ajar p~nhyu!nd egu! w ~qmsum tz sua,Cq
.aJsllonzap ap InlnurltJ wdnse ymaluanau~ a3 aaaa 'autqp ap mm qwnu un pard lad 'xt~m@rau PJR~ up Bdo~ pnp tp pmmfi fS pew a$urnsrp a[ axeoqz p al!t!s 'atr!qp ap .Inmrtmej pqnd ~rdnsa peajuan~mr as !Iuama ap aljraj "?zlpxq !am !mml ul !nl "amah 74 ~p '~olaqql~ fw J~Z 1nuq~d ns ~lupo '!n~wq~dppe e drug a1 ~a.mzw
'!nlnsalna Fa.rc:s rrsa~dr? dlt?nd 36 'uuldnls ulp ln.ro)f@?pe cl; aluarqa nas .~zutlua.rd au!qIrt ap t?alnl -1lurr3 pdn~ '~lnru !EU Je!.qa ~k am br: ul 8 00~ v3+1!s w?mnau fu!s 'dnls tt! !r.~nlr.~ar.lrrrai ea.r~[8a~ n~luad I+ PI!SO~OJ 3153 ndn pup 'vl!S~r: ap duty ad *are b~ U! ydn 9 09-OF a,rcsaaau quls !nlnla!nd ua.qSa~a ti.~uad !a ~nldnj altvnuna as +ydr: ~clnp dnls u~p I:.IEJP y~noqz crl,su!qIe saln:, Favl ayapco!.tnd u! '(1tj6r)r) ~ri3au u!p vde a\', ~n~us.w~d sp $t..rn9rs~ also su!qlt! ap JOT!
rolaulqp sap as gpunuroxu ag .!~nAaj ug ezge$s!.ra ~n ~nd-zols gum! u! 'edn n;, Inqqnz aqmj as pea -!nl eaJehIozyp nquad pp!qq[ naaaru pupalsaurr: 1n;rtyex la3tr5 wumq as !A ad ap al,rpld o a1 as mlloqa qsa ada pup 'aq~a!~ as nu doqs UIQ IndyycZ -rnlndons ~a~e~ada~d q ~%'WC,-~J as !I uojg nns p)p o-auld pmo3arts M a.ma wvqxa an p3lm auqqo as -pswaapa as ps I-npurq[ [nscn 3~rpsru1 e~adoac as 16 aqrreld ap F?algrlum yHn~ap as al$a$osqa ada pq3 : \aj1w p~ada~d as Inras;) +yda ap Tnag n;[ # s-s't: und as !6 sns Fur alaun~law ap ulp quald f all3 tpa!ms'tl as '!a1 '~ok!rquqa '!nlnp3!.loS epnus '~slaSnur 'a~aolyuns "WL! : ~3 apu131paw alue~d ns 3113 .IS a~!.an~rra3 'a[eurslpaur alueld utp !Jn!aaa nlr asq qeod as - (wals!~~ '3 ydnp) a~viajduros ap ~ndo~t~
'~o&!pod qns 'q!na u!p aIawtrJ atsad au!q[n ap ~oltqpq VJajo as !pus> qa~qaS ap a[pqd 'aJnlnur!ls n~~rrad ag 'a~vqa1duroa nquad a!j '~a~aurq~~ va.I!uq.lq n~auad unq alJeo$ alsa lpucs ~njaq~a$ 3&~[ ap u~nla~mlural a9u1)~ pup ad ap e~ as 1ndo~t~ -"OJ ad ap Insalware tan1 amqw pug mrowd e nquxi ngaurowml un na aawj alwd as p~w -un3 .auwoj u$ apada~ guJao1 as 74 gssaaJmu! as ~3s ada~ul ~ndo~~s : at$ -3~~lp p~n3u!s o-yuj Jawnu ~311gdo~ o ns ca~u3gs;luro ad,mv! as 3=0f qns alsa c.rnl~~adural pun 'p3sea3g.t as ps: psq as ams ~dnp '[ndo.~?s ns pva.1 -0d~o3u~ as sada!tu dut~ Isax u~ "alnmw !all ap dm!~ aalsaurv ln9srqul aleslosop as .gde ap e!aq ur ~~qvlua-~d U$ ~lrt!jaq3!1 alsa am3 '3.1atru %y 7; a8nepe as ~s ~ndur!~ alsa 'plrqoq o ala3ap a.rlu! aa"j a n~luad plua!~ -1jns q~us~s!suo~ o aJ,! !& pk?tlay~ug as lndon!s ~3~a .asn~q ;11eu3s as am23
