draft report of an audit carried out in romania from 23 ...

COMISIA EUROPEANĂ

DIRECȚIA GENERALĂ SĂNĂTATE ȘI CONSUMATORI Direcția F - Oficiul Alimentar și Veterinar

DG(SANCO) 2012-6345 – RM FINAL

RAPORT FINAL AL UNUI AUDIT

EFECTUAT ÎN

ROMÂNIA

ÎNTRE 23 IANUARIE ȘI 03 FEBRUARIE 2012

ÎN VEDEREA EVALUĂRII CONTROALELOR OFICIALE REFERITOARE LA SACRIFICARE ȘI LA PRELUCRAREA CĂRNII PROASPETE, ÎN SPECIAL A CĂRNII PROASPETE DE

OVINE

Numai textul în limba engleză este autentic

Rezumat

Prezentul raport descrie rezultatele unui audit efectuat de către Oficiul Alimentar și Veterinar (OAV) în România, în perioada 23 ianuarie - 3 februarie 2012. Obiectivul principal al auditului a fost acela de a evalua controalele oficiale legate de sacrificare și de prelucrarea cărnii proaspete, în special a cărnii proaspete de ovine, precum și acțiunile întreprinse de autoritățile competente (AC) ca răspuns la recomandările formulate în raportul DG (SANCO)/2010-8512 (denumit în continuare raportul 2010-8512). Cu toate că unele acțiuni au fost întreprinse de autoritatea competentă centrală (ACC) -Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - în vederea soluționării problemelor orizontale vizate de recomandările din raportul nr. 2010-8512, unele probleme încă persistă. Principalele probleme care persistă constau în lipsa de coordonare și cooperare pentru a asigura eficiența și caracterul adecvat al controalelor oficiale, lipsa verificării adecvate a eficienței controalelor oficiale, lipsa unor sisteme eficiente de audit intern și lipsa aplicării dispozițiilor legale, în pofida existenței împuternicirilor juridice adecvate. Activitățile de formare prevăzute în planul de acțiune care a fost transmis ca răspuns la raportul nr. 2010-8512 au fost, în anumite cazuri, necorespunzătoare.

Sistemul de autorizare a unităților este în conformitate cu cerințele Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, în două dintre din cele cinci unități vizitate se acordau autorizații complete fără a se dispune de un plan de analiză a riscurilor și puncte critice de control (HACCP), iar într-un caz echipa de audit a OAV a observat nereguli grave privind cerințe generale și specifice în materie de igienă. Din 2004, se acordă o derogare națională în fiecare an pentru sacrificarea, de Paști, a ovinelor în abatoare care nu sunt omologate pentru această activitate, în pofida unei supracapacități pronunțate a sacrificării ovinelor la nivel național.

Se utilizează un sistem bazat pe identificarea riscurilor pentru a stabili frecvența auditării unităților autorizate. Cu toate acestea, notele atribuite nu reflectă întotdeauna realitatea. În majoritatea unităților care au fost vizitate, controalele oficiale nu identificaseră întotdeauna deficiențele care au fost observate de echipa de audit a OAV. Aceste deficiențe au fost semnificative în ceea ce privește o unitate, pentru care ACC a prezentat un plan de acțiune în cursul auditului.

Prelevarea probelor microbiologice și analiza acestora, precum și inspecția ante-mortem erau, în mare măsură, realizate în conformitate cu cerințele UE. Cu toate acestea, inspecțiile post-mortem, inclusiv analizele efectuate în vederea detectării prezenței Trichinella, nu erau întotdeauna realizate în conformitate cu cerințele UE. Informații privind lanțul alimentar (ILA) (inclusiv identificarea ovinelor), trasabilitatea, etichetarea și marcajul de identificare au fost puse în aplicare în mod adecvat, cu anumite deficiențe minore care au fost constatate.

Unul dintre abatoarele vizitate practica sacrificarea „halal” a ovinelor prin aplicarea asomării reversibile și deroga de la interdicția de a secționa traheea și esofagul în timpul sângerării. Au fost observate controale inadecvate privind bunăstarea animalelor: asomarea nu era îndeplinită în mod eficient. S-a solicitat un plan de acțiune care a fost primit și care a remediat situația. Într-un alt abator, porcii erau sacrificați fără a utiliza echipamentul de asomare cu dispozitive care indicădurata necesară a aplicării. În mod similar, s-a solicitat un plan de acțiune care a fost primit pe parcursul auditului.

O serie de recomandări au fost făcute autorităților competente în vederea soluționării deficiențelor identificate în timpul auditului.

III

Cuprins1 INTRODUCERE.................................................................................................................1 2 OBIECTIVE ......................................................................................................................1 3 TEMEI JURIDIC................................................................................................................2 4 CONTEXT.........................................................................................................................2 5 CONSTATĂRI șI CONCLUZII ............................................................................................2

5.1 AUTORITĂțILE COMPETENTE .............................................................................................. 2 5.1.1 DESEMNAREA AUTORITĂțILOR COMPETENTE................................................................ 2 5.1.2 COORDONAREA șI COOPERAREA DINTRE AUTORITĂțILE COMPETENTE șI ÎN CADRUL ACESTORA.................................................................................................................................... 4 5.1.3 ÎNREGISTRAREA/AUTORIZAREA UNITĂțILOR ECONOMICE DIN SECTORUL ALIMENTAR .. 5 5.1.4 STABILIREA PRIORITĂțILOR CONTROALELOR OFICIALE ................................................ 7 5.1.5 PRELEVAREA OFICIALĂ A PROBELOR șI ANALIZELE DE LABORATOR .............................. 8 5.1.6 PROCEDURI PRIVIND EFECTUAREA ACTIVITĂțILOR DE CONTROL .................................. 9 5.1.7 CALIFICĂRILE șI FORMAREA PERSONALULUI .............................................................. 10 5.1.8 MĂSURI DE EXECUTARE.............................................................................................. 11 5.1.9 VERIFICAREA șI EXAMINAREA CONTROALELOR șI PROCEDURILOR OFICIALE.............. 12 5.1.10 AUDIT INTERN............................................................................................................. 13

5.2 CONTROALELE OFICIALE PRIVIND RESPECTAREA DE CĂTRE OPERATORII ECONOMICI DIN SECTORUL ALIMENTAR A NORMELOR DE IGIENĂ LA NIVEL DE UNITATE ............................... 14

5.2.1 CERINțE GENERALE șI SPECIFICE DE IGIENĂ .............................................................. 14 5.2.2 SISTEME BAZATE PE PRINCIPIILE HACCP ................................................................. 16 5.2.3 CRITERII MICROBIOLOGICE PENTRU PRODUSELE ALIMENTARE.................................. 17 5.2.4 TRASABILITATEA, ETICHETAREA șI MARCAJUL DE IDENTIFICARE ............................... 18 5.2.5 INFORMAțII PRIVIND LANțUL ALIMENTAR.................................................................... 20 5.2.6 IDENTIFICAREA ANIMALELOR..................................................................................... 21 5.2.7 INSPECțIE ANTE MORTEM șI POST MORTEM ................................................................. 23 5.2.8 MARCAJUL DE SĂNĂTATE............................................................................................ 25 5.2.9 BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN MOMENTUL SACRIFICĂRII SAU UCIDERII..................... 25 5.2.10 DOCUMENTAțIA PRIVIND CONTROALELE OFICIALE ..................................................... 27

6 CONCLUZII GENERALE .................................................................................................28 7 REUNIUNEA DE ÎNCHEIERE ...........................................................................................28 8 RECOMANDĂRI .............................................................................................................28 ANEXA 1 – REFERINțE JURIDICE...........................................................................................31

ABREVIERI șI DEFINIțII UTILIZATE ÎN PREZENTUL RAPORT

Abreviere Explicație AC Autoritatea (autoritățile) competentă (competente) ACC Autoritatea (autoritățile) competentă (competente) centrală (centrale) PCC Punctul (punctele) critic(e) de control DG(SANCO) Direcția generală Sănătate și Consumatori CE Comisia Europeană UE Uniunea Europeană OESA Operator(i) economic(i) din sectorul alimentar ILA Informații privind lanțul alimentar OAV Oficiul Alimentar și Veterinar HACCP Analiza riscurilor și punctele critice de control Pachetul legislativ privind igiena

Regulamentele (CE) nr. 852/2004, nr. 853/2004 și nr. 854/2004

ISO Organizația Internațională de Standardizare (International Standard Organisation)

SISV Serviciul de inspecții în domeniul sanitar veterinar

MVO Medic veterinar oficial MVP Medic veterinar privat DATC Direcția audit tehnic și control

DTSAOA Direcția pentru trasabilitate și siguranță a alimentelor de origine animală

1

1 INTRODUCERE

Misiunea de audit a avut loc în România, în perioada 23 ianuarie - 3 februarie 2012 ca parte a programului de audit planificat al OAV. Echipa de audit a fost formată din doi auditori ai OAV.

Echipa de audit a OAV a fost însoțită pe tot parcursul auditului de către reprezentanți ai ACC - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

La 23 ianuarie 2011 a avut loc o ședință de deschidere împreună cu ACC. În cadrul acestei ședințe, echipa de audit a OAV a confirmat obiectivele și traseul auditului și au fost solicitate informații suplimentare necesare pentru finalizarea auditului în condiții satisfăcătoare.

2 OBIECTIVE

Obiectivul principal al auditului a fost acela de a evalua controalele oficiale privind producția și stocarea produselor alimentare de origine animală, precum și acțiunile întreprinse de AC ca răspuns la recomandările formulate în raportul DG(SANCO)/2010-8512 – RM final cu privire la:

• organizarea și funcționarea AC;

• controalele oficiale privind respectarea de către operatorii economici din sectorul alimentar (OESA) a normelor generale și specifice de igienă a produselor de origine animală.

În mod special, au făcut obiectul acestei evaluări controalele privind carnea de ungulate domestice, de vânat de crescătorie, de vânat sălbatic, carnea tocată, preparatele din carne, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004, cu un accent special pe producția de carne proaspătă de ovine.

În urmărirea acestor obiective, traseul auditului a cuprins următoarele reuniuni și vizite:

Tabelul 1

AUTORITĂȚILE COMPETENTE

Observații

Nivel central 2 Reuniunea de deschidere și de încheiere Autoritățile competente Nivel regional 3 Serviciile județene PRODUCEREA / PRELUCRAREA / DISTRIBUȚIA PRODUSELOR ALIMENTARE - ACTIVITĂȚI Abatoare 3 Secții de tranșare 5 Unități de condiționare a cărnii/cărnii tocate

5

Unități pentru produse din carne 3 Antrepozite frigorifice 1 Laboratoare 3 Examinare care vizează detectarea prezenței

Trichinella în carnea de porc (2) și în carnea de

2

cabaline (1) Centre de colectare 2 Furnizarea de ovine către unele dintre abatoarele

vizitate în vederea evaluării informațiilor privind lanțul alimentar (ILA)

3 TEMEI JURIDIC

Auditul a fost efectuat în conformitate cu dispozițiile generale ale legislației UE, în special articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor.

În anexa 1 sunt prevăzute referințele juridice UE complete. Documentele juridice citate în prezentul raport fac trimitere, după caz, la ultima versiune modificată.

