Documents.tips 111 Metafore Pentru Psihologia Copilului

8/20/2019 Documents.tips 111 Metafore Pentru Psihologia Copilului

1/50

Elena Nicolaeva111 METAFORE pentru psihologia copiluluiIstorii, mituri, pove ti, anecdoteș

CUPRINS36. Metafora ”Trei zile la grădini ă, trei săptămâni în concediu medical”ț

37. Metafora ”Misterele geneticii de ce într!o familie copii sunt diferi i"”ț

3#. Metafora ”$ălcâiul lui %&ile”3' Metafora ”(umatul )i sănătatea copilului”*+. Metafora ”ia-a dedicată copiilor”*. Metafora ”(iind om înseamnă să fii un luptător”*/. Metafora ”0ara1ola 2en despre două linii”*3. Metafora ”0ara1ola 2en despre profesor i sărac”ș**. Metafora ”$el mai nefericit este acel care nu poate să suporte adversitatea”*. Metafora ”4uge laptele mamei”

*6. Metafora ”5u voi scăpa de le in”ș*7. Metafora $remenele i o elul”ș ț*#. Metafora iciuie te marea”ș*'. Metafora 8ă u ca urâtă”ț ș+. Metafora ”9eniu : este ră1darea”. Metafora ”$ât nu vei căuta, în afară de sine nu vei găsi nimic”

;;;;;;;;;;; 6*. Metafora ”0lâng pentru mama, nu pentru tine”6. Metafora ”4arcasmul în educa ie i urmările lui”ț ș

66. Metafora ”oi parcă mă verifica i pe mine


2/50

#6. Metafora ”0itagora )i copiii”#7. Metafora ”5u am avut încredere în 1ăr1a-i : )i m!am în)elat, nu am încredere în femei : )iam dreptate”##. Metafora ”5u am dreptul să privesc T”#'. Metafora ”4entimentul de vinovă-ie )i pedeapsă”'+. Metafora ”$opilul în calitate de martor”

'. Metafora ”$opil stângaci”'/. Metafora ”Tinderea spre perfec-iune”'3. Metafora ”% fost 1iciuit : )i o crescut om”'*. Metafora ”Moneda pentru a învinge”'. Metafora ”5Bperiment turc”'6. Metafora ”5 greu de spus dacă vioara a devenit instrumentul meu de 1ună voie sau din cauza

părin-ilor, sau poate este un dar de sus”'7. Metafora ”$ititul )i în-elesul”'#. Metafora ”?are muzicant poate deveni doar o persoană traumată”

''. Metafora ”4fatul tatălui ”$a să învingi, tre1uie să fii de zece ori mai pregătit, decât al-ii”++. Metafora ”Tre1uie de 1ăut cu copilul, ca să îl înve-i să 1ea corect )i să nu se îm1ete"”+. Metafora ”$opiii de azi nu citesc”+/. Metafora ”Aacă dori-i, ca copilul dumneavoastră să facă ceva cu multă pasiune, atunciocupa-i!vă personal de aceasta”.+3. Metafora ”0elerinii”+*. Metafora ”Ci de ce au nevoie de ea"”+. Metafora ”5u nici o dată nu am pedepsit copilul meu”+6. Metafora ”%nton 0avlovici $e&ov odată a o1servatD”

+7. Metafora ”$opilul )i creativitatea”+#. Metafora ”0rometeu înlăn-uit”+'. Metafora ”Ae!a v!a-i ascunselea”+. Metafora ”$orectează desenul copilului”

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

2


3/50

3! Meta"ora #Trei $ile la gr%&ini %' trei s%pt%()ni *n conce&iu (e&ical#ț%ceasta este o statistică tipic pentru copii, care a1ia a început să frecventeze grădini a.țMama, care a apelat la psi&olog, i!a fost teamă o lungă perioadă de timp pentru a trimite copilulla grădini ă. 0ovestirile prietenelor )i 1unicii au avut acela)i gând până a merge la grădini ă eraț țcopil sănătos. Aupă ce a început să frecventeze trei zile la grădini ă ! trei săptămâni acasă înț

concediu medical. Aar inând cont circumstan ele vie ii a fost nevoită să!)i de!a copilul laț ț ț

grădini ă. =n ciuda faptului că copilul avea aproBimativ trei ani, s!a întâmplat eBact a)a cumț

ziceau prietenele sale. Mama a decis, că frecventarea grădini ei duce la îm1olnăvirea copilului.țMorala+ 5ste adevărat, că copii care frecventează grădini a se îm1olnăvesc mai des decât cei dețacasă, dar în acest caz nu întotdeauna poartă vina grădini a.țCo(entariu+ fiecare copil posedă anumite 1acterii, care le ia din familie, la fel ca zâm1etul )icuvintele. Eneori oamenii se îm1olnăvesc atunci când sistemul imunitar este slă1it, iar activitatea lor în deose1i la copii depinde de starea emo ională. 5ste suficient ca copilul săț

plângă )i imunitatea imediat slă1e)te, iar ca rezultat nici ”%ctimeli” nici un alt produs reclamat latelevizor nu!i va fi de folos.

om analiza situa ia de la grădini ă din punctul de vedere al mamei. Aoi sau trei ani nu a lăsatț țcopilul fără supraveg&ere, acum dore)te din nou să se afle în prea>ma prietenilor, să comunice cucolegii, să uite de 1ucătărie, să se dedice pe plan profesional. isează ca copilul să meargă lagrădini ă, iar ea v!a avea timp li1er pentru via a personală. 5a se pregăte)te pentru să aleagă oț țcre)ă 1ună, o roc&ie frumoasă )i gândurile ei z1oară ca de o1icei la îngri>irea copilului.$opilul simte aceste sc&im1ări, dar spre deose1ire de ea, el nu se 1ucură. Toate cuvintele pe caremama i le spune despre cre)ă )i lucru pentru el nu au nici un sens, deoarece eBperien a lui esteț

prea limitată )i începe să devină nervos.Iată că a venit ziua F )i mama a adus copilul la grădini ă, unde mul i copii de>a s!au adaptat. Aar ț ț

copilul ei care până acum se >uca cu al i copii când ie)eau la plim1are, s!a agă at de mama sa, aț țînceput să plângă )i nu a dorit să comunice cu nimeni, iar ca rezultat educatoarea i!a copilul plângând deoarece mama sa întârzia la serviciu. Toată ziua ea s!a ocupat cu pro1lemele sale, iar seara când a luat copilul, a>ungând acasă a în eles că nu va fi o comunicare încântătoare toatețtre1urile casnice care în trecut le făcea timp de o zi acum tre1uie să le reu)ească în câteva ore.8ularea între o ma)ină de spălat, frigider )i aragaz, ea are doar timp pentru a face cina, spalăcopilul )i îl culcă. %sta nu e tot, tre1uie să fie împreună cu so ul, să pregătească &ainele la to iț ț

pentru ziua de mâine, etc. 0este /!3 zile cu un a)a un ritm de via ă, copilul se treze)te cuțtemperatură, mama este nevoită să rămână acasă să se dedice în totalitate copilului, întru cât în

aceste câteva zile to i au o1osit.ț$um se simte în această zi copilul, nu se pronun ă, nu este con)tient, ci doar simte" Aeodatățcuvintele neîn elese a mamei prind 1rusc via ă, se transformă în co)mar via a lui de zi cu zi seț ț ț

pră1u)e)te, el nimere)te din nou într!un nou antura> cu o nouă lume cât )i copii necunoscu-i.$opiii au o rigiditate uimitoare Gde eBemplu, lipsa de fleBi1ilitateH ei cu greu se adaptează lanoile împre>urări. Aespre aceasta copilul aude mai des, toate acestea încep să!i placă cu cât maimult se o1i)nuie)te cu acest lucru Gregula psi&ologică ne place )i credem că este frumos )iatractiv cu ceea ce suntem o1i nui iH. Ain cauza acestor particularită i ale copiilor, mediciiș ț ț

recomandă ca aceste inova ii să fie introduse în familie treptat.ț

8igiditatea : nu este unicul motiv al stresului. Aeseori părin ii uită să!)i anun e copii că vor veniț țseara să îi i!a de la cre)ă. 0entru ei acest lucru este evident )i nu consideră să le aducă lacuno)tin ă, dar copii nu!)i dau seamă încât au creierul mai sla1 dezvoltat )i se gândesc că vor ț

3


4/50

rămâne la cre)ă pentru totdeauna. Ci inând cont că drumul spre casă nu!l cunosc, copilul î)iț

imaginează ni)te lucruri groaznice după care suferă foarte mult.4tresul duce la scăderea sistemului imunitar. =n orice grup cu copii eBistă viru)i, fiecare purtător are o stare sta1ilă, dar la al ii acest virus se manifestă în alt mod. 0entru ca acesta să se dezvolteț

pe deplin sunt suficiente doar câteva zile. ? astfel de perioadă scurtă este determinată )i decondi iile de acasă mama este nervoasă, nu!i atrage aten ie copilului )i nu se ocupă de el, într!unț ț

final acesta se îm1olnăve)te. 5ste mai greu primele câteva zile când persistă temperatura )i altesemne de 1oală, apoi /!3 săptămâni până la însănăto)ire poate să se 1ucure de părin i )iț persoanele apropiate cu care este o1i)nuit. Ci atunci la copil se treze)te instinctul naturii, datorităcăruia omenirea se adaptează vie-ii pe pământ, la nivel incon)tient copilul în elege faptul că estețsuficient de a plânge o zi două pentru a)i asigura că se va întoarce acasă. 5l se înva-ă de a!)isc&im1a starea sistemului imunitar sc&im1ându! i starea emo-ională. $ei mai învă-a-i copii facșacest lucru regulat )i de lungă durată, dar mamele )i medicii neeBperimenta i fac ca copii să sețîm1olnăvească des dintre care fac partea ma>oritatea copiilor alergici, dat fiind faptul că alergia : este cre)terea activită-ii sistemului imunitar.

@u este cazul de învinovă-it copii, cărora li se transmite ereditar de la părin-i unele lucruri,medicii eBercitându! i atri1u-iile func-ionale văd în tot 1oala c&iar )i la cre)ă. Tre1uie de atrasșaten-ie asupra acestui lucru pentru a face părin-ii de a ie)i din acest cerc vicios.0rimul lucru care tre1uie de făcut este următorul copii tre1uie pregăti-i din timp pentrugrădini-ă. !a fi cel mai 1ine dacă vor fi adapta-i către aceasta cu o lună înainte. $u toate aceste

prima zi la grădini-ă mama v!a sta cu copilul până când acesta se v!a face cunoscut cu ceilal-icopii. 5a poate sta oriunde în sală ca copilul să o vadă în caz de necesitate, iar totodată arată cănu pleacă )i nu!l v!a lăsa singur. $ând v!a vedea că copilul a o1osit de>a, ea îl v!a lua )i vor plecaacasă. =n a)a caz îi v!a permite copilului să se adapteze la o nouă lume, iar totodată v!a afla dacă

copilului se simte 1ine în acest antura> sau v!a tre1uie să caute altă cre)ă. 0este câteva zile Gînmomente diferite, pentru diferite familii aceasta depinde de starea copilului H mama îl v!a anun-acă pleacă pentru cinci minute. 5ste foarte important, pentru ca ea să se întoarcă peste timpul

promis.Aacă în grupă eBistă un ceas, este necesar de ai arăta copilului peste cât timp se va întoarce,

poate să!i lase propriul ceas, aici nu este cel mai important ceasul, important este să revină întimpul sta1ilit. =n a)a cazuri se poate )i în preala1il să!i lămure)ti întreaga secven ă de ac iuni,ț ț

pentru ca copilul să fie sigur că se v!a întoarce înapoi acasă cu mama sa. 0oate să!i de!a o >ucărie, se zice că în lipsa părin ilor ia îi poate înlocui. Aacă copilului î)i v!a aminti de mama )i îiț

v!a sim i lipsa, el v!a scoate >ucăria din 1uzunar, v!a începe să vor1ească cu ia. %cest lucru mamațl!a sigur va afla, dar nu v!a fi cazul să se întoarcă imediat, ea se v!a întoarce îndată ce v!a avea posi1ilitate.=nainte ca copilul să înceapă a frecventa grădini a, este necesar să!l anun a i că v!a merge înț ț țfiecare zi la grădini ă i ce v!or face ceilal i mem1ri ai familiei în acest timp, mama v!a merge laț ș țserviciu să muncească pentru a aduce 1ani în familie )i v!a mai face )i alte multe lucru utile

pentru familie.Aacă copilul din copilărie v!a fi educat în a)a mod, că serviciul este unicul mod de a face 1ani,atunci este imposi1il de a crea o imagine pozitivă a acestui tip de activitate. $u toate acestea

copilul se v!a distinge o perioadă îndelungată fa-ă de părin-i, deoarece nu v!a putea primi 1ani.$opilul în-elege că la serviciu se merge pentru a face un lucru util de care el are nevoie )iîn-elege frecventarea grădini ei ca o contri1u-ie la 1unăstarea familiei )i a societă-ii. 0rin urmareț

