Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

31
NOUA ATLANTIDA de Sir Francis Bacon Nota Introductiva Dr. Rowley, executorul testamentului literar al lui Bacon a publicat Noua Atlantida in 1627, la un an dupa moartea autorului. Ea pare sa fie scrisa in 1623, in perioada de intensa activitatate literara ce-a urmat prabusirii carierei sale politice. Niciuna din scrierile lui Bacon nu ne-a oferit intr-un spatiu asa de scurt o imagine atit de vie asupra preferintelor si aspiratiilor politice ale autorului asa cum o face acest fragment, parte a unui plan grandios de organizare a unui stat ideal. Generozitatea, spiritul iluminist, demnitatea si splendoarea, spiritul public si pietatea locuitorilor din Bensalem, reprezinta acele calitati ideale pe care omul de stat Bacon si le-a dorit mai degraba decit a sperat sa le vada devenite trasaturi caracteristice pentru propria sa tara; iar in Casa lui Solomon il gasim pe Bacon, omul de stiinta, lasat in voia propriilor sale viziuni profetice asupra viitorului cunostintelor omenesti, fara niciun fel de restrictii. Niciun cititor oricit de bine informat cu privire la procesele si rezultatele cercetarilor stiintei moderne, nu poate sa nu ramina profund impresionat in fata numeroaselor estimari profetice pe care si le-a imaginat Bacon asupra realizarilor timpurilor moderne. Planul de organizare al maretului sau colegiu formulaza liniile principale ale cercetarii moderne universitare; si atit in stiintele aplicative cit si in cercetarea pur stiintifica, el anticipeaza intr-un mod surprinzator o mare parte din inventiile si descoperirile recente. "Noua Atlantida" reprezinta in acelasi timp o alta cale aleasa de catre Bacon pentru a exprima convingerile sale interioare. In ciuda schemei entuziaste si a largului orizont ce-l infatiseaza in cautarea adevarului, Bacon are intotdeauna un ochi pentru utilitate. Progresul urmarit de stiinta este conceput de el doar ca o cale catre aplicabilitatea practica, menita a spori controlul omului asupra naturii, a gradului de confort si comoditate al omenirii. Pentru metafizica pura, sau oricare alta forma de gindire abstracta care nu are ca rezultat niciun 'fruct', Bacon are un interes scazut; si aceasta preocupare in ceea ce priveste utilitatea este dovedita de aplicatiile practice ale descoperirilor realizate de scolarii din Casa lui Solomon. Interesul muncii sale nu se opreste insa aici. Pentru ca aici sint expuse multe din idealurile sale stiintifice si politice pe care noi inca nu le-am atins, dar care contin numeroase elemente de valoare capabile de influente si sugestii pentru viitor. Noua Atlantida Navigam dinspre Peru - unde ne-am prelungit sederea de-a lungul duratei unui intreg an - catre China si Japonia, prin Marea Sudului; luasem cu noi toate proviziile necesare pentru douasprezece luni; si o vreme am avut parte de un

description

Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

Transcript of Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

Page 1: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

NOUA ATLANTIDA de Sir Francis Bacon

Nota Introductiva

Dr. Rowley, executorul testamentului literar al lui Bacon a publicat Noua Atlantida in 1627, la un an dupa moartea autorului. Ea pare sa fie scrisa in 1623,in perioada de intensa activitatate literara ce-a urmat prabusirii carierei salepolitice. Niciuna din scrierile lui Bacon nu ne-a oferit intr-un spatiu asa de scurt oimagine atit de vie asupra preferintelor si aspiratiilor politice ale autorului asacum o face acest fragment, parte a unui plan grandios de organizare a unui statideal. Generozitatea, spiritul iluminist, demnitatea si splendoarea, spiritul publicsi pietatea locuitorilor din Bensalem, reprezinta acele calitati ideale pe care omulde stat Bacon si le-a dorit mai degraba decit a sperat sa le vada devenitetrasaturi caracteristice pentru propria sa tara; iar in Casa lui Solomon il gasim peBacon, omul de stiinta, lasat in voia propriilor sale viziuni profetice asupraviitorului cunostintelor omenesti, fara niciun fel de restrictii. Niciun cititor oricit debine informat cu privire la procesele si rezultatele cercetarilor stiintei moderne,nu poate sa nu ramina profund impresionat in fata numeroaselor estimariprofetice pe care si le-a imaginat Bacon asupra realizarilor timpurilor moderne.Planul de organizare al maretului sau colegiu formulaza liniile principale alecercetarii moderne universitare; si atit in stiintele aplicative cit si in cercetareapur stiintifica, el anticipeaza intr-un mod surprinzator o mare parte din inventiilesi descoperirile recente. "Noua Atlantida" reprezinta in acelasi timp o alta calealeasa de catre Bacon pentru a exprima convingerile sale interioare. In ciudaschemei entuziaste si a largului orizont ce-l infatiseaza in cautarea adevarului,Bacon are intotdeauna un ochi pentru utilitate. Progresul urmarit de stiinta esteconceput de el doar ca o cale catre aplicabilitatea practica, menita a sporicontrolul omului asupra naturii, a gradului de confort si comoditate al omenirii.Pentru metafizica pura, sau oricare alta forma de gindire abstracta care nu areca rezultat niciun 'fruct', Bacon are un interes scazut; si aceasta preocupare inceea ce priveste utilitatea este dovedita de aplicatiile practice ale descoperirilorrealizate de scolarii din Casa lui Solomon. Interesul muncii sale nu se opresteinsa aici. Pentru ca aici sint expuse multe din idealurile sale stiintifice si politicepe care noi inca nu le-am atins, dar care contin numeroase elemente de valoarecapabile de influente si sugestii pentru viitor.

Noua Atlantida

Navigam dinspre Peru - unde ne-am prelungit sederea de-a lungul durateiunui intreg an - catre China si Japonia, prin Marea Sudului; luasem cu noi toateproviziile necesare pentru douasprezece luni; si o vreme am avut parte de un

Page 2: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

vint prielnic ce batea dinspre est, cu toate ca de aproape cinci luni si ceva eraslab in intensitate si inaintam cu greu. S-a intimplat insa ca vintul sa devinaschimbator si pentru o vreme a batut invariabil catre vest, astfel ca n-am pututstrabate nici macar o mica parte din drum, incit uneori ne gindeam chiar safacem cale intoarsa. Dar mai apoi se ridica din nou in rafale puternice ce suflaudin sud cu un punct spre est ce ne purtau si asta era cam tot ce puteam face,catre nord; in acest timp proviziile noastre s-au sfirsit desi le-am folosit cu ceamai mare chibzuinta. Astfel ca ne-am trezit ajunsi in mijlocul celei mari pustietatide ape din lume fara niciun fel de provizii, ca niste biete suflete pierdute ceeram, pregatindu-ne nu pentru viata ci pentru moarte. Mai inaltam inca glasurilesi inimile noastre catre ceruri spre Dumnezeu, implorindu-i mila pentru a faceuna din minunile sale si asa cum la inceput a descoperit fata adincului si a adusinaintea sa tinut uscat, tot asa sa gaseasca un tinut pentru noi, astfel incit sa nune lase prada pieirii.

Si s-a intimplat insa ca in ziua urmatoare pe inserate am vazut la citeva mileinaintea noastra catre nord, ceva, ca si cum ar fi fost o perdea de nori desi, cene-au dat o speranta ca acolo poate fi uscat; stiam cu totii ca acea parte a MariiSudului era complet necunoscuta; si se putea intimpla ca sa existe acolo insulesau continente ce pina atunci nu fusesera inca descoperite. De aceea amschimbat cursul in acea directie de unde am vazut intreaga noapte ridicindu-sedin mijlocul apelor insula; in zorii noii zile am putut distinge clar, in fata privirilornoastre se dezvaluia un intins tinut, un tarim plin de cringuri si tufisuri; ce ilfaceau sa para a fi mult mai intunecat. Si dupa ce am navigat timp de o ora sijumatate am intrat intr-un loc adapostit ce ne oferea un refugiu, portul unuifrumos oras; care desi nu era de proportii grandioase, era construit intr-un modremarcabil si privit de pe mare oferea o perspectiva incintatoare; si am meditatfiecare minut, tot timpul cit a durat pina am ajuns pe acest pamint, privind latarmul ce se apropia incet oferindu-ne acestui tinut. Dar aproape imediat auaparut mai multi oameni ce tineau un soi de bastoane in maini ce - dupa cumparea din gesturile lor - incercau sa ne interzica sa sa debarcam la tarm; totusi,gesturile pe care le faceau nu erau insotite de strigate si nici nu pareau a a fiviolenti, ci prin acestea lansau avertizari ca doreau sa raminem la o anumitadistanta. Prin urmare, fara a simti nici cea mai mica atitudine potrivnica noua,eram anuntati de ceea ce aveam de facut. Intre timp, au trimis catre noi o micaambarcatiune ce purta aproximativ opt persoane; unul dintre ocupanti avea inmina un baston dintr-o trestie galbuie placata la ambele capete cu o foitametalica albastra, ce s-a urcat pe vasul nostru fara sa arate niciun semn deneincredere fata de noi. In momentul in care a vazut ca cei mai multi am luatpauza si eram strinsi in jurul sau, a scos un mic sul de pergament - ceva maigalben decit cele pe care le folosim noi si stralucitor ca folia unei mese de scris,dar dealtfel moale si flexibil - si l-a inmanat unuia dintre noi ce se gasea inprimul rind. Pe acel pergament erau scrise in vechea limba semita, in greacaveche, intr-o buna latina, precum si in limba spaniola, aceste cuvinte: "Nu estepermisa debarcarea pentru niciunul dintre voi; si sa va ingrijiti astfel incit saputeti face aprovizionarea cu tot ce va este necesar pentru a parasi acestetarmuri in rastimpul a saisprezece zile, cu exceptia cazului in care vi se vaacorda un timp suplimentar. Intre timp, daca doriti apa proaspata sau hrana, sauaveti nevoie de ajutor pentru a ingriji bolnavii, sau daca nava voastra are nevoiede reparatii, scrieti aceste doleante si ne vom obliga sa implinim tot ceea ce tinede un gest de caritate. Acest pergament purta o pecete insemnata cu un inger;

Page 3: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

aripile lui nu erau deschise, ci le purta strinse, atirnind pe linga el; iar alaturi, seafla o cruce.

Fiind inmanate acestea, ofiterul s-a reintors pe uscat lasind doar un servitorprin intermediul caruia trebuia sa transmitem raspunsul. Luind in consideraretoate astea, in mijlocul nostru domnea o stare de nedumerire. Interzicerea de-adebarca si avertismentul ce-a venit atit de repede, ne-au tulburat intr-o maremasura; pe de alta parte, descoperirea ca acei oameni cunosteau toate acestelimbi si parerau plini de umanism, ne-a mai linistit intr-o oarecare masura. Darmai presus de toate acestea, semnul crucii de pe pergament era pentru noi unmotiv de mare bucurie si-l priveam ca pe un semn trimis de la Dumnezeu.Raspunsul nostru a fost in limba spaniola; in linii mari era acela ca nava noastrase gasea in bune conditii; asta deoarece ne-am confruntat mai degraba cu omare calma lipsita de vint sau cu vint ostil, decit cu furtuni. Cei mai multi dintrenoi erau bolnavi intr-un stadiu destul de grav; astfel ca daca nu le va fi permis sadebarce vietile lor vor fi puse in primejdie. Au mai fost specificate si citeva altedorinte pe care le aveam; adaugind ca posedam un mic stoc de marfuri, iar dacavor binevoi le putem comercializa pentru a ne suplini nevoile, fara sa fie aplicateobisnuitele taxe asupra lor. Am oferit un dar in pistolete pentru servitori si un topde catifea de culoarea purpurei in semn de pretuire fata de ofiter; dar servitoriiau evitat sa le ia si abia de s-au uitat la ele; in aceste conditii ne-au parasit,inapoindu-se cu o alta ambarcatiune ce a fost trimisa in acest scop.

Trei ore mai tirziu, dupa ce a fost inaintat raspunsul nostru, a fost trimis unpersonaj - dupa cum parea - de rang inalt. Purta o roba cu mineci largi, unchamolet [un gen de tesatura exotica de pret. n.t.] de apa de o minunata culoareazur, un model mult mai stralucitor decit cel intilnit la noi. Celelalte haine alesale erau de culoare verde, asa cum era si acoperamintul capului ce avea formaunui turban, insa mult mai elegant si nu atit de mare ca cele pe care le poartaturcii; bucle din parul sau ieseau de sub marginile lui. El a sosit intr-o barcapartial poleita cu aur ce purta doar patru persoane; era urmata de alta in care seaflau insotitorii sai in numar de douazeci. Cind s-a aflat la distanta unei lovituride sageata ne-au facut un semn ca puteam trimite o ambarcatiune care sa seintilneasca cu ei; ceea ce de indata am si facut trimitind salupa de bordimpreuna cu capetenia noastra insotita de patru dintre noi. Cind ne-am aflat ladistanta de sase yarzi, ne-au facut semn sa oprim si sa nu mai inaintam; ceea cede indata am si facut.

Dupa care, personajul pe care l-am descris mai sus s-a ridicat si cu vocetunatoare a intrebat in spaniola: "Sinteti crestini?", la care noi am raspuns: "Da,sintem crestini"; eram mult mai putin tematori de cind am vazut crucea de pedocumentul ce ne-a fost inmanat. Dupa ce a primit acest raspuns a ridicat minasa dreapta catre Cer, apoi a indreptat-o incet catre buzele sale - acesta eragestul ce-l utilizau pentru a-i multumi lui Dumnezeu; si a spus: "Daca veti jura -fiecare dintre voi - pe valorile Mintuitorului, ca nu sinteti pirati, ca nu ati varsatsinge, ca respectati legile, ca n-ati facut nimic ilegal in ultimile patruzeci de zile,veti putea obtine permisiunea sa coboriti la tarm." La care noi am raspuns ca:"Sintem cu totii gata sa depunem acest juramint." Imediat dupa aceea unul dintreinsotitorii sai ce era - dupa cum parea - notar, a redactat un document cecontinea declaratia. Odata intocmit, un alt insotitor al acestui inalt personaj ce seafla in aceeasi barca cu el dupa ce s-a consultat cu superiorul sau, a rostit cu

Page 4: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

voce tare: "Nobilul meu stapin doreste sa stiti ca in gestul sau nu se ascundeniciun semn al vreunei maretii sau trufii prin aceea ca nu vine la bordul naveivoastre; ci deoarece in raspunsul vostru declarati ca aveti printre voi un numarmare de bolnavi, a fost avertizat de catre Custodele Sanatatii orasului ca trebuiesa pastreze o anumita distanta." Ne-am inclinat catre el si am raspuns: "Sintemumilii sai servitori; si profund recunoscatori pentru inalta onoare si umanismuldeosebit ce ne-a fost deja aratat; dar avem speranta ca boala ce a afectatoamenii nostri nu este de natura infectioasa."