4 CONTEXT

Auditul anterior privind siguranța alimentelor de origine animală în România a fost efectuat între 12 și 22 octombrie 2010, iar rezultatele acestuia sunt descrise în raportul nr. 2010-8512. Acest raport poate fi accesat la:

http://ec.europa.eu/food/fvo/index_en.cfm

Planul de acțiune primit de la autoritățile române ca răspuns la recomandările din raport a oferit garanții satisfăcătoare în ceea ce privește toate recomandările relevante (zece recomandări). Recomandările și rezumatul răspunsului AC sunt prezentate în capitolul relevant din prezentul raport.

În anul 2011, aproximativ 375 000 de ovine (conform datelor Eurostat) au fost sacrificate în România, fapt care evidențiază o tendință de scădere începând cu anul 2010 (435 000). Potrivit ACC, în prezent în România se utilizează numai 15 - 20% din capacitatea de sacrificare (și din capacitatea de prelucrare a cărnii, în general). Două dintre unitățile vizitate au fost selectate dintre cele cu cea mai mare producție de carne de ovine. Cu toate acestea, în anul 2011, aproximativ 1,1 milioane de animale vii din specia ovină au fost comercializate în afara țării sau exportate (conform informațiilor furnizate de ACC).

5 CONSTATĂRI șI CONCLUZII

5.1 AUTORITĂțILE COMPETENTE

5.1.1 Desemnarea autorităților competente

Cerințe juridice

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 cere statelor membre să desemneze AC responsabilă pentru sarcinile și controalele oficiale prevăzute în regulament. Acesta stabilește, de

http://ec.europa.eu/food/fvo/index_en.cfm

3

asemenea, criteriile operaționale pentru autoritățile competente.

Constatările auditului

O prezentare generală a modului în care sistemele de control sunt organizate în România, pe baza informațiilor furnizate de autoritățile române, este prezentată în profilul de țară pentru România și este disponibilă la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/food/fvo/ir_search_en.cfm

ACC desemnată pentru controalele oficiale este Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, aceasta fiind subordonată direct primului-ministru. Organizarea și funcționarea ACC a fost modificată de la misiunea anterioară prin Ordinele nr. 280 și 1338 din 29 aprilie 2011 ale președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Aceste ordine au stabilit atribuțiile și responsabilitățile care revin Direcției de Trasabilitate și Siguranța Alimentelor de Origine Animală (DTSAOA) (de exemplu, elaborarea de legislație și organizarea controalelor oficiale în industria alimentară) și le-au separat de activitățile serviciului de inspecții în domeniul sanitar veterinar (SISV), care este responsabil cu inspectarea celorlalte servicii oficiale. O nouă direcție, Direcția audit tehnic și control (DATC), are responsabilitatea efectuării auditurilor interne.

Structuri similare au fost înființate la nivel județean. Un serviciu județean cuprinde:

• serviciul județean pentru trasabilitatea și siguranța alimentelor de origine animală (denumit în continuare „Serviciul județean de igienă”) care este responsabil cu controalele oficiale și cu autorizarea unităților de prelucrare a alimentelor;

• SISV județean (denumit în continuare „serviciul de inspecție”), care inspectează activitățile desfășurate de medicii veterinari oficiali (MVO) și verifică dacă aceștia utilizează procedurile de control stabilite;

• pentru a evita suprapunerea controalelor, responsabilitatea activităților de control a fost retrasă din portofoliul SISV, atât la nivel central, cât și la nivel județean;

• DATC județeană, care desfășoară activități de audit intern.

În ansamblu, aproximativ 7 000 de persoane sunt angajate pentru sistemele de control în materie de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, sănătate și bunăstare a animalelor. Șaptesprezece persoane sunt angajate la nivel central în cadrul DTSAOA și SISV.

În sensul prezentului audit, serviciile județene de igienă sunt responsabile cu controalele oficiale în abatoare, în secțiile de tranșare și în unitățile de prelucrare a cărnii tocate și în unitățile de preparare și de prelucrare a cărnii. Divizia județeană pentru sănătate animală este responsabilă cu controalele oficiale în centrele de colectare. La nivel local, Circumscripțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor angajează veterinarii oficiali care lucrează în diferite tipuri de unități din sectorul cărnii.

Concluzii

România a desemnat autoritățile competente cu privire la controalele oficiale în cadrul sectoarelor

http://ec.europa.eu/food/fvo/ir_search_en.cfm

4

auditate. Au fost întreprinse acțiuni pentru a preveni suprapunerea controalelor. Sarcinile de control au fost retrase dintre responsabilitățile serviciului de inspecție și rămân exclusiv în responsabilitatea serviciului de igienă. Au fost create unități de audit intern, atât la nivel central, cât și la nivel județean.

5.1.2 Coordonarea și cooperarea dintre autoritățile competente și în cadrul acestora

Cerințe juridice

Articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede coordonarea și cooperarea eficientă și eficace dintre autoritățile competente. Articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul respectiv prevede că, atunci când, în cadrul unei AC, mai multe unități au competența de a desfășura controale oficiale, se asigură coordonarea și cooperarea eficientă și eficace între diferitele unități.


Ca răspuns la recomandarea nr. 1 din raportul 2010-8512 privind asigurarea coordonării și cooperării eficiente și eficace dintre serviciile de sănătate publică și cele de inspecție la nivel județean, în ceea ce privește organizarea controalelor oficiale în toate județele în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, ACC s-a angajat să analizeze rezultatele auditurilor interne și să elimine dublarea activităților.

La nivel central, ACC este singura AC responsabilă cu organizarea controalelor oficiale în unitățile de producere, prelucrare și depozitare a produselor de origine animală, în special carne.

Observații

• Încă mai există suprapunere și duplicare a activităților de control oficial, chiar dacă au fost emise ordinele susmenționate ale președintelui în vederea redistribuirii responsabilităților. Serviciul județean de igienă efectuează controale oficiale în funcție de riscuri pentru a se asigura că OESA pun în aplicare normele și respectă Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și Regulamentul (CE) nr. 853/2004 în temeiul planului național de supraveghere și monitorizare (PNSM), care este o parte a planului anual de control, și evaluează prin verificarea rezultatelor inspecțiilor ante- și post-mortem procedurile aplicate, precum și activitatea MVO în acest domeniu.

• Așa-numitele inspecții efectuate de Serviciul de inspecție ar trebui să fie o simplă verificare documentară a efectuării controalelor, fără nicio verificare la fața locului, precum și verificarea faptului că procedurile de control sunt aplicate de MVO și de serviciile județene de igienă conform prevederilor. Inspecțiile sunt efectuate conform Programului național cadru de inspecție și control. Acest program, care a fost pus în aplicare începând cu iulie 2011, prevede efectuarea de către serviciile județene de inspecție a unor inspecții anuale ale medicilor veterinari oficiali și ale serviciilor județene de igienă. Cu toate acestea, ACC nu a fost în măsură să indice o trimitere juridică clară la Regulamentul (CE) nr. 882/2004 pentru acest program și pentru modul în care acest program este integrat în planul anual de control.

• În plus față de așa-numita activitate de inspecție desfășurată de serviciul județean de inspecție pentru anumite activități de control, unitățile de audit DATC nou-înființate la nivel central și local au efectuat un audit intern în sectorul cărnii (pentru mai multe detalii, a se

5

vedea punctul 5.1.10).

• În serviciile județene vizitate exista un anumit grad de confuzie cu privire la această abordare referitoare la inspecții. Inspecțiile erau efectuate conform descrierii de mai sus în două dintre serviciile județene vizitate, în timp ce în al treilea inspecțiile includeau, de asemenea, controlul obligațiilor care revin OESA și aplicarea de sancțiuni, duplicând astfel activitățile de control efectuate de serviciile județene de igienă.

• La nivel județean, coordonarea și ansamblul comunicării dintre serviciile județene de inspecție și serviciile județene de igienă încă mai are loc prin intermediul managerului județean. Echipa de audit a OAV a observat că, în mai multe cazuri, aceste informații au fost transmise doar serviciilor locale (circumscripții), fără informarea serviciilor județene de igienă. În acest fel, serviciile de la nivel județean nu au fost informate cu privire la ceea ce se desfășura în propriul lor teritoriu.

• Planificarea controalelor oficiale și cursurile de formare conexe sunt organizate și realizate separat în serviciile de inspecție județene și respectiv în serviciile de igienă județene.

• Au existat câteva exemple, totuși, în care cele două servicii au efectuat inspecții comune și au luat măsuri împreună.

• În mare parte, verificarea descrisă mai sus și activitățile de audit intern se suprapun reciproc și nu au fost luate măsuri pentru a asigura o coordonare și cooperare eficientă între DATC-uri și serviciile de inspecție, conform cerințelor de la articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Concluzii

Nu s-a dat curs recomandării nr. 1 din raportul nr. 8510-8512.

Au fost constatate mai multe suprapuneri structurale și duplicări ale controalelor oficiale, care limitează posibilitatea de a asigura calitatea, uniformitatea și consecvența controalelor oficiale la toate nivelurile, contrar cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

În pofida înființării unei structuri de audit intern, anumite aspecte ale auditului intern sunt alocate unei alte unități de control (serviciul de inspecție) duplicând, astfel, sarcinile referitoare la auditul intern, creând confuzie cu privire la responsabilitățile în acest domeniu și afectând eficacitatea și caracterul adecvat al controalelor. În plus, nu s-a luat nicio măsură pentru a asigura coordonarea și colaborarea eficace între aceste unități cu scopul de a garanta eficiența și caracterul adecvat al activităților, fapt care contravine cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (a) și alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

5.1.3 Înregistrarea/autorizarea unităților economice din sectorul alimentar

Cerințe juridice

Articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că statele membre trebuie să stabilească proceduri de înregistrare/autorizare a unităților economice din sectorul alimentar și din sectorul hranei pentru animale, precum și proceduri de examinare a conformității cu condițiile de autorizare și procedurile de retragere a autorizațiilor.

6


Ca răspuns la recomandarea nr. 3 conform căreia numai unitățile care se conformează tuturor cerințelor relevante prevăzute de legislația privind produsele alimentare sunt autorizate și menținute pe lista unităților autorizate în conformitate cu articolul 31, alineatul (2) literele (c) și (f) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, ACC s-a angajat să autorizeze numai unitățile care respectă cerințele și să actualizeze lista unităților autorizate.

În conformitate cu Ordinul Președintelui nr. 57/2010, responsabilitatea și competența de a evalua și autoriza unități este acordată serviciilor județene de igienă. Numărul autorizației este furnizat de DTSAOA la cererea serviciilor județene de igienă, iar DTSAOA dispune de un termen de șase luni pentru a realiza o reevaluare la fața locului.

Procesul de autorizare era consemnat în mod satisfăcător în toate cazurile verificate de echipa de audit a OAV.

Procedura cuprinde o evaluare la fața locului a unităților recent autorizate, în termen de șase luni de la data autorizării și o dată la doi ani. Cu toate acestea, această procedură a fost suspendată. În schimb, pe baza notelor de serviciu nr. 2025 din 1 martie 2011 (condițiile de autorizare) și nr. 1128 din 23 iunie 2011 (lista), serviciile județene de igienă sunt obligate să raporteze către DTSAOA în fiecare semestru orice neconformități cu privire la aplicarea cerințelor de autorizare a unităților autorizate. Pe baza unei evaluări interne, DTSAOA poate decide să adopte măsuri de monitorizare suplimentare, să furnizeze formare profesională suplimentară și să emită instrucțiuni.

