coperta proceduri etice - anfp.gov.ro etice/Manual... · financiar, ºi in sistemele electorale....

PROCEDURI ETICE în administra]ia public\

COUNCILOF EUROPE

CONSEILDE L'EUROPE

PROCEDURI ETICEîn administraþia publicã

Monica Dimitriu

Asistenþã ºi Programe pentru Dezvoltare Durabilã – Agenda 212008

Asistenþã ºi Programe pentru Dezvoltare Durabilã – Agenda 21 | 3

Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Capitolul 1. Iniþiative model referitoare la statutul aleºilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

1. Cadrul general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

2. Încetarea mandatului ºi suspendarea din funcþie a aleºilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

3. Drepturile ºi obligaþiile aleºilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

4. Rãspunderea administrativã, civilã sau penalã a aleºilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

5. Remunerarea, condiþiile de lucru ºi carierele aleºilor locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

6. Formarea, informarea ºi cooperarea cu aleºii locali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

Capitolul 2. Finanþarea partidelor politice, organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale ºi a candidaþilor independenþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

1. Cadrul general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

2. Finanþarea partidelor politice, a organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilornaþionale ºi a candidaþilor individuali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

3. Finanþarea campaniilor electorale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

4. Monitorizarea respectãrii standardelor pentru finanþarea partidelor ºi alegerilor . . . .29

5. Informaþiile ºi publicitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

Capitolul 3. Controlul ºi auditul în administraþia publicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

1. Controlul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

2. Controlul intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

Capitolul 4. Iniþiative model referitoare la statutul funcþionarilor publici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38

1. Cadrul juridic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38

2. Remunerarea, condiþiile de serviciu ºi dezvoltarea carierei funcþionarilor publici din administraþia publicã localã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

3. Drepturile ºi îndatoririle funcþionarilor publici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

4. Suspendarea ºi încetarea raporturilor de serviciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47

5. Rãspunderea funcþionarilor publici din administraþia publicã localã . . . . . . . . . . . . . .49

6. Informarea, cooperarea ºi transparenþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51

Capitolul 5. Iniþiative model referitoare la transparenþã, accesul la informaþii ºi procedurile administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54

1. Transparenþa ºi accesul la informaþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54

2. Procedurile administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58

Capitolul 6. Iniþiative model referitoare la relaþiile autoritãþii locale cu sectorul privat . . . . . . . . . . . .63

1. Contractele de achizitii publice încheiate de autoritãþi pentru furnizarea de bunuri,servicii ºi lucrãri publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63

2. Delegarea serviciilor publice sectorului privat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66

3. Acþionariatele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69

4. Privatizarea întreprinderilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70

5. Relaþiile cu sectorul non-profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72

6. Eliberarea de licenþe/autorizaþii ºi certificate (în special cele referitoare la urbanism) .73

7. Gestionarea bunurilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76

Introducere

Consiliul Europei a depus multiple eforturi in vederea asigurarii unui cadru comun, unor practici unitarein ceea ce priveste conduita profesionala atat a functionarilor publici cat si a alesilor locali. In acest sens, la datade 11 martie 2000, Comitetul de Miniºtri a adoptat Recomandarea nr. R (2000) 10 referitoare la codurile deconduitã pentru oficialii publici; precum si alte recomandãri recente ale Comitetului de Miniºtri, care suntrelevante pentru acest subiect, cum ar fi Recomandarea nr. R (98) 12 referitoare la supravegherea acþiuniiautoritãþilor locale ºi Recomandarea nr. R (99) 8 referitoare la rãspunderea financiarã a reprezentanþilor localialeºi pentru actele sau omisiunile din cursul îndeplinirii sarcinilor ce le revin.

In aceeasi linie, Comitetul pentru Democraþie Localã ºi Regionalã (CDLR) din cadrul Consiliului Europeia initiat numeroase actiuni referitoare la etica publicã a functionarilor publici si a alesilor locali, precum ºiactiuni referitoare la mecanismele de monitorizare a acestor proceduri în diferite domenii, inclusiv celfinanciar, ºi in sistemele electorale. Totodata CDLR/CoE a initiat un proiect intitulat “Etica publicã la nivellocal: strategii pentru combaterea corupþiei ºi a altor forme de infracþiune financiarã în cadrul autoritãþilorlocale” ºi a încredinþat sarcina implementãrii acestui proiect Grupului de Specialiºti în Eticã Publicã la NivelLocal. Urmare a acestui proiect a fost elaborarea si diseminarea unui manual de etici publice. Initiative la nivellocal, care a fost tradus si diseminat in mai multe state membre ale CoE, printre care si Romania prinintermediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Manualul a fost actualizat in functie de modificarilecurente si actual se urmareste adaptarea acestuia in functie de realitatile legislative si administrative existentein aceste tari.

Materialul de fata isi propune sa transpuna manualul initiat de CoE prin intermediul CDLR urmand a fidezvoltat in functie de cadrul juridico-administrativ romanesc, dar avand la baza structura initiala a celor 6capitole, respectiv: statutul alesilor locali, finantarea partidelor politice, controlul intern, statutulfunctionarilor publici, transparenta si liberul acces la informatiile de interes public si procedurileadministrative, precum si relatiile autoritatilor locale cu sectorul privat. Fiecare capitol cuprinde prevederile sipracticile actuale, transpuse intr-un limbaj prietenos si usor accesibil tuturor celor care sunt interesati dediferitele proceduri aplicabile in sistemul administrativ romanesc.

Este important de retinut ca acest manual nu este un instrument juridic, mai cu seama ca legislatiaromaneasca este in plin proces de actualizare, insa reprezinta o fotografie actuala a situatiei existente insistemul administrativ romanesc. Scopul acestui material este acela de a servi drept sursã de inspiraþie si de afi un ghid pentru actorii locali (aleºii locali ºi funcþionarii publici) în ceea ce priveºte conduita pe care aceºtiatrebuie sã o adopte în diferite situaþii.

4 | Proceduri etice în administraþia publicã

Aleºii locali sunt, conform legislaþiei româneºti,consilierii locali ºi consilierii judeþeni, primarii,primarul general al municipiului Bucureºti,viceprimarii, preºedinþii ºi vicepreºedinþiiconsiliilor judeþene. Este asimilat aleºilor locali ºidelegatul sãtesc.

a. Mãsuri ale autoritãþilor centrale

Cadrul legal pentru exercitarea atribuþiilor decãtre aleºii locali s-a conturat încã din anul 2001,prin Legea nr. 215 privind administraþia publicãlocalã ºi din anul 2004, când s-a instituþionalizatstatutul aleºilor locali, prin Legea nr. 393 privindStatutul aleºilor locali. Legile au suferit unelemodificãri ºi au necesitat completãri care s-auconcretizat în acte normative ulterioare, fiindarmonizate cu legislaþia din domeniul adminitraþieipublice locale, dar ºi cu prevederile europene.

Autoritãþile centrale:

• elaboreazã cadrul legal general al aleºilorlocali, þinând seama de recomandãrile care auvenit din partea autoritãþilor locale, asindicatelor, a societãþii civile sau propunerilerezultate din consultãrile cu asociaþiilealeºilor locali;

• elaboreazã codul de conduitã standard pentrualeºii locali; Acest cod ar putea conþine o listãcu prevederi obligatorii, pe care autoritãþilelocale trebuie sã le includã în codurile de

conduitã adoptate la nivel local ºi o listã cuprevederi model pe care autoritãþile locale,dacã este cazul, o pot adapta ºi include încodurile de conduitã de la nivel local;

• Autoritatile administratiei publice centraletrebuie sã consulte, inainte de adoptareaoricarei decizii, structurile asociative aleautoritatilor administratiei publice locale, intoate problemele care le privesc in mod direct.Structurile asociative ale autoritatiloradministratiei publice locale sunt: a) Asociatia Comunelor din Romania; b) Asociatia Oraselor din Romania; c) Asociatia Municipiilor din Romania; d) Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene

din Romania; e) alte forme asociative de interes general, consti-

tuite potrivit legii• garanteazã ºi asigurã respectarea principiului

liberului acces al cetãþenilor la informaþiile deinteres public, prin intermediul paginii deInternet ºi analize de date referitoare la:§ Norme comune de conduitã, pe baza

diferitelor prevederi legale referitoare laconduitã adoptate de autoritãþile locale,astfel încât sã se poatã efectua o analizãcomparativã a acestora;

§ statistici referitoare la cazurile de corupþieºi alte ramuri de eticã publicã ºi integrita-tea publicã a aleºilor locali ºi a funcþio-narilor publici.

§ Guvernul sprijina asocierea unitatiloradministrativ-teritoriale prin programe


Capitolul 1

Iniþiative model referitoare la statutul aleºilor locali

Acest capitol reprezintã o culegere de norme referitoare la statutul aleºilor locali ºi amãsurilor pe care aceºtia le au la îndemânã în vederea asigurãrii unui mediu administrativetic la nivel local. Pentru a fi o practicã precisã ºi concisã, similarã Modelului de initiative alConsiliului Europei, acesta a fost conceput în funcþie de capitolele ºi structura manualuluimai sus menþionat.

Prezentul capitol a fost conceput astfel încât sã poatã fi utilizat separat de celelate pãrþiale pachetului de iniþiative model; totuºi, pentru o mai bunã consistenþã, ar trebuiconsultate ºi celelalte capitole.

Asigurã respectarea cadrului legal prin diferite autoritãþi centrale care pot sã seautosesizeze, sau pot sã fie sesizate ºi în urma acestei activitãþi, sã acþioneze în instanþãautoritãþile locale care au adus vãtãmãri sau atingeri ale drepturilor,libertãþilor ºiintereselor legitime ale unor persoane.

1. Cadrul general

nationale de dezvoltare. Aceste programesunt finantate anual prin bugetul de stat sisunt prevazute distinct in cadrul bugetuluiMinisterului Internelor ºi ReformeiAdministrative

§ primarii, respectiv presedintii consiliilorjudetene, transmit la MAE proiectele decooperare cu alte þãri, înainte desupunerea lor spre adoptare de catreconsiliile locale sau consiliile judetene,dupa caz, iar avizele MAE trebuie emise intermen de 30 de zile de la primireasolicitarii. In caz contrar se va considera canu sunt obiectii si proiectul respectiv poatefi supus spre aprobare consiliului local saujudetean interesat.

b. Mãsuri ale autoritãþilor locale

• Administratia publica in unitatile administra-tiv-teritoriale se organizeaza si functioneazain temeiul principiilor descentralizarii, auto-nomiei locale, deconcentrarii serviciilorpublice, eligibilitatii autoritatilor adminis-tratiei publice locale, legalitatii si al consultariicetatenilor in solutionarea problemelor localede interes deosebit

• administraþia publicã localã, are drept carac-teristicã definitorie autonomia localã. Prinautonomie locala se intelege dreptul si capa-citatea efectiva a autoritatilor administratieipublice locale de a solutiona si de a gestiona,in numele si in interesul colectivitatilor localepe care le reprezinta, treburile publice.

• Acest drept se exercita de cãtre consiliile localesi primari, precum si de cãtre consiliilejudetene, autoritati ale administratiei publicelocale alese prin vot universal, egal, direct, secretsi liber exprimat Aplicarea acestor principiinu poate aduce atingere caracterului de statnational, unitar si indivizibil al Romaniei.

• Autonomia locala este numai administrativasi financiara, fiind exercitata pe baza si inlimitele prevazute de lege.

• Autonomia locala confera autoritatiloradministratiei publice locale dreptul ca, inlimitele legii, sa aiba initiative in toatedomeniile, cu exceptia celor care sunt date inmod expres in competenta altor autoritatipublice.

• Autoritatile administratiei publice localeexercita competente exclusive, competentepartajate si competente delegate. Acesteautoritãþi prevãzute de legea nr. 215/2001,sunt autoritati deliberative - consiliul local,consiliul judetean, Consiliul General al

Municipiului Bucuresti, consiliile locale alesubdiviziunilor administrativ-teritoriale alemunicipiilor; ºi autoritati executive - primariicomunelor, oraselor, municipiilor, ai subdivi-ziunilor administrativ-teritoriale ale munici-piilor, primarul general al municipiuluiBucuresti si presedintele consiliului judetean;

• Raporturile dintre autoritatile administratieipublice locale din comune, orase si municipiisi autoritatile administratiei publice de lanivel judetean se bazeaza pe principiileautonomiei, legalitatii, responsabilitatii,cooperarii si solidaritatii in rezolvareaproblemelor intregului judet.

• in relatiile dintre autoritatile administratieipublice locale si consiliul judetean, pe de oparte, precum si intre consiliul local si primar,pe de alta parte, nu exista raporturi desubordonare, ci doar de colaborare

• Raporturile dintre autoritãþile administraþieipublice locale ale comunei, oraºului saumunicipiului ºi autoritãþile centrale:§ Aleºii locali nu se subordoneazã prefectu-

lui, ºi nici altor autoritãþi ale administraþieicentrale;

§ Consiliul local ºi primarul nu se subordo-neazã consiliului judeþean sau preºedinteluiconsiliului judeþean;

§ Viceprimarul este subordonat primaruluisi inlocuitorul de drept al acestuia

§ Consiliul local ºi primarul, precum ºiconsiliul judeþean ºi preºedintele consiliu-lui judeþean sunt supuºi controlului detutelã administrativã asupra acteloradministrative, exercitat de prefect, avândcaracter judiciar.

Autoritãþile locale:

• elaboreazã recomandãri pentru normele deconduitã ale aleºilor locali, dacã este cazul,prin adaptarea la situaþia existentã în cadrulcomunitãþii respective ºi prin luarea în consi-derare a recomandãrilor fãcute de diferiteasociaþii profesionale, ONG-uri sau cetãþeni;

• asigurã diseminarea normelor de conduitãcãtre aleºii locali, autoritãþile centrale, alteorganisme interesate ºi publicului larg,utilizând mijloacele disponibile, inclusivmass-media, Internet etc

• autoritatile administratiei publice locale audreptul la resurse financiare proprii, pe care lestabilesc, le administreaza si le utilizeazapentru indeplinirea competentelor si atribu-tiilor ce le revin

• Autoritatile administratiei publice localeadministreaza sau, dupa caz, dispun de


resursele financiare, precum si de bunurileproprietate publica sau privata ale comunelor,oraselor, municipiilor si judetelor, inconformitate cu principiul autonomiei locale

• Consiliile judetene pot initia si derulaprograme judetene de dezvoltare, finantatedin bugetul local al judetului si prevazutedistinct in cadrul acestuia

• autoritatile administratiei publice locale audreptul sa instituie si sa perceapa impozite sitaxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetelelocale ale comunelor, oraselor, municipiilor sijudetelor,

Delegatul satesc:

• Locuitorii satelor care nu au consilieri localialesi in consiliile locale sunt reprezentati lasedintele de consiliu de un delegat satesc.

• Delegatul satesc este ales pe perioada man-datului consiliului local de catre o adunaresateasca, constituita din cate un reprezentantal fiecarei familii, convocata si organizata deprimar si desfasurata in prezenta primaruluisau viceprimarului.

• Delegaþii sãteºti sunt invitaþi în mod obligato-riu la discutarea problemelor privind satele pecare le reprezintã.

• Votul delegatului sãtesc are caracter consultativ. • Delegatului satesc primeste o indemnizatie si

are dreptul la decontarea cheltuielilor

Administratorul public:

• La nivelul comunelor si oraselor, dar ºijudeþelor, primarul respectiv presedinteleconsiliului judetean poate propune consi-liului local/consiliului judetean infiintareafunctiei de administrator public, in limitanumarului maxim de posturi aprobate.

• Numirea si eliberarea din functie a adminis-tratorului public se face de primar/preºe-dintele CJ, pe baza unor criterii, proceduri siatributii specifice, aprobate de consiliullocal/CJ. Numirea in functie se face pe baza deconcurs.

• Administratorul public poate indeplini, inbaza unui contract de management, incheiatin acest sens cu primarul sau presedintele CJ,atributii de coordonare a aparatului despecialitate sau a serviciilor publice de intereslocal sau judetean.

• Primarul/presedintele CJ poate delega catreadministratorul public, calitatea de ordonatorprincipal de credite.


• Calitatea de consilier local sau de consilierjudetean inceteaza la data declarãrii ca legalconstituit a noului consiliu ales.

• Calitatea de consilier local sau de consilierjudetean inceteaza de drept, inainte deexpirarea duratei normale a mandatului, inurmatoarele cazuri: a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate

administrativ-teritoriala, inclusiv caurmare a reorganizarii acesteia;

d) lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinteordinare consecutive ale consiliului;

e) imposibilitatea exercitarii mandatului pe operioada mai mare de 6 luni consecutive,cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

f) condamnarea, prin hotarare judecatoreascaramasa definitiva, la o pedeapsa privativade libertate;

g) punerea sub interdictie judecatoreasca; h) pierderea drepturilor electorale; i) pierderea calitatii de membru al partidului

politic sau al organizatiei minoritatilornationale pe a carei lista a fost ales;

j) deces. • Incetarea de drept a mandatului de consilier

se constata de catre consiliul local, respectivde consiliul judetean, prin hotarare, lapropunerea primarului ori, dupa caz, apresedintelui consiliului judetean sau aoricarui consilier.

• Referendumul se organizeaza ca urmare acererii adresate in acest sens prefectului delocuitorii comunei, orasului sau munici-piului, ca urmare a nesocotirii de catre acestaa intereselor generale ale colectivitatii localesau a neexercitarii atributiilor ce ii revin,potrivit legii, inclusiv a celor pe care leexercita ca reprezentant al statului

• Hotararea consiliului poate fi atacata deconsilier, la instanta de contencios adminis-trativ, in termen de 10 zile de la comunicare.


2. Încetarea mandatului ºi suspendarea din funcþie a aleºilor locali

Instanta se va pronunta in termen de cel mult30 de zile. In acest caz, procedura prealabilanu se mai efectueaza, iar hotararea primeiinstante este definitiva si irevocabila.

• In toate situatiile de incetare a mandatuluiinainte de expirarea duratei normale aacestuia consiliul local sau consiliul judetean,dupa caz, adopta in prima sedinta ordinara, lapropunerea primarului, respectiv apresedintelui consiliului judetean, o hotarareprin care se ia act de situatia aparuta si sedeclara vacant locul consilierului in cauza.

• Hotararea va avea la baza, in toate cazurile, unreferat constatator semnat de primar si desecretarul comunei sau orasului, respectiv depresedintele consiliului judetean si desecretarul judetului. Referatul va fi insotit deactele justificative.

Suspendarea consilierului - ales local

• Mandatul de consilier local si judetean sesuspenda de drept numai in cazul in careacesta a fost arestat preventiv. Masuraarestarii preventive se comunica de indata decatre instanta de judecata prefectului, care,prin ordin, constata suspendarea mandatului.

• Suspendarea dureaza pana la incetareasituatiei mai sus prevazute.

• Ordinul de suspendare se comunica de indataconsilierului.

• In cazul in care consilierul al carui mandat afost suspendat a fost gasit nevinovat, acestaare dreptul la despagubiri

Incetarea mandatului de primar

• Calitatea de primar inceteaza la datadepunerii juramantului de catre noul primar.

• Calitatea de primar inceteaza, de drept,inainte de expirarea duratei normale amandatului, in urmatoarele cazuri: a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate

administrativ-teritoriala; d) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca

ramasa definitiva, la o pedeapsa privativade libertate;

e) punerea sub interdictie judecatoreasca; f) pierderea drepturilor electorale; g) pierderea, prin demisie, a calitatii de membru

al partidului politic sau al organizatiei mino-ritatii nationale pe a carei lista a fost ales

h) decesi) daca acesta se afla in imposibilitatea

exercitarii functiei din cauza unei boli

grave, certificate, care nu permite desfasu-rarea activitatii in bune conditii timp de 6luni pe parcursul unui an calendaristic;

j) daca acesta nu isi exercita, in modnejustificat, mandatul timp de 45 de zileconsecutiv.

• în cazurile mai sus menþionate, prefectul -prin ordin, ia act de incetarea mandatuluiprimarului.

• Ordinul va avea la baza un referat semnat desecretarul comunei sau al orasului, precum siactele din care rezulta motivul legal deincetare a mandatului.

• ordinul prefectului poate fi atacat de primar lainstanta de contencios administrativ intermen de 10 zile de la comunicare.

• instanta de contencios administrativ esteobligata sa se pronunte in termen de 30 dezile. In acest caz procedura prealabila nu semai efectueaza, iar hotararea primei instanteeste definitiva si irevocabila.

• mandatul primarului inceteazã ºi ca urmare arezultatului unui referendum local avand caobiect demiterea acestuia, organizat inconditiile legii

• Primarul poate demisiona, anuntand in scrisconsiliul local si prefectul. La prima sedinta aconsiliului, presedintele de sedinta ia act deaceasta situatie, care se consemneaza intr-unproces-verbal

• Prefectul ia act prin ordin de demisiaprimarului. Ordinul prefectului, impreuna cuun extras din procesul-verbal al sedintei, seinainteaza Ministerului Internelor siReformei Administrative, care va propuneGuvernului stabilirea datei desfasurariialegerilor pentru un nou primar.

• Primarul se afla in imposibilitatea exercitariimandatului in situatiile in care nu se poateprezenta efectiv la primarie din motive desanatate sau din alte cauze, chiar daca acesteanu ii sunt imputabile.

Suspendarea mandatului de primar si presedinte judetean

• Mandatul primarului si al presedintelui dejudet se suspenda de drept numai in cazul incare acesta a fost arestat preventiv. Masuraarestarii preventive se comunica de indata decatre instanta de judecata prefectului, care,prin ordin, constata suspendarea mandatului.

• Ordinul de suspendare se comunica de indataprimarului.

• Suspendarea dureaza pana la incetareasituatiei care a dus la acest caz


• Daca primarul suspendat din functie a fostgasit nevinovat, acesta are dreptul, la platadrepturilor salariale corespunzatoare perioadeiin care a fost suspendat.

• Eliberarea din functie a presedintelui sau avicepresedintilor consiliului judetean se facecu votul secret al majoritatii consilierilor infunctie, la propunerea a cel putin o treime dinnumarul acestora.

• Eliberarea din functie a presedintelui sau avicepresedintilor consiliului judetean nu sepoate face in ultimele 6 luni ale mandatului



• informeazã organul competent asupra oricãreiincompatibilitãþi de care au luat cunoºtinþã;

• pot sesiza prefectul care va dispune o anchetãadministrativã, în cazul unor încãlcãriflagrante ale legii de cãtre aleºii locali;

• solicitã instanþelor sã decidã încetareaîndeplinirii funcþiei unui reprezentant ales, înspecial în cazul unei grave abateri sau a uneiîncãlcãri clare a standardelor de eticã publicãºi suspendã reprezentantul pânã la emitereade cãtre instanþe a unei hotãrâri judecãtoreºti.

c. Mãsuri ale aleºilor locali:

Aleºii locali respectã normele în vigoare referi-toare la eticã ºi conduita în desfãºurarea activitãþilorprofesionale:

• evitã, pe cât posibil, orice conflict de interesesau incompatibilitate;

• comunicã orice situaþie care poate duce laincompatibilitate sau conflict de interese,imediat ce aceasta/acesta apare;

• nu deþin alte funcþii care i-ar împiedica sã-ºiîndeplineascã în mod eficient îndatoririle încalitate de aleºi locali;

• respectând alegerea electoratului, nu îºi potmodifica apartenenþa la partid în perioadaexercitãrii madatului.

Drepturi

• Pe timpul exercitarii mandatului de primar,viceprimar, presedinte sau vicepresedinte alconsiliului judetean se suspenda contractul demunca sau actul de numire a acestora incadrul unei institutii ori autoritati publice,respectiv la regii autonome sau la societaticomerciale cu capital integral ori majoritar destat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale.

• Sunt exceptate de la suspendarea contractuluide munca sau a actului de numire cadreledidactice, cercetatorii stiintifici, ziaristii cuatestat profesional, oamenii de cultura si arta

• In cazul in care, pe durata exercitariimandatului de catre persoanele care ocupafunctiile de alesi locali au loc reorganizari alepersoanei juridice, acestea sunt obligate sacomunice persoanelor ale caror contracte demunca sau acte de numire au fost suspendate,noile locuri de munca stabilite, corespunzatorcelor detinute de acestea, cu respectarealegislatiei in vigoare.

• Timp de 2 ani de la data incetarii mandatului,persoanelor prevazute mai sus, nu li se poatemodifica sau desface contractul de munca oriacestea nu pot fi eliberate din functie pemotive ce nu le sunt imputabile.

• La incetarea mandatului, primarii si vicepri-marii, presedintii si vicepresedintii consiliilorjudetene, care indeplinesc conditiile prevazutede lege pentru pensionare sau sunt pensionari,beneficiaza, la cerere, de calcularea sau, dupacaz, de recalcularea pensiei, luandu-se incalcul si indemnizatiile

• Alesii locali au dreptul de initiativa in promo-varea actelor administrative, individual sau ingrup.

• Dreptul alesilor locali de a avea acces la oriceinformatie de interes public nu poate fiingradit.

• Aleºii locali au dreptul de a fi informaþi decãtre autoritatile administratiei publice centralesi locale, institutiile, serviciile publice, precumsi persoanele juridice de drept privat asupratreburilor publice si asupra problemelor deinteres local.

• Dreptul de asociere este garantat alesilorlocali.

• In virtutea mandatului reprezentativ acordat decolectivitatile locale, structurile asociative legalconstituite ale alesilor locali vor fi consultate decatre autoritatile administratiei publice centralein toate problemele de interes local

• Primarii si viceprimarii, presedintii si vicepre-sedintii consiliilor judetene beneficiaza de


3. Drepturile ºi obligaþiile aleºilor locali

concedii de odihna, concedii medicale, con-cedii fara plata, precum si de concedii platitein cazul unor evenimente familiale deosebite.

• Pentru a beneficia de concediu fara plata saude concedii platite in cazul unor evenimentefamiliale deosebite, primarii si presedintiiconsiliilor judetene au obligatia de a informa,in prealabil, consiliul local sau judetean, dupacaz, indicand durata acestora si perioada incare vor avea loc. In cazuri de urgenta, infor-marea se va face in prima sedinta de consiliu,organizata dupa terminarea concediului.

• Concediile fara plata sau pentru evenimentefamiliale deosebite, precum si durata acestora,in cazul viceprimarilor si vicepresedintilorconsiliilor judetene, se aproba de catreprimar, respectiv de catre presedinte.

Obligatii

• In urma indeplinirii unor misiuni oficiale,alesii locali sunt obligati sa prezinte, la primasedinta ordinara de consiliu, un raport privinddeplasarile efectuate. In cazul primarului,viceprimarului si consilierilor locali, termenulmaxim de depunere a raportului este de 30 dezile, iar in cazul consilierilor judeteni este de45 de zile de la data incheierii misiunii.

• In cazul nerespectarii prevederilor de mai sus,alesii locali vor suporta cheltuielile deplasarii.

• Alesii locali, in calitate de reprezentanti aicolectivitatii locale, au indatorirea de aparticipa, pe durata mandatului, la exercitareafunctiilor autoritatilor administratiei publicelocale din care fac parte sau pe care lereprezinta, cu buna-credinta si fidelitate fatade tara si de colectivitatea care i-a ales.

• Consilierii locali si consilierii judeteni suntobligati sa respecte Constitutia si legile tarii,precum si regulamentul de functionare aconsiliului, sa se supuna regulilor de curtoaziesi disciplina si sa nu foloseasca in cuvantul lorsau in relatiile cu cetatenii expresii injurioase,ofensatoare ori calomnioase.

• Alesii locali sunt obligati sa mentionezeexpres situatiile in care interesele lor perso-nale contravin intereselor generale. In cazurilein care interesul personal nu are caracterpatrimonial, consiliile locale sau judetene potpermite participarea la vot a consilierului.

• Alesii locali sunt obligati la probitate sidiscretie profesionala.

• Alesii locali sunt obligati sa dea dovada decinste si corectitudine; este interzis alesuluilocal sa ceara, pentru sine sau pentru altul,bani, foloase materiale sau alte avantaje.

• Alesii locali au obligatia de a aduce la cunos-tinta cetatenilor toate faptele si actele adminis-trative ce intereseaza colectivitatea locala.

• Alesii locali sunt obligati ca, in exercitareamandatului, sa organizeze periodic, cel putino data pe trimestru, intalniri cu cetatenii, saacorde audiente si sa prezinte in consiliul oinformare privind problemele ridicate laintalnirea cu cetatenii.

