MaruAr{A BRANDU$A Popa

ESTPTICAIlT

GI}OITTOTERAPIARESTA{JRATOARE

@ Editura Universitarfr "Carol Davila"Bucure$ti 2005

ItI

.dtr T'ilR:

conf Dn MARIANA BR4NDU{A POPA _

COLABORATORI:

Prof, Dn Rodica Luca

Asist Dn Narcis Marcot,*

Asist. Dn Dana Cristino Bodnsr

medic primar stomatolog, doctor in rnedicind,$eful Catedrei de Odontorerapie Restauratoare,Faculiatea de Siomatologie, Universitatea deMedicintr gi Farrnacie,,Carol Davila", BucureEti.

medic primar stomatolog, doctor in medicina,$eful Catedrei de Pedodonfie, Facultatea deStomatologie, Universitatea de Medicini si'Farmacie "Carol Davila", Bucuregti;

medic primar stomatolog, doctorand in medicin{asistent universitar la Catedra de OdontoterapieRestauratoare, Universitatea de Medicin6 ,siFarmacie "Catol Davila", Bucureqti;

medic specialist stomatolog, doctorand in medi-cin6, aqistent universitar la Catedra deOdontoterapie Restauratoare, Universitatea deMedicini gi Farmacie "Carol Davila", Bucuregri.

l::

IIIItIIIt

Copyright O 2005 Toah drepturile sunt rezervate Edi&uii Universitare "Carcl DavilanFormat 210x297, Bun de ripar Febntarie 2A05, Apdrut 2005

ISSNI 973:t08-{22-]{l

I'I

liI

it

l'!

dirtI

I_t

I!:3

I+I

I?

EI

=I:

I

I=r

a?-II€I

-*

I

-

rI

t

I:

I

I

t=

I

cuvANr inseri\Tn

Yolumul "Estetica in Odontoterapia Restauratoare" elaborat de Conf,, Dr. papaIv{ariana Brdndusa, $ef al Catedrei de Odontoterapie Restauratoare din cadrul Facuttiprde Stomatologie, UMF "Carol Davila" Bucuresti, apdrut la Editura Llniversitard "CarolDavila", BttcureSli, reprezintd o lucrare de interes major pentru fnvdsdmdntul stomato-logic, aborddnd o problematicd tle foarte mare actualitate gi in deplind dezvoltare inultimele decenii.

Structuratd in 9 capitole, in lucrare sunt prezentate intr-un concept unitar aspecteIegate de estetic gi inestetic tn odontoterapia restaurataare, modalrtdfile-de examinare olepaciennlui cu disfuncgii fiztonomice, matertalele restauratoare folasite precum Sidiferitele ntodalitdli de refacere ale faionomiei cu diferite materiale gi metade, fn strfrn-sd interdependenld cu etiologio disfunegiei. Lucrarea este adusd Io zi prin sbardarea unormijloace de fi'atament minimal-invaziv prin procedee speciale,

Canceputd in scopul orientdrii gi desfdgurdrii tnvdgdmdntului de stomatologie cuprivire la esteticq in odontaErapia restauratoare, Iucrerea este utild in egald mdsurd camaterial informativ universitar si postuniversitar, pentru cercetfrre Si, desigur, pentntasistenla stomatologicd tn general.

Sabliniem abordcrea problemelar de esteticd in contextul bialogiei aparatuluidento-maxilar Si intr-o rela[ie patrivitd cu dezvoltarea actuald a tehnotigiei biomateri-alelor dentare. AEa se explicd desJdsurarea logicd si modernri a strategiilir de tratsmentcu privire Ia inb'eaga patologie odontald cauzataare de disfuncgii fizionomice.

Cititorul are posibilitatea sd foloseascd tnformaliile bszate pe o bibliografievastd, la zi,.tn strictd relalie cw copitolele lucrdrii.

Volumul este elaborut de autoare dupd o experienld in fnvdgdmdnt de peste 30 deani Si cce*sta se poete obser ,,a in soliditatea modului de selectare a vastuiui material bib_liografic- Aceastd experien(d iqi spune cuvdntul gi in prrzentarea didacticd a fntreguluimeterial care permite cititorului sd primeascd usar inforrnalii cu privire la eletnentele deorientare practicd in problemele de esteticd in odontoteropia restauratoare-

PROE DR, ANDREESCU CONSTANTIN,Paorzsoa cowswr.avr LA 1ATEDRA ae ooourorERAprE Rasauxero,EnzMeusnu on Owomt *Ac,nruru or $nu7r Mrorcatt.

Jl1

llll1j

l;

l3

t;

lil;

li

tI,

lI

I'

iti

:ti

- '.!

I'.t

-iIT

-J,i

AiI:_

-t;ir!

I

r;-i

- i

- t:!G

-

--

=-iI

E

i=

-.-?

-I-

-

=

I

-i-a

I==:

I=

I

Ia

I1.t.

I-

t

PREFATA

Estetica in odontoterapia restauratoare reprezinta rnobilul in sine alunei importante ponderi din activitatea zilnica a oricirui stomatolog.Cerintele functionale ale tratamentelor odontale moderne presupun o abor-dare din ce in ce mai atentd a aspectului fizionomic aI refacerilor coronare,conditie care inhA de altfel gi in contextul obiectivelor contemporzme decrestere a calititii vietii.

Rezolvarea terapeuticd estetica a patologiei tesuturilor dure dentare nureprezlntd o preocupare recentE, eafiintanci <ie ia inceputurile stomatologiei.Noutatea o constituie cresterea ponOerii utilizirii materialelor de obturalefizionomici in ultimele decenii ca si introducerea si perfecflonarea continuda tehnicilor adezive.

Cartea de fald se inscrie-in buna traditie medicali a Scolii bucurestenede stomatologie, abordind tratamentul leziunilor odontale dintr-o ampla per-spectivd biologici si clinicdr.

Mesajul pe care autoarea, dlstinsa gi apreciata rrrea colegd, d-na Conf.Dr. Flariana Brindusa Popa, il transmite cititorilor este acela al responsabilitiliipentru actul medical storaatologic ca gi al autoperfec.tiondrii permanente incontextul avalangei de noi materiale gi tehnici de tratament odontal, dintrecare multe reclami o mare sensibili[atl in execufie.' Aceastd noui aparifie editoriala reprezinti in acelagi timp un excelentghid al sfudentului gi rnedicului stomatolog in individualizarea tratamentelorodontale cat gi un adinc subiect de rneditalie asupra delimitdrii modernuluide monden, in slujba exercitirii in cea mai buni tradi$ie hipocratici a nobileinoasr"re profesii.

Bucunr-srri r tt-r.l rylAl .&ullz

PROE DR. ANDREI ILIESCA

Meunxu rrrur,AR Ar, Ac.annuw or $ruayr MnotcercMnotc PNMAR srowlToLoc

$ervt Dtprtnraunwrutw nr OponrorERApIE CousnnueroennUMF "C.ARnL Dlttua" BucuFc;Tt

';

IIIIIl,]ttjllljtlljlil3

li

'lj

li

tttt

'l.:ri

I

riI

I

l:I

;

liI

I

I'::r:

t,i

fl=

J:

I

J=d

IE

ti:

I-

t=

I-:

t

Ll.1.2.

1.3.

l.

CUPRINS

Introducere - Estetico,frumosul, urta - entitdyi filozofice cu aplicabilitatetn medicind 1Con1. Dn Msriuno BrfrnduSa popa) ..._............ ..........1

capitolul I - Estetic si inestetic tn odontoterapia restiluraroare(Conf Dn Msianu Brdndusa popa) .....-...-.-3

f{-'l*;+h

{Aspe*ul facial .......p ............5$Aspectul dento-facial -.-........"6llgspqctul dinlilor^g:r-da:! '-'.-..-..-'...8J:t. Lezlunt denrare apdrute dupd eruplia dinlilor ..-........-............10t.3.i.1. Caria denuri ........101.3'l-2- Leziuni dentare cu pierdere de substanld duri dentard de etiologie necarioastr ....12

1.3.1.2.1. Uzura dentarn.............. ....-......._......-....121.3.1.2.1.1. Arrilia dentari ..........131.3.1.2.1.2. Abraziunea dentar[ ........-.-....-......151.3.1.2.1.3. Eroziunea dentari ..-.-..-....-...........25

1.3.1.2.?. Principiile de rrararnent ale leziunilornecarioase .,..........-.."..,.--..2g1.3-1.3. Leziunile rraumatice ale dinlilor (prtf, Dr. Rttdica Lucu,

Qonf,, Dn Mnrtana BrfrnduEa popa) -.--.......291.3.1.3.1. Fisura coronari -.-.-..---......2g1.3-1.3.2. Fraetura cdtonari simpli de smal{ ...-..-301-3.1.3.3. Fractura coronari simpli de smalg pi de dentini .......31

1'3-2- Anornalii dentare de dezvolrare (Fraf Dn Rodica Lacs| .......32l-?.z.i. Clasificare -.....-..-..i2l-3 -2-2. Anomalii dentare de dezvoltare care bsneficiazl de odontoterapie restauratoare ..34

1.3.2.2.1. Ancmaliile de structurd ale smalfului ....--...-...-... -....,341.3.3- Modificiri dentare datorate virstei ......-....-........40

1.4. Aspectul parodonliului maryinal .-...........40BihtiograJie ....-..........42

Capitclal 2 - Modalildli de exawinnre a pscienlilor cst disfErnclii fizi*prounice(Con[. Dn Msrtans BrfrnduSa popt]-^-..."... ...-.-.........-...47

2.1. Anamneza ...---..472.2. Exameriul ciinic."..=...." ..-...^.-._...-...i. .-......49

2-2.1. Examenul exfraoral ..-........-...........4g2-2.7- Examenul intraoral ......492-2-3. Examene conplcmentare (Dr, Narcis lgfarcou) ........-- -...........49

2.2.3.1. Coloranlii derectori de carie ..............,-......492.2.3.2. Teerele de vitalitare .....^-..-.......502.2.3.3. Transiluminarea cu fibrd optici IFOTI) ......522.2.3.4. Fluorescenla laser........... ..........,....,.... ........532.2.3.5- Conduciivitarea eieetrici -.......542.2.3.6. Examenele radiologice convenlionale gi imagistica digitalI .........-....542.2.3-1- Imaginea forografictr -..........._.5g2.2.3.8. Modelul de srudiu

2-3. Etapa postrestauratoare a func$ei fizionomice gi controrur periodic ...-...._.-.-...5924. Modalilili de tratament al disfuncliei fizionomice ...-..,-...... .........60Bibliograf;e ..........-......62

,.**%-^'-*,,::-\

Qapitotul 3! Materiule restaaratoare utilizflte tn estetica dentard---"*--- (Conf,, Dr. Marirna Brfrndaga popa)

..-.---.65

3.1. Materialele compozite .....-.653.1.1. Compozilia chimici .............-.....-.-.663-l.l.l. Faza organici ...-._..-_..-- ........-...663.i.l.i_i- Monomerii principaft -......66

3.1.1.1_2- Monomerii de dilulie ----...673.1.L2- Faza anorganici..........-. ...-.......673.1.I.2.1- Compozite cu macroparticule, convenlionale ^-.....-6g3.1.1.2.2. Compozite couvenfionale modeme3-1.1.2.3. Compozite hibride ..-.......69

3.1.1.3. Agengii de cuplare (de legnt*rr) .......:::.:...._.:....:...:::........ ................783.1.2. Polimerizareardginilorcompozite3.1.2.r. sistemul de activare chirnici a polimeriztrrfi .:........::...:....:..::::-.:...:.......:....::-:::.133'1'2'2' Siste_mul de activare a polimerizirii prin radiagii (foropolimeriz*.) ................,...2i

1'1'2.2-l- Inilierea polimerizlrii prin radi{ii incoerente ultaviolete .....-......-...... .,-.....7L3'1'2'2.2- Inilierea polimerizirii prin radialii hrminoase incoer€nte, in spectrul viztbrl....723'l '2'2'3-.Ini{ierea fotopotirneriznrii prin radialii coerenre viabile tipi.ser ..-...-.-..-.....733't'2'3. Iniiierea polimerizirii cu ajutorul unor sisteme cu dubltr activare ..-.........-..-........743.1.3. Proprietilile rdginilor compczite

3.1.3.1. propriettr;ile mecanice .......--.-..743.1.3_1.1. Duritatea3.1.3.1-2. Rezisrendla uzuri .--.--...--743.1.3.i.3. Modulul de elasticitate..-..-.--..--.. .........753.1.3.1.4. Rezisrens .................-......7J3-l3Z- proprietd!ile fizice .-.-..... .-..-....,.-......... .-.-...-..753-1.3-2.1- Coeficientul de dilatare terrnici ..........253.1-3-2.2- Rafioopacitatea ..-_-..-... -.............,........763-1-3.2-3- Absorblia apei gi solubilitatea .............763.1.3-2-4, Degradarea in mediul bucal .-...--... .,..-..........-..:.'.--"'"'.'.;;3.1.3.2.5- Srabilitatea coloristicl ......-.................773.1.3.2.6- C-ontractia de polimerizare .----.-..-..-....-77

3-1.3-3. koprietl1ile biologice ..,..........2g3-2- Cimenturile ionomeri de sicll @n Danu Cristins Boikar) ..--..-.----.- ....,..-------.jgf .2.I. Clasificarea cimenturilor ionomeri de sticlf ........-............,......113.2?-^

^ Compozilie chimic[ .................... ...-..........-.._....80

3-2.2-1. Cimenhri ionomeri de sticld corventionale -----......-.... ...............-.-....g03.2.2.2. Cimenturi ionomeri de sticl{ anhidre .........,.....;....-..-.-..g13'2.2-3. cimenruri ionomeri de sticrtr fotopolimerizabile3'?'2'4. Cimenturi ionorneri de sticll modificate cu particule metalice .-.......g2

- 3.2.3. Proprie.tilile cime,nturilor ionomeri de sticltr .....-....-.........- ..-_-_.--:............-. ...........g,3.3. compomerii @n Dana crisrina Bodn*) ......................:..::..::..::::.:::.:::::..:::::.......................trBibtiografie .................-. .... .......................:...::..::.................85

ttIIIItI

l,

tI,

III

tI

jriIi

I

Itf.I

l1I

?

I

tG15I

=fi

t

r=--t-:I

II

I-==

Ia

I

I-

I7

I

Modalititri de refocere a Jizionomiei d^entare cu njatorulmaterialelor compozite (conf,, Dn Marisno Brfrndugapopa)..................il r

5- 1- Metode de restaurare directi cu materiale compozite a dinlilor cu lezirmi carioase ..........i i i5.1.1. Obiectivele restauririlor cu materiale compozire ...........-....1115.1.2. Indicatiile restaulrilor directe cu ri5ini compozite .-...--..-.tl?5'l-3- Etapele plasdrii restauraliilor cu materiale compozite -..--...i 13

5.1.3.1- Diagnosricul corect al leziunii -.......--.....,..1i35.1-3.2. Alegerea culo?ii .........:.......... ...-..,...-.--.......1l35.1.3.3. Realizarea unui cAmp operator corespunztrtor ....--.....-..... .-.._.---.-.-.-.1I45.1-3-4. Preparafia rlintelui .-..-.....-,....1145.1.3.5. Realizarea adeziunii amelo-dentinare ..-...---.. ......-...-.--..1245.1.3.6, Plasarea rnate-rialului de restauralie ........--....... -...,........1255.1.3-?. Adaptarea qi finisarea restauraliei .-.--......-125

5.2. Resraurari ale dintilor cu leziuni carioase prin inlay-uri din compozit ....-..,..--..., ..,,..........1265.2.1. Prepararea dintelui .-..1275-2.2- Metode de realizare a inlay-ului --......-.............12g

5.2-2-1. Metoda sernidirecti (directl.indirecri) .--....-. .-.......-.....1285.2-2.2. Meroda indire.ctd ............,-.....129

5.2.2.2.1. Metoda inriirecttr imetiiatf,. ....."."."......1295.2.2.2-2. Metoda indirecti in doui gedinle de tratament ---....-......-.- ...---..129

5-2-2-3. Realizarea inlay-ului cu ajutoml metodei de reconsrr.rcfie .......-.....-.,-..-..-.,..-.--..1305.3" Tehnici tie air:ngire a dinlilor frontali ---.-.--...-.......-.1315.4- Inchiderea unor treme sau diasteme cu rI;ini cornpozite prin metoda directl..-,....-............1i25.5. Tehnica faletirilor cu materiale compozite "-..--_..,...134

5.5'1- ,Iadicaliile gi contraindicafiiie fafetirilor cu rigini compozite ,.-..-...--..--.1355.5-2 Tebnica de realizare a faptelor eompozite ......136

5.5.2.1. tLnnica directi de faptare .-..1j75.5.2.2- Tehrica indirecti de faletare ..--................140

R e stau ro ren fit n rti pi fi : i nn nnt j po et r n i t t ln rt t I *r nt o i n I ol n o--- -- J r\cv.-v..t.j* .6j .4.*b9t Lstujvt

Cersmice gonf Dr. Muianatsrdndrg*hpa) ....-.-145

Capitolul 6

t-:l !

. 6"1" Incrusralii rip inlay din ceramicl -..-....--1456 t.l. Indica;iile gi contraindica{iile incrustafiiior ceramice .--.--...146(r.J -2. Avantajele gi dezavantajele inlay_urilor ceramice .-.-..,......-147b'.}-3.Tehnicaderealizareaprepara1iilor.'.............6.1.4. Realizarea inlay_ului .....--........-...1505.1.5. Adaptarea $i cimentarea incrustagiei ..........-..-.... ........--...-...1516.2. Fa{etele laminate din ceramici -,.......-.....-.-.. .------.....1526-2.1. tndicaJiile gi contraindicaliile faletelor laminare ceramice ..-....--..-..-,.....1526.2.2. Avantaje-gi dezavantaje ale faletelor laminate din ceramici ...........-....-.1536.2-3. Diagnostic Ai ptan de trarament _.--..--..-.-...-.--...i53

9:: Tehnica de preparare a dinlilor in vederea fateririi ............154. b.2.5. Restaurarea provizorie ...-.....-......1596.2-6. Adaptarea gi cimentarea fagetei laminate din ceramici ...--.1606.3" Sistemele CAD-CAM in realizaiea inlay_urilor ceramice -.........161B!!ffqs,q\e

.............16i.-'1- -

@nitotut r - AIte metode de restaurare a esteticii dentare\v (Conf,, Dn Mariana BrfrnduEo popn).-........

.................1697 -1. Ameloplastia ...,......-..-.........2.2. rehnicide arbire

" Jrilii;;;ilr'.:.....:..:..........::..._ """""""'r6e

7.2.r. subsrante ei meroiade albire a dinlilor "it n .:....:........:..:.......:........_......:.-.:..::...:....:li;

7.2,1-1. Indicagiile tehnicilor de albire a din;ilor7 -2-l.l.l. Modificirile de culoare dererminate de tetraciclinl .-..-.......-...-.--.......,.,.......1 Z37-2.1.1.2. Modificirile deculoare dererminatede fluoroztr .-..._..............1757.2.1.1.3. Modificeri de euloare de cauze necunoscute ..-.....175, 7.2-1.1.4- Modificnri de culoare de naturi hemoragic{ ...-..;....-j..--.-. ....-..-1767_2-l.l.S- Coloraliile*dinfilor la persoanele in v6n-t{ .-.........-..-...-....-:.:............. .........-.1767.2.1.\.t pata albb (white spor)...............-............-. .:-:.-.......1767'2'l'l'7' Discmrniile dentare det:rminate de mineralizarea secundard .....:.-.....-........177'12-l.l.g. Defe*e de smalf

7_2.2. Albirea dia;ilor vitali .._...-.-.n - ^

. -^-

-:-'"' "w' r.<.r..---

I 'z'z'l' Efwtele secundare ce pot si apari ca unrxre a ahirii din$lor vitati ................-.17g7 -2-2-z- Tehnica de albire a ainlitor in cabiner f.in office breacbing') ........1?g7.2.2-3. Tehnici de albire a diniilor la domiciliu (*home bleacUingi ...._.......................Ig17-i. Albirea dinflor deyitali

a I a -- .--:- :-"'-' """"""'-"-' -...-.'......'..'....-.i84t.J.r. Eiapele de tratanent *power bleach. .....-.-:............igS7-3.2. Etapele ds lratailent ambularoriu (.1valkin9il"h1 .::.......:....-..:..:...........-..,.._......1877 "4" Microabraziunea .............. .___-..1........:.::...::..::.:.:...................:.:.i87

----Bibliogrefief _ .4 ..... .. , :. .:.. :,...:::.::::::.:: ,:.:.:. .. - , .. ,.... r8ecapitotul S - Maode de trotameflt rninimal-invaziue prin procedee speciale

(Conf, Dn hlariqna Brfrndugapopa, Dn Norcis Marcou) .._.-.......-.......-........-....1938' 1' sistemul aer-abraziv in tratamentul pierderilor de substanltr dwr denrara ......-lg48.2. Sonoabraziunea in odontoterapia restauratoare ..---.2018-3" Utilizarea laserului in odontoterapia restauratoare .....-... .,..20gBibliogr*fie -.'--......:.......

.............2t6capitoilul g - Decizie {i respons*bilitste tn actul medical

(Coni Dn &Iarinna Brfrndaga popa) ...-............ ..........219

vllt.

ItIIIIl'

IIlj

Ii

r1I

:

I.:irl

t

II{TRODTICERE

,i

Ii;-

r:

G

I:5

I=::

I=

-t=

*t

E

I=

I=

I:

I::

I

=

-

I--'

I

=

I

ESTETICA, FRUMOSUL, ARTA, ENTtrTATIFrr,osorrcr cu ApLrcABILrrars iNMEDrcrivA

Estetica este gtiin{a care studiazi legile gi categoriile acelei aritudini specifice fa!tr de realitatepe care o numim "atitudine estetici" gi a clrei expresie superioartr gi concentrati este arta.

Atitudinea estetici este una dintre atitudinile umane fundamentale fafi de aspectele colorate giexpresive ale realitilii nahrrale, corelate insl cu reacliile afective gi intelective p.

"*." aspectele respec-

tive le fezesc in congtiinla umantr.Preocupicle estetice se intilnesc la gdnditorii din cele rnai vechi timpuri. Estetica a trtrit sute

de ani ca gtiinta filozoficl a frumosului natural gi estetic in condi;iile unitn$i i"oto, doui variet$i alefrumosului- Estetica se naste in antichitate ca problemi, da: nu ca qtiinll.

Platon este cel dint6i care recunoa$te existenta unui "frumos in sine", adici a unei realit6li acirei valoare nu rezulti din raportarea la o alti ordine de valori. in textele sale referitoare la esteticl,Platon (citat de Hanu) ne sEtuiegte: 'comiderati toate figurile ca gi cum ar fi drepte sau curbe, corpurisau planuri, obqinute prin compai rigltr sau echer"- Nu-numai fsnnele g*."ti"" inrrl in domeniulcstetic, ci oricare alte fornre, intrucit sunt considerate ca gi fomiele geornetrice, srb raporrul ..ega-

litiigri", "propo4iunii" etc-

Punctul de vedere platonian duce la ideea ci sti in puterea unei activitAgi omenegti specifice sipurifice lucnnile de elementele lor neconforme cu fnrmosul, si le apropie de modelele lor ixterne, sdle sporeascd realitatea gi aceasti tendinid igi gdsegle reflectarea in incercarea medicilor de a interveniin modelarea frumuselii fizice a omului.

Estetica apare ca qtiintl apartq in paralel cu snr,Ciile psihologice, in secolul al )CflIllea" caildA. Baumgarten (citat de Vianu) introduce termenul de "estetiC'. Acum estetica va iocerca str-gi precizeze.domeniul ei. Englezul Francis Hutcheson {citat de viaou) postrileaztr edstenfa unui "sim} esietii', adic6a unei sensibiliti;i specifice, menite si inregisteze calitilile frumoase ale obiectelor, fiinplor.

Frumosul, categcrie fundamentalf, a esteticii reprezintl o insugire obiectivr a lucrurilor gi ceeace frumosul trezeste in zufletul nostnr, noi spunem ci este sentiment estetic, este armonie- Arsronic

, reprezinti coezfi'me, concordan|5, acord, potrivire a elementelor componente ale unui intFeg.Fnrmuselea in arf{ dar gi fiumusefea umand constau in anumite insugiri ale obiecru}ui, chipului

finrmos, ca de pildl ocordul sau simetria pa4ilor intre ele gi a acestora cu intregu! integrarea totala a ele-mentelor difuze ?ns-un intreg in care, fiecare dintre ele e adecvat nu numai vecinului rdu, d* gi totctufuidin care face parte. Existi anunite aparenle trmroase ale corpului, ale chipului uman, ale arrnoniei sale.

Cdnd fn$nospl e aparen{a naturall a unui om, spunem ctr incerclm arlmiraqie pentru acelaspect' admirafia fiind un aspect estetic, chiar gi atunci cdnd frumusefea nu are valoare estetictr. Dac6aceeagi frumuseie, acelagi ansarrrblu al pdrlilor gi aceeasi unitate a lor ar fi fost atribuite aitei pemoane,ea ar fi trebuit sd le inspire aceeaSi aCrniralie esteticd.

Existi o formd exterioari care e ca veqmAntul materiei, formi pe care indrrstria sau arta qi din^.- a- ^^ *^: A,^^--^--.:.- - 12:ce in ce mai i-'recvent in uitimii ani meiiicui o pot reproduce, fie ci omui morieieazd un vas de argiii, apdriza, piatri, lemn sau chipul gi corpul uran. ;

1

Moriana BrdnduSa Popa - Estetica ia odontotzrapia rcstaurs1oarePentru ca plicerea esteticl si apari" obiectul trebuie intr-adevtrr, sI manifeste unilale in vari-

etate, lipsi de conrradictii, finalittrli funclionale, conrraste bine maneyrate etc. care impreuntr cu ca-fite{ile agreabile ale insuqirilor senzoriale ale obiectului, ind,ividului , alcbniescfactorul direct din carese nufi:Ete pltrcerea estetic[- Aceasti teorie imperech eaz|faaontl asociativ,adici proprietilile obiec-tuiui estetic de a stirni asocialii pl5cute din domeniul impresiitor cu care el s-a asociat gi care,fuzionind intr-o kiire unici, alcituiesc cuioarea spirinrali.

Apare acirm conceptul de simpatie esteticl. Atitudinea estetica se referd la sentimentpl fericit giobiectivat al propriei noastre valori, in limitele individruliti{ii noastre. Individualitatea este un termenatribuit, ln general, ansamblului de trisihiri caracteristice ale unui indiyi{ prin care acesta apare distinctin raport cu alfi indivizi. Individualiatea se caracteri zeazitpinunicitate gi aceasta construieEte o stare psi-hologrci proprie, in care valorile frumosului sunt valori ale sentimentului. Impresiile pe care Ie primim de[a frumos stimuleazi

lafa in plan organic, intelecnral, arta reproduce plenitudinea Ei armonia vie;ii.Ceea ce estetica i}i propune str shrdieze zub numele de 'ifrumos" e obiectul unei dorinle

Bmanate din adincurile individuafdfi fird de care acest frumos ar fi mort, fdr6 expresie. Fmmosulneface in fa{a ochilor nogtri' pas cu pas, palpabil, aspiratia spre perfec{iune pentru a se implini pe sine.Esteticienii au optat pe4tru o identificare a frumosului cu esteticul in accepfia lui cea mai largtr

-- - !u originea placerii eskrice, ca plicere specific omeneascf, sti bucuria omului de se vedeaoglindindu-se in obiectul fdurit de el prirpropria fui forfd cretoare sau de a-gi vedea reflectat chipul gicorpul armonios alcifuite- La originile sale frumosul e nemijlocit legat de util, de nevoile omului.Dezvoltarea ulterioari a atitudinii estetice, una din atitudinile umane fundamentalg legltura dintre fru-mos gi interesele sociale ale omului, legitura cu realitate" determini extinderea manifestirii acestei ati-tudini estetice gi in alte sfere de activitatg in particular specifice. Ea depinde in mare misurl de edu-ca{ia estetici care este un prcces complex, prin intennediul ctrruia se dezvolttr sensibilitatea estetici-Educafia estetictr inseamni formarea rmui gust estetic menit str reacfioneze spootan la finmos, prinaprobare sau dezaprobare gi totodatl formarea capaciti;ii dejudecati estetici, in stare sd poatd argu-menta preferinlgle pebazaunor sriterii conturate ca valorizarq legare de idealul estetic al aceluia carefonnuleaztr judecata de valoare. *

Arta ca forrni a activitdlii umane, frlractanzatlprin constrrirea de stuchd expresive, capabilesi comunice o emolie umani caraetedsticl in prezenta ieatitd$i, a fost legati de-a lungul istoriei de ca-tegoria frumosului. Artistul este destinat str construiasci forme fiumoase, str tindi ci11e ceea ce este .

estetic, spre perfecfune.o sfer[ de activitate in care, gra]ie dezvoltarii gtiinlei gi tehnicii estetica a ptrtnms din ce in ce

mai mulq este medicina, aceasta fiind privitn drept artl torrtar,* in care cunogtintele gi principiileaplicirii lor sunt valorificate diversificat gi nuaniat. Medicul devine un ..artist, nr:nrai anmci c6ndsesizeazi circunastanlele proprii {iecnrui' Loloon,- intuiegte condifionarea concrettr a suferinfelor giintrevede cele mai oporfune resorturi terapeutice-

Medicina este--arta de a aplica gtiinta conservlrii gi redobandirii sdn{tii1ii. Achrl medicalintnmegte o certtr condilie estetici, este imperativut frumosului, al eehilibrulu! al arrncniei. Medicinaeste prin definifie un demers estetizant, *up[ anm boala este inesteticd. Medicii au primit gustul fru-mosului prin opfiune",l:-t p:* sdnltatea gi uiu1" semenilor lor (Dumitragcu D. 19g6)-

Desi Preocrryarile firndarnentale cu privire la aqpectul estetic al individului sunt de datl relativrccent5' inpractici ele au existat de foarte multtr weme. in sromatologie, care se a&eseazl unei zone culargi implicalii estetice, rxtaurfrile dentare, indiferent de zona in care se gisesc, trebuie str respecte iute-grarea perfect{ in aosamblul aparah:lui dento-maxilar atAt din punct de vedere firnclional dar gi estetic.

Se cunosc de mult p-reocupdrile cu privire la aspectul cosmetic, urmooios ai din;ilor, in specialatr dinflor auteriori, ele datind inee a;n *ii"hitut". sJcrmoagte faptul ctr romanii erau preocupali deculoarca albtr a dinfilor, in special a dinfilor anteriori, ei folosind p"o,ro albirea dinliloiqiea, cu rezul-tatc bune" Birbierii Evului Mediu se ocupau, pe ldngtr extraclia iingilor gi de albirea acestora-

culoarea 9i aspectu! cirflor se modifica f.t*uo"nt in tin-rpuf vieiii gi aceasia fie datoritivdrstei dar gi unor cauze ce pot sd aparl pe parcursul funcfiunii lor, dupd cum, datoriti unor cauze carepot acliona in iiinpul ior-rnerii gi mineralizhrii <iingilor, pot si apad o ,r.i" de deviafii de Ia norrnal, atitin ceea ce privegte mrmirul, forma sau volumul lor c6i gi colorafi gi aranjamennrl lor pe arcadi etc.aL

III

IIIIt

l.

l,

tI

ttt

I,

T

III

CAPITOLUL 1

trSTETIC $I INESTETIC IN OI}ONTOTERAPIARESTATIRATOARE

Estetica in medicina dentartr reprezintd un concept medical relativ recent, care urmireSte nudoar analiza cauzelor ce pot determina o disfuncfie fizionomicl de o anumiti gravitate gi cu o anumitievolulie in timp, ci gi rneiodologia de tratament adecyatl_

In ziiele noastre aspe€tuI estetic devine din ce in ce mai mult o preocupare prioriartr pentrupacienfi care nu se mai mullumesc doar si de1intr dinli gi un parodongiu si"ndtos, frrnctii neuro-muscu-lare normale, ei iqi doresc in acelagi timp dingi frumoqi gi un zurds c5t mai fermecdtor, care sA le deaincredere in sine.

Dimensiunea, forma, pozilia, culoarea dinlilor, trebuie si se armonizbze, si aibi raporturi pro-po4ionale gi simetrice cu ceilalli dinli dar rsi cu structuriie vecine: buze, gingii, trtrstrnrile fe{ei. Toateaceste elemente creeazd un aspect esletic, armonios al fe[ei.

in odontoterapia restauratoare, medicul stomatolog se inl6lneEte cu o multitudine de elementecare modific.i armonia dento{entari gi dento-faciaii a pacientului gi, in consecin}i, aspectrrl fizio-nomic al acestuia. De cele mai multe ori, ccmpromiterea aspectului fizionomic al paciennrlui estedeterminati de abaterile de la norfial, aspectul fizionomic armonios al acesfuia fiind deterrninat de oserie de etementc:

- aspeciul facial;

- aspectul dento-facial;

- aspectul dinlilor; '

- aspectul parodonliului marginal.

I.1. ASPECTUL FACIAI,

Aspectui facial al pacienhrlui se referl la aspectul felei in ansamblul sirr Pentm a putea apre-cia corect aspectul facial este necesari o examinare atenti, din fali gi profit, sub o luminl corespunzl-loarc, capabil5 si pun6 in evidenftr toate zuprafqele necesare aprecierii aspectului individual, specific,corelat cu personalitatea pacientului examinat.

O infrliqare plicuttr rezuitd dintr-o dezvoltare armon:oas[, echilibrattr, a celor trei etaje alefelei: superior, mijlociu qi inferior care snnt egale intre ele (55-65 mm)- De asemenea, pentru a realizaun sxamen facial corect, examen in timpul cIruia pot apirea erori determinate de gradul de srrbiecti-vitate al medicului gi de grosirnea gi mobilitatea p[4ilor moi, medicul ilomatolog tretuie si ia in cal-cul unele constante precum:

- linia de inserfie a pirului:

- linia interspr6ncenaasi;

- linia interyupilartr;t:-:^ - ^-^ r:- iiiiia ildLatd,

- linia cornisuraltr.

Maiana Brindusa popa - Estetica in odontoterapia restaurotooreAceste linii orizontale ar trebui si fie paralele inre ele gi linia sagitali sd fie perpendiculari petoate acestea pentru a da un aspect esletic ideal al fefei. De asemenea,Iinia inreqpupiiari ssre o linie dereferinli pentru planul ocltual gi incizal al dinlilor, marginea in cizal1 adinfilor anteriori trebuind sI fieparaleli cu ea gi in acelagi rimp perpendicurarl pe rinia mediantr a fe1ei.simeria lefei constituie un element esentrialin aspectul estetic al individului care se apreciaztastfel (Ivtilicescu) (3 5):

- Pacienful va fi agezat in pozilie corectd, cu coloana vertebrali verticall, perpendiculari pesol gi pe scaunul dentar;

- Examinatorul va fi plasat in fa(a paciennrlui gi se va materializa planul de simetriE sau pla-nul median reprezentat de o linie in:aginarl "* rr-", prin nasion (r6dtrcina nasuiui, sifuat

cam t2 1 cm mai sus de punctul cel mai infirndat al bazei nasului) gi iubnazale (ce se giseqtelabaza spinei nazale anterioare) m ajutonrl unei rigle fine, din material hansparenlin plan transversal, la o fa$ simetrici, Iinia bipupilari, iinia bicomisurali qi linia menronierisunt paralele intre ele.

in ceea ce privegte nonna sagitald, daci vom trasa o linie imagina.d prin vdrful rasului gi btrr-biei, buza superioari ar trebui se se gaseas ctrla 4rrrm in spatele acesteia, iar buza inferioari la 2 mnrFaeiorul <ieiemrinant to-p.o-zlttl buzetr o reprezinttr pozilia dinlilor incisivi, mai cu seamr pozilia inci-sivilor centali superiori (fig. l-l).

Fig- I-I - Aspectul bwelor din prafil gi raportul lor cu. Iiniu medtand, afeyei {gnation_ponasale).

IIIItIII

1.2, ASPECTUL DENTO-EACIAL

IIIIIIIII

Aspecnrl deato-facial este determinat de relaliile care existi inhe diferitele elemente struct'raleaie acestui complex gi care trebuie s[ intruneascl anurnite cerinfe:F Raportul oqtim di1lre buze qi dinli ftuzele pling de exemplq ctr din punct de vedere cosrue-tic prezenfalnor dinfi mari)' Dinlii anteriori r*poriora

""pr*l buzelor gi mu5chilor asociafigi orice modificare a aranjamentului dinfilor frontali modifici pozilia de posturtr a buzelor.ln repaus buzele in mla norma! vin in conta$ astfbl incil dinfii nu treb,are s6 fie vizi.,rili.La un suris discret vizibilitatea coroanei dentare diferi in raport cu sexul pacientului in sen-sul e-5 !a &.mei ''rizibilitatee di*flcr este mai *u.r f3,4 mm) riecit ia terbali (i,9 mmi..'.;6 I

1

l'I

I']

a\t

!

I:,

I':,

I'

J-

rf

,=

r:;'

f=r

J

J:

rr

4

JI

-

II

:

II

Capitolul I - Estetic fi inestetic in odontoterapio restaurstoare

Vizibilitatea dinlilor mai este legatl gi de vdrstd, in sensul ci, o datl cu inaintarea in v6rstia pacientului, datoriti abraziunii, partea vizibili a dinlilor se reduce faln de virstele linerela care zimbetul dezvdluie o suprafali mai mare a dinfilor-maxilari.

Elementele expuse vederii prin zdmbet sunt (fig. 1.2):

. Fig- L2 - Analiza zdmbenlui ideal c-tt ajutorulaxelor verticale Si oizontale.

Margbea incizall a dfilitor frontali stipeiipri care hebuie sf, se armonizeze cubuza infe-rioad, si se afle a:proape de aceasta sau in contact cu ea. sI fie paraleltr cu podeaua gi per-pendiculard pe linia medio-sagitald. a fefei- Aceasti rela$e se stabilegte prmAnd pacicntul sdpronunle consoanele F sau V Din profil, din{ii ating sau sunt situali lingual fagi de verrnilli-on (linia ce delimiteazi mucoasa intemh de cea externi a buzelor) {fig. 1.3).

Relc1ia dinSilor ftontali superioi cu buzainferiocrd Ia pranunSia consaanelor F Si iI

tris I ?-

Maiana Brdndusa Popa - Estaicu tn odontoterryis restasmloore

o buzn superioartr scurttr, concavd determind o expunere inestetica a gingiilor:

ABFig' l-4 - A - ttzibilitatea dinyilor gi simeaia arcadei in sur6s (dinfagd).

' B - Excursia buzeror si vizibiritotea dinliror in sur6s (dtn profr)-

a -^) Inll;imea 9i confurul gingiei, trebuie si unneze conturul buzei superioare gi se afla fie lanivelul acesteia fie sub ea. DacI mucoasa gingival[ e sihratl la nivele diferite la grupul dedinli frontali, acest lucru creeazd un aspect nahual zdmbetului(fig. 1.4).

P Ambraanrile incizale qi gingivale se observ[ la suris. Unghiul mezio-incizal al dinfllor erotunjit gi punctul de contact dinke dinfi se afli in apropiere a ll3 incuale gi a li3 vestibu-lare' Distal' ambrazura e mai adiinci gi ea cregte qi ie accentu eazh pem6surtr ce ne inde-plrtlrl de incisivul central spre canin. Ambrazurile orale sunl mai targi gi mai adanci decdtcele vestibulare care sunt mai asculite fi datoriti faptului cd fe;ele vestibulare ale din;ilorsunt mai late decdt celr orale-

Ambraztrile addnci, rotunjite sunt specifice femeilor, pe cind ambrazurile scurte,inguste sunt caracteristice birbatilor.

Ambrazura gingivald este ocupati de papila interdentari care, la r6"ndul siu e pro-po4ionald cu buzele gi dinlii.

Punctul de contact interproximal are influen{i asupra raportului dentar ltr}irne/indlfimegi aspectul lui variazi in raport cu versta pacientului.

Alte elemente detern:iii:nte in estetica denro-faciali sunt:F Culoarea dinlilor care frebuie si se annonizeze cu coloritril tegumentelor pacientului, cu

culoarea oc.hilor gi a $rului, servind astfel la armonizarea culoilor;F Gradul de vizibilitate a dinfilor care este dependent de:

- tonicitatea musculaturii oro_faciale;

- dirnensiunea bazei osoase a maxilarurui gi a mandiburei;- mdrimea dinflor frontali.

F Raportul dintre dimensiunile dinflor qi dimensiunile fe1ei. in general, persoanele scunde audinti scurfi' p[tra1i, iar persoanele inalte au din]i lungi. OriJe mcdificare in acest raporrpoate afecla aspectul cosmetic al pacienfului. Dupi Neisson (citat de preoteasa)

{46), exist[9 coreJafrg intre forma fe1ei, forma arcadelor gi for*o dinlilor. Aceste relafii inhe formafetei-qi cea a dinlilor a dus, in timp, la o serie de studii antnopometrice care au incercat sdstabileasci anumite-criterii care sI permittr compararea gi incadrarea tipului individualfacial cu cel al din{ilor, o aseminare inlre sonhrru! fegei gl contur,:l dinlitr, cu predomi-nen{i a incisiwlui central superior. De asemenea, s-au incercat diferenlieri ale aspectuluidin{ilor in raport cu zona geograficd din caie pmvine pacieni,;l, cu tipui rasiai.

ItlIIIIIIIII

III

-t!_

i

Ii

-]a3

-?

t-.

.g

l=:F

tI

3

I==

'=

JE

=

Ij:'

T

I

=I

IE

I

I-I

.-

rI

II.

I.:-I

Capilolul I - Estetic Si inestetic in odontoterapis rernuratoare

1.3. ASPECTUL DINTILOR

Forma ideali a dinlilor care determini un aspect estetic optim pacientului se refertr in primulr6nd la dinlii frontali gi tine seami de raportul dintre dimensiunea verticali pi cea tranwenaltr a aces-tora, respectiv raportul ltrfime/inillime carq, in mod rorrnal, trebuie sd fie T5o/o,lungimea fiind sa Z5yomai mare decf;t ldlimea la niveltri incisivului central.

De asemenea, se cunoagte faptul ctr existi diferenfe sesizabile ale dinlilor in raport cu sexulpacientului' La femei unghiurile mezial gi, respectiv, distal ale dinlilor frontali sunt mai rotunjite decitIa bdrbafi, rnarginile incizale sunt mai translucide. Birbalii au dinfii mai angulali, mai inchigi la culoareqi marginea lor incizal[ este mai pulin translucidtr dec6t la femei.

La fel de irnporrantd este penlru aspech:l fizionomic tiiferenfa dintre inil$mea coroanei inci-sirului central superior qi cea a incisivrrlui lateral care, cu c6t este urai micl cu atet aspectul estetic estemai bun gi invers. $i inclinalia dinlilor maxilari trebuie sd fie astfel incit maryinile lor incizale s[ con-vearg6 spre mezial, spre linia interincisivi

Existi unele particularitili de aranjare a dinlilor pe arcadd care pot determina un aspect pl6cut,atmonios, al arcadelor dentare, un surds plicut. C6.nd :lceste particularititri sufertr perrurbnri de la nor-mal, apar disfunclii fizionomice importante in zona frontali a arcadelor-

Modul in care sunt alinia;i dinfii pe arcade, axul lor de inclinare, creeaz{ aspectul estefie alzonei frontale. Concordanla dintre linia interincisivl superioari gi cea inferioari precum gi cea dintrelinia incizali 1i buza supei'ioari, concuri la realizarca unui aspeet estetic.

Modificbrile de pozilie ale diniilor, ectopiile dentare, rotafiile in ax, incongruenfa dento-alveo-larii su spatiere sau ?nghesuire,linguo sau vestibulo-pozilia diniililr etc. reprezintl tot at6tea elementece pot perturbr estetica pacienhrlui.

- Ocluzia, gradul de acoperire a dinlilor au, de asemenea, rolul lor in realizarea aspectuiui cos-metic. Inocluzia verticalA detendlni aparilia unei tbnte labiale reale, in ocluzia addnci apare omicgorare a etajului inferior al fe1ei, ocluzia inversl frontal drrce la inversarea treptei tabiale gi tout*acestea se traduc prin:r'.uo aspect insstctic. pin lipsa armoniei faciale.

Aspectul dinlilor este un element deosebit de important in estitica dentara gi el se referi la oserie de caracteristici cunoscute care sunt legate de:

- integritatea anatornicb a coroanei dentare:

- mirimea qi fonna dinlilor;

- volumul corcanei:

- numirul dintiloq

- pozilia gi alinierea, simetria dintrilor pe arcad6;

- .culoarea dinfilor, cu prechdere a celor anreriori:

- aspecte iegate de structrrra diniilor gi care deterr,rini modificarea morfologiei normale aacestorE cu efecte inestehce-

O.modificare a uneia dintrc aceste caracteristici ahage dupl sine tutbu.eri in estetica pacientu-lui gi, in funcfie de factcru! etiologic, acestea Fot apirea ca unnare a unoi:

F Leziuni dentare aptrrute dupi erupiia dinlllar, cu modificlri ale structurilor durE dentaredeterminate de:

- procesq carioa-se;

- etiologie necarioasi, dobindite prin:-+ uzuri dentard:

- atdlie;- abraziule;_ ^- -:., - ^.vt wztullL -

-+ traumatis**,l"or"a*-

fufariana Brandusa Popa - Esteticaia odontoteraltia restouratoateF Modificfui dentare aplrute ca ufinare a unor defecre de dezvoltare a dinliloc

- anomalii denlare izolate:de formi;de mdrime;de numdr;de structuri.

F Elernente dentare de patorogie ortodontictr cu modificiri in:- pozi;ia dinglor;

- aliniere, simetrie;

-"':il:**:"to-alveo lari cu sPalieri :

. - treme;* lncongruenli dento_alveolari cu inghesuiri.

F Mcdificiri ale culorii dinlilo4 apirute inainte sau duptr eruplia dintilor pe arcadd.Ele apar evidente in momentul erupliei dinlilor pe arcadi 9i fac parte din categoria le-

ziunilor cunoscute sub denumirea de distrofii dentare.F Modificirile dentare datorate v6rstei.

1.3.1- Lnzrum DENTARE arAnurs DUpA ERUprrA DINTTLoR

f .3.1.1. CARIA EENTARA

Cele mai frecvente modificlri ale structurilor dure dentare care apar dupd erup{ia dintilor pearcadtr 9i care, prin aspecnrl lor inestetic determind disfuncfi fizionomice, mai ales atunci cind suntlocalizate in regiunea anterioar{ a arcadelor dentare, sunt deierminare de procesele carioase.

De etiologie'rnci destul dgconhoversati, caria dent:rb a fost definitl de Harndt (citat de GafarM') (24) drept -un Pruces distructiv cronic, care evolueaztr fdri fenomene inflamatorii tipice,provocind nscroza lesuturilor dure dentare gi, in final, infeciarea pu!pei-. Este un proces patologic unicqi f6ri analogie in organism

Considerattr astizi o boala multifactoriall, caracteiratiprin distmc;ia localizati a {esuturilordure dentare sub ac$unea microorganismelor, aparilia cariei ditare impune prezenla a trei factoriesenliali cu acliune codplementara favorizind ieciproc efectul unuia asupra celuilalq int-o str6nsiinterdependenln 9i deslaSurare simultanr (Iliescu 2002) (L7).Acegti factori suur:

- existenla unui teren susceptibil, favorabil;

- prezenla alimentelor ferrrentabile;

- prezenla florei microbiene cariogene-

Prin acfiunea celor 3 factori se ajunge Ia demineral karealesuturilor dure dentarc cu liza zub'stanlei organice gi alterarea prisrnelor de smal], ca unnare a acliunii acizilor organici rezultaf gi cuscoaterea 9i legarea iorilor de calciu in legtrturi stabile prin fenomenul de chelare.

Caria dentard este rm proces dinamic, desf{5urat la interfala dinte / placi bacteriad gi trans-formarea unei leziuni carioase inilial necavitar5, reversibiltr, in una

"uvitar;, ireversibild, apare caurmare a perturbrrii echilibrutui dintre procesele de demineralizare qi remineralizare ale diniilor

(Iliescu, Velcescu 2001) (2S).Manifestirile.clinice ale cariei dentare simple sunt foarte variate astfel inc6t o clasificare a

acestor forme clinice trebuie s[ lini seama de o serie de aspecte legate de evolulie, profirnzime, shatuldentar afctal suprafefere pe care e rocalizatr, posibilitifte terapeitice etc.

Decelarea proceselor carioase se faee pnn examen clinic uzual, cu nijloace de investigareobiSnuite, semnele clinice evidente {iind uqor de remarcat- Existi totuqi dificulttrfi in eviden}ierea unorPffesi carioase cu pierdere minirni de iesut dentar, situaie in zone mai pulin accesibiie examenuiuiclinic direct, situalii in care se recurge ia mijloace suplimentare d6 investisare.l0

IIIl,IIIl

It

ItI

ll

IIIIII

I,

l;.,

I'

Capitotul 1 - Estetic Si inestetic in odonbrerapia restouratoare

Zonele de interes pentru apari;ia cariei dentare (lliescu, Velcescu 2001) (28) sunt:

P Suprafelele cu ganpri gi fosete, greu de decelat vintalqi unde putem intdlni:- procese carioase incipiente, necavitare;

- procese carioase cu prezenla cavitdlii.

F Suprafe;ele dentare netede:

- la nivelul felelor vestibulare sau orale:+ carii in smal; precavitare;-+ carii stafionare;-+ procese carioase cayitare-

- pe suprafelele proximale ale tuturor dinf lor, cu prezenta de:-+ proccse carioase incipiente, necavitare;-+ procese carioase cu prezenla cavitafii.

i Suprafe;ele radicuiare, urde apar:

- pete albe cretoase;

- cavitdfi cu. evolulie:+ gingivald;-+ vestibulari;-+ orald;

-+ circularl.

) Caria secundari gi reci<iiva de carie.

Avdnd in vedere c{ zonele laterale ale arcadelor dentare sunt mai pugin vizibile, evoluEia pro-ceselor earioase in aceasti zoni nu determini modifichri importante din punct de vedere estetic, cares{ necesite o restaurare fizicromiqi. chiar rlaci, in ultimii ani, asistlm tot mai frecvent la solicitareapacieniilor de a-gi restaura gi dinlii posteriori cu materiale fizionomice.

La nivelul dinlilor frontaliuin raport cu localizarea procesului carios indlnim:F Carii in gropilele orale qi foseteie supracingulare, cu evolulie rapidi in profunzime,

- frecvente pe fefele palatinale ale incisivilor cenhali Ei laterali superiori (foramen coecum);

F Carii pe felele proximale care por fi:- in raport cu localizarea lor fa$ de pulctul de contact interdentar:

+ la nivelulpunchrlui de contact;

-> sub puncfol de contact ;

-+ deasupn plnctului de ccntact.

- in raport cu creasta marginali:

-> cu creasta rnarginali integrl;-) cu creasta marginaltr subrnicati;-+.cu creasta marginail intreruptl spre:

- vestibular;- oral.

- in raport cu integritatea unqhiului incizal:-+ cu unghiul incizal integni;+ cu unghiul incizal subminat;

-> cu unghiul incizal distrus.

F carii cu logalizare la nivelul coletului dentar:deasupra joncliunii smal !-cemenq

- la nivelul joncfiuuii small-cement;

- r';rrie rnr{icrrlr"tr crr crrnlrrtia oi in ^omontsra, vu vrvrulrw tr rrt v!rrrvtit.

5.irIr-)

i,fIi

It

ll

I3I

T

f,3

f=

I,i

J=

J

-Ierr

=

It

I-=

I3

I

I-a

I:j

I

tr

Maiana Brdnd4a Popa - Estetiu in odontoteropia restaaratooreDupi profunzimea proceselui carios se disting, din punct de vedere clinic, mai mulre lezi-

uni carioase:

-- superficiale - cu afectarea minima a lesuturilor dure dentare

- carii de adfrncime medie care se extind pintr la joncf iunea amelo-dentinard, cu modificiriminine in stratul de dentind

.- carii profunde- la care smal;ul qi dentina sunt afectate in totalirate rimf;nind un strat foarlesublire de dentini care acoperl pulpa dentard.

in func1ie de evolulie pot fi:D carii stafionare, oprite in evolutie, stagnante;F carii evolotive:

- cu eyolu;ie ienti (uscate, cronice);

- cu evolulie rapid[ {umede, acute).Terapia cariei dentare este dificili gi limitarl de o serie de factori (Llc5tugra lggg) (32):- unele dificultlii in diagnosticul leziunii 9i identificarea factorilor etiologici;- dificult{1i ce apar din punct de vedere clinic in diferenfierea dentinei s[niltoase de cea afectattr;- absenla unor mijloace eficiente de sterilizare a focarelor de carle;* instrumenta[ia grosiertr a lesuhrilor dure dentare;

- cicatrizarea aleatorie a complexului pulpo-dentinar prin deniina de reaclie;- absenla unui rnaterial restaurator care si. permitd o etangeizare perfecli a reslaurafiei Ia

Flerefii preparaliei.

Tratamentul proceselor carioase este imperios necesar, nu numai din punct de vedere a! aspec-tului neplacut, inestetic pe care il produc dar, cel pulin in egall mrsrni, pentm consecinlele p€ ciuelipsa unui tratament corect in tinp util le poate orovoca. El trebrie si fie cil mai conservator cu putinligi si refaca, duptr realizarea restauraliei, cnt mai corect morfologia gi funclionalitatea dhtel*i restaurat,;inand seama de particularitifle morlblogice ale zonei p.erui gi de rlsunetul parodontal pe care orestaurare necorespunzitoare PoatesE il produci, mai alei in refacerea zonei proximale a dintilor, pre-cum gi cerin[ele estetice determinate de zona in care aceasta a evoluat.

1'3't'2" LEzIaNr DENTARE CU PIERDERE DE SUBSTANTI DaRl DENTA7 i npETIOLOGIE NECARIOAS.4

Le2irrnile dentare cu pierdere de substanf[ durtr dentari de etiologie necarioasi reprezinrtr unprocent destul de ridicat in categoria factorilor cauzatori ai disfunc;iei fizionomice. Aceste leziuni potfi gnrpate dupi cum urineazi:

_ atri;ia;

- abraziunea;

- eroziunea.

F Leziunile kaumatice ale:

- smal;ului;: smalfului gi deniinei, flri interesarea pulpei dentare.

1.3,1.2.1. Uzana DENanlDenumitl 9i leziune deutarX necarioasi, este considerati, in genera! drept o consecinli aevolufiei funcfionale a dinlilor dar poate si fie determinati qi de factori patologici, algii dec6t cei caredetermini earia simpli dentari sau cauzatori ds rraumatisme dentare. grl caraJterizate prin reducereastructurilor dure dentare qi duce Ia modificarea morfologiei comanei dentare qi/sau a ri'ddcinii. uzuradentari este fenomenul

3re apare la suprafa{a de contact a doud suprafege dentare, cu desprindere dematerial gi deteriorarea fitici, chimic[, morfoiogici a aeestsra, qi cunoagte hei entitili clinice::- atrilia dentar[;

- abraziunea;

- eroziunea.

t2

IIIIIIIIIIIIl

lj

III

lrI

'l;I

t:{llI

rirEI

,'3

rgI

Capitotul I - Estetic Si inestetic fn otlantoterapia reslouratoare

in raport cu etiologia sa, uzura dentari poate fi:fizici;chirn:ci.

Uata dcntardfzicd este cauzatd de mipnrile masticatorii ale aparatului dento-maxilar, affrea-zi felele ocluz-ale, marginile incizale sau felele interproximate ate Ainglor gi determind modifi-ctrri calitative ale complexului dento-maxilar in absenfa unui rispuns adaptativ al structurilorasociate' Aceasti pierdere de iesuhrri dure dentare se datoreazi unor cauze, altele dec6t celecare produc can-a dentari, €roziunea Ei in afara agenlilor etiologici ai traumatismelor dentare-In mare mdsurl este consecinla evolufiei funcgionaie a dinlilor i'ar existi gi cauze patologice.

Este o uzurd progresivi, dinamici, cuprinzdn d, ztilia gi abraziunea dentar6.ln ceea ce privegie terminologia de atrilie gi abraziune dentarl, in literanra de speciali-

tate nu existl o unilate de vederi gi aceasta datoriti in mare misurtr fapfului c], din punctde vede're clinic, ele sunt foarte asemdnitoare, putdnd fi confundate cu uqurinl6 Ei, nu deputine ori, ele se pot gisi simultan sau apar succesiv la acelagi dinre sau gn4p de dinii.

"The Glossary of Prostbodontic Terins" al Academy of Prosthodonric, ed.a 6-a, ap5rutiin 1994, definegte abraziunea drept un proces mecanic de uzuri al substanlei dure dentarein urma fricliunii cu un corp abraziv, pe cind atrifia este un proces de uanra sau iocire a. suprafelelor dentare prin fric{iune dento-dentarl-

ln acelagi "The glossary of Prothodontic Termes" din anul 1999, abrziunoa aparedeserisi ca o rrymri anormala a lesuturilor dure dentare in afara rnasticaliei. Al1; autori (Dciu2000, Rusu 2001) (14,53) definescabratiunea drept consecinli a masticaliei (fiziologicn)sau ca urmare a unor parafunclii (patologictr).Uzuro dentard chimicd apare sub ac;iunea unor substan{e acide asupra (esuhnilor dure dentargsubstanle ce pot fi aduse prin aport alimentar exogen sau pot fi de naturE endogeni" asociateunor afec{iuni gener.iie, ambele f}n[ irrpticalia ec;iuuii microbicr.e a plicii bacte.ieri,:.

Aceldqi dictionar de termeni protetici definegte ih 1999 eroziunea dentarl ca o pierderede substanli datorati ulor procese chimice care detennini defecte structurale caracteristiceale tesututrilor dure dentare.

1,3.t.2.1.f . Arp,ryn nnxraRATermenul de atrilieeste folosir pentm a defuri aclunea de uzr-rni sau tocire a $$stanlci dure rlentare

datoratl contactelor dentodentare direcle, ftrri interpozilia bolului alimentar sau a altor factori extern!.Se considerd cd rolul determinant in realizarea atriliei il au fragmentele microscopice care se

detaqeazr din zonele exlerne ale prismelor de small din cauza presiuniloiocluzale gi care acfioneazi camaterial abraziv. Perikymatiile de pe suprafa{a smalplui aciioneazl pe suprafala denirrd ca o perie giprin ruperea lor, se dizloci mici particule de cristale de hidroxiapatiir ate prirmelor de *mal1 gi asrfelsuprafa{a devine rugoasd gi apare un mediu abraziv cu parricule ce au margini ascufite. Acest lucru sepefrece gi c6nd existl restauriri cororare.

Atrilia a fost definitd in l9?2 de Every {citat de Kaidonis, Richands qi Townsend 1999) (30) ca"u7sp cauzatl de materiale endogene precum particrrle microfine de prisme de smal1 prinse inhe douisuprafele dentare antagoniste"-

Azi majoritatea autorilor accepti ci atri;ia este un proces fiziologic ce se produce la nivelulma{ginilor incizale qi proximale, prin exerc:tai'ea principalelor func1ii aG aparatuiui dento-maxilacmasticalia, deglutilia- Abifia poate fi extinsi pdni la cote patologice in urma unor modificiri structuralede mineralizare ale dinfilor sau prin disfunc;ii.

Atrilia indeplinegte imporrante roluri funclionale (Dumitriu 1999) (15):- Atrilia suptafelelor ocluzale ale dinlilor permanenli determini reducerea reliefului ocluzal

accidentat care, prin forma sa, constitue factor important in retenfionarea plicii dentaremicrobiene gi a reshrrilor alimentare fermentabile gi deci previne aparifia proc*selor car-ioase;

- La dinlii permanen{i reduce bratul de pdrghie extraalveoler - repreze.ntat de coroana clinicia dintelui care, io cursul erupliei r.;ontinue, are tendinla de alungire gi suprasolicitare a pa-rodonliului profund;

r:1

j

I-g'

=G

I

=--I?

-I

=I.

I-

I=.

Ic

l

IB

I:

I:

I2a

I:

I

I

Il

I

Moiana Brdndusa Popa - Estetica ?n odontoterapia restturstoare

- Reduce planul de inclinare al pantelor cuspidiene Ei astfel se reduc rezultanlele oblice gi ori-zontale ale forfelor axiale gi paraaxiale, nocive.

eiradul de uzuri prin atrilie esle variabil, el depinde de:

- fc4ele exercitate intre suprafelele dentare;

- calitatea fesufurilor dure dentare;* durata de acfiune.

Pe suprafala dentartr supusi uzurii apar la,rnicroscopul"elecronic..striafii.paralele.fine, caracte-ristice, aranjate intr-o singurI direclie in limitele unor falete gi care se potriveic perfecr cu cele aledintilor antagonigli ce au la rdndul lor strialii orientate in acelagi sens. Ele r" opr"r" net la limita con-rurului faletei- orientarea lor este daitr de direcfia in care acfioneaza fo4ele ce produc deplasareadin{ilor (Kaidonis, Richards giTownsend 1999) (30).

Clinic in atrilie apare o faleti de uzurtr cu suprafa;tr aplatu,ath,ugor addnciti gi circumscrisi demargini netede, bine delirnitate.

in funqie de locaiizare, arrilia poate fi:

- ocluzal6 sau incizali;

- interprcximall

Atrifia ocluzaltr sau incizallAtrifia incizal| apare la fin1ii incisivi superiori pe marginea incizalf dar ea poate si aparl qi pe

fa;a palatinali a acestora, pe cind atrilia ocluzali ce apire la dinlii laterali, pe fafa tor ocluzal6 poate ficorelat[ cu prezenfa de contacte directe dento-dentare in pozdie stadci ol, diou-i"i gi e corelatl curelaliile mandibulo-maxilare.

Clkic se obserr[ aparifia unor faletc foa$e fine, cu suprafa]i aplatizati., ugor ad6nciti, cir-cumscrisi de margini bine delimitate (fig. 1.5).

IIIIIIIIIIItIj

liI,Fig. 1.5 - Aspect clinic de ,rritt* II Si 2L

Atrifia interproximall .

Ani$a interpmximali apare pe fefele proxiuoale ale dinlilor, la locul de contacl cu dinfii vecinidatorit[ fticliunii care bansformi contactui interdentar dint-o zon{ redusl, cum erte inilial, intr-o zon6extinsi, ceea ce duce la ?mbunitilirea deIlec$ei alimentelor in mod progresiv citre zonele externg pe-riferise ale venanfilor gingivali, asigurflnd o bund proteclie papilei intredentare (Dumirriu 1999) (15).

Atrilia suprafelelor proximale se datoreazl migclrii celor doui suprafele dentare vecine unaspre alta' migcare facilitatd de fo4ele exercitate gi de mobilitatea fiziologictr a dintelui. La aceast6deplasare, la dinlii cu parcdanliul sbn[tos, indemn de leziune, gradui de mobilitate este iimitat gi sernanilestd frecvenl ?n sens axial- Ca ulmare, se produce o scurtare a arcadei dentare in sens mezio{is-ial, scuriare negiijabii5, exprimati in sutimi de mm, precum gi trans-formarea punctelorde contact inter-dentare inh-o supryfali netedi' cu posibititigi de igienizare'maii{ificitari gideci o cregtere a risculuiI4

I

ItII

capilolul I - Estetic si inestetic fn odontoterapia restouratoore

de carie (fig. 1-6)' Prin atrilia suprafe{elor proximale gi mezializarea fiziologictr se compenseazA spa-liul liber datorat retracliei papilei interdentare gi astfel se previne instalarea infiamaiiei.

Fig. 1.6 - Atrigie interproimald (Dunitiu lggg).

Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv al atriliei dentare se face prin:

- Observarea prezenlei unor suprafele lucioa.se, bine delimitate pe suprafa{a dentartr, care.6epotrivesc cu altele ale dinlilor antagoiritti. Uneori acestea pot sI apari pe zone aparentimposibile frecarii (felele vestibularc ale caninilor superiori) prin bruxismi

- Aparilia unor durerj ?n articulaiia temporo-mandibuiarl, <iureri musculare diurne;

- Prin aplicarea unei guriere pe timpul noptii, scop in care se realizeazl o gutieri finisatl pdntrcdnd suprafafa sa devine mat[. Dac[ existi contacte dento-dentare active ele apar pesuprafala gutierei ca suprat'efe delimitate,lucioase, de uzur[.

1.3,1,?,1.2. AnzuauNEA nnnr,rnAAbraziunea dentari e definiti drept uzura mecanici ireversibili a substanfei dure dentare, ca

rezultat al fricfiunii cu orice corp abraziv exogen, strlin dintelui- Ea apare pe suprafelele der:tareimpli-cat; ln prcce:ll di apucarc, incizie, trinrrare, la care se adaugd uzrra dcterminatE Ce manoirr.,rele de ig1.enizart individuald prin periaj dentar. Abraziunea dentartr e prezenti totdeauna cdnd supraietele dentaresunt in fricliune gi se uzeazd in cosiact cu o substanfn skii;e (Every citat de f-acaugi iegg) (31).

CunoscutE pini nu demult ca un fenomen fiziologic, astlzi putem vorbi de o delimitare maiprecis[ a granilelor sale rlestul de nesigure rlintre fuaclionul - fiziolo[i.: gi parafinclional - patologic.

' Intr-o anumiti limiti abrazir:nea trebuie considerati ca o adaptare ce contribuie 1a nrncliaarmonisasi a sistemului masticator din punct de vedere morfo-firncfional dar, intre anumite limite, eapoate imbrica forme excesive, localizate sau generalizate gi care reprezinti abraziunea patologic{.

Uzuia patologici, localizati in ppecial la nivelul marginilor incizale ale dinlilor anterior! poatedetermina per\rbtrri foarte irnportante ale aspectului estetic al pacientului.

Abraziunea este rezultatul mai multor factori convergenli care prodrrc o uzurd dentari in prin-cipal prin frecarea dinlilor cu diferite alimentc Ai mai pulin prin conacte dinte pe dinte, care, in modnormal, apar doar in timpul deglutitici.

Factorii ce sunt implica[i in func1ia sistemului masticator srrilt reprezentali rie:

)- factori activi precum:gererarea de energie care duce Ia uzura |esuzurilor dure dentare;

''- contactul inke suprafelele dentare sau intre suprafelele dentare Ei un alt material;- prixiunea exercitatd pe suprafelele de contact;

- fricliunea dintre suprafeiele de ccntact;

- timpul de contacr intre suprafelele ocluzale/rnargini incizale;

- dieta alimentartr gi consisten;a alimentelor.

) factori pasivi:

- duritateq gradul de mineralizare al structnrilor dure dentare;-- starea suprafefelor dentare care suni sup[se abraziunii;

- natura rapoartelor ocluzale;

- siereoiipui masticator;

- caractereie elernentelor abrazive- ' .- ,.-,;

Maiano Brdndasa Popa - Estetica in odontoterapia rcstoaratoatz

Materialele exogene care pot detennina abraziunea sunt:

- Diferite alimente dure. cu putere abrazivd (covrigi, pesmeli, fructe gi legume libroase etc.);- Folosirea unor pulberi dentifrice cu particule rnari, grosolane, perii de dinf foarte aspre gi

un periaj individual impropriu;

- Mestecatul de tutun, gumi de mesteca! onicofagie;

- Substanie striine, gisite in mod acci<Iental in bolul alimentar (nisip, pieficele la popuiafi-ile din degert);

- Orice material striin prins intre arcadele dentare (piptr, creion, ace, rarna ochelarilor etc.);- Pilirea voluntari a dintilor prin abraziune cu o piatrtr sau ralizareaunor fracturi tipice in

cursul unor ritualuri religioase, perforalii urmate de incrustafii cu diferite materiaL, maiales pe felele vestibulare ale dinlilor frontali superiori, in scop de infnrmuselare.

Semnele clinice l

Abraziunea dentard nu aDare selectiv pe o anumiti suprafafd dentar{. Influenfa bolului alimbn-tar in timpul masticatiei igi face simlitr acliunea pe toati suprafaia dentari Ea poate si apar6 la nivelul:

) felelor ocluzale ale dinlilor laterali:

- pe vdrfirile cuspizilor activi:-+ palatinali la maxilag+ vestibulari la mandibuli.

- in fosetele de sprijin gi pe pantele cuspidiene.

ts pe muchiile incizale ale dinlilor fronrali inferiori;ts pe felele palatinale ale frontalilor superiori, uneori qi pe crestele marginale;F intr-o rnirsurl :r:ai redusi zonele de pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor aflate !6ngi

marginea incizali sau ociuzald.

CAnd dinlii seryesc pentruapucarea unui obiect (ac, creion, rami de ochelari etc.) poate apireao abrazirme mai severtr a dinlilor ce servesc Ia apucarea u.oto*.

Abraziunea se Poate manifesta sub forma unor fagete sau arii de uzurl denbrtr c€ nu au mar-gini bine delimitate qi imbrac[ diferite forme in raport cu virsta qi extinderea, in funclie de care suntconsiderate stfui normale sau patologice. ' --'--

Din punct de vedere clinic se remarci tendinta de rotunjire a pantelor cuqpidiene, a marginilorincizaldocluzale, ceea ce face ca suprafap dentari secapete unlpect denivelaq ad6ncit, excavat, firimaqgitri bine delimitate

_Ei de prcfunzimi ciferite. Atunci cdni strat:l de small a dispirut, apere

exPuuerea dentinei care, fiind mai pr4in duri decAt smal;ul, poate pruz enta o accerituare rrarcatd a aces-tor excavalii. Uneori prin avansare, stratul de dentini devine foarte sublire qi prin transparenfa lui apareculoarea roz a lesutului pulpar' Acest lucm se petrece ahmci cfind uzura dentar{ e rapidi gi posibilitilileadaptative ale pulpei dextare nu se mai pot petrece - aceasta este uzura patologici.

La nivelul dinfilor frontali abraziunea are anumite particularitifi date de forma Ei pozifiadinlilor frontali gi prezintd mai rnulte stadii:

- Stadiul inilial care-apare pe marginile incizale ale dinfilor care devin netede gi pe crestelemarginale gi cingulum; zuprafala de abraziune poate d perpendiculari p, u*t dintelui, iarsuprafelele abrazate se pokivesc perfect in pozifra mandibulei in care s-a produs abraziunea;

- Stadiul de abraziune moderati in care, la dintii frontali superiori a dispnrut smalful, dentinaeste supustr uzurii sub influenla marginilor ttrioase ale smallului di4iLr inferiori;

- Stadiul de'abraziune avansatb, caracteristic penoanelor in vflrsti la care dintii frontali supe-riori pot fi rrza;i pin[ la nivelul colehrlui, pe cflnd cei mandibulari pot Jir".i"o coroanedestul de inalte. r

, . f"y-Jt-de abraziune' precum qi localizarea lor la din[ii frontali sunt detenninate de strucrurasmalllrlut, trpu! de L-cluzie;i tipu! de mi;care mandibulari...;

r6

IItIII

IIIIl1

t_I

T

III

t

I:

I!

-I

a

I-I

5

I=

I-=i

I=I,

I-i

I=

I'=

I:

I

Ctpitolal I - Estetic Si inestelc tn odontoterap[a resknratoare

Astlzi se afirmd cl existd:

- Abraziune fuiologici cn'erepreztnti fenomentul de pierdere lentd, graduali, fiziologicl a smal-qului qi uneori a dentinei, rezultat al contactului interdentar din timpul mastica;iei gi deglutigiei;

Abraziune patologici, caracterizati prin pierdre mare a lezuturilor dure dentare gi carepoate fi insoliti de aparilia unor complicalii pulpare, parodontale, articulare- Ea poate figeneralizattr sau localizatd sub formi de fatete Ei apare in contextul unor tulbureri daborateinterferer-rlelor qi crrntactelor prernature Ei depinde de o serie de factori precum:

- vdrsta pacientuiui;

- gradul de abraziune determinat de alimentalie in timpul actului masticaror;

- prezenfa unor parafunc[ii cum ar fi bruxismul;

- reducerea cimpului masticator prin edentalii;

- calitatea lesuturilor dure dentare care pot fi modificate in prezenla unor luziuni dis-trofice ale smalplui;

- hiperaciditatea locali prin regin alimeniar sau regurgitalii abide care determini Ie-ziuni de eroziune;

- fltxul salivar sclzut;

- capacitatea abrazivi a materialelor dentare restauraroare.

in general, la dentiliile integre, flrb anomalii dento-maxilare gi {?iri dizarmonii ocluzale, mar-ginile ocluzale ale frontalilor inferiori qi feiele palatinale ale celor superiori (la psalidodonfi) suferl unproces lent Ei uniform de abraziune, neinsoliti de nici un semn subiectiv.

Concomitent se produce o reaclie pozitivi de depunere de dentiui secundaJl gi tergiarl ce ducela micqorarea volurnului camerei pulpare- Cu cit vArsta pacientului este mai avansatd, deci gi perioadade functiune a dinfilor e mai mare, cu atit abraziunea este mai importanttr, mai intenstr ifig t.ia gi n).

Microscopie - pe suprafetele dentare abrazate apar stduri, zgdrieturi, orientate aleaio::,numeroase creste gi diferite tipuri de excavalii (fosete, $anfuri). Foarte ftu, aceste stduri pot fi paraleleintre ele, ahrnci cind materialele dbrazive tec de-a lungul intregii suprafele dentare intr-o anumitidireclie (Mont 9i Hume l99S) (39) {fig.1.7 C)^

Fig. 1.7A - Aspect clinic de tbraziune la dinlii fiontali

mandibulai.B - Abraziune patologicd la nivehil lui 35, 36, 37,

ca afectarea parodonsi:iui m argi nal.C - Aspectui suprafe1ei de abrtaiune pivita Ia futE

(dupd Mount 1998).

Ivtariana BrinduSa Popa - Estetica in odonloteropio refraura1oare

Uzurr dentarl datorati parafuncflllorTermenul de parafunclie a fost propus de cdhe Drum (citat de Burlui l9Z9) (s) pentru a defini"procesul autodistructiv al fodelor funqionale exersate auiomat 9i spontan". oupi iraneu (cirat deBurlui 1979) (8) parafuncliile sunt activittrli arbitrare ce se desfdgoartr in afara firncliilor normale.Drum clasificd parafuncfiile dupd etiologia loc

- parafunclii de origine psihici (bruxismur, spasmere muscurare);- parafunctii de sres;

- parafunclii legate de unele obiceiuri vicioase (onicofagia, mutcarea creionului, a ramelorde cchelari, etc);

- parafuncpi de origine endogend (hipocalcemii, epilepsie);* parafunctrii de cauzi periferici octuzald (in scopul abrariurrii compensatorii a unei interfe-renle premahre).

Aceste parafuncfii pot sd determine tipare neobignuite de uzurtr dentari-Braxisnul este o activitate automatizati, o parafunc$e severi, activitate in timpul cireia setealizeazd' contacte nefuirclionale intre arcadele dentare gi consta in stransul, frecarea sau lovirea saca-dati a dinfiior, repetitiv sau continuu, ziua sau noaptea, ln afara mastica{iei qi afec,teazhg0-90% dinpopulalie, cu frecven|tr mai mars la copii. Pacienlii, in general, nu sunt congtienli de acest obicei, iarmiqcdrile lor mandibulare au o frecventri crescuti gi o u*ptitrcioe sctrzuttr. Este o parafuncfie aptrrutr

ca rtrspuns sau reacfie individuald a pacientului la un dezechilibru ocluzo-articular exisrent. pE fondulu:rei ocluzii dezechilibrate apar contacte dento-dentare instabile at6t in intercuspidare maxini c6t gi inrelalie centrici' fari stopuri ocluzale stabile gi cu n,mercrase contacte premature gi interferenfe ocluza-le @ne' Bodnar 1989) (19)' dar gi ca ulmare a unor cauze legate de rrnii facrori sistemici gi psihopat+.logici Oe:erniE Balas 1985) (29'r.Bruxismul se caraclerizeazi prin:

ItIIII

IT

III

Stergerea reliefirlui ochzal al din;iloqreducerea intrl;imii coronare a dinlilor;rnarirea, liqgirea suprafeletss ocluzale la diniii laterali atunci c6r:d abraziutpi a ai.nq 16ecuatorul din;iloqinversarea curbei transversale de ocluzie;boselarea proceselor alveolare.

De regda' dimensiunea 'rerticall de ocluzie nu este modificatl, uzura coronartr {iind insogittr demigrarea verticali a dintilor impreuni cu procesur alveorar-La nivelul din;ilor frontari, ra pacien{ii cu bruxisrn pot aprrea aspecte variate:

- Falete de abraziune care imbracl aspect de farfirioarr, in care dentina este descoperiti, une-ori inconjurati de-smalf gi se poate gtrsi Ia nivelul tuturor fetelor ocluzale sau e marginilor- incizale ale unor dinf sau a tuturor dinfilor;- $anturi sau proeminenle, pe fetel3 ora]e ale dinlilor superiori, in l/3 mijlocie sau aproape

de marginea-grngivali- Daci parafunqia (bruxismul) dureazi de mult timp, cingulurnul esteatiit de uzal jncat dinlii inferiori produc iritare qi inflamarea papilei interdentare, cu care vinin contact direcl - E r--- ----'evr.*i

- uzura tip"foarfect'', aceasta afectdnd in special ielelepalatinale aie dingilor frontati superi-ori' Prin abraziune, dimensiunea vestibulo-orati -a

coroanei acestor dinf esre micaoratifoarte mult' Uneori poate s{ fie afectatl $i fata vestibularn a frontalilor inferiori.

- Abraziunea "in semihmi" ce intereseazn 4-6 dinf frontali superiori la car, *uchia inciza-H este uzatf astfel incit creeazi imaginea unei semilune de-a lungul unei linii care unegtemuchiile incizale ale diniilor, de la canin Ia caniu. La acegti paciengi mandibula estefrecvent in prognalie ugoari.

- Abraziuae s1u jo{ni de ia;ete plane, aga numita *abqaziune plati uniformr,, ce apare larnuchiile incizale qi felele ocluzare are tuturor dintilot;l8

I

l.,

tIt

tI

I

I:iri

Ii

.i

Ii

-l

Ii

i:

I:la

t

I-i=

I:a

I:

I

I'.

I:

It

trI

i

Ii

:

I

t

t

Capltolul I - Estetic gi inestetic in odontoterapia restaurqtoare

La nivelul dinfilor cu abraziune pot sI apar6 complicalii:) tlsuri ale smal;ului;D fracturi coronare, corono-radiculare, radiculare;) lracturarea unor restaurafii existente pe acegti dinli

- obnnalii;

- coroane de acoperire;

- pun{i, proteze.

) durere dentinari;F complicafii pulpare;) deplasdri ale dinlilor.

Leziunile de uanrl ale {esuturilor dure dentare datorate atriliei sau abraziunii pun problemedeosebite de fratament, avdnd in vedere factorii lor etiologici a ciror inltrturare este obligatorie giesenfiald pentru rzugita tratamentnlui-

Daci pierderile de substanli sunt mai intinse, se irnpune preparerea unor cavirili ;i restaurarealor cu r5$ini compozite prin tehnici adezive gi uneori ." t""*gi la reconstituire cu iiay-ari. O pr+.blemi deosebiti este aceea in care apare o abrazare plartr la nivelu! intreg,rlui plan de ccl'.rzie, cuscurtarea dinlilor frontali gi ocluzie labiodonttr- Pentru ameliorarea aspectului estetic se procedeazd dereguli la solutii protetice, ca de altfel gi tn abraziunile patologice, determinate de parafuncfii.

Leziunile abradve de la nlvelul zonelor cervicate ale dinfllorPeriajul dentar incorect, cu folosirea unor paste abmzive, combinate cu o tehnici energici de

periaj dentar efectuat cu o periuiE dentari dur}, poate determina abraziunea la nivelul coletuiuidentarde pe fefele vestibulare ale din$lor. Aceasta poate merge pf;nl Ia expunerea canaliculelor dentinare careinilial sunt acoperite de dopuri de dedtus d,-;rtinar gi care, sub iufluenla acizilor din placa bacterianisau a acizilcr salivari se pierd, iar deschi<ierea canaliculeior tieltinare direct in rncdrul bucal rosredetermina aparilia durerii dentinare-

La nivelul coletuh.ri dentarte intAlnesc dou[ tipuri de leziuni abrazive, cafe se deosebesc intreele prin etiologia lor qi prin fonla clinici- Acestea sunt cunoscute sub denumirea de:

- leziuni {iacune) cuneiiorrne;

- leziuni discoidale (lenticulare).

I'qianile sau laannele cuneiforme sunt leziuni cervicale necarioase, induse de stress- Ele aparin urma flecttrrii repetate a dinlilor sub acfiunea tensiunilor ocluzale gi se caracteri zeazApnnpicrdere desubstanld durtr dentari rezultAnd defecte angularg specifice suprafelelor vestibulare ale dinliior frontali.Se gisesc cel mai frecvent la colenrl din{ilor incisivi qi canini dar pot si apar} gi la premolari qi molari.Au mai fost cunoscute gi sub denumirea de leziuni cervicale idiopatice sau mai recent sub denumirea deabfraclii (Grippo) sau lezi ni cervicale induse de stess (Lee W.C. gi Eakle \41S., 1996).

Etiologia Bcestor leziuni este inci subiect de discufie printre specialigti. Se admite azi etiologialor plurifactoriall, fiind iuali in considerare o serie de factori cum sunt cei care favonzeaz| apangiacariei dentare, factorii iatrogeni, mecanici, de stres ocluzal, micromorfologia gi aspectele de riricroe-cologie ale regiuuii servicale a dintrilor

Caracterrrl unic al acesior leziuni, morfologia lor ce irr.bractr aspectul unei pene ascuiite gilocalizarea lor frecventi subgingrval, nu pot fi explicate complet de nici uaul din factorii aurintili.

Dintele din punct de vedere fizic este un co{p rigid, supus legilor eiasticit{ii, asupra lui seexerciti fo4e de masticalie, care alihri de parodonliul marginai slndtos, joaci u:r rol esen;ial in elas-ticitatea dintelui.

Coroana dentari este acoperiti de small care fiind rigid, este eproape imposibil de deformat;de aceea deformarea elastici are loc la nivelul coletului dentar, atunci cdnd dintele Ei parodontiul sdusunt solicitate. Acest iucr+ este posibil datoriti fapr.ilui ci in aceasii zoli iesururile dure denrare prc-zintd citeva caracteristici morfologice care permit acest lucru gi anume;

> Cu clt ne apropiem de coletul dentar cu atit strahrl de srnal; devine mai subqire, are struc-

- turi mai neregulati, lneori prezentindu-se sub formE.fre insuie;

i+

Mariana Brdnduqa popa- Esutica ia odonwterapia resrilarstoore) Cementul radicular; fesut de tip conjunctiv cu un gmd inalt de mineralizare acopertr

suprafala radiculari a dinfilor gi tmeori o micl porlrune din coroana dintelui. El ta rindul-se-u

i$i diminur grosimea spre coroana dentari.l"*geua de dmr 20-60 udcroci spre deose-bire de zoaa apicall unde ajunge la 150-200 mi".*i;

F Dentina sste 9i ea mai pu{in durl in acoasttr zoni, mai solubil5, ca o consecinla a biome-canisrnelor simple cum ar fi r,odifieareapH"*tni sau ucfiunoamor unzime;

) La nivelul coletului, srnalprl se termini sub foma unei muchii inguste, ;ar raportultopografic dintre srnal; gi cemetrt se poate prezenta astfel:

-+ in 6a-65%;' din cazuri smargul cervicar e acoperit de cernenr;-+ in 30% din cazuri ccmentul vine in contact rinear cu snrargur;-+ in 5-10% din eazuri, smatf,nl gi cemenhd nu au coptact direcl lls$nd o mictr po4iunc de

detrtini descopaittr. Cele nei situatii se pol inrilni chiar la acelagi Ointe 1ng. f .A1.

Fig I.B - Raportul dintre eement y sm*11: (ilup,il h*nitriu I99g)A - csnantuI aeaperd smallul;B - snalful vine in cantsct an cem*,tul;C - smalpl nu intfilnegte cemonUl.

S-smd1;

_ ?_!##,Rezisten;a eemenhrlui in raport cu eea a smallului este rqai scfurlti gi tot aic! la sivelul eole_tului, pe o suprafati speoific *g*uie, eu prezenfa canalieulelor dentinarg apa€ o zon* ideall pentrufixarea 5i imrftiroa microorganismelor,

"**1 . duce la aparilia inflsmafiei gingivale, cu crerterealiehidului cer"icular ce asigrrrA un nrediu prielnic de nurrife,

Prismele de *ma$ fragile de la aivelul coletului d.utur, datoriti faptutui er dintele eto axpusunor penn:rBontc deformiri iflexiuni) ce atenueaz[ presiunile detrinninate de masticaliq vor rtr&ri rnproces de desprindere sau fracturare la nivelul jancliunii sroalycemenr sm*tpal desprins duce ladenudarca dontiaei, cu e4Puaer€a canaticulelor dentinare gi "c"ara

zo*e esle astfel predispustr [a for-rnarea defectelor {Schwartz l996) (55)-influenla poriqiulnri denlar colagenul dentinar e indeptrrtat deci, nu mai e posibil[ remi'c-tTY*f srnt{utui prin sistemele tampon ile salivei. ecest renomen estc c*uoscut sub qumele deabfraefe car'e include ideea de stres la nivetut eErure*l al coroanei, nnecanismul in sine filnd rdeterminat

de flectarea dintelui la nivel eervical cel nmi frecvent spre vestibul*, uurorira forplor ocluzale (fig. 1.9)-

IIIIIIIIIIIIIIIII

II

2g

j

I

-,IIriIi

Ii

lrI

I.i

I

a

I'-.G

I

I=

I:

I-

G

I

=-I

a

I:

I;:

-I

:

-I

=-a

l

II

=

II:

Capitol*l I - Estettc qi inestetie fn odontotoropifl restauratoore

Fig. 1.9- Fenomenul de abfroegie defttard, eainilierea leziuniicervicale. (dupd Schwara 1996)

La nivelul joncliunii srnalfcement, ultirnul rdnd de prisme de smalg se fisureazl gi apoi sedesprind qi prin r€petare, spafiul iniliel se va lniri. Lacunele cuneiforrne astfel obfinute dezvoltd pro.pria lor microecologie.

Traurna ocluzali ?n sine nu d[ nici ea o explica;ie suficient* aparigiei tacunei cuneiformedeoarece, mul1i dinfi ce prezintl sernne ale unei oehrzii trsumatizaute nu prezinti lacune cunoiform.e(Lee qi EzrCe 1996;-_

Stiesul ocluzal, care sc descompune in fo4ele sale cr,lmponentg a condus la ideea rezi+tenfei laintindere ca etiologieprimari a acgs?ei lcziuni. Ccnfoir,n aceslei teorii, fodele laterale, dezvottate in tim-pul mastiealiei sau a brurismului duc la flectarea dintelui gi tensitrnile rezutrt*te, acur,nulate [a nive]Blzcnsi cervicale, distr.:g legitr:rile chir,nice ale strusfurii cnstaline diu snnalg gi dentini aplr6ndmicrofistri. Stmcturile dentare afeetate se pierd sub influenla unor faciori secundari presrun ebrazitmea,eroziunea chimic6, forfecarea gi compresiunea. Aceastl teorie expliei o serie de eler:esete pr.ecwn:

- morfalogia caracteistic[ leziunii euneifbnne;

- localizarea sa;

- este in confomritate cu priocipiile de baztr ale mecanicii;

- oferl o expliefier*lional* apariliei acestor leziuni.

Sarci*ile aplicate asupra dinlilor ?n tirnpul rrasticaliei au doul faze:

- Prima fazd, cu iuterpulerea *lirnentelar iatre di,nli, ce€a ec qiutd la distribuireg fo4el,or pesuprafap ocluzall a dinlilor Ei rnicgoreazi a:tfel eoncontralia de forfe defavorabile; .

- Faza a doua, ?n care dinfii vin in contact dento-dent*r, c€ se coner€iizeazl inn-un stres deintensitate patologici, determinind falete de abniziune, morfologia lezfunii gi incidernfa le=ziunii cuneiforme la bmx,omani.

Ir.{astiealia genereazi vectori de forge ce pot fi deseompuse in f,or}e axiale gi non-axial+. Forfaleaxials de compresirme se dishibuie prin smatg qi dinte Ia parodotfiu, apirAnd o forfd de comp.re+iuoeconcentratl la joncliunea smalf/ccnrent unde yom avea:

- tensiune de compresiune la smalgul cervical;

- tensiune de alungi;e in dentinE.

Acest i:icr': {Goel) ar putea duce la separarsa scra$u}ui dc danhnE in fracliuni rnici, deter-minind leziuni cevicale. Acestea ar presupune insl aparilia leziunilor nu numai pe fata ve*tibulr,tr adintiior ci ;i pe faia orali, proxirrraii, ceea ce nu corespuude reaiitiiii ciinice, cu aidr:r.'ai rr.uit cu citleziunile sunt uneori aumai in smalgrl cervical sau in denti;ri, [a distan]tr de.lonc{iuno+ s*ral/eeme*1.

lulaiana Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia reslaarEtoayeCercetirile ulterioare au dus la ideea ci aceasti explicafie, conform crreia, comprimarea

axiala a dintelui a determinar un stres patologic concentrat in ,egiunea cervicali, rtrmdne un maresemn u.le intrebare.

Acfunea fo4elor non-axiale se bazeazbpe principiul parghiilor, conform ciruia, fo4ele se con-centreazi in apropierea sau la nivelul punctului de sprijin. C-inJ usrrp* unui dinte aclioneazd o forfanon-axialr, aceasla se.comporti ca o pdrghie cu punctuide sprijin in zona cervicali-.orice lip de,fo4ede comprimare, alungire, forfecare, de mirime suficienti, port" uf*"ru shrrcfura dentarl in aceasti zoniin care se concentreazi tensiunile.

Structurile dure dentarg respectiv smalpl, are rezistenli mai mare la compresiune decit laalungire, dintele prin implantarea sa fiind adaptat pentru a suporta compresiunea gi de a disipa fo4elecompresive in timpul fricfiunii. Aceasta duce la concluzia ci, st octo- dentara e piobabil afectati cinde supusd unor tensiuni de alungire ce sunt generate de forfele laterale ce acfioneazi asupftl dintelui giac€ste tensiuni de alungire nu au tendinla de disipare, ci de concentrare in zona cervicald a dintelui.Intensitatea tensiunilor de alungire in zona c"ruicaltr a dinlilor depinde de:

- mirimea gi direclia fo4elor;

- distanfa inne puncrul de apricare ar fo4ei gi punctur de sprijin,Majoritatea concluziilor cu privire la modul de acfiune al tensiunilor de compresiune gi alpn-

qire nrovin din elperienie frcute <in vitrp, aceslea insi, nu permit reproducerea condiliilor complexedin cavitatea bucali, de aceea gi rezultatele nu pot fi considerate absolut exacte.

