Csr in Romania

8/17/2019 Csr in Romania

1/22

In contextual actual, organizatiile nu mai sunt evaluate doar in functie de calitatea

produselor. Organizatia moderna este evaluata, dincolo de performantele sale economice,

calitatea managementului si politica de comunicare, si in functie de contributia la viata sociala acomunitatii din care face parte. Companiile trebuie sa devina din ce in ce mai inventive pentru a-

si putea pastra angajatii. Simpla oferire a unui salariu satisfacator nu mai este suficienta.Implicarea sociala, comunicarea eficienta a acesteia atat in interiorul cat si in exteriorul

companiei, implicarea salariatilor in programele de responsabilitate sociala, ajuta la creareaacelui simt al apartenentei fata de companie.

Deseori responsabilitatea sociala este asociata cu o sursa de profit pentru organizatie. In

cel mai bun caz, asumarea responsabilitatii sociale poate contribui la imbunatatirea statutuluiunei corporatii, generand valoare atat pentru actionari cat si pentru societate in ansamblu. Multe

initiative privind responsabilitatea sociala sunt create pentru a intampina o nevoie acuta intr-o

societate. rin diferite masuri, o companie indeplineste obiective economice, sociale si de mediu.

Organizatiile caritabile pot obtine diverse beneficii daca reusesc sa fie incluse in programele de

responsabilitate sociala ale unei organizatii, daca identifica un partener bun, daca intuiescdiferitele initiative ale companiei sau dezvolta parteneriate corporatiste.

Managerii cu atributii in domeniul resurselor umane au datoria de a se implica in

problemele de responsabilitate sociala, cu atat mai mult cu cat sunt direct raspunzatori deevolutia angajatilor firmei. !otodata, pornind de la cunoasterea profunda a problemelor

angajatilor si de la armonizarea acestora cu obiectivele generale ale organizatiei, managerul de

resurse umane va trebui sa sustina si sa se implice si in problematica celorlalte grupuri socialeimplicate, de la proprietari si clienti pana la membrii comunitatii afectate de activitatea firmei si

din care fac parte angajatii. "u trebuie sa se neglijeze nici faptul ca fiecare angajat poate sa fie la

un moment dat, atat client cat si proprietar sau membru al comunitatii, expus vicisitudinilor

poluarii, cresterii preturilor, informarii incorecte, violentei sau riscurilor de orice fel. #$%

Ce se obtine prin responsabilitate sociala corporatista

& mai multe locuri de munca pentru cei din grupurile dezavantajate

& investitii in dezvoltarea unor deprinderi, in educatia permanenta si in angajarea

fortei de munca

& imbunatatirea sanatatii publice in zone de tipul comercializarii si etic'etarii produselor alimentare

& performante mai bune pentru inovatie

& utilizarea rationala a resurselor naturale si o reducere a poluarii prin investitii in

ecoinovatii si adoptare voluntara de sisteme de management al mediului

& imagine mai buna a afacerilor si antreprenorilor in societate

http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn1http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn1http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn1


2/22

& un mai mare respect pentru drepturile omului si pentru conditiile de munca, in

special in tarile in curs de dezvoltare

& reducerea saraciei.

1.2 Definirea conceptului de responsabilitate sociala corporatista.

Dupa discutii directe cu partenerii de interes din intreaga lume, (orld )usiness Council

for Sustainable Development *()CSD+ a definit responsabilitatea sociala corporatista ca fiind

angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economica durabila conlucrand cu

angajatii, familiile lor, comunitatea locala si societatea in ansamblul sau pentru a imbunatatiicalitatea vietii acestora.#%

/esponsabilitatea sociala este principiul etic fundamental, care exprima fata de cine si

pentru ce este raspunzator un manager, prin prisma propriilor principii etice.

/esponsabilitatea sociala corporatista reprezinta notiunea sau conceptul prin care seconoateza obligatiile firmelor fata de grupurile constituite in societate, altele decat actionarii si,

de asemenea, cele prescrise de lege si sindicate. Cele doua fete ale acestei definitii sunt0 in

primul rand, obligatia trebuie sa fie voluntar acceptata *deci comportamentul influentat de fortelecoercitive ale legilor sau sindicatelor nu este voluntar+, in al doilea rand, obligatia este ceva mai

larg, respectiv ea se intinde dincolo de traditionala datorie fata de actionari, la alte grupuri ale

societatii, precum consumatorii, salariatii, furnizorii si comunitatile invecinate. 1sentialul acestui

aspect conceptual este problema daca organizatiile au obligatii pentru alte grupuri sociale decatactionarii#2%.

Deci trasatura esentiala a responsabilitatii sociale corporatiste, este ca trebuie sa fie

voluntara si sa implice directionarea managerilor de a actiona intr-o modalitate sau alta.

3n element al responsabilitatii sociale corporatiste este disponibiltatea de anticipare aunui act nou, a actiunii asupra problemelor potentiale sociale, fara a astepta actiunile legale sau

de constrangere directa. /esponsabilitatea sociala corporatista cuprinde perspectivele economice,

legale, etice si discretionare, pe care societatea le are in privinta organizatiilor de afaceri la unmoment dat.

/esponsabilitatea sociala merge dincolo de responsabilitatile economice si legale,

incluzand responsabilitatile discretionare si etice. Societatea se asteapta ca organizatia sa-si

dezvolte si responsabilitatile etice. Sunt forme de comportare care nu sunt codificate in legi dar

sunt asteptate de la organizatii. /esponsabilitatile discretionare intereseaza domeniile in caresocietatea doreste ca organizatia sa-si asume responsabilitatile sociale. 4semenea exemple pot fi

prevederea de programe de instruire a somerilor, programe de sprijinire a comunitatii, actiuni in

sprjinul prevenirii si corectarii degradarii mediului, precum si sprijinirea reinoirii sireconstructiei urbane.

http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn2http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn3http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn2http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn3


3/22

Conceptul de implicare in comunitate are in centru idea ca sectorul de afaceri isi poate

atinge mai bine interesele ajutand comunitatea sa se dezvolte. /esponsabilitatea sociala

corporatista consta in integrarea unui set de practici si programe sociale in politicile firmei.

