Giena Institutiilor Medico

5/24/2018 Giena Institutiilor Medico

1/15

GIENA INSTITUTIILOR MEDICO - SANITARE

Institutiile medico-sanitare cuprind totalitatea institutiilor in care se acorda asistenta

medicala. Ele cuprind: spitale, policlinici, dispensare medicale teritoriale sau deintreprindere, cabinete medicale particulare, sanatorii.

Cele mai importante sunt spitalele, acestea fiind unitati care acorda asistenta medicala

profilactica, curativa si de recuperare.

Spitalele necesita un nivel igienico-sanitar extrem de ridicat, atit pentru a crea conditii

optime de vindecare a bolnavilor, cit si pentru a impiedica raspindirea unor afectiuni.

Particularitatea unitatilor sanitare cu paturi este dominata pe de o parte de concentrarea

in interiorul untatii a multiplelor surse de imbolnavire pe care le reprezinta bolnavii, iar pe

de alta parte rezistenta scazuta a acestora, care creste posibilitatea de contactare cu

usurinta a altor afectiuni decit cele pentru care s-au internat.

Conditiile igienico-sanitare pe care trebuie sa le indeplineasca un spital se refera la o serie

de aspecte ca amplasarea, constructia, dotarea, functionalitatea.

Amplasarea

Spitalele se amplaseaza in zonele de locuit, pentru usoara accesibilitate(ele vor deservi o

populatie dintr-un teritoriu pe o raza de maximum 5 km). Exceptie fac spitalele de

psihiatrie, care necesita posibilitati de ergoterapie si cele de ftiziologie, care necesitaconditii climatice deosebite.

Terenul trebuie sa fie salubru, ferit de surpari, alunecari de teren, avalanse, inundatii.

Nivelul apei subterane sa fie la minimum 1 m sub nivelul fundatiei. Spitalele se amplaseaza

la distanta de cel putin 50 m fata de constructiile invecinate si arterele de mare circulatie,

iar fata de alte surse de zgomot la o distanta corespunzatoare pentru nedepasirea nivelului

de zgomot admis, de 35 Db(A) in incaperile cu paturi. Spitalele de boli neuropsihice, de

cronici si sanatoriile de tuberculoza se amplaseaza de preferinta in afara zonelor de locuit

si a arterelor de mare circulatie.

Suprafata terenului este in functie de marirea spitalului. Organizarea terenului se face intrei zone : suprafata libera(zona verde) : 50-55%, suprafata construita :15% si zona

gospodareasca : 30-40%. Suprafata terenului trebuie sa includa : spatiile verzi pentru

zonele de protectie sanitara, alei de circulatie pentru vehicule si pietoni, spatii pentru

parcari auto, centrala termica, crematoriu, platforma de reziduri solide, statia de epurare a

apelor uzate, rezervorul de apa, statia de oxigen si gaza lichefiate.

Constructia

Cladirile spitalicesti vor fi astfel orientate incit latura lor lunga sa fie paralela cu directia

vinturilor dominante in anotimpul friguros sau sa se realizeze un unghi de 20 fata de

aceasta directie.


2/15

Exista trei tipuri de spitale ;

a) pavilioane(mai vechi)in care fiecare sectie are o cladire independenta. Este superior

din punct de vedere sanitar(scade sau exclud posibilitatea de raspindire a infectiilor de

spital) dar are dezavantajul ca necesita suprafete mari si nu asigura o buna circulatie.

b) monoblocin care sectiile sunt concentrate in acelasi bloc. Prezinta avantajul economic

al folosirii in comun a laboratoarelor, serviciilor anexe, blocului alimentar dar sub aspect

sanitary raspindirea infectiilor este mult usurata.

c) polibloc se prefera in ultimul timp. Sectiile se gasesc amplasate pe verticala iar

cladirile anexe si gospodaresti in cladiri legale functional de cladirea centrala.

Normativul departamental pentru proiectarea spitalelor generale recomanda

amplasdarea la etajele inferioare a sectiilor de chirurgie, obstetrica-ginecologie, iar la

etajele superioare sectiile de pediatrie ; se evita separarea compartimentului de

ginecologie de cel de obstetrica, separarea pentru ginecologie septica de cele pentruginecologie aseptica.

Spatiile de spitalizare

Saloanele trebuie orientate de preferinta spre sud, sud-est si sud-vest, pentru a beneficia

de maximum de insorire. De cele mai multe ori ele se construiesc pe o singura parte a

coridoarelor, pe partea opusa fiind salile de tratamente, camera de garda, fizioterapie,

depozite, anexe sanitare.

Suprafata saloanelor este in functie de numarul paturilor. Optim se considera 3-4

paturi/salon. Suprafata pentru un pat de adult se considera de minimum 6 m, iar pentru

copii 4 m. Numarul redus de paturi in saloane prezinta urmatoarele avantaje : scaderea

contaminarii aerului, scaderea circulatiei personalului si vizitatorilor, disciplina mai buna a

bolnavilor, respectarea orelor de odihna, efectuarea in conditii bune a dezinfectiei curente

si periodice, efectul psihic pozitiv.

Suprafata minima a cabinetului de consultatii sau a salii de tratament se prevede de 16

m. Toate incaperile spitalului vor avea asigurate ventilarea naturala prin ferestre sau guri

de ventilatie. Se recomanda minimum 1,0 m pentru latimea usii salonului de bolnavi ;

maximum 6,0 m pentru adincimea saloanelor, camerelor de tratament.