Corelalia intre malocluzie, bruxism, leziuni cervicale a fost obseryati de clinicieni cu multedecenii in urrntr- Sub influenfa tensiunilor ocluzale studiile stereomicroscopice au pus in evidentd cuclaritate fracturarea cristaletor de hidroxiapatitd ale smalgului. De asemenea, microscopia electronicd aevidenfiat fisurile induse de stres la nivelul smalplui ceruical p€ care ulterior, factorii secundari vorfb'orzs cistr:c1i'- snrlprlui cu e.;cluiie l,l J,:r,rini Dt nis:id ':c leziu=jle z-v?ns.rrflzi, se pierrie *0..-tui stuu€niral 9r asttei tiintele devine mai suscepribii si fie afectat de fo4ele de alungire gi ritmul deavatrsare al leziunii vacregte. *La nivelul coletului dentar, placa bacteriani intrefiuurtr de. alimentalia bogati in glucide, aci-ditatea salivari crescuttr prin cansurn de lichide acidg pot duce la aparilia leziunilor erozive, deci aicipot coexista ieziuli combinale eroziv-abrazive. Acestea au gi componenta chimici de solubi lizare a.substanlei dure denlare dar gi componenta mecanicl determinati de periajul dentar.ClinicLeziunile cuneiforme sunt afecliuni c4gtigate care se manifesta printr-o distrugere lent5, pro-gtesivi a fesuhrilor dule dentare- Au fost descrise in anui 1894 de crtre Zsigmond ca defecte angulare,specifce suprafeielor vesii'lrulare ale dinfilor incisivi gi canini dar ele pot aptrrea gi la nivelui dinflorpremolari gi molari' Afecteazi mai rartoli di4ii, de oblcei sunt localizaie tootal, pe ambele arcade saudoar pe o singur[ hemiarcadtr 9i uneod pot aparea izolat, pr * *iog* dinte. cdnd sunt mai multe, aces-tea pot avea grade diferite de evolufe. Apar la nivelul coletulii'dentar la ambele sexe. Num[ruIpacienfilor care prezinti lacune cuneiforme cregre cu virsta gi suot mai frecvente la paciengii cu o igienroral6 buntr, cu din{i slndtopi gi relativ bine implantali.

rc - leziunile cuneifornne au forma unor fracturi trir nghiulare, cu varful orientatspre interiorul dintelui, sPle axul sdu longitudinal, intinse in sens mezio-distal, transversale pe axulcomanei dentare gi sunt mai mult adinci decet hrgi, cu aspect de panr- Baza virtualE a lezitrnii este sprecavitatea orali, unghiurile sunt as$ulite, marginile tiioase, funduirJ;t{t d;-""t}f..i'r"n "fa!a

ne-tedtr, dur6, lucioasi' Axul mare al lacunei cu-neiforme e perpendicular pe axul dintelui (fig. L I0).Profunzimea lacunelor cuneiforme e variabild gi ele pot evolua progresiv spre ,pafrut endodon-tic determinind forniarea de dentini de reacfie gi, in acelagi timp, induc leziuni degenerative la nivelul

fesutului conjuncriv pulpar. ' " :

IIItIIItIIIItIIIIIII

2?

Ta'.

IL

II

I

a

II

l

tiit

t?

I;

III

i

tj

III

=

Iq

lT

l-

I=

Capitolal I - Estetic Si inestetic in odontoterapid restauratoate

cFig- I.l0 - A SI B - Aspecte clinice sle lae,nei cuneiforute-

C - Reprezenlarca grafcd a ansi lac-une cto*iforme-

Uneori, cind procesul distructiv e rapid, poatc aFirea durerea dentinartr caro poate duce laaparilia complicafiilor inflamatorii pulpare sau prin evoiuiie ooate sd determine chiar deschide.reacamerei pulpare, prdpa dentari descoperiti prezentind aspect de pr1lpil* cmniutr datorire leziunilordegenerative prezente-

ln anumite cazuri, sub sarcini ocluzale mari qi datoritE evol,-4iei leziunii, dintele se poate frac-nr3, caz destul de frecvent le nivelul dintilor frontali inferiori gi restul radicular rezultat poate fi vital,pundnd pmblema unui tratament endodontic corect.

Ps aceste defecte se pot grefa procese carioase, zona devenind retentivl, eu acumulare de placlbacteriani gi realizarq unui pH acid.

Leziu nil e dis c oid a I e Qen rtcub re)La nivelul coletului deniar, ca lrrnare a abraziuril determinate de periajul individual intern-

pestiv, pot sl apari leziuni cervicale eu un aspect diferit de cele descrise drept lacune cuneiforme.Leziunile de la nivelul coletulu! dentar datorate abraziurii prin periaj pot constitui lactor primar pen-ru aparitia de procese carioase, eroziuni acide gi, in anumite condilii, pot fi factor secundar important

?,3

Ivlaiana Brandusa popa - Estetica in odonrottrapia rcstsuratoarein avansarea leziunilor cervicale induse de stres. Aceste leziuni sunt cunoscute sub denumire a de lezi-uni discoide sau lenticulare, iar diagnosticul lor se poate pune pe urmitoarele elemente (fig. l. I I ):

- antecedente de periaj dentar incorect;

- localizarea lor rnai mult supragingival, in zone accesibile periirjului dcntar;- iritagia gi retraclia gingivali care sunt, de regultr, prezede;- morfologia lor difenti, elv'fiind leziuni mai muliintinse ln suprafalA decf,t in profunzime,

putindu-se extinde gi radicular c6nd r{dtrcina esre denudat{- aspectul neted, Iustruit al leziunii care nu mai imbractr aspectul de pani caracteristic lacunei

cuneiforme.

Este foarte important ca diagnosticul de lacuni cuneiformtr sau de leziune lenticularl (dis-coidali) sE fie pus prec/oce gi tratarnentul inslituit imediat. un diagnostic eorect presupuae o anamtrsztrcorecti' bine condusi 9i un exafien clinic riguros, Ilcut in cooia4ii ae hmrinozitate buna, pe dinfiicurati' uscati, cu evideniierea elementelor ce .iput"" constitui factori eliologici ai leziunii gi uneori estenecesard o imagine fotografici a dintelui gi modele de stutliu care str peimitr o analizi corectd, cu ev!denlierea unor elernente esenliale cum ar fi:- existenta fo4elor ocluzale laterale in timpul procesului de masticafie,- prezenla faletelor de abraziune

- forma caracteristicd angulartr, in pani, a leziunii cuneiforme sau cea de leziune lenricular6,- localizareasubgingivari a unei pi4i sau a inhegii leziuni,- pierderea gbidajului anterior gi orientarea axuluflongitudinal al dinlilor in funcfie de forfele

de ocluzie,

- intinderea picrderii de substan;d rientard in suprafa|i gi profirndme.Leziunile iniiiale rebuie monitorizate gi de asernenea" rezultalele in timp ale metodelor re-rapeutice aplicate.

:t"*;**'"i|lfii'3Jl*1io.'u va p'ne in evidenli etiologia caracrerisricr acesror reziuni,

- cariile cervicale la care avem elernentele caracteririi"* urot"in; prezenladentinei alterate,modificare de culoare, un alt aspect al leziunii.De importan{ majgri este diagnosticul diferengial intre cele doui tipuri de leziuni (lentic,larisau cuneiforml) gi care se face pe urmitoarel"

"l"*ente:- Abraziunea deterrninaf 'f neriaj are o formr lenticularr, cu localizare supragingivald, cuiritafie 9i retraclie gingivall, iar lezi,.rnea esle rnai rotundi, mai superficialtr; in plus, iipsescfo4ele laterale ocluzale distructive;-. Lacunele ci'ineifonne au o furmd anguiari, surt mai muit adanci decit largi, au margini mainete 9i apar cu predominenfr pe dinli anteriori sdnnroqi cu o implantare relativ bun6.

24

IT

IIIIItIIIIIIIII

ti

Il

li

I1.t,t

liI

l:iti

II

I

-:lri

II!:i

ai

Ii

:i

I;::

I=.=

I=

tE

:i

I-=

It=I

=

I=:

I7

:

I-=

:

I-

I

I.

I,-

I

Capitolul I - Estetic $i inestetic in odontaterapia restaurctoare

Capacitatea de a diferenlia leziunile produse de abrazirrne de leziunile cervicale induse de stresare o importantl majord asupra succesului trapeutic deoarece, spre deosebire de leziunile lenticulare,care nu sunt supuse rnor forfe ce ar putea deteriora restaurafia, leziunile cuneiforme fiebuie tratatefinAnd cont de fo4ele ocluzale care acfioneazlinproducerea lor, altfel acestea vor actiona distructivasupra restauraliei.

13.f .2.1.3- ERozluxua peNTaRA

Eroziunea dentarX reprezinti o pierdere superflrciali de substanfi dur[ dentartr datorala unuiproces chimic care nu implicl flora microbianl. La origirea acestei leziuni std actiunea dizslvantl. aunor substanie chimice acide care conferi smal;ului o rezistentd mai mici la uzura prin frecare-

Leziuni erozive sunt intahite cu o frecven$ mai mare la pacientii adulli, de varste intre 30*4Cde ani, dar ele pot si apari gi la vdrste mai tinere, intre l8-20 de ani.

Dupi originea factorului cauzal, eroziunile dentare pot fi produse de:

- factori extdnseci;

- factori intrinseci;

- eroziunea idiopatici esenfialtr, la care agentul cauzal rimdne necunoscut.

Eroziuoiie extrinseci, externe, pot fi determinate de factori c.himici acizi ce pot str provintr din:

- aport alimentar;

- utilizarea unor substanfe medicarnentoase (iatrogenei.

Eroziunile pot fi generalizate pe toati suprafala coroanei dentare care igi pierde conturul giapare lucioasi, netedi, fEr[ margini de smal; ascu{ite gi sunt intinse in suprafa;b mai mult decAt in pro-funzime. Suprafala smalplui poate deveni concavi. pinl la expunerea dentinei 9i acest lucru detersfniaccelerarea reducerii de {esut dentar datorattr duritrlii mai scirate a dentinei.

Peste iez.iunile emzive se p-ot suprapunr leziuni abrazive sau rle a|ri{ie, sroziu:ea gi anifa fiindfactori primari pe cf;nd abraziunea este un factor suprapus.

Eroziunea se va exacerbrdaci pacieatu! se periazi pe dinfi atita timp cit acidul se afliprezent in mediul bucal, periajul indepirtind matricea organici a dentinei expuse Ei remineralizarcanu se r::,ai poate proriuce. Daci peria-iul are loc la 2-3 ore de la atacul acid, atunci remip-eralizarea eposibiltr prin ionii de calciu gi fosfagi-salivari. Corect ar fi ca periajul sd fie executat anterior utitizi.riifactorilor acidifian$ qi dupi consumul acestora si se efechreze o clitire cu ape de gurb cu fluor(degustltorii de vin, de exemplu)

Eroziunile exb:lnseci

Eroziunile extrinseci prin aport slimenlarEroziur,i extrinseci prin aport alimentar apar Ia consumrrl de:

- Alinrente acide cum sunt salatele, murdturile, ce con;in acid acetic;

- -Bduturi acide carbo-gazoase, cu rm pH acid de 2-3,5 (Coca-Cola, Fanti, ape mineraig vinetc.) ce conlin acid carbonic;

- Alimente sau biuturi ce contin acid citic (limii, portocale, sucuri de citrice etc.).

Dupn o asemenea dietd alimentari timp indelunga! se constatd aparilia de leziuni erozive cu oIocalizare pe f4ele vestibulare ale din$lor frontali maxilari gi pe marginile incizale ale d;lfilor frontalisuperiori qi int-eriori.

Consumul de fructe, sucuri acidulatq blocheazi,pin acidul citric calciul ionic din lichidulbucal ceea ce favodzeaz[ scoalerea calciului din stmcturile dure dentare iniliind demineralizarea aces-tora. Deminenlizarea inceteazi cind clearance-ul acidului citric ajunge si restabileascl normalilatea.

E rozia n ile dsl oratc un or activitd".i profesionaleEroziunea de acest gen apare la indivizii care lucreazi in mediu cu acizi industriali prec-\r-rn

qr-idrrl nlnrhidrir Fnmi. q-^tl- ",,|fi'r-in arn f- -^^- ^.rl'rar -.'.-i-;.',f. f^*x ---^--x +^ l^'vrrr.rvr uLvrrvt Ltw,r u -vlrv !u svr Pvrvsr wq 4LrzI JqV lVIlrlA 564V4)O, t[ l4-

boratoare de cercetare in care se ltilizeazl reactivi zubstanle acidg etc.

zj

Itfariana BrdnduSa Popa - Este&ca tn odontoterapia restourotooreEroziunea apare in accsle cazuri in primul rind pe suprafetele dentare expuse in mod direct

mediului extern 9i anume, pe felele vesribulare ale dinlilor maxilari, primul ,"r* d, leziune fiindatacarea fefelor vestibulo-incizale ale incisivilor ce vor cdplta un aspect mat- pe misuri ce eroziuneaprogreseazd, se observi pierderea smalgului vestibulo-incizal, suprafila smalfului capati un aspect lus-truit, neted, rotunjit, pierderile de substanli fiind extinse la nivelul smalplui mai muliin suprafall decitin profunzime. Forma este u$or concavi, fErd nruchii la nivelul smalgului.

Evolutia lor este lentd in small dar cind se ajunge in dentini, cvolu{ia va fi mai rapidi datoritivulnerabilitiilii mai mari la atacul acid al acesteia_

Efectele nocive ale substanfelor acide din mediul de lucru al pacienrului asupra structurilordure dentare sunt influengate de o serie de factori:

- concenrra{ia acidului in mediul inconjurtrtor;

- timpul de contact at acidului cu suprafefele dentare;

- gradul de disociere al substanfelor acide;

- dimensiunile fantei labialc;

- prezenta respiraliei orale;capaciratea tampon a salivei.

Eroziunea dennrd prin utilizares unar substale medicamentaaseEroziunile dentare apdrute ca urmare a utilizlrii unor substanle medicamentoase au czracter

iatrogen' Ele sunt deterrninate de adminisrare exagerati de substanle medicamentoase preeum vita-miaa c {acid ascorbic}, aspirina efervescentl sau tabletemestecabile. pH-ul acestora est€ puternic acid,asemdnitor pH-ului sucului gastric.

r^ f,_ _,- Aspectul clinic al leziunilor erozive prin consum de medicamente este legat direct r1e o seriefle r3cton:

durata contactuiui acidului cu suprafelele dentare;I - aria de.contact;

- cautitatea ii calitatea sistemelor tanpon ale salivei;

- folosirea altor substanle acide in alimentalie.

o alti formE de eroziune iatrogend este aceea intdlnitA Ia pacienlii cu afe.cfiuni gastrice cuhipoclorhidrie gi care iau o medica;ie acide (acid clorhidric concenbat) car€ va determina erozi.ni pefafa oraltr a dinflor superiori chiar dac6 substanla acidi este adminisrrati cu paiul.

g;_67iunl e intrinseciEroziunile intrinseci sunt, de regul5, rezultatul regurgittrrilor conginutului gashic care poare fiun simptom asoeiat anorexiei nervoase, herniei hiatale, gurtlt"i acide hipertroficigigante, asociereatoxicd a altor afecliuni care deterrnintr virstrturi regolate cum ar fi alcoolismul cronic, bulimi4 ano-malii ale tractului digestiv' ulcer peptic, diverticuliesofagieni dar 9i st6ri tiziologice ca, de exemplu,sarcina toxictr.La pacien[ii cu regurgitiri frecvente, dinlii prezinti un Bspect clinic caracrerizat prin afectareasuprafe{elor palatinale ale dinfllor superiori, mai ales ale dinlilor'frontali care se afli in calea confinu-tuluigastrie regurgitaq felele ocluzali 5i vestibulare ale dinliior larerali inferiori, pe c6nd dingii frontaliinferiori sunt oarecumprotejati de interyozifia lirrbii. Incisivii supcriori suferi un proces de estompare

a tuberc'lului palatinal iar cuspizii morarilor gi premorarilor devin rohmjifi.Asocierea anqrexiei nervoase cu leziunile smalgului sunt cunoscute de peste 100 de ani, eleapar mai frecvent la femej dec6.t la blrbali gi mai ales ia vf;rste cuprinse intre 16-20 de ani. caazaprincipaltr este probabil dorinp tinerelor fete de a avea o siluetd supli, motiv penlru care, duprmesele principale, acestea igi provoac[ senzafia de vcmr gi acest obicei duce in ]mp ta grave fui-buriri metabolice.

tIIT

IIIIIIIIIlj

III,

tI

26

l,i

l,t

l'.i

I

I

Capitolal I - Estetic Si inestetic fn odontoterapia restauratoare

Eroziunea idiopaticl, esenfiallEroziunea idiopaticd are cauze neconoscute, sepresupune c[ ea ar fi determinati de factori precum:

- CreEterea conlinutului de acid citric in seliva stimulatd;

- Cregterea conlinutului de mucind din salivi. aceasta ingreunf,nd depunerea de calciu salivarin scopul repardrii miciior defecliuni ale smal;ului prin remineralizare;

- La pacienlii ce prezinti ocluzie traumaticd sau parodontopatii gi la care se constati inapropierea suprafelelor cu leziuni erozive prezenla unui exudat inflarnator ai mucoasei gin-givale cuun pH acid scdzul.

S-a abservat ci un flux saiivar sclzut exacerbeazi efectul factoriior intrinseci sau extrinseciai eroziunii pe c6nd, capacitatea tampon a salivei precum qi apele de gurtr fluonrrate reduc efectelenocive ale acestora-

Eccles, in 1974 (17) a fdcut o sistematizare a formelarclinice ale eroziunilor dentare dupi sta-diul lor evolutiv, clas:ficarea lui avdnd rolul unui ghid epiderniologic ai oferi medicirlui stomatologposibilitatea unei orientiri in ceea ce privegte diagnosticul gi terapia aceslora. in aceastl clasificare, cade altfel gi in clasificArile anterioare esle indicat gradul de distructie coronari de Ia superficial la severgi se precizeazl implicarea unor supraiele dentare aie unor anumili riinli.

Aspecnl clinicStadiile incipiente ale eroziunii rimdn de obicei nediagnosticate, caea ce f:ce ca iristituirea

unui tratament precoce s6 fie ratat[. Nu de pu[ine ori pacienlii se prezinti la medic cu grade avansatede ercziune pe car€, de cele mai multe ori, le pun pe seama abraziunii.

in primul stadiu, sernnele clinice sunt it general, s6race gi de cele rnai muhe ori absente.Medicul stomatolog este cel care, pe baza unui examen clinic minulios gi cu cercetarea atenli a:rtrgr:i5iii srrprafegcl+r dure tlentare, toate p-.:ne er.,:nilal .c:st diagnosli,:.

ia t-aze mai avansate, cu implicarea dentinsi pe cel pufin 1/3 din suprafa;E, semnul pnncipal ceil aduce pe pacient la medic este durerea care apare la agentii fizico-chimici qi care poate deveni une.ori atit de neplicuti inc6t pacientil se abline O" tu *q*mul unor alimente necesare unei diete ali-rcenEre ncrmale gi se feregte si utiiizeze nijloacele de igiinzare. Starea psihir.i a pacientului poate sdse altereze ueptat atdt datoriti durerii ctt gi datorite tulbudrilor de estetici (fig. l.l2).

CAnd eroziuaile au un caracter generalizat, tabloul clinic este dominat atSt de tulburtrrile fizionomi-ce, care devin evidente, cit gi de fenomenele dureroase care se pot complica io timp cu inflarnalii pulpare.

' Fig. l.l2 - Aspectul clinic al emziunii dentere.

Morfopatologic - sr.rdiile efecn:ate cu ajotorul microscopului cu transiluininare au pus in evi-dcnii prezenla pe suprafala smal;ului erodat a o serie de adf;ncituri in prismele de small gi dispari{iaperikymatiilor- Cind eroziunea este latenih, rnicroscopic poate apfuea o estompars a modelului irexa-goni:l a! prisrnelcr de smal1.

,i-il_

t

I.

,,l_t

I

-:I

=

I=

I :

I=

I-=d

I=irI

=

I.

T

J:

I

77

lv[srlana Brdndusa Popa - Estetiet tn odontoterapia restoumtoareSuprafap emziunii, care din punct de vedere clinic pare a fi netedd, priviri la microscop, pre-

zinttr destul de multe neregularitAf.La nivelul canaliculelor dentinare gi in substanta intercanaliculari, au fost observate cristale cuaspect patologic.

Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv al leziunilor erozive se.face pe baza,urmtrtoarelor.,€lemsnt€:

- Anamneza atent6.,cu evidenEierea factorilor cauzali ai sensibilitdlii dureroase Ia nivel cervi-cal, dat'orati eroziunii prezenli fie in dieta alimentarS, in mediul unde pacientul igi desfnqoariactivitatea, prezenla regurgita;iilor acide, a unei medicafii cu substanle acide etc.;

- Prezenp unor suprafele r.rza[g, fdrd limite nete;

- Existenfa expunerii canaliculelor dentinare direct in mediul bucai, prin procesul de de-minsralizarE al dentinei-

Di ag n o s ti cul dife re n 1 ia IDiagnosticul diferen;ial se face cu:

- leziunile abrazive la care, un examen clinic arent va eviden{ia prezenlafactorilor cauzalispecifici; -

- lacunele cuneiforme al cdror aspect angular specific ne va permite un diagnostic corect;- procesele carioase cu localizare la coletul dentar care sunr caracterizate de prezenla dentinei

alterate, a modificirilor de culoare.

1-3.1-2-2- Pruaupatt DE TRATAMENTALE LEzruNrLoR NECAnTaAsEun plan de tratament corect al leziunii <!e rmri denrari se face dupf un diagnos.iic corect all.].:.iu:rii ia'e pierulune un ex,,-!i--:n clirlic atcri;i gcr,r;-.Fetenl, cr a!..r.jc:^[-.r g;ac,:i-,:i d..:uzr:ri a !csi.i_turilor dure dentare deoarece nu toate leziunile, indiferent dagradul lor de evolulie, necesiti un trata-ment imediat' Este necesard mqpitorizarea leziunilor inifiale

"Lf p"nt o care se efectr:eaz{ modele destudiu, fotografii care si permittr aprecierea evoluliei procesului ie uzure in dmp gi momentul optin aluaei eventuale intervenfii teraperrtice.Intervenlia terapeutici presupuns:

- existenfa unor tulbur[ri ale funcfiei fzionomice;- prezenla sensibilittrlii dentinare;

- deschiderea camer.ei pulpare ca urmare a evoru;iei uzurii deirtare;- aparilia pericolului de fractur{ a din{ilor ca urmare a slabirii ruisten}ei struchrilor duredentare;

- aparifia complicaliilor inflamatorii pulpare;rurlra accenhrati, cu modificarea contactului firnc;ional nonnal prscum gi apari;ia dis-funclii lor artictl at iei temporo_mandibulare:

- reducerea dentari progresivf, ocruzo/gingivar sau ocruzo/incizal.o intgrve'n;ie terapeuticd corecti trebuie str aibi in vedere identificarea gi indepdrtarea facto-rilor etiologici in fi'mc[ie de situagia clinicn- atunci cind este cazul se cere modificarea dietei alimentarea pacientului qi inltrturarea factorilorcauzatori ai eroziuiri, se vorda indicafii ctare gi precise privitoarela modul de efectuare a! unui periaj d,entar corect gi de alegere corect{ a pasielor de dinfi Ei a periuleidentare, se va indica lratarnentur afecliunilor generare, cind esre cazul.Tratamentulpropriu-zis presupune restaurarea morfologiei nonnale a dintelui uzat scop ln carese vor utiliza restaurdri directe cu materiale compozite, compJmeri, cimenturi cu ionomeri de sticltr,restaurtrri indirecte cu materiale compozite sau ceramice, falirrri directe din materiale compozite saufaletiri indirecte ceramiee, coroane de acoperire pa4iare sau'totale.in katamentul lacunelo.

"uoeitoile sau a uzurii dentare datorate abraziunii patologice,medicu! trebuie sd $nr seama de fapioi ci dinieie nu esie o unitare statice, ei este supus deformirilorsub influenla unor sarcini ocluzale, iar materialele o* r"rtaur# n* *te gi adezive, suni sup'se gi ete28:

IIIIIIIIIIIIIIIIT

III

I,

II

t:f

l;

t,f

ai

Copitolul | - Estetic Si inestetic tn odontoterapia restouratoare

aceloraSi fo4e care le pot disloca. Un agent adeziv puternic trebuie inso;it de un grad de deformabili-late corespunztrtor stresului la care va fi supus. Este clar astizi ci inlelegerea ocluziei func{ionale estefoarte importanti in tehnicile restaurative, chiar gi a celorcare folosesc adeziunea chimici. Cind fo4eleocluzale non-axiale nu pot fi reduse sau eliminate restaura{iile trebuie imbunitdlite cu mijloace deretenlie mecanici ce pot asigura succesul pe termen lung.

1.3.L3. LEZIANILE TRAUMATICE ALE DINTILORLeziunile traumatice dentare reprezinttr in odontoterapia restauratoare una din cauzele cars pro-

duc modifictrri ale morfologiei coronare prin pierdere de substanld duri dentarl de etiologie noncarioasa.Spre deosebire de uzura dcntari care se instaleaztr lent, ?n timp, permifind aparitia unor reagii

pulpare de adaptare funcfionaltr, leziunile traumatice sunt determinate in principal de accidente acute 9inu de pufine ori ele sunt insofite gi de alt'e leziuni mult mai grave precum cele radiculare, parodontale;alveolare, ale pirlilor moi, 9i care cer de cele mai multe ori un tratament de urgenla qi abia in timpulurmtrtor vizeazlrefacerea coronari a dintelui afectat.

Clasificarea traumatismelor dentare se poate face in func1ie de o multitudine de factori pr€crrm:

- factoruletiologic;

- aspecieie clinice;

- aspectele morfologice;

- posibilitdlile terapeutice etc.

Organizalia Mondial6 a Sdnitdlii B propus o clasificare care a fost acceptati 9i folositi ?n multedin gcoiiie rie stomatologie din tiiverse state ale lumii. Aceasti clasificare line seama de aspectul clinicgi terapeutic al leziunii gi cuprinde urmdtoarele categorii:

- lezilni dentare;

- leziuni aie lesutuiui parodontal;

leziuni ale suportrrlui osos;

- leziuni ale gingiei qi rfucoasei bucale.

Clasi{icarea este valnbili gi la dentiiia tennporarii gi Ia cea pennaner;i5.ln odontoterapia restauratoare a dinlilor vitali intereseaztr in mod direct frachuile dentare

coronare nepenetrante simple, sub diferitele lor forme clinice (fisuri, fracturi ale smalEului, fracnrri alesmalfului gi dentinei).

Dupi Bagbdadiz (200q) (4), fra*uriie mrooare reprezinti carn 2G92Yo din traumatismeledintilorpermanenli, di4ii maxilari sunt mai afectafi drcit cei mandibulari (899/o respectiv ll%), iardintele cel mai interesat este incisivul central superior (75!/o). in legituri cu ft=actura incisivrilui centralsuperiort acelaqi aulor subliniazd ctr frecvenla cea mai mare o are Aachra unghiului incizal mezialurmati ie fractura ?n l/3 incizall gi in U3 medie sau fractura ?ntregii porliuni con]nare; de asemenea,subliniaztr ci cele mai multe fracturi suni unice.

1.3.1.3.1. Frs{nA caRoNARAFisura caronartr este o leziune caracterizaltr prin intrenpsrea continuitdfi smallutui dar fdri pier-

dere de substanli amelari" Ea se intilnelte desatl de frecvent gi este uneori greu de diaposticat gi de tratat.

Aspect clk'rcFisura coronari este o lgziune traumatic* ce se prezinti, din punct de vedere clinic, sub forma unor

linii in smalg care pot ajunge pini la joncliunea amelo-dentinari sau se pot extinde spr€",R{pa dentari-Simptcmatolbgia clinici este destul de strracd, uneori pacienfii pot si acuz-e ci iiloartr sensib!

Iitrite la rece sau dulce gi mai frecvent durere la presiune sau la masticalie. Daci lisura este profirndl,simptorn:tologia dureroasi se pcate accentua gi in timp poate deveni ireversibild, alteori dimpotrivi,durerile dispar dupd un anumit timp prin aparilia mortificirii pulpare.

Uneori. chiar unui exametr clinic nrinulios ii poate sclpa o asemenca leziune flsr-ualI asmal;ului. De aceea, atunci cAnd existi suspiciunea unei asemenea leziuni, se va recurge le mijloace

I

T

I

29

fuIqiana Brindusa popa - Estetlca in odonnuropia restaurrtoorcsuplimentare de examinare precum transiluminarea cu fibre optice (Andreasen l9g3) {2) sau uti-lizarea unor substanfe colorante (albastru de metilen), metode ce pot duce in final la un diagnosticforect atr fisurii' Atunci cSnd nici aceste metode complementare nu sunt suficiente, pentru certi-tudinea diagnosticului se poate recurge la utllizareaunor obiecte pe care paci"o*t *" pus si mu$te,dupd ce acestea au fost plasate acolo unde existl suspiciunea unuidinte aiectat. Aparilia durerii acutela indepdrlarea obiectului interpus imediat dupi incetarea strangerii dinlilor ajuti ia identificarea din-telui afectat' Pentru efecruarea acestui test se poate'folosi un dis. de cauciuc, un beligor de lemn sauun nrlou de val6 foarte dens.

TralamentTratameniul

!1ur;lor de smal; lipsite de complicalii consti in expectativl, monitorizare clinicigi radiologici, aplica;ii topice de preparate fluoruratersau utilizarea unorpaste de dingi desensibilizante,acolo unde e cazul- Tratamentul trebuie si impiedice acliunea stimulilor externi 6zici,chimici, bio-Iogici) asupra pulpei dentare pentru a preveni afectarea acqsteia.

Uneori' din aceste considerente, in perspectiva prevenirii posibilelor complicalii pulpare, se potutiliza glassionomeri sau compomeri pentru inchiderea lisurilor, alteori se pot realiza fafetiri direc-te / indirecte din rigini compozite sau indirecte din ceramici, gi destul de rar se .."rrrg. la utilizarea'oor incnx;ta1ii tip onlay.sau.chiar aplicarea unei coroane de acooerlre.Daca apaf comphcafii pulpaie se va r€curge ra tratament'endodontic.

1.3.1.3.2. Fnacruna conowenl stapr,{ DE vMALT

Aspect ciinicFractwa coronarS simpli de small reprezint{ acea leziune traumatici in care pierderea de sub-stalla durl este limitati in general la sma! sau lnclude cel mult, o mic6 porlirme de dentini, aceasta cat-' consecrlii:.r fiac'.u:ii sr.ralrl-rlui d,--a ir.rilgr,-r! jcncli,-r:ii ;malr-dentine sel ta:oati cuirria{grii denti.,reii, linia de fracturi.De obicei este afecht unghiui mezial al marginii incizale gi in prcpo4ie mai mici heimeamijlocie, in aceasti situalie fra$uri afectand mai mult p** orald- De reguli fractura este localizat{ lanivelul unuia sau rnai multor dinli frontali, de cele mai multe ori ai maxilanilui. Ea poate provoca leziunip3 muc\)asa oraii datoriti marginiior ti;oase ;i un cliscorrfort estefic md r:rult *au mai prlin important.

AFig- l.I 3 - Fracturd corcnard de smals cu modifcawa culoii lui Il ;

A - Aspect clinic;B -,4spect radiolagtc {parodant'rtd apicaid cronicd)-

IIIIIIIItII

I

IT

IIII

II

30

tI

riI

I.lr!I

l:l

rl

r;

I'!

,!l;I

?

I

fa

f=

t:e

fEj

EE

I=

-I-t.==

J=:.

r=E

J=

T

I=

t=

I

Capitolul | - Estetic Si inestetic in odontoterapia restantratoare

TrstsmentTratamentul fracturii smal;ului consti in netezirea rnarginilor asculite, neregulate cu ajulorul

unei pietre diamantate. in func1ie de gradul de distruclie gi de modificarea aspectului fizionomic, une-ori tratamenful consttr in restaurarea formei iniliale a dintelui cu sisteme adezive.

in toate situaliile clinice, indiferent de mdrimea zonei fracturate, dintele trebuie si fie urmdritin timp, deoarece, chiar in condiliile unui traumatism aparent minor, cu lipsi minimi de substanlI durldentarl, pot se apar{ cornplicaf ii pulpare sau parodontele (fig. l.l3 A, B)

1.3.1.3.3. Fntcruns coRoNARl srMpl.l DE nMALT $r DE DENmN.4

Aspect clinicin cazul fracturilor coronare nepenetrante, simple, cu interesarea smal;ului gi dentinei, aspec-

tul clinic este variat in ftinc{ie de traseul liniei de fracfuri, de gradul de pierdere al substanlei dure, deasocierea leziunilor p[{ilor moi din vecinatate. Traseul liniei de fracturi poate fi oblic, orizontal, une-ori chiar cu o componenti verticaid, ducAnd la detagarea unei zone de structuri duri dentari variabilica intindere (fig. 1.14, l.i5).

Fig- I-14 - Fraeturd con>nard simpld de stnals Si de dentind cu linieoblica defracturd-

Fig. I.l5 - Frachtrd coronard simpld de snals gi de dentind cu liniearizontuld de lVacturd.

at

IIMatiana Brdndusa Popa - Estetica in adontorerapia restoaratoare

ln func;ie de gradul de expunere al dentinei, acesr tip de leziune haumaticd genereaztr simpto-rnatologie subiectiva cu grade diferite de intensitate, in special dureri provocate ds agenli termici gi depresiunea exercitatd pe dintele in cauzi,- in acelagi timp, pacientul prezint[ qi disfil:c1ie fizionomictr.TrstanentTratamentul facturilor coronare simple de small gi de denlintr urmrregte in primul r6nd prote-

.iarea pltrgii dentinare cu materiale pe bazi de hidroxii de calciu, care au ayantaiui ci determind oreacfie de apirare a pulpei dentare prin fomrarea unei bariere protectoare de dentinf de reactie, dupicare' se recurge la restaurarea coroanei dentare cu.materiale compozite,.sau.compomeri, uneori uti-iizdndu-se mijloace suplimentare de retenlie. in unele.u*i r. poate recurge Ia o fagetare direcla sauindirecttr din material compozit sau indirecttr din cerarnicr gi mai rar la incrustafie, coroani mixti saucoroand ceramictr (Cvek 1994) (lZ).In situalia in care este detagattr numai o mictr parte de small gi de dentintr, se poare reface dis-trucfia direct, cu sisteme adezive_

ItIIII

l,IIl,

1,"3.2. Auonrar,Il DENTARE DE DEzvoLTAREunele forme ale anomaliilor dentare de dezvoltare pot constirui cauze ale pierdenlor de sub-stanJi duri denlard de alt6 nattutr decit cea carioasl.Cunoscute in literatura romdni de specialitate sub dennmirea de dishofri dentare, anomaliiledentare de dezvoltare reprezinttr defecte ale^lesuturilor dwe aptrrute in urma acliunii unor factori per-turbatori in perioada de odontogenezA (WHO, l9g7).Factorii etiologici.implicagi in i-ou""t

" anomaliilor dentare de dezvoliare pot fi grupafi in:- factori genetici ;

- factori de mediu.Aciiunea lcsrto: fhcir,ri :oa;e ir,tcrctpla oriraie dintis sti.Jiiie p:in.cae {rece .iintele in car-sui forrrdrii sale.in func{ie de momerful il care aclioneaztr, factorul perturbator poate intercepta unul sau maimulte dintre urmtrtoarele stadii:

- stadi*l forrnfuji ramei dertarc ..;i/sau ai forsrnrii nugrrnior denra;i;- stadiul de histodifsrenfiere;

- stadiul de morfodiferenliere;

- stadiul de apozigie a matricilor organice gi/sau de mineralizare a acestora;stadiul de erupfi"e.

ca urmare' apar difeiitl tipuri de anomalii deutare, cu rariaie manifestiri clinice, in directtrdependenli de stadiui forrnator perhrbat.

1.3.2.1, CLASITICAREin func1ie de etapa formativtr interceptati de acfiunea factorului etiologic, anomaliile de dez-voltare sunr grupate de Bhaskar (rg77)(7) in urmdtoarere categorii:

perturbhri in timpul inigierii germenilor deritari;- perrurbdri in timpur morfodiferenfierii germenilor dentari;- perturbdri in timpul apoziliei lesuturilor dure dentare;- perturb*ri tn timp'l calcificirii lesuturilor dme dentare:- pertrnbIri in fimpul erupliei dentare.o clasificare frecvent utilizatr in descrierea anomaliilorde dezvoltare denlari este clasificareaiui siewart gi Prescott, citat de Dummett (19g4't(16). Aceasti clasificar" are avantajul ctr permite efec-tuarea unei asocieri intreripul de anomalie gi faza fbrmatoare in care ea igi are originea.Ilupi Stewart 9i Prescot anomaliile dentare de dezvoltare se irnpart in urmitoarele caregorii:* anomalii de numlq- anomalii de dirnensiune, ;

32

III

II

-I,,

]i-.iI,l;i

I:i

-lrl

jIiI

-$

IF::

-.tt!l:!

-I

=Ill

E

IIE

I.

Ic

d

I=EI

IE

r'

=

I=II

2-

I=

I=

I= -'

Capilolul I - Estetic tI inestetic fn odontoterapia restsur€rtoare

- anomalii de formi,- anomalii de strucnrrtr.

- anomalii de culoare.

Principalele anomalii dentare de deavoltare gi diferitele lor manifestlri clinice, conform clasi-fictrrii lui Stewart gi Prescot, sunt redate in tabelul l-1.

Pruuctpttrte ANnMALTT DENTARE DE DEZTzLTARE

Tenot 1.1

Axouatu M,nxrcssrARE cLrNICi

Anomslii de numir

Anodonlie:totalS

parfialn:intinsAredusd

Dinli ruprununerari

Anomslii de dimensiune

Microdonlie:generalizattr

localizatl

biocrodonfie:generalizatl

- localizatt

Anr",ttslii deformi

Dintele germi nat (geminarea)

DinlifuzionaliDilacerareaDintele invaginat {dens in dente}

Dintele evaginat (dens evaginaius)Talon eusp

TaurodonSiu

Chinodonlio

Anomalii de structuri.

Inrcresarea smolptlai:irpoplazie de small:

de cauz5 generalfde cauzl local5

hipocalci{icare {hipomineralizare)arnelogenezi imperfec tA

Inlerescrea dentinei:dentinogeneztr imperfectlidisplazia dentinarl

-: rahitism hipofosfatemic rezistent la

ln te res are a can entu Iu i:hipofosfataziedisplazie cleido-craniantr

epidermolizA buloas{ distrofi ctr

Interesorea luturor stnlcturilor dure:

- odontodisplazieregionali

vitamina D

Anomalii de cutonre Colorulii intrin.,-eci. . .;

3-1

Maiana BranduSa Popa - Esletica in odontoterapis restourstoqreAnomaliile dentare de dezvoltare menfionate mai sus se pot intilni ca atare, izolatesau gru-

pate, inmlnunchind mai multe forme de anomalii, rezultind adevdrate anomalii (distrofii) denlare com-plcxe" Asemenea distrofii dentare complexe se pot intdlni la nivelul incisivilor pennanenli gi/sau lanivelul molarilor de gase ani. Anontaliile de forma, de dimensiune, de structuri gi ie orientare a axelordentare (anomalii de implantare ), intilnite la oivelul incisivilor sunt descrise sub denumirea de sin-rirom dentar Hutchinson (zamea 1993) (65), iar anomaliile de formi gi de structurtr de la nivelul mola-rilor sub denurnirea de molari in formi de "dudtr"{mulberry molars) [Bhaskar l97Z (7); Rapp si Winter1979 (a8); Giunta l9S4 (26)1.

Unele anomalii dentare de dezvoltare sunt evidente in momentul apariliei dintelui in cavitateabycalr' alte forme pot deveni evidente dupi o perioadtr de timp de la erupiie i;;;"i

"az, conforrnclasificirii lui Magitot.(citat de zamea) (61) este vorba despre distrofii cicatriciale sau srabile, care, in

general, nu au tendinftr la evolulie- in al doilea caz este vorba despre disrrofii active sau evolutive aciror evolufe progresivi duce, de cele mai muite ori, Ia disrmclii masive, greu de rezolvat.

fig. I_16 - Dentinogenezd impedectd_

in categcria,.:istrofiijcr cicatriciaje ",r-,nt inciuse anomaliile de numtrr, de forml, Ce dimensiure,precum gi unele anomalii de structuri, de reguli acelea apirute ca unnare a acliunii unor factori demldiu' in categoria disfiofiilor active sunt

"upriose o seriete anomalii dentare de strucfigtr, in general

cele de cauztr genetici sau cele idiopatice. Anomaliile de culoarg degi prezente in momentul enrpliei, auun caracter evolutiv, prin schimbarea nuanlei coloristice sub diferitetelnfluen;e ale factorilor de medig

IIIIIIIIIII

f.3.2.2. ANOMALII ilENTARE DE DEZVOLTARE CARE BENEFICIAZIDE ODONTOTERAPIE RESTAARATOARE

Degi majoritatea anornaliilcr dentare de dezvoltare presupun modifictrri fizionomice, doar c6te-va dintre ele pot fi tratate prin metode specifice odontoterapiei rltauraroare, intre ror*"r" care bene-ficiazi de acesle metode specifice ." poi enumera anumite anomalii de formi gi de dimensiung uneleanomalii de structuri qi unele forme clinice de cororafii intrinseci.' Deoarece anumite forme de defecte de structurtr ale smalfului pot beneficia din plin de odon-toterapie restauratoare' se vor dezvolta ceva mai pe larg aspectele clinice gi posibilitdfile de tratament

ale acestora urmind ca metodele de tratament apHlate il..rnele anomalii de fonni, de dinrensiune gi deculoare str fie tratate pe larg in capitole speciala

1.3.2.2.1. Ayauuttzz DE rTRUCTaR I ArE sMALTuLurAnomaliile de structurtr sunt leziuni ale ;esuturilor dure dentare care apar in urma acliunii unorfaetori-perturbatori in perioada de formare a matricilor organice gi/sau de mineralizare a acestora, iarin unele cazuri, in faza de histodiferen[iere a celulelor formatoaie. Aceste faze pot fi interceptate deintervenlia unor factori de mediu sau a u8or factori e.redltari lBhaskar (z), FJoren gi colab. (40), Regeziqi colab" (49), Scba{fer,si colab. (53), Spouge (5g), Zarnea (;{-

34

IIIIII

T.I

i

t,I

ll,l

Ia

=tt!ar!

I 'I!

Iij

Ja

f.=

TE

J

J=I;

J7.:=

J

T

I€

II

-

I=

Capitolul I - Estetic Si inestetic in o:dontolerapia restsuratoqre

Anomaliile de structurl prezinti diferite aspecte clinice in raport cu structura duri interesatd qicu faza lormativd interceptati.

Ameloblastele, celulele inalt specializate, rlspunzltoare de producerea smal;ului dentar sunttbarte vulnerabile la acliunea diferililor factori perturbatori. Din acest motiv, defectele de structurtr alesmallului sunt mai frecvente decit defectele celorlalte structuri dure dentare.

in literahrra de specialitate, defectele smal;ului sunt intdlnite sub diferite denumiri: hipoplazii,hipomineraliztrri, hipomaturiri, displazii, denumiri care vor si sugereze faza din formarea smalguluiinteresati qi aspecrul morfologic al leziunii.

in raport cu factorul etiologic implicat, defectele de structurl ale smallului se impart in douiicategorii. iu prima categorie sunt incluse hipoplaziile de small rezultate in urma acgiunii factcrilor Cemediu care pot interveni fie pe cale generali, fie pe cale locali- Aceste defecte se incadreazi in grupaleziunilor neevofutive. in categoria a doua sunt cuprinse defectele de structurl de cauzi ereditari,numite amelogeneze imperfecte. Ele au caracter evolutiv, cu consecinle greu de rczolvat de cele maimulte ori (Luca 1995) (33).

Considerate in ansarnblu, defectele de srnrcturd ale smalplui pot varia ca aspect clinic de laieziuni minore, localizafe, neevolutive, cu consecinle minime, pdni la leziuni generalizate, ale intre-gului sistem dentar, evolutive, cu afestarea gravi a func{ionalitilii aparatuh:i dento-maxilar. Ca rurnaregi obiectivele gi modalitliile de rrarament vor fi diferite.

in general, prin tratametrt se urmiregte refacereapropriu-zisi a defectului avind ca scop corecrBreafuncliilor afectate gi prevenirea complicafiilor. in consecinti, trebuie alese modalititile de refacere, tehni-cile gi materialele cele mai potrivite cu forma clinici de t'mboln6vire gi cu gradul de dezvoltare dentari.

in stabilirea conduiiei ierapeutice se are in vedere topografia ieziunii distrofice, intinderea ei insuprafafi gi profunzime, dacl are sau nu caracter evolutiv, dac[ constituie factor de risc pentnr apariliaulor complicaiii imedi*te sau tardive.

Virse de,rtari, tipui rela;iilor oclu,alc pci restrAnge gama de posibiiit{1i t:raoeutic.e. uneonorientdnd citre un tmtament provizoriu, de etapa; aceasta, mai ales la copif in perioada dentiliei nrixte.

Atitttdinea in lefectele dtstructard datoritd *clianii facbrtbr de nediaSub acliurea pe cale generali a factoritor de mediu apar, de regulc hipoplazii de small descrise

s':i.r denumirea Je iripophz.ii cion,;lcgiee. Ele se manifesitr ciinic prin existenla uno;' zcne in care grosimea

srnalfului este mai redusi, ceea ce duce la medificarea conturului coronar. Lezirmile hipoplazicr rezultateau forma unor ganfuri sau a unor geode, dispuse paralel cu marginea incizali sau cu suprafala ocluzald,

conform tiparului de formare a smalfului- Leziunile au un caracter simeFic, fiind localizate pe acele grupe

dentare al cimr proces de formare al matricilor oryanice ale smallului a fost interceptat gi perturbat de

actirxies faqtorului etiologic (localizarea pe dingi simetrici, omologi) (frg. 1.17, l.l8).

ASl.I 7 - A- Ilipoplazie de small de cawd generald localizata la dinsii fontati-

B - Acelasi caz, imagine in oglindd a arc7;lei supeioare.Fig

35

IItItIIItIIIT

T

IIIl,

II

lu{ariana Brindusa Popa - Estetfua tn odontoterap'ta restourotoarc

Fig' I'18 - Hfpoplazie !" yat de cauzd generard locarizatd Ia niverur premrolsirorgi a molarului de 12 ani Ia care s_a grefot titeior un proces ceios-

In funcJie de lopografie gi de profunzime, leziunile hipoplazice determini uneori numai mo-

{ficeri {izionomice, alteori qi rrodificdri ale funcliei masti.alorii, asociate sau nu cu sensibilitate ladiferilii excitanli. vee 'rs vq '

- in-consecin1tr, prin tratamenl se urmdregte corectarea acestor modificiri. Astfel, in cazulhipoplaziitor sub forml de defecte dispuse paralel cu merglnea liberf a dinfilor frontnli se facerefacerea acestora cu matenele ccllpoz:L apli*rte r ,n teSllcf dernin:ralizir-i acide, dup5 *r preala-bil periaj profesional cu pasle abrazri'e lrri con;inui.;* fluor, pentru indrpirtarea evenhralelor coloraliiextrinsesi [Andlaw gi Rock (t), cocirri (l rJ, Luca (33), N; qi corab. (40), snawder (57)J.cdnd leziunilg sunt superficiale gi frrn grefare t* pro*o carios, materialul compozit se aplicidirect' conforrr tehnicii de lucru cu materialul respectiv. cana s-a grefat un proces carios, com'ozitul seapiici dupi icdepiriarea deniinei aiterate gi asiguri,rea uoei protecli puipare adecvate situaliei ciinice.Uneori, pe terenul unor hipoplazii de snral; gi posiult r"uorirut de acest4 ." proa* fracturiGoronare care la randul

]3r s.e not complica- in acest context, tratamentul leziunii distrofice se faceimpreuni cu cel al complicaliei respective.in cazul teziunil'or hipoplazice intinse care nu pot fi restaurate corespurnzitor, se recomandi uti-lizarca faletelor laminate tMink si Timmons l98a (37);Andlaw si Rock 1993 (1I sau a coroanelor deinvelig fizionomice.

Defectele hipoplrzice din zona lateralr pot beneficia de refacsri cu materiale plastice deobnnalie, compozite posterioare sau amalgam, in raiort cu gradul de dispuctie coronar4 sau de refacerecu ajutoml microprorezelor metalice (AnJlaw 9i Rock lggii (t).Defectele de structuri de cauzii loeolilln defectele de structurd de cauzi locali leziunile au un caracter asimetric. Defectele sunt maifrecvente in dentilia permanenti, se intilnesc pe l-2 dinli $ sunt localizate la diferite niveluri pestprafafa coronari' in funcfe de contactul dintelui.in formare cu agenhrl cauzal, de reguld traumatismsau infeclie severtr a predecesorului remporar. Leziunea vaiazica aspect, de la o mic6 modificare deculoare fdrtr lipstr de substaniE (hipocalJifiere) {fig. l.l9), p6ntr Ia lipsa de substanfb (hipoplazie) (fig.l'20' 1'21) de intindbre variabili gi chiar modificari mari aie aspectului coronar (dinte Tumer)ffAndlaw qi Rock (l), Mc.Donald gi colab. (34), Noren gi colab. l+o; neg"zi gi Sciubba (49), shaffersi cr:lab. {53), Spouge (58)]- \ !v/' rlv6va^ et u!'uuud t

36

Iil

I{

I,l

I

TIti

It.t

I;

Ii

JE

fr=

t1t

r:=f

€

r'=

I:

.:

r'3r

:=i'=

r

Copitolul 1 - Estetic Si inestetic in odontoterapia restauratoare

Fig. l.l9 - Defect de stacturd (htpocalcifcare) la Il Si 12

de cauzd locald pand Ia lipsa de substanld {hipoplazie).

Fig. ).2A - Hipaplazie-de small pe 44 de cauzd locaki.

Fig.L2l - Hipoplazie de small la 2l de cauzd localdcomplicatd cu fractura wtghiulvi incizal.

In raport cu modificirile produse Ei cu consecinleie acestora, tratamertui variazd de la expec-tativd pini la remodelare coronari. in leziunile de tip hipoplazic. <ie repiltr, se utiizeazd aceleagi

metode ca cele descrise in cazul hipcplaziilor Ce cauz6 generaltr, cu adaptlri impuse de situafia clinictr.in cazul hipocalcificlrilor, in func{ie de intindeiea si pmfunzimea leziunii, corectarea aspectr:-

hr! estetic se poate face prin micrcabraziune sau chiar prin aplicarea unor falete laminate.

a-

Maiana Brdndusa popa - Estetica ?n odontoterapia restavratosre

A m e ta g e n e ze I e i mp e rfe c t eAmelogenezele imperfecte sunt defecte de struchri care, de reguli, intereseazd toate grupele

dentare, atit in dentilia ternporard cit gi in dentilia permanenttr. bin punct ae vedere clinic leziunilesu&t fie de tipul hipoplazic, fie de tipul hipocalcificur" ,"u hipomineral izare, fiecornbinalii ale aces-tora (fig" 1.22 A qi B, 1,23 A 9i B).

Fig I-22 - Amelogenezd imperfecrd _forro hipermanrailiA - Imaginea arcadei superioareB - Imagine fn ocluzie-

ln raport cu gradul de transmitere genetici gi cu modifictrrile hisrologice, amelogenezeleimperfecte se intalnesc zub variate aspecte clinice [Bhaskar (z), Debernardi gi colab. (13), Rasmussen,Regezi (49) qi sciubba-, shaFer gi colab. (53), spauge {stjl. astrer, in t9g9 witkop (iitat de seow19s3) {51} descrle !4 1e-;6 {ie amc!c,gc:ner.. i-perferrr. .':a!;:h:i i.2 )-ClasiJicwea tmelogeaelelor tmp*fecre (r!?tkop lggg, citat de Seow 1993).

Tennt 1,2

T

IIT

IIIItIT

ItIIII

DENUMFE

IIAIBICIDIEIFIG

HipoplaaicHipoplazic, ca godeuri, autozamal dominantHipoplozic, Ioculiz*, satortmal domhantHipoplazic, Iocalizat, oatozpmal recesivllipoplaic, neted, autozomol dominantEipoplazic, neted, X-linkat dominantI{ipoplazic, rugos, oatozomal dominsnlAgen ezia smallatui, outorpmal reeaiv

uTIAtrBnc

EipomaturotIfipomuturd, pigmentat, autozomal recesivH ip om atu r u X$n hot r*e sivDinli acoperili cu tnpudd, sfinrnmal dominont

IIIIIIAIIIB

HipocalcificatAutozomal dominsntAutozomal recesiv

IVIVAIVN

Eipomatarat - hipaptazic cu toarodontismHipomdurat - hipoplazic cu taarodontism, autozomal dominantrrtpoplaaic - hipomafr:rai eu iuurodondsmt, ailtozomai iominfrnt

38

Ii

II

t:I

l'I!

I'i

l'3F

rJ

=-1i==frf

=

r=f.=

f:

r=i=

fr

a

r==

I

Capiwlul I - Estetic Si inestetic in adontoterapia restauratoare

Datoritd caracterului extins gi evoluti\r al defectelor de structurd, boala trebuie depistat6 cat maiprecoce, iar tratamentut trebuie instituit irnediat, utilizdntl metode adecvate, in concordanfd cu formaclinici, adaptate vdrstei dentare gi conditiilor locale.

Deoarece toate fornrele de amelogenezd imperfectS. se insofesc de modificarea aspectuluifizionomic, corectarea aces:or modificdri se fuce in contextul mai larg al prevenirii sau trattrrii com-plicaliilor apirute.

Astfel in formele hipoplazicg cele rnai rare de altfel, se va face corectarea aspectului fzio-nomic pn-r aplicarea de falele ianinate sau microproteze de inveliq la frontalii permanenli, in specialla cei superiori, mai vizibili [(Rada qi Hasiakos 1990 (7), Seow 1993 (52)J. Alegerea uneia sau alt€iadintre metode se face in firnclie de condiliile amintite la hipoplaziile de small de cauzl generall (v6rs-:a pacientului, tipul de relalii ocluzale, starea de igientr orali etc-). [n plus, trebuie apreciattr cu nultiatenlie cantitatea de smail existentd, pentru o eventuali evaluare a sistemului de fixare, in cazul uti-liznrii faletelor laminate [Rada Ei Hasiakos 1990 (47), Seow 1993 (52)].

ln formele hipocalcifiate gi hipomaturate trebuie stopat fenomenul de desprindere a smalfu-lui moale la simpla presiune rnasticatorie. La aceste forme clinice aplicarea faletelor laminatg cel pugin

teoretic, nu mai poate stopa acest proces. Din acest motiv, mai utile par a fi microprotezele de invelig,fizionomice pentru zona frontali gi metalice pentru zona laterali. Aplicarea cdt mai deweme dupd

eruplia dinlilor permanenli a coroanelor de invelig, in special la molarii de 6 ani, va stopa fenomenul

[Wei giKing 1988 (63), Noren gi col. l99l {a0)]- Este bine ca la prepararea bontului si se foloseascitehnici conservatoare, iar pentru cimentare sA se foloseasci cimenruri glass-ionomere, mai ales in

'onete in care deja s-a produs o denudare dentinarl mare (Seow 199-?) (52)- Coroanele prefabricate dinolel inoxidabil reprezinttr solulii intermediare, cu rezultate satisfbcitoare p6n[ ia aplicarea tratamentu-lui cu caracter definitiv. De mengionat totugi cd aplicarea lor trebuie ficuti cu multb grij6, pentru a nudisloca felii de smalt.

La pacientii iineri, clnd inci nu suni condifi pentru aphcarea microprotezelor de invelig, apli-carea locall frecventtr a preparatelor fluorurate, alhturi de combaterea sensibilitilii dureroase cregte gi

rezistenla stratului de small- 'De agemenea, la tofi acegti pacienli, p€ntru restaurarea proceselor carioase de micl intindere

este bine si se foioseasctr materiale de restaurare aderente, cimenturi ionomeri de sticl[ sau ccmpozite,indiferent de topografie, materiale care si asigure o protecfie a marginilor zub1iri de small qi sd

impiediee frachra (Seow 1993) (52).

Fig. 1.23 - Amelogenac imperfecta forma hipocalcifcotd' 36 - obturaEie

proximald cu glass-ionomer ip Cermet:

A - Aspect clinic;B * Aspect radiologic.

Maiana Brandusa popa - Estctica in odontoterapia rerrsuraroarein paralel, la acegti pacien{i se insisti pentru intrelinerea unei igiene orale riguroase gi pe

folosirea unor regimuri al imentare carioprotectoare-ocluzia deschis[ fi'ontald, considerattr de unii autori drept sirnptom al unor forme de amelo-genezb imperfectf, iar de allii ca o consecin;i a pozi;iei anteiioare a.limbii datoriti sensibiiitr;ii

dentare, se poate corecta desrul de greu, printr-o terapie combinati ortodonticd gi chirurgicali, iar rezul-tatele pot avea grade diferite de succes (Seow 1993i (52).

1.3.3. Monrrrc,lnr DEInARE DAToRATE vARsTEr

AstAzi, datoritd cregterii procentului de varstnici in cadrul populatriei gi a imbunilafirii st{rii deslnltate dentar[ a acestora, oamenii din aceastl categorie ipi pnstreazi dinlii narurali o perioad6 mailungtr de timp (Mitche[ 1999) (36).Problemele majore de tratament al acestor dinf sunt legate de:

- schimbSrile datorate vdrstei, atdt cere fiziologice c6t gi cele patologice;- bolile gi terapia medicamenroasi a acestei categorii de paciengi.

Problemele resta'rative incrud urmtrtoarere tipuri de reziuni:

- Cariile radiculare- ce pot si apari datorirtr expunerii suprafelelor dentarc radiculare cautmare a retracliei gingivale;

- uzura denlard rrspindittr de reguli acolo unde au apirut pierderi parliate a unor dinf ;- Afecliuni pulpare cu screroza gi scdderea capacittr;ii de restaurare

Schimf5;b datorate vf,rstei sunt caractenza9 laaspecte disiirictr":

nivelul fesuturilor dure dentare prin citeva

- Aparilia unui smaltr mg pulin permeabil. Cliuic, ilinfi sunr mai sfdrimiciogi, mai inchigi laculoare, cu aspect maimat; -------"vvt'

- viteza de forrnare a dentinei secundare scade f{rtr a se opri gi obliterarea canaiiculelordentinare c:j iratsrie caicificati pcate cuprinde o da'.a cu inaintarea in virsri toata coroanadentard" ceea ce face dificili realizarea adeziunii dentinare deci refacerea fizionomica a dis-trucliilor coronare; ea deternini Ei rnodifictrri ale culorii, transluciditrgiidi"lil"..

- Uzura dentari' fenomen natural ce apare c dati cu inaintarea in vdrsti are drept rezultataparenta unor din$ mai mici, mai pulin vizibili, cu ambrazura incizal[ micaorati datoritiabraziunii;

- Datorittr retrac;iei gingivale dintii pot str apari mai alungifi, cu ambrazura papilarimai mare-Tratamenhrl acestor pacienfi este mai dificil, el pune la incercare rebdarea medicului, gradul luide inlelegere cu privire

la Pro-uemeie legate de v-f;rsta pacientului (surzeniq reducerea acuitilii vidrale,a mobilitigii lui gi problem.e -l-egate

de afecliunile reumatismale ce pot determina o anumitil pozifie infosoliul l*o.t 3$tarea stdrii generar. ,u *r*" a'nor bori generale etc.)Rezolvirile estetice ale acestui gup de pacienli treuuiJsa iini seama de caracteristicile forrneigi culorii dinlilor care trebuie si fie ctt irai uaturale gi mai conform, cu

"arr" p"u""n r"r.

T

tIlIItIT

IItt

1.4. ASqECTUL PARODONTIULU MARGINALPentru o funqie corecti a restaurrrii dentare gi cu atdt mai mult a unei restaurtrri estetice, sdnLtatea parodontali este necesari, scopul rinei restauriri fiind la rdndul s{u gi acela de a indeplini con-eeptnl biologic al men;inerii stahrtului de sindtate parodontald.?- ^--^^:^---in apiecierea stdrii parodoniiuiui marginal, in momentul. apariliei necesitbqii

'nui tratamentrestaurator in aceasttr zontr, trebuie aYute in vedere cdteva aspectd esenliale ale parodonfiului, in spe-

40

:

-l

- i',I

tll

-

I

i,ili

I1I

-!I

Capitolul 1 - Estetic Si inestetic in odontoterapia restauratoare

cial modificirile gingivale prezente:

Schimbarea culorii rozl roz pal a gingiei normale spre rolu-pu{puriu sau rogu-violaczu caredau un aspect cosmetic nedorit;Conrurul marginal al gingiei care apare ca o margine sub;ire 9i umple complet spaliul interyin-gival gi care in aparitia inflamaliei poate deveni edemaliati, indepdrtati de dinte gi neregulat!.;

- Conturul papilar care este influenlat de contactele interproximale ale dintilor;- Textura - in mod ncrnal gingia este bine strucfiratd, firuc{rosa alveolari este ?ntinsd, lejer

ataqatS, fermd gi adaptati pe osul subiacen!.

Toate modificirile de la aspechr.l normal al parodonfiului marginal apar drept carrze ale unuiaspect inestetic dificil de restaurat flrl colaborarea cu medicul specialist in parodontologie. Pe de altiparte toate restaurArile trebuie astfel efectuate incit si nu fie traumatizante, mai ales restaurlrile ce vinin contact direct cu gingia, supnr sau subgingival.

In rapornrl dintre dinf 9i rebordul gingival, odatl cu inaintarea in vdrsta pot si aparl o serie demodifictrri ce pot favoriza aparilia unor etbcte inestetice nedorite. Un astfel de efect poate apdrea caurrnare a abraziunii care face ca punctul de contact dintre dinli si se deplaseze in sus mirind niga mas-ticatorie, de asernenea, retracfia gingivali, poate duce la o cregtere aparenti a coroanei dentare, ambeleddnd un aspect maipu[in pldnrt-

Marginile gingivale, modificarea localizirii lorprin retraclie gingivaltr sau tumeflere, modificareade culoare sau aspect a papilei interdentare reprezintb tot atatea elernente de disfunclie fizionomic{.

In mod nomnal, marginile gingivale ale centralilor superiori trebuie si fie la aceeagi inilfime gisimetrice astfe! ?ncit, mar-ginea girrgivali a diniilor anteriori sf, se gdseasci ia aceiagi nivel aiiniatlestetic, perpendicularl pe linia medianl.

Oricare dintre modific[rile amintite mai sus, cu implica]ii in aspectul estetic al pacientului, ildetermir'i adeseori pe acesta si apeleze la un tratamcnl estedc care ins6, nu es:e Celoc *implu

I',::iai

I:f

I '=

iE

I

=I

=!=

IE

I=

rf

,=

I:,

E

I

it

'E

I;

t.

It

=

II

=

I

41

Maiana Brandusa Popa - Estetica in odontoterapia restourotoare

BIBLIOGRAFIE

l ' Andlaw R'J', Rock W.P. - Abnormolities of Tooth Structure ln: A Manual of peilorlont:ics, 3rded., Churchill Livin gston, Edinburg,. I SVI ;: t3l=t S+ ; l. 45 _ t47 ;

2' Andreasen J.o. - Traumatic Injwies^af rhe Teeth,2o9.en-.nauorcgaard Ed. Saunders,.lggl;3' Andreescu c-, Cherlea v., V6rlan c-, Dimitriu B. - Elemente de odontalogie, Ed.-Topaz,

Bucuregti, 1997;

4' Baghadadi z'D' - Crown Froctures - New Concepts, Materials and Techniqzes, Compendium,2l (10),2000,831_845;

5' Baum L-, Philiphs R.W, Lund M-R. - Tixtbook of operative Dentistry,3d ed., SaundersCompany, philadelphia, I 995;

Bayne S'C-, TayiorD.F. - Dental Materialslned. Stur<ievant C.M., Roberson T-M., HeymannH'O', Sturdevant J.R - The Art and Science af operative Dgntistry 3d

"d., ea. rraosUy saintLouis, Missouri, lWS,ZlZ-219;

Bhaskar s-N. - Disturbances During Apposition of Hard Dental Tissuesrn: sl,nopsrs of oralPatholog;, Ed. Mosby, Saint Louis, lq9i, t i S_ i i S;

Burlui Y. - Gnatologie clinicd, Ed. Junimea,lagi, 1979;

Cirligeriu -r'-, Bold rr- - Oion:c,er,ip:E r.:tf:t:jrasurie, e,J.a lli-a, Ed. iuir:;1, Timigoara, 2000;

Christensen G-J- - Intraorol Television cameras: presenring A Major New use,J.ArnDentAssoc. 125, t994, 439;

ll. cocirlr Elvira - pedodonyie,Litografia uMF cruj-Nrpoca,1992;l2' cvek M' - Endodontic Trcatment of Traumatized Teeth In: Andreasen J.o., Andreassn F.M. Ed

- Textbook and color Atlas of Traumaric Iniuries to the Teeth,3d ed-, Copenhageu-stlouis,Munlsgaard and Mosby, 1994;

13' Debemardi C" Pirrello D- - L'ipaplmia dello smalto di tipo ereditario Min. Stom. 3g, l9gg,32r-324;

14- Dociu r.T. - Dicsionar stomatorogic itustral, Ed. Transilvania press 2000;l5' Dumitraqcu D. - Medicina tntre mirscol qi dezamdgire,Ed. Dacig" cluj-Napoca, 19g6, 76-gl;16' Dumitriu H. - parodantorogie,Ed-viap Medicari Romaneascr, 1999;l7' Dummett C'O. Jr- - Anomalies of the Develaping Dentition In: pinkham r.R (ed) - pediatric

?::tjtry Infancy Thr-ough Adolesience, z'a "c.,

1v,8. saunders company, phitadelphia,1994,57_69;

l8' Eccles J-D-, Jenkins rrr1.G. - Dentar Eroston anti Diet,i-Dent- ?, rg74, r53-l5g;19' Eccles l'D' - Tooth sudace Loss from Abrasion, Aaition and Erosian, Dent. update g, lggz,377-378;

20' Ene I'' Bodnar Y. - abraziunea patorogicd, stomatologia, Bucwegti, 36, l, 19g9,45-51;2l' Feinman R- - Beating the Recesiott the sintpre way, AACDJoumar, g, 2, 1993:22- Fe'rr,v D'A- - Replacement af the Incisal Aizgle in Aged Deiiiiion. Compendium, zo0o, zl (g),754-758; - " .;

tT

ll._

8.

9_

10.

tltttII

IIItIIII

42

tCapitolul I - Estefic Si inestetic in otlontoterapia restouroloore

23- Gafar M-, Andreescu C- - Odontologie Si Parodontologie, Ed. Diiiactici gi Pedagogici,Bucuregti, 1983;

24' Gafar M-, Sitea M., Andreescu C. - Metode si tehnici curente in odonnolagie Ed. Medicati,I 980:

Gafar M. - odontologie,vol- 1, caria dentari, Ed. Medicali sA, Bucuregti, 1995;

Gudmunson K., Kristileifsson, Theodoros A,, Holbrook w.p. - Tooth Erosion, Gasnv-oesaphagecl and Bufer copacity, oral surg., oral Med-, oral path. 79.1gg5,lg5-tg9;

Giunta J.L.- Oral Pathologt,Znd ed.,Williarns &Williams Baltirnorg London, 1984,4041;

Iliescu A. - cariologie si odontoterapie restaur.atoare, Erl. Medical[, Bucuregti,20a\Iliescu A., Velcescu C. - indreptar practic de caiologie clinicd, Ed. Sylvi, Bucuregti, 2001;

Ieremia I., Mioara Balag - Bruxismul, parafunclie de autodtstrucyie a aparatului dento-maxi-lar, entitate clinicd distinctd,Partea I, Slomatologia Bucuregti,32, j,19g5, lg5-201;

Kaidonis J^A., Richards L.C., Townsend G.C. - Distruclie coronard de naturd necaioasd, (dinconservarea si restaurarea structttii dentare) Ed- ALL, Bucuregti, rg99:

32. Ldcituqu St. - Coria dentarii explozivd,Ed- Cronica, iagi, 1996;

33- Licdhrgu St. - Caria dentard. Problemele remineralizdii,Ed. Jrmimea, Iagi, 1998;

34. Luca F-. - Crtteii de alegere $ modaliti1! de tratament fn distrofii de structurd. Raport h alIII-lea carc Internalionol de Implantalogie Orald, Seminant! Internalional ,,Estetica inStomatologie", Bucuregti, I 995.

35. lvlcDonaid -R.E.,

Avery D.R - Resro raiive De,ziistryt'tn; Dettisp3, for the Child m4 AJo[escss11,5th ed., Mosfy, 424434, tgBB;

36. Milicescu Y - Examenal cfinic in ortodonlie si ortopediafaciald,Ed. Cerma, Bucuregti, 1996;

3'7. Mrtchel D., Laura Mitchell - Ghid- clinic de. sromaioiogie, Ed. ALL, Bucuregti, 19g9,371-377;

38. Mink J.R., Timmons J.H. - Laminate Veneers, Dental Clinics of North America, 28,1984,187-243;

Moskowitz M.E., Nayyar A. - Determinants of Dental Esthetics: A Rationale for SmileAnalysis and Treatmenl, Compendium l6 (i2), 1995, ll64-ll8rj;Mount G.J., Hume WR. - Conservarea gi restanrareo. stractuii dentare, Ed, ALL,Bucureqti, 1999;

4l- Noren J., Koch G-, Rasmussen P - Disturbonces h Hard Tnstn Farmaiion,In: Koch G.,Modeer T., Poulsen S., Rasmussen P. - Pedodontics - A Clinical Approacb, 1991,259-265;

42- Nozaka K., Sato T-, Mukaida T. - Clinicat Sn;dy cf Enamel Hypoplasi* snd lts Csusx lnPermaneni Teeth,The Japanese Journal of Pedodontics 28, 3, 1990, 5?8-599;

43. Noordmans J., Pluim L.J., Hummel J., .A.rends J., Busscher H.J. - A New Profilometric Methodlor Determination cf En+me! and Dentina! Abruian In !4,ao Using Campuler Comparisarn: APilat Study, Qqintessenc e lnt, 22, 8, l 99 l, 653 -657 ;

44" Osborne-Smith K-.L.., Burke F.J., Farbane T.M., Wilson N.H. - Efect o! Restored endUnrestored Non-cariotts Cervical Lesions on the Fracture Resistence of Previously RestoredMaillary Premolar Teeth, J. of Dentistry 26,5-6, 1998,427-433;

45. Pinero J. - Esthetic Reconstruction IJsing a Fiber-Reinfurce Composite Material,/-nntemnnrrnr Fctkotinc -^.1 D---r^.^ra',- D-^^t:^-,1 /7\ 1nna1 1 A an.t LrrrrwLlvo 4uu r\LJlJtgttyw I toLarvv 1 \l l, Lw-wu, IT-JU,

25"

26.

27.

z6-

29.

30.

31.

39.

40.

II

=

I

T.-_

T

Ii

II

=-

IT

II

43

Mariana Brhndusa popa - Estetieu in odontoterupia resrauratoqre46- Popa S. - Proteticd dentard, vol I, Ed. Medicali SA, 2001;

47" Preoteasa Elena - Examinareu pcciennlui in vetlerea protezdrii totale, Ed- Cerma s.r.l.,Bucuregti, 1999;

48' Rada R'E', Hasiakos P.S- - Current Treatment Modalities in the Conservative Restoration ofAmelagenesis Imperfecra: A case Report,euintessenc e rnt.,2l, 1990,937-942;

49" Rapp R" WinterG'B- -A ColaurAtlas of Clinieot Conditions in paedodonrjrs, Wolfe MedicalPublications ltd., London, 1979, 3g;

50. Regezi LJ. - Defects of Enamel,In: Oral patholog,t Clinical _ pathologic Correlations, W.B.Saunders Comp, 1989, 472477;

51' RobersonT.M-, sturdevant c.M., Barton R.E., wall J.T. - Ftndamentals in cavity preparation,In: ed' shrdevant C'M-, Roberson T-M-, Heymann H.0., sturdevant J,R- - The Art and scienceof operative Dentistry 3d ed-, Ed, Mosby, St. Louis, Missouri rg95,297_29g:

52' Roman A'L', Pop A. - Caria dentard de Ia teorie la practicd,Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000;53. Rusu V - Dicgionar medical,Ed. iledical{ Bucuregti 2001;

54' Seow wK' - clinical Diagnosis and Manogemenr stategies of Amelogmesis rmperfectaYarinnts, Pediatric Dentistry 15, 1993, 3M-3g3;

55' Shafer w'G', Hine M'IC' Levy B-M. - Development Distarbances in structure of Teerh, rn:Tenbook of Oral pathologt, 4& ed., W.B. Saunders Comp., 19g3, 5l_5g;

56' scbmidseder r- - Dentisreie esthetique,Ed. Masson, paris 2000;5'i' Schwartz R'S- - cias;; J Eesioraiiort,'ln ed. s*hrv;,lzz'R.:s., sumriritt.l-8., Robbins J.w. -Fundanentab of apertive Dentistry, Conternporary Approach euinbssence Books, Illinois,1996,309-320; *58' shaw L', Smith A.J- - Dertal Erosionl- The Problem and some practical salutions,pediatric

Dentistry ;86,3, l9?9, l_5;

59' Snawder KD' - Handbook of ctinical Pedodontics, C.v. Mosby Comp., Saint l,ouis, 19g0,ll8-120;

60' spouge J'D' - Devetopmental Abnormalities of Enamel,In: oral pathologt, c-V MosbyComp., Saiut Louis, 1973, 145_165;

6l- Terry DA' - Replacement of the Incisal Angle in Aged Dentition, Compendium, Zl (g),2000,754-758;

62' vianu T' - arta si fiamosul. Din prcblemele constituliei si retaliei lor, Societatea Rornintr deFilosofie, Bucureqti, 1 95 1, ?_5 1 ;

63. Vianu T. - Op* - Studii de esteticd,Ed. Minerva, Bucuregri, lg7g;64' valcearuA', Aaghel M-, Colojoarr c. - Naliuni de esteticd tn stomatologie, Litografia uMFTimiqoara, 2000;

65' Jvei

s'Hj: King N.M - stainless steel crowns,ln: Pediatric Dentistry: Total patient care,Lea and Febringer; philadelphia, l9gg, 224_2ZS;

66" woetgens J'H'M'' vngerling and all. - Enomel Erosion and saliva, clinical prevenaiveDentistry 7, 3, lgg5,5-10;

6'1" znneaL. - Pedodonlie, Ed. Didactici gi pedagogici" Bucureqti , rgg3,50-57;68" Pre';ention aj orc! dtseases,'rl?io offsei Fubiicaiion, No.- i 03, Geneva, r9g7 , 7 r;

T

T

IIIIT

IIlllitIIIT

III

44

CapitoW I - Estetic Si inestetic fn odornterqia restaarotoore

69- Diclionarul enciclopedic rom6n,vor. II, Ed. politici, Bucuregti, 1964,296;70- Mic diclionar eneiclopedic,Ed. Encicropedici Romini, Bucuregri, L972;

7I' !!" 9bt::l of Prosthodontic Termes,6th ed., GPT-6 The Acaderny of Prosthodontics, Ed-Mosby, 1994;

72. The Glassary of Prosthodontic Termes, Ttb ed-, CpT:?, The Academy of prosthodontics- Ed-Mosby,1999;

73- Diclionar de erteticd generald, Ed. politici, Bacuregti, 1972.

IIIt_

ItlilifitiltllItIiljtt

.(

ltt

IJ

*

!il;

IIlr

CAPITOLUL 2.!!i;

Ii'f

liIr

:.tIiII

]

fr=

t

-!IG

I.z

I=

r-IjI

=Iti

I-:

MODATITATI DE EXAMINARE APACIENTILOR CU DISFUI.{CTII FIZIONOMICE

Orice reconstruclie dentari ar trebui sl fie perfecti pentru ci ea se executi dupi anumite prin-cipii bine definite, stabilite in urma unei experienle indelungate. Aceste reguti deveniti clasice dup[ ceG-V. Black le-a in[odus in practic], pot gi trebuie si fie adaptale la condigiile nou create de aparilia inpracticl a unor noi materiale derestauralie, cu proprietlfi adezive deosebite sau de aparifia inlay-urilordin compozit sau de por{elan realizate prin metoda indireet[ qi care, spre deosebire de resiauiafiileobignuite, reprezinti un bloc intreg rigid, ndeforrnabil, ce trebuie inserat intr-o cavitate rigidl.

Patologia odontald cu pierdere de substanfi durd dentari are o largi rtrspdndire in rdndul po-prrlatiei, cousecinlele sale disfunclioriale sr:ni agr:yate destul de frccverr,t d;: suferinie acutr.. jrxtificAndpe deplin preccuparea permanentL a speciali;ritor de a glsi sciutii rle tratarneot noi gi eficienre, cu per-formanle din ce in ce mai bune. Aceste preocupiri, corelate cu progresele uriage inregistrate in dome-niul dezvoltdrii materialelor dentar-6, au modificat conceplia actuali cu privire la modul de pregtrtire adin{ilor in vederea restauririi ulterioare.

hiodul de gdn<irre al parienlilor cu privire Ia propria ior persoanl s-a schimbat radical a.stfelincit, daci pini nu denult asp€cnl estetic al restauraliilor nu constituia o cerinl5 imperativi a acesto-;a, astlzi, din ce ?n ce rnai mult, medicul stomatolog este nevoit si respecte in tratamenlele restaura-toare dorinla de estetic a pacienlilor.

Un tratament estetic nu este deloc simplu, in mod corect el prezupunind mai multe etape abso-lut obligatorii gi necesare.

2.1. AITAMNBZA

hecede debunrl tratamentului estetic Ai are meuirea de a reduce la.minimurn, atdt pentupacient cit gi pentru medicul curanl, eventualele elemente de risc ale Lrtervenliei ce urrneazi a fi efec-tuati. in acest scop este necesarA o anarrnezl bine condusi, cu competenli Ei r*,bdare, c6re sd scoati inevidenll detalii despre existenla unor faclori ce ar putea avca impact asupra conduitei terapeutice-Priceperea de a provoca gi conduce dialogul, puterea de a induce zugestii gi a exercita influenfe psi-hoterapeutice au un rol esenlial in anamneza pacientului.

Iv{ediciil trebuie si coofere actefor saie simplitaie, si vaiorifice informagiile luxurinnte de caredispune in urma dialogului cu pacientul, si stabileascl un contact dinamic ri durabil cu acasta, str eviteriscurile, abuzunle.

Avicena spunea cu secole in urmi: "medicul trebuie si tirascil greutatea ernel gtiinfe enci-clopedice. ca o cranili ;i c* toate aeestea si pistreze prosoe{imea unr:i po€t", metafori sugestivlpentru r'alenta artistici a actului medical. ;

47

Maiana Brdndusa popa - Estctica tn odontoterapia r*tsnrotoorcPentru marea majoritate a pacienlilor care se prezintd pentru un tratament rsstaurator estetic

este suficienttr detectarea unor potentiale probleme de risc prinfr-un istoric medical corect, carc poateclarifica exislenfa sau nu a acestora. in acest sers, un istoric medical va include detalii privind:

antecedentele familiale ale pacientului (boli familiale cu o eventuali transmitere geneticd);- existen{a unor factori personali de risc crescut (diabet, aferfuni cardio-vasculare, boli ale

sistemului nervos central, boli sistemice etc.);

- istoricul social al pacientului pentru depistarea unor factori asociagi cu boala (f,rmat, con-sum de alcool, de biuturi acidulate etc.).

ln cooperare cu medicul curant, ?n situalia depistdrii unor elemente ce pot influen{a conduitaterapeutici, se vor lua mdsuri suplimentare de siguranld

71

2.2.1,

EXAMENUL CLIMC

Exaunmn ExTRAoRAL

Examenul exto"aoral unntrregte, in odontoterapia restauratoare estetici, si pund in evidenli inprimul rdnd abaterile de la constantele gi normele ce determini un aspect fuionomic pldcut al pacien-tulur, qi daci ele sunt prezerte, se va apr*ia gravitatea, tipul de disfimqie fizionomici existent giimpactul siu asupra armoniei faciale qi piiticuiui pacientur'i.

Un examen extraoral va evalua aspltul giculoarea tegumentelor, simetria faciali, propo4io-nalitarea etajelor fe1ei, caracteristicile surisului pi toate celelaltJelemente ce determinl aspectul armo-nios, cosmetic al pacientului.(vezi cap. l)

2.2.2. ExanagNUL TSTRAORAL

Medicul examinator va face bilanprl stirii de sAntrtate a rnucoasei orrle gi a dinfilor utiliz6nd'tehnicire de rutini ale Ex'menurui criaic, in condi;ii de vizibilitate optime. se vor evalua corect ere-

mentele cu privire la:

- igiena oral[;

- aspechrl lesuturilor moi;staf,ea parodontalb;

- statusul dcltar, cu evaluarea riscului de carie in mcmenhrl exanriniii, cu punefea in evi-denli a cariilor, aprecierea integrit4lii lucririlor restauratoare existente gi a calitifii tor, evi-denfierea lezirmilor dentare necarioase cu stabilirea factorilor etiologici, a edentaliilor etc.- .. :- exarnBtrul static Ai dinamic al ocluziei.

Ahrnci cind in urrna €xarnenului clinic efectuat se decide, de comun acord cu pacientul ci estenecesari o intervenfie destinati imbunitilfii aspectului cosmeiic al acesrr,ria, este obglamrie o faztr deigienizare gi asanare a cavitifii bucale, plntro c."area conaigiiiot optime de instituire a hatamentuluisoliciat, scop in care se va proceda Ia:

- detartraj sumaq

- tratamenhrl proceselor carioase active, cu realizarea de restauriri provizorii;- fi:dtamente endodontice, c6nd acest lucru se imprure:- exrraclia diniiiornere*ip*riffl;- csnd e cazul, realizarea unor aparate ortodontice provizorii;- protezarea provizorie la nevoie;

eliminarea tulburirilor grave ale ocluziei;- controlul plicii bacteriene;

- periaj profesional al din;ilor, cu spilarea atentd a suprdfeEelor dentare suprp Ei subgingival.48:

T

T

IIItIT

III

tI

lj

ljllII

It

-. I

i

-lr_

1{.-l

I:l

:l-iI

,i

I.F

l-

I.-

r.a!'.t

I

€

I-

J=

s=

I

=

J

l-I*?

-I=-

-T':I.t.-

I=,

I

capitolul 2 - Modalitdsi de etaminare a paciensilor cu disfunclii fzionomice

2.2.3. Examnr.ln coMpLEMENTARE

Pentru completarea examenului clinic de rutin{ in estetica dentar[ se recurge adeseori la exa-mene complementare, daci medicul stomatolog consideri cd acestea sunt necesare tralamenrului. Sevor executa in funclie de necesitifi urmitoarele examene complementare:

- aplicarea de colorangi detectori de carie;

- teste de vitalitate;

- FOTI (fiber optic transilumination);

- fluorescenta laseq

- conductivitatea electrici;

- examene radiologice convenlionale sau digitale;

- imagini fotografice;

- modele de studiu care oferi o inregistrare tridimensionall a denti]iei gi conturului proce-selor alveolare, oferh imagini dinspre oral ale ocluziei pacienhrlui.

2.2.3.r. coLoRANTrr DETECTORT DE CARIEIntroduEi in practica stomatologici dupi strndii efectuate de Fusayama gi Bertolotti, aceste mate-

riale sunt utilizate ca elemente de diagnostic precoce gi diferengial intre dentina afectati gi cea infectati-Dentina afectatd nu este colonizatd bacterian, chiar dacl structural esle modif,rcaiI gi poate avea

o consistenti mai redusi, decit ceel c. in genera! c+nsiderlm a fi dentind durL sindtcasi. Ea Eu tre-buie intotdeauna str fie indeplrtatd, spre deosebire de dentina infectati care obligatoriu trebuie s[ fieeliminati in timpul chirurgical de preparare a unei cavitili.

C*lcrantul aciicneaii prin legarea de colagenul denaF:rat de la nivel'rl dentinei, care reprezin-ti un bioprodus de degndare apirut in evol4ia procesului carios.

Coloranlii denumili qi markeri coloran{i ajuti la identificarea fracturilor gi fisurilor ce exist6sau pot apirea inerentin tinrpul tra6mentr"rlui de carie simpll la nivelul pere{ilor cavitEtii dar, in acelagitrrnp pot marst gi existenla unor fisuri de srnalf preexistente qi inapareule clinic la sirnpla inspectieoptictr [Andreasen 1983 tl),'frcpe gi colab. 1998 (25)J.

Studii efectuate cu privire la eficacitatea eolortrrii perelilor dentinari ai cavitdlii in scopul inde-pflrtirii in totalitate a lesuturilor alterate au condus la pi.reri diferite. Unii dintre autori au artrtat c5" deqiei au considerat cd. in tirnpul tratamenhrlui au indeptrrtat dentina alterati in totalitate (prin control opticgi palpator direct), fapt sublinial de prezenla unor pereli denlinari duri, dentina cqlorati care a apirutdupi aplicarea de colorant in cavitate a'lemonstrat ci in cavitate a mai rlmas dentini demineralizatd.

Cbiar in condiliile lucrului srrb ccntrol optic amplificat nu se poate garanta indeptrrtarea intotalitate a tesuturilor afectate de procesul carios fdr[ ajutorul coloran{ilor detectori de carie.

Un studiu complementar a scos in evidenli faphrl c[ iluminarea cariilor reziduale cu un laserpe baza de Argon, dupi o prealabill aplici.re de marker coloraut este mult mai eficientl decdt o sim-pil tehnictr de colorare.

Se considerd c[ utilizarca coloranlilor n:r este esen;ial[ pentru corectitudinea terapiei leziuriilorcarioase simple, insi in tehnicile de tratament microinvazive, coloranlii pot evidengia procesele ca-riease mai pu{in vizibile dar.griltr poziliei lor pe srryrafefele dentare dificil de evidenliat prin inspecliedircetb (perelri interni io cazu! preparaliitor tip tunel).

Utilizarea de nuanle coloristice inchise, degi mult sutinute de produciton, nu este cea mai bunfalegere pentru cI exiqti riscul de a confunda dentina colorati terapeutic cu cea impregnat[ consecutivobturafiilor cu amalgarn; de aceea, utilizarea de markeri cu nuante intens pastelate din gama rogu:albastru, verde se inpune din ce in ce mai mult in practica stomatologicb modemi.

Solvenlii utilizati pentru culoare au fost inilial derivafi de propiien glicol care are capacihtecrescutl de penetrare gi colorare a colagenului denaturat de la niveiul dentinei. Etilenglicolul prezintianaa^"i ^fi-i+-+^ hoh+.,, Aa-rl-^ ^lr--+X L ri,'revlsgr qrrurlcrw pvurrq uvr*ruo slt rora,lr rrii:p Ce pfOdusele apOase nU au acgga;i puiere d: peneirareqi, prin unnare. au acuatele di.scutabili-

Maiana Brhndusa popa - Egertca h odontoterapia restaaratoare

Coloranlii pentru detectarea de carie trebuie utilizati in stadiile ini;iale de preparare a cavittriiipe cdt posibil' deoarece scopul lor este de a facilita realizarea unei cavitili fera'sacrincii inutile detesut dentar sdnitos-

Colorantul se aplici l0 secunde pe suprafefele dentare examinate, se spali apoi excesul de co-Iorant 9i se indepirteaztr structurile dentare colorate priutr-o tehnictr adaptattr situagiei clinjce existente.Dupd finalizarea indeprrtirii zonelor marcate de substanla coloranta este necesartr reaplicarea coloran-tului pentru a fi siguri de indepdrtarea integrard a lesutuiilor arterat*.

Existi un consens general in limitarea aplicdrii coloranlilor strict pe dentini, deci meloda esteindicati doar in situaliile in care procesul carios a depdgit ca euolutrie joncliunea amelo-dentinartr.

tII

2.2,3.2. TESTELE DE VITALITATE

tIITestele de vitalitate constau in aplicarea la nivelul suprafqelor dure ale coroanei dentare a unorstimuli capabili si determine,rn rtrspuns dr:reros din partea purpei dentare.

in scopul determindrii vitatitr6i dentare se forosesc rri-uii, --^---'

termici;electrici;mecanici_

Stimulii rermici pot fi producitori de temperaturi:

ri<licate:

cobordte-

Ei se bazeaze pe capaciratea puipei dentare de a reacliona la modifickile de temperaturi ceacfioneaztr pe dinte.

Testul {z- ccid poa:r ii efrcnr:, pril me; :n,:lt" m:,_lile:P cu ajutorul un-ui jet de aptr ?ncdtziti la temperaruri diferite gi care este proiectar pe fatavestibulari a dintelui*de testat cu ajutonil unei seringi. Metoda are dezavantajul ctr estedificili localizarea jetului de api strict pe dintele intelsat, iar temperatura apei calde este

greu de controlat.

> Altn meti}dtr cunosctth zub denurnirea de metoda termometriei pulpare a lui walchoffseefectua prin introducerea a 10-12 picituri de ap6 cald6, la rempiratura prestabilirtr, directin cavitatea carioasi. Metoda nu oferea pte.iaianecesara unui diagnostic realis( de aceeas-a renuntat la ea-

F se folose$te un firloar in.:llzit la flacird pdni la ternperatura optirni de aplicare (conside-rati atinstr cind fluorul incilzit, aplicat p. narti* ae rrttru l6sa o pat[ b*oil gi se aducea inqontact cu fafa vestibular[ a dintelui testat in treimea cervicaltr- Vatoriig raspunsuriloroblinute erau relative gi, de aceea, metoda are o importanfl diagnostic[ redusl-) un alt test utiliza gutaparn fucdlziri la_flacira unei lEmpi cu alcool; prin aplicarea gutapercii pefap vestibular[ a coroanei, Ia distan$ de gingie, se obEinea fie un rnspuns &lsros ceea ce deter_mini retragerea ei de pe dinte fiq inabsenta;i.?t

"r,rhl, gutaperca se IIsa pe loc pf,1i la ricire-

Testul Is rece se face prin urmdtoarele proceduri:F se poate utiliza apa rece dintr-o seringtr sau gheali care aplicate pe dintele izolal ussat, pot

determina jeo6 dureroasi la un dinte vital.F clorura de etil (kelen) este considerate un bun agent termie in apliciri pe r:n dinre curat,bine uscat qi izolal Prin dirijarea jetului de kelen"pe suprafala dentari in t/3 cewicali, ladistan{l de parodon[iul marginal pentru aJ proteja, sau prin

"pri"*." *-iurrlt* de vattr pecare s-a pi"y1t kelen. aplicalia in aeeeagi t*!;uo" u diot"lui, se pot obline rlspmsuridureroase relativ rapide, in l-3 sec. datoriti ten[eraturii de -4oc deioltate'de agentul uti-ii'at' in prezenla unor procese carioase superficiale sau lipsite de sensibilitate buleta cukelen se poate aplica direct in cavitatea carioasi.

50''

IT

IIt

IIItIIt

il

I.li

ItI

1,

1,{

l,:II

j

-il_,fai

Capitolul 2 - Madaliteli de eraminarc a pacienlilor cu disfuncyiifizionomice

Metoda poate da erori datoriti:temperaturii nu prea cobordte;

prezenlei calcifi cirilor intrapulpare, intracanalare;

atrofiei pulpare la persoane in virstd.

) Testul cu hidrocarburi fluorurate (Freon 12) care se prezintd in flacon presurizat la 5 atm,cu o canutd pentru dirijarea jerului pe un burete de masl plastici pdn6 acesta caplti aspec-tul unui cub de zipadipoate produce o scldere a temperaturii pdntr la -29,8oC, ceea ce facecr dintele vital str rtrspundi imediat cu o senzalie dureroasd.

Se folosegte c6nd celelalte teste nu au dat rezultate.

) Testul cu zlpadi carbonicl (dioxid de carbon) care necesiti aparaturh speciale qi deter-mind o scidere a temperaturii la -?8"C. Se foloseqte foarte rar, cf;nd celelalte metode nuau dat rezultate.

Testele eteetice au fost introduse de Marshalltn l89l (8,9) Eiutilizeaztr curentalternativ iafrecvenfa re{elei cu tensiune redusd la 30-35 V. Un astfel de aparat este putpatestul, atagat unitului den-tar, care prezinti un electrod pasiv conectat la priza corespunzltoare a aparatului gi al ctrrui caplt libere finut de pacient in mind gi un electrod activ a[ clmi capit are forrnl de rondel5 de cauciuc.