Ceea ce diferentiaza responsabilitatea sociala corporatista de filantropie, este faptul ca

responsabilitatea sociala corporatista presupune o dezvoltare a unei strategii de implicare incomunitate si un parteneriat din care compania are, la randul sau, de castigat. Iubirea de semeni,

care sta la baza filantropiei, este inlocuita cu o relatie de reciprocitate, in care toti cei implicati auceva de castigat. roblemele sociale sustinute de companie depind de domeniul de activitate al

firmei, de interesele firmei, de fondurile avute la dispozitie, de interesul comunitatii. Cele mai

multe companii prospere au decis deja ca este nevoie sa se implice in comunitate pentru a primivotul de incredere din partea consumatorilor si pentru a-si asigura conxtul favorabil propriei

dezvoltari. Desi in /omania lucrurile sunt diferite de tarile dezvoltate din 1uropa si S34, care au

deja o traditie legata de responsabilitatea sociala a companiilor multinationale care isi fac vizibile proiectele sociale, dar cazuri de succes pot fi gasite si la nivelul unor firme mici si mijlocii din

/omania.

1.3 Repere istorice in evolutia responsabilitatii sociale corporatiste

5aza incipienta a conceptului de responsabilitate sociala corporatista dateaza de la

inceputul secolului al 6I6-lea, cand au inceput sa apara primele corporatii. 3nii adintre proprietarii si managerii acestora si-au asumat in cadrul societatii un rol mai extins decat acela de

oameni de afaceri, participand la crearea sau dezvoltarea natiunii din care faceau parte prin

contributii la constructia de locuinte, scoli, biblioteci, muzee si universitati.

Sfarsitul anilor 78 98, presiunile menite sa duca la ridicarea standardelor de mediu si

imbunatatirea conditiilor de munca au obligat companiile sa sincronizeze mai bine investitiile

sociale cu strategiile de afaceri.98, c'estiuni precum reputatia consumatorilor, managementulcrizei si relatiile cu comunitatea au devenit din ce in ce mai strans legate. !ot in anii :8 si :8,

preocuparile legate de mediu si dezvoltarea unor grupuri de presiune focalizate fiecare pe o

anume tema au reprezentat un alt factor major de influenta asupra companiilor. In anii a fost

marcat de o crestere a puterii consumatorilor de a influenta comportamentul corporatist. Mai

apoi, in anii

In anii ;8 pe masura ce procesul de globalizare se estindea tot mai mult, a devenit clar caresponsabilitatea sociala a companiilor era mult mai mare decat fusese in trecut. ractic,

companiile au devenit


4/22

asteapta ca respectivele companii sa se comporte ca atare. Cum televiziune si internetul permit

difuzarea facila si instantanee de stiri si informatii, companiile sunt mai expuse analizei publice

ca niciodate pana acum. Criticii lor sunt mai bine informati, iar consumatorii au devenit mult maiconstienti de drepturile lor si de puterea de a influenta comportamentul companiilor. In plus,

companiile se confrunta cu presiuni pentru sc'imbare c'iar din interiorul lor, pe fondul unui

transfer de generatii in cadrul caruia managerii tineri devin tot mai constienti de nevoia de aalinia valorile personale si cele ale companiei cu valorile pe care publicul larg le adopta. In

consecinta companiile se afla sub presiunei constante, atat din interior, cat si din exterior, ce au

acelasi numitor comun0 nevoia de a deveni mai desc'ise, mai responsabile si mai riguroase in

raportarile publice asupra performantelor sociale si ecologice.

In $;;;, (orld )usiness Council for Sustainable Development a organizat o serie de

dialoguri despre responsabilitatea sociala corporatista in 4gentina, )razilia, !'ailanda, ='ana si

5ilipine, beneficiind de participarea a peste 88 de oameni de afaceri, lideri de opinie sireprezentati ai sindicatelor, mass media, organizatiilor religioase si organiztiilor non profit

preocupate de mediu. S-a descoperit ca, in 4rgentina, de exemplu, responsabilitatea sociala

corporatista este un concept de afaceri aparut relativ recent ce creste in importanta tot mai mult, pe fondul atentiei sporite 98. !rebuie spus ca, in tarile in curs de dezvoltare unde mass media

sunt slabe sau controlate de guvern, companiile nu se simt la fel de obligate sa adopte strategii de

responsabilitate sociala corporatista.:8 si acordate de mass media si al presiunilor publice

pentru mai multa transparenta in modul in care companiile isi raporteaza performantele sociale si

de mediu. 4ceasta tendinta este strans legata de numeroasele privatizari controversate din anii

5iind in atentia permanenta a presei si a publicului subsidiarele companiilor

multinationale sunt cele mai susceptibile de a fi pionerii responsabilitatii sociale corporatiste in

tarile in curs de dezvoltare, desi sunt de remarcat unele exceptii notabile in randul companiilor locale. Multinationalele au ajuns la concluzia ca e mai simplu sa aplice un singur standard

global, decat sa pna la punct standarde diferite pentru tari diferite, iar sansele ca acest standar global sa aiba o componenta de responsabilitate sociala corporatista sunt foarte mari.

