,\

De acelagi autor la Editura Nemira:

Panica

Deliium

Requiem

Pandemonium

LaunEN OrrwR (n. 8 noiembrie 1982) ese autoarea unui bestselle r Nea york Times

inti:llat Before I Fall, carea cAs,tigat qi Premiul Publishers nfleekly Best Book of theYear. Delirium (2011; Editura Nemira, 2014), d doilea volum pe care l-a semnar,este prima carte dintr-o trilogie gi se afli, ;i ea, pe lista de bestselleruri Neu york

Times. De acelaqi succes s-au bucurat 9i celelalrc volume din serie. Lauren Olivera studiat literatura 9i filosofia la Universiry of Chicago. tn p..r.ot esre scriitoareprofesionistl qi locuiegte la New York.

LAU RENOLIVTR

REPLICAGEMMA

Traducere din limba erglezdDoRrNa TArAnnN

NEMIRA

UNU

Si fugn: la asta visa Gernma, mai ales in nopli ca aceea, cAnd

Lunaeraatdt demare qi luminoasi, deparcilar fitost un decor

dintr-un film, agilgatd af.ard de geamul ei, pe o perdea sub

forma cerului nopqii. tn filme, adolescentele se furigau mereu

afaril. Agteptau pAnd cAnd se culcau pdrinlii, iegeau de sub

plnpumi in fuste scurte gi topuri, coborau scdrile, descuiau uEa

gi hop! ffuneau in noapte ca baloanele strA.nse printr-un spatiuAtl--1ingust, doar pentru ca dupi aceea sd explodeze.

Alte adolescente, se gAndi Gemma, nu il aveau pe Rufus:

un retriever detteizeci qi'patru de kilograme, parcdfecut inintregime din blanr, limba gi coarde vocale.

- $W*! {4gu Gemma spre el, care o a$tepta la capitul sciri.

lor gi dadea din cga{e arit de,tare, ci era surprinsi ci nu cade.

- Eqti bine?

Sg,trezise {gar.de,un minut, dar mama era de)ain capitul

scdrilor gi se uita la ea strAngAnd din ochi, pentru cd nu avea

lentilele de contact, imbricati cu un tricou vechi, pe care scria

,Harqa1d!r, si pantaloni de trening.

- Sunt bine; mamd. i

Gemma apucd, o sticld de pe dulap. Niciodatn nu se vastrecura af.ard,. Nu ci ar fi avtt unde si meargd. sau cu cine,din moment ce pirinlii lui April o lineau in lesi ca pe ea.

Totugi, o clipi igi imagini cd erain drum spre ugd, imbricaticu blugi strAmli gi un tricou care ii scotea tn evidenqd sAnii,

singura parte a corpului care chiar ii plicea, in drum spre

magina iubitului ei, in loc si stea intr-o bucitirie tntunecati,in pijama, la unsprezece noaptea intr-o miercuri, cu RufuslingAndu-i gleznele.

- Aveam nevoie de apd,.

- Eqti deshidratati?Mama ei pronungi cuvAntul ,,deshidratatd" de parcdar fi

insemnat ,pe moarte".

- Sunt bine.

Gemma scuturi gheala in pahar, in timp ce urca scirile,evitAnd intenlionat privirea mamei.

- trrto"r..-te in pat, da?

Mama ei, Kristina, ezitil.

- Cheami-mi dacd ai nevoie de ceva, da?

- tr't.Gemma inchise uga dormitorului in fala lui Rufus, fdrd

si ti pese ci el scAnci imediat. Puse apa pe noptieri qi se trAntiinapoi in pat. Luna fdcea umbre pdtratepe picioarele ei goale,

impi4indu-i pielea in po4iuni de lumind gi intuneric. tgiimagind.in treacit ce ficeau tn clipa aceea Chloe De\7itt gi

Aubrey Connelly. tntotdeauna i se spuses e cdareo imagina-

1ie bogati, dar ea nu credea. Cum o fi fost si fii complet,intreg, fIrI speranll de normal? La ce se gAndeau? Ce pro-bleme aveau? Aveau probleme?

Rufus incd scAncea. Gemma cobori din pat 9i il lesa ina-untru, oftAnd cAnd siri pe pat gi se agezi exact pe perna ei.

Nu era obositi inci, oricum. Se agezdla masa de machiaj,care fusese cAndva a mamei sale, o piesl din epoca victori-and", ceii plecuse f.oarte mult cAnd eramicd,, dar nu fusese instare sd-i spuni Kristinei cd depdqise vArsta. Niciodati nufusese tn stare si le spuni prea multe pnringilor ei.