4


5/50

se va povesti ce v!a face tata la locul de muncă. 5ste important să vor1im copilului despresarcina cea mai importantă în via-a sa la grădini-ă : să înve-e )i să crească pentru a deveni cinevaîn via-ă ca )i părin-ii săi. $on)tientizarea importan-ei aflării sale la grădini-ă, Gunde îndepline te oș

anumită misiune i nu este lăsat ca un lucru inutil la păstrareH aceasta v!a contri1ui la confortulșemo ional al copilului.ț

0ărin-ii tre1uie să se gândească la comportamentul propriu după întoarcerea copilului de la

grădini-ă. 5ste 1inevenit ca să!i arate acele sentimente, care i!au lipsit la grădini ă. 5ste necesar ț

să repartiza i timpul în a a mod, că după ce lua i copilul de la grădini ă părin ii să fie cu micu ulț ș ț ț ț ți să!i arate cât de important este el pentru apropia ii săi i cât de mult i!au sim it lipsa.ș ț ș ț

$omportamentul părin ilor când copilul este 1olnav de asemenea tre1uie să fie unul diferit. $&iar ți întru îndeplinirea tuturor recomandărilor pentru a preveni 1oala, copii pot să se îm1olnăveascăș

deoarece numărul noilor născu i cu imunitatea sla1ă este în cre tere. 0entru a nu se forma oț șreac ie patologică în timpul îm1olnăvirii, este necesar ca comportamentul fa ă de copil să fieț țunul deose1it. %sta înseamnă că aten ia care i se acordă ar tre1ui să fie numai mult cât îi v!a fițnecesar pentru ameliorarea stării de sănătate pentru a nu crea senza ia de profit din urma 1olii.ț

$a urmare, condi iile tre1uie create în a a fel încât 1olnavul să se plictisească, iar când se v!aț șîncepe a însănăto i la el vor începe a apărea imediat responsa1ilită i. $u toate acestea el tre1uie oș ț perioadă să se ocupe de sine însu i, fiind fapt că părin ii de asemnea au anumite responsa1ilită i.ș ț țArealul &e aplicare a (eta"orei+ lucru individual i în grup a viitorilor părin i, părin ilor tineri,ș ț țeducatorilor de la grădini ă.ț

3,! Meta"ora #Misterele geneticii+ &e ce *ntr-o "a(ilie copii sunt &i"eri i.#ț? între1are tipică cu care vine mama la o consulta ie la psi&ologț

”Aoi copii. Enul dintre ei are un comportament de aur, dar celălalt...” %cest su1iect este cel mai

discutat atunci când mamele se adună pe terenul de >oacă cu copii, unde încep a povesti despremodul când unul dintre copii nu doarme nop ile, iar celălalt nu creează incomodită i. %cesteț țdiscu ii se termină cu caracterizarea fiecărui copil în parte de către mama sa.țMorala+ @imic nu e atât de simplu. i dacă realitatea nu corespunde cu genetica, este necesar deȘatras aten ie cum realitatea influen ează asupra geneticii.ț țCo(entariu+ într!adevăr într!o familie copii tre1uie să ai1ă asemănare unii cu al ii, dacă factoriițsuplimentari nu vor influen a asupra predispozi iei geneticii inerente în copil. @oi nu vomț țanaliza patologia, care distruge posi1ilită ile genetice.țAar ce influen ează atunci când într!o familie copiii nu se aseamănă între ei"ț

? pricină poate fi gelozia, concuren a, lupta pentru ca părin ii să le atragă aten ia, etc. %tunciț ț țcând în familie apare primul copil, mama este într!o stare de anBietate, odată cu această stare amamei de nelini te i încordare apare i la copil această nelini te, respectiv el deseori se treze teș ș ș ș șcerându!i comunicare în orice moment.$omunicarea cu al doilea copil la ma>oritatea mamelor este mai simplă, având de>a eBperien a deța rezolva multe pro1leme care se creează. =ntr!o 1ună zi între doi copii apare concuren ă pentruț

aten ia mamei. %ceasta nu este o luptă pentru dragoste Ginstinctul de supravie uire care s!a formatț țla copil nu depinde de dragoste care în eBces poate dăuna copilului, dar se luptă pentru aten ie iț ș

îngri>ire. %nume pentru aten ie se luptă copii a a cum fac puii în cui1, în care puiul mai puternicț ș

împinge din cui1 pe cei mai sla1i. %ceasta nu înseamnă că copii nu se iu1esc sau sânt răi, în eilucrează instinctul de supravie uire care depinde nemi>locit de aten ia mamei.ț ț

5


6/50

(iecare copil în dependen ă de ordinea în care s!a născut, cre te în atmosfera diferită. $opilulț ș

mare a fost odată singur, i el cunoa te ce înseamnă aceasta. Aar copilul mai mic nu a fostș șniciodată unic de aceea strategiile cu care se luptă pentru aten ie sânt diferite. Aeoarece copilulț

mai mare poate câte ceva, este mare pro1a1ilitatea că el v!a atrage aten ia mamei asupra sa dacățv!a face ceva din ce în ce mai 1ine. %nume din această cauză copilul mai mare înva ă mai 1ine iț ș

respectiv mai apoi are rezultate mari.

$opiii mai mici nu pot face ceea ce face copilul mai mare, de aceea ei atrag aten ia mamei prinț

comportament rău sau prin slă1iciune, sau îl provoacă pe copilul mai mare la agresiune pentru a primi sus inere.ț%nume din această cauză în multe familii, copiii mai mari a>ung la rezultate mari, iar cei miciacomodându!se că responsa1ilitatea pentru ei o poartă altcineva, atunci când devin maturi nu sestrădui sa devină responsa1ili. %nume la copii mai mici mai des se întâlnesc adic ii Gdependen aț țde fumat, alcoolismH. =n cazul că copii pleacă devreme din familie, devin maturi, ei încep sasemene din ce în ce mai mult, deoarece anume factorul principal al diferen ei de comportament,țaten ia părin ilor dispare.ț ț

0entru ca copii să semene cât mai mult unul cu celălalt )i să nu depindă de aten-ia părin-ilor, nueste suficient ca zi de zi să fii cu ei, dar tre1uie să planifici seara în a)a fel încât cu fiecare dintreei să fie în comunicare )i în a)a mod când apar conflicte între ei nu tre1uie să!l pedepse)ti doar

pe cel mai mare, ci pe am1ii pentru ca să se înve-e a aplana conflictele între ei )i să nu sefolosească de moment de aten-ia mamei.Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consilierea familiilor cu mul-i copii, educatori, învă ătoriițclaselor primare.

3/! Meta"ora #C%lc)iul lui Ahile#

@umele acestui cele1ru erou în lim1a latină se traduce ca %&ile Glim1a greacă ! %&illH, încă de lana)terea sa, 2ei-a Tetis îi )tia destinul. Ctie că fiul ei va deveni un mare luptător, dar )i MoiraG2ei-a sor-ii neînduplecateH i!a &ărăzit să!)i piardă via-a su1 zidurile Troiei. 0entru al feri decruda soartă, zei-a î)i unge pruncul cu am1rozie, pentru a!l face nemuritor. =l vâră în flăcări

pentru a!l căli. Merge în infern )i!l scaldă în cele1rul râu 4tiB, pentru ca nici o armă să nu!i poatărăni trupul. %tât doar că micu-ul %&ile a fost -inut de călcâiul stâng când a fost scufundat în râu,)i acest loc a rămas necălit. sfâr itul eroului survine, după cum fusese prevestit, în timpulșasediului Ilionului. 0aris, fiul regelui 0riam, îl -inte)te pe %&ile cu săgeata fatală unde moare pecâmpul de luptă.

Morala+ nici o metodă de educare, nu!l v!a putea apăra pe copil de pro1leme din viitor,indiferent dacă părin-ii sunt profesori sau pedagogi.Co(entariu+ fiecare părinte dore)te ca copilul său să fie fericit. Ci atunci pe parcursul

procesului de educare încearcă să!l apere de acele pro1leme care sunt întâlnite la maturi. Aar se pare că în aceste momente nu se i!au în considera ie toate nuan-ele care ar putea fi cruciale înțastfel de situa-ii. Ae aceea pro1lema educării nu constă în aceea de a apăra copilul de la

pro1leme din viitor, dar de a!l învă-a să depă)ească toate dificultă-ile cu perspicacitate.Arealul &e aplicare a (eta"orei+ lucru individual )i în grup cu părin-ii care au copii cu vârstediferite, convor1iri cu educatorii )i învă-ătorii claselor primare.

30 Meta"ora #Fu(atul i s%n%tatea copilului#

6


7/50

?dată o femeie a povestit la o consulta-ie la psi&olog că mama sa a fumat toată via-a. 5a nu aîntrerupt fumatul nici când a fost însărcinată. %ceastă mama a născut trei copii. a primul copilGadică la acea femeie care povestea această istorieH, din copilărie avea tensiunea ridicată, caremai târziu s!a transformat în &ipertensiune arterială )i permanent avea dureri de cap. ăiatulmi>lociu când a crescut a avut un atac de cord timpuriu, iar sora mai mică a avut o 1oală întâlnităfoarte rar la vasele sangvine.

Morala+ fumatul părin-ilor nu trece neo1servat fără lăsa urme în via-a copiilor, c&iar dacă eiîncearcă să fumeze pe ascuns. Eltimele cercetări au arătat că fumatul mamei nu atacă atâtsănătate copilului ei cât a viitorilor nepo-i.Co(entariu+ fumatul pentru tineret, 1ătrâni, femei )i 1ăr1a i este comportamentul tipic ațtimpurilor noastre. $el mai uimitor lucru este că în -ara noastră acest stil este atât de răspândit,încât în 5uropa )i E4% tind spre a dezice de el. %ceastă sc&im1are a politicii în vest este legatăde cercetările efectuate, care au dovedit că fumatul în cea mai mare măsură afectează nu stareacopiilor, dar a nepo-ilor. (aptul este că nicotina este foarte asemănătoare cu o su1stan-ă care înorganism răspunde de vasoconstric-ie. a cei mai fumători peste o perioadă de timp se dezvoltă

rezisten-a la această su1stan-ă.=n pofida tuturor într!o măsură oarecare au de suferit )i copii, dar nepo-ii prin urmare suferă înmare măsură de sistemul lor vascular.Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consulta-ie individuală cu viitorii părin-i, tinerii părin-i,traininguri cu adolescen-ii.

