Criminalistica 5 2014 Internet

8/17/2019 Criminalistica 5 2014 Internet

1/20


2/20

Încpând cu una marti 2011, Rista Rmân d Criminaistica fst intrdus în Catria B+ d ctr Cnsiiu Naina a Crctrii

Ştiinic din Înmântu Suprir (CNCSIS) - Cd 687 CNCSIS

Rista st indxat în baz d dat intrnaina rcunscutd Panu 4 - Ştiin Scia (ştiin juridic)

din cadru CNATDCU. (Cnsiiu Naina d Atstar a Titurir,Dipmr şi Crticatr Unirsitar)

DRePT PeNA l- PARTeA geNeRAl ă- CURS UNIveRSITAR

Drptu pna cnstitui instrumntu principaprin car sunt aprat ari scia împtria unrcmprtamnt car încac rui d cnuirunanim accptat. Prin intrmdiu drptuui pna sstudiaz în prfunzima r nrm juridic cu caractrpna. Cmbatra criminaitii nu şi-ar aa naitatadac nrm juridic pna nu ar apicat, d acacnsidrm c acst nrm frmaz ramurdisctinct în sistmu d drpt, anum drptu pna.

Se poate aprecia c dreptul penal, ca ramurdistinct a sistemului de drept românesc,

care în conţinutul sutotalitatea normelor juridiceelaborate în sfera puteriilegislative, care stabilescfaptele ce constituieinfracţiuni, condiţiile cetrebuie îndeplinite pentru o

rspundere penal, sancţiunileşi alte msuri ce urmeaz a aplicate de ctre instanţele

judectoreşti persoanelor careau comis acele fapte, în scopulaprrii valorilor constituţionaleale statului de drept, analizeazaspecte privind norma penal,

infracţiunea, sncţiunile penale şirspunderea penal în partea

general a sa, iar în partea special abordeaz ecareinfracţiune. Legtura între cele dou prţi (partea generalşi partea special) este evident, împreun formând un totunitar.

De curând Editura Universul Juridic a editat lucrarea“Dreptul penal” partea general, autor prof. univ. dr. Tudor Amza, respectat cadru didactic în domeniul dreptului,criminologiei şi criminalisticii, membru în Consiliul Ştiinţical Revistei Române de Criminalistic.

Lucrarea se refer la partea general a noului CodPenal, pus în aplicare prin Legea nr. 255/2013, cuprinzândurmtoarele capitole: ● Drept penal- ramur disctinctde drept; ● Legea penal şi normele juridice penale;● Aplicarea legii penale în spaţiu; ● Aplicarea legii penale

în timp; ● Raportul juridic penal; ● Infracţiunea. Trsturileesenţiale ale infracţiunii; ● Eelementele constituitive aleinfracţiunii; ● Infracţiuni intenţionate faze şi forme dedesfşurare; ● Pluraliatea de infracţiuni; ● Participaţiapenal; ● Pedepsele; ● Minoritatea fptuitorului; ● Msurilede siguranţ; ● Individualizarea pedepselor; ● Cauzele ce înltur sau modic executarea pedepsei.

Cta dat dspr autr:Prof. univ. dr. Tudor Amza,

în perioada 1972-1990 a fostoţer în Ministerul de Interne, îndeplinind funcţii de execuţie şiconducere printre care şi şef deinspectorat şi şef de direcţie înaparatul central al M.A.I. A lucrat în calitate de cadru didactic la Academia de Poliţie „AlexandruIoan Cuza”, iar în perioada 2002-2014, la Universitatea „Hyperion”din Bucureşti prof. univ., şef

catedr, şef de departament prodecan, iar în prezent decanal Facultţii de Ştiinţe Juridice. În perioada 1993-1994 aurmat şi absolvit cursuri de post universitar în Olanda. Caurmare a rezulatelor obţinute şi a pregtirii sale, prof. univ.dr. Tudor Amza a fost numit decanul Facultţii de ŞtiinţeJuridice din cadrul Universitţii Hyperion din Bucureşti.

Pe timpul activitţii sale a scris peste 40 de crţi,majoritatea în domeniul juridic, chiar şi cu aspecte sociale.Dintre acestea enumerm pe urmtoarele:

1. Criminologie - Tratat în colaborare cu ul su CosminPetronel Amza;

2. Sociologie juridic;3. Criminalitatea informatic;4. Semntura electronic;5. Drept penal - partea general;6. Fenomenul infracţional în rândul ţiganilor- studiu

criminologic;7. Apariţia şi proliferarea satanismului în rândul

ţiganilor;8. Cauzele suicidului în rândul cadrelor M.A.I.;9. Drept procesual penal- partea special. A scris în mai multe publicaţii articole pe diferite teme

şi a susţinut comunicri în cadrul unor simpozioane interneşi internaţionale, inclusiv la cele organizate de AsociaţiaCriminaliştilor din România.

În concluzie, aşa cum l-am cunoscut pe prof. univ.dr. Tudor Amza, apreciez c este un om sociabil cupredispoziţie permanent de a-i ajuta şi pe ceilalţi, arecapacitate de comunicare, sociabilitate, ind mereu

preocupat de studiul juridic, a cauzelor şi condiţiilor caregenereaz criminalitate.Personal recomand lucrarea pentru specialişti şi cei

interesaţi în domeniul Dreptului Penal, autorul reuşind sclarice aspectele teoretice legate de partea general anoului Cod Penal.

C.(r.) prf. vasi lăPăDUŞI

APARIţII eDIToRIAle


3/20

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România,B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipograe: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117LEI 10

Revist realizat de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscut de Guvernul României ca ind de utilitate public,prin Hotrârea nr. 1240/2005; Certicat de înscriere a persoanei juridice fr scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judectoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod scalnr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCerticat de înregistrare a mrcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Rdactr – şf: vasi lăPăDUŞIdistins d ctr Uniuna Ziariştir Prfsinişti cu „ordinu Ziariştir clasa I - de AUR”Rdactri–ş adjunci: gabri ţÎRU, Nica gRoFU şi vadimir AleXANDReSCURedactori: Rzan DoBRCeANU, Cristian DIACoNeSCU, Nica SAvU, Stua gReJDINoIU,ena-Dania DUMITRU, Rnata Mindra WATSoN, Mihaa Irina CoNSTANTINeSCU,Marin RUIU, Hraiu MăNDăŞeSCU, Cristian DUMITReSCU, Nicta-ena BUZATU, RAMoNA DoBReANU.

Traducerea: Rzan DoBRCeANU şi Ana-Maria vASIlACHe. Trezorier: Mihai IvANICI. Corectur: vadimir AleXANDReSCU. Purttor de cuvânt: Cnstantin oPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Axandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economist Cstic TăNASe

Publicitate şi difuzare: liiu oPReA. Contabilitate: griana Axandra BRAȘoveANUTel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Rzan RIZeA, emanu APeTReI şi Mihai MRZA

Mobil: 0740.060.696 Rista a fst fndat în marti 1999 d prf. vASIle lăPăDUŞI

C U P R I N S

Revista Român de Criminalistic a fost evaluatşi clasat de Consiliul Naţional al Cercetrii Ştiinţicedin Învţmântul Superior (CNCSIS)la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutularticolelor publicatesunt rspunztoriautorii.

CoNSIlIUl ŞTIINţIFICPrşdint d nar a Risti Rmân d Criminaistic:

Academician Marius SAlA, membru al Academiei RomânePrşdint d nar a A.C.R.:Prof. univ. dr. lazr CRJAN;Prşdint a Cnsiiuui Știinic:Conf. univ. dr. Cnstantin DUvAC, Universitatea Româno-American, președinte al A.C.R.;vicprşdini:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan voINeA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Lector univ. dr. Iancu ŞTeFAN, Universitatea Românde Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. gabri ţÎRU,directorul Institutul Naţional de Criminalistic al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Nica gRoFU, vicepreşedinte al A.C.R.;

Prof.univ.dr. Ptr BUNeCI, decanul Facultţii de Drept - Universitatea Ecologic;Chestor dr. Jnic ARIoN-ţIgăNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor de poliţie dr. vasi vIoRel, I.G.P.R.; Mmbri:Prof. univ. dr. Tudr BUToI, Universitatea „Spirul Haret”;Senator în Senatul României Dian PoPeSCU,membru al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Prof. univ. dr. habilitat Mihai gHeoRgHIţă, Universitatea LiberInternaţional din R. Moldova;Prof.univ.dr. ing. lidia CRISTeA, Universitatea Român de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. ghrh golUBeNCo,Universitatea Liber Internaţional din R. Moldova;lina lAZAReNKo, Institutul de Criminalistic din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Ctin gRIgoRAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof. dr. Sari FoRTUNATo, Preşedinte al CSI - PERITIE CONSULENTI FORENSI Firenze, Italiavladislav YANev, Institutul de Criminalisticşi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Conf.univ. dr. Siiu-gabri BARBU, vicepreşedinte la Curtea de Apel Braşov;