Se privea in oglindn gi parci avea doui gduri in loc de

ochi, Luna facAndu-i pielea transparenti. Se intrebi daci aga

o vedeau mereu pirinlii ei: jumitate stafie, rlticind undeva

intre viala de acum 9i cea de apoi.

Dar nu materabolnavi. Nu mai fusese bolnavi de mulliani, din copilarie. Totu$i, ei se purtau cu ea ca qi cum ar fiputut si se prlbugeasci din senin, ca o castel din cI4i de joc,

pe care-l spulberi gi cea mai ugoari atingere.

Eaabiatgi aducea aminte aniiaceiade boali, spitalul, ope-

r agiile, trat ame nt el e.

Se descurcd, zisese terapeutul ei. Apdrare autoadaptivd.

tgi amintea o grddind gi o statuie. IJn zeu ingenuncheat,

parct, dar nu era siguri, cu un brag ridicat spre cer gi cu celi-lalt atingAnd pimAntul, de parcl ar fi scos ceva magic din el.

DOI

Gemma sigur era singura fati supraponderala de qaispre-

zece ani din intreaga istorie a Statelor Unite care chiar tgi

dorea si faci sport. Una ar fi fost dacd" ar fi fost scutiti ca siinvele sau pentru cd erain pauzd.. Dar din casza,,limitirilorprogramate" (motivul oficial) - sau, cum suspecta ea, dinpricina sadismului inniscut al domnigoarei Vicke, directoruladjunct -, eraobligatn si meargi Ia orade sport gi si stea tntribuni, preficAndu-se ocupate, in timp ce restul colegiloralergau prin sale, alunecAnd cu tenigi, sau pe terenurile de

fotbal ude, unde fdceau exercigii.

tn tribune nu aveai cum sd te ascunzi. Iar eaputea foarte

binp sd fie un fel de semn care clipegte, pe care scrie Locul ei

nu e aici.Mai rdu, doamna Coralee, profesoara de sport (gi ea

o sadicd, era plinl gcoala de ele), insista ca Gemma sd se

schimbe in pantaloni scu4i gi maiouri asortate, ca toli colegii,

care ei ii foloseau doar si ti accentueze senzatiacd locul ei nu

e acolo, de parcd. ar fi pwtat echipament de schi pe plaje.

- Egti atit de norocoasi!

April Ruiz, cea mai buni prieteni a Gemmei, igi agezi o

guviqd de pir negru, in timp ce fetele se intorceau in vestiar.

10 11

- Sunt siguri cn dodgeballul a fost inventat de aceiagi oa-

meni care au inventat termometrele rectale 9i colangii din lAne.

- Migci-te, Frankenstein!

Chloe De'Witt lovi tare cu cotul in locul unde ar fi tre-buit sl fie talia Gemmei, dacd, ar fi avut o talie, in loc de uncolac de grisime. Probabil ci Gemma aveap^trnzeci de livremai mult decAt Chlo e, dar era colluroasi gi gtia si foloseasci

asta in avantajul ei. Coatele ei erau ca nigte lame.

- Nu toate putem si ronliim tot timpul.Gemma rogi. Niciodati, absolut niciodati, nu mAnca la

ore. Abia dacd,mdncagi la cantind, tocmai ca sd n-aibi Chloegi fetele ca ea ocazia sd ridil de ea. Dar nu conta. De micl,Chloe igi facuse un scop din a-i aminti mereu Gemmei ci e o

ciudati. tn clasa atreia,se alesese cu numele de Frankenstein,

dupl ce a doua operalie de iniml o lesase cu o cicatrice mare,

de la piept la buric. Dupi aceea, se schimbase mereu tn toa-

letd., dar nimeni din qcoali, cu exceptia lui April gi a profeso-

rilor, nu ti mai spusese altfel.

Ce nu inlelegea ea er^ de ce - dacd era rtdt de sensibile,

cum spuneau pi'rinlii ei(epti sensibild, Gemma, de aceea trebuie

s,ifi.mfoarte dtenli;fird carusel, Gemma, inima a e smsibildl -nu arilta sensibild, c una dintre figurinele din cristal repre-

zentind animale, pe care mama ei le colecqiona gi le lineainchise tn dulapul din col1, cu picioare subliri ca scobitorile.Precum Chloe, cu un bronz ce pdrea mereu licuit pe trupulei atit de fin gi de armonios, ca un instrument. De parcd, ar fifost modelatd de un creator atent la detalii, pe cAnd Gemma

parcd" fusese pusi laolaltn la intimplare, de un creator beat.