un sirop invertit. Ira felul acesta albinele prelucrfitoare sfnt partial acu- tilt* de clerturilt! glandelor faringienc, care trebuic sil secrete snzima invcrtaz8 necesaril invcrtirri zaharozei in glucozl~ qi fructod. Invertlrca sc face cu acid citric (sare de lamiic). Su recornandB sub 1 g la lltrul & simp. &c,Z se dfi In cantitate mai m:m, rIcctul rsZe invurs, are loc o cnstulizarc puternicii pe tlmpul iernii. Pcntru hranirea de prirnhvasa st? 1.ccornand2 1,5-2 acid citric, prevcnind irnbulnAvi~*t.;i dc nosern%. fizultate bune e obbn cind in sirapul .ofcril dbinclus fitit in hranirih rlc cornpletar.~, cit $1 in cclc de st imwlar~) sc ;iriaugR 25 g suc dc ccap5 la litrul de sirop. Sucul dr ccapfi e t e bngat Pn fitoncidc, vitamin^, acizi clt-ganici. Fitoncidelc sint substante vol:~Li!c cu putt!rnic;i actiunc bactcrio- sa:~licA si uncori bacturichd&. Sucul de ceapri previne difcrite acliuni cu caractcrr digativ $i Tn plus m-te longcvihtca albinclm cornurnatonre dublind-0.
Sucul de ceapil se preparii in felul urrn&tnr. : sc cur5tfi ceapa de foil& exterinare $1 se rade pe 0 r3zAtoare ; radtut-it sc pune intr-un t ifun gi se psefiz8 ; sucul apare ca o spurn,? se tcxirn8 in d o p a cA1dut.
Turtd de pdstatrd - administrarca lor se fact- in lunn Ecbruwie. Se prcparii nstfel : se scot ramele cu pbturh din depozit $1 sc cxpun 30 minute la Rer, ceara din ci devenind sfhrimicioasA. Fagurii se taie Ln figii longitudinale prin mijlocul alveolelor cu pSLstud, se freac8 fi-
intre palme, ias cearn alveolelor sc sfiirirnh $1 r h i n e phtura intreagSi in form5 de hexagome care se t rrc printr-o rnq1n8 du *at carne. Se obtine o pasu care este apui ameskcatA cu o cantltate egali dr miere sernlcristalizaa. Se fnc turte avind grusimca de 1,5-2 cm, grrutatea de 350-400 g arnbalate in tiion sau pungg de plastic gi se pun d~tisupra ramelor. Pentru c5 pfistura astfcl oferitiE ar puka Snlesni prin ~:unsumul ei $i o reactivare rr sporilor dc nosema allati in intes- tinul rnijluciu al albinelor, mai ales In ccle c3t.c in anul prccedent au sufcrit de noscmoza, pste bine ca in amrstcc SA se pund y i protofil, 2 linguri la 1 kg past&* rcspcctiv 34 ml.
Ccrccthturii au stabirit cA p3stul-a are prnprietA(i mult diIerentiate fatA de polen. Pistura conline o mtrlbme dc principii pe care albinele ~u1cg:itoaau: le transmit gr5uncimrclw de p l r n ntunci cind formeaz8 g h t * n ~ ~ t o c u l . P5stutha cnnfcrR a l b i n r l ~ ~ r consum8to;1rc C I longevitnte dm* scbitP. Expaicnple cercetatorului cnglcz BuClcr av stabilit 155 alWncle cc~nsunl:it rl;trc de pfisturh tt+bicsc mni mult deri t cclc cc primesc palen arluna t i l l c'olcctoarr.
Scrhct CIP zahdr CIL rnkrt? (prcjf. dr. K. Murcqan yi ing. C. MihAI- I cscu).