Chestor şef de poliţie dr. Aur vlăDUleSCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Conf.univ.dr. octaian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACoB, decanul Facultţii de Poliţiedin cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudr AMZA, decanul Facultții de Științe Juridice- Universitatea „Hyperion”;Ing. Mirca FIeRBINţeANU, expert judiciar;Ing. Anca BălAN, director general al rmei Chronos;Conf. univ. dr. ghrh AleCU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Rmic PoToRAC,director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistic al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Crişan-Mucnic lăZUReANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. vir CoRoIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Lector univ. drd. Pantimn BoŞTINă, Universitatea „Titu Maiorescu”;General-locotenent (r.) lector univ. dr. Ian HURDUBAIe, director executival Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalitţii şi Politici de Securitate;Lector univ. dr. ghrh Iuian IoNIţă,Universitatea Româno-American Bucureşti;Comisar-şef dr. ing. grta SToIAN,

Institutul Naţional de Criminalistic al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jnic DRăgAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana RoŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. octaian CoNICeSCU,Institutul Naţional de Criminalistic al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CăRPINe AN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef drd. In NeCUlA, Institutul Naţional de Criminalistic al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITReS CU, B.C.R.;Comisar-şef grir PăTRUţ, şeful Serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Lector univ. dr. Cnstantin DRăgHICI, Universitatea Românde Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. Frin BoBIN, Procuror la Parchetul de pe lâng Judectoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-eduard ŞTeFAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicta-ena BUZATU,Universitatea Creştin „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Srin CăRăUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”

Pa.

1733. FACTORUL UMAN ÎN ETIOLOGIA ACCIDENTELOR RUTIERE DAN voINeA vASIle lăPăDUŞI

1735. CEA DE-A 14-A ÎNTLNIRE A GRUPULUI DE LUCRU PE IMAGINE DI GITALă„DIGITAL IMAGING WORKING GROUP” DIN CADRUL ENFSI „EUROPEAN NETWORK OFFORENSIC SCIENCE INSTITUTES”, 2-5 SEPTEMBRIE, BUCUREȘTI, ROMNIA vAleNTIN-IUlIAN ePURe RăZvAN-IUlIAN RIZeA eMANUel APeTReI

1737. DIN ISTORIA TEHNICII POLIGRAF vASIle lăPăDUŞI

RAMoNA DoBReANU

1739. SEMINAR PROFESIONAL ÎN DOMENIUL POLIGRAF gABRIel ţÎRU

1741. SCHIMBUL AUTOMATIZAT DE DATE ÎNTRE STATELE UNIUNII EUROPENE vIoRel vASIle,

1747. NOUL VOLANT CINETIC AL MOTOARELOR CU COMBUSTIE INTERNă MIRCeA FIeRBINţeA NU

1749. IMPORTANȚA DETECTOARELOR DE VOCE ÎN VERIFICAREA VORBITORULUIUTILIZND REȚELE NEURONALE IoNUț FloRIN ARDeleAN

1752. VALORIFICAREA TEHNICO-ȘTIINȚIFICă CRIMINALISTICă A TUTURORCATEGORIILOR DE URME RIDICATE CU OCAZIA CERCETăRII LA FAȚA LOCULUI.URMELE DE MăNUȘI ANToNeSCU IUlIAN FloRIN lăZăU

1755. METODOLOGIA CERCETăRII INFRACŢIUNILOR DE OMOR vIoRel CoRoIU

1759. INVESTIGAREA CRIMINALISTICă A INFRACŢIUNILOR DE EVAZIUNE FISCALă lICă FloRIN IlIe

1763. REZILIENŢă-VICTIMOLOGIE-JUSTIŢIE PENALă SAU O SUCCINTă INTRODUCERE ÎN RE ZILI ENŢA JURIDI Că ovIDIU PReDeSCU MIHAelA ToMIţă

1771. ORGANIZAȚII INTERNAȚIONAL E IMPLICATE ÎN COMBATEREA INFRACȚIUNILORCOMISE PRIN VIOLENȚă IoAN HURDUBAIe

1774. ROLUL BURELOR CU PAHAR ÎN ESTIMAREA DISTANŢEI DE TRAGERE

PAUl CHeNDe

1777. RECONSTITU IREA ÎNTREGULUI DIN PăRŢI COMPONENTE ÎN CAZUL ACCIDENT ELOR RUTIERE IoNel BRATU MolIe CRISTIAN ADRIAN NeCUlIţă

1781. IMPORTANŢA EXPERTIZEI CRIMINALISTICE ÎN CAZUL ACCIDENTELOR RUTIERE TUDoR AMZA geoRgIAN ToMA


4/20

1732 CRIMINAlISTICA NR. 5 (95), oCToMBRIe 2014, vol. Xv

TABLE OF CONTENTS

Pa.

1733. THE HUMAN FACTOR IN THE ETIOLOGY OF TRAFFIC ACCIDENTS DAN voINeA vASIle lăPăDUŞI

1735. THE 14 TH MEETING OF DIGITAL IMAGING WORKING GROUP FROM EUROPEAN NETWORK OF FORENSIC SCIENCEINSTITUTES, 2-5 OF SEPTEMBER, BUCHAREST, ROMANIA vAleNTIN-IUlIAN ePURe RăZvAN-IUlIAN RIZeA eMANUel APeTReI

1737. HISTORY OF POLYGRAPH vASIle lăPăDUŞI

RAMoNA DoBReANU

1739. PROFESSIONAL SEMINAR IN POLYGRAPH gABRIel ţÎRU

1741. AUTOMATED DATA EXCHANGE BETWEE N E.U. MEMBER STATES vIoRel vASIle,

1747. NEW KINETIC FLYWHEEL OF INTERNAL COMBUSTION ENGINES MIRCeA FIeRBINţ eANU

1749. THE IMPORTANCE OF VOICE ACTIVITY DETECTORS IN SPEAKER VERIFICATION USING NEURAL NETWORKS IoNUț FloRIN ARDeleAN

1752. TECHNICAL AND SCIENTIFIC EXPLOITATION OF ALL FORMS OF FORENSIC EVIDENCE DURING CRIME SCENEINVESTIGATION. TRACES OF GLOVES ANToNeSCU IUlIAN FloRIN lăZăU

1755. METHODOLOGY INVESTIGATION OF HOMICIDE CRIME vIoRel CoRoIU

1759. FORENSIC INVESTI GATION OF THE CRIME OF TAX EVASION

lICă FloRIN IlIe1763. RESILIENCE – VICTIMOLOGY – CRIMINAL JUSTICE OR A BRIEF INTRODUC TION IN LEGAL RESILIENCE ovIDIU PReDeSCU MIHAelA ToMIţă

1771. INTERNATIONAL ORGANIZATIONS INVOLVED IN COMBATING VIOLENT CRIMES IoAN HURDUBAIe

1774. ROLE OF SHOTCUPS IN ESTIMATING DISTANCE SHOOTING PAUl CHeNDe

1777. RESTORING THE WHOLE OF PARTS IN TRAFFIC ACCIDENTS IoNel BRATU MolIe CRISTIAN ADRIAN NeCUlIţă

1781. THE IMPORTANCE OF FORENSIC EXPERTISE IN TRAFFIC ACCIDENTS TUDoR AMZA geoRgIAN ToMA

BUNUl De TIPAR A FoST ACoRDATDe ReDACToRUl-ŞeF

Varianta în limba englez a revisteise a pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Suii trtic şi practic din articpubicat sunt pinii autrir

ÎN ATeNţIA CITIToRIloRŞI ColABoRAToRIloR!

Urmtorul numr al revistei va aprea în lunaDecembrie 2014. Cei care doresc s-şi asigureprocurarea publicaţiei noastre se pot adresaserviciilor de criminalistic de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei.De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de i lustraţi ile necesare, se vor trimite

redacţiei, tot prin serviciile de criminalistic,la Institutul Naţional de Criminalistic al I.G.P.R.

ÎN ATeNţIA CITIToRIloR

Revista Român de Criminalistic estedisponibil pe site-ul journals.indexcopernicus.com

INDeX CoPeRNICUS INTeRNATIoNAl


5/20

CRIMINAlISTICA NR. 5 (95), oCToMBRIe 2014, vol. Xv 1733

FACTORU L UM AN ÎN ET I OLOG I A

ACCI D ENTEL OR RU T I ERE

THe HUMAN FACToR IN THe eTIologY

oF TRAFFIC ACCIDeNTSgeNeRAl MAIoR MAgISTRAT (R)

CoNF. UNIv. DR. DAN voINeACol. (R) PRoF. vASIle lăPăDUŞI

Abstract: Life, health and phisical integrity are beside the sacred prerogatives andfreedom of the human being’s inviolable. They constitute the fundamental factors onwhich they are building their human personality and at the same time, the essentialelements that dene and jalonează possibilities, directions and limits its afrmation.Therefore, life, health, personal liberty and integrity of person became the supreme socialvalue; they enjoy total protection against any international or antisocial neinternaţionalefacts which, by their nature, would be likely to harm them. Trafc accidents have becomenowadays one of the negative phenomena of wide spread and harmful implications fora normal social relations. Among the three main causes of death, after cardiovasculardiseases and cancer, trafc accidents are the third cause of death.

