<F

!-r ru>

HIq

Za

s>PU

Dp

FlrF

q

ffi*ffi

OJ

,SZ

o)nH

6gF

<+

i >C

4€>g<824e-trF

a)$-.rq)gF

{?)A

-.ti-ioUC

')a)

€c)t ,l-f(s

.{-J(s

-ts{ts

zg,aO

i T

i=- $ t$qx$ B

?t F

HE

n .gE

TF

ia*:??i=?-s$

HE

!a

Eg sg $s*usg$sg E

sjSu$uu***$$su$ F

j'*E

;suFs$ts+

$s$ E*+

q q E $ B

€ T+

*q F€q F

$i$B

H .ss s;ss$F

F€ g$sss$$$s*ss $'** s H

Fs$

E

SR

..$$ 'F T

'€€€Sg.

SS

"- { $s*$S 5$ F

'x

(r)suttdnJ

N

$g$$gg;EF

iFE

F$iE

ffifiEB

EE

tC\t

Nsuxtdn)

ataundwocsap ap lalotJ

siigt*l

Ls

s_

oo

\

LF.

de naflune, de clasd sau de rasd se fi:rrudesc cu ceie alehchiziFei sau ale Reformei. Epocile de fervoare suntplinl de fapte s6ngeroase: sf6nta Tereza nu putea fi decAtcontemporani cu autodafeurile, iar Luthei.r, rnuru.ru_rea fdranilor. in crizele mistice, gemetele victimelor suntparalele cu gemetele extazului.. . SpAnzurdtori, temnife,ocne nuprosperd decAtla urnbra unei credinle _a nevoiide a crede ca_re a infestatpentru totdeauna spiritul. Dia_volul pare cu totul gteri pe lAngd cel cari dispune deun adevd4, de adevdrul fui. Suntem nedrepti' fa.td deoameni ca Nero, ca Tiberiu: ei nu au inventaiconcepfulde eretic; nu au fost decAt niste visdtori degenerali iarese desfdtau privind masacrele. Adevdratii criminali suntcei care stabilesc o ortodoxie inplanul."iigo, saupolitigcei caredisting ir:rtre credincios 9i schismatic.

CAnd refuzi sd admiF cd ideile pot fi schimbate intreele, sAngele curge... Sub hotdrA.il" furr.," se inaltd unpumnal; ochii infldc5rafi prevestesc crima. NicioJaHspiritul govditor; atins de hamletism, nu a f.rtprl_";_dios: principiul rdului reziddin tensiunea voinfei, ininaptitudinea pentru pacea desdvArgitd, i,r meguioma_nia prometeiand a unei rase imbui6ate de id[al careexplodeazd sub presiunea convingerilor 9i care, pentrucd a batjocorit ir:rdoiala gi lenea _,Iicii mai nobile decAttoate virtufile sale -, a apucat_o pe calea pierzdrii, aistoriei, amestec indecenf de banalitate gi apocalips.. -Certitudinile sunt aici nenumdrate: inHturili_lu, i,,rla_turafi mai ales consecinlele lor: vefi reconstitui astfelparadisul. Ce altceva este Cddere a, d.ec6t urmdrirea

AT ud:er gi siguranp-de a-l fi gdsif pasiuneapentruo dogma, statornicirea firtr_o dogmdf De aici iezultefanatismul - tard capitald, .ur" Ii dd omului gustuleficacitdfii, al_profe,tiei, al terorii - leprd liricd prir caremolipsegte sufletele,le supune,le sfdrAmd sau le exaltd...Nu i se sustrag decAt siepticii (sau lenegii gi estefii),

pentru c5. einu propun nimic, pentru cd - adevdrafi bine-

iecdtori ai umanitdlii - ei ii nimicesc prejudecdlile 9i-ianalizeazl.delirul. Md simt maitn siguranld ldngd unPyrrhon decAt lAngd un sf6nt Paul, pentru bunul motivcl o inlelepciune ce rostegte cuvinte de duh este maibhnde decAt o sfinlenie dezHnfuite. intr-un spitit arz6-

tor regdsegti un animal de pradd deghizat; niciodatdnu te poli feri indeajuns de ghearele unui profet.-"Depdrlafi-vd de el cdnd inalld vocea, chiar in numelece.:nlui, al cetdlii sau al altor pretexte: satir al singu-rdtdlii voastre, el nu vd iartd cd trdifi dincoace de adevd-

rurile gi mdniile sale; isteria sa, bunul sdu, el vrea sd

vi-l impirtdgeascd, sd vi-l impund 9i sd vd desfigureze.O fiinte posedatd de o convingere 9i care nu cautd sd

