Ghidurile Medicale Oxford publicate in limba engleziOxford Handbook for the Foundation Oxford Handbook of

Oxford Handbook of Applied Dental Oxford Handbook of GeriatricSciences Medicine 2e

Oxford Handbook of Cardiology 2e Qxford Handbook of lnfectious

Programme 4eOxford Handbook of

Acute lvledicine 3eOxford Handbook of Anaesthesia 4e

Oxford Handbook of Clinical andHealthcare Research

Oxford Handbook of Clinical andLaboratory lnvestigation 3e

Oxford Handbook ofClinical Dentistry 6e

Oxford Handbook ofClinical Diagnosis 3e

Oxford Handbook of Clinical

Qxford Handbook of ClinicalHaematology 4e

Oxford Handbook of Clinicallmmunology and Allergy 3e

Oxford Handbook of ClinicalMedicine Mini Edition 9e

Oxford Handbook of CllnicalMedicine 9e

Oxford Handbook of DentalPatient Care

Oxford Handbook of Dialysis 4eOxford Handbook of Emergency

Medicine 4e

Oxford Handbook of Clinical Pathology Health 2eOxford Handbook of Clinical

Pharmacy 2eOxford Handbook of Clinical

Rehabilitation 2eOxford Handbook of Clinical

Specialties 9eOxford Handbook of Clinical

Surgery 4e

General Practice 4eOxford Handbook of GeneticsOxford Handbook of Genitourinary

fledicine. HIV and AIDS 2e

Diseases and 14icrobiologyOxford Handbook of Key Clinical

EvidenceOxford Handbook of Medical

DermatologyOxford Handbook of Medical ImagingOxford Handbook of

Medical Sciences 2eOxford Handbook of IYedical Statistics

Oxford Handbook of Nephrology and

Hypertension 2eOxford Handbook of Neurology 2eOxford Handbook of Nutrition and

Dietetics 2eOxford Handbook of Obstetrics and

Gynaecology 3eOxford Handbook of Occupational

Oxford Handbook of Oncology 3eOxford Handbook of

Ophthalmology 3eOxford Handbook of Oral and

Muillofacial SurgeryOxford Handbook of Orthopaedics

and TraumaOxford Handbook of Paediatrics 2e

Therapy 2eOxford Handbook of Pre-Hospital CareOxford Handbook of Psychiatry 3eOxford Handbook of Public Health

Practice 3e

Examination and Practical Skills 2e Oxford Handbook of Neonatology

Oxford Handbook of Complementary Oxford Handbook of Pain llanagementMedicine Oxford Handbook of Palliative Care 2e

Oxford Handbook of Critical Care 3e Oxford Handbook of Practical Drug

Oxford Handbook of Endocrinology Oxford Handbook of Reproductiveand Diabetes 3e Medicine & Family Planning 2e

Oxford Handbook of ENT and Head Oxford Handbook of Respimtoryand Neck Surgery 2e Medicine 3e

Oxford Handbook of Epidemiology for Oxford Handbook of Rheumatology 3eClinicians Oxford Handbook of Sport and

Oxford Handbook of Expedition and Exercise f4edicine 2eWilderness Medicine 2e Handbook of Surgical Consent

Oxford Handbook of Forensic Medicine Oxford Handbook of TropicalOxford Handbook of Gastroenterology Medicine 4e

& Hepatology 2e Oxford Handbook of Urology 3e

G4r".t,

OxfordGhid Practic de

AnestezieEDTTTA A 4-A

Editori

Keith AllmanRoyal Devon and Exeter NHS Foundation Trust, Marea Britanie

lain WilsonRoyal Devon and Exeter NHS Foundation Trust' Marea Britanie

Editor fuistent

Aidan O'DonnellHamilton, New Zealand

Editorii versiunii in limba romini

Ovidiu Bedreag

Marius PipuriciDorel SindescClinica ATl, Spitalul Clinic Jude;ean de UrgenE ,,Pius Brinzeu" Timigoam

Universitatea de Medicine 9i Farmacie,,Victor Babe$" Timigoara

Editor AsistentNilima Raipal Kundnani

VI

Prefat[la edifia in lifiba romini

Dragi colegi,

Avem bucuria si vi oferim traducerea 5i adaptarea unei cirti de referinqipe plan internalional pentru Practicienii din specialitatea Afl - Oxford

Ho ndbook Of Anoesthesio.

