C U R S D E P S I H O L O G I E C O G N I T I V Cupr i ns1. Int r oducer e n psi hol ogi a cogni t i v ................................................ 12. Per cepi a ....................................................................................... 53. Cat egor i zar ea .............................................................................. 104. Rezol var ea de pr obl eme ............................................................... 135. Si st emel e mnezi ce ....................................................................... 176. At eni a....................................................................................... 1911. Int r oducer e n psi hol ogi a cogni t i v1.1. Ce est e psi hol ogi a cogni t i v?Psihologiacognitivpoatefiprivitndoumoduri:(1)ca studiudetaliatalsistemuluicognitivumanialsubsistemelorsalesi(2)ca unmoddeabordare atuturorfenomenelorpsihicesicomporta-mentaledinperspectivamecanismelorinforma|ionalesubiacente.(1)Dinaceastperspectiv,sistemulcognitivumaneste privitcaun sistemde prelucrare (procesare)a informa|iei, ceea ce nseamn c psihologiei cognitiveirevinesarcinadeastudia procesrilelacareestesupusinformajiantreinputulsenzorialioutputulcomportamental sau motor. Astfel, psihologia cognitivesteo disciplindistinctapsihologiei,avndtoateingredientele necesare pentru aceasta: domeniu i limbajpropriu, metodologiespecific(analizadeprotocol,simulareapecalculatoretc.), tematicproprie(conti-nuare teoreticadoumari curente ale secolului XXasocia|ionismul si gestaltismul; asocia|ionismul se reg-sestenparadigmaneoconexionist,iargestaltismulnparadigma clasic-simbolic).(2) Aceastperspectivarecaefectproducereade teoriidetipcognitiv(alemotiva|iei,emo|ieietc.),carencearcsstabileascmodulncareproceselecognitive influen|eaz alte procese si comportamentul.Obiectulpsihologieicognitiveestereprezentat,deci,de cunoastereasin|elegereaschimbuluide infor-ma|iidintreomsimediu.Psihologiacognitivesteconsideratostiin|integra|ionist,pentrucobunparte din dezvoltarea ei ca stiin| s-a bazat pe studii carevalideazipotezele,presupunerile,supozi|iileneconfir-mate din alte ramuriale psihologiei,cu alte cuvinte,atestat experimental specula|ii psihologice.S-a afirmat c ar fi doar o mod, un curent trec-tor care va sfrsilamentabilca sialte curente psiholo-gice(asocia|ionismul,introspec|ionismul,gestaltismul,behaviorismuletc.).Dardacneaducemamintecmajoritatea proceselor psihice au natur informa|ional,ireductibillasubstratulbiologic(neurostiin|ele) saulacontingen|eledemediu(behaviorismul),atunciputemmcar spera c nu va fi trectoare. De aceea, se pune totmai mult accentul pe datele experimentale, iar n ultimii10-15 ani, asistm la apari|ia unor domenii hibride (cumarfineurostiin|elecognitive),ceeacenseamncexist o deschidere foarte mare a zonei psihologice si acelei biologice de a se combina.Psihologia cognitiv ocup un loc n cadrul mailarg al stiin|elor cognitive (fig. 1). Ca domeniu distinct,seeviden|iazprinniveluldeanalizalfenomenelorstudiate,aparatulconceptualsiinstrumentarulmetodo-logic. Niveluldeanalizestedetaliatdeoareceexistpresiuni att din partea inteligen|ei artificiale, ct si dinparteabiologiei (neurostiin|elor). Aparatulconceptualesteunulnou,termeniipropusiproducndadevratemuta|iilanivelulstudiuluicreieruluisimin|ii. Instru-mentarulmetodologicarecaelementcentralexperi-mentul(catoatpsihologia,dealtfel),iarpelngexperiment,psihologiacognitivfolosesteoaltaxmetodologicformatdintriada modelare-formalizare-simulare pe calculator.Niveluriledeanalizalesistemuluicognitivsunt:(1) nivelulcunotinejelor(semantic),(2) nivelulcomputajional,(3) nivelulreprezentajional-algoritmicsi (4) nivelul implementajional.Nivelulcunotinjelorreprezintansambluldeinforma|iicucareopereazsistemulcognitivlaunmoment dat. Comportamentele sau mecanismele psihicecare se modific n func|ie de cunostin|ele pe care le aresubiectulsenumesc cognitiv-penetrabile,iarcelecarenusemodificnfunc|iedecunostin|elepecareleareFigura 1. tiinele cognitive (dup SOAP). Liniile continuesemnific relaii puternice, iar cele punctate, relaii slabe.2subiectulsenumesc cognitiv-impenetrabile.Procesareastimululuidectresistmulcognitivumanserealizeazporninddelacaracteristicilesalefizice,desuprafa|sprecaracteristicilesemantice,func|ionale(analizascendentsau bottom-up).ns,sistemulcognitivuman are capacitatea de a opera si invers, de la caracte-risticilesemantice(cunostin|e),ctredatelefizicealestimulului(analiz descendentsau top-down),lucruusor de observat n cazul testului Rosarch.Nivelulcomputajionalcon|inetotalitateaprelu-crrilorcareaulocdup inputulsenzorialnvedereaproducerii outputuluicomportamental/motor.Prelucr-rilesistemuluicognitiv uman nu suntprecum celealeunuicalculator,ciaparsifunc|ioneaznfunc|iedemediul natural n care se afl organismul.Nivelulreprezentajional-algoritmicsereferlaalgoritmuldupcareserealizeazprocesareadintreinputsioutpot,sila modalitjiledereprezentareainputului si outputului. Algoritmul reprezint o secven|decalculeprincaresepornestedeladateledeinput,parcurgeunnumr finitdepasi,dupcareseob|ineoutputul.Reprezentrile se referlamodulde codare ainputuluinsistemulcognitiv:semantic,iconic(imagistic), serial, prin valori de activare (re|ele) etc.Nivelulimplementajional (biologic)sereferlarolulstructurilorbiologicecestaulabazaprocesrilorcognitive,ccioricesistemcognitivnuesteunuldoarsimbolic,cisifizic(formatdinneuroni,laoameni,saudin procesoare de siliciu si germaniu la masini).Delimitareasistemuluicognitivnpatrunivelurieste o formalitate teoretic, stiin|ific, ce are scopul de afacilitacercetareaacestui sistem.ns,n realitate,celepatru niveluri funcjioneaz n acelai timp.1.2. Par adi gmel e psi hol ogi eicogni t i ven psihologiacognitivavem doumari paradig-me: paradigmaclasic-simbolicsi paradigmaneoco-nexionist.Acestedouparadigmeauptrunsntr-omaresaumicmsurntoatestiin|elecognitive,nudoar n psihologie. S le analizm pe rnd.1.2.1. Paradigma clasic-simbolic (clasic)Adominatcercetrile psihologiei cognitivepnndeceniulalnouleaalsecoluluitrecut.Rdcinileacesteiparadigmeleputemgsilafilosofiiira|ionalisti(Leibniz,Descartes,Kant)silaceiempiristi(Hobbes,Locke, Hume), de unde si clasicismul ei.Ideeade bazaparadigmeiclasic-simboliceesteaceeaccunoastereaestereprezentatnsistemulcognitivprin simbol sauprinstructuridesimboluri.Aceastanseamncaminteatraducerealitatea,nmsura posibilit|ilor, n simboluri si opereaz cu acestetraducerisimbolice. Simbolurilesuntcorespondenteinternealeunorobiecteexterioare,oricepatterncarereprezint/nlocuiesteceva,astfelnct,nlocdeamanipula un obiect, putem manipula simbolul mental.Sistemulcognitivuman,casicalculatorul,esteconform lui A. Newell si H.A. Simon, un sistem fizico-simbolic(physicalsymbolsystem).Aceastanseamnc,pentru a opera cu cunostin|e,creieruluman (obiectfizic,ca sicalculatorul)trebuie sle codeze n simbo-luri.Din acestpunctdevedere, proceselecognitivepotfi considerate manipulri formale ale simbolurilor, dupanumite regulisintactice.Astfel,proceselecognitivepotfistudiateindependentdestudiulcreierului.Adugarea de n|eles simbolurilor (interpretarea lor si amanipulriilor)confersenssiexplica|iecomporta-mentului.Cumsunt,ns,organizateacestecunostin|esimbolice?naintedearspundelaaceastntrebare,trebuie svedemcte tipuridecunostin|e de|inem.Nueste greu s ne dm seama c tim ceva si mai stim cums facem ceva. Astfel, vom avea cunotine declarativesi,respectiv, cunotineprocedurale.Acesteavorfistocatenmemorie (delucrusidelungdurat)sivorconstituicauzealecomportamentuluinostrundiversesitua|ii.Se pare cainforma|iaproceduraleste re|inutmaibine,deundesidorin|aaprigastuden|ilordeaface lucruri ct mai practice la facultate.Termenii de baz cu care operm cnd ne referimlamodulde organizare acunostin|elorsunt: propozi|ie,credin|(belief),ipotez,cunoastere/informa|ie.Propoziia(sentence)este unenun|cuvaloaredeade-vr(A/F).Propozi|iileaflatenmemoriaunuisistemlogiccaptnumelede credinj. Daco credin|estesus|inut cu argumente valide, aceasta devine o ipotez.Ansamblulipotezelorceaucalitateadeafiadevratefomeazceeacenoinumim cunoateresau informa-ie.Cunoastereaesteun modelallumiireale,sus|inutcuargumentesiutilizatdectresistemulcognitivnproducereacomportamentului.Cunoastereaarenevoiedeun limbaj,ce poate fi natural sau formal(cum estecelstiin|ific)side operajiicu care sfie prelucratsiscoasdinsisteminforma|ia.Deasemenea,avemnevoieside