faringita acuta

8/15/2019 faringita acuta

http://slidepdf.com/reader/full/faringita-acuta 1/66

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALEINSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN TULCEASCOALA POSTLICEALA SANITARA „SF. LUCA”-TULCEA-

PROIECT

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU FARINGITA ACUTA

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR: OLTEANU MARILENA

ABSOLVENT: GUZENCU RAMONA

TULCEA-2016



2

MOTTO

,,Sanatatea e comoara cea mai pretioasa si cea mai usor de pierdut; totusi, celmai prost pazita.”

E.Augier



4

CUPRINS

Lucrare de diploma ,,Ingrijirea pacientului cu laringita’’......................pag.1

MOTTO.................................................................................................pag.2

Motivatia................................................................................................pag.3

Educatie pentru sanatate........................................................................pag.5

CAP.I – Notiuni de anatomie si fiziologie............................................pag.7

-anatomia laringelui; fiziologia laringelui

CAP.II- Notiuni generale despre boala.................................................pag.9

-Definitie, etiologie, clasificareCAP.III- Manifestari de dependenta. Semne si simptome....................pag.12

CAP.IV- Examene clinice si paraclinice...............................................pag.15

-Interogatoriu; Examen obiectiv; Examen de laborator

CAP. V- Tratament................................................................................pag 18

CAP. VI- Evolutie. Complicatii.............................................................pag.19

CAP. VII- Ingrijirea pacientului cu laringita acuta................................pag.22

CAP. VIII-Cazuri...................................................................................pag. 23

- Caz nursing I

- Caz nursing II

- Caz nursing III

CAP. IX- Concluzii.................................................................................pag.58

CAP. X- Anexe........................................................................................pag. 60

-Tehnici de nursing

BIBLIOGRAFIE......................................................................................pag.66



5

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele auresponsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi sestrǎduiesc prin pregǎtire şi exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎtatea.

Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii, elecoordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa sanitarǎ.

A servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei lor.Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi

limitat nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici deconsideraţii de ordin politic sau social.

Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şirespectul pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu poate sǎia în consideraţie, în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul individual şi social

al asistentelor condiţionat în caz cert de convingeri şi pǎreri personale.Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:

•

pǎstrarea vieţii;•

alinarea suferinţei;•

promovarea sǎnǎtǎţii.

În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie caîn tot acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ vegheze constant lamenţinerea unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice şi tehnice.

Conştientǎ de întinderea responsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţalimitelor, nu recomandǎ şi nu executǎ un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ, iar în cazurgent şi într-o eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai mic detaliu.

•

-Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şiloialitate.

•

-Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi deceilalţi membrii ai echipei sanitare.

•

-Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.•

-Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor

membrii ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliulsǎnǎtǎţii pe plan local, naţional şi international



6

APARATUL RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asiguramecanismul respiratiei: al ventilatiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de lanivelul alveolelor pulmonare - hematoza. Acestea sunt: caile respiratorii superioare(cavitatile nazale si faringele), cele inferioare (laringele, trahee si bronhii) si plamanii,

ca organe principale ale actului respirator. Nasul si cavitatea nazala formeaza primul segment al acestui aparat. Nasul,

formatiunea mediofaciala cu caracteristici specifice fiecarui individ si cu dublu rolfunctional (respirator si olfactiv) imbraca forma unei piramide cu fata in jos

Fosele nazale comunica cu exteriorul prin doua orificii, numite narine, iar cufaringle, prin doua orificii largi, meaturi nazofaringiene. Sinusurile frontale nazalesunt captusite de o mucoasa foarte bogat vascularizata si impartita functional in douaregiuni: una in treimea superioara, mucoasa olfactiva, si una in partea inferioara,mucoasa respiratorie.

Faringele reprezinta locul de incrucisare a caii respiratorii cu cea digestiva, lacare va fi deschis.Laringele, alcatuit dintr-un schelet cartilaginos, indeplineste functional rolul de

a proteja calea respiratorie, ca si rolul unui organ al fonatiei. Calitatile sunetului:intensitatea, inaltimea, timbrul, sunt in raport de amplitudinea si numarul vibratiilor casi de integritatea aparatului de rezonanta, format de cavitatile din jur: vestibullaringian, faringele, cavitatea bucala, cavitatea nazala, ca si sinusurile paranazale.

Traheea este un tub fibrocartilaginos care continua in jos laringele si se intinde pana la nivelul vertebrei a IV-a, a V-a toracala, cu o lungime de 11-13 cm si cu undiametru de circa 2 cm. Ca structura traheea este alcatuita dintr-o tunicafibromusculocartilaginoasa, in grosimea careia se gasesc 6-20 semiinelecartilaginoase, legate intre ele prin ligamente inelare. Posterior, unind cele doua capeteale potcoavei cartilaginoase, se afla membrana traheeala, in grosimea careia se aflamuschiul traheal.

Plamanii reprezinta organele principale ale actului respirator. Ei ocupa aproapein intregime cavitatea toracica, fiind fiecare situati in cate o cavitate pleurala - dreaptasi stanga, separate pe linia mediana de catre mediastinul thoracic



7

Capitolul INOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Anatomia laringelui Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele

este porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie punctul de unire al cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.

Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi

având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în sus, cǎtre faringe,continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginosacoperit cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ.

Scheletul laringian este constituit din cartilajele:•

cricoid;•

tiroid;•

aritenoide;•

epiglota;•

cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.

Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.

Membranele principale ale laringelui sunt:

membrana tirahioidianǎ;

membrana crico-tiroidianǎ;

Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.

Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care leacoperǎ. Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2-2,4 cm la bǎrbaţi.

Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte GLOTA.

GLOTA are douǎ porţiuni:

glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;

glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje aritenoide.

Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de: marginea liberǎ a epiglotei;

rapliul ari-epiglotic;

spaţiul inter aritehoidian.



8

La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎiloraerodigestive superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginiiinferioare a cricoidului.

De la acest nivel în jos începe traheea.Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care

din punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei

şi pentru punerea în tensiune a corzii vocale.Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul

crico-aritenoidian posterior.Trei muşchi asigurǎ închiderea glotei:

-muşchiul cricoaritenoidian;-muşchiul interaritenoidian;-muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).

Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervuluilaringian superior care provine din pneumagastru.

Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi oramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian. Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni

intrinseci şi a muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎinervaţia mucoasei laringiene subglotice.

Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:

•

supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;•

subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura dintrunchiul tirocervical al arterei subclaviculare.

Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi,superiori şi inferiori.

FIZIOLOGIA LARINGELUIFUNCŢIILE LARINGELUI:

1.

1.funcţia de fonaţie;2. 2.funcţia respiratorie;3.

3.funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui,închiderea glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;

4.

4.funcţia sfincterianǎ;5.

5.funcţia reflexǎ.

Funcţia fonatorie:Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene,

cavitǎţii bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de bazǎtimbrul şi rezonanţa vocii.



9

Funcţia respiratorie:În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale.

Închiderea şi deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şiechilibrul acido-bazic.

Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:

În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vǎlul palatin, pilierii anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigurǎ propulsia bolului alimentar oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilorvestibulare, închiderea glotei şi acoperirea corzilor vocale de cǎtre epiglotǎ.Contractarea simultanǎ a muşchilor suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şiînainte asigurǎ dirijarea bolului alimentar spre esofag şi feresc perfect traheea şiarborele de pǎtrunderea alimentelor.

Dacǎ totuşi pǎtrund particule alimentare în laringe şi trahee se declanşeazǎreflexul de tuse. Inspiraţia profundǎ cu deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu

creşterea presiunii intra-toracice, deschiderea rapidǎ a glotei cu o expiraţie explosivǎcare eliminǎ corpul strǎin.

Funcţia reflexǎ:Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a feţei

interne a laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.

Capitolul II

NOŢIUNI GENERALE DESPRE BOALA RESPECTIVǍ

DefiniţieLaringitele acute sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene, au o etiologie

poliformǎ şi un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei integreazǎîntr-un tablou inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.

Etiologie:Etiologia variazǎ în funcţie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute.

O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:1.

Factorii favorizanţi.2.

Factorii predispozanţi.3.

Cauze determinante.



10

Laringita cataralǎ acutǎ:Este o inflamaţie banalǎ a mucoasei laringelui.

1. Factorii favorizanţi sunt:•

frigul, umeazeala;•

expunerea la curenţii de aer rece;•

factorii nocivi de microclimat din locuinţe; aerul aupraîncǎlzit şi uscat;•

vaporii sau gazele iritante, pulberile.

Obstrucţia nazalǎ care obligǎ respiraţia pe gurǎ.•

boli generale: - afecţiuni renale;•

afecţiuni endocrine;•

boli locale: - rinite;•

sinuzite;•

boli ale faringelui: amigdalite.

2.Factorii predispozanţi:

slǎbirea rezistenţei organismului dupǎ afecţiunile: hepatice, renale.

obosealǎ; supraeforturile fizice şi intelectuale;

ematiile;

vârsta; sexul.

3.Cauze determinante:Flora saprofitǎ a cǎilor aeriene superioare formatǎ din stafilococul alb,

streptococul, pneumococ.Aceştia se gǎsesc ca saprofiţi pe mucoasa laringelui şi devin patogeni atunci cândrezistenţa laringelui este mai scǎzutǎ.

Laringita acutǎ subgloticǎ la copii:Este o inflamaţie a mucoasei laringiene al cǎrei simptom principal este

dispneea.

1.Factori favorizanţi:•

sezonul rece;•

rinofaringitele acute;•

alimentaţia artificialǎ;•

carenţe vitaminice.

2.Factorii predispozanţi:•

-oboseala;• -rezistenţa scǎzutǎ a organismului.



11

3.Cauzele determinante:•

-flora saprofitǎ a cǎilor respiratorii superioare;•

-streptococul nehemolitic;•

-pneumococul.

Laringita edematoasǎ a adultului

Este caracterizatǎ prin edem al submucoasei laringiene. Este o formǎdispneizantǎ.

1.Factori favorizanţi:•

-starea generalǎ alteratǎ: diabet, avitaminoze;•

-boli infecţioase: gripa, scarlatina, erezipal;•

-boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;•

-umezeala, frigul;•

-tulburǎri endocrine, metabolice.

2.Factori predispozanţi:-

surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.

3.Cauze determinante:•

-streptococul şi stafilococul; pneumococul.

Laringita striduloasǎ (falsul crup):Este o afecţiune caracterizatǎ prin spasme laringiene nocturne, instalându-se la

copii între 3-6 ani.