Observații

• Un abator vizitat sacrifica ovine fără a fi autorizat pentru această activitate. Autoritatea competentă centrală și serviciul județean de igienă au explicat că erau două motive pentru această situație:

• Începând cu anul 2004, ACC acordă anual o derogare națională pentru sacrificarea ovinelor cu o săptămână înainte de Paște în abatoarele care sunt autorizate numai pentru sacrificarea porcinelor și bovinelor. Derogarea impune raportarea numărului de ovine sacrificate. În 2011, aproximativ 3 000 de ovine au fost sacrificate în 18 abatoare care nu sunt autorizate pentru această activitate în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. Nu există cerințe de adaptare a programului HACCP la această activitate suplimentară și se aplică marca de sănătate ovală. Dezosarea în unitățile de tranșare autorizate nu este permisă. Carnea poate fi trimisă doar comercianților cu amănuntul, sub formă de carcase întregi sau de carcase tăiate în maximum trei părți. În cazul expedierii acesteia sub formă de carcase, carnea este însoțită de un certificat sanitar semnat de medicul veterinar oficial. Cu toate acestea, pentru carnea expediată în carcase tăiate în maximum trei părți nu există o astfel de cerință. În acest caz, nu poate fi exclusă eventualitatea devierii acestei cărni către o secție de tranșare autorizată. ACC nu a furnizat nicio explicație cu privire la motivele pentru care o astfel de derogare a fost acordată ținând seama de supracapacitatea pronunțată pentru sacrificarea de ovine existentă la nivel național (a se vedea, de asemenea, punctul 4).

• Pe lângă aceasta, sacrificarea ovinelor a avut loc înainte de Crăciunul anului 2011, cu consimțământul MVO. Această activitate nu a fost raportată și a fost observată de către echipa de audit a OAV doar la momentul revizuirii documentelor; activitatea în cauză nu a fost identificată de sistemul de control oficial responsabil cu activitățile de verificare și de audit tehnic și intern.

7

• Un alt abator a fost autorizat din 2010 pentru sacrificarea de ovine, fără ca acesta să fie enumerat pe lista abatoarelor autorizate pentru această activitate. Acest fapt nu fusese raportat de către serviciile județene de igienă în rapoartele lor semestriale și nu fusese detectat de către serviciul de inspecție sau de auditurile efectuate.

• A fost acordată o autorizație completă unei unități în care echipa de audit a OAV a observat nereguli grave în privința cerințelor generale și specifice de igienă, precum și în ceea ce privește utilizarea unor echipamente de asomare necorespunzătoare. Aceste probleme nu au fost identificate de către AC în timpul auditului de autorizare sau în cursul altor audituri care au fost efectuate. Mai mult, această problemă nu fusese raportată către ACC de către serviciile de igienă prin intermediul rapoartelor semestriale.

• Autorizația finală, emisă la nivel central pe baza unei inspecții, afirma întotdeauna că societățile au un program HACCP operațional, ceea ce nu era cazul pentru anumite unități (a se vedea punctul 5.2.2).

Concluzii Recomandarea nr. 3 din raportul 2010-8512 nu a fost abordată.

În cazul a două din cele cinci unități vizitate fusese acordată o autorizație completă în pofida lipsei unui program HACCP complet operațional, iar în cazul uneia dintre aceste unități echipa de audit a OAV a observat nereguli grave privind cerințe generale și specifice în materie de igienă. În plus, lista cu unitățile autorizate UE nu este actualizată.

O derogare națională este acordată anual de Paște pentru sacrificarea ovinelor în abatoare care nu sunt omologate pentru această activitate, în ciuda unei pronunțate supracapacități a sacrificării de ovine la nivel național. Acest lucru este contrar cerințelor prevăzute la articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

5.1.4 Stabilirea priorităților controalelor oficiale

Cerințe juridice

Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede efectuarea de controale oficiale cu regularitate, în funcție de riscuri, și cu frecvența corespunzătoare. Controalele trebuie să fie efectuate în toate etapele lanțului de producție și prelucrare și, în general, trebuie efectuate fără preaviz. Controalele trebuie efectuate cu aceeași rigurozitate pentru exporturile din UE, pentru importurile în UE, cât și pentru produsele introduse pe piața UE.


Pe baza unui sistem de notare, unitățile de prelucrare a alimentelor sunt clasificate în trei categorii. Frecvența controalelor efectuate de serviciile de igienă atât la nivel județean cât și local a fost stabilită prin Ordinul ministerial nr. 2/2010. De exemplu: serviciul de sănătate publică trebuie să viziteze un abator de categoria I o dată la șase luni, un abator de categoria II o dată la trei luni și un abator de categoria III în fiecare lună.

Observații

• Toate unitățile vizitate au fost clasificate de către serviciile județene de igienă și cele mai

8

multe dintre acestea erau controlate în consecință. Cu toate acestea, într-una dintre unitățile vizitate, clasificarea în funcție de riscuri nu a luat în considerare mai multe aspecte neregulamentare în privința aplicării normelor generale și specifice de igienă care au fost evidențiate de echipa de audit a OAV. În consecință, a fost aplicată o frecvență redusă a inspecțiilor care nu era adecvată pentru unitatea în cauză, având în vedere profilul de risc al acesteia.

• Serviciul de inspecție a continuat să efectueze controale oficiale pe baza Programului Național Cadru de Inspecție și Control care stabilește o frecvență de o vizită pe an pentru unitățile autorizate și de două ori pe an pentru unitățile înregistrate, fără a ține seama de dispozițiile articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Concluzii

Sistemul de stabilire a frecvenței controalelor în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 nu era aplicat, întrucât acesta nu clasifica unitățile în mod corespunzător și nu era utilizat de serviciul de inspecție.

5.1.5 Prelevarea oficială a probelor și analizele de laborator

Cerințe juridice

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că autoritățile competente trebuie să dețină sau să aibă acces la laboratoare cu o capacitate adecvată. Articolul 11 din regulamentul respectiv stabilește cerințe pentru prelevarea probelor și analiză, iar articolul 12 prevede că autoritatea competentă trebuie să desemneze laboratoare care pot analiza probele prelevate în cursul controalelor oficiale. De asemenea, acesta prevede criteriile de acreditare pentru laboratoarele desemnate în acest sens.


Echipa de audit a OAV nu a vizitat niciun laborator în cadrul acestui audit. Probele oficiale destinate analizelor microbiologice pentru a verifica autocontroalele efectuate de operatorii economici sunt prelevate în conformitate cu planul strategic din cadrul Planului anual de control (pentru mai multe informații, a se vedea punctul 5.2.3).

Probele pentru analizele microbiologice erau trimise la laboratoarele oficiale acreditate desemnate de AC. Rapoartele privind prelevarea de probe sau formularele cu rezultate identificau în toate cazurile metodele de referință drept metode folosite pentru analiză.

Probele pentru depistarea Trichinella erau analizate în laboratoarele din abatoarele care sacrifică cabaline și porcine, iar metoda de referință (metoda agitatorului magnetic) era utilizată (pentru mai multe informații, a se vedea punctul 5.2.7).

Concluzii

În unitățile vizitate, AC avea acces la un laborator cu o capacitate adecvată pentru testele microbiologice și pentru analizele de depistare a prezenței Trichinella.

9

5.1.6 Proceduri privind efectuarea activităților de control

Cerințe juridice

Articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că AC trebuie să efectueze controale oficiale în conformitate cu proceduri documentate, care să conțină informații și instrucțiuni pentru personalul care realizează controalele oficiale.

Articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că autoritățile competente trebuie să întocmească rapoarte privind controalele oficiale, care să menționeze scopul, metoda de control, rezultatele și, după caz, măsurile corespunzătoare care urmează să fie luate de OESA, furnizând, cel puțin în caz de neconformitate, o copie OESA.


Ca răspuns la recomandarea nr. 4 a raportului 2010-8512 conform căreia procedurile privind efectuarea și raportarea activităților de control sunt conforme cu cerințele prevăzute la articolele 8 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, iar inspecția de monitorizare, atunci când este necesară, se realizează în conformitate cu articolul 54 din regulamentul menționat anterior și este consemnată, ACC s-a angajat să ia măsurile de remediere adecvate.

Nota de serviciu nr. 3842 din 26 octombrie 2010 emisă de SISV către serviciile județene de inspecție stabilește o procedură de control revizuită. Această procedură include audituri interne într-o formă revizuită, drept inspecții ale activităților de control efectuate de MVO prin verificarea utilizării procedurilor corecte. În plus, nota de serviciu nr. 22865 din 5 noiembrie 2010 prevede că medicii veterinari oficiali, în timpul monitorizării în vederea remedierii neconformităților constatate, ar trebui să consemneze când o rectificare a fost finalizată.

Observații

• Autoritățile competente au redactat instrucțiuni și liste de verificare în care se specifică domeniile care trebuie controlate. Mai mult, în cazul în care nu erau disponibile liste de verificare, erau puse în aplicare proceduri de control detaliate.

• La nivel județean, rapoartele erau redactate după controalele oficiale. Listele de verificare erau completate, cu anumite excepții. În majoritatea cazurilor, s-au stabilit termene limită pentru rectificarea deficiențelor. În cele mai multe cazuri, existau documente justificative privind măsurile ulterioare adoptate de AC pentru a verifica dacă neconformitățile sau deficiențele fuseseră remediate.

• Rapoartele de audit tehnic ale serviciilor județene de igienă erau de o calitate variabilă, pornind de la rapoarte de o calitate adecvată și până la rapoarte fără rezultate clare și fără concluzii (a se vedea, de asemenea, punctul 5.2.10).

• Echipa de audit a OAV a observat faptul că anumite rapoarte și liste de verificare prezentate nu reflectau situația constatată la fața locului, cum ar fi încălcări ale normelor de bunăstare animală, neconformitatea cu cerințele generale și specifice de igienă și cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 (pentru mai multe detalii, a se vedea punctul 5.1.9).

10

Concluzii

Primul element al recomandării nr. 4 din raportul 2010-8512 referitor la procedurile documentate a fost îndeplinit, în timp ce al doilea element al recomandării nu a fost abordat, întrucât rapoartele adesea nu erau în conformitate cu dispozițiile articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

5.1.7 Calificările și formarea personalului

Cerințe juridice

Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 obligă autoritățile competente să asigure formarea profesională corespunzătoare a membrilor personalului și actualizarea competențelor acestora.


Ca răspuns la recomandarea nr. 2 din raportul 2010-8512 privind furnizarea de formare profesională corespunzătoare, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, pentru a garanta că cunoștințele tehnice ale MVO prezenți în unitățile alimentare sunt suficiente pentru o auditare adecvată a programelor de autocontrol HACCP, a bunăstării animalelor și a respectării cerințelor de igienă, în conformitate cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 852/2004 și (CE) nr. 853/2004, ACC s-a angajat să asigure sesiuni de formare corespunzătoare.