Pe dintele sptrlaq uscat gi izolat, se aplicl capdtul elecfrodului activ umezit in prealabit cu osolufie electroliticl (cloruri sodici izotonl sau ZnCl, 2D%) pe muchia incizaltr, vdrful cuspidului sau

uneori pe fala vestibulari in l/3 cervieald gi potenliometrul se rnigci de la 0 la 4 flcindu-se testareacomparaiiv cu un dinie sinitos vecin pini pacientui acazd ojen5 <iureroasa-

Metoda are dezavartajul cn nu d[ un rispuns cuantificabil, inregistrabil gi nu se aplicd pe suprafe-

fele metalice (restauriri, coroane) sau pe comane fzionomice care sunt rdu conducdtoare de elechicitate.Au fost introduse testere indepenCente de refeaua electrici a unir.:lui tlenta[, alinrentate de

baterii de 9 V. Ele du unul sau doi electrozipentru inchiderea circuitului de testare, cu implm6ntarepozitir'5 sau negativi Ei zunt prevfzute cu afiqaj digital. Funclionarea lor se bazeazn pe principiul defuncfonare al curentului cu flux cons{.ant, au sisteme de cregtere a intensitilii curentului electric gi un:isteur tle agtostingere !a un inten-.:l de l-2 secunde de Ia ten'ninarea testirii.

Fig. 2- l - Tester electric modern pentruscre c i ere a vi ta li td Ei dentare.

Aiituri de testele de rutini la rece Ei cald, testeie electrice moderne de testare a vitaUtefi pul-pare sunt utile in odontoterapia restauratoare la diagnosticarea corerttr a dinlilor cu discromii dentare,dar qi ule pot da rezultate eronale qi sunt limitate de faptul ci nu_sugereazl starea de slntrtate pulpari,

\l

Julaionq Brandust Popa - Estetica ia odontoterapia reslauralogre

ci doar existenla unor fibre senzitive viabile in fesunrl pulpar Egecurile testirilorpot fi determinate qicle eruri de utilizare, rlsprmsuri fals pozitive (+), in general in anrrmite sinra;ii precum:

- la pacien;ii anxiogi;din;i cu necrozi de lichefacyie;

- in condilii de izolare necorespunzltoare a dintelui;-* pe dintii pluriradicutari cu necrozd parfiarr a pulpei denrare;- prezenta unor restauriri rnetalice cu care electrodul vine in contact.

qi r}'spunsuri fals negative (-) in anumire situalii (Kier et ar- 19g6):

- aplicarea incorecti a electrodului;

- gradul de subiectivitate al pacientului;- calcific{ri canalare sau intrapulpare excesive;- emplia recenti a dintilor cu apexul larg deschis;- prernedica;ia cu:

analgezice;'narcotice,: ffi;ffi:""'

Aceste testiri cu ajutorul aparatelor electrice hebuie coroborate cu rezultatul unor tesrte ter-mice uzuale la cald sau rece' al ciror rispuns este dependent de o serie de factori cum ar fiiFirannshdm 1986) (2):

- starea pulpei dentare;

- virstapacientului;

- c.icific*rile sanalicuielor deniinare.

cind aceste teste combinate nu dau comparativ rezultate concludente, se poate recuge la tes-tul mecani-c de preparare a cavitfifii in dentini frl.ui r*p[*;; ;ut" poare sd devini dureroasi ceeace semnifictr existenla vitalitdlii dentare. Ace11l -*tooi este aplicau cu blindete pe dinti purtrtori de:t:'iasdi: lu"5:r.1tt3 {5i' t..,nsrlrj i:r93 {i.d}, biacLrou lggiilt,I{rrn,e gi lvlasscy 1999 tji)j dupd?ndepirtarea ac€stora_

Toate testele de vitalitate necesiti in prealabil o buni izolare a dintelui fap de mediul umedcare ar putea denah$a rezultatul gi totdeauna ie fac prin comparalie cu un dinte vecin, slnitos clinic.

2.2.3.3. TRANSILUMINAREA CA FrERt OzTCI {FOTn)

IIttlI

T

IItt

Acest examen complementar umteazd calea deschisr de diafanoscopie in depistarea proce-

il:h:ilff1i;""lrxjiJldere a celor incipiente, cu rocarizare proxinalr, greu de decerat prin

Metoda a fost descrisd pentru prima datlt de Ingle in 1965 gi preluata de sturdevant in 196g cametodi complernentaride diagnostic ii se bazearape ideea ci transmisia luminii eliberat{ de un fas-cicul de fibrc optice (sub forrni unei sonde cu diamitul de 0,5 mrr) intodustr interdentar sub p'nctulde contact' este diferiti per,rn dinte integru fafn de unul cariar La din;ii cu procese carioasg darorifddistrucliei smalfului qi, dentinei, precum qI a conginutrrlui mai mare de api at acestora, lesuturile dentareabsorb o cantitate mai:nic{ ae iurnina gi astfel ele apar sub ro*u uoo, umbre mai inchise la culoare[Andreasen 1983 (l), Cohen l99S (l5I:DeEi a inhat in uzul stomatologic de o buni perioad{ de timp, limitele tehnice nu au imprlsForI ca o rnetodi ce permite singurd d-ecelarea unor procese carioase iniliale, flrd alte examene aso-ciate. Are qi dezavantajul ci necesiti ribdare gi indemdnare din partea medicului.Este o metodi al cimi rezultat este- greu de interpretat gi, datoriti pregtrtirii inzuficiente amedicului stomatolog jn oome{{ imagisticii estetice, esre deseori supusd erorilor diagnostice conse-eutive multiplelor arteiaite posibiie iob-turaiii, pigm#et

"* r". irareene, zone de hipomineralizirietc-)" Cu toate aceste limite, prin rezultatete-Oe priOicge efectuat'eiq consideri metoda ca flind cotef,_52

capitolnl 2 - Modalitdyi de exominare a pacienfilor cu disfuncsii fzionomice

ti in proporfie de 70Yn la dinlii anteriori gi doar 3A%, h dinlii posteriori cu aplicabilitate in depistareacariilor,,ascuns.e" de la nivelul punctelor de contact interdentare- Irnpedimentele de ordin tehnic sem-nalate par a fi pe cale de solu{ionare, prin asocierea metodei cu tehnici digitale de prelucrare a datelorla care, prcgrarne speciale permit eliminarea artefactelor ca potenliale generatoareie e$ec-

2.2.3.4. FLUORESCENTA LASERUiilizati in odontoterapia reshraloare de relativ pulin timp, igi are originea in descoperirea lui

Benedict (1928), conform clreia dacd dinrele este ilurninat cu radialii ultriviolete sau radiaiii dinspectrul vizibilului albastru-verde, devine fluorescent. O astfel de zursd d; lumintr din spectrul v!zibilului este laserul, de aceea metoda este numitd laser-fluorescen[a. Efectul maxim fluorescent a fostobfinut dupl iluminarea cu un fascicul laser rogu, cu lungime de undl de 655 nm, firrnizat de dispo-zitivul KaVo Diagnodent (fig. 2.2).

_ Utilizat in special in diagnosticarea cariiior de la nivelul fisurilor pi gopi{elor ocluzale, sis-temul poate rcaliza gi o evaluare a prcceselor incipiente de demineralizare ale i-uttttul.

Fig. 2-? - Utili:ared InserJitanescenlei h, de;-'ctorea caiiior din fosae ;i grcpile.

Avantajul major al aceitui sistem diagnostic este acela cI el poate fi folosit la aprecierea afec-tirii structurilor dure dentare cAnd acestea sunt inci in faai reversibili, facilitdnd o terapie imediattr,minimal invazivi, gralie diferenlei de fluorescenl5 dintre lesuturile dentare sEnltoase qi cele cariate[Rornan 9i Pop 2000 (21), Colojoard gi colab. l99S (6)].

Diagncdent-ul capteazi flucrescerla emistr de substanla excitatl inilial de fasciculul laser gi real-izeazi o cuantificare a fluxului fluorescent in valori unitare, ce apar afigate pe ecmnul aparatului (fig. 2.3).

2-3 - Cuaniifcarca jiuxuiui _iiuorescmt in vaioi uniiereevidenliate pe ecranul apara.tului. J

f tg.

fu{aiona Brdndusa Papa - Estetiea in odonto*ropia restauratoare

Studiile clinice efectuate pe lohui de pacienli cu aparatele pe bart de fluoresc€nfi laser aufurnizat o serie de date care, analizate slatistic, au permis elaborareu unei scheme de clasificare alea-unilor dentare Ei a tipului de tratament necesar acestora-

Astfel, pentru valori cuprinse intre:

- 0'20, se considerA leziunea ca nefiind un proces carios, iar tratamenful recomandat este deexpectativtr, cu o igienizare rig'masi gio monitorizare indelungatd;

- 20-30' se consideri leziunea ca fiind reversibili, susceptibiti si reaclioneze pozitiv la untratament de fluorizare profi lactici;

- 30+, se considerd proces carios activ, ce beneficiazi de preparafie gi restauralie minimalinvazive-

Comparativ cu metodele clasice de diagnostic utilizate individual, fluorescenla laser are efi-cien;d maxim[ in diagnosticul cariilor localizate la nivelul fisurilor doarin asocia]ie cu examenul opticdirect' Ea nu este aplicabili pe suprafeiele proximale gi este o metodi costisitoare care cers aparaturdgi personal calificat.

Datoritd sensibilit[1ii $i senzitivitalii inalte a metodei, laserul este azi unica variant6 ce penniteun diagnostic diferenlial intre o simpld demineralizare superficiald a smallului gi formele cavitare.

Pentnr decelarea cariilor de pe felele proximale s-a incercat in vitro cuantificarea intensitigiifluorescenfei unui colorant care e

"uptut de cariile create artificial- S-a utilizat un aparat special qi uncoloralt special (Florol 7GA)- Pentru ca substania coloranti s[ poatd difuza optim in lesutul afectar deprocesul earios se folosegte un solvent cu tensiune superficiali mici ce permite umeglarea corespun-

zltome a suprafelei proxirnale, favorizand pitrr:nderea colorantului la acest nivel Cu ajutorul unei fibreoptice se detccteazi apoi cantitatea de coiorant captati de procesul carios. Metoda nu este inci su{i-cient pusi la purrct pentru a avea aplicabilitate practica cu reailtate realiste.

2.:.3.5. C G:1{ D A t T i r'! ?:41' 5-t EL E C TFJCA

t

IIlr

lr

l

tII

III

IriI:

ljl:lrrj

ljI.

I

I

Conductivitatea-electrici apiruti intre un dinte gi un elecrrod extero aplicat la nivelul mucoa-sei bucale vestibulare, depinde fie iturea de sinitate gi integritate a fesuturilor dure dentare coronare.valoarea rezistenfei electrice este stabilitd indiviCual. de la caz la ca4prin aprecierea valorii la un dintet'--i:'i'ji-;t -':L ii; l:::a;r .:aicg-iic ir-;uc sau piuri;;dicular), iiirri torug; dl^i:iia s.a1,llkea uuei cuaa-tificdri preise [(Corojoarn gi corab. 1998 (6), Ro** qi eopiooo 1zt;1.

Metoda pome$le de la ideea ci ruzistenfa electrici a structurilor dme dentare gi deci gradul lorde conductivitate eleckicS, (mirime inversi a rezistivitifii unui material), variazi in funclie de gradullor de distnrcEie. studiile efec-tuate indici o valoare in scidere a rezistenfei, la o cregtere a gradului dedistrucfie dentar6- Astfel' conductivitatea electrica a smalgului sinitos este foarte midi sau nul6 pe cSndsmalpl cariat, datorita prezenlei porozittrlilor microscopice fire se umplu cu saliv[, are o conductivi-Ft: -ui mare, direct prcpo4ionalE cu gradul.de demineralizare a lesutului dur denrar S-a g6sit o core-lalie pa4iali intre conductivitatea electricl gi profunzimea teziunii carioase.

Avind in vedere cd determinarea acestui parametru este destul de costisitoare gi preten{ioastr,metoda este relativ pufin utilizati in dererminarea precoce a proceselor carioase. Alt n*4** al metodeiconsti in imposibilitatea realiztrrii unor corelafi sorae, in vabri absolutg intre gradul je afectare den-arn 9i mddificarea valorilor rczistivittr;ii electrice gi deci, a conductivitalii sale.

2.2.i.6- EXAMENELE RADTOL^GT1E 1uNWNTIONALE gIIfuL4GISTICA DIGITATA

- Radiografia.reprezintd cea mai valoroasi metodd de evaluare a stmcturilor dentare care nu porfi deceiaie prin examenui clinic cie rutind gi corectrtilizatd, impreunr cu elementele de diagnostic cli-nic ai cu cele anamnestiee, constifuie o surse majord de hrformalii necesare unui diagnostic corectvaloarea unei radioglafii depinde de calitatea se.nzorului (film dentar in versiunea clasici), dar qi decapacitatea medicului d1 a o interpreta in diagnosticul afec$unilor dentare se folosesc. uzual radi-ografiile retroalveolare ;i bite-wing. EIe se utilizeazi numai la nevoiq ahinci cinrj sunt soiiciiaie ciecitre medic, conform unanim acceptatelor recoman,Jtrri A[.AR&(As Low As Reasonable Achievable).

54

e

t.-'I

I!

I'-'

It

I:l

I.1

nI-,

i

tiI

t

II

4

I.EIt

+

Ii

It

:

II

Copitolul 2 - Modalitdsi de examinare a paciensilor cu disfunclii fziononice

Conrribugia examenului radiologic este esenliald in diagnosticarea cadei dentare sirnple loca-lizati pe felele proximale gi in aria cervical5 proximald gi radicularI, dificil sau imposibil de abordat incadrul examenului clinic prin metodele uzuale.

Pe o radiografie convenlionali, pentru ca leziunea carioasd si fie decelabill, gradul de pierderelocali de sutrstanll mineral5 trebuie str fie de cel pulin 3040%. Aspectul radiologic al cariei aproxi-rnale ot'eri date informafionale imagistice la cAteva luni de la debut, fiind posibil un diagnostic radio-logic relativ precoce.

Radiograf.;le bite-wirg evidenliaza coroanele dentarq por[iunea cervicalhradicular.l si nivelulcrestelor osoase, fiind utile in diagnosticarea stricttr a cariilor proximale, in timp ce un film retroalve-olar vizlualizeaztr intreg dintele, inclusiv rbddcina in totalitate gi zona apicali. favoriztrnd depistarea pro-csselor carioase radiculare (fig. ?.4 A gi B; fig.2.5)-

Fig- 2.4 - Radiografi bite-wing care evidensiaza coroanele dentare ale dinlilot porlitmeacervicald radiculard gi nivelul cresteior osotse-

Fig 2-5 - Aparat radiologic digital direct wdnd pe ecran rcprrzentareaunei radiografiretroalveoiare ca vizuaiizarea iniegufui dinte, a rddicinii fn totalitate Si azonei peiapicale.

Se pot utiliza gi radiografii panoramice, cunoscute ca tomografie dentari panoramici (TDP)sau. in func{ie tie pozilie, OPG/OPT (ortopantomogiatie) al c$ror rol ;ste in principal de a relic& sta-

tusul dentar in corelalie evidenti cu gradul de dezvol'"are al maxilareior.Introducerea variantelor digitale de investigare radiologici a reprezentat nn salt deosebit la

n:vel infomraliunal, pentru potenlialul deosebit in depistarea proceseior carioase in statiii ittiliaie, tbci-litffnd aplicarea meto.ielor terapeutice nrinin;al invazivc. ;

'{<

Matiana Brdndtsa popa - Estetica in odontoterapia restdursro$eDaci examintrrile clasice puteau pozitiva un diagnosric de carie simplila o pierdere de substratmineral relativ irnRorta.lt{, care nu mai permitea ctasificLa situaliei clinici in'stadiul de proces cariosincipient, sistemele radiologice digitale prin programele speciale de analizd a densitl1ii imaginii, per-rnit un diagnostic de certitudine la o demineralizare localizattr de doar l5-20%-Aceasta inseamni cdprin examiniri radiologice digitale, procesele carioase pot n "uiJeffi;-" |"oJ;;;-ipid (ca durari aevoluliei in timp gi deci a gradului de afectare) decit prin variantete radiologice clasice.Radiografiile

-digitale prezinti gi avantajul posibilit{gii prelucririi imaginilor duptr ob$nereaacestora in sEnsul imbunntdlirii m.drirnii, a cont

"stului qi luminozit{fii acestoi, cu variante de evi-den;iere preferenlialtr a unei anumite zone de interes, toate aceslea conlribuind Ia ugurarea diagnost!cului pentru variarele sirualii clinice.

Jinind cont gi de importanta reducere a dozei de ndiafii necesarr penfu realizarea unei'expuneri radiologice in cadrul rnetodelor digitale, la doar 5- I 0 yt din dozan*.rurl *ri radiografii cla-sice' cu o proteclie crescutl pentru medic ai pacient, in condiliile unui aport informafional qporit can-fiativ gi calitativ, putem inleiege de ce sistemele compurerizaie au inlocuit din ce iu ce mai m'lt vari-antele radiologice bazate pe frlm denhr gi reprezinti la ora acurale * e*um.n ,oijir-"n ar cu efi-cienli

11xima in depistarea proceseror *tio"* in stadii incipiente.Un ah examen care Ei-a dovedit utilitatea in ultimii ani in estetica dentarr este cel efectuat cucamera intraoraltr.camera intraorali este rm instrument uqor de mdnuit gi permite pacientului sE v,uializeze pe ecmnpropria sa situalie dentari precum gi zona care necesitd tratamenq oferind informalii a$pra posibilit6!1orreale de hatarnent $i, m-11ele caari' peunite implicarea directd a pacientului la luarea deciziei dar qi o posi-biln modificare a atitu$1! sale negaiive fa$ de planut ce batan'ent prctr$ de medic ca fiinj cel mai fez-abil pentru situa;ia daa De *t*"""r" cu ajutoml camerei inraonle medicut poate ameliora vizibilirarcaasupra cimpului operat:r a:alq gi avanraJ'ul lucnrlui din spate gi o*"p" pacienhrlui iar mfuirea imaginii,posihih pe trIan' penni;: vizibilitatea *,ir r,ro* mai pulin seu deloc acccsibiie ve<ieri; cirecte.Imagistica digitali intraorali utilizattr azi in estetica dentarb;;;;r"dfiiilur,rt tehnicilorradiologice digiale iP9ol":i a.sistemelorde inregistrare nodeme a diferirelor aspecte normale saupatologice localizate la nivelul *uiirigi orale, cunoscute generic sub denumirea de camerd intraoralil.Dtci radirSrfiile digtale reflecti o reprez-enk= bi saupseudo tridimensionrld a..f,riei ascune*j'a strucrurilrrrocionlaie Gu mlnrme alterari ale gradului de rnrrimeal formaliunilor investigate (coronare giradiculare)' imaginile tlg"lf

9u aiutonrl camerei intraorale relevtr situa;ia existenti la nivehrl zoneiinvestigate in cavitatea bucal6. Concepute pornind de la varianta clasici a unei microcamere de luat ve-ded tipici investigaliilor endoscopice, carnerete intraorale sunt perfect adaptate caracterisricilor spatialeale cavittr;ii bucale' Alcituirea, in general modulari a ac€stor sistemg faciliteazl intrelinerea satisftrcr-tcare a elernentelor consbucti=*e, sterilizarea cfrrnl* pe*."H a fefilor ce vin in conract cu pacientul, pre-cum gi trdnsporill ugor intre unitdfi de lucnl an s;tuaiiite in care ," i*p*" acest hrcru (fig. 2,6).

IIIIIIlllilr

I

Fig. 2-6 - O vartantd de canterd inqagrald.

j'i!:.:.-.:i

iri;-i'-+:

, -...1

:'{.::jr:j:.::j

56

Ii

l')

:{

I',iriI

Capitolul 2 - ModalildSi de exsminare a pacienfilor cu disfuncliiJizionomice

Partea intraorali a sistemului, de obicei susfinuti de un mlner anatoform, este sediul elemen-fului optic propriu-zis, care are posibilitatea de a investig a pinA la 5 structuri dentare adiacente, tiatorifiunei focalizari optime pe verticald pe 10-30 mm, cu o deschidere opticl de 90" gi o modificare suplimentartr lateraltr a cimpului studiat de pind la 45" (fig.2.7, ?.8\.

Fig- 2.7 - Imaginea unui elenent optic propiu-zis- Si s s*temului de rcglare oI acestaia-

&. >;{,S,:.:R:.::r'a+':,:ji-:l.{j:-Ik*;i {*1;*.i;::taiti$tA{Ru}I#68;Agti

Fig- 2-8 - Restaurareaunti molar de 6 ani maxiktr (obwret in prealabil ta arrtalgam)cu rdsini eompoziie (imagine inregisfratd cu c{tn{r6 i:n"raorald)-

in funqie de firmele producitoare, pot exista diferenle als acestor valori considerate shndardpentru investigaliile intraorale, in special legate de designul p5rlii intnorale precum qi de gradele de li-bertate pe carc acesta le poate avea; versalitatea sistemelor celor mai modeme poate duce la o investiga{ie

oraciic circular[ (360'), dar, ca de obicei, posibilitilile tehnologice dep'igesc o.r mult necesitilile clinice-Elementul de legiturl la aceste sisteme esle reprezentat de un cablu ;u fibrtr optici ce pennite

transmiterea rapidd gi t-ara distonioniri a imaginiior captate, citre-unitatea centraii ia niveiui cEreia se

realizeazl prezentarea lor in timp real pe monitorul cu care este:Fevizut aparaiul.

I

ti

Ii

:!

-r:

I ,:E

If::

I=_{

I!T

I,€,

--I

=:i:

rGI.

IE

I

I:=

I:I-

I::

iI=

-.I:---

r=

I=-

T=

t

lvlariana Brdndusa papa - Estetica in odoatoterapia rataurstoarevariantele constructive cele mai moderne sunt reprezentate de modelele multifuncgionale la

c8re" pe lingi afigarea irnaginii reale, suntprezentate in paralel qi imagini radiologice digitale ale acelo.ragi zone de interes, uqurind analizarea gi diagnosticarea cazului, pr€flrn qi stabilirea unui tratamentarlecvat situaliei clinice existente.

cu ajutonrl programelor speciale se pol realiza modificdri ale imaginilor, in sensul optimiziriiacestora, pentru ca medicul si poattr aprecia gi aspectele.cele.mai grzuobservabile cu ochiul liber, acrror neglijare ar putea aduce prejudicii importante terapiei instituite.

Pe baza tehnologiei digitale larg rispSndite pe ptan mondial, datele oblinute cu ajutorul sis-temelor digitale benefici azl de facilitilile de stocarg prelucrare, arhivare gi transmitere la distanltr, intresisteme computerizate compatibile. Elementul fundamental caracteristic este reprezentat de posibili-tatea de arhivare nu numai in formtr de dischete sau discuri tip CD-ROM, ci gi de prezentarea graficia imaginii' sub fonna unor reprezentiri color, de dimensiuni variabile, ce pot ajung* *u Ia format A4.

IIIItI

.4,/.5. /- IMAGINEA FOTOGRAFIC,4

Daci stocarea elechonicr a datelor este utili medicului stomatolog in vederea rurei mai bune Icongtientiziri gi motiviri a pacientului, un rol determinant il are fotografia, imaginea prezenbta pe rsuPort solid - hicie sau carton fotografic - p€ care pacientul o poare lua cu sine (ca gi imaginiteoblinute cu camera intraoralr' sau sistemele_radiclogic" aigit"t"), apreciind cu ajutorul ei at6t sitrralia I i

iniliald cdt gi cea rezultati dup6 tratament (fig. 2-9). " "r----'-- i

Degi unor cercettrtori li se pare desueti utilizarea acestui mod de prezedtare; statisticile arati cf fpnn impactul social pe carc il are in cercul de informare al pacientului" se realizeazi o mai buntr edu- tcalie sanitari prin sublinerea avantajelor unui tratament stomatologic instinrit precoce qi corect efectuat-

^ Posibilitatea pre:zentErii imaginilor investigate lr zecide *hmetri, la interval de cdteva minute Iintre momentul ds transmitere gi cel de receplie, este dati de avantajul transmiterii inforn:agiei via f,bri I ]

optici sau prin satelit.In odontoterapia estetici este foarte importabti forografia de fap gi profil a pacientului, precnm f Iqi a zonei ce urmeazi a fi restaufiti, efectuati inainte gi dupn tratamenl Ea reprezinti un document al f lstnrii iniliale, a fieclrei etape de tratament precum gi a rezultanrlui final al tratamenhriui solicitat.

Ilj

Fig- 2.9 - Inagini fuografce fnainte gi dupd tanmmt

La fel de utili este fotografia fErd zdmbet qi cea cu zimbet apacientului, esentiald in estetici-Uneori, petrrru fotografii deniare optime sunt neces*" r.ou*ur" de lesuturi rnoi gi oglinzi mari.o fotografie buntr reprezinttr o formd de control de calitate'gi ftrniieaze orr*"rorr. informafiidespre dintele ce urmeazfl a beneficia de un tratarnent estetic, favorizeazi comunicarea cu laboratonrlde tehnicr denlar5, ugurind mulr munca tehnisi6n*hi dentargi poate reprezetrta un important instru-ment de-naarketing' Piezentares unor caanri simiiare preflrm gi rezultanrl final al tratamenhrlui aceslo-ra este foarte convingitoare penhu un pacient mai fulin o*"ir. r"io$;G;;';rrl*i o baztr deargumente 9i fati de casa de asigurdri de sdndtate gi asiguraq precrrm gi pentru cazurile de conflictejuridice ce pot si apari uneori- Ea permite realizarea l*ei aa*ui*te arhive fotografice interesante dinpunct de vedere qtiinlific in condiliile in care se otrtrinq acceptu! pacientului pentr.r utilizarea imaginiiorce il reprezinti in acest scop. ;

58

IIItI

Capitolal 2 - Modalitisi tle eraminare a paciensilor ca disfuncsii fzionomice

Fotografia documenteazl punctul din care s-a inceput tratamentul.

Dezvoltarea la care asistdnr in ultimul timp in domsniul imageriei cosmetice perrnite stocarea

imaginilor elecrronice a sirualiei clinice, inainte qi dupl tratament. De asemenea, e posibili modificarea

i.naglnii stocate gi, prin efectuareaunui tratament electronic simulat pe calculatoE ii estepermis pacieu-

tului sd vizualizezein direct planut de tratament, modul siu de realizare precum 9i reanltatul final al

acestuia. in acest mod, imageria cosmeticl sewegte prezentirii in fa]a pacientului a tuhrror posibi-

li6flor oferite rle odontoterapia estetictr in corectarea disfuncliilor sale fizionomice gi in acelaSi timp'

medicu! gi pacientul pot apl'ecia tezabilitatea ratamenhilui-in iimpul traramenrului pot aptrrea modificdri de la planul inilial de tratament pe care, uneori,

pacienhrl le accepti mai greu gi in aceite cazrsi,imagistica digitaltr poate influenfa in mare parte in moC

iavorabil atirudinea pacienhrlui. De asemenea, pot aptrrea situalii in care este necesar acceptul familiei

gi al casei de asigurlri in aprobarea cos&rilor tratamentului propus qi in aceste cazuri imageria cos-

metici are un rol foarte important, permilf,nd vintalizarea rezultatelor posibile ale tratamennrlui pro-

pus gi deci aprecierea corecti a valorii investiliei.Dupi terminarea tratanrentului, pacienrul poate vizualizaincl o dattr in direc! diferenla dintre

situalia inainte gi dupd tratament.

2.2.3.8. MODELLTL DE STUDIU

Modele de studiu sunt "matri1e" sau reproduceri ale dintilor Ei elementelor stuctuale inconjuri-

toare acestora efectuate din materiale diferite. Ele se ob{in prin metode de amprentare alese in fuuctie de

sccn si oferf medieului o inrcgistrare tridimensionali a dinlilor gi arcadelordentare. Modelele dau infor----r Y_

o*fii d"rpr" pozilia, merimea, forma dinlilor, dar +i despre forma preparaliei realizate pentru o incrus-

tatie, fa[ettr, inregistrind marimea, forma qi conturul tesuturilor moi ce ?nconjoarl dinlii.

Modelele de snrdiu oferi posibilitatea ,Je a shrdia in detaliu ocluzia, permit observarea dinlilorqi arcadelor dentare.din unghiuri care sunt irnposibil de observat printr-un examen clinic de rutini 9i

pot fi utile pentru stabilirea planului de tratament gi pentru realizarea Bnor piese de restauralio cu aju-

toru! laboratorului (Miyasaki{hifig 200 I ) ( I 8).

ln concluzie, apariiia sisternelcr multifuncfionale (camera intraorall, radiogfafia digitalS, fluo-

resc€nla laser, rnc,deie dc siudiu cJc.) ul:reaza rult afii rlerr:,c-s,-d diag;.estico-iirraP'--utic al ;neiiicului

cdt gi comunicarea cu pacientrl, documentarea gi suslinerea acestuia fiind esen{iale in vederea uilei

reuEite a tratamentului estetic.

'2"3. ETAPA POSTRESTAURATOARE, A FUNCTIETFIZTONOMICE $r CONTROLUL PERIODIC

Etapa postrestauratoare rsprezinti s faurLfoarte inportantd pentru durabilitatea in timp a unei

restauratii estetice qi ea se rcalizeaz*in firncfie de situalia clinici.ioainte qi duptr terrninarea restaur[rii func]iei fizionomice pacienhrl trebuie si beneficieze de o

serie de indicatii care sd-i permiti si-gi intrefini func1ia estetici redobdnditb un timp c6t mai indelungat'

Un purtltor de restaurare estetictr va trebd s[ fie informat cu privire la intrelinerea uirei igiene

orale corespurizitoare, si prirneasci indicaiii cu privire la tebnica de periaj 9i pastele de tiinii cele nai

bune in situal;a sa, deoarece este qtiut iaptui ci restauiadie riin rlgini compozite pot suferi o abi'azi-

une marcatl printr-un periaj viguros, cu o pastl de din]i prea abrazivi. Pastele de din{i utilizate tre-

buie sE elinaine depuzitele de tartru, si protejeze gingia, si pestreze culoarea naturall a dingilor, se

conlin6 fluor sub formh de fluorur[ de natriu gi nu fluoruri de staniu care poate duce la decolcrarea

suprafelelor compozite. Pacientul trebuie si fie aveltizat cI pastele de dinli sub forrnA de gel sunt rna;

pulin abrazive dicit celelalte paste $i c[ pastele de dinti c€ sunt indicate pentnt albirea dinlilor sunt

mai abrazive qi, deci, trebuie evitate.

Apele de guri conlin o cantitate de alcool destul de insernnattr 9i acesta ryAF f"oyclrarnolireA +l dupi un tinrp chiar dizolvarea suprafelei compozitelor; de aceea se preferi p'rcdUsele liri

59

,iriI

'ir:I

:=,i

I

F

fI

G

I-€jf,I

,€

I=j

I

I=

I=

I

I

I

Mariana Br'ndusa popa - Esterics in odontoterapia restaurotosrealcool' sunt recomandate apele de guri cu fluor qi cele antiplacd. Nu sunr rccomandate apele de guricu clorhexidintr care antreneazi cororarea suprafeferor deotare in brun qi cu ar6t mai murt suprafelerece prezinti resrauriri fizionomice, aceastd *io*r. nira oincii al ioorpertut.Utilizarea mijloacelor auxiliare de igieni oruH pr.*urn-a1a dentarl nu prezintd risc pentnrinregriiatea restaurariilor, pe c6nd r.oritoil" sunt nerecomandate.

De asemenea, pacientul trebuie si gtie ce fumagl. pocurn si_uaele alimente,sunt. capabile.sEmodifice culoarea restaurafiilor- Indivizii ce prezinti ouic*i*i vicioase precum u**r,n,rr, onicofagia,prinderea diferitelor obiecie intre arcadele dentare (pjpu, Joo, rama de la ochelari etc.), vor trebuiavertizali ctr toate acestea qot in timp detennio" ,rrolin"*.u -rupor.pto,

dentare cu restaurdri fizio-nomice' Aceasti categorie de pacienli vor fi invitaf de ctrtre."ii" si vintr -"i n""u""t la conhol giaceasta in funclie de obiceiur vicios pe care ir prezinri gi a. gn ritutea rui-conholul periodic este o etapd absolui1e, .*rtr p"";*; pacient de;indtor al unei restauraliifizionomice' Men{inerea sttrrii de s5^netate a cavittrlii orale, relaliile bune de colaborare medic-pacient,reprezinti tot a6tea puncte cheie {".:ul. depinde durara iu timp a restaura}iei.Existtr ptrreri printre specialipti ca vizitele pr"u t

"uJot ale paciengilor Ia cofbol ar pureaduce la restaurdri excesive, alli'i suslin ciJi-pote*, aceste controale frecvente gi regulate s*nt nece-sare p€ntru reuqita in timp a hahmsntului estetic. Din pdcate, statisticile arata cd doar o rni'oritate a

;:iXJfi;Xi::",1'jf-n necesitatea ace$tor controarJeii"".iJ.re de verificrri regulare, ra inter-

2.4. IVTODALITATI DE TR4TAMENTALEDISFUNCTIEI FIZIONOMICE

Tratamentul disfuncfiiior fizionomice se face.diferenliat in odontoterapia resta,ratoare, iurapart cu etiologia' tipul de disftnElie poLTl"j de pacient 9i, nu in ultimur rind, $n6nd seama gi devarsta Ei profesiunea lui'.de dorinlu !i pJrliiliragire saie mate.iui". r*tun,.ntul disfinc;iilor fizionomiceeste un batament diversificat, el s"-aireseezd di',furctiei ca* l-a deterllrat pe paci.:rrt si se aJ:v:ezenr*uts'ildr ei uneori necesiti conlucrarea mai muitor rp*uiiEii" rezolvarea cazului. Tratamenhrl dis-fimCfiilOr fiziOnOmiCe pOate fi: DPvLr.',ltr rll lEzolarea Camlut. T

- Tratamenhd odontal cafe are drept scop rezolvarea modificfuilor de form[, mirime, struc-turS' culoare etc' determinat" de i*ziunite carioase sau oecariouse ale dingilor, prin metodadirect5 cu materiale compozite sau indirecti "u

*utoiot" compozite sau ceramice;- Tralament parodontal, cdnd modificirile cosmetice sunt detenninate de afecfiuni parodontale;- Tratament ortodontic care va incerca s5 rezolve modificirile de pozilie ale dinfilor, ati-niere4 simetria lor sau arte anomarii dento-max'are mai grave;- Tratamentul protetic cu rezolvarea edentafiilor;- uneori se poate reqrrge la combinarea mui -ulto, metodg cSnd disfun4ia fizionomicd areo etiologie complexi qi manifestiri clinice *Jripf"

-

Modautnrib cele mai cunoscute de care dispune odontoterapia restauratoarepentru refaceri alefizionomiei ra nivel dentar sunt urovu'E utrurtotel

- restauriri directe pe dinfii anteriori gi posteriori cu materiare compozite;- restaurtrri in{irecte cu materiale compozite sau ceramice;- ameiopiastia;

- falettrri directe / indirecte cu materiale compozite;- falet{ri indirecte din ceramicd;_ metode de albire ate dinlilor;- microabraziunea.

. ;60

IItIIIIItIIIIIIIIIII

-_

llir

ili{

,'ri

l,

Capitolul 2 - Modafuadyi de examinare a paciengilor cu dkfuncliifziononice

Asttrzi, pentru reslaurarea func;iei fizionomice a dinlilor afectali de modifictrri cu implicaliiin estetica dentari gi dento-faciali dispunem de materiale restauratoare apte si redea aspecful fizio-nomic al dintelui afectat indiferent de pozilia lui pe arcadi, materiale care, prin realizarea adeziuniidentare corespunzitoare reprezinti o altemativl viabiti la amatgamele dentare, in anumite sifua{iiclinice bine determinate.

lif?

f3

f

E

3I=

t€

IE.

G

I=

G

T:_=

-I=

J.

-I=-

-i:

I

Maiana Brdndusa Popa - Estetica tn odontoterapfu restuarstoare

BTBLIOGRAFIE

l' Andreasen F-M.-Fiber-glass SplintingofTraumatizedTeeth,'ASDaJ.Dent. Child.3,2l, l9g3;2' Brannstrom M. - The Hydradynamic Theory af Dentinal Pain Sercation in preparation Caries

and the Dentinal Crack Syndrcrne, J. Endod - lZ, 19g6,453;3' CArligeriu V-, Bold A- - Odontorerapie restauratoare, ed.A III-a, Ed. Mirton, Timigoara, 2000;4' Christensen G-J- - Intraoral Television Camera: Presenting a Major New gse;

J.Am.Dent.Assoc. 125, 1994, 439;

5' Cohen S- - Diagnostic Procedure, In: Ed. Cohen S., Burns R.C. - pathways of the pulp,MosbyInc., St. Louis, Missouri, 199g, 10_16;

6' Colojicarr C', Miron M, Leretter M. - Laserti fn stomatologie, actualitdlf Ei perspective, Ed-DA&F Spirit, Timisoara, I 99g;

7' Cvek M- - Endodontic Trealme:nt of Traunrctized Teeth ln:Andreasen J.O., And.reaser F.M. -Textbook and Color Atlas of Traumatic Injuries to the Teeth, 3rd ed., Copenhagen-sllouis,Munksgaard and Mosby, 1994;

8" Gafar M', Andreescu C- - odontologie gi paroclontologie, Ed. Didacicl gi pedagogictr,Bucuregri, 1983;

9' CrfarM'' Sitea hl-- Andreescrr C.- Metode gi tehnici curi-'nte in cdontoiogie,Ed. Medical;, l9S0;10" Gafar M. - odontologfe, vol. | - caria dentard, Ed- Medicald sA., Bucure$t,i 1995;It. Hume w.R-, Massey w.f.K. - Barire purwi dentcre, rn: Ed. Mounr G.J., Hume w.R-, _

Consewarea Si restaurarea structurii din are,Ed- ALI_" Bucuregfi, lggg.3i44:L2' Iliescu A- - Cariologie si odontoterapie restauratoare,Ed.Medicali, BucgrEti, 2001;13' Iliescu A.' Velcescu C. - indreptar practic de cariologie clinicd,Ed. Sylvi, Bucuregti, 2001;14" Machtou P' avlc les colab' - Diagnostique des pathologies pulpaire et periopicale,ln: Ghide

Clinique Endodontie,Ed- Cd. p., paris, iqqf, Sg_fO; -15' Milicescu V' - Exammul elinie tn onodonlie Ei ortopediefaciatd, Ed. Cerma s.r.l.; Bucuregti, 1996;16' Mitchell D.' Laura Mitchell - Ghid clinic de stornatologie. Ed. ALL, Bucuregti, 1999,l4-Z:,:17' Michael 8., Miller - Inrraoral cameras- Reality - The Information solrce for Esthetic

Dentistry, 14,2000;

18" Miyasaki-Ching Cara lvl. - Elemente ctinice de odontologie,Ed. ALL, Bucrneqfi, 2001;19' Preoteasa E' - Examinarea pacientuluii fn vederea prateztdii totale, Ed. Cerma s,r.l-,Bucuregti, 1999;

2a- Reithe P., Rainer Hanh, Lutz Neuschil, Gunter Rau Kariesprophylaxe andKonse*ierendeTherapie, Georg Thieme Verlag, Stuttgart, I 994;

21" Roman A-, Pop A- - Caria dentard de Ia teorie la pradicd,Ed- Dacia, Cluj-Napoca, 2000;22- Schmid5g6er J- - Dentistrie estetigue,Ed. Masson, paris, 2000;23" Richard D'D- - Patient Evaluation ond Problem - oriented Treatntent planing,In: Ed.schwartz R-S-' Summitt J'8., P'cbbins J-w- - Fun,iainenials af operaiive Dentistry, A

Contermporary Approach euintessence Books, Illinois,.l99 6, ?7 _50;

62

ItI

T

III

T

tI

IIIIIIIIl,

I'riI.t

I'l

;f

I'I

rit

,i

I2L

t3

J{

I€

-eI-rF

J=

J

I'=e

Iti

I:l

I=

I:=

I.

I.

I=

Capitolril 2 - Modalitali de examinare a pacienSilor cu dkfuncgii faiononice

24. Shugars D.A., Shugars D.C. - Patient Assessment, Exomination, Diagnosis and TreatmentPlanning,ln: Ed. Sturdevant C.M., Roberson T.M-, Helmrann H.O., Sturdevant J.R - The Artand Science of Operative Dentistry,3td ed., Mosby, St. Louis, Missouri, 1995,168-205;

75. Trope M., Chivian N., Sigurdsson A. - Traumatic Injuries, in: Ed-Cohen S., Burns R-C- -Pathways of the Pulp, Mosby Inc-, St. Louis, Missouri, 1998,552-556;

Tronstad L. - Examen endodontique et diagnostic,ln: Endodontie Clinique, Ed. Tronstad L.,Ed. Flammarion, Paris, 1993, 7 1'1i ;

Vilceanu A., Anghel M., Colojoard C- - Noliuni de esteticd fn stomatologle, Litografia UMFTirnigoara, 2000;

Van deRije J.W. - Use of Dyes in Caiologie, Int.Dent.J.,4l, I99l,llGl20.

26.

27.

78.

53

T

IMaiana Brandusa popa - Estetica in odontourapio restaaratooreBowen, prin incerctrrile sale, a obfinut un material de obturalie din rdgini polirnerizate, inttrritecu a'daos de particule.de siliciu- Aceste rigini cu umpluturi uu ,ru, labazartrginilor compozite de azi.Din 1960 9i peni in zilele noastrg materialele compozite au sulorit o serie de modifictrri so.uct*ralemenite si le imbundtifeascd performanlele clinice prin u*"lio*.u proprietifilor lor fizice gi chimice.Riginile compozite sunt materiale restaurative complexe, triiazicagi uu in

"ompozitia lor:

- o Pe*gggglpolimorfb, continui, consriruind matricea;

- o fazd, minerard dispersati, forrnati dinparricule de umplutr'a- ug"otot66u o"-,urtu* care reahzeazii unirea componentei organice cu cea minerali.Pe l6ngd aceste elemente de bazi, riginile compozrle mai conlin sistemul de inigiere al prizei,stabilizatori sau inhibitori ai polimerizdrii, pigmenli gi coloranli, inrpuritili necontrolate gi necontrola-bile, elemenre cu ror in oblinerea uoot

""tiielioptime "t, .oo,iorit"tor.

tIII

3.1.1"

3.r.1,i.

CoprpozrTn cHrMrcA

FAZA ORGANICIEste o fazi continud, polimorfr, constituiti dintr_un

Monomerii fazei organice sunt:amestec de monomeri gi aditivi (5Zo).

I

- monomeri principali, debazi;- monomeri de dilulie, de adife.

3.1.1. I.l. ?F Montrr^u FRTNCTyALTMajoritatea materialelor cornpozite contin gonomeri ag.r.qatici;eil.v6scozitate sc{zutd. primutnlonorner de baztr utilizat a fost ftMA, descoperit tl-qqo qi ** ercializatin l95l- H ,;;;il;foarte pulin rezistent la.abraziun{ nu prtszsnta o buni etangeizare gi avea o tendinftr foarte mare de co-lorare in timp' Aceste lipsuri :,u d:iunninal dorinta a" u ieei noi m"teriate rsfa!.:j?rr_;Ji..: r: ba;! cei'{l'i;' 'ra ;'sl' v;f,lni prime tlaia sc aduugi ia MMA panicute de umplere din a!or, pentru a reduce

conhaclia d:gp" materiaturui in momentul porimerizarii sare. ' ! r' r

In 1960' Bowen are.ideea de a lega fiecare exfemitate a unei molecule de bisphenol cu ungnry glycidylmethacrylat gi obline prin-aceasrd combinalie primul monomer de baza denumitBisGMA' un Bisphenol-Adiglycidyimethacrylat prin ""tiuri. dintre methacrylat'l glycidynic(cMA) 9i Bisphenol acetonalsiie;. r---' r--- *v"suvg ur^rtrw

'rEnrduryrauMonomerii prineipali au mastr moleculard mare, contraclie de prizr mici, datoriti structuriivoluminoase' capacilate bund de umectare a fesuturilor dure dentare. Dezavantajul lor este c6 sunt to-xici pentru pzutul pulpargi iqi modificl culoarea in timp.

'-'rDin csrrza grupirilor -oH secundare ee formeazi cu alte gruptrri -oH din motmula deBisGMA punli de hidrogen, Pr€cum 9i datoritd masei molecutare ma.i, ,ooo*"ui de bazi tipBisGMA' au vascozitate crescutf. Pentnr a.mtrri proprietilile nia.onte ale raginii gi penrru a-i scideaviscozitatea s-a incercat eliminarea grupariloi nH';il;u{ir""r. $i utilizarea unor monomerialternativi bazalipeuretan dimethacrylali, care-sa.?nlocuiasctrpa4iut s"u tial BisGMA.tegtiaau.,rer-cozitatea mai micd' sunt rnai hidmfiri gi'au o duritate mai mare.Proprietdfile cerute rnonomerjior de bazi sunt:

contrac$d mininnl de polimerizare:

- vf;scozitate gi volatililate mici;- absorbfe miniml de aph;

- aderenli la fesuturile dure dentare;* toxicitaie minimi F,€ntni puipa tienrara.

66;

Ir

lj

lllllj

II

I

t_;.

-..I.i

=I=3=G

r_,3

I:a,:i

-I

=,=

I=

iI

I

I-

!,

I-==

I

Capitolul 3 - Mateiale restaw.otoare in estetica dentard

3. I. 1, 1.2. 239 U4slysttrsls1 DE DrLaTrEMonomerii de dilu;ie au rolul de a dilua moncmenrl de bazi. Ei au o masi moleculartr mai mic6

decdl monomerii de bazd gi au fost introdugi in compozilia fazei organice a materialelor compozite pen-tru a le reduce viscozitatea 9i a permite manipularea clinici rnai buni a rnaperialului. Acegtia sunt:

- TEG-DMA, triethylen glycol dimethacrylat;* EC-DMA, erylen glycol dimethacrylat;

- HEIUA, hidroriethyl merhacrylat.

Denumdi in raport cu grupele polimerizabile ca monomeri diluanli:

- rnonofunctionali, cu o grupare polimerizabild;

- bifuriclionali, cu dou{ grupiri polimerizabiie;* trifunclionali, cu trei grupdri polimerizabilg ei reprezinttr cam 25%dintotalul masci organice.

Sciderea vlscozittrlii masei organice, datorattr acestor monomeri de dilu{ie, permite umectareauqoard a suprafe;elor de smal1 gravate acid. Diferenfele de vdscozitate ale diferitelor materiale conr-pozite aflate pe pia{i, se datoreazi proporfiei de monomeri de dilufe pe care ii congin- Grupirilepolimerizabile permit participarea monomerilor de dilu;ie la reactia de polimerizare.

Adirtvii,in proporlie de SYodin compon en\a fazeiorganice a compozitelor, diferl in raport cumodulde polimerizare al acestora astfel:

F Rdqinile compozite chimictpslirngrizabile, sistem bicomponent, au urmlrorii aditM:- iniliatorul depolimeri?.are care, cel mai ades este perorjdul de benzoi! (FOB) sau un

derivat de aeid sulfinic in propo4ie de A,5-2,5"/o gi este inglobat in pasta catalizator;

- acceleratori ai polimerizlrii, reprezentali de arnine aromatice te4iare cum ar fiN,Iri-dicretil.p-toluidiria care a fost inlocuiti de I'I,N-dieiano!-r-,-ttluidna {}.5-3,2%fi-Acegtia se gisesc in pasta de bazi.

in momenrul amestecului celor doul paste, acceleratorul descompune iniliatorul for-m6nd radicali liberi Eare, la $ndul lor, iniliazipolimerizarea monomerilor

,} Ri;inilc compoziie rnorDcompLl:lsrte. f:I,,oSf nagl-i:-4bilg au urmitn ni aditivi:

- fotosensibilizatori, care au scop:-rl dc a ini;ia tbtcpoiiinerizarea, sulrr ar fi de exempluererul etilic sau meriiic al benzoinei (2%).

Alli aditivi pot fi:

* inhibitt)ri ai polimerizirii, ei au scopul de a nu permite polimerizarea materialului compo.zit in timpul deporitirii sale;

- stabilizatori de ultraviolete, care absorb rartialiile uifraviolete;

- coloran;i, pigmenp, impunt5li.

t.t.1.2. Xhl FAZAANDRG.4NIC,4

Este ctncscuti $i sub denumirea de umplutrri gi con{rne, in general. subsranle rninerale,compuqi de siliciu in diferite forme cristaline (cristobalit, tridimit, cuar!), silicat de litiu-alumin:u, snruride bariu, zicc, zirconiu, ytriu etc.

Primele compozite aperute pe piail collineau cuaq camcterizat prin duritate tbarte mare ce nupermitea reaiizarea unor particule rie umpluhui foarte fine, de aceea aceste compozite erau greu deglefuit, nu aveau radioopacitate, iar expansiunea termicd era relativ mare. Ast6zi, majoritatea com-pozitelor noi conlin ea umpluturh stieli de siliee eu eonlinut dc banu, silieat de alurniniu/litiu, siliciuamorf coloidal, florurb de bariu, tl6rfud5fiizi, rricloruri, de yterbiu.

Particulele ci: compun umplufura se de':sebesc nir numai prin compoziiia lor chimicA ci qi prinmhrimea particulelor care pot fi:

- megaparticrrle {maiman ,Je 100 pr:rr);

- !i[#"icule (intre lo-100 Pm);<'1

Maiana Brdndusa Popa - Estetiea ?a odontoterapia restauratoore

- midiparticule (inrre l_10 pm);

- microparticule (intre 0,01_0,1 pm);- nanoparticule (intre 0,005_0,001 pm).

Particulele mari se prepari din cua4, sticldr, ceramici prin micinare (mlnmlire) gi cemore,oblidndu-se particule asc4ite, sub forma de agchii. Mirirnea lor se incadreazI inhe l0-l oo pm. penhua se obline radioopacitate, la acestea se adaugi bariu, shonliu, lantan.

Microparticulele cu diametru mediu de 0,01 lrm se prepa.e prin hidroliz{ gi preoipitare, suntradiotransparetrte Si alcltuite din SiOe amorf.

in firncfie de mrrimea part;o,r-tuto, de umplunntr avem rnai rnulte tipuri de materiale compozite.

3. I. I, 2. L 4at Couroztrt cII MACRu*ARTTxnLE, coNyENTToN,4 LEAu fost prirnele rigini compozite ap4rute in practica stomatologici, ele avfind ca monomer debazi rtr$ina BisGMA gi macroparticule de cua4 a ctrror dimensitrni piteau ajunge paoe ru 100 pm.Rrginile compozite ocnvenflonale confin eam l!-lff/odin masa lor umpluturi organicd.Corrpozitele convenlionale prezentau o serie de neajunsuri:

- Duritate rnaie' cuarful fiind foarte dur, nu pernritea reahzarea unor particule finc prinmtrcinarea sa;

- Datorita particulelor mari gi a duritdfii mari a acestora, obtura;iile realizate au o suprafafineregulati' aspr{ duptr prizn gi nu perrrit realizarea uno, ,up*iblu netede prin 1inisare;

- Nu sunt radioopace decdt dac6 li se adaugi strruri de strontiu gi bariu "ui"

u*t elernentemiaerale mai moi 9i confbrl pe tingi radioopacitare qi posibitirate.a r.,aliztrrii-;;;suprafefe mai netede;

- Au coeficielt ridieat de expansiune t-ernietr, mai mare decat al lesuturilcr dure de*tare;- Maticc: de rlsin6 s€ rtssni! prin abnziunc mult mai repece decit particulele aricrga-

nice, ceea se d.rce ta apari;ia unor supralele neregulate qi in timp, la modificiri coioris-tice prin inprcgnare.

Acest gen de materiale iompozite cu macroparticule sunt materi*le de primi generalie,conveegionale.

3. 1. 1.2.2. y& CouzoztrE coNrErwoNALE MuDEuNEc'ompozitele convenfionale nroderne incearcS si miegor,eze neajunswile semnalate ele primei ge-E€rafii, utilizand alt'e tipuri de ,rnpluhrtr" particule mai purm i * aJi'.*+rr,

"*r " n;ti ob{inereaprin mieinare a wtorpmticule rnai fine, care $ rearizeze snpafele rnai netedq mai rrqorie gleftit.

Apar astfel particulele cu dirner,siuni submieronice, de ordinul a 0,i-0,@ prn, reatizai,E din si-lice eoloidali' Aceasta.se obline prin procese chimice gi anume, prin arderea tetrsolorurii de siliciuintr-rm amestec de H 9i o gazos, oupoLe,r-r" bidrolizarea $i precipirarea la lemperaturi loalte a par-ticulelor de oxid de siliciu, de unde gi denumirea de silice pirolitici sau pirogeni- particulele asrfeloblinute fiind foarte miei, canlitatea ior pe unitate de volum al malerialului estc mai marg, crescandfoarte muh greutatea 'naterialului- ele perlit o ameliorare iryortanti a aspectului estetic al restauralieiper'miland o finisare ce lasl rn t*rns suprafege mai fing rnei tretede.' Datorittr partieulelor mici' nu poate i.asigu.at un ""+""i*a"ient de mare de qmpluhgtr, ceeace face ca propriet2ilile rnecaoiee ale a-eestor lipuri de materiaL cornpozite ,e o,rtu f*ur,* U*e. EIe au:

- s v'Escozitate mare;

- un procent.erescut de masi organici;- ':n c+eficient ce cxpausiiine ien-niei mai mare. decdt ceieiaite materiaie compozite;- un coeficient crescut de absorblie al apei;- un modul de elasticitate sclzut;

- sunt mai vulnerabile la abraziune.

IIIItIIIt

ll

ll

lj

t:

IT

II

68

I'i

l',i

I'I

I'{

l'l

Tr!

rjg

J=ejf

E

fi.=

tI

=:"_=

Tz

i'=

T-a:=

Il'.

I

Capitotul 3 - Mqteiale restauratoare in estetiea dedtard

Toate aceste neajunsuri au dus la apariiia de noi tehnologii prin care microumphlhlra asleincorporatd in matricea organici, S-au realizat astfel:

b Panicwle omogene - realizate doar experimental, obtinute prin dispersarea particulelormici de siliciu coloidal in matricea orgenici nepolimerizattr, ceep ce duce la crogtorea marea viscozitllii Ia concentra{ii rnici de silice. Ele dau rm aspect fizionomic foarte bun darpro-prietilile materialului sunt slabe.

b Psrticule heterogene - menite si mireasci concentralia de micrournpluturd din cornpozitoin5 la rivelul care si permiti irubunlti.lirea propriet[1ilor lor rnecanice nesatisflc*ierare cuparticule omogene-

S-au falosit solulii tehnclogice prin care sd se realizsze particule cu dirrcnsiuei mai rnari de20-30 pm denuurite complexe, care sd perrniti o impachetare mai densi, dar si pistreze stnrchna demicroparticule. Aceste complexe sunt dispersate ia filza organici ftr care anterior s-a dispersat sitricecoloidall pirolitic6. Aceste pa*icule pot fi:

- Pa*icule prepolimaizate zub formtr de aqchii. Fentru oblinerea lor, r[gina cu micropartieuleestepolimerizatl gi apoi rnirunfitl sub frrrni de particule de trmplutud gi acestea s,:mtlncor-porate in rSgini ce conlin microparticule de silice coloidaltr care apoi vor fr polirnerizate dup[inserarea r,raterialului tn cavitatc; prin acea3tl metodl se reduce contracfia de polirurbare.

- Particule prepolimerizate sferice, care permit o condensare optimd;

- Complexe de microparticule coudensate. Microparticulele de SiOZ srmt sinterizate intr-o maslporoasd care se va mlcina pentru a fcrma particule eondensate de SiO2 cu diamehul de 25 mlAcestea se incorporeazi aiEnrri de microparticuieie adi;ionale tn ftlini nepoiimorizate.

Rigiaa compozittr microineirsattr poate fi BisGMA sau UDMA, gi rd.qinile compozite astfeloblinute pot fi auto sau folopolimerizabile. Folosind o cornbinafie de particule prcpolinoeriz*te subformi de aqchii cu complexe de microparticule condensate (aglomerate), va r:regte corifinuhrl demicroumpluturi anrirganiei pf,ni Ia75Y" (in greurate)

Pentnr c* acestea nu sunt radioopace, li se va incorpora yterbiu sau zirconiu care s[ ls eonfereradioopacitatea necesari-

3.1.1.2.3. CoMpazns HTBRTDE

Acestea conlin o combinafe a maero qi micropart'culslor, $i sunt probabil cele mai folosite cirr+.pozite. Ele, datoritl cornbina;iei amintit€, imbini calit{ile celor doui tipuri de particule 9i anume, calitiiilefizice ale cornpczitelor cu particule convenqionale ctr cele estetice ale compozitelor cu microunplutur,i,

Principala modificare a acestora este in proporfia gi distrfuulia partieulelor de difedte tnErirni,pentnr ctr, in fimcfie de aeestea se miregte procenbl de umpluturd al r6girii- Ele conlin eam 7&80%umplutur{ organici, particulele umpluturii anorganice avind dimensirmi ceva mai nrici decit ccle dincornpozitele convenJionaie, pdni la cele subrnicrouice din corrpozitele cu microrrnplutur,tr-

Particulele mici, submicronice, se gEsesc dispersate gi ccupi spaliile dintre particulele anor-ganice rnari, neregulate. Astfel se tnbini propriettrlite fiziee ale celor doutr tipuri de compozite.

Rigina de baz[ a ac€stor compozire hibride este in gener,al BisGMd dar poate fi gi UDMA qi

sunl, in ggnerai, radioepace gi cel mai frecvent fotopolimer:zabile.Azi, in nomenclahrra ncaterialelor compozite apar term:ai menili str scoattr'in evrdenfi mai cla,r

compoz[ia $i structura lor. Asfel, se utilizeazl in raport cu con]inunrl tn ump]utur[ minerali ternenii de:

ts Compczite monomodale care la rildul lor pot fi:

- compozite ionvengionale, cu macmumpluturtr;

- compozite cu rnicroumpluturtr:+ de tnaltE densitate, create psntru dingii lrterali, cu proprietAli fizico-chimice aonelier

rate, cu stmcturi heterogentr, cu cornplexe prepolimerizate, ce parmit o lncfucare

minerald sufrcienti;j sferoidall, n'.dcinate, indicate in special pe riinlii l*terali, a ckor forme reregelee 4.i

. rifunensiuni rnici ale particuielor permii reaiizarea unei riensiiEli ri<iicate a urryiuinriii

s9

Jvlaiana Brandusa Popa - Estetica tn odontoterupia restaurotosre

J.i.r,i. y&erxytt DE cupLARE (DE LEG,{raRnScopul agenfilor de cuplare este acela de a uni particulele de umptuhri ale fazeianorganice cu

monomerii fazei organice a materialelor compozite. De aceastd legtrtura depinde rezistenfa gi duratacompczitului' Agenlii de legrhrd cei mai uzuali sunt silanii x-si1onyr, cu grupAri polimerizabile Xsau hidrolizabile R. prin hidrolizi, rezulrtr silanoli.

Agentul de legtrturi este un metacriloxipropil-trimetoxisilan. Legihra se-face.cu ajutorul mo-leculelor bipolare- La inceput s-au folosit vinil iilanii, apoi metacrioxipropil trimeto-xisilanul.

Legihra intre" faz.a oreanic{ gi cea anorganici a compozirului i.ln agenrut de legdturi este unamecanici 9i chirnictr- ln ultimul timp, pentru ,rilirur"ounei iegtrnri mecanice rnai bunJ a particulelorde umpluturtr cu rigina de bazr, se incearcd realizarea *o, puii",rle cu suprafaqd neregulatn, rugoastr,eare permit o oarecare imbunlti{ire a ancordrii in porii

"""rio* a rdginii ae tegiturd- "

in cazul polime izinicompozitului, grupirile metacriloxi Ei gruparite monomerului participtrimpreuni la reaclie realizind legituri covalente gi punli de H, rezultand o legare chimici de zuprafapa particulelor de urnl\pf. Aceasti legare chimictr prezinti avantaje pentm ci, in condifii ideale, eapoate determina o distribuire continutr afo{elor de solicitare i"r. orpiut"J*;;;;;;r"uum 9i fap-tul c4 in:r-o anuqiti'mIsurd, lianrul protejeaztr agentul de umplutur5 impotriva degradfuii hidmlitice.

IncA nu se cunoagle numarul optim de tegaturi n".ou." pentru atealizao rezistenli durabill tanivelul suprafefei intermediarg dar se gtie c{ ea Lste infuenfatE ie:

- forma geometrric{ a suprafefei particulelor de umpluturI;- compozilia irmpluiurii;

- prezenla impuritdlilor.

Cercetirile ?rEepnase a'l ar[tat ci :ona de minirnl rezistenfi a riginilor compozite se afltr laniveiul u:irii ceior cioui cornp<inente.

IIIIIIIIt

3.1;2.t

Powunrzanna nAqnru,oR coMpozrrc

-Raginile compozite se diferenliazd iitre ele gi prin modul lor de polimerizare. Astfel, se cunoscmai multe sisremede iniliere apolimerizlrii:

- sistem de activare chimicd (autopolimerizare);

- sistem de activare prin fotopolimerizare;- sistern dublu activat, prin fotoporimerizare gi porimerizare chimici.

3'1.2.1. 'YU\ STSTEAAT DE ACTTVARE CHTMICI A POLIMEMZ.{RIIMaterialele compozite care prezinri acest sistem de polimerizare prin astivare chimici suntcomercializate sub formi de:

- pasr6-pastd;

- pulbere _ lichid;

- pasrtr - lichid-

in sistemul o"-tH.. l-T9:rl-component conline numai caralizatorul, iarcelilalt iniliatorul deprizd' in sistemul pasti - lichid, lichidul ari numai monomerul de dilulie gi accelerator de prizd, iarpul-berea inigiatorul, ca dd altfel gi ?n sistemu! pasti _ lichid

Iniliatorul de prizd este, de regula, feroxid de benzoil (POB) sau un derivat al acidului sulfinic.catalizatorul sau acceleratorul de pri2a *ri. o amini terfiard arcmatictr- combinarea celor dou6 ptr4icomllonente, respectiv pastd / pasti gi lichid / pulbere sau pasti, se face, in principirl in propodie del/l' dar variatriile "t"tli.1-?stec poimerge pdna la 2/l in lavoarea uneia sau alteia din pi4i= Fa dr:cela eliberarea de radicali liberi care vor inigia polimerizarea riqi4,ik

7A j

I,

I,t

I'i

I'

Capitolul 3 - Maleiale resktura.toore fit estetica dentard

Radicalii liberi genera;i de sistemul de inifiere, se ciocnesc de dublele leglnri C-C ale

monomerului gi se leagi de un electron al dublei legituri, lisind celilalt electron liber- Aslfel, mole-

cula de monomer devine radical liber gi procesul continui-

in compozitele cu iniliere chimici reaclia este relativ rrniformd in tot volumul materialului;

totugi, o mzre parte din grupirile metacrilat rimdn nepolimerizate chiar dupl citeva ore.polimerizarea este itrcetinird in prezen{a oxigenului care este absorbit de radicalii liberi- Orice

riginl care vine in contact cu aerul in timpu! polimerizdrii, va dezvolta un slrat de suprafali nepolime-

rizar daturit.i difrrziunii oxigenului tn lichidul rlqinii. Acesi str-al nepolinerizat de suprafa{tr, e mai sub-

1ire la compozitele fotopolimerizate decit la cels activate chimic-Viteza de polimerizare, timpul de lucru $i rezistenla compozitului depind de:

tipul gi cantitatea de stabilizator gi inhibitor, precum qi raporful dintre ele;

- raportul POB/amin[;

- tipul de monomer gi de umpluturd anorganicA;

- temperatura mediului arnbiant in momenful polimeriztrrii'

Acest tip de polimerizare are avantajul c[:

- nu necesiti aparaturi speciali;

- asigur[ polimerizarea uniformi independent de grosimea strahrlui de compozit-

Dezavantajele sunt:

- instabilitate cromatici datoritl reac{iei dintre anina terfiara 9i peroxid;

timp de lucru relativ scurt $i timp de modelare limitat (2-3 minute);

- inglobarea de aer in timpul prepardrii materialului;

- culoare ueornogenl daci ceie doui clmponente (paste) nu au aceeagi culoare 9i nu au fost

amestecxte corect;

- biocomgiatibilitate limitatl daroriti toxicitilii aminelor pentru tesutul pulpar;

- firlarea incorecti poategenera goluri in masa matedalului restaurator;

- prelucrarea mecanictr, nnirure,a qi lustruirea restauraliei pot determina aparilia unor suprafe;e

rrrgDase rwponsablle de inc.4ificlrile ,J* culoa;-e uitedoeie gi acumularea de placi bacterianf'

3.1.2.2. SISTEMUL DE ACTIVARE A ?OLIMERIZIRII PRIN RADIATII

{FOTOPOLIMERTZARE}

Radiafiile care pot deiermina aeti.rarea fotopolimerizlrii pot fi:'

F incoerente

- radiatii ultraviolete;

- radia[ii vizibile.

F radia[ii coerente (later).

.//i. 1.2. Z. I.,hb I rugrpes ppLrMERrzARrr pRrN R4DIATI I INCfl.E 3:NrE ULTBAW0LETE

Radia{iile ultraviolete ca sistem de iniliere a fotopolirnerizlrii au constitui! prirnul siskm uti-

lizat la inceputul anilor I970.

Faza oryanici a eompozitelor fotopolimerizabile cu ajutorul radialiilor ultradolete conlinea in pm-

podie de 2% un fotosensibilizator, de regul6 eterul metilic sau etilic al benzoinei- La iradierea matedalului

cu radialii ultravioletg cu lungime de undd de 265 nm fumizate de o lampi specialtr' fotosensibiliz8torul

absoarbe radialiile ultraviolete qi se <iescompune in radicaii iiberi ce vor iniiia poiimerizarea moncmerilct:

Ct rnpozitele cu acesr sistem de iniliere al polirnerizdrii sunt livrate sub forrni Ce pastl unictr,

introdusl intr-o seringl. Avantajele 1or suni:

- o mai bunl stabilitate cromaticb daroriti absen]ei aminei terfiare;

- timp nelimitat pentnr aplicarea gi modelarea materia_iuiui restauraior;

- duritate crescutd a restauraliei;

Maiana Brdndusa Fopo - Estetica in odontoterapia restsrrraroqte

- manipulare ugoarl;polimerizarea fiind completi in 2o-30 socunde, toxicitatea materialului compozit asuprapulpei dentare este scizuti.

Dezavantajele fin de proprietilile razelor ultraviolele care:_ surt nocive pentru retinl gi tegrunent;

- nu trec prin perelii de smal! d.eterminsnd o polimerizare insuficienti a matedaltrlui com-pozit tn aceste zone, sub perefii de sma!;_ au putere mici depenetrare, maxim 1,5 mm;- polimerizar€a rue loc doar atdra timp c6t aclioneaztr sursa de rumini;- nu poate fi utilizati la materiale compozite cu microumpluturi deoarecg datcriti dimensi-unilor rnici ale particulelor; radiafia itraviolettr ,r-dirp.rr"*tr foarte mult sc{z6ndu-i as'-fel penerrabilitatea.

3"1"2'2'2' rNtryzntt P,LIMEN,INI pRrN RADarrr LI'MIN,A*E IN,*E*ENTE, t* spzcrnutWZIBIL

].a acest tip de ini;iere a fotopolimeri3lrii, lampa de u.v. a fost irlocuittr cu c !amp6 cu filtrr:triplu" care fiirnizeazi o radia$e "u

t r-ogi*. de undl inr€ 420-450 nln; deci in dome,niul lungimii deundi vizibile (400-800 nrn). sursa ce tririna a fost la ior"pot * bec halogea de T5-150 wRtrEinile compozite activate cu lumini vizibiltr au un sistem de activare bicornponent, formatdin dicetoni {camforchinond gi cetone aromatice) gi o amini terfiari- Dicetona fotosensibitizanti" deobieei cannforc ino4I, absoa*e energia radiant{ lu i.rngimea Je un<ii de cca. 470 nrn (lnninn ahas-ro ri tece ?n stare de excitare' La-momeunrl oporh'- de excitarg dicetona se combiu[ cu amina

[f;ffffi#1}r1'uillt:. oponrn care se desdmpuae, ",, "lib"*ro

de radicari tiberi ei acesria vor

pann ll eare pstmnde lumina este foarte importanttr gi ea depinde de o serie defactori' o mare parte a r{ginii rtrrryasi neactivata ini;ial de a4iunea huninii, in momentul prizei varrmflne nepolimerizati' Polirnerizilrea nu este nicio'dana uo,'pl.ie, o rnare parte a gnrptrrilor metacr'atrlmdnind nepolimeri"ate ch'i':r dup-4 cdte',a cre. cu c6t gradur dc;rolimerizai-e tr,,--.: r,:l: ririi, ir.i, cr: ai€tproprietiiire fi icv ale co;npuzitulur sunt mai stabile.Gradul de conversie al dubtelor legituri c-c ale msnomerurui la 0,2 mm sub suprafa;a rmuicompozit fotopolimerizabil optim este de 44-75olo deci, *oilot"" de metacrilat nepolimerizat e de25-560/o gi ea depinde de concentra;ia diferililor monorneri. O eonversie mai mare face sd creasctr con-tracfia de polinerizare'. Dublele legrturi rtrmase la

""pJ*r l""t"aor dup6 fotopolimerizarea inigialtrdevin neutilisabile b 24 ore p"ot.u"rliifou*ie legliur.r.Timpul de injumitrfire al radicalilor lib-eri

{rnagi, potenlial reacrivi, este de numai 30-50 deore' ceea ce inseamni c[ majoritatea reaogiilor *"-uo to. ioii*gor *u*ismului de prizi qi conrracfia

ffiff:#:::#ljt.a loc in primele secunde in rimput i'otopolimerizlrii ei se eonnpleteaza ?n

sursa de luminl influon]eazd adincimea polimerizIrii $ gredBl de convenie al monomerilor,Lampa euhalogen' folosind "

t*tte incanae-scerrtl^a edreitemp*rru.r la nivelnl becului atinge 400"c,face ca nurnai l0% dh energia produsi Jfie utilizate puoto'"Jsia de radialii vizibile. Ace$t lucru adeterrrinat initrierea uno: cer:etrri pentru g:nIT yorie,opr ."* ,e o inlocuiasctr pe aceasta. Astfe!cercetitorii,iaponezi au intr$dus rimpi cu iioa" tEo *r" u,, uo**qiul "r,asigur{ o ad$acime mai mare de potrimerizare;

- rearizeaze -ud

grad sporit de conversie a monomer'or rezitiuali;- nu ernit radiafii ultraviolete;- au o acliunerapidtr (20_40 secunde);

au putere mare de penetrare (2_2,5 nrm).Lung'mile de undr als ecestor radiaiii ernise de iEmpiie cu {iorie LED sunt de 420-550 nm.

72. " -:''?

.

ItIII

lr

lillII

I,I,

,tI

I:

I,l

lr:l

Ir-I

li

Capitolwl 3 - Materiale restaur$oare tn estetica dentard

Un alt tip ds sursi de lumini folosita pentru fotopolimerizare 6ste acela al llrnpilor tip Trilightcare oferd posibilitatea varia{iei luminoase permipnd astfel modelarea desfsguririi prizei materialuluicompozit gi contracliei consecutive acesteia- Existi astfel posibilitatea realizirii unei intensit[1i lrrmi-noase mai reduse, medie sau standard-

Dc asemenea, se cunosc ari sursele luminoase de rnare putsre, cu frecve4a in sistEm strobo-scopic (descircare electrici ?n xenon, plasmi), ce permit fotopolimerizilrea aproape instanianee (3-5minute), eliminind astfel contraclia de prizi gi reduc6nd timpulde lucru. Totugi, sursele de lurrini maiprrternice, croscfurd vilez.a de pollmerizare, vor ducc !a o cantitate mai mare de monc.mer liberi.

Avantajele fotopalineriziirii prin radi ef i vizibile sunt:

- polirnerizarea se face in profrrnzime (2-3 mm);penetreaztr lesuturile dure dentare;

- tirnpul de prizi a[ matedalului este de 2&30 de secunde;

- suprafala restauraliei este netedi, fbrtr porozitSfl;

- priza completi elimini toxicitatea materialului restaurator pentru pulpa dentari;

- confer,i stabilitate coloristici mare.

3.i.2.2.3. gllblnurznna ForopoLrMERrziurr pRtN RADTATTT IIERENTE wTETBILE TIp LAnER

LaIerul este un generator de luminl cuantici, ce perrnite amplificarea luminii prin stirnulareaemisiei de radialii coerente (la care toli fotonii sunt in aceeagi fazl 9i rnerg ?n aceeagi direclie), cu lurni-nozitate ridicattr, densitate energetici inaltS, monocrornaticl qi care pot fi direelionate strict.

Laserii au o paleti largi de aplicalii in stomatologie. in ultimul timp gtrsindu-gi utilitatea gi infotopolimerizarea materialelor compozite- Astfel, laserii cu Argon srnt folosifi in polimerizarea com-pozitelorde mai bine de 5 ani gi prezinti avantaje certe fafi de polimeriz.uea conyerlfionall ln sersnl ci:

- Lampa cu raze laser se apiici pe stralrrl de compozil o pericat',i de timp mai sewfil (10

secunde) in loc de 20-40 secunde cit este necesar penlru himina viziuili ccerenilSe reduce timpul de luegr gi creg{e confornrl paci€ritului;

- Are ponetla'uilitate de 5-6 nun; se reeornandl totugi polimerizarea in straturi de 2 mm com-pozit tira3 de l0 secundeper strat;

- Asiguri un grad inait de policreriza'e, imbuntrtilind calltliile mecerlice aie coinpozitniui;

- Cantitatea de monomer rezidual este mai micd, efectul g,ulpo-loxic mai mic.

Primul timp in procesul de fotopolimerizere este inifier€a tbtoreduefia camfor chinonei eale

deelanqeazi fomrarE de radicali liberi care vor acliona cu noi molecule de monomer realizAnd pmpagarea

polimedzirii. Reacfia se repetd mercu pdntr se iat6lnesc doi radicali liberi (terminarea polinaeri:drii).

Aparatele laser utilizate in procesul de fotopolimerizare au gi alte avantaje:

- sunt uqor de manewat;

- sunt programabile;

- sunt ergonomice;

- suni relali'r mici;

- folosesc curent electric de 2?0 V(sau, I l0 V), iar penFru rlcire foloiesc api sau aer;

- permit regtarea intensitalii luminii;

- au senrnal sonor gilsau vizual ca anrmjtr timpul expunerii;

- au piesa de rnAnl cu doschidsra de 12 rnna, nufi]eioess accesan'i u.tile in zonele mai greu

accesibile;

- reduc hipenensibilitatea postoperatorie.

Tohrgi, datariti prefului mare de cost al aparatului care atrege dupi sine $i creqterca pr€plui de

cost al realizlrii restaura]iei, datoriti fapn rl.*i ctr necesitl aparaturi speciali gi person*l ealificet tr{ecumqi mijloace de proteclie suplinrenta"e;/c:ttm pacient, rnedic, asisle.uti medicall, deccarndnth ac# tipde aparat se utilizeaztr in fotopolimenzarea materialelor compozite desrul de puiin.

:iriI'It

l:',i

f*3

I3

I'=

I

I€

t=II=-r.-

IE

I==I

I

CI-==

I-

II-

I

?3

It{oriana Brdndusa Popa - Esletico in odontoteropia reslsrnaloare

3"T"2"3" INITIEREA POLIMERIZ,LRII CA AJIJTORUL ANOR SISTEME CUDUBL{ ACTII/ARE

Aceste sisteme de ini;iere a polimerizirii materialelor compozite au un sistem de inifiere prinfotopolimerizare gi chimic, iar materialul .se,,prezinti *c.ub ,f$rrrra, a, rJouipaste-, Eotoactivare" uq;*apclirnerizarea, iar activarea chimici o contiru[ gi completeaztr reac{ia oe irize.Acest tip de compozite dual.,polrsrerizabile-'au..cp,trn:t 'datorit6"-f,rytrrhri.cd limpul ,depolirnerizare este scurt la compozitele cu iniliere chimicd a polimeriz{rii, precum gi faptului cd, ?n tim-pul preparlrii materialului restaurator (pastei), se remarci o .r.gr"r" continutr a vascoiiaEii acesteia.

helungirea timpului de lucru se obline prin inilierea foto a polimerizirii; de asemenea, acestsistem elimini inconvenientul persisten;ei in profun zimeaeompozituiui fotopolimerizabil a unor zonerrmase nepolimerizate, polimerizarea acestor zone fiind asigurati de sistemul de iniliere chirnici.

3"I.3. y ) YnovRrETATrLu nAgwn oR coupo T.ITE

Proprietilile raginilor compozite depind de o serie de factori precum:

- tlpul mabicei, a rtrEinitor fazei organice;- dimensiunea gi compozilia particulelor de umpluhntr ale fazei minerale;

tipul gi cantitatea agentului de cuplare silanic.

3"r"3.r. PRoPRTETITTLE MECANTCE

?,L?.IJ, IlL,tntrEeUnttatea de misuri pentru duritatea suprafelei rlqinii compozite este indicele Knapp.Acestadiferi in tunc1ie de tipul de maiegial compozit. Astfel, la .ur"ridi.;;;;;;r" * J"J*-pr"turn 9ila cele hibride, indicele Knopp este de 35-65 kglmm2, pe cdnd la cele cu microumpluturs este de doar

18-30 kg/mm2. Dutitat"a restauraliei depinde gi de grl,iul d* pstf,;;s;,rre $i fl p;.ite fi cr+scr,iii juJ-4%opnntr* polimerizare adilionaltr, dupi adaptarea ocluzali gi finisarea r*rtu,r*1i"i.3.1.3.1.2. RczrsrexTe LA uztrv.tr

Materialele de restauralie trebuie si prezinle o rezistenld la uzuri egall cu a smalgului din Tensrestaurati. Riginile compozite uu o uzure complexi:

= o degradare chimici, hidrolirictr a componentelor sale- o degradare fizici a suprafelei,.stu,r*;iilo,

Degradarea fizic| arestauraliei la nivelul suprafelei sale este determinattr de doi factori:

- abraziunea,

- oboseala materialului restaurator asociattr cu strssul intermitent la care este supus in timpulproceselor de masticalie.

Aceasti uzur[ se asociazi cu o asPn:€ a suprafepi restauraliei datorati parfial (la compozitelecu microumpluturr) zgflrierii compozitului qipierderu particulelor de suprafh.fi gi daiori.ri fricfiunii (iacompozitele cu macroumpluzuri), ducind la o pierderade substanf[ verticali importanti, neomogeni.

^r- ., .,.:"^::1,:*l1e expuse unor forte masticatorii mari apar microfisuri atit la suprafaia resrauralieii,iii vi siio paiTiculeie de rliasroumpiunrrd.

Important[ este gi uzura smalgului dinfilor antagoniqti care depinde de tipul de compozit uti-lizat' cu catparticulele de umpluturi sunt mai mari ,o url, u^*iup*r.1ei cornpozitului este mai maregi rrzura dinlilor antagonisti mai importantl.compozitele cu particule de cua4 dzu c ',:zur[ mai importanii smaiiuiui <iinliior antagonigridecdt cele cu bariu, staniu sau alte materiaie de umpluturi - .::

74

IIIIIIl.

I

llllllljl:

l:

Ili

l,

lj

I,

l,

-it,

Ir

I

Capitolul 3 - ]vlateriale restaurataare in estetica dentara

Fenomenul de oboseald a materialului cornpozit determinl compromiterea reslauraliei, cuaparifia de fisuri in matricea organici, ca urnare a solicitlrilor masticatorii. in interiorul materialuluide restauralie se produc modificiri ce nu sunt vizibile cu ochiul liber gi care rnobilizeaztr particulele deumpluturtr gi submineaztr integritatca restauraliei prin aparilia de fisuri.

3.1.3.1.3. Moourut DE ELASwSTTATE

Modulul de elasticitate indici rigiditatea rnaterialului de restaura{ie gi este mtrsurat in GPa. Eldifertr in raDcit cu tipul materialului compozir astfel:

compozitele cu microumpluturi au modulul de elasticitate de 4-8 Gpa;compozitele cu macroumpluturi gi cele hibride au un modul de elasticirate de 8-19 GPa

Cu cit cantitatea de umpluturd este mai mare cu at6t rigiditatea compozitului este mai mare,asemdndtoare cu cea a dentinei (18,5 GPa ), dar mai mici decdt a smalgului (82,5 GPa). Materialele derestauralie cu un modul de elasticitate mic se deformeazl u$or sub acliunea fo4elor de masticalie pu-ternice, de aceea trebuie folosite materiale compozite cu modul de elasticitate ridica! cu o valoareapropiati de cea a dentinei, rnai ales in restaurarea dinlilor laterali,

3.1.3.1.4. RtnsreuTaEste proprietatea fizictr care se referi la rezislenla materialului compozit la compresiune qi

tractiune. Ea este inferioari materialelorde restauralie metalice (amalgame)- Rezistenla la compresiuneeste mai mare decdt cea la fracliune, fdrd implicalii clinice deosebite.

Rezistenfa la fracturi este importanti gi ea se referi la energianecesari pentru apropaga o frac-tura in masa materialului compozit. Dup6 priza finald a materialului, apar in masa restauralieimicrofisuri care pot duce in timp la fracturi, mai ales in zonele de miniml rezistenli- Cu cit cantitateade umpluturtr este rnai mare gi particulele au dimensiuni mai mari, cu atit rezistenla la frlcturtr a com-pozitelor este mai maie, astfel:

- cornpozitele cu microumplutnri au rezistenia la frachrrd de A,7-1,2 MN/m2;

- compozitele cu macroumpluturi qi cele iiibride au o rezistentl ]a fracturi de l$-2 MN/rn2.

Rezis;snga la {iaciuri scade iri tirnp in mediui brical riatoritE absorblier apei gi Cegradbrii frzice.

3.1.3.2. PROFRTET,4TILE FIZTCE

i.1.3.2.1. Coencruvrvt DE Dnr-4TARE TERrvrclLa rtrginile compozite, coeficientul de dilatare termictr este mult mai mare decdt cel al dentinei,

acest lucru avAnd o irnportanli clinictr deosebita- Astfel:

- coefrcientul de dilatare termici al dentinei este 8 x l0 6"C;

- coeficientul de dilatare tennici al smalplui este I I x 1f6 "C;- coeficientul de dilatare tennic-i al compozitslor conven{ionale cu macroumplutu:ra gi hi-

bride este 30 x t0-6- 40 x l0-6"C;

- coeficientul de dilatare termici al compozitelorcu microumplubr[ esle 40x 10{-70x t0a"C.

Acest coeficient de diiatare termicl face ca, la modificirile de i'C ale temperaturii, :estaurali-ile de compozii si-gi modifice dimensiunile de 3 ori mai muit <iecdt dinteie, gi eianpeiiatea inchideriimarginale se altereazi.

Difuzibilitatea termicl a materialului arati capacitatea acestuia de a reactiona la stimulii ter-mici ternporari existenli in cavitatea bucal6. Ea stopeaztr trensmiterea varialirlor iermice din mediulbucal spre pulpa dentari.

-III

I,:

t;:a

-!I

I?:!

r_=I

t=-

t-;I;l_:i

I_eIr-=

,=

EI

-.-I-=

I--.?

l=

l=

s-

fI,

Maiena Br&ndtqa Fopa - Estatbt in odontoterapia restauratoor€

3.1"3"2"2. RaarcspecnettePentru materiarere compozite obfinerea radioopacitilii necesiti:

- Utilizarea rmor monomeri ce contin brom, iod-. utilizarea umpiuturilor aoorganice radioopace cum ar fi sulfa'tul de baritL wolftamahrl decalciu, fluorurile lantanideior,3rd'ins} *onin"e propiiertrsle it$-lriilor compozite. $e maipoate utiliza trifluorura de yrerbiu, zirconiu.

Radioopacitatea compozitelor este foarte importanti ea permi$nd clinicienilor si depistezecamile secundare ce apar mai ales la nivelul restauratiilor proxirnale, Ia marginea gingivaltr a accstora.Radioopacitatea se misoari prin comparalie cu alurniniuril " "rort*tr in rnediul hidric-

3.1.3.2.3. Awoxnw ApEr lr soLUBrarATEAR^[ginile compozite reacfioneazi in mediul bucal prin absorbgie de api. Acessti aptr absorbittrmodifictrpropriertr$le fizice gi mecanice ale restaurafiei in sens negariv, al alterrrii loa datoritr scindiriihidrolitice a silanului de umpluturi. De asemenea, duce la prelungirea duratei po,limeriztrrii deci a ten-sirmil,or de contracfie.

Absorbiia "t*nTi l.t upe petrtru o srptimantr admisd de specificalia ADA e de 1,7 r*gfcmz,iar sahrarea se produce dupl2_5 zile.

R6giaile cu microumpluhrri su o absorblie mai mare a apei, de 1,5-2 mg/cm2 pe cand cele hib-ride 9i conven{ionale au un indice de absorblie al apei de 1,1 mglcmzdatorittr volumului mai mare deprocent de rrSini. rvre'rrurl

o cantitate iimitatn de apr absorbitl e.benefici obtura;iilor mari gi aceasta pentnr cd ea va com-pensa ink-o oarecare lesur[ contracfia de prizi.

Dupd polimerizarea completd a riginii cornpozitg solubiritatea acesteia to ap6 csle relativ-ocnzu4 de Q0 l -0,06 ;ng/crn2.

Absorb;ia apei Ei selubi*ratea rdrginilcr ccmpezite depind dc:

- Tipul gi eantitatea de ilooor,ne" de bazi.gi diluanli. RA$inil€ bazare pe uDMe au tendinfdmai micl de absorblie gi -"olutilitate nai n.ic,]:- Este invers proporlionali cu cantitatea $s ,mpluturtr a rrginii. Cu cfit procentul de umplu-hr[ este mai mic, eu at0t absorblia de api este maisrescuttr.- Gradut de pclinerizare' cu ctt rnonornerii reziduali sunt in cantitate mai mare cu at6t cregtegi solubilitatea.rrginii, m timp de polimerizare redus cu zsq/o facesi ereasctr absorblia de2 ori,'iar solubilitatea ae q_g ori.- Int:ractiun"ld.tT|* rrronomcr gi particulele de umpluturi;- Gradul de solubilitate al moleculelor, cea *ui pugii li*omr fiind TEGDMA.- cornpozi;ia salivei, vascozitatea ei.

Luvv't,^,

3.1.3.2.4. DEaR4DAuEA In anuut BvcALIn tin'rp' in rnediul bucal se prooo*.ro qroces de degradarc al compoeitului chiar dacd aces-

ffJ-illt#,t1t:'de masticarie ci doar varialiilor "hi*;";;l;rrr. -I";;il;;",

de degra-

- Grup'Irile metacrilat nereaefonate,.rirnase dupi potimerizare eare degraddndu-se mairepedg pot fi extrase din rnasa raginii;* Degrada*1-hi$li'i-.i a bariului qi strron;iului ce poare duce la aparilia unei presiuni laiarorhfa r*lin#umpiuftiri yi in consecing ia aparifia de microfisrui;- Apa sau atacul chimic, ca Ei variatiile termice ducin tinip la cedarea af@trrlui silanic de cuplane.

ItIIIIIIIIllt

lj

II

l:I

l,

t76

I'j

t'l{

Capinlul 3 - bfateriale restaurotoare in estetica dentqrd

3.1.3.2.5. Srasiltrerpe coLoNSTrcARestaurafile compozite suferl ?n timp, in mediul bucal, o modificare a culorii. Aceasta apare

datoritd unor cauze:

- extinseci.

- intrinseci;

- o combinalie infre acestea.

Coloraiiile extrinseci sunt determinate de alimente precum: ceaiul, Coca{ola, cofeina giaceasta prin absorblia maximd de api care are loc in primele 7-10 zile drrpd inserarea rnaterialuluirestaurator in preparalie- ?nainte de potimerizarea cornpleti, ele pot ptrtrunde 3-5 pm in ma$a cornpo-zitului ducand Ia colorarea acesruia_

Porozitatea sau rugozitatea suprafelelor restauraliilor devin in timp favorabile coloririi compo-zitului, datoritd alimentelor dar gi bacteriilor cromogene din placa bacteriani" ce au o suprafafl priebiclde depunere. Cu cdt polimerizarea este rnai deficitarii, cu at6t ac€ste doui defbcte sust mai importanre.

Coloraliile intrinseci se datore.sc oxidirii arninelor in exces in sistemul de iniliore chinrie[ apolimeriztrrii gi in l-3 ani apare o ingtrlbenire a restaurafiei.

La compozitele fotopolimerizabile se observi o deschidere a culorii gi cregterea nmshridit5liicare se accenfueazi in2448 ore, datoritl probabil descompuuerii carnforchinsnei- Ele, pe tsrmen h:ngsnnt stabile coloristic daci polirnerizzreil a fost f6cut[ corect.

3. I. 3. 2. 6- L\? toNrpACTL4 nE perxdERrzAEE

In timpul polimerizirii, rtr$nile compozite suferi un proces de contracfie de polimerizare careafecteazd foarte mult legtrrura la interfala dinte/restauratie.

Pentru compozitele convenlionale, conrrac{ia vclumetric6 este de l}-2iyc, ca gi pentru cam-pozitele hibride, pecind pentnr compozitele cu rnicroumpluturi contractia de polimerizare are valoricuprin se i*re 20-Z5o/o -

La compozitele fotopolinirizabile, cam 609o din contrac{ia totali are }oc in primul mirut defotoini{iere qi prelungirea timpului de activare nu duce la c"e$terea contracfioi totale. Contracfia aces-tor raateriaie este centrifugd, spre sursa de lurnini, €ra este aceca c6 tinde *6 indepirteze rtrgina cleperelii restauraliei.

I-a compozitele polimerizate cbimic, contraclia de polirnerizare este mai lenttr" spre centnrilrestat[atiei, ceea ce,determind un stres rnai sclzut la interfafa restaurali€/preparafrq cu o oarecare con-cavitale a suprafefoi libere a restaurafiei.

Contraciia de polirnerizare are impact asuprx adaptnrii restauraliei la perelii preporafiei, atit acelor din dentintr cdt gi a celor de sura[1.

Intirirea materialutrui de restaura{ie duce la aparilia tle tensiuni de contraclie cu o vrlo*rc de2,4-7,3, qi acestea se pot matorializa prin fisuri in srnaltr, rnai ales in l/3 medic qi cervicali a dintelui,fracturi ale perelilor cavitS;ii. Cu cit volumul restaurafiei este mai rnars cu atit posibilitatea produceriifisurilor este mai rnare-

in urma cercet6rilor efectuate cu privire la contraclia de prizi se poate conchidectr:

- Contraclia de polimerizare este direct proportionall cu vol+rnul de ri4inl polirnerizati;

- Forga de eontraclie se opun€ fo4elcr de adeziune ale r\inii gi poate duce la nricrofisuri,goluri de aer;

- Prin contraclia rnaterialului restaurator pot s[ apari msdificlri ale dirnensiunii intercuspidicae;Cr: cit res'taura|la este mai ccmplexi cu aiAt tensirmile de coctraciie s'.iBt mai man;Contraclia de polimeriztre Ere dr-ept consecintl coloralia rnarginaltr, la interfala prepa-ralie / rcstaumlie pi aparilia unei sensibilidli postrestaurative a dintelui.

II

t

liI

:

t;I

.E

r=l.a

I€

I=

II

l€

IGGr-

tz

r=I

.=

t=-G

G

Ii==

l=I

:

f=I

^74tt

fulaiana Brdndusa Popa - Estetica in odontaterapis restaurstosre

Datoriti consecin{elor detenxinate de contracfia de polim enzare,au ap5rut o serie de studii ceurrnhrcsc sI realizeze rigini diacrilicc fdri contracfie de polimerizare. S-au utilizat in acest scopcftcriFu$i biciclici gi o polimerizue c\desfacerea inelelor arolatice. Astfel de monomeri biciclici sunt:

- Spiro-orto-carbonalii (SoC) cei mai studiali monomeri biciclici, care determini o polimerizareaproape neutrd din punct de vedere volumetric ai dublarea adeziunii la smalful gralat aoiC;

- Spiro-orto-esterii;

- Bicicloketal-lactonele;

- Trioxibiciclo-ocranii.

