Grile Model MM 2k14 Final Rezolvattt (1)

Model grila Microcontrolere si microprocesoare -2013/2014 anul 3 ISM, MCT, ROB

1

d ca unul: a. a = a > 3;

B. Procedural C. a = a >> 2;

c. Procesual d. a = a >> 4;

d. Practic Justific are.

a. Unui fiier cod obiect a. 0x10 b. Unui fiier cod main B. 0x20 c. Unui fiier hexazecimal

c. 0x08

D. Unui fiier text

d. 0x20

1. O reprezentare (ordonare) Little Endian a unei

structuri multi-octet nseamn c: A. Cel mai puin semnificativ octet (LSB)

este memorat la cea mai mic adres b. Octeii sunt memorai ntotdeauna ncepnd de la

cea mai mic adres c. Cel mai semnificativ octet (MSB) este memorat

la cea mai mic adres d. Nici una din cele de mai sus

2. Care din urmtorii constructori nu tine nici de limbajul C, nici de implementarea unei bucle ?

a. For

B. Repeat Until

c. Do while

d. While

3. Care din urmtoarele tipuri generice nu exist nativ in limbajul C:

a. Caracter

B. Boolean

c. ntreg

d. Flotant

4. Limbajul de programare C poate fi descris in primul

rn

a. In virgul mobil B. La nivel de bit

c. La nivel de microinstruciune d. La nivel de limbaj main

10. In cazul unui compilator C, care din urmtoarele tipuri este, la modul general, dependent si de arhitectura unitii centrale pentru care este implementat compilatorul:

a. char

B. int c. float d. unsigned char

11. In general instruciunile de deplasare stnga sau dreapta (la nivel de bit) reprezint o modalitate eficient si de a:

a. Realiza ridicri la ptrat B. Realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui 2 c. Realiza adunri sau scderi cu puteri ale lui 2 d. Realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui

10

12. Care din urmtoarele operaii (in C) realizeaz principial mprirea cu 4 a valorii operandului unsigned char a ?

Instructiunile de deplasare stanga sau dreapta la nivel de bit realizeaza inmultiri sau impartiti cu puteri ale lui 2

5. Intrarea unui compilator pentru limbajul C este de natura:

13. Care este (limbajul in C) rezultatul evalurii expresiei constante (1 8;

d. a = a >> 4;

Justificare. Instructiunile de deplasare stanga sau dreapta la nivel De bit realizeaza inmultiri sau impartiri cu puteri ale lui 2

15. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01 ^ 0x10 ?

a. 0x00 B. 0x11 c. 0x10 d. 0x01

Justificare. 0000 0001 ^ ->XOR 0001 0000= 0001 0001->0x11


2

16. Care este rezultatul evalurii lui x (de tip char) din expresia urmtoare (in C): x= ~ (0x55) ?

a. 0x00

B. 0xAA

c. 0xFF

d. 0x01

Justificare

~ ->

complement 1

0101 0101 ~

1010 1010

=0xAA


3

17. Care este rezultatul evalurii lui x (de tip char) din expresia urmtoare (in C): x= ! ( 0x01) ?

A. 0x00

b. 0xAA

c. 0xFF

d. 0x01

Justificare.

18. Rezultatul evalurii, in C, a lui x (de tip char) din expresia urmtoare: x= ! ( 0x01 || 0x00 ) va fi:

a. Adevrat b. Depit C. Fals d. Echilibrat

Justificare.

19. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x10 | 0x10 ?

a. 0x00

b. 0x11

C. 0x10

d. 0x01

Justificare

0001 0000 | or

0001 0000=

0001 0000 ->0x10

20. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01 & 0x10 ?

A. 0x00

b. 0x11

c. 0x10

d. 0x01

Justificare.

0000 0001 & AND

0001 0000=

0000 0000 =0x00

21. Care din urmtoarele valori (exprimate pe un octet) va fi evaluat logic, in limbajul C, ca FALSE (Fals): ?

A. 0x00

b. 0x01

c. 0x80

d. 0xFF

Justificare.

22. Orice programator C, chiar si unul nceptor, trebuie s tie c o variabil de tip pointer trebuie ntotdeauna:

a. Utilizat b. Incrementat C. Iniializat d. Dublat

23. In C, s presupunem c trebuie s folosim o variabil in definirea unei funcii. Unde trebuie ea declarat?

a. In orice parte convenabil a programului b. In corpul definiiei funciei C. In afara corpului funciei d. In funcia main ()

24. Care din urmtoarele (in limbajul C) ar putea returna, intr-un pointer definit corespunztor, adresa variabilei a ?

A. a; b. address a;

c. &a;

d. **a;

25. La depanarea/testarea unei aplicaii scris in limbajul C, s presupunem c examinm sau citim coninutul unei

variabile a de tip char si gsim valoarea 0x92 (exprimat evident in hexazecimal). Care este valoarea exprimat in zecimal a acestei variabile ?

a. 110

b. -110

C. 146

d. -146

Justificare.

26. Ce declar de fapt urmtoarea linie de cod C?

int *countPtr, count; a. Dou variabile int B. Un pointer la int si o variabil int c. Doi pointeri la int

d. Declaraia este invalid? 27. In limbajul C, s presupunem c avem o variabil a de tip int cu valoarea, in zecimal, de 32767. Care va fi

valoarea ei, in zecimal, dup aplicarea modificatorului de tip (char)a ?

A. 127 b. -128 c. 32767 d. -1

Justificare.

28. In limbajul C, s presupunem c avem urmtoarea declaraie valid pointer: char *b; care din urmtoarele ne va returna adresa locaiei de memorie in care se afl memorat b ?

a. *b

B. &b

c. **b

d. B

29. Dac avem o variabil declarat ca pointer la o structur, care din urmtorii operatori este utilizat pentru a accesa membrii structurii prin intermediul variabilei

pointer: a. & b. .

C. ->

d. *

30. In contextul compilatorului C Win AVR s presupunem c avem un vector v de tipul char memorat ncepnd de la adresa 0x2000; ptrv este un pointer la v

(presupus declarat corect); care este locaia adresat de prtv+3 ?

a. 0x2006

b. 0x2001

C. 0x2003

d. 0x2012

Justificare.

31. Ce nelegei din urmtorul bloc de cod C:

#include

int main()

{

int i=10;

int *j=&i;

return 0;}


4

a. 0 65535 a. 5 bii b. 0255 b. 9 bii c. 0512 C. 7 bii D. -128 +127 d. 16 bii

a. j si i sunt pointeri la int

b. i este un pointer la int si memoreaz adresa lui j C. j este un pointer la int si memoreaz adresa lui i d. j este un pointer la un pointer la int si

memoreaz adresa lui i

32. Presupunnd c avem variabilele de tip tablou declarate corect ca char a[7] si char b[5], care din

urmtoarele atribuiri este incorect si periculoas: a. b[0] = a [0];

b. a[6] = b[3];

c. a[0]=b[0];

D. a[7]=b[0];

Justificare.

33. Presupunnd c avem variabila de tip tablou a declarata si iniializata ca char[] a = {1, 2, 3, 4}; care din urmtoarele serii de indeci este cea legal si corect?:

e. 1, 2, 3, 4;

f. 2, 3, 4, 5;

G. 0, 1, 2,3;

h. 0, 2, 4, 6;

Justificare.

