CVj, Nr. 189, Joi 16 august 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 189

Joi, 16 august 2012

Doru Viºan numai este dispussã repare ce vastrica Petroi, la

SE ParoºeniL iberalul Nicoale Petroi

este fosrte insistent pen-tru a fi numit la conducereaTermocentalei Paroºeni, deºia mai fost director aici, timpîn care a bulversat unitatea.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Creºtere de 43 la sutã

Preþul unei cãlãtorii înPetroºani

se scumpeºte cu50 de bani

C reºteri de preþuri pentrutransportul în comun. ZMK

Petroºani, societatea careefectueazã curse regulate detransport în comun în municipiulPetroºani a solicitat consilierilorlocali majorarea preþurilor pentrubiletele de cãlãtorie.


AnchetaColegiului

Medicilor batepasul pe loc

C el puþin o lunã de zileva mai dura pânã la

finalizarea anchetei în cazulbãieþelului de 3 ani dinPetroºani, operat greºit lamânã de un medic chirurg.


Politicianuldevenit

colecþionar delux ºi

colecþionarulpasionat careface politicã

D oi proaspeþi colegi departid, PSD, Marian

Vanghelie ºi Gheorghe Ilesunt colecþionari ce ceasuri. Întimp ce pe Vanghelie political-a fãcut colecþionar de ceasuride lux, Ile este colecþionarulpasionat de cesuri rare…


Î narmaþi cuciocane ºi saci,

zeci de oameni autocat la propriufostele între-prinderi comunistedin Petroºani. Aºaîºi câºtigã, delocuºor, pâinea,sãpând în beton,dar fãrã sã ia încalcul cã viaþa loratârnã desusþinerileºubrezite de cama-razii de „arme”.

PPAGINA 11AGINA 11

PPPPââââiiiinnnneeeeaaaa ddddiiiinnnnttttrrrreeeebbbbeeeettttooooaaaannnneeee

A bsolvenþii de liceusunt iarãºi în febra

examenelor, odatã pentruobþinerea diplomelor detehnicieni conform profilului, dupã careurmeazã sesiunea a douaa Bacalaureatului.

Absolvenþii claselor a XII ºi aXIII susþin în aceste zile exa-menele în urma cãrora potobþine diplomele de competenþeprofesionale, conform profiluluiabsolvit. “Sunt douã zile în careei îºi pot susþine examenul decertificarea competenþelor profe-sionale pentru a obþine acel titlude tehnician în calificarea pecare a urmat-o cei 4 sau 5 ani

de liceu. Aceste zile vor fiurmate apoi de zilele în careîncepe Bacalaureatul”, a declaratAtena Vlãduceanu, director laGrupul ªcolar Dimitrie Leonida

Petroºani. De altfel, cei care

nu au promovat exa-menul deBacalaureat în primasesiune sau nu l-aususþinut din diversemotive, mai au o

ºansã la sfârºitul acestei luni,atunci când va începe etapa adoua de examinare.

“Perioada de derulate a aces-tor examene este scurtatã. Ele sesuprapun unele cu altele, astfelîncât din 27, cei care nu aususþinut examen de Bacalaureatîn varã, ca ºi cei care doresc sã-ºi mãreascã nota, intrã înfocul examenului. În 27 sesusþine proba de limba românãscrisã, în 29 proba obligatorie,

iar în 31 proba specificãprofilului.

Urmeazã ca în data de 2septembrie sã se dea rezul-tatele definitive la examenulde Bacalaureat, sesiuneaaugust”, a mai spus AtenaVlãduceanu.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping11:30 Comanda la mine

13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator

7:00 ªtirile Pro TV 110:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist -pastila

13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Cãlãtorii la superlativ11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)0:20 Al zecelea regat (r)

AAAAbbbbssssoooollllvvvveeeennnnþþþþ iiii iiii ddddeeee llll iiiicccceeeeuuuu,,,, ddddiiiinnnnttttrrrr----uuuunnnn eeeexxxxaaaammmmeeeennnn îîîînnnn aaaallll ttttuuuullll

D oi proaspeþi colegide partid, PSD,

Marian Vanghelie ºiGheorghe Ile suntcolecþionari ce ceasuri.În timp ce pe Vangheliepolitica l-a fãcutcolecþionar de ceasuri delux, Ile estecolecþionarul pasionatde cesuri rare, cu încãr-cãturã istoricã ºiemoþionalã, care facepoliticã. Asemãnãri ºidiferenþe…

Doi politicieni, mai proaspeþicolegi de partid, respectivMarian Vaghelie, primarulSectorului 5 al Bucureltiului ºiGheorghe Ile, primarulVulcanului, sunt cunoscuþi pen-tru colecþiile lor de ceasuri.

Doar cã respectivele colecþiide politicieni sunt total diferite.În timp ce pe Marian Vangheliepolitica la fãcut colecþionar decesuri de lux, Gherghe Ile afost colecþionarul care a ajunsîn politicã. Diferã foarte mult ºi

valoarea colecþiilor, funcþie degust ºi propria scarã a valorilor.

Astfel, colecþia de ceasuri alui Vanghelie valoreazã sute demii de euro, în timp ce a lui Ile,conform declaraþiei de avere,este evaluatã la 20.000 deeuro…

Marian Vanghelie, în campa-nia pentru alegerile locale, aapãrut pe bannerele de cam-panie cu un ceas BreguetTourbillon evaluat în cat-aloagele de specialitate laaproximativ 125.000 deeuro.Anterior, în 2011, MarianVanghelie a venit la petrecereaorganizatã pentru Ion Iliescu cuun ceas Frank Muller PerpetualCalendar Biretro cu o valoarede catalog de 80.000 de euro.

Cu trei zile înainte, pe 28februarie 2011, la ziua sa denaºtere, primarul Sectorului 5 apurtat un ceas BrequetTradition din aur, care are unpreþ estimativ de 20.000 de

euro. Vanghelie a mai apãrut înpublic ºi cu un ceas ParmigianiRetrograde, care valoreazãaproximativ 40.000 de euro.

Anul acesta, cu ocazia lan-

sãrii candidaþilor pentrualegerile locale, MarianVanghelie a purtat un ceasFrank Muller Master BankerMoon Phase de aproximativ20.000 de euro.

Cunoscãtorii spun cãVanghelie achiziþioneazã acesteceasuri elveþiene din snobism…politic, amintind rãutãcios dedl. Goagãl.

De partea cealaltã, primarulGheorghe Ile, deþine ceasurirare, adunate încã din anii stu-denþiei ºi este considerat unuldintre cei mai mari colecþionaride piese de orologie dinRomânia. Ile este ºi un foartebun ceasornicar, care simtefiecare ceas cât face pentrutimpurile în care au fost create.

