Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
-
Upload
andriiuk-cristina -
Category
Documents
-
view
233 -
download
9
description
Transcript of Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
-
7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
1/24
Cultura si civilizatia Indiei antice
Confguratia geografca a Indiei este rezultatul unor convulsii tectonice care,in epoca primara, au desprins imensa peninsula indiana de zona meridionala
a Aricii si de Australia, atunci cand s-a ormat Oceanul Indian si masivul
muntos al Hymalayei, cel mai inalt din lume. De-a lungul a peste 5 de ani
in acest spatiu geografc s-a ormat cultura si civilizatia indiana, care
integreaza astazi in sistemul ei de valori cca. !n miliard de oameni ce
vor"esc aproape 5 de lim"i si dialecte, una din culturile cele mai e#tinse si
variate ale antic$itatii.
Denumirea actuala de India, provine de la %uviul &ind$u, caruia persanii iispuneau Hind$u, iar grecii il numeau Indos'(). Incon*urata din trei parti de
Oceanul Indian, India este dominata in nord de masivul Hymalaya, din care
izvorasc cele trei mari %uvii ale su"-continentului+ Indus, ange si
ra$maputra, ale caror campii ertile au asigurat conditii prielnice dezvoltarii
agriculturii si au ost, totodata, artere vitale pentru transportul marurilor.
ungla "ogata /%ora si auna0 alterneaza spre zona meridionala cu stepe si
deserturi caracteristice podisului De11an, cu clima torida dar si vanturi reci
dinspre Hymalaya si ploi musonice care permit realizarea a doua recolte pe
an.
Originea traditiilor culturii indiene se a%a in mileniul III i.Hr. si, in ciuda
dierentierilor de nivel de civilizatie si al varietatii valorilor culturale ale
populatiilor din acest spatiu geografc, spiritul creator indian prezinta o
relativa unitate in continuitatea stilului propriu de conservare. Descoperirile
ar$eologice din secolul nostru evidentiaza ca "azinul %uviului Indus era locuit
inainte de mileniul al III-lea i.Hr. de dravidieni, populatie auto$tona care se
ocupa cu cresterea vitelor si cultivarea pamantului.
Civilizatia indusa, unitara ca stil, cuprinde un teritoriu vast ale carei dovezi
ar$eologice s-au gasit in actualele provincii 2en*a" si &ind situate la 3 4m
departare. In *urul anului 5 i.Hr., civilizatia indusa era grupata si se
dezvolta in stransa legatura cu doua centre ur"ane+ Harappa /2en*a"0 si
6o$en*o-Daro /&ind0, considerate a f proiectate dupa principii riguroase de
ur"anism /strazi drepte, pavate cu lespezi de piatra, canale de scurgere, cu
antani pu"lice, etc.0. Cladirile pu"lice si casele de locuit respectau anumite
-
7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
2/24
principii edilitare /ziduri de caramida arsa, canalizare, unele cu -7 eta*e0
orientate spre punctele cardinale pe "aza unor criterii astrologice. Orasele
apartinand civilizatiei induse erau ortifcate printr-un sistem unitar de
aparare, ormat din parapete de cca. (5 m inaltime, din lut "atut si placat
apoi cu caramizi arse. 8idurile ortifcate erau prevazute si cu turnuri de
aparare, iar in incinta lor pe langa edifciile pu"lice era amena*at un mare"azin ritual /(9: m0 in apropierea resedintei regelui ; sacerdot suprem.
Aceste centre ur"ane ortifcate erau si centre comerciale si cuprindeau si
ateliere mestesugaresti /artizanale, in special0 si depozite alimentare.
Comparativ cu 6esopotamia, pana acum, cercetarile ar$eologice n-au
constatat e#istenta unor temple sau palate regale, lasand nelamurit modul de
organizare al sistemului politic si social specifc civilizatiei de tip indus.
2rezenta multor case mari si solide la 6o$en*o-Dozo evidentiaza e#istenta
unor categorii sociale instarite /negustori0 in timp ce locuintele modeste
e#plica multimea sclavilor, mai ales celor ce lucrau in agricultura. Aristocratia
de tip egiptean, pana in prezent, nu se constata a f e#istat in spatiul
civilizatiei din
-
7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
3/24
Cucerirea tarii Indusului de catre arienii raz"oinici /cca. (5 i.Hr.0 a condus
la e#terminarea, sclavizarea si, in fnal, la asimilarea ortata a dravidienilor
auto$toni, proces dramatic, descris in te#tele @ig
-
7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
4/24
moartea luiAso1a, protectorul "udismului atunci, cand "ra$manii in calitatea
lor de casta conducatoare in societate incearca sa-ti consolideze pozitia. 2e
plan politic spatiul indian cunoaste succesive perioade de ocupatie greceasca
/regi greci din actriana0, sciti, $uni, parti si alti nomazi din stepele Asiei
Centrale, din randul carora s-a impus imparatul 4anis1a, ondatorul Imperiului
4usau.
Dupa cca. doua secole de in%orire, a artei Band$ara su" in%uenta
elenistica, Imperiul 4usau s-a pra"usit su" loviturile persilor sassanizi. Gupta
unor regi pentru independenta vor aduce, in secolul al I
-
7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
5/24
comuna, ocupatii si proesii care implicau drepturi si o"ligatii statornicite de
traditiile unei ideologii religioase mostenite si respectate riguros. timologic
casta provine din lat. castus pur curat0 si a ost aplicat de portug$ezi
societatii indiene in sensul de oameni apartinand unui Bgrup e#clusiv /sec.
J
-
7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
6/24
. Casta 4satriya /raz"oinicilor0, no"ili care detineau unctii de conducere in
institutiile statului. In aceasta casta se incadra si regele care impreuna cu
no"ilii din antura*ul sau tre"uia sa studieze
-
7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
7/24
Organizarea administrativa se aplica cu destula efcienta pe un teritoriu vast,
avand la "aza structura organizatorica a satului de unde proveneau darile si
produsele agricole necesare statului. In runtea satului era un responsa"il
a*utat de un grup de "atrani care rezolvau pro"lemele sociale pe "aza
cutumelor mostenite, astel impozitele si darile erau sta"ilite proportional cu
situatia reala a oamenilor.
-
7/17/2019 Cultura Si Civilizatia Indiei Antice
8/24
In India antica mestesugurile au o traditie vec$e atat casnica cat si
specializata in ateliere de prelucrare a lemnului, metalelor, pietrelor, pieilor si
fldesului. Artizanatul indian era renumit pentru covoarele, tesaturile si
"roderiile din "um"ac. De asemenea, metalurgia a atins un nivel te$nic
deose"it pentru topirea si calirea ferului /Botelul indian0. #ploatarile miniere
de fer, cupru, zinc si metale pretioase e#istau in India inca din mileniul I