Dupa o vreme s-au reintors; un Notar a venit la bordul navei noastre; avea inmina un fruct apartinind acelui tinut asemanator unei portocale dar de o culoareintre oranj-rosiatic si rosu; ce imprastia un miros minunat. Il utiliza - dupa cumparea - pentru a se apara impotriva infectiei. Ne-a inmanat juramintul: "In numelelui Isus si si a valorilor lui: "; apoi ne-a spus ca in ziua urmatoare la ora sase inzori vom fi dusi la Casa Strainilor - caci asa o numeau ei - unde vom putea gasiun adapost adecvat atit nevoilor noastre, dar mai ales pentru cele ale bolnavilornostri. In aceste conditii ne-a parasit; in momentul in care i-am oferit citevapistolete, a zimbit si a spus: "Nu trebuie sa fim platiti de doua ori pentru muncanoastra;" ceea ce insemna - dupa cum am inteles - ca erau platiti suficient decatre stat pentru serviciile lor. Caci ei - asa cum am invatat mai tirziu - socoteauun ofiter ce primea o rasplata ca ar fi "platit de doua ori".

In urmatoarea dimineata devreme in zori a venit catre noi acelasi ofiter pecare l-am intilnit prima oara, purtind acelasi baston si ne-a anuntat ca el a fostdesemnat sa ne conduca la Casa Strainilor; ne-a prevenit ca vom avea ladispozitia noastra intreaga zi pentru aceasta intreprindere. "Daca veti urmasfatul meu, a spus el, citiva dintre voi ma veti putea insoti, prima data pentru avedea cit este de potrivit pentru voi acel loc; apoi puteti trimite dupa bolnavi sirestul membrilor echipajului, ce vor putea fi adusi pe tarm." I-am multumit si amraspuns ca: "Dumnezeu va rasplati bunatatea ce o arata fata de niste straininefericiti." In aceste conditii sase dintre noi am mers la tarm impreuna cu el; sicind am ajuns pe pamint s-a asezat inaintea noastra si intorcindu-se cu fatacatre noi, a spus ca: "el era servitorul dar totodata si ghidul nostru." Ne-a condusde-a lungul a trei strazi ce pareau destul de frumos ingrijite; tot parcursul pe carel-am urmat ne-au insotit multimi de oameni ce se stringeau in jurul nostrudispuse pe ambele parti ale strazii; atitudinea lor era una politicoasa, ca si cumerau acolo nu pentru a se minuna de noi, ci pentru a ne intimpina; in timp cetreceam isi miscau bratele in gesturi largi, ca un semn ce se dorea o urare debun venit.

Casa Strainilor era o cladire spatioasa si ingrijita, ridicata dintr-o caramida deculoare ceva mai albastra decit cea pe care o intrebuintam noi; avea ferestremari, unele din sticla, altele dintr-un soi de tesatura subtire si uleioasa. Am fostadusi cu totii intr-un salon spatios amenajat frumos aflat deasupra scarilor si amfost intrebati: "Cite persoane eram la numar? Si citi erau bolnavi?" Am raspunsca: "Eram in total - bolnavi si sanatosi - cincizeci si una de persoane, saisprezecedintre noi erau suferinzi." Ne-au rugat sa avem putina rabdare si sa asteptampina se vor intoarce; ceea ce s-a intimplat o ora mai tirziu cind ne-au condus savedem camerele pregatite pentru noi in numar de nouazeci; le-au distribuit -dupa cite se pare - astfel ca patru dintre aceste camere mai bune decit restul sapoata primi patru dintre oameni nostri de frunte, alte cinsprezece camere erau

Page 5: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

destinate pentru a locui impreuna doi cu doi. Camerele erau frumoase siprimitoare, mobilate civilizat. Ne-au condus apoi pe un coridor lung asemanatorunui dormitor, unde ne-au aratat camerele asezate pe o parte - de cealalta partea coridorului era un perete cu ferestre - in numar de saisprezece, foarte ingrijite,avind peretii decorati cu lambriuri din lemn de cedru. Acest coridor contineapatruzeci de astfel de camere, mult mai multe decit aveam nevoie; aici erainfirmeria unde erau cazate persoanele aflate in suferinta. In plus ne-au spus cape masura ce fiecare dintre oamenii nostri se va face bine, vor fi transferati dininfirmerie in camerele in care locuiau ceilalti; in acest scop erau destinate incaalte zece camere libere, pe linga cele pe care le primisem inainte.

Odata ce s-au incheiat toate acestea ne-am reintors in salon si ofiterul aridicat putin bastonul - asa cum facea cind dadea o sarcina sau o comanda - si aspus catre noi: "Trebuie sa cunoasteti ca potrivit obiceiului locului dupa aceastazi si ziua urmatoare, pe care vi le vom acorda pentru a muta oamenii de pe vas,va trebui sa ramineti inchisi in camerele voastre timp de trei zile. Dar nu trebuiesa va faceti griji, sa ginditi cumva ca ati fost retinuti; aceste zile au fost gindite caun ragaz in care sa va puteti gasiti odihna si mingiierea. Nu trebuie sa vaimpotriviti in niciun fel; vom lasa aici sase dintre oamenii nostri pentru a va insotipeste tot, oriunde veti dori sa o faceti." I-am multumit plini de afectiune si respectsi am spus ca: " Dumnezeu se manifesta cu siguranta pe acest pamint." I-amoferit deasemenea douazeci de pistolete, dar el doar a zimbit si a spus: "Cum?Sint platit de doua ori?!" Si astfel ne-a parasit. Curind dupa aceea a fost servitacina; care a constat in cele mai bune alimente posibile, atit ca hrana dar si catratament; mult mai buna decit cea oferita in oricare dintre colegiile pe care le-am cunoscut in Europa. Am avut deasemenea parte de bauturi din trei feluridiferite, toate bune si potrivite pentru starea noastra de sanatate; o bautura dincereale, asemanatoare unui tip de bere de pe la noi dar mult mai limpede; un vinde struguri; si un fel de cidru facut din fructele acelei tari; toate niste bauturinemaipomenit de placute, ce am simtit ca ne dau noi puteri; pe linga acestea ne-au fost aduse provizii din acele portocale rosii ce erau destinate bolnavilornostri; ce asa cum ne-au asigurat, ele erau un remediu sigur pentru bolilecontactate pe mare. Ne-au mai fost date citeva cutiute cu pilule gri saualbicioase ce trebuia sa le administram bolnavilor, cite una in fiecare searainainte de culcare; asa cum spuneau, ele vor grabi recuperarea oamenilor nostri.

Ziua urmatoare cu toata agitatia mutarii bunurilor si oamenilor de pe nava afost oarecum senina si linistita. Am gindit ca este bine sa reunim intreaganoastra mica comunitate; si in momentul in care am fost impreuna, am rostit catre ei:

"Dragii mei prieteni, sa incercam sa ne cunoastem situatia si sa vedem cumstau lucrurile in legatura cu soarta noastra. Sintem niste oameni aruncati pe unpamint strain, asa cum Ionas a fost aruncat din pintecele balenei, cind aproapeca eram cu totii inghititi de adincuri; acum sintem pe un tarim uscat, dar ne aflamintre viata si moarte; pentru ca ne gasim intre doua lumi, intre Lumea Veche sicea a Viitorului; si numai Dumnezeu poate sti daca ne va fi dat sa mai vedemvreodata Europa. Este un miracol ca apele ne-au adus in aceasta parte a lumii;si trebuie sa fie mai putin important ce ne poate aduce viitorul. De aceea privindla salvarea noastra din trecut, la pericolul din prezent si cel ce poate veni, sa neridicam privirile spre Dumnezeu si fiecare dintre noi sa incerce sa caute calea

Page 6: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

cea dreapta. Mai mult decit atit, am sosit aici in mijlocul unui popor crestin plinde pietate si umanism, sa nu lasam ca aceasta confuzie in care ne gasim noiinsine sa iasa in evidenta aratindu-ne viciosi sau nedemni in fata lor. Deoareceprin legile lor - prin aceasta forma de eticheta - ne cer sa ne retragem indaratulacestui zid vreme de trei zile, cine poate sti daca aceasta masura nu este luatadoar pentru a cunoaste antecedentele si conduita noastra morala? Si daca levor gasi nepotrivite, sa ne izgoneasca neintirziat; iar daca acestea vor fi socotitede buna cuvinta, sa ne acorde mai mult timp. Acesti oameni in grija carora amfost lasati pot avea ca sarcina suplimentara sa ne tina sub atenta observatie. Deaceea, din dragoste fata de Dumnezeu, asa cum ne dorim binele pentrusufletele si trupurile noastre, tot asa sa ne purtam noi insine ca si cum am fiimpacati cu Dumnezeu si poate ca vom gasi gratie in ochii acestui popor."

Tovarasii mei mi-au multumit intr-un glas pentru sfatul cel bun si mi-au promisca vor trai in modestie si cumpatare fara a da nastere la cea mai mica ocazie deofensa. Asa ne-am petrecut cele trei zile in voiosie si lipsiti de griji, privind plinide speranta la ceea ce ne va astepta cind termenul se va incheia. Tot timpulacestei perioade ne-am bucurat cu fiecare ora de imbunatatirea starii bolnavilornostri care gindeau ei insisi ca se afla cufundati intr-o baie tamaduitoare divina;atit de bine si de repede s-au vindecat.

Ziua ce-a urmat celei de-a treia zi a venit la noi un personaj pe care nu l-ammai vazut pina atunci, ce era imbracat in albastru asa cum fusese si primul,numai ca acesta purta un turban alb cu o mica cruce rosie in partea de sus.Avea deasemenea o esarfa de olanda fina. Asa cum venea catre noi, se inclinasi ne adresa un salut cu bratele sale deschise in gesturi largi. I-am adresat larindul nostru un salut intr-o maniera umila si supusa; caci asa cum priveamlucrurile, asteptam de la el sentinta vietii sau a mortii; el dorea sa vorbeasca cucitiva dintre noi; in consecinta au ramas prezenti doar sase dintre noi restulparasind incaperea. A spus: "Sint Guvernatorul acestei Case a Strainilor sipotrivit vocatiei sint preot Crestin si de aceea am venit la voi pentru a va oferiserviciile atit ca straini, dar mai cu seama ca buni Crestini. Va pot spune unelelucruri, caci gindesc ca nu va veti impotrivi sa le auziti. Statul v-a acordat dreptulde-a locui pe teritoriul nostru pe timpul a sase saptamini; si nu trebuie sa vafaceti griji in aceasta privinta caci daca veti cere in continuare un rastimp maiindelungat de sedere, legea nu specifica clar o anumita limita de timp si nu amnicio indoiala ca voi putea obtine pentru voi un ragaz mai mult decit suficient.Trebuie sa intelegeti ca in acest moment Casa Strainilor este mai bine inzestratasi mult mai pregatita; in acest sens ea beneficiaza de veniturile ultimilor treizecisi sase de ani; caci aceasta este perioada care a trecut de cind n-a mai sositniciun strain in aceasta parte a lumii; nici in aceasta privinta nu trebuie sa avetinicio grije; statul va acoperi toate cheltuielile voastre pe timpul intregii sederi; deaceea nu va trebui sa ramineti nici macar o zi mai putin decit este hotarit. Totasa cum fiecare din marfurile pe care le-ati adus si le veti folosi cu chibzuinta va vor fi returnate, fie in marfuri, fie in aur sau in argint, ceea ce pentru noi inseamna acelasi lucru. Iar daca veti avea orice alta cerinta, sa n-o ascundeti. Caci doar asa veti afla prin raspunsul pe care il veti obtine la cererile ce le veti inainta, ca nu vom lasa niciuna din doleantele voastre sa ramina neimplinita. Mai trebuie sa va spun doar atit, ca niciunul dintre voi nu trebuie sa mearga mai departe de un karan" - asta inseamna o distanta echivalenta cu o mila si jumatate - " de zidurile orasului, fara sa aiba o incuvintare speciala in acest sens."

Page 7: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

Dupa ce ne-am uitat unii la altii plini de admiratie fata de un obicei atit debinevoitor si parintesc, am raspuns ca: "Nu putem rosti ceea ce simtim pentru ca nu gasim cuvintele capabile sa exprime multumirile noastre; si nobila ofertafacuta intr-un mod atit de deschis nu ne-a mai lasat nimic pentru a mai puteacere. Parea a fi, asa cum se arata in fata noastra, un tablou ce zugraveasalvarea noastra venita din Ceruri; caci pe cita vreme doar cu putin inainte eram aruncati in ghiarele mortii, doar putin mai tirziu ne aflam intr-un loc unde nu gaseam nimic altceva decit mingiiere. Fata de obligatiile ce erau fixate nuputeam da gres in respectarea lor si cu toate ca parea imposibil, inimile noastreputeau sa aprinda intr-atit incit sa-si urmeze chemarea de-a strabate acest fericitsi sacru pamint." Am adaugat aceea ca: "limbile noastre ar trebui mai intii sadespice cerul gurii inainte ca noi sa uitam sa pomenim pe fiecare din acestepersoane pioase, ori natiunea in intreagul ei, in fiecare din rugaciunile noastre."Ne-am rugat deasemenea in cel mai umil si staruitor mod cu putinta sa fimacceptati ca slujitorii lor credinciosi; asa cum drept se cuvenea si orice om de pe pamint s-ar fi simtit obligat; inchinindu-ne si punind atit persoana noastra, cit si toate bunurile pe care le aveam la picioarele sale. El a spus ca este preot si "cauta rasplata pe care o putea astepta un preot, reprezentata de iubireafrateasca si de binele ce exista in sufletul si in fiinta noastra." Astfel a plecat dinmijlocul nostru, nu fara sa lase sa zareasca lacrimi de compasiune in ochii sai; sine-a lasat tulburati, plini de bucurie si bunatate, ce ne-au facut sa gindim ca amajuns pe un pamint al ingerilor ce se ivesc printre noi in fiecare zi si ne intimpinacu toate placerile lumesti la care nici macar n-am gindit si cu atit mai putin ne-amfi asteptat.

Ziua urmatoare pe la ceasurile zece a venit din nou Guvernatorul si dupa cene-a adresat salutul sau a spus intr-o forma familiara ca "a venit sa ne viziteze";si a cerut un fotoliu pe care s-a asezat; noi fiind in numar de zece - avind invedere ca restul erau plecati pe afara - am luat loc alaturi de el. Cind eram cutotii asezati a inceput astfel: "Noi, cei de pe aceasta insula a lui Bensalem" - caciasa o numeau in limba lor [ fiul pacii sem. n.t] " am obtinut toate acestea; toatedoar prin mijlocirea situatiei noastre solitare; si pastrind nestramutata legeasecretului ce a fost statornicita pentru calatorii nostri si legile de acceptare astrainilor, eveniment ce se petrece atit de rar; cunoastem cea mai mare parte alumii in timp ce sintem noi insine necunoscuti. Va spun toate astea deoarece celce cunoaste cel mai putin este in mod natural si cel ce pune si cele mai multeintrebari si deoarece asa este in logica timpului, voi sinteti cei ce veti puneintrebarile mai degraba de-a le pune eu." La care noi am raspuns ca: "Multumimcuvincios pentru ca ni se permite asta; in intelegerea noastra, atit cit am reusitpina acum, am ajuns sa aflam ca nu este niciun lucru lumesc mai vrednic de-a ficunoscut decit situatia acestui tarim fericit. Dar mai presus de toate" - spuneamnoi- "mai cu seama de cind am intilnit de citeva ori sfirsitul lumii, speram ca vomputea intilni cu siguranta intr-o zi si Imparatia Cerurilor si - deoarece ambele tarieram crestine - doream sa stim - cu tot respectul fata de acel tinut indepartat princare eram despartiti de oceane nesfirsite si necunoscute de tinutul unde Mintuitorul nostru a pasit pentru prima oara pe pamint - care erau apostolii acestei natiuni si cum au fost convertiti ei la credinta?" La auzul acestei intrebari s-a ivit pe fata lui semnul unei mari multumiri; si a spus: "Punind aceasta intrebare, prima dintre cele pe care mi le-ati adresat, legati inima mea de inimile voastre; pentru ca ea imi arata ca prima dintre cautarile voastre este cea a imparatiei

Page 8: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

cerurilor; si ma simt obligat sa raspund cererii voastre concis si cu o mare bucurie.