Pasiunea sa este cea a unuiistoric, care a adunat ºi poveºtide viaþã odatã cu cesurile rare,unele bizare, altele majestuaseºi personalizate. Cesuri ale

celor bogaþi, unele fãcute cuînsemne specifice pentru evrei,din aur sau alte metale rare,cesuri de mânã, de buzunar,

medalioane unicat, penduleimpresioanante, culminând cuun ceas de perete al cãruimecanism se roteºte inversacelor de ceasornic.

Încãrcãtura emoþionalã ºiistoricã a colecþiei lui GheorgheIle, care nu-ºi ºtie numãrulpieselor adunate, ºi chiar adusede oameni din þarã, are o va-loare care nu poate fi cuantifi-catã cu adevãrat în bani.

Colecþia primarului Ile a fostadmiratã ºi apreciatã la multeexpoziþii de orologie.

O afirmaþie a lui GheorgheIle privind cesurile l-a salvat ºipe Marian Vanghelie, colegulsãu de partid: „Ceasul trebuiepurtat ca o bijuterie. Îþi dãprestanþã, eleganþã ºi, cu cât emai sofisticat, cu atât eºti maiinteresant” – a afirmatGheorghe Ile, care poartã lamânã un ceas modern.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012 Actualitate 3

L iberalulNicoale Petroi

este fosrte insistentpentru a fi numit laconducereaTermocentaleiParoºeni, deºi amai fost directoraici, timp în care abulversat unitatea.A fost nevoie sã fiereadus pe funcþieDoru Viºan, cãruiai-au trebuit circadoi ani pentru a orepune pe picioare.

Nicolae Petroi, liberaluldin Vulcan, încã insistãpe lângã decidenþii politi-ci pentru a fi numit direc-tor la TermoelectricaParoºeni. Doar cã nu estedorit din de coaliþia localãºi judeþeanã – USL - dincare face parte, iar dePDL nici atât.

Nicolae Petroi a maifost director o perioadã laSE Paroºeni, de prin2008, când a fost impli-cat ºi într-un scandal deincompatibilitate.Nicolae Petroi a incasat,timp de mai multe luniindemnizaþie de 10% din

salariul directorului încalitate de membru inAGA la una dintre soci-etatile beneficiare deenergie termicã furnizatãde termocentrala pe careo conducea. Este vorbade Edil Therma Vulcan,care avea multe datorii

cãtre Termocentralã. La vremea respectivã,

Doru Viºan a fost înde-pãrtat pentru a i se faceloc liberalului, dar a fostreadus pe funcþie, ca unom care ºtie cu ce semãnâncã energetica,pentru a repara tot cestricase Nicolae Petroi.

De data aceasta, esteposibil ca Doru Viºan sãnu mai fie dispus sãrepunã pe picioare SEParoºeni, dupã joaca de-adirectorul a politicienilor.

Surse din interiorulTermocentralei Paroºenispun cã Doru Viºan aafirmat cã nu mai are niciforþa, nici rãbdarea, darnici nu mai vrea sã mairefacã ceea ce stricãacest Petroi ºi nici salari-aþii de aici, oameni cuexperienþã în domeniu, sã

tragã ponoasele uneimãsuri iresponsabile.Ultima datã, i-au trebuitcirca doi ani pentru arepune pe picioareParoºeniul pentru afuncþiona ca o unitate dintr-un domeniu strategic.

Sigur, nimeni nu estede neînlocuit, dar chiar sãstrici ceea ce mergeacum în perioadã de crizãeconomicã ºi politicã,doar pentru cã aºa estepractica în politicã – sã-þipui oamenii tãi când eºtila putere, fãrã a se þineseama de competenþe,aratã cã suntem înþepeniþiîn timp ºi evoluþie.

Ileana FIRÞULESCU

Doru Viºan nu mai este dispus sã repare ceva strica Petroi, la SE Paroºeni

Politicianul devenit colecþionar de lux ºicolecþionarul pasionat care face politicã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 201244 Actualitate

C reºteri depreþuri pentru

transportul încomun. ZMKPetroºani, soci-etatea careefectueazã curseregulate de trans-port în comun înmunicipiulPetroºani a solicitatconsilierilor localimajorareapreþurilor pentrubiletele de cãlãto-rie. Solicitarea arela baza creºtereapreþurilor com-bustibililor.

“Datoritã majorãrilorsemnificative ale preþuluila resursele energetic sur-venite în ultimii trei ani,suntem nevoiþi a vãadduce la cunoºtinþãintenþia noastrã de amodifica tarifele la trans-portul local de eprsoanecu începere la

01.09.2012”, se aratã însolicitarea depusã dereprezentanþii societãþiide transport la Primãriamunicipiului Petroºani.

Consilierii locali de laPetroºani au aprobatsolicitarea societãþii detransport. Astfel, preþurilela un bilet de cãlãtorie vorcreºte cu 50 de bani. Ceicare utilizeazã mijloacele

de transport în comun nuvor mai plãti un leu pen-tru un bilet, ci 1,50 delei. Creºterea de preþ afost majorata cu 43 deprocente. Existã însã ºipersoane care vor faceexcepþie de la aceastãmajorare. În cazul de faþãsunt incluºi elevii ºi stu-denþii la zi, care peperioada cursurilor vor

plãti doar un leu pentru ocãlãtorie cu maxi taxi.

Creºteri semnificativede preþuri

Societatea careefectueazã transportul încomun din municipiulPetroºani a câºtigat lici-taþia pentru acest serviciuîn urmã cu trei ani. Deatunci ºi pânã în prezentpreþurile au fost

menþinute la valoarea deun leu. Cei de la soci-etatea de transport auexpus clar motivele pen-tru care s-a cerut majo-

rarea biletelor. Astfel, în2009 la momentulcâºtigãrii licitaþiei, preþulcarburantului era de 3,95de lei pentru un litru, iarîn luna iunie a acestui anacesta a atins suma de5,95 de lei, valoare careeste în continuã creºtere.În urmã cu trei anianvelopele erau evaluatela suma de 253 de leipentru o bucatã, iar acum420 de lei pentru obucatã. În plus, totul seleagã ºi de cursul valutar.Un euro era cotat în2009 la 3,71 de lei, iarîn luna iunie a acestui anun euro valora 4,46 delei. Toate aceste modi-ficãri ale preþurilor au dusla scumpirea biletului decãlãtorie cu maxi taxi înPetroºani.

Raul IRINOVICI

Creºtere de 43 la sutã

Preþul unei cãlãtorii în Petroºani sssseeee ssssccccuuuummmmppppeeeeººººtttteeee ccccuuuu 55550000 ddddeeee bbbbaaaannnniiii

L a nici câteva luni decând a fost dat în

folosinþã, drumul spreUniversitatea Petroºanitrebuie sã fie refãcut peanumite porþiuni, pentrucã s-a degradat.