Sunt convins ci, in era digitali in care triim, ',cartea de buzunar" -

,,hand-book-ul" rimAne actuali gi in specialitatea noastre rePrezinte, de cele

mai multe ori, prima opliune, primul instnJment de spriiin la care medicul

apeleazi in cautarea rispunsului optim la nenumiratele provociri cu care

se confrunti. Certitudinea vine din interesul deosebit exprimat de dumnea-

voastre, care ne-a determinat si depunem toate eforturile in acest demers'

Cu toate ci limba englezi este una de circulalie internalionala si ea este

cunoscute de marea maioritate a personalului medical' consider ci tradu-

cerea acestei carli, una din cele mai aPreciate din domeniu, este utll;5i va

facilita $l mai mult accesul la informalie medicali de mare acutarete, indis-

pensabili noui.Mullumesc tuturor colegilor din Centrul Universitar Timigoara, medici,

studenli, voluntari, care 5i-au adus contribu{a la realizarea acestui Proiect

- nrrnele lor le veli regisi la inceputul ci4ii. Dintre ace5tia, numele celor

care au asiSurat efectiv traducerea 9i adaptarea au fost trecute in deschi-

derea fieciiui capitol. Acest efort colectiv a constituit un excelent prilej de

exprimare 5i amplificare a spiritului de echipi, sentimentul ',combustibil"care asiguri mersul inainte al ,,locomotivei ATl" 5i care ne-a inspiratin toate

activitatea noastra!De asemenea lin se mul(umesc organizaliilor care au fdcut Posibile tradu-

cerea 5i publicirea acestei edilii a ce4ii originale in limba englezi, Oxford

Univenity Press gi Edituro Hipocrote.Firiindoiali ci aceasti editie este una perfectibili 5i ne bazim Pe voi, Pro-fesioni5tii in ATl, cei care veli folosi cartea, ca Prin observa$ile, corecturile $i

sugestiile voastre sa contribuiti la realizarea unei viitoare editii $i mai reusite!

Vi mullumescl

Dorel Sindesc

Cuprins

Autori xAbrevieri xiii

I Consideralii generale ffiffi2 Co*irnli.antul info.."t 9i ,i..,1 "nu't"tit ffi3 Bofib.-diourr.ulur" ffi4 Aritmiile intraoPeratorii W5 Patologiarespiratorie W6 Boala renali xmea**

7 PatologiahePatici ffig Boli

"ndo..in" ri rn"t"Uoti." ffi

9 P"tologii al" orrelor, ".ti.ulaliilot

5i !"s't"ilot tonjuntti'"ffi

lO Hematologie: afecliuni, teste Si medicalie ffiI I Boli neurologice si musculare ffi12 Tuhuririle Psihice Si medicalia Psihiatricd ffi

ffitl e"I ** %14 Chirurgia cardiacl ***15 Chirurgiatoracici ffi

sffi[w16 Neurochirurgia *xm;*a;

tZ Ctirr.gi.r.rjrt.rA iffitA Chir*gi.o.toP"ai.a ffi19 Chirurgia plastici WW20 Chirurgie generali ****2l A*st"ria in chiru.gi, ba.i"t.i.d' ffi22 T.-rPl".,tul Si ."ru.tiil" hup"ti." ffi23 Chi.*8i,

"ndo..inologi.a24 Chirurgia urologici .ffi

25

26

27

28

29

30

3t

32

33

34

35

36

37

38

39

40

4t

42

43

44

45

Chirurgia

Chirurgia O.R.L.

Chirurgie maxilofacial5 Si dentard

Chirurgia oftalmologicd

Chirurgia ambulatorie

Chirurgia utilizAnd laser

Anestezia pentru radiologie

Anestezia la persoanele vArstnice

Analgezia gi anestezia in obstetrici

Anestezia pediatrice gi neonatali

Pacientul in stare critici

Urgente anestezice

Evaluarea gi managementul cdilor respiratorii

Principii practice de anestezie

Produsele derivate din sAnge gi terapia cu fluid

Durerea acutd

Grequrile gi virslturile postoperatorii

Anestezia regionald

Dicqionar de medicamente

Constante anestezice

Index

Autori

Mark Abou-SamraMedic rezident Anestezie,Taunton, Marea Britanie

Gururai ArumugakaniMedic primar Anestezie,Leeds, Marea Britanie

Ben BallisatlYedic rezident Anestezie,Bristol, Marea Britanie

Nicholas BatchelorMedic primar Anestezie,Exeter, Marea Britanie

Mark BellamyProfesor Anestezie ;i Terapielrrtensivi, Marea Britanie

Simon BergMcdic primar Anestezie,()xford, Marea Britanie

Colin BerryMo<lir primar Anestezie,Ixrttr, Marea Britanie

Hannah BlanshardMr.rltr primar Anestezie,lI r,,tol, Marea Britanie

Andrew BodenhamMt:rlir prirrrirr Anestezic,I l.rlr, M,rrc,r Britattit'