"La aproape douazeci de ani dupa inaltarea Mintuitorului nostru, s-a intimplatca aici sa fie vazut de oamenii din Ranfusa - un oras de pe coasta estica ainsulei noaste - intr-o noapte - era o noapte calma si noroasa - ca si cum putea fila o distanta de citeva mile in interiorul marii, o coloana imensa de lumina; nuavea o forma exacta, era ceva asemanator unei coloane sau unui cilindruridicindu-se din mare, sub forma unei scari ce urca catre ceruri; si in capatul ei afost vazuta o mare Cruce de lumina mult mai stralucitoare si plina de splendoaredecit corpul coloanei. In fata unui spectacol atit de neobisnuit locuitorii orasuluis-au strins cu totii in mare graba pe tarmul marii, surprinsi de aceasta minunatienemaivazut inca; putin dupa aceea, s-au imbarcat intr-un numar de vase micipentru a se deplasa linga aceasta aparitie extraordinara. Dar cind ei au ajuns lasaizeci de yardzi de coloana de lumina, au descoperit ca nu mai puteau inaintadincolo de aceasta limita la care au fost obligati sa se opreasca, neputindu-seapropia mai mult; astfel toate barcile s-au oprit, asistind cu totii ca in fata uneiscene la teatru la aceasta lumina aparuta ca un semn divin. S-a intimplat insa caaici intr-una dintre ambarcatiuni sa fie un om intelept apartinind societatii Caseilui Solomon, a carui casa sau colegiu bunii mei prieteni, sint aidoma ochiloracestui regat; fiind ceva mai pios si avind o privire mai atenta, a contemplataceasta coloana si crucea din virful ei si s-a prosternat in fata ei; apoi s-a ridicatin genunchi si inaltind miinile catre ceruri a formulat rugaciunea lui in acest mod:

"Doamne Dumnezeule, Stapin al Cerurilor si pamintului, cel care ai binevoit sa acorzi gratia ta celor aflati sub porunca ta pentru a cunoaste operele creatiei si secretul aflat in spatele lor; si sa discearna, atita timp cit vor exista generatiile de oameni, intre miracolele divine, operele naturii, operele artei si impostura si iluzii de orice fel ar fi. Marturisesc aici si intaresc prin juramint in fata acestor oameni ca acest lucru pe care il vedem acum in fata ochilor nostri este Degetul tau si un Miracol adevarat. Si intrucit asa cum am invatat din cartile noastre nu ai creat niciodata miracole decit pentru un sfirsit minunat si divin pentru ca legile naturii care sint ale tale sint si legile noastre si tu le depasesti doar printr-o cauza mai nobila, ne rugam fierbinte, asezati plini de umilinta in fata ta, sa faci ca acest mare semn sa ne aduca prosperitate si da-ne noua puterea de a-l putea interpreta si de a-l folosi in milostenie; caci ne-ai promis in taina ca vei trimiteacest semn catre noi."

"In timp ce facea aceasta rugaciune a descoperit deodata ca barca in care seafla a fost eliberata si a inceput sa se miste; in timp ce toate celelalte au ramasinca nemiscate; si luind aceasta drept permisiune de-a se apropia, s-a indreptatincet in tacere catre coloana de lumina. Dar inainte sa ajunga linga el coloana sicrucea de lumina s-au transformat intr-o mare de lumina ce se imprastiapretutindeni in jur, ca si cind ar fi aparut acolo numeroase stele pe cer; intr-uncurind au disparut si din toate acestea n-a mai ramas decit o mica arca sau ladain lemn de cedru ce era complet uscata, fara sa fie uda absolut deloc si ce plutea pe ape. Iar la capatul din fata, cel indreptat catre el, crestea o mica ramuraverde de palmier; si cind inteleptul plin de veneratie a luat-o in barca sa, ea s-adeschis singura; si a gasit aici o Carte si o Scrisoare; ambele erau scrise pe celmai fin pergament si impachetate intr-o suvita de olanda. Cartea cuprindea toatecapitolele canonice din Vechiul si Noul Testament intocmai asa cum le aveti sivoi; caci cunoastem prea bine si ce a primit Biserica voastra; si insasi

Page 9: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

Apocalipsa si citeva alte carti din Noul Testament care n-au mai fost pina atunciscrise in Carte. Cit despre Scrisoare, in ea erau aceste cuvinte:

"Eu Bartholomeu, un slujitor al Celui Inalt si apostol al lui Isus Christos, amfost avertizat de un inger care mi-a aparut intr-o viziune de glorie ca ar trebui satrimit aceasta arca pe intinderea marii. Si de aceea marturisesc si declar in fataacelor oameni catre care Dumnezeu va trimite aceasta arca sa atinga pamintullor, ca in acea zi cind ea va sosi le va aduce salvarea si pacea si bunavointa, dela Tatal si de la Domnul Isus ."

Ambele scrieri, atit Cartea cit si in Scrisoarea, erau lucrate dupa modelulApostolilor sub infatisarea unui mare miracol in forma originala a inspiratieidivine. Traind in acel timp pe acest tarim evrei, persi si indieni alaturi depopulatia locala, fiecare dintre ei puteau citi Cartea si Scrisoarea ca si cum elear fi fost scrise in propria lor limba. Si astfel acest pamint a fost salvat de lapierderea credintei, asa cum restul Lumii Vechi a fost salvat de potopul apelorde o arca, prin evanghelismul apostolic si miraculos al Sfintului Bartholomeu." Siaici a facut o pauza, iar intre timp a sosit un mesager si l-a chemat din mijloculnostru. Asta a fost cam tot ce s-a petrecut in acea discutie.

Ziua urmatoare acelasi guvernator a venit la noi imediat dupa cina si s-ascuzat spunind: "Ca a fost chemat ziua trecuta din mijlocul nostru si a trebuit sane paraseasca intr-un mod cam brusc, dar ca acum doreste sa ne acorde ocompensatie si daca vom gasi discutia si compania sa agreabila va petrece maimult timp impreuna cu noi." Am raspuns ca: "Gasim atit de placuta si agreabilaprezenta sa incit atita timp cit el ne-a vorbit am uitat atit de pericolele din trecutcit si de temerile ce au sa vina; si ca o singura ora petrecuta impreuna valoreazapentru noi ani pentru acest nou inceput de viata." El s-a inclinat putin si dupa cene-am asezat, a spus: "Bine, astept intrebari din partea voastra."

Cineva dintre noi a raspuns ca aceasta ar fi si chestiunea de fapt, ca sintemnu mai putin dornici sa stim pe cit sintem de timizi sa intrebam, de teama de a nu se crede ca am mers prea departe. Dar incurajati de rarul umanism pe care l-a aratat fata de noi, niste bieti straini si asa cum in mod deschis am marturisit,umilii sai servitori, ar putea fi o mare dificultate in a le formula; si ne rugam cuumilinta sa fim iertati daca considera ca n-ar fi potrivit ca ele sa primeasca unraspuns sau ar fi respinse. Am spus: "Am examinat cu mare atentie toatecuvintele ce ni le-a adresat inca de la inceput si am inteles ca aceasta insulafericita in care ne aflam acum este cunoscuta de foarte putini, desi locuitorii eicunosc toate celelalte natiuni ale lumii; ceea ce am descoperit a fi adevarat,plecind de la considerentul ca aici sint cunoscute toate statele si limbile Europeisi multe dintre activitatile noastre comerciale; in timp ce in Europa, cu toatedescoperirile geografice realizate si a rutelor de navigatie trasate in ultimii ani ceau permis navigatia si explorarea zonelor cele mai indepartate ale lumii, nu s-aauzit niciodata si nu exista nici cea mai vaga idee sau strafulgerarea celei maimici banuieli, asupra existentei acestei insule. Acest fapt era extraordinar deciudat; pentru ca fiecare dintre natiuni are cunostinta despre existenta celorlalte,fie prin intermediul calatorilor plecati de pe teritoriul lor ce ajung pina in cele maiindepartate locuri, fie datorita strainilor care sosesc de acolo aici; si datoritaacestor calatori ce strabat regiuni indepartate si cunosc nemijlocit prinintermediul propriilor ochi aceste tinuturi, cei de acasa pot stabili legaturi cu

Page 10: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

aceste natiuni. Aceste doua cai, sint suficiente intr-o anumita masura pentru arealiza un schimb reciproc de cunostinte, pentru ambele parti. Dar despreaceasta insula, nu am auzit sa vorbeasca pe niciunul din numerosii calatori de pe vasele ce au ajuns pe tarmurile Europei; fie ca veneau din Indiile de Vest, fie ca se intorceau din Indiile de Est; si nici de pe un alt vas venind din oricare altaparte a lumii; nu exista nicio marturie care sa relateze ca s-ar fi ajuns pina aici.

Si ceea ce este de necrezut, nu sta tocmai in asta. Ci in situatia ei, sau asa cum obisnuiesc sa spuna stapinii acestui tinut, in conclava secreta pe care o mare atit de intinsa o poate ascunde. Mai apoi, faptul ca ei pot avea cunostinte despre statele, limbile, cartile, unor natiuni ce se afla situate la o asemenea distanta, este un lucru despre care nu putem vorbi, pentru ca nu stim ce sa mai credem; pentru noi pare mai degraba a fi conditia si propietatea unor fiinte cu puteri miraculoase, divine, ce pot ramine ascunse si nevazute de ceilalti, dar care totusi se pot deschide in fata altora, pentru a le apare asemeni unui izvor de lumina."

La auzul acestui, discurs Guvernatorul a schitat un zimbet gratios si a spus:"Ati procedat foarte bine cind v-ati cerut iertare pentru intrebarile ce urma sa lepuneti, pentru ca din aceasta intrebare, reiese ca intelegeti acest tinut ca pe untarim al magicienilor, ce trimit spiritele aerului indreptate in toate directiile pentrua aduce noutati si informatii despre toate celelalte tari ale lumii." Era o ripostaadresata noua, dar in cea mai simpla si modesta forma cu putinta si ce erarostita sub infatisarea unei expresii pline de voiosie. "Sintem gata sa credem ca este ceva supranatural pe aceasta insula; dar credem mai degraba ca estevorba de ceva angelic, decit de ceva magic. Dar pentru a afla cu adevarat ce a condus la aceasta intrebare, trebuie sa spunem ca nu exista nici macar o urma de fantezie aici, ci ea porneste doar din indoielile legitime pe care le avem, "pentru ca ne-am reamintit ce ne-a spus in primul sau discurs, ca aceasta tara are legi ce privesc pastrarea secretului fata de straini." La auzul acestor cuvinte a spus; "Va reamintiti perfect si de aceea ar trebui sa va spun ca sint obligat sa pastrez anumite secrete pe care legea nu-mi permite sa le dezvalui; dar ramin destule de spus astfel incit este posibil sa gasiti pe deplin satisfactie la toatenedumeririle ce le aveti.

"Ati inteles, -si probabil veti gindi ca asta e mai putin credibil- ca in urma cutrei mii de ani, sau ceva mai mult, navigatia avea in lume, in special pentrucalatoriile indepartate, un rol mult mai mare decit il are in zilele noastre. Nutrebuie sa ginditi ca nu stiu cit de mult a crescut importanta ei in acesti saizecide ani; stiu asta foarte bine, totusi, atunci reprezenta cu mult mai mult decitreprezinta azi; de unde se poate vedea exemplul arcei care a salvat omul de lapotopul universal si i-a redat increderea in aventura sa pe intinderea apelor; saua ceea ce a fost; dar aici trebuie cautat adevarul. Fenicienii, dar in mod specialTyrenienii, aveau mari flote. La fel si Cartaginezii, care au intemeiat coloniile lormai departe in vest. La fel cum in est avea o mare importanta navigatia pentruEgipteni si Palestinieni. China la fel, sau Marea Atlantida, - pe care voi o numitiAmerica - ce are azi numeroase jonci si canoe, pe cita vreme atunci aveanumeroase ambarcatiuni de mare capacitate. Aceasta insula, asa cum apare inregistrele din acele vremuri, avea 1.500 de vase puternice, de mare capacitate.Despre toate acestea exista in memoria voastra putine informatii, sau aproapedeloc, noi insa pastram cunostinte vaste.

Page 11: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

"In acele timpuri, aceasta tara era cunoscuta si vizitata de vasele siambarcatiunile tuturor natiunilor mentionate mai sus. Si asa cum se intimpla defoarte multe ori, purtau oameni apartinind altor natiuni, ce nu aveau marinari sicalatoreau prin intermediul lor; ca Persii, Chaldeenii, Arabii; astfel ca aproapetoate natiunile ce reprezentau faima si puterea, isi aveau locul de intilnire aici; dela ele ne avem intr-un anume fel si noi originea si din mijlocul lor au sosit si s-auasezat impreuna cu noi in acele zile mici triburi. Vasele noastre faceaunumeroase calatorii, la fel de bine catre strimtorile pe care le numiti Coloanelelui Hercule, ca si in alte parti ale marii Mediterane si Atlanticului; catre Paguin -care este acelasi lucru cu Cambaline - si Quinzy, pe Marea Orientala, la fel deindepartata ca si Tartaria de Est.

"In acel timp si o epoca mai tirziu, sau ceva mai mult, locuitorii Marii Atlantideau cunoscut o vreme de mare inflorire. Asa cum reiese din naratiunile sidescrierile facute de unul dintre cei mai mari oameni pe care i-ati avut, conformcaruia descendentii lui Neptun s-au asezat aici; si au construit temple magnifice,palate, orase si coline; au amenajat numeroase cursuri ale unor rauri ce erau excelente pentru navigatie ce au fost inconjurate de astfel de lanturi formate din asezari si temple; si au cistigat citeva din acele grade de ascensiune, prin care omul urca treptele, ca si cind ar fi fost o Scala coeli [scara, trepte spre ceruri. lat.]; toate parind asa de fantastice si poetice; si toate atit de adevarate; incit aceasta tara, Atlantida mai sus pomenita, la fel ca si Peru, numita pe atunci Coya, ca si Mexic, numita in acea vreme Tyrambel, erau un mindru si puternic regat maritim, unul dintre cele mai bogate din acele timpuri; atit de puternic, incit cel putin o data in intervalul a zece ani, inteprindeau cel putin doua mari expeditii; cei din Tyrambel, traversind Atlanticul catre Marea Mediterana; iar cei din Coya, prin Marea Sudului, catre insula noastra; si primii care au ajuns in Europa, asa cum relateaza acelasi autor, ce ofera si celelalte date si asa cum este si citat, aveau legaturi cu preotii din vechiul Egipt.