2! Meta"ora #4ia5a &e&icat% copiilor#? femeie în vârstă de 3 ani, s!a adresat la o consulta-ie la psi&olog. 5a locuie te cu familia saș

întru!un apartament separat. =n realitatea ma>oritatea timpului îl petrece la mama sa, unde cre teș

fiul ei de apte ani. %flarea copilului la 1unică denotă faptul că lui îi este mai 1ine, deoareceș 1unica toată ziua este acasă i poate avea gri>ă de el. $opilului i coala i!a fost aleasă în a a felș ș ș șîncât să fie mai aproape de casa 1unicii decât de casa părintească. unica mereu o învinuie te peș

fiică că nu se dedică întreaga via ă copilului, dar î i face interesele sale.ț șMorala+ dacă mama î i va dedica toată via a copilului, el niciodată nu se va dezlipi de ea i nu seș ț șva învă a să fie independent.țCo(entariu+ femeia care caută a>utor, nu are o via ă independentă. @ici ea i nici so ul nu i!auț ș țvreo decizie, în toate situa iile responsa1ilă este 1unica. $ândva când ea a fost mama Gîn tinere eHț țs!a dedicat totalmente fiicei. Aupă divor ea nu s!a recăsătorit, deoarece toată via a sa a dedicat!oț ț

fiicei sale pentru a o educa. Aar când fiica a crescut, mama a sim it că ea nu are totul necesar iț șfăcea totul pentru fiică, toate pârg&iile de control se afla în mâinile sale. Aacă fiica va faceacela i lucru, mai târziu ea de asemenea nu v!a renun a la fiul său, dar asta v!a duce la ruinareaș țvie ii lui.ț?rice mamă începând cu na terea unui copil tre1uie să în eleagă, că copilul se va afla cu eaș țtemporar. 5l vrea ca pro1lemele din via a sa să le rezolve de sine stătător i să! i construiascăț ș ș

via a în conformitate cu propriile sale pro1leme. %cum în mass!media noastră este prea multăținforma ie care corespunde cu ceea ce a fost în ările europene i 4tatele Enite la începutulț ț ș

secolului : atunci când atri1u iile mamei constau doar în aceea de a avea gri>ă de copii. %cum înț

4tatele Enite eBistă o programă specială de rea1ilitare a femeilor, la care copii au împlinitma>oratul, au finisat coala i pleacă pentru a! i construi propria via ă. %stfel de femei se duc săș ș ș țlucreze la diferite proiecte de caritate, deoarece această persoană /+ de ani nu s!a implicat în

7


8/50

serviciu i pe parcursul anilor a pierdut competen ele do1ândite în tinere e, este pu in pro1a1il săș ț ț ț

ai1ă dorin a de a învă a din nou pentru a o1 ine o specialitate corespunzătoare necesită iiț ț ț țsocietă ii. @oi nu avea a a oportunită i, i prin urmare de aceea mamele se aga ă de copii care i!ț ș ț ș ț

au crescut, împiedicându!i să! i construiască propriul lor destin.șAezvoltarea de sinestătător a intereselor, care nu sunt legate de copil va permite femeii să serealizeze. Aezvoltarea intereselor personale care nu sunt legate de copil, va permite femeii sa se

realizeze atunci când copilul va deveni matur.Arealul &e aplicare a (eta"orei+ terapie de familie, consulta ie individuală pentru familiilețtinere, viitoarelor mame.

21! Meta"ora #Fiin& o( *nsea(n% s% "ii un lupt%tor#%ceastă frază este împrumutată din lucrările lui Jo&ann Kolfgang von 9oet&e LKest!5asternAivan N33O.Morala+ via-a activă întotdeauna implică depă)irea dificultă-ilor.Co(entariu+ sarcina părin ilor ! nu face i ca copilul să ai1ă copilărie Gcine tie care este sensulț ț ș

acestei propozi ii"H dar înva ă!l să depă ească dificultă ile i să! i atingă scopurile. 0ărin ii nuț ț ș ț ș ș țsunt nemuritori. 0utem să ni!l amintim pe ?1lomov 9oncearov i tot ce este legat de termenulșo1lomovism incapacitatea de a ac iona i lipsa de dorin ă de a pune în aplicare planul.ț ș țArealul &e aplicare a (eta"orei+ lucrul în grup cu adolescen ii.ț

26! Meta"ora #Para7ola 8en &espre &ou% linii#?dată la învă ătorul 2en a venit un elev i l!a între1at ce să facă pentru a deveni cel mai 1unț șdintre elevi. 0rofesorul a desenat cu un 1ă pe nisip două linii i l!a între1at pe elev ce tre1uie săț ș

faci că o linie dintre ele să devină mai lungă". 5levul început a scurta una din linii, să o împartă

i prin diferite metode să o mic oreze. 0rofesorul calm s!a uitat la ace ti pa ii, iar mai apoiș ș ș șalături de restul liniei a o1 inut!o pe cea mai mare.țMorala+ pentru a depă i pe cineva nu ar tre1ui să faci ceva, care l!ar face mai rău pe om.ș5forturile tre1uie direc ionate spre sine, pentru a deveni mai 1un ca urmare a meritelor tale, dar țnu din deficien ele altora.țCo(entariu+ în procesul de învă ământ copilul nu tre1uie să fie comparat cu al i copii. ?ț țcompara ie eficientă poate fi să!l compara i pe el însu i cât de 1un a fost astăzi în compara ie cuț ț ș țziua de ieri.Arealul &e aplicare a (eta"orei+ lucrul în grup cu adolescen ii, lucru în grup i individual cuț ș

părin ii, cu educatorii de la grădini ă, cu învă ătorii claselor primare.ț ț ț

23! Meta"ora #Para7ola 8en &espre pro"esor i s%rac#ș=ntru!un sat trăia un om foarte sărac. 5l avea mul i copii, i vecinilor le era greu să se uite laț șsuferin a acestei familii. =ntr!o 1ună zi elevii au plecat la profesor i l!au între1at de ce el nu a>utăț șsăracii. 0rofesorul nu a zis nimic, dar elevii au insistat. %tunci profesorul le!a zis elevilor să!lc&eme pe sărac la întâlnire. =ntâlnirea a fost sta1ilită la mi>locul podului de pe râu. 4ăracul s!adus i s!a întâlnit cu profesorul, la care acesta la între1at nu ai văzut ceva anume când ai mers peș

pod". %cesta i!a răspuns că primul lucru s!a uitat la cer după care a mers dar nu s!a uitat în >os.

0rofesorul apoi s!a apropiat de elevi i a arătat spre sacul care stătea la începutul podul, acolo erașaur dar 1ietul om nu a vrut să!l vadă.Morala+ a>utorul tre1uie oferit celor oameni care sunt gată să!l primească.

8


9/50

Co(entariu+ cuvintele psi&ologului vor fi eficiente, dacă părin ii sunt dispu i să accepte a>utor.ț șAacă ei se vor opune psi&ologului, cel mai rău le v!a fi propriilor copiilor, care nu suntresponsa1ili pentru comportamentul părin ilor.ț

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ în astfel de situa ii GimpasH când părin ii sunt direc iona i spreț ț ț ț psi&ologul de la coală i ei refuză să coopereze.ș ș

22! Meta"ora #Cel (ai ne"ericit este acel care nu poate s% suporte a&versitatea#$onform legendei această frază a fost rostită de filosoful grec iant Gacela care a mai zic că totce e al său poartă cu sineH N33O.Morala+ depă irea o1stacolelor aduce omului satisfac ie. =n plus, cu cât mai greu a fost unș țo1stacol, cu atât mai mare este victoria. $el care nu va învinge o1stacolele niciodată nu vacunoa te gustul victoriei.ș$omentarii unul dintre cei mai vesti i cercetători în psi&ologia socială s!a consacrat analizeițsenza iei de satisfac ie a vie ii omului, care odată a câ tigat o sumă de 1ani foarte mareGnu maiț ț ț ș

pu in de un milionH. % demonstrat, că senza ia de fericire era mai presus decât la un omț ț

o1i nuitN/O. %sta se lămure te prin faptul că acei care au câ tigat măcar odată o sumă mare deș ș ș 1ani, în fiecare zi compară sentimentele lor cu senza iile, trăite în acea zi când a câ tigat. %vândț șîn vedere că diferen-a în intensitate este eBtrem de mare, )i eBistă un sentiment de colorareanegativă a vie-ii o1i)nuite. %ceste senza ii creează impresia că via a este grea. ?mul care poateț țdepă i dificultă ile, apreciază via a cu o1iceiurile i 1ucuriile sale. Tocmai de aceea acesteș ț ț șsenza ii el le percepe ca fericire.ț

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ lucrul în grup cu adolescen ii, profesorii i educatorii.ț ș

29! Meta"ora #Suge laptele (a(ei#

%ceasta este traducerea în lim1a rusă preluată din latină $um lacte nutricis suBisse.0rima data a fost pronun ată de către $icerone N*+O. Mai târziu această eBpresie a utilizat!o 4f.ț%ugustin în confesiunea auto1iografică NO.Morala+ mul i oameni do1ândesc comportamente deose1ite prin contact timpuriu cu cel maițapropiat cerc de oameni.Co(entariu+ acum este dovedit faptul, că multe aptitudinii care anterior au fost considerate cafiind congenitale, se dovedesc a fi acumulate prin învă area timpurie N/3O. =n plus, comunicareațcu mama în timpul alăptării, determină de asemenea un moment important în via a omuluițacceptarea sau respingerea acestei lumi. 4e poate imagina ni te mame tinere cu un comportamentș

diferit în timpul alăptării. =ntr!un caz copilul a început să plângă, mama la luat în 1ra e i l!aț șstrâns la piept. $opilul a sim it căldura i mirosul specific al mamei, 1ătăile inimii i momentanț ș șsa calmat.0este o perioadă de timp copilul simte, intuitiv în elege că cu această lume se poate de negociat.țTre1uie să trimi i un anumit semnal, i vei primi un răspuns eBact. =n alt caz, copilul plânge,ț șnimeni nu se apropie i la el apare senza ia de neîncredere în lume la cel mai profund nivel, căș ț

toate se pot o1 ine prin metode severe. %l treilea caz, copilul este alimentat regular, dar nimenițnu răspunde la zâm1etul sau la plânsul său. %tunci, la nivel cel mai adânc i la el apareș

neîncrederea, dar el va com1ina lipsa de eBpresie emo ională adecvată i incapacitatea de aț ș

în elege emo iile altor oameni. =n consecin ă comportamentul mamelor mai timpuriu este foarteț ț țimportant în dezvoltarea copilului. Ae eBemplu, este arătat, că după na tere depresia la mameșGcând ea este pregătită să ai1ă gri>ă de copil, dar nu! i poate eBprima sentimentele ca răspuns laș

9


10/50

retrăirile ei emo ionaleH, duce la scăderea intelectuală a 1ăiatului. (etele sunt mai rezistente înț

rela iile insuficient de apropiate cu mama.țArealul &e aplicare a (eta"orei+ consultare individuală cu viitorii i tinerii părin i, discu iiș ț țreferitor la perioadele critice cu caracter psi&ologic ale copilului.