fohn BowdenMcdrc prrmar Chirurgre MaxiloFaciali, Exeter, Marea Britanie

Nicholas BunkerlYcdic primar Anestezie,I ondon, Marea Britanie

Bruce CampbellProfesor Chirurgie Vasculari,Fxeter, Marea Britanie

John ChristieMedic primar Gastroenterologie,Exeter, Marea Britanie

Tim CookMedic primar Anestezie,Bath, Marea Britanie

Jules CranshawMedic primar Anestezie,Bath, Marea Britanie

Adrian DashfieldMedic primar Anestezie, lsle o{Man, Marea Britanie

Mark DaughertyMedic primar Anestezie,Exeter, Marea Britanie

John DeanMedic primar Cardiologie,Exeter, Marea Britanie

Philippa DixMedic primar Anestezie,Exeter, Marea Britanie

James EldridgeMedic primar Anestezie,Portsmouth, Marea Britanie

Rhys EvansMedic primar Anestezie,Oxford, Marea Britanie

Pete FordMedic primar Anestezie,Exeter, Marea Britanie

Steve GayerMedic primar Anestezie,Florida, SUA

Richard GriffithsMedic primar Anestezie,Peterborough, Marea Britanie

Practica anestezici corectiAnesteziain condifii de siguranfio Acordali atenqie detaliilor.o Pregilili-vi corespunzitor qi nu ve gribiti.. Cititi dosarul pacientului.o Este pacientul care trebuie? Este intervenlia chirurgicali corespunzitoare?

Utilizaqi formularul OMS privind siguranla in activiiatea chirurgicali.o Evaluati personar pacientur - evarueazi crire respiratorii $i pote;liarere arergii.

|} o Verificali aparatura medicali utilizati gi medicamenqia utilizati.o Trebuie si existe intotdeauna un plan de rezervi.r Niciodati nu lisaqi nesupravegheat un pacient anesteziat.o Verifica[i expansiunea toracelui in timpul ventilalei.o Hipotensiunea arteriali are intotdeauna o cauzi _ identificali cauzal. Solicitati aiutorin caz de nevoie.o Daci nu pute{i intuba _ ventilali gi oxigenali pacientullo CAnd ventilatia este dificili - ciutali ciuza:-echipamentur de ventiraqie 5i/

sau pacientul?o Daci avegi dubii - scoateqi sonda de intubalie!o Nu faceli niciodare presupuneri!o Nu vi panicali - amintiti vi ABC-ul.o Anestezistul, chirurgul gi personalul medical auxiliar fac parte din aceeagi

echipi.o Recunoa$teli-vi limitele.

Siguranfa administririi medicamentelorAdministrati medicamentul corect, pacientului desemnat, in doza corecti, lamomentul potrivit, pe calea corecte, notali corectin registru (cele e reguii).o Farmacologia medicamenturui trebuie cunoscuti - dai aveli incertituiini,

documentali-vilo Verificali antecedentele medicamentoase _ alergii, medicamente

administrate recent, medicamente care trebuie ;dministrate.o Atenqie la curiqenie 5i ordine, dezordinea conduce la erori.o Mentineli asepsia * igiena miinilor, servelele cu alcool pentru fiole 5i

aseptizarea Iocului de injecare.o Manevrali o singuri fioli qi doar o singuri seringi in acela5i timp.. Etichetali seringa prima dati, apoi verificali ca n-umele medicamentului si

corespundi cu eticheta fiolei utilizate in timp ce aspirali conlinutul fiolei(verificarea concordanlei este mai sigur; decAt simpla iitire).

o Etichetali toate seringile 9i apoi verifiiaqi dacd etichetarea este corecte.r Atenlieladoz{ -verificali ordinul demirime(erori del0ori mai maripot provoca complicatii severe).

o Verificd de 2 ori medicalia, ajutat de o persoani sau de un dispozitiv(exemplu: cod de bare), daci este disponibil _ atenlie deosebiti cind seutilizeazl calea de administrarea neuraxiali.

r Noteazi clar calea de administrare a medicamentului - atenlie sporita laadministrarea neuraxiali.

o lnregistrali toate datele privitoare la tratament; fiolele goale se p;streazlcu scopul de a proba in orice moment ci substanta administrate estecea corecti.

o Niciodatb nu administrati protamina inainte de a ie5i de pe pompa debypass: vi puteti ruina cariera profesionall.

o Administrarea antibioticului profilactic se face in concordantdcu ghidurile (perioada eficientl este cu 60 min inainte de inciziachirurgicali).

