8/12/2019 Filipicele Cicero

1/5

Filipica I

Dupa savarsirea atentatului impotriva lui Caesar, Brutus ridicase pumnalul sangerand sipronuntase numele lui Cicero, felicitandu-l pentru instaurarea libertatii. Dusmanii lui Cicero au

speculat acest gest, socotindu-l pe marele orator drept complice al conspiratorilor.Senatorii fura conocati in templul zeitei Tellus ( divinitatea pamantului) pentru a treia zi dupasangerosul eveniment. La acest consiliu luara parte si Cicero si arcus !ntonius. Din discutii secontureaza tendinta de impaciuire. "n acelasi sens vorbeste si Cicero, iar consului arcus

!ntonius, partizan devotat al lui Caesar, nestiind ce curs vor lua evenimentele, adopta o pozitiede compromis, pentru a pastra puterea. Cassius fu invitat sa ia masa la !ntonius, iar ceilalticon#urati fura poftiti la senatori acasa. Cand toata lumea avea impresia unei reconcilieri, crezandca ordinea fusese restabilita in republica, Brutus si Cassius parasesc pe neasteptate $oma.Cicero ii urmeaza, cu gandul de a poposi in %recia. !ntonius actiona ca un dictator. &ieriseregele, dar nu si regatul. 'l lua otarari de unul singur, pretinzand ca o face in numele poporuluisi al Senatului roman. Cassius ii scrie lui Cicero, eprimandu-si nemultumirea fata de aceastastare de fapt. De la Leucopetra, Cicero se abate din drum, a#ungand dupa multa sovaiala la$oma.

La * sptembrie ++, cand !ntonius convoaca sedinta Senatului, Cicero gaseste destule preteteca sa nu participe. !cesta, furios de refuzul lui Cicero, declara in fata senatorilor ca va veni cu oceata, spre a-i sparge usile casei si a-l aduce cu forta la sedinta. !fland acest lucru, Cicerorosteste ciar a doua zi, in fata acelorasi senatori, prima cuvantare ( filipica) impotriva lui

!ntonius.

Filipica a II-a

Se scursesera trei saptamani de la rostirea primului discurs impotriva lui arcus !ntonius. Cutoate ca, in cuvantarea intai, Cicero fusese moderat in epresii, !ntonius se supara cumplit.Convoaca sedinta Senatului pentru ziua de septembrie anul ++ a. Cr., la care Cicero,intentionat, nu lua parte. !ntonius, in fraze violente, cauta sa-si #ustifice purtarea, aparandu-se. "nspri#inul sustinerilor sale, citi in sedinta scrisoarea primita de la Cicero, trimisa cu prile#ul

recemarii din eil a lui Clodius, in care marele orator il numea prieten si bun cetatean.ilipica a doua, raspuns la discutiile din sedinta Senatului, este un adevarat model de oratorie.Din aceasta cuvantare reiese adevaratul caracter al lui !ntonius.Dintre discursurile celebre ale marelui orator al lumii veci, acesta este cel mai insufletit, cel maiveement, cel mai incarcat de apostrofe.

Filipica a III-a

Trecusera trei luni inceiate de cand !ntonius ii raspunsese lui Cicero la prima ilipica. Suntem indecembrie ++/ ilegalitatile savarsite de !ntonius se tineau lant. &entru anul urator, Caesarstabilise care anume barbati sa fie in fruntea provinciilor. !ntonius ii scimba fara consimtamantulSenatului, numai prin vot popular, spre a-si insusi %allia Cisalpina in locul lui Decimus Brutus sispre a putea stapani $oma, cu legiunile lui. Surveni insa un fapt neprevazut de !ntonius0

1ctavius, nepot si fiu adoptiv al dictatorului Caesar, al carui nume il poarta acum ( Caius "uliusCaesar 1ctavianus, sau simplu0 Caesar, cum ii spune Cicero in aceasta ilipica), cutreiera "taliain lung si in lat, strange veterani si atrage de partea sa doua dintre legiunile lui !ntonius.

