Curriculumul Pt. Inv. Prescolar (1)

8/18/2019 Curriculumul Pt. Inv. Prescolar (1)

1/22

Costică NEAGU * Didactica educării limbajului în învăţământul preşcolar

CAPITOLUL ICURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

I. 1). Curriculumul pentru învăţământul preşcolar. Delimitări conceptua-le;

I. 2). Educaţia timpurie, educaţia de calitate, predarea integrată;I. 3). Predarea bazată pe proiecte implicarea familiei şi a comunităţii

locale în educaţia preşcolarilor

I. 1. a). !nvăţământul preşcolar - i"toric. Educaţia este cea mai veche preo-cupare a omului. În sens originar, schole însemna ,,răgaz după muncă”, eramomentul în care homo sapiens îşi educa puii cum să vâneze, cum să se aperede duşmani, cum să ,,domesticească” animalele şi plantele !. "ehedinţi).

#rumul învăţământului preşcolar are o istorie relativ recentă, dacă avem învedere o$servaţiile de mai sus, dacă avem în vedere drumul multimilenar alşcolii particular sau pu$lic) unde erau educaţii copiii de la vârsta de şapte ani.Începuturile învăţământului preşcolar au %ost %ăcute de pedagogul german

&riedrich &r'$el (*+-(*+), %ost student al lui estalozzi.El a %ost primul pedagog care s-a ocupat de educarea copiilor mici. st%el,el a deschis la /aln0en$urg în 1urigia, prima grădiniţă de copii, iar în (*2 aîn%iinţat prima şcoală normală de educatoare la "arienthal, denumită grădinade copii. #e alt%el, la începuturi, învăţământul preşcolar se mai numea şi şcoală fröbeliană sau învăţământ %r'$elian.

3deile susţinute de &r. &r'$el au căpătat %oarte repede adepţi şi în alte părţiale lumii deoarece toţi cei ce se ocupau de creşterea şi educarea copiilor erauconvinşi că o %amilie oricât ar %i de $ună, nu poate da educaţia pe care o dă o

instituţie specializată.st%el, începând din a doua 4umătate a sec. al 535-lea, ideea în%iinţării

grădinilor de copii a căpătat o pregnanţă %oarte mare, deoarece ,,ar %i o eroaresă se creadă că educaţia în %amilie ar putea înlocui întru totul, pe aceea pe carecopiii o primesc în grădina de copii”(. Evident că la acest lucru nu s-a gândit,nici &riedrich &r'$el, nici pedagogii care au înţeles adevărata importanţă aeducaţiei la vârsta timpurie 6- ani).

Învăţământul preşcolar a apărut la noi, la început, ca iniţiativă particulară.rimul aşezământ de educaţie a preşcolarilor se numea zilul ,,"anea /rutaru”

( 7odica 8ovar, &lorica /ălaşa - Un secol de existenţă legiferată a învăţământului preşcolar din România, Ed !corpion-, /ucureşti, (99:, p. :;

(


2/22


(9*). cesta a %ost în%iinţat în /ucureşti şi putea adăposti şi îngri4i *2 decopii or%ani, pierduţi, a$andonaţi etc.).

pariţia acestui ,,adăpost” ilustrează gri4a pentru asistenţa şi îngri4irea

copiilor sărmani.&ăcând comparaţie între educaţia preşcolară din Europa şi cea de la noi,vom o$serva că aceste idei au căpătat o amploare %oarte mare şi la noi. st%el,în anul (*+, le ,,=rădina decopii este puntea sta$ilă dintre casă şi şcoală. rin dânsa se dă copiilor indispensa$ila tranziţie. rin grădina de copii, se educă pe nesimţite, %iecarecopil pentru a deveni cetăţean $un, din toate punctele de vedere”. 1ot în aceastălucrare, autorul prezintă propuneri privind normele re%eritoare la localulgrădiniţei, normele de organizare, %uncţionare şi conducere a grădinii pentrucopii, structura localului pe săli de clasă.