Saving the life of a percentage as possible of the season, avoiding or reducing harmmoral and legal order, to reduce disabilities and social recovery of victims is a primaryconcern of all liability involved in the organization and regulation of road trafc.

This article comes to highlight the issue of road trafc accident, which will be debatedin the framework of the International Conference on 14-15 October 2014.

Key words: trafc accident, its causes, preventive measures, the fourth internationalforensic conference.

Rezumat: Viaţa, sănătatea şi integritatea corporală sunt alături de libertate, prerogative sacre şi inviolabile ale inţei umane. Ele constituie factori fundamentali pecare se edică personalitatea omului şi totodată, elementele esenţiale ce denesc şi jalonează posibilităţile, direcţiile şi limitele armării acesteia. De aceea, viaţa, sănătatea,integritatea corporală şi libertatea persoanei au devenit valori sociale supreme; elese bucură de protecţie totală împotriva oricăror fapte antisociale intenționate sauneintenționate care, prin natura lor, ar susceptibile să le prejudicieze. Accidentele decirculaţie au devenit în zilele noastre unul din fenomenele negative de largă răspândireşi cu implicaţii dăunătoare pentru desfăşurarea normală a relaţiilor sociale. Printre principalele trei cauze de deces, după bolile cardiovasculare şi cancer, accidentele decirculaţie este a treia cauză de deces.

Prin accident de circulaţie se înţelege evenimentul produs ca urmare a nerespectării

normelor prevăzute în legislaţia rutieră. Abaterile de la normele privind circulaţia pe drumurile publice sunt incriminate,în raport cu gravitatea acestora şi urmările care au survenit, drept contravenţii sauinfracţiuni. Accidentul de circulaţie este un eveniment neintenţionat care constăîn coleziunea a două vehicule pe un drum public, al unui vehicul cu un alt obstacol,derapare, răsturnare, cădere în gol, etc., având drept consecinţă vătămarea integrităţiicorporale sau moartea unei persoane, distrugerea de bunuri materiale şi stânjenireatracului rutier.

Salvarea vieţii unui procent cât mai mare de accidentaţi, evitarea sau micşorareaunor prejudicii de ordin moral şi juridic, reducerea inrmităţilor şi recuperarea socială avictimelor reprezintă o preocupare principală a tuturor factorilor de răspundere implicaţiîn organizarea şi reglementarea circulaţiei rutiere.

Prezentul articol, vine să scoată în evidenţă problematica accidentului de trac rutier,

care va dezbătută şi în cadrul conferinţei internaţionale din 14-15 octombrie 2014.Cuvinte cheie: Accidentul de circulaţie; cauzele producerii acestuia, măsurile carese intreprind în domeniul prevenirii acestuia; Cea de-a patra Conferinţă internaţionalăde Criminalistică.

eDIToRIAl


6/20


CEA D E-A 14 -A ÎN TÂL N I RE A GRU PU L U I

de lucru pe imagine digitală „digitalI M AGI NG W ORK I N G GROUP” D I N CADRUL

enFSi „eurOpean netWOrK OF FOrenSicSCI ENCE I N ST I TU TES” ,

2-5 Septembrie, bucurești, rOmânia

THe 14 TH MeeTINg oF DIgITAl IMAgINg WoRKINggRoUP FRoM eURoPeAN NeTWoRK oF FoReNSIC SCIeNCe

INSTITUTeS, 2-5 oF SePTeMBeR, BUCHAReST, RoMANIA

Cmisar d pii vantin-Iuian epurInspctr principa d pii Rzan-Iuian Riza

Ant șf adjunct emanu Aptri

Abstract: Romanian Forensic Association in collaboration with NationalForensic Institute of Romanian Police organised during 02-05.09.2014 The 14 thmeeting of Digital Imaging Working Group from European Network of ForensicInstitutes. The meeting took place at Intercontinental hotel Bucharest, at 21 th oorand was a real success. The discussions were very interesting in the followingdomains: image and video enhancement and analysing, image comparison, 3D,laser scanning, photogrammetry, authenticity, European projects in the eld,

quality assurance, and best practice manuals.Key words: 14th DIWG-ENFSI meeting, September 2nd 2014, IntercontinentalHotel Bucharest, Romanian Forensic Association, National Forensic ScienceInstitute, 24 foreign and 3 romanian experts / specialists.

Rezumat: Asociația Criminaliștilor din România în colaborare cu InstitutulNațional de Criminalistică al Poliției Române a organizat în perioada 02-05.09.2014 a 14-a reuniune a grupului de lucru imagine digitală din cadrulRețelei Europene a Institutelor de Criminalistică. Întâlnirea a avut loc la hotelIntercontinental București la etajul 21 și a fost un real succes. Discuțiile au fostfoarte interesante, în următoarele domenii: îmbunătățirea calității imaginilor șiînregistrărilor video, analiza imaginilor, comparație imagini, 3D, scanare laser,fotogrammetrie, autenticitate, proiecte europene în domeniu, asigurarea calității,

și manuale de bune practici.Cuvinte cheie: Cea de-a 14-a întâlnire DIWG- ENFSI; 2-5.09.2014, HotelIntercontinental București; Asociația Criminaliștilor din Romania și InstitutulNațional de Criminalistică; 24 experți/specialiști străini și 3 români.

20 ctmbri 1995 st cnsidrat datad naștr a Ri eurpn a Institutr dCriminaistic (eNFSI), ra cnsidrat a sinurac a cmunitii criminaistic din eurpa. Scpuranizaii st d a asiura caitata dztrii și

a prcsuui d furnizar a sriciir criminaistic în tat eurpa. Scpu s raizaz prin întâniri într mmbrii ri, întâniri a xprir șispciaiștir, cnfrin în dmniu, cu participardschis, prcum și prin intrmdiu cnducrii,

a cmittr dirctar prcum și a rupurird ucru a xprir din cadru ranizaii. Înprznt, în cadru ri funcinaz 16 rupuri ducru a xprir și spciaiștir, crspunztarurmtarr dmnii: imain diita, ADN,

dcumnt, druri, xpzii, br, dactiscpi,arm d fc, instiara incndiir și a xpziir,thnia infrmaii, c și rbir, scris d mân,trasi, psuri și stic, anaiza accidntrd circuai și instiara cuui fapti.


7/20


D I N I STOR I A TEH N I CI I POL I GRAF

HISToRY oF PolYgRAPH

C. (r) prf. vASIle lăPăDUŞIși jurist RAMoNA DoBReANU

Abstract: This article presents some facts about the emergence and evolution of thepolygraph, including Romania. There are a number of issues reported on the contributionof Prof. Univ. TUDOREL BUTOI PhD the use of polygraph in the Romanian Police. Theyalso mentioned the work developed in this area.

Key words: The rst attempts to use a scientic tool to detect lies; device used byLombroso - hidrosgmograf; concerns the polygraph: William Marston, Vittorio Benussi,John A. Larson, Leonarde Keeler; contribution of prof. univ. TUDOREL BUTOI PhD tothe introduction of polygraph in Romania; on September 9, 2014, TUDOREL BUTOIcelebrated 66 years of life.

Rezumat: Articolul prezintă câteva date în legătură cu apariţia şi evoluţia tehnicii poligraf, inclusiv în România. Sunt relatate o serie de aspecte privind contribuţia

domnului prof. univ. dr. TUDOREL BUTOI în folosirea tehnicii poligraf în cadrul PoliţieiRomâne. De asemenea, sunt nominalizate lucrările elaborate în domeniu.Cuvinte cheie: Primele încercări de a folosi un instrument ştiinţic în scopul de

a detecta minciuna; aparatul folosit de Lombroso – hidrosgmograf; preocupări îndomeniul tehnicii poligraf: William Marston, Vittorio Benussi, John A. Larson, LeonardeKeeler; contribuţia prof. univ. dr. TUDOREL BUTOI în introducerea tehnicii poligraf înRomânia; la 9 septembrie 2014, TUDOREL BUTOI a împlinit 66 de ani de viaţă.

Înc din scu a XIX-a au xistat prcupripntru crara şi fsira unr mijac şi mtdthnic – ştiinic în stabiira adruui şiadministrara prbr. Prima încrcar d a fsi uninstrumnt ştiinic în scpu d a dtcta minciuna

a aut c în anu 1895, când Csar lmbrsa fcut mut xprin cu suspci d crim, acrr sincritat s-a htrât s stabiasc pbaza urmririi simutan a mdicrir d tnsiunartria şi pus în timpu intratriir. Aparatufsit d lmbrs ra un “hidrsmraf” utiizat în scpuri mdica. Cu acst aparat lmbrsa binut înristrri a mdicrir pusuuişi tnsiunii artria. Aparatu cnsta într- canumput cu ap în car ra pus mâna indiiduui.Mdicri d pus şi d tnsiun artria din mânrau transmis api, iar difrn d ni a apirau transmis unui tub cu ar, ducând a un tubrtitr, un f d manmtru.

