Ecoterra, no. 26, 2011

7

DEZVOLTAREA DURABILĂ PRIN PROMOVAREA ECO-INOVAŢIILOR ÎN MALTA Leonora BARBU Colegiul Tehnic „Ana Aslan” Cluj-Napoca Abstract: Sustainable development by promoting eco-innovation in Malta. When the world has been going through a turbulent financial period, indeed, understanding the principle of how development in different spheres of life can take place in a sustainable way becomes even more important. Due to the importance of exploiting innovation and creativity in supporting sustainable development, the EU has approved a short training aimed at adult learners and trainers on the important topic of „Eco Innovation for An Enlarged EU”. In corelation with both EU Grundtvig and Comenius in-service training schemes, this course aims to transfer knowledge through a mix of basic theoretical foundations and practical examples/case-studies. At the same time, the course is a unique opportunity of allowing a number of participants coming from different EU Member States and having a diverse background, to learn from each other and network amongst themselves. Key words: eco-innovation, eco-design, recycling, waste, European Projects Autoarea a participat la cursul de formare cu tema “Eco-innovation for an Enlarged EU”, împreună cu ing. Mariana Szenkovits, în cadrul Programului Comenius, Mobilităţi individuale de formare continuă, curs organizat de Macdac Engeneering Consultancy Bureau (MECB, Ltd) din cadrul University of Malta, în perioada 13-17 septembrie 2010. Cursul la care am participat nu se referă prin tematică doar la o ţară anume, ci abordează o problemă cu care se confruntă întreaga Europă şi nu numai. Eco-inovaţiile, abordate în acest curs de formare, sunt probleme prioritare în spaţiul UE, menite să contribuie la un nivel ridicat al calităţii vieţii cetăţenilor europeni, prin crearea unui mediu în care nivelul poluării nu afectează sănătatea oamenilor şi a mediului înconjurător, lucruri pe care trebuie să le ştie tinerele generaţii, pe care le formăm în colegiul nostru. Am ales acest curs datorită interesului deosebit pe care şcoala noastră îl acordă de ani de zile problemelor mediului înconjurător, având clase de elevi cu specializarea “Resurse naturale şi protecţia mediului”, cu numeroase activităţi, proiecte, premii, recunoscute la nivel local, naţional şi internaţional. Relevante pentru acest proiect la care am participat, sunt competenţa şi experienţa personalului cheie implicat în proiect. Cursul a fost susţinut de personalităţi de prestigiu de la Universitatea din Malta, oameni pregătiţi şi formaţi în instituţii europene renumite, aceştia fiind implicaţi în numeroase proiecte locale şi internaţionale, inclusiv în România. Multe din realizările Maltei în domeniul mediului se datorează acestor oameni şi proiectelor europene conduse de ei: prof. ing. Jonathan C. Borg B. Mech. (Eng.), (Strath.), PhD, MIED, I. Eng; (Fig. 1), dr. Paul Pace B. Ed. M. Ed., PhD. (Bradford), ing. Mary Grace Micallef B. Mech. Eng. (Hons), ing. Mark Azzopardi B. Eng. (Hons), MSc. (Cranfield) AIEMA şi dr. ing. Philip Farrugia B. Eng. (Hons), PhD. Cursul s-a desfăşurat în limba engleză, limba oficială a Maltei şi au participat mai mulţi cursanţi din diferite ţări europene: România, Lituania, Franţa, Croaţia şi Irlanda, toţi cu preocupări deosebit de interesante în domeniul protecţiei mediului. Am aflat acest lucru în prima zi, când fiecare dintre noi, participanţii, am descris activităţile noastre în domeniul mediului, proiectele noastre de mediu, rezultatele obţinute cu elevii, în şcolile şi comunităţile noastre. Activitatea s-a desfăşurat în condiţii deosebit de bune, bucurându-ne de toată atenţia şi respectul gazdelor, dar şi din partea comunităţii locale, cu care am intrat în legătură pe parcursul derulării cursului. Cursul a cuprins activităţi deosebit de interesante, dintre care amintim: - prezentarea conceptelor de eco-inovaţie şi inovaţie durabilă; - importanţa şi relevanţa eco-inovaţiei în UE; - perspectivele economice ale eco-inovaţiei şi prezentarea studiilor de caz;

