�

Evaluarea eficienţei economice a comercializării masei lem-noase prin contracte pe termen lung, cu o aplicaţie la fag

L. Nichiforel, A. Turcu

Nichiforel L., Turcu A., 2015. Evaluation of economic efficiency of marketing timber by long-term contracts, with an application to beech. Bucov. For. 15(1): �-18.

Abstract. In Romania long term contracts for the selling of timber from pu-blic forests have been implemented in 2002 for a period of 10 years as a support for investments in wood processing companies. Currently there is a public debate about their efficiency considering their impact on the concentration of timber demand in the hands of the companies which have accessed such contracts. In this context the paper analysis the economic efficiency of the implementation of long term contracts in the Forest De-partment Suceava considering the transactions of a processing company specialized on beech timber. Methodologically the paper uses two sets of data: 16� stands sold based on long-term contracts in the period 2009-2013 and 1�25 stands sold in public actions from 2009 to 2011. The second set of data has been used for a regression analysis as to identify the relation between the stumpage prices obtain in public auctions and the stand charac-teristics seen as explanatory variables. The resulted regression model was employed to predict the stumpage value for those stands sold via long-term contracts in the scenario they have been sold by public auction. The results show that for the analysed period the prices obtained from long-term con-tracts have been 32% higher compared with the prices from public auction. Nevertheless the results are interpreted in the particular context provided by the limited competition on the beech market and the decrease of the timber prices brought by the 2009 financial crises. The findings have policy implications for the future development and use of long-term contracts.Keywords long-term contracts, stumpage auctions, timber appraisal, market concentration, timber selling policies

Autori. Liviu Nichiforel (nichiforel@usv.ro), Andrei Turcu - Facultatea de Silvicultură, Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, str. Universităţii 13, �20229 Suceava.Manuscris primit 15 mai 2015, revizuit 26 iulie 2015, acceptat 5 august 2015, pu-blicat online 16 august 2015

Bucovina Forestieră 15(1): 7-18, 2015 Articole de cercetare

8

Bucov. For. 15(1): 7-18, 2015 Articole de cercetare

Introducere

Politici de comercializare a masei lemnoase

Politicile de comercializare eficientă a lem-nului prezintă un interes deosebit pentru sec-torul economic public şi privat, valorificarea lemnului fiind sursa principală de dezvoltare a sectorului forestier în majoritatea ţărilor din zona temperată. Identificarea unor metode eficiente de vân-zare a masei lemnoase este un subiect perma-nent în discuţie în majoritatea ţărilor dezvoltate sau în curs de dezvoltare, în special în sfera tranzacţiilor din sectorul public. Literatura de specialitate prezintă numeroase rezultate em-pirice care arată că politicile de comercializare a masei lemnoase au efecte profunde asupra gestionării durabile a resurselor forestiere (Buttoud 1990; Ghani şi Othman 2003; Pearce et al., 1999). Metodele diferite de stabilire a modului şi a valorii de comercializare a lem-nului direcţionează procesele decizionale în strategiile de valorificare a lemnului pe piaţa primară. Interesul vine din modul în care deciziile guvernamentale au o influență asupra gradu-lui de libertate al pieţei, guvernul constituind structura organizaţională prin care se poate reglementa instituţional mecanismul de vân-zare a lemnului. O intervenţie guvernamentală redusă, specifică doctrinei economice liberale, presupune ca statul să intervină doar la nive-lul creării unui cadru instituţional care să ga-ranteze tranzacţiile libere de pe piaţă, decizia privind politica optimă de comercializare fiind o consecinţă a relaţiei directe dintre vânzător şi cumpărător. De partea cealaltă, politicile comerciale intervenţioniste bazate strict pe intervenţii guvernamentale în alocarea resursei forestiere presupun impunerea unor modalităţi de comercializare şi valorificare a masei lem-noase. De altfel, la nivel naţional discuţiile privind metodele de comercializare a masei lemnoa-se au devenit recent un subiect de dezbatere

politică, în principal din două considerente: (i) încercarea de a introduce în Codul Silvic obli-gativitatea comercializării unui procent din masa lemnoasă ca lemn fasonat, conform unei prevederi care s-a aflat în dezbaterea publică în perioada 2012-2014 şi (ii) discuţiile privind atribuirea contractelor de vânzare a masei lem-noase pe termen lung pentru perioada 2002-2012, în contextul recentelor reacţii ale mass-media şi societăţii civile privind concentrarea pieţei lemnului de răşinoase de către o soci-etate austriacă de prelucrare şi industrializare a lemnului. Necesitatea acestor intervenţii guvernamen-tale recente a fost argumentată fie în scopul creşterii legalităţii procesului de comerciali-zare şi transport a masei lemnoase (cum este cazul încercării de introducere în codul silvic a comercializării lemnului la drum auto), fie în scopul acordării unor facilităţi investitorilor din industria de prelucrare (cum este cazul contractelor pe termen lung).