ACC a informat echipa de audit a OAV că programul de formare planificat inițial, care prevedea participarea a opt funcționari selectați la nivelul central și cel județean la diferite sesiuni de formare BTSF (programul Better Training for Safer Food - „O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”) urmate de patru sesiuni de formare consecutive, a fost redus la o singură sesiune consecutivă de formare din cauza constrângerilor financiare. Sesiunile de formare anulate urmau să fie înlocuite de formare în video-cascadă la nivel județean pentru MVO și funcționarii din cadrul circumscripțiilor, aceasta acoperind subiectele care în rapoartele precedente fuseseră vizate de recomandarea de a asigura formare profesională (autocontroalele, HACCP, marcajul de identificare, etichetarea, controalele post-mortem și bunăstarea animalelor). În oficiile județene vizitate s-a confirmat faptul că o astfel de formare a avut loc. Cu toate acestea, au fost constatate următoarele:

• În general, sesiunile de formare au fost foarte scurte, acoperind multe aspecte care au trebuit abordate în doar o zi de formare.

• Sesiunile au avut un caracter pur teoretic și nu au inclus exemple practice de punere în aplicare.

• În unul dintre județele vizitate, formarea privind bunăstarea animalelor nu a avut loc.

Concluzii

Recomandarea nr. 2 a raportului 2010-8512 nu a fost abordată.

Acțiunea privind punerea în aplicare a unor programe de formare profesională în vederea abordării problemelor în materie de control care au făcut obiectul recomandărilor corespunzătoare ale raportului 2010-8512 a fost inadecvată din pricina punerii în aplicare inadecvate a principiului formării în cascadă în urma participării la formarea BTSF și din cauza utilizării limitate a exemplelor practice.

11

5.1.8 Măsuri de executare

Cerințe juridice

Articolul 54 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că AC care identifică o neconformitate trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că operatorul remediază situația. Articolul 55 din Regulamentul menționat prevede că statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării legislației privind hrana pentru animale și produsele alimentare, precum și a altor dispoziții UE referitoare la protecția sănătății și bunăstării animalelor și iau măsurile necesare pentru asigurarea punerii în aplicare a respectivelor dispoziții. Sancțiunile aplicate trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.


Ca răspuns la recomandarea nr. 4 a raportului 2010-8512 conform căreia procedurile privind efectuarea și raportarea activităților de control sunt conforme cu cerințele prevăzute la articolele 8 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, iar inspecția de monitorizare, atunci când este necesară, se realizează în conformitate cu articolul 54 din regulamentul menționat anterior și este consemnată, ACC s-a angajat să ia măsurile de remediere adecvate.

Cele două note de serviciu relevante - nr. 3842 din 26 octombrie 2010 și nr. 22865 din 5 noiembrie 2010 - emise în această privință sunt descrise la punctul 5.1.6.

S-au prezentat dovezi privind măsurile coercitive în caz de neconformitate. În anumite cazuri, deficiențele minore identificate în timpul controalelor oficiale încă erau prezente în timpul vizitei echipei de audit a OAV. Cu toate acestea, într-unul dintre județele vizitate au fost detectate mai multe cazuri de neconformitate majoră de către serviciul județean de igienă, care a reacționat la acestea. Totuși, în majoritatea cazurilor, neconformitățile majore, cum ar fi încălcări ale normelor privind bunăstarea animalelor și ale cerințelor de igienă generale și specifice nu au fost observate de către autoritățile competente și, prin urmare, nu au fost luate măsuri de aplicare a legii.

În acele cazuri în care AC a emis o solicitare de acțiune coercitivă ca urmare a unei neconformități constatate, solicitarea a inclus termenul-limită iar acțiunile de monitorizare au fost efectuate atunci când a fost necesar și au fost consemnate.

Sistemul privind aplicarea sancțiunilor și raportarea este pus în aplicare. Începând cu 2010, atât Serviciul județean de igienă, cât și serviciul de inspecție, au competența de a emite sancțiuni sau amenzi. De la data la care a fost introdus noul sistem, au fost înregistrate cazuri în care serviciul județean de igienă a impus o amendă de 10 000 EUR unei unități de prelucrare care nu respecta cerințele generale în materie de etichetare. Într-o altă unitate în care au avut loc activități neautorizate, a fost impusă o amendă de 10 000 EUR pentru OESA și respectiv 1 200 EUR pentru medicul veterinar oficial.

Concluzii

Al treilea element din recomandarea nr. 4 a raportului 2010-8512 nu a fost abordat, întrucât, în primul rând, AC nu a identificat neconformitățile majore, cum ar fi încălcările normelor în materie

12

de bunăstare animală, precum și ale cerințelor generale și specifice de igienă.

AC dispune de competențe juridice adecvate, precum și de o serie de măsuri de executare. În mai multe cazuri examinate în care au fost detectate neconformități, aplicarea măsurilor de executare a fost eficientă.

5.1.9 Verificarea și examinarea controalelor și procedurilor oficiale

Cerințe juridice

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că autoritățile competente asigură imparțialitatea, coerența și calitatea controalelor oficiale la toate nivelurile și garantează eficacitatea și caracterul adecvat al acestor controale. Articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că autoritatea competentă trebuie să dispună de proceduri aplicabile de verificare a eficacității controalelor oficiale pentru a asigura eficacitatea acțiunii corective și pentru a actualiza documentația acolo unde este necesar.


• Au fost văzute exemple de sisteme aflate în funcțiune în care serviciul de inspecție controlează utilizarea de către MVO a procedurilor, listele de verificare și rapoartele. În toate rapoartele examinate fie nu exista nicio concluzie, fie concluzia era că performanța MVO era satisfăcătoare. Rapoartele erau transmise către MVO și managerul județean, o copie fiind păstrată la nivel local (circumscripție). Cu toate acestea, informațiile nu sunt transmise Serviciului județean de igienă, ca procedură uzuală.

• În aprilie 2011 se stipula raportarea lunară a rezultatului activităților de inspecție ale Serviciilor județene de inspecție către ISFV. Deși acest sistem de raportare a fost pus în aplicare, informațiile, inclusiv detaliile cu privire la rezultatul inspecțiilor și evaluarea globală a caracterului adecvat și al eficacității controalelor, nu au fost trimise către DTSAOA.

• Echipa de audit a OAV a observat în multe cazuri că AC nu a identificat deficiențele observate de echipa de audit a OAV:

• De exemplu, într-un abator în care echipa OAV a identificat încălcări grave ale normelor privind bunăstarea animalelor, verificările consemnate privind bunăstarea animalelor efectuate zilnic atât de OESA cât și de MVO nu identificaseră nicio deficiență.

• Într-un alt abator, nu au fost detectate de niciunul dintre cele patru servicii implicate încălcări ale normelor de bunăstare animală și neconformități semnificative cu cerințele generale și specifice de igienă. Niciunul dintre cele patru servicii implicate - MVO (inspecții, audituri ale OESA), serviciile județene de igienă (verificarea performanței controalelor ante și post-mortem efectuate de MVO, audituri tehnice), serviciul de inspecție (inspecții privind utilizarea procedurilor de control de către MVO) sau DATC-urile (activități de audit intern) - nu a identificat deficiențe grave.

• În unele unități, s-au constatat unele deficiențe cu privire la conformitatea cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 (a se vedea, de asemenea, punctul 5.2.1.).

• Au fost observate deficiențele de mai sus în ceea ce privește detectarea deficiențelor

13

grave, în pofida faptului că cele patru servicii implicate în controlul oficial aveau la dispoziție procedurile și listele de verificate menționate mai sus, ceea ce indică faptul că procedurile nu au fost urmate.

• În plus, nu a fost efectuată verificarea eficienței controalelor oficiale puse în aplicare în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Concluzii

Procedurile oficiale nu erau urmate în mod regulat din cauze profunde cu un caracter sistemic. Calitatea, coerența și uniformitatea controalelor oficiale nu au fost asigurate, prin urmare, la toate nivelurile, contrar cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, iar eficiența și caracterul adecvat al controalelor oficiale nu au fost garantate, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Sistemul existent pentru verificarea eficacității controalelor oficiale, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 este necorespunzător din cauza lipsei unei alocări clare a responsabilității pentru această sarcină. Aceasta s-a reflectat în faptul că:

• S-au constatat deficiențe în sensul suprapunerii activităților de control și al neaplicării dispozițiilor legislative.

• Monitorizarea documentată era rareori disponibilă întrucât au fost detectate foarte puține cazuri de nerespectare.

• Cu toate că situația variază între județele vizitate, în multe cazuri rapoartele nu reflectau situația constatată în unități și mai multe AC nu au reușit să identifice neconformitățile importante și deficiențele observate de echipa de audit a OAV, fapt care indică existența unor cauze profunde cu un caracter sistemic.

5.1.10 Audit intern

Cerințe juridice

În conformitate cu dispozițiile de la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, autoritățile competente sunt obligate să efectueze audituri interne sau să dispună efectuarea unor audituri externe. Acestea trebuie să fie supuse examinării independente și să fie realizate într-un mod transparent.


• În octombrie/noiembrie 2011, unitățile de audit nou create – DATC - au efectuat un audit intern în sectorul cărnii care a avut un caracter sistemic și a vizat sistemul oficial, în general. Conform DATC, auditul a emis recomandări înainte de sfârșitul anului 2011, care erau foarte similare cu recomandările formulate în raportul 2010-8512. Nu au fost furnizate informații cu privire la eventualele acțiuni care ar trebui întreprinse. Pe lângă această activitate de audit

14

intern și auditul efectuat de serviciile județene de igienă al procedurilor de inspecție ante- și post-mortem aplicate de către MVO, nicio altă activitate de audit intern nu a fost prezentată.

• În ciuda faptului că au fost create unități de audit intern atât la nivel central, cât și la nivel județean, Serviciile județene de inspecție sunt cele care evaluează performanța MVO, atât în sectorul cărnii, cât și în sectorul sănătății animale, sub forma unui audit intern privind utilizarea procedurilor de control efectuat în scopul de a furniza dovezi privind nivelul de performanță sau pentru măsurile disciplinare care trebuie luate de managerul județean. Au fost văzute exemple de măsuri disciplinare luate la nivel județean. Cu toate acestea, nu a fost demonstrată verificarea eficacității controalelor oficiale aplicate. În plus, nu au fost prezentate cauzele profunde cu caracter sistemic care să identifice motivele eșecului în detectarea anumitor neconformități.

Concluzii

Cu toate că au avut loc audituri interne, cu excepția luării de măsuri disciplinare, nu au fost adoptate măsuri ulterioare adecvate. Auditurile interne nu sunt adecvate pentru a satisface cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

5.2 CONTROALELE OFICIALE PRIVIND RESPECTAREA DE CĂTRE OPERATORII ECONOMICI DIN SECTORUL ALIMENTAR A NORMELOR DE IGIENĂ LA NIVEL DE UNITATE

5.2.1 Cerințe generale și specifice de igienă

Cerințe juridice

Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 prevede că OESA care efectuează oricare dintre etapele de producție, prelucrare sau distribuire a alimentelor după etapa de producție primară/operațiuni conexe trebuie să îndeplinească cerințele generale de igienă astfel cum sunt prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004. Aceste prevederi se referă la curățarea și întreținerea, planul, proiectarea, construcția, amplasamentul și dimensiunea spațiilor utilizate pentru produse alimentare.

Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede că operatorul economic din sectorul alimentar trebuie să respecte condițiile specifice stipulate în anexele II și III la acest regulament. Articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 prevede că operatorii economici din sectorul alimentar trebuie să adopte măsuri specifice de igienă în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor microbiologice pentru produsele alimentare, respectarea cerințelor de control al temperaturii și prelevarea de probe și analizele.

Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 precizează că autoritatea competentă trebuie să efectueze controale oficiale privind produsele de origine animală, în scopul verificării conformității operatorului economic cu aceste cerințe.


Ca răspuns la recomandarea nr. 5 a raportului 2010-8512 conform căreia întreprinderile din sectorul alimentar trebuie să respecte cerințele generale de igienă prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și cerințele specifice de igienă prevăzute în anexa III la

15

Regulamentul (CE) nr. 853/2004, ACC a solicitat planuri de acțiune unităților care necesitau astfel de planuri, verificări la fața locului că situația a fost rectificată și a impus sancțiuni, după caz.

Medicul veterinar oficial județean trebuie să efectueze controale regulate ale conformității cu cerințele generale și specifice ale unităților, în funcție de listele de verificare prestabilite. Frecvența acestor controale este stabilită prin evaluarea riscului pentru diferitele categorii de unități. În plus, în unitățile în care sunt prezenți în permanență funcționari oficiali, controalele preoperaționale sunt efectuate în mod sistematic de către medicul veterinar oficial sau de personalul auxiliar oficial înainte de începerea operațiunilor. Mai mult, în aceste unități MVO trebuie să redacteze rapoarte lunare care să se refere inclusiv la conformitatea cu cerințele generale și specifice.

Observații

• În unitățile vizitate, cerințele generale și specifice făceau obiectul controalelor oficiale în conformitate cu calendarele prestabilite și erau documentate în conformitate cu procedurile stabilite.

• La un abator de dimensiuni medii pentru porcine, în care sunt sacrificate și alte specii, echipa de audit a OAV a observat deficiențe grave privind structura și igiena, precum podele și pereți deteriorați, suprafețe mari afectate de igrasie în zonele de producție și practici necorespunzătoare și neigienice de depozitare a organelor destinate consumului uman. Toate aceste deficiențe nu fuseseră identificate de medicii veterinari oficiali care efectuează controalele oficiale și nici de structurile de audit tehnic și intern din cauza lipsei anumitor proceduri oficiale (pentru mai multe detalii, a se consulta punctul 5.1.9). Echipa de audit a OAV a solicitat măsuri imediate pentru rectificarea acestor deficiențe, iar AC a prezentat un plan de acțiune satisfăcător, înainte de încheierea auditului.

• Echipa de audit a OAV a observat că în patru din cinci unități vizitate, cerințele generale și specifice erau, în general, respectate satisfăcător, iar deficiențele erau identificate în controalele oficiale. În rapoartele de inspecție erau înregistrate și termenele de finalizare și verificarea corectării deficiențelor identificate. Cu toate acestea, echipa de audit a OAV a observat următoarele deficiențe:

• O cameră de gătit dintr-o unitate pentru produse din carne prezenta condiții precare de igienă, iar într-un abator de bovine erau utilizate suprafețe de lucru uzate și echipamente inadecvate pentru colectarea cărnii capului.

• În trei din cinci unități echipa de audit a OAV a observat deficiențe în ceea ce privește controlul dăunătorilor, care nu fuseseră identificate de AC.

• Într-un abator de dimensiuni mari pentru sacrificarea ovinelor, capetele care nu fuseseră jupuite integral destinate prelucrării ulterioare pentru consumul uman erau depozitate într-un mod care provoca contaminarea încrucișată prin contactul între carnea expusă și pielea capetelor.

Concluzii

Recomandarea nr. 5 din raportul 2010-8512 nu a fost pe deplin soluționată. Controalele oficiale efectuate de AC în privința cerințelor generale de igienă prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și a cerințelor specifice în materie de igienă prevăzute în anexa III la Regulamentul

16

(CE) nr. 853/2004 erau în mare parte satisfăcătoare în patru dintre cele cinci unități vizitate de echipa de audit a OAV, numai deficiențe minore fiind constatate. Cu toate acestea, într-unul dintre abatoarele vizitate, echipa de audit a OAV a observat deficiențe grave în privința cerințelor generale și specifice de igienă, care nu fuseseră identificate de către sistemul de control oficial și a solicitat acțiuni imediate.

5.2.2 Sisteme bazate pe principiile HACCP

Cerințe juridice

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, operatorul economic din sectorul alimentar trebuie să instituie, să aplice și să mențină una sau mai multe proceduri permanente bazate pe principiile HACCP. Secțiunea II din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește cerințele specifice pentru procedurile bazate pe HACCP din abatoare. Controalele oficiale privind toate produsele de origine animală din sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 854/2004 trebuie să includă audituri ale procedurilor bazate pe HACCP [articolul 4 alineatul (3) litera (a) și alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004].


Ca răspuns la recomandarea nr. 8 a raportului 2010-8512 privind măsurile necesare pentru a se garanta că sistemele bazate pe principiile HACCP sunt în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și sunt auditate în conformitate cu cerințele de la articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 pentru a verifica dacă operatorii economici din sectorul alimentar aplică aceste proceduri în mod continuu, ACC s-a angajat să verifice HACCP, să ofere cursuri de formare privind HACCP personalului oficial responsabil cu controlul și să asigure raportarea la nivel central a neconformităților și a sancțiunilor impuse.

O listă de verificare pentru evaluarea programul HACCP este disponibilă pentru MVO și serviciile județene de igienă.

Observații

• Sesiuni de formare privind HACCP au fost organizate în toate județele vizitate.

• Controalele efectuate de medicii veterinari oficiali și de medicii veterinari de circumscripție includ verificarea programelor HACCP. În toate unitățile vizitate, această activitate era documentată. În plus, această activitate se raportează lunar Serviciului județean de igienă.

• Procedurile bazate pe HACCP erau aplicate în toate unitățile vizitate, dar au fost identificate deficiențe în cadrul programelor HACCP examinate în patru din cinci unități.

• Programul HACCP nu era, în multe cazuri, susținut sau era insuficient adaptat specificităților anumitor unități:

• Într-un caz limita critică a temperaturii de tratare termică a produselor din carne de porc nu era validată în scopul de a se asigura că monitorizarea și verificarea pot fi considerate fiabile.

• Într-un alt abator, dispozițiile pentru animalele curate nu erau incluse în programul

17

HACCP pentru sacrificarea a două specii de animale pentru care unitățile fuseseră autorizate (ovine și cabaline) în conformitate cu secțiunea II a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

• În două abatoare nu se efectua nicio analiză a riscurilor pentru sacrificarea cailor și, în consecință, nu era în vigoare niciun program HACCP pentru sacrificarea cailor, deși unitatea era autorizată pentru această activitate.

• Într-o unitate pentru produse din carne care producea și preparate din carne nu existau proceduri documentate pentru a preveni contaminarea încrucișată în sala de ambalare.

• În ciuda verificării procedurilor bazate pe HACCP de către AC, aceasta nu a identificat deficiențele descoperite de echipa de audit a OAV.

Concluzii

Deși procedurile bazate pe HACCP erau puse în aplicare în toate unitățile vizitate, în două unități acestea nu acopereau toate activitățile efectuate. În ciuda verificării de AC a procedurilor bazate pe HACCP, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004, AC nu a identificat deficiențele descoperite de echipa de audit a OAV. Recomandarea nr. 8 din raportul OAV anterior 2010-8512 nu a fost pe deplin soluționată.

5.2.3 Criterii microbiologice pentru produsele alimentare

Cerințe juridice

Detaliile privind criteriile microbiologice care trebuie să fie respectate de produsele alimentare sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 prevede că AC verifică respectarea normelor și criteriilor stabilite în regulamentul respectiv. Aceste prevederi acoperă o serie de aspecte privind cerințele referitoare la abatoare, unitățile de tranșare, sacrificarea de urgență, manipularea vânatului, laptele crud și produsele lactate și alte produse de origine animală.


Ca răspuns la recomandarea nr. 7 a raportului 2010-8512 conform căreia prelevarea probelor microbiologice din produse și carcase de către OESA trebuie să fie efectuată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, ACC s-a angajat să verifice în mod oficial controlul de către OESA al criteriilor microbiologice și să efectueze instruirea funcționarilor.

Conform notei de serviciu nr. 22865 din 5 noiembrie 2010, autoritățile județene au fost instruite să verifice dacă OESA pun, efectiv, în aplicare dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2073/2005. Cu toate acestea, nu a existat nicio cerere de raportare către ACC a rezultatului controalelor. În plus, prin nota de serviciu respectivă se dispunea să se furnizeze formare profesională pentru MVO privind modalitatea de a verifica implementarea dispozițiilor de către OESA, formare care ar fi trebuit să fie finalizată până la sfârșitul anului 2010.

Prin notele de serviciu nr. 4249/2011 și nr. 20762/2011, MVO au fost instruiți să raporteze lunar la nivel județean rezultatele testării criteriilor microbiologice de către OESA, inclusiv evaluarea acesteia. MVO au responsabilitatea de a raporta către ACC. Echipa de audit a OAV a verificat dacă

18

această activitate a avut loc în unitățile vizitate.

Sesiuni de formare privind cerințele Regulamentului (CE) nr. 2073/2075 fuseseră organizate în județele vizitate.

Pentru a verifica punerea în aplicare de către OESA a cerințelor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, un program oficial de prelevare de probe a fost stabilit în 2011. La momentul în care au avut loc prelevarea de probe pentru verificare și analizele, criteriile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 erau aplicate. În plus, au fost utilizate numai metodele de referință.

Observații

• În mai multe unități, prelevarea de probe și analizele microbiologice nu au fost efectuate în conformitate cu cerințele din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005:

• La un abator, prelevarea de probe din carcase și analizele efectuate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 fuseseră realizate pe tot parcursul anului 2011, fără să se detecteze niciun germen legat de parametrii numărului total de bacterii Enterobacteriaceae și Salmonella. În consecință, nu a fost efectuată nicio analiză a tendințelor. Nici medicul veterinar oficial și nici serviciul județean de igienă nu au reacționat la această situație la momentul efectuării auditului intern de către DATC.

• La o unitate producătoare de carne tocată și preparate din carne nu a fost efectuată analiza tendințelor.

• La o altă unitate care fabrică produse din carne gata pentru consum care susțin dezvoltarea de L. monocytogenes, produsul a fost examinat prin metoda depistării UFC în ciuda faptului că OESA nu demonstrase faptul că numărul de UFC s-ar situa sub pragul de 100 în timpul depozitării. În aceeași unitate, pentru L. monocytogenes nu a fost efectuată de către OESA nicio prelevare de probe de mediu. Autoritatea competentă nu a reacționat la această situație, datorită lipsei anumitor proceduri de control (pentru mai multe detalii, a se vedea, de asemenea, punctul 5.1.9.).AC a declarat că această problemă va fi remediată după efectuarea vizitei.

Niciuna dintre concluziile menționate anterior nu a fost detectată de AC.

Concluzii

Au fost identificate anumite deficiențe în ceea ce privește prelevarea de probe microbiologice și analiza acestora în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005.

Un program oficial de verificare a fost pus în aplicare și are loc raportarea lunară a rezultatelor analizelor OESA. Cu toate acestea, în ciuda faptului că a fost asigurată formarea profesională, AC nu a identificat deficiențele depistate de echipa de audit a OAV. Recomandarea nr. 7 a fost în mare măsură soluționată.

