Cultura Plantelor de Camp

8/15/2019 Cultura Plantelor de Camp

1/48

Suport de curs pentru cultura

plantelor

CfpdrPagină


2/48

CUPRINS

CEREALE..................................................................................................................................

Tehnologii de cultivare a grâului de toamnă...............................................................................

Tehnologii de cutivare a orzului............................................................................................10

Tehnologii de cutivare a ovăzului.............................................................................................1

Tehnologii de cutivare a florii oarelui......................................................................................1

Tehnologii de cutivare a ra!i"ei colza........................................................................................1

Tehnologii de cutivare a !orum$ului.........................................................................................%

Tehnologia de cutivare a feclei de zahăr..................................................................................%

Tehnologia de cutivare a cartofului...........................................................................................%

C'LT'RA ()ECLE* +E ,A-R..........................................................................................3

TE-/L*A +E C'LT'R A L'CER/E*......................................................................32

TE-/L*A +E C'LT'R A '4TAR'L'*................................................................&%

TE-/L*A +E C'LT'R A LE/6*CE*..................................................................&&

TE-/L*A +E C'LT'R A CR*A/+R'L'*............................................................&

CfpdrPagină


3/48

CEREALE

1. IMPORTANTA , PARTICULARITATI MORFOLOGICE SI IOLOGICE ALE CEREALELOR

+in gru!a cerealelor fac !arte 8 graul9 ecara9 triticale9 orzul 9 ovazul9 !orum$ul9 orgul9 meiul i orezul.Cerealele contituie o gru!a fitotehnica de !lante ce a!artin familiei gramineae i care !rezinta !entru hran

oamenilor i animalelor cea mai mare im!ortanta9 ocu!and !e glo$ cele mai mari u!rafete dintre toate !lantele cultura9 re!ectiv de a!ro:imativ 5%; din u!rafata ara$ila a lumii. *n tara noatra cerealele ocu!a genula?9 tul!inita>!igela?

radicela.

". CRESTEREA SI #E$%OLTAREA

*n ciclul de cretere i dezvoltare a cerealelor e diting doua eta!e ucceive 8 vegetativa i generativaEta!ei vegetative ii core!unde germinatia9 formarea radacinilor i infratirea.Eta!a generativa ince!e cu momentul alungirii tul!inei i continua !e toata !erioada formarii tul!inei>faza

im!aiere? !recum i in fazele urmatoare de in!icare9 formarea $o$ului i maturare.

&. GERMINAREA

oa$ele de cereale a$or$ !entru germinare o cantitate de a!a echivalenta cu 50; din greutatea lor.+in !unct de vedere al tem!eraturii minime de germinatie cerealele !ot fi im!artite in doua gru!e 8= cereale la care tem!eratura minima de germinare ete de 1=30 C> grau9 ecara9 orz i ovaz.?= cereale la care tem!eratura minima de germinare ete de cel !utin #0 C> !orum$9 mei9 org9 orez?Tem!eratura o!tima !entru toate cerealele e incadreaza in limita a 1#= %5 0 C*n conditii o!time de germinatie cand cerintele fata de o:igen 9 tem!eratura9 umiditate unt inde!linite9 raarir

cerealelor are loc in &=5 zile.@rimele care e dezvolta unt radacinile em$rionare A!oi l Bla u!rafata a!are muguraul.@rimele radacini care e formeaza in tim!ul germinatiei !oarta denumirea de radacini em$rionare i numarul l

difera de la o !ecie la alta atfel 8 3=5 grau9 3 ovaz 9 & ecara9 5=# org9 1 !orum$9 1= mei9 1= orez

'. INFRATIREALa curt tim! de la raarire creterea in lungime a tul!initei cerealelor inceteaza 9 iar in ol a!roa!e de u!rafa

e formeaza nodul de infratire. +in aceta !ornec latari noi numiti frati9 iar faza de vegetatie e numete *nfratire. @langa acetea din nudul de infratire e formeaza numeroae radacini denumite coronare. Acetea unt faciculatviguroae9 mult mai lungi i a$undent ramificate. *n nutritia cerealelor radacinile coronare au rolul !re!onderent.

*n nodul de infratire e acumuleaza cantitati mari de u$tante nutritive care la cerealele de toamna oaca un rdeoe$it de im!ortant !entru rezitenta lor la tem!eraturi cazute.

CfpdrPagină


4/48

@rin nodul de infratire !lantele e !ot regenera formandu=e noi latari. Latarii care e formeaza din nodul infratire dau natere la alte noduri din care !ornec noi frati i noi radacini coronare. Atfel la o !lanta e formeaza frade ordinul 1=%=3 etc. Ca!acitatea de infratire ete determinata de numarul de frati !e care !oate a=i formeze o !lan+intre cerealele de toamna cea mai mare ca!acitate de infratire e intalnete la ecara urmata de orz i grau.

Au!ra ca!acitatii de infratire actioneaza !ozitiv tem!eratura9 lumina9 umiditatea9 marimea emintei9 !atiul nutritie9 maurile fitotehnice core!unzatoare. *nfratirea decurge in cele mai $une conditii la tem!eratura de #=1%0 C

A!licatia ingraamintelor azotate !rimavara tim!uriu= la orzul i graul de toamna care au ieit la$e din iarnaigura dezvoltarea mai multor frati9 deci un numar de !ice mai multe.

(. FORMAREA PAIULUI

Ete faza de vegetatie care e evidentiaza !rin alungirea tul!inei. @entru trecerea de la faza de infratire la faza alungire a !aiului cerealelor de toamna tre$uie a !arcurga mai intai tadiul de vernalizare> ierovizare? adica a !arcurg15=50 zile in conditii de tem!eraturi cazute de 1=100 C. )ara !arcurgerea tadiului de erovizare cerealele de toamna !ot trece din faza de infratire in faza de formare a tul!inei.

Tul!ina cu internodiile foarte curte e formeaza inca din toamna B in curul lunilor fe$ruarie= martie lungim!icului in faza em$rionara de!aete lungimea tuturor internodiilor.

Alungirea tul!inei la cereale e face !rin creterea fiecarui internod in !arte. Creterea tul!inei ince!e calungirea !rimului internod $azal. )ata de celelalte internodii 9 internodul $azal ete cel mai curt i cel mai u$tire9 in

cu elemente mecanice $ine dezvoltate9 fa!t cei confera o rezitenta mai mare decat al celorlalte internodii. Lungiminternodiilor crete de la $aza !re varf9 iar cel mai lung ete cel ce !oarta inflorecenta. *nternodiile la grau9 ecara9 orovaz9 orez unt li!ite de maduva !e toata lungimea lor B iar la !orum$9 mei9 org internodiile unt !line cu maduva toata lungimea lor.

/odul tul!inii cerealelor ete intotdeauna !lin9 in el regaindu=e facicolele li$ere lemnoae intr=un fel e rete+eau!ra fiecarui nod e gaete zona de cretere a internodului ce urmeaza.

+urata fazei de formare a !aiului la cereale ete determinata de factori 8 genetici9 tem!eratura 9 umiditatlumina9 nutritie.

@e maura alungirii tul!inei de la fiecare nod e formeaza frunzele. Ele unt di!ue alternativ i unt formadin teaca i lim$.

Teaca frunzei !leaca de la nod i inconoara internodul a!roa!e !e toata lungimea lui. Teaca frunzei u!erioa !roteeaza !e langa internod i inflorecenta in cur de formare.

Lim$ul frunzei ete lanceolat cu nervurile !aralele. +eci la locul unde ince!e diferentierea lim$ului de teaca unele cereale e gaec doua !relungiri mai mult au mai !utin dezvoltate denumite urechiue> !inteni?. rzul aurechiuele mai dezvoltate decat graul i ecara9 iar la ovaz acetea li!ec.

). INSPICAREA

Concomitent cu formarea !aiului u$ !rotectia inveliului de frunze create i inflorecenta formandu=e tre!trahiul.9 elementele !iculetelor i elementele florale. *nnainte de a!aritie teaca ultimei frunze ete mai voluminoaavand a!ectul de $urduf din cauza inflorecentei !e care o !roteeaza numindu=e faza de $urduf. La curt tim! dufaza de $urduf inflorecenta iee afara din teaca ultimei frunze. A!are deci !icul > !aniculul? re!rezentind faza in!icare.

'n !ic ete format dintr=o a:a cu mai multe egmente denumit rahi. Locul in care e intilnec doua egmen !oarta numele de calcai >genunchi?. La fiecare calcai de rahi unt !rine !iculetele9 unul au mai multe im$racate

$aza lor de doua formatiuni numite glume. 'n !iculet cu!rinde una au mai multe flori9 iar elementele ce alcatuie!iculetul e deoe$ec intre ele in functie de !ecie9 varietate i oi.@aniculul e deoe$ete de !ic !rintr=o a:a mai lunga com!ua din noduri i internoduri9 de la fiecare no

!ornind ramificatii de diferite lungimi B !e acete ramificatii unt !rine !iculetele

*. #ESC+I#EREA F LORILOR

*nflorirea la cereale e !oate !roduce in acelai tim! cu a!aritia !icului > orz?9 la cateva zile du!a ace>grau? au du!a un interval mai mare >ecara?.

CfpdrPagină


5/48

*nflorirea ince!e de la miloc !re cele doua e:tremitati la !ic au din !artea u!erioara !re $aza i de la varframificatiei !re a:a.

. FORMAREA OULUI

+u!a fecundare ince!e imediat formarea i creterea $o$ului. Aceta aunge la maturitate in functie tem!eratura i umiditate in %&=&5 zile de la fecundare9 !erioada in care $o$ul acumuleaza cantitati mari de amido

!roteine i alte u$tante.*n !erioada de cretere a $o$ului e !ot ditinge trei faze 8= maturitatea verde au in la!te= maturitatea gal$ene au in !arga= maturitatea de!lina*n faza maturitatii verde > in la!te? $o$ul ete umflat9 de culoare verzuie9 iar !ran intre doua degete laa

curga un lichid la!to. Continutul na! al $o$ului ete mai mare de 50; . Em$rionul are formate toate !artile carecom!un numai ca acetea nu au atinDdimeniunile normale i continua a creaca. )runzele de la $aza !lantei i !artinferioara a tul!inei unt ingal$enite.

*n faza maturitatii gal$ene >in !arga? $oa$ele contin o cantitate mai mica de a!a de a!ro:imativ 30; dvolumul lor 9 iar volumul lor a!ro!iindu=e de cel normal. o$ul e !oate tra!unge cu unghia i !oate fi framantat intdegete ca ceara. Em$rionul aunge la dimeniuni normale. @lanta ete gal$ena cu e:ce!tia nodurilor u!erioare care u

verzui. *ntregul lan !rezinta a!ectul de gal$en.)aza de maturitate de!lina $oa$ele contin 15=1e:8 clorura de clor?.

TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A GRAULUI #E TOAMNA

1.Iportanta

raul ete una dintre cele mai im!ortante cereale care ocu!a cele mai mari u!rafete !e glo$. Ea i variate !rodue care e o$tin din faina de grau contituie hrana de $aza !entru o mare !arte a !o!ulatiei glo$ului 9 35=&0;*m!ortanta !rezinta i fa!tul ca $oa$nele ale !ot fi !atrate tim! indelungat.

oa$ele de grau e intre$uinteaza in hrana animalelor !rezentand in com!aratie cu $oa$ele de !orum$ mmulte avantae intre care continutul mai ridicat in u$tante !roteice i o !roductie com!arativa cu a !orum$ului dar un cot mai cazut.

Contituie o !lanta !remergatoare e:celenta !entru culturile de !rimavara >ra!ita? i !lantele furazere de toamna.

!.S/steat/ca s/ so/ur/

raul a!artine ordinului graminali9 familia raminee.raul comun>Triticum etivum ((@ vulgare?ete !ecia cea mai ra!andita !e glo$ ocu!and 20; din gra

cultivat. oa$ele lui unt foloite in !ecial !entru fa$ricarea !ainii. Are forme de toamna i !rimavara i cu!rinde unumar foarte mare de ouiri.

raul durum>Triticum turgidum? la care $oa$ele e intre$uinteaza !entru !re!ararea !atelor fainoae.

CfpdrPagină


6/48

".So/ur/

@otentialul de !roductie al oiurilor de grau care e cultiva in tara noatra e ridica la 2=10 Gintale la hectar.+in !unct de vedere fitotehnic unui oi i e cere !e langa ca!acitate mare de !roductie rezitenta la cader

rezitenta la iernare9 rezitenta la itavire>eceta?9la e:ce de umiditate9 rezitenta la $oli foliare9 valoare nutritivatehnologica ridicata.