regulideextinderesaurestrngere amodelului (cunoasterii).ncadrulreprezentriisimbolicecunoasterii,avemdouabordri:abordarealogic(specific3sistemelornon-umane)siabordareainforma|iei(specific sistemelor vii, n special umane).Abordarealogicpresupunenumaiexisten|apropozi|iilor.Singurulmoddeextindere/restrngereasistemului cognitiv este pe baza regulilor (dac-atunci).Dinacestpunctdevedere,sistemelelogicesemainumescsi deductive (deex.,teoriilematematice).Unsistemlogicpornestedelaexisten|aunui alfabet,curegulideoperare(sintactice).Sepornestedela axiome(seturi de propozi|ii presupuse adevrate) si se ajunge laalte propozi|ii pe bazaunor reguli de inferenj (aceastafiindmodalitateadeextindereasistemuluicognitiv).Interpretarea esteparteaceamaiimportantauneiteorii, este punerea teoriei fa|-n fa| cu realitatea. Cndteoriasepotrivestecurealitatea,avemun model.Modeluleste,deci,ointerpretareadevratarealit|ii(toatepropozi|iilerespectiveipr|idinteoriesuntadevrate). Consistenja esteuncriteriudeverificareauneiteorii,aceastafiindconsistentcndnuputemdeducepropozi|iicontradictoriidineasicndproducecel pu|in un model al realit|ii. Completitudinea este unaltcriteriudeverificareauneiteorii,aceastafiindcompletcndtoatepropozi|iilecareoformeazsuntadevrate.Abordarea informaieiafirmccon|inutul sis-temuluicognitivnuesteformatnumaidinenun|uricuvaloare de adevr, ci si cu multe alte enun|uri. Din acestpunctdevedere,sistemulfunc|ioneazattnmanierdeductiv,ctsinmanierinductiv.Aceastanunseamn,ns,cnusunteminteresa|idevaloareadeadevraenun|urilor.Maimult,sunteminteresa|ideorganizareainforma|iei.Extindereasistemuluicognitivdupun astfeldemodel seface prinpercep|iesinv-|are.Pentruacestesistemeapare schemareprezentriicunoaterii, format din clasele structurilorde informa-|ii, la care se adaug procedurile specifice de manipula-realor.n cazulacestortipuridesisteme,vorbim dedou tipuri de teorii:1 Semantic-declarative:aucaracterdescriptivsiexprimcoresponden|adintreoanumitinforma|ie si propriet|ile sale;1 Semantic-procedurale:exprimlegturadin-tre o informa|ie si un comportament.Gsireasiorganizareainforma|ieisuntfoarteimportante. Exist o legtura ntre asezarea n memo-riesireproducereadinmemorie.Informa|iasepoateasezanmemorieprinlegare(linking),grupare(chunking;sepoatefaceprin agregare rela|iedetipparte-ntreg si n func|ie context).1.2.2. Paradigma neoconexionistAaprutn1986(ParallelDistributedProcessing,McClelland si Rumelhart).Ideea de bazaacesteiparadigmeestecactivitateacognitivpoateficunoscutsiexplicatprin intermediulunor modeledeinspirajieneuronal.Informa|iaestereprezentatdesistemulcognitivumanprinvalorisipatternuriledeactivare ale unor unit|i simple (neuroni artificiali s.n.neuromimi).Prinacestmodel,psihologiicognitivistincearc s coboare nivelul de complexitate al reprezen-triicunoasteriipnlanivelulreprezenta|ional-algo-ritmic.To|ineuroniigsi|intr-unanumitlocsilega|intreeiformeaz reele neuromimetice.Oastfeldere|eadispunededou reguli: demodificaresi depropagare a valorilor de activare. Aceste reguli nu suntformal-logice,ciconstaudintr-o ajustarenaturalautomataniveluluideactivaredinneuroni.Elementeleuneire|eleneuromimeticesunt: unitjile(neuronii), stareadeactivare(niveluldeexcita|ie),reguladeactivare, funcjiaoutput, patternuldeconexiunidintreunitji, reguliedenvjare, me-diul/ambianja rejelei. S vedem ce e cu ele.1. Unitile (s.n. noduri, unitji cognitive, neuro-mimi)suntoimita|ieapr|iifunc|ionaleasistemuluinervos.Sunttipice,adicau:(1)unniveldeactivare[-1,+1],(2)sinapse,[maitrziu](3)inhibi|ialateral. ntr-o re|ea standard, vom ntlni trei straturi deneuroni(lanivelulinputsioutputstraturivizibilesistratuldeprocesare,intermediarascuns).Acestineuroni nusuntintrepretabilisemantic,adicnusimbolizeazstri de lucruri cunoscute,ceeacei facesemantic-opace(spre deosebire demodelelesimbolice,caresuntsemantic-transparente). Informajiacompleteste ob|inut prin unirea informa|iei la cele trei nivele.Sevorbestededoumaritipuridere|eleneuro-mimetice:1. Rejeledetipdistributiv (unconceptreprezintun anume pattern de activare a tuturor unit|ilorre|elei);2. Rejeledetiplocalizajionist(fiecareneuronreprezint un concept sau o ipotez).2.Striledeactivare ale neuronilorse referlaniveluldeexcita|iepecarelareunneuronlaunmomentdatsicaresepoatentindedelaneactivatlamaximulde activare [-1,+1].Strile de activare sepotmodificandoumoduri:prinstimularesauprinabsen|astimulrii(nivelulde activare scade).Datfiindfaptul cunit|ile sunt,practic,niste valoride activare,4re|eauaconexionistaparecao matricedevalorideactivare.3.Reguladeactivarereprezintmodulncaresemodificnivelulenergeticnfunc|ienivelurileenergeticealecelorlaltenoduri.Modificareastriideactivare (a) se stabileste pe baza calculului netinputului(=sumainputurilorrecep|ionatedeo anumitunitate),dup formula de mai jos:n aceast formul:- wij = ponderea (w vine de la weight, care aicinueste luatcu sensulde greutate,ci de pon-dere sau trie) legturii dintre nodurile i si j;- ua=niveluldeactivarealnodurilorcucareeste activat nodul nostru;- ra= restul de activare ini|ial, nivelul energe-tic al nodului, nainte de activarea cu celelaltenoduri.Lanceput,valorimaimicialenetinputuluiproducmodificrisemnificativealestriideactivareaunit|ii,dardupunanumitprag,acestemodificrinumai sunt semnificative. De aceea, func|ia de activare areoformsigmoid.Neuroniifunc|ioneazdupacelasiprincipiu (c doar dup ei a fost fcut modelul).4.Funcia output este o rezultant care stabiles-terela|iadintrevaloareadeactivareauneiunit|isioutputulpecareealtransmitectrealteunit|idinre|ea.Valoareaacesteifunc|iipoatefi,ncelmaisimplu caz, zero si putem stabili un prag sub care valoa-reaoutputuluiestezerosideasupracreiavaloareaoutputuluiesteegalcustareadeactivare.Dacestesubnivelulprag,neuronulvarmneinactiv,iardaceste peste prag va determina o activitate.5.Conexiunilereprezintlegturiledintreunit|i,elefiindtotodatelementele(celemaiimportanteelementechiar)careaudatnumeleparadigmei. Wijreprezint o conexiune. Dac conexiuni-le suntunidirec|ionale (activarea se propagdoar de lainputctreoutput),atunciavemo rejeaunidimensio-nal,darcelemaimulteconexiunisuntbidirec|ionale,rezultndcngeneralvomaveade-afacecuo rejeainteractiv.ncazulambelortipuridere|ea,conexiunilepotfi excitatorii sauinhibitorii.Celeexcitatoriiauoponderepozitiv(cuvaloarecuprinsnintervalul[0,1]), iar cele inhibitorii pondere negativ ([-1,0]).Inhibijialateraleste un fenomen observatsilasistemulnervos sise referla faptulc,daco unitateesteexcitat,eainhibunit|iledelaacelasinivel(competitive learning).nv|areaconsttocmainmodificareatriei/ponderiiacestorconexiuni.Elereprezintcheianvjrii.6.Reguliledenvaresuntaceleregulidupcare se modific tria conexiunilor. Ele reprezint nistealgoritmi sauecua|ii careguverneazmodulncare seschimbponderilentr-ore|easisuntechivalentulregulilorsintacticedinparadigmaclasic-simbolic.Existdoureguliprincipaledenv|are:regulaluiHebb si regula delta sau Widrow-Hoff.RegulaluiHebb postuleazctriaconexiuniidintredouunit|isemodificnfunc|iedeprodusulvalorilorlordeactivare.Aceastpondere/triecrestedacunit|ileauostaredeactivaredeacelasisemn(dacneuroniisuntfieexcita|i,fieinhiba|i)siscadedacsuntdesemnediferite.Daraceasttrienusemodificlantmplare,cidupoanumitratstabilitdecreatorulre|eleirespective,numit ratanvjrii(learning rate), dup formula urmtoare:unde: ai,aj=niveleledeactivareaneuronilor i si,respectiv, j;lr = learning rate.Reguladelta (Widrow-Hoff)aducendiscu|ieproblema outputuluidezirabil,utiliznddiscrepan|adintreacestoutputdezirabil(dj) sioutputulactual(aj),dup formula de mai jos:Fiindcunoscutvaloareadeactivareaunit|ii i(ai)siratanv|rii(lr),pondereauneiconexiunisemodificcuattmaimultcuct eroarea saudiferen|adj - aj este mai mare. Dac valoarea dezirabil este egalcuceaactual,atuncidiferen|aestenul,ceeacenseamn c re|eaua a oferit rspunsul dorit si pondereaconexiunilor rmne neschimbat.7.Mediulsauambianareeleireprezintcon-textul n care func|ioneaz re|eaua. Orice re|ea conexio-nist(caorice re|eaneuronal)esteinclusnstructurimaimari,maigenerale,estelegatcualtere|ele,acesteaformndmediulsauambian|are|elei.Uneori,acestcontextpoatefiimportant.Influen|amediuluiapare n modelele conexioniste sub forma unor biai (delasg. bias),adicaunorimputuricuvalorifixe,inde-pendentededinamicaactivrilordincadrulre|elei.Adesea, biasii sporesc performan|a re|elei.

