.

O Brahms (~ezand)alaturi de celebrulviolonist JosephJoachim. Cei doierau vechi prieteni ~ierau preocupa~i demuzica. De fapt,Joachim a fost celcare l-a incurajat peBrahms sa facacuno~tin~a cu com-pozitorul Schumann.

muzical ~i dramatic, pentru a deveni cea maiimportanta forma a exprimarii artistice.Aceasta integrare a muzicii ~i dramei -"dra-maturgia muzicala" -necesita nu doar mari-rea orchestrei clasice pentru o calitate maibuna a sunetului, ci schimba ~i reguliletraditionale ce guvernau modul in care com-pozitorii puteau schimba cheia intr-o piesamuzicala. Chiar daca astazi este consideratunul dintre mae~trii orchestratiei, inovatiile luiWagner nu au fost pe placul tuturor contem-poranilor sai, legati de formele clasice,traditionale, ale expresiei muzicale.

Johannes BrahmsJohannes Brahms (1833-1897) a fost descris cafiind "un spirit romantic controlat de un inte-lect clasic". jn vreme ce accepta regulile for-male ale compozitiei, Brahms ~i-a decoratmuzica cu elemente romantice cum ar fimelosurile emotionale ~i armoniile bogate.

Tanarul Brahms a devenit prieten apropiatal cuplului Clara ~i Robert Schumann. jn acestcerc a devenit condu~atorul natural al mi~cariimuzicale clasice, conservative, care respingeafilosofia wagneriana a Gesamtkunstwerk(opera de arta complet~). Brahms a compusin stilul lui Beethoven sonate clasice ~i, la felca Beethoven, considera compozitia o prob-lema foarte serioasa. Era extrem de autocritic,distrugand cel putin atatea lucrari cate auajuns sa fie publicate. Primul sau concert depian a fost inspirat de moartea tragica a luiSchumann. Scris in re minor, cheia ~i atmos-fera se asemanau clar cu cea de-a NouaSimfonie a lui Beethoven, in vreme ce ultimul

O in 1853 Brahmsa fost fascinat defaimosul compozitorSchumann ~i de so,iaacestuia, Clara, obinecunoscutapianista. Reac,ia sin-cera a cuplului fa'ade tanar nu aintarziat -cei doiconsiderandu-1 ungeniu. Brahms s-aindragostit nebu-ne~te de Clara. Maitarziu aceastaobsesie de tinere,eavea sa devina o

prietenie lunga ~isincera.

A doua jumiitate a secolului

alXIX-lea afost operloadii

de marl controverse muzicale

~i artistice. O parte a lumii

muzicale era incitatii de

viteza cu care evoluaserii

romanticii de dupii

Beethoven, in vreme ce altii

parte era profund ~ocatii ~i

derutatii.

D isputa dintre traditionalism ~i moder-

nism a cauzat o divizare profund.1 a

lumii muzicale de la sfa~itul secoluluial XIX-lea. Pe de o parte erau cei ce ridicau Inslavi compozitori precum Brahms, consi-derandu-i adevarati aparatori ai valorilor cla-sice traditionale, iar pe de alta parte cei care-lpriveau peWagner ca cel mai mare exponental muzicii vizionare a viitorului.

Telul lui Wagner era de a recladi opera, ~

183

DE LA BRAHMS LA MAHLER

O Evolu1ia muzicala a lui Bruckner ( 1824-1896) a fost tarzie ~i crea1iile sale erauurmarea unui efort imens. Cele noua simfonii~i coralele religioase sunt inspirate de mareadevo~iune fa1a de Dumnezeu.