Anexele sanitare - pot fi proprii fiecarui salon sau comune mai multor saloane. In acest

ultim caz se recomanda ca la maximum 2 saloane sa existe un WC si la maximum 4 saloane

o baie. In toate unitatile sanitare se asigura grupuri sanitare si dusuri separate pentru

personal. Pardoselile din camerele de dusuri, grupuri sanitare, vor avea panta de 2% si

sifoane de scurgere ; peretii acestor incaperi vor fi impermeabilizati pina la inaltimea

minima de 1,35 m, cu exceptia incaperilor cu dusuri la care peretii vor fi impermeabilizati

pe inaltimea minima de 2 m.

Dotarea unitatiilor cu instalatii

Aprovizionarea cu apa.


3/15

Norma de consum de apa potabila pentru unitatiile sanitare cu paturi este de minimum

500 l/zi pentru fiecare pat, necesar pentru acoperirea tuturor nevoilor unitatii respective.

Functionalitate

Unitatea de ingrijire este unitatea functionala de baza care grupeaza m,ai multesaloane(circa 24-30 paturi). Mai multe astfel de unitati constituie o sectie(100 paturi).

Asigurarea functionalitatii corecte a unitatii, cu scopul de a reduce la minimum factorii de

risc din acest mediu, se realizeaza prin existenta unor circuite functionale.

Principalele circuite functionale dintr-o unitate spitaliceasca sunt reunite printr-un

principiu comun, cel al separarii activitatii septice si asptice. Circuitelor trebuie sa li se

asigure un flux continuu, sa se evite incrucisarea circuitelor septice cu cele aseptice.

Circuitul bolnavilor cuprinde serviciul de internari, spatiul de spitalizare si serviciul de

externare.

serviciul de internari trebuie sa asigure cabinete de consultatie corespunzator profilului si

capacitatii de cazare a unitatii. Sala de asteptare este bine sa fie precedata de o incapere

tampon unde sa se asigure triajul epidemiologic permanent. In functie de tipul untatii, se

separa circuitul la internare pentru pediatrie, obstetrica-ginecologie, alte sectii si urgente.

Spatiul de asteptare pentru primirea bolnavilor in sectia de pediatrie va fi prevazut cu filtru

boxat, pentru asigurarea posibilitatilor de triere a cazurilor de boli trasmisibile si izolator,

prevazut cu grup sanitar propriu si acces direct din exterior.

La internare se practica imbaiere prin dus, taierea unghiilor, la nevoie deparazitare ; daca

starea bolnavilor nui permite imbierea se asigura spalarea prin stergerea umeda.Se

deparaziteaza efectele bolnavilor parazitati. Se dezinfecteaza efectele personale alebolnavilor internati in sectiile de boli contagioase. Efectele personale ale bolnavului se

introduc in huse de protectie si sunt duse astfel si depozitate in garderoba spitalului pina la

externare. Spatiul de prelucrare sanitara trebuie sa dispuna de mijloace de dezinfectie si de

dezinsectie continua. Intre spatiul de internare si spatiul de spitalizare trebuie sa existe

circuite bine definite pentru bolnavii septici si aseptici.

spatiul de spitalizare este abordat de catre persoana spitalizata printr-un circuit separat,

curat fara interferente cu circuitele contaminate ale unitatii. Spitalizarea se asigura in

saloane care indeplinesc baremurile igienice impuse de profilul unitatii, evitindu-se

aglomerarea si mixtarea patologiei si asigurindu-se spatiile corespunzatoare pentru buna

desfasurare a activitatiilor conexe cu procesul de asistenta medicalaintrainstitutionala(oficiu, Sali de mese, Sali de tratament, depozit de lenjerie curata si cel

de lenjerie murdara, spatiul pentru materiale de curatenie si DD).

Circulatia celor spitalizati intre diversele sectoare ale unitatii trebuie sa evite

interferentele la nivelul serviciului explorarilor paraclinice, laborator, serviciul de recoltare.

Spatiile de profil chirurgical(sala de operatie, sala de nasteri) se leaga de terapie intensiva,

asigurindu-se reducerea contaminarii cit mai mult pentru asigurarea unui mediu cit mai

aseptic. Instrumentarul, efectele si alte obiecte utilizate in activitatea de asistenta trebuie

sa se manipuleze si sa circule separatsterile si folosite.

In fiecare sectie de spitalizare se vor asigura spatiile si conditiile necesare pentru izolareabolnavilor cu receptivitate crescuta la infectii si pentru bolnavii care reprezinta surse de


4/15

boli cu caracter trasmisibil ; gravidele infectate sau cu potential infectios vor fi separate de

gravidele neinfectate, de asemenea nou-nascutii si lauzele in aceasi situatie. In sectiile si

unitatiile cu profil de pediatrie se va asigura spatiu de cazare pentru mame insotitoare,

prevazut in proportie de 32 insotitoare la 100 bolnavi.

Normele in vigoare, prevad separarea spatiilor pentru bolnavii cu risc septic, crearea defiltre pentru decontaminarea personalului la iesirea din aceste sectii, spatii separate pentru

receptivi si spatii izolate pentru marii receptivi, filtre la intrarea in aceste sectii pentru

schimbarea echipamentului de protectie si dezinfectia miinilor.

serviciul de externari

Normativul departamental privind proiectarea spitalelor generale recomanda separarea

circuitului la externare de circuitul bolnavilor care se interneaza. Intretinerea curateniei

saloanelor de spital se va face zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi de catre personalul

specializat. Curatenia se face cu apa fierbinte si solutii dezinfectante, iar ustensilele de

curatenie vor fi pastratein locuri speciale si utilizate de preferat numai in cadrul aceleasisectii.