2! Meta"ora #Eu voi sc%pa &e le in#ș

$arl Jung ne descrie în una din amintirile sale o întâmplare din copilăria sa o dată ie ind dinș

coală a fost dat >os de unul din colegii săi. 5l a le inat pentru câteva momente, i după aceaș ș șîntâmplare de fiecare dată când se pornea la coală sau se a eza să înve e î i pierdea din nouș ș ț șcuno tin a. 0ărin ii l!au luat din gimnaziu i au încercat să!l trateze. %ceastă perioada pentru elș ț ț șera plăcută, deoarece el putea face ceea ce vroia, se >uca se prim1la. Aar într!o zi el a auzitdiscu ia tatălui său cu vecinul, care a între1at cum se mai simte feciorul, iar acesta i!a răspuns cațnu mai tie ce să facă, deoarece a c&eltuit toate economiile cu medicii, iar acum nu î i poateș șînc&ipui ce va fi cu fiul daca el nu va putea să î i câ tige singur pentru eBisten a.ș ș ț%tunci 1ăiatul a în eles, că viitorul său depinde numai de el i de capacitatea sa de a lucra. 5l aț ș

mers în camera sa a desc&is cartea de gramatică latina i a început a citi, peste zece minute aș pierdut cuno tin a. Aupă ce i!a revenit el s!a o1ligat să lucreze, aceasta s!a repetat încă de douăș ț șori iar mai apoi au încetat definitiv.5l a în eles ce înseamnă nevroza, i a con tientizat că motivul 1olii era c&iar el, atunci cândț ș șconecta coala cu această stare a sa.șMorala+ foarte frecvent copilul incon tient poate crea sc&im1ări somatice, dacă lui nu!i este peș

plac o anumită situa ie. i aceste sc&im1ări somatice au loc de fiecare dată când el este în oț Șsitua ie neplăcută.ț

Co(entariu+ particularitatea creierului copilului, este aceea că starea sa emo ională poateț

influen a starea sănătă ii sale. %nume din această cauză copii se îm1olnăvesc lunea în lunaț țseptem1rie, în primele zile după vacan ă. 0ot fi trata i îndelungat sau se poate de atras aten ia laț ț țaceastă legătură i de a se vor1i cu copilul despre aceasta.ș

Ae eBemplu, copilul de fiecare dată la începutul lunii septem1rie în ziua de luni apărea starea devomă. 0ărin ii au sc&im1at coala, dar la septem1rie iar a apărut aceea i pro1lemă, atunciț ș șmama i!a amintit copilului că vara a fost totul 1ine i a propus ca mai întâi să meargă la coală iș ș șmai apoi să vadă dacă va mai fi starea de vomă. Aupă aceasta starea de vomă a dispărut.Arealul &e aplicare a (eta"orei+ lucrul în grup cu adolescen ii, lucrul cu părin ii, cu educatoriiț țde la grădini ă, cu învă ătorii claselor primare.ț ț

2,! Meta"ora :Cre(enele i o elul#ș ț;eonar&o &a 4inci Povestea :Cre(enele i o elul#!ș ț0rimind o lovitură puternică de la o el, cremenele a între1at mirat ofensatorulț

! Ae ce m!ai lovit a a" 5u nu i!am făcut nimic doar, cred că m!ai încurcat cu cineva. asă!ș țmi, te rog marginile în pace. 5u doar nu fac nimănui nimic rău.

! @u te supăra pentru nimicuri vecine, a răspuns cu zâm1et o elul. Aacă vei avea un pic dețră1dare, vei vedea ce minune va ie i din tine.ș

Aupă aceste cuvinte, cremenele s!a lini tit i accepta loviturile o elului. i în sfâr it a ie itș ș ț Ș ș ș

scânteia minunată. %stfel ră1darea cremenelui a fost răsplătită pe merit.Morala+ povestea este pentru acei care la început le displace să înve e, dar daca se vor înarma cuțră1dare i vor fi străduitori, atunci vor putea culege roadele străduin ei lor.ș ț

10


11/50

Co(entariu+ cel mai greu pentru copii este să înve e sistematic. Aoar la început aceasta poatețsemăna cu o >oacă. 0entru a putea deveni un adevărat profesionist este nevoie de a depă iș

propriile limite. 4e spune ca un ofer cu1anez pentru ca fiul său sa nu devină un 1andit, l!a trimisș

la coala de 1alet, i acesta a devenit un dansator renumit.ș ș0ână ca copilul să simtă gustul învă ării, va trece mult timp, dar până atunci părin ii tre1uie să îlț ț

încura>eze i să îl îndrepte spre aceste activită i.ș ț

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ lucrul în grup cu copii claselor primare i gimnaziale,ș

educatori i învă ători ai claselor primare.ș ț

2/! Meta"ora :unge pe Insula 4alamina,el a ordonat să se construiască un pod de pontoane. Aar după ce podul a fost construit pe mare s!a ridicat o furtună i a distrus podul. =nfuriat regele căruia i se înc&ina o lume întreaga a ordonatșca marea să fie 1iciuită pentru că nu i se supunea. 4upu ii săi au îndeplinit porunca dar mareaș

oricum a rămas nesupusă.Morala+ oamenii adesea învinuiesc circumstan ele pentru nereu itele lor.ț șCo(entariu+ adesea în unele familii atunci când copilul se love te de unele o1iecte, de eBemplușmarginea mesei. 0ărin ii lovesc masa pentru a lini ti copilul i ceartă o1iectele de parcă ar fi eleț ș șvinovate. %cesta este cel mai simplu lucru de făcut pentru ca copilul să creadă că to i cei din >ur țsunt vinova i de toate nereu itele lui. Mai efectiv ar fi de a arăta copilului că de unele o1iecte seț ș

poate lovi foarte dureros dacă va fi neatent. 5ste important de a învă a copilul să se comportețadecvat în fiecare situa ie pentru ca mai apoi acesta să se comporte adecvat în societate.ț

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ lucrul individual i în grup cu părin ii despre metode efectiveș ț

de educare.

20! Meta"ora :R% u ca ur)t%#ț ș4criitorul Pans $&ristian %nderson scrie în această poveste cum o ra ă găse te în cui1ul său unț șnou neo1i nuit de mare, din care iese o ră u că neo1i nuită. Aeoarece el nu semăna cu celelalteș ț ș șră u te, ceilal i au zis ca el este foarte urât. @u a trecut mult timp cât el a suportat toate insulteleț ș țcelorlal i i s!a transformat într!o le1ădă al1ă, i a fost primit de către ni te le1ede la fel deț ș ș șfrumoase în stolul lor.Morala ”@u pro1lemele se nasc într!un cui1 de ra ă, dacă e ti ecluzat din ouă de le1ădă”ț ș

Co(entariu+ această poveste, pro1a1il în cea mai mare parte reflectă realizarea psi&ologieimoderne. 5ste demonstrat, că interac iunea pozitivă cu mama lui, în uterul ei i în timpulț ș primilor doi ani de via ă determină capacitatea de a se descurca în orice situa ie c&iar i cea maiț ț șdificilă. $opiii care sunt capa1ili să formeze interac iuni eficiente cu apropia ii, atunci pe totț ț

parcursul vie ii vor fi capa1ili să interac ioneze cu alte persoane. %ceastă comunicare precoce înț țcadrul familiei dă putere de a se realiza în viitor.Arealul &e aplicare a (eta"orei+ conversa ii cu viitorii părin i în ceea ce prive te comunicare cuț ț școpilul înainte de a se na te, cu tinerii părin i cu privire la necesitatea de a comunica cu copilul înș ț

primii doi ani de via ă.ț

9! Meta"ora #=eniu > este r%7&area#

11


12/50

%ceste cuvinte într!o formă sau alta, n au fost spuse de multe persoane care au mari realizări. $utoate acestea îi sunt atri1uite lui 9eorges uffon. $u toate acestea în scrierile sale aceastăeBpresie nu apare. Aar prieteni i apropia ii săi în memoriile sale apelează la ea eBprimându! iș ț ș

această idee N33O. Aeci Perault de 4es&el pre edintele $onven ie statului francez, a men ionat căș ț țaceste cuvinte i le!a spus uffon în timpul unei întâlniri.5l scrie în memoriile sale uffon mi!a spus despre ”geniu” cuvinte uimitoare, una din aceste

cuvinte care în totalitatea prezintă un om este ”9eniu: este o aptitudine pentru ră1dare”.Morala+ o mare realizare nu este rezultatul talentului omului, ca urmare tre1uie multă ră1dare pentru a crea ceva nou.Co(entariu+ părin ii care cred că misiunea lor este de a dezvolta talentul copiilor lor, în primulțrând tre1uie să se gândească la dezvoltarea ră1dării lor. Ain acest punct de vedere, preocupareatimpurie de muzică i sport sunt cele mai 1une metode de călire pentru acei care pe viitor se vor șdedica activită ii creative.țArealul &e aplicare a (eta"orei+ conversa ii individuale cu părin ii privind dezvoltareaț ța1ilită ilor creative ale copiilor.ț

91! Meta"ora #C)t nu vei c%uta' *n a"ar% &e sine nu vei g%si ni(ic#%ceastă idee a fost zisă de către J. 0. 4artre N3O.Morala+ înainte de a căuta o eBplica ie în afară, merită să încerca i de a găsi în interiorul iț ț șac iunile tale răspuns.țCo(entariu+ fiecare situa ie în care ne aflăm, reflectă strategia noastră pentru a rezolvaț

pro1lemele. Aacă situa iile apar în mod regulat, tre1uie de atras aten ie la ceea ce nu facemț țcorect. Aacă în ciuda faptului, copilul continuă să facă ceea ce părin ilor nu le place, părintele ar ț

tre1ui să se gândească, că prin comportamentul său provoacă copilul la aceste ac iuni.ț

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ conversa ii cu părin ii care nu! i pot rezolva propriileț ț ș pro1leme i cred că sc&im1ările din via ă Gpartener, apartamente, ora e, ăriH vor duce laș ț ș țsc&im1area situa iei cu copilul.ț

12


13/50

SASAMI?EREA

13


14/50

14


15/50

2! Meta"ora #Pl)ng pentru (a(a' nu pentru tine#

=n cartea lui $. $iuQovsQii ”Ae la doi la cinci” N*/O sunt date eBemplu cuvintele unui copil. 5l plânge, cineva încearcă să!l lini tească, dar copilul îi spune clar ”5u nu plâng pentru tine, euș

plâng pentru mama”.

Morala+ nu întotdeauna plânsul copilului înseamnă durere. Aestul de des el serve te dreptș

mecanism de manipulare cu părin ii.ț

Co(entariu+ dacă părin ii sunt sensi1ili la lacrimile copilului, atunci el foarte repede înva ă săț țfolosească plânsul pentru diri>area cu maturii. ?rice o1servator eBtern deose1e te smiorcăitulșsâcâitor de o durere adevărată, cu toate acestea unele mame cad u or pradă acestui truc.ș

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consultarea părin ilor tineri, a părin ilor cu copii pro1lematici.ț ț

9! Meta"ora #Sarcas(ul *n e&uca ie i ur(%rile lui#ț ș

=n una din >udecătoriile unui oră el se desfă ura procesul în care feciorul minor era acuzat deș ș

omorul tatălui său. =n discu ia cu psi&ologul 1ăiatul recuno tea că î i iu1ea tatăl foarte mult.ț ș ș%cela, însă, permanent îl lua peste picior, sarcasmul era reac ia tipică la toate ac iunile copilului.ț ț

$&iar atunci când 1ăiatul a adus acasă o diplomă primită pentru primul loc într!un concurs intreadolescen i, tatăl a râs de el. =n careva clipă, ridiculizările au umplut cupa ră1dării 1ăiatului i elț ș

s!a aruncat asupra tatălui său cu un topor, ca să!l sperie. =nsă adolescentul nu i!a calculat 1ineș puterile.