În anul 1915, cercetrile luiLombroso au fost continuatede William Marston, care aeditat lucrarea despre “Urmeleemoţiei”.

Alţi pionieri ai acestui domeniuau fost Vittorio Benussi şi John A.Larson. O preocupare a avut-o şiprof. de poliţie ştiinţic din SUA în anul 1934, Fred Sanberg, care în anul 1934 l-a pregtit şi peprof. univ. dr. Eugen Bianu, fost

prefect al Capitalei României şiconsilier regal. În anul 1926, Leonarde Keeler

a construit un nou aparat, maiperformant decât cel utilizat de

Larson, adugându-i un galvometru, menit s evidenţiezereexul galvanic al pielii sau rspunsul electrodermic.

În anul 1954, Reid a conceput un aparat cruia i-adat denumirea de “Poligraful Reid” pentru înregistrareaactivitţii musculare cu cea a modicrilor tensiunii

arteriale, pulsului, respiraţiei şi GSR-ului.Pe parcurs rmele productoare de poligrafe auperfecţionat aceste aparate, folosirea lor extinzându-seşi în activitatea organelor de informaţii, îndeosebi cele despionaj şi contraspionaj.

Începând cu anul 1974, dr. ION ANGHELESCU,pe atunci directorul Institutului de Criminalistic dinInspectoratul General al Miliţiei, împreun cu prof. V.LăPăDUŞI s-au preocupat de introducerea tehniciipoligraf în institutul respectiv. La început, laboratorul detestri poligraf a fost dotat cu un aparat primit de la organelede informaţii, care aveau preocupri în acest domeniu.Conducerea acestui laborator i-a fost încredinţattânrului absolvent al facultţii de psihologie TUDORELBUTOI, care a primit gradul de oţer. Fiind un om

intelligent şi bine pregtit în domeniulpsihologiei, a intrat cu rapiditate în tainele poligrafului. Pentru a sespecializa, TUDOREL BUTOI a urmatcursuri în mai multe ţri şi a continuats-şi desvârşeasc pregtirea îndomeniul dreptului, criminalisticii,criminologiei, psihologiei judiciare.

În urma studiilor şi cercetrilorefectuate, şi a examenelor susţinute,TUDOREL BUTOI obţine titlul de

doctor în psihologia judiciar. Peparcursul activitţii sale, a contribuit laelucidarea unor grave erori judiciareşi în soluţionarea unor cauze penalecomplexe.


8/20


Am nara s infrmm c InstitutuNaina d Criminaistic din cadru Inspctratuuignra a Piii Rmân împrun cu AsciaiaCriminaiştir din Rmânia şi Firma vnus 2000 auranizat în priada 18-19 sptmbri 2014, a HtuPrmir Paac din Bucurști, ca d-a 2-a dii a

Sminaruui prfsina intrnaina în dmniuthnicii piraf.

Acest eveniment a avut ca obiectiv principal dezvoltareaunei platforme profesionale de pregtire continu despecialitate în domeniul tehnicii poligraf, fapt care nupoate evidenţia decât c, în Poliția Român, exist oclas profesional de experţi bine denit, care, utilizândechipamente moderne de examinare, fac performanţ prinrespectarea unor norme internaţionale care garanteazprofesionalismul şi competenţa.

Seminarul a fost deschis de domnul chestor șef depoliție Dumitru Pârvu, adjunct al Inspectorului General, carea adresat felicitri organizatorilor, a subliniat importanța

psihologilor în activitatea Poliție Române în general șicu precdere a celor care utilizeaz tehnica poligrafcunoscut publicului larg ca „lie detector” („detectorul deminciuni”). De asemenea, domnul chestor șef a transmissalutul domnului Inspector General al Poliției Române,

chestor general de poliție Petre Tob și a urat succestuturor participanților, încurajând și susținând totodat,organizarea unor astfel de evenimente în țara noastr.

Un cuvânt în deschiderea acestei manifestri științicel-a avut și domnul col. (r) prof. Vasile Lpduşi, secretargeneral al Asociaţiei Criminaliştilor din România care aprezentat istoria domeniului poligraf în România, amintind

în acest fel de marile personalitți în acest domeniu și

oferind invitaților strini, din partea Asociației pe careo reprezint, Revista de Criminalistic, Dicționarul deCriminalistic bilingv și o diplom de onoare pentruparticiparea la acest eveniment.

În continuare, directorul Institutului Național deCriminalistic, domnul chestor de poliție Gabriel Țîru, asalutat invitații și a mulțumit conducerii Poliției Românepentru sprijinul acordat în organizarea acestui evenimentși de asemenea, tuturor coorganizatorilor, având în vedereeforturile depuse de ctre aceștia pentru ca activitțile sse desfșoare la cel mai înalt nivel. De asemenea, acestaa precizat faptul c, ținând cont de succesul de care s-abucurat, inclusiv la nivel European, primul Seminar deacest gen desfşurat în România, în anul 2010, precum şidin experienţa acestuia, s-a constat c organizarea unei

SEM I NA R PROFESI ONAL

ÎN DOM EN I U L POL I GRAF

PRoFeSSIoNAl SeMINAR IN PolYgRAPH

Chstr d pii dr. gabri ţÎRU,dirctru Institutu Naina d Criminaistic a I.g.P.R.

Abstract: This paper presents the conduct of the polygraph professional seminar.Key words: seminar, the topics presented and results, latest news in polygraph

testing.

Rezumat: Articolul prezintă modul de desfăşurare a seminarului profesional îndomeniul poligrafului.

Cuvinte cheie: organizatori seminarului, temele prezentate şi rezultatele obţinute,ultimele noutăţi în domeniul testări poligraf.


9/20


SCH I M BU L AUTOM AT I Z A T DE DA TE

ÎN TRE STATEL E UN I U N I I EUROPEN E 1

AUToMATeD DATA eXCHANge

BeTWeeN e.U. MeMBeR STATeS

Chstr d pii dr. vir vASIle,adjunct a Inspctruui gnra a Piii Rmân

Abstract: This communication reveals: the need of the international policecooperation in the current european context, national and european legal systems,developing mode of cooperation through the Exchange’s automated ngerprintand genetic data.

Key words: international police cooperation, Prüm Treaty, database, geneticdactiloscopy, forensic science, European Union.

Rezumat: În această comunicare se relevă: necesitatea cooperării polițieneștiinternaționale în actualul context european, cadrul legislativ intern și european,dezvoltându-se modul de cooperare prin schimbul automatizat de datedactiloscopice și genetice.

Cuvinte cheie: Cooperare polițienească internațională, tratat Prüm, baze dedate, dactiloscopie, genetică, criminalistică, Uniunea Europeană..

obictiu Uniunii eurpn st d a mninşi d a dzta Uniuna ca spaiu d ibrtat,scuritat şi justii în cadru cruia s a asiuraun înat ni d siuran prin aciuna cmun astatr mmbr în dmniu cprrii piinştişi judiciar în matri pna.

În contextul internaţional actual, libertatea de mişcarea cetţenilor asociat unei legislaţii specice ecreiţri, ofer posibilitatea ca într-un interval scurt de timpo persoan sau membrii gruprilor de criminalitateorganizat s se deplaseze fr restricţii în acest spaţiuşi s comit infracţiuni în diferite ţri, altele decât cele deorigine.

Lupta continu a statelor lumii împotriva tuturorformelor de criminalitate a diversicat cooperareapoliţieneasc internaţional, astzi ea realizându-se în cele mai diverse forme – training-uri internaţionale,grupuri de lucru, summit-uri, acţiuni comune, schimburide date, legislaţie internaţional care s creeze practicişi reguli comune etc.

Schimbul de date şi informaţii cu caracter poliţienescare ca obiect identicarea reţelelor de infractori şi amijloacelor de probaţiune. Aceste activitţi se desfşoar între unitţile de poliţie din diferite state prin intermediulunor organisme internaţionale OIPC-INTERPOL,EUROPOL, Centrul SELEC (South-east European Law

Enforcement Center, fost SECI), prin intermediul oţerilorde legtur sau ataşaţilor de afaceri interne şi prin bazede date comune.

În cadrul cooperrii polițienești Uniunea Europeanși-a armat ambiţia de a crea, pân în anul 2020, un

spaţiu european al criminalisticii, în care procedurilecriminalistice de rutin pentru colectarea, prelucrarea,utilizarea şi furnizarea de date criminalistice suntbazate pe standarde echivalente minime din domeniulcriminalisticii şi în care furnizorii de servicii de expertizcriminalistic îşi vor desfşura activitatea pe baza uneiabordri comune cu privire la punerea în aplicare aacestor standarde, contribuind la o cooperare mai strâns între aceştia şi sistemele de justiţie penal.