Cauzele determinante:•

-hipocalcemia•

-carenţe vitaminice

CLASIFICARE

Varietatea laringitelor acute face dificilǎ clasificarea lor dupǎ un criteriu strict.Cele principale se descriu în urmǎtoarea succesiune:

•

laringita acutǎ a copilului;•

laringita cataralǎ;•

edemul laringian acut;•

laringita flegmonoasǎ;•

laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale şi generale şilaringitele din unele boli generale;

•

laringita cronicǎ cataralǎ;



12

• laringita cronicǎ profesionalǎ;•

laringita pahidermicǎ roşie;•

laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;•

laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;•

laringita cronicǎ a copilului.

CAP.IIIMANIFESTǍRI DE DEPENDENŢǍ. SEMNE, SIMPTOME

Tabloul clinic al laringitei acute este realizat de îmbinarea simptomelor deinfecţie generalǎ cu simptome de afectare laringianǎ. Aceasta diferǎ în funcţie deforma clinicǎ de laringita acutǎ având unele caractere particulare la copil şi adult.

Laringita acuta la adult se manifesta prin:

-

disfonie (raguseala), ce poate evolua pana la afonie (pierderea vocii),asociata in unele cazuri cu dispnee (dificultati in respiratie).-

pacientii acuza dureri in gat si simt constant nevoia sa tuseasca.-

atunci cand alte simptome insotesc laringita(febra, dureri generalizate-cauza este adesea de origine virala sau bacteriana

-

un alt tip de simptome este reprezentat de edemul laringian, de naturaalergica sau inflamatorie, sau rar, consecinta unei insuficiente renale.

La copil, laringita acuta se caracterizeaza prin:•

-tuse seaca, cresterea temperaturii in cele mai multe cazuri,

•

-alterarea sau chiar pierderea vocii (afonie),•

-apoi, prin episoade din ce in ce mai intense de dispnee (dificultatirespiratorii).

Dispneea poate evolua in stridor (respiratie suieratoare), insotit uneori de cianoza –coloratia albastra a pielii, ce traduce oxigenarea insuficienta a sangelui.

La un pacient din doi, boala se vindeca in mod spontan in termen de 2 – 4 zile.Rar, exista si forme grave, ce necesita spitalizare.

Tabloul clinic al laringitei catarale variazǎ în funcţie cu vârsta şi cu leziunileanatomopatologice, fiind în general mai accentuat la sugar şi copilul mic.

Debutul bolii este de obicei brusc în plinǎ stare de sǎnǎtate (pânǎ sǎ fi prezentatvreun semn premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril şi cu nasul obstruat), copilulsau adultul se scoalǎ de dimineaţǎ rǎguşit sau în cazul sugarului se trezeşte noapteasufocat.

La aceste simptome se adaugǎ o tuse iritativǎ precum şi senzaţia de uscaciune şide corp strǎin în fundul gâtului. Laringoscopia indirectǎ şi directǎ pune în evidenţǎ o



13

congestie difuzǎ a mucoasei cu corzile vocale, turgescenţe acoperite de secreţiemucopurulentǎ.sa apara secundar unor boli neurologice sau in leziunile atrofice ale mucoasei.

• Paresteziile pot fi secundare inflamatiilor acute sau cronice de la nivel faringo-laringian, aparute adesea pe un fond nevrotic. Se manifesta sub forma senzatilor deconstrictie sau arsuri locale, senzatia de corp strain.

• Durerea laringiana prezinta o intensitate variabila in functie de gradul

DISPNEEI, se face in doua faze:1.

Tabloul clinic al laringitei edemantoasǎ subglotice.Este caracteristic, boala debutând de cele mai multe ori brusc, de obicei în timpul

nopţii cu dispnee inspiratorie accentuatǎ însoţitǎ de tiraj şi cornaj şi cu stare de agitaţieşi cianozǎ.

Alteori, se instaleazǎ treptat la un copil care cu câteva zile înainte prezentasefenomen de rinoadenoiditǎ acutǎ. Accesele de dispnee la început paroxistie pot devenisubintrante, starea copilului continuând sǎ se agraveze. Copilul prezintǎ o tuselǎtrǎtoare.

Febra poate fi moderatǎ sau foarte ridicatǎ – dupǎ natura agentului patogen încauzǎ.În formele grave de laringitǎ viroticǎ copilul poate avea 40-41°C, la care se

asociazǎ o stare generalǎ profund alteratǎ cu facies toxic, agitaţie extremǎ,deshidratare şi uneori epistaxuri repetate.

În laringita edemantoasǎ simptomele se descriu:•

-starea generalǎ alteratǎ, febrǎ ridicatǎ, însoţitǎ de frisoane care apar bruscsau progresiv.

•

-vocea este puţin alteratǎ, dacǎ articulaţiile crico-aritenoidiene sunt indemnesau dacǎ spaţiul suprafeţei nu este îngust. Se constatǎ rǎguşealǎ sau chiarafonie completǎ atunci când edemul este accentuat.

• -se adaugǎ senzaţia de tensiune la nivelul laringelui şi la baza gâtului.Durerile sunt accentuate şi continue.

•

-tusea uscatǎ spasmaticǎ exacerbeazǎ jenǎ dureroasǎ.•

-bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.

Laringita striduloasǎ debuteazǎ brusc în timpul nopţii cu o crizǎ de dispnee însoţitǎde tiraj şi cornaj, tuse lǎtrǎtoare, agitaţie intensǎ şi cianozǎ.Laringoscopia directǎ va arǎta în regiunea subgloticǎ o congestie a mucoasei care

apare acoperitǎ de secreţie.

Laringita cronicǎ cataralǎSemnele subiective şi funcţionale sunt: rǎguşeala şi oboseala vocalǎ. Iniţial vocea estediscret detrimbratǎ şi se valeazǎ repede. Ulterior rǎguşeala se intensificǎ şi apareoboseala ori de câte ori bolnavul este nevoit sǎ vorbeascǎ mai mult.



14

Ca simptome, bolnavul acuzǎ senzaţii neplǎcute de pişcǎturi, gâdilǎturi, arsuri,uscǎciune şi înţepǎturi.

Laringita cronicǎ profesionalǎSimptomatologie. Disfonia.Laringita cronicǎ pahidermicǎ roşieBolnavul acuzǎ 3 simptome principale:

-

disfonia,-

durere laringianǎ,-

hemaj repetat.Afecţiunea este mai frecventǎ la bǎrbaţii fumǎtori care abuzeazǎ de voce.

Laringita cronicǎ atopicǎ (uscatǎ)-

senzaţii de uscaciune şi de iritaţie permanentǎ a mucoaselor gâtului,-

tuse şi disfonie cu predominanţǎ matinalǎ şi care se amelioreazǎ odatǎ cuexpectoraţia unor cruste galbene, verzi sau negricioase adesea pǎtate cu

sânge şi urât mirositoare.

Laringita cronicǎ a copiluluiRǎguşeala este simptomul principal care alarmeazǎ aparţinǎtorii.- Persista

mai mult de o saptamana si reapare periodic.Aceasta afectiune antreneaza in unele cazuri modificari permanente ale

mucoasei, ceea ce explica crizele repetate de larinigita acuta.Modificarile mucoasei sunt uneori rezultatul expunerii repetate la fumul de

tigara, la praf, aer uscat sau alte substante iritante. deformant si stenozant (TBC,SCLEROM, LUES SINDROMUL FONATOR ) este caracterizat de o modificare patologica a sunetului fundamental emis de corzile vocale, cu aparitia disfoniei sau araguselii.

Disfonia poate avea un caracter permanent sau intermitent, conditionata deafectiuni acute sau cronice laringiene de pareze sau paralizii ale corzilor vocale, posttraumatic dupa arsuri locale, corpi straini, tumori benigne sau maligne,malformatii.

Disfonia poate prezenta cateva caracteristici reprezentate de fonastenie(oboseala la vorbit),rezastenie (oboseala la cintat). Mai rar se poate intilni afonia(pierderea completa a tonalitatii vocale), care poate fi functionala (in cadrul crizei

isterice), sau obiectiva(in cadrul paraliziei recurentiale bilaterale in abductie).Vocea bitonala este caracteristica paraliziilor recurentiala unilaterale. Disfonia poate avea uncaracter tranzitoriu la varsta pubertatii si se numeste mutatia vocii sau voceaeunucoida.



15

II. TUSEA -; poate fi seaca sau uscata in lc ute (debutul), in laringitele cronicehipertrofice, in laringitele cronice atrofice. Tusea poate fi umeda, productiva inlaringo-traheo-bronhico acute sau cronice.Tusea poate fi latratoare in laringiteleedematoare subglotice, virotice sau difterice, tuse chintoase in tusea convulsiva.

III. DISPNEEA LARINGIANA este definita ca o reducere a debitului inspiratorsau expirator, este conditionata de diferite leziuni laringiene cu caracter stenozant.

Dispneea laringiana mai este cunoscuta sub denumirea de insuficienta

respiratorie de tiruct- Inflamatii acute virotice si).-

Reducerea calibreeeeeeeeedului laringian posttraumatic imediat sautardiv (prin stenoze).

-

capcap Arsurile laringelui fizice sau chimice insotite de edem si stenoze.-

Edemele QUINQUE, alergice sau postendoscopice.-

Tumorile benigne (polipi, papiloame)sau maligne (cancere) , corpii strainilaringieni.

-

Malformatile congenitale

CAP. IVEXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE

La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburǎriisubiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator.

INTEROGATORIULExamenul laringelui va începe prin interogatoriul (în cazul copilului a pǎrinţilor

acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acestorgan, rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în careau apǎrut şi evoluat aceste tulburǎri

EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şiexamenul endocavitar (laringoscopia indirectǎ şi directǎ) completate cu controlulfuncţiilor laringelui.

INSPECŢIA are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ

mişcǎrile active ale laringelui, ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpulinspiraţiei, coborârea lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacolendolaringian.

PALPAREA este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorulcǎruia se pune în evidenţǎ prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod



16

normal laringele, fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşorîn plan transversal producându-se un sunet caracteristic.

LARINGOSCOPIAAcest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia

indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi face posibilǎ inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).

Laringoscopia indirectǎExamenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi mai uşor

suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:•

un reflector frontal;•

sursǎ luminoasǎ;•

oglinda laringoscopicǎ•

un vas cu apǎ caldǎ;•

comprese sterile.

Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎextensie. Se cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârfînvelit cu o compresǎ se va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În felulacesta se mǎreşte vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptǎ examinatorul ţineoglinda laringoscopicǎ pe care o introduce în orofaringe.

Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ vaapǎrea imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota,aritenoizi.

Laringoscopia forţatǎAceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul îndoit

şi bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.

Laringoscopia directǎ: directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrumentspecial:

-

tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;-

spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.

Laringoscopia directǎ este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct aspectelecavitǎţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.

Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i capul

în hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apǎsa



18

În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.

e) Alte examene:-

examenul de urinǎ;-

examenul copraparazitologic;-

EKG;-

scintigrafie.