!sadar, legiunile la care nada#diua !ntonius a#ung in mana lui 1ctavius.Trecand in %allia Cisalpina, !ntonius se ciocneste cu legiunile comandate de consului desemnatDecimus Brutus, care primise aceasta insarcinare din partea Senatului. Lupta se la utinaspulbera definitiv pretentiile dictatoriale ale lui !ntonius.&rintr-un decret, se da putere de lege actelor lui Decimus Brutus. Senatul, poporul, inaltiimagistrati sunt multumiti. Batranul Cicero reine in $oma si este aparatorul fervent al initiativelor

8/12/2019 Filipicele Cicero

2/5

lui 1ctavius, mostenitorul lui Caesar, nade#dea de moment a republicii."n sedinta Senatului din decembrie, anul ++, Cicero rosteste cea de-a treia filipica, propunandcetatii sa apere libertatea si sa se aduca multumiri publice lui 1ctavius pentru actele salepatriotice, ca si lui Decimus Brutus.2otararile Senatului, luate in aceasta sedinta, sunt redactate cu pricepere de Cicero, care slu#eacu devotament cauza apararii republicii, in aceste zile de grave amenintari si mari neintelegeri.

Filipica a IV-a

"n dupa-amiaza aceleiasi zile, decembrie ++ a.Cr., in care rostise in fata senatorilor cea de-atreia cuvantare, Cicero pronunta in fata poporului, adunat in for, cea de-a patra ilipica.arele orator informeaza poporul asupra celor discutate in Senat in dimineata aceleiasi zile, fiindmereu intrerupt de ovatiile multimii, care-l aclama cu titlul de pater patriae. Cuvantarea a patra nueste, prin urmare, decat o prescurtare a celei precedente. Cicero lauda in fata poporului, in frazeavantate, pe tanarul 1ctavius, pe consului desemnat Decimus Brutus, legiunile a "3-a si artia,adreseaza apoi poporului, asa cum procedase si fata de senatori, indemnuri staruitoare de a-lconsidera pe arcus !ntonius dusmanul neimpacat al republicii.

Filipica a V-a

2irtius si &ansa intrara in functiunea celei mai inalte magistraturi la calendele lui ianuarie, anul +4i.2r.. Senatul fu convocat in sedinta, sedinta mult asteptata de toti, dar cu deosebire de batranulCicero. $aportul, cerut in sedinta din decembrie ++, nu contine nici o vorba aspra, consulii fiindconvinsi ca se poate negocia o impacare cu !ntonius. Se da intai cuvantul celui mai in varsta,consularului 5uintus ufius Calenus, care este de parere sa se trimita deleati la !ntonius, ca sa-lpofteasca la discutii, intrucat, sustinea el, nu putea fi condamnat un om fara a fi ascultat. 'lpropunea ca !ntonius sa fie sfatuit sa revina sub autoritatea Senatului. ai multi senatori sa-ualaturat acestei propuneri."n fata senatului, adunat in Capitoliu, Cicero combate cu veementa propunerea lui Calenus.arele orator arata bucuria care a cuprins toata suflarea la redobandirea libertatii. 'ste de pareresa nu se poarte niciun fel de discutii cu !ntonius atata vreme cat el are arme in maini. &rindecretul Senatului a fost declarat dusman al republicii, prin urmare nu mai aveau ce discuta cu el.

"n treacat, nu ii scapa din vedere sa arate apoi ca propunerea vine de la un dusman al lui Brutussi prieten politic al lui arcus !ntonius."n partea a doua a cuvantarii, Cicero cere Senatului recompense pentru aparatorii republicii,Brutus si tanarul 1ctavius, ca si pentru vite#ii ostasi ai celor doua legiuni, a "3-a si artia, printrecare Cicero strecoara, nemotivat, si pe Lepidus cu armatele lui. 6rmeaza apoi laudeneprecupetite la adresa tanarului Caesar 1ctavius."n inceiere, Cicero cere sa se ia masuri energice si urgente impotriva lui arcus !ntonius.

Filipica a VI-a

Dupa dezbateri furtunoase, onorurile si distinctiile propuse de Cicero au fost acordate cuunanimitate de voturi, dar declaratia de razboi preconizata de Cicero n-a intrunit asentimentultuturor senatorilor. Desi delegatia catre !ntonius, compusa din trei barbati de state, consulari

batrani ( Servius Sulpicius, Lucius &iso si Lucius &ilippus) a fost constituita, mandatul cu care auplecat acestia, redactat de insusi Cicero, era o declaratie de razboi in toata puterea cuvantului.Lui !ntonius i se cerea0 sa inceteze asedierea utinei, sa treaca $ubiconul si sa paraseascaprovincia %allia, lasand-o lui Brutus, asa cum decretase Senatul. Cu totii erau convinsi ca

!ntonius nu se va supune otararii Senatului, mai cu seama ca, prin oamenii lui, era informatpermanent de tot ceea ce se petrecea in $oma si, bineinteles, de discursurile tinute de Cicero infata senatorilor si a poporului.2otararea de a trimite o delegatie la !ntonius nu era deloc pe placul lui Cicero, care zabovea sase arate poporului adunat in for, nerabdator sa afle rezultatul dezbaterilor. Tribunul poporului

!puleius il otaraste cu greu sa vina in for sa ia cuvantul.