Aceste lucruri s-au intimplat cu siguranta. Dar daca erau aici vechii Atenieni, ce au avut gloria de-a rezista si respinge aceste forte, nu pot spune nimic; ceea ce pot afirma cu siguranta este ca nici un vas sau om nu s-a mai intors niciodata dintr-o astfel de expeditie. Si nici celelalte expeditii, ale celor din Coya asupra noastra nu au avut mai mult noroc; presupun deci ca nu au intilnit inamici mai putin induratori. Regele acestei insule, - pe numele sau Altabin - un intelept si un mare razboinic, cunostea foarte bine atit puterea lui cit si a dusmanului si conducea lucrurile intr-o astfel de maniera, incit impiedica debarcarea fortelor de pe corabiile lor si isi echipa trupele si navele cu forte mai puternice decit cele ale inamicilor sai; astfel incit obtinea suprematia armata, atit pe mare, cit si pe uscat; fortindu-i sa se predea inainte de-a putea face cea mai mica miscare; si dupa ce inamicii se gaseau cu totul la mila sa, se multumea sa le ia juramintul ca nu vor mai ridica niciodata armele impotriva acestui regat, dupa care ii elibera pe toti in deplina siguranta.

"Dar razbunarea divina ii ajungea din urma dupa aceste expeditii trufase.Pentru ca in mai putin de o suta de ani Marea Atlantida a fost distrusa sipierduta in totalitate; si nu de un mare cutremur, asa cum relata autorul vostru;pentru ca acest intreg tinut cunostea doar cutremure de-o mica intensitate; ci de un potop sau o inundatie cu totul neobisnuite; in acele zile, tarile acestea

Page 12: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

aveau mari rauri si munti inalti, peste care se revarsau apele cu o forta mai mare decit in oricare alta parte a lumii. Este sigur insa, ca acea inundatie n-a fost atit de puternica; in cele mai multe locuri ea nu a depasit patruzeci de picioare in inaltime de la pamint; astfel ca desi a distrus oamenii si vietuitoarele, totusi, citiva locuitori salbatici ai padurii au reusit sa scape de la potop. Au scapat totodata si pasarile cerului, care s-au adapostit in copacii inalti si in mijlocul padurilor. La fel si pentru oameni, care desi aveau construite cladiri prin multe parti in locuri aflate la o inaltime mai mare decit a ajuns adincimea apei si cu toate ca acea inundatie nu i-a inghitit cu totul, a avut insa consecinte pe termen lung; pentru ca cei din vale, care n-au fost inecati de puhoiul de ape, au pierit din cauza foamei si a lipsei celorlalte lucruri de stricta necesitate. "Astfel, la fel de uimitor este faptul, ca voi nu faceti parte din cea mai putin influenta populatie a Americii, nici din cea primitiva si ignoranta; pentru ca trebuie sa va socotiti cei mai tineri locuitori ai Americii; mai tineri cu cel putin o mie de ani decit restul locuitorilor lumii; pentru ca aceasta este perioada scursa intre potopul universal si aceasta inundatie ce a avut un caracter local.

"Pentru ca aceste biete ramasite ale semintiei umane ce au mai ramas izolati in munti, au populat incetul cu incetul si putin cite putin din nou orasele; ei au fost reprezentantii unui popor salbatic si simplu - nu asemeni lui Noe si fiilor sai, care sint capul familiei omului de pe Pamant; pentru ca nu au fost capabili de-a lasa scrieri, opere de arta, edificii civile, care sa ramina posteritatii; si au utilizat pe mai departe locuintele din muntii lor, determinati de frigurile extreme din aceste regiuni, acoperindu-si trupul cu piei de tigru, de urs si de capre, animalele cu parul cel mai lung din aceste parti ale lumii; dupa ce s-au intors in vale si augasit aici calduri ce erau acum pentru ei de nesuportat, cum nu mai cunosteauintrebuintarea hainelor usoare, au fost nevoiti sa umble in pielea goala, asa cumcontinua s-o faca pina in zilele de azi. Si doar ei au cunoscut marea mindrie siincintare de-a folosi penele de pasari; aceasta a fost preluata de la stramosii lor,locuitorii muntilor, care erau atrasi de zborul infinit al pasarilor, deasupra celormai inalte locuri din tinutul lor, sub care potopul de ape se oprise neputincios. Asa cum se poate vedea, din momentul cind a avut loc acest mare accident al timpului, am pierdut contactul cu Americanii, cei care erau, din punctul de vedere al celei mai apropiate populatii de noi, cei mai activi parteneri de comert.

"La fel ca si in alte parti ale lumii; este foarte clar, de ce in anii ce au urmat, potrivit legilor razboiului sau revolutiei naturale a timpului, navigatia a cunoscut cea mai mare decadere din toate timpurile; in special calatoriile de lunga durata - mai degraba datorita utilizarii galerelor si altor vase de razboi asemanatoare,greoaie, ce strabat cu mare dificultate intinderea Oceanului - au fost cu totul omise si abandonate. Astfel ca acea parte a curselor intercontinentale, venind din partea celorlalte natiuni ce navigau pina atunci catre noi, au incetat pe maideparte; cu exceptia unui accident ce se petrece in situatii extrem de rare, cumeste in cazul vostru. Dar acum, trebuie sa enumar si alte citeva cauze, ce au dus la incetarea tuturor acestor legaturi ce se puteau realiza cu toate celelaltenatiuni prin intermediul navigatiei. Pentru ca nu pot spune, daca vreau sa rostesc adevarul, ca in ceea ce priveste navigatia noastra, numarul navelor,forta navala, marinarii, pilotii si toate celelalte lucruri care tin de marina noastra,ca ea este azi la fel de puternica, asa cum a fost cindva; si ca tocmai de aceeapreferam sa pastram o izolare; si va voi oferi acum o explicatie, ce sper ca vaputea sa lamureasca aceasta chestiune; si cred ca va putea totodata da

Page 13: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

satisfactie si la principala intrebare ce-a venit din partea voastra.

"In aceasta tara a domnit in urma cu aproape o mie noua sute de ani unRege, care asa cum se pastreaza in memoria colectiva, era adorat in cel maiinalt grad de catre toti supusii sai; nu intr-un mod superstitios, ci ca uninstrument al vointei divine exercitata prin intermediul unui om muritor; numelelui era Salomena [numele acestui rege apare sub diferite forme, in diferite editii:Solomon, Solamon, Salomen, Solamona, Salomena, etc. si de aici si numeleasezamintului sau: 'Casa lui...'. n.t.] ; si noi il consideram drept intemeietorulsistemului nostru legislativ. Acest Rege avea o inima mare, ce era patrunsa doarde dorinta de-a face binele pentru supusii sai, ce era aplecat intru-totul doar sprea face regatul si supusii sai fericiti. De aceea, el era preocupat doar de ideea de-a asigura prosperitatea si a mentine independenta acestei tari, astfel incit sa nu depinda de niciun ajutor, nici in cea mai mica masura, care sa vina din afara;aflindu-se la cinci mii sase sute de mile de circuitul naval, avind o rara fertilitatea solului pe cea mai mare parte a cuprinsului ei si descoperind ca navele acesteiinsule pot fi folosite din plin, atit pentru pescuit, cit si pentru transportul marfurilorde la un port la altul si in acelasi chip, pentru a naviga in cele citeva mici insulece nu se gaseau prea departe de noi, aflindu-se sub coroana si legile acestuistat; si revocind in memoria sa, starea de fericire si inflorire in care aceste tinuturise aflau atunci; faptul ca ele puteau fi intr-o mie de feluri modificate in mai rau,dar de abia intr-un singur fel in mai bine; n-a gindit nimic in nobila si mareata saintentie, decit - atit de departe cit anticiparea umana poate ajunge - sa dea uncaracter perpetuu la ceea ce in timpul sau a fost atit de fericit realizat. De aceeaa introdus printre legile fundamentale ale acestui regat, interdictia si prohibitiaprivitoare la intrarea strainilor, care era deja statornicita in acele timpuri, cu toateca a fost introdusa dupa calamitatea naturala ce a avut loc in America, ce era menita a impiedica importul noutatilor indoielnice si a amestecului de moravuri. Este adevarat, ca o asemenea lege cu privire la admisia strainilor fara licenta, este o lege antica, existenta in regatul Chinei, unde se afla inca in uz. Dar aici este un lucru insuficient; si poate face o natiune curioasa, ignoranta, tematoare, pripita. Dar legislatorul nostru a facut aceasta lege intr-o alta maniera. Prima data, el a conservat toate punctele umanismului pentru a putea instaura ordinea si a alina suferintele strainilor; de care si voi v-ati bucurat din plin."

La aceste cuvinte - pe cit de adevarate - ne-am ridicat cu totii si ne-am inclinat.El a continuat: "Acest Rege, a dorit deasemenea sa impleteasca umanismul cupolitica si gindind ca este contrar umanismului sa retina strainii aici impotrivavointei lor, dar si impotriva politicii, pentru ca odata eliberati ei s-ar fi pututreintoarce aici pentru a descoperi cunostintele pe care se intemeiaza conditiaacestui regat, a actionat in aceasta directie astfel: a ordonat ca strainilor, celorce li se va permite sa coboare pe uscat, in orice numar ar fi, intotdeauna sa li sapermita sa poata pleca dupa cum vor dori; dar aceia dintre ei, care vor dori sa ramina, indiferent de numarul lor, vor trebui sa aiba asigurate din partea statului conditii foarte bune si toate mijloacele necesare pentru a trai aici. A vazut atit dedeparte, incit acum, la trecerea unui timp atit de indelungat de la instaurareaprohibitiei, nu avem memoria nici macar a unui singur vas care sa se fi intors vreodata, ci doar a treisprezece persoane, care au ales sa se intoarca de citeva ori in bazele noastre. Despre ce au raportat in afara cei citiva care au ales sa sereintoarca, nu stiu nimic. Dar trebuie sa va ginditi, ca orice au spus acolo undeau ajuns, n-a putut fi considerat decit drept un vis. Acum, in ceea ce priveste

Page 14: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

comertul nostru cu henna [arbore tepos, parfumat, originar din America de Norddin care se extrage un pigment de culoare portocalie-rosie; vopsea; un uleispecial care era folosit la ungerea mirilor in traditia crestina ce se pastreaza siazi in Maroc. n.t] peste hotare, legislatorul nostru a socotit potrivit sa-l opreascain totalitate. Nu asa se intimpla in China. Pentru ca chinezii navigheaza oriundedoresc sau au posibilitatea sa o faca; de unde reiese ca aceasta lege a lorprivitoare la mentinerea strainilor in afara granitelor, este o lege guvernata deteama si de lipsa de curaj. Dar aceasta restrictie a noastra are doar o singuraexceptie, care este admirabila; prezervarea binelui care vine din comunicarea cu strainii si evitarea a tot ceea ce este daunator;

"Si acum voi face o dezvaluire pentru voi. Si ea ar putea parea o micadigresiune, dar veti descoperi incetul cu incetul, ca intre aceste lucruri exista oconexiune. "Veti intelege dragii mei prieteni, ca printre actele de excelenta aleacestui Rege, unul are intiietate asupra tuturor. Este vorba despre constituirea,sau instituirea, unui Ordin sau Societati, pe care noi o numim Casa lui Solomon;cea mai nobila fundatie - asa cum noi o gindim - care a existat vreodata pepamint; si faclia purtatoare de lumina a acestui regat. Ea este dedicata studiuluicreaturilor si actiunii lui Dumnezeu. Unii gindesc faptul ca ea poarta numeleintemeietorului ei putin viciat, ca si cum acesta ar trebui sa fie Casa lui Salomena.

"Dar notele au fost insemnate exact asa cum el a gindit. Astfel ca asa amimprumutat-o pentru a fi denumita, dupa numele Regelui Israelitilor, care estefaimos printre voi si nu ne este strain nici noua. Pentru ca noi avem citeva partidin operile sale care la voi s-au pierdut; cu alte cuvinte, acea istorie naturala pecare el a scris-o, despre toate plantele, de la cedrul de Liban, pina la muschiulcare creste pe ziduri si despre toate lucrurile care sint inzestrate cu viata simiscare. Asta ma face sa cred ca Regele nostru a descoperit el insusi ca seaseamana in multe privinte cu acel Rege al Israelitilor, - care a trait cu multi aniinaintea sa - onorindu-l astfel cu numele acestei fundatii. Si am tendinta sa credmai degraba aceasta varianta, pentru ca am descoperit in vechi note ca acestOrdin sau Societate este uneori numita Casa lui Solomon, iar alteori Colegiulcelor Sase Zile Lucratoare. Prin aceste mijloace am dedus ca maretul nostruRege a invatat de la Iudei ca Dumnezeu a creat lumea si tot ceea ce exista insase zile: si de aceea a instituit aceasta Casa, pentru a fi descoperita intreaganatura adevarata a tuturor lucrurilor cu ajutorul carora Dumnezeu poate aveamai multa glorie in opera lui si omul mai multe foloase in utilizarea lor, de unde avenit deasemenea si cel de-al doilea nume.

"Dar acum, sa revenim la obiectivul pe care il avem in prezent. Cind Regelenostru a interzis tuturor navigatia in acele parti ale lumii care nu se aflau subcoroana sa, cu toate acestea, el a dat un decret: acela ca la fiecare doisprezeceani trebuie sa fie trimise in afara regatului doua corabii, prevazute cu toate celenecesare pentru a intreprinde un anumit numar de calatorii; astfel, in fiecare dinaceste corabii va trebui sa sa afle o misiune formata din trei Membri sau Frati aiCasei lui Solomon; a caror insarcinare era de-a ne furniza cunostintele despreproblemele si starile acelor tari care erau punct de destinatie si in specialdespre stiintele, artele, manufacturile si inventiile ce au fost descoperite intretimp in intreaga lume; si in afara de acestea, vor trebui sa ne aduca carti,instrumente si modele din fiecare; si aceste corabii dupa ce ii vor debarca pe

Page 15: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

Frati, vor trebui sa se reintoarca; iar Fratii vor ramine in aceste tinuturi strainepina la o noua misiune. Aceste corabii nu vor fi dealminteri incarcate decit cuprovizii de hrana si o cantitate de tezaur destinata a ramine in posesia Fratilor,pentru a cumpara acele lucruri si a rasplati acele persoane, pe care ei le vor gasipotrivite pentru atingerea scopului lor. Acum, ar ramine sa va spun cum esteretinut acel soi vulgar de marinari, pentru a nu fi descoperiti la debarcare; si cumcei care trebuie lasati pe tarm in orice moment se deghizeaza ei insisi subnumele unor alte natiuni; si catre ce locuri sint destinate aceste calatorii; si celocuri de intilnire sint stabilite pentru noile misiuni; si modul similar cum seprocedeaza in practica; nu pot insa sa o fac; nici nu cred ca ar fi ceea ce vadoriti. Dar asa cum puteti singuri vedea, noi nu mentinem comertul pentru aur,argint sau pietre pretioase; nici macar pentru matasuri; nici pentru mirodenii; nicipentru alte bunuri comerciale; ci doar pentru prima creatie a lui Dumnezeu, careeste Lumina; pentru a avea, asa cum spun eu, lumina progresului ce semanifesta in intreaga lume."