Programul de la Stockholm subliniaz importanţaconsolidrii încrederii reciproce între autoritţile şiserviciile din diferite state membre, deschizând caleactre ajungerea la un acord cu privire la standardecomune în domeniul criminalisticii.

Spaţiul european al criminalisticii va include, deasemenea, urmtoarele obiective suplimentare:

• sprijinirea şi facilitarea cooperrii între statelemembre în domeniul criminalisticii, împreun cu partajarearezultatelor activitţilor în domeniul criminalisticii şi alasigurrii calitţii în domeniul criminalisticii;

• menţinerea şi îmbuntţirea calitţii activitţilor în domeniul criminalisticii furnizate în statele membreprin intermediul msurilor prevzute în anex;

• sprijinirea statelor membre în dezvoltarea unorabordri care încurajeaz o cooperare mai strâns întresistemele lor individuale de justiţie penal şi furnizorii deservicii de expertiz criminalistic.

Rearmând necesitatea de a aborda în mod coerent,cuprinztor şi ecient provocrile cu care se confruntsocietţile datorit criminalitţii pe întreg teritoriul UniuniiEuropene şi rolul crucial pe care criminalistica îl joac în atingerea obiectivului de a furniza informaţii bazate


10/20


NOUL VOLANT CI NET I C A L M OTOARELOR

cu cOmbuStie internă

NeW KINeTIC FlYWHeeloF INTeRNAl CoMBUSTIoN eNgINeS

Past Prf. Uni. In. Mirca FIeRBINţeANUexprt thnic aut judiciar

Asciaia Criminaiştir din Rmânia;Crpu exprir Thnici din Rmânia;e-mai: [email protected];

www.xprt-aut.r; www.xprts.r

Abstract: The material presents an innovative solution in the construction ofautomobiles, with the possibility to extend the application to other areas.

Key words: ywheel, kinetics, engine, speed.

Rezumat: Materialul prezintă o soluţie inovatoare din domeniul construcţiei deautomobile, cu posibilități de extindere a aplicării şi în alte domenii.

Cuvinte cheie: volant, cinetică, motor, turație, viteză.

1. Introducere

Firma Volvo în activitatea ei novatoare vine și prezintuna dintre cele mai interesante soluții constructive pentrumotoarele cu combustie intern, volantul KERS careaduce o economie de combustibil de pân la 25 % careatrage dup ea și alte avantaje, materiale superioareneconvenționale, uzuri mai mici ale prților componente și,nu în ultimul rând, surmontarea problemelor ecologice.

2. Soluțiile constructive adoptate În tehnologia de construcție a motoarelor pentru

automobile a aprut conceptiv un nou tip de volant,care vine s revoluționeze modul de gândire asupra

funcționrii pentru toate tipurile de motoare, atât pentruautomobile cât și pentru cele folosite în alte domenii. Astfel, s-au încheiat testrile tehnologiei volantului cinetic,

ai crui indicatori de funcționare schimb radical modulde concepere prin, tipurile de materiale, viteze și turații în funcționarea motoarelor, energia stocat a volantuluietc.

Rezultatele au conrmat c acesta reprezint osoluție simpl, viabil nanciar, foarte ecient șimai ales ecologic. Testarea acestui sistem completexperimental pentru recuperarea energiei cinetices-a fcut în anul 2012. Rezultatul ne arat c aceasttehnologie combinat cu un motor turbo cu patru cilindriare potențialul de a reduce consumul de combustibil cupân la 25 % faț de un motor în șase cilindri la un nivelcomparabil de performanț.

Pentru c îi d șoferului un plus de 80 CP, tehnologia

face ca o mașin cu un motor în patru cilindri s accelerezeprecum una cu șase cilindri. Sistemul experimentalcunoscut ca volantul KERS, este xat pe osia din spate. În timpul reducerii vitezei, energia de frânare facevolantul s se învârteasc cu pân la 60.000 rpm. Cândmașina începe s se miște din nou rotația volantului estetransferat roțilordin spate printr-otransmisie specialproiectat.

Fig. 2Volantul KERS


11/20


12/20


ValOriFicarea tehnicO-știinȚiFicăcriminaliStică a tuturOr

CATEGORI I LOR D E URM E R I D I CA TE

cu Ocazia cercetării la FaȚa lOcului.urmele de mănuși

TeCHNICAl AND SCIeNTIFIC eXPloITATIoN oF AllFoRMS oF FoReNSIC evIDeNCe DURINg CRIMe SCeNe

INveSTIgATIoN. TRACeS oF gloveS

Spciaist criminaist, inspctr principa d pii, ANToNeSCU IUlIAN – BITȘlF exprt criminaist, inspctr principa d pii, FloRIN lăZăU - Cmp. exprtiz,

ambii din cadru Sriciu Criminaistic a Inspctratu d Pii Judan Bihr

Abstract: Direct perception of the place of committing the crime by forensicand application procedures tact and professionalism to search, discovery, andlifting of all categories of evidence, must be a solid and quality evidence andinformation, which recovered under specic conditions laboratory, lead to theright conclusion on how the crime was committed, and to identify the authors.

Key words: trace categories, specic laboratory conditions, forensic expertise,traces of gloves.

Rezumat: Perceperea nemijlocită a locului săvârșirii faptei de către criminaliștiși aplicarea cu tact și profesionalism a procedeelor de căutare, descoperire,xare și ridicare a tuturor categoriilor de urme, trebuie să constituie o bazăsolidă și calitativă de probe și informații, care, valoricate în condiții specice delaborator, să conducă la o concluzie justă cu privire la modul în care a fost comisăinfracțiunea, precum și la identicarea autorilor.

Cuvinte cheie: categorii de urme, condiții specice de laborator, expertizacriminalistică, urme de mănuși.

Perceperea nemijlocit a locului svârșirii faptei dectre criminaliști și aplicarea cu tact și profesionalism aprocedeelor de cutare, descoperire, xare și ridicare a

tuturor categoriilor de urme, trebuie s constituie o bazsolid și calitativ de probe și informații, care, valoricate în condiții specice de laborator, s conduc la oconcluzie just cu privire la modul în care a fost comisinfracțiunea, precum și la identicarea autorilor.

La nivelul Serviciului Criminalistic al Inspectoratuluide Poliție Județean Bihor, cazurile în care s-au întocmitexpertize sau rapoarte criminalistice traseologice pe bazaurmelor lsate de mnuși au fost foarte rare. Aceastfrecvenț sczut a examinrilor criminalistice a urmelorde mnuși se datoreaz faptului c aderența acestorape suporturi precum cele poroase, nelustruite, esențe

de lemn cu structuri diverse, este mic. Caracteristicileindividuale cele mai valoroase în identicare, sunt redatede elementele de uzur precum și de încrețiturile ce seformeaz în procesul utilizrii mnușilor, în special încazul mnușilor din piele.

Procedeele de cutare a urmelor de mnuși rmase înstare latent nu difer cu nimic de procedeele de cutarea urmelor papilare, cu deosebirea c aceste urme (de

mnuși) se disting mai greu decât crestele papilare,putând ușor confundate cu diverse mânjituri sau pete.

În cazul urmtor, încercm s prezentm importanțacutrii, xrii și ridicrii cu tact și responsabilitatea urmelor de mnuși și valoricrii tehnico-științiceeciente a acestora în condiții de laborator:

În noaptea de 28/29.03.2014, prin sistemul 112, s-aprimit o sesizare prin care se reclam faptul c maimulte persoane strine au fost vzute într-o parcare,deschizând portiera unui autoturism. Prin acțiuni specicepolițienești, au fost reținute trei persoane suspecte desvrșirea infracțiunii de furt calicat.

Echipa operativ s-a deplasat la fața locului, iar în urma

examinrii elementelor de caroserie ale autoturismuluinu au fost descoperite urme papilare cu valoare deidenticare criminalistic. Îns, pe portiera stânga fața fost descoperit și relevat o urm de destraticare,despre care inițial s-a apreciat c este creat de talpa


13/20


metOdOlOgia cercetării inFracȚiunilOr de OmOr

MeTHoDologY INveSTIgATIoN

oF HoMICIDe CRIMelct. uni. dr. vir CoRoIU

Acadmia d Pii „Axandru Ian Cuza”, BucurştiDpartamnu d Criminaistic

Abstract: This article tackles the forensic investigation of homicide. It presentthe main issues that should be use. Also, present differents between the oldlegislation and the current legislation and the main steps in this activity.

Key words: crime investigation, homicide, old legislation, current legislation.

Rezumat: Acest articol abordează investigarea criminalistică a infracţiunii deomor. Prezintă principalele probleme care ar trebui intrebuințate. De asemenea, prezintă diferenţele dintre vechea legislaţie şi legislaţia actual şi principalii paşi înaceastă activitate.

Cuvinte cheie: investigarea infracţiunii, omor, legislaţia veche, legislaţia învigoare.

