Drept Civil. Reale – Curs 1

Patrimoniul

Are o specificitate in dreptul civil. Ea se intalneste si la alte materii, spre ex: drept international public.

Orice persoana are un patrimoniu – art 31, alin (1) NCC.

Intr-o serie de legi speciale: legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului national mobil: art 1, alin (2): def patrimoniului cultural national; legea muzeelor si colectiilor publice 311/2003: patrimonoul muzeal care e dat de totalitatea bunurilor, dr si oblig ce apartin unui muzeu; legea 18/1991 priv la fondul funciar: totalitatea terenurilor, indiferent de proprietar si de destinatie, care alcatuiesc fondul funciar al tarii; codul silvic vorbeste despre fondul forestier national. Aceeasi lege vorbeste si despre notiunea de domeniu: totalitatea bunurilor apartinand statului sau uat care au un anumit regim juridic, care se exercita in regim de dr public fac parte din domeniul public al statului si al uat.

Prof Statescu: in definitiv, stiinta dr civil inseamna cercetarea raportului juridic civil. Dr si obligatiile continute: dr cu un continut economic sau dr personale nepatrimoniale.

Drepturile patrimoniale si obligatiile corelative – cercetarea acestora poate fi facuta separat in cadrul unor raporturi juridice concrete. -dr reale-dr de creanta

Trebuie privite in cadrul unei universlaitati juridice, el reprezentand un ansamblu, ce apartine unui subiect de drept, fara a ne interesa identitatea fiecarui drept.

In codul civil de la 1864: cuvantul “patrimoniu” ca atare e folosit in materie de succesiuni: separatia de patrimonii in materie succesorala, in materie de privilegii se mai foloseste, insa aceasta notiune era evocata intr-un text de principiu. Art 1718 din fostul cod civil: oricine este obligat, este tinut a-si indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale mobile si imobile prezente si viitoare. -> NOTIUNEA DE PATRIMONIU!

In legislatia civila moderna, in special in actele normative adoptate dupa 1950, ex: decretul privitor la pers fizice si juridice: patrimoniul pers jur. Legile aparute dupa 1989 foloseau adeseori notiunea de patrimoniu: legea societatilor comerciale; acte care au reglementat fundatiile, activitatea unor profesii etc.

Cele mai importante: art 31 materia contractului de societate materia contractului de societate comerciala in materie de succesiuni – art 1114 – alin (2): numai cu bunurile din patrimoniul

succesoral

art 1718 din fostul cod civil o regasim in 1384 NCC: revocarea dr de gaj general al creditorilor chirografari.

PATRIMONIUL ESTE TOTALITATEA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR CU CONTINUT ECONOMIC APARTINAND UNUI ANUMIT SUBIECT DE DREPT. Prof Ionascu si Salvador Deleanu-...precum si bunurile la care acestea se refera. – completare inutila. (dificultate: dr reale accesorii)

Dr si oblig din cuprinsul acestui patrimoniu pot conduce la anumite clasificari: -elemente de clasificare ce tin de cuprinsul patrimoniului: dr si oblig. In categoria activelor patrimoniale putem intalni capital, care reprez expreisa valorica a unor bunuri de orice fel si acest capital poate fi : productiv(producator de chirii, de alte elem patrim : dividende, dobanzi) sau neproductiv(ex :colectie de tablouri, locuiesc in imobilul propr personala). De asemenea, avem si venituri : sume obtinute prin exploatarea unor bunuri.

Obligatiile alcatuiesc pasivul patrimonial si acestea sunt: de a da, de a face sau de a nu face.

Caracterele juridice ale patrimoniului : -reprez o universalitate juridica, o totalitate de dr si oblig, fara sa ne intereseze identitatea acestor drepturi si obligatii. Acestea alcatuiesc un tot unitar, un recipient, in care se topesc sau alcatuiesc mase de drepturi si obligatii, avand un regim juridic distinct. Insesi drepturile si obligatiile sunt distincte de universalitate, dar schimbarea identitatii lor nu afecteaza insasi universalitatea. Ea exista independent de schimbarile produse in interiorul ei. Este o UNIVERSALITATE DE DREPT. Se deosebeste de ceea ce este o universalitate de fapt. Universalitatea de fapt este o totalitate de drepturi si obligatii, o grupare de bunuri, care prin vointa titularului primeste o anumita destinatie. Instrainarea unor elemente din cadrul acestei universalitati diminueaza universalitatea ca atare. In codul nostru civil: art 541 consacra in terminis universalitatea de fapt.Alin(1): ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi persoane si au o destinatie comuna prin vointa aceleiasi persoane sau prin vointa legii. Destinatia trebuie pastrata ca atare! Alin(2): bunurile pot face obiectul unor acte juridice sau unor raporturi juridice distincte. -orice persoana are un patrimoniu: art 187 NCC enumera patrimoniul printre elementele constitutive ale p.j. -patrimoniul este divizibil in mase de bunuri, care pot avea un regim juridic distinct. Nu ne intereseaza divizibilitatea in sine, ci aceasta divizibilitate, masa de bunuri avand in sine un regim juridic distinct. Art 31, alin (2): bunurile pot face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni, dar numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. In materia casatoriei opereaza notiunea de regim matrimonial: trei regimuri prevazute de NCC, intre care si regimul bunurilor comune, regimul separatiei de bunuri si regimul comuniunii bunurilor dobandite de soti. Viitorii soti pot alege intre acestea. Codul civil enumera si care sunt bunurile proprii ale sotilor(art 340). Pe terenul raspunderii pentru datoriile asumate: sotii raspund cu bunurile proprii: art 351-353. In materia succesiunilor, art 1114, alin (2): masa patrimoniala a bunurilor detinute anterior+bunurile succesorale/cota parte din acestea.