Circuitul alimentar

In blocul alimentar se asigura circuit separat pentru alimentele perisabile si cele

neperisabile, cele consumabile cu si fara prelucrare termica, cele prelucrate si neprelucrate

termic. Se asigura pastrarea corecta la frigider a probelor de alimente, trasportul si

distribuirea igienica a alimentelor.

Prepararea alimentelor se face astfel incit sa fie servite maximum o jumatate de ora

inainte de masa. In caz contrar ele trebuie mentinute calde la o temperatura de peste 60Ccare nu permite dezvoltarea germenilor si/sau elaborarea toxinelor. Alimentele preparate

in alte locuri vor fi trasportate la rece si incalzite tot la 60 C inainte de a fi servite

bolnavilor. Servirea mesei se face in sala de mese sau la pat pentru bolnavii netrasportabili.

In sectiile de nou-nascuti si pediatrie, avind in vedere specificul alimentarii acestor grupe

de virsta, trebuie sa existe circuite functionale bine individualizate si cu functionalitate

corecta, integrate in circuitul functional al sectiei.

Vesela - se spala si se dezinfecteaza la nivelul oficiului de servire a mesei. Se va asigura

functionalitatea corecta a oficiului, cu separarea circuitului veselei necontaminate de cea

contaminata. Personalul bucatariilor si oficiilor va fi supus unui control medical periodic.

Asigurarea dezinfectiilor ariilor de lucru in intrg blocul alimentar si oficii si dezinfectia

veselei dupa fiecare intrebuintare, ca si aplicarea cu strictete a masurilor de dezinfectie si

deratizare profilactice sunt obligatorii.

Circuitul efectelor si lenjeriei cuprinde : o garderoba unde se lasa paltonul, pardesiul sau

alte obiecte si se da vizitatorului un halat de protectie, eventual si huse pentru

incaltaminte ; spatii speciale pentru intilnirea cu bolnavii. Trebuie precizat si respectat

programul orar de vizitare a celor spitalizati. La unitatiile cu mare risc(maternitati, sectii de

pediatrie, terapie intesiva) nu sepermite accesul vizitatorilor, relatiile despre bolnavi fiind

oferite de medic in afara spatiului de asistenta.


5/15

Pentru evitarea unui contact strins intre bolnavi si vizitatori se recomanda ca intilnirea sa

aiba loc in incaperi speciale si patrunderea in salon sa fie op exceptie. In acest caz, nu

trebuie sa se accepte mai mult de un vizitator pentru un bolnav.

Circuitul rezidurilor include sistemul de coplectare, depozitare si evacuare a acestora.

Circuitele sunt stabilite de catre directiunea unitatii ; se insusesc temeinic de catre intrgulpersonal si se respecta intocmai. Accentul principal se pune pe restringerea circulatiei

bolnavilor, asigurarea cu Sali de tratament si consultatie pentru diferitele categorii de

bolnavi, efectuarea majoritatii examinariilor sau aplicatiilor terapeutice la patul bolnavului,

luarea de masuri corespunzatoare de protectie in cazul trasmiterii sau trasportului unor

pacienti in alte sectii sau servicii, din aceeasi unitate sau din alte untati.

Evacuarea rezidurilor

Deseurile de spital sunt toate rezidurile provenite din activitatea spitalului.

Clasificarea pe categorii a deseurilor se face in :

a) deseuri nepericuloase. Ele cuprind deseurile serviciilor de ingrijire medicala, tehnica

medicala, administrative, cazare, blocuri alimentare, oficiilor de distributie a hranei; sunt

asimilabile deseurilor menajere. Se colecteaza si se indeparteaza ca si acestea.

b) deseuri periculoase. Se pot clasifica in :

- parti anatomice si deseuri anatomo-patologice ;

- deseuri infectioase : singele, precum si totalitatea materialelor care au venit in contact cu

singele sau alte lichide biologice, deseurile din sectiile de hemodializa, instrumentarul simaterialele sanitare de unica folosinta dupa utilizarea lor in practica medicala ;

- deseuri chimice si farmaceutice : pot fi toxice, corozive si inflamabile. Ele includ

citotoxicele, reactivii folositi in laborator, medicamentele nefolosite de pacienti,

medicamentele, sarurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, deseurile rezultate

in serviciile tehnice si de intretinere.

- deseurile intepatoare-taietoare care rezulta din activitatiile de diagnostic, tratament si

cercetare medicala suint considerate infectate. Ele sunt reprezentate de ace, catetere,

seringi cu sauf ara ac, pipete, lame de bisturiu de unica folosinta, sticlarie de laborator sau

alta sticlarie, sparta sau nu, care a fost in contact cu materialul infectat.

- deseurile radioactive sunt gestionate in tara noastra conform Normelor republicate de

securitatea nucleara; regimul de lucru cu surse radioactive.

Deseurile cu risc trebuie strict separate de cele fara risc inca la locul de producere. In acest

scop se folosesc saci impermeabili sau containere metalice ermetice inchise.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda urmatorul cod de culori pentru containerele

din unitatile de ingrijire medicala :

galben pentru deseurile infectioase


6/15

verde pentru deseurile anatomice

rosu pentru deseurile cu risc major si pentru cele taietoare-intepatoare

negru pentru deseuri nepericuloase(cele fara risc infectios si cele asimilabile cu cele

menajere).

metodele de neutralizare a deseurilor de spital se diferentiaza in functiei de categorie.

Deseurile nepericuloase, asimilabile cu cele menajere, nu necesita tratament special si pot

fi incluse in ciclul de eliminare a deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare

provenite din unitati de boli contagioase care necesita autoclavare inainte de a fi preluate

de vehiculele de salubritate.