8/12/2019 Filipicele Cicero

3/5

"n ilipica a 3"-a, Cicero nu relateaza poporului mersul dezbaterilor, nici nu acuza pe nimenidintre cei care se ridicasera impotriva parerilor sale. !ratand care este otararea luata, el isieprima totusi convingerea ca !ntonius nu se va supune Senatului, si indeamna poporul sa sepregateasca de lupta.

Filipica a VII-a

"n februarie, anul +4 ". 2r., delegatia trimisa la !ntonius nu se intorsese inca, rezultatul discutiilornu se cunostea, intreaba $oma fierbea de nerabdare sa-l afle mai curand. &rietenii lui !ntoniusramasi la $oma, dintre care cel mai de vaza era Calenus, socrul consulului &ansa, il tineau lacurent, prin scrisori, cu cele ce se intamplau la $oma. "n toiul acestei fierberi, Senatul convoca osedinta. La ordinea zilei erau raportul consulului Caius &ansa asupra unei cestiuni edilitareprivind 3ia !ppia si asupra vistieriei, precum si raportul tribunalului poporului despre Lupercalii.Cicero lua parte la sedinta in calitatea-i de consular. &otrivit uzului, fostii consuli aveau ingaduintasa ia cuvantul cu privire la orice cestiune, nu numai cu privire la cele inscrise pe ordinea de zi.Ciar de la inceputul cuvantarii sale, Cicero anunta ca se va abate de la subiect/ apoi,adresandu-se consularilor, isi eprima regretul ca acestia nu era convinsi de faptele criminalecomise de !ntonius, pe care il socoteau insa cetatean al $omei. "n timp ce vorbea, in sala seasternu o liniste desavarsita, privirile tuturor fiind atintite catre el. !dept statornic al pacii, Cicero

aduce iarasi in discutie razboiul, aratandu-si convingerea ca de o pace cu !ntonius nici nu puteafi vorba. Ciar daca s-ar a#unge la inceierea unei paci cu el, aceasta n-ar fi durabila si arconstitui un izvor de prime#dii pentru republica. !r fi o pace rusinoasa, care ar in#osi demnitateapoporului.

Filipica a VIII-a

La cateva zile de la sosirea delegatilor de la utina, unul dintre ei, Servius Sulpicius, moare.Ceilalti doi delegati prezentara lui !ntonius mandatele Senatului si, catre sfarsitul lunii februarieanul +4 i. 2r., se intoarsera la $oma insotiti de Cot7la, trimisul lui !ntonius, aducand propunerileacestuia.Se face raportul in fata Senatului asupra rezultatului convorbirilor. Senatul nu accepta insapropunerile lui !ntonius si-i declara razboi, ocolind insa termenul propriu razboi( bellum),

inlocuindu-l cu razmerita ( tumultus) dar si stare de asediu. Cand se citeste acest raport, Ciceronu poate lua cuvantul ca sa discute pe marginea lui. De-abia a doua zi el rosteste cea de-a optailipica. arele orator isi incepe cuvantarea plangandu-se de slabiciunea consulului &ansa si acelorlalti senatori lipsiti de energie fata de purtarea obraznica si dusmanoasa a lui !ntonius, carerefuza sa se supuna autoritatii Senatului, continuand sa asedieze utina.Cicero socoteste absurda distinctia ce se face intre notiunile bellum si tumultus, intrucatamandoua denumeau acelasi lucru0 lupta."n cuvinte mestesugite, marele orator face apel la sentimentele patriotice ale tuturora, cerandu-leca fara ibtarziere sa se ecipeze de razboi."nsusi consului &ansa ii imbratiseaza parerea, cerand si celorlalti sa urmeze indemnul batranuluiCicero.