(oiurile de grau de toamna i zonarea lor in Romania B= in ud 8)undulea &>) &?9 )lamura #5>)l #5?9 +ro!ia9 Lovrin 3&>L3&?9 Ra!id 0= zona colinara din ud8Al$ota9 Trivale9 (imnic9)&B= in vet8 L3&9 L&19 )l#59 )&9 +elia9 Ale:9 +ro!iaB= in Tranilvania8Ariean9 A!ullum9 Tranilvania 19 Turda #1>T#1?9 )&9 T25B= centrul i udul oldovei8)l #59 +ro!ia9a$riela9 oldova #39 )&9 Ale:B= in nordul moldovei 8 Aniveral9 (uceava #&>(uc #&?9 T #19 Ariean.

@ariticularitatile diferitelor oiuri de grau>!erioada de vegetatie9 rezitenta la iernare9eceta i $oli foliarrugini9 fainare9 e!torioza9 fuzarioza? contituie elemente de $aza !entru ta$ilirea tructuri oiurilor dintr=o zona alta de cultura. (oiurile de grau durum e e:tind !e olurile (udului unteniei i lteniei9 in zona litoralului i cam!ia de vet.

&. Part/cular/tat/le /olo2/ce ale 2raulu/

(emintele de grau germineaza in !rocent ridicat numai du!a !arcurgerea re!auului eminal care in conditii ioiurile din tara noatra au o durata de &0= o!time %%=%50 C determina activizarenzimelor care in mediul a!o tranforma u$tantele de rezerva com!le:e> adica amidon9 graimi9 !roteine? u$tante cu molecule mici care unt diriate !re mugura i radacina. *nce! a a!ara mai intai la u!rafata olultul!inita !roteata de colio!til din al carui varf ince! a e formeze frunzele adevarate.

/umarul de radacini em$rionare la grau ete 3=5. Radacinile em$rionare aigura !ractic trecerea graului !e !erioada lunga de iarna. Rezitenta !ronuntata a graului de !anina din toamna9 iarna i !rimavara foarte tim!uriu in anecetoi din zona de ud i ud=et a tarii tre$uie atri$uita in e:cluivitate radacinilor em$rionare.

La 10=1% zile de la raarire creterea in lungime inceteaza9 iar in ol a!roa!a de u!rafata e formeaza nodul dinfratire9 din aceta !ornec latarii noi numiti frati.

Ceea ce o$inuit e numete nod de infratire re!rezinta in realitate mai multe noduri foarte tran a!ro!iate intele. Au!ra ca!acitatii de infratire actioneaza !ozitiv marimea $o$ului care e eamana9 e!oca mai tim!urie de emanregimul de nutritie al !lantelor9 !atiul de nutritie.

Rezitenta graului de toamna la tem!eraturi mici din iarna ete cu atat mai mare cu cat la intrarea in iarn !lantele contin o cantitate mai mare de zaharuri i u$tante !roteice i o cantitate mai mica de a!a.

'. Rotat/a

raul de toamna !rezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi 8= !onderea inemnata a !eciei in tructura culturilor de cam! B= cerinte deoe$ite fata de !regatirea olului i fata de e!oca de emanat B= eni$ilitatea mare a culturilor la im$uruienare9 la toate categoriile de $uruieni B= ca!acitatea redua de valorificare a fertilitatii naturale a olului datorita itemului radicular la$ dezvoltat= eni$ilitate la un numar mare de $oli foliare.)ata de acete multi!le cerinte !lanta !remergatoare !entru grau tre$uie a inde!lineaca unele conditii 8= a eli$ereze terenul cat mai devreme B

CfpdrPagină


7/48

= a lae terenul curat de $uruieni9 cu inuiri chimice i fizice im$unatatite9 cu un continut mare in u$tanorganice i nutritive.

Cele mai $une !remergatoare !entru graul de toamna unt leguminoaele !entru $oa$e i fura> mazar $orceag9 faole9 oia?9 ra!ita de toamna9 coriandrul9 mutarul9 macul9 inul9 cane!a9 cartofii de vara= toamna9 fec !orum$ul9 floarea oarelui. rice cultura cu recoltare tim!urie cu e:ce!tia cerealelor !aioae tre$uie luate in conideraca !remergatoare !entru graul de toamna. Culturile tarzii cele mai im!ortante ca !remergatoare !entru grau u

!orum$ul i floarea oarelui.@orum$ul !entru $oa$e ete in general o !remergatoare mediocra !entru grau deoarece in general laa ol

arac in a!a i cu returi vegetale. +ei mult tim! floarea oarelui a fot ocotita o !remergatoare rea !entru graultimele cercetari dovedec contrariul 8

= eli$ereaza terenul inaintea !orum$ului9= il laa mai curat de $uruieni9= olul e !regatete mai $ine decat du!a !orum$9= nu ufera de $oli comune graului.

(unt neindicate ca !remergatoare orzul9 or$ul i iar$a de (udan >!entru ca laa olul arac in a!a?9 lucernamonocultura mai mare de % ani.

(. Fert/l/tatea

@entru 100 Gg $oa$e !lu !roductia core!unzatoare de !aie9 graul e:trage din ol intre %93=393 Fg azot B 191=1Fg fofor B 192= 39# Fg !otaiu.

Conumul relativ mic de u$tante nutritive nu e coreleaza ina cu cerintele redue fata de a!licaringraamintelor.

Insu3/c/enta a4otulu/ e manifeta !rin reducerea numarului de frati9 reducerea u!rafetei de aimilatie9 de$ilitar !lantelor9 reducerea rezitentei la iernare9 e reduce numarul de flori fertile in !ic i continutul $oa$elor in u$tan !roteice.

E5cesul de a4ot determina creterea u!rafetelor foliare9 reducerea aimilatiei9 intarzierea vegetatiei9 e:!uner !lantelor la cadere9 reduce rezitenta la iernare9 marete eni$ilitatea la $oli9 reduce rezitenta la eceta9 reduca!acitatea de fructificare a !lantelor.

Insu3/c/enta 3os3orulu/ incetinete creterea !lantelor de grau9 reduce maa de radacini i intarzie maturitatea.E5cesul de 3os3or determina creterea in $oa$ele de grau a continutului de fofor i a amidonului in detriment

u$tantelor !roteice.Insu3/c/enta potas/ulu/ e manifeta !rin ingal$enirea !ecifica> o!areala? a lim$ului frunzei in !artea u!erioara

!e margini. ai tarziu !lanta H la$ete I i devine !i!ernicita.Cantitatea de ingraaminte ce e utilizeaza in cultura graului tre$uie ta$ilita in functie de 8 oiul cultivat9 ti!ul

ol9 !lanta !remergatoare9 umiditatea olului.*n functie de !lanta !remergatoare dozele de ingraaminte e ta$ilec diferentiat atfel 8= du!a leguminoae dozele unt mai mici B= du!a !raitoare cu 30=&0;.Calculul do4e/ opt/e econo/ce 6

+/ FgJ -aK %5 R!= /= /g /!r in care#N= doza de azot!' conumul !ecific de azot la o tona $oa$eB

Rps= recolta !lanificata in tone la hectar Ns= a!ortul olului in azot care e a!ro:imeaza intre %0 FgJ-a !e olurile arace i corect e a!reciaza du!a indicele de azot?N2= a!ortul ingraamintelor organice in azot> % FgJtona dat direct9 1FgJtona a!licat !lantei !remergatoare9 095 Ftona a!licat culturii ante!remergatoare?Npr= corectia fata de !lanta !remergatoare> mai !utin cu 30 FgJ-a du!a leguminoae9 mai !utin cu %0 FgJ-a du $orceag i trifoi9 0 FgJ-a du!a floarea oarelui fertilizata echili$rat9 %0=%5 FgJ-a du!a !remergatoare tarnefertilizate cu azot.

CfpdrPagină


8/48

+oza de azot calculata e maoreaza cu 15=%0FgJ -a daca graul ete neinfratit in !rimavara au decaltat !tim!ul iernii.

+! K 1%R!K = +g in care 8#p= doza de fofor in FgJ-a1!= conumul !ecific de fofor la o tona de $oa$eRp= rotatia !lanificata#2= a!ortul in ingraaminte organice

*n general graul valorifica eficient doze de fofor cu!rine intre %0= floarea oarelui9 !orum$9 fecla9 cartof9 oia? e adminitreaza !regatirea !atului adminitrativ intre M i %J3 din +/ avuta in vedere. La de!rimavarare > ince!and cu luna fe$ruarie in curul lunii martie? e adminitreaza diferenta de doza !lanificata.

). Lucrar/le solulu/

@entru grau e efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura9 ti!ul de ol dar mai cu eama fata de !lan !remergatoare.

A. +u!a !remergatoare care e recolteaza tim!uriu aratura de vara tre$uie cra!ata cu gra!a telata !entru a nivela olul in co!ul reducerii de evacuare a a!ei i maruntirii $ulgarilor inca umezi. @e tim!ul verii aratutre$uie mentinuta curata de $uruieni !rin lucrari cu gra!a cu colti regla$ili> CR? !entru ca olul arat mai alin urma !loi e im$uruieneaza.-otarator in realizarea de !roductii mari la grau nu ete adancimea aratur !remordial ci tim!ul cand e e:ecuta i calitatea aceteia.*n !reama emanatului aratura e lucreaza cu gra!a dicuri in agregat cu CR iar in ziua emanatului imediat inaintea maini de emanat e e:ecuta o cultivattotala cu com$inatorul care aigura cele mai $une conditii !entru germinarea emintelor i raarirea !lantelor.

. +u!a !remergatoare care e recolteaza tarziu lucrari olului com!orta dificultati in !rimul rand din caureturilor vegetale9 dar mai cu eama din cauza unei cantitati redue de a!a in ol in momentul recoltarii i dcauza tim!ului curt ce ta la di!ozitie !ana la emanat. *n acet caz du!a eli$erarea terenului e efectueaaratura cu !lugul in agregat9 cu gra!a telata la adancime mai mare au mai mica in functie de umiditaturmandu=e ina incor!orarea in ol a tuturor returilor vegetale. +aca ete necear inainte de arat olul

lucreaza cu gra!a cu dicuri !er!endicular !e directia randurilor !lantelor !remergatoare !entru maruntirreturilor vegetale de la u!rafata. *nainte de emanat aratura e lucreaza din nou cu gra!a cu dicuri in agregcu CR. +aca nu unt returi vegetale in ziua emanatului !atul germinativ e !oate lucra cu com$inatorul.*n unele toamne in zonele de te!a i ilvote!a vremea ete foarte ecetoaa9 !amantul !e u!rafata culturii

!remergatoare tarzii nu e !oate ara fara coaterea unor $ulgari mari9 ucati care nu e mai !ot !arge cu gra!a dicuri. *namantarea graului intr=o aemenea aratura ete o greeala. +eo$icei in acet caz e recurge la mo$ilizarolului !e o adancime de 1%=15 cm utilizand o gra!a cu dicuri grea in agregat cu un tractor de !utere mai mare9 du!care e fac doua dicuiri cu gra!a cu dicuri o$inuita.ai recent au fot ela$orate i au ince!ut a fie !ue in a!licaremetode de lucru a olului minime9 dar care cer o !erfectionalizare a mecanizarii ca !rinci!ala conditie !entru a!licaracetui item.

*. Saanta s/ seanatul

(amanta de grau !entru emanat tre$uie a a!artina oiului recomandat in zona i a inde!lineaca toate conditiiunei !lante riguroae. +e calitatea emintei !entru emanat de!inde denitatea culturilor la raarire9 infratire i vegetat !lantelor.

(amanta tre$uie a faca !arte din categoria $iologica 8 $aza 9 elita9 *=19 au cel mult *=% cu !uritate $iologi229#;B 2295;B 22;B !uritate fizica 2#;9 22;9 ca!acitate de germinare !ete 22;.

@entru !reintam!inarea atacului de $oli i daunatori emintele de grau e trateaza o$ligatoriu inainte de emancu diferite u$tante funcicide au inecto=funcicide.

CfpdrPagină


9/48

+in eminte netratate a!are ricul o$tinerii unei recolte cu !uternic grad de atac9 recolta care !ractic nu e m !oate valorifica.

(emanatul graului de toamna tre$uie a incea!a cand tem!eratura medie a aerului ete de 13=15 oC i a termine cand tem!eratura cade la #=2 C.

*naite de a intra in iarna !lanta de grau tre$uie a vegeteze tim! &0=50 zile la tem!eraturi medii zilnice mai made 5;C. @entru a !utea rezita !ete iarna la actiunea conditiilor nefavora$ile !lantelor tre$uie a formeze doi trei fra

i a acumuleze in nodul de infratire cantitati mari de zaharuri i a=i dezvolte !uternic radacinile em$rionarRezitenta graului emanat mai tarziu la iernare e reduce u$tantial din cauza ne!arcurgerii de catre !lanta !roceului de calire9 a inradacinarii la$e 9 a neformarii nodului de infratire.

@entru realizarea denitatii o!time tre$uie avut in vedere numarul de $oa$e germina$ile care e eamana metru !atrat9 numar care ar tre$ui a aigure cel !utin


10/48

udare i numai in anii foarte ecetoi e adminitreaza i o a doua udare9 dar momentul adminitrarii ei nu tre$uie de!aeaca faza de $urduf !entru ae evita a!aritia $olilor !icului i caderea !lantelor.