Ecoterra, no. 26, 2011

8

- înţelegerea inovaţiei şi creativităţii; - introducere în metodologia şi instrumentele creativităţii; - principiile eco-design-ului; - tehnologia inovaţiei: Demo of 3D CAD Modelling; - eco-design studii de caz: An In-Flight Catering Trolley; - Bio-Diesel, un produs tipic eco-inovator; - studiu de caz-vizită în jurul insulelor Malta şi Gozo: vizitarea Uzinei de obţinere a apei potabile din mare prin osmoză inversă, vizitarea Uzinei de management şi reciclare a deşeurilor; - inovaţii în transferul cunoştinţelor: Proiectul ECO-ŞCOALĂ; - introducere în conceptul e-Learning şi Moodle, dezvoltarea conţinutului e-Learning în Eco-Inovare; - EU Training şi Mecanismele de finanţare pentru Eco-Inovaţie. - strategii de diseminare a competenţelor dobândite la cursuri.

Metodele au fost diverse: cursuri, studii de caz, vizite, exerciţii de grup, prelegeri, grupuri de lucru, ateliere de lucru, prezentări video, sesiuni e-learning, evaluarea grupului, evenimente sociale, etc. Am constatat cu oarecare surprindere, date fiind puţinele informaţii pe care le aveam anterior despre această ţară, implicarea şi interesul susţinut pentru mediu ale maltezilor, cu rezultate de excepţie, vizibile prin curăţenie pretutindeni în jur, reciclarea şi rezolvarea cu succes a problemei deşeurilor, încălzire cu panouri solare, autoturisme de capacitate mică, locuinţe bioclimatice, închiderea unităţilor economice poluante. Republica Malta este o ţară insulară în Europa de sud, membră UE, constând dintr-un arhipelag în centrul Mării Mediterane, la sud de Italia şi la nord de Tunisia. Malta numără circa 400.000 locuitori, pe o suprafaţă redusă, având două insule locuite: Malta şi Gozo. Rezultă o densitate a populaţiei ridicată, de 1.249 locuitori/km2. Astfel, Malta este ţara cu cea mai mare densitate din Europa şi a treia ţară ca densitate din lume. 94 % din populaţie locuieşte în mediul urban. În această situaţie, este evident că se impun măsuri speciale pentru ocrotirea mediului înconjurător şi este de admirat implicarea maltezilor, care reuşesc să ţină sub control fenomenul de poluare, degradarea mediului, efectele traficului stradal, să păstreze şi să valorifice optim resursele naturale locale. Maltezii valorifică în cele mai diverse moduri roca locală, de la construcţii monumentale, de interes istoric, până la blocuri de locuinţe, case, sculpturi, obiecte de uz casnic, suveniruri etc. De altfel, pe insulele malteze toate construcţiile au aceeaşi culoare, pentru că toate sunt din acelaşi

material, piatra de Malta. Cât de mult înseamnă acest lucru pentru mediu, se înţelege de la sine. Bioarhitectura este la ea acasă deoarece, prin utilizarea acestui material natural, nu se pune problema costului ridicat sau a amprentei de carbon. Construcţiile sunt bioclimatice şi prin orientare, culoare deschisă, geamuri mari, panouri solare. Maltezii obţin apă potabilă din mare prin osmoză inversă şi sunt foarte mândri de acest lucru, având în vedere că nu deţin surse de apă dulce pe insule. Am fost conduşi prin uzina de apă iar gazdele ne-au explicat metodele şi Fig. 1. Uzina de apă potabilă