Practici în uz la nivel european

Analiza comparativă a modului de comer-cializare a masei lemnoase la nivel european (Toivonen 1997) relevă faptul că politicile de comercializare sunt adaptate în mod vo-luntar formelor de proprietate privată sau de stat şi integrează caracteristicile regionale ale mediului concurenţial (Størdal 2004). Ca exemplu, în Norvegia, Finlanda, Germania sau Suedia vânzarea lemnului pe picior nu este o metodă uzuală, preferându-se vânzarea lemnului fasonat. În acest caz există un pro-ces de negociere al preţurilor la nivel central sau regional între grupurile co-interesate, re-prezentând asociaţiile de proprietari particulari şi pe cei din industria lemnului. Aşadar, un rol important în vânzarea eficientă a lemnului, în condiţiile unei ponderi ridicate a formelor private de proprietate o constituie asocierea dintre proprietari. Asociaţiile de proprietari negociază preţurile pentru vânzarea lemnului pe picior sau la drum auto (Toivonen 199�). În

9

Nichiforel & Turcu Evaluarea eficienţei economice a comercializării masei lemnoase ...

Norvegia de exemplu, formele asociative din-tre proprietari asigură vânzarea a trei sferturi din totalul masei lemnoase comercializate la nivel naţional (Størdal 2004) În Austria, licitaţiile deschise sau închise au un rol minor în vânzarea masei lemnoa-se. Marea majoritate a proprietarilor privaţi preferă vânzarea directă a masei lemnoase pe baza unor contracte încheiate între proprietari şi reprezentanţii companiilor de exploatare (Hangler 2010). Metoda practicată se bazează în general pe contracte de vânzare multianuale la nivel de asociaţii de proprietari, deşi ca efect al crizei economice, contractele individuale pe perioadă mai scurtă au revenit în actualitate. În cazul contractelor multianuale, preţurile de vânzare se actualizează trimestrial cu ajutorul Indexului de Preţuri al Buştenilor, care este calculat începând din 2005 de un institut privat de statistică, comisionat de Asociaţia Propri-etarilor Privaţi de Pădure din Austria. Studiile arată că, în ţările în care politica de preţuri este dictată de marii procesatori (de exemplu prin implementarea unor contracte pe termen lung sau de concesionare), veni-turile micilor proprietari privaţi sunt puter-nic influenţate, şi în plus variaţiile bruşte ale preţului pe piaţa lemnului afectează într-o mai mare măsură proprietarii particulari decât ges-tionarii resurselor publice (Quayle 2002). Pe de altă parte schimbările instituţionale bruşte în politica de comercializare a masei lemnoase pot devenii perturbatoare pentru agenţii economici prin creşterea gradului de incertitudine în privinţa accesului la materia primă şi a planificării resurselor financiare. Acest lucru duce şi la creşterea costurilor tranzacţionale (Coase 1960), adică a costurilor legate de tranzacţiile ca atare, de pierderea de timp şi de resurse datorată birocraţiei.

Metodele de comercializare a masei lemnoase în România

În România, cadrul juridic de comercializare a masei lemnoase este asigurat de Codul Silvic şi de legislaţia subsecventă. Comercializarea

masei lemnoase din pădurile publice admi-nistrate de Regia Naţională a Pădurilor - Rom-silva (RNP) are la bază un regulament de vân-zare a masei lemnoase care a suferit diferite modificări, ultima versiune aflată în vigoare datând din noiembrie 2010. Comercializarea masei lemnoase din pădurile private nu intră sub prevederea acestui regulament de vânzare decât dacă proprietarii doresc să stabilească o relaţie contractuală cu RNP care să prevadă acest lucru. Principial, regulamentul prevede trei modalităţi de comercializare a masei lemnoase: (i) comercializarea masei lemnoase pe picior, care reprezintă şi la acest moment principala modalitate de comercializare a lemnului pro-venit din pădurile proprietate publică a statului, (ii) comercializarea masei lemnoase fasonate, metodă de vânzare a masei lemnoase care s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă în special pentru foioase şi (iii) comercializarea masei lemnoase pe termen lung, o modalitate de vânzare introdusă la nivelul anului 2002 pentru o perioadă de 10 ani. Licitaţia dobândirii dreptului de a încheia contracte pe termen lung a fost organizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţa nr. 71/2002 pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung modificată şi aprobată prin Legea nr. 654/2002 şi a norme-lor metodologice aprobate prin Hotărârea Gu-vernului nr. 1081/2002. Obiectivele politice asumate prin crearea cadrului legislativ de existenţă a contractelor pe termen lung au fost încurajarea investiţiilor în industria autohtonă a prelucrării lemnu-lui şi în produse semifinite, prin asigura-rea continuităţii în aprovizionarea cu materie primă, precum şi asigurarea unor situaţii fi-nanciare stabile direcţiilor silvice. La nivelul unei direcţii silvice, volumul de lemn destinat anual comercializării prin contracte pe termen lung trebuia să fie de maxim 20% din volumul destinat anual agenţilor economici. Structura volumului de masă lemnoasă contractată este reglementată ca să cuprindă maximum 80%

10

Bucov. For. 15(1): 7-18, 2015 Articole de cercetare

produse principale şi minimum 20% produse secundare. Volumul total contractat pe grupe de direcţii silvice trebuie să fie de minimum 20.000 m³ anual, cu reactualizare valorică anuală prin act adiţional. Durata contractului trebuia să fie cuprinsă între 3 şi 10 ani. Prin actele adiţionale anuale la contractele pe termen lung se stabilesc partizile ce urmează a fi exploatate în fiecare an, ale căror volume cu-mulate trebuie să corespundă cu volumul con-tractat, cu o toleranţa admisibilă de cca +/- 5%, care se va regulariza de la an la an, precum şi preţurile pentru fiecare partidă. Preţul fiecărei partizi inclusă în actele adiţionale s-a calculat în conformitate cu prevederile normelor me-todologice conform H.G. 1081/2002 după for-mula:

(1)

unde: PV - preţ de vânzare al partizii, PP - preţ de pornire calculat de vânzător în con-formitate cu prevederile legale, Cpm - creştere procentuală medie a preţurilor de pornire la licitaţiile de masă lemnoasă pe picior. Aceas-ta este calculată de Romsilva pentru masa lemnoasă adjudecată la licitaţiile desfăşurate în ultimele 12 luni, anterioare anului de producţie forestieră, pe grupele de direcţii sil-vice din care face parte vânzătorul, în funcţie de natura produsului, Ppa - puncte procentuale adăugate prin licitaţie (pentru cazul studiat 12 puncte procentuale), conform procesului ver-bal de licitaţie înregistrat la Regia Naţională a Pădurilor. Atât din perspectiva cumpărătorului, cât şi din cea a furnizorului, contractele pe termen lung sunt un instrument de comercializare care poate avea importante avantaje. Cu toate aces-tea, contractele pe termen lung pot distorsiona puternic mediul economic regional, fiind în mod practic criticate de firmele competitoare pe motiv că ar induce o concurenţă neloială la nivelul firmelor de mici dimensiuni. Articolul urmăreşte identificarea eficienţei economice rezultată din implementarea con-tractelor pe termen lung, privind din perspec-

tiva vânzătorului, adică al administratorului pădurilor publice. Se are în vedere o ana-liză a tranzacţiilor efectuate şi identificarea diferenţelor dintre prețurile de achiziţie ale partizilor contractate pe termen lung şi o va-loare simulată a preţurilor care s-ar fi putut obţine dacă partizile respective ar fi fost scoase la licitaţie. Analiza tranzacţiilor utilizând regresii liniare multiple este un instrument econometric utilizat pentru prima dată în fundamentarea preţului de vânzarea a masei lemnoase de către Serviciul Forestier al Statelor Unite ale Americii (Niqui-det et Kooten, 2006). Principalul avantaj al fo-losirii metodei analizei tranzacţiilor este dat de acurateţea stabilirii preţului lemnului în raport de caracteristicile partizilor tranzacţionate an-terior. În cazul de faţă, analiza urmăreşte de-terminarea unui model regresiv care să arate modul de formare al preţului de adjudecare (variabila dependentă) în raport de caracteris-ticile partizilor tranzacţionate (variabile inde-pendente). Prin introducerea în această ecuaţie de regresie a caracteristicilor partizilor con-tractate pe termen lung se urmăreşte obţinerea unui preţ probabil care ar fi fost obţinut dacă partida contractată pe termen lung ar fi fost licitată. În acest fel se va observa dacă argumentele politice iniţiale privind asigurarea stabilităţii vânzărilor de masă lemnoasă prin contracte pe termen lung sunt validate de valoarea tranzacţiilor efectuate. Articolul doreşte şi ofe-rirea unui suport metodologic obiectiv pentru analizarea oportunităţii implementării con-tractelor pe termen lung.

Material şi metodă

La Direcţia Silvică Suceava, două societăţi, una cu punctul de procesare în Dorneşti (specializată pe exploatarea răşinoaselor), iar cealaltă cu punctul de procesare în Târgu Neamţ (specializată pe exploatarea lemnului de fag), au câştigat contracte pe termen lung care le oferă dreptul de a alege, la începutul

100

pp Cpm PpaPV PP

11

Nichiforel & Turcu Evaluarea eficienţei economice a comercializării masei lemnoase ...

fiecărui an de producţie, partizile pe care do-resc să le exploateze. O analiză a distribuţiei spaţiale a modului de repartizare a posibilităţii anuale între cele 24 de unităţi silvice de stat de pe raza DS Suceava (figura 1) arată o etero-genitate ridicată a utilizării metodelor de co-mercializare a masei lemnoase, existând oco-ale silvice în care o parte însemnată a masei lemnoase a fost achiziţionată prin contracte pe termen lung (Nichiforel 2011). Ţinând cont de dificultatea obţinerii unui set complet de date econometrice pentru întreaga perioadă, analiza prezintă un studiu de caz ce are în vedere partizile contractate pe termen lung de societatea cu punctul de lucru în Târ-gu Neamţ. Aceasta a dobândit, în anul 2003, dreptul de a încheia un contract de vânzare-cumpărare a masei lemnoase pe termen lung cu Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva pen-tru o perioadă de 10 ani, pentru un volum anual de 30.000 m3, din care 24.000 m3 produse prin-cipale şi 6.000 m3 produse secundare. Colectarea datelor a constat în preluarea şi înregistrarea a două seturi de date referitoare

la partizile contractate la nivelul Direcţiei Sil-vice Suceava şi anume (i) cele pe termen lung (ii) partizile pe picior adjudecate prin licitaţii publice. În primul set de date au fost înregistrate un număr de 167 de partizi contractate integral de societate prin contracte pe termen lung, într-o perioadă de 5 ani (2009-2013), la nivelul Direcţiei Silvice Suceava. Întrucât societatea comercială este specializată pe prelucrarea primară a lemnului de fag, baza de date a fost stratificată plecând de la ponderea fagului în ofertă (VFa) şi de tipul de produse achiziţionate (produse lemnoase principale şi produse lem-noase secundare) (tabelul 1). Al doilea set de date a cumulat un număr de 1725 de partizi adjudecate prin licitaţii pub-lice deschise pentru masa lemnoasă pe picior, desfăşurate la nivelul Direcţiei Silvice Suceava în perioada 2009-2011. Au fost excluse din baza de date partizile de produse accidentale adjudecate la licitaţie, deoarece alegerea parti-zilor de produse accidentale pentru contractare pe termen lung are un caracter excepţional. De