Morala+ copiii nu în eleg sarcasmul până la vârsta de aproBimativ / ani.ț

Co(entariu+ 4arcasmul este un enun care com1ină în sine con inutul ver1al de o calitate i oț ț șemo ie purtătoare de un sens opus con inutului ver1al. $opilul, până la formarea gândirii formaleț țnu este capa1il să în eleagă sensul unei declara ii atât de polarizate. 5l î i creează un sentimentț ț ș

de imprevizi1ilitate a comportamentului părintelui i, ca urmare, se dezvoltă un comportamentșnevrotic, care la rândul său, întotdeauna distruge personalitatea copilului.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consultarea părin ilor cu copii pro1lematici, training dețcre tere personală pentru adolescen i.ș ț

! Meta"ora #4oi parc% (% veri"ica i pe (ine@#ț

?dată, vara, mă odi&neam pe malul unui lac de acumulare. %proBimativ la zece metri de malerau fiBate geamandurile, a a că iu1itorii de a mai înota nu prea aveau teren de distrac ii. Ainș ț

această cauză mul i pur i simplu înotau mai departe de geamanduri. =nainte, acolo nu eraț șserviciu de salvamari, de aceea nimeni nu îi controla pe amatorii de înot la distan e lungi. Ainț

o1i nuin ă am înotat după geamanduri, dar de noi s!a apropiat o 1arcă a salvamarilor i un tânăr ș ț șaflat în ea a pronun at o frază eBtraordinară ”oi parcă mă verifica i pe mine


16/50

=nsă nici eu, nici înso itorii mei nu aveau nicio inten ie legată de acel tânăr, înotând mai departeț ț

de geamanduri. @oi doar vroiam să mai înotăm. %cel tânăr, însă, percepea ac iunile noastre cațfiind îndreptate inten ionat împotriva lui.ț

Morala+ câteodată eBplicăm ac iunile altora ca fiind condi ionate de ale noastre, pe cândț țcomportamentul lor în genere nu depinde de noi.

Co(entariu+ deseori privim lucrurile ca i cum noi în ine suntem în centrul universului iș ș șoamenii se orientează în ac iunile lor spre comportamentul nostru. 5ste un sentiment copilăresc, ,țdeoarece doar un copil nu tie că fiecare om î i are propria pozi ie, propria viziune asupraș ș țlucrurilor. 4copul părin ilor constă în aceea ca să!l înve e treptat pe copil că opinia lui nu esteț țunică. $opilul este pregătit pentru aceasta de>a la vârsta de cinci ani. 0ovestindu!i despre

propriile sentimente i păreri, maturii îl pregătesc pentru con tientizarea varietă ii de opinii aș ș țdiferitor persoane. Totu i, unii până la starea de maturitate păstrează încrederea că lumea seșînvârte împre>urul lor.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ trainingul cre terii personale la adolescen i, consultareaș ț părin ilor cu copii pro1lematici la tema con tientizării de către adolescen i a diferitor opiniiț ș ț

asupra fenomenelor lumii încon>urătoare.

,! Meta"ora #Tat%' &a cine este p%rintele (eu > tu sau tovar% ul Stalin.#ș

5ste o istorioară luată din via ă, povestită de o persoană, născută până la cel de!al doilea 8ăz1oiț

Mondial. a radio permanent răsuna fraza”Tovară ul 4talin : părintele popoarelor”. ăie elul aș țîn eles literalmente acest mesa>, pentru care s!a apropiat de taică!su i l!a între1at ”Tată, da cineț ș

este părintele meu : tu sau tovară ul 4talin"” a aceasta între1are tatăl a răspuns că îndată iașcureaua ca feciorul să în eleagă cine este părintele lui.ț

Morala+ 0ărin ii tre1uie să discute cu copiii toate între1ările apărute la ei, dar nu să încredin ezeț țdezvoltarea copiilor mi>loacelor mass!media.

Co(entariu+ unc&iul meu, care trăia in acea perioadă, s!a pierdut o dată, la vârsta de trei ani. %fost găsit prin anun ul ”4!a pierdut un 1ăie el care tie să rostească două cuvinte 4talin iț ț ș ș

0apanin”. %vem impresia că copiii nu aud radioul i televizorul pentru că nu le este clar școn inutul emisiunilor. 5i într!adevăr nu în eleg con inutul emisiunilor. Eneori ei în elegț ț ț ț

cuvintele auzite în sens propriu i nu la figurat, a a cum deseori se întâmplă în mass!media. Aar ș ștoată această informa ie le cade pe suflet i participă le formarea personalită ii lor, uneoriț ș ț

considera1il mai mult decât discu iile cu părin ii i ra ionamentele lor despre via ă.ț ț ș ț ț

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consultarea părin ilor referitor la ac iunea informa iei pe careț ț țcopiii o percep pasiv din mass!media, discutarea situa iilor când, de eBemplu, părin ii în prezen aț ț țcopiilor vizionează filme de ac iune i erotice, considerând că informa ia le este inaccesi1ilăț ș țcopiilor.

/! Meta"ora #Reali$area sensului (or ii#ț

16


17/50

(eciorul meu avea patru ani. 5l s!a apropia de tatăl său i l!a între1at de ce insecta pe care amș

văzut!o diminea a la mare se nume te efemeră. Tatăl era zoolog, de aceea, fără nicio inten ie i!aț ș țspus că ea se nume te a a pentru că trăie te doar o singură zi.ș ș ș

: i după" între1ă feciorul.Ș

: i după : moare, i!a răspuns lini tit tatăl.Ș ș

Aeodată copilul a început să plângă. @u putea fi oprit cu nici un fel de încântări. 5l a în eles cețînseamnă moartea i că moarte vor avea to i. % plâns foarte mult, până n!am inventat că oameniiș țmor doar atunci când le vine greu să mai trăiască. Aar după ei se nasc din nou.

Morala+ copiii mici tre1uiesc prote>a i de no iunea de ”moarte”.ț ț

Co(entariu+ la ară, copilul se o1i nuie te cu moartea destul de devreme, pentru că toateț ș șna terile i mor ile au loc in văzul comunită ii. %ici, con tientizarea mor ii are loc nu înș ș ț ț ș țsingurătate, ci în prezen a multor oameni, de la care copilul i înva ă să reac ioneze a astfel deț ș ț ț ș

evenimente.a ora totul este altfel. i moartea unui apropiat poate vătăma un om micu . Aar aceasta nuș Ș țînseamnă că părin ii tre1uie să evite discu iile pe această temă. a o vârstă între 3 i ani la copilț ț șse formează protec ia împotriva no iunii ”moarte”. %ceasta înseamnă că toate cazurile de decesț țnu sunt transpuse de el pe propria persoană i copilul însu e te informa ia despre moarte fără aș ș ș ț

realiza via a proprie în aspect de timp. 0ro1a1il, copiilor de la ora tre1uie comunicat despreț șdecesul peroanelor apropiate, dar nu tre1uie arătate corpurile lor neînsufle ite. ?ricum, cadavrulț

nu seamănă deloc cu persoana vie îndrăgită de copil. (ie ca în con tientul lor persona să rămânășvie i caldă. Tot din acest motiv, copilul de până la zece ani poate să nu participe la procedurileș

funerare. Aar el vă poate înso i mai târziu, la cimitir pentru a! i aduce aminte de cel care a fostț șatât de drag. =n orice caz, este necesar să fim aten i la simtimentele copilului, până când la el nuț

s!a format o protec ie psi&ologică rezistentă împotriva no iunii ”moarte”.ț ț

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ discutarea cu părin ii a pro1lemelor de participare a copiluluițla proceduri legate de funeraliile rudelor apropiate.

0! Meta"ora #nBur%tur% &in gura copilului#

$opilul s!a întors de la grădini ă i familia a auzit cuvinte noi, pe care copilul le roste te u or iț ș ș ș șcu voce tare, pentru că deocamdată nu în elege sensul lor. Ma>oritatea părin ilor sunt oca i deț ț ș ța a ceva i î i pedepsesc odraslele, fapt ce deseori are efectul invers : copilul memorizeazăș ș șaceste cuvinte pentru totdeauna.

Morala+ copiii pronun ă mecanic cuvintele rostite de al i copii sau maturi. or le esteț țcaracteristic să repete cuvintele noi i să se >oace cu ele.ș

Co(entariu+ dacă certăm copilul pentru că roste te cuvinte necenzurate, el le va re ine i le vaș ț ș

repeta încă mult timp.

17


18/50

Mai eficient ar fi să!i eBplica i lini tit că în familia voastră nu se spun astfel de cuvinte, pentru căț ș

ele au un sens suplimentar urât i ele supără auzul altor oameni. Ae fiecare dată când copilul vașrosti acel cuvânt, părintele tre1uie calm sa!i reamintească că la ei în familie nu se pronun ă astfelț

de cuvinte. 0este ceva timp, aceste cuvinte vor dispare din voca1ularul copilului. Iar dacă măcar un matur spune aceste cuvinte în vor1irea curentă de acasă, ele se vor întipări 1ine în cap lacopil.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consultarea părin ilor tineri.ț

,! Meta"ora #nt)lnirea cu "ru(osul#

$arl Jung N*3O î i aduce aminte că la vârsta de ase ani o mătu ă de!a lui l!a înso it la muzeu.ș ș ș ț%colo, el a fost impresionat de păsările împăiate, din care cauză le privea lung. Timpul eBpozi ieiț

a eBpirat i sala a fost înc&isă. %u fost nevoi i să meargă spre ie ire ocolind print sala cuș ț șsculptură antică. $opilul a fost cople it de priveli tea din prima dată a oamenilor din marmură.ș ș

Mătu a mereu repeta”=nc&ide oc&ii, copil afurisit”. Jung scria”%1ia mai târziu am realizat cășstatuile erau nude i că au pe ele doar frunze de smoc&in. % a a fost prima mea întâlnire cuș șfrumosul. Mătu a fier1ea de indignată ce era, de parcă m!a scos dintr!un 1ordel”.ș

Morala+ doar maturii pot vedea în nud ceva o1scen. $u timpul, copii înva ă această viziunețasupra lucrurilor fire ti.ș

Co(entariu+ este foarte important să înve i copilul să perceapă corpul dezgolit nu ca cevațindecent i o1scen, ci ca firesc. 0entru aceasta copilul mic tre1uie să!i vadă pe apropia ii săiș țastfel. 0e timpuri, în 8usia, oamenii mergeau la 1aie împreună cu toată familia. $u cat mai calmi

vor fi părin ii, cu atât mai lini ti i vor fi copiii. =n 5uropa contemporană, în multe saune 1ăr1a iiț ș ț ți femeile se află în aceea i încăpere. $u toate acestea, aflarea în astfel de condi ii nu treze teș ș ț ș

agita ii. Tre1uie de permis copilului să privească ta1louri cu corpuri dezgolite. 5le nu vor fiținterzise i de aceea nu vor trezi curiozitate eBagerată.ș

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ discu ii cu părin ii copiilor pre colari despre educa ia seBualăț ț ș ța copiilor.

,1! Meta"ora #Furtul#

=n via a eBisten ialistului cele1ru Jean!0aul 4artre a avut loc următorul fapt N3O. =n copilărie el s!ț ța îm1olnăvit de o răceală simplă, dar care a avut complica ii care au dus la leucomul oc&iuluițdrept oc&iul practic nu mai vedea i a apărut un stra1ism pronun at Goc&i încruci a iH. =n coalăș ț ș ț șel era unul dintre cei mai sla1i elevi i avea rolul simultan a unui geniu i a unui pri1eag.ș șăie elul î i dorea foarte mult să câ tige dragostea colegilor. 5l a început să fure 1ani de laț ș șmaică!sa cu care cumpăra colegilor pră>ituri. Ae atunci lui îi apăreau senza iile de dulce lipiciosți de grea ă. Ae>a fiind matur, el î i eBplica com1ina ia prin faptul că dulciurile erau asociate cuș ț ș ț

sentimentul de vinovă ie. Totu i, curând situa ia a devenit clară i el a devenit o1iectulț ș ț șridiculizării colegilor, care, mai întâi cu plăcere mâncau pră>iturile din contul lui, apoi cu o plăcere deloc mai mică î i 1ăteau >oc de el în loc să!l compătimească. % fost nevoit să plece laș

18


19/50

1unelul său, la 0aris, unde a intrat într!un colegiu de prestigiu i unde nimeni nu tia de celeș ș

întâmplate.

