Curs Transporturi v2 (2)

download Curs Transporturi v2 (2)

of 227

Transcript of Curs Transporturi v2 (2)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    1/227

    TRANSPORTURI SI EXPEDITII

    INTERNATIONALESuport de curs

    Dr. CEZAR COJOCARIU

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    2/227

    CONTINUT

    DEFINITIITRANSPORTUL RUTIERTRANSPORTUL AERIAN

    TRANSPORTUL MARITIMTRANSPORTUL FLUVIALTRANSPORTUL FEROVIARTRANSPORTUL CONTAINERIZATEXPEDITIA INTERNATIONALACORIDOARE DE TRANSPORT PAN-EUROPENEBIBLIOGRAFIE

    2

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    3/227

    3

    Transport (largo sensu ) = ramura economica a careifunctie reprezinta deplasarea in spatiu a marfurilor sicalatorilor, materializarea legaturilor intre toate celelalteramuri economice, interconectarea tuturor zonelor

    administrative si localitatilor unei tari precum sirealizarea si dezvoltarea legaturilor economice cu altetari, prin mijloace de transport terestre, navale, aeriene,precum si prin sisteme de conducte si cabluri.Transport (stricto sensu ) = proces economic prin carese asigura deplasarea spatiala a marfurilor de la locul deproductie la cel de consum.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    4/227

    4

    Aspecte economice:Locul productiei nu coincide cu locul consumuluiResursele nu sunt distribuite egal in teritoriuEliminarea izolarii economiceDezvoltarea schimbului de produse si servicii(national si international)Echilibrarea teritoriala (nationala si internationala) acererii si ofertei (cu consecinta ei stabilizarea

    preturilor)Optimizarea amplasamentului unitatilor de productiein raport cu zonele de origine ale resurselor

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    5/227

    5

    In epoca moderna transporturile trebuie privite ca unsistem dinamic si coerent format din mijloace tehnicespecifice (mijlocul de transport), cai de comunicatie,personal specializat, utilaje pentru servicii conexe sistem ce asigura transferul marfurilor din sferaproductiei in sfera circulatiei si a consumului

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    6/227

    6

    Particularitatile transporturilor internationale (T.I.):T.I. sunt serviciul ce concretizeaza schimburileeconomice ale unei tari cu celelalte state

    T.I. continua procesul de productie intern in sferacircuitului economic mondial => o parte a produsuluiintern se realizeaza pe piete externeCheltuielile legate de T.I. participa direct la formareapreturilor internationale ale marfurilor

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    7/227

    7

    T.I. + marketing => logistica = ansamblul proceselor,activitatilor necesare vehicularii tehnice, comerciale si

    juridice a marfurilor (stadiul resursa / stadiul produsfinit) pe tot lantul de la producator pana la

    consumatorul final Cererea de transport international este determinatadirect de volumul fizic al marfurilor de export / importCererea de transport international este inelastica inraport cu evolutia preturilor serviciilor de transport =>daca pe plan mondial pretul transportului creste mairapid decat pretul marfii, sporul cheltuielilor detransport va fi suportat de tarile cu elasticitate scazutaa importurilor si exporturilor

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    8/227

    8

    Cererea de transport se manifesta distinct pe moduride transport, in raport cu natura marfii.Cererea de transport se modifica continuu in raport cufluxurile comerciale

    Pretul transportului (orizont lung) creste continuu

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    9/227

    9

    TRANSPORTUL RUTIER

    Definitie : subsistem al transporturilor internationale careasigura deplasarea in spatiu a marfurilor cu ajutorulvehiculelor rutiere

    Autovehicul = mijloc de transport rutier autopropulsatMijloace tractate = remorci, trailere, etc

    Caracteristici :Mobilitate deosebita (autovehiculele nu sunt legate de

    instalatii fixe ca de exemplul in cazul transportuluiferoviar)Pot asigura transportul door-to-door (se evitatransbordari si manipulari)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    10/227

    10

    Dezvolta viteze tehnice si comerciale ridicatePot asigura livrari succesive dupa un orar prestabilit=> micsorarea stocuri, evitarea depozitarii excesive,evitarea deprecierii marfurilor

    Autovehiculele pot fi redirijate usor pe parcursTransportul rutier necesita investitii specifice mai miciCapacitatea de transport relativ redusa comparativ cualte moduri de transport

    Costuri specifice per tona-km mai ridicate decat laalte moduri de transport Eficienta maxima pe distante mici si medii

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    11/227

    11

    Tendinta de crestere a puterii si capacitatii detransport a mijloacelor auto

    Adancirea specializarii autovehiculelor in functie denatura marfurilor transportateCresterea preocuparii pentru construirea unorautovehicule cu consum de carburant cat maiscazut

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    12/227

    12

    Componentele procesului de transport rutiera. Drumul

    Totalitatea drumurilor de pe teritoriul unei tari

    constituie infrastructura rutieraClasificare drumuri:1. Drumuri publice:

    de interes republican (autostrazi,

    magistrale, drumuri nationale) De interes local (drumuri judetene, drumuri

    comunale, reteaua stradala)2. Drumuri de exploatare (agricole, forestiere,

    etc.)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    13/227

    13

    b. AutovehicululOmologarea autovehiculelor Registre Autonationale

    Inmatricularea autovehiculelorc. Conducatorul autovehiculului (sofer)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    14/227

    Tipologia autovehiculelor rutiere comercialestandard:

    Tendinta actuala este adaptarea autovehicululuicomercial trasaturilor definitorii ale marfii (Anexa1).

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    15/227

    P&O Ferrymasters Trailer Prelata(Anexa 2)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    16/227

    P&O Ferrymasters Mega-Trailer

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    17/227

    P&O Ferrymasters Trailer FRIGO

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    18/227

    P&O Ferrymasters Atelaj cu containeropen -side pentru transport multimodal

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    19/227

    19

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    20/227

    20

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    21/227

    21

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    22/227

    22

    Reglementari si institutii in traficul rutierinternational de marfuri

    1948 Geneva I.R.U. ( International Road TransportUnion )=> Libertatile rutiere de la Geneva

    Elaborarea Scrisorii de Trasura Internationalein conformitate cu Conventia privitoare laContractul de Transport Tnternational Rutier deMarfuri (C.M.R. Anexa 3)

    Conventia referitoare la transportul marfurilorpericuloase (A.D.R.)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    23/227

    23

    Crearea Asociatiei internationale pentru transportul demarfuri perisabile ( Transfigroute Europe )

    1959 Geneva Conventia vamala referitoare la transportulinternational de marfa sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Anexa 4,

    Anexa 5) (acorda transportatorilor avantaje de ordin vamalmenite sa faciliteze tranzitul international de marfuri prinpunctele de frontiera)

    Autovehiculul care circula sub protectia carnetului T.I.R.beneficiaza de eliminarea operatiunilor de control vamalfizic in punctele vamale de tranzit => reducerea durateitransportului, reducerea cheltuielilor de manipulare,reducerea posibilitatii degradarii marfurilor

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    24/227

    24

    Carnetul T.I.R. scuteste transportatorii de depunereaunor garantii vamale

    Carnetul T.I.R se emite pentru o singura calatorie Numarul de volete ale carnetului T.I.R. este mai mare cu

    2 fata de numarul punctelor vamale de tranzit Pe carnetul T.I.R. se insereaza traseul ce va fi urmat de

    autovehicul; acest traseu va fi obligariu respectat Carnetul T.I.R. preia integral toate elementele

    mentionate in CMR in legatura cu expeditorul,destinatarul si marfa

    Carnetul T.I.R. este emis de I.R.U. Geneva si sedistribuie tarilor membre ale Conventiei Vamale T.I.R.prin intermediul asociatiilor nationale garante T.I.R. (inRomania: ARTRI si UNTRR)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    25/227

    25

    Odata cu marirea spatiului vamal UE utilizarea carnetuluiT.I.R. si-a pierdut din importanta dar ramane incontinuare utilizat pentru transporturile din / catre tari ex-U.R.S.S., Asia Mica si Orientul Apropiat

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    26/227

    26

    Contractul de transport in traficul rutier internationalde marfuri

    Scrisoarea de trasura pentru transport internationalrutier de marfa = CMR = materializarea contractului

    Se intocmeste in 3 exemplare originale, toatesemnate atat de caraus (transportator) cat si deexpeditor

    Primul exemplar original se remite expeditoruluidupa incarcarea marfii in autovehicul

    Al doilea exemplar original insoteste marfa petimpul transportului

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    27/227

    27

    Al treilea exemplar se retine de catre transportator;acest exemplar trebuie semnat de catre destinatar,la livrarea marfii

    Clauze si elemente ale Scrisorii de Trasura

    Internationale Auto CMR: Numarul CMR-ului Locul si data intocmirii Expeditor full style

    Destinatar full style Transportator full style Transportatori succesivi (daca este cazul)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    28/227

    28

    Autovehicul: marca, tonaj, numar de circulatie,echipaj

    Locul si data incarcarii marfii Locul prevazut pentru livrarea marfii Documente anexate (certificat de origine, certificat

    de calitate, certificat de conformitate, specificatii,facturi comerciale, etc)

    Denumirea comerciala a marfii si felul ambalajului In cazul marfurilor periculoase denumirea marfii

    conform cod ADR, clasificarea marfii conform cod ADR

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    29/227

    29

    Numarul coletelor, marcaje speciale, cantitate Greutatea bruta Cubaj

    Instructiunile expeditorului (formalitati vamale sioficiale) Prescriptii de francare Sume de plata: fracht, reduceri / sporuri, taxe

    accesorii, diverse, total plata Sume ramburs

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    30/227

    30

    Mentiunea conform careia transportul este supusregimului conventiei CMR si niciunei altereglementari contrare