a a ijr u W Netinputi j j j ia a d lr W ) (, j i j ia a lr W ,52. Per cepi aDupcumartamnunitateaprecedent(p.2),procesareainformatieidectresistemulcognitivsepoate face ascendent, de la propriettile stimulului ctrecaracteristicile sale semantice (bottom-up) si descendent(top-down).Dinacestmotiv,nceeaceprivesteperceptia(privitdinperspectivaniveluluicomputatio-nal) avem teorii de tip bottom-up si de tip top-down1.2.1. Teor i ide t i p bot t om-upAceste teorii acord o mare important stimuli-lor si patternurior acestora si abia apoi procesrii cogni-tive superioare (care poate fi chiarirelevant,din acestpunct de vedere), n ceea ce priveste realizarea imaginiiperceptive.ncadrulacestuitipdeteoriiintr:teoriaecologic,teoriasablonului,teoriaprototipului,teoriatrsturilor(pandemoniumului)siteoriastructuriidescriptive. S le analizm pe rnd.TeoriaecologicaperceptieiafostelaboratdectreJ.J.Gibson(1904-1980)siesteteoria-reperpentruteoriiledetipbottom-up.Dupcumaratsinumele, aceast teorie se concentreaz asupra mediului,nuasupraprocesrilorinterioare.Gibsonerade prerec cel mai important aspect n realizarea perceptiei estedispunereainformatiilorsenzorialesiacontextuluisenzorialalstimulilor.Deaceea,considerel,nu estenecesarexistentaetapelorintermediaredeprocesarentrestimularearetiniansielaborarearspunsuluivizual.Aceastaeste perceptiadirect.Teoriaaccentu-eazfaptulcfunctiaanalizatoriloresteaceeadeafurnizaindividuluitoateinformatiilenecesareinterac-tiunii cu mediul nconjurtor. Atunci cnd ne ndreptmprivirea n alt parte, ambientul optic (array) se modifi-csifurnizeaznoileinformatii,necesarecabazdeactiune.Nuarfi,deci,absolutnecesaroprelucrarecortical a informatiei vizuale, deoarece ambientul opticfurnizezinformatiasenzorialnmoddirect.Prelu-crareainformatieinuesteuna cognitiv,ciunaneuronal.Datfiindfaptulcnmediulexternexistdestuleinformatiipentruaproducejudectiperceptua-le(interpretri),judectileulterioare(cognitive)suntnecesaredoarpentru ntelegerea realittii.Dup1Am pst ratt it lul cu car e a fostpr edatunit at ea,Pe r c e p i a , ns model ele pr ezentate aicise referdoarl apr ocesar ea informaieivi zuale (percepi a vi zual ).Gibson, n mod natural, biologic suntem orientati spre antelegesifolosicontextulnfavoareaperceptiei.Gradientultexturii esteelementulcelmaimicnbazacruia percepem adncimea.TeorialuiGibsonnuarebazexperimental,darafostacceptataproapecaunfeldetruism.nacelasi timp, i se reproseaz c: (1) si-a ndreptat atentiadoarasupraanalizatoruluivizual;(2)teoriaparemaidegraboargumentareacaracteruluinnscut-progra-mat al reactiei la stimulii ambientali; (3) conform aces-tei teorii, perceptia ar trebui s fie ideal, perfect, lucrucare nu se constat n realitate.Eleanor Gibson a preluat teoria si a aplicat-o labebelusi. A constatat c la 2-3 luni acestia nu reusesc sperceapadncimea,darnvatfoarterepedesinterpreteze realitatea, inclusiv gradientul de textur.Teoriaablonului(template)afostelaboratdectreSelfridgesiNeisser(1960).Acestiasustineaucnminteanoastrexistmiide sabloane/matritealeobiectelordinlumeaexterioar,cepermitrealizareaperceptiei si a imaginii perceptive, n functie de potrivi-rearealittiiimediatecusabloanele.Multesituatiidinrealitate nu pot fi explicate cu acest model.Teoriaprototipuluiaaprutdatorituneinevoide aocorectape ceaprecedent.Prototipulesteunmodel flexibilalunuiobiectexterior (cea maibunestimareauneiclasedeobiecteceintegreazcelemaitipicetrsturiale unei clase).Atuncicnd ntlnim unobiect,lcomparmcuunprototip.Dacasemnareaeste suficient,atunci are loc recunoasterea.Prototipuleste reprezentativpentru o clas,dar nu este identic siniciprecisnlegturcuclasarespectiv.ntr-unexperiment, Franks si Bransford (1971) au cerut subiec-tilorsdesenezectevavariantealeunuiprototip,variantecaresedeosebeaundiferitegradefatdeoriginal.Artndu-leprototipuloriginal,subiectiil-aurecunoscut chiar dac nu le fusese prezentat anterior.Teoriasablonului(casiceaaprototipului)siare originea n filosofia lui Platon si putem spune c nudepseste aceast filosofie, adic nu este o teorie stiinti-fic, ns poate oferi directii de cercetare stiintific.6Teoriatrturilor arecasupozi|iefundamentalfaptulcrecunoastereaobiectelorsebazeazpedetectareaunorcaracteristicisautrsturifizicedistinctealeacestora.Acestecaracteristicisautrsturivorfipotrivitesaunucuceledecaredispunesistemulcognitiv(dinmemorie),adicvedemdoaracelepropriettisauobiectepentrucareavemunpatterncorespunztoralactivittiineuronale.Dacunpatternestedeteriorat,atuncirecunoastereaesteafectat(cum esten cazulunorpatologiiprecum agnoziaalexicimposibilitateadearecunoasteliteretiprite).Dinacestpunctdevedere,abstractizareanueste o functie cognitiv superioar, ci una omniprezentlanivelulntreguluisistemcognitiv.Acesteafirmatiisuntsustinutedeputernicedoveziexperimentale(veziMiclea, pp.91-93).Aceste date au condus laelaborarea mai multormodelealerecunoasteriibazatepeanalizatrsturilor.Ne vomocupaaicidoarde primul si celmai cunoscut,modelul Pandemonium(Selfridge,1959).Acestmodelsustinecexistmaimultenivele(demoni)organizateierarhicnprocesareatrsturilor(fig.2).Labazseafl demonii imagistici (receptioneazimagineaunuiobiect),care transmitimagineactre demoniitrsturi-lor (feature demons), care vordescompune imaginea ntrsturile sale. Fiecare trstur este procesat de ctreundemonanume.Apoimesajelelorsuntsintetizate nunitticognitivedectre demoniicognitivi.Datoritfaptului c|iptuldemonilorcognitivilaslocinter-pretrilor,eranecesarexisten|a demonuluideciziei,careeste celmai potrivitcandidatpentrurecunoastereaobiectului ini|ial.Desicontineunlimbajmetaforicsihazliu,ideea procesrii ce st la baza modelului pandemoniumestesustinutdedovezicevinparteaneurofiziologiei(pentru mai multe detalii, vezi Miclea, pp. 51-60).TeoriacomputaionalRBC(recognitionbycomponents)afostpropusdeI.Biederman(1987).Autorulpornestedelaobservatiacotidiancexistotendintnaturaldeadescompuneobiectelenprtilelor componente.Aceste prti componente suntdenumi-tedeel geoni(dela geometricalions),iarunobiectcomplexpoatefispecificatpringeoniicomponentisimodul de dispunere al lor (fig. 3). Aceiasi geoni aflati nrelatiidiferite reprezint obiectediferite,iarBiedermanestedeprerecdiversitateaobiectelorpoatefiredusla 24 de geoni si combinatiile dintre acestia.Oricegeonarepatruatribute:(1) curbura saumuchiile sale (drepte sau curbe); (2) mrimea (constan-t, expandat si redus); (3) simetria (sectiune simetricsaunesimetric);(4) axa(dreaptsaucurb).Figura 3nevaajutasntelegem maibineacesteatribute.nnatur,rareorigsimformeperfecte,decorelatiantreceleideale(geoni)sicelenaturaleocupndu-seproce-srile superioare din scoarta cerebral.Conform acestuimodel,perceptiaeste o activi-tate multifazic, cu urmtoarele secvente: (1) extragereacontururilor;(2)segmentareaobiectelornzoneledeconcavitate;(3)detectareapropriettilornonaccidenta-le; (4) activarea geonilor si a relatiilor dintre acestia; (5)activareadinmemorieamodelelorobiectelor;(6)identificarea obiectului.Figura 2. Modelul Pandemonium (Selfridge, 1959).Figura 3. Exemple de geoni i de obiecte formate cu acetia.72.2. Teor i ide t i p t op-downTeoriile de tip top-down sunt reunite sub ceeaceamputeanumi perspectivaconstructivist.Primulautoralacestei abordriafostJeromeBruner(1915-),careconsideracsubiectulconstruiesteontelegerecognitivaunuistimulfolosindinformatiasenzorialca fundatie,darutiliznd,n acelasitimp,sialte sursedeinformatie.Bruneradenumitacestproces perceptieinteligent,deoarece,credeael,gndireajoacunrolfoarteimportantnrealizareaefectivaperceptiei.ntimpulperceptiei,noiformulmfoarterapiddiversetipurideipotezenlegturcuceeacepercepem,bazndu-ne pe datele senzoriale si pe ceea ce stim deja(dateledinMLD).Maiexistsio a treia surs: dateleinferate (rationamente foarte rapide cu care legm date-lesiledm sens).Un rolfoarteimportantljoacdeasemeneasi asteptrileanterioare.Deobicei,cndrealizmoperceptiefolosimmaimultesursedeinformatie.2.3. Model ulluiDavi d Mar ralpr ocesr i ivi zual e: o ncer car e de i nt egr ar eSchemageneralaprocesriiinforma|ieivizualeafostcircumscrisdeD.Marr(1982),nlucrareasaVision.Conformacestuimodel,intensitateastimulilorluminosi faceobiectul unorprelucrriini|iale care con-tureazoschi|primaraobiectului.Asupraacesteischi|eprimareseexercitomul|imedetratamentesauprelucrri de stabilire a adncimii n spa|iu prin calcululdisparit|iibinoculare,dereprezentareamiscrii,texturii, culorii