Morala+ deseori copilul vrea să o1 ină recuno tin a colegilor, dar nu întotdeauna folose teț ș ț șmetodele cele mai reu ite pentru aceasta. Aar gre eala nu va fi fatală, dacă maturii vor găsiș șsolu ia potrivită.ț

Co(entariu+ această metaforă necesită două comentarii, cum să nu a>ungem într!o situa iețcritică i ce comportament e 1ine să avem când copilul a comis de>a o gre eală similară.ș ș

Aorin a de a fi iu1it apare nu numai în adolescen ă, ci i mult mai devreme. @ecesitatea înț ț șdragoste i dependen a puternică de simpatia colegilor sunt condi ionate de autoapreciereaș ț ț

scăzută a copilului, precum în cazul dat, când 1oala a cauzat patologie fizică. Ae>a la vârstă pre colară se poate de determinat cum copilul o1 ine recuno tin a colegilor i cât îi este de u or ș ț ș ț ș ș

să comunice cu ei. Aacă în perioada aceasta părintele îl va învă a pe copil să facă cuno tin ă cuț ș țal i copii fără a recurge la portmoneul părin ilor, atunci în viitor acest copil nu va avea pro1leme.ț ț

$u cât este mai mic copilul i cu cât mai devreme părintele sesizează pro1lema, cu atât mai u or ș șea se rezolvă.

Aaca, însă, părintele s!a confruntat cu faptul furtului i a în eles că 1anii erau folosi i pentruș ț țRcumpărarea” prietenilor, atunci nu putem folosi pedeapsa clasică. $opilul este de>a pedepsit decolegii săi, care îl vor trăda u or i copilul va putea trece peste această eBperien ă doar cuș ș țsus inerea apropia ilor. 5 1ine să se vor1ească cu el Gcu toate că dacă aceasta s!ar fi făcut maiț țdevreme, incidentul nici nu ar fi apărutH despre cum părintele câ tigă 1anii. %poi despre faptul căș

prietenia cumpărată dispare odată cu secarea portmoneului i, în final, maturul tre1uie să! iș ș propună prietenia.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ discutarea cu adolescen ii în training pe tema cre teriiț ș personale despre aceea că gre elile pot fi grave dar nu fatale, discu ia despre necesitateaș țsus inerii adolescentului rătăcitS consultarea părin ilor adolescen ilor cu pro1leme.ț ț ț

,6! Meta"ora #Or&inea *n o&aie#

Mama intră în odaia adolescentului i îi spune calm i răspicat ”(ă ordine în odaie”. Aupă careș ș pleacă, revine într!un sfert de oră i depistează că în odaie nu s!au petrecut sc&im1ări. $opilulș

preocupat în continuare cu tre1urile sale, de parcă nici nu a primit indica iile părintelui. Mamațdin nou repetă solicitarea i pleacă. 4itua ia se repetă de câteva ori. =n sfâr it, mama, ca o furtunăș ț ș

declan ată, răz1e te în odaie, începe să strige i să eBpună o listă întreagă de preten ii, acumulateș ș ș țdin ultima perioadă. $opilul repede î i înc&eie ocupa iile i începe să facă ordine. $e anume l!aș ț ș

învă at mama pe copil în această situa ie" $a să a tepte până ea se va încinge i atunci să înceapăț ț ș șsă îndeplinească rugămintea ei.

Morala+ putem presupune că îl învă ăm pe copil ceva, pe când el prime te de la noi o cu totulț șaltfel de lec ie.ț

19


20/50

Co(entariu+ recompensa i pedeapsa sunt două metode tipice, folosite în comunicare pentru așinfluen a comportamentul interlocutorului, în primul rând pentru cre terea motiva iei lui înț ș țeBecutarea sau neeBecutarea anumitei ac iuni.ț

$onform lui . (. 4Qinner, unuia din fondatorii 1e&aviorismului, învă area se face pe 1ază dețconfirmare N37O. $onfirmarea este oricare ac iune care spore te pro1a1ilitatea apari ieiț ș țcomportamentului ce îl precedă. Ae eBemplu, lauda copilului pentru o1 inerea unei note 1uneț

poate duce la dorin a copilului să primească i în viitor note 1une i să înve e 1ine. 4Qinner ț ș ș țmen ionează că recompensa sau premierea nu corespund termenului confirmării. 8ecompensațtre1uie meritată, mai mult : ea poate veni separat de comportamentul care este motivat. AeeBemplu, copilul a depus efort pentru a învă a ieri, diminea a a primit nota zece, iar seara : laudaț țmamei. $onfirmarea, însă, vine imediat după comportament i poate fi întâmplătoare Gastfel seșformează adic ie pentru >ocurile de noroc era rău, întâmplător m!am apropiat de aparatul de >ocți am câ tigat o groază de 1ani. 4itua ia s!a sc&im1at imediat i lan ul ”ac iune : confirmare” s!aș ș ț ș ț ț

înc&is. %cum omul va lăsa aici to i 1anii i nu numai propriiH.ț ș

$onfirmarea poate fi cât pozitivă, atât i negativă. $onfirmarea pozitivă este ac iunea maturuluiș țcare va fi plăcută copilului i el va ine să repete comportamentul său 1un încă o dată Gpentruș țmaturH. Ae eBemplu, tatăl a început să petreacă mai mult timp cu feciorul, făcând ore de mate,feciorul a început să primească mai multe note de zece la acest o1iect Gconfirmare pozitivăH.$onfirmarea negativă este ac iunea maturului în urma căreia copilul va consolida sau vaț

transforma comportamentul său negativ, adică îl va păstra. Ae eBemplu, tatăl l!a 1ătut pe fecior pentru fumat, i feciorul s!a învă at să fumeze astfel, încât tatăl său să nu!l depisteze Gconfirmareș țnegativăH. =n am1ele cazuri adolescentul a preluat un oarecare comportament.

Ain acest punct de vedere, confirmarea eBistă pentru ca să introducă un element nou încomportament, pe când pedeapsa este menită să!l eBtragă din practică. Ae eBemplu, continuândcazul de mai sus, tatăl începe să petreacă cu feciorul mai mult timp în sala de gimnastică ișacesta renun ă la fumat Gîn acest caz fumatul este eBtras din comportamentH. Totu i, în via aț ș țreală, mul i părin i confundă confirmarea negativă cu pedeapsa i în dorin a de a!l pedepsi peț ț ș ț

copil, din contra îi confirmă negativ comportamentul Gadică în loc de a eBtrage un element, îlconfirmăH. 0rin acest mecanism cercetătorii 1e&aviori ti eBplică toate tipurile de comportamentș

nedorit. Ae eBemplu, un elev de clasa întâi care stă în ultima 1ancă în fiecare zi o provoacă pe profesoara ră1dătoare să strige la el pentru că!i încurcă pe al i elevi la ore. % doua zi, copilulț

repetă totul de la zero i iară i a face pe profă să strige. Ain punctul de vedere al lui 4Qinner,ș școpilul este învă at din familie că părin ii nu!l iau în seamă dacă se poartă lini tit. 5l le poateț ț ș

atrage aten ie doar prin comportament negativ. =n acest caz ei încep sa!l certe. 0entru mul i copiiț țfaptul aten iei este mult mai important decât con inutul acesteia. %nume din această cauză laț țcoală, în dorin a de a trezi interesul profesoarei, copilul intuitiv o va provoca să strige. 0entruș ț

rezolvarea eficientă a situa iei orientate la adoptarea de către copil a unui comportament care nuțar deran>a al i elevi din clasă, este necesară o ac iune care nu ar confirma comportamentulț țnegativ GeBtragerea unui anumit element din situa ieH. $opilul din o1i nuin ă începe să se agite,ț ș țiar profesoare care a studiat 1e&aviorismul, nu!i atrage aten ia. Totu i, în clipa în care el, o1ositț șde zvârcolit se va calma pentru câteva minute, ea tre1uie să se apropie de la, să!l atingă pe umăr i să!i spună că îi place purtarea lui mai lini tită. %tunci, la orele acestei profesoare copilul va staș ș

lini tit, a teptând i data viitoare o confirmare similară din partea ei.ș ș ș

20


21/50

Ae asemenea am făcut cercetări în comportamentul copiilor în situa ii de recompensă i pedeapsăț ș

i înregistram cardiograma lor când ei povesteau despre emo iile trăite. 4!a depistat că dacăș țcopilul afirma că este sau nu recompensat insuficient, atunci la el lipseau sc&im1ările de ritmcardiac la pedepse de diferită intensitate. Aar la copiii care afirmau că sunt des dezmierda i deț

părin i, orice pedeapsă, c&iar cea mai mică, rezulta în sc&im1ări mari ale 1ătăilor inimii. 0rinț

urmare anume recompensa răspunde pentru formarea reac iilor de tip nou.ț

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consultarea părin ilor referitor la formarea la copil a unuițcomportament social accepta1il.

,3! Meta"ora #Ce-i *nva % p%rin ii pe copii c)n& *i pe&epsesc.#ț ț

%m efectuat o cercetare psi&ologică de amploare în rândul elevilor de diferite vârste i aș

părin ilor lor. 5i au răspuns la între1ări legate de recompensă i pedeapsă în familiile lor. Ena dinț șsarcini presupunea să descrii ce simte în procesul de pedepsire celălalt participant. 4!a depistat că

nici copiii, nici părin ii nu descriu corect emo iile celeilalte păr i. Aacă pentru copii aceastăț ț țne tiin ă este scuza1ilă, atunci pentru părin ii care gre esc emo iile copiilor săi, aceasta este unș ț ț ș țfapt relevant. 0rin defini ie, pedeapsa este metoda de educare după efectuarea căreia copiiițîncetează să mai facă ceva, împotriva căreia este orientată pedeapsa. Aacă părin ii pedepsesc, eițtre1uie să calculeze succesiunea ac iunilor proprii, să fie aten i la ce se întâmplă, atunci influen aț ț țlor va fi eficientă. 4!a mai detectat că părin ii aplică ma>oritatea pedepselor în stare de irita ie,ț țcople i i de emo ii, stare în care nu mai pot percepe starea emo ională a copilului. %cest fapt esteș ț ț ți el o lec ie, deoarece ei î i înva ă copiii să poată la un moment dat să facă a1strac ie de emo iileș ț ș ț ț ț

altora i să i le eBprime activ pe cele proprii. =nsă asta nu are nicio atri1u ie nici la pedeapsă niciș ș ț

la vreo oarecare altă metodă de influen ă asupra copilului. 5ste o lec ie de desensi1ilizare fa ă deț ț țalte persoane i starea lor. $opiii cresc i preiau acela i comportament fa ă de propriii copii.ș ș ș ț

Morala+ pedeapsa tre1uie aplicată doar atunci, când părintele este calm. 5ste necesar de corelat propria ac iune cu rezultatul o1 inut.ț ț

Co(entariu %m sta1ilit de>a că pedeapsa : este o ac-iune, după care copilul încetează să facăceea ce nu!i place mamei. =n cazul în care copilul continuă să facă ceva, înseamnă că mamă nu îl

pedepse)te, ci mai degra1ă consolidează ac-iunile copilului.

4Qinner a efectuat mai multe eBperimente pentru a dovedi lipsa de eficien-ă a pedepsei N37O.%stfel, într!un eBperiment, doua grupuri de )o1olani au fost instrui-i într!o anumită ac-iune. %poi,această ac-iune este supus la dispari-ia de o1icei a un grup Gunde reac ia nu este pur )i simpluțacceptatăH, în timp ce în celălalt grup este înso-ită de dispari-ia de pedeapsă atunci când atinge-i)o1olanii ei primesc un )oc electric Gsa presupus că disconfortul este mai pro1a1il să îl provoace

pe )o1olan nu se atinge-i pârg&iaH. %u fost trei serii cu eBtinc-ie, în cazul în care )o1olanii au primit curent doar în prima dată. 4a dovedit în primul rând că, în această serie, ei cu adevărat rar apăsă moneta. Aar, în două serii ulterioare, în cazul în care pedeapsa nu a fost, acesteasemnificativ mai frecvent atinge 1ra-ul lor decât grupul de control la )o1olanii, care nu sunt

penalizate în nici una dintre seriile.