1ot în această lucrare, se prezintă> normele de construcţie a localului;terenul de 4oacă cerinţe, norme); materialul didactic; mo$ilierul pentru sala de

( sedrie, -ii, adunare a no$ililor dintr-un ţinut, sedrie or%anală - instanţă administrativăconstituită pentru supravegherea averii minorilor or%ani şi pentru rezolvarea chestiunilor tute-lare.

+


3/22


ocupaţiuni, sala de 4ocuri, su%ragerie, cancelarie etc. !e %ac, de asemenea,recomandări privitoare la personalul care urmează să lucreze în grădina decopii> registrul de înscriere a copiilor; condica de clasă; statutul sau

regulamentul de ordine interioară.utorul lucrării %ace recomandări privitoare la personalul instituţiei> undirigent directoare) cali%icat în pedagogie; + a4utoare de educatoare; personalde serviciu, după împre4urări.

În continuare, se dau sugestii e ,,Încăperile tre$uie să %ieC-, adică + sale săli de grupă, activităţi şi săli de loc) şi + camere au


4/22


duale şi însoţite de cântări; +. e


5/22


I. 1. b). Caracterul de "i"tem al proce"ului de învăţământ . !istemul esteun ansam$lu de elemente %apte), organizate spaţio-temporar, care se intercon-diţionează de %uncţionalitatea %iecărui element> %iecare in%luenţează pe %iecare,

ce-ea ce duce la %uncţionalitatea întregului ansam$lu.Sist!"# s$%ia# &"%a'i sist!"# & (*+'+!,t.Învăţământul tre$uie înţeles în termeni de proces, care presupune trei paşi>

-$i%ta / -&a/(*+'a / *a#"a.Învăţământul românesc, denumit şi învăţământ naţional este organizat într-

un sistem unitar care presupune educaţia omului de la cea mai %ragedă vârstă şi până la s%ârşitul vieţii - ,,Hmul nu învaţă până la $ătrâneţe, ci învaţă până lamoarte”. rover$)

Învăţământul românesc preuniversitar are următoarea structură>

1). !nvăţământul preşcolar > a). educaţia timpurie> 2-6 ani; $). învăţământul preşcolar> grupa mică, gr. mi4locie, gr. mare 6-: ani);2). !nvăţământul primar - cinci clase structurate în> a). clasa pregătitoare; $). clasele 3-3F;3). !nvăţământul "ecundar > a). învăţământul secundar in%erior> gimnaziu, clase F-35); $). învăţământul secundar superior> liceu, 6-C clase 5-5335333);

0). !nvăţământul terţiar - po"t liceal > durate di%erite (-+-6 ani).Învăţământul preuniversitar se des%ăşoară în următoarele unităţi de învăţă-

mânt> creşă, grădiniţă, şcoală primară, şcoală gimnazială, liceucolegiu; şcoală postliceală.

Învăţământul preşcolar tre$uie să asigure următoarele %inalităţi>I dezvoltarea normală şi deplină a copilului> %izic, psihic, în ritm propriu,

a%ectiv, 4oc;I îm$ogăţirea capacităţii de a relaţiona cu alţi copii şi cu adulţii;I descoperirea propriei identităţi> %ormarea imaginii de sine J pozitivă,

persecuţie, paranoia;I spri4inirea în do$ândirea de cunoştinţe.entru realizarea acestor %inalităţi, planul de învăţământ urmăreşte>

I continuitate în interiorul ciclului curricular;I continuitate între ciclurile şi ariile curriculare;I parcurgerea modulară şi interdisciplinară a conţinuturilor;I deschidere spre module opţionale.