CAP.V

TRATAMENTUL

Tratamentul laringitei acute variazǎ în funcţie de formele clinice ale acestora.

Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect sǎ combatǎdurerea, tusea, sǎ fluidifice şi sǎ favorizeze expulzarea secreţiilor şi diminuarea lor

cantitativǎ.

-

Pentru a combate durerea se poate prescrie tinctura de aconit în doze de25-50 pic/zi înglobate într-o infuzie de ceai expectorant.

-

Împotriva rǎguşelii se va recomanda o inhalaţie cu flori de nalbe şi tei,câteva înghiţituri de zeamǎ de lǎmâie şi câte 2- picǎturi de soluţie alcoolicǎ derǎdǎcinǎ de aconit într-o infuzie de ceai de tei cǎlduţ.

-

Tratamentul local constǎ din recomandarea unei revulsii cutanate prinaplicarea de prişniţe alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaţiineiritante cu substanţe volatile (acidul fenic 5-10 picǎturi în 250 ml apǎ) sau

substanţe balsamice. Se va evita mentolul. Vaporizanţii sau aerosoli latemperatura corpului cu un AB cu spectru larg, asociaţi cu hidrocortizon.

-

Cura de tǎcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea seadaugǎ repausul în camerǎ încǎlzitǎ, bǎuturi calde (infuzie de ceai). Se vainterzice fumatul, bǎuturile alcoolice şi alimentaţia condimentatǎ.

Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului şi a copilului micare douǎ obiective:

•

restabilirea respiraţiei

•

stimularea forţelor de apǎrare a organismului contra agentului patogen.

Primul obiectiv trebuie sǎ fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloaceconservatoare ce constǎ în: revulsie laringianǎ prin comprese calde în jurul gâtuluişi bǎi fierbinţi la picioare, drenarea secreţiilor care obtureazǎ spaţiul glotic prin aspiraţie,decongestionare prin inhalaţii de 2-3 ori/zi cu soluţii balsamice, aerosoli şi inhalaţii cu



19

soluţie de efedrinǎ 1-2% dupǎ vârstǎ, şi prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon înaerosoli) sau generalǎ (HHC - IV) şi administrarea de clorurǎ de Calciu şi Romergan.

Acest tratament se va aplica asigurându-se copilului o poziţie corectǎ, cu capul şitrunchiul ridicate.

Dacă mijloacele terapeutice nu mai au timp să acţioneze asupra edemului mucoaseidin cauza iminentei de asfixie în care este adus copilul la clinicǎ se va efectua permeabilizarea cǎilor aeriene inferioare prin introducerea sondei de intubaţie sau

participarea de urgenţǎ a traheostomiei.În aceste cazuri la tratament conservator se vor adǎuga pansamentele traheostomice

şi aspiraţia secreţiilor.Importantǎ este şi combaterea infecţiilor, care se face prin administrarea de

antibiotice: Penicilina G, Polidin, Eritromicinǎ.Tratamentul laringitei edematoase vizeazǎ:-

-În primul rând combaterea tulburǎrilor respective, care prin agravarea lor potameninţa în orice moment viaţa bolnavilor. Deoarece acest fapt este subestimat,se recomandǎ spitalizarea acestor cazuri, traheostomia devenind necesarǎ atunci

când edemul progreseazǎ repede.-

-Dacǎ dispneea este moderatǎ se va administra HHC, la care se asociazǎ Calciu,vitamina C.

-

-Bolnavul stând în poziţie şezândǎ i se aplicǎ comprese fierbinţi în jurul gâtului.În apropierea lui se fac vaporizǎri medicamentoase, iar local se aplicǎ aerosolesau instalaţii repetate cu soluţie de adrenalinǎ cu 1/10.000 sau efedrinǎ 3%.

-

-Pentru a calma anxietatea, durerile şi tusea spasmaticǎ se administreazǎ barbiturice şi sedative.

-

-Alimentaţia va fi lichidǎ sau semisolidǎ.-

-Se mai administreazǎ antiinflamatoare, antihistamatice şi se restrânge aportulde sare

CAP.VI

EVOLUŢIE. COMPLICAŢII

Evoluţia laringitei acute diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta.Astfel, evoluţia laringitei catarale este de obicei benignǎ fenomenele

funcţionale şi fizice retrocedând în 4-5 zile. Chiar dacǎ procesul cataral se poateextinde şi la arborele traheobronşic, dând o traheobronşitǎ descendentǎ, prognosticulrǎmâne favorabil, acestǎ uşoarǎ complicaţie vindecându-se dupǎ câteva zile. Maineplǎcutǎ este însǎ cronicizarea laringitei determinatǎ de persistenţa factoriloretologici favorizanţi.



20

Evoluţia laringitei acute edematoase este variabilǎ în raport cu precocitateadiagnosticului şi a tratamentului, cu virulenţa agentului patogen şi cu puterea derezistenţǎ a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminându-se prin vindecare în cazurile precoce şi corect tratate, sau se poate prelungi sǎptǎmâni sauchiar luni de zile dacǎ masivitatea infecţiei, tratamentul insuficient şi lipsa de apǎrare aorganismului au permis extinderea procesului edematos la întregul arboretraheobronşic şi instalarea unor complicaţii grave ca bronhopneumonia.

Evoluţia laringitei striduloase este tipicǎ.Dupǎ debutul zgomotos foarte alarmat pentru familie, accesul de sufocare tratat

sau chiar netratat cedeazǎ în mai puţin de o orǎ şi copilul ostenit din criza prin care atrecut, adoarme liniştit dar uşorul sforǎit care îi însoţeşte somnul dovedeşte prezenţaobstrucţiei care nerezolvatǎ mai poate sǎ favorizeze în nopţile urmǎtoare reapariţiaunor crize similare.

Evolutia laringitei cronice cataralǎ evolueazǎ lent cu perioade de ameliorare

prin tratament adecvat pe toatǎ durata vieţii.Este aşadar odatǎ constituitǎ cvasi-incurabilǎ şi prognosticul este descurajator în special pentru cântǎreţ.

ComplicatiiComplicaţiile laringitei acute apar ca urmare a netratǎrii acestora la timp sau

tratamentul incorect dar şi a lipsei de apǎrare a organismului supus infecţiilor repetatedeterminate de agenţi patogeni.

Locale – se pot produce infectarea altor organe din vecinatate (bronsite, pneumonii, otite,sinuzite, meningite)

-

-se pot produce insamantari la distanta cu streptococi (streptococul ramanecantonat la nivelul amigdalelor si elimina toxine, care afecteaza aparatul renal-glomerulonefrita post-streptococica, afecteaza endocardul, miocardul, pericardul - reumatism, sau poliartrite reumatoide - R.A.A.)

Complicatiile in laringita cataralǎ complicaţiile apar la boli cu o stare generalǎalteratǎ sau dupǎ boli infecţioase - febra tifoida, tifos exantematic.

Ele sunt produse prin extinderea inflamaţiilor în straturile submucoase undedeterminǎ edeme, abcese, flegmon. De obicei acestea sunt determinate de infecţiilestreptocoase.

La copii apare un edem subglotic.



22

CAP .VII

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITAACUTA

Asigurarea condiţiilor de spitalizare

Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceeaaerul din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald.Temperatura aerului cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de

18-20°C, iar umiditatea 50%.Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite

sau împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp încare pacienţii vor fi bine înveliţi.

Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.

Asigurarea repausului fizic şi psihicRepausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ

cu un efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.

AlimentareaVa fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii.În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat, iar când fenomenele acute dispar se

va trece la o alimentaţie echilibratǎ.În perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de

fructe) sau alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative• Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se

noteazǎ în funcţie de temperaturǎ.Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri reci.

•

Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi.•

Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în repaus timp de 15 minute.Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice

• Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.•

Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prininspecţie sau se aşeazǎ palma pe peretele toracic.

•

Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎaibǎ scaune şi diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clismeuleioase, se administreazǎ purgative.



24

DATE ANTROPOMETICE:•

Greutate: 22 kg.•

înălţime: 101 cm.

GRUP SANGUIN: A(II),Rh( + )ALERGII: Nu se ştie alergic la medicamente sau la alimenteMOTIVELE INTERNĂRII:

•

Febră ridicată;•

Dureri în gât cu disfagie;•

Agitaţie;•

Ganglionii inflamaţi la nivelul gâtului•

Dispnee, senzaţie de sufocareDATA INTERNĂRII: 10.02.2014 ora 12:45ISTORICUL BOLII Boala a debutat în urmă cu 2-3 zile. Pacientul este adus la Unitatea de Primiri

Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţa Tulcea cu febră ridicată, dureri In gat cu

disfagie, agitaţie, gangiloni inflamaţi la nivelul gâtului, dispnee cu senzaţie desufocare şi a fost examinat de medicul primar O.R.L.EXAMENUL CLINIC GENERAL:-

Stare generală modificată, febril (temperatură 39°C )-

Facies: uşoară paloare-

Tegumente şi mucoase: - palide - pavilioane normal conformate, canal auditivextern normal;

-

Ţesut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat-

Sistem osteo-articular:- integru morfo-funcţional.-

membre fără semne particulare-

pacientul prezintă mers normal.- articulaţii mobile nedureroase-

Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili-

Aparat respirator: - mişcări respiratorii ample-

torace normal reprezentat-

dispnee, respiraţie ineficientă-

AV - 120 p/min.-

frecvenţa respiraţiei: 15 respiraţii / minut-

Aparat cardio-vascular: - matitate cardiacă normală

-

şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng.-

puls: 75 bătăi / minut-

Aparat digestiv: - dentiţie incompletă cu gingii aderente dinţilor-

durere la deglutiţie-

apetit diminuat, cu consum redus de proteine şi crescut de glucide-

abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare, mobil în mişcările respiratorii-

tranzit intestinal normal (un scaun pe zi de aspect normal)



25

- Ficat, căi biliare, splină: - în limite fiziologice-

Aparat uro-genital: - micţiuni fiziologice ( 4-5 micţiuni pe zi )-

lojă renale libere, nedureroase-

Sistem nervos: - ROT prezente-

reflex pupilar prezent-

echilibrat, reacţii senzoriale normale-

fără semne de iritaţie meningeală

EXAMENE RADIOLOGICE:-

Radiografie pulmonară care nu sugerează nimic activ pulmonar.DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:•

Faringită acutăTRATAMENT:•

Penicilină: 1 milion./12 h.•

Metronidazol: 3 cp./zi•

Algocalmin: 1 fiolă./12h.