Patrimonii de afectatiune. In cuprinsul aceluiasi patrimoniu gasim mase patrimoniale afectate unui anumit scop. Divizibilitatea in sine intereseaza si sub acest aspect al constituirii pe baza prin divizibilitatii patrimoniului a unor patrimonii de afectatiune. Art 31, alin (2): patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni. In materie de fiducie: in patrimoniul fiduciarului se gasesc bunurile care formeaza obiectul patrimoniului sau si bunurile care formeaza obiectul fiduciei cu un regim juridic distinct. De la existenta acestor patrimonii de afectatiune: transfer interpatrimonial: art 32 NCC. Se instituie posibilitatea transf interpatr. Conditiile prevazute de lege pentru a putea opera un asemenea trafsfer : atunci cand legea o prevede, dar cu conditia neprejudicierii drepturilor creditoruilor asupra fiecarei mase patrimoniale. Nu avem schimbare de titular! Este o trecere a unui bun dintr-o masa patrimoniala in alta. Respectarea conditiilor prevazute de lege inseamna a se tine cont de regimul juridic instituit cu privire la acea masa. Spre ex, sotii trebuie sa isi anunte inainte de casatorie regimul matrimonial adoptat si timp de un an trebuie sa il pastreze. Dupa un an, il pot schimba, numai ca schimbarea de regim matrimonial trebuie sa fie cunoscuta de terti: trebuie sa fie trecuta in registrul national notarial de conventii matrimoniale. Un asemenea transfer nu trebuie sa prejudicieze drepturile creditorilor maselor patrimoniale in discutie. Exista si o facilitate: transferul nu este supus conditiilor de publicitate specifica pentru anumite bunuri. -netransmisibilitatea patrimoniului ca atare prin acte juridice intre vii. Patrimoniul ca atare nu poate forma obiectul unei transmisiuni prin acte juridice intre vii pentru ca este strans legat de insasi persoana titularului sau. Exceptie: la divizarea partiala a p.j.

Patrimoniul indeplineste anumite functii: -permite si explica gajul general al creditorilor chirografari. Patrimoniul constituie gaj – garantie a executarii obligatiei. Art 2324: cel ce e obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile prezente si viitoare. Patrimoniul reprezinta garantia comuna a tuturor debitorilor chirografari. Gajul poarta asupra universalitatii ca atare. La scadenta, in caz de neexec, gajul se va fixa asupra unor bunuri din patrimoniul debitorului. In ipoteza in care avem o divizibilitate a patrimoniului sau anumite patrimonii de afectatiune, avem gajul specializat al creditorilor chirografari. Ei pot urmari bunurile din masa patrimoniala in legatura cu care li s-a nascut obligatia. Art 2325: pt partea eventual neacoperita din ipoteca: credit ipotecari devin creditori chirografari. -permite si explica subrogatia reala universala sau cu titlu universal. Subrogatia personala=inlocuim o persoana cu alta; reala=un bun cu altul. Subrogatia reala poate fi universala sau cu titlu particular. Subrogatia universala opereaza la scara intregului patrimoniu: iesirea unui bun ar putea micsora patrimoniul sau l-ar putea mentine, daca avem un contract sinalagmatic cu titlu oneros. La patrimoniul de afectatiune: “specializata”. Aplicatii ale subrogatiei reale universale:

subrogatia cu titlu particular: inlocuirea unui bun cu un alt bun intr-o operatiune determinata ca atare, bunul inlocuit avand un anumit regim juridic, preluat de bunul cu care este inlocuit. In materie de expropiere, in materie de asigurari. Subrogatia universala opereaza automat, iar cea cu titlu particular numai atunci cand legea o permite. -permite si explica posibilitatea transmisiunii universale sau cu titlu universal. Transmisiunea universala inseamna transmisiunea unui intreg patrimoniu. Cu titlu universal: unor fractiuni din patrimoniu.