5.2.4 Trasabilitatea, etichetarea și marcajul de identificare

Cerințe juridice

19

În conformitate cu dispozițiile articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție, trebuie să fie stabilită trasabilitatea produselor alimentare și a animalelor destinate producției de alimente, precum și a oricăror alte substanțe destinate încorporării într-un aliment. Operatorii economici din sectorul alimentar trebuie să instituie sisteme și proceduri în vederea identificării sursei acestor produse și a celorlalte societăți comerciale către care acestea au fost livrate. Articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede efectuarea unei verificări a conformității cu cerințele de trasabilitate în toate unitățile autorizate.

Dispozițiile privind marcarea unui produs de origine animală în vederea identificării sunt stabilite la articolul 5 și în secțiunea I a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, iar verificarea conformității cu aceste cerințe este prevăzută la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004. Articolul 3 din Directiva 2000/13/CE stabilește amănuntele privind etichetarea produselor alimentare care urmează a fi livrate ca atare consumatorului final. Regulamentele (CE) nr. 1760/2000 și nr. 1825/2000 stabilesc cerințe specifice de etichetare pentru carnea de vită și mânzat.


Ca răspuns la recomandarea nr. 6 a raportului 2010-8512 conform căreia dispozițiile cu privire la marcajul de identificare și la etichetare trebuie să fie respectate astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 853/2004, Directiva 2000/13/CE și Regulamentul (CE) nr. 1760/2000, ACC s-a angajat să emită instrucțiuni și să efectueze activități de formare cu privire la modul în care normele trebuie să fie controlate.

Prin nota de serviciu nr. 23354 din 2010, ACC a emis instrucțiuni privind etichetarea cărnii de vită. De asemenea, ACC a furnizat la 1 februarie 2011 formare profesională privind etichetarea și marcajul de identificare, printr-o videoconferință cu reprezentanții județeni. Aceste cunoștințe au fost apoi partajate cu toți funcționarii prin sistemul de formare în cascadă.

Trasabilitatea, marcajul de identificare și etichetarea fac obiectul controalelor oficiale în conformitate cu procedurile scrise și sunt evaluate în timpul vizitelor efectuate de serviciile județene de igienă cu frecvența stabilită în urma evaluării riscurilor. O marcă de identificare în conformitate cu articolul 8 din Decizia Comisiei 2008/855/CE trebuie să se aplice cărnii de porc din România care nu a fost supusă tratamentelor prevăzute în anexa III la Directiva 2002/99/CE a Consiliului.

Observații

• În unitățile vizitate, controalele oficiale privind trasabilitatea erau satisfăcătoare. În plus, echipa de audit a OAV a efectuat două exerciții de trasabilitate care au avut succes. Cu toate acestea, la una din cele cinci unități vizitate, OESA nu a putut stabili trasabilitatea cărnii de porc congelate, acest produs nefiind identificat.

• Într-un abator de dimensiuni mari, etichetele aplicate pe cutiile cu bucăți de carne de vită (boxed beef) nu purtau mențiunile „Sacrificată în (denumirea statului membru sau a țării terțe) (numărul autorizației)” și „Tranșată în: (denumirea statului membru sau a țării terțe) (numărul autorizației)”, fapt care contravine articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000. Acest aspect nu a fost identificat de către MVO. ACC a declarat că bucățile respective au fost produse pentru a fi exportate către o țară terță și că cerința respectivă nu este în vigoare în țara terță în cauză.

• La o unitate de produse din carne care produce și preparate din carne, eticheta unui produs

20

care a fost supus unui tratament la temperatură scăzută nu afișa nicio informație pentru consumator cu privire la cerința de gătire a produsului înainte de consum. Cu toate acestea, specificațiile documentate ale produsului indicau faptul că acesta era destinat a fi gătit. Totuși, OESA inclusese produsul respectiv în regimul de analiză microbiologică a produselor gata de consum, iar rezultatele analizei au fost satisfăcătoare.

• În unitățile vizitate, marca de identificare era aplicată corect. Mai mult, în unitățile de prelucrare a produselor din carne de porc, se aplica în mod corect o marcă hexagonală pe produsele care nu fuseseră supuse tratamentelor prevăzute în anexa III la Directiva 2002/99/CE a Consiliului.

Concluzii

AC s-a conformat recomandării nr. 6 a raportului 2010-8512 conform căreia dispozițiile cu privire la marcajul de identificare și etichetarea trebuie să fie respectate astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 853/2004, Directiva 2000/13/CE și Regulamentul (CE) nr. 1760/2000. Instrucțiunile și formarea profesională propuse în planul de acțiune au fost puse în aplicare. Controalele oficiale privind aplicarea mărcii de identificare, în general, și a mărcii hexagonale erau în conformitate cu articolul 8 din Decizia 2008/855/CE a Comisiei.

5.2.5 Informații privind lanțul alimentar

Cerințe juridice

Conform dispozițiilor articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorul economic din sectorul alimentar trebuie să îndeplinească dispozițiile relevante din anexele II și III la acest regulament. Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar care administrează abatoare să solicite, să primească, să verifice și să ia măsuri cu privire la informațiile privind lanțul alimentar (ILA) pentru toate animalele, cu excepția vânatului sălbatic, care sunt sau urmează a fi trimise la abator. În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004, MVO trebuie să îndeplinească sarcinile de inspecție în abatoare și în ceea ce privește ILA.


În România, ovinele aduse la sacrificare trebuie să fie însoțite de un document standard în conformitate cu Nota de serviciu nr. 20213 din 2010. Documentul ILA trebuie să fie aprobat de proprietarul animalelor sau de medicul veterinar privat (MVP) desemnat și să conțină identificarea individuală a animalelor. Documentul ILA trebuie verificat și aprobat de către OESA. În conformitate cu nota de serviciu nr. 20 497 din 2011, medicul veterinar oficial trebuie să reexamineze ILA pentru toate ovinele aduse la sacrificare, în cadrul inspecției ante-mortem. În plus, animalele destinate sacrificării trebuie, de asemenea, să fie însoțite de un certificat de sănătate animală aprobat de către MVP și de documentele de circulație a animalelor stabilite în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 21/2004.

Observații

• În cele trei abatoare vizitate, echipa de audit a OAV a examinat controalele oficiale privind ILA și a ajuns la concluzia că acestea sunt satisfăcătoare.

• Documentele ILA evaluate de echipa de audit a OAV în abatoare și în centrele de colectare a

21

ovinelor au fost, în general, satisfăcătoare. Cu toate acestea, într-un centru de colectare vizitat, evidențele privind tratamentul animalelor care însoțeau ILA nu conțineau date privind identificarea individuală a animalelor tratate. Acest aspect a fost menționat de medicul veterinar oficial și, de la începutul anului 2012, MVP desemnat a înregistrat identificarea individuală a ovinelor tratate.

Concluzii

Sistemul de control oficial existent în România este conform cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și este capabil să garanteze faptul că sunt îndeplinite cerințele din secțiunea III a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 în ceea ce privește ILA.

5.2.6 Identificarea animalelor

Cerințe juridice

Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 prevede că operatorii economici din sectorul alimentar care desfășoară activități de producție primară trebuie, de asemenea, să respecte anumite cerințe specifice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 853/2004, inclusiv trimiterea numai a animalelor identificate în mod corespunzător la abator și asigurarea ILA pentru agenții economici din sectorul abatoarelor. OESA care dețin abatoare trebuie să se asigure că procedurile pe care le-au pus în aplicare în conformitate cu cerințele generale de la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 garantează că fiecare animal sau, după caz, fiecare lot de animale care este acceptat în abator este identificat în mod corespunzător [secțiunea II a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004]. Regulamentul (CE) nr. 21/2004 stabilește cerințele pentru identificarea animalelor din specia ovină.

Constatările auditului În România sunt înregistrate 298 de ferme comerciale de oi, în care se află 163 403 de ovine. Cu toate acestea, majoritatea producției de ovine provine din 286 107 exploatații particulare în care se află 14 611 000 de ovine. În cele două tipuri de exploatații, MVP este responsabil pentru aplicarea crotaliilor. În plus, în cadrul exploatațiilor particulare, MVP deține, de asemenea, responsabilitatea înregistrării ovinelor identificate în baza de date, în timp ce în fermele comerciale, aceasta este responsabilitatea proprietarului fermei. Această înregistrare și înregistrarea circulației în baza de date centrală trebuie să fie efectuate în termen de trei până la șapte zile de la data la care au loc.

Numărul individual de identificare este compus din codul ISO al României (RO) și zece cifre. Următoarele metode de identificare sunt utilizate pentru ovine în funcție de vârsta acestora:

• Mieii cu vârsta sub 12 luni care sunt trimiși direct pentru sacrificare sunt identificați cu o crotalie individuală.

• Ovinele de peste 12 luni și născute după 1 ianuarie 2010 sunt identificate printr-o crotalie electronică (frecvență radio) și o crotalie convențională.

• Ovinele născute înainte de 1 ianuarie 2010 și după 1 ianuarie 2008 sunt identificate cu 2 crotalii convenționale.

• Ovinele născute înainte de 1 ianuarie 2008 sunt identificate cu o crotalie convențională

22

unică.

Atunci când au loc deplasări ale ovinelor, animalele respective trebuie să fie însoțite de un document în conformitate cu anexa C la Regulamentul (CE) nr. 21/2004. Documentele de circulație trebuie să includă informații privind identificarea individuală a ovinelor transportate.

Controlul oficial al identificării animalelor se desfășoară în conformitate cu Nota de serviciu nr. 2239 din 2007, care include o listă specifică de verificare. Cel puțin 3% din exploatațiile de ovine trebuie să fie supuse controalelor anuale de identificare a animalelor. Cu toate acestea, AC a declarat că centrele de colectare a ovinelor trebuie să fie supuse acestui control cel puțin o dată pe an. În plus, la abatoare, funcționarii oficiali trebuie să verifice conformitatea cu cerințele de identificare a animalelor, ca parte a inspecției veterinare ante-mortem și a verificării documentelor de circulație.

Observații

• Echipa de audit a OAV a observat că toate animalele examinate în abatoarele și exploatațiile vizitate erau identificate în mod corect. În plus, toate deplasările de animale care au fost examinate erau însoțite de documentele prevăzute privind circulația animalelor.

• În centrele de colectare vizitate, controalele de identificare a animalelor erau efectuate peste frecvența cerută. Echipa de audit a OAV a observat că erau efectuate, de asemenea, verificări de identificare a ovinelor provenite dintr-un alt stat membru. În abatoarele pentru ovine care au fost vizitate, controalele oficiale în ceea ce privește identificarea animalelor erau consemnate în mod satisfăcător.

• Echipa de audit a OAV a observat că funcționarii oficiali și MVP intervievați și implicați în identificarea ovinelor și în controalele asupra transporturilor de animale nu dispuneau de dispozitive de citire a crotaliilor cu frecvențe radio pentru a efectua verificări eficiente ale identificării ovinelor.

• Într-un centru de mari dimensiuni de colectare a ovinelor, MVO nu utiliza lista de verificare prestabilită pentru evaluarea identificării animalelor în ultimele controale efectuate. În același centru de colectare, echipa de audit a OAV a remarcat discrepanțe între numărul de animale menționate în documentul de circulație (1 000 de ovine) și identificările individuale scrise de mână care fuseseră înregistrate și care menționau 1 003 ovine identificate electronic. De asemenea, echipa de audit a OAV a observat că înregistrarea scrisă de mână a multor crotalii nu era corespunzătoare.