siorientrii n spa|iu a suprafe|elor unuiobiect.Toate acesteprocesrisuntexecutate nparaleldemecanismemodulare.Rezultatullorconstnconstituireaunei reprezentriintermediare aobiectuluidin cmpulvizual,notatcu 2D (ntre 2D,cum esteimaginearetinalsi3Dtridimensional,cumesteobiectul real). Aceast imagine intermediar serveste cainputpentrualteprocesrialcrorprodusfinalestereprezentareacomplet,3Daobiectului(fig.4).Unmodulesteostructurspecializatdeprocesareainforma|iei,impenetrabildin punctde vedere cognitiv(vezi pag. 1, dreapta, jos).Prinschemasa,D.Marrncearcsintegrezecomponenta biologic, componenta comportamental sicea computa|ional (de prelucrare a informa|iei).Schiaprimar (reprezentareainiial)sefor-meazperetin,deundeajungepnlanivelulcoliculilorcvadrigemenisuperiori.Dinmul|imeadestimulivizualicucareestebombardat,sistemulcogni-tivtrebuiesextraginforma|iaceamairelevant,cuvaloarea adaptativ ceamai ridicat. Aceast extragere,cuo mare valoare adaptativ,se poate realizaprinmaimultemecanisme:stabilireacontururilor,detectareatexturii, a diferen|elor de culoare sau de vitez etc.Extragereacontururilor(edgedetection)dinpatternurile de luminozitate pe care obiectele le transmitretineiestemodululprincipalimplicatnconstituireaFigura 4. Schema general de procesare a informaiei vizuale(D. Marr, 1982).8schi|eiprimare.Unconturmarcheazlimitauneisuprafe|e,auneifigurisauaunuiobiect.Elcon|ine,ntr-unformatsimplu,extremdemultinforma|ie(recunoastemunobiectdoardac-idesenmconturul).Contururile con|inmulte din caracteristicileinvariantealestimululuisipermito procesareeconomicainforma|iei,deoarecereducdiversitateadetaliilorreferitoare la esen|ial.Stabilireacontururilorsebazeazpeprocesareadiferen|elordeluminozitate.Lamargineaunuiobiect,varia|iasemnificativaintensit|iistimulilorluminosieste crescut la maxim. Pentru a observa acest fenomen,foarteutilesuntbenzileluiMach(fig.5),benzicare,dupcumputemvedea,paraaveaointensitatemaiaccentuat n partea stng, dar fizic, obiectiv intensita-tealoresteaceeasi.Noilevedemmaiputernicenanumite locuri, datorit unor procesri neurofiziologice.Maimult,varia|iaintensit|iistimulilorluminosiesteaccentuat,sistemulnervosvizualavndtendin|adeaexageracontururile.Existmodelematematicealeextrageriicontururilor(modelulfiltrajuluisianalizaFourier)desprecarenuvomdiscutaaici(segsescnMiclea,pp.66-73).Dupextragereacontururilor,imaginea ajunge la module.Modululdeprocesareadistaneiiadncimiieste cel care ne face s nu avem probleme (de regul) npercepereaadncimii sau adistan|ei fa|de obiecte.Peretinapar,dupcum bine stim,obiectele bidemensio-nale.Daravemdoiochi,iarfiecarevareceptaunulsiacelasistimulluminosdinunghiuridiferite.Nuamputea,ns,calcula(procesa)distan|asauadncimeaIrapercepecelpu|inncunstimulcuopozi|iediferit de primul si care, de asemenea, este receptat dindiferite unghiuri pe fiecare din cele douretine pe carelede|inem.Astfel,distan|eledintreproiec|iileretinalealecelordoistimulivorfidiferite,producndu-seodisparitate retinal. Plecnd de la aceast disparitate, sepoate calcula distan|a de la stimul la observator, deci siadncimea n spa|iu.Aceasta este vederea stereoscopic.Labazaacestorcalculeseaflopera|iitrigono-metrice,astfel,au pututfi realizate aparate care distingcuomareacurate|edistan|asiadncimea.Calcululdisparit|iiretinalenuestesinguramodalitatededetectare a distan|ei si adncimii, deplasa-rea obiectelorn spa|iu si deplasarea noastr fa| de ele fiind alte sursede informa|ii. Modulul de procesare a mirii a fost identifi-catexperimentalcafiindunulindependent.Se parecprocesrilerealizatedeacestmodulsuntmairapidedect detectarea formei si semnifica|iei. Exist o tendin-| general de a ne feri capul din calea unui obiect caresemiscnsprenoi,indiferentdacestepericulossaunu(aceasttendin|eviden|iazvaloareaadaptivsemnificativaacestuimodul,maialescafostsemnalatchiardin primele sptmnidevia|).Acestmodul are la baz celule celule specializate ce analizea-zinforma|iifoartediferen|iate(vertical-sus,vertical-jos, oblic, orizontal). Cele maimulte celule sunt pentruorizontal.Eleobosescfoarterepede,fiindextremdeactive. Exist modelri matematice. Foarte complicate.Modululdeprocesareaumbreidetecteaz,dup cum arat fig. 4, pozijia si formele. Asocierea unuianumiteforme,dimensiunisaupozi|iiaumbreiaunuiobiectcuformasau pozi|iaacestuiase bazeaz,proba-bil,peanumitenv|rineinten|ionatedinistoriasubiectului. Nu exist modele matematice.Modululdeprocesareatexturiiservesteladetectarea compozijiei unuimaterial.Toateobiecteledin jurulnostru au o anumit textur (chiardac uneorinunedmseamadeea),iarmrimeatexturiiunuiobiectoferinforma|iireferitoareladistan|afa|deobiect.Textonul este ceamaimic unitate aunei texturi.Poateficonsideratunpatternrepetitivdetextur.Putemdetectaloca|ia,frecven|aapari|iei salepe supra-fa|a texturii, lungimea si orientarea sa.Modululdeprocesareaculorii areofunc|iefoarteevident,credemnoi.Detectareaculoriipoateconstitui o finalitate n sine, dar poate servi, ca si texto-niilaseparareaobiectuluidefondulsu.Maimulteteorii au ncercat s explice fenomenulvederii cromati-ce, dintre care cele mai cunoscute sunt teoria tricromati-c si teoria tetracromatic.TeoriatricromaticafostelaboratdeThomasYoung(1807)sidezvoltat,50deanimaitrziu,deHermannvonHelmholtz.ConformteorieiYoung-Helmholtz, exist trei tipuri de receptori pentru culoare,acestiafiindceeacenumim celulelecucon.Astfel,avem celule care recepteaz rosul, celule care receptea-zalbastrul si celulecare recepteazverdele.Ac|iuneaFigura 5. Benzile lui Mach.9combinataacestortreitipuridereceptorideterminsenza|iadeculoare.Adic,unfasciculdelumincuoanumitlungimedeundstimuleazacestitreireceptori ngrade diferite si aceste niveluri specifice deactivaredeterminperecepereauneianumiteculori.Cndtoatecelulelesuntstimulateegal,seproducesenza|iaculoriialbe,iarcndniciunadinelenuestestimulatnegru.Teoriatricromaticaavutmaresucces,aufostdescoperitemecanismelefizio-chimicecareidemonstreazveridicitatea,explicuneletulbu-rricromatice(dicromatiesimonocromatie),presupu-nnd c lipsesc anumite celule, dar nu poate explica altetulburri, cum ar fi daltonismul si cecitatea.Teoriatetracromatic(s.n.teoriaopozantsaubicromatic)afostformulatdectreEwaldHering(1872).PunctuldevederealluiHeringesteacelacsistemulvizualfunc|ioneazpebazaunoropozi|ieiculorilor.Existtottreitipuride celulecucon,fiecarerspunznd la cte o pereche de culori opozante: rosu vsverde,galbenvsalbastrusialbvsnegru.nfunc|iedeparticularit|ile(lungimeadeund)unuifascicullumi-nos, fiecare receptor (din cei sase) va rspunde la aces-ta. n caz c unul din receptorinu poate rspunde,o vafacecellaltnloculsu,rezultndastfeldaltonismul.Teoria lui Hering este acceptat ca fiind corect, dar nusiperfect.Deexemplu,nupoateexplicaformareaculorii galbene folosind fascicule laser rosii si verzi.Func|ionndnparalel,acestemoduleproducoimaginembunt|itfa|deimaginea2Dformatperetin,dartotusinuuna3D,nuoreprezentareexact alumii reale. Aceasta este, desigur, ceea ce am numit maisus schiaintermediar2D. Pnn acestpunct,auloc numai procesri de tip bottom-up.Daroricaredintrenoipoatespunecnuvedemlucrurile altfel dect 3D. Aceasta pentru c avem creier.Imagineaformatperetinestebidimensional,prelu-crrilefizio-chimicedelanivelulretineisialstructurilor subcorticale (modulele) formeaz o imagineaproape tridimensional,iarprelucrareafinalrevinestructurilorcerebralesuperioare(lobiioccipitali),formndu-se astfel,printr-un procesde tip top-down,oreprezentare3D,fidel,pe ctputem noi sti,realit|iinconjurtoare.Aceastimaginedevine independentdeunghiuldincareprivestesubiectul.Acestaestenivelulmaximde cunoasterevizualalumii nconjur-toare. n caz c realitatea are mai multe propriet|i dectputem noi vedea,nseamn ca acestea au fost, cel pu|inpn acum, irelevante pentru adaptarea la mediu. Dac,ntr-oanumitperioaddinviitor,acestea(ncazcexist) vor deveni relevante pentru supravie|uire, se vordezvolta sistructurinervoase care ne vor permite sleidentificm. Pn atunci, ne mul|umim cu acestea.1 03. Cat egor i zar eaTrindntr-unmediuhipercomplex,omularputea fi repede coplesitde numrul si marea diversitatea stimulilor sau situa|iilor pe care le ntlneste. Pentru afacefa|cusuccesacesteisitua|ii,subiectulumanrecurgelacategorizareaobiectelorreducndastfeldiversitatea mediului la categorii usor de procesat.Pentruadefinicategorizarea,trebuiesintrodu-cemndiscu|ieuntermenstrnslegatdeaceastaconceptul.Conceptuleste,nmod