Astfel, muncitorii mai au acumde înlocuit niºte borduri ºi demontat parapeþii, dupã ceprimãria a sesizat stricãciunile dinteren. „Au fost niºte deteriorãripe o porþiune de drum din cauzatransportului care s-a fãcutmaºinile mari care au dus mate-rialele sus, în zona Brãdet. Firmacare a comandat transportul ºicare se ocupã de aceastã lucrare,acum remediazã aceste deteriorãricare s-au fãcut, repet, din negli-jenþa celor care au transportat.Aceste reparaþii se fac la solic-itarea noastrã”, ne-a declarat

Tiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

În prezent, muncitorii lucreazãîn zona Bibliotecii, dupã ce sãp-

tãmâna trecutã a terminat deînlocuit un rând întreg de borduridin partea de sus a campusului.

Luiza ANDRONACHE

La loc comanda cu bordurilede la Universitatea

M ai multdecât o artã

decorativã. Asta sepoate observa lamai toate canalelede pe strada ceduce la Apa Serv.

Maeºtrii artizani ai de-coraþiunilor exterioare ºi-au dat toatã silinþa sãdecoreze artistic, în stilikebana, câte o groapãde canal. Asta dupã ceau furat capacul ºi l-audus la fier vechi.

Cel puþin 3 astfel deconstrucþii ingenioasesunt pe strada ce duce fixla societatea ce se ocupãde canalizarea Petroºani-

ului. Una dintre con-strucþii are un pom mon-tat ca sistem de averti-zare al ºoferilor ºipietonilor neatenþi. Alta oconstrucþie din lemn, întimp ce o altã gurã cãs-catã stã sã înghitã oricetrecãtor nu e atent lalemnul ce se iveºte dininterior.

Responsabilii de laApa Serv spun cã, înaceste zile, fac inventarultuturor capacelor carelipsesc. Asta, împreunãcu reprezentanþiiPrimãriei Petroºani, careau intenþia de a atenþiona

ºi centrele de fier vechidin oraº, pentru cã

primesc astfel de deºeuri.

Diana MITRACHE

IIIIkkkkeeeebbbbaaaannnnaaaa îîîînnnn ccccaaaannnnaaaallll

E mil Biber, profe-sorul de la

Universitatea Petroºani,bãnuit cã a pretinsºpagã de la un studentpentru a promova exa-menul, rãmâne sus-pendat.

Pânã la finalizarea ancheteiderulate de procurorii de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, profe-sorul Emil Biber, de laUniversitatea Petroºani, nupoate intra la examene. Deciziaa fost luatã de SenatulUniversitãþii. „Deocamdatã,pânã la finalizarea ancheteicare îl vizeazã, nu va putea

susþine examene. Acestea sevor susþine cu o comisie. Odecizie finalã va fi luatã dupã

finalizarea anchetei de cãtreprocurori”, a declarat rectorulUniversitãþii Petroºani, Aron

Poantã. La finele lunii iunie,mascaþii au descins în cabinetulprofesorului Emil Biber, de lacatedra de Management,Ingineria Mediului ºi Geologie.Acesta este suspectat cã ar fipretins de la un student dinanul terminal suma de 520 delei ca sã promoveze examenulla materia „Eficienþa investiþi-

ilor” pe care acesta o predã.Percheziþia a fost efectuatã înurma unui denunþ prin care sereclama o posibilã luare demitã, însã banii nu s-au gãsit.Pe de altã parte, profesorul asusþinut în permanenþã cã totuleste doar o înscenare ºi cã nu apretins sau primit nici un leu.Emil Biber este cadru universi-tar din anul 1993.

Carmen COSMAN

C el puþin o lunã dezile va mai dura

pânã la finalizareaanchetei în cazul bãieþelu-lui de 3 ani din Petroºani,operat greºit la mânã deun medic chirurg. Copilulare nevoie de ajutor pen-tru a se recupera, pentrucã în urma operaþiei nu-ºimai poate folosi mânuþaiar specialiºtii spun cã tre-buie sã facã mai multeºedinþe de terapie.Familia nu are banii nece-sari pentru acest trata-ment.

Alexandru, bãieþelul de treiani operat de un medic chirurgla mâna sãnãtoasã în loc decea bolnavã, abia îºi poatemiºca degeþele de la mâna lacare a fost fãcutã intervenþiachirurgicalã. Copilul a avut oproblemã la mâna dreaptãdupã ce a cãzut ºi în urmainvestigaþiilor, medicii de laPetroºani au decis cã trebuieintervenit chirurgical. În sala deoperaþii, nu ºe ºtie exact ce s-aîntâmplat, însã intervenþia s-afãcut la mâna sãnãtoasã în locde cea bolnavã. Pãrinþii au

cerut explicaþii celor doi medici,chirurgului ºi ortopedului, ceicare l-au examinat peAlexandru ºi i-au acuzat cã le-anenorocit bãiatul. Deºi inciden-tul a avut loc în urmã cu circatrei luni ºi au depus plângereatât la Poliþie cât ºi la unitateamedicalã din Petroºani,ancheta încã n-a fost finalizatã.Potrivit preºedintele ColegiuluiMedicilor Hunedoara, MirceaArtean, o concluzie poatã fidatã abia dupãfinalizareaanchetei, ceea ces-ar putea întâm-pla într-o lunã dezile. „De trei lunide zile nu ºtimnimic, nimeni n-amai fãcut nimic cuancheta în cazulbãieþelului nostru.N-am mai fostinformaþi ºisperãm sã nu semuºamalizeze”,spune IboliaDanciu, mamabãieþelului. Femeiaa mers la Spitalulde Urgenþã

Petroºani pentru a discuta cumedicii ºi s-a întâlnit cu ortope-dul care i-a consultat copilul ºipe baza diagnosticului sãu s-afãcut operaþia. „Mi-a spus cã arfi bine sã merg cu bãiatul sãfacã exerciþii la mânã ºi cã ºidacã a greºit, el poate va primio sancþiune”, mai spune mamalui Alexandru. ªedinþele pentrurecuperare sunt costisitoare iarfamilia micuþului este una mo-destã. „Nu-ºi poate desface

degeþelele, îl doare ºi trebuietratament pentru a-i recuperafuncþiile. Nu ºtiu ce sã maifacem”, mai spune IboliaDanciu. Poliþiºtii au demarat ºiei o anchetã în acest caz pen-tru vãtãmare corporalã dinculpã însã aºteaptã ºi ei rapor-tul Colegiului MedicilorHunedoara pentru a puteatrimite dosarul la Parchetul depe lângã Judecãtoria Petroºani.

Maximilian GÂNJU


CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

S cutitã de la plataimpozitului. Consilierii

locali de la Petrila au adop-tat în luna, iulie, un proiectde hotãrâre prin care vãdu-va minerului care a decedatîn urma accidentului deamuncã de la Mina Petrilasã fie scutitã de la plataimpozitului.

Astfel, Mihaela Codreanu vafi scutitã de la plata impozituluipe clãdirea de domiciliu.

A ngajatã la CNH

În urma tragicului accidentsoþia lui Codreanu Danut, ºeful

de brigadã, a fost angajatã încadrul Companiei Naþionale aHuilei. Mai exact, ea a fostîncadratã pe un post la MinaPetrila, un post conformpregãtirii profesionale.Codreanu Danut a decedat în

urma unui accident de muncãce a avut loc în datã de 18iunie. El ºi-a pierdut viaþa dupãcâteva zile la Spitalul de Arºidin Bucureºti.