!ot mai multi lideri din 4merica >atina au ajuns sa recunoasca valoarea unora dintreaspectele intangibile ale responsabilitatii sociale corporatiste, cum ar fi o imagine mai buna,

credibilitate sporita in oc'ii partenerilor si clientilor, precum si mai multa loialitate si incredere

in randul angajatilor.

1.4 Argumente pro si contra responsabilitatii sociale corporatiste

Sunt multe argumente pentru si impotriva responsabilitatii sociale corporatiste. Cele mai

multe argumente sunt in functie de pozitia de pe care privim business-ul, respectiv daca ilconsideram un sistem economic responsabil numai fata de proprietari sau daca il privim ca un

sistem socio economic care este raspunzator fata de o multime diferita de grupuri de interese.?iziunea privind responsabilitatea sociala a business-ului vede interesele economice ale

organizatiei compatibile cu o mai mare responsabilitate sociala, in timp ce viziunea contrara

responsabilitatii sociale vede aceste interese ca ceva contradictoriu#@%.

http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn4http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn4http://www.qreferat.com/referate/psihologie/RESPONSABILITATEA-SOCIALA-CORP845.php#_ftn4


5/22

/aspandirea conceptului de responsabilitate sociala corporatista in tot mai multe firme si

companii din /omania a generat controverse referitoare la caracterul etic al implicarii acestora in

viata comunitatii. 3na din dilemele majore care ii preocupa pe manageri se refera la intrebareadaca este corect sa iti faci cunoscute actiunile de responsabilitate sociala. O parte din directorii

companiilor considerand ca este suficient sa faca cunoscute proiectele sociale in interiorul

companiei si printre partenerii de afaceri. O alta intrebare deriva din faptul ca proiectele deresponsabilitate sociala sunt decise si coordonate de manageri, si nu de proprietarii firmelor. 1ste

etic sa faci gesturi filantropice pe banii altora A Desi poate parea o intrebare retorica, pentru ca

rolul managerilor este sa gestioneze banii companiei, trebuie sa tinem cont de faptul caresponsabilitatea sociala corporatista reprezinta un instrument de comunicare si matBeting, care

poate aduce profit.

3nele companii au ajuns la concluzia ca mentinerea unor relatii bune cu comunitatile in

cadrul carora isi desfasoara activitatea poate ajuta la contracararea unor probleme neprevazute, laevitarea conflictelor si ostilitatilor, la crearea unui mediu de lucru mai bun pentru angajatii din

afara zonei respective, la recrutarea angajatilor din zona respectiva si, nu in ultimul rand, la

construirea unor relatii de afaceri solide cu oamenii si companiile din zona respectiva.

)eneficiile esentiale ale responsabilitatii sociale corporatiste sunt valoare brandului sireputatia, imbunatatirea capitalului uman, precum si sporirea veniturilor, cu precadere pe pietele

mari si inca insuficient dezvoltate. 4nalizand raportul dintre beneficiile oferite actionariatului si

gadul in care companiile dau dovada de responsabilitate sociala, Sustain4bilit a concluzionat caacele companii care incalca sau ignora drepturile omului se confrunta cu un risc real,

demonstrabil, de a-si vedea pretul actiunilor scazand drastic ca o consecinta directa a unui astfel

de atitudini. In timp ce initiativele comunitare au un impact slab, dar pozitiv, asupra beneficiilor

oferite actionariatului, managementul deficitar al relatiilor cu comunitatea poate distrugereputatia unei companii si ii poate afecta sever performantele financiare.

3n angajament serios fata de conceptul de responsabilitate sociala poate genera

competenta si vitalitate in cadrul unei companii si o poate propulsa pe calea succesului bazat pecunoastere si inovatie. >egaturile pozitive dintre performanta sociala si cea financiara devin tot

mai evidente, mai alesd in lumina importantei crescande a activelor intangibile, precum

reputatia, brand-ul si informatiile. unctul de vedere al lui 4drian enriEues *$;;;+, fostul sef al

Departamentului CS/ din cadrul "eF 1conomics 5oundation 0 G/asplata celor ce aspira la astfelde performanta de talie mondiala consta intr-o reputatie mai buna, un grad sporit de loialitate in

randul angajatilor, ce duce la o mai buna motivare si la o tendinta mai puternica de a ramane in

cadrul acelei companii, precum si de costuri tranzactionale mai avantajoase. Dar, poate, cea maide seama rasplata consta intr-o calitate mai buna a actului managerial ce vine ca o consecinta

directa a relatiilor mai stranse cu toti actorii mediului de afaceri.G

O alta rasplata consta in respectul semenilor. In anul 888, aproximativ :8 de

conducatori de afaceri din intreaga lume au participat la studiul HCele mai respectate companiidin lumeH, organizat de 5inancial !imes, ocazie cu care li s-a cerut sa-si exprime parerea cu

privire la importanta responsabilitatii sociale. 4proximativ :8 dintre ei au spus

responsabilitatea sociala corporatista este Hfoarte importantaH, in timp ce 9 au considerat-oHimportantaH. "u mai putin de 78 dintre managerii de fonduri de investitii au declarat ca


6/22

responsabilitatea sociala este Hfoarte importantaH pentru companii, iar 29 dintre ei au descris-o

ca fiind HimportantaH. In mod evident, tendinta principala ce se manifesta in randul investitorilor

este de a acorda o importanta crescanda responsabilitatii sociale corporatiste, dupa ce, in trecut,acestia au manifestat reticenta fata de afirmatia ca raspunderea sociala corporatista oate

imbunatatii beneficiile actionariatului. Cu toate acestea, trebuie retinut ca investitia pe care o

companie o face in raspundere sociala corporatista va genera beneficii financiare doar atuncicand este concentrata pe si corelata cu strategia de afaceri a acelei companii. 3n alt aspect demn

de luat in seamna este acela ca, pe termen lung, investitia in raspundere sociala corporatista poate

da roade pe timp de criza, cand consumatorii sunt mult mai inclinati sa acorde prezumtia denevinovatie unei companii ce a manifestat un comportament exemplar si neintrerupt vreme

indelungata.