tradi|ional,conside-ratunitateafundamentalacunoasteriisimbolice(desi,dupAnderson,aceastunitatefundamentalesteaser|iunea/enun|ul,unpunctdevederedestuldeacceptatnzilelenoastre).Amputeaspunecesteoideedesprecevacuajutorulcreiaputem njelegelu-mea.Adesea,unconceptpoatefiexprimatntr-unsingur cuvnt (mr). Fiecare concept este n legtur cualte concepte (mr rosea|, fruct, rotund). Unmoddea organiza conceptele este categorizarea.DupBruner,acategorizanseamnagrupaobiectele sievenimentele sioameniidin jurulnostrunclase,sia rec|iona la ele/ein func|ie de clasa lormaidegrabdectlaunicitatealor.Chiar dacne ntlnimcuoamenilatotpasul,nulespunembunziuadectpersoanelorcunoscute(categorie),nusipersoanelornecunoscute (alt categorie),chiar dac to|i sunt oameni.Apoi,fa|decategoriaoamenivomac|ionadiferitfa| de categoria cini.3.1. Funci i l e cat egor i zr i iPrinurmare,revenindlaideeadinprimulparagraf,categorizareaeste un procescuvaloare adap-tativ,frdecarenuamreusisnedescurcmnmediulcomplexcarenenconjoar.Sistematiznd,identificmurmtoarelefunc|iialecategorizrii:(a)gruparea elementelor similare n aceeai categorie, (b)codarea experienjei si (c) generarea de inferenje.Grupareaelementelor similarenaceeaicategorie poatefifcutdupcriterii fizice(grupareamerelornaceeasicategoriedatoritpropriet|ilorperceptivecomune)sau funcjionale(grupareauneltelordegrdinritnaceeasicategoriedatoritfunc|ieipecareoau,ngeneral).Deregul,dacrezolvareauneiproblemenuesteochestiuneimediatsiimperativ,vom categoriza dup criteriul fizic. De exemplu, putemmerge ntr-o librrie si s rsfoim cr|ile de beletristic,psihologie, filosofie si de ce nu? fizic cuantic, dardacavemdefcutunproiectlapsihologiecognitiv,nevomuitadupcr|ilecare netrebuie,celecarevorputeafi folositenrealizareaproiectului (primacatego-rizarefiindnfunc|iedecon|inutulideologic,transpusnliterefizice,iaradouanfunc|iedeaspectulfunc|ional, determinat de trebuin|a imediat).Oproprietatefundamentalcategorizriibazatepe similitudine,independentdecontext,este aceeacprocesul categorizrii tindectre maximizareasimilari-tjiorintra-categoriale(dintreelementeleaceleiasicategorii)sictre minimizareasimiliraritjilorinter-categoriale (dintre elementele unor categorii diferite).Codarea experienei este o alt func|ie a catego-rizrii,ce permite individului sopereze cu o categorien locul unei mul|imi de obiecte.Aceste categorii nles-nescpercep|ia,memorarea,reamintirea,ntr-un cuvnt,sporesceficien|asistemuluicognitiv.Recunoasterearapid (n cteva sutimi demilisecunde) aobiectelorsedatoreazactivriicategoriilorsauapatternurilordeactivarecorespunztoare.Astfel,frcategorizarenuamputearspundelaexameneledetipgril,deexemplu.Oricecategorieesteinclus,ncadrulsistemuluicognitiv,ntr-ore|eaierarhizatdecategorii(modelpropusdeCollinssiQuillian,n1969,sicareestevalabil n continuare), cu categorii subordonate si supra-ordonate(ceesupraordonatdevinedincencemaiabstract).De exemplu,cndvedem pe cineval putemncadrancategoriageneral om sau mamifer,ncategoriasubordonat sex (M sau F) si,mai departe,ncategoriile subordonate prieten (cu categoriile subordo-natede bun,foartebun,nou,dincopilrie etc.),duman, persoan iubit s.a.m.d. Acum vom sti cum sreac|ionm la persoana pe care o vedem.Tendintanostrgeneraleste de aactivacatego-riilecuunanumitniveldegeneralitate,nfunctiedecare se stabilesc categoriile supra- sau subordonate (deexemplu, pe strad vedem oameni, o categorie subordo-nat mamiferelorsisupraordonatbrbatilor si femei-lor).AcestnivelpreferentialafostdenumitdeEleanorRosch(1976) nivelulcategoriilordebaz1.Principalacaracteristicaacestorcategoriiestecelecon|inunmaximumdeinforma|ientr-unformatminimal.O serie de cercetri au evidentiat cinci carac-1Ter menula fostfol osi tpent rucat egor i i l e nat u-r ale,dar cercet r i l earat csepoatevorbi deunast felde ni velbazalin cazulcat egor i i l or ar t i fi ci al e.1 1teristicialeniveluluicategoriilordebaz,pecarelevom discuta n continuare:1. Categoriile de baz sunt, n general, reprezentatedeunsingurcuvntnlimbajulnatural(deobicei,sifoartescurt);trebuiesprecizmcreciproca nuesteneapratvalabil:categoriisupraordonate (cum ar fi fiinj) nu sunt reprezen-tate neaprat de mai multe cuvinte;2. Cuvintelecorespunztoarecategoriilordebazauceamaimarefrecvenjnlimbajulvorbit(Richard, 1990);3. Ontogenetic,categoriiledebaziexpresiilelingvisticecorespunztoaresuntdobnditemaidevremencomparajiecucategoriilesupra-isubordonate;4. Categoriiledebazpotfidefinite ostensiv(artatecudegetulcopiilormici,deexemplu);tousi,acest tip de definire se poate folosi si pen-tru unele categorii subordonate;5. Categoriiledebazsuntcelemaiabstractecategoriicarepotfiasociatecuoformfizicspecific, adic putem asocia categoria mr cu unobiect,darnusicategoriasupraordonat fruct(Smith, 1990).[Proprietjile1i5seapliclacategoriiledebazformatepebazaasemnrilorfizice,nuilacate-goriile formate pe baza asemnrilor funcjionale.]Generareadeinferene estefunc|iacategoriz-riicenepoatepermitesfacemra|ionamente.Inclu-zndunobiectntr-oclas,cunostin|eledespreclasarespectivdevinrelevantesipentruobiectulrespectiv.Deexemplu,dacto|iioameniisuntmuritori,iarSocrateesteom,nseamncSocrateestemuritor.Aceastaesteun silogismsauunra|ionamentdeductiv.Cercetrilearatcaceastfunc|ielucreazsipentrura|ionamentul inductiv (vezi Miclea, p.136).Nutoatecategoriileauaceeasifor|generativ.Categoriile naturale(celecareexistnnatur)gene-reazmaimulteinferen|edectcele artificiale(celealctuite din obiecte fcute de om).3.2. Repr ezent ar ea mi nt ala cat egor i i l orDin cte am vzut mai sus, o categorie este o cla-sdeobiecterealesauimaginareinstituitpebazasimiliritjilor fizice sau funcjionale ale acestora i carecapt o anumit etichetlingvistic. Aceast etichetlingvisticadatmultbtaiedecapcercettorilor,deoarecemultvremes-acrezutcreprezentareamin-talauneicategoriieste identiccueticheta,daracumstim (dac se poate ti cu adevart ceva) c lucrurile nustauasa.Castestmclucrurilentr-adevrnustauasa,putemsnegndim,deexemplu,coricinevorbeste despre cine, dar reprezentarea mental asupraacestei categoriise schimbradicaln urmauneieven-tualelecturidebiologie.Totdesprecinevorbimncontinuare,dardin animal de cas,se poate transformaacum n Canislupusfamiliaris,unmembrualfamilieiCanidaedinordinul Carnivora. Prin urmare,reprezen-tareamental(cognitiv)sicuvintelecaredesemneazo categorie sunt lucruri diferite.Dintr-operspectivclasic(darnenvechit),conceptulstlabazareprezentriicategoriilor,darcercetrirecente(ultimeledecenii)aueviden|iatexis-ten|aunei alte formede reprezentare mintalacatego-riei:prototipul.Prinurmare,nziuadeazi,avemdoitermeniesen|ialinceeaceprivestereprezentareacategoriilor: conceptul siprototipul.Ambelesuntreprezentri simbolice,decifacpartedinmodelulclasic-simbolic (vezi p.2). Mai recent, abordarea neoco-nexionistaprodusmaimulte modele alereprezentriimintale a conceptelor (dintre care cele mai impuntoaresuntACTsi PDP);nuvomintran detalii,dar,nliniimari, acestea func|ioneaz dup principiile prezentate nunitatea 1.2.2. (p.3).Conceptuluneicategoriiseexprimprintr-odefini|iececuprindetoatecaracteristicile necesareisuficientealecategorieirespective.Aceastdefini|ietrebuie sfie suficientde precissiexact,astfelncts permit precizarea aparten|ei sau neapartenen|ei unuiobiect la o clasde obiecte.Cele mai usor de clasificatsuntcategoriileartificiale,lacelenaturaleaprnddilemeprivind ceestenecesarsi dac estesuficient.Adesea vom fi de acord c bibanul este un pete, dar ceestebalena(care-sihrnestepuiiculapte,precummamiferele)?Oriceelementaluneicategorii(reprezentatprintr-unconcept)poatefidefinitoriupentrucategoriarespectiv,darputemobserva,nvia|acotidian,canumiteelementesuntmai tipicepentruocategoriedectaltele,iarunuleste celmaitipic(mrulpentrucategoriafruct).Acestfaptaducendiscu|ie efectulprototipicalitjii, dovedit att de sim|ul comun, ct si denumeroase studii experimentale. Prin urmare, conceptulnuestesinguramodalitatedereprezentaremintalaunei categorii, fiind nso|it si de prototip.PrototipulesteuntermenpropusdeEleanorRosch (1976), care a cptat dou accep|iuni:1) Prototipul este unul sau mai multe exemplare realecareaparcuceamaimarefrecvenjatuncicndsecereexemplificareauneicategorii(esteexem-plarulcuceamaimarevaloaredeprototipicalita-1 2te);pentrustabilireaexemplaruluiprototipicfolo-sim, de regul, trei proceduri:a. stabilirea