Alti clasil de monomeri ce conferi contraclie de polirnerizare mai micr este cea a oxibis-metacrilatului la care s-a observat o reducere a contracliei de polimerizare cu 3040o/ofafl de cea adimetaerilatului folosit frecvenl in fazaorganictr a riginiior compozite-\

3.r.3.3, cty',pRopRlEriyu BIOLOGTCE

Rispuusul pulpar la materialele compozite esle foarte greu de apreciat gi mai ales este dificilde diferenliat efectul produs de elementele componente ale rtrqinilor compozitq in f.inciprt al fazeiorganice, de efecnrl profus dc manoperele rerapeutice de realizare a preparatiilor, efectele percol1iimarginale gi reacliile pulpare determinate de miegi evolu;ia procesului carios. Tohrgi, studiile de cito-toxicitate arat{ ci ti$inle conpozite polimerizate pot induce iritalii pulpare *ini*", reversibile lanivelul lesutului pulpar. Toxicitatea lorie poate pune pe seama existengei monomerilor nepolimeriza;i,existenti in masa restauratiei dar gi a complexel-or u"tin" ae suprafagl formate intre componentele cugreuiraie moiecularr scizuii aie sistemeior cie inigiere fotopolimerizabile.

Dactr restaurafia este voluminoasi, rEgina pout" ,i*aoe nepolimerizati" daci este aplicati incaviti[i profirndg direct pe canaliculele dentinare deschise gi toxicitatea sa asupnr t"*tuI;#..-lp*;fi mai mare' De asemenea, rtrginile poiimerizate incomplet, mai ales sele cu conlinut scizut de umplu-tu4 par a fi iriante pentru fesuturile gingivale- i" r**i;;iu-rui de fluor in aceste zone nu maiapare rezistenli la formarea plicii$acteriene astfel incdt, orice rugozitate sau porozitate a materiatuluirestaurator va determina acumularea de plactr bacterianl car", la"randul s6u, va accsntua gi rnai mult:ftatr r i::rgivali deja existenti_Gravarea acidi a dentinei nu determinl prin ea insiqi o inflamafie a pulpei dentaie pi aceastapef,tru-ci acizii nu ajung la fesutul pulpar, dar gravarea indeptrrteaztr sfrahrl de detritus dentinarrema-nent (DDR) 9i deschide canaliculele dintinare permildnd *rrrt * n*-;d,tu il;fli dentinare 9idetermindad umiditatea crescuti a suprafelei dentinare.Microfisurile marginale apirute ulterior vor permite accesul florei microbiene la pulpl gi iri-tafii pulpare conseculivqin situalia in care plega deniinartr ce va prin:i resrauraiia de raqinn compozitduu va fi supusi procesului de hibridizare, pmces care produce o buni sigilare mmginali dar gi sigilareacanaliculelor dentinare ce au fost supuse irocesurui de gravare acidtr-O alti consecinli negativi p*

"*i o poate avea o rtrgini compozittr fotopolimeri zabil|este iri-tafia pe care lnmina lir.vaCIare a fotopolimeriz{rii o poate produce asuprir retinei, pdntr-o expunereprehmgiti a ochiului la lumina vizibiH de 470 o*. o" *"ri.o"4 lwnina poate produce o creqtere atemperahrrii lqcale cu 0,5-l0oc printr-un shat de dentini de l-2mrn grosime gi asffel poate duce laafectarea gesutului conjrmctiv pulpar.

Lirmina activatoare cu radialii ultraviolere poate si produtr leziuni ale epidermei pacienfuluisau a medifirlui, de aceeaj uiilizarea idmpii producitoare de raaiagi ultraviolete kebuie si fie fllcurtr cufoarte mare atsnlie. Din fericire, utilizarea sa nu mai este de actualitate.

IIIIII

IIItII

78

tIIII.i

l:IIiiir

I-I

:=E

r-=

Ii=r=

I=

Ir==t;l-

I:i

I=

r=I=

I=

-lI

I,:r:

I=

T

=t

=I=

I :l=I

.=

Gt

Capilolul 3 - fulaterlale restauratoare in estetica dentani

3.2. CIMENTURILE IONOMERI DB STICLA (CIS)

Acum 33 de ani, intr-un laborator guvernamental condus de farmacistul A.D.Wilson (citat deESPE) a fost realizattr cu succes sticla pe bazi de silicafi gi acid poliacrilic. Ea a fost inregistrattr capaient in Marea Britanie in 1969 ti a devenit cunoscuti sub denumirea de ionomeri de sticli {sticti +polimei ionic). Crr'rcetiriie in acest dorreniu au porr.it de la necesitatea de perfeclionare a cimenrurilorsilicat, ce reprezentau la acea dati principalul material de restaurare fizionomictr a din{ilor anteriori.Lipsa lor de aderare la slructurile dure dentare, cerea realizarea unor preparalii carg conforrn principi-ilor lui Black, determinau un sacrificiu impo*ant de lesuturi Centare. Pe de alti parte, se cunogtea efec-rul lor toxic asupra pulpei dentare qi modificlrile aspectului coloristic in timp- Aceste neajunsuri auconstifuit tot atatea motive pentru inilierea unor cerceteri menite si inldture ineonvenientele acestuimaterial fizionomic de restaurare, dar str pistreze qi si imbuntrtdleasci proprietilile sale favorabile-Astfel au aptrrut cimenturile ionomeri de sticltr.

Materiale moderne, utilizate in restaurtrrile coronare ale din{ilor, au fost introduse in practicasiomatoiogici in prima lor formi de Wiison gi Kent (citali de Cheriea) ( I I ). De la aparilia lor pe piaflau suferit multiple imbunitiliri devenind azi un material foarte important in odontot€rapia restaura-toare gi nu numai.

3.2.1. ^Gv Cr.qsrricAnr,q CTMENTURTLoR roNoMERr DE sTICLA'))'

Cimenturiie ionorneri de sticli s-au afimrat in ultimii ani tot mai mult in domeniul tratBme.ntu-lui restauratoq medicii stomatologi au cipitat experienli clinietr in ceea ce privegte tehnica de aplicareqi a beneficiilor pe care le aduc. Domeniul de aplicare al glassionomeriloi a fost lirgit, materialele dcfi;stxurare au fost urmate de cimeituri, materiale pentnr obturalii de baz}, penffu sigiliri, au aperutmaieriale cu vAscozitate cresculd, fotopolimerizabile, astfel ?ncf;t azr dispunem i1e o n:are varietate cli-nici de cimeitFrri ior,orneri ,je .tici6. Acegtia pot fi grupali, in runciie de mai muili p*rarr:rtri, asttel:

F Dupn utilizarea lor suut:

- cimenruri ionomeri de sticlb pentru cimentarea lucrlrilor protetice; .

- cimenluri ionorneri de sticli pentru restauralii coronare indicate in:-) restaurarea leziunilor cervicale de etiologie cerioasf, sau necarioestr;

-+ tratamentul cariilar radiculare;-+ restaurdri ocluzale minir:ral invazive;

-> restaurlri proximaie rnininnal invazive tip- tunel;- cavitate in galerie (in 9an1).

-+ restaur[ri provizorii {de urgenfl sau de agteptare);

-) restaurarea dinlilor temporari:-+ reconstituiri coronare in scop protetic;-+ obturalii apicale retrograde.

- cimenturi ionomeri de sticld pentru--+ obtpralii de bazi

- tehnica sandwich clasici;- tehnica sandwich deschisl.

--+ ca lineri- autopoiimerizabili;

f'-.^-^l:-^i-^L:t:- IUtUPuIllilYtIZaUlrt.

79

Maiana Brdndusa Popa - Estetfus En odon ouFapia restouratoare

F Dupn compozigie chimictr sunt:

- CIS convenfionale bicomponente, pulbere-lichid;

- CIS anhidru;

- CIS fotopolimerizzbile;

- CIS cu adaos de pulberi meralis:.

} Dup[ mecanismul depizA:- autopolimerizabile;

- fotopolimerizabile.

D Dupi modul de prezentare:

- sistem bicomponent-+ oedozat;--+ in capsule dozate.

- sisbern anhidru dizolvat in-+ apl distilati;-+ acid tarric.

- sistcm monocomponent, fotopolimenzabi!.

3.2.2. Conmozrlre cmurcA dAG d^.

Din punct de -'edere chimic, cimennnrle ionornen de siicli srmt poliacrilafi mmplecgi sa-opolialche'nola;i rezultali in unna combindrii solufiei apoase a copolimerului acidului acrilic cu un sili-cat dublu de aluminiu gi calciu. Compozilia lar chimiil e pulin cunoscuti dar se gtie'cd ei conlin siliceqi fluorite in raport le iil,1 $i iot rvea !+ picpo:1i* de pani :; z3yo fluor-

3,2.2r- yrt ctuewrvru roNtoMEM DE STrCL.4 CONT.ENTTONALE

Cimeattrrile ionomeri de sticltr conven{ionale se prezinti sub forma bicomponenti:

P p*lbere, fou;;a dii, p;."iicu.; de slicii cu diemiirui de zli-j0 rrui- cai-e:

- la CIS d.e qrim{ generafie era o sticl} ternari de tip alwninosilicat potrialchenoic acid;- la cIS r,ioderne au o compozilie mai comprexi, eL mai congin:

+ fluoruri de aluminiu, calciu, nahiu care se adaug{ in scop:- cariopreventiv;- pentru c!-e$iorea rezisteniei rnecaoice;- sciderea gradului de transluciditate.

-+ particule de bariu, stronliu, lanthan gi o cantiak de corindon cu scopul de a lmbunitbgi:_ transparenia;

- opalescenfa;

- Uansluciditatea.

- la prima generalie de CIS este acidul poliacrilie;- la cirneEttrile moderne este constituit din acizi policarboxilici, aciei organicr, acidul poli-

acrilie oblinut din potimerizare fiind indispensa;il pentru legtrhrile clS-cu ;eeuhgile druedentare' Aceste molecule ale acidului determinf, direetpropo4ional, cregterea rezistenleidar;i a vf,scoziti-yi eir-nenttriui, ducin<i ia o ingreunare a reaiizirii amestecuiui lichi<i-pui-bere' La acizii ulilizafi ?n solulie apoastr se adatrgtr, penhu imbrmEtftirea cafitnfi lor fizice:+ acid itaconie sau maleic ce pemrit

o limirare a cregterii v6scozit{1ii cimenhrlui;- crest€ stabilitatea p+liaciziior in soiuiii apoase.

;

&0

IIIT

IIItI

l.

tr.

IIIIII

t',j

l';l

I':i

I',i

I'?

ii

Tr;3

r:=

f=-ii=-=

riF

rrri

I

I--i1::

tI

=

J,-=III

Capitolul 3 - Mateidr restauratoore in esreflce de,ttard

3.2.2.2.

-) acizi di gi tricarbaxilici (3-buten-1,2,3-rricarboxilic) pentru a crelre:- rez;stenla mecanicd final[;- reactivitatea cimentului;

aciditatca sa.

dar scade in acelagi timp legiturile CIS cu struchrile dure dentare.

-+ acid tartric (-10%) ce pernrire:- prclungirea timpului de lucru;- crelte viteza reac{ici de prizi.

CIMENTUM IONOMERI DE STICLI ANIIIDRE

Cimennrile ionomeri de sticli anhidre sunt varianta recenttr de CIS care prezinri acidul poli-carboxiiic sub forma doshidratati (liofilizat[), concentrat gi amestecat direct cu pu]berea Penkurealizarea cimentuiui se amesteci pulberea astfel ob;inuti cu apd distilati sau acizi (acid tartric). Acerstimaiar.sre va permite realizarea trnui ciment fcarte frn. utilizat pentr.u sigilare - cimentme (Chertea) (l l).

Cimeriurile ionorneri de sticli aulopolimerizabile fae pnzfr, prin inifiere aeidc-bazicd, acidulfiind reprezentat o'c electrolif qi baza de pulberea de sticlS- Prin aceast[ reac{ie a sistemelor bicompo-nente particulele de siieli sunt dizolvatg cu forrnarea unei solufii acide ortosilicici.

3.2.2.3. {,5CIMENTURI IONOIbTEwI DE STTCL,{ FOTOPOLTMERTZABTLE

C cucerire relativ recentE, o reprezinli cimennrrile ionomeri de sticltr care prezintl in plusfotoiniJiatori de polirnenzaie, asenninitori celor care se gbsesc ia r5ginile conapozite fbtopolimerizabilerezultdnd astfel un compus hibrid-

Cimenturile ionomeri de sticltr fotopolimerizabile pot fi:

- sistem bicomponent: pasti - tichid sau pasti - pastS;

- sistem rnbnoconnponent: past[.

Sistemele blcomponente poi fi

-- redozale;

- dozate (capsule).

Pulberea CIS foiopolimerizabile conline rur amestec de stiel[ fllrors-alurnino-si]icai, aeid tar-tric qi acid poliacrilic modifieat, iar tiehidul lor este o solulie apo.astr pe b*zi de HEMA, iniliatori so-

lubili pi activatori fotosensibili.Reacfia lor de prizL este dub][:

- o reactie chimicl clasicl tip acid-bazl, cu formarea unui gel poliacrilat;

- o reac{ie de formare a unui gel de silice (silicoge} care inttrregte qi leagtrpartieutele de stici[.

Aplicmea cimer,turilor ionomeri de sticlil in aceasti fomri cere rrult tirnp (10 minute) de hrerugi lasi gruplri metacriiat nepolimerizate; de ace€a, s-a rntrodus tm sistem tripolimerizabil, ce prezinttr

, o a treia reaclie de prizl rclativ rapidd, iniliatfi de un crtalizator. Ea perrnite d€zvoltmea unor prryri-et61i fizice optirne gi acolo unde lumina nu poate pXirBnde (Cberlea) (l l). Este o autopolirrerizare lainF.rneric a gnrpnuilor melacrilice ce se desflqoard ?ln 3 faze:

- Reaclia acid-bazi inifiattr in rnomenful ia care pulberea inffi in coatact cu liebidul gi cere

se poate derula gi la ir,rtrxieric;

- O reacgie attoiniliatl a radicalilor liberi metacrilici, iniliath lot <le contactul pulbcre-lichid;

- 0 reac{ie fotoiniliati a radicalilor liberi metacri}ici, declangati Ce lumina Empii de

fotopoiirnerizare. Ea produce fotopolimerizarea rnaterialului pAnb ln zona in care luminapoats peuetra materialul-

5t

Maiano Brdndusa Popa- Estetico tn odontotcrapio rests$stoare

{\3'2'2.4. Lu" CIMENTURI I0N0MERT DE SnICL,4 MhDTFICATE CIr pARTrcaLE. METALICECimenturile ionomeri de sticl[ modificate cu particule metalice reprezinth o alti variatti acimenturilor ionomeri de sticli, aptrrute din dorinfa codiinlie'iie a irfibunitaii unele din pmpri ettrlite fi-

zice ale CIS convenlionale, in principal rezistenla la abraziune- Acestea prezinti 2 categaii:Un sistem mixt, alctrtuit din sticlI de alumino-fluoro-silicat care reaclioneazi cu un acidacrilic ai formeaztr o matrice de siruri ce inconjoartr particulele de sticll nereaclionate ,ipulberea metalicl;

- Ciment alcdtuit din sticli reactivi ce a fost fusionati termic cu particule metalice (Ag)inainte de.a fi transformat6 in pulbere. Aceasttr sticli imbogd;ittr cu argint va reactiona cuacidul acrilic 9i va forma o matrice de siruri ce va ineonjura partiJutele nereacgionate(suzuki 200r) (37).

Diferen{a dinhe cele 2 tiprtri de cIS inrbogigite cu pulbere metalici esre ci, la a doua categoriede cimenhri modificate,'nu existd particule metalic-e libere ?n compozilie dupl priza materialului. un ast-fel de materiai este cermet ia carg intre particuiele ds sticltr gi rneiat s-au stabilit legrturi omogene foarteputernice ii care conline particule de metale nobile (Aru Ag, dioxid de titan, pafuLr) sau sistemul decimennni ionomere Ketac-silver. Aceste cimenturi cu adaosuri de metale uu or.etoul?le caracteristici:

- rezisten{i la abraziunen compresiune, duritate superioari CIS convenfionale;- o cromatici mai aseminr,iaare smaliuiui, datoriti oxiduiui rie titan;- prizi rapidi;

sunt mai pulin sensibile la contaminarea cu apd.

Aceste proprietifi re indicd pentru restaurarea din$Ior temporari-

,\-3.2.3. #' PnopREDrATnn cTMENTURTLoR roNoMERr DE srrclA

Cimenturile ionorneri de sticli se caracterizeazi prin:

- Conrrac{ie de prizl minimi;

- Expansiune termicd similari cu ces a fesuturilor dure dentare gi o conduclibilitate temiciredusb, asemlndtoare cu cea a dentinei;

- Suni sensibile la urnezeali atit in timpui inseriiei c€t gi in primele ore de la aplicare;- Rezistenla la uzuri este scizuti, ceea ce le face inutilizabile in zone in care existd stopuri

ocluzate in ocluzie centrictr, coniacte interdentare sau fi.rncfii incizale (Cerligeriu) (g);- Au o suprafap rugoas[ care determini acumulare de placi bacteriantr dar sunt bine lolerate

de parodonfiul marginal' ceea ce ls indictr in restauririle leziunilor de colet de tip abrazivsau eroziv. Au o mare rezistenfi la abraziuneModulul de elasticirate este mai mic dec6t al cimenturilor convenfionale;

- Duritatea de suprafald gi rezisten;a la compresiune este mai buni decat a cimenrurilorpolicarboxilice;

- Adereng[ foarte buni atflt la nivelul smalplui cdt qi al dentinei asigurand o inchidere mar-ginali burri. La nivelul smalqului aderenla lor este mai bunr decdtla mvelu! dentine!, per-miland reducerea infiltraliilor maryinale gi aceasti aderenli se realizeazg prin mljloace fi-zico-ehimice, prin legituri ionice qi legituri polare (pun1i de hidmgen). a.derenla nu nece-siti gravare acidi, ci doar o condilionare u ptlgii droiiou., cu acid poliacrilic l0% timp de20 secunde sau acid poliacrilic 40% (Durelon)lenrru 20 secunde, trmate de splare cu ap6c5idup 30 secunde. Aderenfa se produce gi in mediu umed. ')

82

IIIIII

JI

T',

I'r

t

l,

l.:i

l;ii

l,

l;:i

Capitolal:? * Mateiale restwratoare in estetics dentard

- biocornpatibilitatea asupra fesutului pulpar gi a parodonliului marginal esle recunoscutl,tofugi, in cavitilile profrrnde, la care se apreciaztr cf, stratul de dentini este sub 0,5 mm, seindictr aplicarea lorpeste un liner cu hidroxid de catciu gi aceasta pentru ci s-a constatat cdin aceste situafii pot determina necrozl pulpara [Chrligeriu 2000 (8), Braru 1994 (5)].

- Au efect cariostatic fiind donatoare de fluor gi dupn prizl, cu efect in prevenirea carieisecundare marginale qi a recidivei de carie. Ele pot absorbi gi alli ioni de fluor din mediupe care ulterior pot si-i elibereze in lesuturile dentare iuconjuritoare.

Stabiliiatea coloristicd este mai bund decdt a cimentului silicat in timp ins6, suferi o infil-trare a materialului care determintr cregterea opacitSlii sale. Sunt mai pulin estetice decitcompozitele qi rnai opace. Transtuciditatea lor depinde de grosimea stratului de ciment, ogrosime de I mm, oferindu-le o rransluciditate optimi.

- Timpul rle priztr inilial este de 3-8 minute, iar cel final de 24 h fiind influenfar de umiditate,temperatura mediului ambiant care cu cit e rnai ridicata cu atit timpul de piziise scurteazi,de rapornrl dintre pirlile componente ale cimenhrlui gi dc mtrrimea particulelor.

- Au o rnanevrabilitate relativ simpli qi rapidd gi sunt mai rezonabili din punct de vedereeconomic.

In uttimii ani asistim la aparilia a o serie de cimenturi ionomeri de sticli cu calit{1i mecaricedin ce in ce mai performante. Un astfel de preparat este Ketac-Molar (ESPE), ionomer de sticli cu vds-cozitate mare, indicat pentru zona posterioard a arcadelor dentare gi care se remarcl printr-o puteremare la compresie, abraziune minimi, solubilitate sc6zut[ dar gi printr-un comportament la fulare similar cu cel al amalgamuiui dentar- Prezinti 4 culori ce asiguri o buntr estetici dinlilorposteriori.

Un alt preparat din gama glassionomerilor convenfionali este ChemFlex (Dentsply DeTrey)recomandat de cltre fabricant pentru utilizarea lui in zone de stres ocluzal gi in cavitdli situate pe dintiiposteriori qi este socotji un material ideal pentru utilizarea in tehnica ristauraloare atraumaticl.

Desigur, exernple ar fi multe, fiecare firm5 pr-oducitoare reccmandindu*gi rnaterialul ca fiindcel mai bun gi cel mai indicat, lucr* simplu de explicat dacd ne gAridim la caracteristicile economiei depiatI, ceea ee se poete afirma insi azi este faptul ci, indiferent de calir{ile salq cimentul ionomsr desticli rru puaie fi socotit un inlocuitor ideal peniru restauriiile din amalgam ale riin!ilo; iaterali.

3,3. COMPOMERII

La inceput a aptrrut un hibrid intre cimenturile ionomeri de stic!tr gi rhginile diacrilice corn-pozile, cunosc:ute pe pia{a materiaielor dentare in 1992 sub forma unor cimenturi ionomere modificatecu rigini. in 1993 apar sub denumirsa de compomer, material restauraror care imbiri proprietI;ilechimice ale glassionomerilor cu calitilile materialelor cornpozite, de unde Ei denumirea lor. Uneori suntdenurnite gi compozite modificate cu poliacid-

Sunt formate din rEginn metacrilici carboxilat4 gi sticld fluoro-alumino-silicat. Sunt materialenloriocofilponentei se prezintd sub forma de paste plasate in capsule sau seringi gi se fotopolirnerizeazl.Acest sistem monoconponent oferi c serie de avantaje:

- ugurintd gi comoditate in manipularea materialuiui;

- materialul prezentat in capzule sau seringi e ferit de coniaminare qi pemrite o aplicare ctrrati-

Din punct dg vedere estetic ele se apropie de calitAlile ccrnpozitelor deci aspectul lor este-tic este bun.

Sunt eliberatoare de fluor oferind astfel carioproteclie daq din acest punct de vedere ele nu se

ridicl Ia gradul de proteclie oferit de glassionomeri.Cuplarea chimici a compomerului la iesuturile dure dentare are loc pe baza legtrturilor ionic,:

iirire grt^pbrite saie funciionaie hidrofiie carboxiiicre gi ionii de caiciu tiin substarda dentar-i cu care virein contact. Complementar pot apirea gi legdruri de hidroge-n , ;I

T

;::

I=

J-,

l_==

f

=I

X{

Mariana Brdndupa Papa - Eststicain ofuntoterapla restoaratvore

Compomerii nu necesitl gravare acidl qi aeeasta pentru ci ei prezinA un sistem adeziv ceconline primer autogravant, acest lucru constituind un rlare avantaj priu scwtarea timpului de tucru.Tohryi' s-a constatat ci acest sistem de adeziune dentarl cu primeri autogravangi are o activitate aciddsfat4 nereuqind sl gnteza in small relenlii suffcient de puiernice, iar in shatul de dentini produc odemineralizare de doar o2 prn. in aceastI situafie adeziuo.u ," dererioredztr rrpia crpe 6 luniputin-du-se obsewa colorerea marginali a restaura{iei sau earii secundare (Iliescu ZWtl e6.

Compor,nerele pot fi folosile $i cu sistpmele adezive ale altor.componente.dar, in accst caz,necesitA demineralizarea ehimic{ a smalgului 9i dentinei.

compomerele sunt caracterieate prin lrmitoarere proprietrfi:

- Rezistenll scizuti ra uzurtr in comparalie cu rfuinile corrpozite;-- Au o manevrabilitate frcila;* Sunt eXiberatoare de fluor;

- Au modifictrri dirnensionale mai mici decdt glassionomerii gi se apropie de celc alerrginilor compozite; E--r-

- Coeficienh:l de expansiune termice este apropiat de cel al stn:cturilor dpre dentare;Au o rezisteir;tr la compresiune cornparabiltr cu a materialelor compozite gi o rezistentl laabraziune brmi;

- Din prmct de vedere estetic ei au un grad de opacitale apropiat de cel al riginilor compozire;- Sunt radioopace;

Au o contraelie de priztr de aproximativ 3Vs anulati parfial de o dilatare de *proximativ2% &, volum;

- Pot fi finisate satisficltor-

Se prezinti sub f.orrnd nKlnocompoaenti de pasti in diferite nuanle care diferF numeric defirrnaproducrtoarg tl lerincj sau capsulegi uo adeziv mono sau bicomponent.

Reacfia de prizil are loc in 2 etape:

- Prims etapi este 9 reaclie tipictr corrpozirelor fotopolimerizabile, pasta monooomponenti

intirinct: :e p;in fcioacl:.,,::re, !a aG.i:pr,st ti: .:iiv,,, s:]b izolale

- Etapa a doua se face prin absorbfie de apd, in funcgie de vohmul obturafiei, pdnf se atingeIimita de saturafie in api' care reprezintrio/o dh gry-utatea compomenrlui. Aceasta se petecein 2-3 lunl

P ry*".!" apei gi a gruptrrilor carb*il aio pru"id qi.a iouilor metaliei din par-ticulele de stiettr' arb loc o reaclieacid-bazi lenti, cu forlare de hidrogeli in structun r,iginii-

Friza propriu-zisl a c'^'mPomerului ry 1* prin fotopolimerizare ;i ile ea depindproprieglile fi-zico-rnecanice ale restaurafiei' rn timp ee rea4ia ionici acid-bsztr nu are acgiuae in *ir, *-* dar ea e utiHmesanismului de difuzitrne ionic[ eare elibereaze lent qi Ia ua nivel scazut, ioni de fluor eariopreirrentivi.Compomerii au indica;ii de utilizare pedru:

- restaurarea unor lezirmi cervicale carioase sau necarioase {abraziuni,eroziuci);- restatrrar€a de procese carioase radiculare;* restaurarea din;ilor temporari;* rcstatr.dri tip sandwich la eavitblile de clasa a II_a;- refacerea temporard a din$lor fracturafi;* refaceri debonturi.

IIIIIIIIllIll

l,

T

I84

I'i

Iilil

II

1lIl!

Iri

l.ri

I'ti:

-t:-2

r:

I

=I-

-IT

E-

l"I=

f.-

Et=-I

=*

r.'.-j=

J=lt:

t=

Capitolul 3 - Mataiale resiauratoare in estetica dentard

BIBLIOGRAFIE

l- Atsuta M., Abell A-K., Turner D.T., - A New Caupling '4gent for Composite Moterials:4-Methacryloxyethyl-Trimelillic-Anhydride, Journal of Biomaterials Rcsearch 16, 5, 1gBZ,6t9-678:

2- Baum L., Philiips R.W., Lund M.R. - Tbxtboak of Aperative Dentistry,3td ed., SaundersCompany, 1995;

3' Barnes D.M., Blanc L,W., Thorrpson V.P., Holston A.H., Gingell I.C- - ,4, 5 and Y-Year ClinicalEvaluetion af a Posterior Camposite Resin.,QuintessenceInt.,22,2,lggl,I43-I5I;

4- Bayne S.C., Taylor D.F. - Dental Moterials,In: ed. Sttrdevant C.M., Roberson T-M-, HeyrnannH.O-, Sturrdevant J.R. - The Art and Science of Aperative Dentistry,3fd ed., Ed. Mosby,St. Louis, Missouri, 1995, ?06-288;

5. Bratu D. - Materiale dentare,Ed. Flelicon, Timigoar,4 1994;

6' Brackett W.W, Robinson P.B- - Compasite Resin and Glsss lonomer Ciment: Curenr StarusforUse tn Censical Resteradons" Qhriatesse-nee Int., 21, 1998,445447:

7- O'Brien WJ. - Dennl Materials- Praperties artd Sclecttan, Quintessence Books, Illinois,Chicago, 1997;

8- Cirligeriu V, Bold A. - Odontoterapfe restaurstesre, Ed. a II-a, Ed- Mirton, firnigoara, 2000;

9. Charbeneau G.T., Bozell RR. - Clinical Evatruation af Glass lonomer Cementfor Restaarationof Cervicd Erosion, J-Dsrt-Res - gB, lg7g,9j6-941;

10. Cherlea Y. - P;'eperarea eavitdlilor ocluzale St praximele pentrd obturalil, Arla Stoma&oiragictr,2,1996,20-22;

ll. Cherlea Y. - C!.mentui ca io*amei de sticld, Ed. Prahova" 1996.

12. Cherlca Y. - Obwrasii cu compozite_fatopatrimerizebiie in cavitdti och*zale Ei portmale, ArtaStomatologice, 34, 1997, 7 -9;

13. Collins C.J., Bryant R.W., Hodge K.L. - ,4 Clinical Evatruation of Posterior Compasite ResinRestorsilons: 9-Yeer Findings, Jornnal of Dentistry 26 (4),I998, 3II-33?;

14. Craig R.C. - Mateisfe clentare restauretive, Ed. ALL Medicall, Bucurcgti,200l;

15. Croll T.P - Visibile Light - HardeneC Gless Ionomer Centent Basselliflar as an trnterirnRestorative Material , Quintesienc e Inl., ZZ, 1991 , 13? -l4L;

16. Eichrniller F.C. - Research into Non-Mercury Cont*i*ing Metallie Ahernathrys, C,lerativeDaniisiry Suppierrrent 5, 200i, i i i-ii 8;

17. Gafar M., Antireescu C. - Potatogie Si terapie odantald, Litogmfia UMF, 1990;

18. Gareia-Godoy F.- Glass lonomer lutateials in Class II Composite Refin Restor*tisns: is trtchor Not to Etch?,Quintessence Int., 19, 1988,24L4.42;

19. Iliescu A., Andreea Popescu, Tetelbaum O. - Compamerii - o noud cktsd de motertale de obn-ralie caranard de duratd, Rcvisia de |"{edicina lviiiitard, 98, 1995,55-52;

2$. Iliescu A., Gafar M- - Ccrialogie Si Adontoterapie Restatrrhto*re,Ed.N{edicala, Bucuregti, 2C00;

85

fulariano Brandusa popa - Estcries in odontorerapia restsuratoore

21" Jorgensen K.D-,^ Itoh K., Munksgaard 8.C., Asmussen E. - Composite wall-rowallPolymerisation Contraction Dentin Treated with Yarious Bonding Agents, ScandinavianJournal of Dent.Res - 93, 3, 1993,276_279;

22" Lee W', Eakle W-- Possible Role of Tonsil Stress in the Etiologt'of Cervical Erosive Lesionsi n Te e t h, J. Prosth. De nt., 52 ; "lg&4;. 3 74-3g0;

23' LinaA'' Mc'Intre N's., Davidson R.D- ;sludies on.the.Adhesipn.od'G.lasllonanzer.cemenr.toDetttin, J.Dent.Res., 7l, lggl,lg36_t g4I;

24' Mair L'H' - Ten-Year Clinical Assessment of Three Posteror Resin Composites and Tv,oAmalgams, euintessenc e lnt., 29, g, I 99g, 4g3 490;

25" Meerbeek B-, Perdigao J-, Gladys S., Lambrechrs p, vanherle G. - Enamel and DentinAdhesian' In: ed. Schwartz R.S., Summitt J.8., Robbins J-W. -Fundamentals of openiveDentistry- A contenporary Approacft, euintessence Books, Ilrinois, 1996, 14l-rg6;

26' Mertz-Fairhurst E.J., curtis J-w. Jr, Ergre J.w., Rueggeberg F.A., Adair s.M. -altacowewatiie and Caiostatic Sealed Ristarations: Results at year /0 (see coments),J-Am.Dent.Assoc. i29 (41, l9gg, 410-412:

27' Mitcbell D-A-, Laura Mitchell - Ghid clinic de stamatologie, Ed. ALL, Bucuregti, iggg;28' MountG'J', Himrew-R -Corsavarea$restourareastntcturii denlare,Ed-ALL,Bucrneqti, 1999;

79. i.iolden R- - zaimerhaitungsicunde,Ed- Thieme verrag stuttgart, 1994;

30' Nordbo H'' Leirskar J-, von der Fehr F.R - Saucer-shaped Cavity preporationsfor pasteriorProxinal i.csit Ccqrt;ire Rzstcruii.:trs. Jbserv.rttion ip ta iC years,euintessenc er,nt-,2g, l,lggg,5-11;

Pam{c{r I-, clazov Bucur r*- cimenari ionomerc de ultimd gmeralie,Medica l, z,?0a0,l2_13;Powell L'l-1" loo,on G-H-. Gor'lon C.F - ctintctl Ev,alt:ction of CI. v Ahrarion, Erosioniesta rations, J.Dent.Res.Absu., 72, -i 05, I 992, 15 | 4_ I 5 I g;

Rees J'S'' Jacobsen P.H. - Restoration of Pasteior Teeth with composite Resin. l: DirectPlecement,Dental Update23, 10, 1996, iAlqn;Roman Alexandra, Angela. pop - caia dentard. De Ia teorie ra practicd, Ed. Dacia,Cluj-Napoca, 2000;

Romdnu M', Bratu D., Lakatos S., Zeno Florili - Polimeizarea in stomatologte,Ed. Brumar,Timigoara,2000;

SuzukiM'M' -'RecentComercial Composite Formulatian, operativeDentistry Supplement6,2001,145-151;

suzt*i M-M-, Jordan RE. - Glass lonomer'conposite sandwich Tehnique,J.A.D.A. lz0,1990,2u22;

dan A'II', Dunn J-R.-- -iiicroleakttge

at G_ingival Dentin Morgins of ciass y CompositeRestorations Lined with Light-curedbt*, Ionamer cement,Journal of the American DentalAssociation l2l (6), 1990, 706-710;

vankerckhoven H', Lambrechts P., Mvan Beylen and al. - [Jnreacted Methacrylate Groups onthe Surfaces af Composite Reslras, J.of Dent.Res- 61,6, lgg2,79l_796;Yeh C'L', Miyagawa

{',^foyers l -NI.- Optical Prcperties of Composite-.s af selected Shedes,J.ofDenlRes_ 61,6, 1982,796-g0l; , .._.;

IT

II

3t.

_12.

IItIItI

li

illj

33.

34.

35.

36.

37.

38"

39.

86

40"

l:.'

tI'

ijI'

!tt9

JI

rtr

f.€

tr

fJ€fE

ff

E

fE

J-Ef.__

ff,J

Capitolul 3 - hlateiale restauratoare tn estetica dentar|

4l- Wendt S.L., Leinfelder K-F- - Clinical Evaluation of Ctearft Phoroposterior: *-Year Resuks,American Journal of Dentisry S (j),lgg},l2l-l21:

42- Wibowo G., Stockton L.W., Suzuki M. - Micraleakage of Class II Composite Restoration:. A b" Perzetration Sndy, Journal of Dental Research 78 (special issue), 155 (Abstrac}, 1999.

IItt-

Iii1l

llljllllff

'-

ljlili

CAPITOLUL.4.ADEZIUNEA DENTARA

Frezentul gi viitorul stomatologiei rcstauratoar€ sunt strins legate de Eaterialele adezive, Unedeziv este o substanli care menfir:e legate intre eb doul suprafele sau dou{ u:ateriala. Pentru a faceac€asta, adezivul poate utiliza pe o suprafa$ plani, o Iegtrhrtr cbimici inke atomi sau moteflde salr oleglturi mecanicd sau rnicromecanicd.

La nivelul inl'-rfelci din,te adeziv ;i aderent exisri 3 tipuri de adeziunc:

F Adeziune fincd,care repruzinti auaclia dintre doui corptui aflate in.contact foarte str6ns,datorittr fo{elor intermediare gi, in funclie de care, existl 3 tipuri de adezinne:

- nrecanici;

- electrostatictr;

- specifici

F Adezime chimictr, care se reaLunazlprin fonnare de leglturi ionice covalente gi coordina-tive. Moleculele adezivului sunt absorbite pe suprafa{a aderentu}ui gi reacfioneazi eu gru-peie active ale acestuia realizind leglturi chimice.

Adeziupea mecanici estt realltatul unei inrrepltrunderi a materialului adeziv In ncreguls-ritilile crcate Fe suprafap aderenttrlrd. Penlru creearea acestor ucregutarittrf, se procedeaztr !a instru-mentareit sau denoineralizarea supralelei adercni*Iui.

in stornatologie, colajul sau adgziunea prezintl doul mecanisme: mecanismul micromilGcanie,'preponderent in numeroase kbnici de adeziune dentari, cel rnai eunoscut fiind cel realizat prin gravareaacidi a srnalfului gi cel de adeziune fizico-chimich, eare determinf, o legtrturtr intre substanla denhrf Eiadezivul de leglhni prin internediul mecanismel,or umrltoare:

- schirnbul de fo(e eleckostatice intre moleculele polarizate (dipoli);

- legarea prin punti de hi&ogen,leglturi foarte instabiltr in mediul umed;

- o adeviratl leglruri chimic6, legitura covalentd sau ionici, mult lnai sgabili.

ln odontoterapia restauatoare aceasttr adeziune se refertr la posibilitatsa materialului utilizatpetltru restaurarea eoronari de a se uni cu fesuturile dure dsntare ale prepraraliei gi acest lucr: are rireptconsecinle clinice:

- Realizarea unor prepamgii dentare cit mai conservatoare, datorit} cresterii retenliei fizics amaterialului de restaura{ie la pere}ii preparaiiei;

- Se reduc rnicroinfiltraliile marginale la lnterfala prspar"se / restar;ragie., deci, dinsi+ul pcsi-bilitatea de aparilie a sensibilitltii dureroase postoperatorii precurn gi a cariei secmdare;

- Cregte rezistenla complexului dinte / restauratie 9i dirninui riscul rnor &actrui ulterioare alepereliior prepara{iei sau ale cuspizilor subminali.

Indiferent tle legdtruile prin care se realizeazi adeziunea intre 2 suprafele, pentru ca aceas-dadeziune si se poati produce, i neees,ar ca aceste suprafole si vinl in contact strdns ilbe ele qi acost

lucru e posibil doar prin urnectarea suprafelelor^ Umectabilitatea reprezinti aptitudinea unui lichid dea intna in conlact intim cu un solid prin tntinderea sa pe *"prl*? acestuia din urmtr-

l=

I'4l=

89

Maiana BrinduSa popa _ Estetica in odontoterapia restaaratuare

Adeziunea dentari, aproape totdeauna se bazeazi pe legitura meeanictr dar, concomitent cuaceasta' se pot produce gi legdnrri chimice. Pcntru o buni adeziune dentari esre foarte important modulin care adezival umezegte suprafe;ele dentare gi acest rucru depinde de:

- Realizarea unui contact intim intre cele doud suprabge;- Cele doui suprafele trebuie si fie curate, necontamirnre jar.tensiunea superficiali aadezivului str fie micr, pe cand aderentul trebuie si delini o energie mare de suprafa{a pen-

tru a determina o buni adeziune;

- vdscozitatea adezilului sr fie optim6- cu cdt acesta e mai viscos, cu atdt el are o rezistenliIa curgere mai mare gi cu c6t v-escozitatea sa e mai micd, cu atdt el

"urg* *ui ol;;"0;;

suprafelele de umectat.

Adeziunea dentar5 diferd la small fa1tr de dentind datoriti srructurilor diferite ale celor doui{esuturi dwe dentare-

4,1. ADEZIUNEAAMELARA

Adeziunea amelari este o proceduri clinictr durabili gi reproductibill care se obfine relativu$or' inctr din 1955, Buonocore tvt-c. lcitat de Anghel, vdlceanu t999) (2) a prezentat tehnica degravare acid'i a smalfuluj p^":ty a intiri legitura lui eu riginile acrilice. El a utilizat acid fosforic g7yoPe care l-a aplicat timp de 30 de secunde pe suprafaqa de smalg. A fost necesar str treacl mai bine de 20de-a'r; pdni cind gravarea acidi si fie acceptar4 de citre specialigti, tehnicl prin care Buonocore a re-vol4ionat stomatologia restauraloare gi a firndamentat tehnicil e idezive.

smalgl este o substanf I poroastr gi devitali. El esre constituit in proporfie de 95-96% (din grzu-tate) din substanfe minerale, din care hidroxiapatita *otg*iJr#zinta cea mai mare parre 9i in pro-pc4ie de 4% dintr-o matrice iridroproteici {Aridreescu, rirr"o rqgs) (r). smaipl este fesutr:l cel maiinalt mineralizat din organisrn gi confine o siruct'rd "rirr"ri"e-

cistalele formeazr "** "" se cunoBstesub numefe de prisrne de smal;, uniiatea siructurali fundamentali a smallului, inffe care se afli sub-: .r lF: -nterpcsrnaticd.

Orientarea prismelor de small este astfel'fdcuti inc6t ele si reziste presiunilor masticatoriiexercitate asup[a lo4 de aceea' aceastd orientare se modifici de ra o zonllaalta a coroanei dcntare.supnafap amelari are de ssem€nea, o constitulie destul de conrpte* gi, din acest motiv, es{e necesar,inaintea orictrrei adeziuni, si se aplice un agent de "upJT:

p" suprafa{a smal;ului (Gwinet! l9g4) (24).Adeziunea amelari necesiti o preg{tire p.*ululiti u suprafelei ,-utptui prin gravare acidi.Pentru aL€asta, se utilizeazd acidul fosforicioncentrat intre ls-46o/o.Grayarea va treiui si oureze peste15 secunde' astfel se va putea o$ine o adeziune cu o forftr de tracliune zuperioard" suficienri penhu ase opune fo4ei de retracfie de polimerizare.Prin gravarea acidi a smalfului se ob$ne o adeziune mecanicr a materialelor de restaurarecoronarf {compozite, eeramici, metale), arle{1e.ce

-r" ,"air"Jprin intermediul rmei rdgini lichide,cu un coeficient crescut.delmiditate Agenlii de leglturi u*ri*i'r*, ragini diacrilice neqarjate caresunt refinute in interiorul rnicroretentivitililor amelare prin polimerizare. Ele con;in aceeagi mrjnomeripe qare ii confine gi r69ina compoziti dar la acegtia pmporfia monomenrlui de dilutie este mai mare qiacest lucru atrage dupl sine sctrderea vescozitdgii adezivutui.

in iima gravdrii acide a smai;ului, acesla va prez€nta caracterisfici care sunt dependente de:- Acidul folosit pentru demineralizare (fosforic, maleic, citric, clorhidric, EDTA erc.);* Concenhapa 4cidului tblosit; s-a ajuns azi la concluzia c6 o concentra lie d,e 3s-37o/o aacidului fosforic este cea optimi;

- Timpul de acliune al acidului pe suprafafa smal;ului care lasecunde; pentru ca zni si se ajungi la concluzia ci 15 secundedemineraiizare efi cace;

ItIIIIIIIII

l;!_

l.E

LE

I

inceput a fost de 60 desunt Suficiente pentru o

90

l,,t

I,,l

Irr

-lit

l_,tlr-i

:i

{

t=

fE-t

=f-iEf.=

f=ff:i

T-7

fE

:=_,f'=

Copitolal 4 -Aderiunes dentard

- Starea fizicl a acidului. Acidul sub fornrtr de solufe este rnai greu de rnanewat decAt cel flrbforma de gel colorat, car€ e'ste mai uqor de observat gi are o putere de ponetrare mai nrare?n suprafaftr 9i profirnzime;

- Suprafafa sma!;uluirezultatl in urma ac{iunii acidului. Demineralizarea lui cregte energiade suprafap gi umectabilitatea suprafolei sale; orice contaminare a supraf4ei *mal,luluipoate reduce eficacitatea legiturii;

- De impresiunile compozltului care se intrepitrud cu neregularltigile suprafefei smalluluicondifionat acid, rezultate prin dizolvarea hidroxiapatitei, rbrmdnd htre prisrnele de sr,ralgmacroimpresiuni, iar in interiorul lor microiarpresiuni foarte fine qi in nurnlr rnai mare decltprimele (fig. a-l,si fig. 4.2).

Fig 4-l - Sistemele de ntengie micromecsnied reatizate prin grm,are acidi asmalSului (&tpd Bayne g Taylor in Srltdevsnt gi calab- "The,4rtand &:iarce af Operative Dentistry", 1995).

Fig. 4.2 - Aspectul schemetic al rttensiei nicrcmetanice a smailului gravatacid (dupd Bayne Si Taylor fn Sturde.-ant gi calab. "The Art and

Science af Operative Dentistry", 1995). ;

91

Maisna Brdndusa popa - Estetica fn odontoterapra reslc$raroarc

Cu ef,t aria de small disponibilr gravirii acide este rnai nrare, cu atit adeziunea gi inchidereamarginala a restaualiei sunt mai bune; de aceea, la di{ii frontali la care smalpl disponibil graviriiacide este in cantitate mai mictr, se recomandibizotariamarginilor de small ale preparagiilor, spredeosebire de zonele laterale ale arcadei dentare unde, datoriti 64elor dezvottate in iimput procesuluimasticator, acest lucru nu este recomandat-

Etapele gravlrii acide ale smalprlui sunt urm[toarele:

- Cwfiarea suprafelei ce urmeazd,a"fi-gravat{cu,ajulonrl uuei paate.ffutr glicerini;- Uscarea dintelui prin izolarea sa nr dig[ din cauciuc sau cind acest lucru nu esteposibii, cu

rulouri de vatl gi o aspirare suficienti;

- Gravarea propriu-zisi' care se face pe dintele uscat pe care se'aplici acid fosforic 30-3s%timp de 15 secunde;

- Urmeazi sp{larea cu un jet de apu sub prcsiune gi apoi uscarea cu aer sub presiune;- suprafala gravati trebuie str aibr un aqpect de suprafap cretoastr;

- Suprafala gta','atA tebuie s[ rtrm&ni tscattr; drctr ea este contaminati cu salivl, va trebui sifie supustr unei noi gr,av{ri tirnp de 15 secunde.

Adeziunea annelari depinde, in final, 4e eficien;a dizolvdrii cristalelor minerale inta gi inter-prismatice in oare rigina bidrofobi va patrunde prin capilaritat; ;i va fi refinuttr ca urmare a proce-sului de polimerizare.

4.2" AI}EZIUNEA DENTINARA

III

IIIII

ln realizares adeziunii dentinare un rol foa*e iruporiant ii revine stprcturii dentinei.Dentina este un tresut Cur, mineralizat, compus din:

- dentina pericanalicura?b, avtnd o foarte mare parte minerarizartr;- dentina intercanaliculart (bogattr ln colagea);

- canalictlie sau tEbuli dentinari, in interiorul cimra intf;lnim prelungirile odontoblastice gifluidul dentinar;

Dentina este compustr din aproximativ 65-70Yo(in volum) din elemente anorganice, z1yo elvmente organice gi 13% ap[.

- $atricea orgauici a dentinei este compusi in propo4ie degv/odin colagen dentinar, care esre oproteintr bazice alctrt'uiti din procolagen, tropocolagen qi-colagen matur gi in propo4ie de g-9yod:nb-osubstanli de bazi noncolagenicl-

Partea anorganiod este constihrit[ in principal din cristale de hidroxiapatita care sunt mai micidecat cele din small 9i confin ca, B co2, M; gi alte subsranle rninerale in proportii mai mici de l%(An&eescu' Iliescu 1995) {1). Aceastl compozilie chimictr conferd dentinei o reactivitats difsritl falnde cea a smalftrlui' Astfel, dentina este nrai solubilii decflt smalgul gi are poteagial crescut de schimburiiosice cu fluidele organismului- catrrmare a instrrtmenttrrii lesu#braure dentare, pe suprafala pltrgiidentinare rezultate s€ va Beu&ula un denifix dentinar rtmanent cunoscut gi sub denumirea de ..smearluy*r", gi care este, de fapt, o pelicultr fini, alcbfuit[ din particule microcristelinc incor.norate intr-smatricc orgaaiei denaturatr- "smear layer"-rrl apare sa,* *rrut amorf, poros, relativ aeted gi are ogrosime de cel rnult l-2 microni. Este aicdtuit din:

F rezidiir-i de origine anreiari gi tieniinari:

- anorganice (cristale de hidroxiapatita);

- organice:

-+ colagen denaturat din dentina inter $i pericanaliculari;-+ giicoaminogiycani;

.;92' ' : i

III

l,

I

l

i

II

I

rl

IirIt

r_.;fII

T.i1l

ItI -i

f=ig

I,=

I:e

l='Z

r-G,

Ir=

I=

r=I-=

_:

I-=

I:=G

I-

l=

I=

I=

Capitolul4 - Adeziwea dentard

+ proteoglycani;-+ elem€nte de origine odontoblasticd;+ bacterii.

- salivi;

- sAnge;

- elemente ielulare.

Detritu'sul dentinar remansnt pitrunde gi in interiorul canaliculelor dentinare, ln po4iunca lorini;ialtr unde formeazi dopuri, cunoscure sub nurnele de "srrearplug".

Dehitusul dentinar remalrent are o rezislen!tr rnecanica slabi gi poate reprezenta ini;ial unelement protector al pligii dentinare, impiedicind pitrunderea bacteriilor in canaliculele dentinare,varia;iile de presiune qi scurqere a fluidului dentinar opundndu-se in acest rnod apari(iei unor leg[-turi chimice Ei nicromecanice ale adezivului denlinar cu dentina. Acesra este. de fapt, punetul slabal adeziunii dentinare-

Mult timp s-a crezut ci gravarea acidi a dentinei este nocivtr pentru pulpa dentartr gi chiarmai rnult, au existet pireri ci ?nsi.gi gravarea acidi a smalplui este difici! de iealizat f6r5 a atinge$i dentina- Cel care, pentru prima oari, s-a intrebat dacd este posibili o gravare acidtr a dentiuei afost Fusayama (eitat de Schrnidseder 1998) (36), el fiind cel care a demonstlet ln 1977 cI acestIucru e realizabil. Tot el a dezvoltat un sistem adeziv qi o tehnictr de adeziune ce poartI dcnumireade "total etch" sau gravare totall. Ca urtr]are, la inceputul anilor'90, grayarea selectivl a sinal;uluia fost inlocuiti cu gmvarea totali, iehnica prin care condilionerii arneio-dentinari se utiliceazisimultan pe small gi dentini.

Astfui, eforturile sult indreptate spre gbsirea unor metode cme sd permiti simplifiearea proce-sgh de adeziune gi de reducere a semibilitilii tch,'ticilor de aplica:,e la erc.rite de l,roced',rri sau ladificultE;ile de manipulare

Adezivii dentinari prezintlo compozilie diferitl in funclie de frma protluc$oare dar, in prin-cipal,unadezivdentinarvaconfine: A F:i.:_;. -\J:\a. t OflTlNU o

-

- _#*lJ,SN!ffit asent pentru -"#tilgq ll-s,ey jgryiirerpEi*rrea sdprofeiei dentinei pe

care o l-ace apttr de colaj. Deminerelizarea dentinei lastr libere fibreie de colagen, eliatina,dizohi sau modificl detrirusul dentinar remanenr-

:' - Prirner-ul, o rlgini hidmfill ?ntr-un solvent {ap[, acetonl, alcoo] cere arc rohrl dc a um€c-ta zona dernineralizatl gi favorizeazi astfel pltmnderea riginii adezivq gralie capetelor salehidrofobq in interiorul tubilor deminari qi in releaua dr calagen elib*ra$, pentru o&re areafinitatg determinintl aparilia srrarului hibrid.

: - R6gina adezivd propriu-asd, cu vdscozitate sclzrrti, care pdtrunde in releaua de colagen a: canaliculelor dentinare gi in deatina intercanalartr pregtrtite anierior.

ln afala interpoziliei rmui sistem rtrginos ?ntre restauraiie Ei structura dentarl, rezidual{, colqiulIa {esuturile dentinare poate fi realizat direc gg pimpgrl _iqAq.ilFpdeqticftce au propriet]]i adezivedatoriti skucturii lor chimice. in paralelErlrcgr.,sele pentru desivirgirea i&zivilorp" U"re de rigina,tehnologia ionomerilcr de sticltr a f{crt la ineepui-ul asiior '?0 cbiechrl unor ir,nportantc arneliorfri qimotlificiri in raport cu forcia lor ini;iaii.

Strategia adeziunii dentinare este determieat[ do prezenfa pe supraf,ala plngii dentinare e diu:Fi-tusului dentinar r€rnasent gi, in func1ie de atitudinea agenfilor de colaj dentinar fa{d de acesut, se potrefine mai multe grupuri de adezivi dentinari:

- Grupul de adezivi cevizeazl l.lsarea intacttr a detritsului dentinar ra;nauent ;i Tncorpor,meaIui ?n proeesele de colaj. Adezivii din aceasttr categorie se aplicau ?ntr-o etapi mu douletape de tratament dupi cum practicianul foiosea o singurtr rtrginl adezivi sau succesiv un

Y3

Moriana Brandasa Papo - EstAiu in odoxtoterapia rcstoaroroare

primer 1i o rigini adezivl. Aceasti metodtr, nereugind sd realizeze o legfturtr adezivtr buntrgi de durati, a fost inlocuittr de alte sisteme de adeziune dentinari mai ificace (fig. a.3).

\;fra,l= iii' L ft\31, '-

r{ fc rlc

Fig. 4-3 - Adsztt+nea dentinard cu pdstrarea stratalai tle "smear layer" innct.

- Adezivi deutinari ce Eodificd stratul de detritus dentinar, pistrind eanaliculele dentinareinchise de,'ishear plugb;.

- Un grup ce dtimina cornplet detrihrstrl dentinm remanent, divizat in sisteme cu doui sau hcietape, daci-se utilizeazi, respectiv, o aplicare separati sau combinati a unui prirnergi a uneirlqini adezive;

- Adezivii ce se bazeazi pe dizglvarea detritusutui dentinar renanent mai curgnd dec6t prinellmhare. Aplicarea acestui ,irt"* adeziv se efcctueazi in dou6 eiape.

4.2,1, Anszrvu cARD FToDIFICA $TRATTIL DE DETRrrusDEJ{TINAR REMATYf,NT

Detritusul dentinar ,"*uoJo, produce o bariertr nahraltr a pulpei dentare fa$ de invazia bacte-riar''i 9i limiteaz[ fluxul de liuid dentinar care iese din znal-iculele dentinare qi care este suscepribil strdirninrlre eficacitatea colajului- Infiltrarea de monomeri in stratul de detitus dentinar remanent gipolimerizarea lor "in situ" are drept scop si intireascl colqiul denitusului dentinar rer&msnt cusuprafa(a dentinari subiacenti. Acest colaj este micrommanic dar e posihili pi o ugoarl lcg]tur{ chi-mietr' Clinic, ircast sistem-eere o gravar€ rylectivn a smallului inh-un timp separat dagravarea denthei.$irner-ul modifici strahrl de detritus remanent care se va lega de dentini gi, astfel, are loe o interreaclielye superficiqlit a sistenrttrtti ade:iv cu dentina, flrl expuierea fibrelcr de oolagen, cee4 ce confgmislaba aciditate a acestui primer la detritusul dcntinar remanonl. Intrarea in canaliculele dentinare vaIimine octrpati de rumegugul dentinar constituit in adevirate dopuri; in dentins intercanaliculari aparprglmgiri do rrgind gi stratul hibrid este, in finel, format din rrgini, smear layer irnpregnat cu rdgintr,colagen inter,canalicular ifig. a-a) (Angbel, Valceanu, 1995) (2). r--q

III

Ii:s€ 4

IIII,

ll

lj

l;

IT

tt

I

II

94

l;:- a tr-.x- a.a -

1li

l:f

I':l

I':l

I!I,l

I'--t-i

l'=f-?;3fft

]Ef:

f-z

ff

=_f=ffrJ

Capltolal 4 - Adeziunea dentani

4.2,2. ANNZTWT cARE ELIMINA DETRITUsUL DENTINAR RE,MANENT

In cea mai mare parte, azi se recurge la metoda elimin{rii complete a rumegugului clerlinar giIa tehnica gravirii acide totale- in acest scop, la inceput aceste sistme adezive au fost aplicate ia 3 etapesuccesive, ce se deruleazi dupi o suecesiune in care se aptricl in primul rdnd acidul demineralizant, cudemineralizarea superficiall a dentinei gi expunerea tramei de colagen dentinar. [n a doua etapl se uti-lizeazaprimer-ul ce este promolorul adeziunii. El con{ine monomeri cu propriettrli hidrofile, posed$ndo afinitate penhu fibrele de colagen expuse gi proprietdli hidrofobe, permif&nd copolimerizar€a curtrEina adezivl Acegti monomeri sunt adesea dizolvali in solventi organici - acetona gi etanol care,datorittr proprietililor lor volatile, pot deplasa apa din refeaua de colagen.

Aslfel, se transfonni o suprafafl dentinarl hidrofrli intr-un strat hidrofob, spongios, pe'rrnilandca, in etapa a treia, rtrgina adezivi si penetreze gi si impregneze eficace colagenul expus (fig.4-5).

Fig. 4.5 - Jndepdrtarea in totalitate a "smear loyer"-uluigi creares strafirhd hibrid-

Acest proces ci) are loc tn 3 timpi este denumit hibridimre sau prosezul de fornrarE a uuui stlathibrid. La microscopul electronic de inalti rezolulie stratul hibrid apare clar, ca o r€tea de fibrile de cola-gen in care f,rbrilele de colagen individuale sunt separate de qpatii interfibritrme re*lizflnd aspect decanale. EIe pot fi observate in profunzinrea stratului hibrid paoi io zona de trec€r€ la dentina neaf,ectsttr

de procezul carios qi coresptrnd spaliilor interfibril*re ocupate arterior de bidroxiapatitl gi inlocuire inmomenhrl colajului de rlgintr. in partea zupurioaid, frbrele de colagen zunt dinJate spre r.igila adezivl gi

apar efilate.la extrernilatea lor. Nu existi colagen denaturat, ceea ee sugereazi faptul c[ acidtrl frsforic37Y", chiar daei este reiativ agresiv, gmvarca acidi nu pare I fi suficienti pe$tru a afecta substargialintegritatea shucturii colagenrrlui; in consecinii, nu se pct detecta prAbuqiri ale colagenului sau lip'sa

infiltraiiilor de dgini adezivi printre fibrele de colagen expuse (Meerbeek gi colab. 1999) (32).ln paralet eu formarea s'tratrrlui hibrid, se formeazi prclungri de riginn adezivl in tubii denti-

nari descbigi gi acestea contribuie in mare mlsuri la rezisten;a legiturii cu dentina oolaitr. Acesst}-extensie de rSgini in tubii dentinari deschigi, asociati la stratul hibdd format la i*trarea fu tubuli.i denti-nari, favorizeazd formaroa unei leglturi etaDge, izo]antc pentru coarplexul pulpo{entinar gi irnpiedic[persolarea gi penetrarea microoryanismelor.

[n procesul de hibridizare nu se fcrmeazi doar prelungiri r$incase principale ci se pot formarnicrodigitalii gi in raururile laterale ale tlbilor dentinari. Aceste rnicrodigitalii suut constittrite diotr^uncentru de rigici inconjurat4 de rur shat sublire format pe peretele dentinar al tubului lateral- Acestfenornen se cums$te hibridizarea tubulartr lateralI.

Ultima generalie de adezivi intr-un singur flacon (mono{Latorr), permite o procedtri tle ap}i-care convexllionall a edeziv.rlui dentinar redusd la 2 etap;; ea ccmbini actiuea primer+rlui qi aaciezivuiui intr-o solulie.

95

Mariana Brdnduga papa - Eswica iB odon o@rapla r*touratosein sistemul convenfional in 3 etape, prirner-ul trebuie si osigure umecta{-ea eficace a fibrelor de

colagen expuse, dsplasaxd toati urniditatea rezidual,tr gi bansformand un tcsut hidrofil Intr-,n lesut hidro-fob, aducind astfel suficient monom€r in canalele inrerfibrilare. Rrgina aiezivtr poate r"-pr- pltii ,"r""lifTtr: fibre]e

!e -cotagel formend digitalii de ragini care sigileaz[ intrarea tubilor dentinari deschi-si, inili-

ind 9i accelerflnd reaclia de pclimerizare, stabilizdnd stratul hibrid gi prelungirile de riqini gi fiynizdndsufioiente duble legihri-metacrilat pentru copolimerbaneavu-,r$gina derestaurare aplicatn..rtterior. In sis-temul simplificat rnonoflaoon, functil de primer gi de ragini adezivi devin perfecr combinate.

?i:Ii.i,: ' * 'tl, ,'; ','

4'23. Aoeztvtr cARE DrzoLvA rlETRrrustit, DET.ITINAR REMANEIvT

Adezivii care dizolvi stratut de detritus dentinar rcmanent contin primer ugor acid, dcnunritprimer &utogravanq destinat si simplifice procedura clinic5- El are rolul de u c"*o"ii- parlial sbatulde detritus dentinar $i suprafala de,ntinari subiacenttr fdri a lndeprrta reshrile de rurneguq dentinar dizol-vate la inhzrea in orificiile tubulare. fu-e loc asfel o interreaclie foarte superficiali a sistemului ail;;dentin4 fdr6 expunerea fibrelor de colagen, ceea ce denottr slaba aciditate a acestui primer (fig. a.0.

Fig. 4-6- - Dizolvarea stranhd dt ,,smear layer,,ot inf,ftrarea

pa(iald a rdginii aduive printrefbrcle de eolagen. .

Aparigia primer-ului autogravant a fost destinattrsl simplifice prrocedtua clinici Ei opriml ge_neralie de astfel de sisteme adglive sunt reprezentate de sistemeie scotchbond 2 (3M) sau colterieARTBon4 Ecusit Frimer- Mono (DCIO gi Synmc (Vivadenti.Acegti adezivi se pot prezeDta in flacon 'cic, monof?iccn, acesta con;inind agentul degravaFs, primer-rd gi rigi,na adezivi- Aptiearea aeestui adeziv monoflacon se face l" 2 li*d;l;;;;;aplicari succesive' Pri-ma aplicare are ml de penetrare, ea permite pifiundcrca in stratul de rumegugdentinar I component"-Y d:

19laj in aproximativ 30 de secunde, timp ln care acesta nu trebuie uscatA doua aplieare are rol de sigilarg acest str+t poate fi uscat in scopul de a ugura E$apo1prea solyentu-lui (Iliescu, Gafar 2001) (29).

Existi $i sister'necu prezentore in 2 fiacoanela care primer-ul se aplicd fmpreuntr cu ngenhrl degravilrs' iar rsqba care copolimerizeazi cu primor-ul ," n, "pti* "€paraLAparifia primer-ilor autqgravanli esti lcgatr ae ryar;gia in pruetica adezivtr a coryomeriloa r5Einicompozite modificate prin adaos de potiacid, dar acfi'.rnea lor este mai puiin eficionti, acidul gravani areo ac{iune acid{ slab6 9i nu reuseEte itr grarroe sufioienr soralgul p"ot* a erea re,teotii cficie,rtc adeziuniiamelare' La dentini, dp'mineralizar,ea t" fu." superficial gi aceste neajunsuri frc ca restauratia adeziv6 sise deierioreue rapi4 ia eeteva luni de la plasarea ei. pentru ir"b*#G;g;;*, *t ;-"0."1*i, ,"poate aplica o gravare suplimentarl conveagionali, anterioari aplicerii priner-ului autograv.ant

Aceste sisteme sunt recomandate fie in aplicarea aour p* dentin{, qi atunci i ,".u o gravareselectivi a snralplui hll-9 "rupe

separati sau pentru condifonarea simultani a dentinsi pi a wnal;ului-'simpt!ficarva preceduiiclinice ?n cae.l! aplicirii sisremuiui **gr*u*, nu numai ei reeiuce un n'rndrde etape de lucru, dar reduce 9i fuza de sptrlure

"u upa utill*;;?"""r"a convenlionali care nu mai e

96

III

II

ll

T

lj

ll

tII

l:,!

I,{

I'I

rl

I,rl

l:

Capinlul 4 - Adeziunea dentard

necesarE. Toate controversele asupra rnenfinerii umiditefii dentinei sau usclrii ei in crnsul procesului decolaj umed sunt gi ele evitate in acest mod- Acest sistem pennite formarea unui strat hibrid mic, cu ogrosime de 0,5 microni, iar detritusul dentinar remanent e dizolvat gi devine inco4rorat in stalul hibrid-

Snatul hibrid astfel format este compus dintr-o refea moale de fibre de colagen, cu rnici s-ualiiinterfibrilare urnplute de rigini adezivi. Resturile de rumeguq dentinar rlmase in tubulii dentinari suntincapsulate de rlgina care formeaztr pretungiri.

4.2.4. {1roriton roNoMERr EE srrcilPrimul material adeziv bazal pe tehnologia forrnirii de jonomeri de sticld rnodificafi prin

adaos de rdqintr a fost Fujy Bond LC{GC). Sistemul adeziv pe bazl de ionomeri de stic]tr este rezul-tatul unei tehnologii care combini ionomerii de sticll cu rigini adezive pi prezintl un mecapisrn deadeziune la substratul dentiirar de tip micromecanic Ai chirnic. O scuritr proceduri de gnvare cu acidpoliacriiic va expune superficial releaua de fibnle de colagen gi va permite ca rbgina str difuzeze ic(reaceste fibre pentru a forma un slrat subtire, asemlndtor strahrlui hibrid. Natura policarboxilicl a mate-rialului permite procesul'de schimburi ionice dinamice pe care se bazeazl o parte dintre proprietslileautoadezive aie ionomeriior de sticlA.

lln adeziv dentinar, indiferent de tip, pentnr a fi eficient trebuie s{ intnrneasc[ c&wacerinle esenfiale:

D SI realizeze o adeziune puternictr cu dentina, asemintrloare cu cea a smalprhd, adeeiunecaie sI fie eficienti pe substr-aiul deniinarjiirrred;

F SI lie bine tolerat de complexul pulpo-dentinar gi compatibil cu materialul restnurstorfolosit;

F Sii asigrne o incbidere cflt rnai perfe,:ttr a czuraliculelor derilrare bloci;rd astfel nrigcarea fiu-idului dentinar gi prin aceasta dir,ninu6nd hipersensibilitatea dentinari;

F. Mecanismul de prizi aGdezi'rului dentinar si se facl fie prin autopolimerizare sauprin sis-temul dual, iar stratul adeziv sd eibi o grosime redus6;

) Adeziunea sd se produci intr-trn ti'mp cdl mai scurt, iar manipularea gi realizarea ei str fiec6t mai uqoar[;

) Adeziwl si permiti adeziunea in mod egal la rnai m*lte substraturi, respectiv la snoatl,

. dentind, sement, compozit, portelan, metal etc.

4.2.5. li Factonu DE cARE DEprr$Dn A.DEZTuNEA TIENTINABA

Puterea de adeziune a adezivilor dentinari moderni depinde de mai mulfi factori:

- substratul dentinar:

-' factomi $entar qi relatia sa cu modifrcirile locale;

- materialul adeziv;

- factorii care pot determina alterarea strair{ui hibdd.

SABSTRATUL DENTTNAR4.2.s.1.

Calitaiea denthei ar-e iii-r r:oi osenfiai in adeziunea deiitinad. Se poate afirma eI rjeniina iine*rilor are o fo4i de adeziune mai rnare dec0t cea a pacien;ilor in v*rsti. Adeziunea pe o deatintr sele-rotici sau cariati este mai proasti- Grosimea tub,ilor dentirari joaci, de asemenea, un rol importa:* lnadeziune- La joncliunea smal/cement, grosimea hrbilor dentinari se ridicl la aprcximativ 4% (dinvolum), sau 20.000 de tubi deniinari pe em pltrat ;i in jurul puhrei dentarc ea se ridrctr la 28-olo (dinvolurn) sau r''5.000 de tubuli pe cm pihat fGwinnett, 1?94) (24). .

fa

I:E

I .9

rIE

IrI

fI

:n:=

IE

I-4:=

I:

-I-=II=

97

Mariana ErdndtSo Popa - Estetica in odonOArapfu rcsls$Foroarc

III

II

Fo4a de adeziune este superioaricele circumpulpare gi, aoeasta, din cauzaumiditatea pe tot parcursul hatarnsntului,structurilor de colagen.

la nivelul zonelor indeptrrtate de pulpi spre deosebire depresi,unii fluidului dentinar. Dentina trebuie si-gi menlinio uscare a sa putind avea drept consecin![ o aglomerare a

Gravarea acidi a cientinei nu trebuie sI dureze mai mult de 15 seciode atunci cSnd se folosegteacid fosforic 30'35Yo gi aceasta, nu pentru ci ar exista riscul lezirii fesutului pulpar; ci pentru ci ogravare acidi puternictr a suprafefei dentinrre intrefine fomrarea unei suprafel"iiuiio" care face difi-cild fcrrnarea stratului hibrid aderent-

4.2.5.2. \ FACTORUL DENTAR $I REI-,ITU SA CU MODIFICIRILE LOCALEcand vorbim de factorul dontar ne referim la pozigia dintelui pe arcada, m[rimea gi forma le-zitmii ca pi 16 morfologia dintelui- Adeziunea la dinfii maxilaruIui superior estc, in general, mai buni

deedt la diatii rnaxitrnrlui inferior; de asemenea, restaurarea unei piorderi de sub*tan1i de tip lacunicuneifonntr persistd timp mai indohu,rgat decit cea a unei eroziuni piate gi aceasta tugate dkect de mor-folcgia dinlilor' o pierdere a adeziunii restaurdrilor de la nivelul coletului deniar poate str apartr duplaproximativ un milion de ciclwi de masticagie pG &n, legatd de particularitigile specifice zonei.Modifictrrile locatizate la nivel dsntar itr, incontestabil, un rol importani iu realizarea adeziu-nii dentinarc' DuPe o pierdere de zubstan{i duri dentaltr ca urrnare u *o, pr*il;;-* sau a unorraumatismq eanaliculele dentinare au tendinp de a se iochide gi, ca urmare a deptmerilor peritubulare

de cristale de hidmxiapatitr' apare rrn proces care se nrmest€ scleroztr dentinara- Aceasia e cu atiit maiimportantd' cu cit evolufa pierderii di structuri dure dentare se face in timp mai indehmgat, lcsutulpulpar avAnd tinnp sl-gi mobilizeze resurseie saie compensaiorii.Heymann (199s) 9i Lambrecht (lggT au arstat eb75oh din pacieir;ii de ver$e crirprinse intre6l-80 de ani pierd o restaurafie dentari can a dxi,lazani, pe cflnd la pacientii intre 2040 deani aceas-ti piedere este de doar 27Yt' Aceastd diferrnfi. semnificativr r-3e rezisrenf[ in timp a *nei restauririadezive are legiturtr F.:re cu prczenta de dentinl sclerotictr hipercalcificati, mai pugin proprie sis-te'melorde adeziune denrinari (cig1i de schmidsder lggg) (36).

4.2.5.3. TMATERIALUL RESTAALATOR

Fo4a eare se dezvohi la contoacfia de polirnerizare a nraterialului restaurator constittie un fac-tor ce poate slibi adezfunea dentinara, de aoeea ea trebuie gi poate fi redusi prin tehnica de aplicare astraturilor de rdryinr compozittr- Modulul de elastioitate nl particuleror mici ie compozitelor bibride emai slab decdt eel al compozirelorcu micr+umpluturtr. Diferenta dintre diferitele tipuri de polimerizareeste, de a$emetrca, un factor important de care depinde reugita adeziu*ii. Daci adezivut, ln momenulpolimerizirii compozitului il prepar.alie nu este cornplet polimeriza! fo4a de polimerizare a coolpo--zitului poate conduce la o ruptur[ sau 6sur[ in strat'l adeziv.

4.2.5.4. FACTORII CANE POTDETERMINAALTERAREASTRATULAI ITIBRID

Existtr o serie j1 rafon sare pot si determine o odezirme dentinar[ defioitartr- Aee+.tr factoricare pot genel3 o aslfel de alterare sunt

- O gravare prea importantd a dentinei;

- O uscare prea accenhiati a dentinei ce poaie detersdna o aglomerare de structuri de cota-gen Si penetrarea insuficieoti a riginii intre fibrile;- o conlaminare a dentinei gravate eu salivi, ssnge {nscesir,r o ncua gm,;aro);- Un timp de acliune insuficient al p:irner-ului (fiecare primer conline un solvent volatil, decele mai multe ori, acetona, care poate infiuenp potimerizarea qi, de ac€ea, dupf aplicareaprimerului, e bine s{ se efectueze o presitme d" aer asupra acestuia);

- O ingropare a pnmer-u!'-ri lichid ?n {Iaccn qi, penii'a a eviia acesi lucrq e bine ca ffacon*icu lichid s[ fie inchis imediat; , ._;98

I

IIIt

l;

L

IIt

i

I(

t

tlI

I'-ill:lI'

Ii?

I'!

.EIiI

:E:;I:

I

IE

r=I

,=rEI

I-

I :.

-a--I=

ra=

r.::...r:

r:=

=-:=G

r

Ctpitolut 4 -.*deziunea dent$ri

* 0 suflare de aer cu presiune prea mar6 poate s[ lase un stral foarte fin de adeziv de colaj gi

rirrAne ca atare un strat anaerobic de rtrginI care nu poate sd fie polimerizat complet;

- O polimerizare incomplettr, datorati unei llmpi de fotopolimerizare care nu mai e cores*punzltoare. Pentru a evita astfel de situalii e bine si fie ficut un contro[ asual Ce

ftrnciionare a acesteia Ei in cazul in care exisli dubii asupra calitillii limpii, e nrai bine si se

recurgi la un sistem de polimerizare dual sau chimic. Un adeziv dentinar incompletpolimerizat duce la formarea unui strat hibrid incomplet, care igi pierde etangeitatea gi vaduce, in final, la leziuni pulpare sau la sensibilitate dentartr poslop€ratorie sau o indeplrtarepremahrri a restaurafiei.

4.2.6. Ifrrrus,xTa ADEzryrLoR DENTTNARI AsttpRA puI,pEr DENTAR0

trnfluenla negativi pe care ndezivii dentinari ar put€a st o aibi asupm pulpei dentare a fost oproblerna viu discutati de specialigti.

Dupi studiile a nurneroti autori precum BrEnnstrim (l99?r,Berghenboltz (1979),Cox i1982),care au demonstrat ci bacteriile sunt rilspunzitore de inflamalia pulparl, umil din otiectivele majoreale medicilor stomatologi a fost acela de a glsi un material restaumtor care si realaeze o sigilare sa-tislbeltoare a pltrgii dentinare care si nu mai permiti invazia microbiaoi ctrtre lesutul pulpar.

S-au studiat efectele tehnicii de gravare total5 (total etch) asupra pulpei dentare pe ctrpe bis-tologie gi aceste studii au demonstrat ci, dupd o asemenea tehnici de dernineralizare a srnalplui gi den-

tinei, nu a aplrut nici o reaclie de irita;ie putpara.Ace,ste cercetiri Ei muite aiteie au arltat cd gravarea

acidi a dentinei (condilionarea), urmatl de aplicarea irnediatl a primer-ului gi sigilarea rapidi a m&r-ginilor sale eonstituie csa mai buni Foteclie pulpari.

Reatiza:-ea unni strat hibriC nu reprezinti drar posibilitrtea lselizirii unci bunc restaurlri ci,datoritd liptrrlui ctr acest strat este acido-rezistenl, el constituie o proteclie a suprafelelor raciiculareimFotriva cariei la acest nivel idegticl cu cea ob$nutI prin tehnica de sigilare a fosetelor gi a ganlurilor

de pe feEele ocluzale ale dinlilorAdeziunea dentinard mai are o aplicalie la fel de icrportantl care consti !n aceea cd, pria dena-

hrrarea proteinelor de la suprafala pHgii dentinare sg reduce permeabilitatea canalisulelor dentiuare,

tubii dentinari se inchid, hirhodinamica fluilului dentinar se rcduce gi acest lucru atrage dupi sine

reducerea sensibilita;ii dentinare. Stratul hibrid rezultat ca urmare a adezir:nii dentinare inshide foarte

eficace caualiculele dentinare gi prin aceasta jocul fluidului deotinar responsabil de hipersonsibilitatea

dentinarl este limitat.

4,2.7, v Fazgln cRITrcE Ar,E ADEzruFlrr DENTINAREd

Adeziunea deitinari prezint* citeva puncte cheie, de a cdror realiaare depinde eficienga ccla-jului dentar oblinut pi, in final, calitatea restauraliei efectuate. Acestea sunt

- izolarea cimpului operatori

- tebnica de condifionar,e a smallclui gi dentinei;

- gradul gi ripul de umiditate al substratului dentar pe perio*da colajului;

- aFlinaea primer-ului;mo&rl de aplicare al riginii adezil'e;procede$l de restaurare hnali-

99

Mariana Brdndasu Popa - Estetica in odontoterapia restturaloare

4.2.7.1. lnreuzenre c,iilrpltLT O?EMTORRealizarea rlui-camp-operalor optim este absolut obligatorie inainte de a se proceda la apli-carea tehnicilor de adeziune' subsraru! dentm pe care se va aplica adezivul dentinar trebuie ferit deorice sursl de umiditate-Adeziunea la smallpresupune teoretic o suprafagi uscattr a acestuia pentru apermite ca agenfii defotopolimerizare hidrofobi-si-fii atrai prin capilarirate in interiorut microretenfiilor realizate pringavars. aaidi a smalplui' se formeazs *tr"r ao,ri

frnuri !e prelungiri in interioruI acestor microretenlii,mele intre prismele de snal;, aga numitele microdigitagii gi macrodilibfii in interionrl prisnrelor de smalpcolajul dentinar este o operatiune mai complexi" el trebuiJse finr seama de faptul c[ Ia nivelulpligii dentinare existi doud tipuri de'umiditate:

- umiditate interni;- urniditate externi"

acestea fiind' uneori' eomplatate 9i de o trmiditate extsrua ce poato s6 apartr accidental in rimpul efec-tutrrii colajului denrinar..s

iJ*iditut"o internd- e cauzali de fluidul desrinar care circuli in interiorul canalieulelordentinare datoriti presiunii pozitive intqpu$are eare intrefine o mitcare a acestuia sprenryrafafa dentinartr, prin travenarea hrbilor ie.ntinari deschigi ca unnare a frocedeului degravarc acidi a dentinei. Aceastl umidiate denriuari intemi rtr ;il";f; ccne asuprzrtehnicii de adeziune dcntinari-Se $ie d?u

"i ryima generugie de adezivi de,ntinari erau hidrofubi, ei nu permiteauumectarea substratului denti*ar hidrofil gravat acid $ aeest lucnr nu pcnnitea o colare debund eali"ate' o dati cu dezvoltarea culogrinlelo, "u

prirrir" la natura hidrCIflr gi heterogenia de;iir'ei au ap'i:ui aor-zivt o"L :".-:?.p:t-; biJrof;.ie gi iridrofobe, capabiii str producd oimbu*ltr$re a hidpsfiIiei gi u:nectabi]itigii necesare *"i uoeriuni dentinare optime-b amiditaaa *arnli-este legattr de urniditatea mediului bucar precum gi de rgiditatea exis-trnttr in cabfustrl deritar. Aceasta are o aqiune nsgativ.i a$+ra rezistenlei adeairmii den?*e-

. -.in absenla fu-ptr op"oiot, g*dol de rmidritate fuco4iurtrtoare din mediul bncsl esteridisat' cu ajutonrl mijloacelordelolare, aceastd umiditatepoate fi eonuolattrpEst'andu-eedoarrmiditatea generattr de mediul ambiant din cabinehrr dentar.

valoarea adeziunii dentinare dinrinui atunci c6nd t'aiditatea este mare, rohrpi an'mitesisleme adezive sunt mai sensibile decat altele Iu grdril" umiditate existenlPri'r incorporare de copolimeri de acid polyalkJooi" io sisremele ca scotchBond, scotchBond MuhiPurpose (3M) 9i scotch tsgll i 6tr,t1, acegri aaawidevin maipugin sensibili laurniditate 6i determini o nrai buntr stabilitate in timp a adezirmii. Acest efect stabilizator alacidului polyalkenoic fap de umiditate or" yrrdta fJn aparilia unei rupturi reversibilegi o reformare de eomplexe poly"tkt:1t- calciu ln prezenp apgi p presuptrne o capacitaternai mare de reziste4l a adeziunii la diferitete ***u, gJ sr se observe weo rupturl a ade-ziunii' Tbtuqi, penhu a elucida efectele inc-orp;rtuift;;olirneri de aeid polyalkenoic lnformula adezivului dentinm, vor mai trebui efectuate cercetdri.b umiditatea aecidentuIi- de naturi

-externtr poate [a rtndul sir: inflr:enia calitstea adeziu-nii' o astfel de umiditate poate fi ob$nuttr pria ,*r"*io*u cu salivi sau s6nge gi ea poateimpiedica efectiv contactul inrre adeziv gi subsrratul oe regih*e. Acest tip de umiditatepoate fi rndi ftes'rentE la mandibuii decii la maxiiami superio4 ia acesta din urmi umidi-tatea putind fi mai ugor de controlat. 'E Evvuq v$r wl

III

ItIIIIt

IIII

r00

t,t

It!

-iti'iT

i,E

l=-Eq.e

E-€

Capitalul 4 -Adeiunea dentard

4.2.7.2. TEHNICA DE CONDITTONARE A SMAITALAI FI DENTINEICondilionarea pltrgii dentinare reprezinitr un alt element important de care depintle colqiul

dentinar- Dintele ce urmeazd s[ primeasci o rsstaurare este pregetit in vederea realizdrii acasteia prinsptrlarea, izolarea gi uscarea sa urmati de o gravare cu un agent de gravare acidtr. prima generafe deadezivi dentinari ceroa o gmvarc selectivi a srnalgului. Astrzi, se utilizeazi tehnica de gravare totaldprin care condifionantul sau agentul de gravare se aplici sirnultan pe smalt si tlenrinl. I-n consecinlp,cele doui suprafele microretentive diferite, rezultate ca unnare a acestui tratament, vor fi preg*tite pen-tru adeziune in mod diferenliat.

in mod tradi$onal, irnalgul e gravat selectiv cu acid fosforic 3040Yo. O dati cu inhodtrcereatehnicii gravqiului lotal, a fost utilizat acidul fosforic mai pulin conc€ntrat sau alli acizi rnai slabi pre-cum acidul citric, rnaleic, nitric sau oxalic ai acost lucru, din dorinfa de a gtrsi agenfi conditionanfi 4d-versali, care str aibd o acliune zuficient[ pentru gravarea smallului gi o acliune J" g*o*u mai b]6ndi adenlinei, evitind expunerea colagcnului pe o profunzi,me care ar putea impiedica infiltrarea cornplct6 arirginii adezive (Meerbeek gi colab. Iggg) (32).

Numeroasele studii clinice gi fundarnentale efechrate asupra acestui aspect au dcmocsbpt o efi-cacitate mai micd a colajului c6nd acidul utiiizat este mai puiin concenirat declt acidui fosforic 3f-4i0ys.

Se pot utiliza doi agenfi d9 gravare in mod selectiv penrru dentiui yi pentru smalf dar acestlucru ar ingreuna procedeul clinic. Astizi, adezivii ce elimintr detritusul dentinar remanflrt au revenitla utilizarea pentru gmvarea acidl a smalgului gi dentinei la acidul fosforic concentrat, c*re se eplietr pesna\ timp de 15 secunde dupi caFe se aplictr acidul gi la nivelul dentinei gi asrfel, smalttrl va beneficiade un timp dublu de gr4vare acidd fatd de dentini-

O metodtr mai recenti aste aceea de a utiliza primer autogravant in acelagi timp pentru suratl qidentintr- Acest primer face parte din sistemele ce dizolvi detritusul dentinar in 2 etapc g

"o*{r*in(-iionier aci'l c'm ; Pi,elil P. El es:e intins cu ;-jtrtorul rmui j+l de acr :i oru neccsitl -p5la;e. llreriieeu privire la eficacitatea acestui prirner autogravam sunt impddite gi acoasta peotru cI se pare ctr el nugraveazd sufieient de pmfuml zubaratul dentar ea agen{ii convengionali-

Recent prin adi$a de grupe carboxilice acide pe lanful principal de mcno,rngr da r{qintr con-'ren!i+nal[, a aparur uit nou grup de matcriale adezive care, du:i compozigia c-aiinictr pai fi c+nsideretortr$ini compozite rnodificate prin adaos de poliacid [ex. Dyract gi DyraoAZ {Dentsply), Hyrac {ESpE)etc-l care sunt comercializate sub denunirea de <compomer>. Aceasti denurnire mgeread ideea ed elesrmt o cornbinalie de ionomeri de sticli gi compozite. Popularitarea lor se datoreazd iu mars parteugurinlei cu care se manipuleazl gi simplificarea procedurilor elini.ce, ele utiliz$nd, datoiiti prlm*i-rrtrriauto'gravant, condiliouarba intr-o singuri etapi a sulrstratului dentar. Cu toate acostea se pers c{ pr.ncombinarea monoflacon a primer-ului cu adeziwl, monomerii acizi dizolva$ in ac*ooi sunt mai pulinacizi, primenrl actionind rnai superficial in dentini ji nefiind suficient de agrc.siv pe srna$ pentnr a rea-liza o suprafali suficient de retentivE. ln plus, se deterioreaztr uEor gi destul de innportantin decursul a6 luni d6nd na$tere unor defecte rnarginale importante gi posibilittrlii de aparifie a recidivei de carie,efect pus pe searna gravlrii insuficiente a smalplui.

Efectul clinic al acesttri compozit modificat pr:n adaos de poliaci<! poate fi s$bataoiialimbuntrtillit printr-o gravare suplimentari a srnalfului.

4.2.7.3. Y GRADUL $T TIPUL DE UMIEITATE AL SWSTRATALUIDENTAR PE PERIOADA COLAJULUI

Drpd gravaroa acidd a strprafelelor de dentini si srnall ac€stea trebuie tratate pentru a peruartepeneharea comPleti a riEinii adezive. Teoretic, s bine si se obfni o suprafa.gd de srna$ uscat[. Pedentini, o umiditate oarecare e recomandati p,:,:tru a evita prlbqirea relelei de fibre de coiagonexpusd, ceea ce ar duce la conrDromiterea adezirrnii.

Din acest motiv, lhn punct de vedere clinic, exist[ 2 rnetode de a pEstra suprafa{a de dertintr giumede sau rnc.ilc.smaiq

rGi

,l

l

t

IIIIIIIIIIIIIIIIIt

Maiana Brdnduga Popa- Estetiea in odonnt*tpb rffitasr@ac

O rnetodi care permite plstrarea unui substrat de adeziune uscat constl in utilizarea pnui sis-tern adeziv pe bazl de primer apos care va perrnite rehidratarea gi reexpansiunea refelei de fibre de cola-getr u${;ate' permi}nnd astfel monomerului rIginos str difuzeze eficace intre fibrele de colagen.

O alti ahernativi este aceea de a pistra suprafafa gravati acid in stare umedl folosind capaci-tatea primer-ului pe baztr de acetond pentnr a indeparta excesul de rrmiditate. Aceastl tebnictr poartndenumirea de colaj umed gi a fost introdusil de Kanca gi Gwinnett la inceputul anilor .90.

. Pontru a obfne o hibridare corecti este esenfal ca refeaua de colagen,lipsiti de suportul strumineral dupl tratane cu acid, str-gi pistreze caractenrl siu spongios. Monomenrl rlginic va putea asffelimpregna prin difuziune spafile inter[rbrilare.

Deshidratarea prin uscare cu aer a suprafelelor dentinare gravale acid poate deterrnina apilrrlialmor tonsiuni de suprafafi ce pot provoaca prtrbuSirea retelei de colagen expus[, contraclia sa gi formareaunui coagulum imperrneabit la r[gini. Dimpotriv{, daci rdmdne un r6st de upu in spa;iile inierfibrilare,se menfine saractcrul moale al matricei de colagen gi spa;iile interfibrilare nmao deschise. Este de sub-liniat fapnrl ei aceasttr tehnicl de colaj umed nu poate garanta diflrziunea corectll a rtrqinii decflt incondiliile in care toaitr apa restanti de pe zuprafafa dentinei este eliminati gi inlocuiti de mono;ner inain-tea etapei umitoare a tehnicii adezive-Din aceasti eznzA,cele mai multe adezive de care dispunen azi,monomeri hi&ofili prirxeri sunt dizolvali in solvenfi volarili precum etanol sau alcool.

Aceqti solvenfipot produce o deplasare a apei reziduale gi permit, astfel, monomemlui polime-rizabil sf pdtrmdl in tubii deutinari gi in nanoqpafiile relelei de cllagen- Solventul primer-ului se vaevapoB prin rrscare ugoartr a suprafelei sale cu o seringi de aer, ftri a leza monornsrul. Acesta areextremittrli hidrofile ce prezinti o afruitate pentru fibrele de colagen expuse gi extremitili hidrofobe carese comporti ea reeeptoti peoh.r: copuliu:eriza.c cu rEgica adeziv4 aplicarS dup* *coea- ,a.pa din releauade colagen eiue nu a fost cornplet deplasati, poate afecta polirnerizarea riginii in interiorul stratului hi-brid qi inti in oompetilie_spa;iali cu riqina din,rtentina denineralizatl (Meerbeek gi colab.) (32).

Din prmct de vedere clinic existi riscul ca umidltatea suprafelei dentinare s[ nu fie completiniocuiti prin acliunea rnonornerilor hidrofili ai primer-ului. Apa tn exces, insufieient indepa*atd lrinaplicarea primer-ului, produge ojeparare a fxzei componenreior hidrofile de cele hi&ofobe Ei antre-neazh apattlia de btrle, goluri la iierfafa dentini/rigini. Acest defect al interfelei sllbegre adezirmea gi,in ccnsecinti' vor apirea tubi dettin:ri i-operfect sigilaqi. Pe de ,:ltE prte, o u.scare ugomtr dr:picondilioaarea deatinei pe o perioada scurtd inainte de aplicarea priner-ului anhidru pe bazi de aoetondva determina o insuficientd infiltrare a rlginii intert'buiar,

ln consecinlE, se poate conclude ctr dentina gravati nu trebuie ptrshati prea umedtr dar nici preauYtI tirnp indehmgat- Tebnica cea mai eficace recomandi aplicareaunui jei de aer sstrrt penhti eli-minarea apei rezid'rale sau o $terye{€ cu o h0rtie ab,sorbanttr aiuprafelei de dentili gravath acid.

Tehnica eolajului umed mei are ;i alte inconveniente cu inrportanfa clinictr:

- Acetona se dizolvi rapid din flaconul de primer, de aceea flaconul trebuie inchis imediatdrryi utilizare altful, prin pierderea componentei solubile, dupi un numtrr de Inchided gideschidori ale flagonului, primer-ul se modifictr priu mlrirea proporgiei de monomer inraport cu solventul. Aceastl modifieare duce la riudul siu la modifrcarea capacitflii de pe-netrabilitate a monomerului tn refeaua de colagen;

- Suprafala de small gravat acid, care apare pe rm small uscat sub forrna unei coloralii alb.cre-toase, culoare cc atesti eficienla gravanti, in condilii de trmiditate nu mai eete observabili.

4,2.7.4. MODUL DE APLTCARE AL PRTJHER-ULUI

Primer-ul trebuie str fie aplicat cu mare atenfie, timp de cel puEin 15 secuude, respect6nd indi-caliile fabricant';lui, imtru a permite dlF;ziunea monomei-.iltii in toati profirnzimya straiuiai demine-ralizat +r.pentnr-a fi siguri ci rigina va infirtra corect refeaua de coragen.

In cazul lmei tehnici de adeziune uscattr, aplicarea primer-uiui rehidratant apos pe o perioadlde i5 secunde perrnite relelei de colagen o reexpansiune, pe e$nd la folosirea *.i t.noi.i de colajurned, primer-ul trebuie aplicat un tirnp suficionipentru a iorrnite dqolasarea umiditelii reziduaie dela suprafala dentinei prin evaporarea solventului pe baz[ ou uagrorra. ln plus, ptrm-r-"r cu aeetontr

102

I

I'jr.

ti

lit,;

l!I,i

l:I,ll,I

!:

l'?

t;

fr=

I,?