34. Care din urmtoarele operaii aritmetice nu sunt permise cu pointeri in limbajul C:

a. ++ B. * c. - d. +

35. In limbajul C, un pointer nul este diferit de unul

neiniializat ? A. Da b. Nu c. Da, dar numai pentru pointeri la funcii d. Da, dar numai pentru pointeri la structuri.

Justificare.

36. Presupunnd c variabilele a si b au fost declarate corect si corespunztor, dac a = &b; atunci:

i. Valoarea lui b este adresa adresei lui a

J. Valoarea lui a este adresa lui b

k. Valoarea lui b este adresa lui a l. Valoarea lui a este adresa adresei lui b

37. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare

a unei variabile de tip unsigned char este (in zecimal):

a. 0 65535 B. 0255 c. 0512 d. -128 +127

Justificare.

38. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare

a unei variabile de tip char este (in zecimal):

39. Care din urmtoarele este o declaraie corect de pointer (in limbaj C) la variabila a de tip char ?

a. char a;

b. pointer char a; c. char &a; D. char *a;

40. O directiv #define este utilizat si pentru definirea:

a. Unei funcii B. Unei macroinstruciuni c. Unei microinstruciuni d. Unei pseudoinstruciuni

41. In limbajul C, pentru care din urmtoarele, execuia codului instruciunii MYC++; va avea ca efect o eroare:

A. #define MYC 65;

b. char *MYC =A;

c. int MYC=0x41;

d. float MYC=65.0

Justificare. 42. In limbajul C, variabilele globale sunt variabile:

A. Externe

b. Interne

c. Interne si externe

d. Nici una de mai sus

Justificare. 43. Pentru a reprezenta caracterele alfa-numerice,

tipribile sau nu, una din cele mai vechi si rspndite codificri utilizate in programare este cea numit:

a. ANSI

b. BCD

c. HEX

D. ASCII

44. Care din urmtoarele nu este adevrat pentru o variabil local static (declarata static):

A. Este accesibil in afara funciei in care a fost definit

b. Poate fi de tipul int c. Este inutilizat la 0 daca nu este inutilizat

explicit de programator d. i pstreaz valoarea cnd se iese din funcia in

care a fost definit 45. In limbajul C, orice ir de caractere este, implicit, delimitat de caracterul terminator:

a. /t b. /n c. /r D. /0

46. Codul ASCII standard (ne-extins) utilizeaz pentru codificarea unui caracter:

Justificare.


5

a. unei memorii de program de mici dimensiuni A. Similar unui calculator personal b. unei memorii de date de dimensiuni mari b. Doar in sensul conceput de proiectant

C. unui sistem de ntreruperi eficient c. Doar in cazuri excepionale d. unui sistem de conversie analog-numeric d. Este programabil doar de fabricant

47. La modul general, un microcontroler trebuie s fie caracterizat i de existena:

55. Un sistem incorporat (embedded) este, de regul, programabil de ctre utilizator:

48. Comparativ, utilizarea ntr-o aplicaie a unui microcontroler in locul unui microprocesor de uz general

ar duce i la: a. Creterea portabilitii aplicaiei B. Creterea fiabilitii aplicaiei c. Creterea preciziei de calcul a aplicaiei d. Creterea duratei de via a aplicaiei

Justificare.

49. La un microcontroler tipic dintr-o familie oarecare,

exist ntotdeauna pe acelai microcircuit: A. Memorie, ntr-o form sau alta b. Convertor analog-numeric

c. Convertor numeric-analogic d. Circuit comparator analogic

50. Care din urmtoarele mijloace de testare si depanare ar fi cel mai util pentru testarea si depanarea software a

unei aplicaii complexe cu microcontroler? a. Generator de semnal b. Numrtor/frecvenmetru C. Emulator in-circuit d. Osciloscop

51. Care este natura/denumirea generic a informaiei care se programeaz in memoria de program a unui microcontroler (a unei uniti centrale)?

a. Cod obiect

b. Cod ASCII

C. Cod main d. Cod hex

52. Pentru a programa codul aplicaiei in memoria de program a unui microcontroler, de multe ori se utilizeaz un format de fiier text standardizat numit:

a. INTEL EXE

B. INTEL HEX

c. INTEL COM

d. INTEL BIN

53. La modul general, pentru un sistem de calcul

oarecare, utilizarea unui limbaj de programare de nivel

nalt, compilat fa de unul interpretat, are in primul rnd efect asupra:

a. Conciziei programului

b. Preciziei de calcul a programului

C. Vitezei de execuie a programului d. Portabilitii programului

54. Un sistem incorporat(embedded), este un sistem de

calcul, in mod tipic programat ca s realizeze: A. O categorie cat mai larg de sarcini b. O anumit sarcin sau categorie ngust de

sarcini

c. Practic orice sarcin d. Doar sarcini de natur industrial

56. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie intern de program de tip FLASH-ISP:

A. C programarea ei se poate realiza i fr a scoate microcontrolerul din circuit

b. C programarea ei se poate face doar de un numr foarte mic de ori (x10)

c. C programarea ei se poate face fr s fie nevoie de o tergere prealabil

d. C pentru programarea ei mai este nevoie i de o tensiune extern auxiliar

57. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al utilizrii unui simulator ca mijloc de testare si depanare al unei aplicaii cu microcontroler:

a. Faptul ca nu se poate examina coninutul locaiilor de memorie

B. Faptul ca execuia codului nu se face in timp real c. Faptul ca nu se pot defini puncte de oprire

(breakpoints) in program d. Faptul ca nu se poate utiliza sistemul de

ntreruperi 58. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al utilizrii unui depanator rezident (program monitor) ca mijloc de testare si depanare al unei aplicaii cu microcontroler:

a. Faptul c nu se mai poate utiliza si un emulator in-circuit

b Faptul c execuia codului se face mai lent c. Faptul c nu se mai poate examina coninutul

registrelor

D. Faptul c aplicaia nu poate utiliza unele din resursele microcontrolerului

59. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie intern de program de tip OTP:

a. C programarea ei se poate face doar de un numr mic de ori (x10)

b. C programarea ei se poate face numai dup o tergere prealabil

C. C programarea ei se poate realiza doar o singur dat

d. C programarea ei se poate realiza doar la fabricant

60. Facilitatea denumit generic bootloader disponibil si pentru anumite familii/variante de microcontrolere

AVR presupune obligatoriu existena unor instruciuni: a. Care permit scrierea in memoria de program de

tip SRAM b. Care permit scrierea in memoria de date de tip

EEPROM

C. Care permit scrierea in memoria de program de

tip FLASH

d. Care permit citirea din memoria de date de tip FLASH


6

a. Cnd creste frecvena scade i puterea consumat a. Exist un suport software pentru acestea B. Cnd scade frecvena scade i puterea consumat B. Exist un suport hardware pentru acestea c. Cnd scade frecvena creste i puterea consumat c. Exist mult memorie disponibil d. Sunt mrimi practic independente d. Exist biblioteci software pentru acestea

a. Calcul polinomial a. Decorticarea B. Calcul in virgul fix b. Electrizarea c. Calcul in virgul mobil C. Ecranarea d. Calcul trigonometric d. Magnetizarea

61. La un microcontroler oarecare, realizat in tehnologie

CMOS, frecvena semnalului de ceas i puterea consumat (disipat) sunt corelate astfel:

68. Utilizarea calculelor in virgul mobil pentru un microprocesor sau microcontroler este avantajoas in primul rnd atunci cnd:

62. Dac la un microcontroler oarecare, realizat in tehnologie CMOS, ar exista posibilitatea de oprire a

tuturor semnalelor de ceas, atunci curentul mediu

consumat de acesta:

a. Crete semnificativ B. Scade la o valoare nesemnificativ c. Rmne neschimbat d. Crete, dar nesemnificativ

63. In general, faptul c o aplicaie cu un microcontroler utilizeaz o memorie extern de program sau date de tip paralel reprezint:

a. Un dezavantaj numai dac memoria extern este de date

b. Un avantaj numai daca memoria extern este de program

C. Un dezavantaj d. Un avantaj

Justificare.