- Mda, mormii ea, tn timp ce Chloe gi prietenele ei se

lnghesuiau la chiuvete, rizlnd. Norocoasi!

- Nu o lisa pe Cruella si te enervezel zise April incet.

April ii lua mereu apilrarea. Cu ani in urmi, hotirAserici ele fie vor fi ca doi extraterestri intr-o qcoali de oameni,

fie vor fi singurele fiinpe ulnane fntr-o ;coald de extratere;tri.

- Cineva a uitat sl-i dea doza matinaln de tranchilizant.April gi Gemma agteptari pAnn cAnd Chloe gi haita de

lupi - un nume potrivit, din motive mai mult decAt metafo-

rice, din moment ce Gemma era siguri ci Aubrey Connellyavea incisivii asculiqi gi nu ar fi fost surprinsi dacd ar fi aflatci ii plicea gustul cirnii de om - se schimbaseri inainte sd se

dezbrace gi ele. Amindoul aveavsdintdrzie gi si indure incio predici a domnului Rotem. Dar orice era mai bine decAt

si se schimbe in prezenla haitei de lupi.

- Vegti bune, zise April, cAnd vestiarul se go[. tn sfArgit,

mama a renunlat la Uriagul Verde. I-am spus ci nu e in sigu-

ranll si conduci bestia aia nici o suti de kilometri, nicidecum

o mie. Ce zici de aga o strategie? Am folosit propria-i psiho-

logie impotriva ei.

- $i astfel vAnatul devine vAnitor, zise Gemma, ca ttoice

oaer-rldin filme.CAteodati se gAndea cd,parteapref.eratd. a siptimAnii e si

stea pe banca din lemn din fala cledirii dugurilor, care nu maifuseserl folosite de douizeci de ani, vorbind cu April, intimp ce ea se spila pe f.ajil gi se machi^ atent, chiar daci re-

zultatul o ficea si arate intotdeaun a de parcdnici n-ar fi fostmachiati. Parcd ar fi fost in propria lor lume protejatd,.Darnu o lume pe care o creaseri pirinlii ei pentru ea. O lumepe care ea o alesese.

- Aqa ceva. Oricum, o si ne plimbam prin Florida cu Lexu-

sul nostru. iqi nitt. si crezi? Fratele meu e atAt de ofticat...in af.are de pnrinlii Gemmei, ai lui April erau cei mai

protectori pdringi pe care ii cunogtea. Nici Gemma, nici

12 13

April nu aveau voie si iasi cu baieli, nu ci ar fi eontat, dinmoment ce nimeni nu voia si iasd cu ele. Lista cu celelalte

lucruri interzise includea, printre altele: (1) sd nu stettrezedupd ora I0; Q) si nu meargi la niciun eveniment gcolar sau

alti petrecere dansanti, dacd"nu sunt intr-un grup mai mare

de fete, lucru imposibil, din moment ce nu ave u alte prie-

tene; (3) si nu meargi la Raleigh, doar dacd, nu le insogea

fratele lui April, care era senior; (4) sI nu fie pe Instagram.

Gemma era siguri ci gi daci ar fi fost tnaltd gi ar fi ardtat

ca un supermodel, ideile absurde ale pdrinlilor ei despre so-

cial media (ipi descompune creierul! Nw e bun pmtru respectul

de sine!) ar fi flcut-o si rimAnd la un caplt al lanplui social.

Laf.el, era siguri ci atunci cAnd se intAlneau mama ei gi a luiApril nu feceau decAt si ndscoceasci feluri gi mai absurde incare si se asigure ci sunt tn siguranle, fdra. alte prietene gi

complet jalnice.

CAnd jumiltare dintre fetele de la gcoale hotirAseri si pe-

treacivacanga de primivari la Miami, Gemma nici micar nu

se deranjase si-i tntrebe pe pirinjii ei daci are voie si meargd.

$tia ci gansele ei sunt la fel de mari ca a fi desemnatd primafemeie pregedinte a Statelor Unite... la gaizeci de ani. in plus,

nu igi dorea si petreacd vacanlanas in nas cu priditorii agtia

pe care se chinuia mereu si ii evite la gcoale.