Baza aInfracţiunile contra vieţii reprezint cele mai grave

infracţiuni contra persoanei cci, prin svârşirea lor,omului i se rpeşte bunul cel mai de preţ, care este viaţa.Pentru acest motiv, faptele îndreptate împotriva vieţiiomului au fost incriminate din cele mai îndeprtate timpuri,ind întotdeauna sancţionate cu mare severitate.1

Infracţiunile contra vieţii au ca obiect juridic relaţiilesociale referitoare la dreptul la viaţ, ecare persoan,luat individual, apare ca titular al dreptului absolut laviaţ, iar toate celelalte persoane apar cu obligaţia dea se abţine de la svârşirea oricrei fapte prin care s-araduce atingere dreptului la viaţ al titularului2.

Viaţa este bunul cel mai de preţ al unei persoane,

pe care l-a cptat odat cu naşterea. Acest bun odatpierdut, duce la dispariţia persoanei. Nimeni nu a reuşitpân în prezent s redea viaţa unei persoane.

Din acest considerent omenirea a cutat din totdeaunas îşi protejeze dreptul la viaţ.

Cum era şi normal, dreptul la viaţ a fost şi esteconsnţit în Constituţie, convenţii internaţionale cu privirela drepturile omului, legi speciale etc.

Constituţia României, în art 22 garanteaz dreptul laviaţ şi, mai mult, interzice pedeapsa cu moartea (art.22, alin. 3).

Convenţia pentru protecţia omului şi a libertţilorfundamentale, adoptat în noiembrie 1951, convenţie lacare a aderat în mai 1994 şi România, stipuleaz clar:“dreptul oricrei persoane la viaţ este protejat de lege.Moartea nu poate aplicat în mod intenţionat în afarde executarea unei sentinţe capitale pronunţat de ctreun tribunal în cazul în care infracţiunea este sancţionatde lege cu aceast pedeaps.

Codul Penal al României, încrimineaz, ca şi codulpenal vechi infracţiune a de omor cu aceiaşi exigenţ,dar cu unele deosebiri, astfel:

Art. 188. Omorul. (1) Uciderea unei persoane sepedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şiinterzicerea exercitrii unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseşte. Art. 174: „Omorul. (1) Uciderea unei persoane

se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şiinterzicerea unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseşte”.

obsraii 1. reglementarea este similar în ambele forme

de cod penal; 2. va constitui omor simplu, iar nu omor calicat:a. omorul comis în public;

b. omorul comis protând de starea de neputinţ avictimei de a se apra;c. omorul comis prin mijloace care pun în pericol viaţa

mai multor persoane;

Art. 189. Omorul calicat. (1) Omorul svârşit învreuna dintre urmtoarele împrejurri:

a) cu premeditare;b) din interes material;c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul

de la tragerea la rspundere penal sau de la executareaunei pedepse;

d) pentru a înlesni sau a ascunde svârşirea alteiinfracţiuni;

e) de ctre o persoan care a mai comis anterior oinfracţiune de omor sau o tentativ la infracţiunea deomor;

f) asupra a dou sau mai multor persoane;g) asupra unei femei gravide;


14/20


inVeStigarea criminaliStică a inFracȚiunilOr de eVaziune FiScală

FoReNSIC INveSTIgATIoN

oF THe CRIMe oF TAX evASIoN

lICă FloRIN IlIe dctrand UlIM

Abstract: To combat tax evasion is not necessary to impose some severe penalties, but should be done an effective scal control, a viable legal system whichcan rst scal education of citizens. Tax laws should be simple, clear, precise andrelatively stable, to make a distinction between cases where laws are violated

with intent to defraud or violate the fault, negligence, or from causes beyond thecontrol of the taxpayer. It is necessary to reorganize the control and vericationof tax, to be developed by the competent bodies of clear rules concerning theconditions to be met and the documents to be submitted by individuals.

Key words: tax evazion, scal control, legal accounting expertise, taxheavens.

Rezumat: Pentru a combate evaziunea scală nu este necesară impunereaunor sancțiuni severe, dar ar trebui să e făcut un control scal ecient, unsistem juridic viabil care poate educa scal cetăţenii. Legislaţia scală ar trebuisă e simplă, clară, precisă şi relativ stabilă, pentru a face o distincţie întrecazurile în care legile sunt încălcate cu intenţia de a frauda sau încalcă din vina,neglijenţa, sau din cauze dincolo de controlul contribuabilului. Este necesar să

se reorganizeze controlul și vericarea scală, pentru a dezvoltate de cătreorganele competente de norme clare privind condiţiile care trebuie îndeplinite șidocumentele să e transmise de persoane zice.

Cuvinte cheie: evaziune scală, control scal, expertiză contabilă judiciară, paradisuri scale.

Pntru cmbatra aziunii sca nu stncsar s s impun nişt sanciuni drastic, ci artrbui raizat un cntr sca cint, un sistmisati iabi şi pat în primu rând ducaisca a ctnir. li sca trbui sã

simp, car, prcis și rati stabi, s s fac dsbir într cazuri când i sunt încacat cuintni d fraud sau când sunt încacat din cup,din nijnã, sau din cauz indpndnt d inacntribuabiuui. est ncsar sã s rranizzcntru şi ricri sca, s s abrz dctr ran abiitat a unr nrm car cu priira cndiii c trbui îndpinit şi dcumnt ctrbui przntat d prsan zic.

Activitțile care se întreprind pentru probarea activitțiiinfracționale, a persoanelor care comit fapte de evaziunescal, sunt foarte complexe şi elaborioase, implicândefectuarea unor activitţi specice, printre care:

1. Cnstatara infraciunii arant.O astfel de activitate este mai puţin întâlnit la acest

gen de infracţiuni, îns trebuie raportate la modalitțile

normative de comitere a evaziunii scale și la informațiilepe care organele de urmrire penal le deţin la unmoment dat, astfel:

• refuzul de a prezenta documentele justicative șiactele de evidenț contabil pentru stabilirea obligațiilor

faț de stat se constat cu ocazia controlului efectuatde ctre organele prevzute de lege. Refuzul trebuie svin din partea contribuabilului, iar în cazul persoanelor juridice e din partea reprezentantului legal cu orice titlu,e din partea persoanelor cu atribuții nanciar-contabile în societțile comerciale unde se efectueaz controlul.De asemenea, pentru ca refuzul s constituie modalitatede svârșire a infracțiunii este absolut necesar caorganele de urmrire penal s precizeze în mod clarscopul controlului și s solicite în mod expres actele deevidenț contabil sau documentele justicative pe carele consider necesare pentru stabilirea obligațiilor scaleale celui controlat.

• dac fapta s-a concretizat în sustragerea de la plataimpozitelor, taxelor sau contribuțiilor prin neînregistrareaactivitților generatoare de venituri - impozabile sautaxabile - momentul intervenției trebuie s se situeze în timp, atunci când cel în cauz desfșoar astfel de


15/20


rezilienȚă-VictimOlOgie-JuStiȚie penală Sau O Succintă intrOducere

În rezilienȚa Juridică

ReSIlIeNCe – vICTIMologY – CRIMINAl JUSTICeoR A BRIeF INTRoDUCTIoN IN legAl ReSIlIeNCe

Prf. uni. dr. ovIDIU PReDeSCU, dirctr – Pubicaii “Drptu”Cnf. uni. dr. MIHAelA ToMIţă – Facutata d Scii şi Psihi,

Unirsitata d vst din Timişara

Abstract: The scientic approach of the authors is based on the fact that whenwe are talking about concepts, such as toughness or victimology which cannotbe understood or applied without a multidisciplinary approach, interdisciplinary ortransdisciplinary (see the conclusion that the authors about the possibility of a newdisciplines, namely the legal resilience), the powers of legal science, specialists ingeneral and those in the eld of criminal law, in particular, with those of experts inpsychology, psychiatry, etc. are particularly important.

The authors show the role, with strong arguments that resilience and victimologyhave it, in the work of the justice, generally, and criminal justice,in particular,concluding that this work should have it, as the consignee on the one who sufferedthe consequences of unlawful acts, or family or social traumatized environment.

Key words: resilience, legal resilience, victimology, victimization, criminal justice,restorative justice.