    Semnatura si stampila expeditorului Semnatura si stampila transportatorului Semnatura si stampila destinatarului Rezerve si observatii ale transportatorului

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    31/227

    31

    In anumite circumstante CMR poate contine si clauze ca: Interzicerea transbordarilor Valoarea declarata a marfii

    Instructiunile expeditorului pentru transportator cuprivire la asigurarea marfii Termentul convenit pentru efectuarea transportului

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    32/227

    32

    In lipsa rezervelor transportatorului mentionate peCMR, marfa si ambalajul se prezuma a fi fost in starebuna in momentul primirii acesteia de catretransportator => transportatorul este raspunzator deorice deteriorare a marfii / ambalajului pe timpultransportului

    Modificarea contractului de transport: Poate fi facuta de catre expeditor sau destinatar

    (care are drept de dispozitie asupra marfii conformconditiei de livrare din contractul comercial) sipoate consta in:

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    33/227

    33

    Oprirea transportului Schimbarea locului prevazut pentru livrarea

    marfii Schimbarea destinatarului

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    34/227

    34

    Impedimente la transportul si eliberarea marfurilor

    Raspunderea transportatorului auto

    Pentru pierdere total sau partiala, pentru avarie intre momentul preluarii marfii la transport si cel aleliberarii acesteiaPentru intarzierea la eliberarea marfii

    * Cazuri de exonerare de raspundere atransportatorului

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    35/227

    35

    * Transportatorul despagubeste expeditorul (saudestinatarul) pentru pierdere totala sau partiala cuo suma maxima egala cu valoarea marfii pierdute; inplus se restituie pretul transportului (frachtul) si altesume avansate transportatorului

    * Cuantumul maxim al despagubirii este 8.33 DST/1 kgde greutate bruta lipsa

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    36/227

    36

    Formarea preturilor in transportul auto internationalFactori :

    Fluxuri comerciale

    Disponibilitate a tonajului specializat Distanta Natura marfii Existenta caricului de retur

    Costuri specifice: combustibil, mentenanta,amortisment, salarii, taxe de drum, etc.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    37/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    38/227

    38

    Este cea mai rapida modalitate de transport => faceposibila comercializarea internationala a marfurilorperisabile care, datorita naturii lor, s-ar putea vindedoar in proximitatea locului de productie (flori, fructe,

    legume, ziare, pui de o zi)Este eficient pe distante medii si lungi (ruta lunga >10000 km; ruta scurta ~ 3500 km)Este modalitatea de transport cea mai costisitoare(prin asumarea limitelor de timp carausii pot obtinepreturi maxime)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    39/227

    39

    Versatilitatea avionului => convertibilitateaaeronavelor in legatura cu transportul de marfa, depasageri, transport mixt, transporturi postale, curieratrapid

    Frecventa si regularitate deosebiteCosturi de ambalare a marfii mai mici prin utilizareatranscontainerelor de tip aeroRiscuri de avariere a marfurilor mai scazute =>costuri de asigurare mai mici

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    40/227

    40

    Tendinte actuale :Cresterea vitezei tehnice si a celei comerciale (~ 960km/h)Crestera capacitatii de transport (Boeing 747 Jumbo~ 115t)Cresterea capacitatii de operare a terminalelor aeroInformatizarea procedurilor de incarcare, descarcare,transbordare, track & traceTrecerea de la documentele de transport in formatfizic la cele in format electronic (e-AWB)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    41/227

    Antonov An-225 Mriya

    General characteristicsCrew: 6Length: 84 m (275 ft 7 in)Wingspan: 88.4 m (290 ft 0 in)Height: 18.1 m (59 ft 5 in)Wing area: 905 m2 (9,740 sq ft)

    Aspect ratio: 8.6Empty weight: 285,000 kg (628,317 lb)Max takeoff weight: 640,000 kg (1,410,958 lb)Fuel capacity: 300000 kgCargo hold volume 1,300m3, length 43.35m, width 6.4m, height

    4.4mPowerplant: 6 ZMKB Progress D-18 turbofans, 229.5 kN (51,600 lbf)

    thrust each

    PerformanceMaximum speed: 850 km/h (528 mph; 459 kn)Cruising speed: 800 km/h (497 mph; 432 kn)Range: 15,400 km (9,569 mi; 8,315 nmi) with maximum fuel; range

    with maximum payload: 4,000 km (2,500 mi)Service ceiling: 11,000 m (36,089 ft)Wing loading: 662.9 kg/m (135.8 lb/sq ft)Thrust/weight: 0.234

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    42/227

    747 DreamlifterModel 747 Dreamlifter

    Cockpit crew Two

    Length 235 ft 2 in (71.68 m)

    Wingspan 211 ft 5 in (64.4 m)

    Height 70 ft 8 in (21.54 m)

    Fuselage width 27 ft 6 in (8.38 m)

    Spec Operating Empty

    Weight 180,530 kg (398,000 lb)Maximum take-off weight 364,235 kg (803,000 lb)

    Cruising speedMach 0.82 (474 kt,878 km/h)

    Takeoff run at MTOW 9,199 ft (2,804 m)

    Range fully loaded4,200 nmi (4,800 mi;7,800 km)

    Max. fuel capacity 52,609 U.S. gal (199,150 l)

    Engine models (x 4) PW 4062

    Engine thrust (per engine) 63,300 lbf (282 kN)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    43/227

    43

    Modalitati de exploatare a aeronavelor :Exploatarea in regim de linie:

    Ruta fixa informatie publica

    Orar fix informatie publica Tarife de linie informatie publica Exploatarea in regim charter Inmatricularea aeronavelor civile Ministerul

    Transporturilor Registrul Unic de Inmatriculare al Aeronavelor Civile

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    44/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    45/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    46/227

    46

    Terminale aero : Aerodrom = suprafata delimitata la sol ce cuprindecladiri instalatii si piste utilizate pentru manevrarea,decolarea si aterizarea aeronavelor

    Aeroport = aerodrom deschis operatiunilor comerciale Aerogara = componenta a aeroportului specializata intrafic de marfuri sau de pasageri

    * Aerogara de marfuri cuprinde spatii de depozitare subsupraveghere vamala (antrepozite vamale), rampe deincarcare / descarcare, utilaje pentru manipularea /sortarea marfurilor, etc

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    47/227

    47

    Organizatii si conventii internationale in domeniultransporturilor aeriene :

    I.C.A.O. = Organizatia Internationala a Aviatiei Civile(International Civil Air Organisation) , infiintata in 1944

    cu prilejul Conferintei de la Chicago Are ca scop dezvoltarea internationala a navigatieicivile aeriene, combaterea concurentei neloiale,respectarea si garantarea drepturilor egale alestatelor membre

    I.A.T.A. = Asociatia Internationala a Transporturilor Aeriene ( International Air Transport Association ),infiintata in anul 1945 la Havana

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    48/227

    48

    Membrii: companiile de transporturi aerieneinternationale

    Obiective:Promovarea unui trafic aerian sigur, regulat sieficientCooperarea intre membri, cooperarea cu alteorganisme internationale (ICAO, FIATA,CEE/ONU, etc)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    49/227

    49

    IATA are in componenta 3 Conferinte de Trafic,cate una pentru fiecare din cele 3 zone de traficdelimitate:

    Zona 1 = America de Nord si de Sud

    Zona 2 = Europa, Rusia europeana, Africa,Orientul Mijlociu inclusiv IranZona 3 = Asia, Australia, Noua Zeelanda siinsulele Oceanului Pacific

    * Conferintele de Trafic adopta hotarari cu privire latarifele de transport ce trebuie practicate, conditiilede expediere, etc (TACT = The Air Cargo Tariffand Rules )

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    50/227

    50

    Prin comisia de specialitate, pe baza Conventiei dela Varsovia (1929), a Protocolului de la Haga(1955, 1970) si a Conventiei de la Montreal (1999)a creat forma standard a Contractului de Transport

    Aerian International (Air Waybill = AWB)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    51/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    52/227

    52

    Contractul de transport international aerian Air Waybill = Contract de transport internationalaerian (Anexa 6)Se emite in 3 exemplare originale pe bazainstructiunilor expeditorului:

    Primul original este semnat de expeditor si arementiunea pentru transportator

    Al doilea original este semnat de expeditor sitransportator, insoteste marfa pe timpultransportului si are mentiunea pentru destinatar

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    53/227

    53

    Al treilea exemplar este semnat de transportatordupa primirea marfii la transport si i se daexpeditorului

    Setul AWB mai cuprinde recipisa de primire,exemplarul pentru formalitati vamale la destinatie, sicopii pentru caraus si agentii acestuia si pentruaeroportul de destinatie

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    54/227

    54

    Clauze si elemente ale AWB-ului (Anexa 7) :Numarul de AWBExpeditor ( Shipper ) full styleDestinatar ( Consignee ) full styleCaraus sau agentul acestuia full style

    Aeroportul de plecare Aeroportul de destinatieDetaliile legate de zbor (echivalent cu voiaj)In situatia in care transportul este efectuat de maimulti carausi consecutivi se mentioneaza de zbor cerevine fiecaruia