Filipica a IX-a

Desi senatorii au impartasit parerea lui Cicero epusa in cuvantarea precedenta, totusi !ntoniusnu a fost decretat dusman al patriei. 6n senatus-consult, care sa stabileasca aceasta masurainfamanta nu s-a dat. Consului &ansa convoaca sedinta Senatului pentru a doua zi, cu scopul dea decreta funeralii publice pentru Servius Sulpicius- mort la datorie- facand parte din delegatiacelor trei barbati care trebuiau sa poarte discutiile cu !ntonius.Consulul &ansa, ciar de la desciderea sedintei, face propunerea de a se vota in cinsteamarelui disparut funeralii publice, un monument sepulcral si o statuie de arama.Cicero, legat de Sulpicius printr-o mare afectiune, ia cuvantul si rosteste cea de-a noua ilipica.arele orator dovedeste ca Sulpicius a murit intr-adevar la datorie, ca a plecat bolnav- deci se

8/12/2019 Filipicele Cicero

4/5

ducea la o moarte sigura- dar a dat curs otararii Senatului manat de dragoste de patrie sirespect pentru avutul public. &ropunerile consulului fiind #ustificate, Sulpicius merita o statuie. !r fimeritat-o si in viata fiind. !cesta este subiectul celei de-a noua cuvantari, trecuta si ea in randulilipicelor, intrucat contine unele reflectii asupra razboiului purtat de !ntonius impotriva republicii.&e langa valoarea documentara, acest discurs este important ca fiind singura cuvantare funebradin acea vreme care ni s-a pastrat.

Filipica a X-a

Consulii anului ++ ". 2r., !ntonius si Dolabella, conduceau despotic, deoarece Brutus si Cassius,ucigasii lui Caesar, nu incercasera a eploata succesul ci, temandu-se, plecasera sa-siindeplineasca misiunile incredintate de Senat. Brutus trebuia sa se duca in !sia pentruasigurarea unei aprovizionari in interesul republicii romane, iar Cassius, cu aceleasi insarcinari, inSicilia. 8ici unul, nici celalalt insa nu plecasera unde le ordona decretul dat de Senat, ci, deteama, ratacisera cateva luni- Cassius prin Siria, iar Brutus se opri la !tena."n cateva luni, Brutus, sub pretetul aducerii la indeplinire a misiunii primite, stranse o flota, apoicapata de la arcus Tullius, fiul lui Cicero, tanar de de ani, o legiune, luata prin viclesug de laLucius &iso, locotenentul lui Caius !notnius. Cestorul arcus !puleius si !ntistius 3erus iipusera de asemenea la dispozitie a#utoare armate/ Brutus se simti destul de intarit. !vea sub

ordinele sale aproape cinci legiuni, cand se otara sa patrunda in acedonia. Comandantul celortrei legini romane din "liria, &ublius 3atinius, il primi pe Brutus in acedonia si i se predaimpreuna cu intreaga lui armata."mbatat de neasteptatul succes, Brutus scrise Senatului o scrisoare oficiala, anuntandu-si intrareain acedonia. Senatul fu convocat in sedinta etraordinara de catre consulul &ansa, care primisescrisoarea. "n sedinta Senatului, ciar de la inceputul dezbaterilor, se citi scrisoarea lui Brutus.ostul consul Calenus, prietenul lui !ntonius, Lua cuvantul impotriva actiunii Brutilor, cerandSenatului sa se puna la vot inlocuirea imediata a lui Brutus.Din partea lui Senatului se ridica marele orator si consular Cicero, care ii raspunde lui Calenus.$aspunsul formeaza cuprinsul celei de-a zecea ilipice.

Filipica a XI-a

Caius Cassius, insarcinat de Senat sa plece in Creta si C7rena pentru aprovizionare, nesocotiordinul primit si porni spre Siria. Dupa lege insa, Siria revenea lui Dolabella ca provincieproconsulara. Cassius, cu o armata de zece legiuni, patru mii de calareti si cateva coorte dealiati, il alunga pe Dolabella. Dolabella se retrase etapa cu etapa, oprindu-se in !sia minora, cugandul de a-l indupleca pe Trebonius, reprezentantul Senatului si guvernatorul provinciei, prietenintim al lui Cicero, sa i-o cedeze. Trebonius, intelegand viclenia planului, nu se invoi. Dolabella ilprinse prin surprindere intr-o noapte, la Smirna, si-l ucise in cipul cel mai crud posibil. Dupadoua zile de torturi, capul ii fu infipt intr-un varte# de lance, iar trupul aruncat in mare. Treboniuseste astfel primul dintre ucigasii lui Caesar care cade ucis la randu-i.Sosind vestea la $oma, consulul &ansa convoaca Senatul in sedinta. Dupa vii si furtunoasedezbateri, Dolabella este declarat in unanimitate dusman public. !verea i se confisca. Ciar siCalenus se declara impotriva fostului ginere al lui Cicero. Ca dusman public, purtand pe fruntesemnul infamiei, Dolabella trebuia urmarit cu armele si deposedat de ele. Se propune apoi caprovinciile !sia si Siria sa fie incredintate lui Lucius Caesar, care sa fie investit cu puteridiscretionare si nelimitate. Calenus insa propune sa fie investiti cu aceste pueri cei doi consuli,bravii 2irtius si &ansa. Consulii trebuiau sa-l elibereze pe Decimus Brutus si sa-l urmareasca peDolabella. Departandu-se consulii de "talia, lui Dolabella ii ramanea timp suficient pentru a sepregati iarindu-se in !sia. !stfel se arunca samanta discordiei intre cei doi consuli, 2irtius si&ansa pe de o parte, si Cicero pe de alta. Cassius, la randu-i, se considera #ignit, pentru ca i seluase provincia si nu-i fusese incredintata lui insarcinarea de a-l urmariri pe Dolabella.&rietenii lui Cassius staruiesc pe langa Cicero sa-l sustina. Cassius fiind un republican de seama,Cicero cere Senatului sa-l trateze si pe el ca si pe Decimus si pe arcus Brutus.&ropunerea luiCicero neobtinand ma#oritatea, acesta coboara in for, cautand sa castige de partea sa poporul.