• Consilierii locali si consilierii judeteni,presedintii si vicepresedintii consiliilorjudetene nu pot lipsi de la lucrarile consiliuluisau ale comisiilor de specialitate din care facparte decat in situatiile prevazute inregulamentul de functionare.

• Alesii locali sunt obligati sa isi faca publiceinteresele personale printr-o declaratie pepropria raspundere, depusa in dubluexemplar la secretarul comunei, orasului,municipiului, sectorului municipiuluiBucuresti, respectiv la secretarul judetului saual municipiului Bucuresti, dupa caz.

• Un exemplar al declaratiei privind intereselepersonale se pastreaza de catre secretar intr-un dosar special, denumit registru de interese.Al doilea exemplar al declaratiei de interese setransmite la secretarul prefecturii, care le vapastra intr-un dosar special, denumit registrugeneral de interese.

• In declaratia privind interesele personale,alesii locali vor specifica: a) functiile detinute in cadrul societatilor

comerciale, autoritatilor si institutiilorpublice, asociatiilor si fundatiilor;

b) veniturile obtinute din colaborarea cuorice persoana fizica sau juridica si naturacolaborarii respective;

c) participarea la capitalul societatilor co-merciale, daca aceasta depaseste 5% dincapitalul societatii;

d) participarea la capitalul societatilor co-merciale, daca aceasta nu depaseste 5% dincapitalul societatii, dar depaseste valoareade 100.000.000 lei;

e) asociatiile si fundatiile ai caror membri sunt; f) bunurile imobile detinute in proprietate

sau in concesiune; g) functiile detinute in cadrul societatilor

comerciale, autoritatilor sau institutiilorpublice de catre sot/sotie;

h) bunurile imobile detinute in proprietatesau in concesiune de catre sot/sotie si copiiminori;

i) lista proprietatilor detinute pe raza unitatiiadministrativ-teritoriale din ale carorautoritati ale administratiei publice localefac parte;


j) cadourile si orice beneficii materiale sauavantaje facute de orice persoana fizica orijuridica, legate sau decurgand din functiadetinuta in cadrul autoritatii adminis-tratiei publice locale; orice cadou saudonatie primita de alesii locali intr-oocazie publica sau festiva devinproprietatea acelei institutii ori autoritati;

k) orice alte interese, stabilite prin hotarare aconsiliului local, in cazul primarilor,viceprimarilor si consilierilor locali, sauprin hotarare a consiliului judetean, incazul presedintelui si vicepresedinteluiacestuia si al consilierilor judeteni.

• Consilierii judeteni si consilierii locali nu potlua parte la deliberarea si adoptarea de hota-rari daca au un interes personal in problemasupusa dezbaterii, drept pentru care,consilierii locali si consilierii judeteni suntobligati sa anunte, la inceputul dezbaterilor,interesul personal pe care il au in problemarespectiva.

• Anuntarea interesului personal si abtinerea dela vot se consemneaza in mod obligatoriu inprocesul-verbal al sedintei.

• Alesii locali au obligatia sa reactualizezedeclaratia privind interesele personale lainceputul fiecarui an, dar nu mai tarziu de 1februarie, daca au intervenit modificarisemnificative fata de declaratia anterioara.

• Secretarul unitatii administrativ-teritoriale vatransmite secretarului prefecturii, pana la datade 1 martie a fiecarui an, un exemplar aldeclaratiilor reactualizate.

• Nerespectarea declaratiei privind intereselepersonale in termenul prevazut mai sus,atrage suspendarea de drept a mandatului,pana la depunerea declaratiei.

• Refuzul depunerii declaratiei privind intereselepersonale atrage incetarea de drept a mandatului.

• Cadourile si orice beneficii materialenedeclarate potrivit legii în vigoare, suntsupuse confiscarii.

• Fapta alesilor locali de a face declaratii privindinteresele personale, care nu corespundadevarului, constituie infractiunea de fals indeclaratii si se pedepseste potrivit Coduluipenal.



• stabilesc legislaþia cadru care cuprindedrepturile ºi obligaþiile fundamentale alealesilor locali,

• stabilesc procedurile de monitorizarecorespunzatoare ºi modalitatea de diseminarea acestor statistici cãtre publicul larg.

• Asigura protecþie, de care beneficiazã ºimembrii familiei - soþ, soþie ºi copii - în cazulîn care agresiunea împotriva acestora urma-reºte nemijlocit exercitarea de presiuni asupraalesului local în legaturã cu exercitareamandatului sãu.



• monitorizeazã respectarea de cãtre aleºii localirespectarea drepturilor ºi obligaþiilor, precumºi regimul incompatibilitãþilor ºi al conflic-telor de interese;

• aleºii locali adapteazã ºi îmbogãþesc prevede-rile statutului cu norme de conduitã ºi altenorme pe care le considerã necesare în funcþiede specificul instituþiei sau autoritãþii publice,ori al regiunii sau al unui anumit domeniu deactivitate pe care le introduc în propriulRegulament de organizare internã

c. Mãsuri ale aleºilor locali

Aleºii locali:

• Respectã Constituþia ºi legile þãrii; • îºi îndeplinesc toate obligaþiile consacrate de

lege, exercitându-ºi drepturile cu moderaþie ºipentru binele public;

• respectã ordinea de drept ºi bunele moravuri;• îºi declarã averile înainte ºi dupã durata

îndeplinirii funcþiei, precum ºi pe perioadamanadului, de câte ori este necesar

• iau cunoºtinþã de normele de conduitã carereglementeazã statutul acestora ºi îºi iauangajamentul sã le respecte;

• încurajeazã ºi promoveazã orice mãsurã carestimuleazã îmbunãtãþirea randamentului defuncþionare a serviciilor sau a departamen-telor aflate în subordinea lor ºi îmbunãtãþireamotivãrii personalului implicat;


• nu se folosesc de prerogativele funcþiei pentrua-ºi promova interesele personale directe sauindirecte ori interesele private ale unor per-soane sau grupuri de persoane, în scopulobþinerii unui beneficiu personal direct sauindirect;

• declarã orice interes personal ºi respectãsupremaþia interesului public;

• nu participã la nicio dezbatere sau nu iaupoziþie faþã de niciun subiect în care au uninteres personal;

• nu îºi însuºesc pe nedrept fonduri publice saualte bunuri publice;

• nu întreprind nimic care ar putea duce lafolosirea fondurilor publice sau a altor bunuripublice în scop personal, direct sau indirect;

• nu fac favoruri familiei, cunoºtinþelor saualtor persoane ºi nu primesc bunuri sau altefavoruri, în schimbul unor servicii;

• promoveaza toate mãsurile care au ca scopcreºterea transparenþei modului în care aceºtiaîºi exerseazã puterea ºi a funcþionãrii departa-mentelor administrative de care rãspund;

• respectã legislaþia ºi nu aplicã un tratamentpreferenþial sau discriminatoriu personaluluidin subordine;

• respectã independenþa, puterile ºi preroga-tivele altor demnitari sau aleºi locali;

• respectã legislaþia care reglementeazã funcþiapublicã ºi funcþionarii publici,precum ºilegislaþia referitoare la personalul contractual;

• manifestã transparenþã ºi deschidere în relaþiacu mass-media ºi cu cetãþenii, în legãturã cuexerciþiul funcþiei lor ;

• nu dezvãluie informaþii care sunt confidenþialesau care privesc viaþa privatã a altor persoane;


Consilierii locali sau judeteni, dupa caz, primarii,viceprimarii, primarul general al municipiuluiBucuresti, primarii si viceprimarii subdiviziuniloradministrativ-teritoriale, presedintii sivicepresedintii consiliilor judetene, raspund, dupacaz, contraventional, administrativ, civil sau penalpentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor cele revin, in conditiile legii.

Raspunderea administrativa

• Alesii locali raspund, in conditiile legii, admi-nistrativ, civil sau penal, dupa caz, pentrufaptele savarsite in exercitarea atributiilor ce lerevin.

• Consilierii raspund in nume propriu, pentruactivitatea desfasurata in exercitarea manda-tului, precum si solidar, pentru activitateaconsiliului din care fac parte si pentruhotararile pe care le-au votat.

• In procesul-verbal al sedintei consiliului va ficonsemnat rezultatul votului, iar, la cerereaconsilierului, se va mentiona in mod expresvotul acestuia.

• Incalcarea de catre consilieri a prevederilorLegii nr. 215/2001, cu modificarile sicompletarile ulterioare si ale regulamentuluide organizare si functionare a consiliuluiatrage aplicarea urmatoarelor sanctiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvantului; d) eliminarea din sala de sedinta; e) excluderea temporara de la lucrarile

consiliului si ale comisiei de specialitate; f) retragerea indemnizatiei de sedinta,

pentru 1-2 sedinte. • La prima abatere, presedintele de sedinta

atrage atentia consilierului in culpa si il invitasa respecte regulamentul.

• Consilierii care nesocotesc avertismentul siinvitatia presedintelui si continua sa se abatade la regulament, precum si cei care incalca inmod grav, chiar pentru prima data, dispo-zitiile regulamentului vor fi chemati la ordine.

• Chemarea la ordine se inscrie in procesul-verbal de sedinta.

• Inainte de a fi chemat la ordine, consilieruleste invitat de catre presedinte sa isi retragasau sa explice cuvantul ori expresiile care augenerat incidentul si care ar atrage aplicareasanctiunii.

• Daca expresia intrebuintata a fost retrasa oridaca explicatiile date sunt apreciate depresedinte ca satisfacatoare, sanctiunea nu semai aplica.

• In cazul in care dupa chemarea la ordine unconsilier continua sa se abata de la regu-lament, presedintele ii va retrage cuvantul, iardaca persista, il va elimina din sala. Elimi-narea din sala echivaleaza cu absenta nemo-tivata de la sedinta.

4. Rãspunderea administrativã, civilã sau penalã a aleºilor locali

• In cazul unor abateri grave, savarsite in modrepetat, sau al unor abateri deosebit de grave,consiliul poate aplica sanctiunea excluderiitemporare a consilierului de la lucrarileconsiliului si ale comisiilor de specialitate.

• Gravitatea abaterii va fi stabilita de comisia despecialitate care are in obiectul de activitateaspecte juridice, in cel mult 10 zile de la sesizare.

• Excluderea temporara de la lucrarileconsiliului si ale comisiilor de specialitate nupoate depasi doua sedinte consecutive.

• Excluderea de la lucrarile consiliului si alecomisiilor de specialitate are drept consecinta,in caz de opunere, interzicerea participarii lasedinte si se executa cu ajutorul fortei publicepuse la dispozitie presedintelui.

• Pentru abateri grave si repetate, savarsite inexercitarea mandatului de viceprimar, depresedinte sau de vicepresedinte al consiliuluijudetean, persoanelor in cauza li se pot aplicaurmatoarele sanctiuni: a) mustrare; b) avertisment; c) diminuarea indemnizatiei cu 5-10% pe

timp de 1-3 luni; d) eliberarea din functie.

Rãspunderea contravenþionalã

• Constituie contraventii si se sanctioneaza cuamenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmatoarelefapte: a) nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a

hotararilor consiliului local de catre primar; b) nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a

hotararilor consiliului judetean de catrepresedintele consiliului judetean;

c) neprezentarea in termenul prevazut deLegea finantelor publice locale a proiectuluibugetului unitatii administrativ-teritorialede catre primar, respectiv presedinteleconsiliului judetean, din culpa lor;

d) neprezentarea de catre primar sau prese-dintele consiliului judetean a rapoartelorprevazute de lege, din culpa lor;

e) neluarea masurilor necesare, stabilite delege, de catre primar sau presedinteleconsiliului judetean, in calitatea acestorade reprezentanti ai statului in unitatileadministrativ-teritoriale.

• Constatarea contraventiilor si aplicareaamenzilor se fac de catre prefect, in calitateasa de autoritate publica, reprezentant alGuvernului pe plan local.


Autoritãþile centrale stabilesc cadrul generalreferitor la rãspunderea aleºilor locali, în modindividual sau solidar cu instituþia, pentru actele sauomisiunile în îndeplinirea sarcinilor acestora. Labaza acestui cadru se aflã urmãtoarele principii:

• orice persoanã fizicã sau juridicã, ce a suferitun prejudiciu nejustificat în urma unui actsau omisiuni din partea alesului local, va aveadreptul la remedierea acestuia;

• rãspunderea personalã a aleºilor locali în cazde abatere gravã sau intenþionatã;

• în cadrul ºedinþelor de lucru, aleºii locali nuvor fi traºi la raspundere pentru nicio deciziela care s-au opus;

• nu va exista nicio sancþiune automatã a aleºilorlocali, fãrã o procedurã de cercetare a faptei;

• analizarea faptelor ºi sancþionarea aleºilorlocali se face de comisii specializate, înfiinþateprin lege ºi a cãror organizare ºi funcþionare sestabileºte printr-un act normativ;

• reþinerea, arestarea sau trimiterea în judecatãa aleºilor locali, precum ºi faptele sãvârºitecare au determinat luarea mãsurilor se aduc lacunoºtinþa autoritãþii administraþiei publicedin care fac parte, cât ºi prefectului.



• Iau mãsuri pentru despãgubirea pãrþilorvãtãmate de un act sau omisiune din parteaaleºilor locali;

• iau mãsuri pentru recuperarea costurilor de laaleºii locali care le produc prejudicii printr-oabatere gravã sau intenþionatã;

• contabilizeazã ºi fac publice voturile aleºilorlocali;

• organizeazã controlul juridic intern efectiv;• asigurã accesul public la informaþii complete

referitoare la rãspunderea autoritãþii locale ºirãspunderea aleºilor locali.


Aleºii locali:

• îºi îndeplinesc responsabilitãþile cu profesio-nalism ºi corectitudine;

• reduc la minim riscul prejudiciilor substan-þiale sau ireversibile, ce rezultã dintr-un actsau omisiune a acestora cãtre terþe pãrþi;

• pun la dispoziþia organelor autorizate infor-maþii complete referitoare la cazurile în careaceºtia sunt rãspunzãtori.


Remunerarea ºi Cariera aleºilor locali

• Pentru participarea la lucrarile consiliului siale comisiilor de specialitate, consilierii audreptul la o indemnizatie de sedinta.

• Presedintilor si vicepresedintilor consiliilorjudetene nu li se acorda indemnizatie desedinta.

• Indemnizatia de sedinta pentru membriiconsiliului care participa la sedintele ordinareale consiliului si ale comisiilor de specialitateva fi in cuantum de pana la 5% din indemni-zatia lunara a primarului, presedinteluiconsiliului judetean sau primarului general almunicipiului Bucuresti, dupa caz.

• Numarul maxim de sedinte pentru care sepoate acorda indemnizatia, este de o sedintade consiliu si 1-2 sedinte de comisii despecialitate pe luna

• Plata indemnizatiilor stabilite se efectueazaexclusiv din veniturile proprii ale bugetelorlocale, respectiv judetene

• Aleºii locali au dreptul la decontarea cheltuie-lilor pe care le-au facut in exercitareamandatului

• Aceleaºi principii de remunerare se aplica inmod corespunzator si delegatului satesc.

• Primarii si viceprimarii, precum si presedintiisi vicepresedintii consiliilor judetene audreptul la o indemnizatie lunara, stabilitapotrivit legii.

• Ei au dreptul la decontarea cheltuielilor legatede exercitarea mandatului.

• Drepturile banesti cuvenite alesilor locali, potfi cumulate cu pensia sau cu alte venituri

• Consilierii si delegatul satesc, care participa lasedintele de consiliu organizate in modexceptional in timpul programului de lucru,se considera invoiti de drept, fara a le fi afectatsalariul si celelalte drepturi ce le revin, de lalocul de munca.

• Durata exercitarii mandatului de primar si deviceprimar, de presedinte si de vicepresedinteal consiliului judetean constituie vechime inmunca si in specialitate si se ia in calcul lapromovare si la acordarea tuturor drepturilorbanesti rezultate din aceasta, inclusiv lacalcularea si la recalcularea pensiei.

• pierderea calitatii de membru al partiduluipolitic sau al organizatiei minoritatilor natio-nale pe a carei lista a fost ales, determina siincetarea mandatului de ales local;


Autoritãþile centrale stabilesc un cadru legal alremunerãrii, a condiþiilor de lucru ºi a cariereialeºilor locali, având la bazã urmãtoarele principii:

• autoritãþile centrale vor pregãti statisticinaþionale în legaturã cu aceste indemnizaþii ºile vor pune la dispoziþia publicului.

• consilierii au dreptul la o indemnizaþie deºedinþã, pentru participarea la lucrãrileconsiliului ºi ale comisiilor de specialitate;

• cunatumul indemnizaþiei de ºedinþã ºinumãrul maxim de ºedinþe ordinare estestabilit prin act normativ;

• plata indemnizaþiilor stabilite se efectueazãexclusiv din veniturile proprii ale bugetelorlocale, respectiv judeþene;

• drepturile bãneºti cuvenite aleºilor locali,potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cualte venituri, în condiþiile legii.

• se vor face publice sumele indemnizaþiilorprimite de aleºii locali;



• asigurã echipamentul ºi personalul necesaractivitãþii aleºilor locali (spaþiu, personal desecretariat, computere ºi, dacã este necesar,transport);

• fac publice sumele indemnizaþiilor, remunera-þiilor ºi despãgubirilor primite de aleºii locali

• suportã costurile cursurilor de formareprofesionalã sau de îmbunãtãþire a abilitãþilorpentru aleºii locali.


Aleºii locali:

• declarã cu onestitate ºi fac dovada cheltuielilorcare rezultã în urma îndeplinirii sarcinilor;

• nu desfãºoarã acþiuni care le aduc avantajeprofesionale la entitãþile publice sau privatepe care le controleazã, cu care intrã în relaþiicontractuale sau care au fost stabilite întimpul îndeplinirii funcþiei ºi ca rezultat alexercitãrii responsabilitãþilor oficiale ºi, laexpirarea duratei de îndeplinire a funcþiei –cel puþin pentru o perioadã de timprezonabilã de la expirarea acesteia - evitã sãlucreze la astfel de societãþi.


5. Remunerarea, condiþiile de lucru ºi carierele aleºilor locali

• respectã regimul juridic al conflictului deinterese ºi al incompatibilitãþilor.

• nu îºi vor exercita funcþia sau prerogativelecare derivã din funcþie în interes particular, cuscopul de a obþine un interes personal directsau indirect;

• nu trebuie sã ia parte la nicio deliberare sauvotare a unei probleme în care aleºii locali potavea un interes personal direct sau indirect;

• nu trebuie sã deþinã funcþii, mandate, profesiisau responsabilitãþi care genereazã un conflictde interese cu mandatul lor.

Formare

a. Mãsuri ale autoritãþilor

• autoritãþile locale suportã costurile cursurilorde formare profesionalã sau de îmbunãtãþire aabilitãþilor pentru aleºii locali;

• Cursurile de pregatire trebuie sã fie organizatede institutiile abilitate de lege

• asigurã existenþa unui cadru general pentruformarea aleºilor locali,

• propun subiecte de interes care sã fie luate inconsiderare la momentul elaborãrii curriculeide cãtre Institutul Naþional de Administraþiesau de cãtre centrele regionale de formare;

• incheie contracte cu diferite forme de învãþã-mânt sau cu diverse forme instituþionale deperfecþionare

• încurajeazã schimbul de experienþã între alesiilocali, prin intermediul seminariilor, conferin-þelor ºi forumurilor de discuþii on-line;

• încurajeaza ºi asistã iniþiativele autoritãþilorlocale în legãturã cu formarea aleºilor locali;

b. Mãsuri ale aleºilor locali

• Alesii locali au indatorirea de a-si perfectionapregatirea in domeniul administratiei publicelocale, urmand cursurile de pregatire, formaresi perfectionare organizate in acest scop deinstitutiile abilitate.

• Alesii locali beneficiaza de plata cursurilor depregatire, formare si perfectionare profesio-nala organizate de institutii specializate, indecursul mandatului, conform hotarariiconsiliului local sau judetean.

• Alesii locali au obligatia de a participa la celputin un curs de pregatire in domeniuladministratiei publice locale, in decursulprimului an de mandat

• Alesii locali care au detinut anterior un altmandat de consilier local, consilier judetean,presedinte al consiliului judetean, primar sau auexercitat functia de prefect, au fost functionaripublici, au detinut un mandat de parlamentarsau au studii economice, juridice sauadministrative nu mai trebuie sã absolve un cursde pregãtire in domeniul administraþiei publice

• Aleºii locali au îndatorirea de a-ºi perfecþionapregãtirea în domeniul administraþiei publicelocale, urmând cursurile de pregãtire, formareºi perfecþionare organizate în acest scop deinstituþiile abilitate.

• participã - dupã ce au fost aleºi- la cursuri deformare, organizate de centrele regionale deformare continuã sau de alte instituþiispecializate ºi acreditate de Institutul Naþionalde Administraþie;

• solicitã instituþiilor cu atribuþii în domeniulformãrii informaþiile de care au nevoie pentruîndeplinirea sarcinilor cu obiectivitate ºiimparþialitate

Informare

a. Mãsurile autoritãþilor locale

• Sedintele consiliului local sunt publice. • Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana. • In consiliile locale in care consilierii locali

apartinand unei minoritati nationale repre-zinta cel putin o cincime din numarul total, lasedintele de consiliu se poate folosi si limbamaterna. In aceste cazuri se va asiguratraducerea, prin grija primarului

• In toate cazurile, documentele sedintelor deconsiliu si toate actele oficiale se intocmesc inmod obligatoriu in limba romana

• Dezbaterile din sedintele consiliului local,precum si modul in care si-a exercitat votulfiecare consilier local se consemneaza intr-unproces-verbal, semnat de presedintele desedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

• Procesul-verbal si documentele care au fostdezbatute in sedinta se depun intr-un dosarspecial al sedintei respective, care va finumerotat, semnat si sigilat de presedintele desedinta si de secretar, dupa aprobareaprocesului-verbal.

• In termen de 3 zile de la terminarea sedintei,secretarul unitatii administrativ-teritorialeafiseaza la sediul primariei si, dupa caz, pe pa-gina de internet a unitatii administrativ-terito-riale o copie a procesului-verbal al sedintei


6. Formarea, informarea ºi cooperarea cu aleºii locali

• In raporturile dintre cetateni si autoritatileadministratiei publice locale se folosestelimba romana.

• In unitatile administrativ-teritoriale in carecetatenii apartinand minoritatilor nationale auo pondere de peste 20% din numarul locuito-rilor, autoritatile administratiei publice locale,institutiile publice aflate in subordineaacestora, precum si serviciile publice decon-centrate asigura folosirea, in raporturile cuacestia, si a limbii materne, in conformitate cuprevederile Constitutiei si ale tratatelorinternationale la care Romania este parte

• In unitatile administrativ-teritoriale in carecetatenii apartinand unei minoritati nationaleau o pondere de peste 20% din numarul locui-torilor, in raporturile lor cu autoritatile adminis-tratiei publice locale, cu aparatul de specialitatesi organismele subordonate consiliului local,acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limbalor materna si vor primi raspunsul atat in limbaromana, cat si in limba materna

• In posturile care au atributii privind relatii cupublicul vor fi incadrate si persoane carecunosc limba materna a cetatenilor aparti-nand minoritatii respective.

• Autoritatile administratiei publice locale vorasigura inscriptionarea denumirii localitatilorsi a institutiilor publice de sub autoritatea lor,precum si afisarea anunturilor de interespublic si in limba materna a cetatenilorapartinand minoritatii respective

• Hotararile consiliului judetean se comunicain mod obligatoriu prefectului judetului.

• Comunicarea actelor intre autoritatileadministratiei publice locale si cu prefectuljudetului se efectueaza prin intermediulsecretarului unitatii administrativ-teritoriale.

• Actele autoritatilor administratiei publicelocale se vor aduce la cunostinta publica pringrija secretarului unitatii administrativ-teritoriale.

b. Mãsurile aleºilor locali

• Primarul este obligat ca, prin intermediul secre-tarului si al aparatului propriu de specialitate,sa puna la dispozitie consilierilor locali, lacererea acestora, in termen de cel mult 10 zilelucratoare, informatiile necesare in vedereaindeplinirii mandatului.

• Consilierii locali sunt obligati ca, in inde-plinirea mandatului, sa organizeze periodicintalniri cu cetatenii si sa acorde audiente

• Fiecare consilier local, precum si viceprimarulsunt obligati sa prezinte un raport anual deactivitate, care va fi facut public prin grijasecretarului

• Primarul prezinta consiliului local, in primultrimestru, un raport anual privind stareaeconomica, sociala si de mediu a unitatiiadministrativ-teritoriale, dar ºi alte rapoarte siinformari;

• Alesii locali sunt obligati sa isi faca publiceinteresele personale printr-o declaratie pepropria raspundere, depusa in dublu exemplarla secretarul comunei, orasului, municipiului,sectorului municipiului Bucuresti, respectiv lasecretarul judetului sau al municipiuluiBucuresti, dupa caz.

• Un exemplar al declaratiei privind intereselepersonale se pastreaza de catre secretar intr-un dosar special, denumit registru de interese.

• Al doilea exemplar al declaratiei de interese setransmite la secretarul prefecturii, care le vapastra intr-un dosar special, denumit registrugeneral de interese.

• Registrul de interese are caracter public,putand fi consultat de catre orice persoana.

• pun la dispoziþia aleºilor locali informaþiilenecesare pentru îndeplinirea sarcinilor;

• colecteazã ºi înainteazã autoritãþilor centraleinformaþiile necesare întocmirii statisticilor,analizelor, studiilor ºi actelor normative dindomeniul pentru autoritãþilor locale

Cooperare

a. Mãsurile autoritãþilor centrale

• Guvernul sprijina asocierea unitatilor admi-nistrativ-teritoriale prin programe nationalede dezvoltare.

• Aceste programe sunt finantate anual prinbugetul de stat si sunt prevazute distinct incadrul bugetului Ministerului Internelor siReformei Administrative conform legislaþieifinantelor publice locale.

• Initiativa unitatilor administrativ-teritorialede a coopera si de a se asocia cu unitati admi-nistrativ-teritoriale din strainatate, precum side a adera la o asociatie internationala aunitatilor administrativ-teritoriale va fi co-municata Ministerului Afacerilor Externe siMinisterul Internelor si Reformi Administrative

• Avizele prevazute mai sus, trebuie emise intermen de 30 de zile de la primirea solicitarii.In caz contrar se va considera ca nu suntobiectii si proiectul respectiv poate fi supusspre aprobare consiliului local sau judeteaninteresat. Responsabilitatea privind intele-gerile de cooperare incheiate de unitatileadministrativ-teritoriale revine inexclusivitate acestora.

• elaboreazã un cadru pentru diferite forme decooperare internaþionalã, interegionalã ºi


intermunicipalã care au ca scop identificareacelor mai bune practici referitoare la statutulaleºilor locali, le încurajeazã ºi participã la ele;

b. Mãsurile autoritãþilor locale

• Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitelecompetentelor autoritatilor lor deliberative siexecutive, sa coopereze si sa se asocieze, for-mand asociatii de dezvoltare intercomunitara,cu personalitate juridica, de drept privat si deutilitate publica.

• Asociatiile de dezvoltare intercomunitara seconstituie, in scopul realizarii in comun aunor proiecte de dezvoltare de interes zonalsau regional ori al furnizarii in comun a unorservicii publice.

• Zonele metropolitane si aglomerarile urbaneconstituite cu acordul expres al consiliilorlocale ale unitatilor administrativ-teritorialecomponente au ca scop dezvoltarea infra-structurilor si a obiectivelor de dezvoltare deinteres comun.

• Pentru protectia si promovarea intereselor lorcomune, unitatile administrativ-teritoriale audreptul de a adera la asociatii nationale siinternationale.

• Unitatile administrativ-teritoriale pot incheiaintre ele acorduri si pot participa, inclusivprin alocare de fonduri, la initierea si la reali-zarea unor programe de dezvoltare zonala sauregionala, in baza hotararilor adoptate deconsiliile locale ori judetene, dupa caz.

• participã la diferite schimburi de exeprienþã lanivel local, regional, naþional ºi internaþional,referitoare la statutul aleºilor locali.