Repartiţia cotei de tăiere pe tipuri de comercializare (anul 2009)Figura 1

12

Bucov. For. 15(1): 7-18, 2015 Articole de cercetare

asemenea, şi datele de la licitaţiile deschise au fost stratificate în raport de ponderea fagului în ofertă şi tipul de produs (tabelul 2). Analiza datelor s-a bazat pe aplicarea unor modele regresive specifice metodei ana-lizei tranzacţiilor anterioare. Pentru determina-rea ecuaţiilor de regresie a fost utilizat setul de date rezultat din vânzarea lemnului prin licitaţii deschise, în scopul identificării legăturilor din-tre preţul de adjudecare al acestora şi caracte-risticile partizilor tranzacţionate. În aplicarea modelelor regresive liniare, rezultatul este influenţat în principal de legăturile dintre variabila dependentă şi cele indepedente, ca şi de multicoliniaritatea vari-abilelor acestora din urmă (Horodnic 2008). În analiza licitaţiilor de masă lemnoasă, pentru evitarea multicoliniarităţii este necesară înlo-cuirea variabilelor explicative iniţiale cu relaţii între acestea şi realizarea ecuaţiei de regresie liniare multiple cu datele obţinute prin modi-ficarea variabilelor (Drăgoi 2008). Plecând de la o analiză detaliată a bazei de date pentru licitaţiile de lemn pe picior din Direcţia Silvică Suceava (Nichiforel 2011), pentru modelul actual de regresie au fost alese şase variabile explicative, respectiv volumul arborelui me-diu (VAM), suma sortimentelor dimensionale

„Gros1” şi „Gros2”, raportată volumul lemnu-lui de lucru ((VG1+VG2)/Vlucru), ponderea lem-nului de foc în volumul total al partizii (Vfoc/Vbrut), indicele costurilor de exploatare care combină panta cu distanţa de scos apropiat (Iexp), volumul brut de fag (VFa) şi volumul brut de răşinoase (Vras). Pentru determinarea coeficienţilor ecuaţiilor de regresie a fost folosit programul Microsoft Office Excel 2007®. Acest program foloseşte pentru determinarea coeficienţilor ecuaţiilor de regresie instrumentul REGRESSION bazat pe funcţia LINEST, iar rezultatele sunt redate în mod accesibil sub forma unui tabel ANOVA.

Rezultate

Modele ale preţurilor pentru licitaţiile de masă lemnoasă pe picior

Pentru partizile pe picior adjudecate prin licitaţie la Direcţia Silvică Suceava în perio-ada 2009-2011 (n = 1�25) au fost calculate şase modele regresive liniare multiple. Repar-tizarea partizilor pe cele şase categorii a fost făcută în funcţie de natura produsului şi de procentul volumului de fag din volumul brut

Numărul partizilor contractate pe termen lung în raport de ponderea fagului şi tipul de produsTabel 1

Procentul volumului brut de fag în partidă

Produse lemnoase principale

Produse lemnoase secundare

Total partizi

VFa >50 % 40 39 �9 VFa 20-50 % 5 15 20 VFa <20 % 34 34 68 Total �9 88 16�

Stratificarea partizilor licitate în raport de ponderea fagului şi tipul de produsTabel 2Procentul volumului brut de fag în partidă

Produse lemnoase principale

Produse lemnoase secundare

Total partizi

VFa >50 % 6� 80 14� VFa 20-50 % �9 1�3 252 VFa <20 % 28� 1039 1326 Total 433 1292 1�25

13

Nichiforel & Turcu Evaluarea eficienţei economice a comercializării masei lemnoase ...

al partizilor (tabelul 3). Modelele de regresie formulate pentru cele şase ecuaţii au luat în considerare preţul de adjudecare ca variabilă rezultativă şi cele şase variabile explicative definite anterior. Ţinând cont de marea variabilitate a carac-terisiticilor partizilor vândute prin licitaţii de masă lemnoasă pe picior, realizarea unei ana-lize unice a regresiei în care tipul de produs şi ponderea volumului de fag să fie variabile explicative nu a rezultat într-un model regresiv reprezentativ statistic. Stratificarea partizilor în raport de ponderea volumului ocupat de fag în volumul brut, ca şi utilizarea unor variabile

explicative sintetice care să evite multicoli-niaritatea a dus la obţinerea unor ecuaţii de regresie validate statistic prin faptul că valorile coeficienţilor de regresie a variabilelor inde-pendente au o probabilitate de depăşire mai mică de 5%. Analiza rezultatelor modelelor regresive permite identificarea unor legităţi stabilite în practica de tranzacţionare a partizilor pe picior din perioada analizată. Analiza coeficienţilor standardizaţi şi a semnului acestora relevă modul în care caracterisiticile partizilor au fost integrate în preţul de adjudecare oferit la licitaţiile pe picior. Se observă că la parti-

Sinteza ecuaţiilor de regresie pentru licitaţiile de masă lemnoasă pe piciorTabel 3

Notă. Abrevieri: N – Numărul înregistrărilor valide incluse în eşantion, termen liber– valoarea termenului liber al ecuaţiei, VFa – coeficientul pentru volumul lemnului de fag, VRas – coeficientul pentru volumul raşinoaselor, VAM – coeficientul pentru volumul arborelui mediu, Vfoc/Vbrut – coeficientul indicelui sintetic rezultat din raportul dintre volumul de foc şi volumul brut, (VG1+VG2)/Vlucru - coeficientul indicelui sintetic rezultat din suma volumelor sortimentelor gros1 şi 2 ra-portat la volumul lemnului de lucru, Iexp – coeficientul indicelui de exploatare, R2 – coeficientul de determinare.