Dup~ moartea tat~lui, tan~rul Bruckner a fosttctmis la 11l~n~stirea Sf. Florian unde a primitO educatie strict~ ca muzician al bisericii. Caurmare, majoritatea lucr~rilor scrise pan~ lavarsta de 40 de ani erau destinate bisericii. Separe c~ auditia in 1866 a Simfoniei a noua alui Beethoven, care l-a impresionat profund, areprezentat punctul de cotitur~ din carieracompozitorului. Trei ani mai tarziu a scrisprima simfonie -numit~ Simfonia Nr. 0, ca ~icum nu ar respecta toate canoanele simfo-niilor sale -care prezint~ multe asem~n~ri cumuzica lui Beethoven.

in creatiile de mai tarziu -opt simfoniicomplete ~i a noua neterminata: -influenta luiWagner este predominant~ fat~ de cea a luiBeethoven. Bruckner ~tia putin despre con-ceptele filosofice controversate ale lui Wagnerlns~ era fascinat de structura muzical~ vasta: amaestrului. in conceperea simfoniilorBruckner era interesat in special de efectuldramatic creat de melodille contrastante ~i deschimbarea nea~teptat~ a cheii.

Bruckner i-a dedicat .lui Wagner SimfoniaNo.3 iar simfonille ~apte, opt ~i nou~ continp~qi pentru tuba lui Wagner (un instrumentasem~n~tor cornului, inventat de Wagner).Catolic devotat, Bruckner a compus ~i treimise, mai multe cantate ~i un re Deum (imnde preasl~vire).

Perioada post-wagnerianiInfluenta lui Wagner a supra generatieiurrrultoare a fost la fel de mare. in t~rile vor-bitoare de limb~ german~ a ap~rut un grup decompozitori cunoscuti ca post-wagnerieni.Cei mai importanti au fost Richard Strauss ~iGustav MaWer. Cei doi erau foarte diferiti atatca oameni cat ~i ca muzicieni. Mahler era un

act se inspira din Concertul no.3 pentrll pianal aceluia~i autor. Cu toate acestea, este ocreatie foarte romantica, personala, plina detrairi intense.

Compozitorul era atat de patrons de rea-lizarile lui Beethoven lncat i-au trebuit rnaimulti ani pana cand sa compuna o sirnfonie,o forma pe care o anuntau toate lucrarile saletimpurii. "Nu ~tii ce lnseamna sa fii urmarit deun gigant" au fost cuvintele pe care le-a scrisunui prieten in vreme ce lucra la Sirnfoniaintai, pe care a fmalizat-o in 1876.

Aceasta creatie este in Do minor, cheiacelei de-a Cincea Simfonii a lui Beethoven.Cu toate ca stilul sau componistic era maibland ~i mai liric decat cel al lui Beethoven,el are acelea~i caracteristici epice, de la ointroducere furtunoasa ~i dramatica catre unsfar~it triurnfal, apoteQtic.

Brahms a compus ultimele trei sirnfoniimult mai u~or. Aceste lucrari de maturitatecombina talentul de a crea idei muzicale ~i dea le transforma in adevarate sirnfonii, cu cali-tatile romantice lnvatate din cele patru sim-fonii ale lui Schumann compuse la lnceputulsecolului. Aceste capodopere, ca ~i concertelepentro vioara ~i pian, l-au consacrat peBrahms ca purtator al traditiilor clasicismului.

Cu toate ca Brahms a compus ~i alte operede amploare pentru salile de concerte, celemai multe creatii sunt lieduri (cantece),sonate, piese pentru pian ~i muzica de cameracompusa pentru grupuri instrumentalediferite. Creatiile pentru pian din perioada luitarzie au o gama care trece de la frumosulidilic la rapsodii intense care necesita o marevirtuozitate instrumentala.

Anton BrucknerSpre deosebire de clasicismul conservator allui Brahms, muzica lui Anton Bruckner (1824-1896) reflecta dragostea fata de creatia luiWagner. Muzica austriacului nu a egalatdimensiunile sau varietatea celei compuse deBrahms, dar ca intensitate este remarcabila.

00 Brahms a fostconsiderat mo~teni-torul direct al lui

Beethoven (sus).S;mfon;a fnta; a luiBrahms a fost cele-brata ca cea de-azecea a luiBeethoven. in anii1870 Viena, ora~ullui Beethoven, a

devenit re~edin,apermanenta a luiBrahms. in decursulprimei sale vizitecompozitorul i-a

scris unui prieten:.'Veselia ora~ului,

frumuse,eapeisajelor, publiculdeschis ~i vivace: cestimulatoare sunttoate acestea pentruun artist!"