Aon%iguraţia învăţământului preşcolar >

I o$iective> cadru, de re%erinţă, operaţionale;I su$iecţii partenerii> educatoare, copii, părinţi, comunitatea locală;I principii norme, reguli) în activitatea didactică;


6/22


I conţinuturi;I procese> proiectare, predare-învăţare, evaluare;I metode şi procedee;

I resurse materiale> mi4loace de învăţământ, material didactic;I %orme de organizare ale activităţii didactice> colectiv, pe grupe, în perechi, individual;

I relaţii interumane> educatoare - copil; copil - copil; educatoare - părinte etc.;

I timpul şcolar;I mediul %izic şcolar - arhitectură, dotări;I conte mediul socio-cultural e


7/22


tât priorităţile pe plan naţional, cât şi cele pe plan internaţional impun custringenţă sta$ilirea unei politici şi a unui sistem de educaţie timpurie în ca-drul programului de #ezvoltare 1impurie a Aopilului. #e asemenea, este im-

portant ca sistemul naţional de educaţie timpurie să se dezvolte în conte


8/22


îm$unătăţească practicile parentale. &amilia şi comunitatea tre$uie să participeactiv şi e%icient încă din primul an de viaţă a copilului la creşterea, îngri4irea,sănătatea şi educaţia copilului şi până la intrarea lui la şcoală.

/ene%iciarii primari ai educaţiei timpurii sunt copiii, iar $ene%iciarii secun-dari sunt părinţii, educatorii şi toţi agenţii educaţionali din comunitate, iar prine%ecte, societatea, întreagă.

Premi"ele educaţiei timpurii "unt >I vârsta timpurie este cea mai importantă perioadă pentru dezvoltarea per-

sonalităţii copilului;I perioada de la naştere şi până la intrarea în şcoală cere stimulare;I pentru dezvoltarea optimă a copilului e necesar parteneriatul educaţional

în %amilie, între %amilii, în comunitate, între instituţiile care au rol în creşte-

rea, îngri4irea şi educaţia copilului;I şi părinţii şi educatorii au nevoie de spri4in în educarea copiilor. Educaţia timpurie pre"upune>I un început $un;I un parteneriat educaţional copil-%amilie-grădiniţă-comunitate);I învăţarea şi dezvoltarea, con%orm ritmului şi nevoilor individuale. Educaţia timpurie în grădiniţă "e referă la>I învăţarea prin 4oc;I participarea copiilor la alegerea activităţilor, 4ocurilor şi a 4ucăriilor;

I organizarea adecvată a mediului am$iant;I parteneriatul educaţional grădiniţă-%amilie-comunitate);I %leI &iecare copil este unic, cu nevoile, tre$uinţele, particularităţile sale spe-

ci%ice. Educaţia tre$uie să şină cont de particularităţile individuale ale %iecăruicopil.

I Educaţia timpurie se re%eră la %iecare copil în parte, şi nu la educaţia ,,copiilor”.

Este imperativă respectarea nevoilor>I de ba/ă> îngri4ire, cunoaştere, hrană;I afective> dragoste, securitate a%ectivă, întărire pozitivă a acţiunilor;I de acţiune> 4oc li$er ales.

Educaţia este continuă, ea începe din primele momente ale vieţii şi dureazăcât durează viaţa. Aopilul cu cerinţele sale tre$uie să stea în centrul actului edu-cativ.

*


9/22


10/22


cognitivă şi emoţională a copilului prin care se urmăreşte valori%icarea la ma


11/22


sau dezavanta4at datorită etniei, culturii, religiei, lim$ii materne, mediului%amilial, de%icienţelor, se trăim într-o lume diversă şi, de aceea, este impor-

tant ca diversitatea să %ie recunoscută, asumată şi apreciată într-o manieră pozitivă. Falorizarea e


12/22


I calitatea personalului din creşă şi grădiniţă;I mediul educaţional organizat pe centre de activitate interes;I numărul de copii din grupă;

I calitatea proiectării demersurilor instructiv-educative la nivel macroşi micro demers personalizat, care presupune ela$orarea de instrumen-te didactice de interpretare personală a programei şcolare în %uncţiede conte ,,ansam$lul de caracteristici ale unui program stu-diu şi ale %urnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările $ene%icia-rilor, precum şi standardele de calitate.”; precizează rolurile şi responsa$ilită-ţile %iecărui ,,actor” implicat în asigurarea şi evaluarea internă sau ea). plani%icarea şi realizarea rezultatelor aşteptate ale învăţării;

(+


13/22


b). monitorizarea rezultatelor;%). evaluarea internă a rezultatelor;&). evaluarea e structură, management şi resurse;b). e%icacitatea educaţională> programe de studiu, rezultatele învăţă-

rii, activitatea de cercetare ştiinţi%ică, metodică şi %inanciară;%). managementul calităţii> strategii, structuri, proceduri, sistem

in%ormaţional, accesi$ilitate, transparenţă. )anagementul calităţii asigură calitatea programelor de învăţare şi promo-

vează îm$unătăţirea continuă a educaţiei.