Si cind a terminat de spus asta, a tacut; si la fel de tacuti eram si noi. Pentruca am fost intr-adevar cu totii surprinsi, auzind probabil cele mai stranii lucruricare s-au rostit vreodata. Si simtind ca doream sa spunem ceva dar nu eraminca pregatiti pentru asta, cu cea mai mare politete a indepartat acest momentde stinjeneala si inceput sa ne puna intrebari cu privire la calatoria si soartanostra si la sfirsit a incheiat amintindu-ne ca putem sa socotim cu intelepciunetimpul pe care il vom solicita pentru a ramine pe insula; si ne-a rugat sa nurestringem cererea la o perioada de timp care n-ar fi fost de ajuns nevoilor noastre; pentru ca el se angajeaza sa obtina pentru noi atit cit vom dori.Dupa asta, ne-am ridicat cu totii, prezentindu-ne pentru a saruta pulpana esarfeisale; dar el a dorit sa nu ne faca sa simtim ca am suferi o umilinta; si a ales saplece. Dar prima data cind a venit printre oamenii nostri, a subliniat ca acest statobisnuia sa ofere anumite conditii strainilor care puteau ramine pe insula si amconstatat ca intimpinam destule greutati pentru a trimite pe citiva din oameniinostri inapoi pe corabie, pentru a avea grije de ea; dar si sa-i oprim de a se duceimediat la guvernator, pentru a-l implora sa le ofere conditiile dorite de ei. Si cumare greutate i-am retinut, pina cind am stabilit care va fi modalitatea de actiunece o vom urma.

Acum priveam la noi ca la niste oameni liberi, vazind ca nu mai este nici un pericol care sa ne ameninte cu pieirea totala; si traiam cea mai mare fericire, mergind peste tot si vazind tot ce era de vazut, in oras si in imprejurimile lui, in limitele ce fusesera stabilite; si am obtinut multe informatii despre oras, ce depaseau cu mult insusirile obisnuite si am descoperit aici atita umanism, atita libertate si dorinta de-a lua sub ocrotire strainii ajunsi pe aceste meleaguri, incit ar fi fost de ajuns pentru a uita tot ce aveam mai scump in propria noastra patrie; si am intilnit neintrerupt multe din virtutile acestor observatii si relatii, incit, daca in aceasta lume ar fi o oglinda capabila sa reflecte tot ceea ce merita sa retina privirea omului, ea nu ar putea fi decit aceasta tara.

Intr-una din zile, au fost invitati doi dintre oamenii nostri la o Sarbatoare a Familiei, asa cum o numeau ei. Ea este obiceiul cel mai natural, pios si respectabil, capabil sa arate ca acesta natiune este cladita din toate virtutile lumii. Aceasta este si infatisarea sa. Aici ii este ingaduit oricarui

Page 16: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

om in viata sa vada treizeci dintre descedentii sai traind impreuna sub acelasi acoperis; si tuturor celor sub treizeci de ani le este permis sa organizeze sarbatori pe cheltuiala statului. Tatal Familiei, cel pe care ei il numesc Tirsan, va lua cu sine cu doua zile inaintea sarbatorii, pe trei dintre prietenii sai dintre cei pe care-i indrageste cel mai mult; si este de asemenea asistat de guvernatorul cetatii sau al locului unde este celebrata sarbatoarea; si toate persoanele din familie, de ambele sexe, sint invitate pentru a-l insoti. Aceste doua zile, Tirsan le aloca pentru discutii privind bunul mers al treburilor familiei. Daca in acest timp, exista dezacorduri sau plingeri intre oricare dintre membrii familiei, ele sint ridicate si sint solutionate. Daca oricare dintre membrii familiei se afla in primejdie sau ruina, sint date ordine pentru usurarea situatiei lor si li se aloca resursele necesare pentru existenta. Daca oricare dintre ei este expus viciilor, sau a luat o cale gresita, sint dojeniti si dezaprobati. In aceiasi maniera sint tratate cu astfel de ordine si sfaturi casatoriile si conduita in viata pe care o are fiecare dintre ei. Guvernatorul asista pina la sfirsit, pentru a pune in executie prin autoritatea sa publica hotaririle si ordinile date de Tirsan; in cazul in care ar fi posibil sa nu li se dea ascultare; desi asta se intimpla foarte rar; fiind considerate la fel de firesti ca si respectul si supunerea fata de ordinea naturii.

Deasemenea, Tirsan, alege intotdeauna pe unul din fii sai sa locuiasca in aceeasi casa cu el; iar acesta va fi numit Fiul Vitei. Temeiul acestei hotariri va apare in viitor. In ziua sarbatorii, tatal, sau Tirsan, va intra dupa efectuarea slujbei religioase intr-o camera spatioasa, unde este celebrata sarbatoarea; aceasta incapere este prevazuta cu un semipalier la etajul superior. In partea opusa zidului, in mijlocul palierului, se afla un fotoliu, linga care este o masa si un covor asternut inaintea sa. Linga fotoliu, se afla un spatiu rotund sau oval, acoperit cu iedera; o iedera ceva mai deschisa la culoare decit cea a noastra, asemanatoare frunzelor de plop tremurator; dar mult mai stralucitoare; deoarece ea se pastreaza verde intreaga iarna. Si acest loc este in mod curios, ornamentat cu argint si matase de diferite culori, infasurate sau impletite in iedera; aceasta este intotdeauna sarcina ficelor familiei; ele sint invaluite in partea superioara intr-o plasa fina, alcatuita din matase si argint. Dar in esenta, ea este in mod natural din iedera; dupa cea este data jos, prietenii familiei sint doritori sa aiba citeva frunze sau ramuri, pe care sa le pastreze ca amintire.

Tirsan vine impreuna cu toate generatiile ce descind din el, sau asa cum mai sint numiti, succesori, barbatii aflati inaintea sa, iar femeile urmindu-l; si daca se afla aici o mama din care se trag toate liniile descendente, in dreapta fotoliului este plasata o use vopsita in albastru si impodobita cu iedera si aur, cu o fereastra de sticla, ce comunica cu o mansarda aflata la etajul superior; unde se afla aceasta mama, ce nu poate fi vazuta.

Cind soseste, Tirsan, se aseaza in fotoliul sau; si toate liniile descendente se afla linga el, in partea opusa peretelui, de ambele parti, asezati in ordinea virstei, indiferent de sex; stind cu totii in picioare. Cind Tirsan se aseaza, camera este plina intotdeauna de invitati, ce se afla in cea mai desavirsita ordine; dupa o pauza, in capatul camerei soseste un soldat ce este aici mai mult pentru a indeplini sarcinile unui crainic, insotit de doi tineri aflati unul in

Page 17: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

dreapta si celalalt in stinga sa; unul dintre ei poarta un sul, din acel pergament galben stralucitor, iar celalalt un ciorchine cu struguri de aur cu un lung lujer cufrunze. Crainicul si tinerii sai insotitori sint invesmintati in mantale din satin de un galben-verzui; cea a crainicului, este insa impodobita cu aur si are o trena. Apoi crainicul, cu trei reverente, sau mai degraba plecaciuni, va urca pina la etajul superior. Acolo va lua prima data in miinile sale sulul de pergament. Acesta este un edict al Regelui, continind daruri de bun venit si alte citeva privilegii, dispense si puncte de onoare acordate Tatalui Familiei; intotdeauna indreptate astfel, incit sa poata denomina pe iubitii nostri prieteni si creditori: ceea ce reprezinta un titlu potrivit doar in cazul acesta. Pentru ca ei obisnuiesc sa spuna ca Regele nu este debitorul niciunui om, ci el este cel care trebuie sa asigure supusilor sai un mediu adecvat, care sa permita inflorirea statului. In sigiliul de pe charta este imaginea Regelui daltuita in relief sau turnata in aur; si chiar daca astfel de charte sint expediate ca o recunoastere a unor drepturi, cu toate acestea, ele sint eliberate in conformitate cu numarul si prestigiul familiei. Acest decret regal este citit adunarii de catre crainic; si in acest timp tatal familiei, sau Tirsan se afla in picioare, sustinut de doi dintre fii sai, pe care i-a desemnat el insusi.

Apoi, crainicul urca la etajul superior si-i inmaneaza personal decretul; si inacest moment este aclamat de toti cei prezenti in limba fiecaruia dintre ei, deobicei cu aceste cuvinte:" Fericit este poporul lui Bensalem." Apoi crainicul ia din miinile celuilalt tinar ciorchinele cu struguri, care sint cu totul de aur, atit boabele cit si scirciul pe care se afla acestea. Strugurii sint gratios smaltuiti, fiind impodobiti cu o rara si extrem de fina eleganta; si daca barbatii din familie sint in numar mare, strugurii sint purpurii, in virf avind un soare in asfintit; daca femeile familiei sint mai numeroase decit genul opus, atunci ei sint de o culoare galben verzui, avind de aceasta data o semiluna in virful ciorchinelui. Boabele de struguri sint in numar egal cu numarul membrilor din familie. Acest ciorchine de aur este inmanat de crainic lui Tirstan; care il da la rindul sau fiilor pe care i-a ales sa locuiasca in aceiasi casa cu el; iar pentru cel ales sa il poarte in urmatatalui sau, acesta este un semn de onoare ce i se va arata la iesirea in public;de aici inainte el va fi numit Fiul Vitei. Dupa ce se incheie ceremonia, Tatal sauTirsan, se retrage; iar dupa un timp va reveni la cina relundu-si locul unde s-aaflat mai inainte; niciunul dintre descendenti nu va sta impreuna cu el, indiferent de gradul sau demnitatea pe care o vor avea, cu exceptia celui care va avea norocul sa faca parte din Casa lui Solomon. El estre servit doar de copii sai, cei de parte barbateasca, care indeplinesc toate sarcinile servindu-l la masa,in vreme ce ei sint asezati in genunchi; femeile se afla in spatele sau, aplecatecu capul catre zid. In incaperea aflata la etajul inferior se afla mesele pentruoaspeti; ei sint serviti intr-o ordine desavirsita si intr-un maniera plina de politete;iar catre sfirsitul cinei, care chiar in cazul in care este cea mai mare sarbatoarenu depaseste cel mult o ora si jumatate, sint cintate imnuri, ce in general, infunctie de subiectul abordat, au teme ce variaza - pentru ca ei poseda un simtpoetic etraordinar - intre glorificarea lui Adam, Noe si Abraham; primii doi sint cei din care au luat nastere primele popoare ale lumii, iar ultimul este cel supranumit Tatal Credintei; Sarbatoarea se sfirste intotdeauna cu o slujba de multumire in cinstea nasterii Mintuitorului nostru, cel in care s-au intrupat sub forma paminteasca toate cite sint binecuvintate.

Odata terminata cina, Tirstan se retrage intr-un loc unde se poate reculege in

Page 18: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

singuratate si poate face netulburat citeva rugaciuni; apoi revine pentru a treiaoara, ca sa dea binecuvintarea tuturor descendentilor sai, ce se afla aseazati lafel ca la prima infatisare in public. Apoi ii cheama pe acestia la el, unul cite unul,pe numele lor, dupa cum ii indrageste, desi ordinea virstei este inversata foarterar. Persoana chemata - dupa ce masa aflata inaintea lui Tirsan a fost indepartata - ingenuncheaza inaintea lui Tirsan, iar tatal isi pune mina pe capulsau si-i da binecuvintarea cu aceste cuvinte: "Fiu al lui Bensalem - sau Fica a lui Bensalem - tatal sa fie cu tine; omul care ti-a dat suflare si viata rostestecuvintele de binecuvintare "Tatal etern, Printul Pacii si Porumbelul Sfint sa fie cu tine si fie ca zilele acestei calatorii a vietii sa-ti fie nenumarate si pline defericire." Aceasta formula este rostita fiecaruia dintre ei; si odata indeplinite toateacestea, daca printre fii sai se gaseste unul ce se bucura de virtutile si meritelecele mai alese - si nu pot sta inaintea sa mai mult de doi dintre acesti fii - iicheama la dinsul din nou; si lasindu-si mina pe umerii lor rosteste: "Fiilor, este o bucurie ca v-ati nascut, slaviti-l pe Dumnezeu in rugaciunile voastre siperseverati pina la sfirsit in purtarea voastra aleasa." Si-i inmineaza fiecaruiadintre ei o podoaba sub forma unui spic de griu, pe care o vor avea intotdeaunaprinsa in partea din fata la palaria sau turbanul ce il poarta pe cap. Sfirsite toataacestea, va incepe muzica si dansul si alte forme de distractii, dupa specificulfiecaruia dintre ei, ce dureaza tot restul zilei. Aceasta este intreaga ordineconform careia se desfasoara festivitatea.

In acest fel au trecut sase sau sapte zile; si am inceput sa ma familiarizez cu aceste cunostinte precise ce mi-au fost impartasite de unul din negustoriiorasului, pe numele sau Joabin. El era evreu si dupa obiceiul pe care il auacestia, era circumcis; pentru ca ei mai au inca citeva familii de Evrei ce mailocuiesc printre ei si le-au permis sa-si pastreze nealterata religia. Acestaeste unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-am intilnit, pentru ca ei se aflade departe intr-una din cele mai neobisnuite situatii fata de Evreii ce traiesc prin alte parti ale lumii. Caci de unde ei urasc numele lui Christos si au o rautate mostenita fata de oamenii printre care traiesc, acestia - dimpotriva - arata fata de Mintuitorul nostru cele mai inalte sentimente si iubesc in cel mai inalt grad cu putinta natiunea lui Bensalem. Cu siguranta, ca acest om despre care vorbesc, va admite intotdeauna ca Christos a fost nascut dintr-o Fecioara si prin aceasta el este mai mult decit un om; si va va putea spune cum Dumnezeu l-a facut cirmuitor asupra ingerilor ce pazesc tronul sau; ei il mai numesc dealtfel Calea Lactee si Eliah al lui Messia; si cu alte multe nume marete, care desi sintinferioare maretiei sale divine, totusi, ei sint departe de limbajul obisnuit al altorEvrei. Si acest om din tara lui Bensalem, nu va inceta sa vorbeasca in termenielogiosi despre el, fiind dornici prin traditia existenta printre Evreii de aici, safaca cunoscut ca acest popor se trage din ramura lui Abraham, dintr-un alt fiu,pe care ei il numesc Nachoran si ca Moise a stabilit aceste Legi ale luiBensalem, cele pe care le utilizam astazi, printr-o Cabala secreta; si ca atuncicind Messia va veni si se va aseza pe tronul sau la Ierusalim, Regele dinBensalem va sta la picioarele sale, in timp ce alti regi se vor afla la mare distantade tron. Si inca lasind la o parte aceste vise ale Evreilor, omul este un intelept,un erudit si un mare diplomat, avind o extraordinara viziune asupra legilor siobiceiurilor acestei natiuni.