Pcnlru 10 kg scrbct sint necesart* : 7.7lll) kg 7ahAr ~ u d r & , 2 kg rnitw.., 0,300 ljtri cvui medicinaI sau 340 milil~trmi pr r~tc~fil. CanLitatsa de aah5r pudrri se nducc in carncra do lucru, la calcl, cu crl pu!in I orc imiintc. Jrl cam1 in u i ~ r c zah;irwl pudrA stm prczinlh sub Iormli de bul- r,3t4i ar.tbst:-1 s r z d r r l b ~ ~ t c f i n . Mier~ .1 cc sc fulrjsrb:tc tr.rbt~ic sB lie nccris- talizatd $i in n ~ c i un cas mierc dc manA. Se 1 ccomnd3 in ~pecial folo- ~ i 1 . c ~ ~ micrii du s:llcirn, t c ~ sau tinc;l\;l, n~ltjrrncntnl3. provenitii d e la
farniLii sh-~iitonse, Mierea se incflzle$te putin. atlt ef t sB dcvina mai fluid3 $i se dilueazh cu ceaiul preparat Cn prealrtbil. lntr-un v ~ s ern~ilat sc punc zaharul pudm, s9 adaugfi rnierea 5.i apoi se Ir3mintA bine cu mina pine cind contenutul devine r~ o past3 finfi. care nu st? intinde $i nu este lipicioasa. $erbetul astfel preparnt se ambal~azii in pungi de ptas- tfc, In cantitsti de 500-1000 g sau mad mari, atf t cft apr~ciem cK m e net- und familij & albhe. Tmta tmbuie sB aib?i p s i m e a de 1,s-2 crn mkru a puten fi a m t 8 demupra ramelor sub podl$m.
$erbet fQrt sau cnndf (prat. dr, E. Murewn pi ing. C. MihKitescu). Se poate prepara din zihar cu op& sag ceai. sau din zahiir $I miere
de Jbine .cu ap# mu eai. Pentru prima variant& la 10 kg xaher se folmesc 2,3M litri ap&
sau osai de plante m&cinale. Pentru a doua variantg la 10 kg zahir $i 2 kg miere dr: albine sc
adaugB 1,750 litri apli MU wai de plante rndicinalc. Indifecent de variant& cantitiltile indicate sa htroduc htr-un vas emailat de marc capaci tate, deonrece in rnomentul prepararii volumul con tinu tului ere$ te mult din c a w spumei care so formeazs. Siropul =tiel sealizat se pune la fiert la un Ioc slab ~i se urdregte rnomentul in care Lncepe fierbe- rea. Cu un krrnometru m 8 s u r h temperatura $i cind aceasta a ajuns la 116-117T ~lropul se considerg auficient de ficrt ~i ae dB jos de pe fw. Din lipsff de termometru se pnate folosi o met45 simpla care ne IndIcn ~ ~ r ~ a jnvertisii zahilrului. lntr-um pahar cu np8 rece tw #cur5 eu o l i n m w din s h p u l cam f b b e . Dacg picfiturlle dt sfrop nu SF
amestecA m apa din pahsr qi forme& a bobit&, este dovada cB qerktul mtc data. In cazwl cEnd la prepasarea qerbetului se falosegte qi m i e r ~ a de dbine, aeeasta se adaugir numai &d wbetul s-a tcrrnirrat de fiert. Se tc~arnl apei compozitin Cntr-un van curat. care a fast udat tn prcalabil cu apk rece. In acest r n d sc FmpiedicFr formarea de mistale mari d~ zahhr. Sc! la& s i se riiclceasd, pInA clrtd njunge la 4 Q T , In acrst moment se incepe Invtrti tul alrapulul cu un facnlet;, efectulnd rniqclrile intr-un singur semi, pins cind siropul Ineepe a b - ~ i schImbe culoarea apre alburiu $1 n p o i alb, SntBrindu-ae. F"recotul wrhtwlui este Inchelat, ntund dnd sKItind facaletul, gerbetul care curge de pe acesta nu se scufundk ci rilmtne lo suprafatti. Dupg mdre se ambalead In hfrtie =rat4 sau tolie de plletlIenR, in pachete de 0,500-2 kg qerbet, in duncti~ de necesi- triple familiilar respective.
$erbct cu zahdr invertit (prof. dr. E. Muregan, ing. C. Mib~llescu). Pentru pmpararea eerbetului cu mh8r invertit se t o 1 o s q t ~ Apl-
dartul mu Apiatirnul (in prealabil Mcinat fh), La 25 kg mh8s farin se adaugth o solutie mams care se prepad din R,460 k~ znhsr, 2,730 litri sp8 sau ccai $i I1 g acid lactic dimentar. Zahsrul se pune Pntr-un vas mai Pa* unde sl pontii f i framintat m ~ i ugor. Cantiatile indicattb p e n h 8oIutJa mama se pun Bntr* aalh stnilltuitil ~j se f E I e totul la fla*& mrid tlmp de 30 m h t e (Weis, 19881. Dup,? terminarea fierberii, s E ~ u 1 rr\qpectiv ee toamX pmte zshgrul pub& din wts qi ;i ffrftrnintk binr pin6 cind continutul ia nqpectr~l unui aluat. Serbietul obthut nu se int6regte luni de ~ i l e qi poate f l depnzikt timp Indelungat far5 s,?