Implicarea marilor companii in actiuni filantropice poate aduce, in unele cazuri, beneficii

importante din punct de vedere financiar, pentru ca un produs promovat si social se vinde multmai bine. Multe firme din S.3.4. si-au construit afaceri de succes prin donatii generoase catre

comunitate, pentru cauze umanitare. 1xperienta acestor firme, alaturi de diferite studii, indica

faptul ca implicarea in comunitate este generatoare de profit. 3n studiu realizat la nivel europeande catre MarBetJ Opinion /esearc' International, releva ca :8 din consumatori prefera

produsele sau serviciile unei companii care este impliata in rezolvarea unor probleme sociale sau

de mediu. 4celasi studiu arata ca aproape jumatate dintre consumatori ar fi dispusi sa plateasca

mai mult pentru produsele sau serviciile unei companii responsabile pe plan social.

rincipalele argumente pentru responsabilitate sociala corporatista 0

• comportamentul corporatist responsabil poate fi in interesul economic al actionarilor

• productia eficienta de bunuri si servicii nu mai reprezinta singurul lucru pe care

societatea il asteapta de la mediul de afaceri

• implicarea mediului de afaceri in cresterea calitatii vietii comunitatii va determina o

profitabilitate pe termen lung

• o companie care doreste sa isi impuna o imagine publica favorabila trebuie sa

demonstreze ca este responsabila social

• cu cat mediul de afaceri este mai responsabil social, cu atat guvernul este descurajat in

impunerea unor reglementari suplimentare in sistemul economic

• ideea de responsabilitate sociala este necesara pentru ec'ilibrarea puterii corporatiste in

societate si pentru descurajarea comportamentului iresponsabil

• rezultatele sunt surprinzatoare. 1le arata ca, in definitiv, cele mai tari argumente pentru

un management etic vin nu din manualele de management, ci de pe piata. iata libera

creeaza practici morale.


7/22

rincipalele argumente impotriva responsabilitatii sociale corporatiste 0

• mediul de afaceri are deja prea multa putere sociala si nu ar trebui angajat in activitati

sociale care i-ar conferi si mai multa putere

• o firma care ignora programele de responsabilitate sociala corporatista poate obtine unavantaj competitiv fata de companiile implicate social

• implicarea in activitati de responsabilitate sociala afecteaza companiile indepartand

investitiile de timp si bani de la scopurile lor initiale

• nu este intelept sa permitem companiilor sa participe la activitati sociale atata timp cat nu

exista o cale directa de a aprecia efectele acestor actiuni

• liderii companiilor nu au pregatirea necesara gestionarii problemelor socialeK ei sunt

pregatiti sa conduca institutii economice, nu sa se ocupe de probleme sociale

• in realitate, consumatorii si publicul in general preiau costurile implicarii sociale a

companiilor, deoarece acestea introduc aceste costuri in structura lor de preturi.

4vantajele responsabilitatii sociale pentru organizatiile caritabile 0

• recunoastere mai mare a organizatiei caritabile si a scopului ei

• relatii comunitare imbunatatite si o mai mare implicare a acesteia

•contributia pe termen lung cu fonduri din partea corporatiilor

• venituri si expertiza din partea companiei

• ajutor social *donatii sau imprumuturi de ec'ipamente, facilitati sau training+ siLsau

voluntari

• posibilitatea dezvoltarii unui parteneriat pe temen lung intre organizatia caritabila si

companie.

Dezavantaje potentiale pentru organizatiile caritabile 0

• responsabilitatea sociala poate constitui mai degraba un jargon corporativ sau o masura

de politica interna corecta si bifata, decat un angajament pentru actiuni concrete. In acest

caz, beneficiile organizatiei de caritate pot fi in cel mai bun caz superficiale. /eputatiaorganizatiei poate suferi de pe urma asocierii cu un partener nepotrivit.


8/22

• lipsa egalitatii si c'iar exploatarea in cadrul parteneriatului. 3nele companii, sunt

acuzate, de exemplu, ca promoveaza o initiativa mai mult in beneficiul ei, pentru a-si

spori credibilitatea sau profitul, si nu pentru a ajuta organizatia de binefacere saucomunitatea. /esponsabilitatea sociala este una din numeroasele initiative asumate de

catre o companie. In functie de prioritatile celor responsabili, este posibil ca aceasta sa fie

considerata o prioritate de o mai mica importanta, comparativ cu insemnatatea ei pentruorganizatie.

• o problema controversata vizeaza etica acelor companii care aduc prejudicii comunitatii

sau mediului in care isi desfasoara activitatea si in acelasi timp, desfasoara proiecte de

responsabilitate sociala. Se pune intrebarea daca aceste companii au dreptul la o imagine

pozitiva si la alte beneficii pe care le aduce responsabilitatea corporatista. 1ste o problema controversata la care nu exista un raspuns general valabil, insa fiecare

consumator poate sa decida daca va folosi in continuare acelasi produs.

1.5 Elemente componente ale responsabilitatii sociale corporatiste

/esponsabilitatea sociala corporatista este inclusa din ce in ce mai frecvent pe agenda delucru a unui numar semnificativ de companii. "u mai putin de doua mii de companii

internationale raporteaza, in mod regulat, impactul social si comunitar pe care il provoaca, iar in

unele tari precum 5ranta si 4ustralia, raportarea este obligatorie. Din ce in ce mai multe dintrecompaniile incluse in topul 5ortune 788 au un manager sau un departament responsabil cu

responsabilitatea sociala corporatista.