Dar April - care era nu doar mai driguli, mai degteaptd

qi mult mai optimisti decAt Gemma, ci, dacdnu ar fi devenit

cele mai bune prietene pe via1i, coaliate, renegate tmpreuni,Gemma ar fi urAt-o - nu cedi atit de.rgor. tgi implorase

pnrinlii. PlAnsese. Ficuse o crizd de isterie, o migcare ris-

cantil, deoarece mama ei, Angela Ruiz, o recunoscutd avo-

catd, erarenumiti pentru ci ii speria pe bnrbali gi-i fdcea sd

mirturiseasci din prima. (Iar cealalti mami t ei,Dima, era

programator gi ciqtigase citeva concursuri de kickboxing,la dotdzeci gi ceva de ani.)

Apoi minunea se intAmplase. April folosise cuvAntul,ma-gic: sexism.

Era sexist, se plAnsese April, cilf.rxeIe ei mai mare, Ryan,mergea in vacanla de primlvarl cu prietenii lui. Era sexist

cd" elva conduce un Lexus, in timp ce ea se pricopsea cuUriagul Verde, o vechituri verde-brotac. $i, chiar daci Ryanera cu doi ani mai mare, iar Lexusul fusese un cadou primitpentru cI intrase la Harvard mai devreme, brusc, mamelelui April ficuserd o contraoferti: April gi Gemma puteau siia magina gi sd meargn la Bowling Springs, Florida, o siptd-mAni, Ia bunicii lui April. tn pl.rr, ii convinseseri pe pilrin-

1ii Gemmei ci e o idee bunl.

$i, da, sigur, poate ci iegirea tntr-o comunitate cunoscutlpentru intAlnirile intre sexagenari gi turneele siptimAnalede badminton nu era chiar vac nta de primivard"visatd. de

vreo adolescenti. Dar eramai bine decAt nimic. Aveau voiesi stea noui zile, sI se bileceasci tn piscinl, si se plimbe pe

la terenurile de tenis gi si ia magina la plata. Puteau si bea

pina colada gi si guste aligator prijit la restaurantele locale.

$i mai bine, vor avea casa doar pentru ele trei ziIe, citbu-nicii lui April vor fi plecagi laovizionare ciudati a unui spa,

unde se flceau multi yoga qi exercijii de respiragie - detaliuminor, pe care Gemma reugise si il evite in toate disculiilecu pirinlii.

Tot vorbind despre vacantade primlvarl cu cea mai bundprieteni, Gemma ajunsese sI se simtd americanci, o frumu-sele de revisti, banali ca un cAntec country. Aga ci nici nuera siguri cl,intr-adevdr vreasi meargi sau doar si vorbeascidespre asta.

14

April fu nevoitd si sari, sd bAgAie, si intre in blugi. Mereuspunea ci mlrimea ei pref.eratd era ca un rulou sushi uman.A Gemmei era sacul de gunoi spalios.

- Te iau sAmbeta la opt dimineaqd, ai inpeles?

- Am ingeles.

Cdztserd, de acord pentru sAmblta, 19 martie, opt dimi-neaId, cu siptimAni in urmi, dar reconfirmau aproapeiinic.De ce nu? Era primul lucru aventuros pe care ele il ficuserivreodatd, daci nu puneau la socoteali cd.bdgxerd"bezelePeeps

la microunde, de Pagti, ca si vadi cum explodeazi.

Gemma i;i dorea si fie entuziasmatn. igi dorea, maimult decAt orice, ca vorbele gi avertismentele pirinlilor ei

si nu-i fi intrat, in timp, in celule, ca un virus, gi si nu se

fi inmulgit acolo.

tgi mai dorea si nu fie deloc, deloc speriatl.Dar igi spuse ci nu se va intAmpla nimic. La urma urmei,

niciodati nu se intAmplase nimic.

De acelagi autor la Editura Nemira:

Panica

Delirium

Requiem

Pandemoniam

{

LnnnrN ourcn (n. 8 noiembrie 1982) este autoarea unui bestselle r New York Tirnes

intitulx Before I FalL, carea caqtigat 9i Premiul Publishers \fleekly Best Book of the

Year. Delirium (2011; Editura Nemira, 2Ol4), ddoilea volum Pe care l-a semnat'

este prima carte dintr-o trilogie gi se afl4 gi ea, pe lista de bestselleruri Neu Yorh

Times, Deacelagi succes s-au bucurat 9i celelalte volume din serie' Lauren Oliver

u studiat literatura 9i filosofia 1a University of Chicago. i' pt r.tt este scriitoare

profcsionistd gi locuiegte la New York'