•

Glucoza 5% soluţie perfuzabilă: 1 flacon /12 h.•

Vitamina C: 3 tb ./zi

SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DEA RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE:> Pacientul are o respiraţie ineficietă cu dispnee, mişcări respiratorii deamplitudine normală, de tip abdominal, torace normal reprezentat, simetric, frecvenţarespiratorie 15 respiraţii / minut.> Pacientul prezintă matitate cardiacă normală, puls: 75 bătăi / minut, regulat.2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA :> Pacientul prezintă disfagie, inapetenţă, ( aport nutriţional crescut în glucide şiredus în proteine, legume şi fructe ), hidratare ineficientă, dentiţie incompletă cu gingiiaderente dinţilor.3. NEVOIA DE A ELIMINA:> Stare confortabilă de a elimina normal, tranzit intestinal normal, nevoia estesatisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ:^ Pacientul este bine orientat temporo-spaţial, cu mobilitate normală, nevoia este

satisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.5. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI:> Pacientul prezintă transpiraţii nocturne, somn ineficient şi insuficient prinincapacitatea de a adormi, incomoditate şi disconfort, oboseală, incapacitate de a seodihni corespunzător.



26

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA:> Pacientul are hainele comode, curate. Nevoia este satisfăcută, pacientul esteindependent în satisfacerea nevoii, îmbrăcându-se şi dezbrăcându-se singur fărăajutorul personalului medical.7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE:Pacientul prezintă febră ( temperatura corpului fiind de 39°C ) iar tegumentele sale

sunt calde şi umede8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE:> Pacientul are părul şi unghiile curate, nasul prezintă o mucoasă umedă cu fosenazale libere, tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfăcută, pacientul esteindependent în satisfacerea nevoii, îşi face singur toaleta.9. NEVOIA DE A ELIMINA PERICOLELE:> Pacientul s-a adaptat mediului spitalicesc şi a înţeles să evite potenţialele pericole. Nevoia este satisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.

10. NEVOIA DE A COMUNICA:> Pacientul cu comunicare ineficientă dialogul purtându-se prin intermediulmamei.11. NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI Şl VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA:> Pacientul este de religie ortodoxă. Nevoia este satisfăcută, pacientul esteindependent în satisfacerea nevoii.12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII:> Pacientul este o persoană dinamică care doreşte să se plimbe, să se joace, sădeseneze. Nevoia este satisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.13. NEVOIA DE A SE RECREA:> Pacientul se uită la televizor, se joacă, desenează şi colorează. Nevoia estesarisfâcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii.14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA:> Pacientul ascultă de sfaturile mediclui şi ale personalului medical, acceptăizolarea în spital pentru a face un bun tratament şi pentru rezolvarea sau ameliorarea problemei sale de sănătate.

In urma investigaţiilor pacientul are următoarele nevoi afectate:

1.

Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie2.

Nevoia de a bea şi a mânca3.

Nevoia de a dormi şi a se odihni4.

Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale5.

Nevoia de a comunica



27

Ziua I. 10.02.2014

Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

NEVOIA DE A

RESPIRA SI A

AVEA O BUNA

CIRCULATIE

P.Respiratie inadecvata prin

deficit

E.Procesul inflamator

datorat afectiunii

S.Dispnee si senzatie de

sufocare

1.Pacientul sa

prezinte caile

respiratorii

permeabile si o

buna respiratie

2.Pacientul sa

prezintemucoase

umede si

integre

AUTONOME: *Pacientul

urmeaza

recomandarile

facute

*Respiratia s-

a ameliorat

*Am aerisit salonul

si am asigurat un

mediu ambiant

corespunzator

*Linistesc

pacientul prin

discutii si sfaturi in

ceea ce priveste

starea sa

*Masor respiratia

pacientului , TA si

pulsul si notez

valorile in foaia de

temperatura

*Asez pacientul in

pozitiesemisezanda

pentru a facilita

respiratia

*Pregatesc psihic

pacientul in

vederea efectuarii

oricarei tehnici

DELEGATE:

*Recoltez sange

pentru examenele

de laborator

*Recoltez exudatul

faringian la

solicitarea

medicului

*Insotesc

pacientul la

Radiologie pentru

efectuarea Rx-ului

pulmonar

*Administrez

medicatiaprescrisa de medic

Penicilina G 1mil.

La 24 de ore in

solutie perfuzabila

de Glucoza 5% I.V.



28

Vitamina C - 3

comprimate pe zi

Metronidazol - 3

comprimate pe zi

NEVOIA DE A

BEA SI A

MANCA

P.Alimentare si hidratare

inadecvata prin deficit


datorat afectiunii

S.Disfagie, hidratareineficienta, inapetenta

1.Pacientul sa

respecte

regimul

alimentar

hipercaloric sibogat in fructe

si legume

impus pe toata

durata

spitalizarii

2.Pacientul sa

se hidrateze

corespunzator

AUTONOME:

*Explic pacientului

ca este necesara

respectarea

regimuluialimentar pentru

vindecarea bolii

*Sfatuiesc familia

pacientului sa-I

aduca alimente

conform regimului

*Pacientul s-a

alimentat

consumand

tot ce i s-a

oferit la masa*Pacientul s-a

hidratat

corespunzator

*Pacientul a

inteles

recomandarile

facute si

respecta

regimul

alimentar

impus

*Pacientul nueste inca

echilibrat din

punct de

vedere

nutritional

NEVOIA DE A

DORMI SI A SE

ODIHNI

P.Somn ineficient si

insuficient


datorat afectiuniiS.Transpiratii nocturne,

somn ineficient si

insuficient prin

incapacitatea de a adormi,

incomoditate si discomfort,

oboseala

1.Pacientul sa

aiba un somn

linistit si

eficientcantitativ si

calitativ

2.Pacientul sa

prezinte o

stare de bine

fizic si psihic

AUTONOME:

*Observ si notez

calitatea si orarul

somnului

*Pacientul si-a

imbunatatit

calitativ

somnul nu, nus-a mai trezit

in timpul

noptii

*Faciesul

pacientului

este mult mai

bun, mai

odihnit

*Asigur conditii de

microclimat

adecvat prin

aerisirea salonului,

liniste,

temperatura

optima si

respectarea

orarului de

administrare a

medicatiei

*Antrenez

pacientul in mici

activitati zilnice

pentru a se putea

odihni pe timpul

noptii



29

*Observ daca

pacientul doarme

pe timpul zilei si

notez numarul de

ore

*Supraveghez

somnul nocturn si

observ daca

pacientul esteagitat sau prezinta

insomnii

*Invat pacientul

tehnici de

relaxare, exercitii

respiratorii

NEVOIA DE A-

SI MENTINE

TEMPERATURA

CORPULUI IN

LIMITENORMALE

P.Dificultatea de a-si

mentine temperatura

corpului in limite normale


datorat afectiuniiS.Febra, tegumente calde si

umede

1.Pacientul sa

aiba

temperatura

corpului in

limitefiziologice in

decurs de 24

de ore

2.Pacientul sa

aiba o stare de

confort si o

stare de bine

fizic si psihic


transpira in

continuare,

iar

temperaturacorpului a

scazut

apropiindu-se

de limita

normala

*Pacientul a

consumat 1

litru de lichide

si a eliminat

350 ml. de

urina

*Transpiratiilepacientului s-

au mai redus

desi

tegumentele

si mucoasele

sunt in

continuare

usor umede

*Recomand

pacientului sa stea

in repaus la pat cat

mai mult posibil, inspecial pe

perioada febrila

*Recomand

pacientului sa

consume cat mai

multe lichide

pentru a-i scadea

temperatura

*Schimb lenjeria

de corp si de patori de cate ori este

nevoie si ii asigur

igiena

corespunzatoare

*Recomand

familiei sa ii aduca

lenjerie de corp

lejera si o schimb

de cate ori este

nevoie

*Aplic pe frunteapacientului

comprese cu apa

rece



30

*Incalzesc

pacientul in caz de

frisoane prin

acoperirea sa cu

doua paturi

*Aerisesc salonul

de 2 ori pe zi

*Masor

temperatura si onotez in foaia de

temperatura

NEVOIA DE A

COMUNICA

P.Dificultatea de a

comunica la un nivel

satisfactor E.Varsta si

procesul inflamator datorat

afectiunii

S.Comunicare ineficienta,

anxietate si neliniste,

tendinta la izolare

1.Pacientul sa

beneficieze de

mijloace de

comunicare

adecvate

capacitatilor

sale


incepe sa

comunice cu

ceilalti copii

din salon cu

toate ca

disfagia este

inca prezenta

*Cere familiei

jucarii,

creioane

colorate,

hartie si

plastilina si

incepe sa se

joace

*Explorez

posibilitatile de

comunicare ale

pacientului si prin

intermediul

mamei obtin

informatii cu

privire la starea sa

*Familiarizez

pacientul cu

mediul de spital si

asigur o stare de

securitate si liniste

*Incerc sa linistesc

pacientul

vorbindu-I calm,

fara a-l contrazice

sa a ridica tonul

*Asigur mijloace

de comunicare

conform

posibilitatilor

pacientului

Ziua II. - 12.02.2014


NEVOIA DE A

RESPIRA SI A

AVEA O BUNA

CIRCULATIE


deficit


datorat afectiunii

S.Dispnee si senzatie de

sufocare

1.Pacientul sa

prezinte caile

respiratorii

permeabile si o

buna respiratie

2.Pacientul sa

prezinte

mucoase

umede si

integre

AUTONOME: *Pacientul se

simte mult

mai bine este

mai relaxat

*Respiratia s-

a ameliorat

*Am aerisit salonulsi am asigurat un

mediu ambiant

corespunzator

*Masor respiratia

pacientului , TA si

pulsul si notez


temperatura



31

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Penicilina G 1mil.

La 24 de ore in

solutie perfuzabila

de Glucoza 5% I.V.

Vitamina C - 3comprimate pe zi

Metronidazol - 3

comprimate pe zi

NEVOIA DE A

BEA SI A

MANCA




datorat afectiunii

S.Disfagie, hidratare

ineficienta, inapetenta

1 Pacientul sa

respecte

regimul

alimentar

hipercaloric si

bogat in fructe

si legume

impus pe toatadurata

spitalizarii

2.Pacientul sa

se hidrateze

corespunzator


alimenteaza si

se hidrateaza

corespunzator

*Pacientul a

inteles

recomandarile

si respectaregimul

alimentar

impus

*Disfagia s-a

ameliorat

*Urmaresc ca

pacientul sa

consume toate

alimentele

indicate fara a se

abate de la

regimul impus (

fara a consuma

bauturi

carbogazoase gen

Coca-Cola)

*Sfatuiesc mama

sa-i aduca cat mai

multe fructe,

sucuri si

compoturi

NEVOIA DE A-

SI MENTINE

TEMPERATURA

CORPULUI IN

LIMITE

NORMALE


mentine temperatura



datorat afectiunii

S.Febra, tegumente calde si

umede

1.Pacientul sa

aiba

temperatura

corpului in

limite

fiziologice in

decurs de 24

de ore

2.Pacientul sa

aiba o stare de

confort si o

stare de bine

fizic si psihic

AUTONOME: *Pacientul a

consumat 1

litru de lichide

si a eliminat

500 ml. de

urina

*Transpiratiile

pacientului s-

au redus,

tegumentele

si mucoasele

sunt uscate

*Recomandpacientului sa stea


mai mult posibil, in

special pe

perioada febrila

*Schimb lenjeria

de corp si de pat

ori de cate ori este

nevoie si ii asigur

igiena

corespunzatoare

*Masor

temperatura si o

notez in foaia de

temperatura



32

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Algocalmin 1 fiola

I.M. la 12 ore

Ziua III. - 14.02.2014


NEVOIA DE A

RESPIRA SI A

AVEA O BUNA

CIRCULATIE


deficit


datorat afectiunii

S.Dispnee usoara

1.Pacientul sa

prezinte caile

respiratorii

permeabile si o

buna respiratie

2.Pacientul sa

prezinte

mucoase

umede si

integre


alimenteaza si

se hidrateaza

corespunzator

*Pacientul a

inteles

recomandarile

facute si

respecta

regimul

alimentarimpus

*Am aerisit salonul

si am asigurat un

mediu ambiant

corespunzator

*Linistesc

pacientul prin

discutii si sfaturi in

ceea ce priveste

starea sa

*Masor respiratia

pacientului , TA si

pulsul si notez


temperatura

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Penicilina G 1mil.