Raul IRINOVICI

Ancheta Colegiului Medicilor bate pasul pe loc

Soþia lui Codreanu, scutitã de laplata impozitului pe casã

Profesorul bãnuit de ºpagã rãmâne suspendat

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012 Actualitate 76 Actualitate

T oatã lumeacunoºtea locul dupã

denumirea ”La troiþã”.Dar cum perioada comunistã nu agrea astfel de manifestãri,dedicate sau cu ocaziaunei sãrbãtori religioase,în acest caz una dintrecele mai însemnate –Sfânta Maria Mare,Adormirea MaiciiDomnului – mani-festarea a fost interzisã.A fost reînviatã deAsociaþia Petro AquaPetroºani…

Cu circa 70 de ani în urmã,lângã Cãsuþa din Poveºti, dinParâng exista o piatrã/piedestalpe care era amplasatã o cruce.Imre Szuhanek, preºedinteleAsociaþiei Petro Aqua Petroºani,povesteºte cã încã de pe vremeacând era copil exista acea cruce,aproape putrezitã, ºi ºtia cãacolo se adunau oamenii loculuide dincolo ºi de dincoace de

munte, la nedeia Sfintei Marii.Toatã lumea cunoºtea loculdupã denumirea ”La troiþã”.

Dar cum perioada comunistãnu agrea astfel de manifestãri,dedicate sau cu ocazia unei sãr-

bãtori religioase, în acest cazuna dintre cele mai însemnate –Sfânta Maria Mare, AdormireaMaicii Domnului – manifestareaa fost interzisã, iar troiþa lãsatãîn paraginã vreo 60 de ani.

În anul 2006, DanielSurulescu, fostul director alCompaniei Naþionale a Huilei ºimembru al Asociaþiei PetroAqua, a povestit colegilor ecolo-giºti întâmplãri de pe vremea

când tatãl sãu vorbea despreTroiþa din Parâng, despreimportanþa unei tradiþii careînfrumuseþa viaþa ºi uneaoameni, despre credinþã ºiînãlþare spiritualã.

Aºa s-a nãscut ideea reîn-vierii... Terenul a fost concesio-nat de Petro Aqua, troiþa a fostcomandatã de Daniel Surulescumeºterilor din Maramureº ºi afost montatã cu ajutorulSalvamont Petroºani, la pilonul17 al telescaunului din Parâng.

Primele douã ediþii au fostorganizate doar de AsociaþiaPetro Aqua, dar Troiþa SfinteiMarii a adunat în jurul ei alþi ºialþi oameni. Primii care s-au alãturat au fost cabanierii dinParâng constituiþi în AsociaþiaMândra, apoi s-au alãturat ºiedilii Petroºaniului, ºi an de anNedeia Troiþei a cãpãtatamploare, unind în simþire ºitradiþie Petrila ºi Petroºaniul, darºi pe cei de la Uricani, Lupeni,Vulcan ºi Aninoasa. Ceea ce nueste lucru puþin.

ªi a venit ºi anul 2012, cândanunþurile de organizare aNedeii Troiþei din Parâng aucurs pe toate canalele pentru ainvita oamenii la manifestare.”Primãria ºi cabanierii dinParâng organizeazã…” . Nicãieri

Petro Aqua nu ºi-a gãsit loculcuvenit. A apãrut cu greu ºidupã discuþii insistente de dato-rie moralã pe afiºul Nedeii, spunsurse din Primãria Petroºani.Pata de pe obraz le aparþine…

Asociaþia Petro Aqua îºi vaface datoria, discret ca defiecare datã, revenindu-i ºimutarea respectivei troiþedatoritã noii organizãri aParângului prin construireaamplului proiect ”Telegondola”.Ecologiºtii sunt prezenþi ºi ieri lasãrbãtoarea cãreia i-au redatviaþa pentru oamenii acestorlocuri, aºa cum au fãcut cumulte alte obiective ºi mani-festãri date uitãrii.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

TTrroiþaoiþainterzisãinterzisã

Cu calul pe un drum europeanD acã ne-am obiºnuit ca în ziua de azi,

caii putere sã mâne grabnic peºosele Vãii Jiului, nici cu caii „simpli” nu emai greu. Asta pentru cã mereu apar întrafic astfel de animale, singure, iarmaºinile fac slalom printre ele.

Unul dintre aceste animale rãtãcea zãpãcit de zgo-motul motoarelor ºi al claxoanelor din jurul sãu, fix pedrumul european care strãbate municipiul Petroºani.Singur ºi speriat de moarte, animalul trecea dintr-oparte în alta a carosabilului, dezorientat de traficul dinjurul sãu. Despre poliþiºti nici vorbã în acel loc, aºaîncât, animalul ºi-a gãsit un refugiu spre zona Coloniei,direct printre liniile de cale feratã. Dacã sãracul o fiscãpat de tren, nu ºtim sigur dacã a mai scãpat ºi delocuitorii cartierului, care, dacã nu l-au înhãmat, nu-isigur cã nu l-au fãcut salam.

Cert este cã nimeni, niciodatã nu e prins ºi tras la rãspundere pentru cã pune în pericol siguranþaºoferilor. Iar dacã acest eveniment se petreceanoaptea, puteam avea un accident grav.

De vinã sunt, cu siguranþã, proprietarii animalelor,care le lasã libere ºi nesupravegheate, iar exemple suntcu duiumul. Anul trecut, mai bine de o sãptãmânã,uncal abandonat ºi mort de sete a stat fix în ParculCentral Carol Schreter ºi, nici urmã de proprietar.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

ª i, cum ieri a fost sãrbãtoare ºi sfârºitul

postului, cei dornici derelaxare ºi distracþie au încinsîn scurt timp grãtarele.Bineînþeles, micii au fost udaþidin plin cu bere, cã doar tot afost zi liberã…

Cine a trecut ieri pe la bazele deagrement din Valea Jiului, cu greuar fi putut spune cã este mijloculsãptãmânii. Ziua liberã de care s-abucurat majoritatea celor încadraþiîn câmpul muncii, a fost un bunprilej de a petrece în familie, laiarbã verde, într-o atmosferã relaxantã.

Unii au venit mai de dimineaþãpentru a prinde locul potrivit pentrupicnic, iar alþii aproape de oraprânzului, însã chiar ºi aºa, cu toþiis-au simþit bine, mai ales dupã cegrãtare au început sã se încingã, iarcãrnurile puse la perpelit sãmiroase îmbietor, asta dupã o

perioadã de post de douã sãptãmâni. “Cum este sãrbãtoare,iar pe soþ îl cheamã ºi Marian, ne-am gândit cã decât sã îi þinemziua acasã, mai bine invitãm prietenii ºi familia la un grãtar”, ne-a declarat o femeie.