Var independentăProduse lemnoase principale Produse lemnoase secundare

VFa < 20% VFa = 20-50% VFa > 50% VFa < 20% VFa = 20-50% VFa > 50%

N 28� �9 6� 1039 1�3 80

termen liberMinimMediuMaxim

(5�,812) 81,030(104,24�)

(0,921)99,9�0(199,019)

(1�5,005)292,636(410,26�)

(59,931)63,040(66,149)

(44,854)5�,282(69,�10)

(2�,83�)50,611(�3,386)

VFa

MinimMediuMaxim

(-0,0�1)-0,010(0,051)

(-0,054)-0,026(0,000)

(-0,011)-0,005(0,002)

(-0,020)0,016(0,054)

(0,003)0,02�(0,051)

(0,001)0,022(0,043)

VRas

MinimMediuMaxim

(0,001)0,009(0,01�)

(-0,003)0,009(0,021)

(-0,001)0,015(0,032)

(0,00�)0,013(0,018)

(-0,016)-0,003(0,009)

(-0,059)-0,018(0,022)

Vfoc/Vbrut

MinimMediuMaxim

(-166,998)-121,832(-�6,664)

(-1��,011)-10�,9�8(-38,445)

(-15�,101)-11�,536(-��,9�2)

(-61,651)-54,393(-4�,135)

(-64,201)-41,93�(-19,6�3)

(-�2,552)-42,149(-11,�46)

(VG1+VG2)/Vlucru

MinimMediuMaxim

(49,20�)8�,819(126,431)

(-52,441)6�,814(188,0�0)

(-320,�96)-1�3,580(-26,363)

(33,185)3�,898(42,611)

(�,199)24,062(40,926)

(10,193)35,321(60,448)

VAM

MinimMediuMaxim

(-16,994)-8,912(-0,830)

(-15,661)-2,89�(9,816)

(2,140)11,492(20,844)

(-0,001)-0,001(-0,000)

(-3,435)8,426(20,288)

(-15,033)-5,�21(3,590)

Iexp MinimMediuMaxim

(-0,515)-0,255(0,004)

(-0,918)-0,434(0,050)

(-2,011)-1,365(-0,�18)

(-0,580)-0,506(-0,432)

(-0,65�)-0,4��(-0,29�)

(-0,368)-0,0�4(0,220)

R2 (%) 19 2� 50,� 40 34,� 30,1

14

Bucov. For. 15(1): 7-18, 2015 Articole de cercetare

zile de produse principale, prezenţa fagului în volumul brut al partizii are caracteristica de a reduce preţul de adjudecare, lucru care nu este valabil pentru produsele secundare. Pentru partizile de produse principale în care prezenţa fagului în volum este mai mare de 50%, ponderea sortimentelor dimensionale gros 1 şi gros 2 în volumul lemnului de lucru are caracteristica de a reduce mult preţul de adjudecare (valoarea coeficientului fiind de -173,580). Explicaţia ţine de faptul că actul de punere în valoare încadrează mare parte din volumul brut în categoria lemnului de lucru, deşi în realitate, prezenţa putregaiului roşu la fag, la vârste înaintate, declasează mare parte din lemnul de lucru din sortimentul gros 1 în lemn de foc.

Preţuri simulate pentru partizile contractate pe termen lung

Prin introducerea, în ecuaţiile de regresie cal-culate pentru partizile pe picior adjudecate prin licitaţiile deschise din perioada 2009-2011, a caracteristicilor partizilor contractate prin con-tractul pe termen lung în perioada 2009-2013 s-au simulat preţurile posibile a se fi obţinut dacă partizile respective ar fi fost incluse în procesul de licitaţie şi nu ar fi fost anterior selectate pentru contractarea pe termen lung. Analiza preţurilor rezultate din ecuaţiile de

regresie indică diferenţe apreciabile între preţurile oferite pentru partizile contractate pe termen lung şi preţul simulat care s-ar fi putut obţine prin adjudecarea partizilor prin licitaţie atât pentru partizile de produse principale, cât şi pentru partizile de produse secundare (tabe-lul 4). Analizând valorile medii de preţ la nivelul produselor lemnoase principale se observă că acestea sunt superioare în cazul partizilor contractate pe termen lung pentru toate cele trei grupe de partizi. Astfel, pentru cele cu un volum de fag mai mic de 20% din volumul brut diferenţa este de 76 RON, pentru parti-zile cu volumul de fag cuprins între 20-50% din volumul brut diferenţa dintre preţurile medii este de 55 RON, iar pentru partizile în care lemnul de fag depăşeşte 50% din volumul brut diferenţa de preţ este de 43 RON. Valorile maxime plătite de societatea comercială pen-tru partizile de produse principale sunt de ase-menea superioare preţurilor rezultate ca fiind posibile a se fi obţinut prin licitarea partizilor. Diferenţele între cele două moduri de comer-cializare sunt cuprinse între 67 RON şi 230 RON. Pentru partizile de produse secundare situaţia rezultată este mai echilibrată prin faptul că diferenţele de preţ nu mai au o amplitudine foarte mare. Analizând valorile medii rezultă că preţurile obţinute prin contractarea pe ter-