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    55/227

    55

    Clauza ce indica faptul ca transportul respectiv estesupus prevederilor Conventiei de la Varsovia siamendamentelor ulterioare (mentionate pe verso-ul

    AWB-ului)

    Instructiuni cu privirea la manipularea marfiiRegimul vamal sub care circula marfaDescrierea marfii (denumire comerciala, greutate,dimensiuni si cubaj, numar de colete, clasa tarifaraconform TACT, greutatea taxabila)Rata de fracht aerian

    Alte taxeMoneda in care se platesc fracht-ul si taxele

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    56/227

    56

    Informatii optionale: valoarea declarata a marfii pentrutransport si pentru formalitati vamale

    Cuantumul total al fracht-ului si al taxelor aditionale siplatitorul / platitorii acestora (in functie de conditia delivrare)

    Locul si data emiterii AWB-ului Pe verso-ul AWB-ului sunt inserate conditiile generale

    de transport asa cum sunt ele definite de catre IATA

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    57/227

    57

    Modificarea scrisorii de transport aerian (AWB)Expeditorul are drept de dispozitie asupra marfii(poate opri marfa in aeroportul de plecare, in cursulunei escale sau in aeroportul de destinatie, sau poateschimba destinatarul, sau poate cere sa i sereturneze marfa) cu conditia ca exercitarea acestuidrept sa nu cauzeze prejudicii carausului sau altorexpeditori si cu suportarea cheltuielilor suplimentare

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    58/227

    58

    Raspunderea transportatorului aerian este limitata lamaxim 19DST/kg brut marfa deteriorata sau lipsa (cf.Conventiei de la Montreal 1999)Elemente care influenteaza nivelul fracht-ului aerian :

    Greutatea marfurilorCubajul marfurilorDistanta de transportZona de transport (relatia)

    Modul de ambalare a marfiiModalitatea de angajarea a transportuluiCostul combustibiluluiNivelul taxelor aeroportuare

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    59/227

    59

    Modalitati de plata ale fracht-ului aerian :Se face conform conditiei de livrare din contractulcomercial:

    Charges prepaid

    Charges collect Cash on delivery (implica colectarea nu doar a fracht-ului

    aerian ci si a contravalorii marfii)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    60/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    61/227

    61

    House Air Waybill (HAWB) = document intern carematerializeaza instructiunile de transport aferentefiecarei expeditii ( shipper , consignee , etc. conformcontractului comercial)

    Master Air Waybill (HAWB) = document detransport care insumeaza toate expeditiile cuaceeasi destinatie si care are mentionat la shippercasa de expeditii care grupeaza partizii de marfa,

    iar la consignee casa de expeditii care efectueazadeconsolidarea partizilor la destinatie

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    62/227

    Shipper- ul si consignee -ul pot fi identici in cazuloperatorilor globali

    Consolidated manifest = lista (specificatia)partizilor de marfa consolidati sub MAWB

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    63/227

    63

    Curieratul rapid Serviciu de transporturi aero consolidate oferit deintegratorii de logisticaServiciile oferite sunt exclusiv de tipul door-to-door ,se asigura timpi de transport impresionant de scurti,se poate asigura livrarea chiar si la ora fixa (ex: 10AMdelivery ) Se bazeaza pe transport multimodal (auto / aerian /auto)Utilizeaza tehnologii de varf in preluarea la transport,evidenta, gestiunea, rutarea si livrarea expeditiilor

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    64/227

    64

    De regula se utilizeaza aeronave proprii;suplimentarea capacitatii de transport se face cuaeronave charterIn general partizii constau in expeditii de tip postal(mesagerie, coletarie, max. 35kg)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    65/227

    65

    TRANSPORTUL MARITIM

    Definitie : Deplasarea fizica a marfurilor cu navemaritime intre doua porturi maritime.

    * Transportul maritim asigura derularea a cca. 75-80% dintotalul traficului mondial de marfuriNava maritima = constructie plutitoare de dimensiuni superioare

    ambarcatiunilor avand forma, structura, calitatinautice, propulsie proprie si echipament care ii permitefectuarea incarcarii, descarcarii si transportuluimarfurilor

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    66/227

    66

    Elementele navei:a. Coca (corpul navei):

    Osatura navei (carcasa) Bordaj exterior Bordaj interior Bordajul puntii Chila (etrava, etambou) Puntea ( single decker , double decker , etc.) Fundul (fund simplu, dublu fund celular) Tancuri de combustibil (pentru consumul

    propriu)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    67/227

    67

    Tancuri de balast Magazii / hambare / tancuri

    * Gura de hambar* Linia de plutire* Linia puntii* Rezerva de flotabilitate* Asieta navei (nava canarisita, nava

    bandata)* Pescaj (draft)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    68/227

    68

    Suprastructura navei (castel, teuga, duneta)=> Silueta navei = opera moarta +

    suprastrucura naveib. Masinile navei asigura propulsia acesteiac. Echipamentele de navigatie

    Aparatura specializata de bord (comunicatii,GPS, etc)

    Carma Instalatii de ancorare Echipamente de salvare

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    69/227

    69

    * Echipamente de incarcare / descarcare: vinciuri,catarge, bigi, gaiuri, ganciuri

    Liniile internationale de incarcare a navelorPescaj maximMarca de bord liberDiscul PlimsollLinia de incarcare de vara

    Stabilirea bordului liber

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    70/227

    70

    Clasa navei. Registre de clasificareRegistrele de clasificare (registre navale) clasificanavele conform conventiilor internationale silegislatiilor nationale => certificat de clasa pentru

    nava Lloyds Register of Shipping Germanischer Lloyd American Bureau of Shipping

    Nippon Kaiji Kyokai Le Bureau Veritas Registrul Naval Roman

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    71/227

    71

    Tonajul navei ( Ships Tonnage )Tona registru = unitate conventionala de exprimare avolumului spatiilor inchise ale navei (se determina deregistrul maritim national, prin masuratori, duparegulile de tonaj ale tarii de inmatriculare) =>Certificatul de tonaj al naveiTona registru brut

    masoara toate spatiile inchise ale navei este egala cu 2.83 mc (100 picioare cubice)

    de spatiu inchis al navei

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    72/227

    72

    Tona registru net masoara numai spatiile inchiseale navei care castiga efectiv navlu (hambare,magazii, tancuri, fore-peak , after-peak , shelter-deck)

    Pe baza tonajului registru brut si tonajului registru net

    se determina anumite taxe portuare, taxe de canal,etc. Tonaj deplasament = greutatea apei dislocuita de

    nava* Tonajul navei usoare ( Light displacement )

    nava goala* Tonajul navei grele ( Full load displacement )

    nava incarcata la capacitate maxima si armata

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    73/227

    73

    Tonaj Deadweight (Deplasament) = capacitatea naveide a transporta o anumita cantitate de marfaexprimata in unitati de greutate (1 tona lunga =1016.05 kg)

    * In tonajul deadweight se includ, pe langagreutatea caricului, greutatea combustibilului, aproviziilor (rezerve de apa si alimente),materiale de intretine, apa de balast

    * Deadweight Cargo Capacity = diferenta dintredeplasamentul brut si deplasamentul net

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    74/227

    74

    Capacitatea cubica pentru marfa ( Cargo CubicCapacity ) = volumul spatiilor inchise destinatemarfurilor

    * Se utilizeaza pentru marfurile de volum mare si

    tonaj redus* Se calculeaza diferit pentru marfuri vrac si

    marfuri ambalate (CCC vrac 8-10% > CCCambalat)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    75/227

    75

    Clasificarea navelor 1.a. Nave tanc ( Tankers ) pentru transportul marfurilor

    lichide Tancuri petroliere Tancuri pentru produse lichide alimentare Tancuri pentru produse chimice lichide Gaziere (transport gaze naturale lichefiate)

    * Nave cu o singura punte ( Single Deckers )* Capacitate de transport mare si foarte mare* Capacitate de pompare / ora foarte mare* Instalatii auxiliare pentru racire

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    76/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    77/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    78/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    79/227

    79

    * Ulaj (capacitate suplimentara a tancului in cazuldilatarii produselor)

    1.b. Nave specializate pentru transportul marfurilorsolide (D ry Cargo Vessels )

    Vrachiere universale ( Bulk carriers )* Nave specializate in transportul marfurilor demasa (minereuri, carbune si cocs, bauxita,cereale, zahar vrac, ciment vrac, ingrasamintechimice vrac, etc)* Mineralierele nave cu o singura punte ( SingleDecker )

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    80/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    81/227

    81

    * Hambare de tip self-trimming

    1.c. Nave combinate ( Combined Carriers ) transportaconcomitent marfuri solide si lichide

    Nave de tip Ore-Oil (O.O.) Nave de tip Ore-Bulk-Oil (O.B.O.)