Rezumat: Demersul ştiinţic al autorilor pleacă de la faptul că atunci când estevorba despre concepte ca, de pildă, rezilienţă ori victimologie care nu pot înţelese sauaplicate fără o abordare multidisciplinară, interdisciplinară sau chiar transdisciplinară(a se vedea concluzia la care ajung autorii cu privire la posibilitatea apariţiei unei noidiscipline, şi anume rezilienţa juridică), competenţele specialiştilor ştiinţelor juridice,în general, şi ale celor din domeniul dreptului penal, în special, alături de acelea alespeciliştilor în psihologie, psihiatrie ş.a. sunt deosebit de importante. Autorii plaseazăconceptele sus-menţionate la interfaţa drept-psihologie-psihiatrie şi le analizeazădin perspectiva justiţiei penale şi a relaţiei persoanelor implicate, respectiv, victimeleinfracţiunilor (în egală măsură minori şi adulţi), cu societatea, dar şi cu agresorul, atâtînainte de comiterea actului criminal, cât şi după acest moment. În plus, cu referirela rezilienţă şi victimologie, după ce se subliniază faptul că acestea nu dispun de

deniţii unice, unanim acceptate, sunt relevate punctele esenţiale asupra căroraexistă un acord din partea celor implicaţi în cercetarea acestor materii, precum şischimbul de informaţii şi proceduri ce se realizează la graniţa dintre rezilienţă şivictimologie. Totodată, justiţia penală este tratată nu atât sub aspect retributiv, cimai mult din punctul de vedere al unei justiţii reparatorii, restaurative, a mijloacelor prin care aceasta contribuie la sănătatea mintală a victimelor, a populaţiilor caretrăiesc în societăţi traumatizate, la repararea traumei sociale, la stabilirea cauzelorşi a prevenirii victimizării etc. Deopotrivă, autorii prezintă şi garanţiile dreptului laun proces echitabil acordate victimelor infracţiunilor, precum şi unele reglementăridestinate prevenirii victimizării şi protecţiei juridice a persoanelor aate în situaţii precare, cum ar : refugiaţi, bolnavi psihici, copii abandonaţi ş.a.

Autorii arată cu argumente puternice rolul pe care rezilienţa şi victimologia îl au înopera de înfăptuire a justiţiei, în general, şi a celei penale, în special, concluzionând

că această operă ar trebui să-l aibă, în denitiv, ca destinatar pe cel care a suferitconsecinţele faptei ilicite ori ale mediului familial sau social traumatizat.Cuvinte cheie: rezilienţă; rezilienţă juridică; victimologie; victimizare; justiţie

penală; justiţie reparatorie (restaurativă).


16/20


OrganizaȚii internaȚiOnaleI M PL I CATE ÎN COM BA TEREA

inFracȚiunilOr cOmiSe prin ViOlenȚă

INTeRNATIoNAl oRgANIZATIoNS INvolveDIN CoMBATINg vIoleNT CRIMeS

gnra-ctnnt (r.) ctr uni. dr. Ian HURDUBAIe

Abstract: In combating offences with violence, international organizations play animportant role on two plans: the rst concerns the codication of rules of internationallaw to assist States in the development and promotion of effective cooperation inthis area, the second takes into account the operational aspect of this intervention,which will facilitate international prosecution of persons accused of acts of this kind,in order to identify the arrest and punish their criminal responsibility. The articlerefers in this regard to the work carried out by the United Nations and some of itsspecialized agencies, the Council of Europe, Interpol, Europol, Eurojust and otherregional organizations, which play an important role in assessing the threat to societyand to the individual, they represent this kind of criminal activities, but also in theirdaily struggle carried out with exponent of organized crime.

Key words: coding, international conventions, pólice cooperations, tracking notes,organized crime, warrants, mutual investigation teams.

Rezumat: În domeniul combaterii infracțiunilor cu violență organizațiileinternaționale joacă un rol important pe două planuri: primul se referă la codicareaunor norme de drept internațional care să ajute statele în dezvoltarea și promovareaunei cooperării eciente în materie, al doilea are în vedere aspectul operațional alacestei intervenții, care să faciliteze urmărirea internațională a persoanelor acuzatede fapte de acest gen în vederea identicării, arestării și tragerii lor la răspundere penală. Articolul face referire în acest sens la activitatea desfășurată de OrganizațiaNațiunilor Unite și unele dintre instituțiile sale specializate, Consiliul Europei, Interpol,Europol, Eurojust și alte organizații regionale, care joacă un rol important în evaluareaamenințărilor, la adresa societății și a individului, pe care le reprezintă acest gende manifestări criminale, dar și în lupta cotidiană desfășurată cu exponenții crimeiorganizate.

Cuvinte cheie: codicare, convenții internaționale, cooperare polițienească, notițede urmărire, crima organizată, mandate de arestare, echipe comune de intervenție.

Cu sut d ani în urm, a primu Cnrsintrnaina d pii judiciar, dsfșurat înprincipatu Mnac, participanii a acst nimntau subiniat imprtana dsbit a cprrii într autriti d apicar a ii pntru stiirafnmnuui criminaitii. euia scitii șitransfrmri intrnit d-a unu unui ac ptat panuri au ampicat acast ncsitat ba,

mai mut, a fcut ncsar apariia și intrnia unrranism intrnaina car s xprim, a nipantar sau rina, intrs statr mmbrși s sprijin în prnira și cmbatra unrfnmn ru d înfrânt numai prin fr prprii.

O asemenea necesitate s-a fcut simțit și în ceea ceprivește domeniul infracțiunilor comise prin violenț care,de-a lungul timpului, au devenit tot mai frecvente și aucunoscut moduri de operare dintre cele mai sosticate, în concordanț cu progresul tehnologic și al mijloacelorde transport.

Comunitatea mondial, pus în fața unor astfel de

sdri, nu a stat cu mâinile în sân, ci a reacționat prinelaborarea și adoptarea unor mijloace specice deacțiune, concretizate îndeosebi în domeniul codicriiunor norme specice de drept internațional și în cel alintervenției polițienești și judiciare propriu-zise.


17/20


ROLU L BU RELOR CU PAH AR ÎN EST I M AREA

diStanȚei de tragere

Role oF SHoTCUPSIN eSTIMATINg DISTANCe SHooTINg

Cmisar şf Pau CHeNDe- xprt criminaist I.P.J. Maramurş

Abstract: The article presents some important aspects of the ballistic behaviorof shotcups red with shotguns and its importance in range of re determination inclose range rings. in which the distance from the muzzle to the target can not be

determined by examining the hole created by pellets.Key words: shotguns, pellets, shotcups, range of re, target.

Rezumat: Articolul de faţă prezintă unele repere importante ale comportamentuluibalistic al burelor cu pahar trase cu arme cu ţevi lise şi importanţa acestuia înaprecierea distanţei de tragere în situaţia focurilor executate de aproape, în cazulcărora, distanţa de la ţeava armei la ţintă nu poate apreciată pe baza aspectuluioriciului creat de proiectile.

Cuvinte cheie: arme de foc cu ţeava lisă, alice, bure cu pahar, distanţa mică detragere, ţintă.

Arm cu i is rprzint adrat prcripntru xprii criminaişti. Acst ucru s datraz în principa uni cmpxiti şi ariti mari amuniiir fsit, cmparati cu muniii armrcu i hintuit. Astf, xist aritat mar dbur, pricti sunt d difrit mrimi, frmşi cmpziii, un cartuş cnin în riunasupriar rnd, at sunt chipat cu matriaanuar inrt din piprpin sau pitin( curu d-a rduc dfrmara aicr sfric dinpumb, car apar în md nrma datrit frrd accrar fart mari din timpu dscrcrii) tc,tat acst mnt în part przntând prpritibaistic imprtant. Aspctu frustrant st aca cidnticara armi dup aic tras st aprapimpsibi d raizat, xcpi fcând un cazurirar în car aic mari s frac d prii intririai ii, a trcra prin acasta. oricum, în cac prişt tuburi d cartuş, idticara acstras raizaz simiar cu c cu n, dup urmcuiuui prcutr, prtui frnta a închiztruui,xtractruui, jctruui tc. În pus, tuburi cartuşrcuprat pt fri infrmaii dspr prductr,caibru, cantitata şi mrima aicr, încrcturtc.

Unul dintre elementele componente care prezintproprietţi balistice importante este bura, confecţionat în general din materiale gen pâsl, plastic, carton, plutsau bre. Diferitele tipuri de bure simple sau cu paharservesc aceluiaşi scop, şi anume s etanşeizeze gazele

produse prin arderea pulberii de încrctura de alice şide a conduce încrctura afar din ţeav. Caracteristicilede clas ale acestor componente au, de asemenea, oimportanţ special în determinarea calibrului armei şiproductorul muniţiei, îns, suplimentar ele au proprietţibalistice utile. În situaţia unei trageri de foarte aproape,acestea vor urma încrctura de alice, care va crea unsingur oriciu de intrare mare. Dac distanţa de tragerecreşte, burele se debaraseaz de traiectoria snopuluide alice şi vor lovi într-o parte inferioar a oriciului deintrare.