Anestezia 9i interven{ia chirurgicati inconditii de siguranfi

o Se estimeazi c5. se realizeazi 234 milioane de operalii pe plan globalin flecare an. 7 milioane din pacien(ii operali prezintj complicaqii, iar 1milion decedeazi. 50% din aceste complicaiii pot fi prevenite. j

o Apoximativ 8 milioane de proceduri chirurgicile sunt efectuate in Angliain fiecare an, din care se estimeazd c;20 000 de persoane decedeazd inprimele 30 de zile de la intervenqia chirurgicali.2

o 3-17 o/" din pacienlii internati, supugi unoiproceduri chirurgicale prezintecomplicagii majore.3

De ce apar complicafiile?o Uneori evolulia postoperatorie nefavorabili este inevitabili, cum ar fi in

cazul interven$ilor chirurgicale complexe adresate unor pacientri cu risccrescut. Cu toate acestea, multe situalii ar putea fi prevenite. Factoriifavorizan(i pentru aparilia erorilor includ lipsa de comunicare, Iipsa munciiin echipi, incapacitatea de a Iua decizii ,i nerecunoarterea gravitaliisituatiei la un moment dat. Aceqti ,,factori umani,' sunt recJnoscuti cafiind factori importanti ce contribuie Ia aparilia erorilorin cadrul mediuluimedical de lucru.

o Pe parcursul interndrii pacientul este supus, uneori, mai multorconsulturi interdisciplinare. Aparilia unei erori prin omisiune, in acestcontext (evaluarea de ansamblu a pacientului, antibioprofilaxia sauprofilaxiei trombozei venoase profunde), poate avea consecinte grave.

Cum putem imbunitiqi siguranfa?o La intdlnirea Organizaliei Mondiale a Sinetitii (OMS) ,,Second Global

Patient Safety Challenge" pe tema siguranleiirr"n"ri"ii" fi chirurgie s_auevaluat datele $i evidenlele privind complicaqiile chirurgicile. Rezultatula lost o recapitulare detaliati clinici 5i elaborarea unui CHECK LIST 1olisti de verificare) intraoperator, in 1 9 puncte, care vizeazA siguranlapacientului care urmeazi a fi operat, urmirind etapele actuluichirurgical.a. Checklist-ul a fost testat in 8 centre importante, 4 centre din eri cures!rse mari gi 4 centre din eri cu resurse medii gi mici, rezuliatul fiind oreducere a complicaliilor qi a mortalitilii.3

o Checklist-ul creeazi. un cadru pentru a ne asigura ci nu sunt omrse etapeimportante in sala de operaqie. Nu se doregt- a fi un exerciliu de bifarea unor cesute, ci ar trebui si schimbe rutina spre o comuniiare mai buniIcadrul echipei operatorii gi dezvoltarea unui cult al siguranlei.

o OMS sugereazi ci spitalele ar trebui si modifice checkist_ul in funcliede practica locald (ex. operaliile oftalmologice sunt diferite de cele

pe cord). Trebuie avut griji, insi, formularele elaborate si nu fie preacomplexe sau prea simple.

Siguranfa pacientului in timpul actutui operatoro Cultul sigurantei pacientului poate fi realizat doar cind componentii

unei echipe operatorii sunt capabili si colaboreze perfect. iomunicareaeste cheia. Acest lucru poate fi dificil cind echipele se schimbi continuu$i este de asemenea bine cunoscut c; ierarhizarea profesionali poateimpiedica comunicarea eficienti. in cadrul echipelor nearmonizate,membrii echipei s-ar putea se nu fie capabili si rezolve problemele inmomentul aparitiei unui incident.

o AtAt chirurgii cat $i anestezi$rii Si-au creat propria rutini legati desiguranla pacientului, dar frecvent nu existi o abordare in echipi.Modificarea rutinei individuale este dificili pentru clinicieni, acesriapercepind-o ca o schimbare a unui sistem pe care ei il consideri cifunclioneazi bine. Diversitatea de aborddri practice la medici $i/saula echipele medicale poate conduce la apariiia disensiunilor la loculde munci gi la diferenle de abordare a standardelor de siguranliiningrijirea pacientului, astfel incit acestea nu vor putea dev"eni ghiduriuniversal valabile.