• Unitatile administrativ-teritoriale limitrofezonelor de frontiera pot incheia intre eleintelegeri de cooperare transfrontaliera custructuri similare din statele vecine

c. Mãsurile aleºilor locali

• Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari,respectiv presedintii consiliilor judetene,transmit Ministerului Afacerilor Externe, spreavizare conforma, proiectele de intelegeri decooperare pe care acestea intentioneaza sa leincheie cu unitatile administrativ-teritorialedin alte tari, inainte de supunerea lor spreadoptare de catre consiliile locale saujudetene, dupa caz.

• Unitatile administrativ-teritoriale au dreptulca, in limitele competentelor autoritatilor lordeliberative si executive, sa coopereze si sa seasocieze si cu unitati administrativ-teritorialedin strainatate, prin hotarari ale consiliilorlocale sau consiliilor judetene, dupa caz

• Unitatile administrativ-teritoriale care auincheiat intelegeri de cooperare transfronta-liera au dreptul sa participe in alte state laorganismele create prin respectiveleintelegeri, in limita competentelor ce le revin

• Prin intelegerile de cooperare transfrontalierapot fi create si pe teritoriul Romanieiorganisme care sa aiba, potrivit dreptuluiintern, personalitate juridica, care însã nu aucompetenþe administrativ-teritoriale.

• Autoritatile deliberative si executive de la nivelulfiecarei unitati administrativ-teritorialecomponente isi pastreaza autonomia locala

• se informeazã permanent cu privire lanoutãþile legislative ºi la noile intrumente demanagement;

• se implicã în schimburile de experienþãorganizate de autoritãþile centrale sau locale,autohtone sau strãine.

Bibliografie orientativã:

- Constituþia României- Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleºilor

locali- Legea nr. 67/ 2004 pentru alegerea autoritã-

þilor administraþiei publice locale- Legea nr. 249/2006 pentru modificarea ºi

completarea Legii nr. 393/2004 privindStatutul aleºilor locali

- Decretul nr. 860/2006 privind promulgareaLegii pentru modificarea ºi completarea Legiinr. 393/2004 privind Statutul aleºilor locali

- Legea nr. 215/2001 privind administraþia publicã - Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si

completarea Legii administraþiei publicelocale nr. 215/2001

- Decizia nr. 108/2006 referitoare la excepþia deneconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 19,art. 20 alin. (1) si art. 24 alin. (3) din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire asalariilor de baza în sectorul bugetar ºi aindemnizaþiilor pentru persoane care ocupãfuncþii de demnitate publicã, precum si aleart. 35 din Legea nr. 393/2004 privind Statutulaleºilor locali

- Proceduri ºi practici eficiente pentruconsilierii locali, Centrul pentru StudiiPolitice ºi Analizã Comparativã, 2003

- Raport de þarã privind Etica în sistemuladministraþiei publice ºi dezbaterilenaþionale asupra Manualului de bunepractici (iniþiat de Consiliul Europei), 2003

- Codul European de Conduitã privindintegritatea politicã a reprezentanþilor aleºilocali ºi regionali, Bucureºti, 2001.



În societatea româneascã pluralismul este o condiþieºi o garanþie a democraþiei constituþionale. Conformprevederilor constituþionale, partidele politice„contribuie la definirea ºi la exprimarea voinþei politicea cetãþenilor, respectând suveranitatea naþionalã,integritatea teritorialã, ordinea de drept ºi principiile

democraþiei1”, în acest scop putându-se constitui ºiputându-ºi desfãºura activitatea în condiþiile legii.

În prezent, cadrul juridic care guverneazãfinanþarea partidelor politice, asociaþiilor politice ºicampaniilor electorale este dat de Legea nr. 334/2006privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi acampaniilor electorale, coroborat cu dispoziþiilereferitoare la acordarea subvenþiilor de la bugetul destat ºi la Curtea de Conturi.

Prin aceste prevederi legislative s-a urmãritasigurarea egalitãþii de ºanse în competiþia politicã,precum ºi a transparenþei în finanþarea activitãþiipartidelor politice ºi a campaniilor electorale.

În conformitate cu dispoziþiile Legii pentrualegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi celeale Legii pentru alegerea Preºedintelui României, înorganizarea ºi desfãºurarea alegerilor sunt implicateinstituþii ale puterii executive, judecãtoreºti, CurteaConstituþionalã ºi Autoritatea Electoralã Permanentã.

Autoritatea Electoralã Permanentã

• AEP este o instituþie administrativã autonomãcu competenþã generalã în domeniul electoralreprezintã o premierã la nivel instituþional ºi osoluþie modernã acceptatã la nivel mondial.Organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale


Capitolul 2

Finanþarea partidelor politice, organizaþiilorcetãþenilor aparþinând minoritãþilornaþionale ºi a candidaþilor independenþi

Acest capitol prezintã o culegere de norme referitoare la finanþarea partidelor politice,a organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale ºi a candidaþilor individuali,urmãrirea ºi analizarea aplicabilitãþii acestuia putând conduce la un ghid de bune practicireferitor la procedurile etice la nivel central ºi local.

Pentru a fi o practicã precisã ºi concisã, similarã Modelului de initiative al Consiliului Europei,acesta a fost conceput în funcþie de capitolele ºi structura manualului mai sus menþionat.


Prevederile legale privind finanþarea se aplicã partidelor politice ºi candidaþilor propuºide acestea, alianþelor politice ºi candidaþilor propuºi de acestea, candidaþilor independenþi,precum ºi organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale ºi candidaþilorpropuºi de acestea.

Potrivit legii, partidele politice se pot asocia, constituind alianþe politice – sau alte formede asociere cu formaþiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovãrii unor obiectivecomune, dar ºi în acest caz îºi pãstreazã personalitatea juridicã ºi patrimoniul propriu.

De asemenea, conform prevederilor legislative, partidele politice sunt organizate ºifuncþioneazã dupã criteriul administrativ- teritorial, putând avea ca subdiviziuni,organizaþii teritoriale.

Perioada electoralã cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoºtinþã publicãa zilei alegerilor ºi data începerii campaniei electorale, campania electoralã, desfãºurareaefectivã a votãrii, numãrarea ºi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votãrii,atribuirea mandatelor ºi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.

1. Cadrul general

1 Constitutia României, art. 8

Permanente sunt reglementate atât înConstituþia României, cât ºi în recentele legiorganice referitoare la alegeri Autoritatea estecondusã de un preºedinte, ales de Parlament,secondat de doi vicepreºedinþi, numiþi depreºedintele României, respectiv de primul-ministru. Mandatul preºedintelui ºi alvicepreºedinþilor este de 8 ani. Aparatulpropriu al Autoritãþii Electorale Permanenteeste condus de un secretar general, numit deprimul-ministru prin concurs. AutoritateaElectoralã Permanentã poate înfiinþa filiale înfiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltareregionalã de pe teritoriul României.

• Atribuþiile Autoritãþii Electorale Permanentese desfãºoarã în intervalul dintre douãperioade electorale, în domeniul logisticii, allegislaþiei, precum ºi activitãþi de studiu ºidocumentare. Unele dintre cele mai impor-tante atribuþii se referã la: o elaborarea sistemelor de protecþie a secþiilor

de votare, a buletinelor de vot ºi a celorlaltedocumente ºi materiale specifice votãrii;

o urmãrirea ºi controlarea modului deîntocmire ºi actualizare a listelor electoralepermanente; modului de întocmire ºieliberare a cãrþilor de alegãtor în concor-danþã cu listele electorale permanente;

o asigurarea logisticii necesare dotãrii secþiilorde votare, inclusiv a localurilor acestora;

o aplicarea unitarã a legislaþiei privind orga-nizarea alegerilor; sprijinirea, organizareaºi desfãºurarea alegerilor parþiale;

o elaborarea de studii ºi propuneri pentruîmbunãtãþirea sistemului electoral;

o elaborarea de programe: pentru instruireaalegãtorilor asupra conþinutului sistemu-lui electoral românesc; pentru instruireaprimarilor, secretarilor unitãþilor adminis-trativteritoriale ºi a persoanelor care arputea deveni membri ai birourilor electo-rale; pentru exercitarea votului de cãtreneºtiutorii de carte sau de cãtre persoanelecu handicap;

o prezentarea Parlamentului a unui Raportasupra organizãrii ºi desfãºurãrii alegerilor/referendumului, raport care se publicã subforma unei Cãrþi Albe; prezentareaParlamentului a unui raport anual asupraactivitãþii sale;

o realizarea unor activitãþi legate de stabi-lirea rezultatelor alegerilor precum spriji-nirea constituirii sistemului informaþionalla nivel naþional, necesar stabilirii rezulta-telor alegerilor; organizarea de licitaþii învederea selecþionãrii programelor de

calculator care se utilizeazã de BiroulElectoral Central pentru centralizarearezultatelor alegerilor; certificarea spreneschimbare a programelor de calculatorselecþionate în urma licitaþiilor organizatelegal ºi punerea lor, la cerere, la dispoziþiaorganizaþiilor politice participante laalegeri;

o þinerea evidenþei unitãþilor administrativ– teritoriale în care sunt vacante posturi deprimar sau în care au fost desfiinþateconsiliile locale (în acest sens Autoritateaface propuneri Guvernului pentrustabilirea datei de organizare ºi desfãºurarea noilor alegeri).

• Potrivit Legii nr. 33/2007, Autoritatea Electo-ralã Permanentã realizeazã schimbul deinformaþii cu instituþii din statele membre aleUniunii Europene care au responsabilitãþisimilare cu privire la exercitarea drepturilorelectorale de cãtre cetãþenii români ºi cetãþeniieuropeni comunitari pentru alegereamembrilor din România în ParlamentulEuropean ºi totodatã hotãrãºte asupraîndeplinirii condiþiilor prevãzute de lege decãtre alegãtorul comunitar privind exercitareadreptului de a alege membri din România înParlamentul European.

• În exercitarea atribuþiilor, preºedintele Auto-ritãþi Electorale Permanente emite ordine ºiadoptã hotãrâri ºi instrucþiuni care secontrasemneazã de vicepreºedinþi.

• Activitatea autoritãþii nu se rezumã însãnumai la intervalul dintre perioadeleelectorale. În timpul perioadelor electorale,preºedintele ºi vicepreºedinþii AutoritãþiiElectorale Permanente sunt membri aiBiroului Electoral Central iar aparatulpropriu de specialitate al Autoritãþii sprijinãBiroul Electoral Central ºi birourile electoralede circumscripþie în îndeplinirea atribuþiilorlegale ce le revin.

Biroul Electoral Central

• Are drept scop organizarea ºi supraveghereaoperaþiunilor din perioada electoralã, avândîntre principalele categorii de atribuþii urmã-rirea aplicãrii dispoziþiilor legale privitoare laalegeri, pe întreg teritoriul þãrii ºi asigurareainterpretãrii lor uniforme.

• asigurã verificarea actualizãrii listelor electorale.În acest scop, Biroul Electoral Central culegeinformaþiile necesare, verificã înscrierea cetãþe-nilor în liste, solicitã autoritãþilor competenteeliminarea obstacolelor care ar impieta asuprarespectãrii termenelor electorale legale.


• emite hotãrâri de interpretare care suntobligatorii pentru toate celelalte birourielectorale.

• rezolvã întâmpinãrile referitoare la activitateasa proprie ºi contestaþiile privind activitatea,modul de formare ºi componenþa birourilorelectorale de circumscripþie. Contestaþiile sesoluþioneazã prin hotãrâri care sunt obliga-torii pentru biroul electoral în cauzã ºi pentrutoate autoritãþile ºi instituþiile publice la carese referã, sub sancþiunea prevãzutã de lege.

• înregistreazã rezultatului alegerilor, realizeazãrepartizarea centralã ºi desfãºurarea pe circum-scripþii a mandatelor de senator ºi deputat,atestã atribuirea unui mandat de deputatorganizaþiilor minoritãþilor naþionale etc.

• anuleazã alegerile dintr-o circumscripþieelectoralã în cazul constatãrii unor fraude întimpul votãrii sau al stabilirii rezultateloralegerilor.

Biroul electoral de circumscripþie - conduceoperaþiunile electorale într-o circumscripþie ºi seorganizeazã în fiecare circumscripþie electoralã, careeste un judeþ ºi în municipiul Bucureºti.

Oficiile electorale ale sectoarelor municipiuluiBucureºti - se organizeazã doar la nivelul sectoarelormunicipiului Bucureºti, datoritã mãrimii acestora,atât din punctul de vedere al populaþiei, cât ºi alîntinderii lor.

Biroul electoral al secþiilor de votare - conduceoperaþiunile electorale, care se desfãºoarã în cadrulsecþiilor de votare. Ele constituie autoritãþileelectorale de la nivelul de bazã ºi sunt cele mainumeroase.

Birourile secþiilor de votare din strãinãtate - sepot organiza pe lângã misiunile diplomatice ºioficiile consulare ale României, pentru alegãtoriimembri ai reprezentanþelor diplomatice ºi familiilorlor, precum ºi pentru cetãþenii români din þarã saudin strãinãtate aflate în þara respectivã în ziuaalegerilor. Legea prevede, de asemenea, modul deconstituire a biroului secþiilor de votare de pe naveºi platforme marine.


Prefectul

Guvernul numeºte un prefect în fiecare judeþ ºi înmunicipiul Bucureºti. Acesta este reprezentantulGuvernului pe plan local ºi conduce serviciilepublice deconcentrate ale ministerelor ºi alecelorlalte organe ale administraþiei publice centraledin unitãþile administrativ – teritoriale. Atribuþiileprefectului se stabilesc prin lege organicã.

Atribuþiile prefectului în procesul electoralconform Legii nr. 67-2004 pentru alegerea autori-tãþilor administraþiei publice locale sunt urmãtoarele:

• numeroteazã circumscripþiile electorale• întocmeºte împreunã cu preºedintele tribu-

nalului lista juriºtilor care pot face parte dinbiroul electoral de circumscripþie orãºeneascãsau municipalã

• primeºte comunicarea de la preºedintelebiroului electoral de circumscripþie privindordinea stabilitã a candidaþilor pe buletinul devot, în termen de 24 de ore

• se îngrijeºte de imprimarea buletinelor de votse asigurã de cãtre birourile electorale decircumscripþie

• se îngrijeºte de distribuirea buletinelor de votde cãtre circumscripþiile electorale

• sediile ºi dotarea birourilor electorale decircumscripþie judeþeanã ºi, dupã caz, alebirourilor electorale judeþene se asigurã decãtre primarii municipiilor reºedinþã de judeþ,împreunã cu preºedinþii consiliilor judeþene ºicu prefecþii, iar cele ale birourilor electorale decircumscripþie comunalã, orãºeneascã, muni-cipalã ºi de sector al municipiului Bucureºti,precum ºi cele ale secþiilor de votare, de cãtreprimar, împreunã cu prefecþii

Atribuþiile prefectului în procesul electoralconform Legii nr. 373-2004 pentru alegerea CamereiDeputaþilor ºi a Senatului, sunt urmãtoarele:

• Prefecþii sunt obligaþi ca în termen de 10 zilede la stabilirea datei alegerilor sã facãnumerotarea secþiilor de votare de pe razajudeþului ºi sã aducã la cunoºtinþã publicãdelimitarea ºi numerotarea fiecãrei secþii devotare, prin publicaþii în care se indicã ºi loculde desfãºurare a votãrii

• Secþii de votare se stabilesc de cãtre prefect:- împreunã cu comandantul garnizoanei, în

cazul secþiilor de votare de pe lângãunitãþile militare;

- împreunã cu Ministerul Transporturilorîn cazul secþiilor de votare organizate înstaþiile de cale feratã, în autogãri, înporturi ºi aeroporturi, pentru alegãtoriicare, în ziua alegerilor, se aflã în timpulefectuãrii unei cãlãtorii;

- împreunã cu comandanþii porturilor deînregistrare a navelor, în cazul secþiilor devotare organizate pe navele sub pavilionromânesc, aflate în navigaþie în ziua alege-rilor, precum ºi pe platformele marine.Aceste secþii de votare fac parte dincircumscripþia electoralã unde este înre-gistratã nava, respectiv din circumscripþiaelectoralã unde este înregistratã platforma.


• Întocmeºte, împreunã cu preºedintele tribu-nalului ºi câte un reprezentant din parteafiecãrui partid politic parlamentar, listajuriºtilor care pot face parte din biroulelectoral al secþiei de votare

• Imprimarea buletinelor de vot se asigurã, decãtre birourile electorale de circumscripþie,prin grija prefecþilor

• Distribuirea buletinelor de vot cãtre circum-scripþiile electorale se realizeazã prin grijaprefecþilor.

• Cabinele, urnele, ºtampilele ºi celelaltemateriale necesare biroului electoral al secþieide votare se asigurã de cãtre primariicomunelor, oraºelor, municipiilor ºi aisubdiviziunilor administrativ – teritoriale alemunicipiilor împreunã cu prefecþii.

• Prefecþii ºi preºedinþii consiliilor judeþeneasigurã sediul ºi dotarea pentru birourileelectorale de circumscripþie (excepþie cel almunicipiului Bucureºti). Sediul ºi dotareaoficiilor electorale ºi birourilor electorale alesecþiilor de votare se asigurã de cãtre primar,împreunã cu prefecþii.

• Prefecþii verificã corecta îndeplinire de cãtreprimari a obligaþiilor ce le revin, iar în cazulconstatãrii unor fraude sau încãlcãri ale unorprevederi legale, sesizeazã organele în drept.

• Dupã 3 luni de la data publicãrii rezultatelorîn Monitorul Oficial, instanþele cu sprijinulprefecþilor, predau în vederea topirii, agenþiloreconomici specializaþi buletinele de vot

Primarul

“Administraþia publicã în unitãþile administra-tiv-teritoriale se organizeazã ºi funcþioneazã întemeiul principiilor descentralizãrii, autonomieilocale, deconcentrãrii serviciilor publice, eligibilitãþiiautoritãþilor administraþiei publice locale, legalitãþiiºi al consultãrii cetãþenilor în soluþionarea proble-melor locale de interes deosebit.” (art 2 din Legea215 din 23 aprilie 2001 –Legea administraþiei publicelocale republicatã). Autoritãþile administraþieipublice prin care se realizeazã autonomia localã încomune, oraºe ºi municipii sunt consiliile locale,comunale, orãºeneºti ºi municipale, ca autoritãþideliberative, ºi primarii, ca autoritãþi executive.

Atribuþiile primarului în procesul electoralpentru alegerea autoritãþilor administraþieipublice locale, sunt urmãtoarele:

• Primarii, consiliile locale, consiliile judeþenese aleg prin vot universal, egal, direct, secret ºiliber exprimat astfel:- primarii comunelor, oraºelor, municipiilor,

sectoarelor municipiului Bucureºti ºi

primarul general al municipiului Bucureºtise aleg pe circumscripþii electorale, prinscrutin uninominal ;

- consiliile locale ºi consiliile judeþene se alegpe circumscripþii, potrivit principiuluireprezentãrii proporþionale, pe bazascrutinului de listã.

• Numãrul circumscripþiei electorale se aducela cunoºtinþã alegãtorilor de cãtre primar, odatã cu aducerea la cunoºtinþã a delimitãrii ºinumerotãrii secþiilor de votare.

• Primarul delimiteazã secþiile de votare, prindispoziþie, pe care o comunicã prefectului întermen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

• Primarii ºi secretarii comunelor, oraºelor,municipiilor ºi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sunt obligaþi sãasigure datele, informaþiile ºi sprijinul necesarpentru îndeplinirea de cãtre prefect a atribuþiilorsale cu privire la aducerea la cunoºtinþa opinieipublice a delimitãrii ºi numerotãrii fiecãrei secþiide votare de pe raza judeþului.

• Primarul împreunã cu conducãtorii institu-þiilor de învãþãmânt stabilesc secþiile de votarepentru studenþii de la cursurile de zi ºi pentruelevii cu drept de vot, care nu domiciliazã înlocalitatea în care urmeazã studiile, câte osecþie pentru 250-1.000 de alegãtori.

• Primarul împreunã cu conducãtorii instituþiilorde sãnãtate ºi ocrotire socialã organizeazãsecþii de votare pe lângã unitãþile militare,precum ºi în spitale, maternitãþi, sanatorii,case de invalizi, centre de îngrijire, asistenþã ºirecuperare a persoanelor adulte cu handicapºi cãmine de bãtrâni, în care se aflã cel puþin25 de cetãþeni cu drept de vot.

• Listele electorale permanente se întocmesc sise actualizeazã de primar împreunã cuserviciile de evidenþã informatizatã apersoanei din cadrul Ministerului Internelorºi Reformei Administrative. (Listele electoralepermanente cuprind pe toþi cetãþenii cu dreptde vot care au domiciliul în localitatea pentrucare se întocmeºte lista.)

• Primarul, împreunã cu serviciile de evidenþãinformatizatã a persoanei, actualizeazã listeleelectorale permanente, anual, pânã la data de1 martie ºi se comunicã judecãtoriei, în celmult 15 zile, actualizãrile operate în liste. Înanul în care au loc alegeri, actualizarea listelorse face în cel mult 15 zile de la data stabiliriizilei votãrii

• La cererea cetãþenilor cu drept de vot, care ºi-au stabilit cu cel puþin 3 luni înaintea scruti-nului reºedinþa în circumscripþia electoralã încare au loc alegeri, aceºtia sunt înscriºi de


cãtre primar într-o listã electoralã suplimen-tarã, pe baza actului de identitate.

• În termen de 10 zile de la stabilirea dateialegerilor, primarul este obligat sa punã ladispoziþia partidelor politice, alianþelorpolitice ºi alianþelor electorale, la cererea ºi pecheltuiala acestora, copii de pe listeleelectorale permanente, precum ºi de pe listeleelectorale suplimentare.

• Primarul este obligat sã punã la dispoziþiaalegãtorilor, pentru consultare, listele electo-rale permanente ºi sã acorde informaþiialegãtorilor în legãturã cu efectuarea verificã-rilor. Acesta va rãspunde întâmpinãrilordepuse de cãtre alegãtori, cu privire lacorectarea greºelilor sau oricãror alte erori dinlistele electorale permanente, în termen detrei zile de la depunerea acestora.

• Primarul comunicã biroului electoral decircumscripþie numãrul de alegãtori rezultatdin listele electorale permanente, în termende 24 de ore de la constituirea acestuia.Numãrul definitiv de alegãtori se comunicãde cãtre primar biroului electoral de circum-scripþie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pebaza datelor cuprinse în copiile de pe listeleelectorale permanente ºi în lista suplimentarã.

• Cetatenii Uniunii Europene cu drept de votcare au domiciliul sau resedinta în circum-scriptia electorala în care au loc alegeri si nu seafla în evidentele Oficiului Român pentruImigrari sunt înscrisi, la cerere, de catreprimar în lista electorala complementara, pebaza unui document care le atesta identitateasi a unui document care atesta adresa la carelocuiesc.

Atribuþiile primarului în procesul electoralpentru alegerea Preºedintelui României sunturmãtoarele:

Alegerea Preºedintele României are la bazã scru-tinul majoritar uninominal ºi poate avea 2 tururide scrutin, în cazul în care la primul tur niciuncandidat nu a obþinut majoritatea voturilor alegã-torilor înscriºi în listele electorale permanente.


• Delimitarea ºi numerotarea secþiilor de votarese fac de cãtre primari, prin dispoziþie, care seaduce la cunoºtinþa alegãtorilor în termen de celmult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.


• Listele electorale permanente se întocmesc sise actualizeazã de primar

• Primarul , împreunã cu serviciile de evidenþãinformatizatã a persoanei, actualizeazã listeleelectorale permanente, anual, pânã la data de1 martie ºi se comunicã judecãtoriei, în celmult 15 zile, actualizãrile operate în liste. Înanul în care au loc alegeri, actualizarea listelorse face în cel mult 15 zile de la data stabiliriizilei votãrii.

• Primarul comunicã biroului electoral decircumscripþie numãrul de alegãtori rezultatdin listele electorale permanente, în termende 24 de ore de la constituirea acestuia.Numãrul definitiv de alegãtori se comunicãde cãtre primar biroului electoral de circum-scripþie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pebaza datelor cuprinse în copiile de pe listeleelectorale permanente ºi în lista suplimentarã.

• Primarul stabileºte prin dispoziþie locurispeciale pentru afiºaj electoral.

• Primarii se vor ocupa ºi de înlãturareaafiºelor, însemnelor ºi înscrisurilor rãmase dela campaniile precedente.

• Afiºeazã la sediul primãriei, în termen de 3zile de la expirarea termenului de imprimare,câte un buletin de vot din fiecare categorie,dupã ce a fost vizat ºi anulat de preºedintelebiroului electoral de circumscripþie.

• Primarii ºi preºedinþii birourilor electorale decircumscripþie sau ai oficiilor electoralepredau pe bazã de proces-verbal, cu cel puþino zi înainte de data alegerilor, ºtampilele ºicelelalte materiale necesare votãrii.

Atribuþiile primarului în organizarea alegerilorpentru Camera Deputaþilor ºi pentru Senat, sunturmãtoarele:

• Listele electorale permanente se întocmesc îndouã exemplare originale ºi se semneazã deprimar ºi de seful serviciului de evidenþãinformatizatã a persoanei.

• Primarul, împreunã cu serviciile de evidenþãinformatizatã a persoanei, actualizeazã listeleelectorale permanente anual, pânã la data de 1martie ºi comunicã judecãtoriei, în cel mult 15zile, actualizãrile operate în liste. În anul în careau loc alegeri, actualizarea listelor se face în celmult 15 zile de la data stabilirii zilei votãrii.

• Înscrierea în listele electorale permanente esteobligatorie..

• În termen de cel mult 10 zile de la stabilireadatei alegerilor primarul este obligat sã punãla dispoziþie partidelor politice, alianþelorpolitice ºi alianþelor electorale, la cererea ºi pecheltuiala acestora, copii de pe listeleelectorale permanente.


• Delimitarea secþiilor de votare se stabileºte deprimar se comunicã prefectului în termen de5 zile de la stabilirea datei alegerilor

• Secþiile de votare se stabilesc de primar, iaracestea se organizeazã dupã cum urmeazã:a) în localitãþile urbane, câte o secþie de

votare la 1.000-2.000 de locuitori;b) în comune, câte o secþie de votare la 500-

2.000 de locuitori; se organizeazã secþii devotare, de regulã, în fiecare sat; pot fiorganizate secþii de votare ºi în satele sau îngrupurile de sate cu populaþie de pânã la500 de locuitori.

• Se pot organiza secþii de votare pe lângãunitãþile militare, precum ºi în spitale,maternitãþi, sanatorii, case de invalizi, centrede îngrijire, asistenþã ºi recuperare apersoanelor adulte cu handicap ºi cãmine debãtrâni, în care se aflã cel puþin 25 de cetãþenicu drept de vot.

• Se pot organiza secþii de votare ºi in staþiile decale ferata, în autogãri, în porturi ºiaeroporturi, pentru alegãtorii care, în ziuaalegerilor, se aflã în timpul efectuãrii uneicãlãtorii. Pentru studenþii de la cursurile de ziºi pentru elevii cu drept de vot care nudomiciliazã în localitatea în care urmeazãstudiile se organizeazã câte o secþie de votarepe lângã cãminele de studenþi sau de elevi,pentru 250-1.000 de alegãtori.

• Primarii sunt obligaþi ca pânã la începereacampaniei electorale sã stabileascã locurispeciale pentru afiºaj electoral

Atribuþiile primarului în organizarea alegerilorpentru Parlamentul European, sunt dupã cumurmeazã:



• Primarul împreunã cu conducãtorii institu-þiilor de învãþãmânt stabilesc secþiile de votarepentru studenþii de la cursurile de zi ºi pentruelevii cu drept de vot, care nu domiciliazã înlocalitatea în care urmeazã studiile, câte osecþie pentru 250-1.000 de alegãtori,întocmesc ºi actualizeazã listele electorale

• Primarul are obligaþia de a preda pe bazã deproces verbal preºedintelui biroului electoralal fiecãrei secþii de votare a copiilor listelorelectorale permanente ºi ale listelor electoralespeciale cu 3 zile înainte de ziua de referinþã.

În aceeaºi zi se vor transmite birourilorelectorale modele ale listei electoralesuplimentare în care urmeazã sã fie înscriºialegãtorii omiºi din listele permanente,precum ºi cei care voteazã în altã secþie devotare decât cea în care sunt arondaþiconform domiciliului sau reºedinþei.