“Suntem liberi de la servici ºicum nu aveam ce face acasã, amzis mãcar sã mãncâm în aer liber.Mâncarea, indiferent de care este,

are alt gust aici, la munte”, a spusºi un bãrbat.

Însã, chiar ºi cei care au venitaproape de orele amiezii la picnic,ºi-au gãsit câte un loc, astfel cãmirosul de mici ºi de carne friptã s-a simþit toatã ziua în jurul bazelorde agrement.

Cele mai aglomerate locuri ieri,au fost drumul cãtre Parâng, laPetroºani, ºi malul pârâului Jieþ sau

Zona Taia, la Petrila. La Vulcan,oamenii au mers la grãtar la bazade agrement “La Brazi”, dar ºi sprePasul Vîlcan sau CabanaCãpriºoara. La Lupeni, grãtarele s-au încins la zona de agrement dela telescaunul care duce spreStaþiunea Straja, iar la Uricani laValea de Peºti, Câmpul lui Neag ºiCheile Buþii.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

La grãtare de sãrbãtoare

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 20128 Actualitate

T elescaunul care transportã turiºtii

spre Staþiunea Parâng esteîn situaþia de a nu mai facefaþã în sezonul de schiviitor, în special din cauzauzurii morale a instalaþieivechi de aproape 40 de ani.Reprezentanþii administraþiei localerecunosc asta ºi mai admitcã sunt depãºiþi de situaþieîncã de anul trecut.

“Nu mai face faþã de anul trecut, demult nu mai face faþã.Dar, nu avem altul, deocamdatã.La iarnã va fi foarte greu cuturiºtii, mai ales dupã ce amfãcut tot ce-am fãcut în Parâng.Pârtiile sunt deosebite ºi vor fiînzãpezite toate. De fapt, circa80 % din pârtii, ceea ceînseamnã Domeniul Schiabil,vor fi gata anul acesta”, ne-adeclarat Marian Popescu, citymanager la Primãria Petroºani.

T elescaunul TS3Rusu – Cãsuþa din

poveºti, în stand byDe altfel, dacã speram cã în

aceastã iarnã sã putem urcamãcar cu telescaunul intermedi-ar TS 3 de la Rusu pânã laCãsuþa din Poveºti, trebuie sã

ne luãm gândul. Acesta nu seva da în funcþiune în acesta an.“Nu am avut bani sã achizi-þionãm motorul ºi cablul. Astase poate face foarte repede,într-o lunã se monteazã, dar trebuie sã ai banii sã comanzimotorul ºi cablul. Anul acestanu se poate face”, a mai spusPopescu.

P arâng vs. PasulVâlcan ºi Straja

De altfel, turiºtii nu prea vinla munte, în Parâng, în ultimaperioadã, aºa cã sunt zile cândtelescaunul face doar curseleobligatorii, de dimineaþã ºiseara. Pentru a porni instalaþia,la staþia de îmbarcare trebuie sãfie cel puþin 10 turiºti, lucrudestul de rar în zilele de varã.Comparativ cu celelalte douãlocaþii turistice din Valea Jiului,la capitolul transport, Parângulare mult de pierdut. Accesul cumaºina se face în condiþii grele,iar fãrã o maºinã serioasã 4 X 4nu este posibil. Telescaunul decirca 40 de ani este una dintre

cele mai vechi instalaþii din þarã,încã în funcþiune. Aici sevorbeºte de ani buni de con-strucþia unei telegondole, careînsã întârzie sã înceapã dincauza banilor puþini care vin dela Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului pentruproiectul general de Amenajarea Domeniului Schiabil înMasivul Parâng. Preþul unei

cãlãtorii cutelescaunul este de11, 5 lei dus ºi 16dus întors.

Drumul pânãsus dureazã 27 deminute, în timp cepânã în PasulVulcan, pe o dis-tanþã aproximativla fel, durata estede 8 minute ºi 40de secunde cutelegondola, careare posibilitatea dea merge cu 6 mpe secundã.

În lunaoctombrie ºi ceade-a doua telegon-

dolã din Valea Jiului, respectivcea de la Lupeni cãtre StaþiuneaStraja, se va da în folosinþã.Drumul cu noua instalaþie vadura tot în jur de 8 minute, peo distanþã de circa doi kilometrijumate. Instalaþia din Parâng,pentru cã este veche, nu circulãcu mai mult de 2 metri pesecundã.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

V ând telescaunulbucatã cu bucatã.

Administraþia localãdin municipiul Lupenia scos la licitaþie vânzarea fostului telescaun careducea spre staþiuneamontanã Straja.

Instalaþia pe cablu a fostdemolatã pentru a face loctelegondolei care va trans-porta turiºtii în munte.Primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã,spune cã a ales variantalicitaþiei pentru cã lucrurilesã fie transparente.

“Tot ce înseamnã vechi-ul telescaun care a fost înStrajã care aparþine staþiu-nii Straja sau mai bine zisPrimãriei municipiuluiLupeni a fost scos la lici-taþie. Putea sã se fi vândutla fier vechi dar noi l-amscos la licitaþie sã vedemdacã e cineva interesat de

aceastã ofertã pe care noio facem. Dacã nu se vaprezenta nimeni la licitaþieputem sã vindem ºi directabsolut tot ce înseamnãfierul rezultat dintelescaunul care a fost înStraja”, spune Cornel

Resmeriþã.Potrivit sursei citate,

banii rezultaþi în urmavânzãrii instalaþiei vor fifolosiþi în bugetul local.

“Banii vor fi folosiþi înbugetul local. Suma estede aprox la 3 miliarde de

lei vechi. Dacãse pune pro-blema de ceservicii sunt,sunt atâtea lucruride fãcut peste tot,nu numai în munici-piul Lupeni în toate

oraºele þãrii. Dar noiînainte de toate dacã vomvinde fierul rezultat dintelescaun îi vom folosipentru plãþile pentru gazmetan care sunt peParângului, Gheorgheªincai, Tudor Vladimirescupânã pe strada Minei”,mai spune Resmeriþã.

N icio intenþie decumpãrare

Nicio societate care seocupã cu fierul vechi nu

s-a

prezentat pânã acum lalicitaþia organizatã deadministraþia publicã dinLupeni.

“Dupã câte cunosc eunu ºi-a manifestat intenþianiciun cumpãrãtor ceea cese face serios la modulgeneral privind fierul vechieste totl o dilemã fiindcãsacotandu-se la licitaþie toþi cei care seocupã de fier vechi nusunt interesaþi. Ei suntinteresaþi doar de achiziþionarea fieruluivechi furat de oriunde”,conchide edilul ºef dinLupeni.

Din demolareatelescaunului din Lupeniurmeazã sã fie vândute100 de scaune fixe,5000 de metri liniari decablu, dar ºi 32 de

piloni. Valoarea acestorbunuri a fost evaluatã delucrãtorii Primãriei la sumade 300 de mii de lei.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Telescaun vândut bucatã cu bucatã

Administraþia localã din Lupeni vinde telescaunul

N oul telescaun,care e construit

în cadrul proiectuluide modernizare aldomeniului de schi dinParâng, aºteaptã banide la Guvern. Ultimiibani au venit însemestrul I ºi de atun-ci nu s-a mai lucrat,deºi mai e puþin.