J::

r,=

r=

I:

t:

tlI

=

t-==:

It

tII

Capitolal 4 - Adeziunea dentard

aplicat dupd o uscar€ scurti gi blindi a suprafetei dentinare poate eliraina dctritusul tlenfinar nfina-nent in trei sau doui etape (monoflacon). Aplicarea primer-ului sub presiune moderatl cu ajutorul Eneipensuldri sau cu o buleli, amelioreazl qi accelereazd procesul de difuziune a monornerului, care va fiaspirat in spaliile inerfibrilare.

Teoretic, nu e necesari aplicarea de primer pe srnalful gravat acid gi irscat dacd se utilizeaz$ qnagent de colaj amelar hidrofil; tonrgi, aplicarea prirner-ului pe smalprl gravat acid nu aduce pre.iudieii pro-cesului de colaj. in cazul in care cavitatea e$g-llentmuq Uryeda, atunci este necesar,tr o r*hoine de colajurr.red- Primer-ul t. cd, datoritd evapordrii solventului, sdfre deplasati toat{ umiditatea reziduald. Aplicarea primer-uiui ests totd€aurra completatA de o uscarescurtd 9i blf;ndi pentru a permite volatilizarea excesului de solvent inainte de aplicarea rlqinii adezive.

4.2.7-5. APL6CAREA n 4StrVA AnnzvnRigina adezivi va fi risp$rditi pe suprafap de adeziune mai ulor prinh-o ac{iune mecanictr (pen-

suli, buleti) dec6t cu jet de aer. Ea trebuie depusi in cantitate mare inainte de a fi inti*sl cu qiutonrl unuiaplicator qi uscattr cu o hdrtie absorbanti intre doutr aplictrri; astfel, strahrl de ragind sdezivi va atirrge ogrosime optimi de aproximativ 100 microni, grosime zuficienti pentru a-i oferi un grad de elasticiatc car€sd amortizeze presiunile meccnice gi tensiunile datoate confracfie.i de polirnerizare a rlqinii compeaite-

intinderea adezivului cu ajutorul jetului de aer poate re.duce grosimea adezivuluigi aceasta Ia r€n-dul s*u diminuS capacitatea de absorb;ie elastictr. Utilizarea rlginii adezive cu vdscozitate sctrzuti ln sedintermediar sub obturagie permito o legitur[ foarte rezistentl mecanictr gi o brmtr etanseizare a pl*giidentinare. Se poate considera conc€ptul de_ legare elastica ca un rnijloc excolent nu nunai de contraba-lansare a reac;iei de contraclie rie poiirnerizare a rfiqinii cornpoeite dar, fu egali m[stud" aj"ti la anorti-zarea fo4elor de masticalie, a deformirilor dentare gi gocurilor termic€ care pot scidea integritatea jonc-fiunii dinte/ri'$ind, in timpul firncliei clinice. Allturi de adezivii conlinind riqini cu vAscozitate sctrzrsll,unele sisteme adezive cu acid polialkenoic, ca Scotch-Bond Multipurpose (3M), Scotch-Bond I {3M) +imai recent sistemul adeziv pe bazi de ionomeri de sticli FujiBond LC (GC) se apiia{ in strat raai gros-Un excelent reanltat s-a obfnut din ppct de veder€ olinic cu ClearEl Liner Bond (Kuraray), Scotch-BondMultipurpose (3M) 9i Optibond Dual Cure (Keff)

Teoretic, sister'ele adezive poiimerizate chimic satr rnixt care au o ..'itezi de potir,nerizare maimici. dpcit riqinile fotopolimerizabile gi care astfel permit farrnarea unor poroeit*1i strabe [n xraea.sra-tului de rdqirr6, pot contnbui la mecanismul de amortizare elastici. Utilizareri unui ciment imoorw desticli intermediar sub restaurarea de cornpozit reduce rigiditatea totald a restauaiiei gi mirage capa-citatea ei de amortizare elastici- Cimenhrrile eu iononeri de sticli urodificate prin adaugare de rtrryioiar fi de preferat cirnenhirilor ionomere corivenlionale pentru ci ele pot copolirneriza chirnic cu riginacompoziti. de restaurare plasati pe fuirdul cavit5lii" Aceasttr tehnicl nunriti <sandwich> efectuatl cu unionorner de stiili cu adaos tte rtrqintr, pre$lm Vitrebond (3M) aplicat ca strat intermed,iar pe podearlacavitilii, a dovedit o diminuare senrnificativ6 a pmcenFalui de pierdere a iestaurafiei.

Pcntru agenlri de colaj fotopolimerizabili, rigina adezivi trebuie pclinnerizatE ?ntotdeauna?nainte de aplicarea compozindui de restatirare, astfel rlgina adezivd nu va putea Ii deplasati c&nd seaplicl restauraiea. Polirnerizarea rlpinii adezive stabilegte joncfiunca rlEin5/ dinte gi activeazi, in con-secinf6, mecanismele de arnonizare elasticl O subliere extr€mi a stranrlui de r6qintr adczivl provoac{ opermeabilizare incomplet[ a rEginii gi reducerea capacitSlii de amortizare elastici eficient\a adcuiunii.

4.2.7.6. ./ ?ROCEDETJL DE KESTAIJRAP.E FINALA

in scopul realizlrii unei interfe]e flexibile dinte/restatuare, compozitul de rsslaurare hebu;eplasat de aga manieri ihcAi coniiaclla de polimerizare si fie redusl ta ininimum.

O legdrutr putomicd intre dentini gi rtrgina de polimerizare nu va permite form:rea de bregecare si poati atenua stresi:l realizat de contrac{ia de polimerizare gi, in aceste situalii, do*,r suprafalarEginii compozite va fi cea care se va putea deplasa in raport cu suprafoleie legate de pereiii preparafiei.Poten;ialul de deforrnare al materialului compozit depinde de configuratia spaliall a cavitflii qi, in aeeslsens, au fost sugerate o serie de tehnici clinice care sd aibtr drep.tconsecinfl diminuarea efecrului ne-

r03

b

Maiana Br6n&ga popa - Estetica in odontoteropia restaumtoqre

gativ al contracfiei de polimerizare. Cea mai utilizati esre tehnica de aplicare in strahrri, care diminuiconh-acfia totali de polimerizare gi reduce masa ds compozit polimerizat in fiecare etaptr, el reducdnd,astfel, raportul dintre supralafa colati gi zuprafala liberi. stratrut mai sublire de rnginn compozitd asi-guri o polimerizare completi a compozituluiin zonele profimde ale cav!t61ii.

l-a o cavitate de clasa I, in scopul limitirii contracliei de prizi sunt indicate urmitoarele:- Realizarea unei preparaliicu unghiuri interne rotunjite;- Aplicarea unei obturalii de bazi cu ciment ionomeide sticld intr-un strat grcs cu scopul de

a limita cantitatea de material compozit necesard pentru realizarea restauririi gtiut fiind ci,cu c6t cantitatea de compozit va fi mai micl cu atit gi contracfia sa de prizi va fi mai mictr;

- Aplicarea in straturi succesive a materialului compozit astfel inc6t fiecare strat si vini incontact cu un numir mai mic de pereti ai cavitA;ii. Straturile nu trebuie si deptrgeasctrgrosimea de 2-2,5 mm pentru a se putea realiza o buni polimerizare

tItIIIIIIII

La cavitilile d3 glasa I mici qi superficiale, materialul compozit poate fi aplicat intr-un singursfrat care va fi polimerizat, iar pnfurile qi fosetele pot fi sigilate cu o rdgini *1,'porite $tg- 4.7).

Spotul luminos e de preferat sientat-!. spre acesta-

mulli

fie direciionat, finind snrma ci direclia de connaclie este ori-

Fis 4.1. Restaurotea cavitdsitor mici cw msterialecompozite gi igilarea ganluilor

avem de restaurat cavit{i mai intinse in zuprafali gi profunzime, se va obh'a in maiDacA

timpi:

Primul strat de rnaterial compozit se plaseaz[ pe peretele vestibular gi se intinde qprepodearn cavit4lii oblic; se fotopolirnerizeazi dinsprevestibulargi apoi octuzal;ltratuf al duiiea se aplic,61nt,-obric 9i se polimerleazE dinspre onr.gi apoi ccruzar;Stratul linal, al treile4 va fi ocluzal thg. +'.g1.

Fig' 4'8 * Modul de realizare a rcstourasiiror Ia covitti!ile ocruzare mai:A - Preparareo ca-vittililor ocluzale pentrugompozit;B - Madul de reqlizcre a rcstauragiei-

't--

llllll

II,

l,104

II

i

II

:

Ii

Il.I

=:i

I

=tzI

-=.-

l.::

j.

tG

I-=

-I=

ti

aI

l

-tjI

--

I

Capitolal 4 - Adezhnea dentard

Compozilele autopolimerizabile sunt recomandatepentm restarn-iri posterioarepentru cA ele induco contraclie de polimerizare mai mici decdt cele fotopolimerizabile gi cu direclionarea acesteia spre cen-frul restaura{iei, pe cind riginile foropolimerizabile au tendinla de contracfie spre sursa de lumini, sldbindlegitr:ra dinfre restauralie 9i pere;ii laterali gi pulpar al cavitilii. Acesr fapt este atribuit procesului tiepolimerizare mai lent care mArelte potenlialul de amortizare prin deformtrri plastice- O rJSinI compozita derestaurare cu macroparficule, reduce masa de compozit gi conrraclia de polimerizare rezultati (fig. a.q.

Fig 4.9 - Direclia de contaclie a rdsinilor compozite

Pentru leziunile carioase proximale, se pot pregiti caviti;i de clasa a II-a mai economicoase,pe o singuri fali, in galerie sa! runel, in func1ie de mirimea procesului carios- La aceste tipuri de ca-vitili fotopolimerizarea materialului compozit. se poate face intr-o singuri etap6. La cavitilile prc-ximale cu sau {Eri retenlie ocluzaltr, aplicarea fotopolimerizirii se face in straturi succesive folosin-du-se o matrice transparenld autocolanti sau o band5 simpli, fixat[ cu ajutoml unei pene de lemn.Se pot utiliza gi pene reflectorizante transparente care, prin refleclia luminii citre pragul gingival alErrv'Daratiei. potenftazi fotopolimerizarea. Atunci cind cav:tatea este mare, se apiictr ma(erialul com-pozir in mai multe dtraturi asrfel (rig. 4.10):

- Primul strat se aplictr litivelul pragului gingival gi se face fotopolimerizarea aplicdnd spo-trrl luminos pe pana reflectorizanti dinspre lingual, apoi vestibular, ti, in final se com-pleteazi dinspre oci'rzal;

- Stratul urmtrtor se aplici oblic oral, flri si aju:rgl la peretele vestibuiar, se polimerizeazidinspre oral spre ocluzal; se muti pana vestibular, se aplicl un nou strat vestibular oblic Aise repeti fompolimerizarea int0i vestibular, apoi ocluzal.

Cind cavitatea este mai mici se poatE renunla la aplicarea primului strat de material peperetele gingival gi se aplicd doar sfrarurile oral pi vestibular- Se va modela o cantirrte cie r[gini subforma unei bilule mici care se fotopolimenzeazd. pe degetul acoperit de o mInugi curati gi apoi, incavitatea vertical[ se plaseazi o cantitate de conpozit cu ajutorul spafulei sau cu o seringi. in a"otstrat se va aplica bilula de compozit poliraerizati astfel incdt ea str intre in conract cu perefii axiali gicu fa,ta interni a matricei. Astfel aceasti sferi va ac{iona ca o pani interni care lmbunSt[1eqte mode-larea pun*ului de contact cu dintele vecin.

Fig. 4.lA - Tehnka de aplicare Si fatopolimerizaw a obtarasiei decompazit I a cm'itti li! e proxt:o-ocluzak-

l'15

Mariona Brdidusa popa - Estetiea rfi odontobrapi, reswrdooreSe fotopolimenzeaztrdinspre ocluzal ryi ahmci c6nd e neces:u se va aplica m strat ocluzal gi seva fotopolimwizapini,la obturarea completl a cavitilii astfel:

- Primul fragrnent de material cornpozir va fi ?ntilnit indir,ecl pe direcfia hrminii dinspre panx;Al doilea fragmenf mai mare, gi al treile4 mai mic, vor fi poiimerizaii airrprc o*r gi, reqpec-tiv, bucal' in aqa fel incdt veclorii de contracfie si fie plasafi tot tirrpi spre Larginea caviglii;

- AI patrulea fragment se va obtura gi ss'va.polimeriza dinsprc ocruzar. I

III

IttIIII

Ftg' 4'II - Tehnica tle aplicare Sifotapolimerizare a obtwaliei de compoziteu iwenai prepolimeizate Io cavitdsile prcimo_xhtmle.'

cuno-ccute fiind deza';antajele obruraliilor din conrpozit ia cavitf;lile proximale extinse ia care,<iin cauzi ci smal;ul l€sesar gravarii acide qi zubstratul ientar neeesar adeziunii sunt mining con-'tracfia de prizr destul de importanti a compoiitului precum gi nparilia fenomenului de oboseali a com-pozitului in timp sub pr'esiunile ocluzale ca,,de ahfei, gi aurotugr oe apl pe termen ,"* o* la o razis-Ien$ lirriral5 in timp a restaurali:i, refacerile molariior cu r;gioi compozite nu srulr indicate.

Tohrgi, in aceste cazuri, {in dorinfa de a realiza reslurrri;"rl;;;,![JJ-*ul*r au fostintroduse in practictr insert'urile din compozit sau din ceramicr. obturand marea majoritate a cavitafiicu ajutorul acestora, se permite introducerea unni strnt redi:s de material ccmpozit p€ntnr fixare, con-traciia volurnetrictr a raginii conpozite va fi mult mai mici qi, deci, inchiderea garginal[ rnai buntr.Aceste insernri au gi avantajui reaHznrii unui punct de contact mai coreet (frg. 4.11j.-Azi exist{ la dispozi}ia medicului stomatolog o gami foarte variat6 de astfel de inserfuri cera-mice precum gi posibilitatea de a realiza direct inserturi iin rfuinn compozittr.Inserturile aflate la indemina oricdmi medic stornatolog gi utilizate destul de tecvent de aces-

3 tYt

lJe olfinute piin polimerizarea unei cantittr|i de rrq,irr lo'mpoz't6 de forma r:-nei bilule realiza-ti 9i polimerizati in afara eavitilii bucale gi introdustr'apoi in rnasa coqpozitului nepolirnerizatreducind substangial rnasa acestuia=gi deci conhacgia de polimerizare.Insert'urile din ceramictr au acelagi scop, sa reduci nasa materialului oompozit Exisri azi p"piall mai multe sisteme de inserturi eerarnice, de forme gi mtrrimi dif$rite, cu o forrni eongruentl cucea a cwit[1ii de restaural cum ar fi cele betrquarE ce pot avea o fornr eitindrica, trapezoidal], pera-IelipipedicA, in formi de L @rahr qi Fabricky l99g) (10).Accste inserruri au fost introduse pentru pri*u datl in praetictr de citre Bowen. R-L. (citatde Brahr 9i Fabricky l99s) (10) qi frma Lee pharmaceutis*ls

t3. Er Monte $uA) a fosrprirna carele-a comgrciatizat. \v' !r I'rvu'e uvn, c rL';

Blocurile de betaquartz se introduc ca nipte pene in masa compozituh.ri nepolimeriz*t gi, infinal' rezult{ o restaurafie fizionomici din eonpozit *ur" va adera la blocul de corarrictr inrbunit{indmuit aidt contracfia de piirnerizare cdt gi inchiderea marginall " r-rr"*ri;i;ff#;" acesreia lasress-ul ocluzal' Acest tip de reconstituiri coronare complexe din rilgini compozit{ gi in*ert'ri cera-mice oferi o varianti pentru realizarea unor restauragii in zonele laterale ale arcadeloi *;;;t;refacerea gi pdstrarea stopurilor ocluzale-

t:

106

II

.

I.

II

:

T

I

Capitolal 4 -Adsiunea dentar|

BItsLIOGRAFIE

L Andreescrt C., Iliescu A- - Compozisia Si structura lesuturilor dure dentare, Ed_ Cerma,Bucuregti, 1995;

2- Anghel Mirela, Vdlceanu Anca - AdeziuneaUniversitare, Timigoara, I 999;

la struclutile, dure dentere, Ed- Orizonhrri

3. Aboudharam G., Koubi G., Soubayrouxreslaurfrtions anterieures camment les1996,297-309;

P., Wattinne F., FaucherA. - Les dfficultes dans lesresondre?, Rev. D'Odonto. Stomatologie 25 (4),

4- Earatieri L-N-, Monteiro J.G. - InJhience ofAcid Type {Phosphoic or Maleic) on the Retentionof Pit and Fissure seolanr- An In wo study,euintessence trnt., 25, ll, lgg4, 749-7s7;

5- l-u*: i -, Phiiiips R.W., Lund M.R. - fsrtboak of Operative Dentistry, Saunders Cornpany,Philadelphia, 1995;

6- Bayne S.C', Taylor D.F.- Dentol Materials In ed. Stnrdevant C.M., Roberson T-M., HelmannH.O-, Sturdevan! J.R.. - The Art and Science of Operative Dentistry,3td ed-, Ed. Mosby,St. Louis, Missouri, 1995, 206-229;

7 . Eertolotti R-L. - Acid Etching of, Denrrn, euintessence llt., 21,2, lgg}, 77-7g;

8- Bowen R-.L., Eiciniller F.C., IvlarjenhoffW. A. - Gazing into the Fpture of Esrhetic RestorativeMaterials, JA.D-A., 5, 123, 1992, 33-39:

9. Bratu D., Mikulik L., Mtrntbanu D. - Tbhnici adezive tn stomatologie., Ed. Facla, lg82;

t0- Bratu D' Fabriciry M. - Sisten e lntegrat cera,rnice,Ed. Helicon, Tfuniqoara, 199E, i42-l5l;t i - C3:ligeriu V, Bold A. - Odontoterapie resta*rstoare,Ediliaa II-a" Ed. Mirton, Timigoara, 2000;

12. Chappell P.R., Eich J.D., Mixson J.M., Theisen F.C. - Shear Bond Strengh and Scaning Ekcmnfufictoscopic Obsemution af Four Dentinol Adhesives,Quintessence Int.,21, 4, 1990,303-310;

13 . Clrappell P.R., Spsncer P., Eich J.D- - The Effect.s af Current Dentinal Adhesives on the Den,nSatfaee, Quintessence Int., 25, 12,lg94, 85l-Bf l;

14- Cherlea Y. - Cimerttufile er ioniorneri de sticli - aplicdlii clinice f;t stonwtol*g:e, Ed.Prahova, 1996;

15- Criur G.A. - Microleakage af Three Dentinal Bonding Sysfens: ,4. 6-Month Evalu*tion,Quintessenc e'int-, 2?, 5, l99L, 387-3 89;

16- Croll T.P. = The Quintessencia! Sealanl?, Qcintessence Int-, 27,11, 1g97,7?g-733;

17 - Dnke E.S., Robbins J.W, David S-S. - Clinica! Evaluetion af a Dentir"c! Alhesive Sysfair -Three-Year Reslr#s, Quintessence int., 22, ll, i99i, 88?-895;

18. Ehrnford Lars E.M., Scholander Sven A-T. - Step-by-Step Description of Direct FitlingTherap3t tnlayi on!a-,- a;id lleneers, Publ. PC Leinpeii AB Heising'uorg, sweden, i9g5

19. Elbaum R-, Pignoly C-, Brouillet J.L.-.4 Histotagic Study of the Biocarnpatibility afa DentinalBo n ding Systen, Quintessenc e Int., 22, I I, I 99 1, 90 I -9 I 0;

20. Feigal R.J. - Sealants and Preventive Restauralfon Rniew cf Effictiwiiess cnd ClinicalChanges for Improventenr, Pediatric Dentistry, 20, 1998, 85-92;

.-

I=-i

I.E

liI.:t:

I-7

I-3

-I=f:

r.:I:

Ia

I-=

€

G=

ItE-

t.r-t'

tI

==

r

;nilut

h{ariana Brdndusa pow - Estctics tn odontoterapio resraumtosre

2l' Ferrari M', Mason P-N-, Bertelli E. - A New Dentinal Bonding Agent and Microflled Resinsysrem: A 2-Year crinicar Reporl, euintessence Int-, 21, rr, r990, g75-ggl;

22. Gafar M- - Odontologie, vol.l - Caria dentarA, Ed- Medicall, Bucuregti, 1995;23' Gafar M'' Andreescu C- - odonrotogie si parodontologie, Ed. Didactictr gi pe6agogictr,

Bucuregri, 1983;

24' cwinnett A.l- - Banding Basics: l4rhar Every Clinicien Should Know, Estbetic Denr. Update 5,lgg4,35_39;

25' Hansen E K', Asmussen E- - Maryinal Adaptation of Resin in Relaion to ApplicationTechnique and tJse of corcium Hidroxide Linei,seand.Jbent.Res., gg, 6, r990,55g_563;

26' Holtan J.R, Nystrom p.G., Dougras w.H., pherps R.A. - Micrcreakage and MaryinalP I a c e m ent of G las s - I on om er Line r, euintessenc e lni., 21, Z, lgg}, n7 _n2

27 ' Iiiescu A' - crtnceplia de obturalie c'oronard tip ,,sandwich", Stouratologia Bucwesti ,39, l-2,t993,25-29;

28^ Iliescu A-, Gheorghiu lrina, Dimitriu Ligia - Lineni din cimenturi ca iononei de sticlu, alter-nativd a Dycal-ului in coafaiul indirect?, Revista de Medicind Militartr, gg,1996,15l-160;29' Iliescu A', Gafar lvl- - Cariologie si odontoterapie restauratoare, Ed. Medical4 2001;30' Imay Y', Masuhara Eiichi - Longlerm In wvo study of Poty(2-Hydroryethyl-Methacrylat),

Joumal of Bioinedical Materiais Research, i6, S,lggi,iOl_6,;3l- Ldcitugu St. - Ccria explozivd,Ed. Cronica, Iaqi, 1996;

32' Meerbeek B', Lambrechts P' vanlr.zle G- - Facteurs cliniques inlhrencant la reussire de l,ad-hesion a I'email et a Ia dentine,Rcarites criniques lc, 2, rg99, i75-r95;33' Mitchell D-' Laura Mitchelt - Ghid clinic de stomatologie,Ed. ALL, Bucuresti, 2001;34' Mount G'J'' Hume w.R- - conservarea si restaurarea structurii dentare,Ed. ALL, Bucrnegti,L99g,6g_t16;

35' Nakabayashi N'' Ashizawa M., Nakamura M. - IdentiJication of a Resin-Dentin Eybrid Lalvrin vital Haman Dentin created ln wvo: Dursble noirting to wtal Dentin,euintes.sence Int_,23,2, lgg?,135_14l;

36. smidsederer l- - Dentistrie estetiqus,Ed. Mason, paris, 2000, I I g-136;

37 ' stgrrett J'D', Delany B-, R.izkalla A., Hawkins c,H. - optinal citric Acid concentration forDentinal Deminera I izat ion, euintessenie Int., ZZ, 5, lggi, 37 | _J7 5 :38' Yao Kahrhiko, chien Mingchun, Kokam o-_a1 d al. - Efea of water Isolation and Early Finishingon Hardnxs of Glass lonomeres cemmts,J.osaka ofbenl

-univ. ,24,2, 1990, r4r-r47;

39' Yp X'Y, Davis E'L., Joyrt R.B', wieczkowski - Bond Strength Evaluation of a class lrcomposite Resine Res taurati on, euintessence Int., zz, 5, rgg r,39l -3 96.

IIIIIIIIIII

108

IIII

CAPITOTT]L 5

I IVIODALITATI DE REFACBRE A FTZTONOfrIIEIDINTILOR CU MATERIALB COMPOZITN

5.1. MET0DE DE RESTAURARE DIRECT.{, cuMATBRIALE COMPO Z;ITE A DINTILORCA LEZIUNI CARIOASE

Leziunile carioase fac parte din factorii care determin[ modificdri de formi, culoare qi volrrn:ale dinfilor. Sunt manifestlri ale unei maladii, maladia carioasi care poate afecta to{i dinlii, temporarisau definitivi, ale ambelor arcade- Aceasti maladie cauuatl de flora bacteriantr patogenl face obiectulunor mdsuri de prevelgie care astlzi se dovedesc a fi tot mai eficace dar gi obiechrl unor trirtamenterestauratoare care se cer a fi din cein ce mai estetice.

Pierderile de substanli durtr dentari apar ca unnare a leziunilor carioase dar ele pot fi in egalfmisuri consecinla unor fraurnatisnie dentare, a fetorne:elor de abraziurl fiziologici sau patologictr,ele pot fi determinate gi de alti patologie recarioasi c4 de exemplu, eroziunile dererminate de actuleaunor substante chimice inteme sau externe. Tratamentul restaurator se adreseaz{ futuror acestor leziu-ni dar Ei unor configuralii defavsrabile ale dinfilor, discromiilor denrare erc.

Indiferent de cauz[, tehnica de realizare a tratamentului trebuie adaptatl noilor cunogtinlegtiin{ifice in domeniul biomaterialelor.

Tratamentul unei leziuni carioase necesiti indeplrtarea 1esutun'lor dure dentare patologicedupi un prealabil acces specific la leziune, iar tratamentul efectuat, forma preparagiei lrebuie adaptateexig,arleior materialului r€staurator ales peatru restabilirea fuacfiei gi care si garanteze emeticilatearestaurafiei 9i sd elimine posibilitatea de dezvoltare a florei bacteriene la interfafa dinte/restawafie.

5.1.1, OmscrrytrLg REsTAUM,R{LoR cu MATERTALE coMpozmE

Obiectivul esenlial al tratamentului este acela de a mentine timp cdt mai indelungat vitalikteacrganului pulpar gi de a restabili organul dentar.ru funcliile sale fiziologice obignuite. Pentru a aringeacest obiecliv, medicul stomatolog trebuie si respecte principiul biologic de a plstra cit mai mult diusirucitirile ,ieniare sdniioase prinir-o economie tisuiari maximd, principiu care urmlr:qie, in finai,c6teva obiective importante:

-- $a limiteze suprafafa de dentind expusl gi, deci, posibilitatea apariliei inflama;iei pulpareca urrnare a contaminirii bacteriene a acesteia;

- Sd limiteze volumul materialului restaurator gi, ca atafe, sa fuciliteze oblinerea unei reterlii,si stabilit'lfi op.time unei restaura{ii adezive;

rt !

h{oriano Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia restauraloate

- si reduci interfafa dinte / material de restaurafie, gtiut fiind ci acesta din urmi poate cons-titui, prin proprietilile sale fizice (ex. conductibititut.u termicr) gi cbimice (ex. persistenfaradicalilor liberi in cazul unei polirneriztrri insuficienre) cauze posibile ale apariliei uneiinflamalii pulpare;

- S[ ugureze reconstruc]ia morfologic[ gi funclionald a dintelui in limitele anterioare;- si reduci fragilitatea organului dentar care este .direct.legati de. yolumul pierderii desubstanfl dentari;

- sr permiti o linie de conhrr a marginilor cavitilii mai pu;in extiirsi gi, in comecinli, redu-cerea posibilitalii de aparilie a recidivei de carie;

- Prin micaolarea volumului de material restaurator str permiri o limitare a degradirii rnar-ginale imputabile in mare parte variafiilor dimensionale ale materialului restaurstor, caunnarc a contracliei de polimerizare sau coeftcientului de dilatare termici, direct pro-porlionale cu volunrul restauratiei;

- Arneliorarea longevi$lii restauraliei la aciiunea fo4elor ocluzale aplicate direct pesuprafaf a sa .gi pistrarea contactelor dento-dentare;

- Si faciliteze condiiiile de reintei:,reniie atunci cind e necesarr o reiacere a restaura;iei;- si permitr menfnerea sdnitdlii parodontale prin mentinerea la distan;tr a limitelorcervicale

ale restauraliei.

Respectarea acestor obiective terapeutice este necesarl, dar nu suffeientd pentru respectareflimper=ativului biologic' ln egali misiird, vor trebui iimitate agresiuniie rieterminate de toli factsrii ceinrervin in tratamentul conservator gi uare acfioneazi fie:

- in etapa de preparare a cavit{;ilor;- in faza de tratament mesligarne;tos al plig:i dentinare;- in faza de inserarc a materialului restn r.ul*r;- in faza de adaptare gi frnisare a restaurafiei.

De asemenea, nu putern str nu luim in considerare importaola pe care o are, pentru longevitatearestaurafilor' controlul periodic al acestora, care pennite evaluarea eficacitilii tehnicilor de igied oraligi detectarea unor evenfuale carii iniliale szu recidive de earie detectabile la un examen clinic minulios,Tratamentele atraumatice de restaurare sunt posibile astlzi datoriti tehnicilor adezive pirestauririlor cu materiale com}ozite. Rn$inite "o*polit., a"torite adeziunii lor prio eolaj amelo-dentinar' permit restaurarea din;ilor cu leziuni ,uriour* sau de etiologie necarioasi, modificarea

;;n:t::,:r::fj"u.;i:"",'#"-;1:t t'"nrderea unor rrene sau diastemi "ruugi;c;1ffffi;;

in cazul tratamentr'rlui d.e garie simpl6, restauririle cu rrgini compozite pot fi efectuate la to[ipacienlii dar' tu deosebire la cei tineri, u J"re este importanrl limitarea pierderilor de substan]l du{dentartr prink-un tratament minirnal invaziv gi, din acest punct de vedcre, materialele compozite suntconsiderate ideale' Aceasta nu inseamna insl ctr vflrsta pacientului trebuie si limiteze utilizarea resgau-raliilor cu materiale sompozite.

5.1,2. Inrorclym,n REsrauR.{RrrroR DIRE'TE cu RA$rNr coMpozrr*Restarnrrile cu nnateriale compozite au indicatii care trebuie sd fintr seama de umrrterii facrori:F intinder-ea ieziunii - <ie acest tratament beneficiaztr leziunile cu pierderi de lezuturi dentarenu prea importante deoarece o diskuc{ie importanti a acestora ar putea duce la sllbirearezistonfei lesuturilor dwe restante;

) Aspectul estetic - sunt indieate mai ales la restauririle di4ilor anteriori dar pot Ia fel debine si peimiti o restaurare estetice a dinflor r-t"*ii.#"i "#l#;chrzale ce seexercita pe suprafala de restaurat nu sunl prea inrporr#r. uut"*utJr *,i*p*it nu rezisti112

III

IIIIIIII

li

Il,

IIIliIrit!

I,!r;I1i:gli

It9f,='

l=.Efi=frqff

t=

f.?:

::

r:.

---I=

G

t=I

I

I-

!-;

I

hlafiatra BrdtrduSa Popa - Estetica fn odonloieraltid restdiirdtoare

ts Pentru procesc carioase l iele pioxir,raic ale din,ilor lrontaii existA mai multetipuri de pr.eparaIii:

- Preparalte convenliona.ldAceasta preparalie are iornla clasica lriunehiulara, c'.r 4 pere!i orientafi:- vestibular;- oral;- parapulpar;- gingivai.

, Marginiie cavitiiii se termina cu un bizou drept. Acest iip de preparafie este indicatdatunci cdnd procesul carios se gese$te pe suprafa!a radicular[.

- PreparaJie convenlionald btzotata'

Aceastd. preparalie prezinti avantajui ca pdsmele de snal; descoperite prin bizoiaresunt supuse mai eficient gravdrii aciderealizdnd o retenlie rnai buni, cu reducerea posi-bilitdiii de infiitrare marginald gi de colorare a restaurafiei. Aceasti preparafie bjzotatdare urmiioareie caracteristici :

- formh tot triunghiulari dar marginile c;rvitilii extenie'sunt bizotate;-' pereiii iaterali sunt pelpendiculari pe suprafala sma);ului gi marginea e bizotaii;- addncimea cavitdiii poate si fie sau nu unr forurd;- nu suiit ilecesal:e ganpri de reteniie, ele suni supli-uiie de gravarea acidd,

Acest tip de preparaiie e.sr'e indicati aL-rnci cind se inlocuieqte o restaurajie veche clecompozit compromjse cu rrna noul (fig- 5.10,).

- Preparalie modifcato.Preparalia modificatl se c,aracterizeaza pin aceea cE:

Nu prezinta formi soeciali gi nici o addrcime anume, acestea fiind diciate deintirrderea gi adAncimea procesului carios, indepirtirndu-se strict dentina alferati;

- Marginile exterioare ale cavitalii sunt bizoiate ind:partAndu-se astfel gi smalEul. friabil de la mareinile caviritii:- Ade ziunea este daia de gravai'ea acioa ;i nu este nevoie de mijloace suplimeniare

de retenlie.

Acesi tip rie restauralie este indicatmici, nou aparLile. inconlurate de sirrallsmalIf r-u. -5.1 1);

peniru restaurai:t proceselor cari0ase ini1iale..i-ir,-.sanaros sau pentrlt corectarea unor defecte de

.;t20

Capitolul5-fuIoclnlitalirlerefttcereaJi.iollo;nietdinlilorurnttdel'ia|econtpozile

-> cat,ftr.fe ar{z=it,a- cavitatea adeziva se realizeazi atunci cdnd procesul carios a

evOluat duciind la intr"^,ffi.*.t.inrarginale- caracteristic acestui tip de cavitate

estecamarp:inilecaviialiiproximalenuStlntextinsepAnSinzoneledeautocurl[ireqiprin "x"r.rl

dentinei utt"*t" va rezulta o formi autoretentivi in sens orizon'tai'

$Cindleziuneacarioashr-u*"'in'insniallgidentinlsevalealizaocavitateproximaldadezivd tip,,cttti'e,,pe cale o"tu,uta care inglobeazl procesul carios Ei la care, pentru

restauraliile atlezive nlr sunt necesare 5i nici indiclte unghiuri asculite 9i *extensii

vestibulare gi 0ra1e ca ia preparaliile realizate pentru amalgam' Eie trebuie sa aibl mar-

, gini neie .si re;3,ulate, nnisatJ dar nebizotate 9i opliona1 cu qanpri retentive pe peretele

einslouiqip",ieilateraliaicavitiliiverticale(fig.5.8)'

ItII

Frg. 5.8 - pt:itt.t111iy1ot:.iti,:ald' foot'te.:::::e:1'o'r?o'1,.tif-.."1"!1" :entr: rest4tn'di' adezive'

-> cdnd suntem fevoili sh realizdm o caviiate tipici de clasa a II-a' datoritl' unei-

evolulii *ei;il; u pro""sului.carios, aceasta va avea forma convenlionali a

uneiiayit[ii.conservato-arerriodemt't-t*a+ato1f-ec:leirealizatepentruamalgan'sub ie'€,ril[.reiiizirrii u*'i bizou n'ifiii"'Ui, evident,:firi

'anluri de reteniie pro-

IIIIIIII

ximite r;du gingivale (fig. 5'9)'

Itll

Fig,5.9-Cal,ttoIecoilSe]\a|oLlrentot|enldprointo-oc|tealacLtttnghittiieiiiteil'ieralu.lt.jitz.

-+C.andexisthdoudlezirrnicarioasemiciproxim.*l.1:-T.l,5idin.ie,se.vor.|acedouica'it6i oirtin.t.- n"ci lezitinile 'uni

iniint* Ei cuprind ;i ganpl mezio-distal' se va

real i;:a o p"f o'a 1it' t i p nlezio-ociuzo-ciisiaii (lvlOD )'

l 19

1

l.t

I'i

IIi,i.;I

I

r.-

fu{ariana Bt'indusa Popa - Es!etica itt odontole rapia restauratoare

-+ Cat,i.tali t[p "nuel" cu abordare dinspre ocluzal, ia distaii]a de 2 mm de creasta tnar-gitali care trebuie conservatd. Deschiderca iniliald a ca.,itdJii se realizeazi cu fi'eze

dianrantate f rne la turafie medie, cu spray de apd gi aer. Cavitatea ocluzald se va lirgitreptat numai atdt cdt si ne penniiS o completd indepiriale a lesururilor alterate, pro-

tejind dintele vecin cu ajutorui unei matrici melalice plasate interdentar.

Restaurarea se va face cu ciment ionomer de sticld fotrrpolimerizabii care poate filaminat cu nn strat de material cornpozit atunci cdnd r:staurafia este supusi. unor

forfe ocluz-ale mari (fig. 5.5).

A.tsFi-. 5.5 - Catitale tiD "tunel":

-.,...'.- -.1

A t vedere.ochrzald;B - secShtne longitudinald.

-> Cat'itate "in galerie" cu acces vestibulo-orai, cu localizare sub punctul de contactploxj5nai (fig. f ,6):

",

Fig. vesti bttlo-o,-al.

ririI

tit!I

F:=:r

Fa

l3- 14

lE- :='fffI-:

i,-

IGG

-I=I

-.

Jt

=

at

-+ Cavitate tip "slot".Aceasii preparafie serealizeazdpeniru proceseie carioase situateiir apropierea crestei marginple, cu. acces chiar prin c..easia narginaif,, Materialulrestaurator poate fi un ciment ionomer de sticla fotopol:.merizabil,

I l8

Fi-g.-;.'- - Csvitate tip "slot" *

capitolttl .ai - fulodotilali ie re.{acet'e af:ionotniei dinlilor ctt nate}'iIle comlla?i{e

il,t*"l1i, .;r.*;;;;tfi;;;oliior vecini., ulror edeiiialii r^u*,^ 1*o"i card aceasta -

----*.^----e'o-l,',+ri-*{i.jrr fn*4 ne-dietele-+ee!g-------------'

']lFig 5.3 - ^]:

- cavitdli separote, c-, resut crenta,.liroro, suiicie.nt intre ere:

B-B't - (irirea cavito.Jilor in ttna singtrd '

o preparaii e coln,erc]iotiala se realizeazb c6'nd procesul carios deplqegte 5 mm in scrrs l

Hl*f:;*'JJfftfl i;nl ln$"J1il.'dJ::ffi;T:::::::'T::Tff:i:i,"ri: I. accenhr.ate care favortzeaii"contraclia in timpui prizei, instaur2'ncl astfel o *-p-6fit t^it" I

gill***il*m * **:,ffi:T:,'.'.Hl til"'if:::"YJiffi'1'J"?*:J Iasrfel ritilizarea unei otmralii iebazltip sandwich (Iliescu ige3) (27)'

luuu*u ".;;;;';1;;;;;r- ajunge pSiiila r'rivel'ljor:ic.ir,:nii srirai!-Ji;i'-ir;

"Jf;:';T n:l:;?ffi",*1*:i!f'*T1zite1or.f;eaiizate cdt rnai coaservai.i I

se vor indepi.rta ,t .rt l;*Llie ilterate, far.l extindere h.lolPd .'si fosete' toate unghiurile

*Ttr##j:H;11ffi *t'; ";J,iilffi';.g-Tl :ili:Ti

: : ::i:;,TlliJ l;t#iiliJl'i taaiorita tipsei de adeziune alriaierialului ia acest nivel'

g cdnd leziunea.i;;;; . ":"^, la jonc{iunea smal!-dertind- dacl procesul carios este si-

ilrai pe fala proximalh, sub punciul d, ;;;""t, ia distanla-de creasth marginal[' 'se pot I

realiza mai multe tipuri de cavitbii:

->Ctlviid}ipro,l*i|"tipcosetd,,.acesteaputdndsdfiereaiizatedoarinsitrra1iainca'e. avem acces direcr asupra suprafe{ei proximale afectate. lllr'c",.] r;3i;{. 4,*t^Tt::: I

ar-ioase proximaie sifuate Pe'dintii laterali pianul de tr-atament dife-il in Ifunc1ie?e sitrralia clinici: . 1

-1 : , .. ^,i-...ri .-,..,i:. Jr-ili:rrl .

III

I

Efecfuarea restauririi u..st"i cavitali caie nu este supus[ direct forleior ocluzale

va efecttta cu ciment ionomer de stiill autopolirnerizabil (fig' -s'4)'

---<J-.,;-\t ..-------------1,f \| .\ i

{l. il. .--L)IIi :-.._,rl i,.i-! | I il

r I I'

r i : \ i.'\il t t | :

hl:io. .i-

.; I

l.'

111 E

l,

-5.+,- Cali/ote iiP "tisetu'

ItII

,

I

Afai'iat;a BrartduSa Po,oa - Esteltca in or]oilstltrttia reslauratoare

E Tipul.3 este tchnica de reslaurare preveuiiva in care se utiiizeaza pentlu resiaurare glass-

, ionomer a canri adeziune la dentini gi inchidere marginali sttni mai bune, Aceste restauraf iise vor derula dupd urmdtorii timpi operatori:

Periaj pruiesional cu pasta de piatri ponce ;

Spilare cu apd;

- Prega'tirea conservatoare a cavitdfli;-izolare

;

- 'Spalalea cavitilii cu apd gi uscarea bldndi cu jet de aer;

- indepirtarea "smear layer"-u1ui cu acid poliacrilic 10 secunde (in cavitd;ile profunde,

inaintea folosirii condif ioneralui se aplicl un strat de iridroxid de calciu);

- Spllarea cavitdlii cu api gi uscarea sa biAndi cu aer;

- Apiicarea glassionomerului pentru lining, acesta asigurAnd o.legituri mai,buni cu

sigilaritul;

-. Demineralizarea glassionomerului gi a ganfud.lor ,si fosetelor: iuvecinate,cu acid-fos--,

foric 170,6;

Sodlare cujet de apl fdrd presiune 30 de secunde;

- Aplicarea materialului de sigilare peste supraietele derniiieraiizate;

- Controlul restauraliei. in ociuzie.

Restawrarea sdezit,d

, Restaurarea adezivd presupune creearea accesului asupra procesuiui carios in smal] gi dentin[,indepirtirea smalplni alterat gi pdstrarea celui subninat, indepdrtarea deniinei alterate, in final,rearltiad c formd autoreientivi, caracteii-stica cavititii adezive. Ea are mai multe variante in raport cuIocalizarea gi iltinderea procesrilpi carios,

F .Denhu un proce$ carios cu loca , .fonna generald a eavitilii va fi aceea ob1i.

nutd dupi realizifea'acceSului 1a pioibsul'carioS; exereza{esuturilor alteraie cu respectarea

nivelului de extindere il cariei qi conservf;rid smaJltl srrbminat in limite rezouabile.Oaca ekiitt riAi -utt"'pincese'ealiohse e preferabil si se realizeze deschiderea

fiecirei leziuni in.parte gi, in cazui in care fesutul clentar restani care le separl este sufi-cieni, ele se prepari separat. Daci fesutui dentar sinltos care separd leziunile carioase

este insuficient pentir a nu se fraciura sub acfir:nea forJelor de masticatie, se vor reuni'cavitdlile in una singr.rrd. (fig. 5,i,).

l:I

,?

Ia

f':

I:E

I'E

I::=

IE

-l-I=

II

,aI

-I

=I.I=

J=I

I

II

a.

I-t

f\

u6

Capitolul 5 - Modalitdsi de refacere u-fi=ionontiel dinlilor at nrateriale cotttpozite

- spilarea gi uscarea suprafelelor dentare dernineralizate;

- apiicarea sigilanhrlui.-F Tipnl 2 - cind.leziunea carioasi a progresat 5i in dentini dar este inci pu[in extinsd, se pro-

cedeazi ia indepdrtarea dentinei alterate dupa care se efecnleazi:

- izolare; :-

- aplicarea obturaliei de bazd cu hidroxid de calciu sau CIS care realizeazd o leq.lturi mai

bun[ cu dentina:demineralizarea smai {ulr"ri ;

spdlare gi nscare;

aplicarea agentului de. legituri (nri se apiica ah-rnci cdndbaza este realizati din glass-

ionomeri);

- aplicarea rlginii compozite granulare in poriii mici'

Se vor folosi compozite rezistente la uzuri pentru realizarea obturaliei gi sigilarea ganluriior qi

fosetelor din vecindtate (fig. 5.1)'

-..:

Rigina compoziti poate fi folositi 9i numai pentm restalaur3rea.preparaJiei, iar pentru sigilar:ea

ganlurilor se va foto-si un materiai de sigilare, realizdndu-se astfel o variantd a acestui tip de restaura[ie

preventivi (fig. 5.2)-

Ob tu'nli e prey.eatiy d. c1t..t'(;.ind cotttP oiit.d.:. .

A - seqSiurte, .longitudi4g'la pl14rqqes.1tl cqnos;B.- obnn'ayig plevatji,ui ftedere ocluzol!): . .,,.

' 1 - obtiaralii cie baz.d...cu.CIS s.alu Ca(OH)2;' 2 ' obtitrclia cu coirPozft;' '

3 - finterial de stgilare (drtpd Henderson Si Setcos 1994)'

ItIIItIItII

II

Fig. 5.) - ObtLu'a1ie ctt vasina (ctupa lvtatheson Si Pt'imosch 1995)'

I. Obtttralie de Ltaza cu hidroxid de calciu:

2, .4gent de legdtw'd:

3. ContPo:il gt'ctnttlar,'

4. lvfotet'ial tle siSi!art'

ljl,

l,:

l=

l.ir5

l.

l.'Ii

-

I:

I:

I:

II

lv{ariana Br,induSn Poprt * Estelira tl odonlolerapia resiourataare

compozitele cu microumpluturi seanrdnd mai rnult cu suialiul dentar. E posibil sa se aplice tnai ntulte

straturi de compozitdeculori diferitepentru arealizaunaspcctcAtmai esteticalrestauraliei ^,si aceas-

ta larh a inflr-ren1a proprie tilile de adeziune gi stabilita.te aie cornpozitului,

5.1.3.3. R E A T. T ZA RE A U N I] tr C A TVt P O P E RAT CI ]T C O RE S P U AI Zi T O R

Saliva gi resturile de sAnge diminud capacitatea de adeziune, de aceea, metoda de izolare cea

nrai eficienti impotriva umiditdtii externe este diga, orice alt mijloc de jzolare pr.rtand fi socotit un com-

promis in raport cri izolarea obiinuti cu diga. MijJoacele de izolare, precum rulourile de vati, aspira-

torul de salivd se vor lolosi doar in caz de necesitate.

5.tr.3"4. PREPAR,ATNA DINTELUN

Preparalia dintelui se va face indepirtAndcarios, meiriindnd o suprafaii de sribstanld deutaristratului de material de obhrrafie.

PenLru a indepi.rta fesuturile alterate se va

prec.ult1 gi. insiiumentar cie mAni :poirivit..,,,Nu se va indepirta subslanfa duri dentari sdndtoasl peniiu retenfie sau e,-;tensie preventivir gi

toate unghiurile jnieme ale preparafiilorvor fi rotunjite pentru a se eviia acumularea de stres. Suprafa[a

oc.luzali a cavitdiii iru se va bizoia deoarece acest procedeu ar putea deter-mina exiindere a rnarginilorcavitilii si posibilitatea de a include in contumi 1or si zona siopudlor centrice, ceea ce ai- duce la dete-riorarea acceleratl a marginilor restauraliei ;i aparilia cariiloi sccundare. Aria ocluzalE va irebui deli-mitati numai 1a pierderea de substanlh durh dentald dupi care, cu ajutoml unei hdrtii de articula!ie, se.ror verifica punctele de ocluzie pentru a fixa conturul definitiv al cavitdiii.

ZoneTe de smalf .nesuslinut de dentini se vor conserva ;i se vor ciptugi cu cimenturiioromed dc siiciii.

Acolo unde smalful ceric.ai nu:pgai-e fi pistrat, estq coutraindicati .reconstitpirea cu rdgindcor-npoziti pentnt ci adeziule a sa la dentind es te mr"rlt.inferioari celei, de la nivelpl sp,lalluhii.

Pentr-u a se preveni cariile secundare se va face sigilarea,,sanfwilor gi zonelor cariosusceptibile,iar penim

'""illgli:::.:.",:-",'.lTg11:::ileli.izyllte T:lglflT qi"t":irgl de,resaturd-

Fonna cafitd:Jii poat€ inflrlen[a"despiindere-a sau a'daptarua compozitilui.lapereiii preperajiei,orienlAnd sensnl fotopolimerizdrii, de

'acee a, cavitatea va fi aceea oblinuti dupi accesul la procesul ca-

rios gi e.xereza iotald a lesuhrrilol alteiate respectind diieiiiele irivele de exiindere a leziurii carioase qi

conserv6nd smallul in limite rezonabile.

ln fulc{ie de profunzimea gi extindere a in suprafalir a pioceseior carioase, fon:ra preparafiei lanivel oclu2al gi proximal poate avea mai mulie aspecte:

ntesteurajie prevetttivd' .;r^-^^ -^-r,-r^- ^i c^-Restarrralia preveniivl este tehnica prin care se cornbini si!,,,o.'o i6ululr^./r ;r rurel'elor ocluza-

ie cn tratamenh-rl unei carii incipiente ocluzale de smal; sau deniili. Este cea raai consecl'entd metodide trdfameht pentm cariile mici.din ganluri qi fosete, in special la molariipermanenfi'tirreri. Preparaliava fi minim[ gi pe.ntru a se preveni aparilia ulterioari a uniti:1.' cces carios in ,sanfurile sau r'osetele adi-acente, acestea vor fi lratate prin aplicarea unui sigilant. Cel i-,rai frecvent, acest tip dc cavitdii suntrcsiau.r-ate cu ri;ina compoziti dar eie pot fi restarrrate si cr-r glassiouomeri, ccrnpcmeri sau amalgam.Realiz.area preventivd poate imbrica mai rnuite aspecte din p-'uirci de vedere tehnic (Luca i998) (36):

2 Tipi;[ / l sc recurge laindepaiiarea cii iriai conservaioare a iesui-uii-ri aitcrai cu ajuioruiuneilreze sferice qi se face palpar:ea explcratorie pen[ru a lreciza iniindelea procesului carios.Atr-inci cAnd e,xlensia iu profunzime a acestuia uu a irrteresal iesr-rtll deritinet nici cavilateatlit t'a fi eitinsa pana acolo. asa cum s-ar fi pLocedat dacA rnaierialui reslaurator ar fi fostamalgarl'.rl. Apoi se trece la:

izolaie. " ;dt-tninera I iza rea in ve derea ap I i r-:ii ri i -s i gi lan f Lrlui :

in totalitaie deiitina gi smalpl afectate de procesulsuficienti pentru adeziune gi grosimea suficienli a

folosi instrumentar-roiativ adecvat sitlatiei-clinice

:--I:I;II

I:

-t=

I=

I=

-'I=t:I=

TI

:i:I

:.--:I

,=I:

I-=

tI

II

-.

Ill.i

III

II

II

III

II

65lt:t/c'ffi (Yo/t l.{52 <-irQ+& L:Lttt L:9/LL{rt hrii, i

Capitolul 5 - futodnlitali rle refrtcere afi 'iutttttiel riitrliicr cu mcterlale cott:potite

totdeauna Ia aceste forfc, in anumite siruaiii putAnclu-se produce ltachrrarea restauiaii"i'

Riscul fracruririi ai*n.1n ciaci se va utiliz.a o supiafali amelard mai mare' pentru a mr]ri

s'prafafa de adeziune'li u,ifitana o rhqind mai siabili' Cand deterjorarea substan]ei du.t

centareocluzaleestefoarieirllporlanta,cuprinzandlilulcjeildecontactdento_dentare,emai bine si se lecurgi la o restaurare rnetalici sau ceramtca;

Maierialul restaurator - cste foarte important ca medicul sa aleagd materiahil restaurirtor

corespunzbtor, care sd satisiacl cAt mai birre cerinlele estetice ale pacienfului' s[ ofere sta-

biiitate ocluzali suficienti qi sit fie ugor de manipulat. Din acest.punct de vedere, se preferi

compozitele hibricle. i*o.l,a siablliialii 9i rezisienlei lor' dar 9i datoritl fap;.,lui c[ eie an

culori, opacitdli li "arr".i,lii diferite. compoziteie cu mioroumpluhrra pot fi mai bine fi-

nisate gi perrnit, in final, o reslaurare mur uslrnen6toare smallului, dar sunt mai senSibile la

fraciurd, de aceea "r.

p", n=r"rorit* in combinaiie cu coilpozitele hibride ' Stabilitatea com-

pozitelor hibride se combini. cu aspechrl rnai estetic a1e compozitelor cu micrournphrhrri

cdnd sunt plasate pe suprafala acestora, la limjta amel.o/dentinarh' compozitele cu

;;;J;ulrGa prt ri o. uru.otn.u, r'rtilizate pentru obtriralii de tatrie mici qi pentru restau-

rdrile feJelor vestibulare uncle este important si se oblini un aspect c6t mai estetic'

I

F colajul amelo-dentinar trebuie si fie de burri calitate, s5 ofere forfl de adeziune suficienti

pentru a evlta fracfurarea- Cjnielui sau a maleriaiului compozit;

p Igiena oral6 - trebuie sI fie bunl sau foarle 'ouai, cti indeplrt'area riguroasi a pldcii bacie-

riene cu precederel. i^ tiuAti *urgi"ilo' preparaliei tod" p'"t-ola sa reprezfurti un fac-

tor esenlial in aparilia recictivei de carie;

PTratameniulestetictrebuieefecluatcucompetenii'n--redilul^trebrlietet"":I:laspechrl'proprietllile, ""1.;;;;, 'eh-nica

de utilizare u *ut"tiut"lor 9i efectul acestora asupra psiholo-

giei pa.bientul"i. ;1 ;;b.,i, si.roa,tn ryflt:l:1"::,:-:#:,i:::,::.,::1#,:T:iiT:,fg'!el pa-cl€*t:'"'',:'-l:;:;fft;;r*a-ma searna ti de tunclionaiiiatea 'iiziologicir-a din-

i3##,1;11"{rtl*r1ffi1itfi#;-;qer#;rfi;J,o,ilui-".rau1liei-ir:,-directi-relarie

II

"r;;"iuiniaiiri,'niaietio+e iie ilicientirlui'

i' : :

-::

- ;:-'.;i:':i . ..'..'_" ..,....:''t''-ii;.::'':-t"_"':''''"'' "_

i'' i!:

5:n.3".Eme..rt,gi*lasltnrl..pgsua.unr'rlrr,o.e.C.UMATF';r'JAxrEcoMr-ozrtE, ....

llehnicile de refacere directi a dinlilor cu a]toJul.materialelor,compozite sunt diverse' de la

tehnica simpl5 a poiimerizirii in bloc a materiairilui 9i pinn la tehnica mult mai iaborioash a

fotopclinreriziriitridimensionale,indiferentinshdetehnich,loaterestauraliile|inseamldeoseriedeetape succ'estve lvezi caP' 4)'

.'iri vederea realizdrii resiauraliei c' un ma'retial compozit.se cere tiatarea leziunii carioase dupl

aprecierea exactd "p;fu;;ir"ii qi intinderii Lf" p."""* Ei a sUrii de slnltate dentarl a pacienhr'ii car'e

va benerrcia de aceastr restaurare' a"oou""pi"iL.ti lJiii:I:t:n-:illl:"t::il:1;r,;;::'T:f;J;n[]ffi: ::,ff"iff 'ff;:ffi ;$t"# ;;" ;; u r ri mr+l rnn d., c ap aci t ate a rned icu]ui de a aie g e din

datele oferite d" .xu*.o.,r1'anamnestic ,i.l#;; acelea favoiabile gi defavorabile tipului de tratament

ce urmeazi a fi in'stinrit, decid, !n final' metoda de tratament cea mai potrivitl cazului dat'

5,i.3.2" ALEGER-EA CULAKTI

CuloareadinteluitrebuielLratdincondiliideunriditate,inainteacreeriicanpuluioperator.Ease alege de comnn acord cu pacient"rl 5i cu doleanlele acestuia

.-ieri ,iferiti ne sr,-rai

N{aterialul ccmpozit irattsmite culoarea ii iumina d9 9

manieri diferit'i pe sr'-rai!qi deniini' iar'

din act:st pirnct de u.d..., compozitele hibride uu -ui degraba aspechrl asemanitor denlinei, n" ":::' llj

lj

A

IIIIIt

ai.ift

I.=i

r-=

r€

r€T

=

r:I::r:I

=

l=t=

I-=I-I

=:

t.:

-:I=G

I

=Ir

I-

I=

capitolul 5 - hlodalitdli de refacere a fionomiei dinsilor cu msteriale compozite

C

Fig. 5.ll - Freparasie modificatd pefalc proimald, sub pwctu! de contact, s; Irtalia-sre:A - in smalg;

B lin small si dentind;C - ca o;a*dere spre oral-

F Pentru procese carisase localizate la nivg.lul felelor prqxiniaie ale dinfilor ftontali. cu riis-trugerea rmghiului incizal cavitilile de clasa a IV-a se pr€pare dupi aceleagi tipare ca o ca-vitate de elasa a lll-a. Ea presupune n:cesitatea unei analize corecte a ooluziei gi obfinereaunei zuprafele irnportante de small pentrir eolaj. Cavitatea de clasa a IV-a reprezintl orestaurare majord pentru estetica dinlitor anteriori, de aceea modificarea rrarginii libere trs-buie f[cr.rtl cu atenfie, in funclie de diniii vecini. Restaura]ia acopera partea inciza][ a din-telui, ceea ce presupune o buai fqrml a prepara[iei qi obfinerea unui bizou amelar la rnar-ginile cavitIlii- Cu cf,t bizaul amelar este mai rnar6, cu atit adeziunea campozitului pe dinteeste mai bun6. Pe'ntru ca marg:nea vesiibulard str fie nili pulin vizibili, se vn pmpam uabizou arcuit 5i nu drept.

Preparatia pentru restaurarea dinlilor cu iezirmi sitlate pe fetele proximale ale dio$loranteriori cu unghiul incizal diskus poate avea mai multe yariante:

- Prepor*1io convensianal,IPreparalia convenlionali este recomandatl afunci eind margilea gingivalI a viitoarci

restauratii se extirnde la nivelul suprafqei radiculare. In acest caz, orice poriiune a ca-";i;+;;1'*t-,,i- .X -.--i-r-,,-,,^-t"i ,{- i-}41-i-^ inrra m*rii loro-li --i a,r-oFrto o-ii'i'X oYrtoll! Lf?vuu J(r PIg4rurv uu uu6rt! ss rlrr4rrluw rEuv l rvFr rorur4lr 1rr ruProists v^jerlrg a

s;nalgului de 90o, precum qi ganfuri de retenlie, indiferent de nodul in care este preparat*.

partea superioari a cavit5;ii (dupl tehnica bizotaii sau cea modificatl) (fi9. 5.12 A).

- Preparalia bizotataPreparalia bizoiati este reuonrarljatd in resiarr-zr€a prc':eselor carioase n.rar-i ce

afecteaztr gi ung"riul inciz,:I. Se va suplirnenta; s::prlfala de srncll bizotat[ pentr.!

t^tr4i

Maiana Brdndusa Popa - Esuica in odantotcrapia rcstauratosre

realizarea retenliei dar ancorarEa riginii compozite in preparalie se poate obline gi cumijloace suplimentare: ganfuri, retenfii tip coadd oe ranaunice, $rifturi pu.rpulpu1. *ucombinarea acestora-

. $anlurile de retenlie incizale gi gingivale sunt intlicate'in caviti;iie extinse gi suntsimilare ca aspect cu cele de la cavirarea de clasa a III-a (fig. 5.12 B).

Fig. 5-12 - A - Prepararea unei covitd;i tipice de clasa a ly_s;B - Prepararea tnei cavitdgi de clasa !v-a utiwe inci-zal.

Preparalia modifcatd

. Acest tip de preparafie modificetd este utild pentru restaurarea lezi'nilor carioase

mici / moderate sau pentru rezolvarea unor leziuni traumatice. Obiectivul acestui gen depreparalii este de a.indepdrta cit mai pu{inlesut d€ntar, ceea ce'pre$rpun. inu.pirtu.".{esutului alterat sau a obturafiei defectuoase existente, incluzani in conruml extem alcavitilii tot smaliul friabil, albicios de ls marginea preparafiei-

Acincimea cavitalii va ii dependenti de extinderea procesului carios, de obtgra;iaanterioartr sau de linia de fracturr- Nu sunt indicate tanF'i de retenfie.

Maqginile exterioare ale cavitlgii vor fi bizotate.in cazuri in care existtr o pierdere de lesuturi dure dentare firi e4istenfa unui proces

carios se poate realiza un bizou de jur imprejunrl defectului foarte irnportant pentruretentia optiml a compozirt lui (fig. 5.l3):

Fig- 5'13 - Pregdtirea unui dfnte penrru realizarea unei cavitd$ minimale de clasaa IV-a ca bizoui in small pentru realizarea relenfiei.

III

tIIIIII

lIIllj

t27

Ii

I.i

r1I.:f

-l

I

ii

Ii

i;.1rlI

I

l'?

ri

J.E:9

fi=

J=

J=1:j

:=

J'

Tiij::

II-

I=

III

=

Capitolul 5 - Iv{odalitayi de refacere afrionomiei dinsilor cu mateiole compozite

F Preparafiile realizatepentru procesele carigase sihrate in l/3 cervicald a dinlilor presupuneextinderea spre incizal, mezial, distal qi gingival a cavitd;ii pind in tosur sinetos. ln modcurent aceste cavittrli se restaureaztr cu materiale compozite cu microumpiururtr deoareceobturalia va deveni mai lucioasi qi mult mai flexibili ?n cazul prezenfei abfraciiei-

- Preparalia convenlionaldPreparaiia ccnvenlionald este indicati pentru procese carioase situate parfial sau total

pe suprafa{a radiculari vestibulartr/oral5 : dintelui gi ea va imbrica caracteristicile uneipreparalii p€ntru amalgam.

- Preparalia bizotatd.Acest tip de'preparatie este indicati pentru inlocuirea unei restaurafii vechi, plasatl

intr-o cavitate realizati dupi tehnica convenlionali, penffu leziuni carioase mari la careeste necesar ca rnijloc de retenlie suplimentar realizarea unor gan;uri gingivale. Acesteasunt necesare pentnt cazul in care marginea gingivald a cavitSlii nu e plasatd in small(fig. s.la)

Fig. 5.14 - Ccv[tate de clasa a lr-a bizotatd

* Preparasia modificatdPreparalia modificati este indicatd in defecte mici de smal6 leziuni carioase cervi-

cale mici / moderate sau zone de decalciiiere sau de hipoplazie de smalf.Peretele pulp;ir poate sd nu fie plasat la o adincr-le uniformi.

Resiatrarea preparaliilor cervicale se ,ra realiza in func1ie de e.ioiogia qi intinderea lor- Astfel:

- Leziunile abrazive se vor reslaura folosindu-se compozite ruicroga{ate sau hibride sautehnica sandwich cornpusi din aceste doui materiale;

- Le?iunile carioase limitate in small presupun o tehnici facilA de resiaurare, cu utilizarea, depreferinld, a unui cornpozit hforid gi cu utilizarea tehnicilor adezive pen1ru small;

- Leziunile de genul leziuni discoidale, a clror origine este igiena orala gi recesiunea gingi-vaid, presupun utilizarea pentru restaurafie a unui material ce elibereazi fluor, tip cimenlioromer de sticli sau caicpomer Se realize-.azAinacest caz o preparatrie ccnvenfionali firia urrntrri c6linerea unei e-avitili standard, minmca leziunii ,si zona de reter:ge a materialu-lui influenlind forma sa;

- Leziuqile grczive trebuie sI fie restaurate cu un material eliberator de fluor gi cu o soiubi-litate scdzuti, de preferat compomere sau ionomere riLginoase prin tehnici adezive.

r4a

Mariana BrdnduSa Popa - EsUtba in odontoterapia restuaratoare

ABFig. 5-15 * Rezolvarea unui caz de lacund tuneifor.nd pin doua vqisnte:

A - tnninte;B - dupd tratsment.

Secvenla terapeutici presupune eventual indepdrtarga tesu&rilor alterate, bizotarea marginilorde smal! reatizarea de ganturi iatems de retenlie a'.rpa eare ," t o" la r-ealizarea res-raurafiei care, inflnal' 14

fi supustr gravirii acide' sptrlirii, uscrrii duplcare se va aplica o r&gini cu vascozitatesetrzutigi se elimini excezul cuje*l de aerpentru ca strattrl si fie foarte ira apoi se foropolim enzeazd,.

BCFig- 5-16 - Rezolvarca wei leiuni ercziy_sbrazive:

A - Defectul ceryicol;' B - Realksrea retenfiei pentru rertaureyie cu CIS;

C - Reclizarea rctenliei fmTt restaaralie c7r camlrolit_

5.1.3.5. REALIZAREAADEZIT]NIIAMELO-DENTINARE

Adeziiinea ameio<ieniinari se reartzeazdprin gravarea acidd a smat;ului Ei dentinei urmattr deo spilare abundenti ou lp1gi aplicarea primerului gi adezivului coaform preparatului, tehnicii alese giindiealiilor fabricaafului' De o proceduri corect eiectuati depinde sigilarea marginilor preparaliei. apligii dentinare gi adeziunea materialului de obtura;ie-

v* us!6rur'vr I

Fentrtr o restaurare directE cu ccmpczig acszi,,ii dentinari de ultimi g€neraiie $i,nt de preferat-Dinteie treb'uie si rlrrani umed' iar flaconul cu adeziv trebuie desbhis doar in nnomentul urilizrrii (sol-

t24

IIIIIItIIItlr

tIII

It cttpitolul 5 - Modatitdli de refacere a iizionomiei dinsilor cv moteie[e compozite

venrul care este acetona se evapori foarte repede). Plasarea primerului se va face cu un aplicator dupi

care flaconul se va inchide inrediat, se usuctr rapid gi cu bl6nde;e dintele 9i se aplictr adezivul de col4,

se agteaptl l5-20 de secunde timp in care adezivul de cotaj va penetra in toate structurile dentare der'n-

ineralizate gi solventul ," nu "uupora

dupi care, se face c u;oari uscare qi se polimerizeazh,- Se va apli-

ca intotdeauna gi un al doilea strat-

5.1.3.6. PLASAREA MATERIALIILUI DE fuESTAURATIE

Pertru plasarea mrferialului de restauralie trebuie avute in vedere mai multe aspecie:

- Se va alege rnarerialul compozir in flrnctie de stabilitate gi calitllile sale, in directi legSturi

cu tipul de restaurare de efech:at:

- Culoarea aleasi va fi adaptatd culorii dintelui nat'ural;

- Se va aplica materialul compozit firi a l[sa porozit*li;

- Se va face aplicarea ?n straturi, pentru a irnita ctrloarea diferenliattr a dintel'u ln raport cu

diferitele zone.le suprafe;ei sale- Se va polineriza fiecare strat care nij trebuie si fie mai

gros de 2 rnm; la suirafala dentara aplicarea va fi c5t rnai planl pentru a reduce la rnini-

mum frnislrile ulterioare;

- Finisarea morfologiei suprafe{ei dentare.

in comparalie cu atte tehnici estetice, metoda directi de restaurare cu rlgini compozite este re-

lariv simpl6, *pidi qi econornici, dar ea prezinti dezavantaje clinice destul de importante procum:

Dificultatea de a obline un punct prcximal corcct la cavitSlile de clasa a II-a;

Abraziunea ocluzald a restauraiiei;

Contraclia de polirnerizare, mai ales la cavitSlile extinse de clasa I 9i a II-a 9i care' la rfindul

siu detenninl apariqia nricroinfilhafilor marginale precum 9i a sensibilittr{ii poshestatrretorie;

- Nu permile pistrarea de stopuri ociuzale stabile'

in scopul elimintrrii acestor neajunsuri, au fost plopuse diferite pr'rcedee:

F Segr,nenlarea polime#eni, folosind telrnica polistraturilor crizontale, oblice sau tridi-

.. mensionale(vezi fig.4.ll);F Condensarea gi polimerizarea de conuri sau iptroducerea inse4iilor de beta-quark Glass

Insert, ac€stea din urmi in scopul (veti fig- 4'l l):

reducerii volurnului de material compozit srrpus contrac}iei;

- cregterii rezistenlei la abraziune;

cregrerii modulului de elasticitate la valori aserninitoare lesuturilor dure dentare;

- reducerea exprnsiunii termice-

Aceste inserturi se introduc in rnasa de cornpozit nepolimerizrt 9i, astfel, restauraJia delauo-

pozit va face masi comul cu acsste blocuri de sticli alumino-silical, ensr)rnblul rezultat avdnd pro-

pri*reg fizice mai bune (expansiune termicd, contraciic de polimerizare, radioopautate)' Au dezavan-

L;uf oe prelungesc timpul tle lucru 9i au un prel de cost mai ridicat'

5.1.3.7.'ADAPTAREASTFII{ISIREARESTAUMTIEISe realizeazl dup] urmitoarele principii:

- Se incepe prin a iustrui marginile resia-uraliei;

- Se stabilesc punctele de contact ocluzale;

- Nu se vor utiliza instrumente de finisare cu vitez[ mare;

- Se va modela conhlrul corect in raport cu strictura dintelui;

- Se utilizeazi discuri de lustruit din cauciuc;

- oblinerea luciului de zuprafalI se va face cu discud de t-inisat foarte fine;

-Aplicareauneirtrqinicuviscozitatesctrzut5pesuprafalacornpozitu}ui.Toate cbturaliile directe din compozit au defecte rnicroscopice de suprafali 9i prezintl porol

zitili. Rlqinu d. *rrp*fu!5 cu visc.ozitate ;lzute penetreazf in *ceste poroznbf la nivelul marginilor *i

115

Mariana Brandusa Popa - Eswtico tn odontoteropla restaurctosrea suprafe{ei restaurafei care va deveni astfel mai pufin vuinerabilr. Dupd finisare, toata suprafafa simarginile obruraliei vor fi supuse din nou grauirii aciie, ,paruie q, uscati gi apoi se va plasa un strat derdqini cr"r vascozitate sctrzuti pe toate aceaiii-suprafald,

"i*p"ri*rui astfer preparat. Duptr eriminareaexcesului cu ajutorul ae-rului, marginile vor fi cur{laie "u

un'fi, d, mirase dentari dupi polimerizare.Excesul de ri$intr va trebui i"o.pe?uii ae-L murginire gingivare gi pmximare.cu toate neaiunsurile prezenlate, aceasta modalitaie de restaurare directl a dinfilor cu materi-ale cornpozite este acceptati bine de cai." pa"i"o1i. evouliu tu cL "rirram

in continuare in privinlaimbunrrifrii calitililor acestor rnateriale' a iebniciro. a" uii"u.",-a accesoriiror necesare acesrei4 zuc-::::[:':XT:i::ffi:::H-##:ff#: *mpozite,nai *sre dependent qi o" "Lrir""i"i care.dedara

- Priceperea gi manualitatea medicurui, talenrur rui;- seleclia corecti a cazurirorce beneficiazi de acest tip derestaurare;- Modul in care pacientul purtitor al unei asemenea restauratii gtie sE respecte indicagiile

;,T::T:,'-Tf,n'-;nf#H*.'J;;i;;;"bb,bio';;;;;;:;"n,ritmici-

tIt

IIESTAUNANT ALE DINTTLOR CU LEZIUNICARIOASE PRIN INLA'-URI DE COMPOZTT

Incercirile f5cute de cEtre practicieni inrezolvarea neajunsr'ilorrestaurrrilor directe cu mate-riale compozite a d'rs la aparir; ;tr;;;il; semidirecre {aireci-iidire*e) sau indirecre de resiaunre, mai:irff..i:T:';""#i&*r::l':m;ffi ff H:::;::,piesa*rer."oii*,r'n;oocunoscutiInlay-urile diu rnatenai" po*poJir* reprezinrI o arternativd destur de recenti gi aecvent uti-lizati pentnr reconstrucliu r"ti*il,

"i*ur" dio zona rater"ii a arcaderor dentare Ere permit o restau-rare esteticr a |esufurilor dure dentare ""o, ,pr" deosebire ce iestaur.rrile riirecte au avantajur cd re_duclnuli contraciia de ptfiT-.liT. u

""*por;tuiui gi sunto,"i-rlirr""te ra abraziui. Acesre calittr;iimbun*tdfte ale resiauraliei din thi;t;;p"zitr apar "u

ur** a faptului ctr o mare parte din mare-rialul compozit folosil pentru *.ril*.Jiay-ului "rr.

p"ri-*r*ti inainte ue rxar*a-jcestuia in inre_riorul preparaliei 9i doar o "uottuiffii]rro. rr*, !n aL rrginr de cimenrare va fi zupus polimeriznriiin timpulprocesurui de cimenfare

" i""*r"ri"i in interiorur preparafiei.Daci gratam:nhrl leziunilor cu ni"tae.e. a" ,uurrroJeiuft- a.o,*e a din$ror anteriori astdzi nurr:ai constituie o problemd, *ut"riui"i. iolrporit" pe*ri1afi ,rrotrr*u u"*rror]-.o a"r*rn ugurinfa gicu rezultate estetice bune' nu acelagi t"*- iioT-l "d;;;; resraurtrrire dinfilorposteriori pentrucare specialigtii au incercat gi incearcd ince,-si gdseasci ,rirjrii-"a, mai rezistente in timp gi c6t maiff:ff*dffi,f,&ffi.j##:;; ;ilr;; il;il,oii'i.'u"" din acesre sorulii o reprezinri

Avanttjele htcrastuliilor,"taio" din compocit sunt:- Necesiti o preparafie minimaii;-

il:H-#ptare buni a restauraliei la marginile preparafei, in special la nivelul pragu-

- nT:.ffiffffl1.*'iei de prizi a matcnalului ccmpozit prin porimerizarea piesei in

: *T::,*etic precum ti comportamentul in timp sunr bune;

- permit "j"#:F:ffi:: lf:,t ffi',::::,__; u*o *", de adaptat si reparat;_ Suntradioopace;

, ..;126

5.2"

ItttttI

IIIt

t,

l,

i.lliI

II

l.IriI

I

liI.:

;lIII'I

t-1"

r;I

capitolul 5 - L[odatitdsi de refacere afzionomiei dinsilor cu mateiale compozite

- Au un prel de cost accesibil;

- Tehnologia de laborator a acestor piese e mai simpli detdt a celor din porfelan sau metrl.Afunci cdnd ne decidenr sd alegenr ca metodd de restaurare esretici un inlay din rdqintr com-

poziti este necesarr o evaluare corecti a urmlrcarelor elemente:

- Statusul dentar, estimarea imaginilor radiologice;

- Efectuarea unei fotografii ca document a situaliei crinice inigiale;

- starea cintelui ce va fi restaurat qi tipulde preparalie ce va primi inlay-ul;- Localizarca dintelui pe arcadtr, psntru a aprecia efortul mecanic pe care restaurafia il va sustine;

- Iv!trrimea gi nurndrul restaura{iilor. Cazurile in care e vorba de a restaura un numtrr limitetde 2-3 dinli localizafi pe hemiarcade diferite, pol fi rezolvate ideal prin tehnici semidirectepe cind atunci cAnd trebuie tratali mai mulli dinli simultan p" u"""ugi hemiarcadl sunt indi-cate tehnicile indirecte;

- Aprecierea riscului de carie;

- Caliratea igienei orale;

- Estimarea culorii;

- R.ealizarea unor modele de srudiu;

- Timpul avut la dispozigie gi rtrbdarea pacientului;

- Posibilililile financiare ale pacientului.

Incrusta;iile realizate din rnateriale comr:ozite sunt indicate pentru:

- Restaurarea molarilor gi premolarilor ambelor arcade dentare;

- Dinli care prezinttr margini de small necesare sigiHrii cu o grosime de cel pufin 0,5 mm;- Restaurlri conservative ale <tinlilor care au un istm vestibulo-oral de cel pulin l/3 din dis-

tanla intercuspidianii;

- Restaurlri estetice la gacienli cu bruxism, peniru a modera abraziunea dintilor antagonitti;- inlocuirea unor restairafii de amalgam din motive estetice sau datorittr unor defecte de

inchidere marginali ele acestcra, fracr.ri ale restaualiei sau a pere{ilor dentari;- Inlocuirea restauraliilor din materiale compozite compiomise din punct de vederc al

integrit5;ii lor sau a aspechrlui colcristic.

5.2,1. PnrpanannA DINTELUT

Couceptul restaurarilor estetice adezive a schimbat principiile clasice, smbilite de Black inprepararea cavit5lilor astfel incit, pentru a;est tip de restauralii, reducerea de ;esuturi dure dentaretlevine mult mai conservatoare ?ntrucdt tehnica de colare asigur[ sigilarea corecttr a interfeleiprepara{ie/ restauralie fEri a mai fi necesari o extensie preventivi gi retenfie suplimentard.

ln cazul inlay-urilor estetice rlin cornpozit efectuate prin metoda sernidirecti (direct-indirectf)sau indirecti existi urmitoarele prilcipii'in prepararea dinteiui:

'- se vor elimina lesuturile drne <lentare afectate de procesul carios;

- Se va rEaiiza o cavitate care s[ penniti o grosime a materialului restaurator care si rezistela presiunile masticatorii (cel pulin 1 mm ?n zonele nesupuse fo4elor ocluzale gi de mini-mum l,5.mm in zonele e{pusc acestor forle);

- ?ntilnirea dintre pere{ii preparaiiei toebuie sh se realizeze prin linii gi unghiuri rotunjite pen-tru a facilita realizarea piesei gi a reduce riscul de propagare a fracturilor;

- Perelii vestibulari Ei orali ri caviti;ii verticale (clasa a ll-a) irebuie si fie ugor divergenlispre ocluzal gi spre dintele vecin, iar unghirrile de intilnire diiii,-c pcreiele gingival qi cei

:5=

I=

I=-

I=

I=

:a

I:

GI=

GI=G

tI.IEI

=-I=

ItI:

t=

I

axial si fie bine exprimate;

aa2

Maiana Brdnduga Popt - Esteticsin odontoterapia reslsaFatoare

- Plasarea marginilor cavitilii si fie in afara zonelor centrale ocluzale trndc existl pericoiul defi'acturs al marginilor rcstauraliei. E de preferat ca toate marginile cavitl;ii s{ se terrnine insmall dar este posibiltr 9i situa;ia in care marginea cervicali a unei preparalii sa rre t cement;Perelii preparaliei sd fie nerezi, {ird anfractuozititi:

- Peretele pulpar trebuie plasat Ia cel pu{in 1,5-2 mm adincime gi la cel pugin 0,5 mm in dentini:- Plasarea peretelui axial se va face in raport cu extinderea procesului carios;- Fonna peretelui pulpar nu trebuie neapirat si fie plantr, ea va depinde de exlindffea proce-

sului carios qi de necesitatea de inserlie gi dezinse4ie a piesei in cavitate;

- Daci peretele pulpar estc la mai pufin de 0,5 nrm de lesurul pulpar, se va aplica un stratde protecfie pulpari. se va recurge la o reconstructie u p.rcr"tui'pulpaicu cimenfuriionomeri de sticltr care ofertr gi o posibili protecfie ta ca.ieprin etibe.a.e d" fluor. Aceastiproteclie prin reconstruc{ie cu ionomeri de sticll este aplicabild gi acolo unde margineacervicali se lermintr in c*rnent.

5.2.2. Mnrone DE REALTZARE A rF{LAy_uLUr

Realizarea unei incrustalii din rnaterial compozit se poate face prin 2 metode:

- meroda semidirecti (direct_indirecttr);

- metoda indirecti.

III

5.2.2.r. METODA SEMTDTRECT,4 @rRECrl_rNDrRECrl)

tIIItIIMetoda semidirecttr (direct/indirecti) de realiiare a inlay-ului presupun€ realizarea accstuiadirect in gura paciectului dar el va fi terminat in afara ei- Se ya proceaa in felul umriton

) Duptr r{:elizarca preparaliei dintelui, car.itatea va fi spllati, uscati, bine izoiati, scop pen-tnr care e de preferat sixe foloseasci diga- Dintele gicavitatea as#el pregrtite vor fi lubre-fiate prin pensulare cu un lubrefiant compatibil cu materialul eompozig, J** ou fi intins cuun jet de aeq aceasti operaiiue.: are drepiscop str pe.rmiti ca intay-u1, dupr realizarea s4 sdpoattr fi indeptrrrat eu ugurinll din cavitate.

F La cavitatea astfel pregltifi se va aplicq penhu eavitii;ite ocluzo-pmximale o mahice kans-parenti 9i paui reflectorizanti. Rigina compozit[ aleasi va fi plasattr in preparalie dgpr tehni-ca indicat'2l tiputui de nnaterial conrpozit gi iupi tipul de cavirate 9i apoisuiuse pohmerizarii.Pobmerizarea, o dattr terminati, piou uu n:scoastr din eaviete. pentru inlay-ul proximo-ocluzal se va folosi, in acest scop, o sondi denari cu care se exerciti presirmi dinspre zonainterproxirnali spre ocluzal, cu atenlie si nu se frachrreze marginile sate sau un fir de afiplasat interdentar qi fixat inr-o oxcrescenltr a materialului comp#t, de regu6 la nivelul oen-tral, in zona fosei, ea jucAnd rol de rn6ner.

) Dupi indepErtarea sa, piesa va fi supusi unei noi potimeriziri in afara cavittrlii bucale timpde 60 de secrnde, dupi care v1..fi zupusl ,*oi p*o", terrnic sau fotolemiic (post-polinerizare) fut-un cuptor la llO'C timp oe 7 minute, combinalia dintre cildtri $i hmi*nasigurdnd o gotimgnrare com$etl a unuturirloloi. Aceasttr tehnicl imbunstfiegte astfel pro-prietifile flsico-chimice ale materialului, rezistenla sa la abr.aziunq stabiiitatea dimerlsio-nali gi permite o mai bund adaptare pi srgrlare rnarginaltr.

) Piesa astfe'l'ob$nuti ?nainte de plasarc ii cimcntare va fi prcbati in gtpb, uimirindu-se:- integritatea marginaltr a piesei;

- interrela;iile de contact proximal cu dinlii vecini;- relafiile de ocluzie cu arcada dentartr antagonisttr;

- culcarea inlay_ului.

r28

I

IItI

IIIII

j

I

capitotul 5 - Modalitdsi de refacere afzianomiei dinsilor cu materiale compozile

Se vor efectua evenhtalele retuquri, dupi care piesa va fi cimefi*ti in cavitatc. [a accstscop, se va recurge Ia curlfarea atenti a inlay-ului gi a suprafelei dentare inaintea gravinisale acide- Se va alege sistemul adeziv astfel: pentru un inlay foarte transparent se va utilizaun sistem de colaj complet fotopolimerizabil, pentru un inlay,nnai pufin transparent gi orestauralie mai mare se va alege un sistem <<dual>>. Se va aplica adezivul de colaj giprimer-ul pe suprafala inlay-ului dupi care el va fi plasat in cimentul de sigilare din cavitate.

Se va indepdrta excesul ocluzal qi proximal, se polimerizeazd rapid qi scurt intay-ul duptrc3re sc va verifica daci in zona proxirnali nu existA exces- Rigina in acers.tl fazA nu esleinci total polimerizati, ce6a ce permite ?ndeplrtarea resturilor existente cu destuld uglringtr,cu atlt mai mult cu c5t inlay-ul este suficient fixat pentru a nu putea fi dislocat-

DupI indeptrrtarea excesului de material existent se va face polirnerizarea cor,nplettr ainlay-ului prin fotopolimerizarea acestuia timpde 3 minute (l minut oeluzal, gi cSte I minutvestibular qi oral) dupl care se reverifici suprafala sa gi se vor indepirta evenfualele resturirlmase neobservate in faza anterioari.

Se scoate diga gi se trece la finisarea prepara{iei. Pacientul va fi instmit asullra igieneiorale cotidiene, va fi chemat la control la 2 slpt-Imdni pentru a indeptrrta gi uttimele resturidc ciment ce mai pot exista.

5.2.2.2. METODA INDIKECTIMeroda indirecti dispune de doui variante de lucru:

- O melodl indirecti imediat6, care presupune realizarea piesei in aproximativ 20-30 deminute ln labcrator;

- 0 metodi indirecti realizatf, in laborator in doui gedinfe de tratarnent.

5.2.2-2.1. MnreperNDrREcr,trtMEDrAr.iReprezioti O altemativtr de realizare a inlay-ului din ragine cornpoziti pe un rnodel realizat

dupd o amprentl a preparafiei dinte&ui in alginat in care va fi turnat modelul din silicon cu vdscozitatesc6zutf, gi prizi rapidl Acesta va fi plasat pe un soclu de silicon dur gi modelul obfinut va fi tliat cu oIami ds ras (fiecare dinte de restaurat in parte) astfe! incst contactul la nivel gingival sd rdrnini intact,oblinflndu-se,.in final, un bont mobil.

In acest rnodel se va realiza de citre tehnician piesa din r{gini cornpozit6, dupi tehnicadescris[ la metoda semidirecti, acesta respectind indica{iile medicului cu privire la culoarea doriti.Anatomia ocluzaltr qi proxirnald a dintelui trebuie, de asemsnea, respectatl gi refrcuti cofeclPolirnerizarea se va face complet, cite .40 secunde pentru fiecare tbli gi, dupE terrninarea acesteia,inlay-ul va fi scos dq pe nodel prin ugoarb preslune dinspre proxiinal spre ocluzat. Urmeaz6polimerizarea prin cAlduri la 100"C pentru 15 minute in cuptorul CRC -100 Curing Oven (Kuraray)sau 7 rninute la I l0"C in cuptorul de fotopolimerizare Dt 500 {Coltenc AG) sau sisiernul Ivomat depolimerizare Ia cildurVpresiune (tvoclar Vivatlent).

Piesa r,ealizati dupl aceasti metodl va fi supusd aceloragi pregltiri descrise la tehnica semidi-recti inainte de cimentare, iar cimentarea sa va necestta aceeagi tehnici deja descris[-

5.2,2.2,2. Mzrope rNDrRECrl lx noul fiEpWE DE TRATAEIEI.iIPresupune o amprenti prin care si rcalizeze o Brllprcnbare intr-un tilnp at6t a dintilor de restau-

Fat cel gi a antagoniqtilor, cu rm malerial care si rimAntr stabil pentru a puisa fi n"imis il labor:tor. Dupiaceasttr amprentd tehnieianul realizeazil rnodelul cx preparatia penbu inlay pe un bont mobil pe c:re,cu ajutorul unui creion de culoare roqie el va marca rnarginile preparafiei, iar pe suprafafa praparatieiva plasa un mediu de separa;ie prin pensulare gi uscare cu un jet fiu de aer care si pennitl acoperkeafiecirei zone a prepara{iei.

Dup[ realizarea amprer]tei, prcparalia de la nivelul dintelui va r"i resiaurati provizcriu cu ordEini acrilici autopolimerizabili. Nu se face izolarea pentru a perrnite unui strat frn de salivtr siurrecieze preparali4 avdnd astfei, roiui de iubrefiant De;BSar iodepEfterii restauraliei. Drryd ajustaroarestauraliei provizorii in ocluzie prin miqcdri de ?nchiderc Ai desehfoere a gurii gi mige4ri de laleralitate,

'' t?fj

:

-iI

=

I

I=!r:

I1;

t=:=

GrI

E

G

I'=

Ia?

-I

=

r=

-I

=-:-I

I -.

I=

Mariana Brdndusa Popa - Estcfica in odontoterapia restourarosrc

dupi polimerizarea inilialtr pnnn l:i cea finalh, restaurafia va fi rniqcari sus-jos pentru a nu se lipi. DupIterminarea polimerizarii piesa este scoasl din guri, se indeptrrteazd excesul, se finiseaztr, se refixeaztrin gurd, unde, cu ajutorul hartiei de articulafe va fi controlatl ocluzia gi flcure ultimele rehrguri. piesa,astfel pregatiti va fi cimenlatl temporar cu un ciment non-eugenol.

in laborator tehnicianul vi realiza inlay-ul duptr acei-agi tehnici a metodei indirecre imediatedupd care, in gedinp urmitoare, piesa e trimisi in cabinet.

Medicul va indepirta restaurafia provizorie evitdud deteriorarea prryaraliei gi va realiza ocurafire a acesteia de orice ume de ciment,Urm eazl o sprlare, uscrre gi izolare a dintelui, preanm gicurdlirea inlay-ului care va fi a{ezat cu bldndefe in cavitate unde va fi evaluat dupi aceleagi criterii cala metoda semidirecti' rehrsat, individualizat, finisat qi lustruit duptr care va fi cimentat in preparaliedupi tehnica descrisi anterior.

s.2.2.3" REALIZAREA INLAY-ALT]I CA AJIJTORUL METODEIDE RECONSTRUCTIE

IIItII

fuleioda reconstrucfiei in realizarea unui inlay se uiilizeazi la dinti ce prezint[ o restariralie deamalgam sau compozit comprornisd, inn-o preparafie cu distrucfie importantl a lesuturilor dure dentarecaie ai necesiia o res'auraiie foarte voiuminoasi- in scopui conservdrii cdt mai mult a ;esuturilor durcdentare, se va proceda la o reconstruclie a cavitelii existenl, dupn indepdrtarea restaura;iei'vechi, necores-pumitcare {Schmids6sr 1999) (50). Aceasta reconstruclie reprezinttr in acesr cal oparre importanti arealizirii r:nui inlay estetic din rnaterial compozit- Tehnica sa de realizare presupuue mai multe etape:

- F,nestedq dactr aceasta este necesari:

- bnlareacAmpului operator;

- indeplrtarea resLauraliei existenre gi a linerului, cend actssta existtr gi exputrerea fesuturilordure denlare in totalitare;

- indepirta:ea iesuturilor alterate de un eventual proces carios existent;- Aplicarea unui strat dtrmaterial pmtector cu hidroxid de calciu, daci peretele pulpar sau

parapulpar are o grosime mai mici de 0,5 mm gi proteclia acestuia cu ciment ionomer desticl{ ca rnaterial Ce :r:coastruc{ie ce are gi avantajoi cil permite o prareciie impox-i.raapariliei cariei secundare prin eliberare de fluor; anrnci c6nd prorecfa pulpartr nu e nece-sard, tehnica de hibridizare a plfuii dentinare oferi o protecfie suficienti ;esutului pulpar;

- Aplicarea atentl a gravirii acide in cavitatea asrfel pregititi prin metoda ..total etch", cuacid fosforic 30-4V/s timp de 15 secunde; nr*"oe rpalare abundenri cu api qi uscareascurti a cavirtrlii;

- Aplicarea imediati a adeziwiui de colaj; alegerea unui material adeziv de ultima generafieeste de preferal pentm acest tip de reconstrucfie;

- Dupe aplicarea qi polimerizarea adezivului dentinar gi a primer-ului, cavitatea va li umpluticu material conqozit de preferinltr Fansparent, "* p"-itr o restaurare hanqparenti, sepolimerizeazi rapid 5i este u$or de modelar se poate ,ritiza insd orice att material oompozit.

- Se va realiza ulgrior preparafia in materialul resfaurator aplicat anterior cu ajutorul instru-mentarului rotatig la inceput fieze diamantate, avind in vedere ci toate limitele p,reparafieisi se afle in small, exceplie put0nd face zoua cervicaltr a preparafiei care, uneori, se afltr incemenl Du.oi prepararea grosierl cu frezele diamantate, ,i fu"" finisarea preparafiei cufreze dure sau cu instrrrmente de mind, mai ales peretele proximal gi zona cervicaltr- pereliiproximali yor fi modelafi suplimentar cu discuri.