Identificarea diferenţelor de preţ între preţurile plătite şi cele simulate pentru partizile contractate pe termen lung

Tabel 4

Preturi Preturi plătite prin contractul pe termen lung Preturi care s-ar fi putut obtine prin licitarea partizilor pe picior

VFa < 20% VFa = 20-50% VFa > 50% VFa < 20% VFa = 20-50% VFa > 50% Produse principalePret mediu 189 16� 160 113 112 11� Pret maxim 380 192 2�6 150 125 144 Pret minim 62 140 6� 36 8� 82 Produse secundarePret mediu 83 56 54 46 43 41 Pret maxim 249 8� 9� 65 56 64 Pret minim 23 15 20 6 31 21

15

Nichiforel & Turcu Evaluarea eficienţei economice a comercializării masei lemnoase ...

men lung sunt superioare celor posibil a se fi obţinut prin licitare pentru toate cele trei grupe de partizi de produse secundare, diferenţele fi-ind cuprinse între 13 şi 37 RON. Comparând preţurile medii pe natura produ-sului (tabelul 5) se observă că, pentru partizile de produse principale, preţul mediu plătit prin contractul pe termen lung este mai mare cu 58 RON faţă de preţul estimat a se fi obţinut prin licitarea acestor partizi. Şi pentru partizile de produse secundare situaţia este asemănătoare, dar diferenţa dintre cele două preţuri este mai mică, respectiv 21 RON. Analiza a relevat că doar pentru 12 partizi de produsele principale (15% din numărul total al partizilor) preţul plătit prin contracta-rea pe termen lung este mai mic decât preţul estimat a se fi obţinut prin vânzarea partizilor ca lemn pe picior prin licitaţie (tabelul 6). În cadrul produselor secundare, 32% din partizile comercializate pe termen lung au avut un preţ inferior celui posibil a fi obţinut prin licitaţie. Cele mai multe partizi au diferenţe de preţ încadrate între 1 şi 50 RON/m³, preţurile su-perioare fiind cele plătite prin contractarea pe termen lung, respectiv 30 de partizi de produse principale şi 49 de partizi de produse secundare. Diferenţe între 50 şi 100 RON se înregistrează pentru 24% din partizile de produse principale, iar diferenţe de peste 100 RON pentru 22%

din partizile de produse principale. Se poate concluziona astfel că preţurile obţinute prin contractele pe termen lung pentru partizile de produse principale au fost net superioare celor posibil a fi obţinute prin licitarea masei lem-noase pe picior. În cazul produselor secundare diferenţele sunt de asemenea semnificative în favoarea contractelor pe termen lung.

Eficienţa economică a contractelor pe termen lung: perspectiva vânzătorului

Analiza eficienţei economice a contractării de masă lemnoasă pe termen lung a luat în con-siderare, pe lângă diferenţele de preţ la nivel de partidă, şi volumele contractate în peri-oada analizată (2009-2013). Practic valoa-rea simulată de tranzacţionare s-a obţinut prin înmulţirea volumului net al partizii cu preţul mediu pe metru cub, obţinut din ecuaţia de re-gresie pentru partida respectivă (tabelul 7). Prin contractarea pe termen lung, pentru un volum de 113.3�3 m³ produse principale, vânzătorul (Regia Naţională a Pădurilor-Rom-silva) a încasat 19.016.344 RON. Din modelul regresiv ales a rezultat o valoare simulată de tranzacţionare de 12.770.741 RON pentru acelaşi volum, dacă acesta ar fi fost vândut prin licitaţii de lemn pe picior. Se înregistrează o diferenţă de 6.245.603 RON pentru produse-

Preţurile medii (RON) pe natura produsului în varianta reală şi în cea simulatăTabel 5

Produse Pretul mediu platit prin contractarea pe termen lung

Pretul mediu posibil a se fi obtinut prin licitarea pe picior

Principale 1�3 115 Secundare 65 44

Diferenţele de preţ (RON) plătite prin contractele pe termen lung faţă de cele simulateTabel 6

Diferenţe între preţurile plătite comparativ cu cele simulate

Număr de partizi de produse principale

Număr de partizi de produse secundare

-45→0 12 291→50 30 4951→100 19 6101→150 16 4270→290 2

16

Bucov. For. 15(1): 7-18, 2015 Articole de cercetare

le principale. Diferenţa dintre cele două valori de tranzacţionare reprezintă 32,8 % din preţul obţinut prin contractarea pe termen lung. Pentru volumul de 29.291 m³ din produse secundare comercializat prin contractarea pe termen lung în perioada analizată s-a încasat suma de 1.873.016 RON. Dacă acest volum ar fi fost vândut prin licitaţie ca lemn pe picior se estimează că s-ar fi putut obţine suma de 1.331.837 RON. Se înregistrează o diferenţă între cele două sume de 541.179 RON, care reprezintă un plus de 28,9%, adăugat prin con-tractarea pe termen lung. Raportându-ne la volumul total contractat de societate în perioada 2009-2013 rezultă că Direcţia Silvică Suceava a avut o creştere a valorii totale de tranzacţionare de 32,5% prin contractarea pe termen lung, comparativ cu vânzarea aceloraşi partizi prin licitaţii de masă lemnoasă pe picior. Compania a licitat iniţial o creştere procentuală de doar 12% faţă de preţul mediu al pieţei, diferenţa fiind valoarea adăugată suplimentar de factorii conjuncturali care au influenţat licitaţiile pe picior.

