Francis Bacon Noua Atlantida

Click here to load reader

  • date post

    24-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    70
  • download

    7

Embed Size (px)

description

roman

Transcript of Francis Bacon Noua Atlantida

  • http://www.ebooksread.com

    NOUA ATLANTIDA de Sir Francis Bacon

    Nota Introductiva

    Dr. Rowley, executorul testamentului literar al lui Bacon a publicat Noua Atlantida in 1627, la un an dupa moartea autorului. Ea pare sa fie scrisa in 1623,in perioada de intensa activitatate literara ce-a urmat prabusirii carierei salepolitice. Niciuna din scrierile lui Bacon nu ne-a oferit intr-un spatiu asa de scurt oimagine atit de vie asupra preferintelor si aspiratiilor politice ale autorului asacum o face acest fragment, parte a unui plan grandios de organizare a unui statideal. Generozitatea, spiritul iluminist, demnitatea si splendoarea, spiritul publicsi pietatea locuitorilor din Bensalem, reprezinta acele calitati ideale pe care omulde stat Bacon si le-a dorit mai degraba decit a sperat sa le vada devenitetrasaturi caracteristice pentru propria sa tara; iar in Casa lui Solomon il gasim peBacon, omul de stiinta, lasat in voia propriilor sale viziuni profetice asupraviitorului cunostintelor omenesti, fara niciun fel de restrictii. Niciun cititor oricit debine informat cu privire la procesele si rezultatele cercetarilor stiintei moderne,nu poate sa nu ramina profund impresionat in fata numeroaselor estimariprofetice pe care si le-a imaginat Bacon asupra realizarilor timpurilor moderne.Planul de organizare al maretului sau colegiu formulaza liniile principale alecercetarii moderne universitare; si atit in stiintele aplicative cit si in cercetareapur stiintifica, el anticipeaza intr-un mod surprinzator o mare parte din inventiilesi descoperirile recente. "Noua Atlantida" reprezinta in acelasi timp o alta calealeasa de catre Bacon pentru a exprima convingerile sale interioare. In ciudaschemei entuziaste si a largului orizont ce-l infatiseaza in cautarea adevarului,Bacon are intotdeauna un ochi pentru utilitate. Progresul urmarit de stiinta esteconceput de el doar ca o cale catre aplicabilitatea practica, menita a sporicontrolul omului asupra naturii, a gradului de confort si comoditate al omenirii.Pentru metafizica pura, sau oricare alta forma de gindire abstracta care nu areca rezultat niciun 'fruct', Bacon are un interes scazut; si aceasta preocupare inceea ce priveste utilitatea este dovedita de aplicatiile practice ale descoperirilorrealizate de scolarii din Casa lui Solomon. Interesul muncii sale nu se opresteinsa aici. Pentru ca aici sint expuse multe din idealurile sale stiintifice si politicepe care noi inca nu le-am atins, dar care contin numeroase elemente de valoarecapabile de influente si sugestii pentru viitor.

    Noua Atlantida

    Navigam dinspre Peru - unde ne-am prelungit sederea de-a lungul durateiunui intreg an - catre China si Japonia, prin Marea Sudului; luasem cu noi toateproviziile necesare pentru douasprezece luni; si o vreme am avut parte de un

  • vint prielnic ce batea dinspre est, cu toate ca de aproape cinci luni si ceva eraslab in intensitate si inaintam cu greu. S-a intimplat insa ca vintul sa devinaschimbator si pentru o vreme a batut invariabil catre vest, astfel ca n-am pututstrabate nici macar o mica parte din drum, incit uneori ne gindeam chiar safacem cale intoarsa. Dar mai apoi se ridica din nou in rafale puternice ce suflaudin sud cu un punct spre est ce ne purtau si asta era cam tot ce puteam face,catre nord; in acest timp proviziile noastre s-au sfirsit desi le-am folosit cu ceamai mare chibzuinta. Astfel ca ne-am trezit ajunsi in mijlocul celei mari pustietatide ape din lume fara niciun fel de provizii, ca niste biete suflete pierdute ceeram, pregatindu-ne nu pentru viata ci pentru moarte. Mai inaltam inca glasurilesi inimile noastre catre ceruri spre Dumnezeu, implorindu-i mila pentru a faceuna din minunile sale si asa cum la inceput a descoperit fata adincului si a adusinaintea sa tinut uscat, tot asa sa gaseasca un tinut pentru noi, astfel incit sa nune lase prada pieirii.