Multe dintre aceste societati atrag consultanti in management si relatii publice, selectati dintr-un

grup in crestere in firme furnizoare de servicii profesionale care ofera consultanta despreresponsabilitatea sociala corporatista.

4ceste observatii reflecta modul in care, de-a lungul ultimilor zece ani, responsabilitatea

sociala corporatista a devenit o obisnuinta in pratica afacerii dupa ce a reprezentat o tema

secundara multa vreme. !otusi, in pofida acestei imagini pozitive, exista doua probleme ceimpiedica firmele sa constientizeze beneficiile potentiale ale responsabilitatii sociale

corporatiste. rima problema consta in faptul ca unul dintre cei mai importanti factori care

determina liderii de afaceri sa adopte responsabilitatea sociala corporatista este teama, accentulcazand pe evitarea problemelor si nu pe cautarea oportunitatilor. 4 doua problema este ca

responsabilitatea sociala corporatista este adaugata la, in loc sa fie integrata in strategia de

afaceri, devenind astfel mai degraba o perturbare si un obstacol pentru scopul si obiectivele

afacerii decat un ajutor.

Componente principale ale responsabilitatii sociale corporatiste0

& Misiune, viziune si valori

& 1tica afacerilor

& =uvernare si responsabilizare


9/22

& Dezvoltarea economica a comunitatilor

& Implicarea comunitatilor

& Mediu

& Drepturile omului

& ractici de piata

& olitici la locul de munca

Caracteristici c'eie ale unei corporatii orientate spre responsabilitate sociala corporatista0

• Organizatia stabileste si comunica explicit scopul, viziunea si valorile sale integrate in

practica afacerii. 1ste de presupus ca simtul proprietatii comune si gradul de implicare

vor fi mai puternice, atunci cand scopul, viziunea si valorile sunt create de persoanele dinorganizatie prin colaborare decat atunci cand sunt impuse de catre conducere

• Conducerea superioara crede in aceste valori, in scopul lor, si le insuseste si poate dovedi

acest lucru

• Scopul, viziunea si valorile sunt comunicate in mod intens si continuu inauntrul si in

afara organizatiei

• 1xista mecanisme eficiente care functioneaza ca o alarma atunci cand intervin

discrepante intre valorile declarate si valorile reale

• 1xista instrumente si metode eficiente pentru estimarea amplorii si apoi prioritizarea

riscurilor si a oportunitatilor asociate responsabilitatii sociale corporatiste si cadrul pentru

luarea deciziilor si analiza concordantei cu valorile corporatiste

• Conducerea superioara are mijloace adecvate pentru supervizarea si luarea eficienta a

deciziilor in cadrul organizatiei, precum si mijloace de strangere si codificare ainformatiilor pentru asigurarea unei imbunatatiri continue

• 1xistaproceduri eficare de implicare a partenerilor de interes in cautarea proactiva a

oportunitatilor sociale corporatiste precum si de construire a increderii, desc'iderii siempatiei, elemente ce stimuleaza aparitia unor astfel de oportunitati

• 1xista un cod etic al relatiilor intre partenerii de interes pentru a determina riscurile si

recompensele aferente in exploatarea oportunitatilor socialecorporatiste si a

oportunitatilor de a intreprinde si de a crea o serie de oportunitati ocazionate de

ingeniozitate si curiozitate


10/22

• 1xista o evaluare si o raportare adecvate ale activitatii societatii, precum si metode de

corectare a abaterilor si de invatare din acestea.

• Scopul, viziunea si valorile se regasesc in mod constant in cultura, procese si

recompense. 4ceasta presupune includerea lor in urmatoarele0

o /ecrutare si training

o !raining al managementului si al ec'ipei

o Indicatori de performata

o Structurile evaluarii, recompensei si recunoasterii

o Motivele promovarii

o Criterii si procese de ac'izitie

o rocedurile de audit pentru evaluarea partenerilor de afaceri

1.6 Asteptari actuale in domeniul responsabilitatii sociale corporatiste

Compania "iBe a impus cerinte sticte cu privire la plata salariatilor si a conditiilor de

lucru din fabricile furnizorilor sai din lumea a treia. In plus, compania a investit masiv in sistemede verificare pentru a se asigura ca aceste cerinte sunt respectate. 4ceste masuri au fost rezultatul

unor companii intens mediatizate prin intermediul carora unele O"=-uri si institutii media au

atras atentia asupra conditiilor precare din astfel de fabrici ale furnizorilor din lumea a treia.

S'ell isi manifesta angajamentul fasa de dezvoltarea durabila si a adoptat principii deraportare ce sunt bazate pe conceptul triplului obiectiv. 4stfel, rapoartele companiei contin acum

informatii despre performata acesteia in toate cele trei zone de interes mediu, societate si

afaceri acestea devenind parte integrata a principiilor si a strategiilor S'ell. 4ceasta orientare

este rezultatul unei examinari intense de catre managementul superior a sc'imarilor produse lanivel global in ceea ce priveste asteptarile partenerilor de interes de la o companie de nivel

mondial precum S'ell. 4ceasta examinare a fost la randul sau, declansata de campania dusa de

=reenpeace impotriva intentiei S'ell de a dezafecta prin scufundare platforma maritima )rentSpar, localizata in Marea "ordului. 1fectele acestei situatii s-au coroborat cu criticile aprinse

privitoare la reactia considerata anemica pe care S'ell a avut-o fata de executia activistului

nigerian Nen Sara-(iFa. Inca si mai important, ca urmare a acestor evenimente, angajatii S'ellau inceput sa-si exprime ingrijorarea cu privire la valorile si conduita companiei.