o Fg.ryularulgrivlnd siguranla chirurgicali, elaborat de Organizaga Mondialia Sinititii (Olls) (ng.1), oferi posibilitatea apliclrii Checfuist_uluiinblocurile operatorii din intreaga lume prin sistemele nalionale de sinitate.

lnformare gi discufiile de evaluareo Discutiile in echipi inainte de inceperea gi la sfirgitul intervenliei

chirurgicale imbunitiqesc comunicarea, munca in echipa 5i sijuranppacientului. Urmirirea Checklist-ului la inceputul operaliel face cafiecare membru al echipei se cunoasc; etapele operaliei, echipamentulnecesar disponibilitatea acestuia gi specificitatea cazului, relevind oricemodificare de plan anestezico-chirurgical apirutiinaintea interventiei.Reevaluarea listei la finalul intervenliei permite echipei se evidentiezeatitudinile medicale corecte abordate, care ar trebui si devini rutini gi, deasemenea, si identifice elementele ce ar trebui imbunetilte in viitor

o Cind discugiile informative gi de reevaluare sunt combinate cu utilizareaChecklist-ul, se creazi un cult al sigurangei, in beneficiul pacien!lor gimedicilor. (Tabel 1.1)

Bibliografie'1 Weiser TG, Regenbogen SE, Thompson KD, et o/. (200g). An estimation of the global volume of. sr8ery: a modelljng srEreg/ based on available da6. L on et, 372, 139 44.Z Depanmenr of Heahh. CMO Annual Repon (2009). Wnit" you *"re ,teeping. Makjng sur8erysafen ln: on rie srote of pubtic heatth: onnuot rep""

"if ,n" ii,li u",i,*t ifcer 2009. Chapter a,pp.26-33.

3 Haynes AB, Thomas WG, Berr), WR, et o/..(2009).A surgical safety checklist to reduce morbidiry_ and monatirl, in a globat poputation. N Fngl 1 Uei,ltO.ill 9.4 World Health Organization {2009). WHO gi,urletines for nfe strgery 2009. So/e surgery soves iivs.JS hrrp://whqtibdoc.who.rntlpubticarions/200 g t St egZCl SgAiSi_" ioai.,

Utilizarea Checklist-ului OMSChecklist-ul privind siguranga chirurgicali OMS (fig 1.1) este compus dinlntroducere, Cuprins gi Final.

lntrarea in sala de operatie. ldentitatea pacientului, procedura planificatd gi marcarea locului deincizie sunt verificate $i comparate cu informaliile scrlsein figa pacientuluiy pe formularul de consimldmanr informat, in'p.ur"niu pacientului.

ractentut trebuie implicat acfiv in acest proces de verificare.. 5e contirme verificarea echipamentelor anestezice (aparate gimedicamente) 5i va fi identiicato.i." ut"."nt sj"c)n[i"!"'t a" p".ient(alergii, cii aeriene, potenliale sAngeriri). -r -- - -6q!

r Echipamentul de monitorizare.adeivat intervenliei este esenlial inilmpul anesteziei, iar disponibilitatea gi funcgionalitateilui tieUuie sa neconrrrmata. tn Marea Britanie, Asociaqia Anestezigtilor din Marea Britanie5i lrlanda (AAGBD, prevede standard" a" rnonito.i."r" otiigato.ii;existenla unui pulsoximetru este dotarea minim; accepta6. Maioritateapacienlilor sunt monitorizali continuu de ra inceputur Jnesteziei, dar1::..,:

l::il i, poate fi aplicat unor pacienli pediatrici sau pacienlitoraoutlr necooperan!.

Derularea actului anestezico-chirurgicalo

fiec.are membru al echipei operatorii va fi identificat dupd nume 9i rolpentru a usura comunicarea 5i muncain echipi. Membrii noi ai eihipei

^ I:-r_1f"."n,"9i obligatoriu ?nainte de inceperea i"i;";fi.o urmatoarea etapd este confirmarea identitalii pacientului gi a intervengieichirurgicale propuse, cu prezentarea exploriritr imagistic-L, dace estenecesan

o Antibioticele trebuie administrate/confirmate, daci au fost indicate.r Oric^e problemi specifici legati de p.o."dr." phnm.ata-t."Lri" ra nectantrcata de echipa anestezico. chirurgicali.

o Confirmarea profilaxiei trombemboliinului pulmonar reprezinti unpunct adiugat de multe institulii ca punct distincr din Cf.,J.ruirt.