Tratamentul im!otriva $olilor ce e intaleaza !e tul!ini9 !ice9 frunze conduce la im!ortante !oruri d !roductie #00=1100 FgJ-a. Cu !rimul tratament realizat in faza de infratire e limiteaza o erie de $oli ca 8 fainarruginile9 $olile coletului. Al doilea tratament in faza de $urduf limiteaza atacul la fainare9 rugina9 e!torioza. Al treiltratament care e adminitreaza la a!aritia !icului care limiteaza atacul la fuzarioza i inegrire. (u$tantele foloite

tim!ul vegetatiei unt itematice i e utilizeaza ingure au in ametec>Alto9 aPleton9 Tilt9 Alert9etc.?

1-.RECOLTAREA

Contituie un !roce com!le: care e cere a e efctua in cel mai curt tim! i fara !ierderi. La recoltare !ractica doua metode 8 recoltarea directa i recoltarea divizata.

Recoltarea directa e efectueaza cu com$ina i e cere a fi inde!linite urmatoarele conditii 8= lanul a fie in faza de coacere de!lina B= cultura a fie cat mai !utin im$urienata B= !lantele a nu fie cazute B= vremea a fie calda i inorita.

*n zonele ucate durata o!tima de recoltare a graului ete de 5=< zile 9iar in cele mai umede de $orceag?.

!. SISTEMATICA SI SOIURI

rzul cu!rinde trei varietati9 dar im!ortante !entru fitotehnie unt numai doua.A.Or4ul8+ordu 9ul2are= con9ar/etatea +e5ast/c:on !rezinta orzurile cu < i & randuri de $oa$e.. Or4ul ; +ordu 9ul2are= con9ar/etatea #/st/c:on are de la fiecare calcai de rahi tot trei !iculete in

fertil ete numai !iculetul din miloc9 iar celelalte unt nefertile. +atorita acetui fa!t la aceata convarietate formeaza in !ic numai doua randuri de $oa$e.

*n tara noatra e afla in cultura orz din am$ele varietati 8 orzul comun i orzoaica.rzul comun e cultiva in co! furaer !e cand orzoaica e:cluiv in co!ul indutrializarii !entru $ere.

+in oiurile de orz amintim 8= oiul de orz de toamna > orz comun? ira9 @roductiv9 @recoce9 Adi9 +ana9 adalin9= din oiul orzoaica 8 ictoria9 Laura.

". COMPO$ITIA C+IMICA

Ra!ortul la u$tanta ucata $oa$ele de orz contin 8


11/48

oa$ele orzului comun contin o cantitate mai mare de celuloza datorita !levelor care im$raca $o$ul cucantitate mai mica de graimi.

@ro!ortia de u$tanta !roteica in $o$ul de orz ete !ozitiv influientata i de ingraamintele chimice cu azot ade fertilitatea olului.

@entru hrana animalelor ete de dorit ca $oa$ele de orz a contina o cantitate cat mai mare de u$tante !roteic*n chim$ continutul ridicat in u$tante !roteice cade e:tractia $erei 9 micorand atfel !roceul de fa$ricatie. Cel m

$un orz !entru $ere ete cel ce contine 2=11; !roteina i germinatie $i!olara?.La germinatie orzul formeaza 5=# radacini em$rionare.

(itemul radicular al !lantatiilor de orz ete mai !utin dezvoltat decat la celelalte cereale !aioae.*n chim$ ca!acitatea de infratire a !lantatiilor de orz ete mai mare decat la grau9 ecara au ovaz i contitu

o inuire de !roductie de cea mai mare im!ortanta.'n rol deoe$it in acumularea u$tantelor din $o$ul de orz ca i la grau revine frunzei tindard din care !e

20; din u$tantele !e care le !roduce e de!oziteaza in $o$.+in cae de a doua frunza aung in $o$ numai circa 5%din imilatele !e care le !roduce. A!licarea unor tro!iri e:traradiculare cu ingraaminte !relungete durata frunzeltindard cu influente !ozitive au!ra influientei creterii $o$ului> ingraaminte foliare?. oa$ele de orz au o lungime

#=1% mm9 groime de %=5mm9 K %3=5# g9 -K 5#=75 Fg.Tem!eratura minima ceruta de orz !entru !arcurgerea ciclului de vegetatie unt in ur de & o C in mai9 10=11oC

iunie9 1&0C=in iulie9 1%o C in augut9 7oC in e!tem$rie. *n !erioada de coacere orzul neceita tem!eraturi medii zilniminime de 10o C. *n conditiile tarii noatre orzul de toamna aunge la maturitate cu 7=10 zile inaintea graului de toamnTem!eratura minima de germinare a orzului ete de 1=%oC9 iar raarirea in conditii o!time are loc la tem!eraturi de 1%0o C. @entru raarire unt neceare 110=130o C. @entru intrega !erioada de vegetatie orzul de toamna neceita 170%100o C. +intre cerealele de toamna orzul are cea mai la$a rezitenta la tem!eraturi cazute9 !ana la =10 o C9 =1%o ma:im =15o C i mai ale cand tem!eratura cade $ruc inainte de infratire i de !erioada de calire.

@e intrega !erioada de vegetatie9 in cazul in care nivelul de a!rovizionare cu a!a ete o!tim9 orzul are uconum mediu de =500 mm re!artizat atfel 8 #0=100 mm in toamna9 100 mm !e !erioada de iarna i 300m !rimavara.

)ata de ol orzul are cerinte ridicate din cauza itemului radicular mai la$ dezvoltat i la ca!acitate redua

valorificare a com!uilor mai greu olu$ili. Aigura !roductii ridicate !e olurile !ermea$ile9 cu te:tura miloclutonii!oae i nii!olutoae. ,ona foarte favora$ila orzului i orzoaicei de toamna e intinde in cam!ia din vetul tarin cam!ia din udul lteniei i unteniei9 in aragan i udul +o$rogei9 nord=etul oldovei intre (iret i @rut. *zonele de ud9 ud=et i in nord=et e intalnec detul de frecvent toamne ecetoae cand conditiile de emanat raarire a orzului unt !utin favora$ile. ,ona favora$ila e e:tinde de=a lungul zonelor din vetul i udul oldovezona de centru i ud 9 !recum i in Cam!ia Tranalvaniei i !e aluviunile ureului9 Tarnavelor i (omeului. ,o !utin favora$ila cu!rinde cea mai mare !arte din Tranilvania9 u!rafete intine din drea!ta (iretuli i zona oluril !odzolite din Cam!iei Romane.

'. ROTATIA

Are cerinte ridicate din cauza ca el ete mai !utin rutic decat graul.a?. )oarte $une !remergatoare 8 mazarea9 ra!ita de toamna 9 inul !entru fi$ra9 $orceag vara i !rimavara9 faole

!lante care e recolteaza tim!uriu. $?. une !remergatoare 8 floarea oarelui9 trifoi9 cartoful tim!uriu9 oia.c?. ilocii !remergatoare 8 !orum$ul emi=tim!uriu9 cartoful emi=tim!uriu9 ovazul9 fecla de zahar recolta

devreme.d?. /ecore!unzatoare !remergatoare 8 !orum$ tardiv9 oia9 tarzie9 fecla de zahar recoltata du!a 10 octom$rie@entru orzoaica de toamna e e:ce!teaza mazarea9 oia9 faolea9 ca !remergatoare deoarece =ar o$tine $oa$e

continut mare de u$tante !roteice.

CfpdrPagină 1


12/48

(. FERTILI$AREA

Conumul de u$tante nutritive la orz ete analog ca la grau. @entru 100 Gg $oa$e !lu !roduccore!unzatoare de !aie9 graul e:trage din ol intre %93=393 Fg azot B 191=19# Fg fofor B 192= 39# Fg !otaiu.

A!licarea ingraamintelor in cultura orzului tine eama de urmatoarele reguli 8= foloirea numai a ingraamintelor uor olu$ile= ingraamintele cu !otaiu i fofor tre$uie a!licate numai la aratura de $aza

= azotul !entru orzul de toamna e a!lica fractionat 8• o !arte inainte de emanat• retul !rimavara foarte tim!uriu inainte de reluarea vegetatiei

La oiurile de orz de toamna care manifeta o rezitenta cazuta la cadere i $oli foliare orientativ adminitreaza 20=100 Fg /J-a u$tanta activa.

). LUCRARILE SOLULUI

@entru orz e efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura9 ti!ul de ol dar mai cu eama fata de !lan !remergatoare.

A.+u!a !remergatoare care e recolteaza tim!uriu aratura de vara tre$uie cra!ata cu gra!a telata !entru a nivela olul in co!ul reducerii de evacuare a a!ei i maruntirii $ulgarilor inca umezi. @e tim!ul verii aratura tre$umentinuta curata de $uruieni !rin lucrari cu gra!a cu colti regla$ili> CR? !entru ca olul arat mai ale in urma !loi im$uruieneaza.-otarator in realizarea de !roductii mari la grau nu ete adancimea araturii !remordial ci tim!ul cand e:ecuta i calitatea aceteia.*n !reama emanatului aratura e lucreaza cu gra!a cu dicuri in agregat cu CR iar in ziuemanatului imediat inaintea maini de emanat e e:ecuta o cultivatie totala cu com$inatorul care aigura cele m $une conditii !entru germinarea emintelor i raarirea !lantelor.

.+u!a !remergatoare care e recolteaza tarziu lucrari olului com!orta dificultati in !rimul rand din caureturilor vegetale9 dar mai cu eama din cauza unei cantitati redue de a!a in ol in momentul recoltarii i din cautim!ului curt ce ta la di!ozitie !ana la emanat. *n acet caz du!a eli$erarea terenului e efectueaza aratura cu !lugin agregat9 cu gra!a telata la adancime mai mare au mai mica in functie de umiditate9 urmandu=e ina incor!orarea ol a tuturor returilor vegetale. +aca ete necear inainte de arat olul e lucreaza cu gra!a cu dicuri !er!endicular directia randurilor !lantelor !remergatoare !entru maruntirea returilor vegetale de la u!rafata. *nainte de emanaratura e lucreaza din nou cu gra!a cu dicuri in agregat cu CR. +aca nu unt returi vegetale in ziua emanatul !atul germinativ e !oate lucra cu com$inatorul.

*n unele toamne in zonele de te!a i ilvote!a vremea ete foarte ecetoaa9 !amantul !e u!rafata culturii !remergatoare tarzii nu e !oate ara fara coaterea unor $ulgari mari9 ucati care nu e mai !ot !arge cu gra!a dicuri. *namantarea graului intr=o aemenea aratura ete o greeala. +eo$icei in acet caz e recurge la mo$ilizarolului !e o adancime de 1%=15 cm utilizand o gra!a cu dicuri grea in agregat cu un tractor de !utere mai mare9 du!care e fac doua dicuiri cu gra!a cu dicuri o$inuita.ai recent au fot ela$orate i au ince!ut a fie !ue in a!licaremetode de lucru a olului minime9 dar care cer o !erfectionalizare a mecanizarii ca !rinci!ala conditie !entru a!licaracetui item.

*. SAMINTA SI SEMANATUL

(emintele de orz !entru emanat tre$uie a ai$a o !uritate minima de 27;9 ca!acitate de germinare minim

20;9 greutate mare a emintelor i tratate im!otriva Taciunului ,$urator i Taciunele *m$racat cu !roduul itava:%FgJ tona de amanta au Tiramita:K 3 FgJ tona de amanta

Epoca de seanat e incadreaza !entru toate culturile orzului de toamna intre %0 e!tem$rie i 10 octom$ri(emanatul tim!uriu mai ale in toamnele calde i lungi ete deoe$it de daunator deoarece !lantele unt e:!ue dtoamna atacului de fainare9 afide i mute. *ntarzierea emanatului determina o reducere inemnata a denitatii !lanteli in conecinta micorarea !roductiei. @ierderile la orzul i orzoaica de toamna !rin emanat tim!uriu au tarziu !varia intre


13/48

#ens/tatea de seanat a orzului i orzoaicei e ta$ilete ca e !oate realiza in conditii o!time !rin foloirea $oa$e la germinat !e metrul=!atrat cu!rine intre &50=550 $oa$e.

#/stanta d/ntre randur/ cu cea mai mare ra!andire ete de 1%95 cm.Adanc/ea de seanat8 $oa$ele de orz au !uterea de tra$atere mai la$ decat cele de grau= ete de 3=& cm.

. LUCRARI #E INGRI 095lJ -a? im!otriva $olilor >fainare i rugina? unul la a!aritia !rimelor intome de atac9 altul 3=& a!tamani B i tratamentul cu @hPnazol> 3lJ-a? in faza de im!aiere> im!otriva caderii?.