Rezidurile lichide se indeparteaza numai prin reteaua de canalizare a apelor uzate,

prevazuta cu separatoare pentru lichidele cu continut de grasimi sau de hidrocarburi. In

lipsa unor sisteme publice de canalizare se prevad instalatii proprii pentru colectarea,tratarea si evacuarea apelor uzate, care se executa si se exploateaza astfel incit sa nu

provoace poluarea solului, apei sau aerului si care inainte de deversarea in bazinele

naturale sa fie epurate.

Apele uzate provenite de la spitalele de boli infectioase, laboratoarele care lucreaza cu

produse patologice si de la oricare unitati care prin specificul lor contamineaza apele

reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substante chimice si cele care produc o

contaminare radioactiva se epureaza local pina la neutralizarea agentilor nocivi iar cele

contaminate microbiologic se dezinfecteaza.

Colectarea rezidurilor solide se face in recipiente din materiale, care se pot spala sidezinfecta, prevazute cu capac. Rezidurile din sectiile de spitalizare vor fi colectate si

indepartate zilnic, cele din salile de operatii si salile de nastere, dupa fiecare interventie, iar

cele din blocul alimentar de 2 ori pe zi.

Indepartarea rezidurilor solide necontaminate se recomanda sa se faca in recipiente

metalice inchise cu capac care se vor depune pe platforme impermeabilizate, prevazute cu

gura de apa, sifon de scurgere racordat la canalizare si amenajarile necesare pentru

asigurarea protectiei fata de muste si rozatoare.

Platforma se va amplasa la o distanta de 30 m in raport cu cladirea unitatii

sanitare(functiuni medicale, bloc alimentar) si la distanta de minimum 10 m in raport cu

celelalte functiuni nemedicale. Va fi imprejmuita si pe cit posibil umbrita prin plantarea de

arbori cu coroana mare. Evacuarea rezidurilor de pe platforma se va face zilnic in sezonul

cald si la cel mult 3 zile in sezonul rece ; dupa fiecare golire se va asigura spalarea si

dezinfectarea recipientilor de precolectare si a pubelelor.

- Tratamentul deseurilor periculoase poate consta in :

- sterilizare, urmata de depozitarea sanitarta pe rampa municipala;

- dezinfectie, urmata de depozitare sanitara pe rampa municipala;


7/15

- incinerare ;

- depozitare controlata sanitar pe rampa speciala de deseuri.

Rezidurile solide organice(altele decit cele alimentare) cit si rezidurile septice si cel cu

indicatie de a fi incinerate, vor fi precolectate in saci impermeabili sau in containeremetalice ermetic inchise si trasportate la crematoriu ; sacii vor fi arsi impreuna cu

rezidurile, iar containerele metalice vor fi decontaminate corespunzator dupa fiecare

utilizare.

Incinerarea deseurilor periculoase provenite din activitati de ingrijire medicala este cea

mai indicata metoda de neutralizare a acestora. Ea are ca scop reducerea la minim a

riscurilor pentru sanatatea publica : evitarea contaminarii factorilor de mediu, reducerea

riscului de ranire cu material infectant, eliminarea posibilitatii ca acele si seringile sa fie

reutilizate.

Unitatile sanitare cu paturi vor fi dotate cu un lift pentru materiale infectate, interzicindu-se utilizarea acestui lift pentru orice fel de trasporturi(persoane, materiale, alimente).

Personalul de la trasportul, spalarea si dezinfectia recipientelor de colectare a rezidurilor,

de deservire a crematorului va purta echipament de protectie, va avea asigurate conditiile

pentru mentinerea igienei individuale si dezinfectiei.

Evacuarea rezidurilor

Deseurile de spital sunt toate rezidurile provenite din activitatea spitalului.

Clasificarea pe categorii a deseurilor se face in :

a) deseuri nepericuloase. Ele cuprind deseurile serviciilor de ingrijire medicala, tehnica

medicala, administrative, cazare, blocuri alimentare, oficiilor de distributie a hranei; sunt

asimilabile deseurilor menajere. Se colecteaza si se indeparteaza ca si acestea.

b) deseuri periculoase. Se pot clasifica in :

- parti anatomice si deseuri anatomo-patologice ;

- deseuri infectioase : singele, precum si totalitatea materialelor care au venit in contact cu

singele sau alte lichide biologice, deseurile din sectiile de hemodializa, instrumentarul simaterialele sanitare de unica folosinta dupa utilizarea lor in practica medicala ;

- deseuri chimice si farmaceutice : pot fi toxice, corozive si inflamabile. Ele includ

citotoxicele, reactivii folositi in laborator, medicamentele nefolosite de pacienti,

medicamentele, sarurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, deseurile rezultate

in serviciile tehnice si de intretinere.

- deseurile intepatoare-taietoare care rezulta din activitatiile de diagnostic, tratament si

cercetare medicala suint considerate infectate. Ele sunt reprezentate de ace, catetere,

seringi cu sauf ara ac, pipete, lame de bisturiu de unica folosinta, sticlarie de laborator sau

alta sticlarie, sparta sau nu, care a fost in contact cu materialul infectat.


8/15

- deseurile radioactive sunt gestionate in tara noastra conform Normelor republicate de

securitatea nucleara; regimul de lucru cu surse radioactive.

Deseurile cu risc trebuie strict separate de cele fara risc inca la locul de producere. In acest

scop se folosesc saci impermeabili sau containere metalice ermetice inchise.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda urmatorul cod de culori pentru containerele

din unitatile de ingrijire medicala :

galben pentru deseurile infectioase

verde pentru deseurile anatomice

rosu pentru deseurile cu risc major si pentru cele taietoare-intepatoare

negru pentru deseuri nepericuloase(cele fara risc infectios si cele asimilabile cu cele

menajere).

metodele de neutralizare a deseurilor de spital se diferentiaza in functiei de categorie.