La 24 de ore in

solutie perfuzabila

de Glucoza 5% I.V.

Vitamina C - 3

comprimate pe zi

Metronidazol - 3

comprimate pe zi

NEVOIA DE A

BEA SI A

MANCA




datorat afectiunii

S.Inapetenta

1.Pacientul sa

respecte

regimul

alimentar

hipercaloric si

bogat in fructe

impus pe toata

durata

spitalizarii

2.Pacientul sa

consume , sa se


alimenteaza si

se hidrateaza

corespunzator

*Pacientul a

inteles

recomandarile

facute si

respecta

regimul

alimentar

impus

*Explic pacientului

ca este necesara

respectarea unuiregim alimentar

specific dupa

externarea sa din

spital si va trebui

sa evite bauturile

carbogazoase si

inghetata



33

hidrateze

corespunzator

*Informez familia

asupra regimului

ulterior pe care

pacientul va trebui

sa-l urmeze dupa

externare

EVALUARE FINALA: Evoluţie favorabilă. Pacientul a respectat cu stricteţetratamentul, participând activ la toate îngrijirile primite, având o conduită în deplinăconcordanţă cu obiectivele stabilite în planul de îngrijiri şi prezintă la externareredresare clinică. Respiraţia este în limitele fiziologice vârstei. Disfagia s-a remis.Faringele prezintă coloraţie normală.

DATA EXTERNĂRII: 15.02.2014 ora 13:00STAREA LA EXTERNARE: Ameliorat.Se externează cu recomandările de a urma tratament cu Ospen 500mg. I

comprimat la 12 ore timp de 14 zile, Vitamina C - 3 comprimate pe zi si antipiretice încaz de nevoie. Va reveni la control după 14 zile.

Va repeta exudatul faringian după 3 luni.

PREZENTAREA CAZULUI IICULEGEREA DATELOR

Sursa de infomaţii:

Directă – Bolnavul

Indirectă - Dosarul medical Membrii echipei de îngrijire

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI:•

Nume şi prenume: M.M.•

Sex: Masculin• Varsta: 26 de ani•

Ocupaţie: maistru auto, SC UGIRA Tulcea•

Naţionalitate: Română•

Domiciliu: Municipiul Tulcea• Mediul: Urban•

Numele şi prenumele tatălui: M.C.•

Numele şi prenumele mamei: M.A.CONDIŢII DE LOCUIT•

Locuinţa: Locuieşte cu părinţii într-un apartament de două camere.OBICEIURI DE VIAŢĂ•

Are um program de lucru de 12 ore pe zi, sâmbăta 6 ore şi duminica liber. Seodihneşte după orele de lucru. Lucrează în mediu stresant, în condiţiiclimaterice diferite, fiind de cele mai multe ori expus la frig şi umezeală



34

(toamna, iarna şi primăvara) sau la căldură mare ( vara). Fumează circa 8ţigări pe zi. Consumă ocazional alcool.

ANTECEDENTE HEREDO-COLA TERALE:•

Neagă afecţiuni acute sau cronice în familieANTECEDENTE MEDICALE PERSONALE:Afectiuni digestive uşoare, bolile copilăriei, bronhopneumonie în urmă cu 7 ani

vaccinări efectuate.

DATE ANTROPOM ETICE:•

Greutate: 72 kg.•

înălţime: 174 cm.GRUP SANGUIN: AB ( IV ), Rh ( + )ALERGII: Nu se ştie alergic la medicamente sau la alimenteMOTIVELE INTERNĂRII:•


Disfagie intensă;•

Inapetenţă;

•

Dispnee uşoarăDATA INTERNĂRII: 16.02.2014 ora 07:30ISTORICUL BOLIIBoala a debutat în urmă cu două săptămâni cu următoarele simptome: febră

ridicată, disfagie, dispnee, inapetenţă. Pacientul s-a prezentat la medicul de familieunde a primit tratament cu Amoxicilină 2 capsule la 6 ore. în urma tratamentuluisimptomele s-au ameliorat dar, după circa o săptămână simptomele au revenit multmai intense, motiv pentru care se prezintă la Unitatea de Primiri Urgenţe a SpitaluluiJudeţean de Urgenţă Tulcea de unde este internat pe secţia ORL.

EXAMENUL CLINIC GENERAL:•

Stare generală modificată, febril (temperatură 39°C )• Facies: uşoară paloare•

Tegumente şi mucoase: • palide•

pavilioane normal conformate, canal auditivextern normal;

•

piramida nazală de aspect şi conformaţienormală, simţ

•

olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile•

Ţesut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat

•

Sistem osteo-articular: • integru morfo-llincţional.•

membre fara semne particulare•

pacientul prezintă mers normal.•

articulaţii mobile nedureroase•

Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili•

Aparat respirator: • cord in limite normale•

torace normal reprezentat



35

• dispnee. respiraţie ineficientă•

Aparat cardio-vascular: • cord in limite normale•

TA - 120 / 70 mmHg•

puls: 80 bătăi / minut, ritmic, bine bătut•

AV ~ 70 p/min.•

Aparat digestiv: • cavitate bucală cu aspect normal, bine îngrijită•

mucoasă bucală şi gingivală de aspect normal

•

limba umedă, curată, fără depozite \•

durere la deglutiţie•

apetit diminuat•

abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare, mobil înmişcările respiratorii

•

tranzit intestinal normal•

Ficat, cai biliare, splina: - în limite fiziologice•

Aparat uro-genital: • loje renale libere, nedureroase•

micţiuni fiziologice normale

•

Sistem nervos: • ROT prezente•

reflex pupilar prezent•

echilibrat, reacţii senzoriale normale•

fară semne de iritaţie meningeală

EXAMENE DE LABORATOR

VALORI OBTINUTE VALORI NORMALE

HEMOLEUCOGRAMA HEMOLEUCOGRAMA

Leucocite: 7900/mm³ Leucocite: 8800/mm³

Hemoglobina: 13.59g% Hemoglobina: 13g%

Trombocite: 320000/mm³ Trombocite: 350000/mm³

Uree: 0.24% Uree: 0.20-0.40%

Creatinina: 0.91mg.% Creatinina: 0.6-1.20mg.%

VSH: 5mm/h VSH: 1-10mm/h

Exudat faringian: Examen bacteriologicSTREPTOCOC BETA HEMOLITIC - ABSENT

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:•

Faringită acutăTRATAMENT:•

Gentamicină 1 fiolă./12 h.



36

• Metronidazol: 3 cp./zi•

Algocalmin: 1 fiolă./ 12h.•

Glucoză 5% soluţie perfuzabilă: 1 flacon /12 h.•

Vitamina C: 3 tb ./zi•

Bioparox: 3 pufuri./zi

SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A A VEA O BUNĂ CIRCULA ŢIE.> Pacientul are o respiraţie ritmică, o uşoară dispnee, amplitudine normală de tipcostal inferior, torace simetric, pus regulat, frecvenţa respiratorie 15 respiraţii / minut.> Pacientul prezintă matitate cardiacă normală, puls: 80 bătăi / minut, ritmic, bine bătut.2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA:> Pacientul prezintă disfagie, inapetenţă, hidratare ineficientă, aport nutriţionalscăzut.

3. NEVOIA DE A ELIMINA .> Stare confortabilă de a elimina normal, tranzit intestinal normal, pacientul rezintăînsă transpiraţii.4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ:> Pacientul este bine orientat temporo-spaţial, cu mobilitate normală, nevoia estesatisfăcută, pacientul este independent în satisfacerea nevoii..5. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI:> Pacientul prezintă transpiraţii nocturne, somn insuficient, incomoditate şidisconfort, oboseală.6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA:> Pacientul are hainele comode, curate. Nevoia este satisfăcută, pacientul esteindependent în satisfacerea nevoii, îmbrăcându-se şi dezbrăcându-se singur fărăajutorul personalului medical.7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE:> Pacientul prezinta febră ( temperatura corpului fiind de 39“C ) iar tegumentele salesunt calde şi umede.8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE Şl

MUCOASELE:> Pacientul are parul si unghiile curate, nasul prezintă o mucoasă umedă cu fosenazale libere, tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfăcută, pacientul esteindependent în satisfacerea nevoii, îşi face singur toaleta.9. NEVOIA DE A ELIMINA PERICOLELE:> Pacientul s-a adaptat mediului spitalicesc. Nevoia este satisfăcută, pacientul esteindependent în satisfacerea nevoii.



38

*Masor respiratia

pacientului , TA si

pulsul si notez


temperatura

*Asez pacientul in

pozitie

semisezanda

pentru a facilitarespiratia

*Pregatesc psihic

pacientul in

vederea efectuarii

oricarei tehnici

DELEGATE:

*Recoltez sange

pentru examenele

de laborator

*Recoltez exudatul

faringian lasolicitarea

medicului

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Gentamicina 1

fiola la 12 ore in

solutie perfuzabila

de Glucoza 5% I.V.