La orzul de toamna udarea la emanat are cea mai mare im!ortanta cand !artea a doua a verii i !erioademanatului unt ecetoae. La orzul de toamna udarea inainte de emanat e face cu o norma de 500 m3 J -a !entru a umezi olul !e o adancime de 30=&0 cm !entru ca olul a e !regateaca in conditii $une au du!a emanat 300=&0m3J-a !entru raarire cand olul =a !regatit $ine fara udare. 'darile de !rimavara unt determinate de tarea

vegetatie a !lantelor i de rezerva de umiditate din ol. *n cazul ecetelor !relungite din tim!ul vegetatiei e im!uneudare cu !utin tim! inainte de in!icare.

1-. RECOLTAREA

rzul de toamna detinat furazarii animalelor e !ote recolta cand umiditatea emintelor ete de 113;=1&; ma:im 15;?.$oa$ele unt de!ozitate numai cand umiditatea lor aunla 13=1&;. rzul furaer e !oate recolta i !entru fulguit la umiditate emintelor de 30=35;. *n acet caz $oa$ele inilozeaza rezulta un fura cu aceai valoare nutritiva ca $oa$ele recoltate la maturitatea de!lina.

TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A O%A$ULUI

1. IMPORTANTA

Contituie unul dintre cele mai im!ortante nutreturi concentrate9 fiind de neinlocuit in hrana ca$alinelor9 dar al celorlalte !ecii de animale mai ale !entru cele de re!roducere i tineret. *n alimentatia omului $oa$ele de ovaz uutilizate u$ forma de fulgi 9 faina9 griuri. (e cultiva i !entru !roductia nutretului verde au a fanului re!rezentand !rinci!ala cereala care in aociere cu mazarichea e foloete !entru !roducerea $orceagului de !rimavara. @aiele

CfpdrPagină 1


14/48

!leava de ovaz au valoare nutritiva mai mare decat cele de grau au ecara. @trezinta im!ortanta i !rin aceea valorifica foarte $ine olurile cu vizi$ilitate redua din regiunile umede i reactioneaza $ine atat la ingraaminteorganice cat i minerale. Circa 70; din u!rafata totala cultivata in tara noatra e gaete in Tranilvania 9 in vetul in nordul oldovei.

!. SOUIRI

*n cultura de intalnec oiuri romaneti 8 (omean9 ure> !rinavara?9 )lorina> de toamna?9 i oi frantuzeCorP

". COMPO$ITIA C+IMICA

oa$ele de ovaz nedecordicate contin din u$tanta ucata 119nematozi?. Ete o !remergatoare core!unzatoare !ent !lantele ce e eamana !rimavara in !ecial !raitoare cu e:ce!tia feclei de zahar.

(. FERTILI$AREA

vazul conuma !entru 100Fg $oa$e !aie 8 393Fg / B 191 Fg @B 397Fg F.vazul de!aete cu mult graul in conumul de azot9 iar !otaiul influienteaza !ozitiv ra!ortul $oa$eJ !aie. Erecomandat ca azotul a fie adminitrat o data cu foforul !e olurile cernozomice in cantitati egale i in !ro!ortie mmare !e olurile din regiunile umede in mod deoe$it !e olurile !odzolice.


CfpdrPagină 1


15/48

Ete necear !entru realizarea unui trat germinativ cat mai nivelat i cat mai maruntit !entru a ra!unde conditii o!time cerinte de inamantare a ovazului la o adancime mica.

*. SAMANTA SI SEMANATUL

oa$ele de ovaz unt mai intai u!ue electarii i e!ararii !entru a e e!ara i retine !entru emanat numai !

cele mai mari care au o !uritate minima de 27; i o ca!acitate germinativa de #5;. @entru a e aigura com$aterTaciunului ,$urator inainte de a e emana amanta e trateaza in formalina &0;9 in ol de 093; !rin cufundare au itava:9 Finolate9 ailetonK %Fg la tona de amanta.

Epoca de seanare ovazul e eamana !rimavara foarte tim!uriu9 cand !amantul =a zvantat i e !oate iein cam!. *ntarzierea cu 10=15 zile a emanatului determina reduceri la !roductie cu 11=%5;. vazul de toamna tre$uemanat intre 1=10 octom$rie. vazul de toamana i de !rimavara e eamana la d/stanta de 1%95cm i e aigura &5550 $oa$e germina$ile !e m% ceea ce core!unde unei norme de 130=1&0 FgJ-a. Adanc/ea de seanat ete de 3cm.

. LUCRARI #E INGRIgut9 miro9 culoare?9 valoarnutritiva ridicata9 valoare calorica i grad de aimilatie a!ro!iate de valoarea untului de vaca i un grad mare conerva$ilitate.du!a e:tragerea uleiului raman turtite circa 300Gg din tona de amanta care contituie im!ortanta urde !roteine !entru hrana animalelor i materie !rima din care e e:trag concentratele de !roteine foloite la !re!ararmezelurilor i a unor !rodue lactate.Ca!itolele ramae= du!a recoltare= intregi au u$ forma de faina e foloec hrana animalelor. Tul!inile contituie un valoro com$uti$il au material care e !oate !refa$rica !laci foarte uoare rezitente. )loarea oarelui ete o valoroaa !lanta furaera in deoe$i !entru iloz i una din cele mai a!riciate !lanmelifere.

!. SISTEMATICA SI +IRI$IIn pre4ent in cultura !redomina hi$rizii de floarea oarelui creati in tara noatra de Centru de cerceta

H )undulea I. in Romania unt omologati hi$rizii 8 -eli: B )etiv9 )loram 3509 )loram 3%#9 )%0 oi?.

$onarea :/r/4/lor de 3loarea soarelu/6

AR(*(TE -*R*,*$ona 1= cerno4/our/ pro3unde>8 Cam!iaRomana9 @odiul +o$rogei9 Cam!ia etica=

)etiv9)loram 9 (elect9 +ecor9)avorit9 Tur$o9(u!er

CfpdrPagină 1


16/48

irigat$ona !=3ert/l/tatea solur/lor alu9/ale, aportul

ape/ 3reat/ce s/ /crocl/at spec/3/c>8 Luncai +elta +unarii9

-eli: 9 )etiv9 )loram 3%#9 (elect

$ona " = solur/ run roscate s/ cerno4/our/

cu per/oade de seceta> 8 Cam!ia Romana=

neirigat9 @odiul +o$rogei= neirigat

)etiv9 )loram 3%#9 (elect9 )%0<+omino9 +ecor9 Tur$o9 )avorit9 (u!er

$ona &8 Cam!ia avanului urdea9 Cam!iaLeu Rotunda

)loram 3%#9 )%0


17/48

La /nsu3/c/enta a4otulu/ !lantele raman u$tiri9 cu internodiile lungi9 cu frunze !utin i cu u!rafata daimilatie redua. @lantele au o culoare verde !alid9 iar daca inuficienta ete mai accentuata frunzele de la $aza uuca.

La un e5ces de a4ot a!are creterea lu:urianta a !lantelor9 a tul!inilor i frunzelor i e reduce cantitatea de uldin eminte.

La /nsu3/c/enta 3os3orulu/ !lantele au cretere redua9 fructele raman mici9 iar maturitatea lor intarzie i a

efecte negative au!ra formarii i um!lerii emintelor.La /nsu3/c/enta potas/ulu/ internodiile raman curte9 !lantele unt mici9 cu frunzele mult mai a!ro!iate int

ele. @otaiul marete ca!acitatea de retinere a a!ei9 reduce tra!iratia9 marind rezitenta !lantelor la eceta. +eaemenmarete rezitenta la cadere i $oli i marete !ozitiv continutul de ulei din eminte.

@entru floarea oarelui au im!ortanta atat ingraamintele organice cat i cele minerale. )loarea oarevalorifica gunoiul de grad tot atat de $ine daca ete adminitrat !lantei !remergatoare ca i in cazul ingraaminteldirecte. Reactia mai la$a a florii oarelui la ingraaminte minerale tre$uie !ua in !rimul rand !e eama ca!acitat !lantelor de a valorifica foarte $ine u$tantele nutritive din ol chiar daca acetea unt mai greu olu$ile.

(. LUCRARILE SOLULUI

Foarea soarelu/ reactioneaza !ozitiv la araturile efectuate cat mai devreme in vara. +u!a !orum$ au al !remergatoare recoltate mai tarziu e efectueaza aratura de toamna care e gra!eaza in regiunile ecetoae. *nlocuir

araturii !rin lucrari cu gra!a cu dicuri la 10=1% cm adancime9 1=% ani !ractic nu influienteaza nivelul !roductie*ntreru!erea lucrarilor olului !rin arat mai multi ani determina reduceri emnificative de !roductie din caucom!actarii olului i a infetarii cu unele $uruieni !erene. @atul germinativ e !regatete !rimavara du!a ce olul zvantat $ine cu gra!a cu dicuri urmata imadiat inainte de emanat de lucrarea cu com$inatorul.

). SAMANTA SI SEMANATUL

(amanta core!unde !entru emanat atunci cand !uritatea ete cel !utin 27;9 iar ca!acitatea germinativa d !ete #5;. *nainte de emanat emintele e trateaza emi=umed cu funcicide contra !utregaiului al$ i cenuiu9 maneidaunatorilor.

Epoca de seanat 8 emanatul florii oarelui ince!e cand in ol la adancimea de emanat e inregitreatem!eraturi de 70C.

*n cultura neirigata dens/tatea opt/a ete cu!rina intre &0=50 mii !lante recolta$ile la hectar iar in cultu

iriga$ila &5=55 mii !lante la hectar. Cant/tatea de saanta foloita variaza intre 395=5 FgJ -a. #/st/nta /ntre randu70 cm. Adanc/ea de seanat8 variaza cu te:tura i gradul de umiditate al olului intre 5=# cm.

*. LUCRARI #E INGRI


18/48

*n zonele cu !rimaveri frecvent !loioae !e u!rafete infetate cu $uruieni mono i dicotiledonate anuaier$icidele e adminitreaza concomitent cu emanatul. *n zonele cu !rimaveri frecvent ecetoae er$icidele adminitreaza !e intreaga u!rafata cu 1=5 zile inainte e emanat.

)loarea oarelului ete o !ecie cu o erie de ol/ 8 !utregaiul al$ 9 mana9 !atarea $runa9 frangerea tul!inil !utrezirea tul!inilor i radacinilor. *n !rezent ingura maura de !revenire a atacului de mana o contituie re!ectarea trictete a normelor agrotehnice referitoare la am!laarea florii oarelui in aolament i udicioaa alegere a !lant

!remergatoare.@rin atacul !e care il !roduc la ince!utul vegetatiei ratioara !orum$ului i vermele arma e diminuia

denitatea o!tima i uneori cultura e com!romite. *nlaturarea acetui ric e realizeaza !rin tratarea emintelor )uradan au +iafuran.

ilocul !rinci!al de com$atere a lu!oaiei il contituie rotatia culturilor i evitarea ca !remergatoare a !eciilcare unt atacate de aceata $uruiana !arazita> tutun9 cane!a9 catraveti9 tomate?.

Conumul cel mai mare de a!a e inregitreaza in fazele 8 a!aritia inflorecentei i formarea emintelor. functie de rezerva de a!a a olului la emanat i de !reci!itatiile din tim!ul vegetatiei e adminitreaza culturilor flooarelui %=& udari concentrate de regula in intervalul %0 zile inainte de inflorit !ana la %0 zile de la ince!utul formaemintelor. /ormele de udare unt in functie de zona de cultura cu!rine intre 500=700 m3J-a.

La !orirea !roductiei de eminte contri$uie i !olenizarea u!limentara a florilor !rin intalarea a cel !utintu!i de al$ine !entru fiecare hectar in a!ro!iere de lanul de floarea oarelui.

. RECOLTAREA

Recoltarea ecan/ca e e:ecuta cu com$ine de cereale !revazute cu echi!amentul de recoltarea florii oarelu*naltimea de taiere e regleaza in 50=100 cm in lanurile in care !lantele nu unt vazute i de %0=50 cm in cele cu !lancazute.

Recoltarea cu com$ina e face cand 75=#0; din ca!itule au culoare $runa9 iar umiditatea din eminte aunge 1&=15;. Conditionarea>tratarea? emintelor de foarea oarelui inainte de !atrare contituie o maura o$ligatori(emintele u!ue !atrarii tre$uie a ai$a o !uritate fizica de 2#;9 eminte decoete au vatamate a nu de!aeaca %;

TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A RAPITEI COL$A

1. IMPORTANTA

Se/ntele contin &%= ulei cu multi!le intre$uintari indutriale. (roturile ce raman du!a e:tragerea uleiule intre$uinteaza in hrana animalelor.Ete o e:celenta !lanta melifera iar cultura ete in intregime mecaniza$ila .+in 1Gg. eminte e o$tin 30=35 Gg ulei i 50=55 Gg rot.

!. SOIURI

(oiuri omologate in Romania unt 8= oiuri de !rimavara 8 olero9 (tar9 CPclone9= oiuri de toamna 8 Colvert9 adora9 Triumf9 aleca9 aton.