LAU RENOLIVER

REPLICALYRA

Traducere din limba englezdDonrNn TArAnaN

NEMIRA

r{ UNU

tlneori, in nopgile f.oarte linigtite, ii auzim cum mur-muri, cum ne cheami la moarte. li gi nedem sau cel pufindesluqim haloul acela de lumini venind dinspre lirmurileBarrel Key, unde probabil ci se adunl gi privesc peste intin-derea neagrd de api, spre gard gi spre falada albe 9i colju-roasi a Institutului Haven. De acolo probabil cd, ardta ca ofalci verde, cu dinli mici.

Monqtri, aga ne spun. Demoni.lJneori, in nopfle de nesomn, ne intrebenl daci nu cumva

au dreptate

Lyra se treiziinloiul noplii, cu senzalia ci sti cineva pepieptul ei. Apoi iqi dadu seama cd"eradoar cildura, umede gi

densi, ca apdsarea unei mAini . Era pand de curent. Ceva nuera tn regule. Oameni care lipau. Ugi trAntite. Pagi care rd-sunau pe holuri. Vdzupe geam zigzagorile lanternelor princurte, luminAnd picdturile argintii de ploaie, gi statuia com-plet albe a unui bltrbat aplecat, care parcd"ar fi vrut sd scoatdceva din pimAnt. Celelalte replici se trezird,in acelagi timp.Deodati, camerase umplu de voci somnoroase. Noaptea le

era maiu$or se vorbeascd. Erau mai Puline asistente care si

le spund si taci.

-Cee?- Ce s-a intimplat?

- Taci!

Aceea fusese Cassiopeia.

- Ascult.Uqa coridorului se deschise larg 9i se trAnti de perete' Lyra

fu orbitd de o razd' de lumind.

- Sunt toate aici?

Pirea vocea dr. Respiralie-mirosind -a-cafea.

- Cred cd, da.

Asistenta Nici-si-nu-te-gAndeqti erapiligdiati 9i avea o voce

speriati. Fala ii era invizibil[, in spatele lanternei. Lyraiizdtidoar poalele lungi ale cimdgii de noapte 9i picioarele goale'

- Numlrile!- Suntem toate, rispunse Cassiopeia.

Una dintre ele tresiri. Dar Cassiopeia niciodatd nu se

temuse si vorbeasci.

- Ce se intAmple?

- Trebuie si fie unul dintre baiegi, zise dr. Respiralie-miro-

sind-a-cafea cltre asistenta Nici-si-nu-te-gindeEti, pe care o

chema de fapt Maxine.

- Cine ii verifici pe biieli?

- Ce s-a lntAmplat? repetd Cassiopeia.

Lyra se trezi cdatinge pewaztl,perna,tiblia patului nu-

mlrul 24.Lucrsrile ei. Lumea ei.

tn cfipa aceea veni gi rispunsul: voci c re tiPau una sPre

aka. Cod Negru. Cod Negrw. Cod Negrlt'.

Aproape in acelagi timp, porni generatorul de rezewd"

l,rrrnitrilc se aprinserd, odatd' cu alarmele. Sirenele lipau.

Luminile clipeau in toate camerele. Toli strAngeau din ochi,

din cauza luminii brugte. Asistenta Nici-si-nu-te-gAndeqti

se dedu inapoi 9i ridicd un bra1, punAndu-gi mAna streagini

la ochi.

- Stai aici! zise dr. Respiralie-mirosind-a-caf.ea.

Lyranuera siguri dacl vorbise cu Nicisi-nu-te-gAndegtisau cu replicile. Oricum ar fi fost, nu erau prea multe opgi-

uni. Dr. Respiralie-mirosind-a-cafea trebuia si iasi pe holcu un cod. Asistenta Nici-si-nu-te-gAnde$ti rimase pe loc osecunde, cu spatele la ugi, de parcd s-ar fi agteptat ca fetele

sd sard la eain orice clipd . Lanterna ei, tndreptatd acum insus, arunca un cerc de lumind albe pe podea.

- Nerecunoscitoare! spuse gi apoi iegi.

Prin ferestrele ce dideau pe hol o vdzurdmigcAndu-se de

colo colo 9i din cAnd in cAnd atingAndu-9i cnrcea.

- Ce tnseamni Cod Negru? intrebe Trandafir qi i;i strAnse

genunchii la piept.