• Primarii primesc în mod gratuit, la cerereaacestora, actualizarea listelor electoralepermanente, precum ºi copiile de pe acestea,cuprinzând alegãtorii din fiecare secþie devotare de la Centrul Naþional de Administrarea Bazelor de Date privind EvidenþaPersoanelor din cadrul MinisteruluiInternelor ºi Reformei Administrative.

• Primarii au obligaþia, ca în termen de 5 zile dela actualizarea listelor electorale permanentesã punã la dispoziþia partidelor politice,alianþelor politice, alianþelor electorale ºiorganizaþiilor cetãþenilor aparþinândminoritãþilor naþionale, la cererea ºi pecheltuiala acestora, copii de pe listeleelectorale permanente.

• Primarii sunt obligaþi ca, pânã la începereacampaniei electorale, sã stabileascã prindispoziþie locuri speciale pentru afiºajelectoral, þinând seama de numãrul partidelorpolitice, alianþelor politice ºi alianþelorelectorale care declarã cã depun liste decandidaþi cât ºi de candidaþii independenþi.

Atribuþiile primarului în organizarea referen-dumului sunt dupã cum urmeazã:

• Problemele supuse referendumului local sestabilesc de consiliile locale sau judeþene,dupã caz, la propunerea primarului, respectiva preºedintelui consiliului judeþean sau a uneitreimi din numãrul consilierilor locali,respectiv al consilierilor judeþeni.

• Listele electorale permanente se întocmesc sise actualizeazã de primar împreunã cuserviciile de evidenþã informatizatã apersoanei din cadrul Ministerului Internelorºi Reformei Administrative. (Listele electoralepermanente cuprind pe toþi cetãþenii cu dreptde vot care au domiciliul în localitatea pentrucare se întocmeºte lista.)

• Primarul, împreunã cu serviciile de evidenþãinformatizatã a persoanei, actualizeazã listeleelectorale permanente, anual, pânã la data de1 martie ºi se comunicã judecãtoriei, în celmult 15 zile, actualizãrile operate în liste. Înanul în care au loc alegeri, actualizarea listelorse face în cel mult 15 zile de la data stabiliriizilei votãrii.


c. Mãsuri ale candidaþilor ºi ale aleºilor locali

Candidaþii ºi aleºii locali:

• respectã normele referitoare la finanþareapartidelor politice, a organizaþiilor cetãþeniloraparþinând minoritãþilor naþionale ºi acandidaþilor individuali, precum ºi celeprivind finanþarea campaniilor electorale;

• nu adoptã o conduitã care i-ar conduce saucare ar putea sã-i conducã la favorizareaintereselor private în defavoarea interesuluipublic, chiar dacã o asemenea conduitã nueste interzisã în mod expres prin lege;

• sprijinã circulaþia informaþiei referitoare lacadrul juridic pentru finanþarea partidelor ºicampaniilor electorale.

• Candidatii independenti pentru functia deconsilier trebuie sa fie sustinuti de minimum1% din numarul total al alegatorilor înscrisi înlistele electorale permanente si în listeleelectorale complementare din circumscriptiarespectiva, dar nu mai putin de 50 în cazulcomunelor, de 100 în cazul localitatilorurbane si de 1.000 în cazul judetelor, muni-cipiului Bucuresti, sectoarelor municipiuluiBucuresti si a altor localitati mai mari.

• Pentru functia de primar, candidatii indepen-denti trebuie sa prezinte o lista de sustinatori,care trebuie sa cuprinda minimum 2% dinnumarul total al alegatorilor înscrisi în listeleelectorale permanente si în listele electoralecomplementare din circumscriptia pentrucare candideaza, dar nu mai putin de 200 încazul comunelor, 300 în cazul oraselor, 1.000în cazul municipiilor si sectoarelor munici-piului Bucuresti si 5.000 în cazul municipiuluiBucuresti.

• Candidatii independenti pentru functia depresedinte al consiliului judetean trebuie saprezinte o lista de sustinatori, care sa cuprindaminimum 2% din numarul total al alegato-rilor înscrisi în listele electorale permanente siîn listele electorale complementare dincircumscriptia pentru care candideaza, dar numai putin de 3.000.

• Cetatenii Uniunii Europene pot candida înunitatea administrativ-teritoriala în care audomiciliul si propunerile de candidaturi sedepun în aceleasi conditii ca si pentrucetatenii români.

• În cazul candidaturii unui cetatean al UniuniiEuropene, declaratia de acceptare a candi-daturii cuprinde numele, prenumele, statulmembru de origine, adresa din România,

ocupatia, profesia si apartenenta politica,consimtamântul expres al acestuia de acandida pentru functia respectiva, precum siprecizarea ca întruneste conditiile prevazutede lege pentru a candida. Declaratia deacceptare a candidaturii este însotita de undocument care atesta adresa din România, saude un document emis de Oficiul Românpentru Imigrari.

• Odata cu depunerea candidaturii, pe lângadocumentele necesare cetatenilor români,cetatenii Uniunii Europene prezinta undocument care le atesta identitatea si o decla-ratie pe propria raspundere care cuprindeurmatoarele mentiuni: a) ca nu sunt lipsiti de dreptul de a candida în

statul membru de origine, în urma uneihotarâri judecatoresti penale sau civiledefinitive;

b) ca nu detin functii în alt stat membru alUniunii Europene, echivalente functiilorincompatibile în România cu statutul deales local.

• În termen de 24 de ore de la depunerea can-didaturii, biroul electoral de circumscriptierespinge prin hotarâre toate propunerile de can-didaturi care nu contin în declaratia pe propriaraspundere mentiunea prevazuta mai sus.

d. Mãsuri ale partidelor politice:

Partidele politice:

• respectã legislaþia care guverneazã finanþareapartidelor politice ºi finanþarea campaniilorelectorale;

• declarã sursele de finanþare, conform legii;• pun la dispoziþia organelor de control împu-

ternicite prin lege, documentele solicitate;• Candidaturile pentru consiliile locale si con-

siliile judetene, precum si cele pentru primarisi presedinti ai consiliilor judetene se propunde partidele politice sau de aliantele politiceconstituite potrivit Legii partidelor politicenr. 14-2003. Se pot depune candidaturi si decatre aliantele electorale constituite în condi-tiile prezentei legi, de catre organizatiile ceta-tenilor apartinând minoritatilor nationale,precum si candidaturi independente. Listelede candidati pentru alegerea consiliilor localesi a consiliilor judetene trebuie întocmite astfelîncât sa asigure reprezentarea ambelor sexe

• Partidele politice, aliantele politice si alianteleelectorale pot propune câte o lista de can-didati în fiecare circumscriptie electoralapentru consiliul local, pentru consiliul


judetean, un candidat pentru functia deprimar si un candidat pentru functia depresedinte al consiliului judetean

• Pot depune candidaturi organizatiile cetatenilorromâni apartinând minoritatilor nationalereprezentate în Parlament.

• Pot depune candidaturi si alte organizatii alecetatenilor români apartinând minoritatilornationale legal constituite, care prezinta laBiroul Electoral Central o lista de membri.Numarul membrilor nu poate fi mai mic de15% din numarul total al cetatenilor care laultimul recensamânt s-au declarat caapartinând minoritatii respective.

• Propunerile de candidati pentru consilieriilocali, consilierii judeteni, pentru primari si

pentru presedintii consiliilor judetene se facpe circumscriptii electorale si se depun labirourile electorale de circumscriptie cel maitârziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.

• Propunerile de candidati se fac în scris, în 4exemplare, de catre partidele politice,aliantele politice, aliantele electorale sauorganizatiile cetatenilor apartinând minori-tatilor nationale care participa la alegeri, subsemnatura conducerii organizatiilor judeteneale acestora, iar în cazul candidatilorindependenti, pe baza listei sustinatorilor.

• Listele de candidati trebuie sa fie însotite dedeclaratiile de acceptare a candidaturii,semnate si datate de candidate


Prevederile legale vizeazã atât finanþarea privatã(cotizaþii, donaþii sau alte surse) precum ºifinanþarea publicã (subvenþii de la bugetul de stat),dar ºi finanþarea în cadrul campaniilor electorale.

Finanþarea publicã


• Cadrul normativ prin care se stabilescmijloacele de finanþare ale partidelor ºitransparenþa acestora este alcãtuit, înprincipal, din Legea nr.334/2006 privindfinanþarea activitãþii partidelor politice ºi acampaniilor electorale ºi din Hotãrârea deGuvern nr.749/2007 pentru aprobareaNormelor metodologice de aplicare a Legiinr.334/2006 privind finanþarea partidelorpolitice ºi a campaniilor electorale.

• Potrivit prevederilor Legii nr. 334/2006privind finanþarea activitãþii partidelor politiceºi a campaniilor electorale, activitãþilepartidelor politice se pot finanþa ºi dinsubvenþii acordate de la bugetul de stat.

• Suma alocatã anual partidelor politice nupoate fi mai mare de 0,04% din veniturileprevãzute în bugetul de stat.

• Subvenþia de la bugetul de stat se acordã anual,avându-se în vedere urmãtoarele criterii: § Numãrul de voturi primite în alegerile

parlamentare; § Numãrul de voturi primite în alegerile locale.

• Începând cu anul 2008, partidele primescsubvenþia de la bugetul de stat prin bugetul

Autoritãþii Electorale Permanente, în propor-þiile menþionate de Legea nr.334 din 2006, astfel: § 75% din bugetul anual acordat partidelor

politice vor fi împãrþite proporþional cunumãrul de voturi primite la alegerile parla-mentare, respectiv media voturilor valabilexprimate pentru Camera Deputaþilor ºiSenat, dacã au realizat pragul electoral;

§ 25% din bugetul anual acordat partidelorpolitice vor fi împãrþite proporþional cunumãrul de voturi exprimate primite laalegerile locale pentru alegerea consi-lierilor judeþeni ºi consilierilor dinmunicipiul Bucureºti, dacã au obþinut celpuþin 50 de mandate de consilier judeþeanºi de consilier din municipiul Bucureºti.

• Subvenþia de la bugetul de stat pentrupartidele politice care promoveazã femei pelistele electorale pe locuri eligibile va fi majo-ratã proporþional cu numãrul mandatelorobþinute în alegeri de candidaþii femei.

• În cazul alianþelor politice sau electorale,subvenþia de la bugetul de stat se va împãrþii,potrivit înþelegerii între membrii alianþei sau,în lipsa unei înþelegeri, dupã numãrul demandate obþinute.

• Subvenþia de la bugetul de stat se va varsalunar în contul fiecãrui partid, prin bugetulAutoritãþii Electorale Pemanente.

• Veniturile partidelor politice care provin dinsubvenþii de la bugetul de stat se pot uitlizaexclusiv la: § Cheltuieli materiale pentru întreþinerea ºi

funcþionarea sediilor;

2. Finanþarea partidelor politice, a organizaþiilor cetãþeniloraparþinând minoritãþilor naþionale ºi a candidaþilorindividuali

§ Cheltuieli de personal; § Cheltuieli pentru presã ºi propagandã; § Cheltuieli privind organizarea de activitãþi

cu caracter politic; § Cheltuieli de deplasare în þarã ºi strãinãtate; § Cheltuieli pentru telecomunicaþii; § Cheltuieli cu delegaþiile din stãinãtate; § Cheltuieli cu cotizaþiile datorate organiza-

þiilor politice internaþionale la care esteafiliat partidul politic;

§ Investiþii în bunuri mobile ºi imobile,necesare activitãþii partidelor respective;

§ Cheltuieli de protocol; § Cheltuieli de biroticã; § Cheltuieli pentru campania electoralã.

• Este interzisã folosirea veniturilor provenitedin subvenþii de la bugetul de stat pentru oricarealte destinaþii decât cele prevãzute mai sus.

• Eficienþa ºi oportunitatea acestor cheltuieli sehotãrãsc de organele de conducere alepartidelor politice, potrivit statutului lor ºidispoziþiilor legale.

• Autoritatea Electoralã Permanentã poate sãsuspende temporar acordarea subveþiei de labugetul de stat, dacã, în urma controalelorefectuate partidelor politice constatã abateriîn aplicarea dispoziþiilor legale din Legeanr.334 din 2006.

• Autoritatea Electoralã Permanentã notificã înprealabil partidului politic neregulile consta-tate ºi termenul de remediere a acestora.

• Termenul acordat partidelor politice pentruremedierea neregulilor constatate nu poate fimai mare de 15 zile.

• Decizia de suspendare temporarã a acordãriitranºelor lunare de la bugetul de stat poate ficontestatã în termen de 15 zile de la comu-nicare la instanþa de contencios administrativcompetentã, care trebuie sã se pronunþe întermen de 15 zile de la sesizare. Hotãrâreainstanþei este definitivã ºi irevocabilã.

• În termen de 10 zile de la notificarea scrisã apartidului politic referitoare la remediereaneregulilor constatate, Autoritatea ElectoralãPermanentã se pronunþã asupra ridicãriisuspendãrii tranºelor lunare.

b. Mãsuri ale autoritãþilor locale:

• Autoritãþile administraþiei publice localeasigurã cu prioritate, în termen de cel mult 90de zile de la solicitare, spaþii pentru sediilecentrale ºi locale ale partidelor politice,precum ºi terenurile aferente, la cerereamotivatã a acestora.

• Partidele politice pot primi cel mult câte unsediu pe unitate administrativ-teritorialã.

• Închirierea de cãtre autoritãþile locale aspaþiilor destinate sediilor partidelor politiceurmeazã regimul juridic prevãzut pentruînchirierea spaþiilor cu destinaþie de locuinþã.

• Partidele politice care îºi înceteazã activitateaca urmare a reorganizãrii, autodizolvãrii saudizolvãrii pronunþate prin hotãrâri definitiveale instanþelor judecãtoreºti sunt obligate sãpredea autoritãþilor administraþiei publicelocale, în termen de 30 de zile, spaþiile pe carele-au deþinut cu contract de închiriere încheiatcu acestea. Spaþiile deþinute în proprietate vorfi transmise în condiþiile legii.

Finanþarea privatã

• Prin Legea nr. 334/2006 s-a asigurat egalitateade ºanse în competiþia politicã ºi a transpa-renþei în finanþarea activitãþii partidelorpolitice ºi a campaniilor electorale.

a. Mãsuri ale partidelor politice

• Sursele de finanþare private a partidelor politicesunt: - cotizaþii ale membrilor de partid; - donaþii, legate ºi alte liberalitãþi; - venituri provenite din activitãþi proprii.

Cotizaþii

• Cuantumul cotizaþiilor, repartizarea ºiutilizarea acestora se stabilesc prin hotãrâri alepartidului politic, potrivit statutului propriu.

• Veniturile totale provenite din cotizaþii suntneplafonate.

• Suma cotizaþiilor plãtite într-un an de unmembru de partid nu poate depãºi 48 de salariiminime brute pe þarã. Salariul de bazã minimbrut pe þarã luat ca referinþã este cel existent ladata de 1 ianuarie a anului respectiv.

• Partidele politice au obligaþia de a publica înMonitorul Oficial al României, Partea I,cuantumul total al veniturilor din cotizaþiipânã la data de 31 martie a anului urmãtor,precum ºi lista membrilor de partid care au

plãtit într-un an cotizaþii a cãror valoareînsumatã depãºeºte 10 salarii minime brute peþarã.

• Lista prevãzutã mai sus trebuie sã cuprindãurmãtoarele elemente: numele ºi prenumelemembrului de partid, cetãþenia, codulnumeric personal, valoarea ºi data la care afost plãtitã cotizaþia.


Donaþii • Donaþiile primite de un partid politic într-un

an fiscal nu pot depãºi 0,025% din veniturileprevãzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

• În anul fiscal în care au loc alegeri generalelocale, parlamentare, pentru ParlamentulEuropean sau alegerea Preºedintelui României,plafonul va fi de 0,050% din veniturileprevãzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

• Donaþiile primite de la o persoanã fizicã într-un an pot fi de pânã la 200 de salarii de bazãminime brute pe þarã, la valoarea existentã ladata de 1 ianuarie a anului respectiv.

• Donaþiile primite de la o persoanã juridicãîntr-un an pot fi de pânã la 500 de salarii debazã minime brute pe þarã, la valoarea existentãla data de 1 ianuarie a anului respectiv.

• Este interzisã acceptarea sub orice formã,directã sau indirectã, de cãtre partidelepolitice, a donaþiilor de bunuri materiale orisume de bani sau prestarea de servicii gratuitefãcute cu scopul evident de a obþine unavantaj economic ori politic

• La primirea donaþiei sunt obligatorii verifica-rea ºi înregistrarea identitãþii donatorului,indiferent de caracterul public sau confidenþialal acesteia.

• Toate donaþiile vor fi evidenþiate în modcorespunzãtor în documentele contabile, cumenþionarea datei la care au fost fãcute ºi aaltor informaþii care sã permitã identificareasurselor de finanþare.

• Nu sunt considerate donaþii activitãþile prestatepe bazã de voluntariat în condiþiile legii.

• Partidele politice au obligaþia de a publica înMonitorul Oficial al României, Partea I, listapersoanelor fizice ºi juridice care au fãcutîntr-un an fiscal donaþii a cãror valoarecumulatã depãºeºte 10 salarii de bazã minimebrute pe þarã, precum ºi suma totalã adonaþiilor confidenþiale primite pânã la datade 31 martie a anului urmãtor.

• Este interzisã folosirea resurselor financiare,umane ºi tehnice aparþinând instituþiilorpublice, regiilor autonome, companiilornaþionale, societãþilor comerciale sau societã-þilor bancare la care sunt acþionari majoritaristatul ori unitãþi administrativ-teritoriale,pentru sprijinirea activitãþii partidelor politicesau a campaniei electorale a acestora, altfeldecât în condiþiile stabilite de legile electorale.

• Partidele politice nu pot accepta donaþii sauservicii prestate cu titlu gratuit de la oautoritate ori instituþie publicã, de la o regieautonomã, de la o companie naþionalã,societate comercialã sau societate bancarã cucapital integral ori majoritar de stat.

• Este interzisã acceptarea donaþiilor din parteaunui sindicat sau a unui cult religios, indiferentde natura acestora.

• Acceptarea donaþiilor din partea altor state oria organizaþiilor din strãinãtate, precum ºi dinpartea persoanelor fizice sau juridice strãineeste interzisã.

• Fac excepþie donaþiile constând în bunurimateriale necesare activitãþii politice, dar carenu sunt materiale de propagandã electoralã,primite de la organizaþii politice internaþio-nale la care partidul politic respectiv esteafiliat sau de la partide politice ori formaþiunipolitice aflate în relaþii de colaborare politicã.Pot fi primite ºi materiale de propagandã carese folosesc numai în cadrul campanieielectorale pentru alegerea reprezentanþilorRomâniei în Parlamentul European.

Alte surse de venituri • Partidele politice nu pot desfãºura activitãþi

specifice societãþilor comerciale. Fac excepþieurmãtoarele activitãþi din care partidelepolitice pot obþine venituri: a) editarea, realizarea ºi difuzarea publicaþiilor

ori a altor materiale de propagandã ºiculturã politicã proprii;

b) organizarea de întruniri ºi seminarii cutematicã politicã, economicã sau socialã;

c) acþiunile culturale, sportive ºi distractive; d) serviciile interne; e) închirierea spaþiilor aflate în patrimoniul

propriu pentru conferinþe sau acþiunisocial-culturale ºi pentru organizareabirourilor parlamentare;

f) înstrãinarea terenurilor ºi clãdirilor dinpatrimoniu, dar numai dupã cel puþin 10ani de la înregistrarea în patrimoniu, cuexcepþia partidelor politice aflate în curs dedizolvare. Termenul de 10 ani nu se aplicãîn situaþia bunurilor imobiliare moºtenite;

g) înstrãinarea bunurilor mobile din patri-moniu, numai dacã nu reprezintã acte decomerþ.

• Partidele politice pot obþine venituri dindobânzi bancare.

• Partidele politice au obligaþia de a publica înMonitorul Oficial al României, Partea I,cuantumul total al veniturilor provenite dinalte surse, pânã la data de 31 martie a anuluiurmãtor.


• au obligaþia potrivit legii, de a sprijini AEP înefectuarea controlului finanþãrii partidelorpolitice.



• Finanþarea în timpul campaniilor electoraleeste reglementatã, de asemenea, prin Legea nr.334/2006, având în vedere atât contribuþiilepentru campania electoralã, mandatarul finan-ciar, cât ºi limitele maxime ale cheltuielilor.

• Este interzisa folosirea resurselor financiare,umane si tehnice apartinând institutiilor publice,regiilor autonome, companiilor nationale,societatilor comerciale sau societatilorbancare la care sunt actionari majoritari statulori unitati administrativ-teritoriale, pentrusprijinirea activitatii partidelor politice sau acampaniei electorale a acestora, altfel decât înconditiile stabilite de legile electorale.

• Partidele politice nu pot accepta donatii sauservicii prestate cu titlu gratuit de la oautoritate ori institutie publica, de la o regieautonoma, de la o companie nationala,societate comerciala sau societate bancara cucapital integral ori majoritar de stat.

• Este interzisa acceptarea donatiilor din parteaunui sindicat sau a unui cult religios,indiferent de natura acestora

• Este interzisa finantarea campaniei electorale,în mod direct sau indirect, de catre persoanefizice ori juridice straine. Sumele astfel primitese confisca si se fac venit la bugetul de stat.

• Se interzice finantarea în orice mod acampaniei electorale a unui partid, a uneialiante a acestora sau a unui candidatindependent de catre o autoritate publica,institutie publica, regie autonoma, companienationala, societate comerciala ori societatebancara, la care sunt actionari majoritaristatul sau unitati administrativ-teritoriale, oride catre societati comerciale care desfasoaraactivitati finantate din fonduri publice.Interdictia se aplica în cazul societatilorcomerciale care, cu 12 luni înainte deînceperea campaniei electorale, au desfasuratactivitati finantate din fonduri publice.

• Se interzice finantarea în orice mod a cam-paniei electorale a unui partid, a unei aliante aacestora sau a unui candidat independent decatre sindicate, culte religioase, asociatii orifundatii din strainatate.

• Donaþiile ºi legatele primite dupã deschidereacampaniilor electorale pot fi folosite pentrucampania electoralã a unui partid numai dupãdeclararea lor la Autoritatea ElectoralãPermanentã.

b. Mãsuri ale partidelor politice

• Mandatarul financiar poate fi o persoanãfizicã sau juridicã.

• Un partid poate avea mai mulþi mandatarifinanciari, la nivel central, pentru filiale saupentru candidaþi; în acest caz se vor delimitaîmputernicirile acestora ºi se va desemna unmandatar financiar coordonator.

• Primirea donaþiilor sau a legatelor de lapersoane fizice ori juridice se face numaiprintr-un mandatar financiar, desemnat înacest scop de conducerea partidului.Mandatarul financiar este obligat sã þinãevidenþa operaþiunilor financiare, dupã cumurmeazã:a) la nivel naþional, în cazul alegerilor pentru

funcþia de Preºedinte al României ºipentru alegerea reprezentanþilor Românieiîn Parlamentul European;

b) pentru fiecare circumscripþie electoralã înparte, în cazul alegerilor pentru CameraDeputaþilor ºi, respectiv, pentru Senat;

c) pentru fiecare circumscripþie electoralãjudeþeanã, în cazul alegerilor pentrufuncþiile de consilieri judeþeni;

d) pentru fiecare circumscripþie electoralãlocalã, în cazul candidaþilor pentrufuncþiile de primar ºi consilieri locali

• Mai multe partide nu pot folosi serviciileaceluiaºi mandatar, cu excepþia situaþiei încare partidele fac parte din aceeaºi alianþãpoliticã sau electoralã. Calitatea de mandatarfinanciar se dobândeºte numai dupã înregis-trarea sa oficialã la Autoritatea ElectoralãPermanentã ºi se aduce la cunoºtinþã publicãprin presã sau prin publicarea pe pagina deinternet a partidului.

c. Mãsuri ale autoritãþilor locale


• în cooperare cu AEP îºi folosesc infrastructurapentru ca declaraþiile de finanþare alecandidaþilor sã fie disponibile în mod public;

• cheltuielile legate de organizarea ºi desfãºu-rarea operaþiunilor electorale se suportã de labugetul de stat ori, dupã caz, de la bugetelelocale sau judeþene, potrivit dispoziþiilorlegilor electorale.

• au norme sau reglementãri adecvate pentru agaranta cã reprezentanþii aleºi nu se folosescde funcþia pentru a finanþa sau pentru afacilita finanþarea de campanii electorale, sau


3. Finanþarea campaniilor electorale

pentru a face reclamã (chiar ºi doar prinafiºarea însemnelor unui partidul politic labirou) sau pentru a se implica în campaniileelectorale (reprezentând interesele unuipartid politic) sau pentru a susþine public unpartid politic ori pentru a încerca sã deter-mine alþi funcþionari publici sã se implice însusþinerea intereselor unor partide politice.

d. Mãsuri ale candidaþilor si alealeºilor locali

Candidaþii ºi aleºii locali:

• respectã legile care guverneazã finanþareacampaniilor electorale;

• candidaþii îºi declarã sursele de finanþare ºianaliza cheltuielilor pentru campaniileelectorale, conform legii;

• candidaþii aleºi îºi declarã averea ºi intereselefinanciare;

• reprezentanþii aleºi îºi declarã averea imediatdupã alegeri ºi la sfârºitul duratei deîndeplinire a funcþiei; aceste declaraþii pot fipuse la dispoziþia organelor de controlîmputernicite prin lege.

• Înalþii funcþionari publici ºi funcþionariipublici de conducere pot fi numiþi în funcþiide demnitate publicã numai dupã încetarea,în condiþiile legii, a raporturilor de serviciu.

• Înalþii funcþionari publici ºi funcþionarii publicide conducere pot candida pentru funcþii dedemnitate publicã numai dupã încetarea, încondiþiile legii, a raporturilor de serviciu.

• Prefecþii, care fac parte din categoria înalþilorfuncþionari publici, nu pot candida ºi nu potparticipa la acþiunile din campania electoralã,sub sancþiunea demiterii din funcþie, decât însituaþia în care demisioneazã cu cel puþin 50de zile înaintea datei alegerilor.

• Prefecþii nu pot participa la desfãºurareaacþiunilor de campanie electoralã de vot



• Electorala Permanenta este autoritatea publicaabilitata sa controleze respectarea prevede-rilor legale privind finantarea partidelorpolitice, a aliantelor politice sau electorale, acandidatilor independenti si a campaniilorelectorale.

• Controlul privind subventiile de la bugetul destat va fi efectuat în mod simultan si de Curteade Conturi, conform dispozitiilor Legii nr.94-1992 privind organizarea si functionareaCurtii de Conturi, republicata, cu modifica-rile si completarile ulterioare.

• În cadrul Autoritatii Electorale Permanentefunctioneazã Departamentul de control alfinantarii partidelor politice si a campaniilorelectorale, prin suplimentarea schemei depersonal existente.

• Anual si ori de câte ori este sesizata, Autori-tatea Electorala Permanenta verifica pentrufiecare partid respectarea prevederilor legalereferitoare la finantarea partidelor politice.

• Autoritatea Electorala Permanenta poate fisesizata de catre orice persoana care prezintadovezi cu privire la nerespectarea prevederilorlegale referitoare la finantarea partidelor politice.

• Fapta persoanei care sesizeaza AEP cuafirmatii false cu rea-credinta cu privire lanerespectarea prevederilor legale referitoare lafinantarea partidelor politice constituie

infractiune si se pedepseste cu închisoare de laun an la 3 ani.

• Autoritatea Electorala Permanenta poate con-trola respectarea prevederilor legale referitoarela finantarea partidelor politice si atunci cândexista suspiciuni de încalcare a prevederilorlegale privitoare la finantarea partidelor, lasesizarea oricaror persoane interesate sau dinoficiu.

• Rezultatele fiecarui control efectuat se publicaîn Monitorul Oficial al României, Partea I, sipe pagina de internet a Autoritatii ElectoralePermanente, în termen de 15 zile de laefectuare.

• Potrivit dispoziþiilor legale, reprezentanþiiAEP constatã contravenþiile, sancþiuneaaplicându-se prin decizie a AEP. Decizia AEPpoate fi atacatã la instanþa competentã, încondiþiile legii.

• Sancþiunile se pot aplica, dupã caz, partiduluipolitic, candidatului independent, mandataruluifinanciar sau donatorului care a încãlcatdispoziþiile legii.