". PARTICULARITATI IOLOGICE

Ra!ita colza ete !lanta anuala cu radacina !ivotanta9 !rofunda cu ramificatii laterale !utine. Tul!ina eier$oaa cu talia 110=150 cm. i ramificatii. )lorile unt di!ue in inflorecente racem. @olenizarea e face in mare !arde catre al$ine. )ructul ete o ilicva de 5=10 cm. lungime ce cu!rinde 11=%& eminte. La maturitate ilcvele !lenefoarte uor !utandu=e inregitra din aceata cauza mari !ierderi de recolta. Teuturile interioare ale fructelor e uumai re!ede decat cele e:terioare din care cauza fructerle e raucec i !lenec cu uurinta. (emintele ra!itei unt miK&95=595g. (unt catanii9 negre !ana la negriceoae. -K


19/48

(amanta la ince!utul lunii e!tem$rie in conditii core!unzatoare de umiditate raarirea are loc in 10=15 zi+u!a raarire a!ar tre!tat noi frunze care formeaza la u!rafata olului o rozeta. Ete deoe$it de im!ortant ca !ana venirea frigului !lanta a fie dezvoltata i ada!tata !entru ma:ima rezitenta la tem!eraturi cazute. Ada!tarea >calire !lantelor !entru rezitenta la frig e identifica cu formarea in rozeta a $o$oci?. +u!a fecundare ilicvele au ritm ra!id de cretere iar la circa #0 zile de la inflorire eminteunt aune la maturitate . inflorirea la ra!ita ete a$undenta ina o !arte inemnata din flori nu aung la formarea dilicve9 in deoe$i florile din ultima inflorire datorita fenomenului de avort. La maturitate !lantele de ra!ita !ierfrunzele a!roa!e in totalitate9 !artea terminala a tul!inii i ramificatiile unt ucate iar !artea $azala a tul!inii m !atreaza culoarea verde. (emintele unt de culoare roie=$runa.

Ra!ita are o rozeta de =7?=>=10?0C. *n !rimavara !e maura ce crete ra!ita devine tot mai eni$ila la tem!eraturi cazuAlternarile inghet i dezghet in aceata !erioada !ot !roduce mari !agu$e culturii de ra!ita. rumele din !erioa

infloririi determina ditrugerea intregii recolte. egeteaza $ine in !rimavara la tem!eraturi de 15=%0 0C.(eceta inainte i du!a emanat ete daunatoare !entru raaritul i creterea !lantelor de ra!ita. *n chim$

!rimavara datorita creterii ale ra!ide ra!ita valorifica umiditatea acumulata in ol inearna.Ete !retentioaa fata de ol i da rezultate $une !e olurile !rofunde9 $ogate in humu i ca!acitate mare

retinere a a!ei. La noi cele mai $une oluri unt 8 $run=rocate9 cernoziomurile9 aluviunile. *n tara noatra ra!ita gaecele mai $une conditii de vegetatie in 8 Cam!ia de et9 Cam!ia +unarii9 +o$rogea9 i in umatatea de ud a oladove

&. ROTATIA

Cele mai $une !remergatoare unt !lantele care e r3ecolteaza cat mai tim!uriu !entru a e !utea !regati teren !ana la emanat in cele mai $une conditii. une !remergatoare !entru ra!ita e conidera 8 mazarea9 $orceagul toamna9 cartofii foarte tim!urii9 orzul de toamna9 graul de toamna.

'. FERTILI$AREA@entru 100Gg emintetul!ini conuma 8 595;Gg/ B 395;Gg@ B &91;GgF i 7GgCa.in functie de olul !e care

cultiva cantitatea de azot ce e adminitreaza la cultura de ra!ita e cu!rinde intre 8 20=25Gg !e cernoziomuri i 130 !e olurile !odzolite. Adminitrarea azotului ete indicata a e faca in !ecial !rimavara. )oforul re!rezinta o dee$iim!ortanta in dezvoltarea ra!itei Baigura o $una inradacinare a !lantelor i am!lifica !roceul de ada!tare la conditiide iernare. (e adminitreaza !rin im!ratiere uniforma !e intreaga u!rafata inainte de aratura 1GgJtona?.

Epoca de seanat ete cu!rina in !erioada 5=15 e!tem$rie in zona de ud a tarii i 1=10 e!tem$rie in venord i etul tarii. (emanatul mai devreme ete daunator !lantelor !utand forma in aceata ituatie o !rea mare ma

CfpdrPagină 1


20/48

vegetala care le !redi!une la conditiile nefavora$ile din tim!ul iernii. E!oca de emanat a ra!itei in Romania tre$uconiderata factorul tehnologic limitativ de cea mai mare im!ortanta !entru !roductia de eminte la aceata cultura.

#ens/tatea plantelor nu tre$uie a co$oare u$ 100=110 !lanteJm% . Cant/tatea de se/nte la :ectar !rin cae aigura cantitatea o!tima ete de 5=10Fg. #/stanta /n randur/ ete de 1%95 cm. Adanc/ea de seanat ete mide %=3 cm.

*. LUCRARILE #E INGRI !utragaiul al$? 8 faole9 oia9 lucerna9 floarea oarelui.

*n tim!ul vegetatiei e fac la avertizare tratamente cu (umile:9 Rovral9 Ronilan.@uricii de !amant !roduc !agu$e inemnate la !lantute mai ale in conditii de eceta. Alti daunatori > gargari

Luciferelor9 gandacul Lucio9 gandacul Rou? e com$at !rin %=3 tratamente cand culturile unt in !ericol cu diferiinecticide.

Ir/2area 6 !entru ra!ita irigarea !rezinta im!ortanta deoe$ita la raarire. /u tre$uie dat o cantitate mare de a!

*n general norma de udare ete de 350=&00 m 3. *n !rimavara ra!ita nu e iriga.

. RECOLTAREA

Sol/c/ta o deoe$ita atentie atat in ta$ilirea momentului de recoltare cat i recoltarea in ine. Recoltarea ra!itdirect cu com$ina ince!e cand emintele unt $runificate i umiditatea aunge la 1 !orum$ cu $o$ tare ticlo?$ea a?s /ndentata > !orum$ cu dinte de cal?$ea a?s e9erta > !orum$ !entru floricele? 8)3%59 @erlat


21/48

= a di!una de o ca!acitate de !roductie cat mai mare i contanta= ca!acitatea de ada!tare la conditiile9 la cultura de la un an la altul= rezitenta la cadere9 frangere i $oli.

-i$rizii unt gru!ati du!a !erioada de vegetatie in 8= foarte tim!urii> #00=10000C? 8 (uc25 B (uc22 B (uc10# B )10% B ontana= tim!urii> 1001=1%000 C? 8 (uc27 B @ilinoaie1019 110 9 Ciclon9 Crital

= emitim!urii >1%01= 1&000 C? 8 Turda%159 % 1&01=15000 C? 8 )3%09 3%%9 3&09 37


22/48

intreru!ere un numar mare de ani e dovedete necore!unzatoare !entru !roductii mari de !orum$. @orum$ul u!ormonocultura ani in ir fara a=i reduca u$tantial !roductia daca e a!lica ingraaminte minerale i organice. Ete $una !remergatoare !entru culturile de !rimavara.

(. FERTILI$AREA

Ete o mare conumatoare de u$tante nutritive. @entru 100Fg $oa$e !aie e inregitreza un conum

%9&3Fg /9 1Fg@9 %91&FgF. Cea mai mare !arte din elementele nutritive e conuna !ana la ince!utul formarii $o$ulu@entru !orum$ gunoiu de grad contituie un ingraamant deoe$it de valoro care determina !oruri de !roducti)ertilizarea lui ete emnificativ am!lificata in cazul in care e adminitreaza azot in!reuna cu fofor. @otaiul ete umacro element nutritiv in care olurile din Romania unt $ine a!rovizionate i !rezinta tot mai mare im!ortanta ingraamant in cultura !orum$ului. A!recierea efectului !otaiului din ingraamintele a!licate e coreleaza cu actiunazotului i e aociaza cu marirea rezitentei !lantelor la cadere i la $oli> fuzarioza?. Ca regula generala ingraamintecu !ofor i !otaiu e adminitreaza inaintea araturii i e incor!oreaza in ol cu aceata. E!oca de adminitrareazotului ete in functie de conditiile de cultura 8 !e cernoziomuri e adminitreaza fractionat > !e rand odata cemanatul9 la !rait9 cu a!a de irigat?9 !e oluri acide >odata cu emanatul !e rand i la !raa?9 !e oluri ni!i!oae doua trei re!rize.


@orum$ul tre$uie emanat in ol afanat 9 in trat adanc9 $ine maruntit9 cu rezerve de a!a i curat de $uruien+u!a plantele recoltate t/pur/u ete uficienta o ingura aratura in agregat cu gra!a telata. *n cadrul aolamentulete recomandat o aratura adanca %5=30cm. +u!a plante cu recoltare tar4/e imediat ce e eli$ereaza terenul e e:ecuaratura adanca 9 i du!a !lante care e recolteaza un !ic mai devreme e lucreaza in agregat cu gra!a telata. !rimavara e !regatete !atul germinativ in ziua au !reziua emanatului cu gra!a cu dicuri in agregat cu CR. terenurile in !anta lucrarile in !rimavara e e:ecuta o$ligatoriu !er!endicular !e directia !antei.

*. SAMANTA SI SEMANATUL

@uritate $iologica 9 !uritate fizica minima 2#;9 ca!acitate de germinare 20;.Tratarea emintelor ete o im!ortanta maura !entru realizarea denitatii culturii. (e face in !roceul

conditionare cu diferite funcicide.Epoca de seanat 8 tre$uie a incea!a cand in ol la ora # a.m. la adancimea de 10cm e inregitreaza cel !ut

#0C 9 iar vremea ete !re incalzire.,ona 1= 8 Cam!ia de vet9 (udul +o$rogei i udul oldovei= 1=%0 a!rilie,ona %= 8 Cam!ia Tranilvaniei i Centrul oldovei 15=%0 a!rilie,ona 3= 8 zonele ud Car!atice i nordul tarii= %0=30 a!rilie i !rima decada a lunii mai.+atorita intarzierii emanatului a!ar !ierderi de recolta9 !rea tim!uriu are ca efect im$uruinarea.#ens/tatea opt/a pentru terenur/le ne3ert/le s/ ne/r/2ate ete mai mica decat !e terenurile fertile i iriga

cu 10=%0mii !lante la -a. L//tele e cu!rind intre &5=#0 !lante recolta$ile la hectar

-i$rizi,/A * ,/A ** ,/A ***

*R*AT /E*R*AT *R*AT /E*R*AT *R*AT /E*R*ATT*@'R** 70=#0 50=55 70=#0 50=55 70=#0 55=


23/48

Cant/tatea de saanta de seanat de la care e atea!ta denitatea o!tima variaza functie de !ierdeinregitrate in tim!ul vegetatiei. Cel ami adeea e eamana 15=30FgJ-a.

#/stanta de seanat intre randuri ete 70 cm9 iar cea intre !lante !e rand variaza de denitatea culturi%#9!ermea$ilitate redua?

1-. RECOLTAREA

*n !roceul de formare i maturare e diting trei faze de coacere 8= faza coacerii in la!te= dureaza in ur de 10 zile> conumat9 fiert9 au !e ar?= faza gal$ena direaza 10=15 zile >frunzele ucate 50= neceita com$aterea $uruienilor cier$icide nevolatile?. )ertilizarea cu azot e face o data cu emanatul foloindu=e M de doza. +enitatea o!tima ete d#0=20 !lante J-a. )ara irigare nu e !oate conta !e !roductii de $oa$e. @rima udare du!a emanat= 300=&00m 3J-a= doua e face du!a raarire 9 iar in continuare in functie de !reci!itatii9 a treia e face in !rima umatate a lune!tem$rie. Recoltarea nu neceita mauri !eciale fata de !orum$ cultivat in ogor !ro!riu. *n cazul in care !orum$ul naunge la maturitate i a!are !ericolul $rumei care intreru!e vegetatia ete mai rational recoltarea !lantelor intre !entru inilozare.

CfpdrPagină 2


24/48

TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A SFECLEI #E $A+AR

1. IMPORTANTA

Ete !lanta care aigura in tara noatra i in Euro!a materia !rima !entru indutria zaharului. (fecla de zahar !oate foloi i la 8 fa$ricarea !irtului9 alimentatia animalelor9 alimentatia fermentativa9. Taitei de fecla re!rezinta

nutret cu o mare valoare economica9 melaa care re!rezinta &=5; radacini !relucrate e foloete in alimentatanimalelor.

!. SOIURI

Ale:a9 Atru9 Centro9 )orum9 Lena9 (onia9 Cremona9 iela9 *nger9 Laer9 (tefania9 vatio9 @icnic9 Sor+anu$ia9 El$a9 Qamaica9 arian9 @rima9 ni:9 +ana9 Cleo9 Roma.