Deseurile nepericuloase, asimilabile cu cele menajere, nu necesita tratament special si pot

fi incluse in ciclul de eliminare a deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare

provenite din unitati de boli contagioase care necesita autoclavare inainte de a fi preluate

de vehiculele de salubritate.

Rezidurile lichide se indeparteaza numai prin reteaua de canalizare a apelor uzate,

prevazuta cu separatoare pentru lichidele cu continut de grasimi sau de hidrocarburi. In

lipsa unor sisteme publice de canalizare se prevad instalatii proprii pentru colectarea,tratarea si evacuarea apelor uzate, care se executa si se exploateaza astfel incit sa nu

provoace poluarea solului, apei sau aerului si care inainte de deversarea in bazinele

naturale sa fie epurate.

Apele uzate provenite de la spitalele de boli infectioase, laboratoarele care lucreaza cu

produse patologice si de la oricare unitati care prin specificul lor contamineaza apele

reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substante chimice si cele care produc o

contaminare radioactiva se epureaza local pina la neutralizarea agentilor nocivi iar cele

contaminate microbiologic se dezinfecteaza.

Colectarea rezidurilor solide se face in recipiente din materiale, care se pot spala sidezinfecta, prevazute cu capac. Rezidurile din sectiile de spitalizare vor fi colectate si

indepartate zilnic, cele din salile de operatii si salile de nastere, dupa fiecare interventie, iar

cele din blocul alimentar de 2 ori pe zi.

Indepartarea rezidurilor solide necontaminate se recomanda sa se faca in recipiente

metalice inchise cu capac care se vor depune pe platforme impermeabilizate, prevazute cu

gura de apa, sifon de scurgere racordat la canalizare si amenajarile necesare pentru

asigurarea protectiei fata de muste si rozatoare.


9/15

Platforma se va amplasa la o distanta de 30 m in raport cu cladirea unitatii

sanitare(functiuni medicale, bloc alimentar) si la distanta de minimum 10 m in raport cu

celelalte functiuni nemedicale. Va fi imprejmuita si pe cit posibil umbrita prin plantarea de

arbori cu coroana mare. Evacuarea rezidurilor de pe platforma se va face zilnic in sezonul

cald si la cel mult 3 zile in sezonul rece ; dupa fiecare golire se va asigura spalarea si

dezinfectarea recipientilor de precolectare si a pubelelor.

- Tratamentul deseurilor periculoase poate consta in :

- sterilizare, urmata de depozitarea sanitarta pe rampa municipala;

- dezinfectie, urmata de depozitare sanitara pe rampa municipala;

- incinerare ;

- depozitare controlata sanitar pe rampa speciala de deseuri.

Rezidurile solide organice(altele decit cele alimentare) cit si rezidurile septice si cel cu

indicatie de a fi incinerate, vor fi precolectate in saci impermeabili sau in containere

metalice ermetic inchise si trasportate la crematoriu ; sacii vor fi arsi impreuna cu

rezidurile, iar containerele metalice vor fi decontaminate corespunzator dupa fiecare

utilizare.

Incinerarea deseurilor periculoase provenite din activitati de ingrijire medicala este cea

mai indicata metoda de neutralizare a acestora. Ea are ca scop reducerea la minim a

riscurilor pentru sanatatea publica : evitarea contaminarii factorilor de mediu, reducerea

riscului de ranire cu material infectant, eliminarea posibilitatii ca acele si seringile sa fie

reutilizate.

Unitatile sanitare cu paturi vor fi dotate cu un lift pentru materiale infectate, interzicindu-

se utilizarea acestui lift pentru orice fel de trasporturi(persoane, materiale, alimente).

Personalul de la trasportul, spalarea si dezinfectia recipientelor de colectare a rezidurilor,

de deservire a crematorului va purta echipament de protectie, va avea asigurate conditiile

pentru mentinerea igienei individuale si dezinfectiei.

Igiena personalului din unitatile spitalicesti

Ordinul Ministerului Sanatatii prevede o serie de masuri pentru personalul medico-sanitar

si pentru personalul ce presteaza o activitate ocazionala sau dirijata in spital pentru a nu

vehicula infectiile din spatiile cu risc septic in spatiile cu receptivi, deci pentru prevenirea

infectiilor nosocomiale.

Igiena personalului din unitati spitalicesti cuprinde masuri care se refera la circulatia

personalului in spital, supravegherea starii de sanatate, echipamentul de protectie si igiena

miinilor.

Circulatia personalului in spital


10/15

a. Separarea personalului sanitar mediu, auxiliar, de ingrijire pe compartimente septice si

aseptice in toate turele.

b. Interzicerea circulatiei personalui de la sectiile septice la cele aseptice si invers, cu

exceptia medicilor.

c. In cazul in care necesitatile de serviciu(garzi, urgente) impun medicului de a trece de la

un sector septic la unul aseptic, acesta are obligatia de a-si spala si dezinfecta miinile si de

a schimba echipamentul de protectie.

d. Interzicerea accesului in salile de operatie si salile de nastere a personalului care nu face

parte din echipa de interventie, cu exceptia persoanelor cu drept de control stbilite prin

norme. Acestea pot intra in sala odata cu echipa sau intre interventii, dar nu in timpul

interventiilor.

e. Interzicerea accesului altui personal decit cel destinat pentru lucru in locurile respective,

precum si a cadrelor insarcinate cu controlul activitatii in : blocul alimentar, laboratorul desolutii perfuzabile, biberonerii, bucatarii de lapte, spatii de sterilizare.