• Pentru verificarea legalitãþii încasãrilor ºi aplãþilor efectuate de partidele politice, AEPpoate solicita declaraþii ºi documentesuplimentare pe care le considerã necesare.

• Partidele politice au obligaþia de a prezenta -reprezentanþilor AEP în termen de 15 zile dela solicitare - documentaþia privind veniturilesau, dupã caz, cheltuilelile electorale.

4. Monitorizarea respectãrii standardelor pentrufinanþarea partidelor ºi alegerilor

• Existã prevederi legale privind declararea ºicontrolul averii demnitarilor, magistraþilor,funcþionarilor publici ºi a unor persoane cufuncþii de conducere, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, se instituie obligaþiadeclarãrii averii pentru demnitari, magistraþi ºiasimilaþii acestora, persoane cu funcþii deconducere ºi de control, prevãzute expres înlege ºi pentru funcþionarii publici, precum ºiprocedura controlului averilor acestora în cazulîn care existã dovezi certe cã anumite bunuri orivalori nu au fost dobândite în mod licit.

• Astfel, au obligaþia de a-ºi declara avereaPreºedintele României, deputaþii, senatorii,membrii Guvernului, consilierii prezidenþiali,consilierii de stat, secretarii de stat,subsecretarii de stat, precum ºi asimilaþiiacestora, consilierii judeþeni ºi locali, primarii,viceprimarii, etc.

• Declaraþia de avere se publicã pe paginile deInternet ale Parlamentului, Guvernului,ministerelor, celorlalte autoritãþi ori instituþiipublice centrale, prefecturilor sau consiliilorjudeþene, dupa caz, ori în Monitorul Oficial alRomâniei, în termen de 30 de zile de la datadepunerii, cheltuielile de publicare fiindsuportate de cãtre persoanele juridice din care fac

parte persoanele respective. Persoana desemnatãsã primeascã ºi sã pãstreze declaraþiile de avereelibereazã depunãtorului o dovada de primire ºiia mãsuri pentru asigurarea publicãrii acestora.

• Autoritatea Electoralã Permanentã pãstreazãun registru fiscal al partidelor politice, alalianþelor politice ºi al candidaþilor indepen-denþi, în care vor fi trecute toate datelereferitoare la activitatea financiarã a acestora,precum ºi la sancþiunile aplicate.


• Autoritãþile locale au obligaþia de a sprijiniAutoritatea Electoralã Permanentã în efectua-rea controlului finanþãrii partidelor politice.

c. Mãsuri ale candidaþilor, aleºilorlocali ºi liderilor politici

• Candidaþii declaraþi aleºi, fie cã sunt dinpartea unui partid politic, fie cã suntcandidaþi independenþi, pentru a li se puteavalida mandatul, trebuie sã fi depus, încondiþiile legii, raportul detaliat al veniturilorºi cheltuielilor electorale.



• Raportul anual al AEP se publica înMonitorul Oficial al României, Partea I, si pepagina de internet a Autoritatii ElectoralePermanente pâna la data de 31 martie aanului urmator.

• AEP elaboreazã materiale ºi programe deinformare ºi instruire a alegãtorilor asuprasistemului electoral românesc ºi asuprarespectãrii deontologiei electorale ºi asigurãpopularizarea acestora

• AEP elaboreazã programe speciale de instru-ire în materie electoralã, pentru primarii ºisecretarii unitãþilor administrativ teritoriale,precum ºi pentru persoanele care pot devenimembri ai birourilor electorale, organizeazãdesfãºurarea acestor programe, împreunã cuInstitutul Naþional de Administraþie ºi cufilialele regionale.

• Accesul la serviciile publice de radio ºi deteleviziune în cadrul campaniei electorale,precum ºi la locurile speciale de afiºaj electoraleste garantat ºi se asigurã potrivit dispoziþiilorlegilor electorale.

• Partidele ºi alianþele politice, precum ºicandidaþii independenþi au obligaþia de a

imprima pe toate materialele de propagandãelectoralã urmãtoarele date:a) numele candidatului independent, denu-

mirea partidului politic sau a alianþeipolitice ori electorale care le-a comandat,dupã caz;

b) denumirea operatorului economic care le-a realizat.

• Cheltuielile privitoare la realizarea materia-lelor de propagandã electoralã sunt suportateexclusiv de beneficiarii acestora - candidaþiindependenþi, partide politice sau alianþepolitice ori electorale.

• Partidele ºi alianþele politice, precum ºicandidaþii independenþi sunt obligaþi sãdeclare Autoritãþii Electorale Permanente,prin mandatar financiar, numãrul demateriale de propagandã electorale produse,defalcat pe categorii.

• În timpul campaniei electorale, informaþiileprivind sistemul electoral, tehnica votãrii,calendarul campaniei electorale, programelepolitice, opiniile ºi mesajele cu conþinutelectoral trebuie sã fie prezentate exclusiv înurmãtoarele tipuri de emisiuni: a) emisiuni informative - în care pot fi

difuzate informaþii privind sistemul

5. Informaþiile ºi publicitatea

electoral, tehnica votãrii ºi activitãþile decampanie ale candidaþilor; în acest scopdurata programatã a emisiunii informativepoate fi mãritã cu cel mult 15 minute;

b) emisiuni electorale - în care candidaþii îºipot prezenta programele politice ºiactivitãþile de campanie electoralã;

c) dezbateri electorale - în care candidaþii,jurnaliºtii, analiºtii ºi alþi invitaþi pun îndiscuþie programele electorale ºi temele deinteres public.


Autoritãþile locale utlilizeazã mijloacele aflate ladispoziþia lor ºi în special tehnologia informaþionalãpentru:

• a face publicitate cadrului juridic care guver-neazã finanþarea partidelor ºi a campaniilorelectorale;

• a face cunoscuþi reprezentanþii locali aleºi ºi aface publicitate declaraþiilor acestora înlegaturã cu finanþarea campaniilor electorale;

• a face publicitate diferitelor decizii, raporte ºihotãrâri ale AEP, care se referã la muni-cipalitate;

• a face publicitate hotãrârilor judecãtoreºti refe-ritoare la municipalitate, în legaturã cufinanþarea partidelor ºi a campaniilor electorale.

• de a face publice declaraþiile de avere ºideclaraþiile de interese ale aleºilor locali.

Primarul• asigurã condiþiile necesare consultãrii de cãtre

alegãtori a copiilor de pe listele electoralepermanente, atât la sediul primãriei, cât ºi lasediul secþiei de votare.

• În termen de 10 zile de la stabilirea datei ale-gerilor, este obligat sa punã la dispoziþia par-tidelor politice, alianþelor politice ºi alianþelorelectorale, la cererea ºi pe cheltuiala acestora,copii de pe listele electorale permanente4,precum ºi de pe listele electorale suplimentare.

• este obligat sã punã la dispoziþia alegãtorilor,pentru consultare, listele electorale perma-nente ºi sã acorde informaþii alegãtorilor înlegãturã cu efectuarea verificãrilor. Acesta varãspunde întâmpinãrilor depuse de cãtrealegãtori, cu privire la corectarea greºelilorsau oricãror alte erori din listele electoralepermanente, în termen de trei zile de ladepunerea acestora.

• asigurã condiþiile necesare consultãrii de cãtrealegãtori a copiilor de pe listele electoralepermanente, atât la sediul primãriei, cât ºi lasediul secþiei de votare.

• Afiºeazã la sediul primãriei, în termen de 3zile de la expirarea termenului de imprimare a

buletinelor de vot, câte un exemplar dinfiecare categorie, dupã ce a fost vizat ºi anulatde preºedintele biroului electoral decircumscripþie

Funcþiile ºi activitãþile care se includ în declaraþiade interese sunt:

• funcþiile deþinute în cadrul unor asociaþii,fundaþii sau alte organizaþii neguvernamentaleori partide politice;

• activitãþile profesionale remunerate; • calitatea de acþionar sau asociat la societãþi

comerciale, inclusiv bãnci sau alte instituþii decredit, societãþi de asigurare ºi financiare.

c. Mãsuri ale candidaþilor, aleºilorlocali ºi a liderilor politici

Candidaþii, aleºilor locali ºi liderii politici:

• utilizeazã mijloacele disponibile (inclusivnoile tehnologii informaþionale) pentru apune la dispoziþia AEP, spre a fi fãcutepublice, informaþii relevante referitoare lafinanþarea partidelor politice, a asociaþiilorpolitice care le sprijinã ºi a campaniilorelectorale ale partidelor;

• participã la diferite forme de cooperare ºischimburi de experienþã în acest domeniu.

• completeazã declaraþii de avere ºi declaraþii deinterese imediat dupã alegeri ºi la sfârºitulmandatului.

Bibliografie orientativãConstituþia RomânieiLegea nr. 161/2003 – privind unele mãsuri

pentru asigurarea transparenþei în exercitareademnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi înmediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionareacorupþiei

Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþio-narea Curþii de Conturi, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Legea nr. 115/1996 - privind declararea ºicontrolul averii demnitarilor, magistraþilor,funcþionarilor publici ºi a unor persoane cufuncþii de conducere, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

Legea nr. 373/ 2004 pentru alegerea CamereiDeputaþilor ºi Senatului

Legea nr.14/2003 privind partidele politice Legea nr. 334/2006 privind finanþarea activitãþii

partidelor politice ºi a campaniilor electorale Legea nr. 43/2003 privind finanþarea activitãþii

partidelor politice ºi a campaniilor electorale


Cadrul general

• este efectuat de organisme specializate siexercita o deosebita influenta asupra contro-lului intern, contribuind la perfectionarea si laeficientizarea actului decizional.

• Acesta poate apãrea sub forma controluluiierarhic si a controlului de tutela administra-tiva, fiind exercitat de catre functionari sauorgane din afara celor controlate.

• Controlul extern poate fi încredinþat unuiasau mai multor organe care sunt diferite deorganul principal responsabil de controlulextern, în conformitate cu specificitateamãsurilor care vor fi controlate.

• Competenþa fiecãrui organ de control estebine stabilitã, astfel încât sã nu existe nici osuspiciune în privinþa autoritãþii careefectueazã controlul.

• Controlul extern nu se pronunþã asupraoportunitãþii politicii de management aautoritãþii locale.

• Controlul extern se desfãºoarã independentde autoritãþile supravegheate ºi în funcþie deorganizare ºi desfãºurare, acesta implicãurmãtoarele principii:

• obligaþia autoritãþilor locale de a acceptacontrolul extern ºi principalele acorduripentru controlul respectiv sunt stabilite la celmai înalt nivel ierarhic posibil al legislaþieicare se aplicã autoritãþilor locale;

• controlorii externi au acces neîngrãdit la acte,documente ºi informaþii necesare exercitãriifuncþiei lor de control;

• autoritãþile de control au un buget propriu,prevãzut distinct în bugetul de stat;

• autoritãþile de control sunt libere sã decidãpropriul program ºi ore de control;

• autoritãþile de control sunt independente deautoritãþile locale supravegheate.


Controlul parlamentar

• se manifesta prin verificarea activitatii execu-tive, pe baza unor considerente juridice,

• controlul parlamentar vizeaza atat legalitatea,cat si oportunitatea actelor administrative,dar prin aceasta forma de control nu se poatesanctiona ilegalitatea actelor administrative

• controlul parlamentar asupra activitatii executiveisi are legitimitatea in rolul parlamentului de a fiorganul reprezentativ suprem al poporului, careexercita atributiile suveranitatii nationale.

• controlul parlamentar este consacrat in Consti-tutia Romaniei art. 110, unde se prevede caGuvernul si celelalte organe ale administratieipublice, in cadrul controlului parlamentar alactivitatii lor, sunt obligate sa prezinte informa-tiile si documentele cerute de Camera Deputatilor,de Senat sau de comisiile parlamentare, prinintermediul presedintilor acestora.

Controlul extern specializat

• este realizat de organe ce nu se afla intr-oanumitã structurã ierarhicã,

• se extinde asupra acelor activitãþi ce suntprevazute de lege si se incadreazã în sferacompetenþei lor materiale.

Controlul extern exercitat de Curteade Conturi a României

• Controlul exercitat de Curtea de Conturi aRomâniei este reglementat de Legea nr.94/1992,


Capitolul 3

Controlul ºi auditul în administraþia publicãAcest capitol reprezintã o culegere de norme referitoare la mãsurile de control intern ºi

extern la care pot recurge autoritãþile publice centrale ºi locale în scopul respectãriiprincipiului care vizeazã prioritatea interesului public în faþa celui privat , precum ºi autilizãrii eficiente ºi eficace a banului public. Pentru a fi o practicã precisã ºi concisã, similarãModelului de iniþiative al Consiliului Europei, acesta a fost conceput în funcþie de capitoleleºi structura manualului mai sus menþionat.


1. Controlul extern

republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare ºi se realizeazã prin proceduri deaudit public extern prevãzute în standardeleproprii de audit, elaborate în conformitate custandardele de audit internaþionale generalacceptate

• scopul controlului extern efectuat de Curteade Conturi este de a contribui la buna gestio-nare a fondurilor publice ºi a patrimoniuluipublic, de a furniza autoritãþilor publice deli-berative ale unitãþilor administrativ teritorialerapoarte privind utilizarea ºi administrareaacestora, în conformitate cu principiile legali-tãþii, regularitãþii, economicitãþii, eficienþei ºieficacitãþii;

• Activitatea autoritatilor administratiei publicelocale este supusa unei verificari exceptionalede catre Curtea de Conturi, atunci când:a) autoritatea administratiei publice locale nu

isi ramburseaza toate obligatiile de plata petermen scurt pana la sfarsitul anului bugetarin care au fost angajate imprumuturile;

b) daca, la un anumit moment pe durataanului bugetar, datoriile pe termen scurtale autoritatii administratiei publice localedepasesc limita prevãzutã de legislaþia învigoare

c) la sesizarea motivata a cel putin uneitreimi din numarul membrilor ce compunautoritatea deliberativa.

• Curtea de Conturi poate solicita autoritatiloradministratiei publice locale care se afla inuna dintre situatiile specificate mai sus saintocmeasca si sa depuna un plan de redresarela Curtea de Conturi si la directia generala afinantelor publice

• Autoritatile administratiei publice locale vorraporta lunar la Curtea de Conturi si ladirectia generala a finantelor publice modulde realizare a masurilor cuprinse in planul deredresare

• În situaþia în care autoritatea publicã localãeste consideratã a fi în crizã financiarã ºi a fostelaborat ºi aprobat de cãtre autoritateadeliberativã un plan de redresare financiarã,controlul executãrii ºi îndeplinirii mãsurilorcuprinse în acest plan este în sarcinastructurilor teritoriale ale Curþii de Conturi.

• Controlul Curþii de Conturi atrage:• certificarea conturilor. Pentru autoritãþile

locale, în urma verificãrii acurateþii ºiveridicitãþii datelor din conturile de execuþieNicio altã autoritate nu se poate pronunþaasupra datelor înscrise în conturile deexecuþie, decât provizoriu. Verificãrileacoperã ºi societãþile comerciale la care

autoritãþile locale deþin mai mult de jumãtatedin capitalul social, precum ºi la alte persoanejuridice care beneficiazã de garanþii guverna-mentale pentru credite, de subvenþii sau alteforme de sprijin financiar din parteaautoritãþilor locale sau persoane juridice careadministreazã, în baza unui contract deconcesiune sau închiriere, bunuri aparþinânddomeniului public sau privat al unitãþiloradministrativ teritoriale sau persoane juridicecare administreazã ºi/sau utilizeazã fonduripublice, verificãrile urmând a se efectuanumai în legãturã cu legalitatea administrãriiºi/sau utilizãrii acestor fonduri

• În situaþia în care se constatã existenþa unorabateri de la legalitate ºi regularitate, care audeterminat producerea unor prejudicii, secomunicã aceastã stare de fapt conducãtoruluiautoritãþii publice locale. Stabilirea întinderiiprejudiciului ºi dispunerea mãsurilor pentrurecuperarea acestuia devine obligaþie aconducerii autoritãþii publice locale.

• Atunci când se constatã imposibilitatea întoc-mirii unui raport de audit, auditorul publicextern dispune autoritãþii publice localecompletarea ºi/sau refacerea conturilorverificate, fixând ºi un termen pentru aceastãmãsurã. Dacã autoritatea publicã nu seconformeazã în termenul stabilit, comple-tarea sau refacerea conturilor se face pecheltuiala autoritãþii publice, de cãtre unexpert contabil numit de Curtea de Conturi.

• un audit de performanþã, care constituie oevaluare independentã asupra economicitãþii,eficienþei ºi eficacitãþii cu care o autoritatelocalã, un program, un proiect sau o activitateutilizeazã resursele publice alocate pentruîndeplinirea obiectivelor stabilite. Auditulperformanþei se poate efectua atât la finalul,cât ºi pe parcursul desfãºurãrii proiectelor,programelor sau activitãþilor

• controlorul extern nu are voie sã se pronunþeasupra oportunitãþii deciziilor autoritãþiilocale, dar poate sã se pronunþe asupratemeiului deciziilor autoritãþilor locale sauasupra coerenþei acestora, în special din punctde vedere financiar.

Controlul extern de specialitate efectuat deAgenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici

• Corpul de control al Preºedintelui ANFPexercitã controale tematice (a priori) ºiinopinate (a posteriori), la sesizarea unorpersoane interesate, funcþionari publici sausimpli cetãþeni, inclusiv societatea civilã prindiferitele ei organizaþii, interesate


• Obiectivele controlului administrative despecialitate al Agenþiei sunt de douã categorii:obiective generale, cum ar fi: respectarealegalitãþii, asigurarea unei bune practici lanivel instituþional în domeniul funcþieipublice ºi funcþionarilor publici care seregãsesc cu precãdere în cazul controalelortematice, ºi obiective speciale, diferite de lacaz la caz, care se regãsesc mai cu seamã încazul controalelor inopinate, care au ca scoprezolvarea unei anumite speþe al cãrei grad decomplexitate este diferit).

• Acþiunea de control se materializeazã înprocesul verbal de control, care se stã la bazaraportului de control aprobat de preºedinteleAgenþiei,

• În urma controalelor efectuate, Agenþia,având în vedere prerogativa de legitimitateprocesualã activã, poate fie sã dispunã sau sãsolicite revocarea sau anularea unor acte orioperaþiuni administrative, modificarea sauînlocuirea actelor ori a operaþiunilor adminis-trative, considerate nelegale; fie sã dispunãmãsurile necesare pentru restabilirea legalitãþii.

Controlul de tutelã administrativã

• se exercita de catre prefect, asupra acteloradministrative ale autoritatilor publice locale,constituite pe baza principiului autonomieilocale.

• priveste doar legalitatea actelor administrativesi se infaptuieste prin atacarea actului ilegal, lainstanta de contencios administrativ, actulfiind suspendat de drept.

• Controlul extern exercitat de prefect atragecertificarea legalitãþii actelor administrativeale consiliilor judeþene, consiliilor locale sauale primarilor.

• Controlul efectuat de prefect vizeazãrespectarea – de cãtre actele administrativeadoptate sau emise de autoritãþile locale – a 2importante condiþii de legalitate prevãzute deactele normative în vigoare, respectiv: condiþiade fond (care presupune adoptarea sauemiterea actelor administrative cu respectareacompetenþei materiale ºi competenþeiteritoriale) ºi condiþia de formã (care prevãdpentru actele administrative forma scrisã, aºacum rezultã din dispoziþiile Legii nr.24/2000,republicatã, privind normele de tehnicãlegislativã pentru elaborarea actelornormative: preambul ºi dispozitiv cu toateinformaþiile necesare pentru a identificaautoritatea emitentã, destinatarul actului,mãsura adoptatã, termenul ºi condiþiile încare se executã mãsura dispusã, sigiliulautoritãþii, numãrul actului, data emiterii);

• Prefectul, în exercitarea atribuþiilor, poateataca în faþa instanþei de contencios adminis-trativ, actele pe care le considerã nelegale, cuexcepþia actelor de gestiune. Actul atacat estesuspendat de drept. Cu cel puþin 10 zileînaintea introducerii acþiunii la instanþa decontencios administrativ, prefectul solicitãautoritãþilor locale care au emis actul, cumotivarea necesarã, reanalizarea actuluisocotit nelegal, în vederea modificãrii sau,dupã caz, a revocãrii acestuia.

• Controlul exercitat de prefect este unul ulterior,secretarii unitãþilor administrativ teritorialeavând obligaþia, potrivit Legii nr.340/2004, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, sãînainteze actele administrative adoptate sauemise de autoritãþile locale, prefectului pentruverificarea legalitãþii acestora.

Controlul administrativ jurisdictional

• intervine pentru solutionarea unor litigii dinsfera administratiei publice

• se realizeaza dupa o procedura bazata pe princi-piul independentei si al contradictorialitatii.

• priveste doar legalitatea actelor administra-tive, iar actul de control poarta denumirea deact administrativ-jurisdictional, fiind irevocabilsi cu autoritate de lucru judecat.

• actele administrative jurisdictionale pot fi atacatecu recurs, dupa epuizarea cailor administrativjurisdictionale, la sectia de contencios adminis-trativ a Curtii Supreme de Justitie, conform Legiicontenciosului administrativ.

Controlul judecatoresc

• Se exercitã în vederea apãrãrii drepturilor si aintereselor legitime ale cetatenilor, impotrivaabuzurilor administratiei. Controlul serealizeazã de catre instantele de drept comunsi de catre instantele de contencios administrativ.

• Se exercita un control si din partea Ministe-rului Public asupra autoritatilor administra-tiei publice se. Acest control are un caracternejurisdictional si priveste verificarea actelororganelor administrative de cercetare siurmarire penala, precum si a organelor deadministrare a locurilor de detinere siexecutare a pedepselor.



• furnizeazã autoritãþii de control toate infor-maþiile relevante;

• coopereazã, cu bunã credinþã, cu autoritateade control extern.


Cadrul general

• Complexitatea sarcinilor administratiei publicesi diversificarea continua, au impus necesitateaspecializarii controlului in functie de multi-plele laturi ale activitatii economice si sociale.

• Specializarea controlului este un principiuvalabil atat pentru controlul efectuat in cadrulfiecarei autoritati administrative, pe compar-timente, cat si pentru controlul ce se exercitadin afara, de catre organisme special create, pedomenii de activitate.

• Administratia publica exercita un controlasupra propriei sale activitati, care cuprindeatat activitatea desfasurata in forma juridica,cat si cea realizata prin operatiuni materiale sitehnice, de prestari de servicii si chiar productive.

• In orice autoritate ºi instituþie publicã existã unanumit sistem de control intern, deoarece fiecareconducãtor se organizeazã pentru a-ºi conduceactivitatea: acesta va defini sarcinile individualeale personalului, va pune la punct metodele delucru, se va dota cu un sistem de informare, vasuperviza activitatea personalului etc.

• Cea mai frecventa forma de control internspecializat este controlul financiar preventivpropriu prin care se asigura, in toate compar-timentele administratiei publice, disciplinafinanciara si bugetara.


Autoritãþile centrale stabilesc un cadru juridic carefixeazã principiile generale ale controlului intern:

• Legea nr.672/2002, cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare reglementeazã organizareaauditului intern în cadrul entitãþilor publice,atât din administraþia centralã, cât ºi localã,fiind acea activitate funcþional independentã ºiobiectivã, care dã asigurãri ºi consiliere con-ducerii pentru buna administrare a veniturilor ºicheltuielilor publice, perfecþionând activitãþileentitãþii publice; ajutã entitatea publicã sã îºiîndeplineascã obiectivele printr-o abordaresistematicã ºi metodicã, care evalueazã ºi îmbu-nãtãþeºte eficienþa ºi eficacitatea sistemului deconducere bazat pe gestiunea riscului, acontrolului ºi a procesului de administrare.

• O.G. nr.119/1999 privind controlul intern ºicontrolul financiar preventiv

• O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobareaCodului controlului intern, cuprinzândstandardele de management/control intern laentitãþile publice ºi pentru dezvoltareasistemelor de control managerial.

Controlul intern

• Controlul nu trebuie privit doar ca o operaþiunede verificare, ci este o funcþie managerialã. Astfel,prin funcþia de control managementul constatãabaterile rezultatelor de la obiective, analizeazãcauzele care le-au determinat ºi dispunemãsurile corective sau preventive ce i se impun.

• Este un instrument indispensabil procesuluidecizional al conducerii autoritatii administrative.

• Aceasta forma de control administrativ esteconsecinta structurii ierarhice a comparti-mentelor autoritatilor administrative si afunctionarilor ce le alcatuiesc.

• Acest control are un caracter general si perma-nent, privind deopotriva atat legalitatea, cat sioportunitatea actelor si faptelor celor controlati.

• Controlul intern se realizeaza din oficiu sau lacererea si sesizarea altor persoane, din inte-riorul organului administrativ ori din afaraacestuia.

• Cand controlul a fost declansat printr-oreclamatie sau o sesizare, poarta denumireade recurs gratios (reclamatie administrativa),care constituie, in caz de litigiu, o conditieprealabila a exercitarii actiunii de contenciosadministrativ

• Potrivit legii, controlul intern reprezintaansamblul formelor de control exercitate lanivelul entitatii publice, inclusiv auditulintern, stabilite de conducere in concordantacu obiectivele acesteia si cu reglementarilelegale, in vederea asigurarii administrariifondurilor in mod economic, eficient sieficace. Totodata controlul intern includestructurile organizatorice, metodele siprocedurile de control.

Auditul public intern

• reprezintã o activitate functional indepen-denta si obiectiva, prin care se dau asigurari siconsiliere conducerii entitatii publice, pentrubuna administrare a veniturilor si cheltuie-lilor publice si care contribuie la indeplinireaobiectivelor stabilite, printr-o abordare siste-matica si metodica, imbunatatind eficienta sieficacitatea sistemului de conducere, bazat pegestiunea riscului, a controlului si a proce-selor de administrare

• Auditul intern reprezinta activitatea de examinareobiectiva a ansamblului activitatilor instituþiilorin scopul furnizarii unei evaluari independente amanagementului riscului, controlului siproceselor de conducere a acestuia.


2. Controlul intern

• Auditul intern are drept obiective: o verificarea conformitatii activitatilor din

instituþia auditata cu politicile, programelesi managementul acestuia, in conformitatecu prevederile legale;

o evaluarea gradului de adecvare si aplicare acontroalelor financiare si nefinanciaredispuse si efectuate de catre conducereaunitatii in scopul cresterii eficientei acti-vitatii instituþiei;

o evaluarea gradului de adecvare a date-lor/informatiilor financiare si nefinanciaredestinate conducerii pentru cunoasterearealitatii din instituþia respectivã;

o protejarea elementelor patrimoniale bilan-tiere si extrabilantiere si identificareametodelor de prevenire a fraudelor sipierderilor de orice fel.

• Sfera auditului public intern cuprinde: o activitati financiare sau cu implicatii

financiare, desfasurate de entitatea publicadin momentul constituirii angajamentuluipana la utilizarea fondurilor de catrebeneficiarii finali, inclusiv a fondurilorprovenite din asistenta externa;

o constituirea veniturilor publice, respectivautorizarea si stabilirea titlurilor decreanta, precum si a facilitatilor acordate laincasarea acestora;

o vanzarea, gajarea, concesionarea sauinchirierea de bunuri din domeniulprivat/public al statului ori al unitatiloradministrativ-teritoriale;

o sistemele de management financiar sicontrol, inclusiv contabilitatea si sistemeleinformatice aferente

• Tipurile de audit sunt urmatoarele: o auditul de sistem care reprezinta o evaluare

de profunzime a sistemelor de conduceresi control intern, cu scopul de a stabili dacaacestea functioneaza economic, eficace sieficient pentru identificarea deficientelorsi formularea de recomandari pentrucorectarea acestora;

o auditul performantei care examineaza dacacriteriile stabilite pentru implementareaobiectivelor si sarcinilor entitatii publicesunt corecte, pentru evaluarea rezultatelorsi apreciaza daca rezultatele sunt conformecu obiectivele;

o auditul de regularitate care reprezinta exami-narea actiunilor asupra efectelor financiarepe seama fondurilor publice sau a patrimo-niului public, sub aspectul respectarii ansam-blului principiilor, regulilor procedurale simetodologice care el sunt aplicate.