Printre alte discutii pe care le-am purtat cu el i-am spus intr-o zi ca am fost intr-o mare masura tulburat de relatiile ce le aveau unii dintre tovarasii sai, de

Page 19: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

obiceiul Sarbatorii Familiei; prin aceea ca - asa cum mi s-a parut - n-am auzitniciodata de o ceremonie in care natura sa bucure de un asemenea prestigiu. Sideoarece inmultirea familiilor isi afla originea in imperecherea nuptiala, as dorisa aflu de la el, care sint legile si obiceiuri in ceea ce priveste mariajul; si dacaei respecta casatoria asa cum se cuvine, daca sint legati prin acest juramintsacru de o singura femeie; pentru ca acolo unde populatia este influentata intr-omare masura negativ si asa cum nu pare sa se petreaca lucrurile cu ei aici,exista raul obice in a se acorda permisiune pluralitatii sotiilor. La auzul acestorcuvinte a spus:

"Aveti intr-adevar dreptate in a elogia aceasta excelenta institutie a SarbatoriiFamiliei. Si avem in adevar experienta ca astfel de familii ce se bucura debinecuvintarea acestei Sarbatori, infloresc si prospera intotdeauna dupa aceea,intr-un mod aproape miraculos. Dar acum va rog sa ma ascultati si va voi spunetot ceea ce cunosc. Veti intelege ca nu exista aici sub ceruri, o natiune atit deplina de virtute ca aceasta a lui Bensalem; intr-atit de eliberata de vicii siticalosie. Ea este Fecioara lumii. Imi reamintesc ca am citit intr-una din cartilevoastre Europene apartinind unui sfint hermit de la voi, care dorea sa cunoascaSpiritul legaturilor sexulale interzise de legi dintre un barbat si o femeie[concubinaj n.t.]; si aici i se arata ceva murdar, hidos, asemanator uneisubstante sub cea mai intunecata culoare, Aethiop. [Aeothip - cumparatorul unuisclav cu pielea de culoare inchisa era convins ca aceasta vine de la contactul cumurdaria datorat neglijentei stapinului anterior; Etiopian. n.t. ]. Dar daca ar fidorit sa vada Spiritul Castitatii din Bensalem, acesta i-ar fi aparut sub infatisareaminunata a unui Heruvim. Pentru ca nu exista nimic mai frumos si admirabilpentru omul muritor, decit constiinta curata, pura, a acestui popor.

"Este cunoscut de aceea ca in mijlocul acestui popor nu exista niciun fel detulburari sau necazuri, nici case de toleranta, nici curtezane, nici altcevaasemanator de acest fel. Mai mult inca, ei privesc - plini de dispret - la voi inEuropa, unde permiteti astfel de lucruri. Ei spun ca ati asezat casatoria in afaradatoriilor firesti; pentru ca mariajul este destinat a fi un remediu impotrivadorintelor carnale, nepermise de lege, a pacatelor lumesti; in timp cesenzualitatea naturala pare a fi un stilp al casatoriei. Dar atunci cind omul are inmina sa un remediu mult mai bun ca se poate opune poftelor sale ce-l impingcatre depravarea morala, spre coruperea sufletului sau, casatoria, este aproapeeliminata. Si de aceea exista printre voi un numar mare de oameni care nu s-aucasatorit, ci au ales mai degraba o cale libertina si impura, aceea de-a traisinguri in viata, decit de-a fi incatusati intr-o casatorie; si multi dintre cei care secasatoresc, o vor face tirziu, cind partea cea mai frumoasa si plina de forta dinviata lor s-a scurs deja. Si atunci cind se vor casatori, ce este pentru eicasatoria, decit ceva aidoma unui tirg? In care se cauta aliante, sau zestre, saureputatie, ce are drept rezultat un anumit numar de dorinte - aproape lipsite deorice valoare; numai pe acela al uniunii evlavioase al casatoriei dintre un barbatsi sotia sa, cea care a fost prima forma de asociatie, fundamentul societatiiumane, numai pe acela nu! Nici daca este posibil ca toate acestea, ce au fostinlaturate intr-un mod atit de abject, partea cea mai trainica, ce merita cea maimare consideratie, o reprezinta copii - cei care sint de aceiasi natura - ca virtutea umanitati. Astfel, in acelasi chip ar trebui socotit, ca in timpul unei casatorii - siacesta este cazul celor mai multe dintre incercarile de imbunatatire a vietiiconjugale - ca si cind toate aceste lucruri ar trebui tolerate, numai in virtutea unei

Page 20: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

asa numite necesitati? Nu, dar ele ramin totusi ca unele dintre cele mai mariinsulte aduse institutiei casatoriei.

"Frecventarea unor astfel de locuri ale pierzaniei, sau recurgerea la curtezane,nu este mai condamnabila la cei casatoriti decit la celibatari. Si obiceiul depravatal alterarii morale si imbratisarea desfriului prostitutiei - unde pacatul estetransformat intr-o arta - face din mariaj un lucru total lipsit de stralucire, mat; cedevine astfel mai degraba un fel de impunere sau taxa, la care ai fost obligat. Eiau aflat ca aparati aceste lucruri, ca si cum in felul acesta ati evita cele mai mariticalosii; ca adulterul, deflorarea virginelor, poftele nefiresti si alte asemenearele. Dar ei spun ca acest mod de-a intelege lucrurile este o judecata absura,ridicola; si o numesc oferta lui Lot; cel care pentru a-si salva oaspetii de-a fiabuzati, le-a oferit pe ficele sale; nici macar nu-i pot spune tata aceluia ce a avutin asta un cit de mic cistig; doar pentru ca aceleasi tipuri de apetituri si vicii auramas inca si se regasesc aici din belsug; poftele trupesti aflate in afara legii sint asemeni unui cuptor; astfel incit daca veti opri in acelasi timp toate flacarile ce ard in el, focul se va stinge; dar daca veti lasa sa izbucneasca pe oricare dintre aceste flacari, el se va dezlantui. La fel este si cazul dragostei barbatesti, pe care ei n-o vor atinge; si iarasi, nu exista in aceasta lume o prietenie atit deloiala si neprihanita, asemeni celei care exista aici; si pentru a ne referi ingeneral, -asa cum am mai spus inainte- nu am citit niciodata despre un popor lacare sa se regaseasca o puritate morala, asemanatoare celui de aici. De obiceise spune ca orice om imoral nu se poate respecta pe sine insusi; iar respectulde sine urmeaza imediat dupa religie, cea care este pavaza principala impotrivatuturor viciilor."

Si in clipa cind a incheiat de spus toate acestea, bunul Israelit a facut omica pauza; in acel moment eram mult mai bucuros sa-l aud vorbind decit savorbesc eu insumi; insa considerind ca ar fi cuvincios, ca in aceasta pauza ce-aurmat discursului sau, sa nu raminem intru-totul tacuti, am rostit doar atit: "ca asdori sa-i spun, asa cum vaduva din Sarepta i-a zis lui Elias: "ca el a sosit sa neaminteasca de pacatele noastre;" si ca marturisesc deschis, ca virtutile luiBensalem depasesc cu mult virtutile Europei." La aceste cuvinte si-a inclinatcapul si a continuat in aceasta maniera: "Ei au numeroase legi ireprosabile si pline de intelepciune in ceea ce privestecasatoria. Aici nu este permisa poligamia. Ei au stabilit ca nimeni nu se poatecasatori sau contracta o casatorie, pina ce nu va trece o luna de la primul sauinterviu. Casatoria fara consimtamintul parintilor nu este socotita lovita denulitate, dar ea ii va priva pe succesorii ei de anumite drepturi: copiilor ce vorrezulta in urma unei atfel de casatorii, nu le este permis sa mosteneasca maimult de a treia parte din patrimoniul succesoral al parintiilor. Am citit intr-una dincartile scrise de unul dintre oamenii vostri despre o republica nascocita, in care ii este permis unui cuplu casatorit sa se vada dezbracat unul pe celalalt, incainainte de-a fi realizat contractul de casatorie. Asta va naste repulsie; pentru caei vor gindi ca aceasta este o umilinta, menita a da un drept de peemtiune cepoate fi ridicat dupa un asemenea act de cunoastere intima; dar din cauzanumeroaselor defecte ascunse ce pot exista in corpul unui barbat si al uneifemei, ei au mai multe cai civile pe care le pot urma; pentru ca aici exista lingafiecare oras doua rezervoare de apa - pe care ei le numesc fintina lui Adam sifintina Evei - unde este permis ca unul dintre prietenii barbatului si una din

Page 21: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

prietenele femeii, sa-i vada de citeva ori inca inainte de casatorie, in timp ce fac baie fara vesminte pe ei."

Si in timp ce ne gaseam in aceasta adunare, a venit cineva, ce parea a fi unmesager, invesmintat intr-o tinuta aleasa si i-a adresat Israelitului citeva cuvinte;imediat dupa asta el s-a intors catre mine spunindu-mi: "Sper ca ma veti scuza,pentru ca trebuie sa va parasesc in graba." In ziua urmatoare a venit la mine dinnou, plin de bucurie si mi-a zis: "Va aduc un mesaj din partea guvernatoruluiorasului, acela ca unul dintre Parintii Intemeietori ai Casei lui Solomon va sosiaici in aceasta seara la ora sase; in acesti doisprezece ani n-am mai vazut peniciunul dintre ei. Aceasta vizita este publica; dar scopul ei este secret. Voirezerva pentru voi si tovarasii vostri un loc de unde sa puteti avea o pozitieprivilegiata pentru a urmari intrarea sa." I-am multumit si am raspuns ca nebucuram din toata inima de primirea unei asemenea vesti minunate.

Sosind ziua hotarita, inaltul personaj si-a facut intrarea. Era un om de virsta si statura mijlocie, cu o infatisare atragatoare avind o expresie, ca si cum ar ficompatimit intreaga specie umana. Era invesmintat intr-o roba croita dintr-otesatura fina, de culoare neagra, cu maneci largi si avind o capa. Imbracaminteace o purta sub aceasta roba era din cea mai fina olanda, de o culoare albadesavirsita, ce cobora pina la picioare si era incins cu o centura din acelasimaterial; avind o esarfa ce o purta in jurul gitului sau. Purta manusi, ceea ce eraun lucru destul de curios pentru clima acelei tari, iar acestea erau impodobite cupietre pretioase; avea o incaltaminte dintr-o catifea de culoarea piersicii. Gitulsau era gol pina la umeri. Acoperamintul capului era asemeni unei palariicoloniale, sau unui coif purtat de conchistadorii spanioli; parul ce ii cadea infrumoase bucle era de o culoare inchisa. Barba era taiata pe rotund, avindaceiasi culoare ca si parul, doar ca ceva mai deschisa. Era purtat intr-o careta fara roti, asemanatoare unei litiere; avind doi cai la ambele capete si bogatimpodobita, cu o catifea plina de broderii; de fiecare parte erau cite doi oameniinvesmintati in haine asemanatoare, ce se deplasau pe jos. Careta era din lemnde cedru poleit si impodobita cu cristale; cu exceptia capatului din fata, undeexistau lambriuri ornate, cu safire incrustate in aur; si in partea din spate, undeerau incrustate smaralde, de o culoare asemanatoare celor provenind din Peru.In mijlocul ei, in partea superioara, se gasea un soare radiant din aur; in virfulsau era un Heruvim de aur, cu aripile deschise. Careta era imbracata intr-otesatura albastra, brodata in fir de aur. Inaintea sa mergeau cincizeci de insotitori,toti tineri, imbracati in jachete deschise de satin alb, intr-o coloana ce seintindea pina la mijlocul ei; purtau ciorapi lungi din matase alba; si o incaltamintedin catifea albastra; pe cap aveau deasemenea, palarii de catifea albastra, cupene fine de culori diferite asezate de jur-imprejur, asemeni benzilor de lapalarie. Imediat inaintea caretei, veneau pe jos doi oameni cu palariileimpodobite asemanator, in vesminte de olanda si incaltari de catifea albastra;unul dintre ei purta o cirje episcopala, in timp ce celalalt ducea un toiag pastoral,asemanator toiagului unui preot; niciunul dintre acestea nu erau din metal, cirjeaepiscopala era dintr-un lemn de melisa in timp ce toiagul pastoral era din lemn de cedru. Nu avea insotitori calari nici inaintea, nici in urma caretei, dupa cum parea, doar pentru a evita zgomotul si zarva ce le-ar fi iscat. In urma careteiveneau toti ofiterii si cetatenii de vaza ai orasului. El statea singur, asezat peniste minunate perne de plus albastru; sub picioarele sale se aflau nistecovorase neobisnuite, tesute din matase de culori diferite, asemanatoare

Page 22: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

covoarelor Persane, insa de o finete deosebita. Imediat ce a ajuns si-a inaltatmainile descoperite si in tacere a binecuvintat masele. Strazile se aflau intr-oordine desavirsita; astfel ca niciodata n-a fost vazuta o armata care sa fieasezata intr-o ordine de bataie mai desavirsita decit cea in care se afla toataaceasta intreaga masa de oameni. In acelasi chip, multimea ferestrelor de pestrada nu era intesata de privitori, astfel, parea ca fiecare dintre cei ce erauasezati acolo fusesera stabiliti inca din vreme pentru a ocupa acea pozitie.

Cind intreaga suita a trecut, Israelitul a rostit catre mine: "Nu voi putea dinpacate ca in aceste momente sa va slujesc asa cum mi-as fi dorit, deoarece am fost insarcinat sa ma ocup de festivitatile de intimpinare in oras a acestui inalt personaj." Trei zile mai tirziu a venit la mine din nou si a rostit: "Sinteti niste oameni norocosi; pentru ca acest Parinte Intemeietor al Casei lui Solomon, a aflat ca va gasiti aici si mi-a ordonat sa va comunic ca aveti cu totii permisiunea de-a va alatura suitei sale si ofera o intrevedere particulara acelora dintre voi, pe care-i veti desemna in acest scop; si aceasta intilnire a fixat-o pentru ziua de poimaine. Iar deoarece doreste sa va dea binecuvintarea sa, a hotarit ca asta sa se intimple in primele ore ale diminetii."

A venit ziua si ora stabilita si eu am fost ales de companionii mei sa particip la aceasta intrevedere particulara. L-am gasit intr-unul dintre cele mai frumoase apartamente, impodobit de sus pina jos cu covoare, ce nu purtau niciunul din insemnele statutului sau. Era asezat pe un tron scund, decorat somptuos si invesmintat in straie bogate, potrivite inaltului sau statut, avind deasupra capului o pinza de satin albastru brodat. Era singur, cu exceptia celor doi paji ce erau postati ca un insemn de inalta onoare, la dreapta si stinga sa, gatiti in cele mai fine vesminte de culoare alba. Imbracamintea sa era cea pe care am vazut-o in careta; dar in locul robei pe care o purta atunci, avea o mantie fina cu capa de culoare neagra infasurata in jurul sau. Cind am intrat, asa dupa cum eram obisnuiti, am facut o usoara inchinaciune, in momentul in care am fost prezentati; si cind am ajuns linga scaunul sau, el s-a ridicat in picioare, inaltindu-si minadescoperita intr-un semn de binecuvintare; in acea clipa ne-am oprit cu totii si am sarutat marginea esarfei. Petrecute toate acestea, ceilalti s-au retras, astfel incit eu eram singurul care a mai ramas in incapere. Apoi, cu un gest, a indepartat din camera pe cei doi paji, mi-a indicat sa iau loc alaturi de el si mi-a vorbit in limba spaniola astfel:

"Dumnezeu sa te binecuvinteze fiule; Iti daruiesc cea mai valoroasa nestemata pe care o am. Din dragoste pentru Dumnezeu si om, singura conditie adevarata a Casei lui Solomon. Fiule, pentru a-ti face cunoscut adevaratul statut al Casei lui Solomon, voi respecta aceasta ordine. Prima oara, voi expune in fata ta limitele intre care se intinde obiectul fundatiei noastre. In al doilea rind, natura preliminara si instrumentele ce le avem la dispozitie in aceasta opera. In al treilea rind, citeva dintre intrebuintarile si functiile catre care se indreapta cu precadere atentia semenilor nostri. In cel de-al patrulea rind, ordinea si ritualul ceremoniilor pe care le pastram.