Burele cu pahar sunt confecţionate din materialplastic şi formate din trei prţi suprapuse, cu funcţii binedelimitate: cupa inferioar, care asigur obturaţia, parteamedian, având rol de amortizor şi un pahar cilindric, în pereţii cruia sunt practicate 4-5 fante longitudinale. În pahar se introduce încrctura de alice. Un fenomenfoarte interesant şi util asociat cu unele bure cu pahareste faptul c “petalele” paharului se deschid la scurtdistanţ dup ieşirea din ţeav, datorit rezistenţeiaerului. Acestea trec printr-o faz de deschidere, apoide întoarcere(datorit rezistenţei aerului şi a centruluide greutate plasat în spate), pierzându-şi foarte repedeviteza datorit masei mici. Etapele importante ale acestuiciclu sunt ilustrate în Figura 1. Faza de deschidere şi

de rotire apare în mod obişnuit pe distanţ mic şi arevaloare de reconstituire foarte important. La aceastdistanţ mic, încrctura de alice este înc compact şiva produce un singur oriciu de intrare. În aceast situaţie,determinarea distanţei de la ţeava armei la urm bazat


18/20


RECONST I TU I REA ÎN TREGU L U I

din părȚi cOmpOnente ÎN CAZU L ACCI D EN TEL OR RU T I ERE

ReSToRINg THe WHole oF PARTSIN TRAFFIC ACCIDeNTS

inspctr principa d pii In BRATUşf Biru Criminaistic - Briada Rutir Bucurşti

ant şf adjunct Mi CRISTIANxprt criminaist autrizat labratr Baistic-Trasi

Sriciu Criminaistic Bucurştiinspctr d pii Adrian NeCUlIţă

spciaist criminaist – labratr Baistic-Trasi

Sriciu Criminaistic Bucurşti

Abstract: Restoring the whole of parts is one of the methods with which the criminal judicial trail method brings the contribution to clarifying some facts or circumstanceswhich are important for nding out the truth in various causes.In the case of trafcaccidents resulting in casualties, this method is often used to determine the originof plastic fragments, shards of glass, metal fragments or other raised in connectionwith the investigation on the spot.

Key words: means of evidence, forensic examination, restoration.

Rezumat: Reconstituirea întregului din părţi componente este una din metodelecriminalistice cu ajutorul căreia traseologia judiciară îşi aduce contribuţia la claricarea

unor fapte sau împrejurări ce prezintă importanţă pentru aarea adevărului în diversecauze.

În cazul accidentelor de circulaţie rutieră soldate cu victime, această metodăeste des utilizată pentru stabilirea provenienţei unor fragmente din material plastic,cioburi din sticlă, fragmente metalice ori de altă natură, ridicate cu ocazia cercetăriila faţa locului.

Cuvinte cheie: mijloace de probă, examinare criminalistică, reconstituire.

Cu cazia fcturii crctrii a faa cuui încazu accidntr d circuai rutir, d ru,s dscpr mut mijac matria d prbcnstituit din framnt mtaic şi d matria

pastic, ciburi d stic, pri cmpnnt acarsriir d hicu ri at bict c trbui xatprin dscrira r în prcsu-rba d crctar afaa cuui, în schia accidntuui şi prin raizaraftrair judiciar. Dac în cazu accidntr dcircuai cu autri cunscui, ridicara mijacrmatria d prb mninat antrir s fac dup intrprtar judicias, aprcira prbr indatributu ranr judiciar, în cazu cr cu autrinidnticai acsta s ridic biatriu întrucâtpt cnduc a hicuu impicat în accidnt, aidnticara ictimi tc.

Pentru stabilirea împrejurrilor în care a avut locaccidentul sunt foarte importante individualizarea şideterminarea poziţiei mijloacelor materiale de probdescoperite la faţa locului. De la caz la caz, marcarea serealizeaz e individual e ca grup de obiecte împrştiatepe o suprafaţ determinat, poziţia acestora ind stabilitprin msurtori în raport cu repere xe.

De exemplu, în cazul unui accident produs în zonaunei treceri pentru pietoni, dac sunt descoperitefragmente ale unor obiecte în dreptul marcajului pietonal,apreciem c este necesar marcarea individual a

probelor de pe marcaj şi din imediata apropiere a acestuiasau a indicatorului rutier. Fragmentele care nu sunt înproximitatea trecerii pentru pietoni sau a indicatoruluise pot marca grupat, într-o zon bine determinat prinmarcarea extremitţilor acesteia. Aceste date suntnecesare expertului criminalist sau tehnic auto pentrudeterminarea locului producerii accidentului.

În cazul accidentelor de circulaţie cu autorineidenticaţi, se impune o examinare atent a tuturormijloacelor materiale de prob, pe de o parte, pentrua le stabili caracteristicile (natura materialului, forma,dimensiunea, culoarea, eventualele inscripţii sauetichete) şi, pe de alt parte, pentru a stabili care prezintcaracteristici asemntoare şi dac ar putea formacorp comun. Cu privire la acest ultim aspect, anteriorambalrii probelor, dac situaţia permite, se va încercao reconstituire rapid a întregului din prţi componente.Odat efectuate aceste operaţii, este posibil obţinereaunor indicii care pot ajuta la identicarea generic a


19/20


impOrtanȚa eXpertizei criminaliSticeÎN CAZU L ACCI D EN TEL OR RU T I ERE

THe IMPoRTANCe oF FoReNSIC eXPeRTISeIN TRAFFIC ACCIDeNTS

Prf. Uni. Dr. Tudr AmzaA. grian Tma

Unirsitata Hyprin Facutata d Drpt, Jurnaism, Psihi și Știin educaii

Abstract: Evolution and complexity of road accidents have pushed the adaptation

of new methods of reasearch of the new reality, to new realities, which often involvegreat human and material resources.Forensic expertise is important in determining the exact circumstances of the

road accident, especially to achieve the distinction between possible actions thatmay be the subject of a crime and do not meet the specic elements of a crime.

Key words: road accident, forensic expertise, trafc offenses.

Rezumat: Evoluția și complexitatea accidentelor rutiere a impus adaptareametodelor tradiționale de cercetare noilor realități, care de cele mai multe ori presupun resurse umane și materiale deosebite.

Expertiza criminalistică prezintă o importanță deosebită în stabilireacircumstanțelor exacte în care s-a petrecut un eveniment rutier, mai ales pentru a serealiza deosebirea dintre posibilele fapte ce pot forma obiectul unei infracțiuni și cele

ce nu întrunesc elementele specice unei infracțiuni.Cuvinte cheie: accident rutier, expertiză criminalistică, infracțiuni rutiere.

Prrsu înristrat d dmniu transprtuuiaut, înmuira smnicati a numruui dauthicu au inunat într- manir raaccntuara idir, a frturir pntru a s asiurasiurana tracuui rutir. Acst actiiti suntncsar întrucât numru accidntr st ratiaprpiat cu crștra indicui d mtrizar aauthicur, cu dztara prfrmanrauthicur, în principiu a itzi d dpasar,aspct car st snia în cauz accidntrrutir.

Periculozitatea deosebit a accidentelor rutiere estereliefat de faptul c, la ora actual, din totalul deceselorși al rnilor ce au caracter involuntar, violent, mai mult de30 % provin din evenimente auto, peste care se suprapunprejudiciile însemnate ce sunt provocate de acest tip de întâmplri nefericite.

În România, circulația autovehiculelor pe drumurilepublice este reglementat prin intermediul H.G.nr.1391/2006 modicat prin H.G. nr.480/2013. Acestregulament este completat de dispozițiile din titlul VII,cap.II, art.334-341 din noul Cod penal care prevd

faptele ce pot constitui infracțiuni contra siguranțeicirculației pe drumurile publice (punerea în circulațiesau conducerea unui vehicul neînmatriculat, conducereaunui vehicul fr permis de conducere, conducerea unuivehicul sub inuența buturilor alcoolice sau a altor

substanțe, refuzul sau sustragerea de la prelevareade mostre biologice, prsirea locului accidentului orimodicarea sau ștergerea urmelor acestuia, împiedicareasau îngreunarea circulației pe drumurile publice,nerespectarea atribuțiilor privind vericarea tehnic oriefectuarea reparațiilor, efectuarea de lucrri neautorizate în zona drumului public).

Legiuitorul a cuprins în sfera faptelor ce pot faceobiectul cercetrii penale activitțile foarte grave, carereprezint adesea urmrile obligației de a conduceun autovehicul în stare de inconstienț, depșirileneregulamentare, nerespectarea limitelor legale devitez, conducerea sub inuența buturilor alcoolice saua drogurilor, manifestarea violent la volan etc.

Privitor la conducerea unui autovehicul pe drumurilepublice sub inuența buturilor alcoolice, într-o anumitstare de îmbibație alcoolic, în eventualitatea în care oasemenea fapt ar avea ca urmare decesul din culpal unei alte persoane, fptuitorul nu va mai i tras larspundere pentru ucidere din culp în varianta agravat(art.178 alin.3 din vechiul Cod penal), fapta formândconținutul unui concurs real de infracțiuni, ucidere dinculp (art.192 alin.2 noul Cod penal) și conducerea unui

vehicul sub inuența alcoolului sau a altor substanțe(art.336 noul Cod penal). Observm, c legiuitorul s-adistanțat de soluția ce a fost promovat de Înalta Curte deCasație și Justiție în recursul în interesul Legii nr.1/2007,considerând c o infracțiune din culp nu poate absorbi


20/20

Criminalistica 5 2014 Internet

Documents

Transcript of Criminalistica 5 2014 Internet