Rdmlseserefeanume de stele, de cAnd Dr. O'Donnell,singura membrd a personalului cireia Lyra nrt ii gnsise po-

recli, nu le mai deduse lec1ii. tn schimb, replicile igi aleseseri

nume din colecpia de cuvinte pe care le gtiau, cuvinte care

le piruserl driguge sau interesante: Trandafir, Palmolive gi

Privat, Lilac Springs gi Tide. Exista chiar gi o Furculild.Ca de obicei, doar Cassiopeia - numirul 6, una dintre

cele mai in vArstd clone, in afard, deLyra - gtia.

- Cod negru inseamni cil a cilzttt sistemul de securitate,

zise ea. Cod negru inseamni cil a evadat cineva.

DOI

Om. Primul cuvAnt ere- on't.

Erau doui feluri de fiinle umane: cele niscute firesc, oa-

meni, femei gi berbali, fete 9i baieli, cum erau medicii 9i perso-

nalul, cerceritorii, gardienii gi Costumele care veneau uneori

sd studieze insula gi pe locuitorii ei.

Existau insn gi modelele umane, masculi gi femele, create in

laborator gi transferate ciltre mame surogat, care locuiau in

bardcigi nu vorbe auin en{ezd. Clonele, cum le numeau une-

ori oamenii, degi Lyra gtia cd e un cuvint urAt, un cuvAnt su-

pdrdtor,feraseaibn habar de ce. La Haven li se sPunea ,,replici".

Al doilea cuvAnt era n'to-del. il pronunll pe silabe, rostind

sunetele ugor printre din1i, cum o tnviiase dr' O'Donnell'

Apoi: numirul 24.Deciraporcul era despte ea'

- Cum te simli azi? intrebeasistenta Porcar'

Lyraii daduse numele abia luna trecute' Nu gtia ce e un

porcar, dar o auzisepe asistenta Rachel spunlnd Uneori a; pre-

lira s,ifiuporcar. $iti plecuse cum sunl.

MrrltI agitalie noaptea trecute, nu?

t .1 r L. r,l,i, r'i, r rrr ;r;;t r1-rt5 rlspuns gi o impinse pe Lyra pe masa

,L r e.llulrllr', ttlll,'l r.1 ttrr nrrri vedea dosarul. Lyra simgi o

sclipire de furie, ca o scurti explozie tn creier. Nu ci era curioasi

in legdturi cu raportul. Nu ardea de neribdare si afle mai multe

despre ea, sI gtie de ce se imbolnivise gi daci se poate vindeca.

Din insinu[ri gi din ce auzise,inlelesese in mare cd"incd"existau

erori tn proces. Replicile se nls,teau identice genetic cu materi-

alul original, darin scurt timp preTrntaudiverse probleme me-

dicale, organe care nu funcgionau corespunzitor, celule sangvine

care nu se regenerau, plamAni care cedau. Pe misuri ce tmba-

tr|neatt,igi pierdeau echilibnrl, uitau cuvinte gi nume de locuri,

deveneau confuze gi plAngeau mai mult. Sau, pur qi simplu, nw

se demolau. RamAneau slabe gi pipernicite. Se loveau cu capul

de podea, iar cAnd veneau Costumele lipau sd fie luate in braqe.

fn ukimii cdywaani, Dumnezeu poruncise ca noile generaqii sifie luate tn bra1e, legdnate gi implicate tn diverse activititi cel

pulin doui ore pe zi. Studiile sugerau ci prin contactul uman

vor rimAne mai sinitoase un timp mai indelungat. Lyra gi ce-

lelalte replici mai in vArstd strteau cu rAndul cu cele mici, le

gAdilau piciorugele grdsule, incercAnd sI le faci si zAmbeascl)

Lyra se tndrigostise de citit in scurta perioadd plicuti cAt

dr. O'Donnell fusese la Flaven, perioada care acum i se pdrea

cea mai buni din viaga ei. CAnd citea, avea impresia ci i se

deschid in gAnd multe ferestre mici, care o umplu de lumind,

aer proaspdt, imagini ale altor locuri, alte vieli gi alte timpuri.

La Haven aveau doar cd4i de gtiinld gi despre corp, pline de

cuvinte de inleles. Dar citeatabele, cAnd erau lesate nesuprave-

gheate. Citea revistele ldsate de asistente in sala de relaxare.