    * Hambare de tip self-trimming

    * Tancuri in babord si tribord* Instalatii de pompare + instalatii de incarcare /descarcare

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    82/227

    82

    1.d. Nave speciale Nave frigorifice Traulere Nave portcontainer

    * Nave de tip LO-LO (Lift on / Lift off ) Nave portbarje ( LASH = Lighter Aboard Ship )

    * Transport multimodal maritim / fluvial

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    83/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    84/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    85/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    86/227

    86

    1.e. Nave auxiliare Remorchere / Impingatoare Dragoare Nave de bunkeraj Spargatoare de gheata

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    87/227

    87

    2. Dupa particularitatile operatiunilor de incarcare /descarcare:

    a. Nave de tip RO-RO (Roll on / Roll off )* RO-RO Trailer Ship

    * RO-RO Container Shipb. Nave de tip LO-LO (Lift on / Lift off )

    * Nave celulare portcontainerc. Nave de tip LASH (Lighter Aboard Ship )

    * Nave portbarjed. Nave de tip Ferry (sistem RO-RO )

    * Nave portvagoane

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    88/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    89/227

    89

    Caile de navigatie maritimaDrumuri de cabotaj (intre doua porturi situate peaceeasi coasta):

    Cabotaj national (Midia / Constanta)

    Cabotaj international (Constanta / Varna) Mic cabotaj (porturi situate in acelasi bazin

    maritim Constanta / Mangalia) Mare cabotaj (porturi situate in bazine maritime

    diferite (Charleston / Los Angeles)Drumuri maritime internationaleDrumuri oceanice internationale

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    90/227

    90

    Canaluri internationale de navigatie: Suez Panama Corint Kiel

    Porturi comerciale

    Port maritim= principalul element al infrastructurii de transport

    maritim

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    91/227

    91

    = organizatii cu functii comerciale si de transportcomplexe (incarcare, descarcare, depozitare,procesare, operatiuni vamale, functiiadministrative, activitati de tip ecologist, etc),

    protejate natural sau artificial, care asiguraplecarea, sosirea si operatiuni de manevra alenavelor in conditii de siguranta a navigatiei

    Porturi generale opereaza orice tip de nava si orice

    tip de marfa (Hong Kong, Singapore, Rotterdam, NewYork, Hamburg, Kobe, etc)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    92/227

    92

    Porturi specializate deservesc doar anumite tipuride nave si anumite marfuri (Abadan, Basrah petroliere; Vitoria, Lulea, Narvik , Vizagapatnam carboniere; Baton Rouge, Vancouver, Bahia Blanca

    cerealiere, etc)

    Elementele componente ale portului: Acvatoriu (suprafata de apa situata in interiorul

    portului) Rada (suprafata de apa situata in fata intrarii

    portului)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    93/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    94/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    95/227

    95

    Constructii hidrotehnice: moluri (diguri), cheiuri,dane

    Instalatii de acostare, instalatii de deservire cuutilitati, echipamente de incarcare / descarcare

    * Dane specializate

    Modalitati de exploatare comerciala a navelora. Navigatia Tramp

    nu este legata de o anumita ruta de transport,de un anumit orartransporta in general marfuri de masa

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    96/227

    96

    de regula un singur navlositorfiecare cursa a unei nave tramp se face subun contract Charter Partypentru navigatia tramp , unui armator ii este

    suficienta o singura nava => exista maricompanii maritime dar si mici armatoripretul transportului este Navlul

    b. Navigatia de linieruta fixa se publicaorar fix se publica

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    97/227

    97

    mai multi navlositori marfuri in partizi relativ mici dar consecutive se aplica principiul first come / first served navlurile imbraca forma tarifelor se publica fiecare partida de marfa are la baza un

    contract de transport maritim denumitconosament ( Bill of Lading )

    de regula operatiunile de incarcare /descarcare se fac sub clauza Liner Terms

    armatorul are drept de substituire a navei cu oalta echivalenta

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    98/227

    98

    Contractele de navlosire pentru navigatia Tramp contracte de tip CharterPartypentru navigatie de linie contracte de tip

    conosament ( Bill of Lading )1. Ch ar ter Par ty (Anexa 8.1 8.12):a. Voyage Charter Party = contractul dintre armator

    si navlositor prin care primul se obliga satransporte celui de al doilea, cu o nava armatade el o cantitate determinata de marfa de laportul de incarcare la portul de descarcare, inschimbul unui pret numit navlu

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    99/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    100/227

    100

    * Descrierea marfii: denumirea comerciala,greutate, volum, bucati, vrac / ambalaj, etc (seva mentiona cu necesitate unitatea de masura

    tona metrica, tona lunga, tona scurta, metricubi)

    * Marfa incarcata pe punte* Materiale pentru fardaj si separatie ( dunnage

    and separation )* Portul de incarcare (clauza Range )* Portul de descarcare (clauza Range )* Transmiterea ordinelor (nominarea de catre

    navlositor a porturilor de incarcare / descarcarein interiorul unui anumit termen)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    101/227

    101

    * Clauza A lways afloat* Clauza A lways afloat or safely aground* Clauza At all times of the tide always afloat* Clauza Ready Berth (dana gata pregatita)* Nivelul navlului si plata acestuia* Cheltuielile cu incarcarea si descarcarea* Lay time (timp de stalii)* Demurrage (contrastalii, supercontrastalii) * Dispatch money* Clauza Paramount (drepturile si imunitatile

    armatorului)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    102/227

    102

    * Rotatia geografica (nava urmeaza sa operezein porturi consecutive conform drumului firescal navei)

    * Clauza Safe Port, Safe Place (Safe Port, Safe

    Berth ) portul trebuie sa fie sigur d.p.d.v. alconditiilor fizico-geografice, al dotarilor cuechipament, al conditiilor social politice, alconditiilor sanitare, etc.

    * Clauza A s near as she can safely get * Pescajul maxim ( maximum draft )* Clauza Lighterage (utilizarea barjelor pentru

    micsorarea draftului)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    103/227

    103

    b. Time Charter Party = contract de transportmaritim in care navlositorul inchiriaza nava siechipajul pe o perioada determinata de timp.

    Armatorul pune la dispozitie navlositorului navacu tot echipajul si comandantul in schimbul unuipret denumit chirie ( Hire )

    Clauze* Clauza privitoare la nava care este inchiriata:nume, pavilion, armator, tonaj registru brut / net,

    capacitatea cubica, puterea motoarelor, viteza,consumul specific de combustibil, subclauza inevery way fitted for ordinary cargo service

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    104/227

    104

    * Clauza referitoare la conditiile de plata a chirieisi dreptul armatorului de a-si retrage nava dincontract (chiria se plateste de regula in transeegale per unitate de timp)

    * Clauza referitoare la perioada de valabilitate acontractului si relivrarea navei catre armator perioada de valabilitate a contractului estestipulata cu o anumita marja de siguranta(about urmata de perioada de valabilitate)

    * Dreptul navlositorului de a dirija nava (limitelegeografice ale voiajelor ~ limitele geograficepentru care nava este asigurata)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    105/227

    105

    * Clauza referitoare la structura costurilor deoperare a navei (armatorul suporta costurilelegate de mentinerea navei in stare denavigabilitate: salariile echipajului si alcomandantului, provizii, cheltuieli cuasigurarea, iar navlositorul cheltuieli pentrucombustibil, taxe portuare, taxe de pilotaj, decanal, de remorcare, taxe consulare, si deasemenea cheltuielile de operare ale navei

    * Clauza legata de suportarea riscurilor pentruavarii suferite de marfa sau nava sunt insarcina navlositorului

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    106/227

    106

    c. Charter Party by Demise (Bareboat Charter) =contractul de inchiriere al navei nude =>navlositorul obtine de la armator posesia, uzul, sicontrolul complet al navei inchiriate pentru operioada determinata de timp in schimbul platiiunei anumite sume de bani denumita chirie* In perioada de valabilitate a contractuluinavlositorul devine armator-chirias si ii revineintreaga responsabilitate pentru exploatarea sinavigatia in bune conditii a navei* Navlositorul plateste toate cheltuielile legate deutilizarea si exploatarea navei (salarii, buncar,provizii, andocare si reparatii, taxe)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    107/227

    107

    * Armatorul suporta doar cheltuielile de asigurareale navei contra riscurilor obisnuite ale marii* Chiria (in functie de tonajul deadweight al naveisi exprimata pe 1 t.d.w. pentru o luna

    calendaristica) se plateste in avans de catrenavlositor pentru luna urmatoare* Aceste contracte se incheie de regula intre unarmator cu excedent de tonaj disponibil si un alt

    armator ce doreste sa-si completeze tonajul pentrua face fata cererii.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    108/227

    108

    2. Co n o s am en tu l (Bil l o f Lading Anexa 9) In navigatia Tramp conosamentul este oadeverinta semnata de armator sau de agentulacestuia si eliberata expeditorului ( Shipper ) prin

    care face dovada ca marfa expeditorului a fostincarcata pe nava cu o anumita destinatie (OnBoard B/L ), sau a fost incredintata armatorului invederea transportului ( Received for ShipmentB/L)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    109/227

    109

    In navigatia de linie conosamentul are douafunctii: a. Contract de transportb. Titlu de proprietate asupra marfii (ceea ce ii

    confera calitatea de document negociabilbancar)

    Clauze:* Nr. Conosament* Nr. exemplarelor originale de conosament* Shipper (expeditor)* Consignee (destinatar)* Notify (poate fi destinatarul sau un agent al acestuia)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    110/227

    110

    * Port de incarcare* Port de descarcare* Nava / nr. voiaj* Descrierea marfii (denumirea comerciala a marfii,mod ambalaj, nr. colete, greutate, cubaj, marcaje)* Clauza Clean On Board / conosament cu rezerve(Foul B/L )* Clauza Received for Shipment* Clauza referitoare la navlu si alte taxe* Documentele insotitoare ale marfii* Locul si data emiterii conosamentului

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    111/227

    111

    * Semnatura comandantului ( Master sau agentularmatorului)