o co-u.rice celorlalli e un fenomen strdin pdmAnfului,unde obsesia m6ntuirii face viafa de nerespirat. Privifiin jurul vostru: pretutindeni - larve care predicA; {l:-care institugie este purtdtoarea unei misiuni; primdriileigi au absolutul 1or, ca gi templele; administralia, curegulamentele sale - o metafizici pentru maimufe...Togi se strdduiesc sd irnbundtdleascd viala tuturor: chiarcergetorii, chiar bolnavii incurabili aspirS la aceasta:

trotuarele lumii 9i spitalele sunt pline de reformatori'Dorinfa de a deveni un izvor de ersenimente aclioneazl'asupra fiecdruia ca o dezordine mentald sau ca unbles-temvoit. Societatea - un infem de m6ntuitori! Diogene,

cu lampa sa, cduta un indiferent. '.imi lste ie 4uns sd aud pe cineva vorbind sincer

despre ideal, viitor, filozofie, sd-l aud spundnd !-n9\".cu o inflexiune sigurd a vocii, invocAndu-ipe ,,ceiIalfi"gi socotindu-se interpretul lor - ca sd-l consider dug-manul meu. Vdd itr el un tiran ratat, un cdldu aproxi-mativ la fel de vrednic de urd ca 9i tiranii, ca 9i cdldiide mare clasd. Fiindcd orice credinld exercitd o formdde teroare, cu atAt mai inspdimAntdtoare cu cAt agen-

lii ei sunt cei ,,pttrir" .Nu avem irrcredere in vicleni, in

o

F*

de natiune, de clasd sau de rasd se inrudesc cu cele aleInchizifiei sau ale Reformei. Epocile de fervoare suntpline de fapte s6ngeroase: sfdnta Tereza nu putea fi decAtcontemporanX cu autodafeurile, iar Luthei cu masacra_rea ,tdranilor. in crizele mistice, gemetele victimelor suntparalele cu gemete-le extazului... Sp6nzurdtort te"_,r,if;9cne

nu prosperd decAt la umbra unei credin,te _ a nevoiide a crede care a infestatpentru totdeaunu rpiritur--oi*volul pare cu totul gters pe lAngd cel cari dispurc iuun adevdq, de adevdrut tui. gntem nedrepfi fa,td deoameni ca Nero, ca Tiberiu: ei nu au inventaiconceptulde eretic; nu au fost decdt nigte visdtori degenerafi iarese.desfdtau privind masacrele. Adevdra,Li criminaii suntcei care stabilesc o ortodoxie in planul reiigior ru.t potiti.,cei caredisting intre credincioi gi schisriatic.

CAnd refuzi sd admiti cd ideile pot fi schimbate intreele, sAngele curge... Sub hotdrAriie ferme se inaltA unpumnal; ochii infldcirali prevestesc crima. Niciodatdspiritul govditor; atins de hamletism, nu a fostprime;_dios: principiul rdulu i rcziddin tensiuneu.rroii",1"i, ii_,inaptitudinea pentru pacea desdvArgitd, t* _"guiorr,u_nia prometeiand a unei rase imbui6ate de id"ear care

i ]nl.odeazdstbp.reflunel convingerilo. ei.u.", p""t uI "e

a batjocorit i:rdoiala gi lenea - rTicii mai nobile decats toate virtutile sale 1 a apucat_o pe calea pierzdrii, aS istoriei, arnestec indeceni de banaiitate gi apocalips...I Certitudinile suntaicinenumdrate: inieiura,ti_t",'i^ta__{ turafi mai ales consecinfeie lor: ve,ti reconstitui astfel: paradisul. Ce altceva

"rt" CeJu.u a, decAturmdrirea\ unui adevdr gi siguranta de a{ fi gdsit, puri*"u pu.t

_t o dogmd, statornicirea intr-o aolgmeZ De aici rezultdt fanatismul - tard capitald,.ur"li aa o-"f"i ;;;l- efic,acitdfii, al_profegiei, at t".o.ii - Lpra firica prfr carelolipsegte sufletele,le supune, le sfdrimd sau le exaltii...

8 Nu i se sustrag decAt scepticii (sau lenegii 9i ;ste!ii;

pentru cl.einupropunnimic,pentru cd - adevdrali bine-idcAtori ai umanitdlii - ei ii nimicesc prejudec5lile 9i-ianalizeazd delirul. Md simt maitn siguranld lAngd unPyrrhon decAt l6ngd un sf6nt Pauf pentru bunul motivci o inlelepciune ce rostegte cuvinte de duh este maiblAndd decdt o sfinlenie dezldnfuitd. intr-un spint atz6-tor regdsegti un animal de pradd deghizat; niciodatdnu te poli feri indeajuns de ghearele unui profet.,..DepdrlaJi-vd de el cAnd inalld vocea, chiar in numelecerului, al cetdlii sau al altor pretexte: satir al singu-rdtdlii voastre, el nu vh iartd cd trdif;' dincoace de adevd-