5aimoasa companie de diamante, De )eers, a sustinut implementarea la nivel de industrie

a unui sistem de certificare cunoscut in prezent ca


11/22

fara replica, aceste acuzatii ar fi putu cauza, din motive psi'ologice, o scadere a apetitului

publicului pentru diamante.

!oate aceste sc'imbari semnificative si vizibile in strategiile corporatiilor au fostdeclansate de sc'imbari politice, economice, sociale, te'nologice si ecologice adica de ceea ce

numim


12/22

repercursiuni asupra afacerilor, acestia fiind denumiti factori ai responsabilitatii sociale

corporatiste.

5actorii responsabilitatii sociale corporatiste pot lua diverse forme, cum ar fi cresterea inimportanta a anumitor elemente0

& modul de tratare a poluarii si a reziduurilor de catre unele companii,

& modul de tratare a personalului,

& modul in care diversitatea este nu numai acceptata, ci si asteptata,

& modul in care o companie interactioneaza cu comunitatea locala in care-si

desfasoara activitatea

5actorii responsabilitatii sociale corporatiste pot, de asemenea, lua forma unor anumite procese

de afaceri, acre au fost privite anterior ca fiind neimportante pentru conducerea efectiva aafacerii, dar care acum si-au castigat reputatia de a fi fundamentale pentru performanta in afaceri.

In concluzie, declansatorii sunt o combinatie de evenimente si incidente care afecteazaafacerile, ca rezultat al unor forte globale, legate de sc'imbare si de modificarea asteptarilor

partenerilor de interes.

Deciziile luate ca raspuns la declansatori pot fi remedii tactice si pe termen scurt sau pot

constitui fundatia unei sc'imbari de gandire anticipativa a sistemului in comportamentuloperational sau strategia companiei.

Investitorii si comunitatea

resiunea investitorilor in legatura cu politicile de responsabilitate sociala corporatista ale

companiei pot genera incidente, mai ales in cazul companiilor cotate la bursa. Modul in carecompania trateaza acest risc este important pentru investitorii pe termen lung.

4steptari in afaceri0

• furnizarea de capital,

• furnizarea de profit de pe urma investitiilor

4steptari traditionale0

• maximizarea profitului

• furnizarea de informatii financiare ce reprezinta materia prima pentru performanta in

afaceri


13/22

• luarea de masuri de precautie in procesele de fuziune si ac'izitie

4steptari actuale in domeniul responsabilitatii sociale corporatiste0

• piata de nisa a investitiilor de responsabilitate sociala cauta un ec'ilibru intre beneficiu si

impactul social si de mediu al operatiunilor companiei si, mai departe, cauta saconlucreze cu mediile de afaceri in domeniile de interes

• comunitatea investitionala este preocupata de minimizarea riscurilor de tip social, etic si

de mediu, inclusiv riscurile legate de reputatie si riscurile operationale, prin redefinirea


14/22

4steptarile comunitatii de la companii0

• sa aduca beneficii comunitatii locale

• sa creeze locuri de munca pentru comunitatea locala

• sa plateasca impozite locale


• sa genereze locuri de munca si oportunitati de pregatire profesionala

• sa sprijine activitatile locale in domeniile sportului, artelor si social

• sa minimalizeze poluarea si impactul asupra mediului


• compania sa se consulte cu comunitatea locala cu privire la intentiile de sporire sau

diminuare a operatiunilor de natura sa afecteze comunitatea

• atunci cand decide sa construiasca noi obiective, companiei i se solicita si infrastructura,

cladiri in beneficiul comunitatii

• comunitatea locala se asteapta la un tratament corect din partea companiei

• companiei i se cere sa aiba un impact prozitiv asupra comunitatii, inclusiv prin sprijinireadezvoltarii mediului de afaceri local.

otentiali declansatori0

• boicotarea pe plan local a produselor si serviciilor companiei

• comunitatea locala se poate adresa autoritatilor pentru a protesta fata de planurile de

expansiune ale companiei.

reocuparile anga!atilor

1xista mai multi factori care arata ca angajatii potentiali sau actuali sunt procupati nu

numai de salariu, conditii de munca, oportunitati de avansare, ci si de reputatia si impactul social

si de mediu ale angajatorului lor, precum si de felul in care compania ajuta sau impiedicaangajatii in ec'ilibradea raportului dintre nevoile vitale, nevoile sociale si nevoile profesionale.

Companiile cu deficiente in acest domeniu vor avea dificultati in recrutarea angajatilor, in

comparatie cu competitorii lor mai avansati in acest sens si, in lupta pentru personal competent,


15/22

un numar crescand dintre cei care se alatura companiei vor pune intrebari legate de

comportamentul si de performantele raspunderii sociale ale acesteia.

4steptarile in afaceri0

•furnizarea obiectului muncii, cunostintelor si serviciilor

• furnizarea de locuri de munca, recompense si recunoastere


• remuneratie corecta

• conditii decente de lucru

• siguranta locului de munca

• satisfactia muncii

• pensii


• angajatii doresc sa lucreze pentru un angajator in care pot avea incredere si ale carui

valori le oglindesc pe ale lor

•angajatii se asteapta ca responsabilitatile lor familiale sa fie respectate si ca angajatorulsa-i sprijine in ec'ilibrarea nevoilor personale si profesionale