64. Memoria de program a unui microcontroler este

descris ca avnd dimensiunea de 2048 de cuvinte de 16 de bii. Capacitatea sa total exprimat in bii este: :

A. 32 Kbiti

b. 16 Kbiti

c. 2 Kbiti

d. 2 Mbii

Justificare:

65. Memoria de program a unui microcontroler AVR este

descris ca avnd dimensiunea de 4096 de cuvinte de 16 bii. Capacitatea sa total exprimat in octei (Bytes) este:

a. 32 K octei b. 16 K octei C. 2 K octei d. 2 M octei

Justificare:

66. Una din diferenele intre memoria de tip FLASH si cea de tip EEPROM existente si la familia AVR ine de:

a. Numrul mai mare de erori pentru memoria EEPROM

b. Numrul diferit de cicluri de citire posibile C. Numrul diferit de cicluri de scriere posibile d. Durata mult diferit a ciclurilor de citire

67. Care din urmtoarele categorii de calcule ar fi cea mai adecvat pentru un microcontroler de 8 bii:

69. Reprezentarea in virgul mobil a unor mrimi ar fi necesar si atunci cnd:

A. Mrimile trebuie sa aib si o reprezentare fracionar

b. Puterea de calcul a unitii centrale este insuficient

c. Domeniul de reprezentare al mrimilor este foarte mare

d. Domeniul de reprezentare al mrimilor este bipolar (cu semn)

70. Avnd la dispoziie un microcontroler dintr-o familie de microcontrolere, alimentat la Vcc, care din urmtoarele variante de alimentare ar fi indicat pentru o aplicaie din industria automobilului (automotive):

a. Vcc=2.5V

B. Vcc=5V

c. Vcc=1.8V

d. Vcc=3.3V

Justificare. 71. Practic, la ora actual orice microcontroler este realizat in tehnologia numita generic:

a. NMOS

b. BICMOS

C. CMOS d. PMOS

72. Care din urmtoarele criterii de selecie ale unei variante de microcontroler dintr-o anumit familie (in ideea ca exist aceste variante) ar trebui s fie prioritar pentru o aplicaie din industria automobilului:

a. Tensiunea foarte mic de alimentare b. Viteza foarte mare de calcul C. Imunitatea la perturbaii d. Dimensiunea cat mai mare a memoriei de

program

73. Care din urmtoarele variante de ncapsulare (ca numr total de pini/conexiuni externe) ar fi practic inutil:

a. 4 pini

b. 3 pini

C. 2 pini

d. 6 pini

Justificare:

74. Care din urmtoarele tehnici generice poate fi utilizat pentru reducerea nivelului de zgomot electromagnetic in care trebuie s funcioneze un sistem cu microcontroler:

Justificare.


7

a. VIL=-2V si VIH=4V B. Un eveniment asincron B. VIL=0.2V si VIH=3.5V c. Un eveniment utilizator

c. VIL=1.5V si VIH=2.5V d. Un eveniment intern

d. VIL= -2V si VIH=+2V

75. Care din urmtoarele reprezint o caracteristic a. Microcontrolerul practic va funciona intermitent electric a unui pin de microcontroler (CMOS) utilizat ca b. Microcontrolerul practic va funciona mai lent intrare: c. Microcontrolerul practic va consuma mai puin

a. Cureni de intrare mici pentru 1 si relativ mari D. Microcontrolerul practic se va distruge pentru 0

B. Cureni de intrare mici pentru 0 si relativ mari pentru 1

82. Folosind o surs de tensiune alternativ de 5V (valoare efectiv) putem alimenta un microcontroler:

C. Cureni de intrare nesemnificativi pentru cele a. Nu putem alimenta dect printr-un capacitor

dou stri logice ale intrrii (0 si 1) b. Nu putem alimenta dect printr-un inductor d. Cureni de intrare relativi mari pentru cele dou c. Nu putem alimenta dect printr-un rezistor

stri logice ale intrrii (0 si 1) D. Nu putem alimenta

76. Care din urmtoarele perechi de tensiuni ar reprezenta nivele logice de intrare valide (pentru 0 si 1), descrise ca fiind compatibile TTL, pentru un microcontroler

oarecare, alimentat la Vcc=5V:

83. Pentru un sistem de calcul oarecare, in raport cu

evoluia programului principal, o ntrerupere este in general:

a. Un eveniment sincron

77. Care din urmtoarele perechi de tensiuni ar reprezenta nivele logice de intrare valide (pentru 0 si 1), descrise ca fiind compatibile CMOS, pentru un microcontroler

oarecare, alimentat la Vcc=5V: a. VIL=-3V si VIH=4V B. VIL= 0.2V si VIH=4V

c. VIL=2.5V si VIH=3V

d. VIL= -2V si VIH=+2V Justificare:

78. Ca pentru orice circuit integrat numeric complex, un

capacitor pentru decuplarea alimentrii se conecteaz fa de bornele de alimentare ale unui microcontroler:

a. Ct mai departe

B. In serie cu un rezistor adecvat

c. Ct mai aproape

d. In serie cu un inductor adecvat

79. Tensiunea de alimentare nominal a unui microcontroler este descris ca fiind Vcc = 5V +/- 5%. Care din urmtoarele tensiuni se ncadreaz in plaja dat:

a. 5.40V

B. 4.85V

c. 4.65V

d. 5.28V

Justificare.

80. Dac un pin al unui microcontroler este configurat ca ieire, atunci curentul de ieire asociat va fi:

a. Pozitiv cnd ieirea este in 0 si negativ cnd ieirea este in 1

B. Pozitiv pentru ambele stri ale ieirii C. Negativ cnd ieirea este in 0 si pozitiv

cnd ieirea este in 1 d. Sensul depinde doar de natura sarcinii conectate

la ieire1

81. Avem un microcontroler oarecare cu tensiunea de

alimentare Vcc=5V. O surs de cc V+=5V este conectat la bornele de alimentare ale microcontrolerului cu borna +

la borna de mas a microcontrolerului si cu borna la borna Vcc microcontrolerului. Atunci:

84. La modul general, pentru un sistem de calcul, tratarea unei ntreruperi este similar unui:

a. Instruciuni de salt b. Calcul in virgul mobil C. Apel de procedur d. Calcul in virgul fix

85. La modul general, pentru un microcontroler oarecare

sau sistem de calcul, utilizarea sistemului de ntreruperi

permite si:

a. O mai bun utilizare a memoriei de date sau a registrelor

B. O mai bun utilizare a timpului de calcul al CPU c. O mai bun utilizare a memoriei de program d. O mai bun interfa cu utilizatorul