Construcþia telescaunuluinou din Parâng aºteaptãfinanþarea de la Guvern.Pânã acum au fost ridicaþistâlpii care vor transportascaunele ºi a fost decontatão jumãtate de sumã.

Când va sosi restul debani, constructorul vamonta cablul ºi scaunele ºimotorul. „Telescaunul artrebui sã fie gata la sfârºitulanului, însã, depinde definanþarea care vine de laGuvern. Asta pentru cãfirma trebuie sã plãteascãun avans la constructorul

din Austria ºi atunci nupoate continua lucrãrilefãrã fonduri. Nu se poatelansa comanda fermã.

Ea a fost lansatã la stadi-ul de intenþie, dar nu vorprimi instalaþiile pânã nu

vor primi integral toatãsuma. În acest momentfinanþarea nu pot spune cãe opritã,pentru cã nu ne-aanunþat nimeni de asta, darnu am mai primit bani dinsemestrul I al anului.

Pânã acum, firma arelucrãri efectuate, în jur de 6milioane de lei”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarPetroºani.

Ultima tranºã de bani asosit în trimestrul I ºi de atun-ci finanþarea a fost practicîntreruptã. Primarul dinPetroºani a recepþionat înaceastã sãptãmânã o parte alucrãrilor care sunt în execuþieîn Parâng. „Se lucreazã, înacest moment, la bazinul de5.000 de metri cubi din zonadenumitã Cãsuþa din Poveºtiºi la introducerea conductelorpentru instalaþia de zãpadãartificialã, pentru pârtiile caredeja sunt amenajate”, a maiadãugat Ridzi.

În Parâng au fost realizate mai multe pârtii ºi lucrãrile sunt în plinãdesfãºurare.

În zona de schi se poateajunge, însã, doar cutelescaunul ºi, singurul careeste acum funcþional este celvechi, uzat fizic.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Telescaunul din Parâng aºteaptã bani

Actualitate 9

Depãºit Depãºit de vrde vremuri,emuri,TTelescaunulelescaunulsprspre Parânge Parângnu mai nu mai face faþãface faþã

L oc de joacã,nãpãdit de

gunoaie, deºeuriºi bãlãrii. De astaau parte câþivacopilaºi, care nuþin cont de mizeriiºi vin, în vacanþamare, sã se deape tobogan sau sãse legene într-unspaþiu absolutinsalubru.

Mai mulþi copii îºifac vacanþa printrebãlãriile crescute înparcul lor de joacã.Ei locuiesc în unuldintre cele maisãrace cartiere,Colonie, dinPetroºani ºi s-auobiºnuit în timp cugunoaiele. Pãrculeþuleste funcþional ºi ceimici se înghesuie pescãunele de plastic,fãrã sã þinã cont demiresmele ce vin dintre bãlãrii. Nu-ideranjeazã nicigunoiul lãsat la soare

pe marginea deluþuluiunde a fost construitparcul.

ªi pentru ei avenit vacanþa ºi, dacãnu se duc sã

priveascãla cei care sapãprintre dãrâmãturi sãscoatã fier vechi,atunci dau o raitãprin parc, sã se dis-treze.

„Acolo se joacã ºi

copiii noºtri. Mãcarnu trec maºinile peacolo, cã aici pestradã e pericol”,spune o femeie carestã în zonã.

La zece paºi ealbia Jiului ºi acolo,cei mici ºtiu cã nu auvoie, iar mai încolo,sunt ruinele unorconstrucþii vechi ºiºubrede ºi nici acolonu au voie sã plece.Aºa încât, singura lorsoluþie e pãrculeþulpe care nu l-au dete-riorat deloc de ani dezile, dar care stã

ascuns între bãlãriilecare îi acoperã ºi peei.

Nimeni nu s-asesizat vreodatã cãparcul nu e amenajatconform standardeloreuropene ºi cã aceºticopii stau printrebucãþi de pânzã murdarã ori fecale deanimale.

Totul în acestcartier e mai multdecât firesc ºi viaþamerge mai departeîn acelaºi fel.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

În parc, printre gunoaie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

H O R O S C O P 1 6 a u g u s t 2 0 1 2

Puteþi sã începeþi o activitatenouã, mai ales pe plan social.Sunteþi entuziast ºi vã puteþi bazape sprijinul prietenilor ºi al per-soanei iubite. Dacã aveþi de luatdecizii importante, þineþi cont desfaturile unei persoane.

Se anunþã o zi cu mari satisfacþiiîn societate ºi pe plan financiar.Dupã-amiazã s-ar putea sã ple-caþi într-o cãlãtorie neprevãzutã,în interes de familie. Verificaþi cuatenþie actele ºi bagajele înaintede a porni la drum!

Se pare cã aveþi probleme senti-mentale ºi sunteþi nevoit sã luaþio hotãrâre tranºantã. Puteþi sãvã ascultaþi intuiþia. Apar rezul-tatele eforturilor din ultimaperioadã: câºtiguri financiare ºiafirmarea în societate.

Traversaþi o perioadã favorabilãdin toate punctele de vedere.Este posibil sã obþineþi un câºtigmaterial important, dar nu fãrãefort. Cu partenerul de viaþã vãînþelegeþi perfect. S-ar putea sãmergeþi într-o vizitã la prieteni.

Zi bunã pe plan sentimental ºisocial. În schimb, vã reco-mandãm sã fiþi prudent la servi-ciu ºi în afaceri. Nu este exclussã aveþi mici probleme cu banii,dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

S-ar putea sã intervinã eveni-mente neprevãzute ºi, de aceea,este indicat sã nu vã planificaþinimic important. Vã reîntâlniþicu prieteni vechi, care vã invitãsã le faceþi o vizitã. Amânaþiîntâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile.

Aveþi succes în toate activitãþilecasnice ºi vã bucuraþi de sprijinulîntregii familii. Cei din jur vãapreciazã pentru schimbãrile pecare le promovaþi în afaceri ºi însocietate. Nu începeþi mai multetreburi deodatã.

Începeþi ziua hotãrât sã terminaþio lucrare în casã. Un bãrbat maiîn vârstã din familie vã ajutã cubani, dar încearcã sã-ºi impunãpunctul de vedere. Dacã nu vãstrãduiþi sã evitaþi o ceartã,riscaþi sã rupeþi relaþiile.

S-ar putea sã fiþi puþin confuz,din cauza problemelor sentimen-tale. Nu vã încãpãþânaþi sã vãrezolvaþi singur toate problemele!Acceptaþi ajutorul celor apropi-aþi. Apelând la înþelepciune, veþireuºi sã evitaþi o ceartã.