#e"pon"abilităţile managementului >(). e%icacitate in ceea ce priveşte calitatea dezvoltarea curriculumului în-văţării;

+). spri4ină activ se implică direct în dezvoltarea şi asigurarea calităţii programelor de învăţare;

6). cunoaşte nevoile si aşteptările %actorilor interesaţi internie nr. egal de>- reprezentanţi ai corpului profesoral ; reprezentanţi ai părinţilor4elevilor ;- reprezentanţi ai 3onsiliului local .

(6


14/22


Hrganizaţia ela$oreazăadoptă strategia şi 7egulamentul de %uncţionare acomisiei;

- conducătorul organizaţiei este direct responsa$il de calitatea educaţiei %ur-

nizate.2). Cadrul *aţional de +"igurare a Calităţii CNAC) / în con%ormitate cuAadrul Aomun de sigurare a Aalităţii în E. &. .

3). ARACIP - instituţie pu$lică în su$ordinea "EA1. realizează>a). *a#"aa 6t+ a calităţii educaţiei o%erite de instituţiile de învăţă-

mânt preuniversitar si de alte organizaţii %urnizoare de educaţie;b). a"t$i7aa8 a%&itaa 9i *a#"aa periodică a unităţilor de învăţă-

mânt preuniversitar; +ctivităţi ARACIP a). evaluareacreditare a %urnizorilor de educaţie din

învăţământul preuniversitar;b). e%ectuează pe $aze contractuale) la solicitarea ministrului, evaluarea

calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;%). realizează, cu 3!L-urile şi direcţiile de resort din "EA1), activităţi de

monitorizare control a calităţii ; &). e%ectuează, cel puţin o dată la 6 ani, evaluarea organizaţiei %urnizoare

de educaţie, acreditată;

). propune "EA1 înfiinţareaacreditarea8 prin ordin, a instituţiei de învă-ţământ preuniversitar pentru %iecare nivel de învăţământ, programe de "tudii şicalificări profe"ionale, după caz.

elaboreazăa). standardele, standardele de re%erinţă şi indicatorii de per%ormanţă; $). metodologia de evaluareacreditare;c). manuale de evaluare internă a calităţii;d). ghiduri de $une practici;e). raport anualpropria activitate);

%). analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din 7o-mânia;g). recomandări de îm$unătăţire a calităţii;h). codul de etica pro%esionala a e

a). pentru elevi > standarde ridicate pentru învăţarea individuală; capacitatede ocupare a unui loc de muncă; egalitatea şanselor; $una in%ormare privind o-

%erta educaţională; implicare activă în procesul de învăţare; responsa$ilizare privind propria evoluţie; satis%acţie cu privire la rezultate;

(C


15/22


b). pentru angaatori > număr mare de anga4aţi cu competenţe solide; creştenivelul de competenţă al anga4aţilor; aport la pro%ita$ilitatea organizaţiei;încredere în calitatea învăţământului;

%). pentru autorităţi > a$ilităţi sporite, creşterea şanselor de anga4are; com- petenţe de $ază mai $une; nivel ridicat al a$ilităţilor pentru atragerea investiţii-lor interne; încredere în calitatea învăţământului;

&). pentru furnizorii de "ervicii de educaţie> in%ormaţii privind $unele practici şi e muzică, sport, lim$i moderne, dar şi capaci-tăţi de gândire şi comunicare necesare învăţării şcolare de mai târziu. rocesulinstructiv-educativ pe care îl des%ăşurăm în grădiniţă permite %iecărei educa-toare punerea în valoare a propriei e it&is%i-#iaitata o identi-%icăm ca o componentă a mediului pentru organizarea cunoaşterii; integrarea -ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele di%eritelor categorii deactivităţi şi grupează cunoaşterea în funcţie de tema propu"ă de educatoare,ori de copii.