• La un alt mare centru de colectare, care gestionează peste 100 000 de ovine anual, proprietarul utiliza propriul său dispozitiv de citire a crotaliilor cu frecvență radio pentru a înregistra deplasările animalelor, iar documentația înregistrată pe suport electronic era, în mare parte, satisfăcătoare. Cu toate acestea, la același centru de colectare circulația ovinelor originare dintr-un alt stat membru nu putea fi înregistrată în baza de date centrală. AC a declarat că aplicația informatică utilizată pentru înregistrarea deplasărilor ovinelor nu permitea înregistrarea ovinelor originare dintr-un alt stat membru. AC au informat echipa de audit a OAV că, pentru a rezolva această problemă, sistemul va fi actualizat până la mijlocul lunii februarie 2012, cel târziu.

23

Concluzii

Sistemul de controale oficiale în ceea ce privește identificarea animalelor din specia ovine era, în general, adecvat. Cu toate acestea, controalele respective nu erau întotdeauna eficace din cauza lipsei dispozitivelor de citire a crotaliilor cu frecvență radio pentru înregistrarea de către MVP a deplasărilor efectivelor mari de ovine și pentru funcționarii oficiali care efectuează controale privind aceste deplasări.

5.2.7 Inspecție ante-mortem și post-mortem

Cerințe juridice Articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că medicul veterinar oficial trebuie să efectueze inspecții, inclusiv inspectarea ante-mortem a tuturor animalelor înainte de sacrificare în conformitate cu cerințele generale din secțiunea I, capitolul II din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și inspecția post-mortem în conformitate cu cerințele generale din secțiunea I capitolul II din anexa I și cerințele specifice din secțiunea IV a Regulamentului (CE) nr. 854/2004. Normele specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența Trichinella în carne sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2075/2005. Constatările auditului Inspecția ante-mortem trebuie să fie efectuată de către MVO la unitățile de sacrificare în conformitate cu procedurile stabilite și să fie consemnată într-un registru standard. AC a declarat că inspecția ante-mortem se bazează pe mai multe instrucțiuni și că este în curs de desfășurare redactarea unei singure instrucțiuni care reunește toate cerințele. În cadrul inspecției ante-mortem, medicul veterinar oficial trebuie să verifice și consemneze în registru dacă animalele destinate sacrificării sunt însoțite de documentele necesare (a se vedea secțiunea ILA). Pe lângă aceste informații, medicul veterinar oficial trebuie, de asemenea, să înregistreze alte informații pertinente, inclusiv rezultatul inspecției ante-mortem.

Ca răspuns la recomandarea nr. 9 a raportului 2010-8512 conform căreia inspecția veterinară post-mortem trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerințele generale din secțiunea I capitolul II și secțiunea II capitolul V din anexa I și cu cerințele specifice din secțiunea IV a Regulamentului (CE) nr. 854/2004, ACC s-a angajat să asigure formarea personalului privind inspecția post-mortem și privind modul în care managerii oficiilor județene ar trebui să garanteze remedierea situației.

Pentru a răspunde recomandării, a fost emisă Nota de serviciu nr. 22873 din 2010 care stipulează proceduri privind efectuarea inspecției post-mortem a ungulatelor domestice, iar serviciile județene de igienă au fost instruite să asigure formare profesională privind procedurile menționate anterior. De asemenea, Nota de serviciu nr. 22865 din 2010 a solicitat ca autoritatea competentă să asigure un număr suficient de angajați pentru executarea activităților de inspecție post-mortem în toate abatoarele până la data de 15 noiembrie 2010.

Medicul veterinar oficial trebuie să efectueze controale oficiale asupra laboratoarelor integrate în abatoare care efectuează analize de detectare a prezenței Trichinella. Aceste controale trebuie să fie consemnate în listele de verificare standard și să includă controale privind protocoalele utilizate,

24

utilizarea unei metode în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, competența personalului, monitorizarea procedurii de analiză și ținerea evidențelor. Nu a fost pusă în aplicare o formă de acreditare a laboratoarelor în conformitate cu standardul ISO 17 025.

Observații

• În cele trei abatoare vizitate, MVO efectua inspecții ante-mortem în conformitate cu procedurile, iar documentele examinate de echipa de audit a OAV erau satisfăcătoare.

• În oficiile județene și abatoarele vizitate, au fost prezentate echipei de audit a OAV evidențele programelor de instruire a medicilor veterinari oficiali și a personalului auxiliar oficial implicat în inspecția post-mortem în conformitate cu Nota de serviciu nr. 22873 din 2010. De asemenea, procedurile pentru inspecția veterinară post-mortem erau disponibile.

• În cele trei abatoare vizitate era disponibil suficient personal pentru efectuarea inspecțiilor post-mortem. În două din cele trei abatoare, punerea în aplicare a procedurilor de inspecție post-mortem era, în mare parte, satisfăcătoare. Cu toate acestea, într-un abator pentru porcine, procedurile de inspecție post-mortem nu erau în conformitate cu secțiunea IV capitolul IV (B) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, întrucât nu se practica incizarea ganglionilor limfatici submaxilari și a inimilor, traheea și ramificațiile principale ale bronhiilor nu erau deschise longitudinal, iar plămânii destinați consumului uman nu erau incizați în treimea lor posterioară.

• Într-un laborator de depistare a prezenței Trichinella care era afiliat unui abator pentru cai în care se sacrificau, de asemenea, bovine și ovine, au fost prezentate echipei de audit a OAV dovezi ale participării cu succes la teste de competență. Protocoalele în vigoare erau, de asemenea, satisfăcătoare.

• Într-un laborator de depistare a prezenței Trichinella care era afiliat unui abator pentru porcine, protocoalele în vigoare nu includeau cerințele în materie de grosisment pentru examinarea probelor prelevate în cadrul controalelor de rutină și a probelor suspecte în vederea detectării prezenței paraziților. De asemenea, nu au existat dovezi privind participarea laboratorului la teste de competență. Cu toate acestea, OESA a informat echipa de audit a OAV asupra faptului că laboratorul a participat la un test de competență în decembrie 2011, iar rezultatele acestuia nu erau încă disponibile.

Concluzii

AC a emis instrucțiuni și a asigurat formare pentru funcționarii oficiali implicați în activități de inspecție post-mortem pentru a răspunde recomandării nr. 9 a raportului 2010-8512. Cu toate acestea, într-unul dintre cele trei abatoare vizitate, procedurile de inspecție post-mortem nu erau în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 854/2004. Prin urmare, recomandarea nr. 9 nu a fost pe deplin respectată. Procedurile în vigoare de inspecție ante-mortem erau satisfăcătoare și conforme cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 854/2004. Controalele oficiale efectuate de AC cu privire la performanța analizelor de depistare a Trichinella în abatoare erau, în mare parte, satisfăcătoare.

25

5.2.8 Marcajul de sănătate

Cerințe juridice

Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede ca marcajul de sănătate al carcaselor de ungulate domestice, al vânatului de crescătorie, cu excepția lagomorfelor și al vânatului sălbatic de talie mare, precum și al semi-carcaselor, sferturilor și bucăților pentru vânzarea cu ridicata, să se efectueze în abatoare și în unități de prelucrare a vânatului de către sau sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, în cazul în care controalele oficiale nu au semnalat deficiențe care ar putea face carnea necorespunzătoare pentru consumul uman.


Marca de sănătate trebuie să fie aplicată de medicul veterinar oficial în conformitate cu Nota de serviciu nr. 10 din 2008. Conform Notei de serviciu nr. 22873 din 2010, marca de sănătate trebuie să se aplice doar carcaselor care fac obiectul analizelor de depistare a prezenței Trichinella și care obțin rezultate negative în urma analizelor respective.

Observații

• În două din cele trei abatoare vizitate, marca de sănătate era aplicată corect. În plus, echipa de audit a OAV a observat faptul că carcasele de porcine originare din România erau marcate cu o marcă de sănătate hexagonală, în conformitate cu articolul 8 din Decizia Comisiei 2008/855/CE.

• Într-un abator pentru porcine, marca de sănătate era aplicată carcaselor de porcine înainte ca rezultatele analizelor de depistare a prezenței Trichinella să fie disponibile, fapt care contravine procedurilor AC în vigoare.

Concluzii

Potrivit procedurilor AC din România, marca de sănătate era aplicată de medicul veterinar oficial. Cu toate acestea, echipa de audit a OAV a observat că, la un abator vizitat, se aplica marca de sănătate pe carcasele de porc înainte ca rezultatele analizelor de depistare a prezenței Trichinella să fie disponibile, fapt care contravine procedurilor AC în vigoare.

5.2.9 Bunăstarea animalelor în momentul sacrificării sau uciderii

Cerințe juridice

Articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede ca medicul veterinar oficial să efectueze inspecții, inclusiv în ceea ce privește bunăstarea animalelor. Directiva nr. 93/119/CE a Consiliului stabilește normele UE privind protecția animalelor la momentul sacrificării sau uciderii.


Ca răspuns la recomandarea nr. 10 a raportului 2010-8512 privind garantarea de urgență a faptului că protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii este în conformitate cu Directiva 93/119/CE, ACC și-a asumat sarcina de a efectua controale specifice suplimentare

26

privind bunăstarea animalelor, de a impune sancțiuni în cazul în care acestea sunt justificate și de a asigura formarea profesională a funcționarilor oficiali cu privire la controalele privind bunăstarea animalelor.

AC a declarat că în abatoare se efectuează zilnic controale oficiale de verificare a bunăstării animale. Cu toate acestea, controalele zilnice respective nu sunt consemnate, iar MVO au redactat numai rapoarte lunare. Mai mult, bunăstarea animală este evaluată de către serviciile județene de igienă, în cadrul controalelor oficiale stabilite în conformitate cu evaluarea riscurilor. Conform Notei de serviciu nr. 4453 din 2012, abatoarele trebuie să trimită pentru aprobare procedurile de executare a sacrificării rituale către AC la nivel județean. După evaluarea și verificarea la fața locului, autoritatea competentă poate emite autorizația pentru îndeplinirea sacrificării rituale. În România există, în prezent, opt unități autorizate pentru a efectua sacrificarea halal.

Observații

• La un abator de mari dimensiuni pentru ovine care a fost vizitat, nu erau efectuate controalele suplimentare specifice privind bunăstarea animalelor care trebuiau să fie realizate de AC conform planului de acțiune adoptat ca răspuns la recomandarea nr. 10 din raportul 2010-8512. În plus, echipa de audit a OAV a observat deficiențe grave privind bunăstarea animalelor în ciuda rezultatelor satisfăcătoare ale controalelor de rutină oficiale privind bunăstarea animalelor efectuate de MVO. Mieii își redobândeau pe deplin cunoștința la momentul în care erau ridicați și suspendați după aplicarea asomării electrice reversibile (0,6 amperi timp de 2 secunde) și înaintea efectuării sacrificării halal. AC a luat măsuri imediate la cererea echipei de audit a OAV și a garantat faptul că se va elimina procedura de ridicare și suspendare a mieilor în stare de conștiență. Mai mult, într-unul dintre Serviciile de igienă județene vizitate, care era responsabil cu controalele oficiale în trei abatoare, numai două dintre acestea erau supuse inspecțiilor specifice suplimentare privind bunăstarea animalelor.