graduluideprototipicalitateprinconstruireauneiscaledeevaluare amsuriincareunanumitobiectestereprezentativpentru o categorie;b. msurarea timpuluidereacjiealsubiectuluicndacestatrebuieszicdacunobiectface parte sau nu dintr-o anumit categorie;c. solicitareaunuiesantiondesubiec|islisteze(ntr-un anumitintervaldetimp)ctmaimulteexemplealeuneianumitecate-gorii,iarexemplarulcare aparecelmaifrecvent va fi considerat prototip.2) Prototipul nu este un exemplar real al unei catego-rii, ci este unul ideal (portret-robot), care vizeaztrsturilensumatealemaimultormembriaicategorieirespective(tendin|amedieaclaseirespective).1 34. Rezol var ea de pr obl emeToateorganismeleviiauprobleme,ceamaiimportantdintreele viznd supravie|uirea.Dacomulaajunssdominecelelatevie|uitoare,aceastase dato-reaz faptului c nici un alt animal nu-si rezolv proble-melemaibinecaomul.Pentrucealtcevaamgndi,pentru ceam acumulacunostinte,pentru ceam formaconceptesiteoriidacnupentruanerezolvaproblemele?Dacnuarexistaproblemecaresecerrezolvate,nuamaveacumsexplicmexisten|agndirii si antregului sistem cognitiv (aceast explica-|iefiind,dealtfel,oproblemfoartedificil,deoarecenu stim dect cexistprobleme si cle rezolvm,darsistemulcognitivnuneesteasadeaccesibilcasicomportamentul).Abordarea cognitivist a rezolvrii de probleme anceput cu Wolfgang Khler,cercettor care, dup cumbine stim, a observat cum rezolv o problem o maimu-|(numai intrm n detalii,deoarece suntem de prerecceicarenucunoscexperimentulluiKhlersuntnminoritatesauchiarinexisten|i).Analizndcomporta-mentulluiSultan(maimu|a)sicircumstan|elencareapare el, distingem trei componente ale unei probleme:1. ostareinijialaorganismuluiiamediuluisu(foamea si imposibilitatea lui Sultan de a ajunge labanan cu uneltele pe care le are la ndemn);2. ostare-scop(ositua|iedezirabil:ade|inesiamncabanana,deoarecefrmncare nuse poatetri, iar lui Sultan stim c i era foame);3. omuljimedeacjiunisauoperajii acrorrealizareface plauzibil atingerea scopului (Sultan a nceputsntindmembrele,sfoloseascunb|sauslege be|ele unul de altul).Problemelediferdelaunindividlaaltulnfunc|iedestareafiecruiasideistoriapersonal.Majoritateaoamenilorncepsaibcomportamentesimilare cu ale lui Sultancndle e foame (snlocuimntinsul membrelor cu gtitul, b|ul cu linguri|a), dar nupentru toat lumea este o problem, de exemplu, moduln care rezolvm probleme. Cei mai mul|i oameni pur sisimplule rezolv(sauncearc),darexistocategorierestrns pentru care este o problem si cum le rezolv.Cu alte cuvinte, problemele pe care subiectul si le punedepinddebazasadecunostin|e declarative siprocedurale.Dacnu avem cunostin|e despre faptul crezolvm probleme (cunostin|e declarative;ntr-adevr,ce vorbim aici multora li s-ar prea ciudat sau revelator)si, apoi, chiar dac stim acest lucru, dar nu avem nici unindiciu despre cum s ncepem cercetarea asupra acestuifenomen(cunostin|eprocedurale),celmaiprobabilnuvomcontinuarezolvarea(sinicinuvommaincerca)aceastei probleme.4.1. Cer cetr imoder ne asupr a r ezol vr i idepr obl emePrin anii 70, studiul rezolvrii de probleme a luatomareamploare,odatcuapari|iacr|ii HumanProblemSolving(HerbertSimonsiAllanNewell,1972),careadeterminatsiapari|ia inteligenjeiartificiale1.Autoriiaupusbazelerezolvriideproble-me ca o deplasare, o naviga|ie n spajiul problemei siconsidercomarepartedinprocesulrezolutivconstnreducereaproblemelor insuficientdefinitelaprobleme binedefinite (astfel,paresdevinbinedefinit problema rezolvrii de probleme).nziuadeazi,seconsidercrezolvareadeproblemeesteaplicareauneiopera|iidectreunrezolvator ntr-o stare problematic.Rezolvatorul estefieunorganism,fieomasincuunsistem cognitivncadrulcruiaoopera|iefacetrecereadelao stare problematic(S0) la alta (S1).Dela S1 se poate ajunge mai departe, la S2, si tot asa, pnla Sn.Operaiaesteoricemiscareconsideratcorectde ctre rezolvator, ce poate fi realizat fizic (ex: muta-rea unui obiect) sau mental.Stareaproblematicreprezintodescriereaelementelor dintr-o problem ntr-un anumit moment alrespectiveiprobleme.Dupcummen|ionammaisus,pentruatrecedelaositua|ieproblematiclaalta,trebuie s aplicm o opera|ie si spunem c s-a produs unavans.nfunc|iedeacesteelemente,putemprivirezol-varea de probleme n dou moduri:1. osecven|deopera|iimentalerealizateasuprainforma|iei din memoria subiectului;2. oseceven|destrimentale(modificrialeinfor-ma|iei) ce se deplaseaz ctre scop.1P s i h o l o g i a co g n i t i v st udi azr ezol vareapr oble-melor l aom, i n t e l i g e n a a r t i f i ci a l l acomputere,i arr o b o t i c a st udiazmodul ncar euncomput er rezol vopr obl em car e presupune i nter aci une cu medi ul.1 4Simon(1978-79)precizacoricediscu|iepetemarezolvriideproblemetrebuiesaibnvederetrei mari componente:a) rezolvatoruldeprobleme (sistemuldeprocesare ainforma|iei);b) problema (mediul sarcinii/obiectivului);c) reprezentarea problemei (spajiul problemei).DupSimon,rezolvareadeproblemeapareatuncicndunrezolvatortraduceoproblemntr-oreprezentareinternaacesteia,cautosolu|ie(drum,cale, traseu) prin spa|iul problemei, de la datele furniza-tepnlastareafinal.Sanalizmperndacestecomponente.Am artat mai sus ce este un rezolvator.Pe ln-gcele spuse,trebuie sadugmcnmemoriaunuirezolvator sunt mai multe tipuri de informa|ii:1 fapte (propozi|ii sau enun|uri);1 algoritmi(proceduristandardizatecaregaranteazob|inereasolu|ieicorecteprintr-unnumrfinitdepasi;aminti|i-valgoritmulde rezolvareaturnu-lui din Hanoi);1 euristici(strategiirezolutivecarepotducelaob|ienereauneisolu|iicorecte,darnunegaran-teazdacaceastaesteoptimsinicidacsevaob|inecucertitudine;seaplicnproblemecomplexe, n general cele de via|).Maitrziu,JohnRossAnderson(1983)aratcsimulrilepecalculatorpotoperafolosinddoutipuridecunostin|e: cunotinjedeclarativesi cunotinjeprocedurale.Unaltmodelalrezolvriideproblemeestecelpropus de Ernst si Newell (fig. 6).Figura 6. Model de rezolvare a problemelor (Ernst, Newell).Inputul este pus n func|iune de ctre translator siesteconvertitntr-o reprezentareintern.ninteriorulacesteireprezentriopereaz tehnicilederezolvareaproblemei, care transform gradual aceast reprezentarentr-o reprezentareasolujiei.Dintretoateacesteele-mente,celmaipu|incunoscutrmnetranslatorul.Cualte cuvinte, nu prea stim cum se transform o percep|ientr-o reprezentare (desi de peste dou milenii presupu-nem cse ntmplasta).Reprezentrile interne potfide mai multe feluri: opera|ii, fapte, subrutine, euristic.Problema esteo situa|iecareapareatuncicndsubiectulinten|ioneazs-sirealizezeunscopsausreac|ionezelaositua|ie-stimulpentrupentrucarenudispunedeunrspunsadecvatdinmemorie.Pescurt,cndvreisfaciceva,darncn-aicum,atunciaioproblem. Deci, avem o stare actual, dorinja de a tre-ce n alt stare si un obstacol.Prinurmare,caracteristicilegeneralealeuneiprobleme sunt: (1) datele ini|iale (condi|iile informa|io-nalespecifice),(2)scopulsaustareafinalsi(3)obstacolul.Asupra tipurilordeproblemeaufostlansatemaimultepreri.Reitmanampr|ittipuriledeproblemenfunc|iedegraduldeprecizareastriilorini|iale sifinale.Astfel,putemvorbidepatrutipurideprobleme (fig. 7).Figura 7. Clasificarea problemelor n funcie preciziastrilor lor iniiale i finale (dup Reitman). Al patrulea tippoate fi numit ghicitoare.TipologialuiGreeno(1978)con|ineaini|ialtreitipurideprobleme,dar,ulterior,l-aadaugtsipealpatrulea, dup cum urmeaz:1. problemedetransformare:problemencare,datefiindstareaini|ialasiceafinal,rezolvatorultrebuie s gseasc o modalitate prin care s treacdin starea ini|ial n cea final;2. probleme de aranjament: date fiind toate elemente-lesiodescrieregeneralascopului,rezolvatorultrebuiesaranjezeelementelentr-o formcare srezolve problema (problema lui Sultan);3. problemedestructurindus:datefiindctevaexemple,rezolvatorultrebuie sgseasco regulgeneral sau un model ce se potriveste cu informa-|ia (gsirea unui principiu general);1 54. evaluareaargumentelordeductive:datefiindpremisele,rezolvatoruldetermindacurmeazsau nu o concluzie logic.Spaiulproblemei poatecon|inestrileini|iale,reprezentareastrilorfinale,strileintermediare,opera|iile si,eventual,sistemelede produc|ie.Rezolva-readeproblemepresupunecutareanspa|iulproble-mei a unei solu|ii care s satisfac o situa|ie problemati-c.nmajoritateaproblemelor,spa|iulproblemeiestefoarteextins(lasah,con|ineprobabil1020stri,iarnvia|arealmultmaimulte).Chiarsicelemaiperfor-mante calculatoare nu pot cuta exhaustiv aceste