3ntegrarea, ca sintagmă, este e conţinuturile ausu$iect comun care urmează a %i elucidat în urma parcurgerii acestora şi atin-

gerii o$iectivelor comportamentale avute în vedere.

(


16/22


ctivităţile integrate nu sunt alte activităţi, ci cele pe care noi le proiectămcalendaristic con%orm planului de învăţământ, orarului a%erent nivelului devârstă, susţinute de e


17/22


18/22


lizaţie a comunicării şi integrarea copiilor în mediul comunitar, în mediul şco-lar. rin proiectele tematice, a parteneriatelor şi activităţilor cu caracter opţio-nal, copiii sunt pregătiţi pentru integrarea cu succes în învăţământul şcolar.

$ordarea proiectului tematic parcurge trei etape>a). etapa întâi >I alegerea temei su$iectului;I selectarea o$iectivelor de re%erinţă;I %ormularea o$iectivelor operaţionale;I alegerea metodelor de lucru;I alegerea resurselor umane, materiale şi de timp;I scrisoarea de intenţie;I ,,harta” proiectului;

I inventarul pro$lemelor de rezolvat;I crearea centrului tematic şi procurarea materialelor.b). etapa a doua>I sta$ilirea activităţilor - inventarul de activităţi;I documentarea şi investigaţia, sta$ilirea şi contactarea partenerilor;I activitatea practică a copiilor - inima proiectului;%). etapa a treia I adăugarea unor detalii;I atri$uirea unor %uncţionalităţi;

I evaluarea proiectului şi valori%icarea rezultatelor acestuia;I reluarea activităţii pe alte coordonate.ctivităţile pe $ază de proiect, pot %i organizate în mai multe %orme> a).

proiect tematic; $). parteneriat educaţional; c). proiect de activitate opţională.a). Kn proiect tematic propus de către educatoare poate avea următoarea

structură> +legerea "ubiectului . Educatoarea propune sau chiar poate negocia cu co-

piii o temă. #iscuţianegocierea au drept scop de trezi interesul copiilor pentrutema propusă. În timpul discuţiei preliminare, educatoarea va vor$i şi despreviitorii cola$oratori pe care ar tre$ui să-i luăm în realizarea proiectului propus.8i pentru că %amilia este alături de şcoală, pilonul cel mai important în educarea preşcolarilor, se va propune adresarea unei scrisori de intenţie, %amiliei şi altor cola$oratori, precum şi harta proiectului.

Krmează inventarul materialelor tre$uitoare şi necesare pentru în %uncţie decare se %ace aran5area centrelor tematice în care copiii vor activa. 3nventarul pro$lemelor ce vor %i rezolvate prin proiectul tematic se vor înscrie pe două co-loane itemii> 3e ştiu copiiiO şi 3e nu ştiu copiii şi ar dori să afleO

e $aza acestui inventar de pro$leme, se sta$ilesc obiectivele cadru, obi2ectivele de referinţă şi obiectivele operaţionale ale proiectului tematic.

(*


19/22


Krmează apoi un inventar de activităţi prin care urmează să se atingă o$iec-tivele propuse. ceastă etapă a proiectului constituie ,,inima activităţii”, deoa-rece presupune contri$uţia cola$oratorilor la activităţi, precum şi activitatea

practică a copiilor. ctivităţile practice ale proiectului se sta$ilesc în %uncţie deresursa de timp> ( săptămână, lună, semestru sau chiar ( an şcolar etc.Aa orice activitate didactică, la s%ârşitul parcurgerii tuturor activităţilor, se

va %ace evaluarea proiectului sau chiar reluarea activităţilor pe alte coordona-te.