• Activitatea de audit public intern se realizeazain cadrul compartimentului de specialitate decatre auditori interni care au calitatea defunctionari publici, numiti in functie de

conducatorul instituþiei publice, cu avizulconducatorului compartimentului de auditpublic intern. Prin urmare auditul implica omunca de analiza si diagnosticare si poate figeneral sau limitat, la o anumita componentaa activitatii entitatii publice.

Auditul financiar

• reprezinta activitatea de examinare, invederea exprimarii de catre auditoriifinanciari, a unei opinii asupra situatiilorfinanciare, in conformitate cu standardelede audit, armonizate cu standardele inter-nationale de audit si adoptate de CameraAuditorilor Financiari din Romania.

• conform Legii nr.94/1992, auditul publicextern este activitatea desfãºuratã de Curteade Conturi ºi cuprinde în principal auditulfinanciar ºi auditul performanþei. Astfel,Curtea de Conturi efectueazã auditul finan-ciar asupra conturilor de execuþie ale buge-telor locale. Aºa cã, nu vãd rostul includeriiacestui paragraf la controlul intern.

Controlul financiar-preventiv

• Potrivit prevederilor O.G. nr. 119/1999, cumodificarile ulterioare, privind controlulintern si controlul financiar preventiv,Ministerul Economiei ºi Finanþelor esteautoritatea de coordonare ºi reglementare acontrolului financiar preventiv pentru toateentitãþile publice.

• Controlul financiar preventiv se organizeazãºi se exercitã de autoritãþi competente, în modunitar, potrivit prevederilor ordonanþeimenþionate anterior ºi ale actelor normativeemise în aplicarea acesteia ºi reprezintãactivitatea prin care se verifica legalitatea siregularitatea operatiunilor efectuate pe seamafondurilor publice sau a patrimoniului public,inainte de aprobarea acestora ºi încadrarea înlimitele creditelor bugetare sau a creditelor deangajament, dupã caz.

• Controlul financiar preventiv se organizeazã ºise exercitã în urmãtoarele forme:o controlul financiar preventiv propriu, la

toate entitãþile publice ºi asupra tuturoroperaþiunilor cu impact financiar asuprafondurilor publice ºi a patrimoniului public;

o controlul financiar preventiv delegat, laordonatorii principali de credite aibugetului de stat, bugetului asigurãrilorsociale de stat, precum ºi ai bugetuluioricãrui fond special, la Fondul naþional ºila agenþiile de implementare a fondurilorcomunitare, precum ºi la alte entitãþipublice cu risc ridicat, prin controloridelegaþi ai Ministerului Finanþelor Publice.


Controlul financiar preventiv propriu

• se exercita prin viza, de catre persoane dincadrul compartimentelor de specialitate,desemnate in acest scop de catre conducatorulinstituþiei publice, altele decat cele careinitiaza operatiunea supusa vizei.

• Numirea, suspendarea, destituirea sau schim-barea personalului care desfãºoarã activitãþide control financiar preventiv propriu se face,în cazul entitãþilor publice în care se exercitãfuncþia de ordonator principal de credite albugetului de stat, al bugetului asigurãrilorsociale de stat sau al bugetului oricãrui fondspecial, cu acordul Ministerului Economiei ºiFinanþelor

• Persoanele desemnate cu exercitarea activi-tãþii de control financiar preventiv propriutrebuie sã aibã competenþele profesionalesolicitate de aceastã activitate.

• Persoanele în drept sã exercite controlulfinanciar preventiv propriu rãspund, potrivitlegii, în raport de culpa lor, pentru legalitatea,regularitatea ºi încadrarea în creditelor buge-tare sau a creditelor de angajament aprobate, înprivinþa operaþiunilor pentru care au acordatviza de control financiar preventiv propriu.

• Persoanele in drept sa exercite controlulfinanciar preventiv delegat acorda sau refuzaacordarea vizei de legalitate numai in scris, peformular tipizat care poarta semnatura sisigiliul personal al controlorului delegatcompetent.

• Inainte de a emite un refuz de viza, contro-lorul delegat are obligatia sa informeze, inscris, in legatura cu intentia sa pe ordonatorulde credite, precizand motivele refuzului.

• Controlorii delegati fac parte din Corpulcontrolorilor delegati care reprezinta un com-partiment distinct in structura MinisteruluiEconomiei ºi Finantelor, atat la nivel central,cat si teritorial.


• controlul intern reprezintã ansamblulformelor de control exercitate la nivelulautoritãþii publice locale, inclusiv auditulintern, stabilite de conducere în concordanþãcu obiectivele acesteia ºi cu reglementãrilelegale, în vederea asigurãrii administrãriifondurilor în mod economic, eficient ºieficace; acesta include, de asemenea, struc-turile organizatorice, metodele ºi procedurile

• controlul intern, cel puþin în cadrulautoritãþilor locale de o anumitã mãrime, esteo structurã specializatã care asigurã asistenþaexperþilor în conceperea procedurilor pentru

departamentele operaþionale; structura decontrol intern este de asemenea responsabilãde verificarea conformitãþii proceduriloradoptate; dacã acestea nu corespund, con-trolul intern este responsabil de stabilireacauzelor ºi de recomandarea de soluþii laaceastã problemã;

• instrumentele concrete de control internvariazã de la o autoritate localã la alta, înfuncþie de mãrimea, complexitatea structuriisale interne, gradul de dispersare a centrelorde activitate, natura activitãþilor, normelelegale aplicabile, obiºnuinþele de lucru aleconducãtorilor etc. Însã, ele trebuie sã reducãla minim riscul:

• unei gestionãri economice sau financiarenecorespunzãtoare;

• unei gestionãri administrative necorespun-zãtoare, ca urmare a necunoaºterii normelorrespective;

• unei slabe prestãri de servicii;• procedurilor administrative, civile sau penale.• Autoritãþile publice locale mici care au depãºit

pragul anual de 100.000 euro, o perioadã de 3ani consecutiv, au obligaþia de a-ºi constituicompartimente de audit public intern pânã lasfârºitul primului trimestru al anului urmãtor.

• Autoritatea publicã localã care are organizatcompartiment de audit public intern propriuºi devine instituþie publicã micã, trebuie sãînºtiinþeze compartimentul de audit publicintern din cadrul Directiei Genenrale aFinantelor Publice teritoriala, de noul statut,în termen de 30 de zile de la îndeplinireanoilor condiþii.

• Autoritãþile publice mici, care nu au depãºitacel prag anual, auditul public intern selimiteazã la audit de regularitate ºi seefectueazã de cãtre compartimentele de auditpublic intern ale Directiilor Generale deFinante Publice teritoriale.

Bibliografie:Legea nr.94/1992 privind organizarea ºi funcþio-

narea Curþii de Conturi, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare

Legii nr.340/2004 privind instituþia Prefectului,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

O.G. nr.119/1999 privind controlul intern ºicontrolul financiar preventiv, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare

Legea nr.672/2002 privind auditul public intern,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

O.M.F.P. nr.946/2005O.M.F.P. nr.38/2003Legea nr.273/206


Cadrul juridic principal care reglementeazãstatutul funcþionarilor publici din România esteconstituit din urmãtoarele acte normative:

• Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþio-narilor publici, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

• Legea nr. 7/2004 privind Codul de Conduitã afuncþionarilor publici, republicatã

• Hotãrârea de Guvern nr. 611/2008 pentruaprobarea normelor privind organizarea ºidezvoltarea carierei funcþionarilor publici, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare

• Hotãrârea de Guvern nr.1344/2007 pentrunormele de organizare si functionare acomisiilor de disciplina

• Hotãrârea de Guvern nr.1066/2007 privindformarea profesionala,

• Pachetul de lege 161/2003

Este important de stiut cã regimul juridic alfuncþionarilor publici locali din România nu diferãde regimul juridic al funcþionarilor publici dinadministraþia de stat si teritoriala.


• elaboreazã cadrul legal privind funcþia publicãºi funcþionarii publici;

• asigurã cunoaºterea ºi respectarea cadrului legalprivind funcþia publicã ºi funcþionarii publici;

• solicitã coordonarea metodologicã a ANFP înprobleme privind funcþia publicã ºi funcþio-narii publici;

• transmit ANFP rapoarte periodice de moni-torizare a modului de aplicare a legislaþieiprivind funcþia publicã ºi funcþionarii publici;

• gestioneazã resursele umane din instituþia sauautoritatea publicã respectivã conform normelorîn vigoare stabilite de ANFP;

• asigurã publicitatea codului de conduitã lanivelul autoritãþii sau instituþiei publicerespective.

Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici

• urmãreºte aplicarea ºi respectarea prevederilorcodului de conduitã a funcþionarilor publici

• colaboreazã cu ONG-uri care au drept scoppromovarea ºi apãrarea intereselor legitime alecetãþenilor în relaþia cu funcþionarii publici.

• poate sesiza în contencios administrativ aceleacte prin care autoritãþile sau instituþiilepublice încalcã legislaþia aferentã funcþiei ºifuncþionarilor publici, avand legitimitateprocesualã activã

• poate fi sesizatã, de orice persoanã, alãturi decomisia de disciplinã cu privire la încalcareanormelor de conduitã de cãtre un funcþionarpublic, dar acest fapt nu înseamnã cã prinactivitatea acestei instituþii se poate influenþaîn vreun mod derularea procedurii de lucru arespectivei comisii de disciplina

• coordoneaza metodologic, monitorizeaza,verifica si controleaza aplicarea si respectareaprevederilor legale privind normele deconduita a functionarilor publici, organizareasi functionarea comisiilor paritare si acomisiilor de disciplina


Capitolul 4

Iniþiative model referitoare la statutulfuncþionarilor publici

Acest capitol reprezintã o culegere de norme referitoare la statutul functionarilor publicidin România ºi la procedurile administrative aplicabile acestora, identificate în cadrulanalizei efectuate asupra a numeroase acte normative în vigoare referitoare la conduitafunctionarilor publici Pentru a fi o practicã precisã ºi concisã, similarã Modelului de iniþiativeal Consiliului Europei, acesta a fost conceput în funcþie de capitolele ºi structura manualuluimai sus menþionat.


1. Cadrul juridic

• elaboreazã studii ºi analize privind respectareanormelor de conduitã

• are obligaþia de a întocmi un raport anual cuprivire la managementul funcþiei publice ºi alfuncþionarilor publici, care cuprinde infor-maþii cu privire la situaþia disciplinarã ºi eticãdin cadrul instituþiilor ºi autoritãþilor publiceromâneºti.

• introduce in raportul managementuluifuncþiilor publice ºi al funcþionarilor publicidate referitoare la numarul si obiectulsesizarilor privind cazurile de incalcare anormelor de conduita profesionala; catego-riile si numarul de functionari publici care auincalcat normele de conduita morala si profe-sionala; cauzele si consecintele nerespectariiprevederilor prezentului cod de conduita;evidentierea cazurilor in care functionarilorpublici li s-a cerut sa actioneze sub presiuneafactorului politic

• realizeazã baza de date a consilierilor etici pecare o actualizeazã permenet, asigurând coordo-nare permanentã ºi instruire, dacã este cazul

• creeazã ºi gestioneazã baza de date a funcþiilorpublice ºi a funcþionarilor publici, putândoferi diferite situaþii statistice la solicitareainstituþiilor ºi autoritãþilor publice româneºti

b. Mãsuri ale autoritãþii locale

• respectã legislaþia privind funcþia publicã ºifuncþionarii publici;

• asigurã cunoaºterea ºi respectarea în interior acadrului legal privind funcþia publicã ºifuncþionarii publici;

• numesc un consilier etic, de regulã din cadruldepartamentelor de resurse umane;

• asigurã constituirea ºi organizarea comisiilorde disciplinã ºi a comisiilor paritare;

• asigurã publicitatea ºi diseminarea codului deconduitã propriu la nivelul autoritãþii sauinstituþiei publice respective.

• participã la acþiunile de instruire, de infor-mare ºi de completare sau actualizare a bazeide date privind consilierii etici sau privindfuncþiile ºi funcþionarii publici;

• solicitã coordonarea metodologicã a ANFP înaspecte ce þin de managementul funcþiilorpublice ºi al funcþionarilor publici;

• transmit cãtre ANFP datele solicitate pentruelaborarea de rapoarte periodice (trimestrialesi semestriale) de monitorizare a modului deaplicare a legislaþiei privind funcþia publicã ºifuncþionarii publici;

• transmit cãtre ANFP trimestrial ºi semestrial,la termenele ºi în forma standard, situaþiaprivind respectarea normelor de conduitã,dupã ce a fost aprobatã prealabil de conducã-torul instituþiei sau autoritãþii ºi dupã ce înprealabil a fost deja diseminat în cadrul aceleiinstituþii

• gestioneazã resursele umane din instituþiarespectivã conform normelor în vigoare;

• adapteazã codul de conduitã la caracteristicileºi cerinþele specifice ale instituþiei sauautoritãþii locale, în funcþie de prevederileLegii nr. 7/2004 republicatã;

c. Mãsuri ale aleºilor locali ºi ale funcþionarilor publici din administraþia publicã

Aleºii locali:

• iau la cunoºtinþã cadrul legal privind funcþiapublicã ºi funcþionarii publici;

• asigurã cunoaºterea ºi respectarea cadruluilegal privind funcþia publicã ºi funcþionariipublici din subordine;

• evitã sã exercite presiuni asupra funcþiona-rilor publici care i-ar determina pe aceºtia sãnu respecte regimul îndatoririlor de serviciu

Funcþionarii publici din administratia publicalocala au un regim juridic care:

• este suficient de clar ºi comprehensiv;• asigurã promovarea ºi diseminarea normelor

conduitã care au un impact direct asupraimaginii instituþiei sau autoritãþii din care facparte

• participã la respectarea drepturilor ºi îndato-ririlor, prevederi privind cariera funcþionarilorpublici, evaluarea performanþelor, perfecþio-narea profesionalã, recrutarea funcþionarilorpublici, numirea funcþionarilor publici,sancþiuni disciplinare ºi rãspunderea funcþio-narilor publici, modificarea, suspendarea ºiîncetarea raportului de serviciu, redistribuireaºi corpul de rezervã a funcþionarilor publici;

• respectã prevederi referitoare la conduitafuncþionarilor publici;


Remunerarea ºi condiþiile de serviciu

a. Mãsuri ale autoritãþilor locale:

• Autoritãþile ºi instituþiile publice pot încheiaanual, în condiþiile legii, acorduri cu sindi-catele reprezentative ale funcþionarilor publicisau cu reprezentanþii funcþionarilor publici,care sã cuprindã numai mãsuri referitoare la:§ constituirea ºi folosirea fondurilor

destinate îmbunãtãþirii condiþiilor la loculde muncã;

§ sãnãtatea ºi securitatea în muncã;§ programul zilnic de lucru;§ perfecþionarea profesionalã;§ alte mãsuri decât cele prevãzute de lege,

referitoare la protecþia celor aleºi în organelede conducere ale organizaþiilor sindicale.

• În cadrul autoritãþilor ºi instituþiilor publicese constituie comisii paritare. Comisiile pari-tare sunt consultate în urmãtoarele situaþii:§ la stabilirea oricãror mãsuri privind pregã-

tirea profesionalã a funcþionarilor publici,dacã costurile acestora sunt suportate dinfonduri bugetare;

§ la stabilirea mãsurilor de imbunatatire aactivitãþii autoritãþilor ºi instituþiilorpublice pentru care sunt constituite;

§ la stabilirea programului de lucru de cãtreconducãtorul autoritãþii sau instituþieipublice;

§ alte situaþii prevãzute de lege.• Avansarea in trepte de salarizare se face in

conditiile legii privind sistemul unitar desalarizare a functionarilor publici

• prevãd în bugetul anual propriu sumelenecesare pentru acoperirea cheltuielilor deperfecþionare profesionalã a funcþionarilorpublici organizatã la initiaþiva ori în interesulautoritãþii sau instituþiei publice;

• comunicã anual Agenþiei Naþionale a Funcþio-narilor Publici planul de perfecþionare profe-sionalã a funcþionarilor publici, precum ºifondurile prevãzute în bugetul anual propriupentru acoperirea cheltuielilor de perfecþio-nare profesionalã a funcþionarilor publici

• intocmesc raportul anual privind formareaprofesionalã a funcþionarilor publici, laîncheierea exerciþiului bugetar, raport pe care

face parte integrantã din raportul anual deactivitate al acestora

• transmit cãtre ANFP planul anual deperfecþionare profesionalã ºi fondurile alocatede la bugetul instituþiei în scopul instruiriipersonalului propriu pentru anul urmãtor

• pot încheia anual acorduri cu sindicatelereprezentative ale funcþionarilor publici saucu reprezentanþii funcþionarilor publici,referitoare la constituirea ºi folosireafondurilor destinate îmbunãtãþirii condiþiilorla locul de muncã, precum ºi la sãnãtatea ºisecuritatea în muncã;

• furnizeazã sindicatelor reprezentative saureprezentanþilor funcþionarilor publiciinformaþiile necesare pentru încheiereaacordurilor privind raporturile de serviciu, încondiþiile legii;

• urmãresc activitatea comisiilor paritare dincadrul instituþiilor respective;

• Evaluarea performantelor profesionale indivi-duale ale functionarilor publici se face anual,iar calificativele obþinute folosesc ºi laavansarea in treptele de salarizare

b. Mãsuri ale funcþionarilor publici:

• Salarizarea functionarilor publici se face inconformitate cu prevederile legii privindstabilirea sistemului unitar de salarizarepentru functionarii publici.

• Pentru activitatea desfãºuratã, funcþionariipublici au dreptul la un salariu compus din:a) salariul de bazã;b) sporul pentru vechime în muncã;c) suplimentul postului;d) suplimentul corespunzãtor treptei de

salarizare;e) prime ºi alte drepturi salariale.

• Pentru orele lucrate din dispozitia conduca-torului autoritatii sau institutiei publice pestedurata normala a timpului de lucru sau inzilele de sarbatori legale ori declarate zilenelucratoare functionarii publici de executieau dreptul la recuperare sau la plata majoratacu un spor de 100% din salariul de baza.(Numarul orelor platite cu sporul de 100% nupoate depasi 360 intr-un an.)

• Functionarul public are dreptul, pe langaindemnizatia de concediu, la o prima egala cu


2. Remunerarea, condiþiile de serviciu ºi dezvoltareacarierei funcþionarilor publici din administraþiapublicã localã

salariul de baza din luna anterioara plecarii inconcediu, care se impoziteaza separatFunctionarii publici beneficiaza de prime sialte drepturi salariale, in conditiile legii.

• Funcþionarii publici beneficiazã pe perioadaîn care urmeazã forme de perfecþionareprofesionalã de toate drepturile salarialecuvenite

• Funcþionarii publici care urmeazã într-un ancalendaristic programe de formare organizateîn þarã sau în strinãtate, având o duratãcumulatã mai mare de 90 de zile, finanþate dela bugetul de stat sau de la bugetul local, înscopul intrãrii în corpul funcþionarilor publicisau dupã caz într-o categorie a funcþieipublice superioare celei pe care o ocupau lamomentul începerii programului, suntobligaþi sã se angajeze în scris cã vor lucra înadministraþia publicã o perioadã determinatã(între 2 si 5 ani de la de la terminareaprogramelor), proporþional cu numãrul dezile de formare, daca pentru programulrespectiv nu este prevazuta o alta perioada

• Functionarii publici care au urmat forme deperfectionare profesionala, in conditiile maisus menþionate, dar ale caror raporturi deserviciu inceteaza din motive imputabile lor,inainte de implinirea termenului prevazut,sunt obligati sa restituie contravaloareacheltuielilor efectuate pentru perfectionare,precum si, dupa caz, drepturile salarialeprimite pe perioada perfectionarii, calculatein conditiile legii proportional cu perioadaramasa pana la implinirea termenului(Prevederile acestea nu se aplica in cazul incare functionarul public nu mai detine functiapublica din motive neimputabile acestuia.)

• In cazul in care persoanele care au urmat oforma de perfectionare, dar nu au absolvit-odin vina lor, sunt obligate sa restituie insti-tutiei sau autoritatii publice contravaloareacheltuielilor efectuate pentru perfectionare,precum si drepturile salariale primite inperioada perfectionarii, calculate in conditiilelegii, daca acestea au fost suportate deautoritatea sau institutia publica.

• funcþionarii publici au dreptul la pensii,precum ºi la celelalte drepturi de asigurãrisociale de stat.

Dezvoltarea carierei funcþionarilorpublici din administraþia localã

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþiona-rilor publici cu modificãrile ºi completãrile ulterioareprevede cã ocuparea funcþiilor publice se face prin:

• promovare;• transfer;• redistribuire;• recrutare;• alte modalitãþi prevãzute expres de lege.

• Recrutarea in vederea intrarii in corpul func-tionarilor publici se face prin concurs, in limitafunctiilor publice vacante rezervate in acestscop prin planul de ocupare a functiilor publice.

• Concursul are la baza principiile competiþieideschise, transparenþei, meritelor profesio-nale ºi competenþei, precum ºi cel al egalitãþiiaccesului la funcþiile publice pentru fiecarecetãþean care îndeplineºte condiþiile legale.

• Anuntul privind concursul se publica inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a,si intr-un cotidian de larga circulatie, cu celputin 30 de zile inainte de data desfasurariiconcursului. In mod exceptional, termenul de30 de zile poate fi redus, in conditiile legii,pentru concursul organizat in vederea ocupariifunctiilor publice de executie temporar vacante.

• La baza dezvoltãrii carierei funcþionarilorpublici se aflã funcþia de previzionare care seconcretizeazã prin elaborarea ºi respectareaplanului de ocupare a funcþiilor publice

• Planul de ocupare a functiilor publice seintocmeste centralizat, pe fiecare ordonatorprincipal de credite si pe fiecare institutie dinsubordinea acesteia sau finantata prin bugetulsau.

• Planul de ocupare a functiilor publice se elabo-reaza anual, cu consultarea sindicatelorreprezentative ale functionarilor publici, astfel: a) de catre Agentia Nationala a Functionarilor

Publici, pe baza propunerilor ordonatorilorprincipali de credite, pentru autoritatile siinstitutiile publice din administratiapublica centrala;

b) de catre primar sau, dupa caz, de catrepresedintele consiliului judetean, prinaparatul de specialitate, pentru autoritatilesi institutiile publice din administratiapublica locala.

• Promovarea este modalitatea de dezvoltare acarierei prin ocuparea unei functii publicesuperioare

• Promovarea se realizeazã in clasa ºi in gradeprofesionale.


• Promovarea in gradul profesional imediatsuperior celui detinut de functionarul publicse face prin concurs sau examen, organizatanual, prin transformarea postului ocupat defunctionarul public ca urmare a promovariiconcursului sau examenului. (Fisa postuluifunctionarului public care a promovat infunctia publica se completeaza cu noi atributiisi responsabilitati).

• Redistribuirea functionarilor publici se faceintr-o functie publica de aceeasi categorie,clasa si acelasi grad profesional cu functiapublica detinuta de functionarul public, darse poate face si intr-o functie publicainferioara vacanta, cu acordul scris alfunctionarului public, de catre AgentiaNationala a Functionarilor Publici, astfel: a) in cadrul autoritatilor sau institutiilor

publice din aceeasi localitate sau dintr-olocalitate aflata la o distanta de pana la 50km de localitatea de domiciliu;

b) in cadrul autoritatilor sau institutiilorpublice din alt judet sau aflate la o distantamai mare de 50 km de localitatea de domi-ciliu, la cererea functionarului public.

• Transferul se poate face intr-o functie publicapentru care sunt indeplinite conditiile speci-fice prevazute in fisa postului ºi poate avea locdupa cum urmeaza: a) in interesul serviciului; b) la cererea functionarului public.


• Concursul de recrutare pentru functiile publicevacante din autoritatile si institutiile publicecentrale este organizat, in conditiile legii, astfel: a) de catre comisia pentru inaltii functionari

publici. Secretariatul tehnic al comisiei seasigura de Agentia Nationala a Functio-narilor Publici;

b) de catre Agentia Nationala a Functio-narilor Publici, pentru ocuparea functiilorpublice de conducere generale si specifice;

c) de catre autoritati si institutii publice, cuavizul Agentiei Nationale a FunctionarilorPublici, pentru ocuparea functiilor publicede executie generale si specifice.

• Redistribuirea se poate realiza ºi intr-o functiepublica de conducere se face numai dacafunctionarul public a indeplinit atributiisimilare cu atributiile functiei publice de pecare se efectueaza redistribuirea.

• Redistribuirea pe functii publice temporarvacante se poate face doar ca urmare a

suspendarii titularului pe o perioada de celputin o luna, a functionarilor publici dincorpul de rezerva care indeplinesc conditiilespecifice pentru ocuparea functiei publicerespective.

• Transferul in interesul servicului se poate facenumai cu acordul scris al functionaruluipublic transferat, intr-o functie publica deaceeasi categorie, clasa si grad profesional cufunctia publica detinuta de functionarulpublic sau intr-o functie publica de nivelinferior.

Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publicigestioneazã întregul corp al funcþionarilor publici,sens în care:

•• stabileºte cadrul legal al recrutãrii ºi dezvol-tãrii carierei funcþionarilor publici dinadministraþia centralã ºi localã;

• poate delega autoritatilor sau institutiilorpublice, in conditiile legii, competenta de aorganiza concursuri de recrutare pentru ocu-parea functiilor publice de conducere generalesi specifice.

• dispune amânarea sau suspendarea organi-zãrii ºi desfãºurãrii concursului, în situaþia încare constatã ca nu sunt îndeplinite condiþiilelegale privind organizarea ºi desfãºurareaconcursurilor

• organizeazã anual concursul pentru promo-varea rapidã, în limita numãrului de funcþiipublice rezervate promovãrii rapide, înconformitate cu planul anual de ocupare afuncþiilor publice.

• avizeazã concursul pentru admiterea laprogramele organizate în condiþiile legiipentru obþinerea statutului de manager publiccare se organizeazã ºi se gestioneazã deinstituþiile abilitate potrivit legii

• realizeazã redistribuirea funcþionarilor publicidin corpul de rezervã



• Concursul de recrutare pentru functiilepublice vacante din autoritatile si institutiilepublice din administratia publica locala esteorganizat, in conditiile legii, astfel: a) de catre Agentia Nationala a Functio-

narilor Publici, pentru functiile publice deconducere din urmatoarele domenii:protectia copilului, evidenta informatizataa persoanei, audit public intern, financiar-contabilitate, urbanism si arhitectura,


resurse umane, integrare europeana,pentru secretarii unitatilor administrativ-teritoriale, precum si pentru functiilepublice de executie din domeniulauditului public intern;

b) de catre autoritati si institutii publice,pentru ocuparea functiilor publicevacante, altele decat cele prevazute maisus, dar în aceastã situaþie autoritatile siinstitutiile publice din administratiapublica locala au obligatia de a informaAgentia Nationala a Functionarilor Publiciinainte cu 10 zile de demararea proceduriide organizare si desfasurare a concursu-rilor. In situatia in care Agentia Nationalaa Functionarilor Publici constata ca nusunt indeplinite conditiile legale privindorganizarea si desfasurarea concursurilordispune amanarea sau suspendareaorganizarii si desfasurarii concursului.

• Pentru autoritatile si institutiile publice dinadministratia publica locala, proiectulplanului de ocupare a functiilor publice setransmite Agentiei Nationale a FunctionarilorPublici cu 45 de zile inainte de data aprobarii.

• In situatia in care Agentia Nationala aFunctionarilor Publici constata neregularitatiin structura acestuia, autoritatile sauinstitutiile publice au obligatia de a modificaproiectul planului de ocupare a functiilorpublice, pe baza observatiilor AgentieiNationale a Functionarilor Publici, inconformitate cu prevederile legale.

• organizeazã concursurile pentru ocupareafuncþiilor publice din structurile proprii, înconformitate cu prevederile legale;

• organizeazã examenul de promovare îngradul profesional, cu avizul AgenþieiNaþionale a Funcþionarilor Publici, în limitafuncþiilor publice rezervate promovãrii, cuîncadrarea în fondurile bugetare alocate.

• Promovarea se face prin transformareapostului ocupat de funcþionarul public caurmare a promovãrii examenului, în situaþiaîn care este vorba despre dobândirea uneidiplome de studii de nivel în specialitatea încare îºi desfãºoarã activitatea funcþionarulpublic respectiv

• In cazul in care exista mai multi functionaripublici care indeplinesc conditiile specificepentru ocuparea functiei publice respective,Agentia Nationala a Functionarilor Publiciorganizeaza, in colaborare cu autoritatea sauinstitutia publica in cadrul careia se aflafunctia publica vacanta, o testare profesionalapentru selectarea functionarului public careurmeaza sa fie redistribuit.