86. La modul general, pentru un sistem de calcul,

utilizarea ntreruperilor pentru intrri/ieiri are doar dezavantajul c necesit la fiecare prelucrare a ntreruperii:

a. Comutarea memoriei

B. Comutarea contextului

c. Comutarea sursei de alimentare

d. Comutarea registrelor

87. Care din urmtoarele tehnici nu reprezint o modalitate de a accesa dispozitivele de intrare sau ieire pentru un sistem de calcul:

a. Acces direct la memorie

B. Alternare c. Interogare d. ntrerupere

88. In cazul unui sistem de calcul oarecare, cu mai multe

surse de ntreruperi conteaz si: a. Semnul lor b. Mrimea lor C. Prioritatea lor d. Faza lor

89. Prin intermediul vectorilor de ntrerupere se asociaz:

a. Faza cu modulul ntreruperii B. Sursa ntreruperii cu rutina de tratare a ei


8

dup punerea sub tensiune a. Modificarea tensiunii de alimentare nominale c. Niciodat b. Vizualizarea semnalului de ceas D. O singur dat C. Programarea memoriei program si depanare

d. Reprogramarea setului de instruciuni

c. Sursa vectorial cu prelucrarea ei d. Rutina de tratare cu numrul de instruciuni

necesare

90. Care din urmtoarele acronime poate fi asociat in primul rnd arhitecturii de calcul a familiei AVR:

a. MIPS

b. FIPS

c. CISC

D. RISC

91. Diferena esenial intre o arhitectur de calcul Harvard si una Von Neumann ar fi:

a. Concatenarea memoriei de program cu cea de

date

B. Separarea memoriei de program de cea de date c. Segmentarea memoriei de program si a celei de

date d. Nici una din cele de mai sus

92. Arhitectura de calcul a familiei de microcontrolere AVR este descris si ca fiind una orientat pe:

a. Memorie

b. Acumulator

C. Registru

d. Stiv

93. Arhitectura de calcul a familiei AVR este descris si ca fiind de tip:

a. Moore

B. Harvard

c. Von Neumann

d. Turing

94. Diversele variante existente in familia AVR difer intre ele si prin:

a. Numrul de cicluri main in care se execut o instruciune

b. Dimensiunea memoriei de date SRAM utilizat de registrele de uz general

c. Numrul de registre de uz general D. Dimensiunea memoriei de program FLASH

95. La un microcontroler din familia AVR programarea biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor):

a. Este opional b. Poate fi pstrat ntotdeauna valoarea lor

implicit C. Trebuie strict corelat cu natura si caracteristicile

aplicaiei d. Se realizeaz automat la punerea sub tensiune a

microcontrolerului

96. La un microcontroler din familia AVR de cate ori

trebuie fcut, in mod tipic, programarea biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor)?

a. De fiecare dat cnd se pune sub tensiune b. Cel puin de doua ori, odat dup reset si odat

97. La un microcontroler din familia AVR programarea

biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor) nu are nici o legtur cu:

a. Sistemul de generare a resetului b. Setul de instruciuni c. Sistemul de generare a ceasului D. Memoria EEPROM

98. Orice microcontroler din familia AVR are:

a. ntotdeauna 16 registre de uz general si 16 registre dedicate

b. ntotdeauna o tensiune de alimentare Vcc=5V C. ntotdeauna memorie de program de tip FLASH

d. ntotdeauna o interfa JTAG

99. Care din urmtoarele interfee generice disponibile pentru diverse variante de AVR nu poate fi utilizat pentru programarea memoriilor interne de tip NVM ale

unui microcontroler AVR:

a. JTAG

b. SPI c. TWI D. debugWire

100. Pentru familia AVR dimensiunea cuvntului de

memorie program este ntotdeauna de:

a. 14 bii b. 18 bii C. 16 bii d. 32 bii

101. Numrtorul de program PC al unui microcontroler din familia AVR, numr de fapt:

a. dublei b. octei C. cuvinte d. kilo octei

102. La un microcontroler din familia AVR numrul de bii ai indicatorului de stiv SP este legat de:

A. Dimensiunea memoriei interne de date SRAM b. Dimensiunea memoriei externe de date SRAM

c. Dimensiunea memoriei interne de date

EEPROM d. Dimensiunea memoriei interne de program

FLASH

103. Principial majoritatea membrilor familiei de

microcontrolere AVR implementeaz o stiv care crete in memoria SRAM intern:

a. In mod constant B. In jos c. In sus d. In mod aleatoriu

104. In cazul unui microcontroler AVR care posed o interfa de tip JTAG ea poate, in mod tipic, fi utilizat pentru:


9

a. Punerea sub tensiune exist relaia: b. Watchdog (ceasul de garda) a. Cnd crete PC, crete si SP c. Brownout b. Cnd descrete SP , crete si SP D. USART C. Nu exist nici o relaie direct intre PC si SP

d. Cnd descrete PC, crete si SP

105. La un microcontroler din familia AVR, cu

memorie intern de date, numrul maxim de obiecte care pot fi memorate (salvate) n stiv este limitat de:

a. Dimensiunea memoriei interne FLASH b. Dimensiunea memoriei interne EEPROM C. Dimensiunea memoriei interne SRAM

d. Dimensiunea numrtorului program (PC)

106. Memoria de tip EEPROM existent la majoritatea microcontrolerelor din familia AVR este:

a. O memorie de program b. O memorie extern de program C. O memorie de date

d. O memorie volatil

107. Pentru un microcontroler din familia AVR, dac a vrea s citesc o variabil, cuvnt sau octet, din memoria de tip FLASH, utiliznd limbajul C, trebuie in

mod obligatoriu s folosesc i o alt: a. Variabil de tip ir de bii b. Variabil de tip structur c. Variabil de tip uniune (union) D. Variabil de tip pointer

108. Un microcontroler din familia AVR este iniializat

112. Pentru un microcontroler din familia AVR, care

din urmtoarele tipuri de memorie ar fi adecvat pentru memorarea unor date constante utilizate de o aplicaie oarecare:

a. SRAM extern b. Registre c. SRAM intern D. EEPROM

113. Pentru un microcontroler din familia AVR

utilizarea memoriei de program pentru memorarea unor

date constante este:

a. Strict interzis B. Posibil c. Imposibil d. Periculoas dac nu se iau precauii speciale

114. In contextul familiei AVR, si nu numai, un

vector de ntrerupere este:

A. O adres fix de tratare a unei ntreruperi b. O adres programabil de tratare a unei

ntreruperi c. O adres oarecare din rutina de tratare a

ntreruperilor

D. Adresa la care se gsete adresa de nceput a

prin deconectarea si reconectarea, dup cteva secunde, a rutinei de tratare a ntreruperilor tensiunii de alimentare. Dup aceast manevr coninutul tuturor locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date 115. Microcontrolerele din familia AVR sunt

va fi: caracterizate si de existena: a. Identic cu cel dinaintea iniializrii a. Aceluiai numr de surse de ntrerupere b. 0x00 b. Unui numr constant de surse de ntrerupere c. 0xFF C. Unui numr diferit de surse de ntrerupere D. Neprecizat d. Unui numr de 16 surse de ntrerupere

109. Un microcontroler din familia AVR este iniializat prin activarea (=0), timp de cteva secunde, a pinului /RESET. Dup aceast manevr coninutul tuturor locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date va fi:

A. Identic cu cel dinaintea iniializrii b. 0x00 c. 0xFF d. Neprecizat

110. Pentru un microcontroler din familia AVR,

cuvntul de stare program (PSW) al unitii centrale este un registru dedicat care conine si:

a. Indicatorii de ntrerupere

B. Indicatorii de condiie c. Indicatorii de apel

d. Indicatorii de defect

111. Pentru un microcontroler din familia AVR, prin

intermediul cruia din urmtoarele evenimente sau periferice nu se poate genera o iniializare hardware (reset):

116. Pentru un microcontroler din familia AVR un

apel de subrutin (procedur) presupune si: a. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere

si a indicatorilor de condiie B. Salvarea automat in stiv doar adresei de

ntoarcere c. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere

si a indicatorului de stiv (SP) d. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere

si acumulatorului sau registrelor de uz general


numrul de bii efectiv implementai ai numrtorului de program PC este legat de dimensiunea maxim a :

a. Memoriei de date

b. Memoriei de program c. Stivei d. Memoriei externe

118. Pentru un microcontroler din familia AVR, intre

numrtorul de program PC si indicatorul de stiv SP


10


poziia (indexul) unui vector de ntrerupere in tabela de vectori de ntrerupere are legtur cu:

a. Semnul ntreruperii b. Prioritatea ntreruperii c. Mrimea ntreruperii d. Viteza ntreruperii

120. Pentru un microcontroler din familia AVR(si nu

numai) ntoarcerea dintr-o procedur apelat sau dintr-una de tratare a unei ntreruperi presupune, restaurarea adresei

de ntoarcere din:

a. Indicatorul de stiv b. Numrtorul program C. Stiv d. Cuvntul de stare program

121. Pentru un microcontroler din familia AVR (si nu

numai), o rutin de tratare a unei ntreruperi poate fi eventual ntrerupt la rndul ei?

A. Da, printr-o programare adecvat a sistemului de ntreruperi

b. Nu c. Da, doar in cazul ntreruperilor externe

d. Da, doar in cazul ntreruperilor software

122. La un microcontroler din familia AVR

programarea biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor):

a. Configureaz sistemul de numrare-temporizare in mod numrtor sau temporizator

b. Modific rezoluia sistemului de conversie analog numeric

c. Permite configurarea portului serial in modul sincron sau asincron

D. Configureaz sistemul de generare a iniializrii hardware (a reset-ului)

123. Un microcontroler din familia AVR:

A. Funcie de variant, poate avea memorie extern de date

b. Poate avea memorie extern de program c. Funcie de variant, poate avea memorie extern

de program dar numai de tip FLASH d. Poate avea memorie extern de date dar numai

de tip SRAM

124. Avem un microcontroler din familia AVR,

ncapsulat ntr-o capsula cu 20 de pini. Atunci el sigur:

a. Nu poate avea memorie extern de date B. Poate avea memorie extern de date c. Poate avea memorie extern de program d. Nu poate avea memorie de program tip FLASH

Justificare


durata cat trebuie s fie activ semnalul de Reset (iniializare hardware) este legat in primul rnd de:

a. Timpul necesar pentru iniializarea registrelor de uz general sau a acumulatorului

b. Timpul necesar pentru iniializarea stivei C. Timpul necesar pentru stabilizarea

oscilatorului de ceas

d. Timpul necesar iniializrii memoriei interne de date

126. Actualmente, pentru familia de microcontrolere

AVR dimensiunea maxim a spaiului de adresare al memoriei de program este:

A. Mai mic de 64 de kilo octei b. De 16 de kilo cuvinte

c. Mai mare de 64 de kilo cuvinte

d. De 64 de kilo octei 127. Pentru un microcontroler oarecare din familia

AVR dimensiunea maxim a spaiului de adresare al memoriei interne SRAM este:

a. Mai mare oricum dect cea a memoriei FLASH

B. Mai mic oricum dect cea a memoriei FLASH c. Egal cea a memoriei FLASH d. ntotdeauna egal cu 512 octei

128. Pentru un microcontroler din familia AVR in

urma unui reset (iniializare hardware) nu fac obiectul iniializrii:

a. Indicatorul de stiv (SP) B. Memoria de date

c. Registrele portului serial

d. Registrele sistemului de temporizare-numrare 129. Pentru un microcontroler din familia AVR in

urma unui reset (iniializare hardware) prima instruciune este executat din memoria de program de la adresa:

a. 0x0FFFEH

B. 0x0000H

c. 0x0FFFFH d. 0x0002H


ntreruperile externe, atunci cnd exist, pot fi programate s fie active:

a. Pe oscilaie b. Doar pe nivel C. Pe nivel sau pe front

d. Doar pe front


tabela cu vectorii de ntrerupere se afl in memoria de program ntr-o zon situat tipic:

a. La adresele superioare

B. La adresele inferioare

c. La adresele mijlocii

d. La adresele impare

132. Generatorul de ceas al unui microcontroler din

familia AVR are frecvena de 8MHz. Perioada semnalului de ceas va fi:

a. 1250 nsec

B. 125 nsec

c. 125 sec

d. 12.5 msec

Justificare.


1010

133. Pentru un microcontroler din familia AVR care

din urmtoarele tipuri de generator de ceas nu poate fi utilizat:

a. Oscilator RC intern b. Oscilator RC extern C. Oscilator cu cuar intern d. Oscilator cu cuar extern

134. La un microcontroler din familia AVR, pentru ca

un pin dintr-un port s poat fi utilizat ca intrare trebuie ca:

a. In registrul PORT aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare

B. In registrul DDR aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare

c. In registrul PIN aferent portului trebuie scris valoarea corespunztoare

d. In registrele PIN si PORT aferente portului

trebuie scrise valorile corespunztoare

135. La un microcontroler din familia AVR, pentru ca

un pin dintr-un port s poat fi utilizat ca ieire trebuie ca: a. In registrul PIN aferent portului trebuie scris

valoarea corespunztoare b. In registrul PORT aferent portului trebuie scris

valoarea corespunztoare c. Din registrele PIN si PORT aferente portului

trebuie citite valorile corespunztoare D. In registrul DDR aferent portului trebuie scris

valoarea corespunztoare 136. La un microcontroler din familia AVR, dac un pin dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr rezistena de sarcin (pull-up) conectat intern la Vcc, el poate fi descris ca fiind ntr-o stare:

a. Stabil b. Flotant c. Sincronizat d. Conectat

137. La un microcontroler din familia AVR, dac un pin dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr rezistena de sarcin (pull-up) conectat intern la Vcc, el poate fi descris ca fiind in starea de:

a. 1(H) B. nalt impedan c. 0(L) d. Joas impedan

138. La un microcontroler oarecare, dac numrul de intrri sau ieiri numerice este insuficient, pentru mrirea lui s-ar putea utiliza si un circuit numeric de natura unui:

a. Numrtor binar B. Registru de deplasare

c. Decodificator

d. Numrtor zecimal

139. Dac prin intermediul unui pin de microcontroler configurat ca ieire ar trebui s comandm (stins-aprins) un bec cu incandescen de mic putere, de ce ar trebui sa inem cont:

a. De cantitatea de cldur dezvoltat de bec b. De caracterul unidirecional al curentului pe la

bornele becului

C. De evoluia in timp a curentului la bornele becului

d. De faptul ca randamentul becului este mai bun in

curent alternativ

Justificare.