"Limitele intre care se regaseste scopul fundatiei noastre sint reprezentate decunoasterea cauzelor si mecanismelor secrete prin care se misca lucrurile; silargirea limitelor puterii de stapinire a omului, astfel incit sa poata cuprinde sfera

Page 23: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

completa a tuturor lucrurilor posibile.

"Masurile preliminare si Instrumentele sint acestea: avem depresiuni largi siadinci ce merg pina la distante ce variaza in limite foarte mari: cele mai adincisint cufundate pina la sase sute de stinjeni: iar unele dintre ele sint mai mult,aflate sub unele dintre cele mai inalte coline si munti; astfel incit, daca vetiaprecia deopotriva adincimea cavernelor si inaltimea colinelor si muntilor asezatideasupra lor, ele ajung -unele dintre ele-, la o adincime de aproximativ trei mile.Deoarece am descoperit ca inaltimea colinelor si adincimea depresiunilorsocotite de la intinderea tinutului plan, sint unul si acelasi lucru; amindoua sintseparate la fel, de soare si razele cerului si de spatiul deschis aflat sub cer.Aceste depresiuni noi le numim Regiunile Joase; si le utilizam pentru toateoperatiunile ce au nevoie de procese de inchegare, calire, inghetare siconservare a corpurilor. Le folosim deasemenea, pentru a imita minele naturale;si a produce alte metale noi, artificiale, inexistente pina atunci cu ajutorulmaterialelor si proceselor de amestec in care le intrebuintam; lasindu-le sadesfasoare nestingherit aici de-a lungul mai multor ani. Obisnuim sa le folosimciteodata - ceea ce poate parea foarte straniu - pentru a vindeca anumite boli sipentru a prelungi durata de viata a unor hermiti care au ales sa traiasca si cares-au obisnuit cu toate necesare aici, a caror durata de viata in aceste locuridepaseste cu mult limitele obisnuite; dar de la care la rindul nostru invatam sinoi foarte multe lucruri.

"Avem citeva locuri de ingropare in citeva tipuri de soluri, unde folosimdiverse sortimente de ciment, asa cum utilizeaza Chinezii in portelanurile lor.Dar noi avem o mare varietate, multe dintre ele fiindu-le cu mult superioare cafinete. Avem o mare varietate de ingraseminte si soluri pe care le utilizam pentrua spori productivitatea terenurilor cultivate.

"Avem turnuri inalte; cele mai inalte au o jumatate de mila inaltime; iar multedintre ele sint asezate in virful unor munti inalti; astfel incit pozitia avantajoasa aturnurilor situate pe culmea colinelor celor mai inalte este de cel putin trei mile ininaltime. Iar aceste locuri le numim Regiunile Inalte; suprafata atmosferei situataintre locurile cele mai inalte si locurile unde se afla cele mai adinci depresiuniobisnuim s-o numim Regiunea Mijlocie. Folosim inaltimile ocupate de turnuriconform celor citeva avantaje ce le ofera inaltimea lor si locul unde sint eleamplasate pentru expunerea la soare, refrigerare si conservare; si pentruobservarea diferitelor fenomene meteorologice ce au loc pe planeta; ca vintul,ninsoarea, grindina; precum si a citorva altor fenomene: prabusirea unormeteoriti ce se aprind la intrarea in atmosfera terestra. In unele locuri sintconstruite locuintele unor hermiti pe care ii vizitam uneori si-i instruim asupra aceea ce trebuie sa observe.

"Avem mari lacuri, atit sarate cit si cu apa proaspata; care sint folosite pentru pescuit si vinatul pasarilor de apa. Deasemenea, le utilizam pentruinmormintarea anumitor corpuri naturale: pentru ca am observat o diferenta intrelucrurile ingropate in pamint sau in aerul de sub pamint si lucrurile ingropate inapa. Avem lacuri din care obtinem apa potabila prin extragerea sarii; iar dinaltele, cu ajutorul cunoasterii dobindite, transformam apa potabila in saruri.Detinem citeva stinci ce se afla in mijlocul marii, altele formeaza o deschiderenaturala pe tarm, ce ofera spatii pentru ateliere in care este utilizata forta brizei

Page 24: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

si a vaporilor marii. Avem strimtori si cataracte in care curgerea violenta a apeloreste folosita pentru a transmite forta lor catre diferite mecanisme: in acelasi felsint utilizate motoare pentru a multiplica forta vintului si a o constringe salucreze in slujba omului pentru a face sa functioneze astfel de mecanisme.

"Avem un mare numar de puturi si fintini artificiale, dupa modele ce imitaizvoarele si baile naturale unde sint utilizate tincturi bazate pe sulf, sulfuri,alama, fier, grafit, potasiu, dar si alte minerale. Si din nou o serie de mici izvoarein care sint utilizate diferite tipuri de materiale ca infuzii, in care virtutile apei sintfolosite pentru ameliorarea afectiunilor cu un randament si o rapiditate mult maimare de actiune decit s-ar putea vreodata obtine in vasele sau bazineleobisnuite utilizate pentru tratament. Iar printre toate acestea avem o apa pe careo numim Apa Paradisului pentru ca este recunoscuta drept suverana intre apeledin Bensalem in ingrijirea sanatatii si prelungirea duratei de viata.

"Avem cladiri mari si spatioase in care sint imitate si demonstrate efectelediferitelor fenomene meteorologice; ca zapada, grindina, ploaia, unele ploiartificiale in care sint utilizate anumite corpuri in locul apei, tunete, fulgere;producerea unor corpuri in aer; ca broaste, muste si inca multe altele.

"Detinem un tip de camere speciale ce obisnuim sa le numim Camerele deSanatate, in interiorul carora pregatim aerul pentru a capata anumite insusiri,asa cum socotim ca ar fi bine si potrivit pentru diferite afectiuni si a mentinenealterata starea de sanatate. "Avem minunate bai in care sint utilizate anumite amestecuri pentrutratamentul suferintelor si restabilirea vitalitatii organismului uman slabit deafectiuni; altele pentru a intari in putere organismele slabite de boala, partilevitale si a reda vigoarea si substanta reala a corpului.

"Avem livezi intinse si variate gradini; unde nu acordam tot atit de multaatentie frumusetii, cit varietatii terenului si calitatii solului, propice cresterii unoranumite soiuri de ierburi si copaci; in timp ce in altele, extrem de spatioase, seobtin diferite tipuri de bauturi din copacii si semintele plantate aici ce se adaugacelor produse in clasicele podgorii. In acestea sint puse in practica toaterealizarile obtinute in domeniul grefarii si insamintarilor intre arborii salbatici sipomii fructiferi, ce au ca rezultat diferite efecte ameliorative. Si realizam - cuaceeasi arta - in aceleasi livezi si gradini, copaci si flori ce infloresc mai timpuriusau mai tirziu decit atunci cind este sezonul lor normal; care sint capabile sapoarte un rod mult mai bogat si sa obtina recolta intr-un timp mult mai scurt decitin mod obisnuit. Prin arta noastra reusim sa le facem sa fie mult mai mari decitsint in mod obisnuit prin natura lor; iar fructele lor sint mai mari si mai dulci avindgusturi, mirosuri, culori si forme ce nu sint intilnite in mod natural. Multe dintreele capata astfel proprietati noi ce le permit sa fie utilizate in medicina.

"Avem ca obiectiv obtinerea anumitor plante care sa poata creste dinamestecuri de pamint fara sa fie utilizate seminte; in acelasi mod sa creem noisoiuri de plante care sa aiba insusiri diferite de cele pe care le au in modobisnuit; si sa poata deveni posibil ca un copac sau o planta sa se poatatransforma unul in celalalt.

Page 25: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

"Pe linga asta avem parcuri si gradini in care sint tot felul de animale si pasarice slujesc nu doar pentru a fi admirate pentru frumusetea si raritatea speciilorexpuse aici, ci si ca obiecte ale cercetarii si experimentarii; cu ajutorul acestoraavem posibilitatea sa ne luminam asupra actiunilor ce pot fi realizate asupracorpului uman. Prin care avem sansa de-a descoperi multe efecte neobisnuite:continuarea vietii in aceste corpuri prin diversele parti ce-l compun, cele pe carevoi le considerati a fi vitale si care mai inainte au fost considerate a fi dejapierdute; resuscitarea celor care doar ceva mai devreme au fost considerati a fiaparent decedati; si multe altele asemanatoare. Am experimentat toate otravurilecunoscute pentru a obtine din acestea remedii ce sint utilizate la fel de bine inchirurgie dar si in medicina. Pe linga asta, am reusit sa le marim sau sa leatenuam efectul ce il au asupra organismului in mod obisnuit; si in sens contrar,am impiedicat sau am oprit cresterea lor; le putem face sa devina mult mai fertilesi sa fie mult mai profitabile decit sint in mod natural; dar si sa piarda acestecalitati naturale, putind deveni neproductive si sa-si piarda calitatile generative.Le putem modifica forma, culoarea, dar si proprietatile de actiune. Am descoperitposibilitati de amestec si inrudire intre diferite rase sau specii; ce au ca rezultatun produs cu totul nou, inexistent pina atunci si care nu sint lipsite de posibilitatilereproductive asa cum s-a sustinut in general. Am creat noi specii de serpi,viermi, muste, pesti, ce ajuta la accelerarea proceselor de descompunere; uneledintre acestea detin posibilitati avansate - ca efect - astfel incit pot fi consideratea fi creaturi perfecte, asemeni animalelor si pasarilor; detin organe sexuale si aucapacitatea de-a transmite ereditar la descendenti insusirile lor. Niciuna dintoate aceste realizari nu este rezultat al intimplarii, caci am anticipat incainaintea realizarii lor care vor fi rezultatele acestor incrucisari si care vor fiinsusirile si substanta ce va aparea la aceste noi creaturi.

"Detinem anumite helestee si balti unde facem aceleasi experimente asuprapestilor, ca si cele pe care le-am mentionat mai inainte in cazul animalelor sipasarilor.

"Avem deasemenea spatii special amenajate unde crestem si creem noi tipuride viermi si insecte ce au o intrebuintare speciala; asa cum este cazul viermilorde matase si albinelor, pe care le cresteti si voi.

"Nu te voi retine prea mult pentru a relata despre fabricile in care producemberea, brutariile, crescatoriile de broiler, distilariile in care sint produse diferitelebauturi, instalatiile de producere a unor sortimente de paine, carne, racoritoare,ce au efecte deosebite si atit de rar intilnite. Vinurile obtinute din struguri;celelalte bauturi obtinute din diferite miezuri si fructe, din cereale, dar si dinrizomi de plante; si despre amestecurile cu miere, zahar, mana si fructedeshidratate si decorticate; despre produsele din lacrimile si seva copacilor,obtinute in mod natural sau prin prin ranirea lor; sau din pulpa diferitelor speciide trestie. Si aceste bauturi au o vechime diferita, unele avind cel putin patruzecide ani. Unele dintre acestea contin esente de plante provenind de la diferiteierburi, radacini sau mirodenii; mai mult decit atit, unele dintre ele continindextras din pulpa si din carnuri albe; astfel ca efectul lor este cel pe care il au ambele componente, carnea si bautura luate separat; astfel ca diferite persoane, in special cele in virsta, doresc sa traiasca doar cu acest tip de bauturi renuntindpartial sau total la paine sau carne in alimentatie. Pe linga toate acestea nazuimsa obtinem bauturi in parti extrem de fine, incit sa poata fi asimilate de organism

Page 26: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

intr-o forma superioara, fara a mai retine acele insusiri caustice, aspre, iritante;astfel incit daca unele dintre ele ar fi puse in palma, dupa un mic rastimp sapoata trece prin mina astfel incit savoarea fina caracteristica acestei bauturi saajunga la papilele gustative din cavitatea bucala. Am ajuns la un asemenea nivelde cunostinte ce ne permite sa modificam unele izvoare astfel incit apa sacapete proprietati nutritive; incit ajunge sa devina o bautura excelenta; multipreferind sa utilizeze exclusiv acest tip de apa. Painea este obtinuta din diferitetipuri de cereale, radacini si simburi; folosim si citeva sortimente de carne sipeste uscat; obtinute prin diferite metode de fermentare, codimentare si uscarela aer; astfel incit multe dintre ele sint deosebit de apreciate pentru gustul lor; iaraltele capata asemenea insusiri nutritive incit sint folosite aproape exclusiv inalimentatie inlocuind toate celelalte produse din carne; iar cei care urmeaza oastfel de dieta au parte de o viata indelungata. Unele sortimente din carne sintpregatite prin anumite procese fiind supuse la presiune, distrugindu-se texturaorganica a tesutului, astfel incit devine deosebit de frageda pastrind totusicalitati ce maresc gradul de rezistenta fata de procesele de alterare, dar inacelasi timp reduc nivelul arderilor ce au loc in organism pentru a fi asimilate; lafel cum pentru pregatirea carnii ce n-a suferit niciun proces prealabil este nevoiede arderea unei mari cantitati de energie, fata de acest tip de preparate dincarne ce pentru a fi asimilate de organism necesita consumul unei mici cantitatide energie; Unele produse din carne, paine, precum si anumite bauturi obtinute,ofera organismului uman capacitata de-a posti lung timp dupa aceea; iar altelepot face sa sporeasca sensibilitatea corpului uman, intarindu-l in rezistenta si vigoare.

"Detinem farmacii sau magazine unde sint vindute produse medicinale. Si este usor de imaginat ca avind o asemenea varietate de animale si plante, multmai mare decit cele pe care le aveti in Europa - pentru ca noi cunostem ceea ceaveti - drogurile si ingredientele medicinale trebuie sa fie deasemenea in aceiasimare varietate. Pe linga asta, ele variaza si in functie de vechimea si timpul incare au fost supuse proceselor fermentative. In procesul producerii lor nu sintutilizate doar procedeele perfectionate de distilare si separare, ci indeosebi celin care sint supuse la temperaturi moderate si filtrarea prin diverse straturiseparatoare, fermenti si substante; dar pastrind aceeasi compozitie in care seregasesc in formele lor naturale, simple. "Am ajuns sa detinem o asemenea arta a ingineriei mecanice pe care voi inca n-ati atins-o; ce ne furnizeaza o serie de produse; ca hirtie, pinze, matasuri;lucruri minunate obtinute din fire de o splendida stralucire; excelente matrite simulte altele; dar si magazine care prin produsele puse in vinzare nu sintdestinate utilitatilor vulgare. Pentru ca trebuie sa stiti, ca aceste lucruri desprecare am vorbit mai inainte, sint utilizate in mare parte pentru trebuintele regatului;dar ele isi au originea in inventiile pe care le-am realizat si le pastram atit camodele cit si ca principii.

"Posedam furnale de-o mare diversitate unde sint obtinute diferite conditii deardere; temperaturi inalte la care se ajunge intr-un scurt timp; un foc puternic siconstant; slab si linistit; exploziv; uscat; umed; si altele asemea. Dar mai presusde toate avem tipuri de ardere ce imita procesele ce au loc pe Soare si calduraemanata de astrele ceresti, in care exista diferite decalaje de temperatura si -asa cum sint acestea - emana lumina, cresc in intensitate si revin la starea

Page 27: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

initiala, cu ajutorul carora putem produce efecte extraordinare. Pe linga acesteautilizam caldura obtinuta din fermentarea gunoiului de grajd, a resturilor vegetaleincomplet digerate de animale; si din corpul si singele lor; dar si din finul siplantele ce au fost scoase din adapost umede; varul nestins; si multe alteleasemenea. Mecanisme ce genereaza caldura prin miscare, datorita frecarii. Si in continuare, regiuni puternic izolate; dar si regiuni aflate la mare adincime subpamint, unde datorita conditiilor naturale sau celor obtinute artificial este produsacaldura. Aceste tipuri de caldura sint utilizate pentru anumite operatii pe care leintentionam si care impun acest tip de procese.