S-ar putea sã aveþi o micãneînþelegere cu partenerul deviaþã. Rezolvaþi aceastã disputãcu blândeþe. Spre searã, o vizitãla prieteni vã poate readucearmonia în cuplu ºi buna dispoziþie.

Puteþi avea un succes deosebit laîntâlnirile de afaceri. Sunt bineaspectate ºi relaþiile cu familia ºiprietenii. Dimineaþa vã întâlniþio persoanã cu care nu v-aþi vãzutde mult timp. Dupã-amiazã vãocupaþi de probleme familiale.

Sunteþi plin de energie ºi aveþiidei inspirate. Puteþi avea satis-facþii pe plan social ºi intelectual.Afacerile se pare cã merg dinplin, iar relaþiile cu parteneriisunt bune. Fiþi mai atent cumembrii familiei.

P ãrinþii care ºi-au schimbatdomiciliul în ultimele luni ºi

care ºi-au înscris deja copilul la oºcoalã, cu greu mai pot face acumtransferul acestuia dacã doresc.

La Petroºani s-au ocupat aproapetoate locurile în clasa pregãtitoare ºiclasa I, însã acum pãrinþii ºi cadreledidactice se confruntã cu o problemãapãrutã de curând. Transferul copiilor dela o unitate la alta este blocat deocam-datã. “Fiind totul electronic, copiii suntautomat repartizaþi pe ºcolile la care s-au înscris. Pe parcursul verii, cred cã ne-am întâlnit la nivelul ºcoli noastre cu unnumãr de vreo 10 cazuri, pentru cãodatã, pãrinþii doresc transferul de laºcoala noastrã spre alte ºcoli deoareceºi-au schimbat domiciliul, ori au plecat înaltã localitate. Nu ºtim cum sã realizãmacest lucru atâta timp cât programul esteînchis, iar noi nu putem sã-i scoate pe

copii din acel program în care ei suntevidenþiaþi. Pe de altã parte avem ºipãrinþi care au fost plecaþi în strãinãtate,care n-au ºtiut de aceste etape deînscrieri ºi au venit, s-au stabilit în þarã,iar copiii lor nu sunt înscriºi niciunde.Trebuie sã-i înscriem ºi pe ei în septem-brie, aºa cã numãrul total se va modificapuþin”, ne-a declarat Elena Gârjob,director la ªcoala Generalã I.G. Duca.

De altfel, legislaþia în învãþãmânt per-mite ca ºi dupã înscrieri, clasele deja for-mate pânã acum, sã mai fie completatecu 1, 2 elevi.

“La clasa pregãtitoare noi avem 94de înscriºi, deci ar mai fi 6 locuri ca sãfie 100 maxim. Dar, cred cã ni seaprobã ºi depãºirea numãrului maxim decopii, respectiv 26, 27 pe clasã, pentrucã ºi pânã acum am funcþionat tot aºa” ,a mai spus Gârjob.

Luiza ANDRONACHE

De-abia înscriºi ºi aºteaptã transferul


N icio ºansã ca noulan ºcolar sã vinã

cu o grãdiniþã nouã laPetroºani. Construcþia,care trebuie finalizatã deomul de afaceri AlinSimota, încã din 2008, nuva fi gata nici acum, cãnu sunt bani.

Deºi s-au cheltuit peste 1 mi-lion ºi ceva de lei pentru con-strucþia grãdiniþei din centrulmunicipiului Petroºani, clãdirea etot „la roºu”. Constructorul nuvrea sã continue lucrãrile antici-pat, iar copiii nu au nici cea maimicã ºansã sã prindã un an lagrãdiniþã. Administraþia localã dãvina pe constructor, care nu vreasã lucreze în avans, la fel ca alþiicare au reuºit sã finalizezelucrãrile ºi sã primeascã ulteriorºi banii. „Grãdiniþa este în acelaºistadiu ca ºi anul trecut. La finalde 2011 am reuºit doar sãturnãm planºeul ºi atât.Problema e lipsa de bani. Nu amprimit o alocare bugetarã încâtsã putem continua vreo lucrareacolo, iar constructorul nu vreasã lucreze în avans, aºa cum s-aîntâmplat la cealaltã grãdiniþã,

unde la un moment dat aveampeste 6 miliarde de lei vechidatorii la finanþare. Sã sperãmcã primim bani, cã altfel nuputem face nimic”, a declaratMarian Popescu, director tehnicîn Primãria municipiuluiPetroºani.

Construcþia grãdiniþei trebuiafinalizatã în anul 2008 ºi deatunci termenul a fost mereuamânat. Sute de copii au sperat,din 2008 pânã acum cã vormerge la o grãdiniþã modernã încentrul municipiului Petroºani.Nu au avut ºansa ºi probabil cãîncã nu s-au nãscut cei care vorajunge sã înveþe primele poeziiîn sãlile de clasã. În schimb, con-form reprezentanþilor PrimãrieiPetroºani firma care executãlucrarea a primit undeva la1.230.000 lei ºi a reuºit sãobþinã o suplimentare de fonduriastfel încât pânã acum valoareagrãdiniþei a ajuns la aproape2.500.000 lei cu TVA.

Locaþia se aflã în centruloraºului, vis a vis de primãrie ºiîn aceastã varã a fost nãpãditãde bãlãrii.

Diana MITRACHE

GGGGrrrrããããdddd iiiinnnn iiii þþþþaaaa îîîînnnnccccããããaaaaºººº tttteeeeaaaappppttttãããã bbbbaaaannnn iiii

S e schimbã parche-tul dintr-o salã de

sport din Petroºani. Astachiar dacã vechimea sãliinu este foarte mare, dardefecþiunile apãrute înplanºeu încurcau rãuorele de educaþie fizicã.

Sala de sport a ªcolii ge-nerale Avram Stanca a intratîn reparaþii. Asta chiar dacãconstrucþia este relativ nouã,însã, lucrãrile sunt necesarepentru a repara tarchetul ces-a degradat. Practic,podeaua nu a fost bine lipitãºi, în timp, totul s-a dezlipit,aºa încât în acest moment selucreazã la reabilitarea lui.„Cele mai ample lucrãri, sefac acum la ªcoala GeneralãAvram Stanca din Petroºani.Acolo, tarchetul s-a deterio-rat, în sensul cã s-a umflat pededesubt ºi a fost necesar sãîl scoatem. De trei sãptãmânise lucreazã la curãþarea

podelei sã vedem ce soluþievom adopta. Fie punemacelaºi tarchet, fie luãmaltul”, a declarat MarianPopescu, director tehnic înPrimãria Petroºani.

Pentru igienizarea ºcolilordin Petroºani ºi pregãtirea lor

pentru noul an ºcolar, de labugetul local s-au cheltuitaproximativ 200 de mii delei, bani cu care se va faceigienizarea spaþiilor comune.