Vitamina C - 3

comprimate pe zi

Metronidazol - 3

comprimate pe zi

Bioparox 3 pufuri

pe zi

NEVOIA DE A

BEA SI A

MANCA




datorat afectiunii

1.Pacientul sa

respecte

regimul

alimentar

AUTONOME:

*Explic pacientului

ca este necesara

respectarea

*Pacientul s-a

alimentat

consumand

tot ce i s-a



39

S.Disfagie intensa, hidratare

ineficienta, inapetenta,

aport nutritional scazut

hipercaloric si

bogat in fructe

si legume

impus pe toata

durata

spitalizarii

2.Pacientul sa

se hidrateze

corespunzator

regimului

alimentar pentru

vindecarea bolii

*Sfatuiesc familia

pacientului sa-I

aduca alimente

conform regimului

oferit la masa

*Pacientul s-a

hidratat

corespunzator

*Pacientul a

inteles

recomandarile

facute si

respecta

regimulalimentar

impus

*Pacientul nu

este inca

echilibrat din

punct de

vedere

nutritional

*Pacientul

prezinta in

continuare

disfagie

NEVOIA DE A

ELIMINA

P.Eliminare inadecvata


datorat afectiunii

S.Tegumente umede si reci

1. Pacientul sa

prezinte o

stare de

confort fara

transpiratii

AUTONOME:

*Schimb lenjeria

de pat ori de cate

ori este nevoie si

explic pacientului

ca transpiratiile

sunt datorate

afectiunii sale

*Pacientul

prezinta in

continuare

tegumente

umede

NEVOIA DE A

DORMI SI A SE

ODIHNI


insuficient


datorat afectiunii

S.Somn insuficient,

incomoditate si disconfort,

oboseala

1.Pacientul sa

aiba un somn

linistit si

eficient

cantitativ si

calitativ

2.Pacientul sa

prezinte o

stare de bine

fizic si psihic

AUTONOME:

*Observ si notez

calitatea si orarul

somnului

*Pacientul si-a

imbunatatit

calitativ

somnul, nu s-

a mai trezit in

timpul noptii

*Faciesul

pacientului

este mult mai

bun, dar

acesta afirma

ca este in

continuare

obosit

*Asigur conditii de

microclimat

adecvat prin


liniste,

temperatura

optima sirespectarea

orarului de

administrare a

medicatiei



40

*Antrenez

pacientul in mici

activitati zilnice

pentru a se putea

odihni pe timpul

noptii

*Observ daca

pacientul doarme

pe timpul zilei sinotez numarul de

ore

*Supraveghez

somnul nocturn si

observ daca

pacientul este

agitat sau prezinta

insomnii

*Invat pacientul

tehnici de

relaxare, exercitiirespiratorii

NEVOIA DE A-

SI MENTINE

TEMPERATURA

CORPULUI IN

LIMITE

NORMALE


mentine temperatura



datorat afectiunii


umede, transpiratii

nocturne

1.Pacientul sa

aiba

temperatura

corpului in

limite

fiziologice in

decurs de 24

de ore

2.Pacientul sa

aiba o stare deconfort si o

stare de bine

fizic si psihic

AUTONOME: *Temperatura

corpului

pacientului a

scazut

apropiindu-se

de limita

normala

*Pacientul a

consumat 1

litru de lichidesi a eliminat

350 ml. de

urina

*Transpiratiile

pacientului s-

au mai redus

desi

tegumentele

si mucoasele

sunt in

continuare

usor umede

*Recomand

pacientului sa stea



special pe

perioada febrila

*Recomand

pacientului saconsume cat mai

multe lichide

pentru a-i scadea

temperatura

*Recomand

familiei sa ii aduca

lenjerie de corp

lejera si o schimb

de cate ori este

nevoie

*Aerisesc salonulde 2 ori pe zi

*Masor

temperatura si o

notez in foaia de

temperatura



42

NEVOIA DE A

INVATA CUM

SA-SI

PASTREZE

SANATATEA

P.Deficit de cunostinte

E.Informatii insuficiente

privind starea sa si lipsa de

pregatire medicala

S.Lipsa de interes,

interpretare gresita a

informatiei referitoare la

boala

1.Pacientul sa

beneficieze de

informatii cu

privire la boala

sa

2.Pacientul sa

fie

constientizat in

ceea ce

privesteafectiunea sa si

cu privire la

masurile pe

care trebuie sa

le ia pentru a-si

pastra

sanatatea

AUTONOME:

*Explic pacientului

necesitatea de a

renunta la fumat

pentru a-si pastra

sanatatea

*Stimulez dorinta

de cunoastere a

pacientului in ceea

ce priveste stareasa

*Constientizez

pacientul asupra

propriei

responsabilitati

privind starea sa

*Incurajez si ajut

pacientul la

dobandirea de noi

cunostinte cu

privire la boala sa

*Efectuez ore deeducatie sanitara

privind boala sa

*Verific daca

pacientul a inteles

corect informatiile

primite

*Pacientul a

acumulat

informatii

privind starea

sa si perioada

de spitalizare

*Pacientul

beneficiaza de

educatie

sanitarapentru o

evolutie mai

buna a starii

generale si

este receptiv

la informatie

Ziua II. - 12.02.2014

Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Interventii EvaluareNEVOIA DE A

RESPIRA SI A

AVEA O BUNA

CIRCULATIE


deficit


datorat afectiunii

S.Dispnee usoara

1.Pacientul sa

prezinte o

buna respiratie


urmeaza

recomandarile

facute

*Respiratia s-

a ameliorat

*Am aerisit salonul

si am asigurat un

mediu ambiant

corespunzator

*Masor respiratia

pacientului , TA si

pulsul si notez


temperatura

*Asez pecientul inpozitie

semisezanda

pentru a facilita

respiratia



43

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Penicilina G 1mil.

La 24 de ore in

solutie perfuzabila

de Glucoza 5% I.V.

Vitamina C - 3comprimate pe zi

Metronidazol - 3

comprimate pe zi

Bioparox 3 pufuri

pe zi

NEVOIA DE A

BEA SI A

MANCA




datorat afectiunii

S.Disfagie, inapetenta

1 Pacientul sa

respecte

regimul

alimentar

hipercaloric si

bogat in fructe

si legume

impus pe toata

durata

spitalizarii

2.Pacientul sa

se hidrateze

corespunzator

AUTONOME: *Pacientul s-a

alimentat si

hidratat

corespunzator

*Pacientul nu

este inca

echilibrat din

punct de

vedere

nutritional

*Pacientul

prezinta in

continuare

disfagie

usoara

*Explic pacientului

ca este necesara

respectarea in

continuare a

regimului

alimentar impus

pentru vindecarea

bolii

NEVOIA DE A

DORMI SI A SE

ODIHNI


insuficient


datorat afectiunii

S.Somn insuficient,

oboseala

1.Pacientul sa

aiba un somn

linistit si

eficient

cantitativ si

calitativ

2.Pacientul sa

prezinte o

stare de bine

fizic si psihic

AUTONOME: *Pacientul si-a

imbunatatit

calitativ

somnul

*Faciesul este

bun

*Asigur conditii de

microclimat

adecvat prin


liniste,

temperatura

optima si

respectarea

orarului de

administrare a

medicatiei

*Observ daca

pacientul doarme

pe timpul zilei si

notez numarul de

ore



44

*Supraveghez

somnul nocturn si

observ daca

pacientul este

agitat sau prezinta

insomnii

NEVOIA DE A-

SI MENTINE

TEMPERATURACORPULUI IN

LIMITE

NORMALE


mentine temperatura

corpului in limite normaleE.Procesul inflamator

datorat afectiunii


umede

1.Pacientul sa

aiba

temperaturacorpului in

limite

fiziologice in

decurs de 24

de ore

2.Pacientul sa

aiba o stare de

confort si o

stare de bine

fizic si psihic

AUTONOME: *Pacientul a

consumat 1

litru de lichidesi a eliminat

500 ml. de

urina

*Transpiratiile

pacientului s-

au redus,

tegumentele

si mucoasele

sunt uscate

*Recomand

pacientului sa steain repaus la pat cat


special pe

perioada febrila

*Recomand

pacientului sa-si

schimbe lenjeria

de corp

*Aerisesc salonul

de 2 ori pe zi

Masor

temperatura si o

notez in foaia de

temperatura

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Algocalmin 1 fiola

I.M. la 12 ore

Ziua III. - 14.02.2014


NEVOIA DE A

RESPIRA SI A

AVEA O BUNA

CIRCULATIE


deficit


datorat afectiunii

S.Obstructie nazala

1.Pacientul sa

prezinte o

buna respiratie


urmeaza

recomandarile

facute

*Respiratia s-

a ameliorat

*Obstructia

nazala s-a

remis

*Am aerisit salonul

si am asigurat o

umiditate

corespunzatoare

*Masor respiratia

pacientului , TA si

pulsul si notez

valorile in foaia detemperatura

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic



45

Gentamicina 1

fiola la 12 ore in

solutie perfuzabila

de Glucoza 5% I.V.

Vitamina C - 3

comprimate pe zi

Metronidazol - 3

comprimate pe zi

Bioparox 3 pufuripe zi

Rinofug 2 picaturi

la 6 ore in fiecare

nara

NEVOIA DE A

BEA SI A

MANCA




datorat afectiunii

S.Disfagie

1.Pacientul sa

se hidrateze

corespunzator

AUTONOME: *Pacientul s-a

hidratat

corespunzator

*Disfagia s-a

remis,

pacientul

prezentand ostare de

confort

Explic pacientului

ca este necesara

hidratarea pentru

evolutia favorabila

a afectiunii sale

EVALUARE FINALĂ: Evoluţie favorabila. Pacientul prezinta la externareredresare clinica. Respiraţia este în Iimite normale. Disfagia s-a remis. Faringele prezinta coloratie normala.

DATA EXTERNĂRII: 21.02.2014 ora 13:00STAREA LA EXTERNARE: Ameliorat. Se externează cu recomandările de a

urma tratament cu Ospen lOOOmg. 1 comprimat la 12 ore timp de 7 zile, Vitamina C- 3 comprimate pe zi şi antipiretice in caz de nevoie. Se recomandă renunţarea lafumat şi evitarea frigului, a umezelii şi a schimbărilor bruşte de temperatura. Va revenila control după 7 zile. Va repeta exudatul faringian după 3 luni.

PREZENTAREA CAZULUI IIICULEGEREA DATELORSursa de infomaţii:

•

Directă - Bolnava•

Indirectă - Dosarul medical•

Membrii echipei de îngrijireDATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI:

•

Nume şi prenume: C.A.•

Sex: Feminin•

Varsta: 32 de ani•

Ocupaţie: educatoare, Grădiniţa nr.3 Tulcea



46

• Naţionalitate: Română•

Domiciliu: Municipiul Tulcea•

Mediul: Urban•

Numele si prenumele tatalui: P.S.•

Numele si prenumele mamei: P.D.