rurile gi mAniile sale; isteria sa, bunul sdu, el vrea sd

vi-l impdrtdgeascd, sd vi-l impuni 9i sd vd desfigureze.O fiinfX posedatd de o convingere 9i care nu cautd sd

o comunice celorlalli e un fenomen strdin pdmAnfului,unde obsesia mAntuirii face viafa de nerespirat' Privifiin jurul vostru: pretutindeni - larve care predice; fi?-

caie institu;ie este purtdtoarea unei misiuni; primdriileigi au absolutul lor, ca 9i templele; administrafia, curegulamentele sale - o metafizici pentru maimufe...Togi se striduiesc sd irnbundtdleascd viaia tuturor: chiarcergetorii, chiar bolnavii incurabili aspird la aceasta:

trotuarele lumii 9i spitalele sunt pline de reformatori.Dorinfa de a deveni un izvor de eoenimente aclioneazdasupra fiecdruia ca o dezordine mentald sau ca unbles-tem voit. Societatea - un infem de mdntuitori! Diogene,

cu lampa sa, cduta unindiferent.'.imi lste ie aluns sd aud pe cineva vorbind sincer

despre ideal, viitor, fllozofie, sd-l aud spundnd ,,noI"cu o inflexiune sigurd a vocii, invoc6ndu-ipe ,,ceilalli"gi socotindu-se interpretul lor - ca sd-l consider du9-manul meu. Vdd in el un tiran ratat, un cdldu aproxi-mativ la fel de vrednic de urd ca 9i tiranii, ca 9i cdldiide mare clasd. Fiindcd orice credinld exercitd o formdde teroare, cu atAt mai inspdimAntdtoare cu cAt agen-

lii ei sunt cei ,,puti" . Nu avem irrcredere i::r vicleni, in

\

s-

o

F.

ataundwocsap ap 4alatI

ijFf$f$ffigF

$$ffiffif $,$F

ffgffig$g$ggggggggggggggggggg$

Ef'*E

-$-$FF

F*€;H

$$$*flflffg f$ryataundw

otsap ap lal0tJ

o

ataundwocsap ap lalutI

ffgffgg$gigruggggggggiggsgs g.gg

ffFffgtffiffigffiffgffg$g gffig

EfE

$Eg$ilg$$F

gFF

Ffg$i$$gflffF

EF

ffataundw

ocsap ap lalatJo

a,taundwocsap ap laiatl

(q

.Et;g€fi{;e:l$t;E

tlEggggg1ggg;

FE

EE

Ei[g$$gl$E

.giiiii$i$EE

!EF

iE

l E,F

*,3+ g fi F

g f: €;€E

gE g

B 'nt$:cF

{H"tff tA

i+Y

;-.! L i

.= € A

E'i p t

E E

o;

H F

flE f g H

EE

g.E6F

i€

3 .;5ES

HsE

fig,:f [is+E

,;Ji !:t t;'E E

sE'E

'F+

=

d o:= -" i.E

;f€i€tE9 g{E

gE S

E$X

$FE

FE

= € sE

fEfi€E

E€ $F

fu,E

E

.E t;.sdE

il;e

s.s q.gE:..;8E

€E g.E

.:H E

;.Ed€S

EstH

s€. Esr*

tE.E

*!F:E

E9g E

rSS

gfirc€Ff rE

!.F S

tse$i$,$S

FgE

f € r E

$iEr

;FfjE

$;jf$f H

Em

EE

HS

<.E

rl*.of,E g;

'.i il

-i,o€FgE

d,E

f-, f H s-!i i:l

E iIif,

gf $$€$E$€$fF

$fffi::*;

8.E E

e;E $E

=;tE

A(\t

ataundwocsap ap la4a"LJ

alaundwocsap ap lalo,tJ

(t)

Fi E

aE$ii it

E igiE

$if' -*g.*** t--*.

*'-f*- sgi$i 3 ggE.E

ilifi.iEt*tE

lEgE

E

$fff$Ffg$E

E F

gF i,

E F

g$fF$gf$$fjii

gg'ifgiiggg, ggf=* F

*giHgu$gfgf.$gg

Ffi; $€ *E

i

gslgggggggFffii 5fgF

ffgi$ggggrg

olataundw

otsap ap ltla.tI

ataundwocsap ap tul0tI

14)

= ggE

igiiE}E

gEE

EE

!BgfiE

EE

.aait!E€E

iEE

gfFf$$ F

FF

ff ffF$$$$F

$$$ggff Fgi

g$F$ E

tu {g$fE E

g$dFF

$f$$$$E flgg$i,

g gig gggffi ggs ff ff g$ *gggg g g gggig

ataundwocsap ap lala.tJ

$