Diana MITRACHE

Abia inauguratã ºi dejareparatã

Înarmaþi cuciocane ºi

saci, zeci deoameni au tocatla propriu fos-tele între-prinderi comu-niste dinPetroºani. Aºaîºi câºtigã, delocuºor, pâinea,sãpând înbeton, dar fãrãsã ia în calculcã viaþa loratârnã desusþinerileºubrezite decamarazii de„arme”.

Nu este zi în carela ruinele dinColonia Petroºani sãnu vezi oameni

sãraci care cautãprintre ruine. Totulstã sã seprãbuºeascã, dar,învinºi de foame,mulþi vin zilnic aici ºirecupereazã materi-alele de construcþiesau fierul din armã-

turi. Vin cu baroase,îºi riscã viaþa printrefiloanele de betoncare abia se mai þinºi asta pentru obucatã de pâine. „Euiau niºte cãrãmizi cãîmi construiesc cevaacasã”, spune unbãrbat care sãpa

nestingherit printredãrâmãturi. Alþicopii au venit sã seapropie de locul încare se munceºte dingreu. „E mai greu cala minã, dar dacã nuam ce face?”, spuneun alt om, care

pleca deja cu uncãrucior plin cubucãþi de fier scosdintre betoane. „Cuiîi pasã cã noi putemsã murim? E maibine sã murim defoame?”, spune altom. Toþi se feresc sãfie fotografiaþi, dar

povestesc cã, alþiisunt cei care sapãaici, atât cât sã leajungã pentru „osutã de tãrie”.

Zeci de oamenifac asta zilnic, chiardacã ºtiu cât e depericulos. Mai mult,

nimeni nu uitã cãacum câteva luni, unbãrbat a fost prinsde la jumãtate întrepereþii prãbuºiþi aiunui tavan fragil.Omul abia a scãpatcu viaþã ºi întreagaechipã a para-medicilor a fost înpericol, deoarecestructura clãdirii esteextrem de ºubredã.

De la o zi la alta,clãdirea care cândvaera locul de undeoamenii îºi luaumobilã, este tot maisubþire, iar câte unperete dispare încet,încet.

Construcþia esteproprietate particu-larã, însã, nimeni avenit sã demolezenimic, aºa încât încurând proprietarul,dacã mai existã, vagãsi doar terenul pecare a fost ridicatãodatã clãdirea fosteifabrici de pâine, saudepozitul de mobilã.

DianaMITRACHE

Pâinea dintre betoane

P rintre ruinele dela Sarmizegetusa

se face ºi în acest anagriculturã. Chiardacã semnalul dealarmã a fost tras decâþiva ani, proprietariiterenurilor agricoleîncã n-au fostdespãgubiþi ºi mutaþiîn altã parte.

Astfel, între temple secultivã porumb, cartofi origrâu, iar turiºtii pot admiraatât situl arheologic, cât ºianimalele care pasc înapropiere.

Situatã la 17 kilometride Haþeg, fosta capitalã aDaciei Romane, UlpiaTraiana Sarmizegetusa, a ajuns, în parte, terenagricol. Deºi perimetruleste bine delimitat ºi transformat în muzeu înaer liber, printre ruinelefostei aºezãri localnicii dinSarmizegetusa s-au apucatde agriculturã ºi în acest aniar peste o lunã vor culegerodul muncii lor. Terenul leaparþine de drept, dupã ceau fost împroprietãriþi decomisia localã de fond funciar. Au fãcut acoloagriculturã încã de acum30 de ani, iar oamenii suntdispuºi sã se mute, însã nupot renunþa gratis la unicalor sursã de venit.

Autoritãþile locale suntîn imposibilitate de a inter-veni, deoarece legea nu le

dã dreptul. Aºa se face cãtractoarele trec chiar pelângã ruine, sprenedumerirea vizitatorilor, cenu înþeleg cum de esteposibil aºa ceva. Tablouleste ºi mai sumbru încã dela intrare, unde aºezareaanticã este flancatã de birturi ºi care ascund oriceindiciu cã pe terenul dinspatele lor se regãseºte oistorie de 2000 de ani.Localnicii îºi pasc nest-ingheriþi animalele printrezidurile sitului arheologic,chiar dacã o parte dintre einu mai sunt proprietari aiacestor terenuri, dupã ceau fost despãgubiþi.

În vara anului 2007, lanumai câþiva metri de cul-turile agricole, arheologii au

fãcut mai multe prospec-tãri, iar în urma sãpãturilorau descoperit alte ziduri alefortului roman. Descoperiricare nu au atras foarte tareatenþia responsabililor ºi nui-au împiedicat pe sãteni sãcultive pe mai departeterenul. O parte dintre ceicare aveau proprietãþi înzona sitului arheologic aufost despãgubiþi, printr-unprogram guvernamental, înperioada 1998-2000, însãaceastã acþiune a fost sis-tatã. „Probabil cã problemaagriculturii printre ziduriledin situl arheologic UlpiaTraiana Sarmizegetusa vaputea fi soluþionatã numaiatunci când se vor da fon-duri pentru cumpãrareaîntregii suprafeþe de

pãmânt aflatã în interiorulºi exteriorul forului romansau când va exista ocoerenþã”, cred autoritãþile.Suprafaþa forului roman dela Sarmizegetusa se întindepe circa 200 de hectare,dar eventuale sãpãturi arputea aduce la luminã oaºezare mult mai mare,cred specialiºtii. CapitalaDaciei romane – a fost fon-datã de primul guvernatoral provinciei, TerentiusScaurianus, între anii 108 –110. În timpul domnieiîmpãratului Hadrian, oraºulprimeºte ºi numele deSarmizegetusa, purtat decapitala Regatului.Aºezarea se aflã la 8 kmdepãrtare de trecãtoareacare face legãtura întreBanat ºi Transilvania ºi carepurta în antichitate numelede Tapae, astãzi Porþile deFier ale Transilvaniei.

Întemeierea noului oraºa avut loc în primii anidupã cucerirea Daciei,dupã unele pãreri, 106-107, dupã altele, între 108-110. Întemeierea colonieia fost marcatã ºi prinbaterea unei monede emisela Roma, din ordinulSenatului, dedicatãÎmpãratului Traian.Metropola se bucura de

anumite avantaje strategiceºi economice, cu MunþiiRetezat la sud ºi MunþiiPoiana Ruscã la nord, careconstituiau bariere naturalegreu de strãbãtut pentrueventualii atacatori. În acestfel, capitala se putea dez-

volta în liniºte, fiind apãratãºi de castrele Tibiscum (aziJupa), Voislova, Micia(Veþel) ºi Bumbeºti. Capitalase dezvoltã pânã în 271 d.Hr., când autoritãþileromane se retrag dinDacia. Astãzi se mai potvizita urmele ForuluiColoniei, amfiteatrul (loculunde se desfãºurau ser-bãrile, luptele gladiatorilor)sau necropola anticã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 201212 Turism

Agricultura are rod printre monumentele de la Sarmizegetusa

CVj, Nr. 189, Joi 16 august 2012

Documents

Transcript of CVj, Nr. 189, Joi 16 august 2012