Supravegherea starii de sanatate.

a. Efectuarea examenului medical de angajare si a examenelor periodice conform

normelor ministerului sanatatii.

b. Efectuarea imunizarii obligatorii potrivit dispozitiilor in vigoare ale Ministerului

Sanatatii.

c. Instruirea si obligarea personalului sa declare imediat medicului sef de sectie orice boalainfectioasa pe care o are sau de care sufera unul din membrii familiei.

d. Triajul epidemiologic zilnic la intrarea in serviciu, al personalului medico-sanitar, pentru

adepista la timp orice afectiune diareica, respiratorie, cutanata si orice boala trasmisibila.

e. Examinarea clinica si de laborator intregului persona lori de cite ori situatia

epidemiologica a impune.

f. Izolarea in spitalul de boli trasmisibile sau trimise la domiciliu, dupa caz, a oricarui

suspect sau bolnav de boala trasmisibila.

g. Interzicerea accesului la blocurile operatorii, sali de nastere, sectii ATI, pediatrie,

obstetrica ginecologie, unitati de ingrijire arsi, sectii de nou nascuti, prematuri, distrofici,

bloc alimentar, biberonerii, bucatarii de lapte a personalului medico-sanitar care prezinta

infectii ale cailor respiratorii, tulburari digestive, afectiuni cutanate, infectii ale

conjuctivitelor, nasului sau urechilor.

h. Internarea in spital de boli contagioase sau, dupa caz, schimbarea locului de munca al

purtatorilor de germeni si readmiterea lor la locul de munca potrivit normelor ministerului

sanatatii.

Echipamentul de protectie


11/15

a. Portul echipamentului de protectie prevazut de normele Ministerului Sanatatii pe tot

timpul prezentei in unitate, de catre personalul medico-sanitar si de persoanele care

presteaza o activitate ocazionala sau dirijata.

b. Portul obligatoriu al echipamentului pentru interventii chirurgicale de catre personalul

care lucreaza in interventii in salile de operatii si in salile de nastere.

c. Schimbarea obligatorie a echipamentului de catre personalul care lucreaza in sectii de

boli contagioase si sectii cu compartimente septice la iesirea din salonul respectiv

d. Personalul care lucreaza la saloanele de mari receptivi este obligat sa puna

echipamentul steril la intrarea in salon, insistindu-se asupra portului corect al mastii

e. Persoanele care lucreaza in sectii septice si in sectii cu receptivitate ridicata va purta

obligatoriu halate colorate diferite. Se recomanda culoarea galben pentru sectiile septice si

albastru pentru cele aseptice.

f. Interzicerea accesului in spital a personalului retribuit sau a celui ocazitional sau dirijat

cu haine si incaltaminte de stradfa in sectiile de nou nascuti, prematuri, distrofici, bloc

operator, bloc de nasteri.

Igiena mainilor

a. Personalul sanitar este obligat sa aiba unghiile taiate scurt si sa nu poarte inele sau

verghete in timpul serviciului.

b. Spalarea obligatorie a miinilor cu apa si sapun la intrarea in serviciu si parasirea locului

de munca ; la intrarea si iesirea din salonul de bolnavi inainte de examinarea nounascutului, sugarului, copilului mic si altor bolnavi cu receptivitate crescuta ; inainte de

adminstrarea medicamentelor si alimentelor fiecarui bolnav ; inainte de prepararea

alimentelor, dupa orice manopera care implica murdarirea miinilor.

c. Spalarea si dezinfectia miinilor este obligatorie dupa manipularea bolnavilor septici si

contagiosi ; inainte si dupa recoltarea produselor biologice pentru examen de laborator,

inainte si dupa efectuarea oricarui tratament parenteral sau punctie, schimbarii

pansamentelor, termometrizarea, clisme toaleta lauzei ; inainte de examinari si tratamente

stomatologice, ORL, oftalmologie, dupa cotact cu singele, secretiile, excretiile bolnavilor.

d. Purtarea obligatorie a manusilor sterile pentru fiecare bolnav, pe linga spalarea sidezinfectia miinilor, la : tuseu vaginal, tuseu rectal, aplicarea de catetere veziculare, tubaj

gastric, alimentatie prin gavaj, intubatie.

e. Spalarea chirurgicala, dezinfectia miinilor si portul manusilor sterile pentru fiecare

bolnav in parte la : interventii chirurgicale(cu schimbarea lor dupa timpii septici), asistarea

la nastere, aplicarea de catetere venoase si arteriale.

PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR TRANSMISIBILE IN INSTITUTIILE PENTRU COPII


12/15

Copii au o receptivitate crescuta fata de bolile infecto-contagioase. Evolutia infectiiolor la

copii prezinta forme caracteristice, in raport cu rezistenta generala mai scazuta a

organismului tinar si cu particularitatile de dezvoltare ale sistemului nervos care inca nu

controleaza cu eficienta functiile adaptative.

Din contra, cind conditiile de viata ale copiilor sunt nefavorabile, acestea pot influentanefavorabil rezistentacopiilor la bolile infecto-contagioase. Mortalitatea copiilor bolnavi

este mai mare la copii cu deficiente de dezvoltare.

Ca o boala contagioasa sa se raspindeasca are nevoie de existenta a trei conditii legale

intre ele ca verigile unui lant. Aceste conditii alcatuiesc denumirea simbolica de lant

epidemic , cu cele trei elemente indisolubile ale sale : izvorul de infectie, calea de

trasmitere si organismul receptiv. Izvorul de infectie sau sursa de infectie constituie omul

sau animalul bolnav, care este purtator de microbi, virusuri, paraziti.