Finalizarea intervenfieio Se confirmi numirarea materialului moale 9i a instrumentelor utilizate.o Se confirmi etichetarea corecti u p.ouut".'uiotogi." i"""i[ r"

etichetele lipite incorect).

a

5Ia

5

o

O

F

,E

&.g

b'Eo6o:!i

azj;!l=UYo..0UTrU

E9ooJ

EA

.9

E;9>P.9',:

E !?;Fl o€e x-!

c &E3F de.e

g N ql5 : U6q po >xE U*:: +:E

': ! XO

: ;3$bbtr5iI oo

5

'cAplroLULr Considera{ii generale

. Se discuta ptanul de tngriJjre post operarorie a pacrentului.o Completarea Checklist ului reprezinu o cerinta obligdtorie in mai

multe qiri, inclusiv in RomAnia. Introducerea acestuia"cu succes necesitemodiflcarea regulamentului blocului operator iar implementarea Iui artrebui se se faci jnilial intr o singurd sali de operatii. Ulterior el trebuiemodificat gi adaptat cerinlelor locale, 9i apoi generalizat in toate silijede opera_tie. Sprijinul medicilor titulari $j al asistentelor este foartelmportant.

Bibliografie suplimentariWorld Hea th Organjzatjon. potjent safety. ,E http:/,/wwwho.int,/patjentsafety/information

centre/documents/en/index.html.

Ta,belul.,l.3 Tesie preoperiitorii.fn fu,ncXie de,clisifieai"ear,ihirurgicali 5i..'.,,. viista,pacientulu.r.....

TESTELE PREOPERATORII

Clasificarea Varsta Rx ECGchirurgicali {arii) rorice .

HLG lNtu Creat. Glice- Diurdzi lotalAPTT /serici mie

Unu .: ... .....<16 . . NU. ., NU-

uru l. ., ' -,.' ra-io-,.-Nii,'. -ruu

u.r .r. ir : NU NuUntj .>80-NU- DA

Doi' i.'.. <16 NU NU

,?9i,,..... . 1i-i9 .NU., NU

Doi ...r .61-80 NU. NU.pfi. r .. . rgo. NU .,.DA.

i':.1. . ., ':,t ' Nu ., ,Nu:Tidi . ''. 16:.60 NU NU

i.;;'"'" .;i-Bo"'Niu''il-

r;e;l ' 'rao Nu DA:

'*::. :,:J1, .NU , NU

P.1.91, . .,, '1!.69,.,IY,,.,.., fiY

Patru 6'l-80 .,NU'. DA..i''i-'f : r" r : ;80 ',xju ,r;,,'

NU NU .NU, NU . NU' .0,r...NU.,.,..,..0

,NU .. . .0

NU.'1.-NU'-0

:r Nu,,::,.ro'

NU. . NU

NU' NU

IY IYNU NI,,

. . NU.....

NU'

.. NU,..., NU.

NU..NU

,NyNU

NU.NO'

NU

NU

NU

NU

NU

DA

DA

NU

DA

DA

DA

NU

DA

DA,,

DA

..NU.,..,NU ..,NU

NU'"Niu ' NU

NU .NU' NU

NU NU NU

Nu :Nu rvU

Testele preoperatoriiProtocoalele locale ce vizeazi testele preoperatorii de rutini, trebuie serespecte ghidurile Nalional lnstitute for Health and Care Excellence (NICE).orice test preoperator trebuie efectuat doar dacd er furnizeazi informatiinoi despre pacienr. imblrnetale;te tratamentul aplicat .r, _^r,uirr nnli.I estele trebuie si fie precedate de semnarea unui consimgimAnt informat,

care si conlini descrierea in detaliu a testului cu specificaiea beneficiilor sicomplicatiilor ce por sa apara pe parcursul desfiguriri testului.5. I estete tntraoperatorii vor fi efectuate in concordan4i cu ierarhizarea

- g::-1"9rii1". chirurgicate ltabetul 1.2) 5i virsra pacientutui (tabetul .1.3).". leste suplimentare. neefectuate pana atunci, vor fi indicate oe

severitatea bolii (tabelul 1.4)o Protocoalele elaborate local pot inflrma efectuarea unui test (firi

consens cu protocoalele NICE). Existd dovezi care conflrmi c; testelepreoperatori aplicate de rutinl nu aduc nici un beneficiu pacienqilor alcdror risc de mortalitate sau morbiditate postoperatorie este scazut.o Testul de sarcind este obigatoriu pentru toate femeile fertile.5

o Testul de depistare a siclemjei trebuie aplicat populatiei african", af.ocaraibiene. din Orienrul Mijlociu. asiatice. est mediteraneene.. Protocoalele locale ar trebui si indice necesitatea utilizirii testelorcare nu sunt specificate de protocolul NICE, exemplul testului de efortcardio pulmonar lvezi Q p. 15).