    Conosamente nominative

    Conosamente la purtator / Conosamente la ordin(To order ) / procedura andosarii

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    112/227

    112

    Conosamentul direct ( Through B/L) de regulaacopera un transport multimodal (combinat) sau untransport maritim efectuat de 2 sau mai multi armatorisuccesivi => armatorul semnatar al unui conosamentdirect raspunde de marfa de la locul de preluare latransport a acesteia pana la locul de livrare finala(acopera si tronsoanele de transport inland )

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    113/227

    113

    Conosamentul fractionat ( Delivery Order B/L ) comercianti ( Shipper ) care vand en-detail De regula un set de conosamente contine 3 originalesi 7 copii

    Verso-ul conosamentului contine conditiile generalede desfasurare a transportului (cf. Ch/P)

    TRANSPORTUL FLUVIAL

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    114/227

    114

    TRANSPORTUL FLUVIAL

    Definitie : Transportul de marfa pe cursuri interioare(fluvii, rauri) cu mijloace de transport specifice, denumitebarje sau slepuri, constituite in convoaie

    Propulsia convoaielor este asigurata de naveauxiliare (impingatoare sau remorchere)Exista si barje autopropulsate

    Caracteristici :Dupa transportul maritim, cel fluvial este modalitateade transport cea mai ieftinaCapacitate mare de transportViteza tehnica si comerciala relativ scazute

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    115/227

    115

    In genere se transporta marfuri de masa cu valoareunitara scazuta sau medie (nisip / pietris, calcar /marmura, cereale, ingrasaminte chimice, minereuri,carbune, etc)

    Cheltuieli de investii mai reduse pentru infrastructurasi mentenanta acesteiaIntroducere in circuitul economic a unor noi zonegeografice

    Modalitate de transport impracticabila in anumiteconditii (seceta, inghet)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    116/227

    116

    Cai de transport fluviale :RauriFluviiCanale fluviale navigabile

    Contractul de transport international fluvial =Scrisoarea de trasura fluvialaSe intocmeste pe baza dispozitiei de incarcareElementele / clauzele scrisorii de trasura fluviale:

    Expeditor ( Shipper ) Destinatar ( Consignee ) Port de incarcare

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    117/227

    117

    Port de descarcare Numar barja / numar convoi Numar voiaj Descrierea marfii: denumirea comerciala a marfii,

    cantitate (ambalaj), greutate, volum, Clauza de navlu navlul se achita de expeditor laterminarea incarcarii marfii pe barja sau de catredestinatar la terminarea descarcarii

    Incarcarea / descarcarea marfii se face cumijloacele carausului (sau agentul acestuia) incontul expeditorului / destinatarului (in functie deconditia de livrare)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    118/227

    118

    Clauza Lay time (stalii) Clauza Demurrage (contrastalii) Clauza Dispatch money Raspunderea armatorului / carausului pentru

    transportul in termen al marfii la destinatie diferain functie de distanta, sezon (vara / iarna) si sensultransportului (amonte / aval)

    Conventia de la Bratislava (1955 / 1980) tarife

    unice pentru transportul marfurilor pe Dunare

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    119/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    120/227

    120

    * B. Vagoane. Clasificare (Anexa 10) : Dupa particularitati de constructie:

    Vagoane cu 2 osiiVagoane cu 3 osiiVagoane cu 4 osiiVagoane tehnologice / speciale (cu mai multeosii)Vagoane inchise (acoperite: G;H) de regulatransporta marfuri sensibile, cu valoare maimareVagoane deschise (descoperite: E) articolemetalice, produse de lemn, cherestea

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    121/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    122/227

    122

    Identifcarea vagoanelor:Numarul unui vagon este compus din 12 cifre,fiecare avand o semnificatie precisa (Anexa 11)

    Infrastructura cailor ferate = asamblul elementelornecesare circulatiei materialului rulant in scopulefectuarii transportului feroviar de marfa, in conditii desiguranta, potrivit tehnologiilor si reglementarilor

    specifice transportului feroviar:

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    123/227

    123

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    124/227

    124

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    125/227

    125

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    126/227

    126

    Linii ferate deschise circulatiei publice Lucrarile de arta (poduri, tunele, viaducte, etc.) Lucrari biotehnice de protectie si consolidare,

    plantatii de protectie

    Instalatii de siguranta si de conducereoperativa a circulatiei feroviare Triajele de retea ale caii ferate Instalatii electrice (alimentare si transformare),

    instalatii de telecomunicatii (asiguratransmiterea informatiilor si conducereaoperativa a circulatiei feroviare)

    Cladirile aferente

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    127/227

    127

    * Parametrii tehnici ai infrastructurii cailor ferate romanetrebuie sa fie compatibili cu cei ai cailor ferate de careeste legata si sa corespunda normelor interne siinternationalea) Sinele de cale ferata = calea de rulare a trenurilor

    * Ecartament = distanta dintre fetele interioare alesinelor:

    Ecartament normal (Romania si majoritateatarilor europene 1435 mm)

    Ecartament mare: Portugalia, Spania,FinlandaEcartament SUA: 1675 mm

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    128/227

    128

    Ecartament ex-URSS: 1524 mm* Cai ferate:

    Cai ferate magistraleCai ferate principaleCai ferate secundareCai ferate uzinale

    * Necesitatea existentei (in principiu) a cailor ferateduble

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    129/227

    129

    Caracteristicile transportului feroviar: Diversitate mare a marfurilor (marfuri de masa solidesi lichide, produse finite si semifinite, industriale sauagricole)

    Partizi de marfa mai mici decat la transportul maritimdar mai mari decat la cel rutierIn regim door-to-door , transportul feroviar poate fiparte a unui transport multimodal (auto / feroviar /

    auto; auto / feroviar / maritim / auto)Eficienta economica mare pentru distante medii silungi

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    130/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    131/227

    131

    Procesul de transport se desfasoara neintrerupt, inconditii de regularitate

    * Utilizarea sistemului de transport RO / LA =incarcarea pe platforme de cale ferata a

    autovehiculelor rutiere excluse de la transportrutier pe timpul weekend-urilor in Europa Centralasi de Vest => transport intermodal / tehnologiimoderne de transport

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    132/227

    132

    Grad de siguranta ridicat Viteza tehnica si comerciala mai mici decat la

    transportul rutier dar mai mare decat la cel maritim Pret de transport mai mare decat cel maritim dar mai

    scazut decat cel rutier

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    133/227

    133

    Conditii generale de transport feroviar international: Conventia privind transporturile feroviareinternationale (C.O.T.I.F.) participa toate tarileeuropene, inclusiv Turcia, Siria, Iran si Irak

    Regulile uniforme privind contractul de transportinternational de marfuri pe calea ferata (C.I.M.)

    Contractul de transport feroviar international =scrisoare de trasura internationala C.I.M. (Anexa 12)

    Este considerat incheiat in momentul in careexpeditorul a predat marfa statiei de predare iaraceasta a stampilat scrisoarea de trasura C.I.M.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    134/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    135/227

    135

    Elementele scrisorii de trasura C.I.M.: Predatorul (expeditorul) full style ; si semnatura

    acestuia Denumirea statiei de predare

    Destinatarul full style Denumirea statiei de destinatie Locul si data intocmirii scrisorii de trasura C.I.M. Numarul de identificare al vagonului

    Denumirea comerciala a marfii Felul ambalajului si numarul coletelor Greutatea marfii

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    136/227

    136

    Mentiuni facultative:* Taxe in sarcina predatorului* Tarife de transport aplicabile (identice cu cele

    trecute in buletinul de francare)

    * Sume ramburs* Formalitati vamale / administrative

    Exemplarele scrisorii de trasura C.I.M.: Fila 1 = Originalul STI, insoteste transportul pe tot

    parcursul si se elibereaza destinatarului odata cumarfa

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    137/227

    137

    Fila 2 = Foaia de expeditie, este oprita la statia dedestinatie si serveste la decontarea taxelor detransport intre caile ferate

    Fila 3 = Buletin de insotire / vama, insoteste marfapana la primitor si ramane la statia de destinatiedrept confirmare a primirii marfii

    Fila 4 = Duplicatul scrisorii de trasura, ramane inposesia predatorului pentru a face dovada predariimarfii la transport pe calea ferata

    Fila 4a = Fila suplimentara pentru expeditor,insoteste transportul pana la frontiera tarii depredare

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    138/227

    138

    Fila 5 = Matca scrisorii de trasura, ramane la statiade frontiera de iesire din tara Fila 5a = Copia scrisorii de trasura, ramane la

    statia de expediere (predare) In cazul transportului avand ca destinatie o localitate

    deservita de mai multe statii, predatorul (expeditorul)este obligat sa indice in scrisoarea de trasura C.I.M.denumirea exacta a statiei respective

    In prezent nu se mai admit la transport feroviar

    expeditiile de mesagerie si coletarie Marfuri excluse la transport Transportul feroviar al marfurilor periculoase

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    139/227

    139

    Trenuri marsruta (trenuri bloc) = trenuri cu ruta si orarfixe;

    * Pot deservi unul sau mai multi predatori* Viteza comerciala superioara

    Contractul de transport feroviar international(scrisoarea de trasura C.I.M.) poate fi modificat numaide catre predator prin statia de predarePretul transportului:

    * Pretul efectiv de transport (de la statia depredare la cea de destinatie)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    140/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    141/227

    141

    Contract de transport feroviar international de tipS.M.G.S.