• angajatii se asteapta sa li se ofere conditii corespunzatoare de sanatate si siguranta in

munca, asistenta medicala, bunastare si pensie

• angajatii se asteapta la oportunitati de invatare si avansare in cariera

• angajatii se asteapta sa munceasca pentru un angajator responsabil din punct de vedere

social si de mediu, care da ceva inapoi comunitatii in care activeaza

• angajatii se asteapta sa lucreze pentru o companie care le impartaseste propriile interese

sociale

• angajatii se asteapta sa lucreze pentru o companie care le respecta dreptul la intimitate,

atat la lucru, cat si acasa

otentiali declansatori0


16/22

• o rasturnare majora poate indica faptul ca angajatii nu pretuiesc valorile companiilor

pentru care lucreaza si vice-versa

• un numar redus de cereri de angajare poate sugera o reputatie proasta a companiei

• angajatii pot astepta de la angajator ca acesta sa sutina activitati de voluntariat si destrangere de fonduri

• negocierile pentru salariati pot esua din cauza neplacerilor provocate de salariile

conducerii superioare considerate prea mari

• sindicatele pot ameninta activitatile industriale daca pierderile de locuri de munca

generate de procesul de externalizare continua la frecventa actuala

reocuparile clientilor

ierderea increderii in corporatii este pregnanta printre consumatori. 4cesta tendinta

apare atunci cand exista dovezi ce demonstreaza cresterea dorintei consumatorilor de a primi din

partea companiilor asigurari privind o gama de probleme legate de raspunderea socialacorporatista. Organizatia )usiness for Social /esponsabilit, cu sediul in Statele 3nite al

4mericii, identifica o serie de preocupari esentiale ale consumatorilor0

• integritatea procesului de productie si calitatea produsului finit

• folosirea organismelor modificate genetic

• siguranta si sanatatea alimentatiei

• practicile la locul de munca, rele tratamente aplicate angajatilor.

1." Responsabilitatea sociala si cultura de organi#atie

4ctivitatile responsabilitatii sociale corporatiste au efecte pozitive asupra gradelor de

satisfactie si loialitate ale angajatilor. In mod deosebit, incurajarea angajatilor sa aiba initiativeconstituie o parg'ie esentiala de influentare a parerii pe care angajatii o au despre slujba lor si

despre compania in care lucreaza. In plus, angajatii care cred ca angajatorul are rezultate bune in

domeniul responsabilitatii sociale corporatiste tinde sa aiba o parere mai buna despre acesta si safie mai motivati.

"u exista


17/22

Concentrandu-se asupra celor trei arii de importanta critica in procesul de transformare al

unei companii scop si rezultate, conducere si responsabilizare, principii si procese cei care au

inceput deja sa-si transforme organizatiile din care fac parte tind sa fie de acord cu afirmatiaconform careia


18/22

si legitimeaza ceva. Organizatiile impreuna cu sistemele lor culturale reproduc si reflecta imagini

despre lume, un anumit spirit al timpului si anumite strategii de raportare practica la realitate.

Sc'imbarile structurale ce par contrare


19/22

elementelor de natura culturala. ostmodernitatea, in spiritul sociologiei actiunii, muta accentul

de pe producte pe economie, cultura, identitate si stiluri de viata bazate pe consum.

5unctiile sunt si ele revelatori ai culturii organizationale. Deal si Nenned arata ca unsistem organizational este caracterizat la nivel functional prin0 integrarea si conservarea

atasamentului organizational al membrilor, orientarea angajatilor spre indeplinirea obiectivelor organizationale, protejarea membrilor in fata pericolelor mediului extern, conservarea si

diseminarea elementelor sale de continut si prin functia performativa. rima functie influenteaza puternic raportul dintre angajati si organizatie din punct de vedere al loialitatii, raporturilor de

munca, asumarii responsabilitatii, realizarii sarcinilor profesionale, adeziunea la misiunea,

obiectivele si scopurile organizationale. /elevanta celei de-a doua consta in rolul de a influentagradul de realizare a scopurilor si misiunii organizatiei prin canalizarea potentialului angajatilor

si implementarea unor comportamente si atitudini adecvate. 4 treia functie reflecta reactia

culturii la influentele pozitive si negative ale factorilor de mediu. 1a poate fi un suport alcomportamentelor de aparare si reactie la stimuli negativi.

Cea de-a patra functie reflecta ca o cultura este principalul ve'icol de transmitere si perpetuare avalorilor, credintelor, ideilor, traditiilor organizationale, a fondului acumulat in timp. 3ltima

functie se refera la intretinerea excelentei organizationale in cultura.

Cultura organizationala este o componenta si un determinant major al functionalitatii si performantei oricarei organizatii, indiferent de natura sa. 4ctionand ca parg'ie de motivare,

aceste actiuni dau loialitate angajatului fata de companie, mandrie ca este apartenent al unei

companii care creaza valoare pentru comunitate si un anumit statut in relatia pe care acesta o are,la randul sau, cu diferiti parteneri de interes cu alte cuvinte, recunoastere externa- si, nu in

ultimul rand, veridicitatea actiunilor sale in calitate de ambasador al marcii organizatiei. 1ste

bine de stiut ca experienta indirecta pe care consumatorul o are cu marca * mesaje transmise pe

diverse canale de comunicare, publicitate, actiuni de promovare, produsul sau serviciul in sine+nu are forta si, mai ales, nu rezista in timp, daca nu este sustinuta si de experienta directa

reflectata in relatia cu angajatul organizatiei respective. Iar marca nu poate sa traiasca, sa rziste intimp daca nu este sustinuta de un crez comun, impartasit de toti angajatii. Iata cum cultura

organizationala poate deveni resursa ideala de succes. Cunoasterea si capitalul cognitiv au

devenit, pentru multe companii, resurse strategice relevante pentru mentinerea in competitie si,

mai mult decat atat, pentru a constitui diferenta. Ceea ce inseamna intoarcerea investitiei si, panala urma, resursa financiara pentru organizatie.