• Într-un abator pentru porcine, echipamentul pentru asomarea electrică nu încorpora un dispozitiv sonor sau vizual care să indice timpul de aplicare la un animal, astfel cum se prevede în anexa C secțiunea II din Directiva 93/119/CE. Această unitate făcuse obiectul unei inspecții suplimentare privind bunăstarea animalelor efectuată de către AC, fără ca această deficiență să fi fost observată. S-a solicitat AC să prezinte un plan de acțiune imediată pentru remedierea acestei probleme.

• Au fost prezentate echipei de audit a OAV dovezi ale participării MVO și a personalului oficial auxiliar la sesiuni de formare profesională privind cerințele în materie de bunăstare a animalelor, în cadrul planului de acțiune oferit de AC ca răspuns la recomandarea nr. 10 a raportului 2010-8512.

• În abatorul pentru ovine care efectua sacrificare halal, majoritatea producției era exportată către țări musulmane (2 899 tone în cursul anilor 2010 și 2011). OESA a declarat că, în funcție de țara de destinație, asomarea se efectua înainte de sacrificarea halal. În plus, animalele destinate pieței românești nu erau sacrificate prin utilizarea procedurii halal. La același abator, se aplica derogarea de la cerința de a menține traheea și esofagul intacte pe parcursul sângerării, care este permisă în temeiul secțiunii I capitolului IV punctul 7 litera (a) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

27

Concluzii

Recomandarea nr. 10 a raportului 2010-8512 privind protecția animalelor la momentul sacrificării sau uciderii nu au fost luată în considerare de AC. Nu au fost efectuate controalele oficiale specifice suplimentare privind bunăstarea animalelor în toate abatoarele, astfel cum se menționează în garanțiile prezentate Comisiei de ACC. Mai mult, în două din cele trei abatoare vizitate, echipa de audit a OAV a observat deficiențe privind bunăstarea animală care nu fuseseră identificate de sistemul de controale oficiale în vigoare. Printre aceste deficiențe se numără ridicarea și suspendarea mieilor în stare de conștiență înainte de sacrificarea halal.

5.2.10 Documentația privind controalele oficiale

Cerințe juridice

Articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede ca autoritățile competente să întocmească rapoarte privind controalele oficiale efectuate, inclusiv o descriere a scopului controalelor, metodele aplicate, rezultatele obținute și orice măsură care trebuie întreprinsă de operatorul economic în cauză.


Observații

• Controalele oficiale erau documentate. Cu toate acestea, au fost constatate diferențe mari între județe în ceea ce privește nivelul de conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. În majoritatea cazurilor, rapoartele includeau o indicație a metodei de control aplicate. Cu toate acestea, cu excepția unui singur Serviciu județean de igienă vizitat, prezentarea exactă a rezultatelor controlului efectuat de alte Servicii județene de igienă, Servicii de inspecție și DATC-uri era mai curând descriptivă și nu oferea o indicație clară dacă au fost detectate cazuri de nerespectare și, prin urmare, prezentarea respectivă era inadecvată. O copie a raportului era transmisă OESA.

• În cursul examinării documentației referitoare la controalele oficiale, echipa de audit a OAV a observat că, în mai multe cazuri, situația descrisă nu reflecta situația constatată la fața locului de echipa de audit a OAV privind cerințele generale și specifice de igienă, HACCP, criteriile microbiologice și bunăstarea animalelor (a se vedea, de asemenea, punctele 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3, 5.2.9).

Concluzii

Documentația referitoare la controalele oficiale îndeplinea, în mare parte, cerințele de la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. Cu toate acestea, în unele cazuri analizate, indicarea rezultatelor controlului era imprecisă și necorespunzătoare, fapt care contravine cerințelor prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. În plus, rapoartele de audit nu reflectau întotdeauna situația reală a unităților, în special în ceea ce privește o unitate care prezenta o problemă gravă în materie de bunăstare a animalelor și o altă unitate care prezenta mai multe probleme de nerespectare a cerințelor de igienă generale și specifice.

28

6 CONCLUZII GENERALE

Deși au fost depuse unele eforturi pentru a răspunde recomandărilor auditului anterior [DG (SANCO) 2010-8512] în sectorul evaluat, s-au înregistrat doar progrese limitate. Principalele probleme care persistă se referă la: lipsa de coordonare și cooperare în scopul asigurării eficienței și caracterului adecvat al controalelor oficiale, lipsa verificării adecvate a eficacității controalelor oficiale, lipsa unor sisteme interne de audit care să funcționeze în mod adecvat, lipsa punerii în aplicare a dispozițiilor legale în pofida existenței competențelor juridice adecvate și controalele necorespunzătoare privind bunăstarea animalelor în momentul sacrificării. Recomandările auditului anterior privind criteriile microbiologice, etichetarea și identificarea au fost soluționate în mod satisfăcător. În ciuda unei mari supracapacități a sacrificării, în general, este acordată înainte de Paște o derogare națională pentru sacrificarea ovinelor în abatoare autorizate numai pentru sacrificarea porcinelor și bovinelor. 7 REUNIUNEA DE ÎNCHEIERE

S-a organizat o ședință de încheiere la 3 februarie 2012 la care au participat ACC și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. La această ședință, echipa de audit a OAV a prezentat constatările și concluziile preliminare ale misiunii și a informat ACC cu privire la termenul limită relevant pentru întocmirea raportului și furnizarea răspunsurilor.

Reprezentanții ACC au luat cunoștință de constatările și concluziile prezentate de echipa de audit a OAV și au precizat că vor transmite observații suplimentare pe marginea proiectului de raport, dacă va fi cazul. În plus, au fost furnizate informații care includeau planuri de acțiune cu privire la măsurile deja adoptate și cele planificate în vederea remedierii unor deficiențe constatate în unitățile vizitate.

8 RECOMANDĂRI

Un plan de acțiune care să descrie măsurile luate sau planificate drept răspuns la recomandările prezentului raport și care să stabilească un calendar pentru corectarea deficiențelor constatate ar trebui să fie prezentat Comisiei, în termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea raportului.

Vă rugăm să rețineți că recomandările nr. 1 (modificată), 4 (ușor modificată), 5 (ușor modificată), 6, 8, 9, 10 (ușor modificată) și 11 au fost deja incluse în raportul [DG (SANCO) 2010-8512].

Nr. Recomandare

29

Nr. Recomandare

1. Să se asigure, în cazul în care se va menține suprapunerea controalelor oficiale și a responsabilităților, coordonarea și cooperarea eficientă și eficace între Serviciile județene de igienă și Serviciile de inspecție la nivelul central și județean în ceea ce privește organizarea controalelor oficiale, precum și între unitățile responsabile cu auditul intern la nivel central și la nivel județean, de exemplu: DATC și Serviciul de inspecție, conform cerinței prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, pentru a garanta calitatea, coerența și uniformitatea controalelor oficiale la toate nivelurile, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

2. Să se desemneze în mod clar în cadrul organigramei Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor unitatea (unitățile) responsabilă(responsabile) cu verificarea eficienței controalelor oficiale în vederea conformării cu cerința prevăzută la articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

3. Să se garanteze faptul că sistemul de audit intern este adecvat pentru a furniza rezultate care să prevadă măsuri corespunzătoare de natură sistematică menite să garanteze realizarea obiectivelor Regulamentului (CE) nr. 882/2004 în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulamentul menționat, în special pentru a asigura eficacitatea și caracterul adecvat al controalelor oficiale, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

4. Să se asigure activități de formare profesională adecvate, conform cerințelor prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu scopul de a garanta faptul căcunoștințele tehnice ale MVO prezenți în unitățile alimentare sunt suficiente pentru o auditare adecvată a programelor de autocontrol HACCP, a bunăstării animalelor și a cerințelor de igienă prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 852/2004 și (CE) nr. 853/2004, și că programele sunt puse în aplicare în mod eficace în ceea ce privește durata și conținutul.

5. Să se garanteze faptul că numai unitățile care respectă toate cerințele relevante ale legislației alimentare sunt autorizate și menținute pe lista unităților autorizate și căacestea desfășoară numai activitățile pentru care sunt autorizate astfel cum se prevede la articolul 31 alineatul (2) literele (c) (e) (f) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

6. Să se garanteze faptul că procedurile pentru efectuarea și raportarea rezultatelor activităților de control respectă cerințele prevăzute la articolele 8 și 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și că inspecția de monitorizare, atunci când este necesară, se realizează în conformitate cu articolul 54 din același regulament și este consemnată.

7. Să se garanteze faptul că toate riscurile relevante asociate unităților sunt luate în considerare pentru a stabili o frecvență corespunzătoare a controalelor oficiale în toate cazurile, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

30

Nr. Recomandare

8. Să se garanteze faptul că unitățile economice din domeniul alimentar îndeplinesc cerințele generale de igienă, astfel cum sunt prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004, precum și cerințele specifice de igienă, astfel cum sunt prevăzute în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

9. Să se ia măsuri pentru a se garanta faptul că sistemele bazate pe principiile HACCP sunt conforme cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și sunt auditate în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 pentru a verifica dacă operatorii economici din sectorul alimentar aplicăîn mod corect aceste proceduri.

10. Să se garanteze faptul că inspecția post-mortem este efectuată în conformitate cu cerințele specifice prevăzute în secțiunea IV (B) a Regulamentului (CE) nr. 854/2004.

11. Să se asigure de urgență conformitatea măsurilor de protecție a animalelor în momentul sacrificării sau uciderii cu Directiva 93/119/CE Consiliului.

Răspunsul autorității competente la recomandări poate fi găsit la adresa următoare:

http://ec.europa.eu/food/fvo/rep_details_en.cfm?rep_inspection_ref=2012-6345

http://ec.europa.eu/food/fvo/rep_details_en.cfm?rep_inspection_ref=2012-6345

31

ANEXA 1 – REFERINțE JURIDICE

Referință juridică Jurnalul Oficial Titlul

Regulamentul 1760/2000

JO L 204, 11.8.2000, p. 1-10

Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Consiliului și al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului


JO L 216, 26.8.2000, p. 8-12

Regulamentul (CE) nr. 1825/2000 al Comisiei din 25 august 2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat


JO L 31, 1.2.2002, p. 1-24

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare


JO L 5, 9.1.2004, p. 8-17

Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a Directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE


JO L 139, 30.4.2004, p. 1, corectat și republicat în JO L 226, 25.6.2004, p. 3

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare



Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală

32




Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman



Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor


JO L 338, 22.12.2005, p. 1-26

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare


JO L 338, 22.12.2005, p. 27-59

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004


JO L 338, 22.12.2005, p. 60-82

Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a normelor specificeaplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne


JO L 314, 1.12.2009, p. 10-12

Regulamentul (CE) nr. 1162/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a unor măsuri tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului

33


Directiva 93/119/CE JO L 340, 31.12.1993, p. 21-34

Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii


Directiva 96/93/CE a Consiliului din 17 decembrie 1996 privind certificarea animalelor și a produselor animaliere


Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman


Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European Și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora


Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman

Decizia 2008/855/CE JO L 302, 13.11.2008, p. 19-25

2008/855/CE: Decizia Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre

draft report of an audit carried out in romania from 23 ...

Documents

Transcript of draft report of an audit carried out in romania from 23 ...