Agentii patogeni se raspindesc in natura in organismele vii, direct sau prin intermediul

unor vietuitoare cunoscute sub un nume generic de vectopri(purici, capuse, paduchi,tintari). Mentionam ca de la organismul bolnav sau purtator de agenti patogeni germenii se

raspindesc pe diferite cai : saliva, materii fecale, puroiul diferitelor rani pe piele. In alte boli

ca malaria, tifos exantematic, agentul patogen este trasportat de la om la om prin

intermediul vectorilor.

Calea de trasmitere este a doua veriga a lantului epidemic. Microbii, virusurile sau oualele

de paraziti pot ajunge la omul sanatos prin contact direct cu izvorul de infectie(miinile

murdare, sarut) fie indirect, la distanta, prin aer, apa, alimente, muste, tintari, capuse)

Organismul receptiv constituie a treia veriga a lantului epidemic care se imbolnaveste, in

momentul cind vine in contact cu germenii. Pentru a preveni imbolnavirile altor copii, celsuspect de o boala infecto-contagioasa va fi izolat pina la venirea medicului. Izolarea

inseamna separarea bolnavului de ceilalti membrii ai colectivitatii din care face parte.

Aceasta se poate face la domiciliul copilului bolnav sau la spital.

In afara de organismul bolnav chiar si organismul sanatos, purtator de germeni, poate fi un

izvor de infectie. Astfel, dupa unele boli ca febra tifoida, dizenterie, organismul poate sa

mai poarte germenii bolii de care a suferit si pe care sa-i raspindeasca prin urina, materii

fecale. Purtatorii de germeni pot imbolnavi pe cei din jur daca nu pastreaza cu strictete

regulile de igiena individuala. Purtatorii de germeni pot fi depistati prin examene de

laborator.

Animalele pot fi si ele izvor de infectie pentru bolile numite zoonoze(comune omului si

animalelor). Carnea, pielea parul acestor animale bolnave pot contine germeni ce

constituie un pericol de imbolnavire. Ca si in cazul organismului uman, organismul

animalului bolnav trebuie depistat rapid, izolat si tratat cind este cazul, sau sacrificat

pentru a distruge izvorul de infectie.

Calea de trasmitere cea mai raspindita este aerul. Cind bolnavul vorbeste, tuseste,

stranuta se raspindesc in jurul lui cca.1-2 m distanta picaturi mici de saliva in care se

gaseste germenul respectiv. Aceste picaturi pot fi antrenate de curenti de aer la distante

mult mai mari. Pojarul, tusea convulsiva, oreionul, varicela, se raspindesc prin astfel de

picaturi. Acestea nu se pot raspindi decit in prezenta bolnavului sau citeva minute dupaplecarea lui din incapere, deoarece germenii lor nu rezista mult in afara organismului.


13/15

Alti germeni insa, ca microbul difteriei sau tuberculozei rezista in anumite conditii pina la

citeva luni, putindu-se raspindi prin praf mult timp dupa ce a parasit gazda bolnava. Apa

riurilor, lacurilor, fintinilor se poate contamina prin urina, fecale, prin scurgeri de la grajduri

sau closete prin apa de ploaie ce spala pamintul putind patrunde in fintinile neprotejate.

Solul are de asemenea rol important in boli ca : tetanosul, viermii intestinali, carbune,febra aftoasa. Alimentele constituie o cale de trasmitere a numeroase boli digestive.

In afara cailor de trasmitere enumerate, mai sunt unele boli ce nu se trasmit direct, ci prin

insecte : tintari, paduchi, muste, organismul acestora constituind o gazda intermediara

intre izvorul de infectie si organismul receptor.

Cind germenii datatori de boala patrund in organismul copiilor se inmultesc si incep sa

atace celulele gazda. Organismul uman isi mobilizeaza in lupta toate fortele de aparare.

Cea mai importanta arma de aparare a corpului uman impotriva agentilor patogeni este

imunitatea, adica starea de rezistenta a organismului fata de microbi si virusuri.

Organismul fabrica anticorpi specifici fiecarui agent, conferind astfel organismului starea

de rezistenta la infectii. In afara de imunitate, organismul omului mai poseda si o rezistenta

naturala, care poate fi intrtinuta printr-o viata rationala(regim echilibrat de munca si

odihna, alimentatie, calire prin aer, apa, soare).

Masurile de prevenire si combatere a bolilor trasmisibile se aplica celor trei verigi ale

lantului epidemic.

Izvorul de infectie. In vederea prevenirii raspindirii maladiei trasmisibile de la copilul

bolnav la cel sanatos din colectivitate se va face zilnic tirajul epidemiologic, examind

tegumentele, mucoasele, conjunctivitele. Daca copilul prezinta semne de boala nu esteprimit in institutie si va fi trasportat la domiciliu sau spital dupa caz.

Un regim special au lucratorii din alimentatie, carora li se va efectua zilnic triajul

epidemiologic cu controlul in mod deosebit al tegumentelor si mucoaselor in vederea

depistarii unor cazuri de infectii care pot genera toxiinfectii alimentare.

La aparitia unor cazuri cum sunt scarlatina, febra tifoida, difteria, li se vor face examene de

laborator tuturor contactilor pentru a putea depista pe cei bolnavi in vederea instituirii

tratamentului adecvat.