spa|ii,iaroameniiaunevoiedectevasecundepentruaanalizafiecare stare.De aceeaestenevoiede euristici,procedurile de care vorbeam cu o pagin mai nainte.Oeuristicimportanteste analizamijloace-scopuri(means-endsanalysis1),introdusnlucrareamen|ionataluiSimonsiNewell.Aceasteuristicconstndetectareadiferen|elordintrestareafinalsistarea ini|ial si aplicarea unui operator care, de regul,nlturunadinacestediferen|e.Procesulserepetpn la reducerea total a diferen|elor. Dac un operatornuesteaplicabillasitua|iacurent,estestabilitunsubscop(adicestemodificat,celpu|intemporar,stareafinal)lacarespoatfiaplicatoperatorul.Analizamijloace-scopuri este o euristic foarte puterni-c si general, dar nu este folositoare n toate probleme-le. De exemplu, nu poate rezolva cubul lui Rubik.4.2. Rai onament ulanal ogi c (anal ogi a)Analogiareprezintoaltformdeeuristicgeneralpentrurezolvareadeprobleme.Unra|iona-ment analogic apare atunci cnd extragem o strategie desolu|ionaredintr-oproblemsilegmaceastinforma-|ie de o nou problem pe care ncercm s o rezolvm.Deexemplu,pentruan|elegecumfunc|ioneazpercep|iavizual,facem analogiecunistedemonicare|ip(pag.6,fig.2),si cu to|ii am n|eles c Luceafrulnu fcea,de fapt, referire lavreun semizeu. Proverbelesunt, iarsi, exemple veritabile de analogii.Dou obiecte (stri,problemeetc.) suntanaloagedac descoperim un punct de vedere, astfel nct primulobiect s poat fi privit la fel ca al doilea si al doilea spoatfi privitcaprimul.Esen|ialpentruanalogieestedescoperireaacestuipunctdevedere,chiardacceledou difer din alte puncte de vedere.ntreceledouproblemepotexistangeneraldou tipuri de similaritji:1 A fostdoarmeni onatl a cur s.(1) de suprafa: cnd ntre cele dou probleme existelemente de similitudine care auvaloarede detaliisinuarevreocontribu|ielarezolvareaproblemei(ungeniusiLuceafrulauncomunfaptulcsesupun legii gravita|iei, dar asta e irelevant);(2) structurale:cndrela|iiledintreobiecteleuneiproblemecorespundcurela|iiledintreobiectencea de-a doua problem (aschia nu sare departe decopac, iar copiii nu sar foarte mult din trsturilefamiliei din care provin).Analogiaesteimportantpentrustiin|elecogni-tive deoarece este un element central n studiul nv|riisialdescoperirilorinovatoare.Analogiilepermittransferulntrediferiteconcepte,situa|iisaudomeniicaresuntfolositesexplicenoisubiecte.Amvzutexemplulcuteoria pandemoniumului,careaajutatexplicarea func|ionrii (neurologice) a percep|iei vizua-le. De asemenea, n fizic, Johaness Kepler (1571-1630)afolositoanalogieculumina,lansndipotezacofor|invizibilmiscplanetelenjurulsoarelui,iarNiels Bohr (1885-1962) a realizat un model al atomuluiprinanalogiecusistemulsolar.nbiologie,cum amputeaaveao teorie evolu|ionistfranalogiile care serealizeaz ntre comportametele umane si cele animale?Despreliteraturamvorbit.Deasemenea,sincomunicareadezicuzisefolosescanalogii,nspecialpentrupersuasiune(lasoaretepo|iuita,darlatineba!). Prin urmare, transferul analogic ar putea constituibaza creativitjii.Existtrei condijii(facilitatoare)carecontribuielatransferulanalogicdesuccesdelaoproblemcunoscut (de baz) la una nou (problem jint):a) recunoaterea:presupunecarezolvatorulsidentifice o posibil baz (de pornire);b) abstractizarea:rezolvatorulextragestructura/principiul/proceduradebaz(ceeacevafitransferat);c) cutarea (mapping): rezolvatorul aplic informa-|iilelaproblema|int(VosniadousiOrtnony,1989).Acestecondi|iicontribuielarealizareacelortreitipuri de ra|ionament analogic: i) propriu-zis, ii) pe bazde model si iii) pe baz de exemple. S le lum pe rnd.Rajionamentulanalogicpropriu-zis.Un analogesteoproblemcareareaceeasistructurcuaproblemei|int,darnusiaceleasicaracteristicidesuprafa|(ex:pandemonium).Estedeseoridificilderealizat,faptdemonstratexperimental,deoareceestedificildeextrasstructuradebaz,dars-aconstatatcunrolimportantlauindica|iilesuplimentaresausugestiile (vezi Miclea, p.298).1 6Rajionamentulanalogicpebazdemodel.Unmodel este un ansamblude elemente esen|iale si rela|iicauzale ce se stabilescntreelementeledestructur aleproblemelor.Modeleleutilizatedeoameniinfluen|eazmodulncareeigndesc/ra|ioneazdespre problema|int,iaralegereamodeluluipotrivitusureazmultrezolvarea corect a problemei |int.Rajionamentulanalogicpe bazdeexemplu.Unexemplu esteoproblemdinacelasidomeniucuproblema|int,acreirezolvareestedescrispascupas. Desi ni se poate prea ciudat, si n cazul acestui tipdeanalogietransferulanalogicestedestuldelimitat,chiarsiatuncicndexemplulesteidenticcuproblema|int.Rezolvatoriiexperjisuntcapabilis-sielaborezepropriilelorexemple,asupracroralucreazpentruan|elegemecanismelesubiacente.Analogiilesuntcuattmaiproductive(producinforma|iinoidesprestructuraproblemelor|int)cuctsuntndeplinitemaimulte condi|ii din cele specificate mai sus.1 75. Si st emel e mnezi ceConceptia sistemelor mnezice a venit ca o repliclavecheaideeexistentnrndulpsihologilorauneisingureformedememorie.GermeniiacesteiconceptiisegsesclanivelulEvuluiMediu,cndmaimultiau-tori(deexemplu,Descartes)consideraucexistdouforme diferite de memorie: una constient si una incon-stientsaumemoriedelungsidescurtdurat.Deasemenea, se fcea distinctia ntre memorie si uitare. n1804,MainedeBiransesizacexisttreiformedememorie:mecanic(deprinderi,gesturi),senzitiv(asimturilor)sireprezentativ(agndurilor).Absentainformatiilorneurofiziologiceatinutnfruavansulcunoasterii.Acum 15 ani, un grup de cercettori, sub condu-cerealuiEndelTulvingsiDanielSchacter(MemorySystems19941)(tabelul1).Pentru adevenisistem,untipdememorietrebuiesndeplineascurmtoarelecriterii:scon|inopera|iideincluderen clase,sdispun de rela|ii si de propriet|i n interiorul su si spermitrealizarea disociajiilorconvergente(ntr-opropozi|ieincludemcuvintedindiversecategoriicarenu au neaprat legtur ntre ele; acesta este un exemplude disocia|ie convergent).Sanalizm pe rnd fiecaresistem mnezic.1htt p:/ / ali ceki m.ca/ _1MemorySyst ems94_2.pdf(pr imulcapi t olalci i ).Sistemulmnezicprocedural esteinsuficientexploratlaora actual,presupunndu-se afimaimare.De asemenea, presupunem c con|ine foarte multe sub-sisteme,dintre care unele suntidentificate (vezitabel),iaraltelenu.Sistemulproceduralesteacelsistemcepermite formare i rejinerea deprinderilor i algoritmi-lor.Logicanuopereazlaacestnivel,aceastaapli-cndu-sedoarlacon|inuturiledeclarative(oprocedurnu poate aveavaloare de adevr).Sistemulopereazlanivelautomat(inconstient),fiindsingurulsistemnoncognitiv.Poateoperaindependentdealtesistememnezice (=autonomie avansat).Con|ine aspecte inva-riante din realitate;raportareasa la realitate e fragmen-tar.Sistemulmnezicperceptual-reprezentativjoacunrolimportantn recunoatereadeimaginiicuvinte.Nivelulsudeoperareesteunul pre-semantic(sereferlafazelepresemanticeperceptive detecjia sidiscriminarea).Esteimplicatnrealizarea amorsajului(=influen|areaunuistimuldectreunstimulanterior).Existen|ade sine stttoareaacestuisistemesteargu-mentat de ctre subiec|ii amnezici sau demen|i.Sistemul mnezic semantic este acel sistem careface posibil pstrarea informajiei despre lume; celTabelul 1.Sistemele mnezice dup Tulving si Schacter (1994).Sistem Denumire alternativ Subsisteme ReactualizareProcedural Nondeclarativ Deprinderi motoriiDeprinderi cognitiveCondi|ionri simpleForme asociative de nv|areImplicitPerceptual-reprezentativ (PRS)Nondeclarativ Scheme perceptiveForme vizuale ale cuvintelorForme auditive ale cuvintelorImplicitSemantic GenericFactualDe cunoastereSpa|ializareRela|ionareExplicitImplicit (???)Primar Memorie de lucru VizualAuditivExplicitEpisodic Memorie personalMemoria evenimentelor personaleMemorie autobiograficEpisodic propriu-zisAutobiograficExplicit1 8carecon|inetoateinforma|iile,opiniile,teoriilesicredin|ele unei persoane.Acest sistem mnezic pare a filocalizat n zonele medial-temporale.Sistemul mnezic primar este ceea ce nainte senumeamemoriade scurtduratsaumemoriadelucru(Baddeley).Deosebireaesen|ialaacestuisistemprimar fa| de celelalte sisteme mnezice const n faptulc rejineinformajiipeperioadescurtedetimp. Areorela|ionare foarte complex cu celelate sisteme mnezicesisolicitinforma|iidelatoate.ModelulpropusdeBaddeleycon|inetreicomponente:unexecutivcentral(centralexecutivesau buffer)sidousubsistemesubordonateacestuiexecutivcentral:obuclvizuo-spa|ial si o bulc fonologic (fig. 7).Celmaibinecunoscutsubsistemestebuclafonologic,iarcelmaipu|incunoscutesteexecutivulcentral.Figura 7.Modelul memoriei de lucru (Baddeley).Sistemulmnezicepisodicse referla fapteleievenimenteledinistoriapersonaldeviajaindividului si este celmai recentstudiat sistemmnezic;a aprut ca un derivat (subsistem) al memoriei semanti-ce.Reprezentrilecon|inuteaicisuntextremdecom-plexesivolatile.Rela|iadintresistemulepisodicsimemoriasemanticesteunilateral,direc|iafiinddinspresistemulsemanticnspresistemulepisodic,adicmereusistemulsemanticvafiunfurnizordeinforma|iipentrusistemulepisodic,sinuinvers.Esteposibil ca sistemul episodic s depind de anumite zoneprefrontale ale cortexului, nc nespecificate.MirceaMiclearealizeazunmodelpropriualsiste-melormnezicedatoritfaptului spuneautorulcmareavarietateaclasificrilorprezentenliteraturade specialitate poate crea confuzien minteacititorului.