"Am construit diferite Case Prototip pentru a demonstra influenta luminii siradiatiei solare asupra mediului ambiant; dar si influenta culorilor utilizate; simodul cum organismul este afectat in lipsa obiectelor colorate si transparente;va putem prezenta toate culorile pe care le-am folosit; nu sub forma curcubeului- asa cum transpare lumina imprastiata de pietrele pretioase si prisme - ci doarin una din culorile lui. Va prezentam deasemenea toate posibilitatile demultiplicare a luminii ce poate fi purtata la mari distante intr-o astfel de formaincit pot fi distinse cele mai mici linii si puncte. Dar si toate culoriile luminii; toateformele de miraj si iluzie ce pot fi insela vederea, ca dimensiuni, forme, tipuri demiscare, culorile sub toate formele in care se manifesta umbrele. Am descoperitmetode speciale inca necunoscute pentru voi, prin care poate fi reprodusalumina originala emanata de diferite corpuri. Am reusit sa vizualizam obiecteleaflate la mari departari; obiectele de pe bolta cereasca aflate in locuriindepartate; si sa reprezantam aceste obiecte de care ne despart mari distanteca si cind ar fi linga noi; dar am reusit sa facem obiectele aflate in apropierea lorsa para ca si cum ar fi in vecinatatea noastra; simulind imaginea lor, desi ele seafla situate la o distanta uriase fata de noi. Am reusit sa imbunatatim capacitateavizuala cu mult peste cea conferita de lunetele sau binoclurile utilizate pinaacum. Am realizat instrumente perfectionate capabile sa redea chiar si corpuride dimensiuni minuscule intr-o forma clara si distincta; ca forma si culoarea unorinsecte si viermi minusculi, impuritatile si fisurile din pietrele pretioase,posibilitatea de-a face observatii asupre structurii singelui si urinii, ce prinmetodele obisnuite nu pot fi realizate. Putem reproduce artificial curcubeul,aurora boreala si cercuri de lumina. Putem reprezenta toate modalitatile dereflectie, refractie, si multiplicare a razelor de lumina vizibila apartinindobiectelor.

"Avem pietre pretioase de toate felurile, multe dintre ele de o mare frumusetesi necunoscute inca pentru voi; cristale si diferite tipuri de sticla; printre eleexista numeroase metale vitrificate, ca si alte sortimente din materiale utilizatepe linga cele pe care voi obisnuiti sa le adaugati in compozitia sticlei. Uneletipuri de fosile si minerale imperfecte pe care nu le detineti. Asemanatoaremagnetitelor naturale, de o extraordinara puritate; dar si alte tipuri de pietre rare,atit naturale cit si produse in mod artificial.

"Am ridicat Case ale Sunetului, speciale construite pentru analiza sunetelor,in care este experimentata si demonstrata intreaga gama a sunetelor si modullor de generare. Avem armonii formate din patrimi de note si sunete ce au odurata de scurgere mai mica decit in mod obisnuit. Diferite instrumente muzicalenecunoscute la voi, multe dintre ele scot sunete mult mai suave decit oricaredintre instrumentele pe care le detineti, impreuna cu clopotei si discuri ce scot

Page 28: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

sunete minunate si incinta urechea. Reprezentam sunetele pe cit de intens, peatit de profund; la fel cum sunetelor puternice le atenuam intensitatea si efectulstrident; redam universul sunetelor intr-o vasta gama de vibratii si modulatii cepastreaza in intregime caracteristicile lor originale. Reprezentam si imitam toateliterele si sunetele articulate, notele si sunetele produse de pasari si animale.Este de un real ajutor sa putem spori capacitatile auditive permitind in acest modperceptia acestei lumi minunate a sunetelor. Putem reproduce cele mai stranii sideosebite ecouri, dar le si creem artificial putind astfel reflecta vocea incit pare afi reprodusa de mai multe ori; altele pot reda o voce la o intensitate mult maimare decit cea initiala; mult mai stridenta si mult mai profunda; ce pot reda ovoce in mod diferit fata de cea initiala in ceea ce priveste pronuntia literelor sicuvintelor articulate. Detinem mijloacele de-a converti sunetele in linii sifluieraturi ce pot fi transmise de-a lungul unor linii necunoscute pentru voi, pinala mari distante.

"Avem Case ale Aromelor, unde sint testate si exersate capacitatile olfactive si gustative. Multiplicam arome, ceea ce poate parea la fel de straniu. Imitamaromele putind face ca aromele utilizate intr-un anumit amestec sa aiba un miroscu totul diferit fata de cele initiale. Putem imita anumite arome astfel incit elereusesc sa induca in eroare capacitatile gustative ale oamenilor. In acesteconstructii se afla deasemenea si atelierele de preparare a prajiturilor; unde sintpregatite toate produsele dulci, siropate, preparate din aluat fraged, dar sidiferite sortimente de vinuri, bulion si sosuri; intr-o varietate mult mai mare decitse intilneste la voi.

"Avem Case ale Masinilor unde sint realizate motoare si instrumente pentrutoate tipurile de mecanisme. Prin simularile si experimentele realizate aicidevine posibila realizarea unor mecanisme capabile sa utilizeze fortele depresiune cu un randament de transfer mult superior fata de cele la care voi atireusit sa ajungeti pina acum; presiunile ce se pot atinge aici sint superioareoricaror mecanisme sau motoare pe care le detineti voi: dar ele sint obtinute cuun efort mult mai mic, utilizind forte ce sint multiplicate prin intermediul unormecanisme cu pirghii, cu roti, dar si pe alte cai; reusindu-se obtinerea unor fortemult mai puternice si violente; ce intrec prin forta lor exploziva presiunileobtinute in cele mai mari piese de artilerie pe care le detineti. Realizam toatetipurile de tehnica de lupta si instrumente de razboi: dar si noi amestecuri sicompozitii de praf de pusca ce ard in apa cu puterea fulgerului fiind imposibilastingerea lor; toata gama de artificii realizate atit pentru utilitatea lor, cit si pentrudivertismentul publicului cu prilejul unor evenimente speciale. Am reusit saimitam zborul pasarilor; realizam aparate ce fac posibila cucerirea spatiului decatre om. Construim vase capabile sa deplaseze la mari adincimi sub apa si inriurile ce se varsa in mari; am realizat suportul tehnic si echipamente pentruinotul la adincime. Ceasuri neobisnuite si mecanisme de intors, chiar si citevatipuri de perpetuum mobile. Imitam cu ajutorul imaginilor miscarile omului si acelorlalte creaturi vii, miscarile pasarilor, pestilor si serpilor. Dar in acelasi timpam creat o mare diversitate de alte mecanisme, neobisnuite prin calitatileaerodinamice, prin echilibrul perfect si acuratetea realizarii lor.

"Avem Case ale Matematicii unde sint realizate cele mai moderne instrumente pentru studiul geometriei si al astronomiei.

Page 29: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

" Detinem Case ale Amagirii Simturilor unde sint experimentate modalitatile de inducerea in eroare a judecatii umane; sint interpretate toate posibilitatile de manipulare prin care poate fi inselata perceptia corecta a realitatii, aparitiile false, impostura, iluziile; si falsele rationamente generate de acestea. Si cu siguranta veti putea crede cu destula usurinta ca noi care detinem asemenea lucruri cu adevarat naturale, ce stirnesc pe buna dreptate admiratia, putem genera in interiorul unei lumi a particularitatilor amagirea facultatilor de judecata; daca am dori sa imbracam intr-o aparenta inselatoare toate aceste eforturi si actiuni pentru a le face sa para mult mai miraculoase. Dar noi avem oroare fata de orice tip de impostura si neadevar dupa cum citeva dintre acestea sint cu desavirsire interzise pentru toti semenii nostri sub pedeapsa amenzii si dizgratiei publice; astfel incit ei nu vor cuteza sa infatiseze niciun lucru sau actiune naturala altfel decit ea se prezinta, incercind sa infrumuseteze sau sa umfle faptele, ci doar sub forma pura sub care ea s-a manifestat, fara a fi alterata in niciun fel, sau a fi insotita de orice fel de ciudatenii.

"Acestea sint fiul meu bogatiile Casei lui Solomon.

"Iar acum iti voi arata citeva din indatoririle si indeletnicirile semenilor nostri:doisprezece dintre noi navigheaza spre tarile indepartate sub numele unor altenatiuni, pentru a-l ascunde pe cel al nostru; ei ne aduc carti, idei si monstre dinexperimentele efectuate in toate celelalte parti ale lumii. Pe acestia ii numimNegustorii Luminii.

"Trei dintre noi reunesc intrega experienta umana ce a fost consemnata de-alungul timpului in toate cartile lumii. Pe acestia ii numim Predatori.

"Trei se ocupa cu extragerea experientei dobindite prin intermediulexperimentelor mecanice; dar si din stiintele umaniste; precum si a aplicatiilor care n-au fost inca aduse la stadiul de arte. Pe acestia ii numim Oamenii Breslei.

"Astfel, avem alti trei care sint angajati in efectuarea de noi experimente, iaracestia vor alege singuri directiile in care doresc sa efectueze experimentele lor.Ei sint numiti Minerii sau Pionierii.

"Alti trei se ocupa cu redactarea experimentelor in patru forme esentialedescrise in tabele si sectiuni tocmai pentru a le reaseza in cea mai buna luminaastfel incit sa poata fi extrase din ele toate observatiile si axiomele ce ar decurgede aici. Acestia sint Compilatorii.

"Un alt grup alcatuit din trei persoane isi indreapta eforturile spre experientadobindita in salile de laborator de colegii lor, cu intentia declarata de-a extragede aici toate cunostintele si folosele practice ce pot imbunatati viata omului, darcare pot fi la fel de bine folosite si pentru a demonsta pe deplin cauzele,mijloacele de prognoza a fenomenelor naturii si pentru descoperirea facila siclara a principalelor valori ale omului. Ei sint numiti Donatorii sau Binefacatorii.

"Apoi, dupa numeroase consultari si intruniri la care participa intreaga noastra suflare pentru a examina modul de organizare al laboratoarelor si colectiilor, trei dintre noi sint desemnati pentru a se ocupa de trasarea directiilor

Page 30: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

spre care sa se indrepte noile experimente, pentru a putea patrunde si mai adinc decit pina acum in acest mister in care ne inconjoara natura. Ei sint numiti Lampile.

"Alti trei se vor ocupa de executia experimentelor ce au fost deja trasate si deraportarea lor. Pe acestia ii numim Inoculatorii.

"In cele din urma trei dintre noi vor fi insarcinati sa ridice cu ajutorulexperimentului toate aceste descoperiri primare la rangul unor mari observatii,axiome si aforisme. Ei sint Interpretii Naturii.

"Asa cum va imaginati avem novici si ucenici astfel incit sa asiguresuccesiunea tuturor oamenilor angajati in aceste proiecte de inceput, incitmunca inceputa de ei sa fie incununata de succes; pe linga ei exista un marenumar de insotitori si slujbasi, barbati si femei. Pe linga toate acestea tinemconferinte in care hotarim care dintre rezultatele experimentelor si inventiilordescoperite le vom publica si care nu; in acelasi timp luam tuturor un juramint depastrare a secretului pentru a tine sub tacere toate acele lucruri ce consideramca trebuie sa ramina secrete; chiar daca unele dintre ele le vom dezvalui cindvaunor state, iar altora nu.

"Conform regulilor si traditiilor, avem doua galerii frumoase si spatioase; intr-una dintre ele, sint pastrate esantioane si modele din cele mai rare siextraordinare inventii, in timp ce in cealalta, sint depozitate statuetele celor mai renumiti inventatori. Aici se afla si statuia lui Cristobal Colon, cel care adescoperit Indiile de Vest; de asemenea inventatorul corabiilor; calugarul care a descoperit praful de pusca utilizat si in artilerie; cel care a inventat muzica;inventatorul scrierii; descoperitorul tiparului; cel care a descoperit observatiile in astronomie; inventatorul mestesugului prelucrarii metalelor; inventatorul sticlei;cel care a descoperit utilitatea cresterii viermilor de matase; creatorul vinului; cel care a descoperit cerealele si procesul de fabricare a painii; inventatorulzaharului: precum si a multor alte traditii pe care le aveti. Apoi, avem propriinostri inventatori ce au descoperit lucruri extraordinare; pe care intrucit voi nicimacar nu le-ati vazut, ar dura prea mult sa le fac o descriere; si pe linga asta,fara o corecta intelegere a acestor descrieri puteti cadea cu usurinta victimaerorii. Pentru fiecare descoperire de valoare noi am ridicat inventatorului sau ostatuie si i-am acordat o generoasa si onorabila rasplata. Unele dintre acestestatuete sint de alama; altele sint din marmura si piatra; altele sint din cedru sidintr-un lemn deosebit, impodobite si poleite in aur; unele sint din fier; altele dinargint; iar ultimile sint sculptate in aur.

"Tinem in fiecare zi diferite servicii religioase si-i inchinam lui Dumnezeuimnuri de multumire pentru minunata sa opera; si prin rugaciunile noasteimploram ajutorul si binecuvintarea sa pentru a lumina stradaniile noastre si a le transforma in utilitati care sa poarte amprenta sa divina plina de gratia sa.

"In final, avem circuite sau vizite ale principalelor cetati din regat; pentru a sprijini raspindirea noilor inventii a caror punere in circulatie socotim ca este de mare utilitate. Si afirmam public ca fiind deplin explicabile si naturale:prognosticul bolilor, calamitatilor naturale, molimilor, invaziilor provocate decreaturile trimise ca o pedepsa, foametei, furtunilor, cutremurelor, marilor

Page 31: Francis Bacon - Noua Atlantida [Ibuc.info]

inundatii, cometelor, prognoza temperaturilor anului, dar si a altor previziuni de acest fel; si astfel devine posibil ca in urma acestor previziuni sa aiba locdezbateri cu privire la modalitatle de prevenire si sa poata fi descoperite remedii in fata acestor noi amenintari.

" In momentul cind a terminat de spus toate acestea s-a ridicat; conformuzantelor, am cazut in genunchi la picioarele sale in timp ce el si-a lasat minadreapta pe capul meu si mi-a spus: "Dumnezeu sa te binecuvinteze fiul meu; si Dumnezeu sa binecuvinteze aceasta relatie pe care am asezat-o, dindu-ti tie libertatea de-a o face cunoscuta spre a putea sa lucreze si in folosul celorlalte natiuni; pentru ca noi sintem asezati aici, pe un tarim necunoscut, ascunsi prin vointa lui Dumnezeu."

Si cu aceste cuvinte s-a indepartat; nu inainte insa de-a ne acorda o suma ce se ridica la echivalentul a doua mii de ducati, ca un dar pentru mine si sotii mei. Pentru ca ei ofera cu toata dragostea astfel de daruri de fiecare data cind se iveste ocazia, fiind inzestrati cu mare noblete sufleteasca.

[ Textul manuscrisului a fost lasat neterminat. ]

Tr. CasCarino