- se verificr limitele preparafiei, dactr nu existl resturi de fesut dentar alterat, daci exisilivolgm suficient pentm inlay, daci e bine str se realizeze inlay sau e necesari realizarea unuiontay sau coroani partiald;

- Amprentarea cavitifii, realizarea obruraliei provizorii, realizarea inlay-ului in laborator;pr-oba qi plasarea sa in cavitare riupa retragerea restauraliei provizorii sunt identice cu celedescrise deja.

r30

IIII

IIIlIII,:

I:

j:

I==r:

I.E

I=I

E

r=I -l=

I=

G

I=

I:

I

l:.t:

I==

t-

I :

capilolul 5 - lulodalitdsi de refacere a fzionomiei dinsilor cu materiale compozite

Avontajele inluy-ului de compofit in raport cu cel de ceramicd

- Estetica sa este buni, adesea mai buni decit cea a ceramicii gi se menline timp indelungatdaci este realizath dupd o tehnictr corecttr qi pacientul respeetd toate indicafiile medicului;

- Rezisten{a la atrraziune depinde de tipul de material folosit gi de abraziunea smallului;inlay-ul de ceramici poate abraza foarte putemic antagonigtii;

- Ambele metode pcrmit o preparafie conservatoare dar, fala dc ceramici, inlay-ul rle com-pozit cere un vclurn mai mic al pieparaliei;Se adapteazi ugor gi se repiri Ia fel de ugor prin simplul adaos de rtrgina compozitf;Tehnica de lucru este u$oartr.

Are insd citeva inconveniente:

- Rezistenla la abraziune este inferioari inlay-lui din ceramictr;

- Nu este incd suficient de rezistent pentru plasarea sa pe suprafelele dentare supgseforlelor ocluzale.

Avantajele ?n raport cu restsurdrile compofite Cire*e

- Oferi medicului posibilitatea de a conhola limitele cervicale ale restauraliei, de a realiza oadaptare corecte h pragul gingival qi o morfologie corectl a fe;ei proximale precum qirealizarea unui punct de contact optirn gi a unei oclrrzii core€te;

- Prin modelalea gi finisarea compozitului in laborator se por imb,',meieii proprietlfile sale fi-zice, mai ales dupd tratarnentul la cald care determini, cregterea rezistenleita abraziime, laflexiune gi a modulului de elasticitate;

- E relrtiv ugcr de oblinut gi phsai in interiorul preparafiei 9i e simplu de obfinur o si,gilarebuni a marginilcr, ceee ce reduce rnuit posibilitacea de aparilio a caiiei secundare gi a co-loratiilor la nivelul digiilor cuspidali in raport cu obturaliile direce cu rdgini- pierdereaetan$eiti{ii marginale este redusd.

Dezavaoiajul aces:ora este ca telinici indirecttr ne;esiti:

- o gedinftr suplimentari de lucru la fotoliu 5i o restauralie provizorie;

- Costul manoperei este mai rirticat datorit[ suprapunerii costului de execu]ie a piesei in !a-boratorul de tehnici dentari.

5.3. TEHNICI DE ALUNGIRB A FINTILOR FROF{TAL{

Abraziunea dentarf, fractura prismelor de smal1, virsta pacientului, parafuncliile pot s] con-dlci la o scurtare graduail a Cinflor incisivi. Pentru foarte mul]i pacienfi u"."itd scurtare provcaci undisconfort important din punct cle vedere estetic Ai pentnr ei devine foarte'importanti refacei-ea hrngimiidinlilor incisivi aga cum au fost ei la inceput.

Pentm alungirea dintilor incisivi este trecesari qi esenjial5 o analizl a orieatirii acestor4 a ii-pr:lui de ocluzie piezenti- O disocluzie orizontali suficientd, exisienla con<iucerii canine'rn migclriiede lateralitate ale mandibulei astfel incAt s[ avem o suprafap de smal; suficient{ pentru gravare a.cidd,ioate aceste aspecte reprezinti factori determinanli pentru plasarea unei maryini incizale libere. lnain-tea tratamenrului se va proceda pe incisivii nepreparali Ia o alungire a lor cu ceari sau cu un compozitcare va permite medicului si aprecieze fezabilitatea tehnicii de alungire a dingilor cu material **po-zit prin metoda directtr gi pentru a verifica estetica gi firnctionalitatea acesiei restaurari.

Dach rezultatul este bun se va treca la realizarea unui ganl periferic, situat la nivelul merginiilibere a dinieiui, cu ajutorui unei fre;c diamantate flacfutr. Marginea liberi va trebui si prezinte o ioadde retenfie zuficientl pentru ccmpozit pentru a evita astfet frae*rarea obhraliei. Lirnita palatinald a

t3i

Maiona Brdndusa Fapa - Esteriea in odantoterapia rntauratoore

preparaiiei trebuie plasati in aga fel inc6t punctul de contact ocluzal si se afle pe small sau sL fie inzona unde sfianrl de compozit este cdl mai gros posibil, darin nici un caz la nivelul marginii obturaliei.Limita vestibularl trebuie bombatl pentm a diminua contrastul intre compozit gi small

IItIII

Fig 5 t 7 - X7ffir:"':!:;;!r :";:l:l':*r,, ror

Se poate utiliza materialul cornpozit hibrid datoritx stabilidfii lui gi pentru inlocu,irea denrineipe cdnd compozitul cu micrournpluhrri va fi folosit pentnr posibilitatea de finisare a shahrlui deru-prafa;i- Peotl'u aplicarea maieriaiuiui compozit ," ou ,""rnge la gravarea acid[ a suprafeleipreparafiei, spllarea sa, aplicarea adezivului de oolaj dup{ carg se apliel materirlul eompozit, daei esteposibilpe fa;a linguali un compozit hibrid co *i"toparticule gi pe fafa vestibulari o rigia{ mieroEarjat[.

Forma anatomici a dintelui se realizeaztr dup{ aplicarea compozitului, iar fonna de conhs qirnarginile libere sunt determinante pentru aspectul estetic final. Se vor folosi matrici adecvatg pregdtitein prealabil coroane paryale transparente.

Finisarea se efectueazi cu instrumeatar rotativ iar la nivelul marginii gingivale s€ pxlage utilizau:r instnrrnent de al6a4 tip bisturiu- Penh'u spaliul proxir:ral re utilizeaztr discrui fine de lrxtruit. Se potutiliza cupe sau discuri de sauciuc pentru a se obline o suprafbgtr cit mai lustruittr" filrd a modifica forrnaana tonnici superfic ialtr

Duptr' terminarea adaplrii gi finisirii, restaurafia va fi supustr gravtrrii acide cu acid orto-fos-foric, spilatd' uscatii gi se va aplica pe suprafaEtr astfel preparattr origina cu viscozitate scEzuti in sco-pul umplerii microporozitililor de la suprafala gi rnarginili restaurtrrii.

5.4. txcrrmERnA uNoR TREME sAUDTASTEME CU R,4.$INI COMPOZITEPRIN METOI}ADIRECTA

Pentru a realiza inebiderea unei diasteme sau treme medicul trebuie s[ facd trn examen cliniccare si scoati ?n evidenti citeva elemente foarte irnportarte scopului r:rrririt:

- analiza surdsului, a mirimii dinfitor frontali, a relaliei dinhe dinf, diagnosticul etiologic;- cantitatea gl c.alitatea gingiei ;i e p*pilei inlsrdmrare.

Diastema qi tremele pot fi inchise estetic prin metoda directa cu rnateriale cornpozite sau prinfalete vestibulare din cerarrici- Alunci cdnd se recurge la metoda directii de inchidere a diastemei cu aju-tornl r5ginilor cornpozite prepara$a ce va rezolva siCIalia tebuic si fie minimald" cu un ganl lejer in smal1.R-estauraqia va fi deplasati spre veisarhtl palatinal psfiirri a permite inchiderea arrbrazurii inierdeniare-Dintele astfel preparat va fi supus apoi acioragi operaiii ca incaz$lrefacerii inillimii dinfilor incisivi-

132

IIIII

l:t:a'

l-

E

--

IIl

:

III,ir

t_,i:

ti?t=;-_

l:i:

Tr:

f-l_=j-

T,,

T

T'e

T

tT

I-.-

I

capitolul 5 - Modalitdsi de refacere a fzionomiei dinsilor cu materiole compqzite

Diastema nu jeneazi simetria surisului dar dacA dinfii sunt prost proporfionafi atunci prezenfasa este mai pu;in bine tolenttr. Medicul poate nrodifica forma din;ilor gi deci gi surisul pacientnlui-Spaliul interproximal este un element important din punct de vedere estetic, gi o papili normal dez-voltattr in urma tratamentului de inchidere a diastemei poate s[ apari upeori ca o zonE oeagr[ tri-rurghiulari evidentl (ng. 5.18).

Fig- 5'|8 - Inchideres diastemei cu ajutol! rdsinilor compaiie (metoda direcid)-

Pacientul trebuie pus in temi ci inchiderea diastemei se poate face gi cu un fratament ortdon-tic dar pacienfii sunt mai pulin dispugi se accepte un asemensa tratament care €st€ de ltrngi durati gi

,existl posibilitatea unor recidive. inchiderea diastemsi cu material compozit esre c -*rodd rapidh gieficace care permite o interventie rninimaltr a$rpm dinteiui.

Tratamentul se deruleaztr tn urmtrtoarele etape:

- Suprafefele proxinrale care lirniteazi diasterna surt prelucrate cu prudenitr cu qiutorul uneifreze diamantate realizindu-se un gant unic in small;

- Se va adapta o rnatrice corcnari transparentl pe dinlii limitanli ai diastemei sau se apliclmaterialul compozit stht cu shat;

- Partea de srnall ce prezinti preparalia in pnf va fi gravatd cu acid fosf,oric 3}-35a/o timp de30 de secuncle apoi spiiiati qi uscati;

-- Se va apiica un strat fln de adeziv de colaj gi se polimenzeu.i;

- Matricea preparati anterior $e va umple cu cornpozit care este fotopoirmerizat timp de I minrrtde fiecare parte (fap vestibulari gi palatinali) cu o lamptr de fotopolimsrizare prtemici;Dac6 este neeesar, se va proceda la finisarea cornpozitului gi la o stratificale suplimentaricu o tenti de culoaie d fsritl;

- Finisarea se efectueazl ca la orice restaurare de courpozit gi se va proceda la aplicarca uuuislrat fin de rdgini cu vdscczitate sclzuti, uscati ugor 9i polimerizatri-

Aceleagi considerente trebuie avute in vederc ai la lnchiderea unor treme sau ia rezolvarca unordefecte rninore de pozilie ale dinlilor pe arcadI (linguo-pozi;ie, vestibulo-pozilie minimi).

Fig. -\.I9 - tuIodiJicaret hi I2 in fctrmd de ldruS cu aiuton[ gompozitelor (wetoda directd].

I?T

).3"

Mariana BrfutduSo Papa - Estetics in odontoteropla restaaratome

TEHNICA FATETARILOR CU MATERIALECOMPOZTTE

Este o metodl de rezolvare a unor defecte"tle filionomie dle ilinlilor prin acoperirea totdld afefei lor vestibulare cu o faleti fizionomictr. Metoda necesittr lndeptrrtarea minimr a srnalgrlui de pesuprafa{a vesribulari a dintelui fiind astfel o rnetodtr mai biologicl decflt restaurarea cu microproteze.Metoda poate fi folositi 9i dupa o prealabili decolorare a dinlloa arunci cind rezultatele acesteia nusunt satislrcitoare, decolorarea potenjand rezultatele faletirii.

Fatetele pot fi realizare din:

- materiale compozite, rearizate prin tehnica direcHi sau indirecti;- din cerarnici, realizate prin rnetoda indirecti.

Lzinceput fatetlr'ile au urrndrit doar acoperirea felei vestibulare a dintelui cu o fa;ettr din mate-rial compozit sau ceramici drrpi o prealabil{ gclvar€ acidn a suprafefei nElefuite a smalgului. Aceastlmetodtr avea avantajul c[ era:

- neinvazivl;

- permitea la nevoie si se recurgtr la o altl altemativi terapeuticlMetoda era dezavantajcasi pentnr ce:

- Determina o fafi vestibulartr a dintelui mult nrai bombati in raport cu omologul siu gi cudintele vecin;

- De multe ori deterrnina inflamalia mucoasei gingivale;

- Dislocarea fafetei se pnrducea destul de frecvent.

Aceste neajrm5s-i au detemrinat aparilia metodei care apeleaztr la o lndeplrtare minimf din:'mallul Gpi vestibulare a dintelui care ,*,"*i a primi o S;ettr Cin rigina coropczitl- Aceastipreparaiie minimd are citeva avantaje:

- Realizeazi spafiul nsesar materialului petrftu faptare reficand in acelagi timp gi aspectulmorfologic al dintelui;

- Prin glefuirea minimald ce se efectueaztr se indepirteazl straful superficial de small care, ingercre est€ mei bogat in fluor gi deci mai rezistent la demineralizarea acidi;

- Permite realizarea unei suprafefe de smal; rugoasg optiml adeziunii;- Permite realizarea unei delimitiri nete a preparagiei.

Fatetele din materiale compozite pot fi realizate prin doui metode:

- Metoda directtr, in care fagetele sunt executate de mefic iu cabinet,.- Metoda indirectl, cu falete efectuate de medic in cabinet, dopi o amprentA prealabiltr gi unmodel de studiu efectrat drp[ aceasta, sau in laborator de citre tebnician,^pe un modelulefectuat dup6 amprenti

Aceasti metod[ consti in aplicarea pe suprafaga vestibulard a dintelui modificat in acest scopa unui material compozit fotpolim€rizabil, de culoare asemflnltoare cu cea a dintelui nan*al.

Inaintea tratamenh:lui ruedic";l trebuie sA {bcI 'rin examsn clinic atrni, care sf,-i permitnaprecierea unor elemente esenfiale pentru atihrdinea terapeutic6:

- hezenla leziunii cauzatoare a modificdrii aspectului cosmetic al diurelui /dinfilor cuaprecierea etiologiei sale;

: SI stabileasci gradul de implicare ai ;esuturiior dwe denrare {smalf dentintr) gi limitele acesteia;- Stabilirea stahrsului dentar, a igienei orale precum gi zr*scului de carie ai pacientului;

r34

III

IIl.

Illljll

tj

lr

lj.l

l:

Ia'

tIT

3

I

IIIIII

Capilolul 5 - Llodalitdsi de rdacere afzionomiei dinsilor cu mateiale compozite

- Str stabileascb morfologia viitoarei fafete, in conformitate cu cea a dintelui omolog ln acestscop ss vor efectua fotografii ale zonei implicate gi un model de studiu:

- Si stabileascl culoarea viitoarei preparalii in acord cu dorinfa pacienhrlrri gi cu vflrsta lui;- SI aleagi. materialul compozit adecvai, i,r funclie de ochzie $i de posibilittrlile de finisare

ale materialului ales;

- Si stabileasci tehnica de tratament cea mai indicatl;- SI avertizeze pacientul cd va trebui, ca purtdtor al restaurafiei ce va fi efectuat6, si resoecte

indicafiile primiie cu privire la igiena orali gi sd revintr cu regularitate ia control.Prvpararea fetrei vestibulare presupune indeptrrrarea din smallul de pe fap vesdbularl a dintelui

a unui strat in grosime de 0,J-0,5 mm la dinlii vitali gi de 0,5-1 mm Ia dinlii devitali, respect6nd con-turuIconvex in sens axial qi transversal al coroanei dentare.

Limitele preparatiei vor fi:) cervicai:

- p6ni la marginea liberi a gingiei,- subgingival;

- supraginglva!;

) proximal - pdni in vecinitatea puncfului de contact fEr[ a-l desfiin{a, pe c6t posibil;F incizal - p0nd la nivelul muchiei incizale fdr[ a se prelungi spre oral decdt dac{ este nece-

sarl gi o alungire a dinteluildiniilor.

5.5.1, frotcalrrr,r gr coNTRATNDTcAITTLE FATETiRTLoRcu R{,$rNI C0MIPOZITE

Indicafiile faletelor compozite sunt sirualii clinice in care este afecrat smalgrl f6rtr interqiareadentinei cum ar fi:

- Cezurile de uzr:rd dentari prin abmziune, leceizrte in reg!'-mea cervicali a dinflor anteriori;- Ca metodtr de tratament a eroziunilor cbimice;

- Pati albi cretoasi ce nu beneficiazi de rezolvare prin tehnica de microabraziune;

- Hipoplazii minore de smalg

- Fluoroz6 sau discromii deteiminate de administrare de tetraciclintr, sau de alte cauzq la caremetodele de albire nu au dat rezultatele scontate;

- in sitrLralii clinice cu rnodificari de formi, vorum 9i pozilie ale din$lor;- Pentru inchiderea unor heme sau diasteme;

- in nucge de ocluzig in sensut ci o ocluzie psalidodontl sau o ochzie adencn estg favorabilifaptnrii dinflor maxilari dar mai putin avantajoasl pentru fe;ele vestibulare ale dinlilor ftontatimandibulari ce vin in contact direct cn fap oratil a dinlilcr maxilari. Tipul de ocluzie este fac-tor determinant in alegerea tipului de materiat cornprozir Astfel, in ocluzia psalidcdontl, pen_tru dintii arcadei superioare, materialele comlrrzite fotopolimerizabile cu microumpluturtr zuntde preferaf ele pemri;dnd o buni finisare gi lur:truire 5i rirci un efect estetic matdm.

ln ocluzie psalidodontd sau ocluzie adAnctr in acoperig, la nivelul muchiei incizale gi pe o anu-mitd lungime a felei vestibulare care suporte forle mari, e necesar str se utilizeze compozite hibride

*^^-^-----r--- t.r4u Lu rxduruurllptulura.

Contraindicafiile fatetirllor sunt:

- discromii severe;

- ocluzie cao la can:-r -- --f ,

- obiceiuri vicioase {roaderea unghiilor, a creionului, ppei}, pacien{i cu bruxism etc.

t35

5"5"2

Mariana BrhnduSa Popa - Estetieabt odontateropia restuurrtoare

Tnmilc,q. DE R.EALIZARE A FATETELoR coMp oztrl

5.21 - Repraentarea schettaticd a preg7firiifeyeivestibulare a dintelui pentru fEetdrile de compazit.

IIItIli

IIIIIIIII

Tehnica de realizare a fagetelor compozite necesittr o preparafie ryecialdq ce are anumitecaracteristici.

PenEu oblinerea adAncimii neces:lre unei fafete din compozit se utilizeaz d, frezs speciale eu li-rnitato4 cu benzi active diamantate gi inactive, nerede, cu care se iac in smalg ganpri H*-*trurr siy,r.vsr-tieale cu grosimea ceruta, ce nu va deplgi pr,ofunzinnea de 0,3-0,5 mrn la Ainpi vitati dupi care, ganfurileastfel obfnute se desfiinleaztr cu o frszi diamantas flactrri cu virf rotunjit sau c,, o frezA'flac{rr obignuiti(fig' 5'20)- De preferinli se lucreazd fdrtr anestezie p€ntu a Frtea contnola sensibilitatea dontari.

Fig. 5.20 - Frezele utilizate pentru prepararea feyei vestibulerea dinsilor fa vederea fasetdrii-

Pe dinlii in vestibulo-pozilie e necesard o flefuire a unui strat mai gros de smalg care si permititeahzatea unei falete care str nu realizeze o bombare exagerattr a felei vestibulare.

Diulii palatiniza;i vor fi faptali flrtr o glefui* priutubiH sau rma rnincrd, penru a reduce can-fititea de material compozit u*n"rurd faptirii gi asemdnrtor se va proceda gi in cazul necesitiliilnshiderii unor beme sau diastemt

La dintrii foarte inchigi la culoare, la care va fi necesari aplicarea unor agenli opacifian$ saucoirrarli zupir.'nentari se va giefui c lantiiaie mai mare de srnall care str pennittr "!r;.*.- acestola-

lvfarginile proximale ale prep*raliei trebuie sd se extinii suficient p*t o u permite mascilreazonei afectate darpe cit posibil, e bine si se pdstreze punctul de contaet intact, avdnd iu vedere c6 ele foarte dificil de realizat ulterion

Limita cervicald a preparaliei vestibulare se va realiza s-u prag Ei aici reducerea stratului de smalleste de 0,3 mm 9i in concordanli cu aspechrl mucoasei gingivale. iceasu limitii cervica!trpoate fi plasa6supragingivaf zubgingival sau depreferal la nivelul m:rginii gingiei libere. i" .r*r *.oiilromii dentaregrave, ca de exemplu cele- rcraciclidce gravq se va indeplrna tJu iornire U rrrloar" O" la baza preparaliei.

Marginea incizali va fi la nivelul crestei incizale gi in aceastl zoni se va glefui un s11^at de0'5"mm de small (fig' 5.21)- cf,nd este necelari in acelagi ri*p p o lungire a dintelui, glefuirea seextinde peste rnarginea incizali spre lingual gi se va tcrmina cu prag lingual rotunjir )

l,

t,

l'r36

Fis.

IIlIII

:

I

Capitolul 5 - Modalitdsi de refacere a_fizionomiei dinsilor cu materiole compozite

s.s.2.1. TEHNTCA DIRECTI OE FATETARETehnica directl de fa{etare presupune urmitoarele etape:

) Se alege culoarea materialuiui compozit pe un diute aleturat, umezit in prealabil, pe carese va aplica compozitul direct pe suprafala de smal; negravat, la lumina r;t"i. S" va folosicheia de culori a trusei. Alegerea culorii este subiectivtr, medicul poate s6 perceaplculoarea in rnod difeit fali, de pacielt, tie aceca e bine ca alegerea

"uto.ii si fie fIcuttr

impreuni cu pacientul gi cu o alti persoan5, asistenta de cabinet sau un membpr al fami-liei pacientului. Acegtia trebuie si se puni de acord in privinla culorii. Se va recurye, dac6e cazul, la realizarea unor tente de culori diferenliate pe arii cu aspecte cromatice diferite:l/3 cervicali, l/j medie qi l/3 incizali_

) Se spall 9i se usuctr dintele dupi care se izoleaztr cu multi aienfie pentru a se evita conta-minarea cu salivi a suprafegei preparate gi demineralizate, ceea ce ar impiedica o adeziuneoptimS' De asemenea, izolarea trebuie si fie buni un timp mai lung, n."ar*, operatoruluiin realizarea preparaliei.

) Se procedeazfi. la demineraiizarea smal;ului ioicsindu-se un gei demineralizant timp del5 secunde. Unii autori recomandi in prealabil izolarea dinliloivecini cu benzi de celuloidpentru a nu risca atingerea zuprafetrelor lor cu gerur deminerarizant;

) Se spald cu api suprafa;a gavate fimp de l5 secunde;

) Se rxuci cornpiet dupd care se umeze$te suprafala dentard cu o bulettr de vattr umezita inapd distilati sau se face de la bun inceput o uscare incompleti a dintelui;

) Se aplicl adeziv amelo-dentinar, o picdturd ?n zona cenbali a smalgului dupd care, cu o pen-suli fini se intinde spre marginile preparaliei gi a;oi este s$flag bl6nd cu aer gi se fotopo-lirnerizeazd 20 secunde;

) Se trece la aplicarea inaterialului compozit folosind una din tehnicile de fafetare in capisa:r strat cu slrat-

- FflIetqrel directd 3n eapd nercsitd foiosirea unei cape transpapente (l/2 vestibulari) careva fi adaptatd la colet gi proximal pe suprafafa preparati, inainte de realizarea demine-ralizarii- Daci este vorba de aplicarea rnai m,-rltor fafete de compozit. este bine si serecurgl anterior la pregdtirea capelor pe un model de studiu.

Dactr dinlii sunt foarte inehigi la culoare se pot utiliza, penfirt rnascarea acestei culori,fie agen{i opacifianfi, care tmpiedicl irecerea luminii datoriti nxidului de ritan gi a aitorpigmenti opaci pe care ii contin, fie colo;anli destinali s{ mcdifice culoarce fafetei.Uneori, se pot aplica ambele in scopul de a iinbundti;i rer:ltatu! estetic al restauraliei.Aceste substanle sunt r[gini de culori gi rriscozitiii diferitq pe baz6 de BisG]vLA sauUDMA gi cu adaus de pigmengi sau coloranli. se prezinttr sub fonua de:+ lacuri volatile (opacifianf) care se pensuleazd pe supraftia dentar6 pregltitd, in

grosime miniml;

-> siropuri (opacifianfi qi colorenli), care se aplici prin pensulare Car au tendin{a str seacumuleze in zonele cu concavittrli qi se se apliec h stmt mai fin in zonele conv, sxc;

--+ geluri (opacifianli qi coloranfi), aplicate prin pensulare sau cu ajutorul unui instm-mept de metal sau de material plastic.

Dacd dintele ce va fi faietat e foarte inchis la cutoare se hece la aplicarea upscifi-antului care a fost ales in etapa de rlegere a culorii gi se va aplica cle la cervicii *p-"incizal 9i pmximal gi, datoritd opacitelii saie va fi fotopolim enzat40 de secunde. Se vnraplica 2-3 straturi qi fiecare se va polirneriza separat. Excesul va fi indepirtat cu o fiez6find <ii:imantata. Peste stratul opacifiant se va aplica din nou un adeziv care ya fi

G

I

I=--t

G

=G

t

a3-tJ I

Mariana Brdndusa Popo - Estztico tn odontorzrryia restaurttoare

fotopolimerizat 20 secunde. Pe preparalia astfel pregdtiti se va aplica o cantitate decompozit cu ajutorul unei spatule umezite in rigina adezivi, dupd care matricea coro-nard este umpluti cu material compozit gi va fi plasattr pe dinte in pozilie corecli gi cupresiune. Se va fotopolimeriza timp mai indelungat (60 de secunde) yestibular gi oralgi se indepdrteazi excesul. .

Finisarea fa{etei se face cu freze diamantate efilate iar finisarea marginali cu discuriflexibile din oxid de aluminiu."Faleta-va'fi adaptati-in'pozifie de:relalir..cenriui,propulsie qi lateralitate.

Aceasti metodl are avantajul ci este:

--) mai rapidi;--> mai comodtr;-+ contraclia de priztr a compozirului este mai redusl;

Are insE dezavantajul ci cere o buntr manualitate din partea operarorului.

Foletarer directi strt cu slral se face astfel:

- Se aplici compozitul cu ajutod unor spatule cs nu aderi de acesta, spatule de alu-miniu anodizat sau teflonat sau din material plastic, sau se umezc,te spatula ino-xidabild cu o picdturi de adeziv. Se aplici zuccesiv straturile de rnaterial compozit9i se fotopolimerizeazl pe rdnd strat cu strat, dupi unii aulori dinspre palatnal de2-3 ori timp de 40-60 de secunde, apoi gi dinspre vestibular. Metoda permitealegerea diferenliattr a culorilor pe vertical rezultdnd un aspect fzionornic supe.iordar_contiaclia de prizd e mai mare ca la meioda cu capi.

Nu trebuie sI se realizeze o grosirne exageratd a materialului, mai ales la coletpen-tru c{ excesul de material compozit poate duce la afectarea parodonqiului marginal.

- Se prucedeazd lamodelarla, in conformitate cu virsla pacientutui, a lobilor vestibu-lari qi a muchiei incizale.

- Finisarea se fate cu freze de finisat efilate, pulin active la incepul iar finisarea finalise face cu discuri flexibile din oxid de alur:iniu, benzi abraziue, gume gi paste delusrruit (fig. 5.22).

Fateta trebuie str respecte curbutile anatomice ale dinlilor qi str se inscrie in curburanonnali a arcadei dentare.

- Faletarea poate fi precedati de o tehnica de albire a dinfilor. Atunci cind substratuldentar pe cate umeazi a fi aplicati fir{eta este foarte inchis, se pot utitiza agengi de rras-care a culorii sub cornpoziq opacifianli sau coloranfi.

Fa{etarea presuptltlg in condi$ile aplicdrii de agenli coloranli sau opacifianti, indife-rent de tehnica drectl aleasin urmdtorii timpi:

preparatia vestibulartr;

demineralizarea srratului de snal; ce va fi acoperit de fageti;aplicarea sistemului adeziqapliearea stratului de opacifiant / eolorant;aplicarea materialului compozit qi polimerizarca sa;finisar--c Ai lusruirea finald;instruirea obligatorie a pacientului asupra metodelor de igientr indicate gi a

restric;iilor imediate necesare;conholul periodic al restauraliei.

IIIIIItItIt

IIIIIII

;

-::I.tj

l-l,

r38

Ii

llt

iti

t,i

-iI

r

'Ili

Ia

lil,

I t

t:T

t:

I=f-

Ii:-

l:it'-

=

I-=

I=f

:l:I

-,I==

I==

Ia

I

I'-.

lI

-:I

capitolvl 5 - Modalitasi de refacere a fizionomiei dinsilor cu materiale compozite

,

l'ii."r+,i--,..'t +i., .,-

._'i.-:--::.'.:-:!::;'r' _

.'.:r:. 'r',:1i:i.'., ,li , ,:..

Fig. 5.22 - Faleiarea ca compozit s lui 2l modificat de culoare.A - aspect inqial;B -rcalizareq Sanlailor oizontale de ghidaj;C - preparcreefnald;

, D-aplicarearosinii:ompozite;E - fo:na fnald a iafetei.

Avantajele faletirii directe cu material connpczit sunt urmdtoarele:

se efecfueazd in cabinet inh-o singur[ qedinti de tratament,

are $anse mai mari de a fi mai exactE decdt metoda indirectl,ntt necesite laborator,

este maiieftini.

r-i9

lvlariana Bfrndrya popa - Estaica in odonto*ropia rwta$rabsre

Dezavantajele merodei constau in faptnl ctr:

- efech{ fizionomic este mai pulin optim gi rezistonfa cotoristicd ln timp e mai pu}in

_#*fi::;#kfil]I;#:ril'i';11il:'5.s.2.2. TETIMCA TNDIRECTI DE FATETARE

Este o altenrativi ce presupune un model realizatdupi o arnprenti prealabill cu un silicon cupriz{ rapidi gi pe care medictrl realuleazL fafeta din "o*porit

fotorpolimerizabil 9i apoi o aplicl inaceeagi gedin$ pe dinte prin cimentare- Aceasttr metodi cere mai mult timp de lucru dec6t fa;etareadiresti dar este rm procedeu mai simplu p€ntru practician.

Fa;eta poate fi realizatd gi in laborator, de citre tehnicianul denrar pe rm model de lucru efec-nrat dupa o amprenti +i apoi trimisi pentnr cimentare in cabinet. Arc avantajul ctr contraclia de prizi amaterialului ccurpozlt este rnai miei, ea ftcindu-se in afara cavitilii bucale dar necesitr doui gedinfede lucru gi, datoriti intervenfiei laborarcnrlui, este mai costisiloflre_

tIIIIIItIItIIIli

l,

l,

I

140

I,i

l_i;,

li

Ii

I:i

l;ft

t

I

f:E

I!

::

rf

;=

r=.=

d

I

jJ

I=

JI

ItT:-

capitolul 5 - Modaliadsi de refacere afzionomiei dinlilor cu ndteri$le compozite

BIBLIOGRAFIE

l. Andreescu C., Iliescu A. - Cimentuile cu ionomci de stfcld fn practica stomatolegicd,Stomatologia Bucureqti, l, 1990, l-14;

Andrcascu C., Cherlea V,V4rlan C., Dimitriu B- - Elemente de odontologie, Ed. Topaz,Bucuregti, 1997;

Aranjo M-A., Aranjo R.M., Marsitio A.L. - A Retrospective Loak ar Esthetic Rasin Campositeand Glass'Ioflomer Class III Restoration: .4 Z-Year Clinical Evotrution,Quintesserce InL, 29(2), 1998, 87-93;

Barnes D.M-, Blank L.w, Thomp';on v.p., Holston A.M., Girrgell J.c.p - a s and g-y*arClinical Eveluation of a Posterior Conposite Resin, Quintessenc e lnt., ?2, l9g l, l4j- 15 l;Bessing C', Lrmdqist PA. - ,4. One-Year Clinical Examination of Indirect Resin ConpositeInlay : A Preliminary Rep ort, Quintessenc e lrrt., 22, I 99 l, I 5 3- 1 57;

Boksman L., Gratton D.L-, McCutcheon E., Plotzke O.B. - Cfinieal Evatruation of Glass-Ionomer cement as a Fissure seeltnt,Quintessence Int., 18, 10, 1987, 707-70g;

Bratu D', Braru E., Zawadzlu A. - Sigilareu Eanlurilar ;i fosete!+r - intre v;,s ;i re*litate,Stornatolcgia Bucureqti XXXII, 2, 1985, 14I-l54;

Bratu D., Ciosescu D., R.orndnu M., Uram-Juc,..rtescu S. - Moterisle dentarc- Materiele uti-Iizate in cabfnetul stometolagic,Vol- Z, Ed. Fielicon,Timiqoara, 1994;

Br*tu D-, Mikutik L-, Munteanu D. - Tchnici adeeive tn stomatolagie, Ed Faclq Tinigoara, 1982;

C6rtigeriu V., Bc'ld A. * Oionnterepie restaurat{,&re,Ed- a II-a" Ed. Mirtoq firnigoan:, 2000;

Cban D.C.hf., Cooley F-.L. - Direct Anterisr Resrorfttior:,s In: EtI. Schwartz R.S., Sur:uuift J.8..Robbins J.W. - Fundamentals of Operative Dentistry. A Con'remporary Approach,Quintessence Books, Illinois 1995, lB7 -206;

Cherlea Y. - Cbturalii cu compazitefotopotrimei:abile tn cavitdlile ochtzale giproxim*le,ArIaStomatologici 34, 1997, 7 -9;

Clrerlea Y-- Prepararea cavitdyilor ocluzale Si proxim*le pentru obturasii,Artr. Stomatologrctr"Bucuregti, 2, 1996, 20-ZZ;

Cherlea Y- - Cimenturile cu iononeri de sticld. Apliealii clinice in stornatolagie,Ed. a II-a, Ed.Prahova, i998;

Collins C.J., Bryant R-W., Hodge ILI-. - A Clinic*t Evaluation of posteior Composite ResinRestouretion: &Year FindingsrJcurnal of Dectistry, 26 (4),1998, 331-337;

Craig R-G. - M*tertak dentayz restaur*tive, Ed. ALL, Bucuroyi, 2001;

inhaillo- E f D^-^^-^L i-r^ lr^-- | r^-,^- --. A- .-t -?. : . ^ r. -LiLrriii.,isi f.1-- - Rescarch inta l,fori-iriereury Cottdining Metailic Ahernatives. OperativeDcntistry Supptement, 6, 2001, I I l-1 18;

l8 Feilzel.r A I hpoee A I f\orrijo^* f I r.,;,"- flaq*++tiag -! 1-^----:1+^ ---r ?r---js-r'r uubL! r-a.i., U-triaivli v.ar. - \,eIartE LuratlUL:tUrl UJ WAIilPUJTtVi Ull{l tt,OrJJ-Ionomer Cements, J. Prosthet-Dent. 59, 1g98, 2A7 100;

19. Fusayama T. -. Biotcgic Problems of the Light-Cured Cornpcsite Resin, Quintessence Int., 24,1993,225-226;

20^ Gafar M. - OdontologLe, \'ol.l - Caria dentari, Ed. Medicali SA, Bucrxeqti 1995;

3.

A

5,

6.

7.

Iu.

9.

10.

1l! t.

12.

t3.

t4.

r5.

t6.

1,7.

t4i

L{oriana Brindusa popa - Esteticotn odontotcrapia restssroroare

2l- Garcia-Godoy F- - The Prwentive Glass-Ionomer Restauration, Quintessence Int-, lT, 10,1986,617-619;

Garcia-Godoy F., Marshall tD., Mount G-J. - Microleakage of Glass-Ionorner TunnelRestoratlon,Am. J. Dent. l, t988, 53-5d;

Graber D-A.' Goldstein R.E. - Porcelain & Composite Inlays & Onlays. Esthetic posteiorRestoration, Quintessence Books, I 994;

24' Henderson H.Z.' Setcos J.C. - Pin and Fissure Seolants,Jn: McDonald RE., Avery D.R. (ed.)Dentistryfor the Child ond Adolescent, 6s ed. Ed. Mosby, 1994-

?5' Heymann H.O-, Roberson T-M., Sockwell C-L- -'Direcr Tooth - Colorcd Restarations forClasses III, IY and Y Cavity Prepararions. In: Ed. Sturdevant C.M., Roberson T.M., HeymannH'O', Sturdevant J.R. - The Aft and Science o! Operative Dentistry,3rd ed., Ed. Mosby St.Louis, 1995,325-360:

26' Hilton T'l- - Direa Posteior composite Restorations,In: Ed. Schwartz R-S., Summitt J.El.,Robbins J'w- - Fundamentals of Operative Dentistry. A Contemporary Approach,Quietessence Borks, Illinois, 1996, ZA7 _izg;

27' IliescuA. - Conceplie de obnrasie coronard tip ,,sandwici", Stomatologia Bucure$ti, XXXX,l-2,1993,25_31;

28' Iliescu A', Popescu A-, Tetelbaum O. - Compomerii - o noud clasd de materierle de obturaliecoronard tie duratd, Revista de Medicini Militari 9g, 1995, 55-62;

29' Iliescu A, Gheorghiu I., DumitriuB. * Linerli din c{mentui ca ionomefi de sticld: o alterna-tivd a Dycal-ului in coafaiul intdirect,Revisra de Medicintr Militari gg,1996, f Sf -ijO;

"'""'-

30' Iliescu A. - Cariologie.ti odoritoterapie restauratoare,Ed.Medicali, Bucuregti, 2o0I;3l' Isenberg B-P., Essing M.E., Leinfelder K.F-, Mueninghoff L.A. - Clinical Evaluation of

CEREC cAD-cAM Restorations,J.Dent.Res. 69, rsgT q-austr. no. 1597), 1990;i7' Kawai K', Isenberg B-P-, Leinfelder K.r-. - Effect of Gap Dimension on Resin Comp.asite

Cement Wear, Quintessence Int., 25, I 994, 53_5g;

33' LicituEu S. - Caria dentard- Problemele mineralizdrii, Editura Junimea lagi, l99g;34' Lee B" White G-E- - Chamfered Margin Effeas on Ocluzal Miuvleaiage of prinary Molar

Class I Compcsite- Resin Restoraflons In Wtrp,Jounral of Clinical Pedjatric Dentistry 22 el,i998. ll3-ll6;35' Luca R - Conceplii moderne in cliagnostind si tratamentul cariei incipiente de pe suprafelele

netede, Stomatologia Bucuregti, XXXX,3-4, 15_19, 1993;

36' Luca R' - Metode locole de prevenire a cariei fn ganlui sifosete,Ed. Cerma Bucuregti, l99g;37' Lutz F', Krejci I.' Barbakow F. - The Imponance of Proximal Cuing in Posterior Comlnsite

Resin Restorations, euintessence [n1., 23, I 9g2, 603_609;

38' van Meerbeek B-, Larnbrecht P., vanherle G. - Facteurs cliniqtes infuencent Ia rewsite deI'odhesion a I'emsil et a Ia dentine,Realites cliniques 10, l9gg, 175-L95:

39' Mertz-Fairhurst E,J., Ergle J-W, RueggbergAdair S.M - - (Jltraconsenntive and Cariostatic SealedRntoration: Resufts at fear J0 (see comme,nts), J- Am. Dent- Assoc. l}g (4), tggt,+i1ali'40' Mitchell D.A.' Mitchell Laura - Ghid clinic de stomatologte, Ed. ALL, Bucuregti, lggg;41' Mount G'J', Hume w.R. - Consentaree si restaararea structuii dentere,Ed. ALL, Bucuregti,

lggg, 69 _ .a _", I g5 -202;

' .'..':t42 :

22.

23"

IIIl.IIIIIIIIIIIIIII

-!t.

I

lu,l

t.,i

l,ri

fli

I?::

{

tt!ftT

T

T=

I-=

=II

l-

I!

j

l.==

ttI

capitolal 5 - Modalitdsi de refacere a fzionomiei dinsitor cu materiale componte

42' Movileanu M-, Popa B- - Fotopolimerizarea rnoterialelor compozite ca laseri, RevistaNalionali de Stomatologie III, 2,2A00,27-30;

43 ' Pop A-, Roman A-, Seceleanu R. - Mareiale compozitefotopolimeizabile, ArtaStomatologici2,lgg6,g-g:

44' Popa B-, Bodnar D-, Heytmanek lvl. - Apticaliile laserului hydrakineticw in tratamentul ccrieisimple, Revista Nalionald de Stornatologie III, j_4,2000, 66_72;

45- Popa B-, Bodnar D- - Sistemu! aer - obraziv in prepararca cwitalilor. Revista Nationali deStomatologi e Il, 3 4, | 999, 25-29;

46. Popa 8., Vdrlan C-, Vdrlan V., Bodnar C. - Considerafii acttwle asupra. leziunilor coronarece\icale necaiQase, Comunicare Ia al lV-lea Simpozion Internalional al Zilelor StornatologiceBtrnd1ene,200l;

47- Popa B-, Virlan C., Virlan V, Bodnar C., Stamate A. - Obsenalii privind akernativele te-rapeulice la amolgamele denttre perrtru restaurdri coronare directe, Comunicare la a1 \,!-lzaCongres Nafional. cu parricipare internafionaltr al UNAS, 200 I ;

48' Reid J-S., Saiinders W.P., Yick YC. - The Efect of Bontiing Agent anti Fissure Seaiant onMicroleakage of Composite Resin Restoirations, Quintessencelnt-,22,1991,295-l9B:

49- Roman A., Pop A- - Caria dentard de la teropie la practicd, Ed. Dacia, Cluj-Napoca ,200A;50. Romdnu M., Bratu D., Lakatos S-, Zena Florila - Polimeizarea fn stomatologie,Ed- Brumar,

Timigoara,2000;

51. Schimdseder I. - Dentisterie esthetique, Ed. Masson, paris, 2000, g5-149;

52- Suzuki M-, Jordan R.E- - Glass-lonorner-Composite Sandwich Technique. J. fun. Dent.Assoc.,120, lgg0,55-57;

53. Suzuki M. - Recent Cometrial Composite Formulaticns, Operative Dentistry Supplement 6,2001,145-l5l;

54- VArlan C., Popa I}., Virlan Y. - Observagii privind un sistem restauyator Jizionomic de tipOrmocer pentru refacei coronore adezive directe, Comunicare la al Vllea SimpozionInternational al zilelor stomatologiei bdnilene, Z00l-

55- Velcescu C., Bodnar D., Velcescu S., Popa B. - Concepte actuale de diagnostic si tratament tncaria dentard necatilard, Comunicare la Congrezul Nalionai cu participare Interaalronaltr alUNAS,2OO}.

56- Zenkner J.E.A., Baratieri LN-, Monteiro S., Andrada M.A.C., Vieira L-C-C. - Clinical andRadiographic Evafuation of Cermet Tunnel Res/arstions on Primary ltfolars,Quintessence Int.,74, tgg3,?93-7gl;

57 - Yeh C.L., Miyagawa Y, Powers J.M. - Optical Properties of Conposites of Selected Shades,I-of Dental Research 61, 6,1982,79?-801;

58. tr?rn Kerckhaven H., Lambrecht P., M. van Beylen - (Jnreacted Methacrylate Groups on theSurfoces of Composite. J. of Denta! Research Gl, 6, !982, 791:1.96,

143

IIIIIIIIItIIIItIIIII

CAPITOLTJL b

l'I,

I

:iII

l-,,lt'l.

iat

-'IIl-i,.

-il,

,t

l,t:

l=:Ef-r=

t_r-=l

t:':t

t:-I=

JG

r.--

t:=

l_

=rA

I

METOI}E DE RESTAURAREAF'UNCTIIil Frzlolyol\flcE cu AJUTORULMATERIALELOR CERAMICB

La sfirgitul secolului XIX, in practica stomatologictr au aptrrut pentru prima da.ri tehnicile derestaurare a din{ilor cu porJe}an. Ele s-au impus datoritl:

- calittrgilor estetice superioare;

- rezistenlei foarte bune la abrazirrne:

biocompatibilittrlii lor:

- cosficientului de expansiune termici asemi.nltor cu cel ai srnalgului.

Cu toate Ec€ste calitlgi realizarea lor s-a dovedit a fi destul de dificild, po4elanul fiind un maie-rial casant gi acest ueajrms s-a dovedit cu atit mai important cu cet era vorba de piese mici, care car opreeizie foarte mare in execu;ie (inlay, fa;ete). in plus, cimentarea lor cu miiloacele de care disprmeain acea opoci medicul stomatolog, g-a dovedit deficitarl.

Dupi 1980, rnaterialele estetice au tnceput str fie din ce in ce mai utilizate gi la restaurtrriledinfilcr laterali' Iioile ielinologii de realir.:re, pre\nrm qi de cirnentare a cirernicri au perrnis inllturareadeficienlelor majore ale incrustaliilor ceramice, astfel inc6t, azi ele s;:rit utilizate frecveot in cabineteledentare ca mijloace de restaurare a pierderilor de substaugi duri dentard a di4ilor laterali, p€nkufalettrri ale dinflor &ontali etc.

. Duritatea po4elanului este mai mare decdt cea a srnallului gi, degi porfelanul 6ste €as+Dt, prinBravire chimici gi legarea sa ehirniei de structurile dure dentare, el nu suferi deformlri elastice sauplastice sub actiunea fo4elor aplicate pe sipra'ibia sa. Un inlay de portelan b:ne cirnentat, devine o llart€integranti a dintelui care, prin dentini, pcrmite transferui acestor forle rnasticatorii la dinte.

6.1" II{CRUSTATTI TIP INLAY DIN CERAMIC.{.

Incnrstaliile din portelan tip inlay sunt restauriri fabricate din raateriale ceramice reslizate cuajutorul laboratonrl*i. Ele *iri aplicate in propara;ii prin tehnica de adesiune cu r{gini gi au o rzistenftrcrescuti la presiune dar rezistenfa ia traciiune este sc[eatd, de aceea restarirlrile care nu au o bazf desuport solidl trebuie evitare (Ebrnford gi Scholander 1995) (9)-

in principiu e4istn 3 metode de a cregte durabilitetea restaurafiei:

P Optimizarea preparaliei prin:

- roturjirea unghiurilor interne qi a suprafefei prepara;iei;* cr€area unui spaliu de 2 rnm pentru ceramicl ?n toale zonele es sunt supuse presiunii

masticatcrii qi unde restaurarea va fi situat5 in dentini:

- reducerea inlllimii cuspizilor pentru a prevoni frachrarea !or.

t45

I

II

Maiana Brandrya Popa - Esteticain odontoterapia restaurstoare

F Utilizarea unei cerarnici cu o durabilitate cresculi:tr Utilizarea tehnicilor adezive.

Inlay-urile ceramice ofertr 3 mari avantaje ?n raport cu alte restauralii:

- sunt mult mai estetice,

- refac rezistenta dinlilor compromigi;

- sunt mult mai conservatoare in comparagie cu cele metalice.

6.1.1- Inrorcaltrl* $r coNTRArNDrcAlu,E TNCRUsTATTTLoRCERAMICE

ItI

Incrusta;iile din porfelan au indicalii foarte precise, care daci nu sunt respectate, pot duce lacompromiierea resl:rtrril:$ lncru total neindicet atAf ilin car,.a cor:tului lor destui de riCicat c$t gi alvclurr'ului de rnunc5 9i al timpului investit pentru realizarea lor. Aceste considerente prcsupun alegereacorecti a acestei opliuhi de restaurare, dupb un examen clinic foarte bine condus qicu luarea in con-sideraiie a irifiiror factoriior pro gi conira.

Y Indicaliile lor sunt

- La pacienlii care doresc un rezultat foarte estetic al restaurafiei la dinlii posteriori;- ln lezimi carioase mici gi mcderale, cu condigia ca profrrnzimea cavitilii sd fie de cel

putin lJ-2 mm pentru a permite grosimi ale po4elanului rezistente la piesiunile masri-catorii exercitate asupra lor, firil risc ,ite fracturi;

- Leziuni carioase mari sau leziuni traumatice care au subminat smalg-rl, cu condilia casubstanla duri dentarl restanti si fie suficientl, peregii cavirlgii se aibn o grosiml mi-nimi de 0'5-l mm, astfel iac6t, legitura lesuarriloi dure dentare cu r*tallrarca prin inter-mediul rlginii de dlmentare sh realizue o masl omogeni, rezislenti;

- La restaurarea unor dinf ce au ca antagoniEti lucrlri protetice din podelan, datoriti. abraziunii marcate pe care acestea o produc;

- La dinlii la care' datorittr distrucliei coronare mari, este greu de realizat forrna de retenfiepenhu alte materiale de restaurare;

- Lapacienlii cu o igienI-orali coresp'nzitoare gi risc de carie mic;- ca metodi de tratamenipentru din;ii cu fracturi coronare, fisuri;' Nu;nai la riil;ii la caie se poate asigrra o prt:ec1ie pulparl;- La dinfi devitali la care cavitatea de acces la carnera pulpard a compromis rezistenfa

dintelui gi la care, prin realizarea unei alte tehnici (reconstituire corono-radiculard +coroani de acoperire) s-ar distnrge prin glefuire dintele resfant, in aceste situalii, incrus-tafia reprezinti o metoda mult mai conservat'are de tratament;

- La pacienlii ce prezintii arergie la metare sau materiale compozite.

Y Containdicayiile acestor restaurtrri sunt:

- ta pacienfii cu parafunclii habituale (bruxism) gi obiceiuri agresive (qinerea cuielor intredin1i, a creioanelor etc.); v \' --- --

- La pacien;ii cu o igientr orall deficitard;

- Paciedlii cu risc de earie crescut;

- La dinlii cu discromii importante;

- in cavitrlile la care rebordul grngival e situat prea mult subgingival gi nu se poate oblineo izolare eficientd a prepara[iei ;

- Pacienlii cu probleme majore de slntrtate {epilepsie, psihopatii, boli cronice invali-dante etc.); ;

146

IIIIIIlj

t,

I

I=

I:

t

Capftolul 6 - Metode de restutrare a fitncsiei fizionomice ca ajutorul materialelor ceru*nice

- La pacienlii cu probleme economice (inlay-ul ceramic e de 8 ori mai costisitor declt orestaurafie de amalgam);

- Acolo unde nu existi motivatia unei astfel de restaurtrri.

6.1.2. AvalrrAJELE iI DBzAvANTAJELE D{LAy-uRrtoR cERAMIcE

Y Avuntajele incnistaliilor ccrarnice sunt urmatoarele:

- Ele reprezintd inlocuitoare ideale ale {esururilor dwe dentare din punct de yedere este-tic, avtnd o culoare asemhndtoare culorii nafurale a dintelui:

- Sunt ideale pentru sindtatea parodontald pentru ci o restaurare de po4elan acumuleazlcea mai redusi cantitate de placi bacteriani;

- Preparafia s maiuqor de realizzt, mai econor^rici, minimal invazivtr;

- Au rezistenfl foarte bunl la abraziu,re,

- Au stabilitate in timp corespunzltoare;

- lnchiderea marginald este superioartr refacerilor cu inlay metalic sau compozit sau aaltor materiale de restaurafie;

- Realizarea punch-rlui de contact interproximal e superioartr celorlalte restaurafii;

- Permit refacerea de puncte de contact ocluzale stabile gi rezistente;

- Au radiotransparentd aseminitoare structurilor dure deqtare;

- Sunt biocompatibile gi inerte in ecosistemui oral.

D Degvsnnjele inlay-urilor ceramice sunt

- Cer timp de lucru mai lung gi o atenlie deosebitS la prepararea, realizarea gi cimentarea loq

- Duritatea incnrstaliei necirnentate ; relativi astfel incit prinh-o probtr brutal*aadaptdriisale in interioml p?eparatiei, marginile de porfelan se pot frachra ugor. D.rpi cimenta-rea sa prin aplicarea adezit'r-rlui, rezistenla sa creste substanlial;

- Necesiti un laborator bine utilat gi ur-r tehnician cornpetent;

Determinl abrazarea'dinfilor antagonigti, mai ales atunci cind existd parafirncfii;

- Dopi cimentare, orice adaptare ocluzali poate duce la pierderea colorantului de

suprafall gi hzionomia restauraliei scade.

Pentnr rea.lizarea stabiliti{ii gi inregririlii stn:cturilor dure dentare in raport cu inlay-ul e necesartr

o legituri puternici a sa cu dintele, f6ri de care rezistenla sa in timp est€ compromisf,. Compozitul de

cimentare asiguri un suport solid de legtrturi, de grosime uniformi gi d[ rigiditate restaura]iei. Aceastilegdturi egalizeazd varialiile de elasticitate intre diferitele strucbiri deutare (smal1, dentinl) 9i realizeaztr

tm suport uilorm gi continuu prin care acestea preiau fo4ele exercitate arypra suprafelei de po4elan arestaurafiei- in plus, micile goluri inerente ce apar in procesul de fabricarc al po4elanului qi care ar putea

slibi consi<ierabil rezistenp acestuia, prin ulilizarm rsOinilor compozite ca agent de cimentare, permitintirirea materialului ca ru*rltat al contrac{i*i de polimerizare a aeeshria (Garber, Goldstein 1994) illi.

/lto"r..J.tTtnmrrn r hF hn Ii rr.riFtiua uU i{iJALIZARE A PRTPARATIILOR

Incrustafiilo ceramice cer pregtrtirea unor cavitili care nu mai respecti in totalitate regulilelui Black de realizare a preparaliilor convenlionale pentru amalgam sau incrustalii metalice. lnain-tea realizlrii prepara{iei este necesard localizarea punctelor de contact ocluzal gi a ariilor de stress

masticator maxim, determindnd in acelaqi timp gi stabilitatea ocluzald. Se vor verific.a gi migctrrile de

lateralitate gi c6nd acest lucru este necesar. se indeplrteazl interferen]ele existente (Ehmford qi

Scholantier 1995) (9). ;

Mwiana Br&nduSa Popa - Estetiea in odontoaropia rectturabdre

Fig. 6.1 - Stabilireq stopurilor ocluzale.

Existtr diferenle in prepararea cavit6lii pectru inlay ceramic fa1[ de cele pentru ar,nalgam sauaur coezig car€ constau in faphrl ci:

- Preparatria este niult rnai conservatcare, indeptrrteazi numai fesuful distnx de procesul ca-rios pdntr in dentinl durA, normal coloratd,u,, ugo, pigmentatd;

- Desig*ul cavitltii trebuie si permittr prepararea piesei eeramice in laborator,*i s[ asigl:re olocalizare per{ecti a incrustaliei in prepimlie;

- Nu cste necesartr retenlia prin fricgir.me, ac€asta fiind chiar contraindicati;- Nu e necesari indeplrtarea pereflor de snrall subminati, se poate face o deretentivizare a

acestora gi intlrirca lor cu ionomeri de sticli inaiute de realizarea r€stauralioi in cavitateabuca!tr sau pe model- io ti*p"t cimentlrii, acest spaliu de sub cuspizii nespsfinufi se poalecdptu9i cu.rlqini cor,npozite; efectul de intArire u

""6to* se datoreazd tegitudlor dinreaceasti rnginn de cimentare g: incrustalie;

- Nu e oecesari extensia preventivl in zonele de autocurtrgire gi curtr;ire artificiali a din{ilor;- Se pdstreazi p;incipiul rezisienfei;

- Grosimea ochrzald a ificnrsta;iei Febuie, penhr a rezista stresului oclrrz*I" si fie de l-2,5 mm;- Datoriti cimeynrii sale eu r{rginl compozit$ nu nai e necesar un paralelism perfect sl pereflor

laterali ai cavit{ii, ei trebuind sd fie uror divergenli tb}n de podeaua cavitlgii, in rmghi de 4-l5u pentru a utura inrodtrcsrea qi indeplrtareainenrstaliei in tinpul probei'sale (frg, 6.2)-

tIItIIIIIIIllT]

lil:ljt:ItII

Fig. 6-2 - Re{izarea dtveryen7ei perclilor laterali ai eavitdlii ataplicarce unui stret protector pe fundut cavftdlii_

lxtbireadinire pereii se realizsaz5 prin iinii gi unghiuri rohrnj-ite pentru uggrarca fabrictrriipiesei gi reducerea riscului de propagare a fracmrerii ungbiuriior Lufte; ace$t lucm se varealizacu fteze cilindro-conice foirte fine la vffi pentru a nu distruge peretele pulpar;Marginile preparafiei nu trebuie bizo[ate, spa]iul dintre dinte gi inlay fiind ocupat cu rtrginaeompoziti ce as,igurd o sigilare net superioari cimeniuiui traa4iouui. Marginiie subfri dinceramicb ce ar rezulta ca unnare a bizotdrilor risc* sf se frachreze in timpul manoperelor

r48

I,.i

l,t

t

Capiloh l 6 - Metsde de restsrrare afuncfiei fizionomice cu alutorul mateialetor ceramice

de inserare- Unii autori recomandtr margini ooluzale groase ftut joint), allii un prag rohls-jit (hollow-ground chamfer) care ajuti la o sigilare perfectl, expundnd prismele de snrall la

90" fa1tr de linia de finisare ceea ce permite o buni gravare a aceslora; in cavitsfile verticalese recomandi un oerete sineiva! plan, cu rnarginea externl situatd in srralf;

Fig. 6.j - Resiizares motginilor ociuzaie aie covitdgii:

a - margini ocluzale groase (httt iaint);b - prcgdtirea unui prag rctuniit (hottow-ground chamfer)(dupd Garber si Goldstein 1994)

Forrna qi profi:nzinea peretelui pulpai ren-tlti ca urnare a rcduceru perefilor dentari cu

obturalia de bazi cu iononneri de sticil. El reprezintd factonrl cheie al succe.sului pe termeft

lung al restauraliei, datoriti reducerii forfelor de forfecare la intorfaia agent de

cimentare/restauralie. Forma peretelui prlpm depinde de evolulia pmcesului cmios gi el nu

brebuie sl fie neaptrrat plan, perpendicular pe axul dintslui, el poate fi in zona oe'ntraH a ca-

vitsfii in forml de V, cu laturile V-ului paralele cu inelirarea paatelor cuspidiene; seeast{

form,i depinde de profliuzimea procesului carios.

Fig- 6-4 - Repraentareaformei Bodoki comerei pulpcre:

A-form* pland:B -forma tn V (,tupd Garber si Goldstein 1994).

La dinlii ce prezinti restaurafii anterioare compromise, se indeplrteazl acestea 9i liuenr! in

totalitate gi se reface prepara{ia <lupd o proalabili analizl clinic5 privind:

- rezistenla pereflor restenli

plasarea rnarginilor restaurafiei

- posiirilitatea de inse4ie a restauralie pentru a se decide ripul de restaura|;e cel rnai bw pcn-

situa;ia dati (inlay, orlay, coroanl pa4ial5 1au

totald de acoperire)'

' 149

IMaiana BrdnduSa popa - Esuticu in odonutempia restaumtaare

6"1"4. RrarrzrREA INLAy-uLur

Pentru realizarea preparafiei se procedeaztr duptr regulile amintire. opera;iunea se executi

ci se va aplica o bazd de grass-ionom*'. cu"pirii"il*r#;;;;;reduce.::":l:""*i:i::-:: f"p:f, .: *;-:y..n:

?':"i*on;*ul"io,r,"*roini pe o periu1tr. in::1.1:,:g""rj_1,",:""0."1* 'e

va aplicaliner pe baztr de dil-il;; #r"#; #;J#no'#::ffil;ffi;i;iffi,"'ffiJrrjComoozit- CIS nrr rrehr,io .x r,:-x .- ^^^-.-ilil?J5f'i ;:,:*:1".::."::::l'i:' :" smarsur, iar inravffi;# ; ilffi;;;:r'itrstrat de cIS ci rrebuie sr vini in contacr cu dentina ii r*at*r-ri"ir"r.

Daci este vorba de un inlay ocluzo_proximal se va plasa unacesta este necesar.qnur gingival de retracfie, daci

tIIIIIIIII

se face rrraleta.gi :nspeciia cavittr;ii. Daci se constatd. cb un cuspid este subminat sau prezinttrfisuri ce pot atrage in viitor o-fractunare, *i uu fi redus. Pentru a cregte aspectul fizionomic, in acest cazse va face un prag gingival bizorat c.re ya miri suprafa;a de adeziune. Marginea preparaliei va fipiasati in zona de convexitate rnaximtr ocluzo_cervicali.Dupi tenninarea preparaliei se procedeazi la amprentarea acesteia, amprenta fiind folositipentru realizarea a douE modele de lucru- Pe unul din modele se va realiza un inlay temporar dinacrilat autopolimerizabii dup-tr o prealabili aplicare a unui agent de separa.re pe suprafalaprepara{iei' Acesta trebuie si fie solubi! ?n api qi nu pe baza de urei sau vaselini. inainre de luarea

llliiili,ii,?f#i,"j::rt*t poate n modificau O" uoe"e*ea de ceari r"u *.p;;it, in scopul

.cDFig. 6.5 - Realizarea restaurafiei provizoii cu ajutoruI tiparului:

4- aplicarea rdsinii ii maticea transparetttti;B - plosarea ei tn gurd in zona preparagiei:C - itnaginea restaurasiei proviroii a, excesul marginal:D - foimafnald a_resnuraliei provizcii dupa odiptaree sa

(dupd Graber Si Goldstein lgg4l-;

150

.iIi

ti.ilr

ti

riI

l'

i.,i

IiI

i)'I

I3,i

I==!=

I=-=I:.::

I4

I=

GI--I'i]I

Capitolul 6 - Metode de restaurare a fincSiei feionomice cu ojutoral mateialelor ceramice

Atunci c0nd avem de realizat un singur inlay, restaurarea provizorie cu acrilat autopolimedzabilpoate fi realizati direct in guri. Existl 2 tehnici de realizare a acesteia (dupn Schmidseder l99S) (29):

- Prima tehnicd presupun€ folosirea unei mici cantitili de gutaperci inctrlziti prudent la oflactrri gi plasat[ direct in contact cu papila interdentarl penl.J a o prcteja de contacf'.rl curestaura{ia provizorie. Cavitatea astfel pregtrtitb va fi umpluttr cu rtrgini acrilici care se

modeleaztr, indepirtindu-se excesul, in fazz in care aceasta este inci modelabilA dupi carepacientul inchide gura- Acest inlay provizoriu rimdne pe loc pAni in gedinfa in care se vaaplica inlay-ul de ceramictr.

- Ahrnci cdnd sunt de restaurat mai multe preparalii se va realiza un tipar (o matrice transpar-enttr preformati sau o amprenti din alginat) care va fi umplut cu rigintr provizorie qi cindaceasta are consistenlS ptrstoasi tiparul se va aplica in gr:ri- lnainte ca rigina sB se intnreascitotal, iiparul va fi retras din guri, ricit rapid cu apd rece gi apoi replasat in gurtr- Duptr ter-minarea polimerizdrii este retrasi din tipar, se finiseazd gi se plaseazl in cavitate (fig 6-5).

Un inlay temporar bine realizat oferi citeva avantaje:

- confort sporitpentru pacient,

- protectia preparatie;;

- men{inerea relaiiilor ocluzale gi proximale;

- impiedicl apariiia iritaliei gingivale,

cregte timpul de lucru alocat laboratorului.

. Preparalia va fi restaureti provizoriu cu inlay-ul rcalizatpe model, tehnici uzitatl ma.i ales incazurile in care sunt de restaurat rnai mulli dingi in acelagi timp-

Cimentarea inlay-ului provizoriu se va face cu un ciment provizoriu non-eugenol gi se inde-pirteazi gnurul de retraclie gingivalI, cAnd acesta a fost folosit.

6.1.5. AnarranrA +i cIMEnTTAREA rNsRUsTATrEr

C6nd restauraiia este realizattr, aceasla este adusi in cabinet unde medicul va verifica culoarea

restauraliei, integritatea ei, aspectul marginilor care trebuie s[ fie netede, uniformg, ccntintte, dacd fala

ei interni (inlradosul) este gravati gi uneori presilanizattr.in cabinet, dupi indepirtarea restauraligi provizorii cu foarte multtr ateatie pentru a n:r deteri-

ora prepamiia, dintele trebuie curilat an o pasti de finisat fdri fluor sau cu pulbere de piatri ponce, qi

inainte de a se aplica diga se va verifica:

- Culoarea dintelui;

- Contachri proximal care se face cu ajutonrl unui lir d: afi, foai'te prudont pentru a nu frac-

tura ceramica. Acest aspect e bine str fie verificat int6i pe model qi apoi in gura pacientului-

Dac[ piesa trebuie ajustattr in laborator acest iucru se va face pe modelul secund- Dactr

punctul de contact e slab, el trebuie corectat gi dacl e prea si-rdns se diminui cu freza albd' pentru finisat ceramica (Garber gi Coldsteinl99a) (ll);

- Marginile restauraJiei rebuie si asigure o ?nchidere marginaltr 'frrarte precish astfel tnctt ele

si continue plofilul coroanei, iar porlelanul si nu se extindtr peste marg:xile de snal! ale

preparagiei; acest aspect este foarte important gi ia nivelul pragului gingival la preparafiiie

ocluzo-proximale;

- Se va verifica in ociuzie cu ajutorui hirtiei tie articuialie qi tiaci ea prezinti riefrcienle eie

se Yor indepirta.

Dupi realizarea acestor verific5ri se va trece la izolare cu diga 9i spilarea tufuror ariilorpreparaliei cu un jet de api gi o perie potriviti ca mdrime gi uscarea sa cu jet de aer. Se aplici din nou

inlay-ul pentru o reverificare a sa.

T

I=

tII

a

r it

Mariana Brdndusa popa - Esutica in odontoterapia rcswrstoa?einainte de cimentare, in'lay-ul eebuie gravat, spilat, useat gi silanizat, iarpreparafia va fi la r6n-dul sau gravati prin tehnica "totaletch", ,u upli"{ pri-**iryi agentul de eolare. Inlay-ul preparat ante-rior e uscat lejer cu aer duptr aplicarea agentului Je colaj, se va"aplica utr strat fin di material compo-zit fotopotimerizabil pe suprafafa lui 9i se aplicl in preparalie. s" lra indep[rta excesul grosier furoxi-mal cu ajulonil unui fir de a1i deniari), se potimerizeaz;'punctual (5 secunde), dupf

"".u se inde-pLtteazd din nou excesul aprrut- se trece-la^polinrerizarea finall ,care sc.face 3 minute. pentru fiecaredinte (in cazul si existtr mai multe piese de ceramici de aplicat), cite I minut dinspre ocl,rzal gi cateI minut fiecare, dinspre vestibular gi respectiv oral.

Dupi terminarea polimeriztrrii gi indepirtarea digii se va verifica restatralia in ochrzie qi se vorface evenhrale mici finisiri gi reajustnri. Paciontul esre chemat la conhol dupe 2 strpttrmini, timp in careel se va ad4pta cu prezenfa piesei tn gurd gi se vor indeplrta eventualele reshfi de rigini ce mai pot existaPacientul va fi sfA.tuit:

- str vin6 regulat la control;

- si foloseasc{ o tehnici de penaj corecti;-- str-gi curere zanere inlerproxiraare cu rn fir de af} dentara;- si utilizeze.paste de dinti cu pH neutru, pufin abraziye, cu flon'tr de sodiu;- se nu foloseasc* ape de gurf cu clortexi,jiotr.

6.2. TATETELE I,AMINATE DIN CERAMICA

ItIIII

Fatetele laminsls din ceramictr sunt folii su$iri de malerial ceramic care se aplici pe fafavestibulari a unui dinte preparat in acest scop. Pot fi socotite gi coroane p-rpJ" vesribulare(schmidseder 199s) (29)' Sunt mai rezistente coloristic ai la uzur,d dec6t fafetele rtin yafisriale com-pozite' efectul estetic ob;inut fiind urult mai b'n. Po4elaaut are gi evantajul ctr nu reline placa dentarr,dar' spre deosebire de preparaliile efecruate pentru faietele cin Jateriale compozitg fa;etele din pode-lan cer indep,irtarea unei cantitifi mai mzri de ,mal{.'

ItIIIItItIltII

6'2-1" rmorcalru,n gl coNTRATNDIcATTILEFATETELoRLA&IINATE CERAMICE

) Inticaliile fateririlordin cerarnici sunt:

- Fracttni dentare la copii, ftri interesarea dentilei;- Dinte unic devilalizat, intens colorat;- Eroziune forte a felei vestib'ulare snu dinti c€ au avrrt anterior o restaurafie cervicali;- coloralii forte care nu pot fi elirninate prin metodele de albire sau microabraziune;- Pierdere importanti de substanfE amelartr;

- Pierderi rn4ri de strbstanltr cervical[;- Diasternq tcme, malpozilii ugoare ale dintilor ce pot fi cornpensate prin fapte vesubulare;- Modifictrri de fonni gi volum ale dinfilor; ' r--- --r---

- Malfonnalii dentare, hipoplazii dentme;- Lezinnj de uzurtr dentari.

Y Cantraindicayii:

pierderi mari de substanli drud dentari cu descoperirea dentinei;cind la nivelul dinlilor frontali existtr presiuni ocluzale mari localizate in zona ce ary*" ?i

primeasci faleta (ocluzie cap la cap);la paciengi cu bruxism, obiceiuri vicio*se; -. ;. t52

II

,

I

l,ti

I

Capitolul 6 - Mende de restaurare afuncSiei fzionomiee cw elutorul moterialelor ceramice

6,2.2"

- la pacienli cu carioactivitate crescuttr;

- absenfa motivaliei falet{rii;

- igieni bucald necorespunzitoare-

AvaNrarE $r DEZAvANTAJE ALE FATETELoRLAMIN,{TE DIN CERAMICA

Av a n ttj e Iz f,aletelor din ceramici.Faletele din ceramic[ prezinttr urmdtoarcle caracteristici:

- Aspecl coloristic optim din punct de vedere estetic, datorittr posibitit*1ii *hgeni culoriicare este consideratf, cea mai apropiati de culoarea dintelui precurn qi a ponibilitAgiiimbundtl{irii aspectului co}orist ic graf ie ameliorarorilor de mranle ;

- Prezinti o rezistenfi mare la eroziune;

- Culoarea este stabili in timp;

- Riseul de fracturi este asenneses risculri de fracturl a.;cei ecroane ceranaice;

- Pentru real:.zarca sa se indeplrteazb 0,5-0,75 rnm substanli dwtr denltrtr, mai muh decdtpentru o fa{ettr de compozit dar mai pulin decit pentm realizarea unei coroane de aeoperire

- Complicafiile func$onale postoperatorii sunt limitate deoarece fapla ceramictr se linii-teaztr la faga vestibulard a dinielui gi la marginea sa incizaltr;

- Datoriti noilor generalfo de adezivi arnelo-dentinari gi a materialelor de fixare este posibililirgirea indica;iilor faletelor vestibulare. Adeziunea inbe po4elanul gravat acid gi compoziteste la fel de putcrnicl cu cea dintre compozit gi smaiful grayat acid; coeficieniul de expan-sinnea fa{etelor vestibulare este asemtrndlor celui a strucnnilor dwe dent$e normale;

- At$ta timp c6r faleta nu e fixati pe di:nte ea este fragill, dar o dati cirnentatlpe dinte eadevine foarte rezist€ntl la tracliune gi trlexiune;

- in raport cu parodonfiul marginal ea poate fi ptraeatl supragingival pentnr ctr iu mediulr:med bucal marginea ei devine invizitril6, dar poale fi Diasati gi ugor subgi,ngival, pen-tru cl este fixati cu material cornpozit insolubil gi marginea gingivali este in m*joritateacazurilor mai pulin prejudiciattr decAt la o coroaai.

fnconyenientele faletelor din ceramici:

- Penku efectuarea faletei de cerarnictr s€ recurge la ?ndeplrtarea de lesut dur dentar;

- Resta,:rarea nu poate fi fixatI provizoriu;

- Daci este fixatJ, toate corecturile ulterioare devin delicEte gi cer rigurozitate, uneori elcdevin chiar imposibile;

- lndepdrtarea unei fafete cirner,tate in verlerea unor retuguri nu este posibiltr, ea sc poateindep[rta doar prin ftezare ;i apoi tnlocuirca sa cu o altd sau cu o coroanl;

- Efectuarea fa.ptei vestibulare este o operatiune foarte delicaitr, fiind pentru cmamist oadevirati piatri de incerc*re at$t peatm rtabilirea culorii qi &rmei dar gi pedru mode-lajul superficial gi realizarea caracteristicilor individuale pe o suprafafi r,nidrn5;

- Pre! de cost relativ ridicat al feletelor de por{elan..

o..4.J. Dracr*osrrc $r FLAN rlE TRATAMENT

Pacientul care solicit* o asemenea lucraro estetictr trebuie, de Ia bun incepul, si fie avertizat lnlegdturi cu aten[ia pc care trebuie si o acorde igienei omle, tehnicii gi regnlaritf1ii efectuirii acesteia.De asemenea, el trebuie s5 ytie de la irrceput c-i este Eecesar sd se prezilrte reguiai la consci-

I..:

l,ii

l"

ti

l:

l.izttJ

r,

T

153

Jvlaiana Brandusa popa - Esrcticain odontotcropia r*toaratosteMedicul la rindul stru, pentru a putea decide sd aleagi o astfel de solu{ie terapeuticl tretuie si

gtie sd oblini prin anarrrreza pacientului cit mai multe informafii utile cu privire la: '

- Cauzele leziunilor dentare .'si, dacl ele sunt determinate de alimentafie, medicul trebuie siii atragi atenlia asupra acestui lucru pacientului, inainie de incepeiea tr.atamentului; ali-mentafia acidl poate modifica suprafe;ele de ceramici;

- Trebuie notate parafuncliile sau obignuinlele ce conduc evenrual la abraziunea dintilor anteri-ori gi medicr:l trebuie si decidi in anumite situali.idacnnuesre contraindicatA.fatetarea dinlilor;

- Va trebui si se cadtr de acord cupacienrul asupra igienei orale la nivelul restaurafiei; pastelede dinli cu un pH scdzut sau cu capacitate uUr-iol importanti sunt capabile si modificesuprafala ceramicii in timp;

- Dupi o curilire profesionall a dinlilor, culoarea acestora va fi determinatl iinflnd cont dedorinla pacientului 5i ea este notattr in fiEa de tratament. se recomandi in toate cazurile efec-tuarea unei fotografii exlraorale, o serie completi de radiografii reboalveolare, un filmpanorar:ic $i eventi.:al u,r nrodel Ce snidiu- Daci se prevede modificarea ro.roei r,-gr*iidinfilor' inciiderea unor treme sau a unei diasteme, aceste modificdri vor fi flcule inilial incearl pe un model, in scopul alegerii rnetodei optime de rezolvare a disfuncgiei fizionomice.

Acolo unde e posibil se va efectua cu ajutorul imagisticii digitale, de fafi cu pacientul qi even-*ul"1.1 unei alte persoane din familia ,u, o ui^"lizare a"imaginii disfuncfiei preaente gi a imaginiiprobabile a acesteia duptr rezolvare. Aceasta va facilita gi cotabolrea cu laboratorul de tehnictr dentartr-Atunci cf,nd se. observi din partea pacientului dorinfa de a alege o culoare mult prea deschislin-raprt cu vdrsia sa ;i cu coioritulielortaili oing prezenti pe arcatld, pacientul va fi sfrtuit si aleagiculoarea potriviti cu argurnente cdt mai convingtrtoare, cerend h nevoie gi sfatul membrilor familiei.

ItI

II

6.2.4. Tntmncn DE pREpARARE a DTNTTLoR frx veonnrA FATETaRTT

Prepararea faletelor vestib:uhre (veneer) din ceramici prezupune, spre deosebire de preparareaunei coroane, o tehnicd mai ugor de realizat- succezui clinic ai restauririlcr cu ajliorrl faletelor !ami-nate de ceEmicl depinde dr-' mai mul{i factori ce includ suportul de.ptar gi structurile gingivale.

Pentru vizualizarea atingerii obiectivelor tratamsu-tului qi a motfului de pregitire adecvat, infunc$e de scopul pentru care e necesarl fatetarea, pe rm model de laborator se ya putea efecfua cu multdugurinf{ o faptl de ceartr.Prepararea dinlilor in vederea faletdrii se va face in funcfie de scopul falettrrii gi de situaiiacli::ied astfel:

- o fa;eti realizati pentru o simplil masfire a unei discromii cere o pniparare simpl{, debaz1;in prezenla unor importante resiaureri din compozit pe dinfi respectivi preparalia va fidiferenliattr in firncfie de importanla acestora;

- Dactr hebuil corijate unele malpozilii dentare ugoare sau coloralii intense pe un singw dintesau trebuie inchisi o diastem{ sau temi, preparalia va fi gi ea efectparx adecvat.

Obiectivele preparlrii sunt urmtrtoarele:

- str se obfinl loc suficient penhu porlelan, firi supraextinderea sau bombarea excesiv& areracenu

- Si permitf, maqcarsa limitelor preparafiei;

- SA se ob$rli un ax ueic de inse4ie a! preparaiiei;Atunci cind se cere utilizarea unor cimennrri opacifiante sau colorante ce necesittr unvolum suplimentar de aproximativ 0"2 mm si se realizeze spatiul necesar acestora;Str ugureze plasarea faletei;S[ conserve cfrt mai mult small pcsibil;si inldture zona de smarl mai bogatd in flucr ryi rezisdnth ra gravarea acidd.

IIIIIIIIIIIIt,

154

II

a:

I'

Capitolul 6 - Metode de restaarare afuncyiei fiziononice cu ajutorul materialelor ceramice

Pentru a obline o anumiti armonie estetici, clinicianul trebuie sI reproduci pe fafetele lami-nate ceramice diferitele conrponente anatomice, ca de exemplu:

- jonc{iunea small / cement;

- punctele de contact interdentare;Iobii de dezyoltare:

- muchia incizaltr;

- Iiniile unghiulare;

ql in acelagi t:rrrp si ofe:e o suficientd integrita;e f;.rnclionaltr a drntelui-Tehrica de prepararc a dinlilor in vederea faletlrii s-a dezvolta! a evoluat qprc un design con-

servator care folosegte de obicei o reducere de 0,5 firm pe fa;a vestibutari gi I mm reducere incizali(Schwartz 2000) (3I).

Preparalia de baztr se efectueazi la nivelul felei vestibulare totaie prin ?ndeptrrtarea a aproxi-mativ 0,5-0,7 mm de small-

Limita cervicaltr qi pmximali hebuie si prezinte un ;ant cu addncimea de aproximativ 0,5 mm.E important ca in spafiul prcximal marginile preparaliei si se apropie cdt mai mult posibil de puncrulde contact fErb a-l desfiinfa- Marginea inciz:rl} va fi scurtatd cu I-1,5 mm, iar limita palatinal{ se vacontinua cu un gan{ terminal palatinal.

Deoarece preparafia pe care medicul o va raliza se afli in smal1, ea va fi nedureroasi gi nu estenecesari o anestezie prealabili- inaintea preparArii felei vestibulare a dintelui se va plasa un fir deretraclie gingivali care ya rfmdne pe loc pini la luarea amprentei. Datoritd aceshri fir e posibillefec-uarea, cdnd e cazul, a unei preparafii uqor subgingivale.

Reducerea vestibuiartr poate fi efectuati cu freze speciaie tie ghiCaj cu care se pot realizaqanfuri verticale la o addncirne de 0,5 rnm pentru a obline o reducere uniformi din grosirnea feleivestibulare (Schwaru 2000) (31).

$anpuile de ghidaj pot si fie ;i orizontale, dar ele nu sunt indispensabile (fig. 6.6, A gi B)-

B

Fig. 6 6 - A - $anluile de ghiCaj aizontale g freza folositd pentru realbarca lorB - Realizarea de ;anptri de ghido; verttcqje-

.l'I]

Ij

r:I

i

II

A

ItI-=..

tIt

155

Maima Br&ndusa popa - Esteticz tx orontoterapia resrourgrtosre

In acelagi scop se poale utiliza o frezi diamantatd upor conictr, rotunjittr la v6rq suficienli pen-tru realizarea preparafiei- Ea trebuie si aibi granulalii nornnh, nu e necesartr o freztr diamantattr cugranula$i fine pentru ci suprafala rugoasi astfel obginute **u9t. retenfia i"fri "*io.lare

a dinteluiaruuci cdnd se plaseaztr fa;eta-

Lir'nitele proximale tebuie si se intindtr spre zonele de contact cit mai mult posibil, pentru anu fi vizibile gi fdri a le desfiinp' Pentru ca ceramica s{ nu fie prea sub;ire in acest loc, ceea ce ar ingre-una mult rnunca lehnicianului in laborator gi ar rniri riscul de fracturi Ia inse4ie, se prepartr rn gant deghidaj de aproxinrariv 0,5 mm profrrnzime.

La nivel gingival se va realiza m ganl de ghidaj cervical cu ajutorul unei freze cu extremitatearotunjiti' soopul acestui.ryanf de ghidaj este de n ug*u mlmca tehnicianului pe de o parte gi de a ftcili-ta plasarea de citre medic a fa;etei precum gi de a reduce riscul de fractrrrri a unor margini prea subfride ceramictr (fig. 6.2).

IIIIII

III

AFfrg' 6'7 - A - Rep&entarea grafcd a Ercitelor cenicale ale prperasiei pefttra

falae loninate ceremice.B - Seeli*te vertieald prin prepara$a cervitald Si plasarea Sargului:,

supragingival;Ia nivel gingival;subgngival-

La nivel incizal riscut de fracturi al ceramicii este, dnp[ estimirile unor autori, de aproxima-tiv 13 ori mai mare dacd fateta vestibulari nu acoperr marginca liberr Aceasta face necesari o recu-cere a marginii tibere incizale cu l-1,5 mm gi preparafiq. se ia terraina oral cu ue +anl ee se realizeazicu o frezi diamantattr cu o terminatie in formi de obuz- Daci trcbuie +i o restaurare a in4fi-ii di4ilora ctrror coroanA e scurtatd mult ca unnare u sfrafirrnii, este suficientd nivelarea marginii libere inciza_le gi plasarea qangului palatinal.Prepamgia o du$.ftftate" fiind ugor subgicgi-val mr e !n general necesar sr se pun[ un nou fir derebacfie grngvald, alhrl decit cel ptasat inigial u;eori, trebuie aafrno*t rm pic mai mult firuI de re@iein saeul $-g"1 *i:" ry:" utilizatm fir mai gros, acesta rbmf;nand i,n ganful pngvat ia riqpul lukii.In anul 2000' sehwartz propune o noud lehnici de p.eparar"

"'di;r"ft ;;J; acopeririisale cu fafeti laminati eare si inliture toate ineongnrentele cu forma ideali a dinteiui, redsad un aspectcdt mai estetic ai mai natural faptei ceramice, corectend in acelagi timp defectele de struchn[ existenteqi realizind o dimenEirme corecti meziodistald, vestibulo-oraln gi incizo-gingivali a dintelui, ind-'ptin6 armonie cu oeiuti" ftrnciicnali-Tei*i"u u fost denumit{ "tehnica de preparare c' pragvertical,,gi presupuno o prealabilI identificare a elernentelor anatomice primare ale dintelui de restaurat. Acesteelemente eare trebuie luate in considerare sunt:

- JoncFunea cemento_arnelartr;-- ccnturul cervical al felei vestibuiare;

- punctele daconcavitate:

IIIIIIII

lt

t,156

ICapinlul 6 - Metodz de restaurare a fincfiei fzionomice ctr ojutorul materiolelor cerenice

- lobii de cregtere longitudinali;

- liniile proximale concave;

- crestele proximale meziale gi distale;

- forma anatornicd linguo-.incizali.

Aceste elemente transmise tehnicianului dentar, ii permit acestuia si refacl forma naturaltra dintelui.

Joncgiunea cemento-arnelari, linia cervicald, punctele de concayitate qi linia de contur maqginalsurrt repere anatomice care deltaesc limitele faciale, inierproximale qi cervicale la nivelul l./3 cervicale-

Punctele de concavitate ale unui incisiv central se gisesc ta nivel inte.rproximal, pufin $pcri-or de intersec{ia l/3 cervicale cu l/3 medie, 'linia de supravegbere" ce defineqte forms exterioari a din-teiui- Privitd dinqpre oral, iinia cenricaltr este creall de intersecfia dintre jooctiunea cemento-amelartr,linia de de contur cervical, punctole de concavitate pi fesuhrl moale gi se intinde de la mezial spre dis-tai- Toate aceste repere anatomice rerlizetzi linia cervicaltr care la rindul sau, determini fbrma mar-ginii gingivale a faletei laminare.

Marginea iocizali este privitd ca un factor determinant al suecesuiui estetic al fafetelor laminateceramice- Ea se realizeazl cu ajutonrl unei freze djamantate cilindrice cu ajutorul

"]r*ir r" creazi pe

marginea incizatd 3 ganturi de gbidaj de 1,4 mm- $anf":rile se.,.oruli ?n$e ele cu ajutoru!,.:aei freze cilin-drice astfel incit si rezulte o suprafati plati. Reducerea incizald astfel obfnuti are l-1,5 nrm pormigflndstabilirea unei grosimi anatomice corecte, de 2rnm in sens vestibulo-oral la nivelul marginii incizale.

Pentru pr€par"r€a fefei vestibulare se vor plasa 3 pnfuri de ghidaj de 0,7 nun ad$ncime pcsuprafafa vestibulartr" peste lobii longitudinati de dezvcltare, cu o ftez! cilindrici cu diannetrul dei,4 mm, nurnai 0,7 mm din aceasta fiind in smali. $anfurile vor fi unire intre ele ponffu a se oblinereducerea vestibulartr Iinatl

Pentru realizarea regiunii pmximale se determinl loealizarea finali a marginii labiale gi sepreparf, $an;ul vertical de l-ll mm l6$ne cu o freztr diamariat[ plasatl cu lungimea pErfii active per-pendicular pe axul luag al dintelui gi plstrati in aceasti pozilie pe tot parcursul realiz$rii s.ale.

Se incepe de la unghiul ryezio'incizal gi freza se ddaseazi spre cervical, vestibular fati depunctul de eontact- Sub punctul de eontaet se raalbezzd punctele de concavitare p5sffind aspectul ver-tical al marginii in P.lnni de prag. Compone:ta verticald e pragului se aeniine in timp ce se continulpreparatia spr€ regrtmea cervieal[. Aeeasttr secvenld se repeti gi pentiu regiunea distali a dintelui, uti-lizind aceeagi &eze diamantati- Se vor realiza astfel praguri verticale in zona proximal{ dar gi in zonacervicali a dintelui.

Unghiurile vestibul+-incizal 9i tmghiurile inteme longitudinale gi cervical, create depragul ver-ticai, se vor mtunji cu o freztr diamantatl cu partea activi scurtl-

Preparalia astfel obginuti va fi finisattr cu o piatrl de Arkansas atbl r.rontati la piesa con-6n"nghi- Preparalia terminatl trebuie s{ fie netedl cu o margine a pmgului vertical bine definiti gi omaryine iacizali platn (fig. 6.8 A qi B).

ABFig. 6.8. A - Prep*rarea dintelui pentrufale.ta laminaid ceramicd dupd

tehnica wodific*td Schwartz (2000).B - SecSiune verticala pin zone prepooufii ceruicsle.

r<i

Mariana Brdndusa Popa - Esurtca in odontoterepio restsyratoore

Avantajele preparirii cu prag vertical:

-' Preparalia cu prag vertical prezinttr o maryine plasati perpendicular pe axul apico-coronaral dintelni, ceea ce permite cre€rea unui prag paralel cu axul lung al iintelui.Realizarea unui prag vertical in 1/3 cervicali permite o refacere a formei anatomice a din-telui in zona sa gingivald gi o fonntr exterioari cu aspect estetic maxirn.

- Pragul vertical se extinde giin l/3 mijlocie a dintelui in spaliut siu interproximal, sub punc-hrl de contacl ceea ce permite realizarea unor contunri proximale

"on""o" gi realizarea

curburii naturale a dintelui in aceastl zonl,realizarea unei forme anatomice a ambrazurilorgi o trecere naturali de la nivelul zuprafetei proximale la cea facialtr-

- Prepararea c: prag gingival pernite, ahmci ctnd situalia clinica o impuue, plasareaganfurilor mai profund in jesutul dentar, peotru a imbunitifi aspectul estetic aI fafetei.

- Tehnica preparlrii cu pmg vertical permite o realizare a faletei ceramice cu o grosime sufi-cient?l, rezisten$ la fracturi, pragur marginar ar faletei fiind perpendicular pe direclia deacfiuae a fo4elor dezvoltate in ticipul nrasticafiei ia nivelul concavitAlilo, p"turioui" ui"dinglor frontali.

Dupd ce preparatia felei vestibulare adintelui a fost realint|,indiferent de tehnica depreparare aleas6, se trece la amprentarea preparaliei. Pentru arnprenti se folosesc materiale care siaibtr rezistenla necesari pentru a nu se deteriora lanivelul spaqiului interdentar ingust, in timpul inde-pnrtirii sale' Daci amprenta privegte I sau 2 fagete vestibulare, ele pot fi luate il acetagi timp, per-mi{dnd gi arnprentarea antagonigtilor. Daci existi deja un model de studira amprentarea totall aarcadei va fr efectuattr cu elastomet

Daci prin tehnica de falerare cu falete laminate din ceramici se urmdregte inchiderea gneidiT*T: sau trems, lr."P-li" efectuati pe dinte va fi facuttr mai spre palarinal, depdgind zona

lbwfte pentru punctul de eontact gi aceasta pentru a inchide ambrazura interdeotaa ." 4rt*ifaletei ceramice' Preparalia se va termina proximal mai spre palatinal, eu iln $an[ rotunjil in rest,preparalia este identici cu cea derrisi" auterior (fig. 6,9).

-'\.,--"jI<-?)Jt:./

Fig. 6-9 - Reprezenta;ea gr$cd a dinlilor lnainte g dgpd rcalizarmfagetelor pzntru fnchidereo diastemei Si a tremelor

Dactr se urmiregte ca prin faletele laminate de ceramici si se realizeze corectarea unormalpo-zilii dentare u$oare' preparafia vestibular[ va fi ficuti duptr tehnica descrisf, dar faletele vor fi maigroase' in raport cu direclia dinfilor, urmlrindu-se o aranjare a dinlilor gi un aspect armonios (fig. 6- 10).

IIIItI

IIIIIIII

Fig 6-10 - Reprezentarea grafcd. a malpoziliilor dentare inainte Sidupd carectarea lor cufa\ete lamino!9 ceramice.

158

Copitolul 6 - Metode de rvstaurare afuncyiei fionomice at ajutorul materialelor ceramice

6.2.5, Rrsra unannA pRovrzoRrn

Numerogi autori considerd cI nu e necesar[ efecfuarea unei restaurlri provizorii pentru cidefectul rezultat in urma preparaliei dintelui nu e foarte vizibil; rotugi pacientrii, ?n cele mai multecazuri, solicitl aceasta.

Existh mai multe metode de restaurare provizorie:Se poate folosi c faletd vestibulari din compozit, efectuattr prin n:etoda directi. In acestscop, in centrul fe1:i vestibulare a dintelui preparat, smalgul va fi gravat acid. La nivelulacestei zone gravate se plaseazd materialul adeziv gi flri a efecfua polimerizarea adsivu-lui' se modeleaztr deasupra sa o cantitate de compozit fotopoliJerizabil, reconstituindforma dintelui- Compozitul fiind fotopolimerizabil, pracricianil are timp suficient pentmmodelarea fatetei dupi care, el va fi polimerizat- Dupd terminarea polimerizlrii modelajul,poate Ii inci corecat prin adtrugire sou indepdrtare a unei cantitllide compozi1 Daci rno-delajul e efectuat cu grijd, se eviti finisarea- Se va efecfua la nevoie o finisare rapid[ cu opast6 de lustruit gi se va verilica faleta in ocluzie gi firncliune. Ea nu trebuie s[ antrenezepacientului nici o jeni funciionali (fig- 6.1l)-

--.;an,

' '1..;.::.:::J - I

C

Fig. 6.ll - Realiza:ea wd Jblete provizorii din conpozit:A - demhteralizarea smalgvlui tn centrul preparofiei;B - suprafala preparaf ei ecopeitd ca rdgind od-zt,ty',;C - r.:alizarea faletei provizorii.

:..\t1.