140. Avem o surs de tensiune alternativ cu valoarea de civa Voli (efectiv) si frecvena de 50Hz. Vrem s obinem pe baza ei un nivel logic TTL valid pentru o intrare numeric de microcontroler, care s ne indice prezena (de exemplu 1) sau absena (0) acestei tensiuni. Pentru asta am avea nevoie si de cel puin:

a. Un dispozitiv amplificator

b. Un dispozitiv extractor

c. Un dispozitiv redresor

d. Un dispozitiv manipulator

Justificare. 141. Dac prin intermediul unui pin de microcontroler configurat ca ieire numeric, ar trebui s comandm, eventual cu ajutorul unui TBJ sau MOSFET, bobina unui

releu electromagnetic de mic putere, ar trebui s mai inem cont in proiectarea sistemului si:

a. De viteza de variaie a rezistenei releului b. De viteza de calcul a microcontrolerului

c. De viteza de variaie a capacitii releului D. De viteza de variaie a curentului prin releu

142. Care ar fi o diferen semnificativ intre un afior 7 segmente in tehnologie LED si unul in tehnologie LCD:

a. Durata de via b. Fiabilitatea c. Raportul pre - performan D. Consumul propriu

143. Dac dorim s comandm un LED (aprins-stins) cu ajutorul unui pin al unui microcontroler, configurat ca

ieire, in proiectare trebuie s inem cont si de: a. Sursa de ceas pentru microcontroler b. Existena unui sistem de temporizare-numrare C Culoarea LED-ului

d. Setul de instruciuni al microcontrolerului

Justificare. De culoarea ledului depinde caderea de tensiune 144. Dac dorim s comandm luminozitatea unui LED folosind o tehnic de modulare in durat, cu ajutorul unui pin al unui microcontroler, configurat ca ieire, ne bazm pe faptul c factorul de umplere al formei de und de comand va fi aproximativ:

a. Invers proporional cu curentul mediu prin LED b. Independent de curentul mediu prin LED

C. Direct proporional cu curentul mediu prin LED d. Dependent logaritmic de curentul mediu prin

LED

145. Pe un pin (definit ca intrare) dintr-un port al unui

microcontroler AVR este adus semnalul de ieire, compatibil TTL, al unui optocuplor comun, foarte lent (cu

fototranzistor); de ce ar trebui s inem cont? A. De faptul c intrarea nu este de tip trigger

Schmitt b. De curentul de intrare al pinului din port


1111

c. De faptul c tensiunea de prag a intrrii este mai mare de 1.8V

d. De histerezisul mare al intrrii

146. La un microcontroler oarecare, faptul c intrrile numerice sunt izolate galvanic prin optocuploare ajut si la:

a. Reducerea puterii consumate

B. Rejecia tensiunilor parazite(zgomotului) de mod comun

c. Rejecia tensiunilor parazite(zgomotului) de mod diferenial

d. Se pot folosi tensiuni de intrare alternative

147. Un pin Px al unui microcontroler AVR,

alimentat la Vcc=5V este configurat ca ieire si este programat in 1. Dou rezistoare R1 si R2 de 100 KOhmi sunt nseriate si se conecteaz la acest pin si respectiv la mas:

Px ----R1----R2----Mas Care este valoarea tensiunii pe nodul comun al celor 2 rezistoare:

a. cca. 5V b. cca. 3.75V

C. cca. 2.5V

d. cca. 1.25V

Justificare.

148. Un pin Px al unui microcontroler, realizat in

tehnologie CMOS, alimentat la Vcc=5V, este configurat

ca intrare si, prin un rezistor R =1kOhm, este conectat la o

surs de cc Vx ca in figur (cu masa comun cu sursa de alimentare a microcontrolerului). Vx------R------Px Care va fi tensiunea pe pinul Px dac Vx= - 3V:

a. cca. 5V

b. cca. 0.7V

C. cca. - 0.7V

d. cca. - 3V

Justificare.

149. Pentru un temporizator sau numrtor existent ca periferic pentru un microcontroler, care din urmtoarele ar reprezenta un eveniment semnificativ declanat de acesta:

a. O mprire B. O depire c. O nchidere

d. O deschidere

150. La un microcontroler oarecare, pentru sistemul

de temporizare-numrare, diferena ntre modurile de lucru temporizator (timer) i respectiv numrtor este legat de:

a. Cu ce sunt prencrcate registrele de numrare b. Dimensiunea util a registrelor de numrare (8

sau 16 bii) C. Unde provine semnalul de ceas pentru

registrele de numrare d. Modul n care sunt conectate registrele de

numrare L si H

151. Pentru un temporizator sau numrtor binar de 8 bii, numrul maxim de stri distincte este:

a. 512

b. 255

C. 256

d. 128

Justificare.

152. Un temporizator sau numrtor binar de 8 bii, numr in sus; un eveniment de tip depire are loc atunci cnd el trece (valori hex):

a. Din 00 in FF

B. Din FF in 00

c. Din 00 in 01

d. Din FF in FE

Justificare. 153. Pentru un microcontroler din familia AVR

temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) este programat astfel nct s aib frecvena de ceas (de intrare) de 1MHz. Care va fi durata maxim a unui ciclu complet (a unei perioade) de numrare:

A. 256 sec

b. 1024 sec

c. 512 sec

d. 256 msec Justificare. 154. Un microcontroler din familia AVR are

temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) programat astfel nct s aib perioada semnalului de ceas (de intrare) de 5 sec. Care va fi frecvena minim de apariie a unei

depiri a acestuia: a. cca. 780 kHz B. cca. 780 Hz c. cca. 7.8 Hz d. cca. 200 kHz

Justificare.

155. Avem dou temporizatoare sau numrtoare binare, unul de 8 bii N8 si cellalt de 16 bii N16, care au acelai semnal de ceas. Duratele T8 si T16, ale ciclurilor complete de numrare vor fi:

A. T16 > T8

b. T16=T8

c. T16 < T8 d. T8 = T16 / 2

Justificare.

156. Pentru o aplicaie cu microcontroler, utilizarea unui periferic de tip temporizator ceas de gard(watchdog) este o modalitate de a-i crete:

a. Executabilitatea B. Fiabilitatea c. Portabilitatea d. Mentenabilitatea

157. Care din urmtoarele tehnici generice ar fi mai adecvate pentru comanda turaiei unui motor de curent continuu de mic putere (micromotor) cu ajutorul unui microcontroler:

A. modularea in durat


1212

b. modularea in amplitudine B. Eantionarea c. modularea in frecven c. Multiplicarea d. modularea faz-frecven d. Divizarea

158. Care din urmtoarele tehnici generice poate fi asociat acronimului PWM:

a. modulaie in amplitudine B. modulaie a factorului de umplere c. modulaie in frecven d. modulaie de faz

159. Tehnica de modulaie numeric denumit generic PWM, presupune pentru un tren de impulsuri c:

a. Frecvena e variabil si factorul de umplere constant

B. Frecvena e constant si factorul de umplere variabil

c. Frecvena e variabil si factorul de umplere e variabil

d. Frecvena e constant si factorul de umplere e constant

160. Care din urmtoarele funcii de interfa cu un traductor nu ar putea fi, de regul, realizat foarte simplu cu ajutorul unui microcontroler care are si un sistem de

conversie analog numerica:

a. Interfaa cu o fotorezisten b. Interfaa cu un termocuplu c. Interfaa cu un celul fotovoltaic (fotoelectrica) d. Interfaa cu un termistor NTC

Justificare.