21


22/50

4Qinner a sus-inut că pedeapsa suprima doar comportamentul, )i atunci când este frica,intensitatea comportamentului deprimat revine la nivelul său anterior. 0otrivit 4Qinner, pedeapsaalternativă ar tre1ui să se stingă de răspuns Gîn acest caz, societatea!mamă nu se o1servacomportamentul care lui nu!i place, dar intens încura>ează un comportament care dore)te sădezvolte un copilH.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consilierea părin-ilor )i copiilor de diferite vârste )i pro1leme.

,2! Meta"ora #Copiii spun (inciuni p%rin5ilor#

Mama cu regret acasă, spune că mâine la locul de muncă tre1uie sa săr1ătorească ziua de na)tere.0entru asta am nevoie sa cumpăr produse multe, ar fi 1ine să fie mai ieftine.

%poi se duce la locul de muncă, îi invită pe to-i la masă. =n acest moment, copilul care a venit pentru a o a>uta pe mama să a)eze masă, începe să vor1ească cu voce tare ceea ce a auzit acasă

ieri.Morala copilul, spre deose1ire de adul-i, nu pot distinge între pu1licul, care merită sau numerită să vor1esc despre anumite lucruri. Ci toate cuvintele părin-ilor săi, ei le acceptă lavaloarea nominală.

Co(entariu %dul-ii păstrează în mod constant unde )i ceea ce el poate spune. Mai mult decâtatât, din cauza unor circumstan-e diferite el poate spune unele lucruri acasă, în timp ce departe decasă ! altele. %r tre1ui amintit faptul că copiii până aproape de adolescen-ă, nu sunt capa1ili sădistingă atunci când, unde )i ce vă pot spune. %ceastă capacitate vine odată cu vârsta )i depinde

de eBperien-ă, dar nu a părin-ilor, ci a lor proprii, atunci când copiii primesc înapoi reac-iacolegilor. 5i pot aduce cu u)urin-ă dezamăgi părin-ii )i nu va fi vina lor. 8esponsa1ilitatea pentrudualitatea de propriul comportament sunt părin-ii, nu, copilul pentru care părin ii săi suntțstandarde de conduită.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consilierea părin-ii a căror copii au pro1leme, lucru cu grupulde părin-i pentru a evalua limitele inteligen-ei sociale a copilului.

,9! Meta"ora #Nu (in5i5i#Mama spune fetei ca de min-it este rău. (ata la to-i va spune aceste cuvinte. Aar dacă cineva sună)i fata ridică telefonul )i mama sa a cerut să spun că nu este acasă. (ata va tre1ui să facă tot ceeace a spune mama, dar )i va face tot ce face maica!sa.

Morala+ dacă vrem copiii no)tri să fie sinceri, inclusiv în ceea ce ne prive)te )i pe noi, tre1uie săspunem adevărul

Co(entariu+ element structural al psi&icului uman este faptul că cea mai mare parte o areincon)tientul, )i doar o mică parte ! con)tiin-a. $on)tiin-a percepe ceea ce se spun cuvintele.

22


23/50

Iar incon)tien-a este aBată pe ac-iunile altora. Mai mult decât atât, acesta a fost incon)tient decele mai multe cazuri responsa1ile pentru ac-iunile noastre. %cesta este motivul pentru carecopiii de multe ori fac ceea ce spun părin-ii.

%ceasta eBplică, de asemenea, faptul că oamenii )tiu ce este 1ine” )i ce este rău”, dar faclucrurile a)a cum le fac.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ o discu-ie de grup cu adolescen-ii despre naturacomportamentului uman, consiliere părin ilor a copiilor cu pro1leme.ț

,! Meta"ora #Invi&ia#

@. AonsQaia descrie un episod din via-a ei, după care a încetat să mai fie geloasă.

? dată, pe când avea ani, împreună cu al-i copii făcea figuri în nisip. 0entru ca figurile să iasă 1ine era nevoie de nisip umed. 4a decis sa fac pipi în ea. ăie-ii s!au ridicat )i au îndreptat fluBul

apei în direc-ia care tre1ui să fie, )i fetele se a)eză, )i fluBul apei de pe cont propriu se ducea sprelocul unde a fost comodă prelingerea. %utorul descrie surpriza lui de nedescris )i dorin-a de aface, precum )i 1ăie-i. 5a a decis să practice mai întâi acasă. 5i nu aveau comodită-i, însă ei, cafiind mai mică, i!au permis de a utiliza o găleată. %cumulând puteri ea a fugit acasă, aflându!seîn pozi-ia de 1ăiat a încercat. Ain regret, toate fluBurile au fugit pe >os pe picioare, )i sa format

1altă. 5a a crezut că a făcut ceva nu cum tre1uie. Ci au decis să organizeze ca 1ăie-ii iar să udenisipul ca să se uite mai atent cum asta se face.

ăie-ii con)tiincios au repetat, )i aici pentru prima dată au în-eles, c&iar dacă aveau )i fra-i mai

mari, a atras aten-ia asupra faptului că to-i 1ăie-ii au ceva special care îi a>ută să gestioneze fluBulde apă.

Morala+ autorul conc&ide $ă mai apoi mi!am dat seama că nimic nu poate fi sc&im1at.

Mi!am dat seama că, c&iar dacă printr!un miracol, to-i 1ăie-ii de pe pământ vor fi lipsi-i deacesta” oricum la mine asta” nu o să apară oricum. 0entru că eBistă lucruri care nu pot fi la fel,să faci sc&im1i, să le ceri )i să le ei.

Aeci, gelos )i fără sens.

Co(entariu+ Ae foarte multe ori părin-ii se confruntă cu pro1lema că copiii vor ceva, dar ei nuî)i pot permite să le cumpere. %ceasta nu este o tragedie, pentru că este o lege a vie-ii.

@oi întotdeauna tre1uie să alegem. $ât de mul-i 1ani, nu ar avea un om, el nu poate mânca tot,ceea ce se vedea cu oc&iul, să poarte toate costumele, care se află în magazine, să se >oace cutoate >ucăriile )i a)a mai departe. 0rin urmare, este necesar de la o vârstă fragedă, să învă-ămcopiii că eBistă lucruri pe care vin pur )i simplu de la sine, iar în alte cazuri fără regrete că nuavem sau că noua acest lucru nu îl vom. ăr1a ii nu pot ce pot femeile. Ci vice!versa. Enii potțcânta, al-ii ! să picteze, )i al-ii ! să rezolve pro1leme. 5ste important să te accep-i pe tine însu)i, )i

să comunici cu oamenii, care )tiu să facă )i alt ceva, )i să o1-ii plăcere de la această comunicare.

%realul de aplicare a metaforei grupuri de lucru cu adolescen-ii, grupuri de lucru cu părin-ii.

23


24/50

,,! Meta"ora #ragostea unei (a(e ca un catali$ator pentru creativitatea copilului#

%naliza a persoanelor fizice creative din copilărie ne permite să în-elegem factorii carecontri1uie la divulgarea de talent. Ain această perspectivă, figura lui eonardo da inci, desigur,este orientativă. eonardo da inci sa născut în */ )i a fost fiul nelegitim al unui notar 0iero

da inci )i fata -ăranului $at&erine **.

Tatăl la luat pe fiul său de la mama sa, )i eonardo a trăit cu el )i mama vitregă cu ei într!o casăde 1unicului său. Aar niciodată acesta nu a recunoscut!o ca părinte, eonardo, c&iar )i atuncicând a devenit cele1ru )i a lăsat mo)tenire. $opii legitimi au apărut la tatăl sau. eonardo numaila 7/ de ani de la a treia so-ie, iar artistul a fost de aproBimativ /+ ani. =n acela)i timp, primeledouă so-ii care nu au avut copii lor au fost foarte ata)a-i de micul eonardo, la răsfă-at )i ia dat dedragoste, pe care el nu a putut o1-ine de la tatăl său.

Morala+ dezvoltarea a1ilită-ilor creative într!o mare măsură au nevoie de dragostea unei mame

sau îngri>itori.

Co(entariu+ creativitatea cere li1ertate de o1icei. Aar o astfel de li1ertate de gândire este posi1ilă, dacă unui copil este dat li1ertatea de a copilări, dacă îi este dat li1era alegere )iini-iativă proprie, curiozitate, iar el este cel care insistă asupra acestuia. %cest lucru este posi1ilcu iu1ire necondi-ionată a mamei care devine un catalizator pentru activitatea de crea-ie de>a aunui adult.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consultarea părin-ilor tinerii care doresc să dezvolte a1ilită-ilecreative ale copilului.

,/! Meta"ora #Ti(i&itatea”

4alvador Aali spune ”=n casa părin-ilor mei am instalat o monar&ie a1solută. Toate au fost gatasă mă servească. 0ărin-ii mă generau R Go declara-ie de confirmare, a propus într!o povesteanterioarăH. $u toate acestea, tatăl lui Aali a crezut că fiul său ar tre1ui să studieze la )coalăregulat. 4a dovedit că un copil care în propria sa casă a fost, practic, o zeitate nu putea lega)ireturile la pantofi )i, de)i to-i copiii în clasa care locuiesc în condi-ii mai rele o pute!au face.

%u eBistat multe astfel de lucruri mici care nu au fost disponi1ile, fiul lui no1il. %cest lucru a dusla formarea de timiditatea unui copil severă. $um era de a teptat, acest timiditatea com1inată cușdorin-e intolera1ile pentru aten-ie de la cei din >urul. =ntr!o zi 1ăiatul a găsit o modalitate de aatrage aten-ia tuturor. a colegiu care învă-a, cu curtea interioară, cu sălile de clasă care duce!aula scări a1rupte. ui ea venit ideea de a se arunca cu capul în >os pe scări. 5l mult sa gândit )itotu)i sa &otărât să efectueze inten-ia sa, atunci când colegii de clasă )i profesorii sau co1orât >os

pe scări, el din viteză a fugit )i a sărit în >os.

5l puternic sa rănit, dar a sim-it o plăcere de nedescris dornic, de durere... %cest act impresionat

: a făcut to-i colegii )i c&iar elevii mai mari să rămână impresiona-i”

24


25/50

%tunci el a decis să repete acest număr atunci când to-i au mers în curte. R4ucces )i de aceastădată a depă)it toate a)teptările, pentru că, pro1a1il, înainte de salt, am strigat după cum am putut)i astfel a atras aten-ia la toată lumea”.

0lăcerea a fost )i de asta dată unde nu!am sim-it nici o durere )i am continuat pe aceia)i notă !aproBimativ o dată pe săptămână, mă repezeam în >os pe scări... @u voi uita niciodată ploioasaoctom1rie de seara. %m urcat încet scările.

Ae la terasa mirosea a flori de trandafir. a apus de soare, norii se aprindeau primăvară,

=ntâlnindu!se în curte, s!a uitat în sus )i a încremenit o tăcere sacră a îng&i-it toate zgomotele )i-ipetele. $apul, um1rită de un negură, m!a ademenit.

%m mers pe >os încet, pas cu pas, savurând : pentru nimic în lume, nu m!a)i fi sc&im1at nicic&iar cu Aumnezeu cu

Morala+ deseori în spatele timidită-ii stă dorin-a pentru faimă )i aten-ia pu1licului.