CONDIŢII DE LOCUIT:

•

Locuinţa: Locuieşte cu sotul si doi copii intr-un apartament de doua camere.OBICEIURI DE VIATA:

•

Are un program de lucru de 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana rareori cuactivitate sambata. Programul este stresant, presupune efort vocal siintelectual. Fumeaza circa 8-10 tigari pe zi. Nu consumă alcool.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:•

Neagă afecţiuni acute sau cronice in familie.ANTECEDENTE MEDICALE PERSONALE:

•

Menarha la 14 ani . Ciclu menstrual cu flux normal. Doua nasteri. Neaga

avorturi.•

Gastrită acută în urmă cu 4 ani.DATE ANTROPOMETICE:

•

Greutate: 68 kg.•

înălţime: 163 cm.GRUP SANGUIN: 0(1), Rh( + )ALERGII: Nu se ştie alergica la medicamente sau alimenteMOTIVELE INTERNĂRII:

•


Disfagie intensă;•

Voce alterată;• Inapetenţă;•

Dispnee intensă la efort;•

Facies crispat•

Tahipnee;•

Nelinişte;•

Transpiraţii abundente•

Frisoane.DATA INTERNĂRII: 05.03.2014 ora 08:20

ISTORICUL BOLIIBoala a debutat în urmă cu câteva zile cu febră ridicată, disfagie intensă, disfonie,

dispnee la efort, inapetenţă, transpiraţii abundente şi frisoane. Pacienta a luat timp dedouă zile antitermice ( Paracetamol 4 tablete pe zi) dar simptomele nu s-au amelioratmotiv pentru care se prezintă la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean deUrgenta Tulcea, unde este internată pe secţia ORL.



47

EXAMENUL CLINIC GENERAL:•

Stare generală modificată, febrilă , (temperatură 39,2°C )•

Facies: crispat•

Tegumente si mucoase: - palide-

pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal;-

piramida nazală de aspect si conformaţie normală, simţ olfactiv dezvoltat, fosenazale permeabile.

•

Ţesut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat•

Sistem osteo-articular: - integru morfo-funcţional.-

membre fără semne particulare-

pacienta prezintă mers normal.-

articulaţii mobile nedureroase•

Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili•

Aparat respirator: - mişcări respiratorii ample-

torace normal reprezentat-

dispnee, respiraţie ineficientă

-

frecvenţa respiraţiei: 22 respiraţii / minut•

Aparat cardio-vascular: - cord în limite normale-

TA - 145 /850 mmHg - puls: 82 bătăi / minut, ritmic, bine bătut - AV - 74 p/min.

•

Aparat digestiv: - cavitate bucală cu aspect normal, bine îngrijită-

mucoasă bucală şi gingivală de aspect normal-

limba umedă, curată, tară depozite-

durere la deglutiţie-

apetit diminuat-

abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare, mobil în mişcările respiratorii-

tranzit intestinal normal• Ficat, căi biliare, splină: - în limite fiziologice .•

Aparat uro-genital: - loje renale libere, nedureroase-

micţiuni fiziologice normale-

nasteri prin cezariana•

Sistem nervos: - ROT prezente-

reflex pupilar prezent-

echilibrat, reactii senzoriale normale-

fara semne de iritatie meningeala



48

EXAMENE DE LABORATOR

VALORI OBTINUTE VALORI NORMALE

HEMOLEUCOGRAMA HEMOLEUCOGRAMA

Leucocite: 9000/mm³ Leucocite: 8800/mm³

Hemoglobina: 13.22g% Hemoglobina: 13g%

Trombocite: 270000/mm³ Trombocite: 350000/mm³Uree: 0.32% Uree: 0.20-0.40%

Creatinina: 0.88mg.% Creatinina: 0.6-1.20mg.%

VSH: 12mm/h VSH: 1-10mm/h

Exudat faringian: Examen bacteriologicSTREPTOCOC BETA HEMOLITIC - ABSENT

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:•

Faringită acutăTRATAMENT:

• Cefatox 1g.f. x 2 ori / zi (1 g.la l2ore I.M.)•

Refen f 1x2 ori/zi I.M.•

Tussin 3 tb ./zi per os•

No-Spa f.1x3 ori/zi I.M.•

Fenobarbital tb. 1 x2 /zi per os

•

Famotidină 40mg. tb. 3 tb ./zi per os

SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.> Pacienta are o respiraţie ritmică, tahipnee, dispnee intensă la efort, amplitudinenormală de tip costal superior, torace simetric, puls regulat, frecvenţa respiratorie 22respiraţii / minut.> Pacienta prezintă matitate cardiacă normală, puls 82 bătăi / minut, ritmic, bine bătut.

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA:> Pacienta prezinta disfagie intensa, disfonie, inapetenta, hidratare ineficienta,aport nutritional scazut.3. NEVOIA DE A ELIMINA:> Stare confortabila de a elimina normal, tranzit intestinal normal. Nevoia estesatisfacuta, pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.



49

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA:> Pacienta este bine orientata temporo-spatial, cu mobilitate normala, nevoia estesatisfacuta, pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI:> Pacienta prezlntă transpiratii nocturne, somn insuficient, incomoditate sidisconfort.6. NEVOIA DE A IMBRACA SI DEZBRACA:

> Pacienta are hainele comode, curate. Nevoia este satisfacuta, pacienta esteindependenta in satisfacerea nevoii, imbracandu-se si dezbracandu-se singura, faraajutorul personalului medical.7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE:> Pacienta prezintă febră ( temperatura corpului fiind de 39,2°C ), frisoane iartegumentele sale sunt calde şi umede.8. NEVOIA DE A FI CURAT , INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SIMUCOASELE:

> Pacienta are părul şi unghiile curate, nasul prezintă o mucoasă umedă cu fose nazalelibere, tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfăcută, pacienta este independentă însatisfacerea nevoii, îşi face singură toaleta.9. NEVOIA DE A ELIMINA PERICOLELE:

> Pacienta s-a adaptat mediului spitalicesc. Nevoia este satisfăcută, pacienta esteindependentă în satisfacerea nevoii10. NEVOIA DEA COMUNICA:> Pacientă apatică, anxioasă, comunică puţin, este închisă în sine.11. NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞIVALORI, DE A PRACTICA RELIGIA:> Pacienta este de religie ortodoxă. Nevoia este satisfăcută, pacienta esteindependenta în satisfacerea nevoii.12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZARII:> Pacienta este o persoana dinamica. Nevoia este satisfacuta, pacienta esteindependenta in satisfacerea nevoii.13. NEVOIA DE A SE RECREA:> Pacienta asculta muzica si stiri la castile telefonului, citeste. Nevoia este satisfacuta, pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA:

> Pacienta asculta de sfaturile medicului si ale personalului medical, accepta izolareain spital pentru a face un bun tratament si pentru rezolvarea sau ameliorarea problemeide sanatate.



50

In urma investigaţiilor pacienta are următoarele nevoi afectate:1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie2. Nevoia de a bea şi a mânca3. Nevoia de a dormi şi a se odihni4 Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale5. Nevoia de a comunica

Ziua I. 05.03.2014

Nevoia Diagnostic de nursing Obiective Interventii EvaluareNEVOIA DE A

RESPIRA SI A

AVEA O BUNA

CIRCULATIE

P.Respiratie inadecvata

prin deficit


datorat afectiunii

S.Dispnee intensa la effort,

tahipnee, disfonie

1.Pacientul sa

prezinte o

buna respiratie

AUTONOME: *Pacienta

urmeaza

recomandarile

facute

*Tahipneea s-

a remis,

respiratia s-a

ameliorat

*Am aerisit salonul

si am asigurat un

mediu ambiant

corespunzator

*Linistesc pacienta

prin discutii si

sfaturi in ceea ce

priveste starea sa

*Masor respiratia

pacientului , TA si

pulsul si notez


temperatura

*Asez pacienta in

pozitie

semisezanda

pentru a facilita

respiratia

*Pregatesc psihic

pacientul in

vederea efectuarii

oricarei tehnici

DELEGATE:

*Recoltez sange

pentru examenele

de laborator

*Recoltez exudatul

faringian

*Administrezmedicatia

prescrisa de medic

*Cefatox 1gr. 1x2

ori pe zi ( 1 fiola la

12 ore I.M. )

*Tussin 3 tb./zi per

os



51

NEVOIA DE A

BEA SI A

MANCA




datorat afectiunii

S.Disfagie intensa, hidratare

ineficienta, inapetenta,

aport nutritional scazut

1.Pacienta sa

respecte

regimul

alimentar

impus pe toata

durata

spitalizarii

2.Pacienta sa

se hidrateze

corespunzator3.Pacienta sa

prezinte

confort gastric

AUTONOME:

*Explic pacientei

ca este necesara

respectarea

regimului

alimentar pentru

vindecarea bolii

*Sfatuiesc sotul

pacientei sa-I

aduca alimenteconform regimului

*Pacientul s-a

hidratat si

alimentat

corespunzator

*Pacientul a

inteles

recomandarile

facute si

respecta

regimulalimentar

impus

*Pacienta nu

este inca

echilibrata din

punct de

vedere

nutritional

*Pacienta

prezinta in

continuare

disfagie, desiaceasta s-a

remis simtitor

NEVOIA DE A

DORMI SI A SE

ODIHNI


insuficient


datorat afectiunii

S.Somn insuficient,

incomoditate si disconfort

1.Pacientul sa

aiba un somn

linistit si

eficient

cantitativ si

calitativ

2.Pacientul sa

prezinte o

stare de bine

fizic si psihic

AUTONOME: *Pacienta si-a

imbunatatit

calitativ

somnul, nu s-

a mai trezit in

timpul noptii

*Faciesul

pacientei este

mult mai bun,

dar acesta

afirma ca este

in continuare

obosita

*Asigur conditii de

microclimat

adecvat prin


liniste,temperatura

optima si

respectarea

orarului de

administrare a

medicatiei

*Antrenez

pacienta in mici

activitati zilnice

pentru a se putea

odihni pe timpulnoptii

*Observ daca

pacientul doarme

pe timpul zilei si

notez numarul de

ore



52

*Supraveghez

somnul nocturn si

observ daca

pacientul este

agitat sau prezinta

insomnii

*Invat pacienta

tehnici de

relaxare, exercitii

respiratorii

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Fenobarbital

tb.1x2/zi per os

NEVOIA DE A-

SI MENTINE

TEMPERATURA

CORPULUI IN

LIMITE

NORMALE


mentine temperatura


E.Procesul inflamatordatorat afectiunii

S.Hipertermie, tegumente

calde si umede, frisoane,

transpiratii nocturne

1.Pacienta sa

aiba

temperatura

corpului inlimite

fiziologice in

decurs de 24

de ore

2.Pacienta sa

aiba o stare de

confort si o

stare de bine

fizic si psihic


corpului

pacientei a

scazutapropiindu-se

de limita

normala

*Pacienta

inteles

importanta

hidratarii si

consuma

lichide in

cantitati

suficiente

*Transpiratiilepacientei s-au

mai redus desi

tegumentele

si mucoasele

sunt in

continuare

usor umede

*Pacienta nu

mai prezinta

frisoane

Recomand

pacientei sa stea

in repaus la pat catmai mult posibil, in

special pe

perioada febrila

Recomand

pacientei sa

consume cat mai

multe lichide

pentru a-i scadea

temperatura

Recomand familieisa ii aduca lenjerie

de corp lejera si o

schimb de cate ori

este nevoie

Aerisesc salonul de

2 ori pe zi

Masor

temperatura si o

notez in foaia de

temperatura

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Refen 1 fiola I.M.