". COMPO$ITIA

@ro!ortia de zahar din radacinile de fecla ete influientata de mai multi factori ca 8 oi9 clima9 ol9 ingraaminirigare9 i denitate i ocileaza intre 1&=%0; din greutatea totala a radacinilor de fecla.

&. PARTICULARITATI IOLOGICE

Corpul s3ecle/ care repre4/nta de 3apt radac/na s3ecle/ este partea plante/ unde se depo4/tea4a 4a:aruEste cornos, de 3ora p/9otanta s/ cupr/nde " part/ /portante 6

a>coletul =ep/cot/lul>8ete !artea u!erioara a feclei de zahar9 re!rezinta in general &=#; din lungimea cor!ulfeclei i 15=%0; din greutate. El crete in afara de !amant 9 nu e indutrializeaza i ete inde!artat !rdecoletare.>+/pocot/lul= 2atul>8 ete li!ita de radacini9 re!rezinta %5=30; din greutatea cor!ului fecclei i 5=10; dlungimea ac>Radac/na propr/u4/sa8re!rezinta 50=


25/48

intena alterneaza cu lumina mai la$a !rin innourare. )ormarea i de!unerea zaharului unt favorizate !erioade lungi de lumina din lunile augut9 e!tem$rie9 octom$rie9 cu conditia ca frunzele a fie turgecente.

#. Solul cele mai favora$ile unt olurile !rofunde9 omogene9 $ine tructurate cu ra!ortul intre nii! i argila limite foarte trane9 echili$rate cu ca!acitatea de retinere a a!ei !emea$ile !entru a!a i aer9 $ogate in u$tanorganice i minerale9 cu reactie neutra au alcaina 9 care a favorizeze dezvoltarea radacinilor de fecla.

E. $onarea zona foarte favora$ila ocu!a u!rafetele in Cam!ia de et9 Cam!ia Tranilvaniei9 +e!reiun

arei9 !artea de nord=vet a oldovei. +in acete zone unt e:clue u!rafetele cu terenuri nii!oaearaturate9 lacavitele au alte oluri mai !utin core!unzatoare. Tot in aceata zona e incadreaza luncile raulure9 (ome9 Cri9 Timi9 lt9 (iret iar la irigat etul Cam!iei Romane9 araganul9 +o$rogea9i eoldovei.

'. ROTATIA

S3ecla de 4a:ar urea4a /n pr/ul rand dupa cereale de toana . alte $une !remergatoare 8 inul9 ecaorzul i cartoful. /u tre$uie cultivata du!a ea inui i !oate reveni !e acelai loc du!a & ani in cazul in care terenul ete infetat cu nematozi. +u!a < ani cand e iregitreaza o infectie la$a i # ani la infectie !uternica. /u tre$ucultivata du!a ra!ita9 mutar au alte crucifere din cauza atacului de nematozi. (fecla da !roductii mici i du!a ovaiar$a de udan i cane!a. (e cer evitate ca !remergatoare floarea oarelui9 leguminoaele anuale i !erene deoarece lao rezerva mare de agenti !atogeni in ol. (fecla de zahar ete o !lanta $una !remergatoare !entru !lantele care nu u

atacate de nematozi.

(. FERTILI$AREA

Insu3/c/enta a4otulu/8 e manifeta !rin aceea ca frunzele la ince!ut au o culoare verde clar care trece a!oi verde gal$en atunci cand inuficienta ete mai accentuata. Aceata decolorare e manifeta in !rimul rand !e frunze m $atrane i ete uniforma !e toata u!rafata lim$ului.

In cant/tate de e5ces al a4otulu/ !oate a favorizeze intarzierea acumularii zaharului i formarea unor cantitmai mari de u$tante mezaharata.

Fos3orul favorizeaza dezvoltarea radacinilor tinere9 contri$uie la im$ogatirea calitatii feclei 9 a continutului

zahar9 accelereaza creterea i maturitatea !lantelor i aigura o $una aimilare a azotului i intervine ca un focteential in formarea zaharului. Insu3/c/enta 3os3orulu/= la ince!utul vegetatiei determina o intarziere a dezvolta !lantelor. )runzele !rimec o culoare verde intunecata 9 iar daca inuficienta e accentuiaza marginea e inconoara cuculoare rocata. +aca inuficienta foforului continua i in alte faze de vegetati frunzele !ierd tre!tat culoarea verinchi trecand in verde clar a!oi in gal$en aemanatoare cu cele de la inuficienta azotului. La e5ces de 3os3radacinile au o tructura mai rezitenta fara a=i !iarda din calitate e maturizeaza mai re!ede fa!t ce determincaderea !roductiei. )oforul favorizeaza a$or$tia a!ei i a u$tantelor minerale din ol neutralizeaza acizii organictimuleaza activitatea !roceului de fotointeza i marete rezitenta !lantelor la $oli i eceta. )avorizeaza formarea !radacini a unui numar mai mare de ramificatii a$or$ante.

Insu3/c/enta otas/ulu/ influienteaza dezvoltarea cantitativa a radacinilor determinand o degradare a calitatii ieni$ilitate marita a !lantelor fata de $oli i daunatori. La e5ces de potas/u frunzele crec accentuat in detrimenradacinilor.

orul ; carenta de $or la fecla e manifeta !rin ingal$enirea i deformarea frunzelor tinere din centrul rozetefrunze care intr=o faza mai avanata !ier. @ul!a coletului u$ acete frunze e $runifica i e necrozeaza. Teutcoletului i zona centrala i inima feclei !utrezec. Carenta de $or a!roducand atfel $oala !utregaiului inimii fecleInsu3/c/enta orulu/ determina reducerea greutatii radacinilor9 a continutului aceteia in zahar i certerea continutulde azot. Carenta de $or e !revine !rin a!licarea de $or in ol in cantitati de 195=3FgJ-a $or i care e !oate realiza c#95=17FgJ-a acid $oric au 139%=%


26/48

Guno/ul de 2ra7d actioneaza !ozitiv !rin u$tantele nutritive i !rin im$unatatirea conditiilor fizice $iochimice ale olului. +ozele de gunoi de grad care e foloec la fecla tre$uie a e incadreze intre %0=30toneJ-a !oate fi adminitrat atat fermentat9 mai !utin fermentat au deloc fermentat. (e adminitreza !rin im!ratiere uniform !e toata u!rafata 9 e incor!oreaza u$ aratura de vara au toamna.

Rezultatele e:!erimentale au evidentiat !oruri de recolta cand im!reuna cu gunoiul de grad e adminitrea50=draeaza?. Ca!acitatea de germinatie a feclei de zahar influienteaza direct !roductia de radacini i zahar. *nainte demanat amanta nedraata e trateaza cu funcicide !entru com$aterea $olilor din !erioada de germinare i raarire9 i

inecticide !entru com$aterea daunatorilor care aduc !agu$e in !erioada de raarire. (fecla e eamana cu emanatori !recizie.

Epoca de seanat8 fecla de zahar e eamana !rimavara tim!uriu in momentul in care e !oate intra in terein toate zonele de cultura. *ntarzierea emanarii cu 10 zile atrage reducerea !roductiei cu %0;. (fecla de zahar emanatim!uriu rezita mai $ine la $oli9 daunatori i eceta.

#ens/tatea o!tima de !lante la hectar ete cu!rina intre #0=100 mii i e o$tin !rin a!licarea unei denitati emmanare cu!rine intre 1#0=%%0 mii eminte germina$ile la hectar.

4onaI in cultura 8 neirigata %00=%%0 mii eminteK 70=20 mii !lante irigata 1#0= %00 mii eminteK #0=100 !lante4ona II >oldova? 8 neirigata %00=%%0 mii eminteK 70=20 mii !lante irigata 1#0= %00 mii eminteK #0=100 !lanted/stanta intre !lante !e rand K %% cm9 intre randuriK &5 cm.

Adanc/ea de seanat 8= eminte monogermeK %93 cm din cauza !uterii la$e de tra$atere a germinatiei= eminte !lurigerme lefuite= %=&cm

. LUCRARI #E INGRI


27/48

intervalul dintre randuri> !raila oar$a? !entru ditrugerea $uruienilor i a crutei9 viteza 3=&FmJh9 i e face cu cutite tageata i cu dicuri de !rotectie a randurilor. @rin !raele e ditrug $uruienile fata de care fecla e !rezinta cacultura foarte eni$ila9 mai ale la ince!utul vegetatiei9 e conerva a!a i e creaza conditii core!unzatoare !entaeriirea olului. /umarul de !raele ete cu!rin intre &=5.

@raila *= mecanica au manuala= aceata tre$uie e:ecutata cu foarte mare atentie !entru ca !articolele !amant dicocate de cutitele cultivatorului a nu aco!ere !lantutele de fecla 9 zona de !rotectie in cazul mecanizat

tre$uie a fie mai mica de &=5mm9 iar viteza de 3=&FmJh. +icurile de !rotectie e foloec i la urmatoarele !raile.@raila **= e e:ecuta imediat du!a rarit 9iar urmatoarele la intervale de 10=1% zile functie de !reci!itatii

im$uruienare. *n intervalele dintre randuri care unt aco!erite cu frunze nu e mai e:ecuta !raile ci doar !liviri. Lultima !raila cutitele ti! ageata e inlocuiec cu cutite unilaterale. Adancimea !raililor are im!ortanta i ete cu!tinatfel 8 !raila *= &=5 cm. !raila **= 095=%95Fg? au +ual 500> 3= 095=%95Fg?9 etanal> 095LJ-a? a!licat cand $uruienile au %0=30c

inaltime.Rar/tul re!rezinta lucrarea cea mai cotiitoare. @rin aceata lucrare cand emanatul =a facut cu emin

!lurigerme tre$uie a e elimine din lan 1=3 milioane !lante J-a. olumul lucrului e reduce u$tantial atunci cand foloete amanta monogerma cali$rata i draata9 iar emanatul e face cu maini de !recizie. Raritul e face in fazadoua frunze adevarate. *ntarzierea raritului !ana la & frunze atrage caderea !roductiei cu 10; 9 iar !ana la < frune 15;. Raritul !oate a intarzie cu 10=15 zile fara ca !roductia a cada numai in cazul emintelor monogerme.

Coaterea ol/lor s/ daunator/lor= intre $oli tre$uie retinute cele de la germinare i raarire 8 cader !lantelor9 cerco!orioza9 fainarea9 mana9 iar intre daunatori tre$uie retinuti 8 gargarita feclei9 ratioara9 $uha verzmolia feclei9 afidele9 !uricele feclei. *n afara de maurile fitotehnice 8 rotatie9 lucrari de com$atere i re!ectare!ocii de emanat e iau mauri de com$atere chimica !rin tratamente la eminte cu inecto=funcicide i tratamente !vegetatie cu inecto=funcicide.

@rinci!alele $oli foliare 8 cerco!orioza i mana e com$at !rin tratamente foliare cu funcicide la a!arit

acetora. (e !ractica 1=% tratamente la culturile neirigate i %=3 tratamente la culturile irigate. *ntervalul intre tratamen1%=1& zile utilizandu=e to!in9 avitin9 aPleton9 Tilt. Limitarea ra!andirii manei !e !arcurul vegetatiei >&=5 frunze aigura cu turda de !ral> &95FgJ-a?.

Ir/2area fecla de zahar ete o mare conumatoare de a!a. Luand in coniderare re!artizarea !reci!itatiilorezerva de a!a a olului la emanat9 i dinamica conumului de a!a udarile e re!artizeaza atfel 8 iunie= 1 undare B iuliaugut 3=5 udari9 e!tem$rie 1 udare9 cu norme intre mai adanca? atrage !ierderi de recolta. data cu decoletarea ete o$ligatorie inde!artarea varfului radacinii mai u$tire de 1 cm !entru aceta e veteete mre!ede i de aici ince!e alterarea.

$.Recoltarea emimecanizata !reu!une o!eratia de dilocare a radacinilor cu dilocatorul urmata decoletarea manuala

c.Recoltarea mecanica e !oate defaura divizat au direct. +ivizat conta in decoletarea radacinilor urmata ddilocare 9 e:tragerea din ol9 e!ararea radacinilor de frunze i incarcarea in miloacele de tran!ort.

CfpdrPagină 2


28/48

TE+NOLOGIA #E CULTI%ARE A CARTOFULUI

1. IMPORTANTA

Ete una din cele mai im!ortante !lante alimentare9 furaere i indutriale. *n indutrie cartoful contituievaloroaa materie !rima !entru fa$ricarea !irtului9 amidonului9 de:trinei i glucozei.