161. Dac pentru un microcontroler tehnica de conversie analog numeric utilizat este de tipul cu aproximaii succesive, ea este asociat obligatoriu si cu utilizarea unui circuit de:

a. Eantionare si multiplicare B. Eantionare si memorare c. Blocare si memorare d. Multiplicare si memorare


are si un sistem de conversie analog numeric, obinerea a mai multor intrri analogice este realizat tipic cu ajutorul unui:

a. Multiplicator analogic

B. Multiplexor analogic

c. Minimizator analogic

d. Maximizator analogic

163. Dac ar fi s comparm un circuit comparator analogic si unul numeric (de 1 bit), cele dou circuite au comun faptul:

A. C au amndou o ieire numeric b. C au amndou o intrare analogic c. C au amndou o intrare inversoare d. C au amndou intrri numerice

164. Care din urmtoarele operaii are in primul rnd legtur cu dimensiunea timp a unui semnal de intrare analogic, pentru un microcontroler cu sistem de conversie

analog-numeric: a. Cuantificarea

165. Un sistem de conversie analog numeric, existent la un microcontroler, poate avea, la modul

general, intrri analogice: a. Asimetrice si/sau complementare

b. Simetrice si/sau difereniatoare C. Asimetrice si/sau difereniale d. Simetrice si/sau integratoare


are si un sistem de conversie analog numeric, tehnica utilizat pentru conversia analog numeric este:

a. Paralel B. Aproximaii succesive c. Dubl pant d. Tensiune frecven

167. O surs de tensiune echivalent conectat pe una din intrrile analogice ale unui microcontroler AVR, care are si un sistem de conversie analog numeric, trebuie s aib impedana sau rezisten intern:

a. Ct mai mare

b. Egal cu rezisten sau impedana de intrare c. Ct mai mic d. Nici una din cele de mai sus

168. Dac un microcontroler oarecare are si un sistem de conversie analog numeric, caracterizat ca avnd rezoluia de 6 bii, atunci mrimea lui de ieire va avea:

a. 256 de valori diferite

b. 128 de valori diferite

c. 64 de valori diferite

d. 1024 de valori diferite

Justificare.

169. Despre numrul binar 11001100, rezultatul unei conversii analog-numerice, tim c este reprezentat n cod binar complement fa de 2, pe 8 bii. Care este echivalentul su n zecimal ? a. 89

b. -86

c. -114

D. -52

Justificare.

170. Un microcontroler din familia AVR, cu sistem

de conversie analog numeric, utilizeaz o surs de referin VREF=3V, iar valoarea rezultat in urma unei conversii unipolare cu rezoluia de 10 bii (cu valoarea aliniat la dreapta) este 0x64. Ct a fost valoarea tensiunii de intrare corespunztoare:

a. cca. 29V

b. cca. 2.9V

C. cca. 0.29V

d. cca. 0.029V

Justificare. 171. Un microcontroler din familia AVR, cu sistem

de conversie analog numeric, utilizeaz o surs de referin VREF=3V. Valoarea tensiunii de intrare


1313

a. 1 (H) A. Posibilitatea utilizrii a 3 bii de stop B. Nedeterminat b. Lipsa unui generator propriu pentru rata baud

c. 0 (L) c. Existenta unor indicatori de eroare d. Hi-Z (nalt impedan) d. Utilizarea unui bit de paritate par sau impar

corespunztoare este 1.5V. Care va fi valoarea rezultat (in hex, cu valoarea aliniat la dreapta) in urma unei conversii unipolare cu rezoluia de 10 bii?

a. cca 0x0FF

B. cca. 0x200

c. cca. 0x3F0

d. cca. 0xFFF

Justificare.

172. Un pin ADCx al unui microcontroler AVR,

alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare analogic, utiliznd o surs de referin VREF=Vcc. Dou rezistoare R1=10 KOhmi si R2 = 10 KOhmi sunt nseriate si se

conecteaz cu nodul comun la acest pin si respectiv la Vcc si mas:

ADCx Vcc ----R1---|- --R2----Mas

Care va fi valoarea rezultat (in hex, cu valoarea aliniat la dreapta) in urma unei conversii unipolare a acestei

intrri, cu rezoluia de 8 bii (din care utilizm doar cei mai semnificativi 8 bii)?

a. cca 0x20 b. cca. 0x80 c. cca. 0xF0 d. cca. 0x50

Justificare.

173. Un pin Px al unui microcontroler AVR,

alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare. Dou rezistoare R1=84 KOhmi si R2 = 16 KOhmi sunt nseriate

si se conecteaz cu nodul comun la acest pin si respectiv la Vcc si mas:

Px Vcc ----R1---|- --R2----Mas

tiind c intrarea Px este compatibil TTL, atunci nivelul logic de intrare sau starea intrrii va fi:

a. Cvasi-sincron

B. Asincron

c. Pseudo-sincron

d. Super-asincron

177. Care din urmtoarele descrieri este adecvat pentru interfaa electric a portului serial-U(S)ART (TxD- ieire, RxD-intrare) a unui microcontroler AVR, alimentat de exemplu la Vcc=5V:

a. Nivelele logice sunt compatibile RS-232 B. Nivelele logice sunt compatibile TTL c. Nivelele logice sunt compatibile CMOS d. Nivelele logice sunt compatibile RS-485

178. Pentru un microcontroler din familia AVR, care

din urmtoarele caracteristici nu sunt ntlnite la portul serial standard (USART) in modul de lucru asincron:

a. Rata baud programabil b. 7 bii de date c. 10 bii de date D. Bit de paritate par sau impar

179. In contextul familiei AVR, care din urmtoarele faciliti nu este disponibil pentru portul serial standard, utilizat ntr-un mod asincron:

a. Posibilitatea programrii numrului de bii de stop

b. Posibilitatea deteciei unei erori de suprascriere (Overrun)

C. Posibilitatea programrii numrului de bii de start

d. Posibilitatea modificrii ratei baud 180. Pentru un microcontroler din familia AVR, care

din urmtoarele caracteristici nu pot fi ntlnite la portul serial standard:

Justificare.

174. Pentru ca s msurm un curent continuu cu ajutorul unei intrri analogice a unui microcontroler AVR (avnd un sistem de conversie analog numeric) avem nevoie de cel puin un:

A. Capacitor

b. Inductor

c. Rezistor

d. Tranzistor

Justificare.

175. Am putea utiliza un circuit integrator RC (cu un

singur rezistor si un singur capacitor), pe un pin de ieire al unui microcontroler, cu scopul realizrii unei:

a. Filtrri directe b. Filtrri trece-band c. Filtrri oprete-band D. Filtrri trece-jos

176. Interfaa serial a unui microcontroler AVR permite aproape ntotdeauna implementarea unui protocol

de comunicaie serial de tip:

181. Pentru un microcontroler din familia AVR, in

cazul utilizrii portului (UART) si protocolului de comunicaie serial asincron, integritatea si corectitudinea informaiei vehiculate poate fi asigurat si cu ajutorul unui:

a. Bit de stop

b. Bit de start

C. Bit de paritate

d. Bit de date

182. Pentru o comunicaie serial asincron (si nu numai) termenul de rat baud descrie explicit un numr de:

a. Kilo bii pe secund b. Kilo octei pe secund C. Bii pe secund d. Octei pe secund

183. Cte fire ar fi necesare pentru o implementare

minimal a unei comunicaii seriale asincrone bidirecionale intre dou microcontrolere diferite:

a. 2


1414

A. Cca 52 sec a. Direct proporional

b. Cca 5.2 msec B. Invers proporional

c. Cca 52nsec c. Nu depinde de rata baud

d. Cca 0.52 msec

d. Depinde ptratic de rata baud

a. 5 d. Registru indexat

b. 3

C. 2 194. Diferena intre o comunicaie serial half-duplex

d. 4 si una full-duplex intre dou microcontrolere este dat de:

b. 4 a. Bidirecional C. 3 b. Punct la punct

d. 6 C. Multi punct

Justificare.