"'E~

.!1-5:2

~"0"

:)

~""

"

5LL

>

~

184

O De la temeleextreme din primeleopere, Strauss s-aoprit la un subjectmai u~or in comediaCava/eru/ roze/or(1911). Ac'iunea ro-mantica, plasata inViena secolului alXVlll-lea, a facut-ocea mai popularaopera a lui Strauss.

O Richard Strauss(1864-1949) a fostun orchestratorindrazne,. Efectultehnicilor sale sesimte mai ales inpoemele sale sim-fonice. Celebritateai-a fost adusa ~i deoperele ~i orches-tra,iile muzicale. u

2E8

~

date de c~tre comunitatea muzical~ dinMunchen. Spre sfar~itul adolescentei Strauss afost ins~ influentat de ~coala de compozitie alui Wagner ~i Liszt.

Primele lui incursiuni in noul stil au fostpoemele simfonice in rnaniera lui Liszt cares-au bucurat de mult succes. in perioada1887-1899 cele mai reu~ite creatii ale lui inacest stil au fost Don juan, Till Bulenspiegel,A$a griiit-a Zarathustra (inspirat~ din

~ lucr~rile filosofului german NietSzche), Don~ Quijote (bazat pe celebrul roman al luiB Cervantes), Moane $i transformare ~i Bin~ Heldenleben (Viatii de emu).

in vreme ce Liszt incerca s~ s<;:ape deformere traditionale, Strauss c~uta o cale de, revenire. De exemplu, Till Bulenspiegel a fost

caracterizat de autor drept rondo -o pies~instrumental~ clasic~, traditional~, in caretema de inceput este reluat~ intre episoadelecontrastante ~i la sfar~it,

ins~ mai semnificativ~ este deosebirea Intematica aleas~ de cei doi compozitori.Intrigile realiste, p~mantene, ale lui Strausscontrasteaz~ cu idealismul romantit al luiLiszt. De exemplu. Till Eulenspiegel, descriindaventurile unui vagabond medieval, estepunctat cu note de umor ~i deta~are. DonQuijote relev~ patosul ~i absurditatea perso-najului principal, plasandu-l In contrast cufundalul orchestral format din oile zgomo-toase ~i morile de vant. in viata de erou,eroul este Insu~i compozitorul care l~iprezint~ <;riticile, certurile cu sotia, ocupat cutoate evenimentele minore ale vietii, In opo-zitie cu prototipul eroului romantic.

Succesul acestor poeme simfonice a f~cutdin Strauss unul dintre cei mai faimo~i ~i pros-peri compozitori ai vremii. Bucucindu-se deacest succes el ~i-a Indreptat atentia spreoper:l, ~tiind c~ lucr~rile sale vor fi prezentatepe scenele cele mai celebre ale lumii. Primele

om foarte nelini~tit care ~i-a revarsat toate an-xietatile ~i conflictele spirituale In simfonii.Strauss era un om de societate, ca~tigandu-~irepede celebrltatea ~i prosperltatea cu o serlede poeme simfonice stralucitor orchestrate.

Atat Mahler cat ~i Strauss au lucrat mult Inumbra lui Wagner ~i au compus aproapeIntreaga lor muzica pentru orchestra wagner-iana, de marl dimensiuni. La Inceputul seco-lului al XIX-lea orchestra rareorl se compuneadin mai mult de 35 instrumenti~ti. Spre sfar~i-tului secolului, Bruckner, Mahler ~i mai alesStrauss compuneau muzica pentru orchestreadesea mai marl de o suta de muzicanti.Muzica lor, fie ea opera, simfonie sau poemsimfonic, avea tendinta de a fi lunga, grea ~icomplexa.

Richard StraussRichard Strauss (1864-1949) a crescutcunoscand doar compozitori clasici ca Mozart~i Beethoven. Tatal lui, un muzicant alorchestrei de opera din Mi.inchen II dezagreape "modernistul" Wagner, ale carui idei ~i stilmuzical erau la acea vreme considerate ciu-

O Cladirea Operei din Viena adapostea unadintre cele mai mari companii de opera ~iMahler a fost incantat cand in 1897 adevenit directorul acestei institu~ii. fnsa dupasuccesul ini~ial, criticile din presa I-au doboratdin nou psihic.