1.$ Instrumente de evaluare a responsabilitatii corporatiste

Conference )oard of Canada si Centrul Canadian pentru filantropie au elaborat un

instrument de evaluare a responsabilitatii sociale corporatiste impreuna cu mai multe companii si practicieni independenti. Instrumentul de evaluare a societatii corporatiste este un sistem online

de management a responsabilitatii corporatiste menit sa permita companiilor sa administreze,

evalueze, imbunatateasca si sa raporteze practicile si performantele in domeniul responsabilitatiicorporatiste.


20/22

5olosirea instrumentului de evaluare a societatii corporatiste permite companiilor sa-si

evalueze performantele in domeniul responsabilitatii corporatiste si sa le compare cu indicatori

standard definiti prin folosirea unor surse precum initiativa =lobal Compact a "atiunilor 3nite, <Indrumatorul companiilor multinationale elaborat de Organizatia pentru Cooperare si

Dezvoltare 1conomica, Indicele de Sustenabilitate DoF ones, Initiativa =lobala de /aportare si


21/22

Indicatorii responsabilitatii sociale corporatiste elaborati de Instituto 1t'os din )razilia

constituie un instrument de baza pentru evaluarea stadiului actual al politicilor si practicilor de

responsabilitate sociala corporatista in )razilia. 1fortul de promovare si raspandire a acestuiinstrument include si obiectivul atragerii de noi companii in program. In plus, in acest fel,

societatea este informata in privinta celor mai bune practici si politici de raspundere sociala

corporatista, putand astfel sa le aprecieze in deplica cunostinta de cauza.

4cest set de indicatori este un sistem inovator de referinta si evaluare a politicilor si practicilor de raspundere sociala corporatista. Date fiind multiplele dimensiuni ale rolului social

al companiilor, procesul de evaluare cuprinde urmatoarele teme0

& valori si transparenta

& conditii de munca

& mediu

& furnizori

& consumatori

& comunitate

& guvern si societate

Indicatorii in cauza pornesc de la un c'estionar de evaluare ce serveste la diagnosticarea

situatiei specifice a companiei in cauza, indicand procesul realizat de aceasta in integrarea

responsabilitatii sociale corporatiste in activitatile sale. Mai mult, c'estionarul serveste ca uninstrument de planificare si management, folosind analiza situatiei curente a companiei pentru a

indica politicile si actiunile recomandabile, in scopul aprofundarii si extinderii preocuparii fatade raspunderea sociala corporatista.

Sistematizarea informatiilor pe care Instituto 1t'os le-a colectat in diverse companii a

permis elaborarea unui sistem de referinta complex ce contine si parametrii corporativi ai

modurilor in care un numar de firme de prima marime practica responsabilitatea socialacorporatista.

C'estionarul 1t'os este oferit in doua formate0

& un format comun pentru toate industriile si sectoarele economice

& un set de indicatori specifici pentru trei sectoare economice *finante, minerit si

'artie+, precum si pentru intreprinderi mici si mijlocii * cu accent pe baruri,restaurante si alimentare+


22/22

C'estionarele indicator au fost concepute pentru a fi complectate de catre companiile

participante, ca o forma de autoevaluare. 5olosindu-se sistemul de punctaj adecvat, indicatorii

permit compararea nivelului responsabilitatii sociale corporatiste in diferite companii. In plus,sistemul de autoevaluare le permite companiilor sa constientizeze amploarea si importanta

responsabilitatii sociale corporatiste, care este frecvent confundata cu si limitata la filantropia

corporatista.

Ca o consecinta a acestei confuzii caracterul responsabilitatii sociale corporatiste de noua paradigma manageriala ramane de multe ori neobservat.

1valuarea unei companii din perspectiva domeniilor de mai sus se face cu ajutorul a doua

grupe de indicatori. rima evalueaza stadiul actual al responsabilitatii sociale corporatiste incadrul companiei si il raporteaza la o scara valorica. 4cesta metoda permite companiei sa se

raporteze, in mod facil, la scara valorica si sa constate unde se situeaza in raport cu majoritatea

companiilor de pe piata. De asemenea, in cadrul acestei grupe de indicatori se ofera si un

mecanism cu ajutorul caruia compania poate planifica modul in care va ajunge la nivelul urmator

de responsabilitate sociala.

Cel de-al doilea grup de indicatori, compus din raspunsuri binare * daLnu + si valori

numerice, este conceput sa confirme si sa ofere informatii suplimentare despre stadiul de

responsabilitate sociala identificat in cadrul companiei. 4cest al doilea set de informatii esteimportant pentru ca permite crearea unei baze de date, care poate fi folosita pentru a realiza

comparatii intre doua momente in timp, precum si pentru a identifica cele mai bune practici de

responsabilitate sociala corporatista.

Structura acestor doua seturi de intrebari este dinamica si poate fi modificata in

concordanta cu paradigmele moderne ale responsabilitatii sociale. Instituto 1t'os intentioneaza

sa actualizeze, in mod continuu, instrumentul de evaluare pentru a reflecta realitatile corporatistesi asteptarile sociale.

1valuarea pe care o companie o realizeaza asupra nivelului de responsabilitate sociala pe

care l-a atins este consolidata de Instituto 1t'os, conform metodologiei proprii. /ezultatele finale

sunt punctate dupa un sistem ce trateaza, in mod diferit, diversi indicatori in functie de0

& importanta si profunzimea fiecarui indicator, din punct de vedere al semnificatieiactuale si a impactului asupra societatii

& sectoarele in care anumiti indicatori nu sunt relevanti

& sectoarele in care anumite c'estiuni sunt mai putin importante in comparatie cu

altele

Csr in Romania

Documents

Transcript of Csr in Romania