la 12 ore



55

NEVOIA DE A

DORMI SI A SE

ODIHNI


insuficient


datorat afectiunii

S.Somn insuficient,

oboseala

1.Pacienta sa

aiba un somn

linistit si

eficient

cantitativ si

calitativ

2.Pacienta sa

prezinte o

stare de bine

fizic si psihic

AUTONOME: *Pacienta si-a

imbunatatit

calitativ

somnul, nu s-

a mai trezit in

timpul noptii

*Faciesul este

mult mai bun,

dar aceasta

afirma ca estein continuare

obosita

*Asigur conditii de

microclimat

adecvat prin


liniste,

temperatura

optima si

respectarea

orarului deadministrare a

medicatiei

*Observ daca

pacientul doarme

pe timpul zilei si

notez numarul de

ore

*Supraveghez

somnul nocturn si

observ dacapacientul este

agitat sau prezinta

insomnii

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Fenobarbital

tb.1x2/zi per os

NEVOIA DE A-

SI MENTINE

TEMPERATURA

CORPULUI IN

LIMITE

NORMALE


mentine temperatura



datorat afectiunii

S.Tegumente calde si

umede, transpiratii

nocturne

1.Pacienta sa

aiba

temperatura

corpului in

limite

fiziologice in

decurs de 24

de ore

2.Pacienta sa

aiba o stare de

confort si o

stare de bine

fizic si psihic


corpului

pacientei a

scazut

apropiindu-se

de limita

normala

*Pacienta a

inteles

importanta

hidratarii si

consuma

lichide in

cantitati

suficiente

*Tegumentele

si mucoasele

sunt in

continuare

usor umede

*Ajut pacienta sa-

si schimbe lenjeria

de corp de cate ori

este nevoie

*Schimb lenjeria

de pat de cate ori

este nevoie

*Aerisesc salonul

de 2 ori pe zi

Masor

temperatura si onotez in foaia de

temperatura



56

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Algocalmin 1 fiola

I.M. la 12 ore

Ziua III. - 11.03.2014


NEVOIA DE A

RESPIRA SI A

AVEA O BUNA

CIRCULATIE


deficit


datorat afectiunii

S.Disfonie usoara

1.Pacienta sa

prezinte o

buna respiratie

AUTONOME: *Pacienta

urmeaza

recomandarile

facute

*Respiratia s-

a imbunatatit

simtitor desi

inca prezinta

o usoara

disfonie

*Am aerisit salonul

si am asigurat o

umiditate

corespunzatoare

*Masor respiratia

pacientului , TA si

pulsul si notez

valorile in foaia detemperatura

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Cefatox 1gr.1x2 ori

pe zi ( 1 fiola la 12

ore I.M.)

Tussin 3tb./zi per

os



57

NEVOIA DE A

BEA SI A

MANCA




datorat afectiunii

S.Inapetenta

1.Pacienta sa

respecte

regimul

alimentar

impus

2.Pacienta sa

se alimenteze

corespunzator

AUTONOME: *Pacienta s-a

alimentat si

hidratat

corespunzator

*Pacienta a

inteles

recomandarile

facute si

respecta

regimulalimentar

impus

*Urmaresc ca

pacienta sa

respecte regimul

alimentar impus

*Sfatuiesc

pacienta sa

consume fructe si

legume pentru a

avea un aport

suficient de

vitamine si

minerale pentru ca

inapetenta sa se

remita

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de

medic: NO-

SPA f.1x3 ori /zi

I.M.Famotidina 40mg.

tb./zi per os

NEVOIA DE A-

SI MENTINE

TEMPERATURA

CORPULUI IN

LIMITE

NORMALE


mentine temperatura



datorat afectiunii

S.Tegumente calde si

umede, transpiratii

nocturne

1.Pacienta sa

aiba o stare de

confort si o

stare de bine

fizic si psihic


corpului

pacientei a

scazut

apropiindu-se

de limita

normala

*Tegumentele

si mucoasele

prezintacoloratie

normala si

sunt uscate

*Schimb lenjeria

de pat de cate ori

este nevoie

*Aerisesc salonul

de 2 ori pe zi

Masor

temperatura si o

notez in foaia detemperatura

DELEGATE:

*Administrez

medicatia

prescrisa de medic

Refen 1 fiola I.M.

la 12 ore

EVALUARE FINALĂ: Evoluţie favorabila. Pacienta prezinta la externareredresare clinica. Respiraţia este în limite normale. Disfagia si disfonia s-a remis.Faringele prezinta coloratie normala.

DATA EXTERNĂRII: 12.03.2014 ora 14:00



59

• -pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;•

-sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei;•

-sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzǎtor vârstei;•

-sǎ prezinte stare de confort psihic;•

-sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.

Intervenţiile autonome:

•

-S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de încǎlzitcu umiditate normalǎ;

•

-Pacientul a fost ajutat sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ care sǎ-i favorizezerespiraţia;

•

-S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului;•

-S-au efectuat vaporizǎri medicamentoase în apropierea pacientului;•

-Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale;•

-S-a administrat oxigen;•

-S-au pregǎtit materialele necesare recoltǎrii;

•

-I s-au supravegheat funcţiile vitale;•

-S-a combǎtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.•

-S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunzǎtor vârstei şi stadiuluievolutiv al bolii;

•

-S-a ţinut cont de starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde culinguriţa;

•

-Regimul alimentar a fost administrat în condiţii de igienǎ;•

-I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu otemperaturǎ constantǎ între 18-20°C;

•

-I s-a asigurat o igienǎ riguroasǎ tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a lenjeriei de pat.

S-a instituit tratament cu:Antibiotice, antitermice, expectorante, sedative, antiinflamatorii, adicǎ: Ampicilinǎ,

Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon (HHC), Romergan, Ambroxol,Vitamina C, Vitamina A, Paracetamol, Algocalmin, Aspirinǎ, Polidin.

În urma tratamentului instituit şi a intervenţiilor autonome cei trei pacienţi au avuto evoluţie favorabilǎ, externându-se cu o stare generalǎ bunǎ.



60

CAP. X

ANEXE

EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE

Injecţia intramusculară – constituie introducerea unor soluţii izotonice,

uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui acataşat la seringă.

Scop : introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.

Locuri de elecţie - regiunea superexternă fesieră, deasupra marelui trohanter;faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul deltoid.

Materiale necesare:

•

Tăviţă renală•

Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool•

Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii substanţei deadministrat

•

2 – 3 ace de unică folosinţă•

pile de metal pentru deschiderea fiolelor•

fiole cu substanţe de administrat.

Tehnica:•

asistenta îşi spală mâinile

•

pregătirea psihică a bolnavului•

se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare•

se degresează locul injecţiei cu un tampon de vată cu eter şi se dezinfecteazăcu un alt tampon cu alcool

•

se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă

•

se verifică acul, poziţia acului prin aspirare• se injectează lent soluţia•

se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul

•

se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând rezorţia•

după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic5-10 minute.

Incidente şi accidente•

durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale• paralizie prin lezarea nervului sciatic•

hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraţia septică



62

• se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplicătamponul îmbibat in alcool, compresiv

•

se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute•

se supraveghează în continuare starea generală .

Incidente şi accidente•

injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea

ţesuturilor, durere•

flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţeiritante

•

valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe•

hematom prin străpungerea venei•

ameţeli, lipotomie, colaps.

Intervenţii•

se încearcă pătrunderea acului în cumenul vasului, continuându-se injecţia

sau se încearcă alt ac•

injectarea lentă , se întrerupe injecţia

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORALĂ

Definiţie – calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor,acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros.

ScopObţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:

-

-efecte locale: - favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei-

digestive- -protejează mucoasa gastrointestinală-

-înlocuieşte fermenţii digestivi,secreţia gastică-

în cazul lipsei acestora-

-dezinfectează tubul digestiv-

-efecte generale: - medicamentele administrate pe cale orală se-

resorb la nivelul mucoasei digestive,pătrund în sânge şi apoi acţioneazăasupra unor organe sisteme,aparate.

OBSERVAREA SI NOTAREA RESPIRATIEIRespiratia – este functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen

necesar proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbonrezultat din acestea.

Prima etapa a respiratiei este ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani)care se realizeaza prin cele 2 miscari ventilatorii de sens opus, inspiratia si expiratia incare volumul cutiei toracice creste respectiv descreste.



63

Scopul – constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.

Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de culoareverde

TehnicaPregatirea bolnavului:

-

se aseaza bolnavul in decubit dorsal;

-

nu se anunta bolnavul, astfel se modifica ritmul respirator si obtinem valorieronate, de aceea se prefera perioada de somn a bolnavului;Efectuarea tehnicii:

-

se numara frecventa respiratiilor prin inspectie (cand bolnavul este treaz,constient sau cand doarme);

-

se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului;-

se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracelui) timp de 1 min;

Notarea grafica:

-

se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra si seuneste cu o linie cu valoarea anterioara;-

pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 respiratii;-

Interpretarea rezultatelor:-

frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie,temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn;

-

in stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si a pulsului;

-

patologic, se instaleaza respiratia dificila (sete de aer):

dispnee cu accelerarea ritmului respirator: tahipnee (polipnee);

dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee - 12,10,8 r/min); dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:

Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prinintermediul unui ac de punctie.

Scop- Explorator•

recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice

•

Terapeutic•

-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase•

-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale•

-executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui•

-sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniunearterial



65

- -Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea-

garoului si a pumnului-

-Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere aacului si se retrage brusc acul din vena.

-

-Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitieverticala.

AccidenteIn timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente:•

Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie saintrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute

•

Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenulvenei

•

Ameteli, paloare, lipotimie



BIBLIOGRAFIE

1. Elemente de semiologie si patologie O.R.L Prof. Univ. Dr.MarioaraPoenaru, Timisoara 2006

2.

R.Anghelide, Sbenghe-Tetu ,,Oto-Rino-Laringologica”-Editia Medicala

3.

C.Mozes-,,Tehnici de ingrijiri generale ale bolnavului’’-Editia Medicala

4.

Corneliu Borundel-,,Medicina Interna pentru cadre medii’’-Editura ALLBucuresti

5.

Curs de Otorinolaringologie, N.Ionescu, Editia a 2-a, Editura Almatea

6.

Lucretia Titirica- ,,Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiricorespunzatoare Nevoilor fundamentale’’-Editura Viata Medical Romaneasca

7.

Internet Explorer

faringita acuta

Documents

Transcript of faringita acuta