8/12/2019 Filipicele Cicero

5/5

Cassius, desi lipsit de provincie, nu s-a descura#at si a oprit inaintarea lui Dolabella cu fortele decare dispunea.

Filipica a XII-a

&ana acum Cicero nu izbutise decat sa smulga Senatului o serie de otarari care nu fusesera

insa in stare sa convinga poporul roman ca !ntonius este dusman public, inamicul patriei.!ntonius, afland despre decretele Senatului cu privire la cei doi Brutus, pierdu orice nade#de sirelua cu inversunare sporita asediul utinei. Decimus Brutus, care era impresurat, simtindu-seatacat cu forte sporite, trimise stire la $oma despre noile evenimente, ceea ce produse oadevarata consternare. "ndeosebi Cicero era abatut, deoarece vedea ca prin discursurile sale depana atunci nu facuse decat sa indar#easca furia lui !ntonius.De aceea, cand fostii consuli &iso, Censorinus si ufius Calenus propun sa se trimita o nouadelegatie la !ntonius, Cicero tace, neimpotrivindu-se ciar propunerii de a face si el parte dinaceasta noua delegatie. Dupa cateva zile de reflectare insa, in prima sedinta a Senatului, seridica impotriva acestei propuneri, epunand motivele refuzului sau.

!ceasta este cea de-a douasprezecea ilipica rostita in fata senatorilor, in ultimele zile ale luimartie, anul +4 i. 2r.

Filipica a XIII-a

!sa cum aflam din cuvantarea precedenta, delegatia care trebuia sa se duca pentru a doua oarala !ntonius ramane pe loc in $oma, senatorii convingandu-se de inutilitatea ei, in urmadiscursului lui Cicero. Consulul &ansa porneste din $oma cu armata sa catre utena, unde urmasa-si uneasca fortele cu ale lui 2irtius, celalalt consul, si cu ale tanarului 1ctavius, pentru ca,impreuna, sa-l poata infrange pe !ntonius. Dupa plecarea consulului &ansa, Senatul primeste oscrisoare din partea lui Lepidus, in care indemna pe membrii Senatului sa inceie pace cu

!ntonius. Scrisoarea dadea de gandit ma#oritatii senatorilor, caci era scrisa de un general carecomanda o trupa puternica. Daca n-ar fi luat-o in seama, Lepidus putea trece de partea lui

!ntonius, ceea ce ar fi constituit un pericol atat pentru Senat cat si pentru intregul popor roman.Cand cei mai multi dintre senatori erau de parere sa se ceara pace, Cicero isi ridica iarasi glasulimpotriva lui !ntonius.

&e de alta parte, !ntonius, afland ca Setus &ompeius adunase la assilia o armata pe care opunea la dispozitia republicii, adreseaza cu multa abilitate o scrisore consulului 2irtius si lui1ctavius. Cei doi barbati comunica continutul scrisorii lui Cicero. arele orator se duse la insedinta Senatului, care, in lipsa consulilor, era prezidata de pretorul $omei arcus Cornutus, siciti continutul celor doua scrisori/ mai intai scrisoarea lui Lepidus, apoi pe aceea a lui !ntonius, pecare o respinge cu ironie si dispret. Cuvantarea sa se inceie cu sfatul dat lui Lepidus si tuturorade a lasa treburile republicii pe seama senatorilor, caci pacea cu !ntonius nu poate fi inceiatadecat cand acesta va fi depus armele.