Parteneriatul educaţional este tot o activitate care presupune participareaaltor entităţi cu o$ligaţii şi drepturi egale în realizarea o$iectivelor propuse.

!ocietatea în care trăim este tot mai dinamică, iar şcoala tre$uie să %ormezegeneraţia tânără pentru viitor nu pentru prezent, deoarece nimeni nu ştie cum

va arăta lumea peste +-6 decenii când actualii copii vor %i adulţii de mâine. ,,Ai-ne urcă la catedră are privilegiul de a păşi în viitor.” !. "ehedinţi)1rans%ormările şi dinamismul societăţii actuale, cer ca învăţământul româ-

nesc în plin proces de modernizare, să %ie la înălţimea misiunii sale, iar copiii,chiar şi cei de la grădiniţă, să primească o educaţie tot mai dinamică, un comportament care să-i permită adaptarea la noile orizonturi care i se deschid înviaţă> pregătirea pentru şcoală; %ormarea competenţelor de comunicare, deapartenenţă la un grup social etc.

rin parteneriatul educaţional atât copilul cât şi educatoarea au posi$ilitatea

să ,,iese în lume”. rin parteneriatele educaţionale se creează copilului deschi-dere către mediul comunitar, prin crearea unor deprinderi de comunicare, con-sultare, conlucrare etc., prin crearea unui comportament social adecvat în %ami-lie, şcoală, societate, prin %ormarea unor trăsături de personalitate ca> perseve-renţă, spirit de echipă, responsa$ilitate, decizie etc.

În acelaşi timp, educatoarea are, prin aceste parteneriate, posi$ilitatea de ado$ândi şi demonstra competenţe de $un organizator, de rezolvare a unor pro- $leme diverse, de management, negociere, incluziune etc., de cola$orare cuinstituţii de învăţământ, de cultură, societăţi comerciale, organizaţii nonguver-namentale, persoane %izice etc.

arteneriatul educaţional presupune adoptarea unor atitudini dintre doi saumai mulţi parteneri, cum ar %i>

I comunicare e%icientă între participanţi;I acceptarea di%erenţelor şi toleranţa opiniilor di%erite;I şanse egale de participare la o activitate comună;I interacţiuni acceptate de toţi partenerii etc.arteneriatul educaţional devine ast%el, un concept care o%eră posi$ilitatea

de a se rezolva două dintre pro$lemele cele mai importante cu care se con%run-tă învăţământul românesc>I nevoia de deschidere a organizaţiei şcolare către comunitate;

(9


20/22


I sensi$ilizarea şi atragerea comunităţii, a mediului cultural şi de a%aceri înrezolvarea nevoilor învăţământului.

În promovarea, organizarea şi realizarea parteneriatelor educaţionale ale

grădiniţei, educatoarea tre$uie să %ie ,,vioara întâi”. #e modul în care aceastaştie cum să iniţieze, să structureze parteneriatul şi să atragă cola$oratoriidepinde succesul real al parteneriatului. Educatoarea este cea care ştie cel mai $ine care sunt nevoile şi o$iectivele organizaţiei, a grupei de copii pe care oconduce.

$ordarea în parteneriat a unor proiecte mai mici sau mai ample este osoluţie %oarte $ună pentru grădiniţă, pentru copii şi pentru %amilie. rin aceste parteneriate, educatoarea %ace dovada calităţilor sale de manager al grupei decopii, al organizaţiei preşcolare, %ace dovada capacităţilor de a %ace schim$ări,

de a gestiona resursele disponi$ile pedagogice, psihologice, %inanciare şitemporare) pentru atingerea o$iectivelor propuse.tunci când educatoarea îşi propune să a$ordeze un parteneriat educaţional

e necesar să-şi pună şi să răspundă la două între$ări>I ce se întâmplă dacă derulez acest proiectOI ce s-ar întâmpla dacă nu aş a$orda acest proiectOarteneriatul educaţional poate avea următoarea structură>I protocol de colaborare, încheiat între parteneri, prin care aceştia convin

să respecte anumite reguli; durata derulării parteneriatului; condiţiile realizării

o$iectivelor propuse;I argumentul pentru care partenerii organizează acest proiect;I o$iectivele proiectului;I coordonatorii proiectului;I iniţiatorul proiectului - managerul de proiect;I resursele proiectului> umane, temporale, %inanciare, materiale etc.;I gra%icul activităţilor proiectate, care va avea următorul cap de ta$el> nr.