se d e p d a e . DupA preprare, verbetul se ambalead In hlrtie -rat&, formfnd dupuri de d i f d t e wuti (0,500-lkg) @ e admislistmz4 deagupra ramelor din cuibul Eamiliel de albine, dup& ce in peralabll s-au fecut clteva giluri in hPrtia respwtivl pcntru a ugura astfel acmul ttl binelor,
Ms joritatea sortimentelor de miere crhtalizcazil (mi repede miem de rapif& zmeeuril, floarea-soarelui), iar zahflrul tm este ~i el format din eristale. Turtele formate avind in cornponenta lor cristalele de ntiere gi pe cele din z a h b u l tos pot f i consumate de ciitre albine nzlmai In parte, aestul fiInd aruncat pe fundul stupului $i apol cSnd timpul per- mite scos afar4 din stug.
Pentru a preveni aceasta ~e procedeu astfel : se tolosqte miere llichefiata sau granulat8 fin (avind mnsistenta untului) gi zahiIr pudra (apifort) sau apistim mikinat sau plsat. Mlerea crlstalizat8 se liche- flazti in bain-marie. Pentru a nu 0e denatura prin pierderea enzimelor $I vitaminelor, apa IndEIzitA tn care se pine vasul cu miere pentru lithe- fiere nu trebule sZL aib3 ternperatura ma! rtdicatil de 43T. Turta RP fnce fn felul urntitor : miPrea pretncnlzltg rre toan& pesG zaharrrl pudfa (o parte miere $1 patru @el zahir), se tr8rntnti4 ea gi aluatul de plEne pinA la ornogenhrea htregii cantitliti.
Catre sfirgitul primdei de iernare ~i la Snceputul pridvlerii esk foark indicat ca pasta dEn miere + zahk lr saw qi ceaiuri medichale pentru albine. Ele au cfecte pentru stimulfarea activitfiw gi apikarea &dtgtii acestora. Cu af& d e b i t de mtbf3dt6art w-a dovedit infuzia din urm&taPrele ceaiuri medicinale : cimbrigor, i d , Wi, roi- nit3, sunAtmre, muqtwl, gfilbenele, coada god~lulul , mads calului,
soc. !& iau cite 4-5 g din fiecare planta men#ionaM ma1 SUE. Axnestecul de plank at macereazil, circa 10 minute cu trei pArU ap8 rece. Apoi se adaugtl ap8 clocotiL7 phi3 La un Utru. Se amestccA binc ~i se las8 amperit b p de 30 minute. Infuzia rezultatil, ge ~treoonr5 printr-o plnzi curatfi. In acest caz pasta ae pr?epar& din o parte rnlcre + o parte ceai medicinal + zahgr pudd dup4 cerinW (plnii ce am-- tecul dobIndgte consisten@ aluatului de piine), ad5ugfnd 1 g sare de lflmfi~.! la kilogram. In loc de ceai se pate f o l d prepnratul protofil, da t ina t stimulllrii dezvcrltilcii fanjUUor de albine ~i combaterii nose- rnozei.
Se adminlstreazil 3 4 rnl 1~ kilogramul de pastg. Pasta se admi- n l s t r e d sub form5 de turte In greutatt de 0,s-1 kg arnbalate En iolie de material plastic agezindu-se deasupra ghemulu~ dup& ce f o b a fost decupau.