• In cazul in care conducatorii autoritatilor siinstitutiilor publice refuza incadrarea functio-narilor publici redistribuiþi, functionarulpublic se poate adresa instantei de contenciosadministrativ competente.

• Autoritatile sau institutiile publice auobligatia de a asigura publicitatea functiilorpublice vacante care pot fi ocupate printransfer la cerere. In situatia in care doi saumai multi functionari publici solicita ocupa-rea unei functii publice vacante prin transferla cerere, selectia se face pe baza de interviu.

• In cazul transferului in interesul serviciului inalta localitate, functionarul public transferatare dreptul la o indemnizatie egala cu salariulnet calculat la nivelul salariului din lunaanterioara celei in care se transfera, laacoperirea tuturor cheltuielilor de transport sila un concediu platit de 5 zile. Plata acestordrepturi se suporta de autoritatea sauinstitutia publica la care se face transferul, intermen de cel mult 15 zile de la data aprobariitransferului.

• Transferul la cerere se face intr-o functiepublica de aceeasi categorie, clasa si gradprofesional sau intr-o functie publica de nivelinferior, in urma aprobarii cererii de transfer afunctionarului public de catre conducatorulautoritatii sau institutiei publice la care sesolicita transferul. (In acest caz, transferul poateavea loc numai intre autoritati sau institutiipublice din administratia publica centrala, intreautoritati administrative autonome ori, dupacaz, intre autoritati sau institutii publice dinadministratia publica locala.)

• In cazul functionarilor publici de conduceretransferul se poate realiza pe functii publicede conducere ale caror atributii sunt similarecu atributiile functiei publice de pe care seefectueaza transferul


Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþio-narilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare stabileºte regimul drepturilor ºiîndatoririlor funcþionarilor publici din adminis-traþia publicã centralã ºi localã, precum ºi Legea nr.7-2004 privind codul de conduitã republicatã.


În aplicarea prevederilor legale, autoritãþilecentrale:

• stabilesc cadrul legal privind drepturile ºiobligaþiile funcþionarilor publici;

• aduc la cunoºtinþa funcþionarilor publici,autoritãþilor locale ºi cetãþenilor cadrul legalprivind drepturile ºi obligaþiile funcþionarilorpublici;

• stabilesc proceduri de monitorizare ºi controla respectãrii drepturilor ºi obligaþiilor de cãtrefuncþionarii publici;

• garateazã dreptul la opinie funcþionarilorpublici din subordine;

• nu opereazã discriminãri pe criterii politice,de apartenenþã sindicalã, convingeri religioase,etnice, de sex, orientare sexualã, starematerialã, origine socialã sau de orice altãasemenea naturã;

• informeazã cu privire la deciziile care se iau înaplicarea Statutului funcþionarilor publici ºicare îl vizeazã în mod direct;

• garanteazã dreptul de asociere sindicalãfuncþionarilor din subordine, cu excepþiafuncþionarilor care sunt numiþi în categoriaînalþilor funcþionari publici, funcþionarilorpublici de conducere ºi altor categorii defuncþionari publici cãrora le este interzis acestdrept prin statute speciale;

• garanteazã dreptul de a înfiinþa organizaþiisindicale, de a adera ºi de a exercita oricemandat în cadrul acestora;

• respectã dreptul de asociere în organizaþiiprofesionale sau în alte organizaþii având cascop reprezentarea intereselor proprii,promovarea pregãtirii profesionale ºiprotejarea statutului lor;

• garanteazã dreptul la grevã, în condiþiile legii,cu respectarea principiului continuitãþii ºiceleritãþii serviciului public;

• garanteazã dreptul la un salariu; • recunosc personalului din subordine dreptul

la prime ºi alte drepturi salariale• conferã personalului din subordine dreptul de

a-ºi perfecþiona în mod continuu pregãtireaprofesionalã;

• garanteazã dreptul la recuperare sau la platamajoratã cu un spor de 100% din salariul debazã pentru orele suplimentare efectuate înafara programului de lucru;

• garanteazã funcþionarilor publici dreptul de afi aleºi sau numiþi într-o funcþie de demnitatepublicã, în condiþiile legii.

• recunosc dreptul la concediu de odihnã, laconcedii medicale ºi la alte concedii, inclusivdreptul la o primã egalã cu salariul de bazã dinluna anterioarã plecãrii în concediu;

• recunosc dreptul la concedii de boalã, dematernitate ºi la concedii pentru creºterea ºiîngrijirea copiilor;

• recunosc dreptul la condiþii normale demuncã ºi igienã, de naturã sã le ocroteascãsãnãtatea ºi integritatea fizicã ºi psihicã;

• recunosc dreptul de schimbare a comparti-mentului în care îºi desfãºoarã activitatea,pentru motive întemeiate.

• garanteazã dreptul la asistenþã medicalã,proteze ºi medicamente pentru personalul dinsubodine;

• garanteazã dreptul la pensii, precum ºi lacelelalte drepturi de asigurãri sociale de stat.

• respectã dreptul la pensie de urmaº pentrumembrii familiei, în cazul decesului funcþio-narului public;

• asigurã mãsuri speciale de protectie pentrufunctionarii publici cu atributii de control siinspectie, executare silita a creantelorbugetare, precum si pentru alte categorii defunctionari publici care desfasoara activitaticu grad ridicat de risc profesional se stabilescprin acte normative, la propunerea AgentieiNationale a Functionarilor Publici sau decatre autoritati si institutii publice, cu avizulAgentiei Nationale a Functionarilor Publici

• respectã dreptul la despãgubiri, în situaþia încare funcþionarul public a suferit, din culpaautoritãþii sau a instituþiei publice, unprejudiciu material în timpul îndepliniriiatribuþiilor de serviciu.


Autoritãþile locale, potrivit cadrului legal:• au obligatia sa asigure functionarilor publici

conditii normale de munca si igiena, denatura sa le ocroteasca sanatatea si integri-tatea fizica si psihica

• achitã in continuare drepturile prevazute delege, pânã la emiterea deciziei pentru pensia


3. Drepturile ºi îndatoririle funcþionarilor publici

de urmaº, în cazul in care din vina autoritatiisau a institutiei publice, decizia pentru pensiade urmas nu a fost emisa in termen de 3 lunide la data decesului

• trebuie sa asigure protectia functionaruluipublic impotriva amenintarilor, violentelor,faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima inexercitarea functiei publice sau in legatura cuaceasta (în acest scop, autoritatea sau institutiapublica va solicita sprijinul organelor abilitate )

• trebuie sa il despagubeasca pe functionarulpublic in situatia in care acesta a suferit, dinculpa autoritatii sau institutiei publice, unprejudiciu material in timpul indepliniriiatributiilor de serviciu

• interzic orice discriminare intre functionariipublici pe criterii politice, de apartenentasindicala, convingeri religioase, etnice, de sex,orientare sexuala, stare materiala, originesociala sau de orice alta asemenea natura.

c. Mãsuri ale funcþionarilor publicidin administraþia publicã localã

Drepturi

• au dreptul de asociere sindicala si dreptul laopinie al functionarilor publici este garantat

• sa infiinteze organizatii sindicale, sa adere laele si sa exercite orice mandat in cadrulacestora, in mod liber

• se pot asocia in organizatii profesionale sau inalte organizatii avand ca scop protejareaintereselor profesionale

• în situatia in care inaltii functionari publicisau functionarii publici, care au calitatea deordonatori de credite, sunt alesi in organelede conducere a organizatiilor sindicale,acestia au obligatia ca in termen de 15 zile dela alegerea in organele de conducere aleorganizatiilor sindicale sa opteze pentru unadintre cele doua functii. In cazul in carefunctionarul public opteaza pentru desfa-surarea activitatii in functia de conducere inorganizatiile sindicale, raporturile de serviciuale acestuia se suspenda pe o perioada egala cucea a mandatului in functia de conducere dinorganizatia sindicala

• pot fi alesi sau numiti intr-o functie dedemnitate publica

• înaltii functionari publici si functionariipublici de conducere pot fi numiti in functiide demnitate publica numai dupa incetarearaporturilor de serviciu.

• înaltii functionari publici si functionariipublici de conducere pot candida pentru

functii de demnitate publica numai dupaincetarea raporturilor de serviciu

• pot fi membri ai partidelor politice legalconstituite.

• au dreptul la concediu de odihna, la concediimedicale si la alte concedii.

• au dreptul, pe langa indemnizatia deconcediu, la o prima egala cu salariul de bazadin luna anterioara plecarii in concediu

• în perioada concediilor de boala, a concediilorde maternitate si a celor pentru cresterea siingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nupot inceta si nu pot fi modificate decat dininitiativa functionarului public in cauza.

• beneficiaza in exercitarea atributiilor lor deprotectia legii.

• nu pot fi sanctionati sau prejudiciati in niciunfel pentru sesizarea cu buna-credinta acomisiei de disciplina competente, inconditiile legii, cu privire la cazurile deincalcare a normelor de conduita.

Obligaþii

• îndeplinesc cu profesionalism, imparþialitateºi în conformitate cu legea îndatoririle deserviciu ºi se abþin de la orice faptã care arputea aduce prejudicii persoanelor fizice saujuridice ori prestigiului corpului funcþio-narilor publici.

• funcþionarii publici de conducere sprijinãpropunerile ºi iniþiativele motivate alepersonalului din subordine, în vederea îmbu-nãtãþirii activitãþii autoritãþii sau instituþieipublice în care îºi desfãºoarã activitatea,precum ºi a calitãþii serviciilor publice oferitecetãþenilor.

• respectã normele de conduitã profesionalã ºicivicã prevãzute de lege.

• rãspund în îndeplinirea atribuþiilor ce revindin funcþia publicã, precum ºi a atribuþiilordelegate.

• se conformeazã dispoziþiilor primite de lasuperiorii ierarhici, cu excepþia situaþiei cândau dreptul de a se opune în scris ºi motivat, iarcând este o situaþie vãdit ilegalã dar superiorulierarhic dã un ordin scris în acest sens, aceºtiaau dreptul de a informa superiorul ierarhic alsuperiorului lor

• le este interzis sa ocupe functii de conducerein structurile sau organele de conducere, alesesau numite, ale partidelor politice, definiteconform statutului acestora, ale organizatiilorcarora le este aplicabil acelasi regim juridic casi partidelor politice sau ale fundatiilor oriasociatiilor care functioneaza pe langapartidele politice.


• înaltilor functionari publici le este interzis safaca parte din partide politice, organizatiicarora le este aplicabil acelasi regim juridic casi partidelor politice sau din fundatiile oriasociatiile care functioneaza pe langa parti-dele politice. Functionarii publici au obligatiaca, in exercitarea atributiilor ce le revin, sa seabtina de la exprimarea sau manifestareapublica a convingerilor si preferintelor lorpolitice, sa nu favorizeze vreun partid politicsau vreo organizatie careia ii este aplicabilacelasi regim juridic ca si partidelor politice.

• au obligatia de a apara in mod loial prestigiulautoritatii sau institutiei publice in care isidesfasoara activitatea, precum si de a se abtinede la orice act ori fapt care poate produceprejudicii imaginii sau intereselor legale aleacesteia.

• completeazã anual ºi actualizeazã ori de cãteori este nevoie sau apare o schimbare,declaraþia de avere ºi de interese, pe care odepune la departamentul de resurse umane

• le este interzis: a) sa exprime in public aprecieri neconforme

cu realitatea in legatura cu activitateaautoritatii sau institutiei publice in care isidesfasoara activitatea, cu politicile sistrategiile acesteia ori cu proiectele de actecu caracter normativ sau individual, pentruo perioada de 2 ani, daca dispozitiile dinlegi speciale nu prevad alte termene.

b) sa faca aprecieri neautorizate in legatura culitigiile aflate in curs de solutionare si incare autoritatea sau institutia publica incare isi desfasoara activitatea are calitateade parte, pentru o perioada de 2 ani, dacadispozitiile din legi speciale nu prevad altetermene.

c) sa dezvaluie informatii care nu au caracterpublic, in alte conditii decat cele prevazutede lege, pentru o perioada de 2 ani, dacadispozitiile din legi speciale nu prevad altetermene.

d) sa dezvaluie informatiile la care au acces inexercitarea functiei publice, daca aceastadezvaluire este de natura sa atraga avantajenecuvenite ori sa prejudicieze imagineasau drepturile institutiei ori ale unorfunctionari publici, precum si alepersoanelor fizice sau juridice, pentru operioada de 2 ani, daca dispozitiile din legispeciale nu prevad alte termene.

e) sa acorde asistenta si consultanta persoanelorfizice sau juridice in vederea promovarii deactiuni juridice ori de alta natura impo-triva statului sau autoritatii ori institutieipublice in care isi desfasoara activitatea.

• în exercitarea functiei publice, le este interzis: a) sa participe la colectarea de fonduri pentru

activitatea partidelor politice; b) sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la

functii de demnitate publica; c) sa colaboreze, in afara relatiilor de serviciu,

cu persoanele fizice sau juridice care facdonatii ori sponsorizari partidelor politice;

d) sa afiseze, in cadrul autoritatilor sau institu-tiilor publice, insemne ori obiecte inscrip-tionate cu sigla sau denumirea partidelorpolitice ori a candidatilor acestora.

• pot candida pentru o functie eligibila sau potfi numiþi intr-o functie de demnitate publica.

• în situaþia în care doreºte sã candideze,raportul de serviciu al functionarului publicse suspenda: a) pe durata campaniei electorale, pana in

ziua ulterioara alegerilor, daca nu este ales; b) pana la incetarea functiei eligibile sau a

functiei de demnitate publica, in cazul incare functionarul public a fost ales saunumit.

• le este interzis sa fie membri ai organelor deconducere ale partidelor politice si sa exprimesau sa apere in mod public pozitiile unuipartid politic.

• cei care, potrivit legii, fac parte din categoriainaltilor functionari publici nu pot fi membriai unui partid politic, sub sanctiuneadestituirii din functia publica.

• functionarii publici trebuie sa adopte oatitudine impartiala si justificata pentrurezolvarea clara si eficienta a problemelorcetatenilor. Functionarii publici au obligatiasa respecte principiul egalitatii cetatenilor infata legii si a autoritatilor publice, prin: a) promovarea unor solutii similare sau

identice raportate la aceeasi categorie desituatii de fapt;

b) eliminarea oricarei forme de discriminarebazate pe aspecte privind nationalitatea,convingerile religioase si politice, stareamateriala, sanatatea, varsta, sexul sau alteaspecte.

• nu trebuie sa solicite ori sa accepte cadouri,servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj,care le sunt destinate personal, familiei,parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care auavut relatii de afaceri sau de natura politica, carele pot influenta impartialitatea in exercitareafunctiilor publice detinute ori pot constitui orecompensa in raport cu aceste functii.

• le este interzis sa foloseasca pozitia oficiala pecare o detin sau relatiile pe care le-au stabilitin exercitarea functiei publice, pentru a influ-enta anchetele interne ori externe sau pentru


a determina luarea unei anumite masuri. • le este interzis sa impuna altor functionari

publici sa se inscrie in organizatii sau asociatii,indiferent de natura acestora, ori sa lesugereze acest lucru, promitandu-le acordareaunor avantaje materiale sau profesionale.

• pãstreazã secretul de stat, secretul de serviciu,precum ºi confidenþialitatea în legãturã cu

faptele, informaþiile sau documentele de careiau cunoºtinþã în exercitarea funcþiei publice,cu excepþia informaþiilor de interes public.

• nu solicitã ºi nu acceptã, direct sau indirect,pentru ei sau pentru alþii, în considerareafuncþiei lor publice, daruri sau alte avantaje.

•• respectã regimul juridic al conflictului deinterese ºi a incompatibilitãþilor.


Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþio-narilor publici, cu modificãrile ºi completãrileulterioare prevede modalitãþile de suspendare ºiîncetare a raportului de serviciu.

Autoritatile centrale:

• emit actul administrativ privind suspendareade drept a raporturilor de serviciu ale funcþio-narilor publici din subordine;

• autorizeazã suspendarea la iniþiativa funcþio-narului public a raporturilor de serviciu alefuncþionarilor publici din subordine;

• autorizeazã încetarea de drept a raporturilorde serviciu ale funcþionarilor publici dinsubordine;

• autorizeazã încetarea de drept a raporturilorde serviciu ale funcþionarilor publici dinsubordine prin acordul pãrþilor, consemnat înscris;

• dispun eliberarea din funcþia publicã a funcþio-narilor publici din subordine prin acordulpãrþilor;

• dispun destituirea din funcþia publicã afuncþionarilor publici din subordine;

• iau la cunoºtinþã demisia funcþionarilorpublici din subordine;

Autoritãþile centrale emit acte administrativeprivind suspendarea de drept a raportului deserviciu al funcþionarului public atunci când acesta:

• este numit sau ales într-o funcþie de dem-nitate publicã, pentru perioada respectivã;

• este încadrat la cabinetul unui demnitar; • este desemnat de cãtre autoritatea sau insti-

tuþia publicã sã desfãºoare activitãþi în cadrulunor misiuni diplomatice ale României ori încadrul unor organisme sau instituþiiinternaþionale, pentru perioada respectivã;

• desfãºoarã activitate sindicala pentru care esteprevãzuta suspendarea;

• efectueazã stagiul militar, serviciul militaralternativ, este concentrat sau mobilizat;

• este arestat preventiv; • efectueazã tratament medical în strãinãtate,

dacã funcþionarul public nu se aflã în conce-diu medical pentru incapacitate temporarã demuncã, precum ºi pentru însoþirea soþuluisau, dupã caz, a soþiei ori a unei rude pana lagradul I inclusiv, în condiþiile legii;

• se aflã în concediu pentru incapacitate tempo-rarã de muncã, în condiþiile legii;

• se aflã în carantinã; • se aflã în concediu de maternitate; • este dispãrut, iar dispariþia a fost constatata

prin hotãrâre judecãtoreasca irevocabila; • se aflã în caz de forþã majorã;• în cazul în care s-a dispus trimiterea în

judecata pentru sãvârºirea unei infracþiuni;• pe perioada cercetãrii administrative, în

situaþia în care funcþionarul public care asãvârºit o abatere disciplinarã poate influentacercetarea administrativã, la propunereamotivatã a comisiei de disciplina.

Autoritãþile centrale pot sã aprobe suspendarearaportului de serviciu al funcþionarului public lainiþiativa motivatã a acestuia, pe o perioadã cuprinsãîntre o lunã ºi 3 ani, în urmãtoarele situaþii:

• concediu pentru creºterea copilului în vârstãde pânã la 2 ani sau, în cazul copilului cuhandicap, pânã la împlinirea vârstei de 3 ani;

• concediu pentru îngrijirea copilului bolnav învârstã de pânã la 7 ani sau, în cazul copiluluicu handicap pentru afecþiunile intercurente,pânã la împlinirea vârstei de 18 ani;

• desfãºurarea unei activitãþi în cadrul unororganisme sau instituþii internaþionale;

• pentru participare la campania electoralã; • pentru participarea la grevã, în condiþiile legii.

Încetarea raporturilor de serviciu ale funcþio-narilor publici are loc în urmãtoarele condiþii:

• de drept; • prin acordul pãrþilor, consemnat în scris; • prin eliberare din funcþia publicã; • prin destituire din funcþia publicã; • prin demisie.


4. Suspendarea ºi încetarea raporturilor de serviciu

Raportul de serviciu înceteazã de drept: • la data decesului funcþionarului public; • la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii jude-

cãtoreºti de declarare a morþii funcþionaruluipublic;

• la data comunicãrii deciziei de pensionarepentru limita de vârsta ori invaliditate afuncþionarului public;

• ca urmare a constatãrii nulitãþii absolute a actu-lui administrativ de numire în funcþia publicã,de la data la care nulitatea a fost constatatã prinhotãrâre judecãtoreasca definitivã;

• când funcþionarul public a fost condamnatprintr-o hotãrâre judecãtoreasca definitivãsau prin care s-a dispus aplicarea unei sanc-þiuni privative de libertate, la data rãmâneriidefinitive a hotãrârii de condamnare;

• ca urmare a interzicerii exercitãrii profesieisau a funcþiei, ca mãsura de siguranþã ori capedeapsa complementarã, de la datarãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreºtiprin care s-a dispus interdicþia;

• la data expirãrii termenului pe care a fost exerci-tatã, cu caracter temporar, funcþia publicã.

Autoritãþile centrale pot dispune eliberarea dinfuncþia publicã a personalului din subordine prin actadministrativ, în urmãtoarele cazuri:

• autoritatea sau instituþia publicã ºi-a încetatactivitatea ori a fost mutatã într-o altã loca-litate, iar funcþionarul public nu este de acordsã o urmeze;

• autoritatea sau instituþia publica isi reducepersonalul ca urmare a reorganizãrii activitãþii,prin reducerea postului ocupat de funcþio-narul public;

• ca urmare a admiterii cererii de reintegrare înfuncþia publica ocupatã de cãtre funcþionarulpublic a unui funcþionar public eliberat saudestituit nelegal ori pentru motive neintemeiate;

• pentru incompetenta profesionalã, în cazulobþinerii calificativului «nesatisfãcãtor» la eva-luarea performantelor profesionale individuale;

• starea sãnãtãþii fizice sau/ºi psihice a funcþio-narului public, constatatã prin decizie aorganelor competente de expertiza medicalã,nu îi mai permite acestuia sa isi îndeplineascãatribuþiile corespunzãtoare funcþiei publicedeþinute;

• ca urmare a refuzului neîntemeiat al inaltuluifuncþionar public de acceptare a numirii.

Autoritãþile centrale pot dispune destituirea dinfuncþia publicã a funcþionarului public prin actadministrativ, ca sancþiune disciplinarã aplicatãpentru motive imputabile funcþionarului public, înurmãtoarele cazuri:

• pentru sãvârºirea repetatã a unor abateridisciplinare sau a unei abateri disciplinarecare a avut consecinþe grave;

• dacã s-a ivit un motiv legal de incompati-bilitate, iar funcþionarul public nu acþioneazãpentru încetarea acestuia într-un termen de10 zile calendaristice de la data interveniriicazului de incompatibilitate.


Potrivit atribuþiilor legale, autoritãþile locale:• dispun suspendarea de drept a raporturilor de

serviciu ale funcþionarilor publici locali;• dispun suspendarea la iniþiativa funcþiona-

rului public a raporturilor de serviciu alefuncþionarilor publici locali;

• dispun încetarea de drept a raporturilor deserviciu ale funcþionarilor publici locali;

• dispun încetarea de drept a raporturilor deserviciu ale funcþionarilor publici locali prinacordul pãrþilor, consemnat în scris;

• dispun eliberare din funcþia publicã afuncþionarilor publici locali;

• dispun destituirea din funcþia publicã afuncþionarilor publici locali;

• iau la cunoºtinþã despre demisia funcþiona-rilor publici locali;


Funcþionarii publici:

• pot solicita suspendarea din iniþiativã proprieîn situaþiile descrise mai sus;

• pot solicita încetarea raporturilor de serviciuprin demisie;

• aduc la cunoºtinþã, în termenul prevãzut delege, intervenirea unui motiv legal desuspendare, respectiv încetare de drept araporturilor de serviciu (cu excepþia situaþieidecesului);

• informeazã superiorii ierarhici asupraoricãror situaþii care ar presupune oincompatibilitate sau un conflict de interese;

• respectã regimul rãspunderii disciplinare,contravenþionale, civile sau penale prevãzutde legislaþia în vigoare;

• respectã prevederile Codului de Conduitã alfuncþionarilor publici, precum ºi codurile deconduitã specifice autoritãþilor ºi instituþiilorpublice locale;

• pot contesta sancþiunile aplicate în instanþa decontencios administrativ.


Rãspunderea este disciplinarã, civilã, contra-venþionalã ºi penalã.

În materie disciplinarã, cadrul legal în vigoareprevede urmãtoarele abateri disciplinare alefuncþionarilor publici din administraþia publicãlocalã dar ºi centralã:

• întârzierea sistematicã în efectuarea lucrãrilor;• neglijenþã repetatã în rezolvarea lucrãrilor;• absenþe nemotivate de la serviciu;• nerespectarea în mod repetat a programului

de lucru;• intervenþiile sau stãruinþele pentru soluþio-

narea unor cereri în afara cadrului legal;• nerespectarea secretului profesional sau a

confidenþialitãþii lucrãrilor cu acest caracter;• manifestãri care aduc atingere prestigiului

autoritãþii sau instituþiei publice în care îºidesfãºoarã activitatea;

• desfãºurarea în timpul programului de lucru aunor activitãþi cu caracter politic;

• refuzul de a îndeplini atribuþiile de serviciu;• încãlcarea prevederilor legale referitoare la

îndatoriri, incompatibilitãþi, conflicte deinterese ºi interdicþii stabilite prin lege pentrufunctionarii publici;

• alte fapte prevãzute ca abateri disciplinare înactele normative din domeniul funcþieipublice ºi funcþionarilor publici.

Sancþiunile disciplinare aplicabile pentrucomiterea abaterilor disciplinare sunt:

• mustrare scrisã;• diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe

o perioada de pana la 3 luni;• suspendarea dreptului de avansare în gradele

de salarizare sau, dupã caz, de promovare înfuncþia publicã pe o perioadã de la 1 la 3 ani;

• retrogradarea în treptele de salarizare sauretrogradarea în funcþia publicã pe o perioadãde pânã la un an;

• destituirea din funcþia publicã.

Rãspunderea civilã a funcþionarilor publici seangajeazã, în cazul în care aceºtia au sãvârºit ocontravenþie în timpul ºi în legatura cu sarcinile deserviciu, în urmãtoarele situaþii::

• pentru pagubele produse cu vinovãþiepatrimoniului autoritãþii sau instituþieipublice în care funcþioneazã;

• pentru nerestituirea în termenul legal asumelor ce i s-au acordat necuvenit;

• pentru daunele plãtite de autoritatea sauinstituþia publica, în calitate de comitent,unor terþe persoane, în temeiul unei hotãrârijudecãtoreºti definitive ºi irevocabile.

Rãspunderea contravenþionalã a funcþionarilorpublici se angajeazã în cazul în care aceºtia ausãvârºit o contravenþie în timpul ºi în legãturã cusarcinile de serviciu.

Rãspunderea penalã a funcþionarului public seangajeazã pentru infracþiunile sãvârºite în timpulserviciului sau în legãturã cu atribuþiile funcþieipublice pe care o ocupa.


Autoritãþile centrale, conform cadrului normativîn vigoare:

• stabilesc cadrul legal referitor la rãspundereafuncþionarilor publici prin respectarea norme-lor emise de Agentia Nationala a Functiona-rilor Publici;

• asigurã respectarea cadrului legal în vigoareprivind rãspunderea funcþionarilor publici,prin respectarea normelor referitoare laregimul disciplinar al funcþionarilor publici;

• vegheazã asupra respectãrii regimuluiconflictelor de interese care se poate ivi înexercitarea unei funcþii publice (Functionarulpublic este in conflict de interese daca estechemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau saparticipe la luarea deciziilor cu privire lapersoane fizice si juridice cu care are relatii cucaracter patrimonial; dacã participa in cadrulaceleiasi comisii, constituite conform legii, cufunctionari publici care au calitatea de sot sauruda de gradul I; dacã interesele salepatrimoniale, ale sotului sau rudelor sale degradul I pot influenta deciziile pe care trebuiesa le ia in exercitarea functiei publice.)