Discuţie

Aplicarea contractelor pe termen lung la nivelul Direcţiei Silvice Suceava a avut darul de a modifica puternic oferta de masă lemnoasă, în special în unităţile silvice în care se concentrează cererea deţinătorilor de contracte pe termen lung. O privire asupra distribuţiei spaţiale a modalităţilor de comer-cializare practicate la nivel de direcţie (figura

1) a evidenţiază existenţa a şapte unităţi silvice în care oferta de lemn pentru valorificarea prin licitaţii a fost diminuată cu mai mult de 30% din posibilitatea lor anuală. Caracterul pertur-bator al distribuţiei ofertei vine şi din faptul că gradul de concentrare a cererii de către firmele deţinătoare de contracte pe termen lung se poate modifica de la un an la altul, ceea ce limitează posibilitatea agenţilor competitori de a face strategii investiţionale pe termen mediu şi lung. Alegerea cu prioritate a partizilor la în-ceputul anului de producţie a făcut ca partizile cele mai bune să fie selectate pentru contrac-tarea pe termen lung, în timp ce competitorii de pe piaţă au avut acces la partizile rămase neselectate. Pe de altă parte, analiza de faţă a relevat că, cel puţin la nivelul studiului de caz prezen-tat, argumentarea politicii de comercializare a masei lemnoase din pădurile publice prin contracte pe termen lung a avut un fundament real, atâta timp cât eficienţa economică a aces-tora a fost dovedită prin obţinerea unor veni-turi cu 32% mai mari de către Direcţia Silvică Suceava, comparativ cu licitarea acelor partizi pe picior. Valoarea de comercializare a partiz-ilor contractate pe termen lung a fost mai mare pentru că acestea prezentau caracteristici supe-rioare celor licitate pe picior. Cu toate acestea, datorită jocurilor conjuncturale de pe piaţa primară (de ex. înţelegeri la licitaţii, rezilieri de partizi) aceste partizi nu ar fi fost în general valorificate la acelaşi nivel superior de preţ dacă ar fi fost licitate pe picior. Un alt beneficiu adus vânzătorului prin con-tractarea masei lemnoase pe termen lung a

Diferenţierea valorică (RON) a volumului total contractat pe termen lung (2009-2013)Tabel 7

Produse Volum net (m³)

Valoarea reală de tranzacţionareprin contracte pe termen lung

Valoarea simulată de tranzacţionare prin licitaţiipe picior

Diferenţe

Principale 113.3�3 19.016.344 12.��0.�41 6.245.603Secundare 29.291 1.8�3.016 1.331.83� 541.1�9Total 142.665 20.889.360 14.102.5�� 6.�86.�82

1�

Nichiforel & Turcu Evaluarea eficienţei economice a comercializării masei lemnoase ...

fost dat de reducerea costurilor tranzacţionale (organizarea licitaţiilor, negocieri etc). Şi din punct de vedere silvicultural pot fi identificate avantaje pentru vânzător, prin faptul că aplica-rea lucrărilor silvotehnice nu mai este întârziată de procesul de licitare-contractare-reziliere-ne-gociere care poate apărea la licitaţiile pe picior. A existat de asemenea obligativitatea ca 20% din volumul contractat să fie reprezentat de produse lemnoase secundare, şi deci de stimu-lare a efectuării la timp a lucrărilor de rărituri.Din punctul de vedere al firmelor care au con-tractat partizi pe termen lung principalul avan-taj ţine de siguranţa achiziţionării masei lem-noase pe o perioadă lungă de timp, ceea ce face ca strategia de dezvoltare tehnico-economică a firmei să presupună riscuri investiţionale mai scăzute. Cu toate acestea, rezultatele analizei sta-tistice a tranzacţiilor anterioare necesită şi o interpretare contextuală. În primul rând so-cietatea analizată este o companie axată pe prelucrarea fagului, o zonă de piaţă în care presiunea concurenţială este mult mai redusă comparativ cu piaţa răşinoaselor. Din punc-tul de vedere al analizei statistice, acest lu-cru a însemnat că partizile oferite la licitaţiile pe picior au avut preţuri mai scăzute tocmai datorită ponderii ridicate a fagului în cadrul acestora. Acest fapt a fost confirmat de semnele negative ale coeficienţilor volumului de fag în situaţia produselor principale, de aceea nu este posibilă generalizarea rezultatelor analizei la piaţa răşinoaselor sau la alt mediu concurenţial diferit de cel al Direcţiei Silvice Suceava. Alt doilea element contextual ţine de peri-oada analizată, având în vedere că anul 2009 a însemnat o adâncire a crizei financiare, cu consecinţe importante şi pe piaţa primară a lemnului. Acest lucru a făcut ca partizile de lemn pe picior scoase la licitaţie să aibă preţuri mult mai mici decât înainte de criză, în timp ce valoarea contractelor pe termen lung s-a menţinut ridicată. Din perspectiva Direcţiei Silvice Suceava, acest mod de comercializa-re a funcţionat ca un mecanism de stabilitate financiară într-o perioadă de criză economică,

în care firmele mici şi mijlocii au fost forţate să rezilieze multe din partizile contractate an-terior la preţuri ridicate.