'.-f,

'.t:

'':-1:s

i'i

ffiF,fi1Ji.,.f11':." i:-:'t;l.1,.

ri-ii j.ij .. j -j,r j

ir..rr :.;::: :i::-:j .:

ti:,i,;'#

r.59

6"2"6"

Maiana BrrnduEa Popa - EsUtica fn odonUterapfs restaurdoare

Se poate folosi o coroand de celuloid transparenttr sau o capi adaptati pe modelul de studiucare se urnple eu compozit de culoare potriviti, se inltrturtr excesul cu grijtr gi compczinrl sefotopolimerizeaztr, dupi care fa;eta temporartr este scoasd, ajustatd gi si verificl forrra gifimclionalitatea ei pe dinte-

Suprafap smal{ului e parlial gravat5 acid punctual, in centrui felei vestibulare qi provi-zoriu va fi aplicatl cu un adeziv fotopolimerizabit.Se mai poate folosi un model de ipsos pc care se va realiza fateta din"compozit gi apoi.vafi plasattr pe dinte dupi finisare gi adaptare.

ANaTHnnA $T cIMENTAREA FATE,TEI LAMINATE DIN cERAMICA

tII

II- Falota de po4elan este executattr ln laborator gi o dati terminati ea cste trirnisi pentru probi qi

plasarea sa pe dinte-ln cabin'-t, meCicr:l o examineu[ atent dupl care se proceCeazi la o cur{are a suprafe;ei dentare

ce va primi fr1eta- Aceastl c;ur5fare se execut{ cu o cupi de grxni gi pulbere de piarrn ponce fini, iarambrazurile cu un disc dtamantat fin Se va curdla cu atenlie qi inbadosrd faletei din ceramicl, dupil careae€$ia este umezit pe'nrru a-i cregte tramparenla gi ta;eta va fi pmbattr pe dintele gi el umezit in prealabil.

DacI forma 9i culoarea fafetei sunt buoe, fafeta vestibulartr poate fi fixatlpe dinte. Daci formakebuie modificatii prin ajustdri tainore, acestea s. if.rtu"arl de preferinli dupe cimentare. in ; imodifictrri importante de forrnr, fa;eta vesribular,i va fi reftsuti in laborator.

h4icile defecte de culoare vor fi coreetate cu ciment special care poate modifiea culoarea sprealb sau galben' Pot fi utilizate cincenturi opace sau eoloranle care pot fi proUate inaintea demineraliz[riiacide in seopul obtinerii unor culori *o.tut . Dactr kebuie plasate maimulte fa{etq ele trebuie verifi-cate individual 9i apoi toate impreunS, penrru a stabili ordinsa de plasare,Fixarea se face dgpl o nouicurifare a fatetei d$pi care, in laborator aceasta se graveazi cu acid fosforic 32olo, tratament cecondi$oneazi in acelagi timp suprafaga de ceramictr pentnr silarizare. Intradosul fqetei vesribularedupi gravare trebuie si aibl o sup'nfa;i asemtrnltsare cu cea a smalgului grayat acia ji piesa de cera-mictr astGl pregrtiti e acoperit5 cu silan- Silanul este un compotrent utor de manipulat dar ceregravr:rca acidi a s'rprii,ibloi de eerarni,i imErliat iaainte dc utilizarea lui. Se aplici e-: su^atmi de silan,duptr care suprafap faletei vestibulare este pregtrtittr pentru tehnica adeziv4

In aeelagi tinnp se prepartr dintele eare e spllaL uscat, izolar $ gravat su acid fssforic 37%timp de 15 secunde' Acidul e aplicat la incepul la periferie, unde smalful este.dominant gi apei spre

::1T1ftt"i :*':l*j* unde, daci existi dentistr descoperitt, aeeasta rrebuie acoperittr cu eimentudou tonouren cle stlclf,.

Suprafa[a dTPd e sptr]lti cn aptr rimp 15 secrmde gi nscattr duptr care se aplictr pe aceilsra origintr adezivi. se utilizeaztr de pre,ferinp un aieziv trieompousnt din generalia a 5_a.

,_ "_^ ^ l:::frafala de ceramici silanizatl se aptici pu6n adeziv pi se]ace o ugoara uscare a acestuia.rn ralets vesttbulari este injectat cu aittorul unei seringi un eimeat fotopolimerizabit in strat fin gi ast-fel pregititd, fageta este frxatlpe diniete pregdtir anterior.

Dupi fixarea faletei frebuie imediat eliminat excestrl de cincenl aeeasti manoperl fiind foartei.rnportantl p€nhu degajarea PWrctului de contact. Ea se realizeaetr eu vfrful asculit al unei sondedentare, limita f,alotei veslibukre fiind verificatr cu ogtinda a"rtua * sonda. Dupi o primi indep6rtarea excesului sc face o scurtl polimerizare (10 secunde penhu pafia..rc$tibulartr gi lingua!tr], qi cun, ?naceast[ faze rrgina nu e total polimerizati" eventualul exces existent poate {i indepirtat ugor.

Faleta vestibulard.este actm din nou fobpolimerizate din 3 direclii diferite (vestibulo-cervi-ca!' vestibulo-incizal'$i ii-nguo-incizai) 60 de seqnnde tie tiecare dati. Aceast6 luugil etaptr ,ilepolimerizare poate fi frcutl la sf6r9it.

Dacd existl mai multe fblete in acelagi timp, de reguli se trece la fixarea pentru inceput afuletelorincisivilorcentrali in acelagi timp sau una dupa alta, ipoi urmeazi incisivii laterali qi,la sfhryit,caninii gi" eventual, promolarii-

IIIIIIII

160

ICapitolul 5 - hfetode de restenrare aftncSiei fzionomice cu ajttaral materialelor cersmice

Fig- 6.12 - Stratuile necesarefxdrii faletai de po4elan.I - stratul de sn*lf gr*,et acid,2 - ogentul bonding,3 - agent de ciwentare,4 - agenwl bowling,5 - silar,6 - fa|ea ceramicdgravatd acid

Finisarea este f'oarte dificiln. Se eliminl cu o chiureti resturile de ciment de la suprafala faleteivestibulare- De asernenea, cu ajutorul sondei dentare se pot decela re$turile care vor fi in<lepfuate cuajutorul unor freze de metal dur, ce au avantajul ci, prin comparalie cu freza diarnantati de finisal, nuau virful activ gi, deci, nu riscl s[ iezeze suprafafa radieulari.

Se continui finisarea cu freza de finisat din metal dur. SEaliul proximal va fi nivelat flr un discde finisat, iar excesul lingual va fi indepirtat cu o fiezd din rnetal durln forroa de obu;.

hrainte de terminarea hatamentului se vsrifici ochrzia statietr gi dinamicn qi eventual se corijeaz5.Pacieatul este ?cdnrmat sd revinl la eontrol dupl l-2 sdptlm6ni, petrh'u eliminarea umri eventu-

al exces rimas nedrcelal de cele mai rrnrlte ori fiiad imposibil de eliminat tct excesul in prinna gedintl-

6.3. ,SISTEMEI,E CAD-CAM ?Tq REAJ,IZAREITINLAY.URILOR CERAMICE

O.tehnici recend de realizare a rcstauraliilor din ceramicl printr-o metodl indirecttr este aceea

oferith de sistemul CAD/CA}VI (ccmputer-aided-desing/eomputer-aided-manufacturing), prin care ftbri-carea picsei este a.sir--iaid, de ordipator. Aceastd tehnicd utilizeaztr ampreclarea elechoao-optictr apreparaliei cu s cameri futrasrali gi proiecarea ei pe calculalor (sistemul CAD), cu realizarea modeluluivirtual pria prel-.crarea qi esamblarea imaginilor, realizarea unei srachcte virtnele a viitoarei restaurafiiprin tehnici utificiale qi r.eaiizarea propriu-zisi a piesei prin fi'ezare d+ sitre tm robot (sirtomul CAI,D-

Primul sistem CAD/CAM introdus in Europa gi orezentat !a Zuricb ?n 1980 prin care se rcalizaprp-paratia inir-o sedinli a fsst Cerec-$istem (Garber gi Goldstein 1994) (11).

Acest sistem prezinti {fig. 6.13):

- o video+gmertr; '

ecraaul;^^ --..4^-,

_

- comPurcnil $l prmesorui;

- rnagina rotativl de teiat;

- un b*ton.de reglare;

- blocuri de ceramicS prefabricate.Capitul de scanare al camerei intraorale enrrite raze in*arogii pe dintele preparat, luneiso e

reflcctati inapoi prin capul de scanare gi fotoreceptor la ecranul coarputerului- Amprentarea electroao-optici apreparaliei se face din roai multe ungbiuri, datele inregistrate sunt prelucrate de calcutratorpen-

tru a se obline medelul virtual 'intr-o singr;ri irnagine tridimensionaii. Sistemul CAD va face prciecta-

rea piesei esistattr pe calculator- ; lul

ft[{l\ \\\\ \\\

'C 5lr3

r-

J

i

Mariona BrdnduSa Popa - Estetico in odontoterapia restaaralaore

Fig. 6.13 - Sistemul CAD-CAM:A - video-canera;B - ecranul;

s_':ffi:::;:{:;fr:_:,:.,,E - butonul de reglare (tlupd Ehn{ord g Schalander IggS}.

Pentru o btrnl amprente eleclrono-optici este n€cesar ca:

- perelii preparafiei si fie c6t mai plani;

- perelii verticali si fie uSor divergenfi ocluzal;

- peretli proximali s[ Iie gi ei ugor divergenli spre ocluzal;-- maryinile preparaliei str fie rohrnjire, bine definite;- leziunile prea adinci trebuiesc acoperite cu bazi de hidroxid de calciu sau cimenturi

ionomeri de sticli;- ,s:prafata preparari t.JUui" si fie acoperiti cu pulbere ce poate refleoa lumina (fig. 6.la).

IIIIII

tIIIIII

Fig- 6-14 - Imaginea prcparagiei pregdtitd pentru amprentare(dupd Ehmfod Si Scholander 1995).

Pentru realizarea amprentei (imagiaii) optic-e se frce tcaleta cavitniii qi .cscaiea ei. peninirealizarea amprentei o-pti-ce se folosegte o iondl opticr ce iniegistreazi preparalia din unghiuri ,i pers-peclive diferite: vestibulo-oral, proximo-ocluzal gi imagineJ dinfilor antagonigti, pentru realizarcaocluziei. Imaginile sunt stocate in memoria calculatorului

Realizarea modelului virtual se face prin afigarea tuturor imaginilorpe r6nd pe ecran gi mediculidentifici 9i traseazf, pe ecran toate conturu;r" pr.pu.uril;idrrd;"hrgur imaginlor, automat carcula-

162

IIr:I

Capitolal 5 * Metode de reslattrare a funcliei fizionomice cu ojutorul mste,ialelor ceramice

torul stabilegte forma amprentei gi o afigeazb pe ecran de unde e transferati programului CAD p€ntruproiectarea modelului virtual (ng. 6. I 5)-

Fig. 6.15 - Realizarea imaginii aptice(dupd Ehnford Si Scholander 1995)-

Proiectarea inlay-ului se face in 4 etape:

- Proiectarea intradosului;

- Proiectarea felelor vestibulare, orale, meziale gi distale;

- Proiectarea felei ocluzale ?n raporr cu antagoni$tii;

- Oblinerea piesei prin frezare cu ajutorul unui robot (rninisfung) cu 4 axe, din blocul deceramicd prefabricat, glasat pe discul rotativ. Acesta e conectat la calculalor care preiacomanda modelului de frezare. Blocul de ceramictr prefabricat e qlefuit cu &eze cilin&ice,'sferice,

in interior qi exterior pinl se obline piesa {fig. 6.16)-

Fig. 6.16 - Bloanile prefabricate din ceramicd (dup'd khmidsederl99S)-

Dupd temrinare, piesa e finisat6 de medic-Sisternul Cerec 2- datoritb imbun[tifirilor aduse calitilii aparal*lui permite o imbun[ttr]ire a

eractitejii de adaptare a piesei temrinate. Ei pemrire realizarea unei anatomii individualizate a feleiocluzale gi a spafiului proximal al preparaliei.

Sisiemul Celay (Ceramic Iniay) are labazb. producerea unei piese ceramice cu o iormi speci-ficd qi o adaptare precisi. ilintr-un bloc de ceramicd prefabrical indusifal. Pentru inlay se folosegte

II

=

IIII

"Li3

Maiana Brdnduso Popa - Estetico in odontoterapis restaarrlosre

ceramici feldspatici omogene de 3 cutori A1, y''}, A3,5. Este un sistem pur mecanic Ia care, dactrpreparalia e buni, se va obfne o precizie de adaptare foarte bunr a restauraliei.

La aceastd metodd procesul de duplicare nu se face pornind de la o amprentl oplici ale cdreiinformatrii sunt expuse la ordinator qi apoi retransmise la fteior,ci provine de lao preparalie efectuatdin direct in gura pacientului sau semidirect pe un model de lucru gi aceasta e ampreniutd gi reprodustrin ceramici prin copiere (frg.6.12).

tIIIttIIII

Fig' 6 17 - Reelizareo inlal'-afi1i cerami.c prin frezaj pin merada copierii arnprentei lrnetoda l.Celav) (dtpa Erhnfitrd.ei Scholan,Iu, tee:t.

IA - piaa de copiat executotd. din rdsina;B - rcalizarea inlay-ului ceramic prin copiere.

) Avantajele acestor metode sunt: I

- nu n€cesiti laborator; I- e suficienttr o singuri qedinfi de lucru; l,- timpul de lucru e redus:

- incrusa{iemici 3 minute; l;- MOD 8 minute;- cnlay l2-!3 minure- ri

- tirnpul total de prcparare, fabricare l_I,5 h; l:- nu neesiti amprenti, l.- fiind bloc omogen de ceramicr, posibilitatea de fracturare e mici. I

F Dezavantajelemetodei sunt: l1

- cere aparaturl sofisticati, l;- pref de cosr ridicat;

- sculptarea qnatomici a restaurafiei cere timp; l:- morfbldgra dentar{ e mult simplificat[; I;- functia ocluzaltr poate fi deficitari.

l,

T

164

Capitolul 6 * Metode de restaurarc a funcyiei fziononrice cu ajutorul nateiolelor ceramice

BIBI,IOGRAFIE

l- Baunre L., Phillips R.W, Lund R.M. -Textbook of Operative Dentistry, 3rd ed., W.B. SaundersCompany, Philadelphia, 1995;

2. Bennett R'J., Bailey L.F. - Bonding to Dicor Laminate Veneers,J.Dent.Res. 65. 315 (abstr. no.1309), 1986;

3' Bratu D., Romdnu M., Fabricky M. - Posibilitdli de optimizare a calitdlii stopurilor ocfuzalecu incrustalii ceramice prefabricate din Beta-Quartz, Stomatologia, Bucuregti, XLIII, 3-4"lgg6,3-13;

4. Bratu D., Fabricky M. - sisteme integral ceramice,Ed. Helicon, Timigoara, l99g;

5- Brunel A-L-, Lakerrnance J. - Les inlays d'abturation. Inlays d'or; inlays de parcelaine, Ed,-Masson, Paris, 1963;

6- Calamia J.R. - Clinical Evaluotion of Etched Porcelain Yeneers,J- Am. Dent- 2, 9, 1989, lS-17;

7. Calamia J.R., Simonsen R.J. - Elfect of Couptir;g Agents on Bonrl Strenght of Eiched Porcelain,J.Dent.Res. 63, 223, l9B4;

8. Craig R.G. - Il{ateriale dentare reslaurative, Ed, ALL, Bucureqti, 2001;

9- Ehrnford L.E.M., Scholander S.A.T. - Step by Step Description of Direct Filling Therapy Inlay,Onlay and Veneers, fubl PC, Lenrpert A.8., Helsinborg, Sweden, 1995;

10. Eidenbenz S., Lehner C.R., Scharer P. - Copy Milling Ceramic Inlays from Resia Analogs: APtacticable Approach with the cELAY system, Int-J.prcsthodont. 7, r9g4, rj4

11. Garber D-A., Goldstein dE. - Porcelain & Composite. Inlay & Onlay Esthetic PosteriorRestoration, Quiniessence llooks, iilinois, I 994;

12. Heymann H.O-, Srurdevant C.M., Roberson T.M.,'sockwell C.L. - Tooth-colored Restoraiionfor Classes I, II and IV caviqt preparalions, In: Ed. Sturdevant C.M., Roberson M., Heynann

- H'O., Sturdevant J.R. - The Art and Science of Operativ'e Dentistry,3rd ed., Ed- Mosby, St.Louis, Misso-uri, 1995, 609-623;

t3. Holmes It., Sneed W.D. - Treatment of Severe Chemarnecanical Erosion tsingceramic Restorations and A New Dentin / Enanel Eoncing system: A Case

CastahieReport,

Quintessence Int-, 21, 11, 1990. 853-96?.

14. Hornbrook D. - Cosmetic Denii.st: State of the Ari (Part Th,o),AmencanAcadeny ofCosmeticDentishy Journal (AACD) 8,2, 1993, o-S;

l5- Jimmy 8., Eubank - Esthetic Technique Cxe: interior Porcefain to Metal Crowns,ArnericanAcademy of Cosmetic Dentistry Joumal (AACD) 8,2,1993, il-15;

t6. Krejci [., Krejci D., Lutz F. - Clinical Evaltntion of A New Pressed Glass Ceramic InlwMaterial Over 15 fearc, Quintessence Int.,23, 1992, l8l-186;

17. Lopes M-P., Leitao J.G.M., Douglas W.H. - Efect of a New Resin Inlay / Ontay Restorativei'isteriai on Cuspal Reinforcement, Quintessence Int-, 22,8, 1991,641-645;

18. Mitchell D.A., Laura Mitchell - Ghid clinic de stomato[ogie, Ed. ALL, Bucuregri, 1]99;

19. Mormann W., fuejici l- - Computer-Designed Inlay-s after S-lbars In Situ: Clinicat perfo;mnnce

and Scanning Electran lu{icroscopic E,.,a.iuation, Quintessenc e b:1",,22,2. |,s92,109-l I5,

I65

Maiana Brdndusa popa - Estztica tn odontoterspia rvstsumtosre2a' Mount C'J' - Prepararea din\ilor tn vederea restaurdii cu materiale rigide,In: Ed. Mount G-J.,

Hume w'R' - conservarea si restaurorea structurii denlare,Ed-All, Bucuregti, lggg, 167-175;2l' MullerG'-AtzenundSilanisierendentalerKeramiken,Dtsch. zahnarrtl-Z.43,lggg,43g44l:22' orent T' - Non-orthodonfic Alignment af Teeth - A Dynamit New Approach,Arnerican

Academy of Cosmetic Dentistry Journal (AACD) g,2,lg;3,15_19;23' Ptrtra$cu I' - Sistemele ceramice moderne at aplicasii stomatologice,Medica, l,z,Zaw,l4-l5;24. Popa S. - proteticd dentard, Vol- I_II, Ed- Medicald SA,200l;25' Reid J'S' - Tooth Color Modlfcation and Porcelain l/eneets,euintessence Int, 19, l9gg,4774gl;26" Robbins J'w'*- color Characterizatlon of Porcelain Yeneers, euintessence Int., 22, ll,199t, 953_856;

27 ' Robbins J'w' Fasbinder DJ" Burgess J.o. - Posterior Inlay and onlay,ln:ed- schwarfz RS.,summitt J'B'' Robbins J-w --Fundamentals of opeiative Denrrstry. A comternporaryApproach, Quintessence Books, Illinois, 1996 22g24s;; " ev'

28' Robbins J'w' - Porcelaine l/eneers In: ed. scawarz R.S., summitt J.B-, Rcbbins J.lri -Fundamentals of operative Dentistry. A contemporary Approach, euintessence Books,Illinois, 1996, 349-372;

29' Schrnidseder I. - Dentisterie esthetique,Ed.Masson, paris, 20@, 193-240;30" schaffer H, zabler -t' - complete Restauration w'ith Resin-Bonried porcelain Inla',s,

Quintessence InL 22, Z, lgg2, gt _gl:3I' schwartz J'c- - l'erticai shouider Prcparation Desing for porcelain Laminate veneerRestorations, periodont. Aesrhet Oent. tZ 1S; ,2000, Sfi_iZi;32' schaffer H'' Zobler

9' ;^?tyylete Restauration with Resin Bonded porcelains Inlays,Quinressence Int., ?7,2, iggl, til_tsl;

i5' ''vaknine s'' Pr:sad A', Gable Y- - choracterizatiott cf inzerfacial ldhesion of a liigh strercght' Porcelain, J.Dent-Res .,67, l9gg, Z23;

34' Yumiko Hosoya, Nakamura N', Goto G^ - Resin adhesion on the primary Gr.ound Enamel,Tb.eJapanese Joumal of pediahic Dentistry, 29,3" 199l,506_51?.

IIIIIIT

IIII

llI

166

CAPITOLUL 7.{LTE IVIETODE DE RtrSTAUFI",,IREALEESTETICII DENTARE

t,ri

IIt

^:l

I,!

I,l:l

l;

l.,l

ttt

':--

tltIj

j'.

IT

=

1

I

7.1, AMELOPLASTIA

Ameloplastia este o tebnicd care se adreseazb modificirilor discrete ale conturului dentar printndeplrtare rie srnall- Este o formd limitattr rde tratarnent aplicabila la dinlii frontali gi e utill mai ales Ianetezirea marginilor incizo-proximale sau a marginilor incizale rugoase ca urmare a unor frachriminore post traumatice in smal1. Se utilizeazd. freze diamantate fine cu care se aclioneaz6 pe acestesuprafele cir mai discret posibil yi fbrd a modifica relatiile ocluzale qi gbidajul anrerior mai ales inocluzie centricl si in migcirile de lateralitate_

Suprafelele asupra ctrrora s-a acfionat, se vor finisa p6ni vor deveni netcde, lucioase (f,rg. 7.1).

ABFig. 7.1 - Realizarea unui lratanlnt estetic pin ameloplasie Ia nivelul tui tl,12:

A - imagine inaintea tratomentului:B - tmaginza dinlilor d;ryi anelaplasrie.

7.2. TEHNICI DE ALBIRE A DINTILOR VITALI

Albirea dinlilor reprezintl o sol.r;ie corservatoare pentru rezolvarea discrerniilor dentareugoare gi moderate aptrrule pe diniii vitail sau devitaii. Esie o inetodl foiositi din vremuri isiorice. Se

$tie azi c[ vechii rornani foloseau pentru curi]irea dinlilor ureea gi, in special, ureea de Portugalia cuajutorul cireia oblinqu dinli de un alb strilucitor. De asemenea, se g{sesc referiri istorice carerelateazd fapn"rl cd. bfubierii Elului Mediu nu practicau doar extractia dinfilor ci ei recurgeau ryi laalbirea acestora. in acest scop folaseau Aqua Fortis, o mixturi ce conlinea ac;d nitric.

La sfhr;itul secolului al XIX-lea apare publicati pentru prima dati de cdtre Westlake inAmerican Joumal of Dental Science (1895) (citat de Schmidseder 2000) (32) o metodl de albire adinJiior prin microabraziune cu acid ciorhitiric diiuat pentru <linlii ce prczentau riiscrondi {ietermiilateCe fiuoroztr- Tot acum se utiliz;azd peniru albirea dinlilor gi apa. exigenatl.

i69

lv{aiano Brandusa Popa - Estetka tn odonloteropiq reslaurataare

La inceputul secolului XX apar referiri despre utilizarea superoxolului, un amestec stabil deapd oxigenata30oA gi.eter (Abbot l9l8 qi Printz tizqciafde Schrnidseder) (32), iarin 1937Amesdevine celebru prin utilizarea acestui amestec in combinalie cu o sursi de caldurd. Tratamenhrl lui dura30 de minute gi trebuia repetat de 25 de ori pentnr albirea dinlilor atinqi de fluorozl.

Urmeazi o perioadr in care autori precum zack qi Cohen, fac primele str:dii gtiinlifice asuprametodelor de albire a dinfilor' Ei studiazi ac[iunea pe care sursa de caldurtr o are asupra pulpei dentare ginu remarcd o influen;i a acesleia czue ar putea afecta fesutul pulpar. Cerceterile lor vor fi de altfel confir-mate mai tdrziu de cerceterile din 1970 ale lui Nyborg qi nram*rdm (citali de Schrnidseder 2000) (32).

Cohen a aritat in studiile sale ci morfologia celulelor pulpei denkre nu prezinti nici o modi-ficare ca umare a tehnicilor de albire a dinlilor rrituli ,u ug.n;i d" albire activali prin celdurn (Cohen19?9) (10)- un str"rdiu similar al lui Roberson gi Melfi (19s0) izl) arlta o ugo*e r.ucfie inflamatoarela dinli tratali cu agenti de albire activali prin cildur5

cei cirora le revine meritul de a fi descoperit efectul de albire pe care il au preparatele cu pe-roxid de cxigen utilizate in port-amprenti in tratamenhrl unor gingivite la tineri sunt medicii specia-lizali in parodontologie. Ei au remarcat ci aceste substanle, p" ra"ga efectul benefic pe care il aveauasupra gingiei ftrceau si dispari unele colorafii u$oare ate iinlitor. Ei testeazi in acest scop pemxigelul,o substanli mai vdsco_astr utilizattr intr-o port-amprentl. incet, metoda se impune gi in l9g9 V.B.Haywood gi Heymann (17), de la universitatea carolinei de Nond, dezvolti pe biza eimeroda de albireambulatorie a dinlilor. Ei utilizeaztr o gutiertr qi peroxidul de carbamid i rc;/openlru aplicarea timp deun numtrr de ore pe zilnoapte, de-a lungul a citeva sdptamdni, metoda ,u." uu

"oortitui punctrrl de ple-

care a metodei actuale de albire la domiciliu.Tot Hazwood facl in l9g0,1gg2 {18, 20) un shidiu clinic pe pacien;i supugi traiamentului dealbire a linfilor cu peroxid de carbamidi aplicat-in gutiere pentru a aprecia influenla acestuia asuprasmalplui' dentinei 9i lesutului pulpar. El nu remarcl nici o rnoiificme a culorii din$lor srpugi albirii dupd6 siptamdni de la incheierea tratamentului, in sensul inchiderii la culoare a aeestora sau o revsnire a lorla culomea iniliale gi nu observa nici o reacfie adverstr. S-a observar, iotuEi, ci rezistenla bonding-ului lasmallul htatpentru allire e maire{us{ decet al celui ne&ata! ceea ce arrta ctrdupi albire nu trebuie apli-

cat imediat un adeziv dentinar in scopul unei restaur€ri cu matedale compozite sau a unor falete din con-pczit sau po4elar' De asemene4 in prccssul de albire al dingilor, anmci cied aceqtia prezilti rsstauraiiifizionomice' acestea nusunt influen{ate de agentul de albire. De aceea,pacientul tebuie avizatcd aces-tea vor trebui inlocuite deoarecevor fi mai inchise la culoare dec6t din;iisupugi albirii.

7.2"1. sugsrANTE sI METoDE DE ALBTRE A DTNTTLoR wrhlrAlbirea dinfilor se tbce cu dou6 substanle de bazA:

- proxidul de carbamidi;

- peroxidul de hidrogen.

Compardnd structura chimici a peroxidului de carbamidi care se gdsegte cuplat cu uree intr-cbazi anhidri de glicerintr sau inh-o bazi solubill apoasd de carbopol, cu cea a peroxidului de bidrogen0e are forrnula chimici mult mai simpltr, constatlm ci peroxidul de carbamidi l0o/o vasuferi un pro-ees de descompunere in uree gi percxid de hidrogen Ei acesta, la rindul strq se va descompune in api9i oxigen' Peroxidul de hidrogen este, de fapq ingreaientul activ al sistemelor de albire cu peroxid decarbamidf care au un pH neutru- conform r.ue, p"ro*idul de carbamidi este clasificat ca antisepticoral al[h[i de peroxidul de hidrogen 1,5% qi 3yu- foodusele care contin carbopol au doutr avantaje:

* Din p"rnct ie vejer-e 'rizic, carbopoiui este mai viscos gi sta mai bine ingutieri, v6scozitateasa permilind substanlei active si difirzeze un iimp *ui ind"lurrgat in teJuilriledwe dentaregi impiedici degradarea sa de cdtre salivd;

- Din punct de vedue chimic, se leagi de peroxidaza din salivtr, ce€a ce duce la descom-punerea sa ?n oxigen gi apd oxigenati.

17a

IIIIII

,

ItIItI

I

I-'J.,

I

-trr

i

r-!

t,t-!

t..i

-it.

Fi

i3

l"s

rI-

=_-E

t-

Capitolul 7 - AIte metode de restaurare a esteticii dentare

Peroxidul de hidrogen utilizat in cabinetul stomatologic in concenhafie de 30-35olo are uneleinconveniente:

- Poate si produci deshidratarc ai dernineralizarea din;ilor;

- Fiind caustic, poate sh produci leziuni ale iesuturilor moi, de aceea, medicui irebuie sifoloseasctr cu pruden!5 aceasti substanli.

Peroxidul de hidrogen posedl atit capacitatea de a oxida c6t gi pe cea de a reduce, el put6ndforma diferite specii active de oxigen in funclie de:

-. ternperaturi;

- pH;

- lumini;

- catalizatori etc.

El poate avea influenftr negativd asupra mucoaseiorale lezate, de aceea, in momenful inceperiitratamentului de albire, lesuturile gingivale trebuie si lle in stare de slnitate perfecti. Peroxidul esteun puternic agent oxidant. Albirea se produce prin pAtrunderea peroxidului in smalg gi dentind gi oxi-darea petelor de culoare'din textura dintelui frrE a produce insi nici o modificare in structura intimi a

dintelui. Albirea este realizail inigiai ia niveiui smaliului, de aeeea, peieie de ietraciciini care in majori-tate se produc in dentini, necesitl un timp mai indelungat de albire gi, rmeori, fird rezultat.

Albirea cu api oxigenati are avantajul unui efect de 3-6 ori mai rapid decdt cel oblinut cuperoxidul de carbamidd. Acesta din urmd are aproape acelagi efect in concentralie de l0% ca gi apaoxigenati 3olo.

Albirea dinflor vitali const{ in aplicarea produselor chimice de albire pe stprafafa smal;ului fdria modifica coloralia dentinei- Aceasti metodieste cunoscuti sub numele de"slbire sternd", spre deose-bire tie albirea dinlilor devitali, la care produsele chirnice se apliC in camera pulpar[ gi, in consecinf5, elevor actiona dinspre interior spre extei-ior producind o albirecunoscuttr sub deuumirea de "slbire internd".

Metodele de albire ale dinlilor sunt:

- Albirea in cabinet, cunoscuti in lireratura americanl de specialitate sub termenul de "inolfice bleaciring". Acea:ti metodl foiise$te apd oxigenat633o/,',cildurl gi lurnini gi este

o rrretod[ agrcsivl, substanla dentartr putind fi in pericol, dupl unii autcri. Tehnica se

mai nurnegte gi "power-bleaching" gi este o metodi preferati in cazul in care este nece-sar un rezultat rapid.

-' Albirea la domiciliu, "home bleaching'], care se executi acasl de citre pacient, cu condiliaca acesta sd fie iniliat de un medic sau de o asistenlE calificattr in acest sens. Se foloseqteperoxidul de carbamidtr gi dureazi timp dc 3 sau mai multe siptir:rini.

- Microabraziunea.

7.2.1J. TNDTCATTTLE TEIINICTLOR DE.ALBIRE A DINTILOR

Mcdificirile de culoare ale din$lor cunoscute gi sub denumirea de discromii dentare, reprezin-ttr una dintre cele mai frecvente disfunclii fizionomice pentru care iipeleaztr pacienlii la un batamentestetic. Ele au etiologie diversi, maniftst5ri clinice diferite 9i pot fi clasif:cate duptr mai nnulte criterii:

F Dupi momentul instalirii discroniei, existi:

- discromii primare, prezente in momentul erupliei dintelui pe arcad5;

- discromii secundare, apimte dupi erupgia dintelui pe arcadl;

F Dupi mecanismul etiopatogenic, intilnim:

- discromii intrinseci (endogene) cauzate de:

-+ schimblri de structuri sau grosime a lesuhrilor dure dentare (zone de hipoplazie ale

smal{ului, zone hiperrnineralizate);-+ incorporalea de pigrnenli iu timpul formirii dinlilor {impregnirile tetraciclirrice, flu-

oroza, porfiria);

Il:

1

T

IIII

trylLt t

Meiana Brdndusa Popa - Esutica in odontoteropia restasraroare

-+ difiuia de pignengi in iesuturile dure dentare dupi formarea dinteiui (produgii denecrozd din pulpa dentari, substanfe medicamentoase utilizate in endodonlie etc.);

-> de cauze necunoscute:-+ de senescenftr;+ hemoragice;

discromii exogene (extrinseci):

+ pigmentaJiile alimentare (clorhexidina utilizatl in apele de guri incombinafiie cu ta-ninul alimentar di nagtere unei coloralii cu tenttr maron);

-+ bacteriile cromogene salivare care pot duce la aparilia unei coloralii vercui lacaliza-td Ia coletul dinlilor sau brun-neagri, paralelS

"u liniu conturului, foarte rezistenttr la

agentii chimici (fig.7.3 A 9i B);

III

It

Fig' 7-2 - coloralie extrinsecd vetde localizatd la incisivii supeiorikclecSia prof,Dr Luca Rodica).

-+ impregnirile nicotinice de curoare bruni sau neagri pe fala linguatd a dinlilor;+ depozitele de tarru ce dau coioriri brune-negre la coretul-dentir;

.ABFig- 7-3 - A'coloralie artrinsecti brund generalizarti subformd de lizereu;

B - Coloralie extinsecd brund. subformd de peie (punctatd)(colecSia prof D. Luca Rodica)

-+ cepozitele alb-gilbui de la coletul dirrlilor daiorate igienei orale defectuoase;-+ modifictrrile de culoare are dinfllor cu leziuni c#oale simple qi compricate;

ttIItIIIIIII

t72

l;Il:

Capilotul 7 - AIte metode de restaurare a esteticii dentare

-+ modificirile de cuioare determinare de marerialele de obturalie coronari, cu impreg-narea fesuhuilor dure dentare ce apar colorate cenugiu-negnr, materiale de obtr-rralieradiculari (iodoformul, Ag).Modificdrile de culoare ale dinlilor de etiologie exogeni nu modifici srructua aces-

tora' De aceea, ele sunl ugor de indeplrtat cu ajutorul unor pitste abtaziveaplicate cu aju-torul unor periule aspre pe din[.

P Duptr vitaliratea dentarl intalnim discromii:

- ia dinlii viraii

- la dinlii devitali.

Discromiile dentare pot insofi pierderile de zubstanli duri dentarl, defectele de structurd aledintilor, cazud ?n care ele se vor tezolva o dati cu restul tratamentului odontal dar ele pot apdrea gi pe dinliiintegri iar il aceste cazttn,metodele cele mai biologice de batamen! ce nu recwg la indepirtare de lesu-turi dure dentare ci doar la decolorarea dinlilor prin dif..it. procedee sunt metodele de aibire ale dinfilor

lvletodele de albire a dir,lilor a,r *mltoarele indicilii:

7.2.1.1.1- Moorrcrwrc DE cuLoARE DETERT*NATE DE TErMCrcuN,{i'{criificirile de cuioare aparia incisivi gi canini superiori qi inferiori, dup{ administrare de tefaci-

clind incepind din hrna a IV-a de viala intrauterini gi p6ni la vdrsta de 7 ani. Mecanismul de aparilie al co-lcraiiei tetraciclinice nu este inci complet etucidat; se crede ctr este o reac{ie de chelare a ionilor de calciude la suprafala slructurii hidroxiapatitei in curs de mineralizare. Tehaciclina nu e-ste acumulatl decit parfiatin small' cea mai rnare parte g{sindu-se in dentini (Brown 1974 citztde Sebmjdseder lggs) (32)-

Dupd erupiia <iinlilor complexul de chelare calciu-tetraciclintr-oxifosfat sub infiuenla luminii(a radia[iilor ultraviclete) se oxideaztr, igi pierde fluorescenla prin pierderea fosforului gi se forrneaztrun pigmert roqu de 4-alfa-12-alfa-anlidm4-oxoiimetil-amino{erraciclin6 (Davies rlrisl. Acest pig-ment este redus de produsele de albire ale dinlilor.

Coloralia dinlilor qi profunzimea ei este cu atit rnai severl cu cit dcza detetraciclintr adminis-trattr a fost mai mare- Ea poale intcresa in acelaqi timp ambele hemiarcade, atet maxilarul superior c6tsi rnandibula. Primele zone interesate zunt fetele vestibulare ale incisivilor.

Diniii pennanenli anteriori suferi un proces de pigrrrentare in urma tratamenlului cu tetraci-clini efecruat la virste cuprinse inte 3-7 ani, tipul alterdriiit'Iorii depinzand de:

- Doza de antibiotic administrat* cu clt aceastr este mai mare gi severitatea discromjei estemai mare; coloralia apare dupd o dozi de 27 mgkglzi gi afecteazi dinlii definirivi maj. intens dar mai difiiz decit dinlii temporari;Durata tratamentului: o durattr medie de 4-5 ziie este sufic:enti penti-u colorarea evideq-ti a smal;ului;

- Derivaiii de tetracicUrd utilizafi. Astfel, aureomicina determini aparilia rmei colorafii gri-brune, teramicina, ledermycina Ei acromicina cau o coloratie gablna.

Discromiiie dentare date de tetraciclind au fost clasificate in 4 grupe de citre Feinman tlgBTi(15) pe baza lucrdrilor lui Jordan (1984) (21) asrfei:

Gradul I - cu modifictrri cromatice minore, dir4ii au o tent[ galben-deschistr sprebrun, Cis-puse uniforrn in l/3 cervicali a din1ilor. "

Grsiul II -discrornia apare mai variabil[ in suprafa$ gi frrtr localizare precisl- Culoarbaeste uniforrnd, galben inchisi pAnn la brun cenuEiu.

Gradul lil -'din;ii aii o ciiloar-e cenu;iu inchis, Exiinsi gi <ieiimiiati marcai de restei sub*stanlei dure Centare, sub formi de ber',zi transversal:.

Grilul JZ -coloriri severe extinse, galtren inchis, brun-cenugiu.

ti

!rI:i

_:i

Iri:l

l:t:.

J.a

I

t.-

I_

i=

l==,:

I

Ia

-_a

t==

G=::

I:

,:

I

:i

a=

*=:-

r

I-I

7,

I

i73

ll{aiana Brdndasa Popo - Esteticq in odontoterryia ,estqurobare

Astizi se acceptd existenga a 3 forrne de discromii:

- Forma ugoari, in care modificarea de culoare apare in nuanle de galben deschis sau mai rargri-deschis, uniform distribuiti in I I 3 incizal[ a dingilor gi care rtrqpunde ugor la 34gedinie de albire in cabinet sau la o curtr de albire la domiciliu de 4 snptim dni {frg.7.q;

Fig. 7.4 - Modifcare de caloare detenhinatd-de tetraciclind --(nna usoard.

Fomra moderat5, la care cciloralia este uniformi darde nuanfe mai pronunlate de la galben inchispAnI la bmn gi cenugirr, firi localizare gi delimitare precisi tn suprafali gi care Cqp- in modnormal in 5-6 gedinle de ahire in cabinet iau in 5{ qecinle de albire ia domiciiiu (ng- Z.S);

IIItIIIlIII

Fig. 7.5 - Distromie dentari dupd tratament qt tetraciclind -fonttd medie.

Forma severd, la care coloragia este intens5, gri inchis spre albastru sau eafeniu-purpuriu,extinsi sub fcnntr de benzi transversale, cu zone de concentralie a coloraliei in specialin ii3cervicala- Decolorarea duce la deschiderea ugoari a nuantei, pdnl la un punct- pentru trata-ment se folosegte faletarea directi sau indirectl cu materiale compozite sau csrsmice, cu uti-lizarea de substanle opacifiante sau colorante sau chiar coroane de invelig ceramice ( ig-1.6).

I

I

:

IIIIII

'r74Fig' 7-6 - Modifcdri severe de culoare derennin& de tetraciclind.

IIIII,

.,'

l='::l

l=:!

tT

:l

ttttttt

=tt

Capitolul 7 - Alte metode de reslaurare a esteticii dentare

7.2.1.1.2. Moorptc4rutE DE caLoARE DETERMTNATE DE FLaoRoz4Cei care au descris pentru prima dati petele brune de pe suprafala exterioari a din;ilor au fost

Black 5i McKay in 1916, observAnd o ,cistribulie geografictr a acestora in gari din Europa, Africa, Asiagi America- Ei nu au putut si explice etiologia acestei discromii gi nici ieziuniie hipojlazice de smallcare le inso;ea- Au trecut inci l5 ani pintr cind aceste discromii au fost ?ncaclrate in teziunile determi-nate de aportul crescut de fluor in perioada criticr de dezvoltare a dinfilor.

Modificirile de culoare determinate de fiuorozi apar dac[ in primii ? ani de viali copilulingerd o conccntralie de fluor ce peste I rng/litru de api- in iceste cantn,smalpl dinlilorpoate ap6reapestril, marmorat, cu aspect rndncat de molii datoriti interfertrrii fluorului in procesul de calcifiere amatricei smal;ului din{ilor permanenli. Aceasta determind o incornpleti rnaturare a smalfului caredevine poros 9i opac- Culoarea dinfilor este core lati direct cu cantitatea de fluor absorbitd precum gicu mornentul gi durala efectului. Duptr nagtere e necesar un timp indelungat de pand la 12-14 ani p6a.-tru a fi interesate toate grupele dentare, iar concentralia de fluor sd lle mai mare de Zmglzi- O con-centra{ie de 2-3 mglzi determind modiFcdri discrete ale smalgului, ea determin6nd qi tulburiri ge-nerale precum dureri abdominale, vomisrnente. O intoxicalie cu fluor (doza cronicd 2-3ppm) ,. m*i-festl clinic prin pete albe, opace gi strialii ondulate galbene sau brune ale smalplui, pe cind o con-centraiie mai mare de 3 tnglzi determind iorme medii qi severe de fluoroze. Coloralia-se Umiteaza lasmalt, este bilateraltr gi bimaxilartr gi, dupi gravitate, are 3 forme:

- Forrna minori, in care smalqul apare pdtat, cu zone albicioase, cretoase;

- Forma rnedie, in care apar pete cafeniu-gdlbui;- - Fsrma severi, cu aparilia unor modificiri in textura smallului care apare opac, cafeniu- fri-

abil gi se desprindeparcelarde pe dentina subiacenti.

7.7 - Dinti auteioi cu pete brune determinate deJluorcnd

In primele doui forme tratamenhrl este de decolorare, iar in forma severe se face indial deco-lorarea care, fiind insuficienti, se apeleazi apoi la fafetare.

7,2.1.1.3. Moonrc,4w DE cuLoAnE DE ;ATJZE NEc(nioscurEDiscolordrile dentare de cauze necunoscute sunt discromii dentare rare care apar ftrA cauze

Bparente gi pot insr{i unele boli generale cum ar fi, de exernplu, osteogeneza imperfecti. S+caracterizeaztrprin aparilia pe Cinte a unor zone colorate in portocaliu, de intindere ,ra:iatA gi care cedeazi la metodele <iealbire in 34 gedinte. De asemenea, in afecliuni hepatice cu icterhemolitic evolutive poate apdrea o i-pr"g-nare a tesuturilor dwe dentare cu pigmenp biliari din circulafia generali. Aceasta apare cdnd bilirubinemiaaqte mai mare rie 74 m$o. S-au semnalat discromii dentare legate qi de unele aviaminoze (avitarninozaB, C, PP) ce pot duce la coloralii anormale ale dinlilor datoriti tulburirilcr vasculare consecutive-

Thalasemia gi eritroblastoza fetali, anemia hemoliticd, incompatibilitatea de Rh intre mami Ei{dt pot detennina o discromie dentari, dinqii aptrrdnd de culoare albastri, maro sau verde datorit[ ful-burS-rilcr generale cu incompeten$ de Rh.

Au mai fost descrise discromii dentare gi in unele afecliuiri sndocrine.

175

Marionil Brdndu+a Popa - Estcrtca in odontotcrapia restsarsloare

7.2.1.1.4. Moontclru DE cuLoAnE DE NATaRi HEMnRAGT;IDiscromiile dentare de naturl hemoragictr se pare ci apar sa urnare a unui episod traumatic

petrecut la vdrste timpurii, cu ruperea vaselor sanguine Ei extravazarea eritrocitelor in interiorulcanaliculelor dentinare- Ca urmare, se impregneazl clentina pericanalartr'mai pqin mineraiizati, careare capacitate mai mare ds absorbfe gi, uneori, se pot produce calcificdri ultcrioare.ale acesteia, pre-cum gi a canaliculelor dentinare. Aceste cazuri nu beneficiaze de metodele de albire. Afecteazl unulsau mai mul;i dinli frontali, dinlii sunt, de reguli, vitali, de nuanti roz.

O alttr afecliune care duce la aparilia unei colora;ii roqii a dinfilor cunoscuttr sub numele deeritrodon$e, apare la pacienlii ce prezinti porfirie eritropoetici congenitali sau uroporfirie eritropoie.ticb prin ilansmitere autosomaltr recesivi. Dinlii nu zunr inmtdearrna colorali dar au o fluoresceantdrogie in lumina ultravioleti 9i pot exista hipoplazii de smal1.

7.2.1.1.5. Cotoneqnn DTNTTLnR rrt pERsoANELE Iu vl*srlSunt cele nai frecvente discromii dentare gi srrnt int6lnite &ec.rent la persoane de peste 50 de ani.ln cursul vie;ii individului, dinlii, care inilial au o tenti juvenili, sunt luminogi, bine texturafi,

mai albi (Al), devin progresiv, o dat[ cu trecerea anilor, de cuioare gtrlbuie pnni spie bnrn (A2, 43,A4r\, mar intrnecafi, netezi, plani, lipsit' de strdlucire. Acest fenomen naiur-al se daioreazl depoziteiorde dentintr secundari sau tertiard, cu obliterarea camerei pulpare gi este accentuat de consumarea unoralimente picante, a btruturilor alcoolice, a cafelei, tut*ui.ri (fig. ?.g).

Modificlrile de culoare datorate virstei sunt ideale pentm traramsatul de albire al dintilor-

IIIItII

t

L5

l;F:

l"r

l=

Fig- 7'8 - lv{odificdri ale anroii dinliror datorat vhrstei (de smxcen[d).

7.2.1.1.6 P*eanel (wmrn sror)Pata albtr cretoasd poate fi congenital{, ea Boate sd apari prin ccmbinarea mai multor factori

ce ac{ione;rzi in perioada de dezvolare a dinlilor p"r*uo*ogi p""i"-.e n" ;;;;;"; mineraliz6ridatorate combinlrii unor factori traumatici cu fluoroza, poaie-apdrea ca urnare u ,oot-f.uo eruptivesau a altor boii generale- Petele albe pot fi acute, aptrrute ca urmare a uoor procese carioase, ele se potg6si gi la nivelul unor ding ptntdtori de aparate ortodonrice (fig. 7.9).

Pentru tratamentul forrnelor acute este nevoie si se inltrture in pnima etapl factorii cauzali gidoar in etapa a doua si se rrcurgl la uretode de albire.

tIItI

tII

Fig. 7.9 - Pata atbd (wtite sp,&).

t76

Capitolul 7 - Ake melad€ de restaurare a esteticii dentare

.7.2.I.I.7.Dncno*ttttEDENTAREDETERMINATEDEMINEL.ALILAR.EASECaNDAu{Discromiiledentareapdrutepnnprocesuldernineralizaresecundarisrrrvindupicontuziisau

subluxalii dentare gi, ca urmare a obliterdrii camerei pulpare qi a canaliculelor dentinare' poate si

reducl sau s[ suprime translucirlitatea dintelui, ddndu-i o culoare galben-brunI' Aceasti modificare de

culoare este insi moderatd 9i, din punct de vedere estetic, pulin importanti' Totuqi' o fotografie poate

accenhla aceaste tenti ce va deveni mai inchisl qi frecvent' u"t^'td nuanfi apiruti pe fotografie' il

Cetermini pe indivicl si sc adreseze medicului'

7.2.1.1.8. Dtrccrt DE sMALT

La dinlii cu hipoplazie de smal; smalgul apare neregulat 9i uneori poros' Zone extinse de pc

suprafa{a acestui small fixeazi selectiv Ogt*"ii de o'igine iucuti ddnd 'n aspect foarte inestetic (in

amelogeneza imperfectl, de exer4plu) (ni. f.lO)- La aceste modificiri de culoare albirea poate avea

efect favombit dar defectete hipoplazice 'at*

"oioan"i vor fi repede rYpignellate' Un tratament mai

durabil in aceste cazuri presupune inO.part"r"u d"f""tetot ae small cu ajutorul frezelor' gfavarea acidtr

a defectului astfel pregltit gi realizarea unor falete ceramice sau din compozit'

Fig. 7.10 - Din;i cu*todifcdn caloisice determinate de hipopiazii de smals'

Mult mai rar se pot int6lni discromii prin intoxicaJii endogene" ca de exemplu in saturnism cend

dintele ia o culoare gri-inchis prin creqterei "t*""""{i"i de plumb in lesuturile dure dentare' Este

crmoscut gi dintele mercurial ce apare in intoxicaliile cronice -cu

mercur' dintele fiind de culoare gri stri-

ar. Atrilia, abraziunea gi eroziunea importaJcio'atn in galben sau brun dentina denudati prin pene-

trarea pigmen{ilor sau subsianlelor "oio*ot"lo tubii dentinari' Acela'i ltrctu este valabil 5i pentru frac-

urile dentare cu irnplic:rrea dentinei'

7.2.2. Ainrnna DINTTLoR' vrrAlr

Albirea dintilor vitali presupune efectuarea citorva etape aaterioare inceperii trdtarnentului:

-Unexalnenclinicminu|ios,cuevidenliereaetiologieidiscromieidentaregiaseveritf,;iisaleqi o fotografie care si imortalizeze aceasti ccloralie inainte de tratamentul propriu-zis;

- Examene complementare: radiografii, teste de 'iitalitate' pentru confirmarea rezul-tatelor

examenului clinis;_ Verificarea etangeitilii reslaurlrilor existente pe dinlii ce vor fi supuqi albirii, Pentm a

evitaea.substanlaactivd,apat*"aeioa.otin.eprinevenhralelespa[iiexistentela.{nler.fata dinte / restauralie gi, prin u.-.*,1, ia camera puipari' ln cazol existe${ei'sor proeese

carioase,acesteasevortratagiobturaprovEonugi'rlinacelaqimotiv,restauraliiledehcitare vor trebui inlocuite;

- Inaintea oric[rui tratament este foarte important s[ notirn tenta de culoare dorith de pacient'

De multe ori, acestia doresc * .uiour" ideall, cinli prea albi in raport cu vtrsta pe cara o au

tr77

l=

I

li: .i" "rT, caz, trebuie

":;:::::'*ta

- Estetica fn edontoterapio res,Zaratoa,e

i:-i-se ctr o "uru'J a1,^'roia;;,: ;"k ;:?i:r ;:jr;:: r":*turui exprican-

ki#i;iltill;TT"T:::;Tff rearis'ld; --- -";i € ceapen'fru;;"

eventual sd apari t' t*1, o"".*i,i,rl;;": fiffff*frff.Ji1 durerea ce poaie- :i:JJr"3.rfitff:ilIl"t'u o"*

'*u,i,i,"310*,"."u e; *ffiire exisrenre. Eposibiiin-raport "o

aint.r.lilfJJ3J"j|,f"T"ilHll:'TlJ'l:i'"0*1,,,,"r inchisera culoaremat apropiati de cutoarea ;il;r;fi;:'-'nu necesitatea lnlocuirii lor "" rli"rJ;;#fi;-Li

di,: 11 "xpricu pu.i.ni|,:ifrtlifi:u^r,

c{ unere pere nu res,g;,D-tq "*otele foarte i'rchile nu pot beneficia decit de o upari ao"6olld

la traramentul de

',ffi i:{iffi"tr1Jilff:fr ?:,.,:f,:,1.aroilffi.;jl;"##f:ffi :cn

o"r::ltti nu au fosr receptivi h *r,"#'r;i;#*n*te si reapar5. Acestjucru indictr faptul

_ o,.r*,*i snrelplui car

# j':f ,'*',,#ti'#*ilit{#jfild#fiflilf;,f *;fl ffi

_ , ,"otto*area pacientului a acestor restaureiii cu uti*i" **i"iif

* "'''

,,"*;J*'i*iffiHf [xilT*"T:T#***#*Jil;;"*v'2'2r" flItrir',"rlf,Fyt:tr :frpor

s'd apaa'{ ca aaMaanhocedeere de ahire forosesc substanfe chimice ce conlin peroxidaze. in des

aecentua aqiune

:'";"T;;1g'*T;T,:Fini'$f:::.l".i1;;"";i",1i*,t;;;;,;:',H'#;"';:X'jt*"i#g:"flrffi*,'.#;:F:tr#HfiTx1ffiH'"x,'"".;;;rre,ermen,uns

*'ff ff Hil:'s#i,q$i'i=*fn*'ffi fll':#ffii.tT,HJ?lTfi#lffiT:::+}#,l*rffi :"#fi "v"ffi lrTi*i?ffi irT;iffi iir an). Existi mai no*'.i**o,q[:i:;,x]#:lm,,xni"ffii;ffi

+.i"am:x*f I1TIn cazur utitizirii ;"h";rft;#:iiT.n'5,ffT:i3l:n ."j*,Grl#o o renri inchisn.- Iritafia gingiei, ceea ce or*r*tt

ia domiciliu' mai poate upe'.u: -'" wPq

_ Tulburdri ln e*i-,,r-,:-_f-vuupurs (r gutle[i neebnsr

-***"0?-U*;ttrT;q:ff ;ry.*rgutierecareinarraocruzia;pacienfu

- oo n,,",gf;**;T;'"il,',';ffi'3#8"fl'ffifffiu* in exces eia guderei. ,

. - ttr o purtare prea prelungird in timp7.2.2.2. TEHNICA DE ALBIRE A-DINTILOR iU CENTUNT,^,^,^,,(, ! oFFIcE Blciinnre,)iciiniciis de aibire a dinfilor in cabinet srrr* oc^:*.-o.*ri, tetraciclinI. v6

nnfa pacienturui de ,Tt:l '"',"u'* ,*HrTl::"fl:fi[:::] T*"cirile de c'toare date de nu-acesr lucru este neces^lbfine

un rezullat iupia, mai ui;;"u} #lili:ili?ii acestei rnerode este do-ji,in"uuin*i;ffi'#Hi::,ff:;:H"ff .:,,,J,.j;ffi*1}t#*f JJ,T:#;1',',:'"1*;:.,#y178 --'- ^'vasrt4islB al'rrtl in cabinet-siint mai r.oil;;dusere

ud_

IIlItIttIT

IT;

l:t

]

III

IIj

"l

t,i

I-i'i

r

I',i

I,:i

l=

l;3

It

=

t:i

tT

!j.=

II

:

I

Capitolul 7 - AIte metode de restattrare a esteticii dentare

hzate in acest scop sunt mai agresive. Ele conlin substan;e de albire foarte concentrate, a siror agresivi-tate necesiti o proteclie a gingiei cu diga- pentru proteciia gingiei se poate recurge la acoperirea

"i * o

ragind fotopr'olimerizabila (Opal - Dam) care s6 gdsegte intr-o seringA cu ajutorul cdreia se aplici in juruldinlilor de albit 9i pe din;ii vecini acestora, se polimerizeazd l0-20 de socunde. Se ?ndepirteazi excezulcu un bisturiu fin gi se irece la reaiizarea tehnicii rje aibire- DupI terminarea tratamentului acest strat deragini se indeplrteazi relativ simplu, cu ajutorul unei sonde denare intr-o singuri pies6 (fig. 7-l l).

L Depdrtarea obrajilor, buzelor Si blocarealimbii.

3. ,Lplicarea rasinii pe dinSit de albit qi pe dinliiadiecenpi.

4. indepdrtarca ucesului at un bistariu fn dupifotopolimerimre-

IIIT

I=. - - _

.

I

5. Dislocarea scutului de rdEind cu ajutaruldei intr-o singurd piesi-

Fig. 7.lI - Reslizarea unui sc:tt din raSina foiopo.timeinbild pentnt prctecSiamucoasei gingivale (dupd Reality 2000).

In acelagi scop se poate folosi badiionarea cu vaselinI a mucoasei bucale sau Orabas€.Inconvenientul major al tehnicilor de aibire il reprezinti grelul de cost ridicat.

2- Apltcarca rdsinii ca ajutorul seingii.

l?fti if

Mari@u Brdndusa Popa - Estetica in odantoterapia restaurstoare

Contraindicafiile albirii in cabinet sunt limitate gi anume:

- la dinlii ce prezinrtr sensibilitate;

- la din;ii ce prezintd obtura{ii multiple compozite sau din amalgam;

- la tineri sub 14 ani la care carnera putpard este voluminoasd;.

- la femeile inslrcinate.

Dinfii ce urmeazi a fi decolora]i sunt supugi urmltoarelor etape de lucru:

dureroasI aptrruti in timpul tralamentului;

Toate melodele de albire presupun eliberarea oxigenului din peroxidul de hidrogenfolosind pentru aceasra cdtduri gi lumind.

Pentru a obline un small receptiv la decolorare se aplicl pe suprafap sa un gel demi-neralizant acid fosforic 30% timp de 15 secunde duptr car re spultr cu api gi se tiuca Ain-tele' Aceasti gravare acidd lasi o suprafaid po*astr re meregte capacitaiea de penetrare adecolorantului.

- tuperoxol, care este apa oxigenati stabilizattr in concentralie de 30_35%, conservattr larece sau amestecuj superoxol-perborat de sodiu (peroxy-borat-monohydrat de sodium).La folosirea superoxolului ochii 9i fala.pacienhrlui gi ai medicului trebuie protejate, pen-tru ctr sunt folosite produse chirnice agresive. Prcteclia se face cu lentile rie proiecgie. Deasemenea' este necesarl proteefia fesuturilor gingivale adiacente dinlilor ce trebuie albifcu vaselind sau Orabase sau cu un scut de protecfie cu rigini fotopolimerizabiltr (OpalDam) atunci cind nu putem aplica etang diga duptr care pe dinlii curitali cu piatrl ]nce9i api (nu se utilizeaztr paste de finisat cu fluor) se aplici superoxolul in prealabil agi-tat- Utilizarea suplimentari a cildurii cu ajutorul aparatului de diatermie ii t"nrioii gr"poate fblasi lampa de fotopolim enzare dar datoriti timpului de I minut necesar unei sin-gure proceduri lampa se strici destul de repede) accelereaztr procesul de albire. E impor-tant se nu lparx dureri date de cald- Pacienlii pot tolera o temperaturd de 50-60"C.

In cazul utilizirii cdldurii se aplici solulia de albit pe suprafap vestibular{ a dintsluicu o buleti de vatilmectati gi apoi exprimati. peste butete se va aplica un instrumentspecial cu virfui plat, a c[rui temperaturi poate fi controlattr (instrument conectat laaparatul de diatermie). Temperatura instrumentului este miriti treptal p6ni c6nd pacien-tul acuzl sensibilitate durJoasa, punct de la care temperahra va fi scizuti pani la unnivel la care pacientul nu mai acuzi sensibilitat& Nu se aplicl clldurl mai mulr de3 minute pe dinte duptr cars se agteapti I minut ?nainte de o noud utilizare. procesul dealbire trebuie intrenrpt dupi l&30 minute chiar dacd rezultarul nu e incd cel dorit.Aparifia durerii obligd medicul si inrerupi tratamentul mai repede.

Sensibiiitatea termicE postoperatorie este un semnal de alarma ea indicand fie citempsratura aplicati pe dinte a fost prea mare, fie a fost prelungitd prea mult- Aceasttrsensibilitate dispare dupi 24 de ore ?n mod normal.

Atunci cdnd sursa de ctrldurd este lampa de fotopolime iztte,aceasta se men{ine timpde I rninut dup6 care se indepirteazi gi se agteapti 5 minuie pdni dintele se rdceqte dupacare dintele sau dinlii se spald abundent Ei nmt aspirate resturile produsului de albire- La

III

tIIIIIIIT

IItIII

r80

l,,

Li

I.t

I,.!

tt

1t

T.:

T

Ta.;

T::

IttI

]

IIIIIIa

l

Capitolal 7 - Ahe metode de restsurare s psteticii dentare

sfirgit loti din{ii sunt tratafi cu gel neutru de fiuoruri de natriu 2-3 rninute gi se cur}!trapoi minufios cavitatea bucald.Dupi tratament li sc explictr pacienlilor ctr dinlii pctdeveni sensibili la varia$ile de remperahrrd timp de cdteva zile.

- Apd oxigenatdlU-3s% sub fomrtr de gel;

- HiLite (Shofu) care este apl oxigenatl lichidi gi este activat$ cu ajutorul turninii gi sul-fat de magneziu care accslereazi reacfia apei oxigenate;

- Quickstrot @en-mct) cu peroxid de carbarnidtr 35yo foarte activtr;- Opalescence X*e de culoare portocaliu intens ce confine perhidrol gi 4 Beta caroten.

Este un gel care curge de pe dinte, se line la frigider intrnrcdt se altereaztr in 2 slptLmini.Se activeazi cu luminl sau energie calorici qi e suficienti o gedinll de tratamert dar nutotdeauna dil rezultate, nu se gtie de ce. R.ez,ultatele vizibile apar foarte rapid,la 5 minute,dar strici lampa de fotopolimerizare. Nu modifici culoarea obturaliiloq

* Opalncence, un gel activat cu lampa de fotopolimerizarc-Se poate utiliza, pentru protscfia gingiei, in cazul trtilizirii preparatelor rlin gama

Opalescence un gel albicios - Opal Dam - care realizeazi o dig{ cbirnictr gi are rm gradreflectorizaat crescut, concentrf,nd luminozitatea pe dinte. Se intiregte sub fotostimula-re- Dupi aplicarea lui se pune Opalescence cam 5 r,rinute duptr care gelul se +te.rye eu obuleti de vat[ qi *e spala Peste el se poate aplica gi diga.

- Opelescence Quick - care este un peroxid de caftamidi 35% sub forrni de gel gi seaplicd in gutieri pentru l-3 ore, timp in care pacienhl agteapti in sala de agteptare, dupdeare revine in cabinet gi se evalueazi rezultatele obtinrlt€.

Au rnai tbst utilizate:

- O combinalie de apd ortgenatd ev eter 5/1 (superoxol-etileter), etileterul avSnd dreprscop sclderea tensiunii superficiale a amestecului m{rind astfel puteroa de penotrare asolufei ?o spaliile interprismatice ale smalgului gi ln interiorul canaliculelor dentinare-Se aplici cu ajubml rmei bulete de vatd umectati gi apoi expriwrati p€ntru ful*turareaexcesului, peste crre se aptici virfi,rl plat al unui instrurnent special, conectet Ia apara-tul de diatennie. Utilizarea aceshri amestec prefirn gi a perhidrolului in ei:mbinafie cuperboai de natd:.r asttrzi nu mai zurrt de actualitate irirucit s-a observat ctr dupd uti-lizarea lor au apirut rezorbgii interne.

Dup'i orice tehnicl de albire in cabinet se va face Ia 2 s5ptimini de la tratarnent o evaluare arezultatnlui oblinut gi o fotografie pentru aprecierea exact{ a rezu}tatului obginut gi se evalueazi daetr esau nu neeesar un nou proces de albire.

7.2.2.3, TEIINTCT DE ALBTRE A DTNTTLOR LA DOMICILTAf'HoME BLEACEING')

Albirea la domiciliu are csteva avantaje:

- Este o metoda siinpli, eficace;

- Toate substanlele de albire utilizate se descompun ln substanle inofensive care se g*sesc inmod normal in organism;

- Efeetnl de albire este dat de oxigenul liber.il-^^^-.+:: -.f r EUs(Ilrl,

- in caz de dergie se renun|l Ia utilizarea rnetodelor dc albire;

- Faeieniii sI nu frtneze in iimpui proce.durilor cie aibire aie dinliior penim ci e posibii casubstanlele cancerigene ce se glsesc in tabac str fie potant*te de oxigenul libeq

- in timpul sarcinii gi alEptirii nu trebuie str se recuqgtr la albirea dinlilor;

- Pacientii care prezinti sensibilitate dweroastr la colet nu pot beneficia da albirea diclilor;

- Pe timpui puritrrii gutierei pacien;ii nu vor minca, bea sau furna;* Seringile cu substanJ[ de albit nu se vor exprme la so;*e Ei nici nu sc vcr congela.

!81

Maiana BrdnduSa Popa - Esutica in odontoterapia restouratoare

Durata medie a metodei de albire la dorniciliu este de 2-6 slptimdni, primele rezultate fiinddeja vizibile dupi 5 zile- Coloraliile intense pot necesita un timp mai lung oe atbire gi citeodar6 ele nusunt influenfate deloc sau intr-o misuri foarte mic[ de metodele de albire.

In urrna albirii la domiciliu pot apirea efecte seeundare:

- Iritalia gingiei (gutiera nu a fost efechrati etang);

- Tulburtrri in articulafia temporo-mandibulartr in general ahnci cind aceasta nu e echilibratidin punct de vedere ocluzal;

- Sensibilitate dureroasi la coletul dinlilorDerularea tratamenhrlui din punct de vedcre secvenlial esfe aceeagi cu albirea dinfilor in cabi-

net in ceea ce priveqte pregdtirile anterioare, ea diferi din momentul in care diagnosticul o dati efec-tuat, s€ trece la arnprentare 9i realizarea gutierei pentru albire-

Gutiera se face din material vinilic transparent de 2 mm grosime gi se realizeazi in cabinet. Eatrcbuie sI ofere o buni inchidere marginaltr pentn: ca produsul de albire str nu fie diluat de saliv{, ceeace i-ar reduce efectul- Pentru un efect optim trebuie ca in gutiera creata si existe un spaliu suficientpentru materialul de albire de 1,3-1,5 mm care se obfine printr-o pregdtire prealabili a modetutui pecare se va execula gutiere- Acest spaliu (rezer".or) se va face insr pAnE la diitangn de I mm de rnarii-nea gingivalr a gutierei- Pentru realizarea acestui rezervor, pe fap vestibuhra a r""o*r"ilr, in limiteleamintite, se va aplica material compozit (fig. 7.12)-

Fig. 7.12 - Realizarea razenoruIui gutierei de albire pe Schnidseder 1998).

IIIIIt

til,

Wdinte (dupi

Modelul cu din;ii astfel pregdtili se va acoperi cu o folie de material plastic moale care ,ra fipresafi la calc ai in condi;ii de vid c:r ajutenrlunui ap;cat special, pentru a lua ibrma arcadei, iiupl ;aregutiera va fi decupatE 9i probati p" -od.lul de lucru-Gutiera este r6scroiti la distanli de l-2 mm de festonul gingival eu aieniie, pentru a nu deveni

o sursi de iritalie pen'u gingie gi'se va intinde de la molar ra mitar (fig. z-r3).

2, MaSim deformare pin vaarutrt a1

Tnodelyl pe ea.

IIIIIIIIItII

!- Pregdtirec modelului cu bistariul.

182

III

I

-\I

,illt

a

:iti

-t.iri

I

Capitolut 7 - Alte netode de restaurare a esteticii dentarc

3, Modelul acopeit cu mateia[ttlplastic transp$rent

4. Decaparea gutierei de pe model-

5. Aspectul C,tpd indepdrnrc de pe rnodel.

7- Proba pe model. 8- Umplerea gutierei cusubstanld de albit.

9. Aplicarea in gura ca indepartareaexcesultti.

Fig. 7.13 - Fabicarea gutierei pentnt albire {dapd Reality 20C0}

tKi

Mariana Brandrya Papa - Estatica in odontonrapia rastouratoare

Pacientul care va urma tratamentul de albire la domiciliu va fi inskuit gi i se va exemplificamodul in eare se utilizeaztr guliera gi gelul de albit. Aceastl instruire va fi fdcuti fie de ctrtre medic, fiede o asistenttr instruita in acest sens. Pacienful hebuie si poarte gutiera l-3 ore pe zi, dup6 prima o16indepirtqazl gelul gi il inlocuieqte cu altul.

Gelul se va introduce pe2l3 din gutiertr pentru a se evita contacful cu rebordul gingival Ei pen-tru a intra in rezervonrl creat pentru el in gutieri.

Pacientul va pllm o singuri seringi eu gel de albit gi va fi obligat sd revinl la cabinet pentrucontrol gi pentnr a primi o noui doz6 de substanli de albit.

Metoda este eficaee in urmltoarele cazuri:

- Dinfr eu modifictrri de culoare datorate v6rstei, caz in care gutiera se mengine l-3 ore pe zi,ziua sau noaptea, dupi dorinla pacientului;Fluoroz[ - fornae u$oare sau medii - tratamenful va dura I luntr (uneori f6r[ efect);Colorafii tetraciclinice uniforme, utoare sau medii.

IIIIII

Prin supradozarg substanfa de albire poate fi iritanti-pentnr mucoasa gingivattr determin6ndarsuri sau poate duce la apari$a sensibilit*1ii dentinare n*" i*e, dupl interuperca tratarxentuluicedeazf destul de rapid mai ales dactr se utilizeazi geluri pentru desens.ibilizare.

Astizi au apilruf preparate care permit combinarea tratamentelor profe,sionale de albire adinlilor in eabinet cu cele efectuate acase, de c{he pacient. Tehnica ***tr combjnati folosepte eaagent de albire in cabinet peroxidul de hidrogen 15-35% (cu sau fdrtr acfiunea unei limpi)- Sistemulprofesional astfel folosit este ILUMINE 0FFICE tDENTSpLy) care conline 15% peroxid'de hidrogenactiv ce rezulttr din eombinarea a 30% peroxiri <ielidrogen cu o pudre aromatl. prin amestec, lichidulse transforrn[ intr'un gel vdscos in 30-60 secunde gi este aplicat pentru 30 de minute ?n gutiera fabri-cati anterior gi impreuntr cu aceasta in cavitalea btrcaltr- oopl r""rt" 30 minute gutiera se seoate gidinfi se curili atent de umele de gel. se ia din nou culoarea iinglor tratafi gi se faee o fotografie a st+tusului duptr prima +edinta. De reguli, dinlii deviu mai albi.

In aceeagi gedin$ pacienrBl prime$te gutiera gi trtrsa cu 3 seringi de ILUMINE p€ntru acasi culOe/o

peroxid de hidmgen gi este instruit sd aplice gel*l tiurp de 3 ore pe zi pe parcursul a 5 zile.Tni{amentul de acastr va fr ?ncenutra?4or-e Je la gedirre cin cabinet.

Paei€ntul revine la control dupd o slptlmini gi este examinat dup{ acelagi protocol ca la prima$edinta gi atunei c6nd este necesar, se indicirepotarea aplictrrilor la domiciliu inci'o s*ptim6n5-

Combinarea celor 2 metode dE albire are avantajul ei reduce timprl de tratament gi gdbegteefectul de albire a dinfilor.

llIII

tIII

7.3. ALBIREA DINTILOR DEVITALIPierderea vi'.alitIlii putpare reprezinti una din cauzele care determinl frecvent modificareaculorii dialilor' Substanlole rezultate din degradarea fesuttriloq in particular singele, infiltreaztr

canaticulele dentinare gi dau dinftor o colora;ie brun gn sau uneori o colorafie foarte inchisi, sprenegru. Colortrrile Bpar ca urrflaro a urmitoarelor cfilze: - I

- Formarea unui sulfit de fier ia eanaliculele daetinare din combio*{ia fierului din hemoglo-bini cu sulfura provenit$ din wbstanle b'acteriene. Aceste modifictrri coloristice ne conducla conciuzia ci in tratamentele eododontice, pentru a se obline o modificare de culoareminori este necesar sI se indep6rtsze su foarre mare atenfie toate resfurile organice, sdnge,tesut pulpar necroz*t {Tronstad l99l) (36);

- Ahn cauzd carp poate duce la modificarea cutorii dinlilor devitali este reprezefiatd de mate-rialul de obtnra;ie de canal utilizat. Astfel, putem aminti folosirea nitranrlui de argint sau arnaterialelor de obturalie de canal ce conlin argint care sunt azi de domeniul i$oric.

- Materialul de obturalie de canal hebuie indeptrrtat din camera pulpard in lotalitate pentru ciel poate diminua hansluciditatea dintelui. Pe de ahepq4e, nufireroase materiale. ca de exem-

184

II

-I

,,i

t",l

r.!

I.,i

I-I

t;rIE

,a-t

-=

T::-

-IF

IT

II=

IT

.:

!IIII=t

I

Capilolul 7 - Alte metode de restaurcre a esteticii dentare

plu eugenatul de zinc, au tenriinfa ca sub acliunea luminii ce traverseazl smalful gi dentina,in timp, si-$i schimbe culoarea care va deveni mai inchisl (Cohen gi Bums l ggS) (31).

- Daci dupi un tratament endodontic se va utiliza ca material restauntor amalgarnul, dentina gi, ulterior, tcat6 coroana dentard pot cdplta in timp o tenti gri-bleu. Din punct de vedereestetic, atunci cind cavitatea de acces linguali a dinflor depulpa! e obturate cu amalgam,lucru total contrandicat, ea va colora ?n timp dintele (Tronstad l99l) (36);

- Mai putem intdlni o colorare a dinlilor devitali prin infiltrarea substantelor colorante precumtabac, cafea, vitt roqu, ceai etc. la nivelul interstiliului marginal de la periferia restaurafiei,Tehnicile adezive de restaurare utilizate azi, au redus substanfal acest gen de otloratii.

Agensii de albireDegi modificirile de culoare ale dinlilor devitali rdspund foa(e bine la tehnica de albire, inainte

de tratament trebuie evaluate exact sinrafiile clinice respective-Albirea dintilor devitali este realizati cu substanle oxidante. O prirni incercare de albire a

dinlilor devitali a fost descrisi de Brown in 1965 (citat de Tronstad) (36). El a amestecat perborat'l desodiu Ei aptr oxigenatl gi a aplicat acest amestec in camera pulpartr- Cam tot ahrnci a apdrut folosireasuperoxolului, o api oxiginati stabilizati gi amestecati cu perborat de sodiu. Amestecul a fost introdus?n cavitate gi acoperit de un material de obturalie- Aceasti tehnici de albire se deruleaztr pe o perioadide timp mai lungd, literatura americani a denumit-o 'Valking-bleach". o tehnictr de gravare acidd adentinei miregte penetrarea produsului de altrire-

Procesul de albire poate fi grbbit printr-un aport termic gi, in acest caz, vorbim de "power-bleach"care folosegte supercxo! (apd oxigenati 30%) gi perborat de sodiu, aceste doui produse fiind amestecate.

Peroxidul de hidrogen (api oxigenatit) 3% se descornpuire la cilrlurl gi la lumini gi clibereazioxigen. Existi in conrerf un aparat ce permite cregterea ternperaturii apei oxigenate la temperarura deaproximativ 40"C, de asemenea existi llrnpi ce combini efectul luminii cu cel al cildurii.

Un alt oxidant puternic este perboratul de sodiu stabil sub fonntr de puibere qi care amfftecatcu apb elibereazi pemxid de hidrogen gi oxigen. Perborahrl de sodiu amestecat cir peroxid de hirogen3Ya in fgrmd de pasti e folosit penlr" albirea dintelui gi inchis ermetic in cavitatea de acces pf;n[ ingedin;a urmitoare. Aceasla e q metodd de albire ambdstorie.

Ca urmare a acestei tehnici pot si apari efecte secundare:

- Daci materialul cu cars se va inchide acest melanj oxidant este pulin rezistent, se poate caprin formarea unui gaz care ia nagtere in cavitatea de acces, materialui de obturalie provi-' zarie str se desprindd;

- Cind canalul radicular nu este obh:rar etang, gazul poate str treacd spre parodonfu apical qisi dea nagtere unei sensibilitbli la percu{ie in ax ;i aparilia unei dureri periapicale;

- Ca ulmare a unor tehnici Ce aibire repetate dintele poate sI devini casant qi dupl un oare-care timp sl apari frachxa spontanl a coroanei clinice a dintelui.

7.3.1, ETapnrn DE TRATAMEITiT 65po$T,R BI-EACH"

Trakmenful de ahire a dinlilor devitali presupune o apreciere exacitr a situaliei clinice date, elpresupun6nd urrn6toarele etape :

- Se apreciazi culoarea dintelui inainte de inceperea tratamentului qi se face o fotografie aacestuia;

- Se apreciazi starea periapicali a dintelui precum gi calitatea obturaliei de canal cu ajutorulunei radiografii. Daci obturalia de canal nu este corecth se va proceda la refacerea ei.Se indepdrteazi in totalitate obhrralia veche existenti gi dentina coloratd gi se va indcpdrtamaterialul de obtualie radiculari din regiunea cervicaltr cu aproximativ 2 mm, astfel incf;t ori-ficiul cameral al obturaliei Ce canal si se giseascn -r:j:j decit marginra gingivalA dupd care

i85

Mniana BrinduSa Popa - Estetica in odontoteropia restoarstaare

materialul de obturalie canalard se acoperi cu un ciment policarboxilat sau ciment ionomer desticld- Aceasta asigurtr ca agentul decolorant si nu fie impins de-a lungul pdrlilor taterale aleobtura;iei de canal in timpul trararnentului. Se ya face din nou controlizdiologic;Se spali abundent dintele gi se usuctr iar mucoasa gingivall.gi nrucoasele din vecinltaiese vaselineazd.;

- Se va izola dintele cu diga;

- Se va recurge la curdlarea camereipulpare cu un solvent organic de tipul eterului alcoolu-lui, acetonei, cloroformului dupd care se va face gravarea acidd a cavitifii pulpare cu acidfosforic 30% 'j.mp de 15-20 de secunde maximum. Se va aplica o **pr".a mai mare cuacid fosforic 307o simultan gi pe fala extemA a smalplui tot l5-20 de seiunde dup[ care sespaltr abundent dintere 30 de secunde gi se usucr cavitatea;

- Se aplicl amestecul de superoxol 9i de perborat de sodiu in camera pulpad prin injecrarealui cu ajutorut unei seringi;

- Se aclionea{ 1 cilduri pe buleta de vati cu instnrmentul coresprrnzator, ca gi la tehnicade albire a dintilorvitali timp de l-Zminute, apoi se indepirteazl amestecul de albire gi sereinnoie|te- Se repeti acest pnocedeu de 3 ori folosind o noutr buleti de vati imbibat[ insolulie proaspdti- Ulterior, se va decolora suprafala vestibulari a dintelui prin aplicarea uneicomPrese cu superoxol incdlziti de vdrful instrumentului conectat la aparatul de diatermietimp de 1 minut- Se repetl de 3 ori schimbind compresele ,u ,upoo*ol. O degajare marede cildurtr risci si provoace resorbgia radiculard;

- La sfib$itul prccedeului de albire, se spalr dinteie qi se verifici culoarea. poate si fie nece.-sari o noutr qedinfi de albire;

- Se aplicd un strat de hidroxid de calciu in interiorul cavitelii de acces qi se va acoperi pen-tru 2 zile cu un material de obturalie provizorie;

- Dactr culogel o-btinuti e satisfacaloare, se poate trece la restaurarea definitivl; daci instr secere o noutr albire aprcpiati in timp se va utiliza un material de restaurare provizorie, care

'tr poatn fi indep[rtat ugor, pentru un nou acces ra cavitatea pulpari-

A mai fost uzitatd o aiti tehlici car; prdsuprxo3a aplicarea dupi gravarea acidi in intyriorulcamerei pulpare 9i pe perelii intemi gi externi ai dintelui

" u*i bulete de vati imbibat6 cu peroxid de

hidrogen 3% peste care se aplici o sursd de cildurd generati de o lampf apzat|la o distanii de aceastibuleti in funqie de tempsrantra d,egajati (frg. 7.la A).

7.14 - Tehnica de albirc a dinsilor:A - cu ajutorul unei bulete de vatd fmbibatd cu peroxid de hidtogett

3% Si fncdlzitd cw o sursd de cdldurd sau lwnind;B - Metoda de albire ombalatorie;C - Aplicarea obturasiei dupd slbirea (tid&ui @upd Tronstatt).

IIIIII

III

II

,Ir-lrlrj

IIIIIII

,.-'

186

Fig-

l:t

I'II'

?rl

I'i

I!f

rJI:i

r.=

I=

f=,-

r:.|..

ri

=

3=i

Ti:.

Il

Ia=

ItI

::

I=

I

Capitolul 7 - Alte rnetode de restaurare o esteticii dentare

Aceasti tehnictr nu prezintd o mare precizie, ea depinzdnd de respectarea corecte a tehnicii gide cAldura emanati de sursa de cAldur.tr utilizati.

7.3.7, Erapnr,n DE TRATAIVTENT AI{BULAToRIU ("rvat xnrc-BLEAcH?')

in cazul utilizirii acestei tehnici de albire, primii timpi sunt identici cu cei descrigi la tehnicaantenoartr dar, dupi izolareadintelui, gravarea lui acid6, spilare gi uscare se procedea"{ astfel:

- in cavirate ss va introduce pasta formatd din melanjul perboratului de scdiu cu peroxidul dehidrogen 3% sub formi de pasti extemporanee gi aceasta va fi inseratl in cavitatea de accesgi spre fata vestibulari ldsindu-se un spa[iu de 2-3 mm pentru aplicarea obturaliei provi-zorii. Se va folosi un material de obturafie provizorie tip Cavit sau Cavidur, glassionomeriar pacientul va fi avertizat ci produsul de albire elibereazi gazin cavitatea pulparl gi eposibil ca si piardi obruragia remporarA {{rg. 7 Ja B);

- Produsul tle albire este lSsat pe loc 2 zile pilnlla o siptimind; dacd culoarea dintelui * ruii*-flcitoare se va trece la restaurarea definitivl, dactr nu, operafiunea se va repeta nu mai multde 4 ori deoarece ar putea antr€na o sldbire a rezistenlei struchuii int'-rne a dintelui giaparilia riscului de fracturi spontani-

Dupi tebnica 'balking bleach", dupd ce se obgine nuanta doriti, se va face izolarea dintelui cudiga 9i se va indepirta obhrralia provizorie. Se repeti tehnica de gravaj acid urmatl de o sptrlare mi-nutioasi gi uscare dupd care se va aplica agenrul adeziv gi se va aplica materialul compozit cumicroumpluturi (fig. 7.14 C)-

7.4. MICR.OABRAZIUNEA

Este o tehnicl de tatament cu sacrificiu de substanli durl dentad minirni, care se adreseazi,in g:,nerzl, discromiilor deiltrB minore, cere nu afe+tezzi decit stralul superfrcial de small ce nu dis-pare prin tehnici de albire- Este o metodl mecanici gi clrimicd.

Procedeul a fost descris de Black (citat de Schmidseder 1998) (32) l* inceputul secoluluial XXlea. in 1984, McCloskey(?4) utlliza o tehnic6 de indepirtare a defectelor de suprafald a19smalgrlui cu ajutcrul unui amestec de spumd de mare cu acid clorhidric. Dupi 6 ani firma Primerlanseazi orcdusul Prema (Primer enamel Micro-Abrasion) la care piatra pf'nce e amestecatl cu acidclor\idic l0%- Croll (1936) (13) utilizeazi un gei forr*at din acid clorhidric 6-7o/s awestecat curnicroparticule de carbur[ de siliciu-

Microabraziunea poate fi asociatI cu o lebnici de albire a dinlilor.

Tehnica de tratament presupune:

- Izolarea perfect[ cu diga gi pmteciia pacientului gi a medicului cu ochelari de protec]ie,avdnd in vedere ci acidul clorhidric este un produs caustic foarte agresiv. Din acelagi motiv,' in junrl dintelui supus microabraziunii se aplici bicarbonat de sodiu, acesta permipndevitarea arsurilor gingivale prin neutralizarea aciditdfii preparatului.

- Pe dintele periat profesional, spalat qi *scat se aplici acidul clorhiddc arnestecst cu pulberede piatri ponce l0-l8Yo xare se intinde pe suprafaga vestibulad a dintelui ce prezinttr dis'.cromia in[r-un strat de lmm qi, cu ajutorul unei cupe de cauciuc destinattr acestui scop, cu opiesS de rnini ia vitezd mic5, se efectueazi migcdri circulare. Cupa cie cauciuc este prevtrzutdin interiorul sIu cu o perie circulari, inconjurattr de margini de cauciuc- Migctrrile circularese executl cu presiune pe gelul de pe fala vestibulartr pe care il freaci astfel de sma{.

Daci suprafafa de tratat este mici. se freaci gelul cu ajutorul unui aplicator de lemn cucare sevor face totmiEclri circiilare. Dripd 60 de secunde se face pauz6, iimpln care sespald fala vestibulari a dinielui cu jet de api sub asphaiie.

L*-l

Maiana Brdndusa Papa - Estctica ia odontotorapia rethurabore

Fig' 7' I 5 - Albirea din|ilor pin microebraziune; Aspectul dinsitor inainte g dupd trotament.

ttItII- Se exannineaztr culoarea dintetrui. Dactr aceasta nu e corespunz6toare, operaliunea se poate

rcpeta de maximum l0 ori, ceea ce duce la indeptrrtarea unui strat maimic de 0,1 mm desmalg iarpetele superficiale dispar. DacI duph accst numtrrde gedinfe admise nu se observinici o amelior:re a culorii, tratamentul se opre$te (fig. ?.15).

- Smalgul astfel tratat, duptr sptrlare gi lustruire, va beneficia de o rnetodd localtr de fluorizare.Un exarneo rnicrosccpic ef$hlat pe,.rn dinte supus micrcabnaziucii se poate cbsersa o $iergerca stusfurii de sirprafap a srnal;nlui, cu o imagin" urorfi a prismelor de smalg f{ri elemente precise.Din punct de vedere clinic, dintele apare foarte lucios, neted, sticlos, cu aspcct glazurat gi

foarte fizionomic.

t_

IIIIIItII

188

Ii

:iIJI,rl

I:i

I:i

I'i+

I'I

;:i

l:

T-

r=l:

rt

';f:if

G

I=rtjJ

;

I

Capitolul 7 - AIte melade de restaurare a esteticii dentare

BIBLIOGRAFIE

l' Andreescu C., Cherlea V-, Virlan C., Virginia Vdrlan, Dimitriu B. * Elemente de odontologie,Ed. Topaz, Bucuresti, 1997;

2' Aldecoa E-A., Mayordomo F.G. - Modified Internal Bleaching of Severe TetracycllneDiscolorstion: 6-rlear clinical Evaluation,euintessencelnt.,23,z,lggz, g3-89;

3' Anirna E' Zabalegni 8., Gill J., Gascon F. - Internal Bleaching of Severe TetracyclineDiscolorotion: Four-Year clinical Evaruation, euintessence Int.,2l, lgg0,7g3;

4' Arens D-E'; Rich J-J., Healey H.J. - A Practical Method of Bleaching Tetracycline - Stainedketh, Oral Suqg. 34, 1972, gl2-gl5;

5' Bailey R-W., Christen A.G. - Bleaching of Wtal Teeth Stains Endenic Fluorcsis,Oral Surg. 26,tg68, g7t-875;

6' Baume L-, Phillips R.W., Lund R.M. - Esthetic Considerations in Operative Dentistry, ln:Tbxtbook of Operative Dentistry3'd ed., W.B. Saunders Company, Philadelphia, 1995, 270-Z9A;

7. Baumgartner J.C., Reid D.E-, Picket A.B. - Human Pulpal Reactton to the Modified IrfclnnesBleaching Technique,-r. Endod. 9, !983, 527-530;

8. Bjorvant K., Skang N., Selvig K.A. - Tetracycline-Impregnated and Dentln Duration ofAntimicrobiol copacilt, scandinavian Journal of Dent. Res. 93,3, 1993, tg2-igl;

9- Chung Moon Unr, Ruyer l-E. - Stcining of Resin-Based Veneering Material with Coffee and?Pea, Quintessence InL, ZZ, 5, lggl, 377-396;

l0- Cohen S'C. - Humsn er$ot Response to Bleaching Procedures on htal Teeth,J. Endod- 5,t979, t34-t37;

ll- Croll T'P. - Enamel Microabrazion: The Techniqlre, Quintessence Int., 20,7A,1989, 395400;

12. Croll T-P. - Combining Resin Composite Bonding and Enomel Microabrasian, Quintessencelnt., 27, 10, 1996, 669-67 l ;

13- Croll T.P., Cavanaugh R. - Enantel Color Modtfication by Controlled Hydrochloric Acid -PumiceAbrasion. Tehnique and Exetnples, euintessence Int., 17, 1986, Bl;

14' Cvitko Elizabeth, Swif E.J. Jr., Denehy C,E. - Improved Esthetics with a Combined BleachingTechnique: A Case Reporr, euintessence InL,23, ?, lggl,91-91;

l5- Feinman R-A., Goldstein R.8., Garber D.A. - Bleaching Tbetlt, Qintessence Publ- Co., 1987;

16. Heymann H.O., Sturdevant C.M-, Roberson T.M., Heyrnann H.O. - The Art and Science ofoperative Derctistry,3rd ed., Ed- Mosby, st. Louis,lr{issouri, 1995,627-687;

17. Haywood V.8., Heymann H.O. - Nightpard Vital Bleachrng, Quintessence Int.,20, 1989,697-699;

l8- Haywood Y-F.. - Nightguard Wtal Blesching: Elfects of Enamel Surface Texrure and Dffi*ion,Quiniessence int., 20, 1990, B0l-803;

19. Haywood V.B., Heymann H.O. - Nightgunrd WtaI Bleaching: How Snfe Is ItZ, Quintessence1n1,22,1991, 515;

?A' Haywood VB. - History Sof*tv cnd Effectiteness af Curyent Bleaching Technique andAplications of the Nighrguard Wal Bleaching Technrgre- Quintessence lnt.,23 , 1992, 47l-488;T

Ia"

I

189

Il{aiana BranduSa Popa - Estetica ln odonnterapia restsarstoare

21, Jordan R.E. et al. - Consenative lhtal Bleaching Treatment of Discolored Dentition,Comp.Cont.Educ.Dent., 5, 1984, 803-&06;

22- Lambrou D.8., Tahos B.S., Lambrou K-K. - In Wtro Studies of the Phenomenon of TetracyclineIncorporation into Enamel.l.Dent. Res. 93, 3, 1993, 192-197;

23. Lewinstein L, Hirschfeld 2., Stabholtz A., Rotstein l- - Effect of Hydrogen Peroride andsodium Perborate on the Microhardness of Human Enamel,J- Endod- 20,1994,61;

24- McCloskey R.J. -l TbchniEtefor Removal"of Fluorcsis'Stain,J.'Am. Dent.Assoc. 109, 1984,63;

25- McEvoy S-A. - Chemical Agen* for Remoing Intrinsic Stains from Wtal Teeth. I TechniqueDevelopmenf, Quintessence Int. 20, 1989, 323-328:

26" McEvoy S-A- - Chemical Agents for Remaving Intrinsic Staiw from Wtal Teeth. II CurentTechniques and Their clinical Application, euintessence Int. 20, 19g9,372-3g4;

IIIlrlllrljlr

ll

27.

28.

29.

30.

3t.

32.