Ecoterra, no. 26, 2011

9

tehnologiile utilizate începând cu pomparea apei de mare în uzină, până la paharul de apă potabilă servit la final (fig. 1). Problema deşeurilor este rezolvată, dar această rezolvare a fost precedată de un proces îndelungat de educare a populaţiei, în special a tinerei generaţii, la nivelul şcolilor. Menţionez în acest sens că maltezii se numără printre fondatorii programului european Eco-şcoala. Uzina de reciclare a deşeurilor pe care am vizitat-o, ţine o strânsă legătură cu elevii şcolilor, prin proiecte educative, aceştia fiind implicaţi în proiecte de mediu pe măsura vârstei lor. Peste tot pe insulă deşeurile sunt colectate selectiv, într-un mod destul de ingenios şi instructiv (fig. 2). Locuitorii insulelor respectă acest lucru, care a devenit o normalitate pentru ei. Maltezii au dezvoltat proiecte şi au primit bani europeni, cu care au construit instalaţii de biogaz pentru deşeurile organice, iar deşeurile de plastic şi hârtie sunt compactate şi reciclate local sau exportate în alte ţări spre a fi reciclate (fig. 3). Hotelul în care am locuit are numeroase diplome în domeniul eco, pentru că are eco-inovaţii interesante cu care economiseşte resursele energetice. Cu ajutorul cardului care deschide uşa camerei, la intrarea în cameră se pot aprinde luminile, se poate porni aerul condiţionat, care, tot cu ajutorul cardului se sting automat la ieşirea din cameră. In momentul deschiderii balconului, se închide automat aparatul de aer condiţionat. Evident, se reporneşte după închiderea uşii de la balcon. Uşa rotativă de la intrare în hotel generează curent electric, curăţenia este impecabilă şi toată lumea o respectă. Sunt lucruri simple şi normale, după cum ar spune unii. Au o soluţie miraculoasă şi pentru uleiul de gătit uzat, care provine din bucătăriile uriaşului bussines turistic. Uleiul uzat este colectat şi procesat în combustibil Biodiesel, astfel, o firmă locală privată transformă o problemă de mediu într-o oportunitate economică. Biodiesel-ul produs se vinde în benzinării. În felul acesta, se rezolvă cazul deşeurilor de ulei uzat şi, în acelaşi timp, se produce un combustibil “prietenos” cu mediul, ajutând Malta să se dezvolte într-un mod cu adevărat durabil. De altfel, maltezii sunt convinşi că dezvoltarea durabilă rezultă din interacţiunea a trei piloni principali: economia, mediul şi domeniul social (fig. 4). Eco-inovaţiile rezolvă toate cele trei sectoare: promovează tehnologii noi cu costuri scăzute, sunt “blânde” cu mediul înconjurător şi oferă locuri de muncă sau/şi produse ieftine pentru populaţie. Istoria Maltei este bine preţuită şi păstrată. Mereu am avut senzaţia unei atmosfere medievale în jurul nostru. Valleta, capitala malteză cu multe clădiri din timpul Cavalerilor Sfântului

Fig. 2. Colectarea selectivă a deşeurilor

Fig. 3. Uzina de reciclare a deşeurilor

Ecoterra, no. 26, 2011

10

Ioan al Ierusalimului, întemeietorii şi conducătorii de lungă durată ai oraşului, a fost înscrisă în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO (fig. 5). Turismul în Malta este principala sursă de venituri a ţării, de aceea multe programe europene dezvoltate de maltezi susţin turismul şi crează condiţii pentru atragerea turiştilor din toată lumea. Spre exemplu, valorificarea siturilor istorice de orice fel, construcţia şoselelor moderne, protejarea vegetaţiei, obţinerea produselor alimentare ecologice, transformarea deşeurilor organice în îngrăşăminte, bioarhitectura, conservarea peisajelor, împreună cu o intensă promovare a Maltei pe mapamond, fac din acestă ţară a renumiţilor cavaleri maltezi, un loc irezistibil, care merită văzut. Pentru noi, Malta este un model de ţară care a trecut demult de la vorbe la fapte şi continuă să dezvolte pentru mediu respectul cuvenit. Date de contact Leonora BARBU: Colegiul Tehnic “Ana Aslan”, str. Decebal, nr. 41, cod poştal 400037, Cluj-Napoca, România; e-mail: leonorabarbu@yahoo.com

Fig. 4. Cei trei piloni ai dezvoltării durabile

Fig. 5. Valletta, capitala Maltei