Camera de izolare trebuie sa fie curata, luminoasa, cu mobila putina, incalzitacorespunzator. In aceasta camera nu vor intra decit persoanele desemnate de medic sa

ingrijeasca copilul bolnav. Aceste personae vor purta haine de protectie(boneta, halat) iar

obiectele ce ies din camera(vesela, rufe, jucarii) sunt in mod obligatoriu dezinfectate.

Calea de trasmitere. Un rol deosebit in distrugerea cailor de trasmitere il are respectarea

cu strictete a regulilor de igiena individuala. Fiecare copil este indicat sa aiba prosop, perie

de baie, perie de dinti, pieptene, perie de cap, batista, pahar sau canuta. Spalarea miinilor

inainte de masa si ori de cite ori este nevoie, mai ales dupa folosirea closetului, trebuie sa

devina o necesitate pentru copil.

Intretinerea salubra a locului unde isi desfasoara activitatea colectivitatea de copiiconstituie o conditie principala(maturarea si stergerea umeda a prafului, spalarea regulata


14/15

a pardoselii, aerisirea fregventa a incaperilor in care lucreaza, a dormitoarelor, scuturarea

cu regularitate a paturiilor, covoarelor).

Obiectele care ies din camera unui copil bolnav vor fi obligatoriu dezinfectate prin fierbere

sau cu ajutorul substantelor chimice. Jucariile, cartile sau obiectele folosite de copilul

bolnav, daca nu pot fi dezinfectate, vor fi distruse, pentru a nu constitui o cale detrasmitere a germenilor patogeni.

Apa fintinilor in perioada de epidemii hidrice va fi administrata copiilor fiarta.

Organismul receptiv. Fata de organismul copilului se va aplica o serie de masuri in vederea

cresterii rezistentei acestuia fata de imbolnaviri. Unele din aceste masuri vor fi specifice,

adica, se vor adresa unui anumit agent patogen, iar altele nespecifice, de crestere a puterii

de aparare a organismului tinar.

In afara acestor masuri nespecifice exista si mijloace specifice de crestere a rezistentei la

imbolnaviri. Una dintre ele este vaccinarea, cu ajutorul careia se introduc in organismmicrobi, virusi sau toxine, fara putere de imbolnavire, care obliga insa corpul sa fabrice

anticorpi capabili sa-l apere in viitor de bolile respective. Vaccinarea se face pentru fiecare

boala in parte sau pentru mai multe boli odata. Obtinerea unei bune imunitati depinde de

modul cum a fost aplicata revaccinarea.

In perioada de virf a unei epidemii este bine sa izolam colectivitatea, sa nu vina in contact

cu alti copii, sa evitam aglomeratiile, in special salile de spectacole, care in aceste perioade

devin o sursa de infectie ce are influenta directa asupra organismului respectiv.

Aprecierea starii de sanatate si depistare precoce a imbolnaviriilor se face in cadrul celor

doua forme de baza ale activitatii medicale : profilactica si curativa. Profilaxia cuprindetotalitatea metodelor vizind pastrarea sanatatii, impiedicarea aparitiei bolilor in general si

a bolilor infectioase in special cit si prevenirea instalarii compliocatiilor sau sechelelor.

1. Examenul medical preventive se practica in vederea aprecierii copiilor ce urmeaza sa

intre in clasa a I-a. Scopul acestei actiuni este de a depista prezenta eventuala a unor boli

cornice si in primul rind a deficientelor senzoriale.

2. Triajul epidemiologic se efectueaza zilnic in unitatiile de copii prescolari si la inceputul

fiecarui an scolar, respectiv fiecare trimestru pentru scolari. Scopul triajului epidemiologic

este a depista prezenta semnelor incipiente ale bolilor infecto-contagioase in vederea

instituirii urgente a masurilor speciale.

In cazul triajului epidemiologic alaturi de o anamnezaorientativa se efectueaza un

examen clinic sumar vizind: faringele, mucoasa cavitatii bucale si limba, conjuctivitele si

tegumentele.

Bolnavii confirmati contagiosi vor fi izolati in functie de boala respectiv in spital, cei cu boli

din grupa A si la domiciliu, cei din grupa B. Contactii acestor vor fi izolati obligatoriu la

domiciliu si supravegheati medical. Copiii gasiti cu afectiuni intercurente, bronsite, vor fi

indrumati la domiciliu facindu-se recomandarile terapeutice adecvate.

3. Examenul medical periodic urmareste depistarea precoce a boliilor si starilor morbide lacopii si instituirea masurilor terapeutice corespunzatoare pentru tratamentul acestora.


15/15

Pentru a fi efficient examenul medical periodic trebuie executat cel putin o data pe an, de

preferat trimestrial.

4. Dispensarizarea reprezinta modalitatea de urmarire a copiilor cuprinsi in evidenta

speciala, pentru care se instituie un complex de masuri differentiate elaborate in unele

cazuri cu concursul specialistilor.

5. Actiuni medicale speciale pentru depistarea unor imbolnaviri ca de exemplu: reteaua de

ftiziologie pentru depiustarea tuberculozei, reteaua de endocrinologie pentru depistarea

gusei endemice, reteaua de igiena pentru depistarea purtatorilor de germeni, paraziti.

6. Educatia sanitara a elevilor reprezinta procesul de informare si de inzestrare a

individului cu notiuni, atitudini si obisnuinte privind sanatatea. Educatia sanitara trebuie sa

se ocupe de formarea practica a comportamentului igienic astfel incit copii sa stie ce

trebuie sa faca in problemele de sanatate, de ce, cum, sa faca, sa participe efectiv, iar

efectuarea sa le produca multumire.

Giena Institutiilor Medico

Documents

Transcript of Giena Institutiilor Medico