    Initial era utilizat, sub forma scrisorii de trasura de tipS.M.G.S. intre tarile membre C.A.E.R. (Consiliul de

    Ajutor Economic Reciproc)In prezent este utilizat in transporturile din fostele tarimembre ale URSS, Vietnam, Mongolia, RPDCoreana si China

    Scrisoarea de trasura S.M.G.S. asemanatoare caforma cu scrisoarea de trasura C.I.M.;

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    142/227

    142

    * Elementele si datele inserata in scrisoarea detrasura S.M.G.S. sunt la fel cu cele din scrisoareade trasura C.I.M.; diferentele rezida in legeaaplicabila, proceduri, responsabilitati;

    Transporturile feroviare initiate intr-o taraeuropeana cu finalizare intr-o tara membra aconventiei S.M.G.S. necesita:

    Schimb de documente (scrisoare de trasuraC.I.M. / scrisoare de trasura S.M.G.S.) instatia de cale ferata de intrare pe teritoriulfostei URSS

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    143/227

    143

    Operatiuni de transbord / transpunere amarfii / vagoanelor pe osii cu ecartament tipURSS

    In prezent Comisia Economica pentru Europa prin

    CTT ( Comite international des transports ferroviaires ) lucreaza la realizarea unui document (contract) detransport feroviar comun C.I.M./S.G.M.S. (Anexa 13)

    Coridoare de transport feroviar european

    Coridoare de transport feroviar euroasiaticAxe de transport feroviar euroasiatic (Anexa 13)

    TRANSPORTUL CONTAINERIZAT

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    144/227

    144

    Modalitate moderna de transportMijlocul de transport = containerul (transcontainerul)

    Nota bene : Containerul = mijloc de transport= ambalaj al marfii

    Containerul apare ca mijloc de transport militar inperioada interbelicaUtilizare comerciala incepand cu anii 1960La inceput dimensiunile containerelor nu eraustandardizate; existau containere de 5, 10, 20,Incepand cu finele anilor 1960 doua tipuri decontainere:

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    145/227

    145

    a) Containerul de 20 picioare (20) * Un picior = 0.3048 m* Dimensiuni standard:

    L = 5.95 ml = 2.35 mH = 2.39 mTarra ~ 1900 kg 2200 kgCapacitate incarcare ~ 18000 kg 23000 kg1/20 = 1 TEU ( twenty-foot equivalent unit )

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    146/227

    146

    b) Containerul de 40 picioare (40) * Dimensiuni standard:

    L = 11.92 ml = 2.35 m

    H = 2.39 mTarra ~ 4000 kg 4600 kgCapacitate incarcare ~ 28000 kg 32000 kg1/40 = 1 FEU (forty-foot equivalent unit)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    147/227

    147

    Definitie : Container = structura metalica avand o bazametalica, pereti metalici, acoperis metalic si usa metalicade dimensiuni standard apta sa preia la transport diferitemarfuri in conditii de siguranta maxima

    Nota bene : Containerul nu are sistem de propulsie propriu=> are nevoie de un vehicul propulsor=> are nevoie de o infrastructura (terminal)

    pentru operatiuni de incarcare / descarcare pe / de pe

    mijlocul de transport propulsor=> are nevoie de spatii de depozitare de tip

    logistic (terminal) pentru stocurile de containere goale

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    148/227

    148

    => are nevoie de mijloace de incarcare /descarcare a containerelor pe / de pe mijlocul detransport propulsor

    Containerul, gol sau incarcat cu marfa poate fi

    transportat cu autocamion (camion cu semi-trailer,platforma pentru 1 / 20, sau 2 / 20, sau 1 / 40),platforma de cale ferata (4 osii), sau barja fluviala,sau nava maritima (tip RO / RO sau Ferry sau navacelulara)

    * Containerele utilizate in transport aerian auparticularitati constructive diferite (Anexa 14):

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    149/227

    149

    Container AKE (cod IATA: LD-3)Tarra: 82 kgL = 1.93 ml = 1.45 m

    H = 1.55 mVolum utilizabil = 4.3 mcCapacitate incarcare ~ 1500 kg

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    150/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    151/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    152/227

    152

    Container AMU (cod IATA: LD-39)Tarra: 290 kgL = 4.62 ml = 2.39 m

    H = 1.42 mVolum utilizabil = 15.77 mcCapacitate incarcare ~ 5000 kg

    s.a.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    153/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    154/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    155/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    156/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    157/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    158/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    159/227

    159

    Clasificarea containerelor (Anexa 15.1-15.2) :a) Dupa particularitatile marfurilor

    Containere Dry Van (D/V)Containere Tank

    b) Dupa particularitati de constructie:Containere Open Top (O/T ) Containere Open Side (O/S )Containere Flat Rack (F/R )Containere High Cube (Hi Cu )Containere frigorifice ( Reefer )

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    160/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    161/227

    161

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    162/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    163/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    164/227

    164

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    165/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    166/227

    166

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    167/227

    167

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    168/227

    168

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    169/227

    169

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    170/227

    170

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    171/227

    171

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    172/227

    172

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    173/227

    173

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    174/227

    174

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    175/227

    175

    c) Dupa proprietate:Containere proprietate a carausului (armatori,administratii de cale ferata, operatori feroviariprivati)

    Containere proprietate a firmelor de leasing * Sistemul inter-change => facilitati de tip logistic

    Pana in anii 1990 containerele utilizate in trafic

    feroviar nu erau admise in trafic maritim; ulterior prinadancirea standardizarii containerele standard pot fiutilizate in orice modalitate de transport

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    176/227

    176

    Containerul vehiculul ideal pentru transportulmultimodal Documente de transport si expeditie internationala

    standardizate pentru transport containerizatmultimodal (FIATA Bill of Lading )

    Tendinta actuala cresterea capacitatii de incarcare(kg) atat la containerele de 20 cat si la cele de 40

    marirea dimensiunilorcontainerelor (containere de 45, containereHigh Cube )

    Necesitatea conectarii intermodale a terminalelor decontainere (auto / feroviar / maritim)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    177/227

    177

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    178/227

    178

    Monitorizarea containerelor prin sistem GPS (sistemtrack-and-trace ) conexata cu tehnologia RFID ( RadioFrequency Identification )

    Tehnologii moderne de management si securitate intraficul containerizat

    Marirea capacitatii de operare (per ora) a mijloacelorincarcare / descarcare containere

    Containere FCL ( full container load )

    Containere LCL ( less than container load ) => trafic degrupaj / transporturi consolidate (auto / maritim / aero)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    179/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    180/227

    180

    In contextul actual (cooperare, concentrare,globalizare) frontiera dintre cele doua activitati adevenit foarte elastica

    * Marii transportatori au dezvoltat divizii de expeditieinternationala sau chiar societatii fiica de expeditie

    internationala* Consecutiv marile societati de expeditie internationala

    au dezvoltat divizii sau societati fiica de transport,specializandu-se, de regula, pe anumite modalitati detransport

    Nota bene : Expeditorul (societatea de expeditieinternationala) = arhitectul transporturilor internationale

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    181/227

    181

    Functiile activitatii de expeditie internationala :Consultanta economica, tehnica, juridica la incheiereacontractelor comerciale externe

    Adecvarea marfii / mijlocului de transport cu cerintele,temporale de securitate si de pret

    Alegerea rutei optime de indrumare a transporturilorConsultanta in legatura cu pachetizarea, paletizarea,ambalarea, incarcarea / descarcarea marfii in / dinmijlocul de transport

    Consultanta in privinta incheierii contractului detransport de catre exportator / importator cu carausul /carausii

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    182/227

    182

    * Preluarea integrala a contractului / contractelor detransport in numele si pe contul firmei de expeditie(expeditor / caraus => contract de mandat)Consultatii si derulare de operatiuni / formalitativamaleOperatiuni de stocare / depozitare / distributie de tipsupply chain Traficul de grupaj (transportul consolidat)Intocmirea documentelor de transport si expeditie

    * FCR ( Forwarding Agents Certificate of Receipt )

    Anexa 16* FCT ( Forwarding Agents Certificate of Transport ) Anexa 17

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    183/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    184/227

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    185/227

    185

    * Concentrare / globalizare Deutsche Postcumpara si contopeste Danzas AG si Nedlloyd Logistics,dupa care cumpara DHL pe care il uneste cu rezultantaDanzas / Nedlloyd => DHL = societatea de expeditieinternationala dar si operator logistic de tip 3 PL alDeutsche PostOrganul coordonator si de reglementare la nivelinternational al activatii de expeditie internationala F.I.A.T.A. Federatia Internationala a Asociatiilor a

    Firmelor de Expeditie Internationala (FederationInternationale des Associations de Transitaires et

    Assimiles), infiintata in 1926 la Viena

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    186/227

    186

    Reprezinta interesele firmelor de expeditie sitransport international in relatie cu organismeleguvernamentale si alte organizatii internationale

    Actioneaza in vederea standardizarii si tipizariiprocedurilor si documentelor de transport siexpeditie internationala

    Operatori de logistica (furnizori de servicii logistice) =societate de expeditie internationala care abordeaza sidomeniile conexe operatiunilor de import / export, atat inaval cat si in amonte

    PAN-EUROPEAN TRANSPORTCORRIDORS

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    187/227

    Transport infrastructure is fundamental for the smooth operation of theinternal market, for the mobility of persons and goods and for theeconomic, social and territorial cohesion of the European Union. TheEU 27 comprises 5.000.000 km of paved roads, out of which 65.100 kmare motorways, 212.800 km of rail lines, out of which 110.458 kmelectrified, and 42.709 km of navigable inland waterways. The totalinvestment on transport infrastructure during the period 2000-2006 was

    859 billion.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    188/227

    At the beginning of the 21 st century, European transport systems areconfronted with a serious modal imbalance, which has favoured thedevelopment of the most polluting and congested modes of transport.This requires a change of strategy in the Common Transport Policy,which puts users at the centre of the system, guaranteeing their right toefficient, safe, affordable, and environment-friendly transport.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    189/227

    As global freight transport volumes have increased, the external costsof traffic congestion, accidents, air pollution and noise have becomemore apparent, not only as an issue of concern for the quality of life,but also with respect to their potential for disrupting economic growthand mobility. As a result, one of the major challenges facing thetransportation industry is the need to introduce a more efficient, modallyintegrated service, which utilizes spare capacity in other modes.During the 1990s, Europe began to suffer from congestion in certainareas and on certain routes. The problem is now beginning to threateneconomic competitiveness. Traffic jams cost Europe dear in terms ofproductivity. Bottlenecks and missing links in the infrastructure fabric;

    lack of interoperability between modes and systems.