Tabelul 1.2 lerarhizarea procedurilor chirurgicale

tmdechirurgicale Exemple.i

Excizia leziunildr iieliil dr:enaiLil abcesului.de sinf-f.rri" inghi""ia'

"".t" fria.".r",i.", r.nrilu.r..i".amroscopie

H."...r*i., ...".fi" i.""rr..i."f a:a" p."ror;discer tomie lombara; tiroidectomie

NUr.NU

)u, ,.

NU

1.,)'.t........0-.1

3

J ..

o-

7

i,.3--

DA NU .NU

,DA,, NU', , NU

NU NU. NU

.DA.. NU . NU

DA NU NU

DA NU' .NU

Tabelul 1.4 Teste necesar.e preqperatorin funqie de statusul bolii

Boala ASA' Rx ' '

..... ..i. (or&eECG' HLG INF/... , '. r..APTT

U&Esl. Gaze 'Fuiictie rTotdlcaO1t. sangu pulmgn. , ',i,

SCV, .

Sau.,,, '

Plkiigti:t,l

Pi.itn1.,n.''

Ri:.nal ,,r,.'i

Renai

,. ,-|y,,, NUr:',r.t.it:.Nu

.. NU

.r.,. NU

.... NU

DA NU

DA,., ,|uNU.r ..NU

NU NU

NU NU

DA DA

NU NU

DA NU

NU NU

NU NU

DA NU

DA NU

1

..2,... .

....,.,:,:ii:,0-o ,...

i1.., . . ..

a. ..

?.

3,

'2

3,

2

3

fv,ryUNU

NU

lluNU

NU

NU

NU

NU

NliNU

&3y1,1(*l:l),Gradul 2(intermediar)

ci"a,i j t,,ri".l

Gradul 4 (malor+) Pr otearea an,cula\itlor: operalii id nivelul toraceruj:

SCV.I:,sistem. cdrdidiianhr

Bibliografie5 National Patient Safety Agency (2A1A). Checking prcgnoncy before sorgery_ ]?3 http://\Ww.nds.

npsa.nhs.uklalerts/1entryid45=738385 Nat onal nstitute for Health and Care Excellence (2003). preoperorjye tesrs. The use of routine pre

operotive tests &r e/ective surgery- NICE clinicol guideline -1. Ji htrps://ww.nice.org_uk,/gu dance/cg3lreso!rces/guidance preoperative-tests pdf.

rezecgre de colon: diseclre radi(al; a garului.

Pentru stadializarea AS{ (Socleiatea American; a Anelrezirrilor), vezi O p. 1 220

Postul alimentar preoperatorConditii preliminareAspiralia pulmonard a conlinutului gastric, chiar Si 3O_40 ml, este asoclati cuo morbiditate 5i moftalitate semnificativi. Factoiii care predispun la regurgi_tare ti aspiralie pulmonari includ: alegerea unui tip inadecvai du

"nuri".L,sarcina, obezitatea, calea aerianE^dificiid, chirurgia de urgenld, stomacul plin$i modlitate gastro-intestinali defi citari.. Pauza alimentari preanestezice urmare$te reducerea conginutului gastric

gi a riscului de producere a sindromului de aspiralie traheobiongici. -

Fiziologia gastricio Fluidele clare (apa, sucul de fructe firi pulpi, ceai sau cafea cu continut

de lapte < 202") sunt evacuate din stomac extrem de rapid, avind iimpde iniumitelire a cantitdlii intragastrice de 10-20 min. A;dei stomacul seconsideri complet gol in 2 ore de la ingestia acestor tipuri de lichide.r Evacuarea gastrici a alimentelor solide ehuk mai lenti gidiferiti fap dea lichidelor: Alimentele cu conlinut crescut de gr;sime sau came necesiti8 ore sau mai mult pentru a fi eliminate complEt din stomac, pe cind omAncare u5oari (pAine prajiti), este eliminaii de obicei dupi'4 ore. Lapteleeste considerat aliment solid, deoarece in momentul in care este amestecatcu sucul gastric se coaguleazi. Laptele de vaci necesiti 5 ore pentru a fieliminat din stomac. Laptele de mami are un conlinut mai scjzut de grisimigi proteine gi de aceea este eliminat mai rapid din itomac.

o Folosirea bomboanelor, a gumei de mestecat sau a figerilorinainteainducliei anestezice nu reprezintd motive de amAnaie a anesteziei.