Miyasaki C-M. Ching - Elemente clinice de stonatologie, Ed. ALL Medic, Bucurqti, 2001,266-284;

Mitchell D.A., Mitchell Laura - Ghid clittic de stomatalogie,Ffi. ALL,Bueuregti 1999;

Robertson W-D., Melfi R.C. - Pu{pal Response to lhtal Bleaching Procedures,Dent. J-,27,1980,332;

Rosenstiel S.E, CegauffA.G.,lvlcCafferfy R., Johnston W.M. - In \Itro Tooth Color Changewith Repe ated B lea ching, Q.rintessence lnt-, ZZ, l, 1,g9 l, 7 -12;

Rotstein l. - Bleaching Non-Wtal and Wtql Discolored Teeth, ln: ed- Cohen S., Burns C. -Fathways of the Pulp,3d ed., Ed. Mosby, St Louis, Missouri, 19g0, 6?4-690;

schmidseder J. - Dentisterie esthetetique, Ed. Masson, paris, 2000, 35-100;

33. stewart G. - Bleaching Diszolored pulpiess Teerh,l.Am. Dent. Assoc. 7a, 1965,32s;34. Titley K.C., TomeckC.D., Smith D. - The Elfect of Concentrated Hldrogen peroxide Solutions

on the &trface h'Iorphologt of Human Tooth Enamel, J. Endoii. 14, 19g6, 69-74;

35' Titley K-C-, Torneck C.D-, Ruse N.D. - The Efect of Carbamide-Peroxide Gel on the ShearBond strength of a Microfl Resin to Bovine Enamel,J. Dent. Res, 71, 1992,20;

36- Tronstad L- - Endodontie elinique, Medicine - Science Flamarion, Paris, 1993, 214-2lB;37 Van Hagwood, Heymann H.O. - MgJttgnrd l'itcl Bleaching: How Sqfeft lrl euiabssence

lnt-, 22, 7, 1991, 515-523;

38' wasson w-, Schuman N- - Color Wsion and Dentiatry,Quintessence Int., 23, 1992,34g-353;

T:

liljlr

190

'l:

Irl

I'i

l,ti

I'

l:t

t:i

J:

J::

Ii''

IT

=

I:

I:

I

I=

I-_

I

II:

CAPITOLUL 8

METODE DE TRATAMENT MINIMAL-INVA ZNPRIN PROCEDEE SPECIALE

Pintr nu demult tratamenLil de cai-ie simpli cerea o execu{ie rigriroasd, dupi reguli precise,menite str asigure menlinerea vitalitdlii putpei dentare, protejarea parodonliului marginal gi, in acelagitimp sd permitd realizarea unei restaurafii funcfionale, estetice 9i de lungi durati. Acest tip depreparalie presupunea respectarea anumitor reguli gi principii care duceau la indeptrrtarea in totalitatea smallului nesuslinut de dentini sinitoasi, indiferent de localizarea leziunii Ei la indeplrrarea de lesutdentar slnitos, uneori in cantitif destul de insemnate, in scopul realizirii unei preparalii menite sirelin{ materialul de restauralie.

Reducerea, uneori destul de subsian{iali, a fesuturilor dure dsnhre in scopul realizbriipreparatriei reprczinttr un proces ireversibil care nu respecti principiul de baztr al conservirii stnrcfurilordu:e dentare; de aceea, o dati cu progresul pe care l-au luat in ultimii ani biologia gi studiul biomate-rialelor dentare, cercetirile specialigtilor s-au axat gi pe glsirea unor solufii eare si permiti realizareaunor prepamtii minime cu refacerea morfologiei dentare ideale.

Tratamentul leziunilor carioase sau riecaricasc cste azi marca{ de concepiia econcrniei de {esu-turi dentare sinitoase in realizarea preparafiilor amel+dentinare, Preocupirile de a realiza o cavitatemai pulin mutilanti nu sunl noi gi, concrel, aceste preocupiri au dus la dezvoltarea frr[ precedent a bio-materialelor adezive pentru care au fost necesare realizarea de tipuri noi de cavitili, mai pulin invazive.

Pe de alti parte, pdni de curdnd, singuml mi_iloc utilizar de practician in efectuarea preparali-ilor era reprezentat de Fszele denta.re care, la rindul lor, datorittr progresului tehnologic, au devenit maiperfonuante pril mirirea vitezei de acfiune, imbunlt6lirsa mateiialului riin care sunt reaiizate(extradure, diamantate), precum gi prin diversificarea formelor lor etc-, frezajul lesutu.iilor dure dentaredevenind astfel o operafie mai comodi gi de inalti precizie.

lnstrumentarul rotativ este Adaptat pentru tratamentul tuturor tipurilor de lezirrni gi nu prezintinscuri pentru pulpa dentari in condi$ile in care freza dentari e adaptati sitruatriei gi existd o buntr vi-zibilitate asupm cimpului operator. Frezele dentare au insi limitele lor, practicianul trebuis si aibl obun[ manualitate gi indemAnare altfel, ele put6nd'deved periculoase pentru dinfii vecini sau pdiiinrpulpa dentari- Din acest motiv, precum qi din dorinla de a piepara o cayitate cit mai pufin extinsi inlesut dentar sdntrtos, adecvattr sistemelor adezive de restaurare, au eplnrt tendinle dc a se inlocui cla-sicele freze dentare cu alte sisteme de preparare a cavitaliloi Asrfel au apdrut

- sisteme cu aer abraziv in prepararea cavitililor;

- sono-abraziunea;

- terapia cu laser

!93

II

8"tr"

Maiana Brandusa Popa - Estetica in odontoterapia restarrraloorc

SISTEMUL AER-ABRAZIV fN TNATAMENTULPTERDERILOR DE SUBSTANTA DURA DENTARA

Sistemul aer-abraziv este un sistem neconvenfional de realizare a preparaliilor cars a fostintrodus pentru prima oard in stomatologie in anul 1940-.de Black.GV [citat de gayne,...Iaylor gisturdevant (34), Pinto gi colab. {32), Bery {2), Laurell (19) gi care se dorea a fi o alrernativi la instru-mentarul mtativ convenfional exclusiv utilizat pind atunci. Sistemul aer-abraziv,ca mod de acfigne,se foloseqte de bombardarea lesuturilor dure dentare cu un jet de aer bogat in particule cu potentialabraziv' avdnd la bazr teoria ehergiei cinetice. Abraziunea cu aer nu este doar o sablare, la care meca-nismul de acliune este acela de accelerate a particulelor cu ajutorul unei surse de aer, ce are ca rezul-tat creerea unui jet bogat in particule care se dispersezi rapia dupa producerea lor. Sistemul implicrun jet de aer abraziv oblinut prin adi(ie controlati (dirijatlf de particule abrazive, asrfel incat existi odensitate de particule constant[ pe secfiunea de emisie, densiate ce asiguri capacitatea optimi detiiere- se obgine o ablagie de rnare pre c;,zie afesuturilor deniare datoriti uo"ul gr=ci* coctrol mai inaital procesului gi nu unei abraziuni mai accelerate.

Primul aparat cu 1er

abraziv apare in 1950 fiind cunoscut sub denumirea de KCp (sistem kine-tic de preparare a caviti;ilor) al firmei SSW-Company- El s-a dovedit a avea destule inconvenienle cli-nice' care au fbcul s[ nu fie acceptat ca atare in practica stomatologici (Taylor gi colab. 1995) (34).Dinire aceste inconveniente cele mai importante au fost:

- Lipsa simfului tactil al operatorului, ceea ce nu permitea un control strict asupra acfiuniiparticulelci in profunzimca tesuturiior denlare;

- Pulberea abraziv6 la primul tip de aparat se ateza mecanic pe oglinda dentartr gi murdtrreazcna pe "-. :".:-"Ionaji toate zonele invecinate acestuia, pe pacient pi operator, diminu6ndfoarte mult vjzibilitateiasupra cdmpului operatoq

- Exista pericolul inhaldrii pulberii abrazive de c6tre pacient gi operator in egall mlsurl.Dup[ o perioadtr de peste 40 de ani, timp in care $tiinla a evoluat spectaculos, cercet6rile cuprivire la sistemul aer-abraziv revin din nou in actualitare in anul 1992. Aparatul iniliai sufer[ o serie

de imbunitiliri esen;iale qi aceasta mai ales in ultimii 5 ani, lucru atestat de numarul mare de firme pro-ducitoare de astfel de aparate-

Avem astizi aparate precum (Milrer gi castellanos 2000, z00l) (23):* Mach 5,0 Plus, Welch Allyn / Kreativ ce are 3 piese de mdntr, 3 duze dispersoare, Z camere

pentm pulberea de oxid de aluminiu:

- Mach 4'0 Welch Allyn I Kreativ cu 3 piese de mdni, 5 capete de piesi, un rezervor pentrupulbere de 1,8 kg pentnr pulbere de oxid de alurniniu rde 22,5 mm;

- PrepStar (DyTt! Engineering) are 2 piase qi 2 duze diqpersoare in unghi de g0o gi 45" 9idime'nsiuni de 0,284,48 mm; centiragte 3,3 ig, folosegte pulbere de aluminiu de 27 mm gi50 mm; prezinti variantele prepStar gi prepsrar power plus;

- Air Touch (Dentsply I Midwest) cu piesa de minr ergonomici, cu I sau 2 camere de pul-bere, 2 piese de mini, 3 duze dispersoare cu unghi de 45, 90 gi l?0" are mai mulre vari-ante: AirTouch Tower gi Air Touch Desktop;

- Abradent Model DV-l_ (Crisral Mark):- KCP 5 prepjerADT;._ KCP }O-ADT;_ KCP IOO-ADT;

- KCP 1000-ADT carq are ? camsre de pulbere abrazi.d a cirei injeclie e conholati electronic;- Micadent (Medidenta / Hampton Research and Engiendering);

194

IIII

IIIIIIIIIIII

IIIII

l

II-E.=

i=+._=

Gr=

l=

II*

a

:.

I -'i

l=

I-=

l-.

.

a.

a==

a-=

I

capitolul E - ]v{etode de rratament ninimal-invaziv prin procedee speciale

- Microprep Associate (Lares);

- Microprep Director (Lares);

- Microprep Producer (Lares) av6nd atagat oplional un laser cu argon.

Indiferent de producitor, denumire, iiesign, ioaie aparatele moderne sunt astfel concepute inc6tsi asigure controlul qi precizia achrlui operator pe toatd durata preparaiiei- Aceste aparate pot sd seprezinte sub mai multe moduri:

- Ca un aparat asemdndtor unitului den'ar, fixat pe podea sau cu roli care permit rnutarea sadintr-o camer{ in alta, dar care are dezavaltajul cI ocupi un spaliu destul ie mare (fig. g.1);

Fig. 8.1 - -imaginea nnui sistem cu aer abrazivas emd. n d tor uni tul uf d ent ax

in fornrat mai mic, mai ugor (intre 2,3 qi 14 kgi reducdnd rnult din spafiul orizontal de lucru,cu mobilitate limitatd (fig. S.2);

lf ;-ir.*#ji'il,',ffr..-r>i :":j .: ..,",," r:,i:j.j.-i;..; . --,:-6*r#trfi1,,ii{..;l*i, *",.- ,.

Imaginea unui sistem cu aerabraziv, tn fonnat r.-7usn

195

Maiana BrdnduSa Popa - Estztico in odontoterapio restsurertosre

Sursa de presiune de aer a aparatului poate fi:

- compresor integrat aparatului;

- compresor portabil;rezervor de aer comprimat (nitrcgen sau bioxid de carbon);

- sursa de aer a unitului dentar cu aer filtrat gi uscat.

Aparatul cu compresor integrat sau cu rezervords'aer comprimal dezvolti o presiune a aeru-Iui intre 30-160 psi, pe cind cele ce utilizeazi aerul de la unitul dentar au o presiune inrre g0-120 psi.

Aparatele de aer abraziv sunt previzule cu ur panou de control ce permite selectarea gi sta-bilirea modului de operare, reglarea concomitentl a preiiunii aerului gi a fluiului de pulbere in raportcu substratul pe care aclioneazi, ele putdnd fi crescute sau sctrzute dupi necesitlf tng- g.:1.

IIIIII

IlIIII

Contrslul acestora poate fi fiicut cu ajutorul unui computer prevlzut cu un panou digitat. Deasemeni, aparatul estc previzut cu un sisrem de Evacuare al puiberii

"ur" "rt" "o*pu, din doui pi4i:

- O parte extraorali: un firtun din segmente de plastic care poate fi pozifionat in direcliadoriti, Iungimea Ei diametrul sru fiind diferite de ra aparat raapara[

-

- o parte intraorali care e previzutl cu rrn filtnr ce indeplrteazi particulele dar gi mirosurileneplicute (r.ezultate din ablalia lesuturilor) si permite **"*."u irteprrali a pulberii in:.inieca aceasta si p[riseasci cavitaiea bucali. Astfel, se elimitri unut dLr cele mai mari neajun-suri ale primelor aparate cu aer abraziv.

Pe panoul de control al unitului se afl[ fixati piesa de mflni ce are o lungime de cca. 14 crrqeste foarte u$oartr (inre 19-30 g) $ care are duze de diierite mirimi (cu diametrul infe 0,010, 0,02g gi0,090 cm)' Ele sunt in

-nymdr de 2, 3,5 gi pot avea 2-J rrnghiuri diferite (intre 45o - 90o - 120").lnci din i954 Myers lcitai ae rioto gi colab- 200I) (iz) a folosit o duztr dispersoare or unghi

de 80" pentru o acliuns T *-utt la disunii de 2 mm faftr ae alt", dar in practici e dificil ,e * pe#r"in permanenli aceasli distanltr constantf,- Angulaliile duzelor produc tar:'eri de amplitudini diferite inlesuhrrile dure dentare ; practic, cu c6t unghiul etemai **,

"r at6t sacrificiul de lesut dentar dur estemai mic; in mod obiqnuit, duze cr *got4iu de 80" folosind pulbere de aluminiu de 27,5;rm Ia pre-

siune de 80 psi produq concaviti;i in lesut ce reprezintl doar io%din cele produse de duze cu o angu-iaiie de 45"' frin<i recomanriate pentru hatamentul fisurilsr Duzele cu angulafii de 45o sunt, in special,indicate in'tratamentul proceselor carioase mai intinse in suprafa|tr Ei mai pulin adinci cum ar fi leziu-nile erozive cervicale [pinro 9i colab.200l (32), Laureil gi Hess 1995 (4siJ.

intr-un studiu efectuat de Pinto 9i "otul- in 200l irzy,." ";;i" i; ftincgie de suprafata den-tari pe care actioneazd, e nevoie de un anurrrit tip de unghi gi un diametru adecvat al duzei disper-soare (tabel 8.1). '.

_;196

IIIIIII

=,

a

,

j

:

l

'lII

l

tI

ii

I;:

1::.:L

l=E

l:II_

=t=

=

l.i=:

-r-i=

IG

=

f=f

f,-:.:

I-_::.-:.If

I

-:

I

capitolul E - lvletode de rratonent minirtar-invaziv pin procetlee speciare

Attctnea DIrzEr DI9,ERS,ARE In naponr cu supRAFATA DTNTELUI(nup,{ prnro S. & oraens)

Aceste forme qi dimensiuni sunt adecvate diferitelor tipriri de tralamente. Astfel, pentru o pre-cizie mare de tiiere, caplnrl piesei va avea un orificiu mai mic, pe cind pentru sablarea felei interne aunei falete din portelan orificiul duzei va fi mai mare_

Pulberea abrazivi aclioneazlprin bombardare qi prodrrce o suprafali rugoasi pe zonape careeste aplicati' realizind aria gi energia de adcziune. S-a sperat ci aceste suprafele rugoase, rimase inurma acfiunii putberii abry-azive vor putea inlocui gravarea acidd, dar s-a demonsbat ci suprafala rszul-taii nu oieri, ca atare, condilii optime pentm o buni adeziune a materialului de restauralie, ea neputindinlocui gravarea acidi-

Aparatele sunt previzute cu l-2 carnere (tub /cilindru de aluminiu) ce conlin agenhrl abraziv gisunt plasate astfel incit sd poatd fi ugor de reumplut, ori de cite ori acest lucru este necesar. O camsre vaprirni grlbere cu dimensirrni mai mici (27 gtm), iar cealalti cu dimensiuni rrai rnari {50 prn). Camerele seumplu atunci c6nd se golesc la 3/4 din volum pentru a putea oferi siguranla qi fiabilirare in utilizare.

Principalul agerrt abraziv este pulberea de oxid de alumrniu care ofere o serie de avantaje (popaEi colaboratoni 2000)(25):

* Este o pulbere ano4ganic{ stabitl chimic;- Nu este toxice;

- Este relariv ieftin5 qi u$or de oblinut;- Curye uqor avdnd eficienlri mare yi afinitare scizuti pentru urniciitate;- Are o culoare neutri;- Duritatea sa este 9 pe scara Mohs, pufin mai micd decit a diamanhrlui;- Particulele microscopice de oxid de aluminiu utilizate au maryini tAioase gi col;uri ascugite

ce ajuti la tiiere.' Dimensiunile particulelor de oxid de aluminiu utilizate sunt de 27,27,5 qi 50 pm gi sunt con-

siderate pure, ele fiinC sterilizate prin iradiere inigiali cu o radialie gama, pentm a eiimina contareinareabiologici inerenti consecutivi procesului de fabricalle

Particulele de 27,5 pm au 93% alfa-alum:ni Ei ?% impurii5{i sub forma de oxizi de siliciu,cronq zirconiu' fiea titan- Pulberea formatd din aceste particulelste de tip industrial, de culoare gri qis:e pare cI impuntilile sale ii cresc puterea de tiiere, mai ales pe dentina alterati.

Datorite culorii sale gri puherea se face vizibrltr prin contrast cu shucturile traiate gi parriculelepot fi indepirtale u$or de pe dinte gi din preparafie. Aceste considerente fac ca acest tip de particule sifie preferate de rnulfi clinicieni. Ele insd auli inconveniente:

- Particulele mici tind si se acunrulsze in micile defecte ale preparaliei avind afinitate pen-tru dentin[ gi sunr dilicit d: indepirtat;

- Datoritd culorii gri ele pot fi uneori confrudate cu dentina alterattr gipot interfera in este-ticc nLt"..ii-irrve vvrurstlLL

Particulele de 27 pnn sunt fonne foarte pure de aifa-alunrini qi s6 prezintl ca o pulbere albi,foarte fini gi mai greu de observat.

Cdnd sunt activate de jerul de aer sub presiune, particulele mici taie foarte rapid dar ele chelru-ies': astfel majoritatea energiei kinetice ?n impactul primar cu suprafafa dentari gi rimSn cu un potenliairedus de tdiere la impacte secundate, csea ce iace ca rJinlii vecini gI nu fie afectali de acestea.

l9'i

Tetu 8,1

Tip de naghi

0,39 0,49 0,39 0,49

Mariana Brdndtqa Popa - Estetica ln odonnrcrapia rcstanratoare

Pa*iculele mici de 27 -27 ,5 pm sunt aspirate cu ugurinli de sistemul de evacuare al aparatuluigi necesiti o presiune mai mici a aerului in timpul lucrului fall departiculele de 50 pm energia gi efi-cienla de tdiere fiind mult mai mare la particulele mici gi cu cit particulele sunt mai mari, rnuigr"i",

",,atit presiunea aerului hebuie s[ fie mai mare pentru a accelera ttrierea ;i a o face mai eficientl.Aparahra modemi de aer abraziv este prevdzuti cu programe ce permit alegerea presiunii

corespunzitoare tipului de pulbere abnzivi necesari precrm gi substrahrlui pe care ea actioneazi;reglarea presiunii aerului qi a debitului de particule se face fie automat - prin selectarea unui programsau manual - prin pedali-

Furnizarca de particule in jetul de aer se face prin capitul piesei de mini denumiti genericduz[ dispersoiue, cu forrne gi dimensiuni diferite. Piesa de mdni Ei "atru

dispersor se pot sterilLa prinautoclavare gi cildurtr uscati.

Indicafiile utilizirii aerului abraziv sunt;

- tratamentul leziunilor necarioase: atrilie, abraziune, eroziune;- prepararea cavittr$lor rnici pentru materiale adezive;

- r€pararca unor restaura{ii cu rlgini compozite compromise;- repararea unor fagete din porlelan fracturate la nivelul marginii gingivale;- sablarea feiei inr'enre a incnrsiaiiilor de porielan in vederea adeziunii;- prepararea suprafelelor dentare pentru sigilare;

Tratamentul cu sistemur aer-abraziv are gi contraindicalii:

- la prepararea cavitl1ilor pentru restauriri indirecte (iacrustalii);- prepararea cavitslilor pentru amalgam sau restaurdri cirecte din aur;

- indeplrtarea restaurafiilor din amalgam (discutabil);

- tratamentul cariilor profunde, cu multtr dentini alterati.

Metoda de preparare a cavitdlilor cu aer-al-'raziv prezinti o serie de avaltajel

- Permite indepirtarea t*rlogic6 rapidl a smal;ului gi deutinei cariate, precum gi a materi-alelor de restaurafie fizionomice fdri a utiliza ttrierea cu freza $i f{r[ a exercita presigniasupra dintelui;

- Oferd precizie mare preparaliei;

- Permite tratarea precoce a cariilor incipiente gi, in consecinfi, o preparafie economid mi-nimal invazivi;

- Nu iniliaztr sar.r/gi propag{ fizuri in smalg

- Permite un tratarnent in absenfa vibraliilor pi reduce semnificativ poluarea sonici;- Pulberea abrazivi nu e cootaminati pentru ci ea nu e reciciabill;- Utilizeazi compresor flri ulei gi acest lucru asiguri o suprafap dentara prc,parati curatl,

uscatb gi o buntr adeziune;

- Permite refacerea unor restauralii incorecre din compozit;- Asigur4 confort pacienhrlui, metoda fiind nedureroasE;

- Asiguri comoditate gi rapiditate de lucru;- Nu necesiti utilizarea instrumentanrlui rotativ clasic.

Dezavantajele metodei constau ln aceea cf,:

_. Lipse;te simlul tactil asupn preparaliei;

IIItII

tllI;I;

ttIItIIIItI

IllI:€ril;I;

198

ltlberea abrazivd ingreuneazi controlul optic direct gi indirecr asupra cimpului de lucru;Necesittr oshelari de protec{ie, scuturi pentru protejarea ochelariloide vedef,e, ecrane;Metoda se poate aplica doar ta carii cu abordare directtr;Vdrful duzei dispersoare, al cirui diarnetru intern se modifici la impactul cu pulbereaabrazivtr, trebuie inlocuit periodic;

lis1ru.ee oglinzile gi matricile dentare, acsstea din urmd fiind bine sr le evitim;Trebuie pistratl distanla de l-2 mm fap de suprafa]a dpntartr pe care se ac;ioneazi;Are prel de cost ridicar datorite prefului ridicat al aparitr',rii o"""r**.

"lI

capitolul 8 - Metade de tratament minimal-invaiv pin pracedee speciale

Timpii de l':cru pentru o preparare minimall a unei cavitEli de clasa I cu ajutorul abraziu-nii cu aer sunt:

- Alegerea culorii materialului compozit ce va fi folosit pentru resraurare;Marcarea ocluziei, a contactelor ocluzale decarcce, dactr la cavit6;i mici la car-e resiaurareaeste total in afara contactelor ocluzale nu exisd probleme, la cavitilile mai extinse, existenpacestora pe suprafata viitoarei restaurafii poate determina alegerea unui alt tip de malerialrestaurator care si asigure rezisienla necesari restauraliei gi contacte ocluzale stabile;R.ealizarea campului operator, cu o izolare optimtr-digi;Realizarea prepararii dintelui prin abraziune cu aer gi controlul indepirtlrii in totalitate adentinei alterate cu ajutorul unui detector de culoare care se aplicl l0 secunde pe plagadentinari, dupi care se spali. Orice colorafie a dentinei este indepdfiate de preferi4i cuftezela turatie conyenlionalA sau cu excavatoare;Toaleta atentd a preparaliei gi realizarea protecliei pulpare;Spilarea gi uscarea cavitigii;Cravarea acidi a preparafiei;

Aplicarea adezivului conform protocolului srabilit pentru adezivul pe care il folosim;Realizarea restauraliei cu un compozit "flow" cu eficienfl mai mare de umplere dacllezi-unea a fost in afara punctelor de contact ocluzalg sau a unui compozit mai dur, mai rczis-tent, sau a unui compomer in zona de stop ocluzal;

- Conturarea gi finisarea marginilor preparaliei, lustruirea;

- intiep5rtarea drgii;

- Ajustarea ocluziei cu pistrarea contactelor ocluzale existente inaintea preparaliei;

- Sigilarea care este oplionali gi care are drept scop s5 sigileze orice fisur[ aptrnrttr in tlmpuiindividualizdrii ocluzale a restaurafiei Ei sd mireascd rezistenla acesteia;

O varianti mai moCernd a utilizdrii aerului abraziv este abraziunea de contact cu jet de aerabrnziv care utilizeaza 2 principifde bazd in tratamentul proceselor carioase qi anume:

- Contaclul intirp, ptnnanent ;i direct al virfului duzei dispenoare cu relieful ocluzat (gan1

Ei fosete ocluzale) pe care se deplaseaztr intr-o migcare tridimensionald;

- Folosirea tehnicii balansats prin care virful duzei dispersoare vine in contaet prin pivotarecu suprafala dentari plani pe care va acliona gi se deplaseazLlatenlpe aceasta-

Tehnica ce folosegte contactul intim gi direct cu ganfurile gi fosetele de pe suprafala dentarieste cunoscuti srrb numele de "slip*Iide" qi cu ajutorul sdu se unnbregte conhlrul ganprilor gi fo-seleior, deplgind obstacolele nahrrale aie dinfilor (cr:stele marginale) gi u;urind, prin indepdrtareasmalfului, punerea in evidenld a cariilor din ganguri gi fisuri avind un evident rol practic in detecfiaproceselor caricase (frg- 8.4).

Fig. 8.4 - Tehnica "slip.slide'j

io0

Maiana BrdnduSa Popa - Esteticain odontoteropia restqurotoore

Este o tehnictr rapidl, pufin dureroastr 9i realizeazi preparatii optime pentru sigit6ri.Tehnica halansutd este utill pentru tratarea proceselor carioaie evidente, viful duzei fiind

depla-sar antero-posterior gi transversal. Aceasti tehnici balansatd mai este cunoscuta sub denumirea de*rrtck and roll"" darto'irtl imbinXrii a 2 tipuri dc migctrn pe direclii peqpendiculare spalial (fig- g.5).

T

IIIII

Fig. 8-S - Tehnicc balcnsatd.-

Pe misuri ce se aY:rnseazi cu aceasti tehnici in profrrnzime, se poate utiliza o tehnictr combi-nati de contact intim gi tehnicl balansati la aceeaqi preparalie, sporind eficienla metodei gi in spaliilerelativ limitate din interiorul preparafiilor.

0 varianti prin care se poate accelera procesul de preparare al cavitilii este cunoscut6 sub de-numirea de tehnica nb-outtce", in care operatorul plas*uze ,ro deger al mninii opuse celei de lucru caopritor in care virful instrumentului se va bloca la sffirpitul milcirii; datorita acestei limitdri se poateintensifica mult efectul deplasirii jeturui de-a-lungul procesuruicarios (fig. g.6).

Fig- 8.6 - Tehnica ,,butnce,,.

Pentru zoneledificil de abordag vdrfrrl instnmentului poate fi plasat pe procesul carios gi apoirotit cu dggetele doar in zona respectivi. Aceasta este tehnica owiggk, sauoscilanttr (fig. g.T).

IIIIIIljljt:

l,r

I7

T

i200

Fig. 8.7 -Tehnico "'*iggle;'. -

'1,j

ll.f

.i:i

;i

I.:,i)l,,,

t::i

I

;i:

l:*

Lrt

I:-=.

.l

TI

:-.

Iil

:=

tI-

=li:!:

II.

Capbolul 8 - Metode de tratament minimal-invaziv pin procedee speciole

Tehnicile tradilicnale de preparalie a cavitdlitor cu aer abraziv fird contact pot fi uneori uti-lizate in combinafie cu cele in contacg iar tehnica combinattr imbintr avantajele contactului cu vitezatehnicilor flri contact- Operatorul lacalizeazazona fintd gi apoi fixeaziduza vertical deasupra acesteia,deplasarea av6nd loc stricr in planul axial perpendiculai pe suprafala de trata! variant[ numitAa'hopping" - exploratorie centrald. Adiugand tehnica slip-siide ta nivetut depresiunilor ocluzale laaceasttr tehnicl explorarorie se poate obgine o eficienfi maximi in preparare (fig. g.g).

In abraziunea de contact, distan;a minimi inrre orificiul duzei gi dinte permite o reducere sem-nificativtr a presiunii aerului qi a debitului de particule abrazive. Diametml virfului activ al duzei sealege corespunzitor dimensiunilor procesului carios. Datoritd contactului direct se obline rapidJtate gi

lgurinti mai rnare in realizarea procedurii cu eliminarea posibilei direclioniri incorectca jetului de par-ticule abrazive.

Indicafiile abraziunii de cdhtact sunt:

- ide:16 pentru prepararea .ie cavitiJi de clasa a \'-a;- cavitdli clasa a III-a fafn in fala;

- clasa a II-a pe fafa distald;

- cavitili de clasa a ll-a tip hmel, galerie;

- cavitdli de clasa a VI-a;

- indepdrtarea obturaliilor fizionomice qi de amalgam;

- traiamentul marmora{iilor din ganfuri gi fosete;

- tatamentul displaziilor de small localizate-

8"2. SONO-ABRAZIUNEA IT.I ONONTOTER{PIARESl},URATOARE

Sono-abraziunea este o metodi de preparare a dinlilorbazalipenrigciri oscilatorii care se sub-stinrie te.hnicilor uzuale care sunt suslinute de miqcarea de roia$e tradilionall a -r:aitului denta.r.

Primele studii ?n ceea ce priveEte utilizarea sistemelor oscilatorii in prepararea cavittrlilor aparin 1954 cdnd Oman, $pplebaum qi Postle {195?} (citali de Colon gi Lasfargues 1999) {9i au realizatpriineie anse cie oiei, <ie iorrne <iiferite, care erau acfionate de migcarea oscitatorie produsfl de un trans-formator ultrasonic magnetostrictiv qi energia astfel obtinuri era utilizatd pc dinte cu ajutorul uaei sus-pensii abrazive ale cirei particule odat[ activate permitear-uealizarea preparatiei. Metoda s-a dovedit afi nesatisfEcitoare din mai multe puncte de vedere, cesa ce a dus Ia renwrJarea la ea-

ln 1950 apar instrumentele penlru detartraj ac{ionate so;iic sau ultrasonic folosite gi azi in

201

^Frg-. 8-8 - Tehnica ,,hopping" (exploratorie central6)-

parodontoiogie.

Marimra BraxduSa Popa - Esutica in odontotcrapia resgrstasre

in 1986 Lussi 9i colaboratorii (citali de Colon 9i colab-1999) (9) au propus pentru prima dattr unsistem de pile diamantate flexibile, activate printr-o migcare oscilantA (de du+e-vino) cu amplitudineredustr (Cavisaphe KaVo EVA, Profin Directional System Dentatus) penhu preparalii minime proximale.Aceste pile au stat Ia baza dezvoltirii sistemului cu frecvenf,i sonortr Oe micropr"parare propus deUnterbrink gi Hugo (citafi de Colon gi colab 1999) penru firma Kavo gi Vvadeni (Sonicsys micro giApprox), apoi sistemeleultrasonice dezvoltate de EMS gi Komet (Caviy sistem Siplus aproximal).

Tehnicile de preparare cu oscila;ii au mai multe variante:

) Sistemul sonoabraziv ultrasonic, cu o piesi de detartraj pneumatictr Airscaler KaVoSonicflex 2000 N, 2000 NX, 2000 L, 2000 LX). Acest4 cu ajutorul sisremului de cuplareMultiflex Lux se conecteaztr Ia turbina oricirui unit dentar unde dezvolti energie orriluto-rie prin acfiunea aerului comprimat. El are o sursd de fumini i,clentic[ cu cea a instru-mentelor rotative din garna KaVo, iar frecven;a de vibralie ob$nuti este de 6kIIz.

Oscila;iile capetelor active se produc datoritl unui invelig metalic cu rotafie excentricain jurul unei bare mehlice ce este coneclati elastic la punctele sale nodale(de sprijin) gi carepermite propulsarea inveligului metalic datorite aerului comprimat

"" ,.

"li.iotr de Ia

nivelul barei meralice prin nigte orilicii cu traiect oblic.F Sistemul ulrasonic EiviS e,u o piasi <ie mdni irientici cu cea utiiizatn in mod obignuit ln cabi-

nehrl dentarpentru realizara detartrajului; frecventa dwoltatd de acesta esre intre 12-15 kHaF Sisternul EVA cu acliue oscilatorie de joasi frecvenla, utilizat mai ales pentru efecfuarea

bizourilor proximale qi finisarea cavitigilor tip casettr pmximali, precum gi pentru rcalirr*"pragurilorpentu fafete. El a fost introdus deAxelsson ?n colabomre cu firma benans !n 1970fiind destinat peDtru indeplrtarea materialului ?n exces apdrut in zona proximaltr a caviti$lor.

Ast5zi existl o serie de piese de mini contraunghi ce utilizeari *ig*rea oscilatoriereglabili pentru diferite pozilii Ei care sunt utilizate in odontoterapia resiuurato*r p*"*,talizarca unor prepsralii speciale (finisarea pereiilor Iaterali qi a pragului gingival A *Acasete proxirnale, bizotarea:perelilor cavitilii verticale c6nd aceasta "r-r*f a primi oincnrstatie sau o restauiafie din material compozit), sau pentru finisarea gi lustnrirea obtu-ratiilor' Astfel de piese de mintr sunt c{brite de diferite firme: capet" dva, prepconpol,KaVo-Biberach (Germania), Perioplaner gi Periopolisher, Microna-spreitenbach (Ekeria),Profin Directional Siystem, Dentatus etc.

Pilele Cavishape gi Bevelshape, atagale capului hepconbol pot fi folosite pentr.urealizarea rmor preparalii de clasa a ll-a de **re fin"p, ele perrnilind finisarea perefilor la-terali ai cavitdfii verticale prccum ;i a pragului gingival.

Pila Bevelihapt:.are o supraiald diamantata convexl gi o srprafain concavi opgs6, carevine in contact cu dintele vecin qi este folosittr pentru bizotarea peregilor cavitililor proximalecare urmeazi a fi restaurate cu materiale compozite sau restaurale cu microprcteze turnate

F sisterrul sono-abraziv Sonicsys Kavo care este format din:

- Sistemul pro'pulsor care este piesa de mini Sonicflex 2000 N1L, activate de aer ce I pqinIa 3 atmosfere penqu o funclionare optimtr (fig- S.9);

Fig- 8-9 - Piesa sonicfiex 2000N utitizad pmtru prepara{ia sono-abrazivd.

- Pn4ile active, virfuri, ense sau capete diamantaie cu granula$i medii de 40 mm eareprezintd o suprafali activi lucrdtoare diamantate gin parre opusa acesteia, neted6, f?lri

IIItIIIItIIt

242

r li-!

tIti

I:r

I'ir;

I,

l'I'.!

f1I

?

-IEf-

r=r=fr

=

r.

-I-=

Io=

I-

I.:

I.;

I

capitolul E - Metode de trotament minimal-invaziv pnn procedee speciale

pulbere diamantati, permillnd prepararea lacalizat! doar la nivelul leziunii carioase,frrl lezarea felei proximale a dintelui vecin avdnd in acelagi rimp $ rol in ghidarea axi-ali a instrumenhriui. Ele sunt interganjabile prin inqurubare la piesa pneumaticd.

FoRra geometricl a ansei este transferati ia nivelui fetei dentare prin plasarea virfului activ lalocul de eleclie firi migcarea acesteia. Zona marginalA a preparafiei va corespunde pa(ial sau integralnegatirului v6rfului activ.

Vdrfurile active diferi intre ele prin forma pe care o au, dimensiune gi angulafia p[4ii active.lbate aceste capete sr-urt perechi (mezial gi distal). Existtr astfel 8 capete active la sistemul Sonicsysmicro KaVo, set cu 3 perechi de anse (fig. g.l0):

- hemisferd mare Ei rnici (I,5-2,2 mm) perechi penrru mezial gi distal;- hemitolpili sau hemitorpedo (cilindro-conictr) de o singuri mlrime (9,5 mm lungime,

1,3 rnm l[1ime) perechi pentru mezialgi distal;

- Sonicflex angle: 2 capete cilindrice, angulate cu diametrul de 0,8 rnm, pereche.

Fig. 8.IC - Capaele active utilizate fn realizares Sonoabraziunii (sonicsys nicro Kal/o)-

Calitnlile specifi ce ale instnrn:entelor sunt :

- Eficien[i buni de indepdrtare a subsLanlei dure dar mai redustr decit cea a instmmen-taruluirotativ;

- Realizarea unui conhr; rohrnd sau ovalar al cavitelii care corespunde extensiei procesuluicarios in smali;

- Realizarea rrnei preparafii selective a smalplrri demineralizat;

- Reducerea aproape totali a pericolului de lezare a dintelui vecin care poate si aparJ doar incazul blocdrii instrumentului la nivelul crestei margiuale;

Aceste capete utilizate Ia piesele sonice prin compara;ie cu cele ultrasonice dezvolti miqcirioscilatorii.verticale gi transversale cu o amplitudine de 6&-1000 pnr, amplitudinea oscilaliei reducdn-dil-se la aplicarea ei pe dinte, direct proporiional cu presiunea exercitati gi cu mlrimea suprafetei decontact. In timpul lucrului medicul nu hebuie si exercite presiune pe instnrmert, el doar tiebuirrd s{mentini direc{ia corecti a acestuia- Folosirea unei fo4e oprime depreparare produce un suust specificcare reprezintfl un conirol acustic pentru operator. O presiune mai mare de 5 g/cm2 va scddea ampli-tudinea oscila[iei, atrigind dupi sine sclderea eficienlei de tiiere. Cregterea neconholatA apresiunii giscSderea eficientei de lucru sunt marcate de ua senrnal sonor intens in frecvenla de emisie, realizin-du-se o monitorizare acustici a fo4ei cptime apticaie pentm eficien|I maximi.

Degi piesa de mAni este previzuth cu sisteme de iluminare ce faciliteazl evideniierea zonelorposterioare, metoda presupunind lucrul cu ricire cu api (iet/spray de 15-30 mVminut), sunt necesarepauze ;i verifietrn vizuale directe dupi ?ndepartar-ea peliculei <Ie aptr, pentru ci efectul de ricire se pro-duce datoriti formlrii uuui film d" apa care inconjoari ansele pintr la virf irnediat duptr iniliereaoscilaliei. Strudiile au arltat cd la folosirea piesei Sonicflex 2000N, volumui de apf, care ajrmge la vir-fui pt4ii active ciepdqegte valoarea d: 80% din totalul apei circulante. De asemenea, e necesar s[ seindeplrteze detritusurile din cavi tatea p1.eparet6.

Tehnica preparirii sonice pernrite un feedback tartil sinrilar cu foiosirea rmei piese de m6ni !aturalie convenlionali., iar avansarea preparaliei se face mai rapid in small demineralizat ryi tncetinegie?n {es'.rt sdndtos- Ansele folosite pentru finisare, respectiv prelucrarea zonei rrrarginale a caviti}ii se vo;

2*!'

regla la o presiune de aproximativ 2 bari.

IMaiana Brandusa Popa - Esletico tn odontaurapia restaaratosre

Capetele de formtr diferiti precum cea hemisferici au o fali diamantatb convexl ce permiteprepararea rrnei cavitili fEri ugurarea accesului cu sjutorul instrumentamlui rotativ sau cele in formicilindrice angulatg hemitorpile, ce sunt utile in prepararea cavitagilor duptr principii microinvazive qiimbunhtdf rea calitdlii preparaliilor convenlionale. Ele sunt urile pentru:

- Prepararea cu ajutorul ansei hemisferice a cavitililorproximale de clasa a II-a gi a III-a restau-rate prin tehnici adezive, cu conservarea crestei maryinalg cavitate unictr cu acces direct incazul in care existi lremg diasteme, spaliu edentat, distruc{ie coronari mare a dintelui vecinetc. Suprafap ocluzald rimdne neatinsf, accesul hemisferei fiind direct giralizeazlsub creas-ta marginali, a cirei grosime hebuie sI fie de minimum l-2mno cavilate cu conhr oval.

- Prepararea cavitililor proximale cu conssrvarea crestei marginale, cavitate tip n-rnel cuacces ocluzal, serealizeazi utilizdnd capetele cilindrice cu angulafe (fig. 8.ll), cu care sepitrunde dinspre ocluzal spre suprafala proximall sub protei;ia unei rutti"i Ei se inde-pirteazi lesurul dentar afectat de procesul carios pAnI in lesut sinetos. Aceasti rnelodi esteinsi oarbi, nu se poate aprecia decAt apmximativ modul in care a fost indepirtat tct tesutuldentar afectat gi, de aceea, sunt semnalate destul de multe egecuri ale acestui tip depreparalie- Pbt aptrrea fracturi ale crestei marginale, recidivl de carie, defecte de inchideremarginaltr in z.lnl proximall gi chiar deschiderea accidentali a camerei pulpare in timpulpreparirii cavitllii, toate aceslea schimbind conduita terapeutici iniliali ing. f.fZ e)

in unele situalii, cdnd existi carii in oglindi, cu ajutorul acestui cap cilindric angulat sepoate acliona gi Ia nivelul acestora mai ales cind existi spafieri dentare, treme (fig. A.tZ n;.

Fig. 8.II - Capetele active cilindice angulatepentru preptrarea cavitdsii rtp tutiel.

Fig. 8,! 2 - A - Iulodul de realizare a cavitdlii tip tunel;B - Realizarea cavitd.pii.iti ogtlndd -

IIIIIItItIIIIIIIIII

204

i

c31

'l;

l,{

I,l:I

r_Ii

l,I'I-,i

r_t

l=

q

=f=

ttf-+

=ftttrI

Capintal 8 - Metode de tratamen! minimal-invuiv pin procedee speciale

- Prepararea cavitililor proximale cu conservarea g.-estei marginale, cavitate proximali cuacces lateral, vestibulo-oral sau oro-vestibular, unde ac{iunea cu instrumertarul rotativ ar fifoarte greoaie, dar unde capetele diamantate ale sistemului sono-abraziv patrund cu destulde multi ugurinti (fig.8.l3).

.-.1*;.,.---'.-,-/ I

--.- -- "'-" ,'.:t ::,..

------

-

-' ..

-. :; -i. ; :.:::: ,j:j. -

Fig- 8,13 - Uti[izarcapraximale

ansei hemisfeice pentru realizarca cavitdflorc1! conservsrea crestei maryinale-

- Prepararea cavit5;ilor proxinrale cu conservarea parfiali a crestei marginale cavitate pmxi-mal6 cu acces ocluzal redus, in form6 de picdnrrtr. Deschiderea cavitl;ii in aceste cazuri se

face dinspre ocluzal cu ajutorul hemisferei plasate la nivelul crestei marginale pi, dupipdtrunderea in procesul carios, se trece la indepirtarea tesufJrilor alteraie. Canddeschiderea ocluzali este ceva mai extinsB, se ldrgeqte cavitatea de acces de la niveiulcrestei marginale plstrdndu-se pa4ial creasta marginalE gi preparindu-se o cavitate tip slotls care zonele de creasti marginaltr ptrstrate vor fi sus[inute de obruralia de compozit, Pentrurealizarea acestei preparafii se utilizeazi capetele in formi de hemitorpile (fig. 8,la).

Fig 8.14 - A-Cavitate "itt picdturd"; '

B - Cwitate tip"slot".

Tratamentul leziunilor proxitnale cu restaur[ri extinse gl ocluzal (cavirili la care se

inlocuieqte o obtrralie defechroasi de amalgam);

Tralarnentul leziunilor proximale minore ce nu pot fi remineralizate, fll extensie in smallsau in smalf gi dentin5, la distantl de camera pulpari;Ca sistem complementar de finisare dupl acliunea instrumentarului de mind sau rotativ, laprocesele'canoase ocliizale sif*ate in pr-rp-rr ;i g'-opiie {ar-isa hemitory"do);

Cu ajutorui ansei hemitaryiltr (bemitorpedc) se rcalizeart bizotarea cavitliilorproximale de

clasa a II-a, a III-a gi a IV-a precurn gi a ceior restaurate su aur. Ea poate fi folositi gi pen-

tru preparafii pentnr coroane gi falete.

Prepararea cavittrlilor de colet, cu protejarea ma:ginilor gingivale;

Prepararea unor cavitdli dc clasa a III-a; .;2*5

A

Maians Brandusa Popa - Estetica in odantoterapia restauraloste

Sistemul Sonicsys appror KaVo este utilizat in realizarea unor cavitili de clasa a II-a stan-dardizate care vor fi restaurate cu inserRrri ceramice prefabricate sau cu compomeri. Acest sistem aredrept principiu transformarea cavitililor de clasa a II-a in cavitl1i asemenea celor de clasa a I cu aju-torul inserturilor Sonicsys inlay realizate din ceramictr feldspatici gi obturate apoi cu r\inl compoziti(Bratu qi Fabricky l99s) (3). Se vor elimina astfel etapele succesive de aplicare ale straturilor rle mate-rial compozit in zona aproximaltr gi se va asigura refacerea puncfului de contacl cu dintele vecin.Sistemul Sonicsys dispune de capete speciale in numtrr de 6:

- 3 perechi pentru muial,- 3 pentru distal

care diferi prin 15$mea p5r{ii active care poate fi de 2,5, 3,5 gi 4,5 mm, primele 2 tipuri fiind indicatela tratamenrul premolarilor, iar cele intre 3 gi 4 mrn la motari (fig. g.15).

Au fornrtr de kapez cu baza mare nediamanrad, orientati spre dintele vecin gi baza mic1diaman-tati de forma dreptungbiulari orientattr spre interiorul cavirlfi- Unghiurile de kecere inrre cele doui felesmt mnrnjite- Spre ocluzal au un bizou circular in unghi de 45" care permire realizarea unor margini aiepreparaliei bizotatg mdrind astfel suprafap de adeziune gi pennildnd imbunfieFrea inchiderii *urgin^lr-

Fig- t-15 _ Ansele informd de trapez.

in come4 existl inserturi de ceramici dentarl ramforsatl cu cristale de leucit (Empress) ce auo duritate asem[n[toare smalfului, prezentate intr-o singurl culoare universalr, transluciditatea cera-micii permilind imbrmltllirca aspectului estetic al acesh-ria in momentul cimentirii sale. Forma sacorespunde formei cavitdlii gi este identictr cu cea a capului activ utilizat in preparare* Ele au muchiilemarginale rotunjite, zuprafelele exterioare aplatizate in zona inchiderii marginale gi o ti6me m"rio;;;:tali ceva mai m:ie decit cea a ;apuiui aciir' in ;ona corespunzitoare punciului de contact (fig. 3.16).

Fig- 8- I 6 - Ansele trapezoidare si insertwile ceramice coresputtzdtoare.

.;

IIli

ll

III

IIIIIIIIIIIII

206

'll

Itta

I=j

I

-

:,

--t'

Capitolul 8 - Metode de tratament minimal-invqiv pin procedee speciale

Prin cimentarea cu material cornpozit, zona de trecere dinbe insert gi pere;ii preparagiei va fiumpluti. in momenful cimentdrii, pe dinte va {i aplicati o matrice. Cavitilile preparate cu ajutorul aces-tor €apete active pot fi la fel de bine obturate cu rnateriale compozite de preferinl[ hibride. Nu suntindicate aceste preparalii la dinlii cu cavitili mad, extinse vestibulo-ling*i.u,, spre zona radiculari.

Existi qi variante de anse diamantate pentru prepararea de cavitdf proximale in vedereaaplictrrii de restauriri tip incrustalii din aur. Forma lor se aseamdni cu prisme triunghiutare gi nu trape-zoidale ca cele de la prepararea de cavitili penfru restauriri cu inserturi ceramice; partea plan6 o"Jiu-mantati are acelaSi rol de prcteclie si ghidaj iar partea activi care are formtr tritrnghiularE (tmrnglri isos-cei pe secliune) permite realizarea bizotdrii cervicale de 30o gi laterate de 45o 1fig. 8-17)-

Fig. 8. I 7 - Ansele pentru prepardi in vetlerea realizaiiunor restaura[ii tip incrustalii din fltr

L: ambele fpuri de capete active, granulafia particulelorde diamant este de 25 pm iar indicatiamajori este de a finisa cavitatea dupi o prealabiltr preparire cu varianta clasici de sonopile.

Tebnica de preparare a cavlfalilor cu ajutorul acestui tip de capete active prin sono-abraziune nece-siti men{inerea ac.estora in contact pernanent cu suprafata dintelui vecin, iar muchia vestibulo-linguati alor sI fie in afara corFumlui dentar gi si ait'-i o inclinare axiali ccrectl Spre deosebire de preparaiea con-venfionali cu instnrmentar mtativ, acest sistem Sonicsys Approx ar€ o eficienltr redusl de indeplrtare a sub-staniei dure dentare gi, de aceea, ea poate fi socotiti drept mijloc adjuvant pentru finisarea cavitllii tip.

Dupa ce se realizeazi indepirtarea dentinei alterate se trece la realizarea preparaliei sono-abrazive iolosind ansa cea mai micd Approx. Daci este necesari o protec{ie a plngii dentinare acsastase face inainte de dilizarea preparaliei cu ansele Approx. Ansele se vor menline in coutact permanentcu suprafata dintelui vecin Dac[ existi zone marginale demineralizate e]e vor fi indepirtate cu ansa,hemisferici gi vor fi iestaurate cu compozit

Preparaiia odattr terminatfr, se va trece ia condilionarea amelo<ientinari inainte de inserareainserhrlui ceramic care se va aplica dupi introducerea materialului compozit in interiorul cavitfiii. Seprefertr compozit hibrid fotopolimerizabil Daci se folosegte pentru inserarea insertului ceramic uncompozit cu viscozitate mare, cavitatea se va umple pini la jumitate, compozihrl va fl presat cu unf,rloar cu capul plat ?rr strat de I mm la nivelul pragului gingival gi a peregilor laterali, iar imertul va fiintrodus in cavitate unde va fi supus unei presiuni cu ajutorul matricci spre dinrele vecin pentru a seob$ne refacerea punctului de coniact. Se poate folosi gi eompozit fluid.

AvantaJele utilizirii sono.abraziunii in realizarea preparaliilor sunt:

- Esie o idFrnic.i microinvazivi, pienierea <ie subsianii <iuri rieniari fiind rninimd ianivelul leziunii;

- imbunitifeqte posibilitatea de creere a unui punct {de contaci fern;

- Permite indepirtarea rapidi a lesuturilor dure dentare;

- Marginiie obiinut: dupa prepararea sonici sunt bine conturate, precise gi rmghiurile ideale,

Fig. 8.17 -.:

IE

GI

==G

I=g

f=

I-t:

I

marginiie bizotate;

247

Tenet 8.2

Inslrumenlar rotativ Sono-sbrflziane

Precizie excelentii; necesiEt manual itarebuni gi o bunf, vizibilitate

satisfdcfitoare

tehnici toteranti

Eliminureo

lesuturilor panlogicegi restauraliile

excelenttr

recomandatil in general

satisficitoarepetrku leziuni micinu pentru eliminarea dentinei+i a restauratiilor

,4cces la leziunec6teodati dificil

topografia leziunii

ugor, in func;ie de situafie gimtrrimea leziunii

Economia de gesut4ri riqgcrescut de distrugere de

lesuturi Sinifsqs* Ia din;ii tratagi

excelentip{strarea fesuturilorstrnbtoase

Ltziuni iarogene Iadinsitraugi

risc de incllzirenecesitl freze corespunzItoare giricire cu apd

ns":l:torrtrcirea cu spray necesard inmod deosebit penfruultrasunete

Leziani iatrogene Iadinfi vecini

risc major de lezare in preparareacaviti;ilor proximale

previne leziunile inprepararea caviti$inroxunale

Finisares marginilorcayitdrii (bizotare}

delicatii in zona proximali 9icervicalE

ugoaril penlru toatesuprafetele

Rrpiditate excetentii

1* se elimin5 frezele uzatee mai rapidi decit celelaltemetde

Longevintemedie

foarte limiata pentru cdtevainstrumente

importantimare, de lungi duratii, luni,ani, la instrumente

Prel de eost nu necesiti investi$ suplimentarenecesitit achizigionarea piese ide mdn[ specifice

Crtmp de acliane, toate tipurile de cavitiifi amelo.dentinare

limiat laprepararcacavitillilor pmrimale gifinisare de caviEti

Maiana BrdnduSa Popo - Estetica in odantatereph restautatoarc

Eviti lezarea din;ilor vecini gi leziunile iatrogene ale pulpei dentare prin racire cu spray-ulde apI;capetele active au o longevitate in timp maimare, luni, ani, ele fiind, totugi, mai scumpedec$t frezele diamantate;

Absenfa aproape totali a detritusului denlinar, cu exceptia orificiilor de intrare incanaliculele dentinare ceea ce ugureazi condilionarea pllgii dentinare, crearea stratului hi-brid pentru adeziune;

obturarea cavitSlii dupi terminarea preparirii este faciltr (tabelui g.2).

CanecrtrusrtctrE 1hMPARATE ALE METnDELnR coNwWoNALE (rREzA.t) g oscILAToNr(soNo-ABMawEA) lN ooo|rortn tprA RESMaRATbARE (nuu Coron tr LASFARGUE| Iggg)

IIIIIIIIIIIIII

208

IIIl.

II

ll,t'I

t:,f

Iiri

l.,i

I,.tti

l_:!

7

capitolul E - fu[etode de rratanettt minftnal-invaziv pin pmcedee spec[ale

Tehnica sono-abrazivi. este contraindicatl:

- in cariile profunde sau de adincime medie;

- in cazurile in care se urilizeazi ca material de restauralie amalgamul, incrustalii metalicesau din cornpozit prin metoda indirectd;

- Este dificil de folosit cind existl cavit6li pe arnbele fegc proximale ale molarilor sau pre-molarilor.

Astizi, aceastd rnetodi este incd utilizati destul de lirnitat datorittr costului siu desful de deza-vantajos gi incd nu este bine stabilit raportul intre beneliciul gi riscul rnetodei.

8.3, IJTILTZAREA LASERULUI IN ONONTOTERAPIARESTAURATOARE

Laserul este un sistem generator de unde electromagnetice luminoase coerente, monocroma-tice, colimate2 ce au o densitate energetictr ridicatd gi o lungime de undl caracteristicA ce variazi spec,tral de la infrarogu la vizibil sau uhrascurte.

in funcfe de modalitatea de funcfionare gi caracteristicile de emisie, laserele sunt de 3 tipuri:

- laser cu undi continui;

- Iaser cu impuls (pulsat);

- lasersuperpulsat.

Efectele laserelor depind, pe de o parte de proprieti;ile materialului prelucrat cum $unt cele optice :

- ab.sorblie spectrald;

- reflecfie;

- transmisie; ,'

- dispersie;-- densitatea materialului;

- skuctura materialului;

- conlinuhrl in api.

cit gi de tipul de radialie utilizar:

- lungime de undi;puter de emisie;

- tipul de impuls;

- tipul de interacJiune;

- zona de laser aciivi;doza de tratament a-plicatl.

Energia eliberati de fasciculul laser prin interac{iunea cu sistemele biologice are efecte multi-ple qi complexe ctasificate astfel:

hipertermia;

- coagularea;

- vaponzarea;

- carbonizarea.

F efecte ionizante; fotoablalia;

F efecte fotomecanice-

2A9

'z1:

l-=

I

II

=-I'=

I.:I-I=

t=

I

Ia

I=

Llaiana Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia rcstaaratoate

In aplica$ile stomatologice sunt utilizate azi aparate care dup6 materialul laser activ se impart in:F laser cu gaz:

- cu atomi neutri He-Ne (undi continul);cu ioni ArF, KrF, XeF, XeCI (tip F1-61msr pulsa{i);

- molecular CO2 (und[ continud, pulsat-superpulsat).

ts laser cu corp solid:

- Nd YAG (undd conrinui/ pulsat);

- EryAC (pulsat).

ln odontoterapia restauratoare se utilizeazi lasere ce firncfione azh curadialii emise in infrarogu(CO'" Nd YAG) 9i ultraviolet (cu ioni), alegerea lor fEcdndu-se in fungie de sirualia clinicl gi de sco-pul terapeutic propus.

Elementele determinante in seleclia lassrelor sunt:

- Mecanismul de actiune pe;esuturile dentare;

- Efectele secundare rezultate din interacfia laser-dinte, majoritatea prezentand un potenlialnociv asupra blementelor constituiente ale pulpei denlare-

Mecanismele de acfiune sunt in principal fototermic (ablalie), termic Ai acustic,duc6nd, infinirl, la indepirtarea fesutului pe care se acfioneaztr-

Ablalia prin fotodescornpunere se ob;ine in cazul laserelor care funcfioneaztr cu o energie sufi-cient de mare pentru a disocia molecu[ele rnateriei, procesul fiind cu atit mai eficace cu cdt energiafotonilor liberi este mai mare (lungimea de undd a radialiei folosite este mai micn)- Datoriti unei duratereduse a impulsului fascicului laser qi acestei densitl;i mari a fluxului energetic, se realizeazd practicun proces netermic, deoarece nu se realizeazl o transmiterc exagerati a energiei termice la strucrurileinvecinate zonei de aplicare a radiariei {Frentzen lgg2) (lZ).

Acest tip de rnecanism de acliune este caracteristic laserelor ultraviolete tip Excimer, cu lun-girni mici de undi de la 193 nm - grF la KrF - 24g nm, Xecl - 30gnm qi xeF - tit nm.

Mecanismul rermic Ai cel lcustic sunt "ro"r#,i"" l"s"relo, infrarogii (tip COz 9i yAG) lacare lungimea de undi mai ridicatd este asociati unui flux energetic diminuai comparativ cu lasereler,il-aviolete; laserii cu undd continui se bazeaztr pe efecful tenrric, iar cei pulsali inprincipal pe inte-rac{ia acustici gi sectrndar terrnicd (Melcer l9g2) {Zl)-

odati cu crs$terea lungimii de und6, eneryia lbtonilor absorbili de mareria iradiati nu poatedetermina o disociere directi a legdrurilor moleculare; se produce o vibratie a re{elei cristaline Ei"oo-'secutiv aparilia de cEldur[ ce este rapid transportatl (in nanosecunde) la moleculele vecine zonei deaplicare a lasen:lui- r),eznlth c creqtere locald a ternperetuii 5i ir.igial o nrpere a legitunlor molecrilaremai slabe; prin dilatarea apei ciin fesuturi se produce o cre$tere a volumului gi consecutiv, aparifia vapo-rilor cu mirirea presiunii pe lesururile duredentare observindu-se fisuri ce duc in final, prin ldrgire, lafracturarea fragmentelor de materie cs sunt elirninate de pe suprafala de lucnr-

Aceasttr ablalie superficiald este rezultahrl unei eroziuni rnecanico-termice gi se datoreazAsumatiei microcraterelor rezultate prin acgiuni succesive ale radialiei laser.

Alend mecanisme de acfiune diferite, laserele au efects diferite atat asupra fesuhrilor dqre

fentalca] 9i asupra pulpei gi, de aceea, este necesari cunoagterea rezuhatelor interacgiei undi-materie.trn small qi dentini, acelagi laser produce o zoni necrotic[ la nivelul perEilor laterali gi pulpar al cavi-t61ii, iar in zona invecinati apar modifiein structurate variabile ca dimensiun*, depena"nte de dr:rarade acfiune a spohrlui activ (fig. 8-lB).

Observarea la microscop electronic cu baleiaj a secliunilor pe caviti;ile preparate in small cuIasere Excima tip XeCl {308 nrrr), a sugerat exisienia unui pmces tie topire e crisrai"io, rie iridroxia-patici ale smaftului din straturile exteme, subliniind faptul ci ablagia prin fotodescornpunere este, inacsst caz, insofit4 de efecte termice notabile.

IIIIIli

III

210

,lcapitolal 8 - bfetode de rratatnent minimal-invaziv pin prucedee speciale

G Laeer

wFig. 8-IE - Aspectul smalplui si al dentinei dupd prepararea cu laser xeF{35tnm)

(dupd Frentzen)-

Prin compara{ie, studierea cavitilitor preparate cu laser Excimer tip ArF (193 nrn) a aritat ctrsupmfala smal;ului preFarat se aseamdnl morfologic su cea a unui small gravat acid, iar contumlsuprafelelor prezinti nrargini bine delimitatg indicind nealterarea coufiguraliei prismelor de srnallduptr ablafia cu laser.

Laserele tip infraroqu produc o gami rnai laryi de mcdificlri pe lesuturile denare pe carcacfioneazi. Astfel, laseml COt in regim continuu produce o carbonizare marcanti a conturului, cu rnar-gini anfractuoase, nedelirniiate gi o zoni largl cle dentinl necrozati, cu alt,-riri variabile ce scad pro-porlional cu cistanli (fig. S.191.

Fig 8.19 -Aspeaul pxturilor derytare dupd prepararea at laser COZ.

Laserele pulsate cu COr produc, pe lAngi volatilizarea tesuturilor cariate, gi o modificare arnicrostruchrii pere;ilqr cavitd;ii dentinare numitd ceramizare sau vitrifrere, datorati, in principal, pro-cesului de topire qi recristalizare locali, ceea ce duce la o cre;tere a durititii qi rezistenlei la demine-ralizare, cu obliterarea canaliculelor dentinare ;i sterilizarea termici a dentinei expusc la radia]ia laser.Totugi, laserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea,au fost introduse lasere superpulsate cu care se pot realiza, urilizand zone laser active ce variazi dirne:r-sionai intre 300-600 pm, atit accesul cit gi prepararea cavitlfi resoective (Meyer lgg4) (ZZ1-

,,jr , r,,.,t.

,' -- ,

I3

I-

I:,i

JG

-Ei.:

fI-

=

G

==

I-=

G-

T.-

I.-=

T

I

T

Iz ""-- -''-

2ir

Maianrt Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia restaarstoarc

l,aserele tip YAG determini, in cazul preparf,rii de cavitili, afectarea smal;utui invecinat pezone mari prin carbonizlri nedelimitate, aparilia de fracnrri la nivelul joncfiunii amelo-dentinare fiindasociati cu largi zone necrulice in dentina localizati in vecintrtatea peretelui pulpar (fig. 8.20)-

Fig. 8-20 - Aspecal psutuilor dury dedtare dupd tratamentcu laser YAG (dupd Thiensiri).

- Laserii supelpulsali tip YAG, ce au durafa de impuls mai mictr, reduc considerabil efectele ter-mice secundare' obginandu-se cavit[fi cu pereli netezi gi sticloEi, conturul avand rugozitdii cu dimensi-uni de cca l0 po,r canaliculele dentinare fiind deschise gi creandu-se premize favorabile unor obtura;iiadezive imediate, nemaiexistind Slratul de detritus dentinar rernanent (smear-layer)-

Efectele pulpare depind, dup6 cum am preciza! de:

- tipul de laser;

- cantitatea gi calitatea straturilor protectoare:

- modalitatea de lucnr.

DacI laserele Excimer nu necesittr,'in mod special, o merodologie de protecfiepulpari datoritacalit{ilor lor intrinseci, laserele infrarogii icor, vad) necesiti obligatoriu o rrcire permanenti cu aptrpentru a evita inc5'lzirea intrapulpari.'Laserele superpulsate infiarogii yAG utilizaie pe o perioadtr detratament de sub I minut, nu produc o deprgire a pragului de 5,5"C stabilit de Zach gicoh"o ca limitdde suportabilitate p€ntru pulpa deniari, i" tl-p ce laserut COr utilizat l0 secunde continuu, cu rdcireconstanti, a delerminat o cre$tere de doar 4"C_

Diferen{e de temperahrrr apar gi in func[ie de orientarea razei laser; paraleld sau perpendicu-lard pe prismele de small 9i canaliculele dentinare; la orientarea paraleltr se pmduce o ablafie mairapidd, cu efecte terniice secundarc mai reduse, datoriti volatiliziriiiniiiale u

"o*poo"otei organice.

in cazul unei incide'nle perpendiculare predomini efectul de bpire qi apare o crettere a tem-peraturii in straturile subiacente, metoda fiind, in qpecial, indicati penfB cemmizarea canaliculelsrdentinare qi sigilarea pnfurilor gi a foseteror (acfiune directa pe prismele de smarl)-

Indirect' laserele Pot avea gi efecte de reaclie pulpari, c'um este cazul radiafei Co1 ce deter-mini iniiiai o airofie a ceiuieior oriontoblaste, ulterior inlocuirea odontoblastelor lezate cu elementecelulare cu originea in stratul celular subodontoblasdc, fomrind un nou strat cu funclionalirate normaltrcare produce dentini secundard de reaclie, dintele riminind vital.

Eficacitatea laserelor este diferitl in psuturile dure dentare normale fald de cele alterate, deaceea, utilizarea lor in scopul indepArtlrii selective a lesuturilor deniare cariaie esie condilionail de rara

2t2 '

ItIIIt

IItttIII

'lII

capitolul 8 - Metode de tratament minimar-invaziv prin procedee speciare

de indepirtare a smal;ului gi dentinei.Laserele Excimer au o rati de indepSrtare (cantitate de lesut elimi-natd per impuls) a fesuturilor dentare sindtoase sau alterate, utitizand aceeagi putere gi dimensiune azonei active a laserului de (Frenrzen qi col. 1992):

- 0,15 mm in small slnitos;0,20 mm in dentini strnitoasi;

- 0,2-0,5 mm pe small deminerclizat;

- l-1,4 mm pe dentini alterati_

Astfel, fesuhrrile alterate sunt mai rapid gi mai corect eliminate comparativ cu |esufprile sin[-toase, realizdnd o protejare a lesufurilor invecinate prin analizaemisiei de plasm6.

Practic, la ablalia lesuturilor dure dentare se produce o fluor*scenfi (sau emisie plasmatictr)indusi de radialia laser gi dependenld, ca parametri i fiiici,tle compozilia lesuruiui dentar Aceasr6 radi-a{ie luminoastr poate fi captati de o piesi de mintr, transmisd prin fibri optici la un analizor optic mul-ticanal qi apoi, printr-un senzor digital, ajunge intr-o unitate de procesare a datelor (computer)- Spectrulluminos mdsurat poate fi prezentat grafic sau procesat cu un program special pcrmiland controldreaprecisi a procesului de abla{ie gi implicit a preparirii cavitilii, actionindtoar p" roo"t" semnatate decomputer ca fiind inc[ d€pozitare de denrini alterarb ffhiensiri lgg2] (12).

Laserele infraroqii prezintdo eficienf[ de indepirtare a [esuturilor siultoase inferioard instru-mentarului rotativ de turalie inaltd (0,1 mm3/sec. fali de 0,5-l mm3/sec.), timpul de preparare al uneicavitili fiind in medie dublu (7,3 minute falA de 3 minute). Pe lesuturile alteraie, rata de ablalie crersteodattr cu gradul de distrucfie a iesutului gi cu dimensirnea defectului.

Compardnd laseii cu ultravioiete fal} de cei cu infraroqii, Frenuen a arltat ci, la acelaqi nivelde putere qi aceleagi constante de tesut investigat gi parametri de funclionare ai laserelor, Excirnerii aueficacitaiea, mlsuratl ca ratd de abialie, cea mai redus[ dar cu efecte termice minime gi in condi;iileob;inerii unor caviti;i minim invazive corect realizate.

FatA de lasere tip C02 sau YAC, laserul ArF este preferat pentru rcalizareade cavitl1i iu 1e51r-turi dure sin[toase deoarece rezulatul respecta regulile geometrice acceptate de odontoterapia con-servatoare (fig, 8.21).

\

I

i

II

:j

t:i.:

.-]:

l3+

--II_-=

!=a-

I===

l_

:=

I=-

G=t

G=:

G

a_

I=

f-=

I

I

I:.

t:Ji, . :::::.:!_-r'

..- !

l-.:.' Ii

.'.r)i 1r'- -i .'::'

Lamr

ABFig. 8.2 I - Aspectul Sesunrilor dure dentare dupd preparare

u la,se.r ArF ftfuni Koon'l

Forma caviGlii depinde de forma zonei active a laserului gi poate fi direclionati mecanic infunc1ie de necesitdlile situaliei clinice.

2r3

Maiana Brdndusa Popa - Estaico tn odontoterupia restauratosre

In tratamentul proceselor carioase incipiente, la nivelul ganfirilor gi foselelor, laserul Excimerperrniii indeptrrtarea stricti a plicii bacteriene gi realizarea unei discrete.evazdn dimensionale a $anfu-[ui, irr verficrea asigurtrrii unor condifii optime pentru o sigilare adezivi (ftg.8-?2)-

Fig. 8.22 - Aspectal unui praces caios tncipient in qanlul oclumlA - inainte de tratament,B - dupd tratament ca laser Extimer (dapd Koort)-

?n ceea ce privegte condilionarea fesuturilor dure dentare in vederea imbutrtllirii aderenfei gi?nchiderii marginale a obturaliilor adezive, ceretirile au indicat rezultate favorabile in cazul utiliz6riituturor tipurilor de lasere menlionfie.

Similaritatea suprafefelor de small tratate cu laser cu cele ale smalplui gravat acid a fostobservati atit la laserele cu ultraviolete cit ;i infraroEii, rata de retentie a riginilor compozite a dinfilortratali cu laser cu COt dovedindu-se a fi cu aproape lok mai mare fa1tr de cea a din$lor gravafi con-ven;ional (Walsh 1994) (35).

. in cesa ce priveqte dentin4 studiile efectnate au aritat c[ expunerea dentinei la acfiunea unuilaser COt pulsaf ExcimerArF gi NdYAG faciliteazh indepirtarea in rotalitate a pticii bacterieng eli-;:rini a,la-i1ia smear-laye:-';rlui ;:. se oliline o cor:dilioaare idcnticr) celei -:.mvengiorraie-

Demn de evidenliat este laserul ErYAG care poate fi utilizat la prepararea ulterioare a suprafelelorpentru o mai bund inchidere marginalI a materialelor de obturafie tip rSginn. Totodati, dupl iradierea cuErYAG se produce o scidere a solubilitilii ionilor de Ca, conducind la cregterea rezistenlei lesuturilordure dentare fa$ de atacul acid rezultat in urma acliunii bacteriilor cariogene(Cotre lg97) (6).

Variarte miniahrizate de lasere pot fi astfui folosite cu succes in practica stomatologica, tm exem-plu fiind YSGG care inrbinl caracteristicile clasice ale laserelor cu medda de preparare hl&okinetig ineare ss produc Ai srmt energizate rnacrosfere de aptr in camera de atomizare a apa*t rtui. Jetul este practicfbcalizat existind 4 tipodimensiuni de vdrfini de centrare ce se fixeaztr la o piesi de mintr obiEnuig.Parametii sisteuruiui hidrokinetic de laser ET.YSGC (l4ileniudM) sunr (Popa qi colab. 2000) (29):

- o lungime de undd de?,79 mm;

- o 'jrirati a impuisuriior <ie i40 mr'sec.:

- o viteza de preparare de 20 Hz;

- putere medie de iegire intre 0,0_0,6 wafti.

Fotonii sunt trimigi printr-un sistem de fibri optici ce are un virf de safir de ?5Q pm diametru,iriconjurat de un spray de apil gi aer.

-;?14

IIIIII

III

tII

tlII

:

It

:

tI

cepitolul 8 - lv[etode de totamenr minimal-invaziv pin procedee speciale

Macrosferele de apd generate tle camera de atomizare ciocnesc raza laser qi devin aetgizatesuprakinetic- Energia rnac-rosfereior va juca rolul de agent de tiiere pentru a indeplrta iesutrd fnti(Rizoiu si colab 1998) (31)_

Metoda prezinti o serie de avantaje:

- Se obline o precizie mare gi o siguranll crescutd in abla;ie;

- Are eficacitatea maximd atat pe |esuturile dure sdntrtoase cdt qi pe cele afectate;

- Permite o condilionare buni a suprafelelor dentare in rederea realizlrii de obtura;ii adezive;

- Nu produce detritus dentinar reinanent;

- Nu iniliazi microfisuri aseminitoare laserelor clasice sau instrumeniarului mtativ Ia turajieconven{ionald_

Acest tip de lasere au fost utilizate cu succes pentru indeptrrtarea {esuturilor alterate inprepararea caviti;ilor de toate tipurile precum gi pentru albirea dinlilor

Utilizarea laserului in odontoterapia restauratoare are indicalii precise, in fi.rnc1ie de tipul deradialie utilizati:

- Ablalia lesuturilor dure dentare in vederea prepartrrii de cavit5{i, cu sacrificiu minim defesut dentar sinitos:Ablalia tesuhrrilor dentare alterate din toate tipurile de procese carioase simple;Pregitirea |esuturilor dure dentare in vederea sigilarii ganfurilor, fosetelo4Tratamentu| durerii dentinare:

Condilionarea smalEului, dentinei qi a cementului in vederea imbunitilirii adeziunii;

- indepirtarea plicii bacteriene;

- Fotopolim eizarea materialelor compozite;Degi prezinti multiple avanta,ie, rnstoda este totugi dezavantajoasi din urrndtoarele considerente:

- Cere timir mare de lucru gi o tehnici delicatd;

- Este costisitoare; ,Necesiti aparaturi gi personal calificat;

- Necr:sit[ r:li.jlo;ce de proteciie p€nr r pacient gi operator;

- Poate fi nocivf, pentru lesufurile dure dentare qi pentru iesutul pulpar daci nu este corectutilizati;

- Eficienla sa in raport cu tehnicile conventionale esre redusi;

- Determind modificiri histologice in timp, chiar daci este corect aplicati;

- Neces-ti protecfie pulparl in tratamentul cariilor profunde.

Avantajele pe care terapia cu laser le prezinti in tratanentul proceselor carioase simpie o indic[ca pe o metodb de viitor, cu atdt mai mult cu cdt majoritatea drza.ranta_lelor sale sunt de naturi f.ehni-co-economicl gi nu impedimente medicale propriu-zise.

F.vantajele principale ale metodei sunt:

- Diminuarea srresului operatorprovocat de metodele conyentionale;Diminuarea durerii in peste 80% din cazurile tratate cu laier;

- Eliminarea disconfortului acusiic produs de instrumentarul rotativ;

- Sacrificiul minim de |esut dentar sindtos;

- Precizia contururilor maryinilor preparafi ilo r realizate;

- Condilionarea suprafefelor dentare intr-uu timp rnult redus (cca 100 ori) fa;6 de metodeleciasice;

- Steriiiza:ea deatinei datoritd efectului termic al radialiei laser

Pornind de la ideea cI daci este corect utilizat in raport cu sirualia clinici existenttr gi de speci-ficaliile tehnice ale aparatului, laserul se dovedegte a fi un instrument deosebit de util in terapiamicroinvazivi a ieziunilor deniare, putdnd inlocui cu succes analtura conven{ional{.

2i5

fuIaiana Brdndusa Popa - Esertca in odontoterapia restfruratove

tsTBLIOGRAFIB

l" Aoki A', Ishikawa I., Yarnada T., Otsuki M-, Watanabe H., Tagami J., Ando y-, yamamoto H. -Comparison Between Er: |AG Laser and Conventionat Teclmigue'for Root'Caies .Trcatment

In Vitro, Joumalof Denral Research 77 (6),199g, 1004_1014;

2' Berry E-A.' Ward M' - Bond Strengh af Resin Composite Air-Abraded Enamel, euintesencelnt., 26 (8), 1995, 559-563;

3- Bratu D-, Fabricky M. - S*teme integral cerarnice,Ed. Helicon, Timigoara, 1998;

4' Burkard H- - Neue Praparations und Restaurations - A,tethoden zur DefectbezogenenVersorgung approximaler Karies f/, euintess enz, 4-1,7, 1996,9ll-923;

5' Burkard H- - Neue Praparations und Restaurations - Methoden mr Defectezogene Versorgungapprortmabr Kaies (fl euintessenz,46, g, 1996, 105l_1069;

6" Coffe T'D-W., Coob C'M- and col. - Deterutination of Energt Dentistry Ihreshold for LaserAblation of Bacterio- An In wtto sndy,J. clin. perodonral. 24,lgg7, l-7:

7 ' Colojoarl C-, Miron M., Leretter M. - Laserii in stomatologie. Act tntitd7 gi perspective, Ed..DA&F Spirit, Timigoara, l99g;

8" Colojoarl C- - Stonatologia modernd sub semnul tehnologiilor neconvenlionale - preparareacavitdfilor ca aer-abrazfv, Cornunicare la al tV-lea Simpozion lnternational al ZilelorStomatologice Bdntrgene, Timigoara, Mai, I 999;

9' Colon P-, Lasfargues J. - Apport de la sono-abrassion in micmdentisterie adhesive, RealitesCliniques 10,2, 1999, 251{170;

l0- CooleyR.L-,LubowR-M.,PatrissiG.A,-TheEffectofanAir-PowderAbrasivelnstrumentonComposite Resin, J. Am. Dent- Assoc. l12, 19g6, 362_3b4;

tl' Costin D. - Efecte lwer fn domeniul medical, Medicina Stomatologictr, Revista Societifi deMedicintr Stomatologici lagi, l, 4, lgg7, 35_j g;

12' Fretrtzen M., Koort H.J., Thiensiri J. - Excimer Laserc in Dentistry: Futurc possibilities withAdvanced Technology, euintessence lni., 21, 1, igg2,l lZ_133;

13' Goldstein R'E'' Parkins F-M, - Air-Abrasive Tbchnologt: Its SaIe in Restsuration Dentistry, !-Am. Dent- Assoc. l2S, lgg4, 55 l_557;

14" Goldstein R-E-, Parkins F.M. - IlsingAir-Abrasive Tbchnologt ta Diagnose and Restore pit andFissure Caries, J. Am. Dent. Assoc - 126, 1995,76l_766;

15' Harel S'K', Barnes J-8., Rivera-Hidalgo F. * Aerosal Reduciion During Air polishing, .

Quintessence Int., 30, g, lggg, 623_629;

16' Huennekens s.C., Daniel S-J., Stephen c.B. - Effects of Air polishing on the Abrgon ofO cc lusel Sealants, euintessence lnt-, 22, Z, t gg t, Sg t _S gi;

17 ' Keller U-' HibEt R., Geurtsen W, Schilke R., Heidemam D., Klaiber B. - Erbiunr: yAG iaserAppiication in Caies Therapy. Evaluation of Patient Source, Journal ofDentistry 26, (g), lg9g,649-656;

l8' Krejici I', Dietschi D', Lutz F-U. - Principales of Proximal Cavity preparation and Finishirrywith Ultrasonic Diamond Tips, Practical Periodontics & Aesthetic Ii*otirty, l0 (3), 199g,295-298, quiz 300; .-;

2t6

IItltlllil1

IIIIIttIIIIII

tl.

Il,

I

cepilolul 8 - Metode de tratament minimar-invaziv pin procedee speciare

19' Laurell K'A-, H-ess J.A- - Scanning Electron Micrcgraphic Ef,ects of Air Abrasion CovigtPreparation on Human Ename! und Dentin, euintessenci Int.,2.6,z, rig1, 139-144;

2a' Lery C', Koubi G'F., Miserendino L.J. - Cutting Eficiency of a t{id-Infrared kzser on HunanEnamel, Joumal of Endodoniics, 24 (2),97_i}i, i99g;

21' Melcer J., Melcer F. - Laseranv,erdung in der Kanservierenden Zahnheilkunde. Las h derZa h nm e d izin Qui nlessenc e Int -, 22, | 992, 9 I _ I 04 ;

22' MeyerD.,FathH-J--TredtmentofHardDentalTissuebytleryShortCOrLuserpulses-Laser

Medizin, vol 12, 1994,5g-66;

23' Miller M'B.' Ingrid R'Castellanos - Air Abrasion (/nit. Reality- The Information Source forEsthetic Dentistry, Reality publishing Company, Vol. 13, 1999, l_g;24" tvlillerM-B'' Ingrid R' Castellanos -*r Abrasion llnit. Reatity- The Information Sourcefor

Estherlc Denlr-rr.1; Rearity pubrishing ccmpany, vol I4,2000, l-7;25. Mitchell D., Mitchell L. - Ghid clinic de stomatologie,Ed. ALLMedicALL, Bucuregti, lggg,

430432;

26' Movileanu M., Popa B- - Fotopolimerizarea materialelor compozite cv laseri, ReyistaNa;ionali de Stomatologie Bucuregti III, 2,2000,27_29;

27 ' Popa 8., Bodnar D- - Sistemul eer-abra"iv in prepararea cavitdlilor, Revista Nafional6 deStomatologie Bucuregti, lI, 3-4, lggg, ZS_27 i

28' Popa B., Andreescu C., Bodnar D- - Instrumente utilizate fn realizarca preparaliilor si restau-rarilor coronore, Ed. Cerma, Bucuregti, 1999, 107_l I I;

29' Popa 8., Bodnar D-, I-ieytman ekM. * Apticc:liile {ase:u!:i hiCrokinetic 0 in tratamentul carieisimple, Revista Nalionall de stomatclogie Bucuregti, III, 3-4,2000, 66-71;

30' Riethe P', Rainer Hahn, Neirtschil L., Rau G. - Kariesprophylaxe und Konservierende Theraoie,Farbatlanteo derZahnmedizin 1994, G. Thieme verlag, -stuttgart, 130-134:

3l' Rizoiu I, Kohanghadosh F., Kimmel A.I., Eversole L.R. - Putpal Thermai Responses to anErbium. Chrornium: YAG Pulsed Laser Hydrokinetic System,Oral Surgery, Omi UieOlc;ne, OralPathology, Oral Radiology & Endodontics, g6, 2, l9gg, ZI9-ZZ3:

32- Santos-Pinto L-, Peruchi C., Markes V.A., Cordeiro R. - Evaluation of Cutting patternProduced','.'ith Air-A';rasion Systems lJsing Diftrent ?-\:pe Desing, Gpe.rative De,ntistry 16,200t, 308-31?;

33. Summiti J.ts- - Nomenclature and Instrumentntion, In: Ed. SchwarE R.S., Summitt J.8.,Robbins I-Y- - Fundamentsls of Operative Dentistry A Contemporary Approac&, QuintessenceBooks, Illinois, 1996, 67-108;

34. Taylor D'F, Bayne S'C., Srurdevant C.M- * Instruntent and Equipmentfor looth prcparation,In: Ed- Shldevant C.M., Roberson lM., Heymann li.O., Sturdevant J.R. - The Art and Scienceaf operattve Dentistry,3td ed., Ed. Mosby, st. Louis, Missouri, 199s,339-J44;

35. Walsh L'1. - Clinical Studies of CO, Laser Etching,Journal of Clinical Laser Medicine &Surgery vol. 12,6, lgg4,3l l-314.

l.

l.

It

:=

T

T.

T

T=

T

I

717

ItIl*II

ljljllll1l

TJi'

1I

tr

ltIJ

t

lili

F

---

r

tl.

CAPITOLI]L 9

'i:!.!

I',i

Il,

I:,"

tai

I:

I=

Ia

tII

DECTZm gr RESFONSABTLTTATBACTUL MtrDICAL

Actul medical se.desf4goartr secvenlial, etapele sale sunt diagnosticul gi tratamentul, etaperecunoscute si pentru actul orofilactic. Diagnosticu! estepin-tra de temel.ie pe care se aSeazi actul me*dical. El este o realitate complexd qi cuprinde un lung pir de rnomente gi elemente decizionale, strinsunite intre ele pe tot parcursul slu.

incd din etapa anamnestici medic-ul e obligat si decidl mereu, si selecteze fiecare inhebareadresati interlocutorului sau pacientului qi str avanseze cu paqi mici spre varianta optimi de rispuns.

Examenul obiectiv, efectuat tiupi standardele uzrale, explordrile complementare, conferl cer-titudine diagnosticului gi indnrni spre metoda terapeuticl adecvali.

Elaborarea planuiui de tratament prezinti aceeaqi stmcturi conpiexi Ei aplicarea lui in prac-tici impune de mt'lte ori corec{ii gi revizuiri, in func{ie de unele pmbleme apirute pe parcrrs.Intervenfia medicului trebuie si fie totdeauna sub semnul efectelor sale viitoare gi nu putem exclude apriori riscul ialrogen gi egecul- *

Iviedicul se insald Si este inselai.Deciziile optime de tratament trebuie luate numai daci existl posibilitatea de a le transpune in

fapt gi, nu de pufine ori, tratamentele mai complexe stau sub cupola unei colabor[ri cu alte rp""iulitllimedicale complem entare-

Componamentul etic esle necesar pentru a menline o pozilie inaltl profcsiei in opticapacierr$lor gi nu numai- Este total neprofesional ca medic:ul si-si exprime opinia sa despre alli colegirnedici sau alli membri ai personalului sau despre alte servicii sau clinici d: speciaiitai:.

intr-o socierate cu tendinte tot mai accentuate de a intenta procese impotriva personalului me-dical, cu atAt mai mult se impun loate eforrurile de a elimina expunerea !a acest risc a medisului 9i aaltor rnembri ai personaluiui medical cu care acesra colaboreazi- Este mai pulin probabil ca un pacientmulpmit de serviciile medicale oferite s[ inilieze o acliune juri<iicI de obicei lipsa de comurisare cupacienful avdnd un rol esential in aceastl dire€tie.

in stomatologie, ca de altfel in toate celelalte ramuri ale medicinii, fiecare tratament este unicprecrxn $i fiecare pacient este unic, fieciruia trebuind si i se acorde toati consideralia qi atenlia, oricedisculie paralell in timpul gedin[elor sale terapzutice putS.ndu-l deranja creindu-i o stare de nemuifurnire.

Cdantoieiapia resiauratoilrc pars la prirna yeiiere a fi o ramuri a sionatologiei care nu poaisdetermina probleme deosebite pacien;ilor, astfel incAt s[ justifice un litigiu juridic. Aceast] imfresieeste inv! din picate, departe de realitate. Un studiu efecruat cu privire la durabilitatea restaurafiilor deServiciile Dentare Generale din Scofia gi publicat de Elderon R.J.in anul 1983 in B.D.J.(citat deMitchell t995i a furnizat o realtr surpriz6 pentru rnedicii stomatologi intrucit shrdiul arira ca 50% dinrestaurlri aveau o durati in timp mai puli;r de 5 ani.

Pentru a cregte longevitatea resturatiilor au fost depuse qi se depun gi astizi eforruri deosebireat6t in imbunitilirea meiodelor terapeutice, cit qi in ceea ce priverste imbunat5lirea arsenalului tera-

;

I:

I

Ita-

I=

'fuIaiona'U)rn*" Popa - Estetica in odontoteropia rcsmuratosre

peutic (materiale de restaurafie, instrurnentar de,luc5u etc.) de care dispune medicul stornatolog inactivitatea sa cotidiani. De asemenea, este fo'arte"important str fie luate in considerare cauzelee$scurilor care lin de elemente precum:

* diagnosticul gi planificarea unui tratament incorect;

- o preparafie incorecttr, defectuoastr a dintrilui;* alegerea incorecti a materialului restairator;

- manipularea incorecti a materialului ales.'

Oricirei inlocuiri a unei restaura;ii incorectefi"Uui. s6-i preceadi identificarea etiologiei aces-teia gi alegerea tipului de tratament de inlocuire *uu dpu*." in deplinn crmostinle de cauzd-

O restaurare nu conferb irnunitate la carie de acee4 pentru a preveni cariile secundare estefoarte importantd terapia corectl a acesteia dar gi educarea adecvati a pacientului pentru a reduce fac-torii ce pot determinv t^ta de aparilie a cariei gi examinarea periodici a restauragiilor in cadrulgedinielor de contol periodic care trebuie efechrate de cirre pacient la indicafia medicului-

Un roi important in alegerea conduitei terapeutice il are modul in care medicul saomatolog estela curent cu ultimele descoperiri in domeniu- Medicul este unul din cei care au ?nleles inainte de a fiexprimat indemnu! lui Etytis "mdnincd progresul ca coajd si ca sfumburi ca tot',.

Procedurile costisitoare sau complexe trrbuie sd aibtr accepful scris al pacientului, figelemedicale trebuie si fie oglinda activitd;ii medicului. Ele trebuie intocmite corict, concis, sd fieobiective, s{ con{ini detaliile orictrrui tratament aplicat pacientului qi a tuturor sfaturilor date aces-tuia in diferitele sale etape. .

Pacielnrf pe de altd parte, trebui e a'terrizat asupra unor nepliceri ce pot s[ survintr in timpulhatamenului (durere, efecte ale anesteziei, impotenta funcgional5 pasageri, pierderea in timp a efectu-lui de albire a dinlilor etc.), complicaliile sau gregelile apirute pe parcurs trebuie explicate acestuia lamomentul pohivit, hebuie evitate mesajele contradictorii. Orice adevir, oricit de nepllcuf este maiugc; acceptat de pacient decdt minciuna.

mit de propria sa in{I;igare exterioari, se adreseaztr medicului cu dorinla "ipresa

ie a ar6ta mai bine,d6 a deveni mai fermectrtor; de aceea, atitudinea tenpeutici este foarte importanttr in aceasti ramr-ir6 astomatologiei qi necesittr o sffiisi, colaborare medic _ pacient.

diSpune pentru rezolvarea problenrei sale gi de iezuliatel* p" *t" le presupune a ii fezabile. pacientuleste necesar si-$i dea acordul asupra tr^atamentului ales de comun acord cu medicul ;i, eventual, cu ote4i persoaai, el fiind informat cu privire la sInitatea gi problemele sale dentare.t ,,-. I.n cosmelica deula:i, rneiodcie de jocrlmentare au o vaicare inestima-lih, icaia de observirlie,ra'diografiile seriate, fotografiile, modelele de studiu reprezentAnd materiale documentare absolut nece-sare, acestea reprezentind intreaga colec{ie de informare despre pacient Ele sunt foarte importaatepentru a justifica io falu paciennrlui rezultatele tratamentului, iuniutile casei de asigurEri de strnltatepentnr justificarea costurilor tratamentului efectrnat, sunt, de asemenea, utile in cazul neplicur al unuilitigiu juridic dar gi a unei bune informiri pentru o eventuali cercetare gtiinfifrcl Aiagamenrul giaprecierea pacienfilor se cfutigi greu gi se menline cu trudi Ei probirate profisionati gi acesta este fim-damentul care sta h b.aza e4binetelor particulare.

Materialele gi metodele de care dispune asttrzi medicul stomatolog pentru un tratament de este-tica dentarE meiodele de infonnare a pacienrului azupra posibilitiliior te-rapeutice a problemelor saiesunt numeroase- Utilizarea metodelor moderne de inforsrare pun azi Ia dispozilia medicului posibili-talea de a oferi pacientului direct pe eqran, cu ajutorul camerelir intraoralg imagini asupra problernelorsaie tientare dar ii permit, in acelagi timp, gi simularea rezultatelor terapiei alese pentru cazul dat. inacest fel pacientul este avizat asupra a ceea ce urmeazi a i se efectua gi asupra rezultatelor posibile.Utilizarea exemplificlrii metodei alese prin prezentarea pe ecftm a unor cazuri similare rezolvate feri-cit nu pot dec6t si influenleze pozitiv decizia unui pacient mai pulin convins de hnalul rratametrtuluipropus de cdire medic.

IIIIII

IIII

l!

IIIIIl:I:l.

I

-.-.l,

t.

tri--#,

22A

tapirctur 9 - Decizie si responsabiritate in actur *rorii,* -.

.

Materialele de care dispune azi medicul tJ",.+:Iilrg in restauarea estetici a din;ilor au devenir' din ce in ce mai performante' i"t**."ilrut aeu8riiha $i "i l; "andur

sdu, din ce in ce mai performanr9i' intr-un viitor poate nu prea indepirtat, instrumentarur clasic utilizat pentru realizarcapreparaliilor ar#":lfi:*ilJii;::J:*::,',#'"pu'o..--J';"*;;;;; i,ur pulin invazive, mai pulin srresanr€

si ."d'bx:1,i?HfJni:ff:J:1j ffin:":l^:':::f:*':.:-,: artade a aprica stiinla conservdriicuprinz^nd o pr",ii*itut" u ganuiii ;";;::1"1":$:lX#::H:,fi;lj,J"#J,.",-lr',,.ilH::l,t *i,.'rT:n1il:':|,f,X*t' 1nu'. o. p"ul,n.'i";"ffi #"1 ll uuriu,e. rndividuarizarea cerurtr actu-inmare*a,'.ar,*;ITlij'ff 'J"T,*#';"'l,hgt';ili:**H:rffi

T.",?;1tr*lffi:stanlele proprii fieciru.i pacient gi inrr"u"a" cele mai oportune ,"rorrou tsrapeutice.sd nu urtdm niciodatd cr m"ditui ggnror* uol;il;"b, se indreaptd spre oameni cu gindursau le oferr zestrea cunogtinlertt ii *"-luilitatea-sif .-.il;;pe care re-a tezaurizat de-a rungul arrrultcr ani de studiu care, lrractic, nu se tenrrini ,Jecdt o aad cu t e.erea ir nefiinli a acestuia.

)'] 7

.;,'.-}

I