Asistenta Porcar continua si vorbeasci, in timp ce lua ten-

siunea Lyrei cu StrAnge-mi gi ti punea Thermoscanul sub

limbe. Lyreiti pliceau StrAnge-mi gi Thermor."rr. ii pldcea

felul in care StrAnge-mi i se contract^pebrag, ca o mAni care

o line si o conducd undeva. ti ple.." bipritul linigtitor al

1?

Thermoscanului gi momentul de dupd, cAnd asistenta zicea:

,,Perfect normal."

- Nu gtiu la ce s-o fi gAndit, sd fugi aqa, adiugi' Inspiri

adinc, da? Bun. Acum expiri. Bun. O si se inece inainte si

treacdde bariere. Ai auzitvalurile asearl? Ca un tunet! Mi 9i

mir ci inci n-a apdruttruPul'

Lyra gtiacd nu se a$tepta sd rdspundi. Singura dati cAnd iirdspunsese, cAnd asistentaPotcat o intrebase vesel ,Cum sun-

tem azi?",aceasta fusese atat de surprinsi, cI scdpase una dintre

seringi gi trebuise sd o ia dela capdt. Cum ar fi si dea Peste un

cadavru pe pIqd,, se tntrebe ea. Nu ii era fricd de cadavre'

vizuse sute de replici care se imbolndviseri gi muriserd..Toate

Galbenele muriserl, niciuna trecute de doisprezeceluni. O tn-

th.mpkre,ziseserd doctorii: o febra. Lyra vilzuse trupurile tnfd-

$urate gi pregitite si fie duse de acolo.

Mov, din seria a gaptea, numirul 333,pvr 9i simplu incetase

sl mai mdnAnce. CAnd o intubase rd, era deia prea t0itziu'

Numirul 501 tnghifse doudzeci gi patru de somnifere mici,

albe, dupi ce asistenta Em, care o q',xasi se radd Pe cap 9i care

eraceamiblAnde cu lama, plecase. Numerul421 murise brusc,

in somn. Lyraoatinsese pe bral ca s-o trezeascd 9i, dupi tilceala

nefireasci a corpului, ca de plastic, igi deduse seama cd a murit.

Ciudat cd intr-o clipi toati viala se evaPorase, pur 9i simplu,

dispdruse, lxAnd in urmi doar piele gi oase, o grimadi de carne'

Dar asta erau: truPuri. Fiinp umane, 9i totuqi nu erau oa-

meni. ince nu reugise si inleleagi de ce. Ea ardta 9i gAndea ca

un om normal. La fel gi celelalte replici femei. Fuseseri create

din oameni normali gi chiar niscute de ei. Dar procesul de

creare le marcase. Asta spuneau to!i. Mai pulin dr. O'Donnell'

l)r' t';r nrr ,rr [i deranjat-o si vadd un birbat de aproape - re-

l,lr, rl,' l,'rrr,'i 1i lrlrlr.rli t'ritu tinute seParat, chiar gi cele moarte,

care pirdseau insula infigurate in prelati. Era curioasd in legn-

turr cu masculii, studiase plangele anatomice din manualele de

anatomie, pe care nu putuse si le citeasce altfel. Se uitase cu

atenlie mai ales la diagramele cu organele de reproducere femi-

nine gi masculine, care i se pdrea cd reprezintn principala dife-

renle dintre ei, dar nu reu$ea sn igi imagineze arm aratd rnmascul in realitate. Singurii berbaqi pe care ti vdzuse erau doc-

torii, asistentele, gardienii gi alli membri ai personalului.

- Bun. Aproape am terminat. Vino aici gi stai pe cAntar, da?

Lyra se ridici, sperAnd sI mai poata trage cu ochiul spre

graficgi spre inscripliile lui frumoase, simetrice, care mirgilu-

iau ca soldagii peste pagind..Dar asistenta Porcar aPucase maPa

gi nota ultimele rezultate ale examindrii. Potrivi scala cu mbne

de experc, agtepdnd pAna se echilibre corect.

- tmr

Se incruntd, iar liniile dintre sprAncenele ei se adAnciri gi se

unirl. Odatil, cAnd era foarte micd,Lyrale spusese cd a a[lat di-

ferenla dintre oameni gi replici: oamenii erau bitrAni, replicile

erau tinere. Asistenta care o spdla atunci, una care nu rimisese

acolo mult timp gi al.cfueinume nu gi-l mai amintea, izbucnise

in rAs. Povestea se rdspAndise repede printre asistente gi medici.