Concluzii

Utilizarea contractelor pe termen lung în tranzacţiile de masă lemnoasă poate fi un element perturbator al pieţei lemnului prin concentrarea cererii în mâna celor care au obţinut aceste contracte. Analiza a arătat însă că avantajul comparativ al acestor firme pe piaţă nu este dat de valoarea mai redusă de achiziţionare, ci mai degrabă de posibilitatea de a beneficia de un volum ridicat de masă lemnoasă şi de a alege prioritar partizile care corespund cerinţelor firmelor cu contracte pe termen lung. În mod practic, aceasta a însem-nat că partizile care prezentau cele mai avan-tajoase caracterisitici au fost selectate prioritar de aceste firme şi nu au mai ajuns la licitarea pe picior. Din punctul de vedere al vânzătorului (RNP-Romsilva) avantajul comercial obţinut prin utilizarea contractelor pe termen lung a fost, în situaţia analizată, net superior valorilor de comercializare posibil a fi obţinute prin licitaţiile pe picior. În plus, utilizarea acestor contracte creează avantaje pentru vânzător şi prin reducerea costurilor tranzacţionale, dar şi de control a activităţilor de exploatare, firmele fiind mai responsabile datorită riscurilor con-tractuale ridicate care grevează contractele pe termen lung. Aplicarea modelului regresiv a relevat şi direcţia în care se concentrează cererea lem-nului comercializat prin licitaţii de masă lemnoasă pe picior, adică partizi cu volum pre-ponderent de răşinoase. În această zonă distor-sionarea pieţei prin aplicarea contractelor pe termen lung poate avea efect de bumerang prin presiunea suplimentară exercitată de firme pentru supravieţuirea pe piaţă, concretizată în migrarea către piaţa neagră a lemnului. Cu alte cuvinte, avantajele economice şi silviculturale identificate la nivelul partizilor contractate

18

Bucov. For. 15(1): 7-18, 2015 Articole de cercetare

pe termen lung pot fi puse în umbră de crea-rea unui mediu concurenţial acerb, cu o cerere potenţială de masă lemnoasă, superioară ofer-tei existente. Analiza aduce însă argumente obiective pen-tru discutarea contractelor pe termen lung, ca o soluţie viabilă pentru o serie de specii care necesită în prelucrare o dotare tehnică mai costisitoare, cum este cazul fagului şi pentru care nu există o concurenţă ridicată pe piaţa primară. Deciziile politice ulterioare privind eficienţa contractării de masă lemnoasă prin contracte pe termen lung vor trebui să armonizeze avantajele identificate în această analiză cu dezavantajele date de distorsionarea mediului concurenţial. Atâta timp cât dreptul de contractare pe ter-men lung se face printr-o formă transparentă de licitare, aceste politici pot funcţiona şi ca un instrument de stimulare a micilor antre-prenori pentru o asociere regională, în scopul aprovizionării mai strategice a firmelor mici şi mijlocii cu necesarul de materie primă.

Mulţumiri

Elaborarea studiului a fost susţinută finan-ciar de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice CNCS-UEFISCDI prin proiectul

INFORMA, PN-II-RU-TE-2012-3-0304.

Bibliografie

Buttoud G., 1990. Economie de la foret et offre de bois. ENGREF, Nancy.

Coase R., 1960. The problem of social cost. Journal of Law and Economics 3(1): 1-44.

Drăgoi M., 2008. Economie şi management forestier. Edi-tura Universităţii din Suceava, Suceava.

Ghani A.N.A., Othman M.S.H., 2003. Forest pricing poli-cy in Malaysia. In: Economy and environment program for Southeast Asia (EEPSEA). Research Report.

Hangler J., 2010. The roundwood sale system in Austria. In Wood Symposium. Poznan.

Horodnic S., 2008. Aplicaţii statistice în Excel. Editura Universităţii din Suceava, Suceava.

Nichiforel L., 2011. Cercetări privind fundamentarea preţului lemnului în diferite condiţii de procesare şi co-mercializare. Teză de doctorat. Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava.

Niquidet, K., Kooten, C.v. 2006. Transaction Evidence Ap-praisal: Competition in British Columbia’s Stumpage Markets. Forest Science 52(4): 451 - 459.

Pearce D., Putz F., Vanclay J.K., 1999. A sustainable forest future. CSERGE Working Paper GEC 99-15.

Stordal S., Nyrud A.Q., 2003. Testing roundwood market efficiency using a multivariate cointegration estimator. Forest Policy and Economics 5(1): 5�-68.

Toivonen R., 199�. Roundwood price reporting: Compari-son of a few European countries. Working Papers. Pe-llervo Economic Research Institute, Helsinki.

Quayle M.J., 2002. Alternative price adjustment models for longterm log contracts. Impacts on small scale forest farmers. International Symposium on Contributions of Family-Farm-Enterprises to Sustainable Rural Develop-ment. IUFRO, Gengenbach, Germany.