185

DE LA BRAHMS LA MAHLER

lui succese de mare amploare au fost trage-diile senzuale -Salomeea $i Electra -care au~ocat publicul cu scenele lor scandaloase ~iacompaniamentul muzical supralncarcat.Strauss le-a compus intentionat ca drame cuun singur act pentru a mentine tensiuneacreata prin armoniile disonante, extreme,derivate de fapt din ultima opera a luiWagner, Tristan und Isolda. Utilizand idei dinmuzica lui Mozart pentru efectul dramatic,Strauss a compus apoi Cavalerul rozelor, ocomedie cu actiunea plasata In Viena secolu-lui al XVIII-lea, avand ca tema principaladra$ostea ~i trecerea timpului.

In ciuda faptului ca la sfar~itul celui de-aldoilea razboi mondial Strauss era ruinat finan-ciar, compozitorul a avut o faza de inspiratieIn ultimii ani de viata creand frumosulConcert pentru oboi, Metamorfozele, o piesanostalgica pentru 23 de instrumente cucoarda, ~i mi~catoarele Ultimele patru melodii( Vier letze lieder) In care evoca sfar~itulperioadei romantice.

Gustav MahlerUn alt personaj celebru al romantismuluitarziu a fost Gustav Mahler (1869-1911). El a

00 Gustav Mahler(1869-1911) nu aapucat sa termineSimfonia No.10.Adnotarile pe carele-a facut (sus) aufacut insa posibilaterminarea acestei

crea1ii.

orchestre foarte mari -Simfonia a opta a fostdenumit~ Simfonia pentru o mie din cauzanum~rului de instrumenti~ti implicati, avand~i un vast element coral.

Mahler considera c~ o simfonie trebuie s~exprime o opinie asupra lumii ~i din aceas~cauz~ a f~cut apel ~i la vocile soli~tilor ~i alecorului pentru ca lntelegerea mesajului s~ fiemai facil~. A compus mai multe cicluri me-lodice orchestrale printre care Kindertoten-lieder ( Cantece la moartea copiilor) ~i DasLied von der Erde (Cantecul pamantului).

Muzica lui Mahler exprim~ dorinta omuluimodem, sofisticat, pentru existenta simpl~,pastoral~; viziunea grandioas~ a artistuluiasupra universului trezit~ brusc la realitatealnconjur~toare printr-o tonalitate sonorn abso-lut obi~nuit~; frumusetea senin~ inspirat~ depresimtirea tragic~ a mortii. Acest contrastdintre ideal ~i reall-a f~cut s~ fie iubit de pub-licul secolului xx. jntr-un fel el face trecereadintre post-romantismul wagnerian tarziu dela sfar~itul secolului al XIX-lea ~i noile curentedezvoltate de compozitori la lnceputul se-colului xx.

O Simfonia No.1 alui Mahler (paginade titlu din stangajos) a fost primita cuoarecare batjocura.

Pagina tiparita dupapremiera (dreaptajos) scrisa cu un sin-gur titlu arata cat depu,in apreciata afost aceasta com-

pozi,ie indraznea,a.

compus relativ putin, profesand mai ales cadirijor. A studiat la Conservatorul din Viena ~idin 1897 pana in 1907 a dirijat Opera Regaladin Viena, unde ~i-a cladit o reputatie sWluci-toare. in 1909 a devenit dirijorul OrchestreiFilarmonice din New York, dar a fostintampiriat cu indoiala din cauza moder-nismului afi~at.

Mahler se simtea ve~nicul neinteles -caevreu in fosta Austrie antisemita, sau ca diri-jor care-~i putea rareori gasi propriul drum. El~i-a utilizat muzica pentru a exprima acesteconflicte ~i anxietati ~i uneori pentru a expri-ma mari teme religioase sau filosofice.

Principalele lui creatii sunt cele noua sim-fonii terminate (plus a zecea incheiata dupanotitele lasate de autor), in general constructiilungi ~i complexe, toate compuse pentru

186..lflf.~W'A- Arta ~i omul 57 -ROMANTISMUL IN MUZlcA I

,