crt.; denumirea şi conţinutul activităţii; locul des%ăşurării; responsa$ili; termende realizare; o$servaţii;

I rezultate scontate;I mediatizare;I monitorizare;I evaluare proiect. $). Proiectul tematic, ca activitate opţională, este o %ormă de activitate care

are o structură asemănătoare cu opţionalul. rin acest tip de activitate,educatoarea aplică regulile învăţării pe $ază de proiect. roiectul tematic, caactivitate educaţională poate avea următoarea structură>

I argument > educatoarea prezintă motivele care au dus la a$ordarea su$iec-tului respectiv educaţie pentru sănătate, educaţia rutieră, educaţia ecologicăetc.), aşteptările pe care le are de la copii dacă a$ordează această temă sau ce se

+2


21/22


întâmplă dacă nu este programat un asemenea opţional. Educatoarea va precizamodul în care se va urmări %ormarea deprinderilor pe care le vizează. #e ase-menea, educatoarea va preciza tipurile de învăţare pe care le va %olosi în par-

curgerea proiectului> învăţarea perceptivă utilizarea a numeroase imagini, cre-area unor situaţii concrete de învăţare); învăţarea verbală însuşirea unor ter-meni din voca$ularul speci%ic temei a$ordate); învăţarea conceptuală însuşi-rea unor tehnici de lucru adecvate).

1ot în ,,argument”, educatoarea va preciza că materialele didactice vor %ivariate, atractive, accesi$ile copiilor, permiţând a$ordarea integrată a conţinu-turilor învăţării etc.

I obiective cadru vor %i selectate din programa pentru învăţământul preşco-lar;

I obiective de referinţă vor %i %ormulate în concordanţă cu tema a$ordată,cu o$iectivul %undamental al temei, con%orm următorului cap de ta$el> săptă-mâna, o$iective operaţionale, mi4loace de realizare, tema, resurse materiale;

I competenţe generale vor %i %ormulate con%orm următorului cap de ta$el>o$iective cadru, standarde;

I competenţe specifice vor %i %ormulate con%orm următorului cap de ta$el>o$iective de re%erinţă, activităţi de învăţare;

I activităţi de învăţare4 planificare. !e vor preciza toate activităţile de în-văţare de pe durata opţionalului, con%orm următorului cap de ta$el> nr. curent;

o$iectiv cadru de re%erinţă; data; tema; mi4loace de realizare; o$servaţii.I activităţi pe domenii e primar, consilieri, $i$liotecar, preot, poliţist, medic etc.,

copiii se cunosc, se împrietenesc - socializează şi capătă deprinderi de ,,civili-zaţie a comunicării”, capătă încredere în ei şi în ceilalţi mem$ri ai comunităţii.

+(


22/22


redarea $azată pe proiecte este cel mai $un prile4 de a sta$ili o cola$orarestrânsă cu %amilia şi de a-i dezvolta copilului aptitudinea pentru şcolarizare.

redarea $azată pe proiecte este o activitate compleI pregătirea cadrului didactic pentru a preda într-o asemenea manieră -

proiectarea şi predarea personalizată;I lipsa tradiţiei pedagogice în a$ordarea integrată a conţinuturilor;I rezistenţa, opoziţia tacită a cadrelor didactice privind tendinţele integra-

torii ale didacticii. Kna dintre cele mai noi şi e%iciente metode de predare în învăţământul pre-

şcolar este ,,"etoda proiectelor”, o metodă modernă şi comple

Curriculumul Pt. Inv. Prescolar (1)

Documents

Transcript of Curriculumul Pt. Inv. Prescolar (1)