!. SOIURI

#/n punct de 9edere al per/oade/ de 9e2etat/e so/ur/le de carto3/ se /part /n 6

8t/pur//= -,1> cu !erioda de vegetatie 70=20 zile 8 tara9 Catelina9 Rocla9 Runica=se/t/pur//=-,!> cu !erioada de vegetatie 20=100 zile 8 (ucevita9 Rutic9 Rozana9 Eterna /9 Ro$uta /

Critian9 )rumoaa.=se/tar4//=-,">8 cu !erioada de vegetatie 100=110 zile 8 +eiree9 Cain9 Ago9 (ante //9 (iculu /9 Ameli

Critela9 -argita9 /icoleta9 Redec9 Tam!u9 Luia /9 ilenium /.=tar4// =-,&>8 cu !erioada de vegetatie !ete 110 zile.+intre oiurile traine mentionam 8

8t/pur//= -,1> cu !erioda de vegetatie 70=20 zile 8 )reco /9 Agatha /9 *m!ata /9 Farlena /9 (u!erior =se/t/pur//=-,!> cu !erioada de vegetatie 20=100 zile 8 Ecort9 Fondor9 Romanu9 (ignal=se/tar4//=-,">8 cu !erioada de vegetatie 100=110 zile 8 @roventa 9Como9 RaantCatalogul oficial al oiurilor de cultura din romania incrie


29/48

Flor/le= culoarea corolei !oate fi8 al$a9 violet dechi au inchi9 cu nuante de al$atru au roz in functie de oarimea florilor alaturi de culoare !oate fi o caracteritica de diferentiere a oiurilor.

Fructul= ete o $aca rotunda cu 100=%00 eminte mici.Tuercul//= din !unct de vedere $otanic tu$erculii unt tul!ini modificate in care e acumuleaza mari cantita

de u$tanta de rezerva. La ince!ut au forma noduroaa i !e maura ce crec iau forma !ecifica oiului. @e u!rafatu$ercului e gaec ochii formati din rudimentul unei frunze la u$uara caruia e gaec deo$icei trei muguri. Ei !

avea forma alungita 9 rotunda9 rotunda=ovala au neuniforma. arimea lor variaza de la oi la oi i functie de factode vegetatie.

Incolt/rea u$ notiunea de incoltire la cartofi e intelege !ornirea in vegetatie a mugurilor ituati !e u!rafatu$erculului. *n conditii de vegetatie core!unzatoare cartofii incoltec !rin !ornirea in vegetatie de regula a mugurildin miloc. ugurile crecut e numete colt. Coltii crecuti la lumina unt curti i groi i unt de culoare verdgal$ena 9 maronie9 etc. Coltii crecuti la intuneric unt alungiti 9 foarte mari i etiolati. Tu$erculii de cartofi degeneraformeaza colti filoi= u$tiri i lungi. Coltii filoi e formeaza la lumina i intuneric. Tu$erculii nu incoltec imedidu!a recoltare. Au o !erioada de %=& luni de re!au vegetativ. Lungimea !erioadei de re!au de!inde de oi9 gradul dmaturitate la recoltare9 tem!eratura din !erioada de vegetatie9 tem!eratura la !atrare9 !rezenta vatamarilor !e tu$ercucauzate mecanic au de $oli. Re!auul germinativ al tu$erculilor e !oate !relungi foloind u$tante antigerminativTC/ tro!irea frunzelor cu 30 zile inainte de recoltare cu ridrozida maleica de !ana la 09%3;. *n tim!ul !atrarii foloec acid alfa naftil acetic= cartofin 9 (olenid !udra9 (olenid olutie9(u!erto!=aerool. igoarea mugurilor nu e

egala !e toata u!rafata tu$erculului9 unt mai viguroi i !ornec !rimii muguri din !artea a!icala> u!erioara? cainhi$a au chiar o!rec !ornirea mugurilor din umatatea $azala. @entru timularea !ornirii in vegetatie =a !ro!ectionarea tranverala incom!lecta a tu$erculilor cu cateva zile inainte de !lantat. @erioada de la incheierea !roceulgerminal i !ana la acumularea in cantitati ma:ime a u$tantelor de tu$erizare ete coniderat tadiu de incu$atie. Ace !roce ete ireveri$il i !rin el e e:!lica recoltele mici ce e o$tin din cartofii de amanta !atrati tim! indelungat conditii necore!unzatoare. (u$tantele de tu$erizare !e !arcurul formarii ei determina tadiul fiziologic al tu$erculilde cartofi i com!ortarea acetora in initierea unei !lante noi.atfel in 8

Stadu/l 1 6= !utin incu$at tu$erculul emite un ingur germene K dominanta a!icala. @lantat in acet tadtu$erculul incoltete lent iar germenele are cretere lenta . doza de u$tanta ete redua.

Stad/ul ! 6 =doza milocie au milociu incu$at e inregitreaza incoltirea ma:ima i rezulta o !lanta riguroacu cretere ra!ida. Aceta ar fi tadiul o!tim de !lantare a tu$erculilor.

Stad/ul " 6= doza mare de u$tanta9 !uternic incu$at. Tu$erculii emit germeni filoi i ramificati care e o!re

re!ede din cretere i tu$erizeza imediat.Stad/ul & 68 foarte avanat de incu$atie9 doza de u$tanta ete ma:ima. Coltii tu$erculizeaza chiar inainte d

!lantare. @lantat in acet tadiu tu$erculii formeaza toloni i nu raare.Fa4ele de 9e2etat/e8 intrucat unele oiuri de cartofi nu inflorec fazele de vegetatie e !ot delimita i num

du!a formarea i evolutia organelor vegetative atfel 8=faza !lantat raarit K dureaza 30=35 zile la tem!eratura de 7=#0C. *n conditiile tarii noatre raare in 1#=%5 zi=faza raarire= ince!utul tu$erizariiK ete faza creterii intene a radacinilor i a !artii aeriene in aceata faza

formeaza tolonii care e ingroaa la varf. +ureaza 10= 35 zile in functie de oi.=faza de tu$erizare foarte intenaK e caracterizeaza !rin incetarea creterii !artii aeriene a !lantei i creter

intena a tu$erculilor. Ete faza critica !entru cartofi cand !retind cea mai mare cantitate de a!a i elemente nutritiv+ureaza %5=&5 zile functie de oi.

=faza de maturare a tu$erculilor K e caracterizeaza !rin reducerea ritmului de tu$erculizare !rin migrar

intena !re tu$erculi a u$tantelor acumulate in frunze9 !rin formarea la u!rafata tu$erculilor a tratului de u$> coaa?9 ince!e ingal$enirea tufei 9 uacarea frunzelor de la $aza.#e2enerarea carto3ulu/8 !rin degenerare e intelege un fenomen $iologic com!le: u$ influienta caru

!roductia de tu$erculi cade de la un an la altul !utand a aunga chiar la di!aritia totala a unor oiuri. Ete detrminade factori climatici i factori !atologici de natura virotica. Tem!eratura ridicata in !erioada de formare a tu$erculildetermina curtarea re!auului eminal. @lantele de cartofi unt infectate de viroze !rin intermediul afidelor au !rcontact direct intre !lantele $olnave i cele anatoae. @entru mentinerea !otentialului de !roductie a oiurilor intituit un riguro item de !roducere a cartofului !rin amanta 8

CfpdrPagină 2


30/48

=!roducerea cartofului de amanta !re$aza9 u!erelita i elita in zone inchie9 teritorii de!limitate de o$taconaturale i cordoane de !rotectie in care unt aigurate cele mai $une conditii !entru vegetatia !lantelor9 fara ure infectie cu $oli virotice i fara a fi tranmitatoare de viroze> Ranov9 )armau9 (uceava9 Ciuc?

=continuarea !roceului de !roductie a materialului eminal *1 i *% in afara zonelor inchie in fiecare udet cele mai favora$ile u!rafete in conditii de irigare.

=!racticarea !e loturi emincere a tehnologiei !ecifice i o!time de cultivare !entru a e !utea !roduce !lan

viguroae 9 cu inuirea de rezitenta 9 de varta la infectii in tadiul avanat de cretere inainte de z$orul ma:im afidelor.

=!atrarea cartofului de amanta la tem!eraturi cazute=reinoirea cartofului de amanta anual9 la % au 3 ani !e zone de reinoire.*n rotatii e iau ca !remergatoare in !rimul rand graul de toamna i !lantele furaere9 nu fac !arte din aolame

fecla de zahar9 inul9 guliile9 morcovul. Toate lucrarile olului e e:ecuta in vara i toamna anului !recedent aigurande atfel conditii !entru !lantarea cat mai tim!uriu !rimavara viitoare.

Cer/nte 3ata de teperatura=incoltirea tu$erculilor de cartofi are loc la tem!eraturi de 5=< oC. Tem!eratuo!tima de raarire ete de 13=15oC9 !entru formarea tu$erculilor de cartofi ete de 15=1# oC9 iar !entru creterea vreiete de 1#=%00C . la tem!eratura olului de % e !ierde tim!uritatea?. +aca $rumea!ar mai tarziu cand !lantele au %=3 frunze !irderile unt mai redue !entru ca !lantele e refac re!ede !rin latari caa!ar la u$uara frunzei.

Cer/nte 3ata de u/d/tate8 ecetele determina tagnarea acumularii u$tantelor in tu$erculi9 reduceru!rafetei de aimilatie9 incoltirea i !uirea tu$erculilor in cam!. @lantele de cartofi au cea mai mare nevoie de a!a inflorire9 in aceata !erioada e cere o umiditate a olului de #5; din ca!acitatea ca!ilara !entru a!a. *n curvegetatiei !loile din luna iunie influienteaza in !rimul rand !roductia oiurilor tim!urii9 cele din iulie a oiurilemitim!urii9 iar cele din augut a oiurilor emitarzii. E:ceul de umiditate din ol ete foarte daunator formatu$erculilor i creterii. +aca inuficienta de o:igen e mentine mai mult tim! tu$erculiii !utrezec iar !lantele !ier intregime. La e:ce tem!orar de umiditate !roductioa de tu$erculi e reduce la 3%=7#; . rindina !oate ditruge mare maura !lantele aeriene 9 inducand !iederi de #=3%; functie de tarea de vegetatie i gradul de vatamare !rodu

(e !ot a!lica tratamente cu funcicide i re$ilonare.Cer/nte 3ata de sol= cele mai indicate !entru cultura cartofului unt oiurile nii!o=lutoae9 luto=nii!oae

lutoae cu ca!acitate mare de aeriire. *n regiunile $ogate de !reci!itatii i olurile nii!oae aigura conditii favora$ide vegetatie. *n conditii de irigare olurile uoare devin foarte favora$ile !entru culturile detinate conumului tim!urau de vara. (olul contri$uie la realizarea !roductiei cu 77;. (oluri !e care tre$uie cartoful unt aluvialecernoziomuri9 !odzolite cu te:tura uoara. (e !oate cultiva !e oluri care au @- K 5=795.

Cer/nte 3ata de lu/na are nevoie de multa lumina9 nu u!orta um$rirea9 !entru formarea tu$erculilor duracurta de iluminare ete cea mai favora$ila 10=1% h9 cand durata zilei ete mai mare 1& h tolonii e tranforma in lata

$onarea ; tinand cont de !erioada de vegetatie a oiurilor =au !utut delimita zonele ecologice 8=zona foarte favora$ila= unt cu!rine regiunile muntoae din oldova9 toata Tranilvania cu e:ce!tia cam!iil

!artea de et a anatului9 regiunile imediat vecine muntilor din ltenia i untenia. (e caracterizeaza !rintr=o climrece i umeda. Regimul !reci!itatiilor de


31/48

=zona favora$ila oiurilor tim!urii e intinde in regiunea de e a cam!iei anatului9 regiunile coline a lteniunteniei i oldovei i cam!ia +unarii. Clima din aceate zone aigura conditi de vegetatie numai oiurilor tim!ui emitim!urii. @reci!itatiile anuale cu!rine intre &00=


32/48

@entru lucrarile olului in !rimavara e diting in linii mari urmatoarele recomandari 8=!e olurile nii!oae9 luto=nii!oae i nii!o= lutoae e:ecutarea lucrarii cu gra!a cu dicuri i urmata

com$inator !entru !regatirea !atului germinativ.=!e terenurile in !anta toate lucrarile e e:ecuta !e directia cur$elor de nivel iar aratura o$ligatoriu c

cormonitor !entru a e inmagazina toata cantitatea de a!a ce cade !ana la !lantele cartofului. iloanele e contruiecu cultivatorul echi!at cu rarite cu u!rafata in ectiune de 700=1000 cm % la ditanta de ∅ 55=


33/48

umed. Courile e aeaza a!oi in aceleai conditii in care =a facut incoltirea. )ormarea de radacini ete timulata daca a!a deumectare a traturilr e adauga


34/48

unt ditrue !rin afi:iere de !amantul aruncat !rin $ilonare. +u!a 10=1& zile e e:ecuta a doua !raila cu $ilonul mmare decat !rimul. Cu aceata ete o$ligatorie i o !raila manuala !e rand cu care e com!leteaza $ilonarea. Lince!utul infloritului> nu mai tarziu? e e:ecuta ultima $ilonare cu $ilon mare. +u!a aceata ultima lucrare $uruiencare mai a!ar e !livec manual.