    THE PAN-EUROPEAN TRANSPORT CORRIDORS AND TRANSPORT AREAS

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    190/227

    The Pan-European Transport Network has been developed along withthree Pan-European Transport conferences. The set out of the firstPan-European Transport conference in Prague in 1991 was anappropriate concept for transport infrastructure, which became thecorridor concept.

    At the second Pan-European Transport conference in Crete in 1994,the countries of Western, Central and Eastern Europe identified ninelong-distance transport corridors as priorities for infrastructuredevelopment.

    At the third Pan-European Transport conference in Helsinki in June1997 a tenth corridor and the Pan-European Transport Areas for

    maritime basins were added.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    191/227

    These multi-modal Corridors, so called Helsinki Corridors, have a totallength of about 48,000 km, of which 25,000 km are rail network and23,000 km are road network. Airports, sea and river ports and majorterminals serve as nodes between the modes along these longdistance interconnections between the Central and Eastern Europeancountries.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    192/227

    The Pan-European Transport Network consists of the followingcomponents: The Trans-European Transport Network on the territory of the

    European Union (TEN); The TINA (Transport Infrastructure Needs Assessment) Network,

    which is composed of the ten Corridors and the additional networkcomponents within the candidate countries for accession;

    The ten Pan-European Transport Corridors situated in the candidatecountries for accession, in the NIS (New Independent States) andbeyond;

    The Four Pan-European Transport Areas (PETrAs) covering

    maritime areas; The Euro-Asian Links, notably TRACECA (Transport Corridor

    Europe Caucasus Asia).

    Funding

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    193/227

    Europe needs a core network of corridors, carrying large andconsolidated volumes of freight and passengers traffic with highefficiency and low emissions, thanks to the extensive use of moreefficient modes in multimodal combinations and the wide application ofadvanced technologies and supply infrastructure for clean fuels.Despite EU enlargement, large divergences in terms of transportinfrastructure remain between eastern and western parts of the EU,which need to be tackled. The European continent needs to be unitedalso in terms of infrastructure.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    194/227

    The selection of projects eligible for EU funding must reflect this visionand put greater emphasis on European added value. Co-fundedprojects should equally reflect the need for infrastructure that minimisesthe impact on the environment, that is resilient to the possible impact ofclimate change and that improves the safety and security of users.

    A well-performing transport network requires substantial resources. Thecost of EU infrastructure development to match the demand fortransport has been estimated at over 1.5 trillion for 2010-2030. Thecompletion of the TEN-T network requires about 550 billion until 2020out of which some 215 billion can be referred to the removal of themain bottlenecks. This does not include investment in vehicles,

    equipment and charging infrastructure which may require an additionaltrillion to achieve the emission reduction goals for the transport system.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    195/227

    Diversified sources of finance both from public and private sources arerequired. Better coordination of the Cohesion and Structural Funds withtransport policy objectives is needed, and Member States need toensure that sufficient national funding is available in their budgetaryplanning, as well as sufficient project planning and implementationcapacities. Other sources of funding to be considered include schemesfor the internalisation of external costs and infrastructure use charges,which could create additional revenue streams making infrastructureinvestments more attractive to private capital.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    196/227

    Unlocking the potential of private finances equally requires an improvedregulatory framework and innovative financial instruments. Projectassessment and authorisation must be carried out in an efficient andtransparent manner that limits time, cost and uncertainty. Newfinancing instruments, for example the EU project bonds initiative, cansupport Private Public Partnerships (PPP) financing on a bigger scale.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    197/227

    Price signals play a crucial role in many decisions that have long-lasting effects on the transport system. Transport charges and taxesmust be restructured in the direction of wider application of the polluter -pays and user -pays principle. They should underpin transports role inpromoting European competitiveness and cohesion objectives, whilethe overall burden for the sector should reflect the total costs oftransport including infrastructure and external costs. Widersocioeconomic benefits and positive externalities justify some level ofpublic funding, but in the future, transport users are likely to pay for ahigher proportion of the costs than today. It is important that correct andconsistent monetary incentives are given to users, operators and

    investors.

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    198/227

    CORRIDOR IC id I L h (i k )

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    199/227

    Corridor I is a multi-modal transport link, running in North - Southdirection. It starts in Helsinki (Finland) and connects Tallinn (Estonia),Riga (Latvia) and Kaunas (Lithuania) with Warszawa (Poland) andGdansk (Poland). In Kaunas Corridor I crosses the alignment ofCorridor IX, which runs in East-West direction in Lithuania.

    Corridor I: Length (in km)

    Tallinn Riga Kaunas WarszawaBranch: Riga Kaliningrad GdanskRail 1.655Road 1.630

    CORRIDOR IIC id II L h (i k )

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    200/227

    Corridor II is a multi-modal East West link connecting Berlin -Warszawa - Minsk Moskva and Niznij Novgorod. It is composed of

    railway and road connection running parallel linking above cities. Thedistance from Berlin to Niznij Novgorod is 2,313 km by rail and 2,260km by road.The extension of Corridor II from Moskva to Niznij Novgorod wasdecided upon at the Helsinki Conference in 1997. The extension gives

    the Corridor access to the inland waterways in Russia, along the VolgaRiver to the Caspian Sea and via the Volga/Don Canal to the Sea of Azov and the Black Sea.

    Corridor II: Length (in km)

    Berlin Warszawa Minsk Moskva Niznij NovgorodRail 2.313Road 2.200

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    201/227

    CORRIDOR IV

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    202/227

    Corridor IV: Length (in km)Dresden Praha Bratislava/Wien Budapest Arad

    Branch: Nrnberg PrahaBranch: Arad Bucuresti ConstantaBranch: Arad Sofija IstanbulBranch: Sofija ThessalonikiRail 4.340Road 3.640

    CORRIDOR IV

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    203/227

    Corridor IV is a multi-modal Northwest - Southeast transport linkrunning from Dresden/Nrnberg (Germany), via Praha (CzechRepublic), Wien (Austria)/Bratislava (Slovakia), Budapest (Hungary) toRomania. In Romania Corridor IV divides into two branches. Thenorthern branch runs from Arad via Bucuresti to Constanta at the BlackSea, while the southern branch from Arad via Craiova to Sofija

    (Bulgaria) and divides again, with one branch running further toThessaloniki (Greece) and the other to Istanbul (Turkey).

    CORRIDOR VCorridor V: Length (in km)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    204/227

    Corridor V is a multi-modal transport link running from South-West inSlovenia towards North-East in the Ukraine. The main line of Corridor Vlinks Venezia (Italy) and Trieste (Italy) via Ljubljana (Slovenia) andBudapest (Hungary) with Lviv (Ukraine). In addition to this line there arethree branches to ports on the Adriatic Sea, and one branch to connect

    Corridor V with Corridor IV in Bratislava.

    Corridor V: Length (in km)

    Venezia Trieste/Koper Ljubljana Budapest Uzgorod LvivBranch: Rijeka Zagreb BudapestBranch: Ploce Sarajevo BudapestBranch: Bratislava Zilina UzgorodRail 3.270Road 2.850

    CORRIDOR VI I l h C id i li k d h f V i d T i i

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    205/227

    In Italy the Corridor is linked to the ports of Venezia and Trieste, inSlovenia one branch links the Port of Koper with Corridor V in Divaca.In Budapest (Hungary) the Corridor splits into two branches, both ofthem running southwards to the Adriatic Sea. One branch goes toRijeka in Croatia, the other branch runs via Sarajevo (Bosnia-Herzegovina) to the Croatian port of Ploce.

    On the Railway Corridor there was a missing link between Slovenia andHungary. The concerned countries have built a direct rail connectionbetween to be operated starting from May 2001.

    CORRIDOR VICorridor VI: Length (in km)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    206/227

    Corridor VI is a multi-modal transport link running from North to South,connecting the Polish Baltic Sea ports of Gdynia and Gdansk withSlovakia and the Czech Republic.

    Corridor VI: Length (in km)

    Gdansk Grudziadz/Warszawa Katowice ZilinaBranch: Grudziadz PoznanBranch: Katowice Ostrava Breclav/BrnoRail 1.800Road 1.880

    CORRIDOR VII

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    207/227

    The Danube is the second longest river in Europe and represents themain inland waterway transport Corridor linking Western and Eastern

    Europe through the Rhine, the Main and the Rhine-Main-Danube canal.It connects the North Sea with the Black Sea crossing the countries ofGermany, Austria, Slovakia, Hungary, Croatia, FR Yugoslavia,Romania, Bulgaria, Moldova and the Ukraine.