- Ai slebit, zise asistentaPorcar, tot tncruntati. Cum stai

cu pofta de mAncare?

Trecuri citeva secunde pind, cdnd Lyra igi didu seama citrebuie si rdspundi.

- Bine.

- Fdrd greald? Crampe? Vomi?Lyra scuturi din cap.

- Probleme de vedere? Vreo tulburare?

Lyra scuturd din cap, pentru ci nu Prea era obignuiti sd

minti. Cu doud siptimAni in urmd, vomitase atdt de tare, cd

15

{

toatd" zjlJa urmitoare o duruseri coastele. Cu o zi in urmi,vomitase intr-o fa1. de pernd, sperAnd cd a;a n-o si audi ni-

meni. Din fericire, reugise sd o strecoare la gunoi, pe care-l luau

cu barca duminica, urmAnd si fie ars, aruncat in mare sau dis-

trus in alt fel. AvAnd in vedere furtuna, breqa de securitate gi

berbatul-acum-probabil-mort, era siguri ci nimeni nu va ob-

servafagade perni lipsI. Dar cel mai rilt era ci ieri se rdticise

pe drumul lnapoi spre camere. Nu avea nicio logicd. Cunogtea

fiecare centimetru din aripa D, de la ,,Naqteri" la ,,Analizilne-urald",la incdperile imense care adiposteau, fiecare, cAte o sutide replici femele, la baile cu duguri pe un perete, cu o chiuveti

ca un gan! gi cAte zecetoalete. Dar probabil ci o luase la dreapta,

in loc de stAnga, cAnd iegise de la baie, gi ajunsese cumva la uga

incuiatd care ducea Ia artpa C. Clipise nedumeriti, pAne cAnd

o strigase un gardian gi o trezise Ia rea)itate.

Dar nu putea si recunoasci. Nu putea si meargi tn Cutie.

Aga numeau toli aripa G. - Cutia sau Casa tunerarl,pentru cijumiltate dintre replicile care intraserd"acoLo nu mai iegiserd.

- tn reguh, poli pleca, zise asistentaPorcar. Anunli-midacilte simqi riu, da?

$tiu ci la asta nu trebuie si rispundi. Nu avea si spuni civomita in continuare. De aceea se montaseri in tavan Ochii de

Sticla. (Nu era sigurd dacl ii pliceau Ochii de Sticle sau nu.

LJneori ii pliceau, cind murmurele dinspre Barrel Key se au-

zeantare,igi inchipuiacdacelecamere o 1in in siguranli. Cand

nu voia sx se vadd cr nu se simte bine, ura lentilele filr6. gene,

care ti inregistrau ftecare migcare. Aceea era problema: nicio-

dati nu gtia care parte aOchilor de Sticla era porniti.)Dar, oricum, aprobi dAnd din cap.Lyra avea un plan gi

trebuia si fie cuminte, mdcar tnci un pic.

TREI

Peste trei zile, cadavrul brrbatului numirul T2 incd, nu

fusese adus de apd pe plqd, aga cum se a$teptaserd.toli.La

micul dejun, in ziua de dupi ridicarea gunoiului, LyraIeauzi pe asistente discutAnd despre asta. Nici-si-nu-te-gAndegti

scutura din cap giziceacl e sigurl cd il prinseseri aligatorii.Dacd. ar fi reugit si ajungi pe uscat, mai spunea ea, probabilcd ar fi fost impuqcat imediat, nu era nimeni la cAliva kilo-metri tn jur, doar nebuni gi infractori. ,Sl uite cd barbapii

aceia oin Acr!.lr1 addugd ea, cletinAnd din cap. Aga le ziceas

asistentele Costumelo r: barbapii aceia.

LyraIe vizuse barca tn depdrtare, cAnd se indrepta spre

micul dejun: o barcd micd, eleganrd,, foarte diferita de barjauzatd" care le aducea provizli, lua gunoiul Ei arita g*ta-gatasd.

se scufunde. Nu gtia exact ce fdceau Costumele, cine erau sau

de ce veneau la Haven. De-a lungul anilor, auzise aluziila ar-

matd,, degi nu ardtau ca nigte soldali, cel pulin nu ca aceia pe

care ti vedea uneori latelevizorul asistentelor. Bnrbagii respec-

tivi nu purtau haine de camuflaj. Nu aveau arme, cagardrenii.

CAnd era mai tindrd, Costumele o speriau, mai ales cindtoate repliciie trebuiau sd se aliniezeinfagalor, si le inspecteze.