184. O comunicaie serial asincron utilizeaz o rat baud de 19200 Bauds. Care este durata unui bit (timpul

aferent serializrii / deserializrii unui bit):

d. Unidirecional 191. In cazul unei comunicaii seriale asincrone timpul (durata) de bit este, prin raportare la rata baud

(viteza de comunicaie):

Justificare.

185. Intre dou microcontrolere este realizat o comunicaie serial asincron, cu urmtorii parametri eseniali: viteza de comunicaie = 9600 bii pe secund (sau colocvial 9600 Baud); 8 bii de date; 1 bit de stop; fr bit de paritate. Ct timp dureaz emisia/recepia unui octet vehiculat prin aceast legtur/conexiune:

a. cca. 1040 nsec

b. cca. 104 nsec

C. cca. 1040 sec d. cca. 10.4 msec

Justificare.

186. Cte fire ar fi necesare pentru conectarea unui

microcontroler la o magistral serial I2C (TWI la AVR):

192. Utilizarea unei modaliti de semnalizare difereniale in cazul comunicaiei seriale are ca efect si mrirea:

a. Imunitii la perturbaiile de mod diferenial B. Imunitii la perturbaiile de mod comun c. Imunitii la perturbaiile de mod simplu d. Imunitii la perturbaiile de mod complex

193. Principial, perifericul de tip UART al unui

microcontroler din familia AVR, destinat comunicaiei seriale, este realizat in jurul unui circuit numeric

secvenial sincron de natura unui: a. Registru de numrare b. Registru de stare C. Registru de deplasare

Justificare.

187. Avem 2 sisteme cu microcontrolere AVR,

ambele cu o interfa serial asincron, dar la unul de tip RS-232, iar la cellalt de tip RS-485. Dac cele 2 sisteme ar trebui s comunice intre ele serial prin intermediul acestor interfee, ar trebui s inem cont c ele sunt:

A. Compatibile

b. Deductibile

c. Incompatibile d. Instabile

Justificare.

188. Specificaia electric pentru standardul de comunicaie serial RS-485 indic c se utilizeaz o modalitate de semnalizare zis:

a. Simetric b. Asimetric C. Diferenial d. Ambigu

189. Intrarea unui circuit receptor RS-232 este

descris ca fiind asimetric; asta nseamn c tensiunea lui de intrare se msoar/definete:

A. Fa de borna alimentare b. Fa de borna de ieire c. Fa de borna de mas d. Fa de niciuna din bornele de mai sus

190. Standardul de comunicaie serial RS-485 este descris ca fiind unul adecvat si pentru o comunicaie:

a. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a emite

b. Imposibilitatea controlului prin bit de paritate C. Posibilitatea de a emite si a recepiona in

acelai timp d. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a

recepiona 195. In cazul in care ar trebui s vizualizm/interpretm, in cazul unei depanri, informaia vehiculat prin intermediul unui port serial asincron (gen UART AVR) trebuie s inem seama c primul bit de date serializat este:

a. MSb-ul

B. LSb-ul

c. Depinde de numrul de bii de date utilizat d. Depinde dac avem sau nu bit de paritate

196. Pentru standardul RS-232, denumirile mark si space definesc:

a. Rata baud

b. Timpii de bit

C. Nivelele logice

d. Emisia si recepia 197. Care din urmtoarele nu reprezint un nivel de tensiune RS-232 valid:

A. 1V

b. 5V

c. -5V d. -9.5V


1515

198. Dorim s realizm, intre dou sisteme cu microcontrolere, o comunicaie serial bidirecional, half-duplex, conform standardului RS-485. Principial am

avea nevoie doar de: a. 5 fire b. 4 fire C. 2 fire d. 3 fire

Justificare.

199. Care din urmtoarele tipuri de magistrale seriale, ntlnite si la microcontrolere, este cel mai utilizat

n industria automobilului:

a. I2C

B. CAN

c. SPI d. Microwire

200. Magistralele seriale SPI si I2C (TWI la AVR)

pot fi caracterizate ca nite magistrale: a. Asincrone B. Sincrone c. Paralele d. Difereniale

Justificare.

Observaii importante legate de examen/grile Grila este de tipul in singur rspuns corect.

ncercuirea (sau marcarea sub orice form) a mai mult de un rspuns va fi echivalent cu anularea punctajului ntrebrii. Pe grila de examen vor exista 20 de ntrebri similare celor din acest document.

Punctaj maxim: 20 ntrebri x 0.5 pcte = 10 (fr puncte din oficiu)! Justificare (funcie si de natura ntrebrii) = O explicaie textual, relaii de calcul, calculul efectiv (de exemplu, din care s rezulte modul in care ai manipulat exponenii!), ecuaii booleene, o schema minimal (de ex. cum se leag nite fire, un divizor rezistiv, etc. ). Vezi si documentul cu exemple de

justificri! Valorile numerice sunt date doar pentru

exemplificare, ele se pot modifica.

Atenie la sensul afirmativ sau negativ al unora din ntrebri. O ntrebare de natur afirmativ poate

avea enunul modificat in negativ (..nu..) , rspunsul corect devenind evident altul.

Justificrile menionate sunt si ele cu titlu ilustrativ, in sensul c o cerere de justificare poate aprea si la alte ntrebri. Justificrile trebuie s fie cat mai concise posibil, in spaiul dedicat pe grila de examen (vezi exemplele!). In cadrul examenului utilizarea oricrui mijloc de calcul electronic va fi interzis! VEI AVEA LA DISPOZIIE CEL PUIN O CIORNA CIORNA/CIORNELE NU SE PREDAU ODATA CU GRILA DE EXAMEN!

O legend (dei nu ar trebui s fie necesar!): AVR- familia AVR 8 bii, cu excepia sub-familiei XMEGA AND: SI CAN- Controller Area Network I2C/TWI- Inter Integrated Circuits/Two Wire Interface JTAG: Joint Test Action Group (standard) LED: Light Emitting Diode - dioda electro-luminiscent LSb: Least Significant bit- bitul cel mai puin semnificativ MSb: Most Significant bit- bitul cel mai semnificativ LCD- Liquid Crystal Display afiaj cu cristale lichide LSB: Least Significant Byte- octetul cel mai puin semnificativ MSB: Most Significant Byte - octetul cel mai semnificativ MOSFET- tranzistor MOSFET NOR: SAU-NU NOT: inversor NAND: SI-NU NVM: memorie nevolatila

OR: SAU SRAM: RAM static SPI- Serial Peripheral Interface

TBJ: tranzistor bipolar cu jonciuni U(S)ART- Universal Serial (Synchronous) Asynchronous Receiver Transmitter XOR: SAU-EXCLUSIV

Grile Model MM 2k14 Final Rezolvattt (1)

Documents

Transcript of Grile Model MM 2k14 Final Rezolvattt (1)