(n acest curs este prezentat doar modelul lui Sachcter siTulving,darpelngacesta,existnumeroasealteperspective.)ClasificarealuiMicleainten|ioneazsofere sugestii de cercetare, s semnaleze petele albe,neacoperitedeinvestiga|iileactuale,darcuconsecin|ensemnateasupraprogresuluicunoasteriimemoriei(Miclea,2003,p.233).Clasificarearealizatde Micleaarelabazdoucriterii: niveluldeactivare(ctdeactive sunt ntr-un anumitmoment cunostin|ele) si tipulde reprezentare (tabelul 2).Tabelul2. Tipurisisistememnezice(Miclea).ML =memoriedelucru,MSD=memoriedescurtdurat,MLD = memorie de lung durat.Valoarea de activare Tip de reprezentare ML/MSD MLDMemoria declarativ(explicit)EpisodicSemanticEpisodicSemanticMemorianondeclarativ(implicit)Deprinderi si habitudiniAmorsajulCondi|ionarea clasicMemoriilesenzoriale? ?Dup cum se poate observa, n func|ie de tipul dereprezentare vom avea: memoria declarativ (reprezen-triverbale,imagisticesausemantice), memorianon-declarativ (implicit;sestiupu|inelucruridespreea,darse pare cprincipalamodalitatede codare sunt re-guliledeproducere)si memoriilesenzoriale(recurgexclusivlacodurineurofiziologice;ngeneralestevorba de sensibilitatea vizual si de cea auditiv, peteleoarbermnndmemoriiletactil-kinestezice,gustativesi olfactive).nfunc|iedevaloareadeactivareavemMSD(care, dup Miclea, e un caz particular al ML) si MLD.Valoareadeactivarevariazncontinuu,cunostin|eleactivate(ML)putndtrecentr-ostarelatent(MLD).Deexemplu,dacneuitmlafilm,avemanumitecunostin|edesprepersonajesiac|iuneactivate(ML),dar,dacsuntelefonul sinuvomdiscutadesprefilm,acestea vor trece pentru moment n MLD.ML si MLDsunt stri diferite de activare ale aceluiasi sistem mnezic memoriadeclarativ.Nuexistdiferen|enete,expri-mabilecantitativ,aleniveluluide activaredintreMLDsi ML. Ele sunt raportate la un anumit prag de activare,dar nu stim valoarea acestui prag. Se pare c performan-|eleintelectualesuntdeterminatdeMLmaidegrabdectdeMLD(conteazceeactivnminte,nuctecunostin|e avem).1 96. Ateni aFiin|aumanseaflconstantsubbombar-damentulinforma|ionalexercitatdemediu.Sepresupunecvolumulacestuibombardamentestedepeste100kilobi|ipesecund,iarcapacitateadeprocesare constientaacesteiinforma|iisesitueaznjurulvaloriide25-100bi|ipesecund.Aceastcapacitate limitatdeterminorganismul sreac|ionezeselectivlaacestistimuli,adicsselectezedinimensacantitatedeinforma|iidoarpecearelevantpentruoadaptare ct mai optim la acel mediu. Pe lng selec|iaitemilorcareurmeazafiprocesa|i,sistemulcognitivrealizeaz si o selec|ie a procesrilor ce urmeaz s fieaplicate acestora, unii din ei fiind prelucra|i mai intens,iaral|iimaisuperficial.Prinurmare,cndvorbimdeaten|iecaprelucrare selectivdeinforma|ie,trebuiesavem n vedere aceste dou tipuri de selectivitate.Principalastructurneuronalimplicatnprocesulaten|ieieste formajiuneareticulat.Prinaceastre|eadeneuronitrectoatemodalit|ilesenzo-riale(sim|urile)ndrumullorctrescoar|acerebral(loculundeseproducepercep|iaconstient).Func|iaacesteire|eleneuronaleestedeaacceleraimpulsurilectrescoar|si,posibil,dearealizaoselec|iealor(pentru mai multe detalii, vezi Miclea, p.109).nceeaceprivestenivelulalgoritmicsicom-puta|ional,existtreimarimodele ale aten|iei: modelulfiltrajului timpuriu, modelul filtrajului trziu si modelulfiltreloratenuante.Vomanalizaacestemodelensubcapitolele urmtoare.6.1. Model ulfi l tr aj ul uit i mpur i uBroadbent (1958) a fost primul care a ncercat sstabileasc unde si cum are loc selectivitatea aten|iei. Elapropusacestmodel,carenultimavremeestesupusmultor critici.n experimentele sale, Broadbent a utilizat stimuliauditivide tipdihotomic.Subiec|iieraupusi sascultemesajeseparatelaceledouurechi(deexemplu,lastngaputeauauzisapte,patru,opt,iarladreapta,sase,opt,nou)sissifocalizezeaten|iaasupramesajului recep|ionaldoarlaunadintre urechi.Apoi,lisecereasreproducmesajulauzitnurecheaopus.S-aconstatatcacestlucru,deregul,nu eraposibil,chiar dac o fraz este repetat de 35 de ori!Explica|ialuiBroadbentpentruacesterezultateeste aceea a existen|ei unui filtru senzorial. Stimulii suntrecep|iona|ilanivelulanalizatorilor,iarinforma|iileextrasedinprelucrarealanivelsenzorialsuntstocatentr-o memoriesenzorial,a crei capacitate eraconsi-deratnelimitatlaaceavreme.Dinaceastmemoriesenzorial(saude scurtduratnusefceadistinc|entreeleatunci),informa|iatreceaprinanumite filtre(saumecanismedefiltrare),iardinacestefiltretreceauprintr-un canaldetransmisiecucapacitatelimitatctre MLD (fig. 8).Acestefiltresunt,defapt,nistemecanismecareblocheazprocesareaunoranumiteinforma|iinfavoareaaltora,maisemnificative,nacestfelnefiindsuprasolicitat capacitatea de procesare a cortexului. Cuctaceastprocesareestemaielaborat,cuattsto-careanMLDestemaipersistent.Practic,deaceeare|inem mai bine ceva dac suntem aten|i.Experimente ulterioare (prezentate de Miclea, pp.114-116)audemonstratcmesajelelacarenusuntematen|ipotfi,totusi,procesate,celpu|in par|ial,sisubaspect semantic, fiind apoi stocate n MLD. Dac se potprelucralanivelsemanticsimesajelecareaufostignorate,careauiesitdinsferaaten|ieinoastre,atuncinseamncmecanismeleaten|ieiselective(filtrele)opereaz ntr-o etap mai trzie a procesrii informa|iei.Deaceea,D.A.Norman(1968)apropusunmodelalfiltrajului trziu.Figura 8. Modelul filtrajului timpuriu (Broadbent, 1958).2 06.2. Model ulfi l t r aj ul uit r zi uConformacestuimodel,procesareastimulilorlanivelsenzorial(procesareaprimarainforma|iei)serealizeaznmodautomat.Stimuliidinmediuini|iazdetectoriidetrsturi,carefunc|ioneaz,nmarealormajoritate,frimplicareaaten|iei.Recunoastereaobiectelorpresupune,ns,punereancoresponden|atrsturilordetectatecumodelelestocatenMLD.Temporar, unele din aceste modele sunt activate; parteaactivataMLDformeazMSD.Aceastactivare tem-porareste men|inutselectivdatoritunormecanismede pertinen| care stabilesc ce informa|ii sunt relevante,pertinentesubaspectmotiva|ionalsaupentrurezolva-rea unei probleme si, ca atare, reclam alocarea aten|iei.Selectivitateaintervinedupini|iereaprocesrilorsemantice. Procesarea caracteristicilor fizice ale stimuli-lor se face nesegrega|ionist. Toate mesajele sunt prelua-tenediscriminativ,naceeasimsur,pnlanivelulprelucrriiunorcaracteristicisemantice.nacestmoment, mesajele cu valoare motiva|ional sau relevan-te pentru sarcin, pertinente, fac obiectul unei procesrimai complexe,iar celelalte sunt ignorate. Attmesajeledublatedeefortaten|ional,ctsicelerecep|ionatepecanalealternative,subconstient,suntpar|ialprocesatesemantic.Asaseexplicdecere|inem,depild,numelenostrupropriurostitntr-oconversa|ielacarenu suntem aten|i.Modelul filtrajului trziu nu poate explica anumi-tefenomene,cumarfidetectareaunortrsturifizicesimple (Miclea, pp. 117-118).6.3. Model ulfi l t r el orat enuant eAnalizndceledoumodeledemaisus,A.Treisman propune un model hibrid (al filtrelor atenuan-te),cruiidee principaleste cfiltrulnufunc|ioneaznmanierdiscontinu(dupprincipiultotulsauni-mic),ci mai degrabatenueazsemnalele recep|ionate,realiznd selec|ii succesive, la diverse niveluri de proce-sareainforma|iei.Stimuliilacaresubiectulnuesteatent sunt prelucra|i n mai micsau mai mare msur,n func|ie de gradul de solicitare a capacit|ii de proce-sareasistemuluicognitiv.Dacprelucrareastimululuila care subiectul este atent nu i ridic dificult|i deose-bite,celelaltemesaje,dinafaracmpuluiaten|iei,potbeneficiadeprocesrimailaborioase,chiarpnlanivelulsemantic.Dimpotriv,dacmesajuldominantsolicitomare parte din resursele cognitive ale subiec-tului,procesareamesajuluinon-dominantestemultredus.Modelul filtrelor atenuante concord cu majorita-tea datelor experimentale ob|inute pn n prezent.