    Corridor VII: Length (in km)Danube 2.415

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    208/227

    CORRIDOR VIIICorridor VIII: Length (in km)

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    209/227

    Corridor VIII is a multi-modal transport link running from East to West inSouth-Eastern Europe, linking the Pan-European Transport Area

    Adriatic-Ionian Sea with the Black Sea Pan-European Transport Area.The Corridor starts at the port of Durrs (Albania), runs via Tirana(Albania) and Skopje (FYR Macedonia), further to Sofija (Bulgaria) andto the Bulgarian ports Burgas and Varna at the Black Sea.The Corridor was not affected by any adjustments at the Helsinki

    Conference in 1997.

    Corridor VIII: Length (in km)

    Durres Tirana Skopje Sofija Varna/BurgasRail 1.270Road 960

    CORRIDOR VIIIHowever Corridor X as agreed upon in Helsinki being a new link from

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    210/227

    However, Corridor X, as agreed upon in Helsinki being a new link from Austria to Greece with several side alignments, as well as Corridor IV,on the section Sofija Plovdiv, has integrated Corridor VIII into the corelinks of the Pan-European Transport Corridors. New connections toItalian ports and to the Trans-European Network at Greek borders arebeing considered by interested countries. In the draft Memorandum of

    Understanding (MoU) the alignment reads as follows: Bari/Brindisi -Drres/Vlore Tirana Popgradec Skopje Sofija Plovdiv Burgas Varna.

    CORRIDOR IX

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    211/227

    Corridor IX: Length (in km)Helsinki St. Petersburg Pskov/Moskva Kiev

    Ljubasevka Chisinau Bucuresti AlexandroupolisBranch: Klaipeda/Kaliningrad Vilnius Minsk KievBranch: Ljubasevka OdessaRail 6.500Road 5.820

    CORRIDOR IXCorridor IX is the longest of the ten Pan European multi modal

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    212/227

    Corridor IX is the longest of the ten Pan-European multi-modalTransport Corridors. The Corridor starts in Helsinki (Finland), runs toSt. Petersburg (Russia), where it splits into two branches, one runningto Moskva (Russia), the second to Pskov (Russia). Both branchescome together again in Kiev (Ukraine). In Ljubashevka/Rozdilna(Ukraine) the Corridor splits again. One branch runs down to Odessa

    (Ukraine) on the Black Sea, whereas the main line continuessouthwards to Chisinau (Moldova), further to Bucuresti (Romania),Dimitrovgrad (Bulgaria) and ends at the Aegean Sea in the Greek portof Alexandroupolis.

    CORRIDOR IXBesides the above mentioned branches there are two additional links

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    213/227

    Besides the above-mentioned branches there are two additional links.Both links start at the Baltic Sea; one in Kaliningrad (Russia), thesecond in Klaipeda (Lithuania). In Kaunas (Lithuania) both branchesmeet and continue via Vilnius (Lithuania) to Minsk (Belarus), whereCorridor IX crosses the Corridor II route and continues further to Kiev(Ukraine).

    CORRIDOR X

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    214/227

    Corridor X: Length (in km)Salzburg Ljubljana Zagreb Beograd Nis Skopje Veles Thessaloniki

    Branch: Graz Maribor ZagrebBranch: Budapest Novi Sad BeogradBranch: Nis SofijaBranch: Veles FlorinaRail 2.528Road 2.300

    CORRIDOR XThe Pan-European Transport Corridor X has been adopted during the

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    215/227

    The Pan-European Transport Corridor X has been adopted during thethird Pan-European Transport Conference held in Helsinki in 1997. Thismultimodal transport link running from Northwest to Southeast connectsSalzburg (Austria) Ljubljana (Slovenia) Zagreb (Croatia) Beograd(FR Yugoslavia) Nis (FR Yugoslavia) Skopje (FYR of Macedonia) Veles (FYR of Macedonia) Thessaloniki (Greece).

    CORRIDOR XThe main axis is connected to the following cities or areas via four

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    216/227

    The main axis is connected to the following cities or areas via fourbranches: Graz (Austria) Maribor (Slovenia) Zagreb (Croatia); Budapest (Hungary) Novi Sad (FR Yugoslavia) Beograd (FR

    Yugoslavia);

    Nis (FR Yugoslavia) Sofija (Bulgaria) and further along Corridor IVto Istanbul; and Veles (FYR of Macedonia) Bitola (FYR of Macedonia) Florina

    (Greece) and further via Florina Kozani (via Egnatia) to Igoumenitsa.

    STATUS OF THE PAN-EUROPEANTRANSPORT AREAS

    When considering transport network development for maritime areas it

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    217/227

    When considering transport network development for maritime areas itbecame apparent that the Corridor concept, as identified in Crete in1994, was not the appropriate form. It was therefore agreed at the thirdPan-European Transport Conference in Helsinki in 1997 that four Pan-European Transport Areas (PETrAS) should be defined complementaryto the Pan-European Transport Corridors. All of them,

    the Barents Euro-Arctic; the Black Sea Basin; the Adriatic/Ionian Seas and; the Mediterranean Basin;

    are adjoining Europe.

    TEN-T: The Future ofEuropean Transport

    Most of the before mentioned transport infrastructures have been

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    218/227

    Most of the before mentioned transport infrastructures have beendeveloped under national policy premises. In order to establish asingle, multimodal network that integrates land, water and air transportnetworks throughout the Union, the European policymakers decided toestablish the trans-European transport network (TEN-T), allowinggoods and people to circulate quickly and easily between Member

    States and assuring international connections.

    If Europe is to fulfill its economic and social potential it is essential to

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    219/227

    If Europe is to fulfill its economic and social potential, it is essential tobuild the missing links and remove the bottlenecks in our transportinfrastructure, as well as to ensure the future sustainability of ourtransport networks by taking into account the energy efficiency needsand the climate change challenges.

    In view of the growth in traffic between Member States, expected to

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    220/227

    In view of the growth in traffic between Member States, expected todouble by 2020, the investment required to complete and modernise awell-performing trans-European network is substantial. The cost of EUinfrastructure development to match the demand for transport has beenestimated at over 1.5 trillion for 2010-2030.The completion of the TEN-T network requires about 550 billion until

    2020 out of which some 215 billion can be referred to the removal ofthe main bottlenecks. Given the scale of the investment required, it isnecessary to strengthen the coordination dimension of networkplanning and development at European level, in close collaborationwith national governments.

    The European Union is supporting the TEN-T implementation by

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    221/227

    The European Union is supporting the TEN T implementation byseveral financial instruments - the TEN-T programme, the CohesionFund, the European Regional Development Fund and EuropeanInvestment Bank's loans and credit guarantees.

    Goals for a competitive and resource efficient transport system:

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    222/227

    Goals for a competitive and resource efficient transport system:benchmarks for achieving the 60% GHG emission reduction target Developing and deploying new and sustainable fuels and propulsion

    systems Optimising the performance of multimodal logistic chains, including

    by making greater use of more energy-efficient modes Increasing the efficiency of transport and of infrastructure use with

    information systems and market-based incentives

    The new EU infrastructure policy as agreed in trialogue negotiations

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    223/227

    p y g g gbetween the European Parliament, Council and European Commission

    aims at creating a real network and no longer focuses on isolatedprojects. The guidelines contain precise maps of the network which hasbeen identified on the basis of an objective methodology.The new regulation provides for deadlines to make sure that all projectscontributing to the core transport network are implemented as a priority.It sets standards to ensure that trains, ships, planes, trucks and carscan use the transport infrastructure safely and without any technicalproblem. The core network is to be completed by 2030.

    Core network corridors will be created as a way to promote the

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    224/227

    y pcoordinated development of infrastructure and resource-efficient waysof using it. The new policy focuses the most critical elements: cross-border projects, interoperability and inter-modality between differentmeans of transport. European coordinators will support Member Statesand project promoters so as to reap optimal benefit from all

    investments.

    "This is a historic agreement to create a powerful European transport

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    225/227

    g p p pnetwork across 28 Member States. Transport is vital to the Europeaneconomy, without good connections Europe will not grow or prosper.This agreement will connect East with West and replace todays transport patchwork with a network that is genuinely European. This isa major step towards building a new transport network that will be the

    backbone to boost growth and competitiveness in Europe's SingleMarket.

    Siim KallasEuropean Commission Vice-President

    Brussels, 30 May 2013

    BIBLIOGRAFIE

    Tranzactii comerciale internationale , Popa, Ioan,

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    226/227

    226

    Tranzactii comerciale internationale , Popa, Ioan,coord.; Cristureanu, Cristiana, Editura Economica,Bucuresti, 1997Transporturi internationale , Alexa, Constantin , Editura

    ASE, Bucuresti, 2001Transporturi si expeditii internationale , Alexa,Constantin , Editura All, Bucuresti, 1995Tendinte actuale in transportul maritim international,cu deosebire in cel containerizat , Cojocariu, CezarRadu, Editura Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2009Managing transport operations , Gubbins, J Edmund ,Editura Kogan Page Limited, 2003

    http://www.iru.org/

  • 8/12/2019 Curs Transporturi v2 (2)

    227/227

    http://www.iru.org/http://www.icao.int/http://www.iata.org/Pages/default.aspxhttp://www.fiata.com/

    http://www.lr.org/Default.aspxhttps://www.bimco.org/http://www.cit-rail.org/en/