    Si s-a intimplat insa ca in ziua urmatoare pe inserate am vazut la citeva mileinaintea noastra catre nord, ceva, ca si cum ar fi fost o perdea de nori desi, cene-au dat o speranta ca acolo poate fi uscat; stiam cu totii ca acea parte a MariiSudului era complet necunoscuta; si se putea intimpla ca sa existe acolo insulesau continente ce pina atunci nu fusesera inca descoperite. De aceea amschimbat cursul in acea directie de unde am vazut intreaga noapte ridicindu-sedin mijlocul apelor insula; in zorii noii zile am putut distinge clar, in fata privirilornoastre se dezvaluia un intins tinut, un tarim plin de cringuri si tufisuri; ce ilfaceau sa para a fi mult mai intunecat. Si dupa ce am navigat timp de o ora sijumatate am intrat intr-un loc adapostit ce ne oferea un refugiu, portul unuifrumos oras; care desi nu era de proportii grandioase, era construit intr-un modremarcabil si privit de pe mare oferea o perspectiva incintatoare; si am meditatfiecare minut, tot timpul cit a durat pina am ajuns pe acest pamint, privind latarmul ce se apropia incet oferindu-ne acestui tinut. Dar aproape imediat auaparut mai multi oameni ce tineau un soi de bastoane in maini ce - dupa cumparea din gesturile lor - incercau sa ne interzica sa sa debarcam la tarm; totusi,gesturile pe care le faceau nu erau insotite de strigate si nici nu pareau a a fiviolenti, ci prin acestea lansau avertizari ca doreau sa raminem la o anumitadistanta. Prin urmare, fara a simti nici cea mai mica atitudine potrivnica noua,eram anuntati de ceea ce aveam de facut. Intre timp, au trimis catre noi o micaambarcatiune ce purta aproximativ opt persoane; unul dintre ocupanti avea inmina un baston dintr-o trestie galbuie placata la ambele capete cu o foitametalica albastra, ce s-a urcat pe vasul nostru fara sa arate niciun semn deneincredere fata de noi. In momentul in care a vazut ca cei mai multi am luatpauza si eram strinsi in jurul sau, a scos un mic sul de pergament - ceva maigalben decit cele pe care le folosim noi si stralucitor ca folia unei mese de scris,dar dealtfel moale si flexibil - si l-a inmanat unuia dintre noi ce se gasea inprimul rind. Pe acel pergament erau scrise in vechea limba semita, in greacaveche, intr-o buna latina, precum si in limba spaniola, aceste cuvinte: "Nu estepermisa debarcarea pentru niciunul dintre voi; si sa va ingrijiti astfel incit saputeti face aprovizionarea cu tot ce va este necesar pentru a parasi acestetarmuri in rastimpul a saisprezece zile, cu exceptia cazului in care vi se vaacorda un timp suplimentar. Intre timp, daca doriti apa proaspata sau hrana, sauaveti nevoie de ajutor pentru a ingriji bolnavii, sau daca nava voastra are nevoiede reparatii, scrieti aceste doleante si ne vom obliga sa implinim tot ceea ce tinede un gest de caritate. Acest pergament purta o pecete insemnata cu un inger;

  • aripile lui nu erau deschise, ci le purta strinse, atirnind pe linga el; iar alaturi, seafla o cruce.

    Fiind inmanate acestea, ofiterul s-a reintors pe uscat lasind doar un servitorprin intermediul caruia trebuia sa transmitem raspunsul. Luind in consideraretoate astea, in mijlocul nostru domnea o stare de nedumerire. Interzicerea de-adebarca si avertismentul ce-a venit atit de repede, ne-au tulburat intr-o maremasura; pe de alta parte, descoperirea ca acei oameni cunosteau toate acestelimbi si parerau plini de umanism, ne-a mai linistit intr-o oarecare masura. Darmai presus de toate acestea, semnul crucii de pe pergament era pentru noi unmotiv de mare bucurie si-l priveam ca pe un semn trimis de la Dumnezeu.Raspunsul nostru a fost in limba spaniola; in linii mari era acela ca nava noastrase gasea in bune conditii; asta deoarece ne-am confruntat mai degraba cu omare calma lipsita de vint sau cu vint ostil, decit cu furtuni. Cei mai multi dintrenoi erau bolnavi intr-un stadiu destul de grav; astfel ca daca nu le va fi permis sadebarce vietile lor vor fi puse in primejdie. Au mai fost specificate si citeva altedorinte pe care le aveam; adaugind ca posedam un mic stoc de marfuri, iar dacavor binevoi le putem comercializa pentru a ne suplini nevoile, fara sa fie aplicateobisnuitele taxe asupra lor. Am oferit un dar in pistolete pentru servitori si un topde catifea de culoarea purpurei in semn de pretuire fata de ofiter; dar servitoriiau evitat sa le ia si abia de s-au uitat la ele; in aceste conditii ne-au parasit,inapoindu-se cu o alta ambarcatiune ce a fost trimisa in acest scop.

    Trei ore mai tirziu, dupa ce a fost inaintat raspunsul nostru, a fost trimis unpersonaj - dupa cum parea - de rang inalt. Purta o roba cu mineci largi, unchamolet [un gen de tesatura exotica de pret. n.t.] de apa de o minunata culoareazur, un model mult mai stralucitor decit cel intilnit la noi. Celelalte haine alesale erau de culoare verde, asa cum era si acoperamintul capului ce avea formaunui turban, insa mult mai elegant si nu atit de mare ca cele pe care le poartaturcii; bucle din parul sau ieseau de sub marginile lui. El a sosit intr-o barcapartial poleita cu aur ce purta doar patru persoane; era urmata de alta in care seaflau insotitorii sai in numar de douazeci. Cind s-a aflat la distanta unei lovituride sageata ne-au facut un semn ca puteam trimite o ambarcatiune care sa seintilneasca cu ei; ceea ce de indata am si facut trimitind salupa de bordimpreuna cu capetenia noastra insotita de patru dintre noi. Cind ne-am aflat ladistanta de sase yarzi, ne-au facut semn sa oprim si sa nu mai inaintam; ceea cede indata am si facut.

    Dupa care, personajul pe care l-am descris mai sus s-a ridicat si cu vocetunatoare a intrebat in spaniola: "Sinteti crestini?", la care noi am raspuns: "Da,sintem crestini"; eram mult mai putin t