Ghiduri de post alimentar preoperatorRecomandirile privind pauza alimentari preoperatorie la pacientii sinitoriprogramati au fost definite de Societatea Americani de Anestezie (ASA)in 1999, urmate de ghiduri aseminitoare ale Asociaqiei Anestezigtilor dinmarea Britanie qi lrlanda (AAGBI) (tabelul 1.5).

intirzierea evacuiri gastrice. Golirea gastricd este intirziari din cauze meabolice (diabet zaharat

necontrolat, insufi cien-ti renali, sepsis), datoriti motilititi disestivediminuate (traumatism cranian), sau datoriti unei obstructii'pilorice(stenozi de pilor); va fi afectatl in primul rind eliminarea alimentelorsolide, in special a alimentelor cu conlinut crescut de celulozi, precumlegumele. Evacuarea gastrici a lichidelor este afectati doarin stadiileavansate de boald_

iriii:ltii:::iliii:l:i:iliitttl:itrltr:rlll*ll*lB$FWi$$6nISX$qCnF.SSIPql

o Refluxul gastro-esofagian poate fi asociat cu intirzierea evacuiriiconlinutului gastric pentru solide, golirea lichidelor nefiind afectati.

o Cregterea presiunii intra-abdominale (sarcina, obezitatea) predispun laregurgitare pasivi.

e Opioidele intirzie mult evacuarea gastrici.o Trauma intirzie evacuarea gastrici. lntervalul de timp intre ultima ingestie

alimenare Si ffaumatism este considerati ca fiind perioada de postalimentar, daci acest interval este scurt, trebuie aleasi induclia in secvenqirapidi (RSl). Dupi producerea unui traumatism, timpul necesar pentru ase evacua continutul gastric nu poate fi specificat, ca dealtfel nici momentulreluirii tranzitului intestinal, acestea depind de severitatea traumei gi deintensitatea durerii. Aparitia zgomotelor intestinale gi a senzaliei de foamea pacientului reprezinti cei mai buni indicatori ai reluirii motiliteu gastrice

normale.. Evacuarea gastric; nu este influenlati de starea de anxietate a pacientului.. Premedicalia orali administrati cu o oriinaintea intervenliei nu

are efecte adverse asupra volumului gastric la induclia anestezic;.Studiile privind premedicagia cu midazolam oral, cu 30 de min. inaintede induclia anestezice, nu au evidenliat nicio legituri cu riscul deregurgitare gastrici Si de aspiratie traheobrongici.

Controlul medicamentos al aciditi(ii pi volumului gastrico Antiacidele pot fi folosite cu scopul de a neutraliza acidul din stomac,

reducind astfel riscul aparitiei leziunilor postaspiratie traheobron$ic;.Anumite antiacide nu sunt recomandate. Solulia de citrat de sodiuadministrate cu pulin timp inaintea inducliei este medicagia de elecqie la

pacienqii cu risc crescut (sarcini).o Blocanlii Hzlinhibitorii pompei de protoni reduc secretia de acid in

stomac ti trebuie utiliza[i la pacienlii cu risc crescut. ldeal, acegti agenlitrebuie administrali cu o seari inaintea intervenliei chirurgicale (saudimineala devreme, pentru intervenliile programate dupi-amiaza), o adoua dozi se administreazi cu 2 ore preoperator.

o Medicamentele ce stimuleazi motilitatea gastrice, precum metoclopramid,gribesc evacuarea gastrici la pacienlii seneto$i, dar pentru paciengiipolitraumatizaqi nu s-a demonstrat un beneficiu clar. Metoclopramiduladministrat intravenos este mai eflcient decAt cel administrat per os.

. Medica[ia anticolinergici nu se recomandi a se administra de rutini, nuare efect.

o La gravide trebuie administrate Ranitidini 150mg cu o seari inaintede interuenlile elective (sau la ora 7 dimineala, daci interuenlia esteprogramate dupa-amiazi), o a doua doze trebuie administrata la 2 orepreoperator (vezi $ p. 750). in timpul travaliului, pacientele cu risccrescut vor primi Ranitidina per os, 150mg la 6 ore. Pentru cazurile deurgenti, se administreazi Ranitidina 50mg I.V. cit mai repede posibil. Se

asociaze adminstrarea a 30ml citrat de sodiu 0,3M pentru neutralizareaacidului gastric rezidual.

o ASA nu recomandi la pacienlii sin;to$i utilizarea de rutini a acestormedicamente.

11