La plantatul cu /lon= in acet caz gra!atul inainte de raarire e inlocuiete cu o !raila oar$a9 lucrare ce e:ecuta cu cultivatorul echi!at cu cutite !eciale in forma de ⊥ i rarite !entru muuroire. +u!a raarire cand !lantele

10=15cm e refac $iloanele cu autorul cultivatorului echi!at cu cutite ageata i rarita efectuandu=e i o !raimanuala. *n continuare e mai e:ecuta doua lucrari de intretinere i refacere a $iloanelor cu cultivatorul.

In2r/7/re cultur// cu 3olos/rea /er/c/delor8 in tehnica de cultivare a cartofului foloind ie$icide in com$ater $uruienilor ete o$ligatorie !lantarea cu $iloni. Er$icide recomandate 8 eagard> %=#FgJ-a?9 (encor> 0975=%95 FgJ-Afalon> %=#FgJ-a?9 +ual 500> 3=7 lJ-a?eagard> %= 395=#FgJ-a? eagard> %= 395=#FgJ-a? (encor> 095=%FgJ-a?. *er$icidele mentionate e adminitreaza !e intreaga u!rafata intre !erioadde !lantat i raarit concomitent cu o!eratia de re$ilonare. (encorul ete ingurul ier$icid care e !oate adminitra du!a raarire !ana cand !lantele au 10=1%cm. @e terenurile infectate cu !ir au cotrei du!a raarirea cartofilindifereant de faza de cretere 9 dar in momentul in care cotreiul are 15=35cm au !irul tarator i !irul gro au 10=15ce adminitreaza unul dinurmataoarele ier$icide 8 )uilade u!er 9 alant9 Targa> in cantitate de %=3 litriJ-a la Cotrau &=< litriiJ-a la @ir?. /u ete e:clu in tim!ul vegetatiei lucrari manuale elective du!a cum nici mulgereventualelor $uruieni care a!ar mai tarziu in a doua !arte a verii.

Ir/2area= cartoful reactioneaza la irigat mai $ine decat oricare alta !lanta de cultura. Cel mai mare conum a!a e inregitreza in faza de im$o$ocit= influrire ma:ima9 du!a care conumul din faza de vegetatie infloriringal$enirea fiziologica a frunzelor $azale. *n cultura cartofului unt favora$ile udarile la intervale mai curte9 mai alin faza de cretere a tu$erculilor9 !e aceata cale aigurandu=e reducerea tem!eraturii in ol9 la u!rafata olului i nivelul !artii aeriene. (treul hidric9 conecinta a intarzierii udarii9 afecteaza calitatea tu$erculilor !rin incoltirea !uirea lor. E:ceul de umiditate ete deoe$it de daunator i determina li!a au inuficienta o:igenului in ol la catu$erculii e o!rec din cretere9 ii reduc continutul in amidon i vitamina C9 a!ectul comercial i rezitenta !atrare. Te:n/c/ de udare la cartof !rin a!eriune i !rin $razda. 'darile la cartofi e re!artizeaza !e doua faze dvegetatie 8

=3orarea tuercul/lor in zona de te!a> (99E ? e efectueaza 3=& udari !rin a!eriune au %=3 udari !r $razde cu norme de udare cu!rine intre &00= de recoltat? e defaoara intr=o !erioada lunga de tim!. Aceata !erioada e reduce cu 2=%3 zile cazul cand e face intreru!erea vegetatiei !e cale mecanica au chimica fa!t ce atrage creterea rezitentei tu$erculilorvatamare9 reducerea infectarii tu$erculilor cu $oli de !utrezire9 !revenirea im$uruienarii la recoltat9 o!rirea trece

CfpdrPagină 3


35/48

$olilor din !lanta aeriana in tu$erculi. Recoltarea cartofilor tre$uie a e faca numai !e tim! frumo. Recoltarea e famanual cu a!a 9 cu furci !eciale9 cu !lugul au mecanic. Ete cea mai cotiitoare lucrare din cultura cartofuluRecoltarea mecanica cu com$ina cere inde!linite anumite conditii 8 am!laarea !e oluri uoare i milocii9 evitartaarii olului !rin lucrari de ingriire9 !lantarea la adancime mica i uniforma9 olul a fie fara $ulgari i curat d $uruieni9 vraii a fie ditrui mecanic au chimic.

11. PASTRAREA CARTOFILOR A. !rocee care au loc in tu$erculi in tim!ul !atrarii 8

= !iederea a!ei re!iratia i !roceele micro$iologice= !ierderea a!ei din tu$erculi !rin !roceul de tran!iratie determina reducerea turgecentei celulare i ca urma

tu$erculii ii !ierd !ro!etimea9 e veteec i e z$arcec.*n tim!ul !atrarii tu$erculiii !ot fi feriti de veteire !rin mentinerea unei tem!eraturi mai cazute i !rimtr

umiditate relativa a aerului mai ridicata. Re!iratia ete cel mai im!ortant !roce micro=chimic ce are loc la tu$ercu !ui la !atrat. infliuenta deoe$ita au!ra intenitatii re!iratiei o are tem!eratura la care e !atreaza tu$ercul !roceul ete cu atat mai inten cu cat tem!eratura din de!ozitul de !atrare ete mai mare. @iederi inemnate tu$erculii de cartofi !ui la !atrare e inregitreaza i datorita activitatii micro=organice> $acterii i ciu!erci?. +int $olile !ecifice !atrarii amintim 8 !utregaiul umed9 inelar9 ucat9 mana.

. factori care influenteaza !atrarea unt8

1.!articularitatile oiurilor= oiurile de cartofi e diferentiaza intre ele u$ a!ectul rezitentei la !atrare9 atfel au foclaificate8a.eni$ilitate la !atrare cu !iederi de 1


36/48

= oiurile !oli!loide !lurigerme @olirom9Romanec 7=unt zonate in udetele dinud9vet9oldova i centrul TranilvanieiB = oiurile !oli!loide monogerme= onorom9raov 512=unt zonate in udetele din ud9oldova i centrul TranilvanieiB = hi$ridul monogerm=)lorentina=ete zonat in udul tariiB− oiurile di!loid monogerme =ara i Andra=unt zonate in Tranilvania i oldova.− − %. Amlaarea culturii

(fecla de zahar ete o cultura !retentioaa la am!laarea in rotatie cu alte culturi. /umarul mare de agenti !atogeni9 !recum i a daunatorilor 9im!une ca ea a nu revina !eaceeai ola la un interval mai mic de &=5 ani.Ca !lante !remergatoare e recomanda8 cereale

!aioae9mazarea au cartoful. (e evita cultivarea du!a !orum$ au alte culturi cu $oli idaunatori comuni feclei.

3. A!licarea ingraamintelor

(fecla de zahar are un conum !ecific de elemente nutritive foarte ridicat.)ertilizarea cu gunoi de grad ete o$ligatorie deoarece e aigura o !arte din elementele

nutritive neceare i e contri$uie la im$unatatirea activitatii $iologice a olului. unoiul degrad $ine fermentat e adminitreaza in doza de &0=


37/48

A!licarea faziala a ingraamintelor cu azot aigura un inalt randament de utilizare aacetora9 datorita levigarii lor in ol9 activarii !roceelor de mineralizare a materiei organice iol9!recum i aigurarii unor cantitati o!time de azot9 core!unzator cerintelor !lantei indiferite eta!e de cretere i dezvoltare. (e utilizeaza ingraaminte im!le cu azot au ingraaminte com!le:e care contin i azot. )ertilizarea la emanat> tarter? ete o$ligatorie !e toate ti!urile de ol9 im!ua de

!articularitatea $iologica a !lantei de a=i dezvolta un item radicular la$ in !rimele !entru a facilita acumularea i !atrarea!ei in ol? 9la adancimea de 30=3% cm.Lucrarea e e:ecuta cu !lugul in agregat cu gra!atelata la o umiditate o!tima a olului9 !erfect uniforma9 fara greuri9

cu raturnarea com!leta a $razdei i introducerea u$ aratura a returilor vegetale. /ivelarea araturii ete o lucrare o$ligatorie9 care e e:ecuta du!a terminarea araturii de $aza9 !ana la intrarea in iarna . Ea e e:ecuta !rin 1=% treceri cu tractorul in agregat cu gra!acu dicuri echi!ata cu lama nivelatoare.

@regatirea !atului germinativ im!une o atentie deoe$ita datorita greutatii!ecifice foarte mici a emintei !recum i a !uterii la$e de !atrundere i a conumului marede a!a. Lucrarea e e:ecuta in !reziua emanatului9 la adancimea de aincor!orare a emintei

!rin 1=% lucrari cu vi$rocultorul in agregat cu gra!e elicoidale.

5. (amanta i emanatului

(amanta de fecla tre$uie a fie certificata9tratata $$ligatoriu cu u$tanteinectofungicide9 in vederea com$aterii $olilor i daunatorilor !ecifici !imelor faze devegetatie a culturii.

CfpdrPagină 3


38/48

E!oca de emanat. (emanatul ince!e cand tem!eratura olului la adancimea deemanat ete de &=5 grade c9tim! de %=3 zile conecutiv. +enitatea la emanat tre$uie a aigure la recoltare intre #0=110 mii !lanteJha

+itanta intre randuri . (e vor foloi doua cheme de emanat8 = emanatul echiditant9 in randuri ditantate la &5 cmB =emanatul in $enzi 9du!a chema8 &5=&5=


39/48

TE-/L*A +E C'LT'RA A L'CER/E*

1. ,onarea culturii i a oiurilor

Lucerna e caracterizeaza !rin !utere mare de acomodare la conditii ecologicevaria$ile.@roductiile cele mai mari e o$tin in zone tem!erate9 !e oluri !rofunde9 $ine drenai a!rovizionate in elemente nutritive. (unt e:tine in cultura oiurile 8 Triumf9 Adoni9 (elena9 To!az9 (igma i agnat.

%. Am!laarea culturii

Lucerna e eamana du!a culturi care eli$ereaza terenul de !referinta !ana la milocutoamnei i care laa olul de returi vegetale. (unt coniderate $une !remergatoare !entru lucerna !lantele anuale furaere9 cerealele detoamna9 cartofii tim!urii9 mazarea9 cat i alte culturi anuale9 care eli$ereaza terenul !ana lamilocul toamnei. Cand lucerna e eamana la ince!utul toamnei9 !remergatoarele cele mai $une untculturile anuale furaere 9 care eli$ereaza terenul !ana la faritul verii9 cerealele de toamna ide !rimavara9 cartofii tim!urii.

Amlaarea lucernei du!a !raitoare tarzii nu ete indicata. Lucerna !oate a revina !e acelai teren du!a un interval egal cu tim!ul ei de cultura.

3. A!licarea ingraamintelor i amendamentelor

unoiul de grad adminitrat !lantelor !remergatoare ete $ine valorificat de catrelucerna. +oza o!tima ete de 30=&0tJha in cultura neirigata i


40/48

=


41/48

Adancimea o!tima de emanat ete la 195=% cm9 cand emanatul e face !rimavara i la %=%95cm9 cand e inamanteaza la ince!utul toamnei.@entru !unerea emintei in contact intim colul9 a!licarea unei lucrari cu tavalugul inelar9 imediat du!a emanat9 ete neceara mai alecand emanatul e face la ince!utul toamneiBaceata lucrare ete utila i cand emanatul eface la ince!utul !rimaverii9 mai ale in anii ecetoi. /orma de amanta utila. *n cultura !ura9 emanatul lucernei e face in randuri9 la 1%95 cmcu %0=%% GgJha. Cand lucerna e eamana in ametec cu golomatul9 e inamanteaza 17=1#GgJha lucerna i


42/48

Acete date !ledeaza !entru neceitatea irigarii lucernei in zonele cu !oi$ilitati. *n !rinci!iuin !rimele zile du!a recoltarea !lantelor nu e iriga9 e:itand o !erioada critica !entru aerBa!licarea udarilor va ince!e la 7=# zile du!a recoltare.

7. Recoltarea

odul de recoltare a !lantelor conditioneaza nivelul !roductiei9 calitatea furaului i !erenitatea lucernariei. *n anul 1 de vegetatie9 toate coaele vor fi recoltate in intervalul cu!rin intreince!utul i milocul fazei de inflorire a !lantelor.*n anii urmatori de vegetatie9 lucerna erecolteaza !e !arcurul fazei de im$o$ocire9 cu e:ce!tia coaei a doua au a treia9 care erecolteaza cand %5=30; din !lante au inflorit9 in co!ul refacerii rezervei de zaharuri dinradacini. *n toate ituatiile9 ultima coaa ete $ine a e recolteze in a!ro!ierea !unctuluitermic de zero grade> in !rima decada a lunii octom$rie? 9 !entru favorizare

Cultura Plantelor de Camp

Documents

Transcript of Cultura Plantelor de Camp