Turta pwtefcti (dupB, prof. G. Towmend) Se amesteca 1 kg polen cu 3 kg fainA de soia degresau rji 12
kg sirop de z a h k concentratia de 2 : 1 (2 pikti zahar la 1 par& a$). Preparaua se face astfel : se pregar& pasta de polen adlugld pufing ap4 ; apoi se barn8 airopul ameskind mereu. Se adnu@ fans de soia care se frAment4 bine pin3 se obtine un aluat. Se fac turte goase de 1-1.5 cm cintarind 0,400-0,500 kg gi se pun tn pungi
.qsae pdnp Itrurncl mear~s!Uyq~3 IS a4j8~ ap AWm Fqz ap aru!aq nnmv~dys *Z ns p-dad as qsed -na;cbul pulaq8aure qqtrz 'By oz ap T~WJ ~qdart ~2naps as 'mpqqm gamnpp q qqd *pod -WDJ ?zeaz!ua~oruo as 76 aalsaurtr u! w~pfo~p aund as 'anag.1 ydna 'VlJtun 9s ~pI:a~p ataqJ;na: q p nrluad ~JWJJ !mu 9s alnqaa PF~A 'mj ad ap P! * pw~ Mnp IS pqwsaule 'mS[ ap mrl@ol o na nntnlum rsam a !fi tnpco~p aund as %goy3 ?dw n3 mu! qglmdm ap -ma SPA m-~fu~ 'yla3ar up almtzdurm alpqqa F~C~BO~ a3 am3 qSad yjpnd qqwz 3~ 5 und as am sen un-g~ - am~vdasd ap po~
'tnnn TQ 8 - nPTm aP 19uatolWd - ! myp; I -jQ oupnam - ! pm apq 9 - % surrvqw - ! IJ" a[O!J 5 -- f?U!lUPlnA -
! 3m '"1 BlXB3uS F& uu! al~hwrP 02 - [wv*pL) PWWP Bppe!uoF. - : ~de q xaa3saloqp mmd - xqhm a mq!n - '. SIWT I - Vmpnq v aJe9 -
! 3 Wm!A ap aIO!J 8 nW !!'UIF[ 8 g[ BtLIW - ! (3 ON) a~awd 01 - elm a!ploq - :3qsailsa1~-'-
! m sz BW~ JTrlm - (~mol~mh 'V gdn~) ~W3d P3JJ.C
la~[~tw~ aarqnd 1e~8atu! lajjse pu~u!jayuj trt~w3au nas ~nua~od qhdrl TJngeu u~ pu!s 8 009 ap alq~nl ~3 yp as ~tmqsauy 'JF~RZ ap map doyw nm a.Iapn 51 OO~ 9~up~u1 ua~d 8 wz 'm~sa~3ap a!os ap qu!yj % 0g~ gsa3saurR as
(a1~ gdnp) ??alod 'P~J~J
-aufq1'B ap 000s a)6a~3 au!qla ap arl!ursf o 83 vw!3 -a~d~ lnJolne atg?lueo ap laj$m? o on3 '~ok~pod qns Sgstqd ap 18und uj nos uogl ap !Spnq ad v*zealtqulurpw as ale:, ylml B OOL ppaa puju -1190 rS ~n~oj pupu!q~j y~mla%p B!OS ap quy] 9 0q1 $e$da~~ ~Bnapw as ~odv 'yzoazruai3ouro as pu!:, ~u!d qmsaure as aJm p~pnd q?qcz 3 ooc vda ttu 021 ~3nep~ as leu!aqut pq~lsa~d u~ uapd 5' QQ tq
emu^ -7 '3 ednp) pa!alod ntrn~t 'lualntugs aj!uyqau JOIJ~ atqqIw ap al!
Se &'amt&l: Be hcAlzqte m k ~ e a cu m i u l fntt-un vao: mare p W w lichefiaza pi se amestecfi bint ;
- se introduce aah8rul In mod progresiv gi se e m s W pEnb se diaoIv61 gi se amoffenizeaz8 ; - st fntrerupe focul $i se introduce polenul ameislecind plnfi se omogeniaeazl% bins ;
--se atr- cornpozritis h fonne m t r u i l e dre mi, de dbmen- aimiIe unei toll ife h l a , f m m av id m i m a ck ,I 0- 12 mm ;
- dupe aproximativ 20-25 minute turtele w rilcesc $i se pot ¶mpac)wte $1 plne la phtrat pPh8 la folasi;re.
0 h. lg aatfel realhatg c"intthste 1,l-1,2 SI ee pate a d h i e I ra clte una mu chias douA budti &ci% lamilia este bine drzuoltatfi.
CAPrrOLUT, 1V - P R O W I L E DE HRANA P E m U ERNARE
1. CaPitatat Manel
CAPlTOLUt Vl - R E W DIN PRAGT'ICA, APTCOLA
Redac~a publica~ilor apicole qi a revistei ,9Rom&nia apicolti" vti recomandti volumul 99 INITLERE SI PRACTICA I N A P I C U L ~ R A ~ ' autori: ing. Eugen M6rza ~i ing. Nicolae Nicolaide. Sintem asigurafi ca' zit luna mai 1990 se va incheia tiparirea acestei ctirti pe care ne vom stra'dui sti v-o punem cit mai repede la dispozif-ie.
fn paginileducrcirii v e ~ gcisi riispunsuri la problemele care privesc creSterea, intrefine- rea ~i exploatarea familiilor de abine ink-o manierti in stare sci asigure rapid eficienfa economicti $i rentabilitatea jiecarei stupine.
1
I
Lei 10