Co(entariu+ $opiii au nevoie de o aten-ie specială pentru timiditate. %cesta este produs în modnormal, atunci când copilul nu este predat sau nu este în stare să facă ceea ce fac al-i copii,

pentru că părin-ii fac aceste lucruri pentru el, sau el are un anumit &andicap fizic.

%poi, incapacitatea de a face ceva pentru a duce un mod ineficient de a atrage aten-ia asupra persoanei sale Gfurt, la fel ca Jean!0aul 4artre, sau de a cădea cu capul în >os, la fel ca AaliH.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ grupuri de lucru cu tinerii, consilierea părin-ilor )i copiilor cu pro1leme necesitatea de a adera în timp competen ele copiilor, care au ca scop ca să cresc mari.ț

,0! Meta"ora #Copil "%r% pro7le(e#

a recep-ie, o mamă spune unui psi&olog în detaliu despre copil, 1oală )i toate neplăcerile )idurerile familiei ce a suferit. $u privire la între1area de un al doilea copil, ea răspunde fără gri>i

? el la mine e fără pro1lemă” %ceste cuvinte ar tre1ui să alerteze psi&olog ca un individ nu poate fi fără pro1leme.

Morala+ Aezvoltarea copilului întotdeauna trece prin crize, care ar tre1ui să aducă pro1leme părin-ilor.

Co(entariu+ formarea identită-ii ! o con)tientizare a propriilor dorin-e )i nedorin-e.

a aceste puncte de cotitură, care sunt adesea numite crize de orice vârstă, un om încearcăcapacită-ile sale )i încercări de reac-ie la ac-iunile sale.

Aacă un copil nu prezintă o astfel de ac-iune, aceasta indică in&i1area cre)terii sale personale.%desea, acest lucru se întâmplă atunci când în familie vine vor1a de un copil 1olnăvicios sau maisla1. Mama nu poate ec&ivala cu distri1u-ia for-ei dintre copii )i celui mai mare copil îi este

atri1uit responsa1ilită-i suplimentare pentru soarta unui copil 1olnav

GTu e ti cel mai mare, )i!-i dai seama că pu)tiul are nevoie de lini)te”HSș25


26/50

Multe din acela)i tip de declara-ii care suprima activitatea unui copil mai mare pentru starea desănătate a celui mai micH.

=n această situa-ie, personalitatea celui mai mare se efectuează dureros, nu eBistă nici un controlnatural al reprezentărilor interne de ipoteze cu privire la copilul în prezent. %vând în vedere căipotezele nu sunt testate pe părin-i, ei pot fi foarte su1iective )i nu se conformează cu cerin-elesocietă-ii, nici cerin-ele de familie.

%stfel de ipoteze presupun declara-ii R5u”

=n condi-ii normale, copilul efectuează controalele pe cei dragi, se comporta în modcorespunzător, cu unii, men inând rela-ii cu al-ii, în func-ie de modul în care reac ionează laț ț

ac-iunile sale al-ii. =n familia, care are un copil 1olnav, un copil sănătos timpul este doar să seacumulează, posi1ilitatea fără de a testa ipoteze.

Iar dacă pro1lema va dispărea cât mai curând a celui copil 1olnav, copilul mai mare tre1uie săgăsească propriile indice, care să poată manifesta faptul că adolescen-ă devine o dificultate,

)i poate comite acte ilicite.

%m atins de>a pro1lema necesită-ii de a câ)tiga dragostea colegiilor. =n acest caz, această cerin-ăva fi din cauza lipsei de aten-ie din partea părin-ilor.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ un accent crescut se aplică părin-ilor pentru un copil cu pro1leme, un copil care până când nu cauzează pro1leme.

/! Meta"ora #4oi cre te' (% voi c%s%tori' voi &ivor5a i voi tr%i "ericit#ș

%devăr (eti-ă de 7 ani locuie)te cu mama si 1unica. 0ărin-ii tocmai au divor at.ț

a între1area unui adult, ce ea va face în via-ă, a răspuns cu încredere oi cre te, mă voișcăsători, voi divor-a )i voi trăi fericită”.

Aupă 3+ de ani, ea procedează astfel.

Morala+ $omportamentul moral al părin-ilor )i discu-ia lor a pro1lemelor cu care se confruntăei, generează via-a unui copil.

Co(entariu 0ărin-ii ar tre1ui să fie aten-i în ac-iunile lor. =n metodele lor de rezolvare a pro1lemelor că copii preia comportamentul acestora. =n acest caz, copilul de 7 ani a )tiut căcăsătoria ! un fenomen temporar. %cesta este motivul pentru care : fata nu a luat în considerarealegerea so-ului )i căsătoria însă)i fiind o responsa1ilitate, )i să creadă că fericirea, ar putea fidoar afara căsătoriei.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ lucru în grupuri cu adolescen-i, consilierea părin-ilor cu privirela pragul de divor- sau o căsătorie de>a e)uată.

/1! Meta"ora #


27/50

=n amintirile sale, Jung scrie că a început să se îndoiască de sinceritatea părin-ilor )i adul-ilor pentru a asculta pove)tile lor despre 1arza, împăr-ind copii în familii. =n momentul în care părin-ii i!au spus despre 1arza, el )tia că câinele are mai mul-i că-ei, )i aminti-i!vă ra-ional cu privire la cât de mult o 1arza, poate face lucru unui câine.

Morala+ copiii sunt uneori mult mai receptivi decât credem, iar argumentele lor pot duce laconcluzii gre)ite, dacă denotă informa-ii false ini-ial.

Co(entariu+ 0ărin-ii nu ar tre1ui să în)ele copii, c&iar )i în lucrurile mici.

=n caz contrar, copii receptează la fel, ca răspuns interogatoriu pentru părin-i. $u toate acestea, nue nevoie de a merge prea mult în detaliu, deoarece nu este necesar.

0rima între1are a copilului Ae unde eu am apărut” ! cauzează de o1icei o reac-ie de anBietate lamame. $u toate acestea, copiii pot naviga în pro1lemă numai în cadrul percep iei noastre proprii.ț

%cest lucru înseamnă că, nu neapărat are nevoie să )tie despre seB, aflându!se la o anumită vârstăGel poate face distinc ie între sat )i ora), precum )i fi determinat de mediul social al copiluluiH, eiț

nimic nu 1ănuiesc. Tre1uie de clarificat mai întâi ce copilul vrea să înve-e. 5l poate răspunde, deeBemplu, că un vecin ia spus ca el a fost născut în sat. %poi mama, tre1uie să se conformezecadrului de pro1lema ! eBact unde a fost născut copilul. =n cazul în care între1area va avea unsens mai profund, este mai 1ine să!i arate una dintre căr-ile cele mai populare, pentru a învă-adespre dezvoltarea copilului în pântecele mamei. =n acela)i timp, interesul copiluluidumneavoastră în termenii social, poate părea să!le pară plictisitoare.

Aar aceasta nu va arata ca ceva interzis, provocând curiozitate eBcesivă, dar dacă copilul va doriîn sursa să se uite din nou va lua cartea )i se va uita la imagini care pot să!i pară mai interesante.

=n)elăciunea de părin-i poate într!o zi să se descopere, )i copilul î)i dă seama că mama sau tata!lla min-it. 5ste pu-in pro1a1il ca părin-ii să vrea să pară mincino)i.

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ conversa-ie cu părin-ii despre educa-ia seBuală a copilului.

/6! Meta"ora #Atingerea organelor genitale#

0lângeri ale educatorului a grădini a a adus o noua fata de * ani, care în aceea)i zi a relevatț

particularită-i negative în comportament, de îndată ce eBistă o dificultate, ea mod automat punemina la c&ilo-ei.

Ci ea nu se ascunde de al-i copii, începând cu mi)cări ritmice să se atingă. 4pre disperareacadrelor didactice, acest comportament este foarte rapid răspândit în toată grupa. 0ărin-i auînceput să ceară retragerea fetei din grupă. 0ărin ii fetei, spre surprinderea educatorilor ațo1servat comportamentul copilului numai atunci când le!a arătat direct.

=nfuriată mama în acela)i timp )i!a pedepsit copilul, care era )i a)a speriată speriate, )i nu aîn-eles ce sa întâmplat. $u acest eveniment copii )i cu mai mult interes o tratau pe noua fată

Morala $opiii pot imita cu u)urin-ă comportamentul celorlal-i copii, astfel încât atingereaorganelor genitale foarte rapid putea fi copiată )i de al-ii în grădini-ă.

27


28/50

Co(entariu+ $opilul la vârsta de / ani începe să se dezvolte în mod activ propriul corp.

5l nu )tie de ce unele păr-i ale corpului pot fi atinse, în timp ce altele ! nu. Enii copii rămânnesupraveg&ea-i pentru o lungă perioadă de timp, )i prin urmare, o perioadă de timp, are pentrustudiul corpului )i a capacită-ilor sale, astfel afla ca stimularea anumitor zone este o senza-ie

plăcută te calmează. 5i înva-ă să perceapă starea de satisfac-ie atunci când apar dificultă-i la cevaneplăcut.

4anc-iunile pentru un astfel de comportament vor duce la faptul că copilul va continua săefectueze o ac-iune, dar )i învă-a a evita prezen-a adul-ilor la aceste momente.

%ceastă pro1lemă apare de cele mai multe ori la copii.

Mai târziu ei găsesc lucruri mai interesante )i uită de această activitate

%stfel, cel mai 1un mod de a evita o1iceiul de a atinge organele genitale ale copilului său este : de a nu lăsa nesupraveg&eat pentru o lungă perioadă de timp )i de ai învă-a să găsească ocupa-ii

interesante. %tunci când un adult vede un comportament neadecvat al copilului, cel mai 1ine estesă!i sustragă aten-ia cu alte ocupa-ii interesante. =n acest caz, pe de o parte, la copil nu esteformată o deprindere negativă, pe de altă parte el se va învă-a să!)i ocupe timpul cu cevainteresant

Arealul &e aplicare a (eta"orei+ consilierea părin-ilor cu privire la dezvoltarea seBuală acopiilor, discuta cu profesorii de grădini-ă )i a profesorilor de )coală primară.

/3! Meta"ora #Ar "i r%(as tat%l (eu *n via5%' el ar "i at)rnat pe (ine toate greut%5ile i (-ar strivi#

%cestea sunt cuvintele (. !0. 4artre, care devreme )i!a pierdut tatăl N3O. %cela a murit de omaladie pe când fiul nu avea nici un an. Mo)ul 4artre ! $&arles 4c&eitzer ! a fost fratele mareumanist al secolului FF %l1ert 4c&eitzer. Mama sa întors la casa părin-ilor ei, )i cea mai mare

parte a copilăria 4artre a petrecut cu ea. Ci când a crescut )i a început să se gândească la el însu)i,a scris

”%r fi rămas tatăl meu în via-ă, el ar fi atârnat pe mine toate greută-ile )i m!ar strivi”

Morala+ c&iar )i tatăl a1sent este implicat în formarea personalită-ii copilului.

=n acest caz, devine un sim1ol care permite copilului de a păstra integritatea personalită-ii sale.

Co(entariu+ pentru multe femei să rămână singure )i de a cre)te un copil : este o situa-ieîngri>orătoare, deoarece nu pot face fa-ă, )i ea nu va fi capa1ilă să facă un copil fericit. 5Bistă omul-ime de fapte să respingă acest punct de vedere. Tatăl este necesar pentru fiecare copil,începând cu formarea eficientă a personalită ii sale, este asociat )i cu ideea că el : este copilul aț

unor părin-i 1uni. Aar dacă un copil este lăsat fără tată, lui îi a>ută mecanismele de apă

Documents.tips 111 Metafore Pentru Psihologia Copilului

Documents

Transcript of Documents.tips 111 Metafore Pentru Psihologia Copilului