• aprobã componenþa comisiilor de disciplinãdin cadrul instituþiei publice respective;

• dispun convocarea comisiilor de disciplinãpentru analizarea abaterilor disciplinaresãvârºite de funcþionarii publici;

• stabilesc modul de constituire, organizare ºifuncþionare a comisiilor de disciplinã, precumºi componenþa, atribuþiile, modul de sesizareºi procedura de lucru ale acestora, hotãrâre aGuvernului, la propunerea Agenþiei Naþionalea Funcþionarilor Publici;


5. Rãspunderea funcþionarilor publici din administraþiapublicã localã

• interzic accesul funcþionarului public ladocumentele care pot influenta cercetareasau, dupã caz, dispun mutarea temporarã aacestuia în cadrul altui compartiment sau alteistructuri a autoritãþii ori instituþiei publicepeperioada cercetãrii administrative, în situaþiaîn care funcþionarul public care a sãvârºit oabatere disciplinarã poate influenta cercetareaadministrativã;

• dispun aplicarea sancþiunilor disciplinarerecomandate de comisia de disciplinã;

• solicitã ANFP eliberarea cazierului adminis-trativ pentru funcþionarii publici investigaþi,ca ºi pentru membrii comisiei de disciplinã;

• constatã prin act administrativ radiereasancþiunilor disciplinare pentru funcþionariipublici, în condiþiile legii;

• emit ordine sau dispoziþii de imputare, întermen de 30 de zile de la constatarea pagubei,sau, dupã caz, prin asumarea unui angajamentde platã;

• în cazul în care funcþionarul public este trimisîn judecatã pentru sãvârºirea unei infracþiuni,dispun suspendarea funcþionarului public dinfuncþia publicã pe care o deþine;

• dispun mutarea temporarã a funcþionaruluipublic în cadrul altui compartiment sau alteistructuri fãrã personalitate juridicã a autori-tãþii ori instituþiei publice, în situaþia în carefuncþionarul public poate influenta cercetareaîn situaþia unei infracþiuni.



• asigurã respectarea cadrului legal privindrãspunderea funcþionarilor publici stabilit deautoritãþile centrale;

• conducatorul autoritatii sau institutieipublice, la propunerea sefului ierarhic caruiaii este subordonat direct functionarul publicin cauza, va desemna un alt functionar public,care are aceeasi pregatire si nivel deexperienta, în cazul în care apare un conflictde interese, iar funcþionarul public în cauzã îlsemnalizeazã.



• respectã regimul disciplinar al funcþionarilorpublici;

• respectã îndatoririle corespunzãtoare funcþieipublice pe care o deþin ºi a normelor de con-duita profesionalã ºi civicã prevãzute de lege;

• respectã regimul conflictului de interese ºi alincompatibilitãþilor funcþionarilor publici;

• denunþã orice încercare de a-l corupe/influ-enþa în a încãlca regimul incompatibilitãþilorºi al conflictului de interese;

• In cazul existentei unui conflict de interese,functionarul public este obligat sa se abtina dela rezolvarea cererii, luarea deciziei sau parti-ciparea la luarea unei decizii si sa-l informezede indata pe seful ierarhic caruia ii estesubordonat direct. Acesta este obligat sa iamasurile care se impun pentru exercitarea cuimpartialitate a functiei publice, in termen decel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta.

• se pot adresa instanþei de contencios admi-nistrativ, solicitând anularea sau modificarea,dupã caz, a ordinului sau dispoziþiei desancþionare;

• dacã funcþionarul public se considerã vãtãmatîntr-un drept al sãu sau într-un interes legitimse poate adresa instanþei judecãtoreºti, încondiþiile legii, impotriva autoritãþii sauinstituþiei publice care a emis actul sau care arefuzat sa rezolve cererea referitoare la undrept subiectiv sau la un interes legitim. Încazul în care acþiunea se admite ºi se constatãvinovãþia funcþionarului public, persoanarespectiva va fi obligatã la plata daunelor,solidar cu autoritatea sau instituþia publicã;

• evitã sãvârºirea unor contravenþii care arimplica atragerea rãspunderii contravenþionalãa funcþionarilor publici;

• funcþionarul public se poate adresa cu plân-gere la judecãtoria în a cãrei circumscripþie îºiare sediul autoritatea sau instituþia publicã încare este numit funcþionarul public sancþionatîmpotriva procesului-verbal de constatare acontravenþiei ºi de aplicare a sancþiunii;

• evitã comiterea unor acte care ar implicarãspunderea civilã, de tipul: producerea, cuvinovãþie, a unor pagube patrimoniuluiautoritãþii sau instituþiei publice în carefuncþioneazã sau nerestituirea în termenullegal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

• funcþionarul public se poate adresa instanþeide contencios administrativ împotriva ordinuluisau dispoziþiei de imputare;


• evitã sãvârºirea unor infracþiuni care ar puteaangaja rãspunderea penalã a funcþionarilorpublici

• semnaleazã faptele de încãlcare a legii,prevãzute de lege ca fiind abateri disciplinare,

contravenþii sau infracþiuni, în conformitatecu Legea nr. 571/2004 privind protecþiapersonalului din autoritãþile publice,instituþiile publice ºi din alte unitãþi caresemnaleazã încãlcãri ale legii.

Cadrul legal cu privire la informare, cooperare ºitransparenþã este constituit din:

•• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduitã afuncþionarilor publici republicatã, cu modifi-carile si completarile ulterioare;

•• Legea 161/2003 cu modificãrile ºi completã-rile ulterioare

•• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces lainformaþiile de interes public, cu modificãrileºi completãrile ulterioare;

•• Legea nr. 52/2003 privind transparenþadecizionalã în administraþia publicã.



• asigurã accesul la informaþiile de interespublic, din oficiu sau la cerere, prin interme-diul compartimentului pentru relaþii publicesau al persoanei desemnate în acest scop;

• au obligaþia sã comunice din oficiu informa-þiile de interes public;

• sunt obligate sã asigure persoanelor, la cerereaacestora, informaþiile de interes public,solicitate în scris sau verbal;

•• au obligaþia de a organiza compartimentespecializate de informare ºi relaþii publice saude a desemna persoane cu atribuþii în acestdomeniu si desemneazã funcþionari publicidin subordine care sã gestioneze relaþia cumass media;

•• autorizeazã dezvãluirea informaþiilor care nuau caracter public sau remiterea documen-telor care conþin asemenea informaþii, lasolicitarea reprezentanþilor unei alte autoritãþiori instituþii publice;

•• au obligatia de a asigura publicitatea si de aafisa codul de conduita la sediul autoritatilorsau institutiilor publice, intr-un loc vizibil,prin intermediul compartimentelor de relatiipublice din cadrul autoritatilor si institutiilorpublice, în scopul informãrii cetãþenilor;

• sunt responsabile cu protejarea informatiiloraparþinând categoriilor exceptate de la liberulacces;

• sunt obligate sã întocmeascã ºi sã facã publicun raport anual privind transparenþa decizio-nalã. (Raportul anual privind transparenþadecizionalã va fi fãcut public în site-ulpropriu, prin afiºare la sediul propriu într-unspaþiu accesibil publicului sau prin prezentareîn ºedinþa publicã.)

• au obligaþia sã ofere din oficiu publicitatii unraport periodic de activitate, cel puþin anual,care se publica în Monitorul Oficial alRomâniei;

• au obligaþia sã publice ºi sã actualizeze anualun buletin informativ care cuprinde informa-þiile prevãzute mai sus;



• aplicã acelaºi cadru legislativ întocmaiprecum autoritãþile centrale.

c. Mãsuri ale aleºilor locali ºi alefuncþionarilor publici


• au obligaþia de a asigura un serviciu public decalitate în beneficiul cetãþenilor, prinparticiparea activã la luarea deciziilor ºi latranspunerea lor în practicã, în scopulrealizãrii competenþelor autoritãþilor ºi aleinstituþiilor publice;

• au obligaþia de a avea un comportament profe-sionist, precum ºi de a asigura, în conditiilelegii, transparenþa administrativã, pentru acâºtiga ºi a menþine încrederea publicului înintegritatea, imparþialitatea ºi eficacitateaautoritãþilor ºi instituþiilor publice;

• le este interzis:§ sã exprime în public aprecieri neconforme

cu realitatea în legãtura cu activitateaautoritãþii sau instituþiei publice în care îºidesfãºoarã activitatea, cu politicile ºistrategiile acesteia ori cu proiectele de actecu caracter normativ sau individual;


6. Informarea, cooperarea ºi transparenþa

§ sã facã aprecieri neautorizate în legãturã culitigiile aflate în curs de soluþionare ºi încare autoritatea sau instituþia publicã încare îºi desfaºoarã activitatea are calitateade parte;

§ sã dezvaluie informaþii care nu au caracterpublic, în alte condiþii decât cele prevãzutede lege;

§ sã dezvaluie informaþiile la care au acces înexercitarea funcþiei publice, dacã aceastadezvaluire este de naturã sã atragã avantajenecuvenite ori sã prejudicieze imagineasau drepturile instituþiei ori ale unorfuncþionari publici, precum ºi alepersoanelor fizice sau juridice;

§ sã acorde asistenþã ºi consultanþãpersoanelor fizice sau juridice în vedereapromovãrii de acþiuni juridice ori de altãnaturã împotriva statului sau autoritãþiiori instituþiei publice în care îºi desfãºoarãactivitatea.

• trebuie sã adopte o atitudine imparþiala ºijustificatã pentru rezolvarea clarã ºi eficientã aproblemelor cetãþenilor

• au obligaþia sã precizeze condiþiile ºi formeleîn care are loc accesul la informaþiile de interespublic ºi pot furniza pe loc informaþiile soli-citate, pentru acele informaþii solicitate verbal

• au obligaþia sã respecte principiul egalitãþiicetãþenilor în faþa legii ºi a autoritãþilorpublice, prin:§ promovarea unor soluþii similare sau

identice raportate la aceeaºi categorie desituaþii de fapt;

§ eliminarea oricãrei forme de discriminarebazate pe aspecte privind naþionalitatea,convingerile religioase ºi politice, stareamateriala, sãnãtatea, vârsta, sexul sau alteaspecte.

• trebuie sa respecte limitele mandatului dereprezentare incredintat de conducatorulautoritatii ori institutiei publice in care isidesfasoara activitatea atunci când suntdesemnati sa participe la activitati saudezbateri publice, in calitate oficiala,.

•• pot participa la activitati sau dezbateripublice, avand obligatia de a face cunoscutfaptul ca opinia exprimata nu reprezintapunctul de vedere oficial al autoritatii oriinstitutiei publice in cadrul careia isidesfasoara activitatea, în situaþia în careparticipã fãrã mandat de la instituþie

• le este interzis sa permita utilizarea numeluisau imaginii proprii in actiuni publicitarepentru promovarea unei activitati comerciale,precum si in scopuri electorale.

• le este interzis sa promita luarea unei deciziide catre autoritatea sau institutia publica, decatre alti functionari publici, precum siindeplinirea atributiilor in mod privilegiat.

• nu pot folosi in interes privat, a simbolurilorcare au legatura cu exercitiul demnitatii saufunctiei sale.

• se interzice folosirea sau permisiunea de afolosi numele insotit de calitatea persoaneicare exercita functii publice, in orice forma depublicitate

• se interzice folosirea sau permisiunea de afolosi imaginea publica, numele, vocea sausemnatura persoanei care exercita functiipublice, pentru orice forma de publicitate,privitoare la o activitate care aduce profit, cuexceptia publicitatii gratuite pentru scopuricaritabile.

• se interzice folosirea sau exploatarea directasau indirecta a informatiilor care nu suntpublice, dar obtinute in legatura cu exerci-tarea atributiilor, in scopul obtinerii deavantaje pentru ei sau pentru altii.

• au obligaþia sã promoveze o imagine favora-bilã þãrii ºi autoritãþii sau instituþiei publice pecare o reprezintã, în situaþia în care participãîn cadrul unor organizaþii internaþionale,instituþii de învãþãmânt, conferinþe, seminariiºi alte activitãþi cu caracter internaþional;

• le este interzis sã exprime opinii personaleprivind aspecte naþionale sau dispute interna-þionale, în relaþiile cu reprezentanþii altorstate;

• sunt obligaþi sã aibã o conduitã corespunzã-toare regulilor de protocol ºi le este interzisãîncalcãrea legilor ºi obiceiurilor tãrii gazdã, îndeplasarile externe;

• este interzisã folosirea de cãtre funcþionariipublici, în alte scopuri decât cele prevãzute delege, a prerogativelor funcþiei publice deþinute;

Bibliografie

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþiona-rilor publici, republicata cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

Lege nr. 215/2001 a administraþiei publice locale,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la infor-maþiile de interes public

Legea nr. 52/2003 privind transparenþa decizio-nalã în administraþia publicã

Legea nr. 7/2004 privind Codul de Conduitã afuncþionarilor publici,

Legea nr. 571/2004 privind protecþia persona-lului din autoritãþile publice, instituþiile


publice ºi din alte unitãþi care semnaleazãîncãlcãri ale legii

Hotãrârea de Guvern nr. 611 /2008 pentruaprobarea normelor privind organizarea sidezvoltarea carierei functionarilor publici

Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentruasigurarea transparentei in exercitareademnitatilor publice, a functiilor publice si inmediul de afaceri, prevenirea si sanctionareacoruptiei, cu modificarile si completarileulterioare

HG nr. 609/2008 pentru aprobarea Strategieinationale anticoruptie privind sectoarelevulnerabile si administratia publica locala peperioada 2008-2010

HG nr. 1268/2008 pentru modificarea si comple-tarea Hotararii Guvernului nr. 1.344/2007privind normele de organizare si functionarea comisiilor de disciplina

HG nr. 1344/2007 privind normele de organizaresi functionare a comisiilor de disciplina, cumodificarile si completarile ulterioare

Lege nr. 554/2004 Legea contenciosului adminis-trativ, cu modificarile si completarile ulterioare

Lege nr. 7/2004 (r1) privind Codul de conduita afunctionarilor publici, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

Metodologie privind organizarea si functionareaghiseului unic in cadrul serviciilor publicecomunitare locale de evidenta a persoanelor

Ordin nr. 37/2005 privind informatiile de interespublic si secretele de serviciu

Ordin nr. 4500/2008 pentru stabilirea unui cadruunitar privind metodele de completare sitransmitere a datelor si informatiilor referi-toare la respectarea normelor de conduita decatre functionarii publici si la implementareaprocedurilor disciplinare



Autoritãþile centrale stabilesc cadrul general pentrutransparenþa administrativã ºi accesul la informaþii, labaza cãruia se aflã urmãtoarele principii:

•• bugetele ºi documentele financiare, în special,trebuie sã fie disponibile publicului;

•• nu este necesar sã existe un interes individualanume în sau în legãturã cu informaþiilepentru a accesa informaþiile deþinute de auto-ritãþile locale, astfel cã orice persoanã intere-satã poate solicita obþinerea de informaþii deinteres public;

•• existã termene stricte pentru rãspunsurileoficiale la solicitãrile de informaþii;

•• organele de control au acces deplin ºi imediatla orice informaþie pe care o solicitã pentru a-ºi îndeplinii sarcinile;

•• existã sanctiuni bine definite pentru faptelecare contravin legii referitoare la transparenþadecizionala ºi la accesul la informaþii deinteres public

•• se interzice clasificarea ca secrete de stat ainformatiilor, datelor sau documentelor înscopul ascunderii încalcarilor legii, eroriloradministrative, limitarii accesului lainformatiile de interes public, restrângeriiilegale a exercitiului unor drepturi ale vreuneipersoane sau lezarii altor interese legitime,precum si pentru favorizarea ori acoperireaeludarii legii sau obstructionarea justitiei.

•• Informatiile cu privire la datele personale alecetateanului pot deveni informatii de interespublic numai in masura in care afecteaza capa-citatea de exercitare a unei functii publice.

•• Informatiile publice de interes personal nupot fi transferate intre autoritatile publicedecat in temeiul unei obligatii legale ori cuacordul prealabil in scris al persoanei care areacces la acele informatii

• Accesul la informatiile de interes public estegratuit.

•• In cazul in care solicitarea nu se incadreaza incompetentele institutiei sau autoritatii publi-ce, in termen de 5 zile de la primire structurilesau persoanele responsabile de informareapublica directa transmit solicitarea catreinstitutiile sau autoritatile competente siinformeaza solicitantul despre aceasta.

•• accesul public la evidenþele ºi obþinereadocumentelor ºi a copiilor nu face obiectulunor onorarii ridicate; în orice caz, autori-tãþile locale nu încearcã sã obþinã un venit maimare din aceste onorarii decât cheltuielilenecesare asigurãrii accesului public laevidenþe ºi acoperirea costurilor acestor copii.

•• Costul serviciilor de copiere va fi suportat desolicitant

•• Structurile sau persoanele responsabile deinformarea publica directa tin evidentaraspunsurilor si a chitantelor remise desolicitanti privind plata costurilor de copiere amaterialelor solicitate

•• Pentru accesul publicului la informatiile deinteres public difuzate din oficiu, la sediulfiecarei institutii sau autoritati publice se vororganiza in cadrul compartimentelor deinformare si relatii publice ºi puncte deinformare-documentare


Capitolul 5

Iniþiative model referitoare latransparenþã, accesul la informaþii ºi procedurile administrative

Acest capitol reprezintã o culegere de norme referitoare la transparenþã, accesul lainformaþii ºi procedurile administrative identificate în cadrul analizei efectuate asuprasubiectelor de eticã publicã la nivel local. Pentru a fi o practicã precisã ºi concisã, similarãModelului de iniþiative al Consiliului Europei, acesta a fost conceput în funcþie de capitoleleºi structura manualului mai sus menþionat.


1. Transparenþa ºi accesul la informaþii

•• La nivelul Administratiei Prezidentiale,aparatului de lucru al Camerei Deputatilor sial Senatului, aparatului de lucru al Guver-nului, al ministerelor, al celorlalte organe despecialitate ale administratiei publice centrale,sediilor centrale ale regiilor autonome si alaltor institutii publice centrale, precum si lanivelul autoritatilor administrative autono-me, prefecturilor, consiliilor judetene siconsiliilor locale ale municipiilor, oraselor sisectoarelor municipiului Bucuresti, structu-rile organizatorice existente de comunicarevor fi reorganizate in compartimente deinformare si relatii publice si vor include inmod obligatoriu cel putin un birou (o struc-tura) de informare publica si un birou (ostructura) de relatii cu presa.

•• Accesul la informatiile de interes publiccomunicate din oficiu se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau institutiei

publice ori prin publicare in MonitorulOficial al Romaniei sau in mijloacele deinformare in masa, in publicatii proprii,precum si in pagina de Internet proprie;

b) consultare la sediul autoritatii sau insti-tutiei publice, in punctele de informare-documentare, in spatii special destinateacestui scop.

• Afisarea la sediul autoritatii sau institutieipublice este, in cazul tuturor autoritatilor siinstitutiilor publice, modalitatea minimaobligatorie de difuzare a informatiilor deinteres public comunicate din oficiu.

• Autoritatile si institutiile publice au obligatiasa informeze in timp util mijloacele deinformare in masa asupra conferintelor depresa sau oricaror alte actiuni publiceorganizate de acestea.

• Autoritatile si institutiile publice nu potinterzice in niciun fel accesul mijloacelor deinformare in masa la actiunile publiceorganizate de acestea.

• Autoritatile publice care sunt obligate prinlegea proprie de organizare si functionare sadesfasoare activitati specifice in prezentapublicului, sunt obligate sa permita accesulpresei la acele activitati, in difuzareamaterialelor obtinute de ziaristi urmand sa setina seama doar de deontologia profesionala.

Avocatul Poporului

• se poate adresa autoritatilor publice, solici-tandu-le informatii, documente sau acte inlegatura cu plangerile primite de la cetateniivatamati in drepturile si libertatile lor de catreautoritatile administratiei publice

• autoritatile publice sunt obligate sa comunicesi sa puna la dispozitia institutiei avocatuluipoporului, informatiile si documentelesolicitate, acordandu-i sprijinul necesar

• cere autoritatii publice in cauza in situatia incare constata incalcarea drepturilor silibertatilor cetatenesti sa ia masuri in vedereainlaturarii ilegalitatilor, repararii pagubelor sirepunerii persoanei lezate in drepturile sale

• informeaza petitionarul cu privire la faptelesau actele ce i-au fost sesizate si solutionareaacestora

• se poate sesiza si din oficiu atunci cand afla peorice alta cale ca au fost incalcate drepturi saulibertati cetatenesti de catre o autoritate aadministratiei publice

• sesizeazã instanþele competente de contenciosadministrativ în situaþia în care apreciazã cãilegalitatea actului sau refuzul autoritãþiloradministrative de a-ºi realiza atribuþiileconform legislaþiei în vigoare

Prefectul

•• poate cere reanalizarea actului în vedereamodificarii sau revocarii acestuia, în situaþiaîn care constata existenta unui act adminis-trativ nelegal, emis de consiliul judetean saulocal, ori de primar, în calitatea sa de înaltfuncþionar public numit de primul ministru,fiind reprezentantul Guvernului la nivel local

• poate solicita institutiilor publice, dar siasociatiilor si fundatiilor de utilitate publica,documentatii, date si informatii, pe careacestea din urma sunt obligate sa le furnizezecu celeritate si gratuit

• asigura prin compartimentul de specialitaterelatia cu mass-media si aplicarea prevede-rilor legale privind liberul acces la informatiilede interes public

• solutioneaza cereri, petitii sau sesizari alecetatenilor

• este obligat sa prevada un program de audientepentru cetateni

• este obligat sa elibereze extrase sau copii de peacte din arhiva institutiei prefectului,exceptandu-le pe cele care contin informatiiclasificate ca secrete de stat sau de serviciu

• ordinele cu caracter normativ emise deprefect se publica si devin executorii doardupa ce au fost aduse la cunostinta publica

• ordinele cu caracter individual emise deprefect devin executorii de la data la care aufost comunicate persoanelor interesate

• trebuie sa comunice ordinele emise catreconducatorii institutiilor publice ierarhicesuperioare serviciului public deconcentrat


• atacã direct în contencios administrativ acteleemise de autoritãþile publice locale, dacã leconsiderã nelegale

• trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele obligaþiidestinate asigurãrii bunei funcþionãri aghiºeului unic: a) sã coopereze cu consiliile locale ºi sã ofere

sprijin, în limitele competenþelor, pentruasigurarea desfãºurãrii în condiþii optime aactivitãþilor de ghiºeu unic;

b) sã punã la dispoziþia serviciilor publicecomunitare locale de evidenþã a persoa-nelor toate informaþiile necesare pentruinformarea publicului ºi a funcþionarilorcare îºi desfãºoarã activitatea în cadrulghiºeului unic, cu privire la competenþeleautoritãþilor abilitate sã elibereze respecti-vele documente;

c) sã verifice prin personalul propriu anumedesemnat, precum ºi pe baza sesizãrilorprimite îndeplinirea condiþiilor prevãzute delegislaþie ºi, dupã caz, sã semnaleze consiliilorlocale eventualele deficienþe constatate cuprivire la îndeplinirea acestor condiþii;

d) sã sprijine, în limitele competenþelor proprii,autoritãþile administraþiei publice localepentru eliminarea deficienþelor constatate,precum ºi a celor constatate pentru elimi-narea cãrora solicitã sprijinul;

e) sã ofere asistenþã de specialitate serviciilorpublice comunitare locale de evidenþã a per-soanelor prin personal anume desemnatcare sã participe la activitãþile desfãºurateîn cadrul ghiºeului unic;

f) sã sprijine, la cerere, personalul care îºidesfãºoarã activitatea în cadrul ghiºeuluiunic, în rezolvarea unor situaþii deosebite,identificate cu ocazia primirii cererilor saua eliberãrii documentelor;

g) sã organizeze întâlniri la nivel de specialiºtiîn domeniile specifice, destinate pentruinformarea reciprocã în legãturã cuproblemele identificate în îndeplinireaatribuþiilor proprii ºi a celor care presupuncolaborarea dintre aceºtia.

Ministerul Public

• sesizeazã instanþele competente de contenciosadministrativ în situaþia în care apreciazã cãîncãlcãrile drepturilor, libertãþilor ºiintereselor legitime ale persoanelor suntcauzate de unele acte administrativeunilaterale individuale emise de autoritãþiadministrative printr-un exces de putere

• se sesizeazã din oficiu atunci când constatã cãprin emiterea unui act administrativ normativse vatãmã un interes legitim public

•• Autoritãþile centrale încurajeazã ºi sprijinãeforturile autoritãþilor locale de a îmbunãtãþitransparenþa în administraþia localã.

• Sistemul Electronic Naþional, ca sisteminformatic de utilitate publicã, în scopulasigurãrii accesului la informaþii publice ºifurnizãrii de servicii publice informatizatecãtre persoane fizice ºi juridice, faciliteazãurmãtoarele servicii prin intermediulmijloacelor electronice:§ declararea, notificarea ºi efectuarea de plãþi

prin intermediul mijloacelor electroniceprivind taxele ºi impozitele datorate decãtre persoane fizice ºi juridice la bugetelelocale;

§ servicii de cãutare a unui loc de muncã prinintermediul agenþiilor de ocupare a forþei demuncã;

§ servicii privind obþinerea de autorizaþii saucertificate;

§ servicii privind obþinerea de licenþe defuncþionare;

§ servicii privind obþinerea de permise legatede mediu;

§§ servicii privind achiziþiile publice efectuateprin mijloace electronice (Orice autoritatecontractanta, astfel cum este definita prinlege, are obligatia sa puna la dispozitiapersoanei fizice sau juridice interesate,contractele de achizitii publice);

§ servicii de consultare a Monitorului Oficialal României.


Autoritãþile locale stabilesc norme clare referi-toare la transparenþã ºi accesul la informaþii, dupãcum urmeazã:

• activitatea autoritatilor locale se bazeazaprintre altele si pe principiul transparenþei ºi aliberului acces la informatiile de interespublic; precum ºi pe principiul orientãrii catrecetatean

•• transparenþa administrativã este prevãzutã cafiind un principiu nu numai pentru relaþiileîntre administraþie ºi cetãþean, dar ºi pentrustandardele de conduitã profesionalã afuncþionarilor publici;

•• autoritãþile locale informeazã cetãþenii despremãsurile adoptate ;

•• La nivelul structurilor descentralizate aleautoritatilor si institutiilor publice centrale sevor organiza birouri de informare si relatiipublice, iar atributiile pe linia relatiei cu presa


si a informarii directe a persoanelor vor fiindeplinite distinct de persoane specialdesemnate in acest scop

•• La nivelul comunelor atributiile pe linia relatieicu presa si a informarii directe a persoanelorpot fi indeplinite de o persoana specialdesemnata in acest scop de consiliul local.

•• Autoritãþile locale stabilesc liste cu propriileinformaþii considerate a fi de interes public,pe care le publicã din oficiu

•• Autortiãþile locale stabilesc lista cu propriileinformaþii clasificate drept informaþii secretede stat, secrete de serviciu, stabilind diferitenivele de secretizare a acestora, dar fãrã aîngrãdi liberul acces al persoanei lainformaþiile de interes public

•• pe cât posibil, informaþia publicã este disponi-bilã pe Internet; orice autoritate sau instituþiepublicã trebuie sã aibã o paginã proprie deinternet;

• informatiile furnizate din oficiu privescaspectele legate de structura organizatorica side aspectele financiare ale autoritatii publice,existand obligatia fiecarei institutii publice dea le publica si actualiza anual intr-un buletininformativ

• Autoritatile publice locale sunt obligate sa deadin oficiu publicitatii un raport periodic deactivitate, cel putin anual, care se publica inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a

• pentru asigurarea accesului mijloacelor deinformare în masã la informaþiile de interespublic, autoritãþile ºi instituþiile publice auobligaþia sã desemneze un purtãtor de cuvânt,de regulã din cadrul compartimentelor deinformare ºi relaþii publice.

•• arhivele ºi dosarele administrative suntpãstrate astfel încât sã fie facilitat accesulpublic la ele, alocându-se un personalsuficient pentru aceastã activitate;

•• existã limitãri justificate de nevoia de a protejadatele personale anumitor persoane sauorgane (alte organe locale, avocatul poporului,presa) se asigurã accesul special la informaþii;

•• existã penalitãþi disciplinare pentru încãlcareanormelor referitoare la transparenþa decizionalã

•• ºedinþele organelor locale alese se desfãºoarãîn public; în acest caz, documentele ºiinformaþiile referitoare la procedurile ºideciziile acestora sunt disponibile publicului,cu excepþia cazului când situaþii excepþionalecer protecþia datelor personale sau confi-denþialitate;

•• In unitatile administrativ-teritoriale in care ominoritate nationala detine o pondere de celputin 20% din numarul populatiei, informa-

tiile ce se comunica din oficiu se vor difuza siin limba minoritatii respective.

•• în cadrul serviciilor publice comunitare localede evidenþã a persoanelor se organizeazãGhiºeul unic care trebuie sã funcþioneze înfiecare comunã, oraº sau municipiu în caresunt constituite aceste servicii.

•• Modul de organizare ºi funcþionare aghiºeului unic se stabileºte de cãtre consiliilelocale în a cãror subordine sunt constituiteservicii publice comunitare locale de evidenþãa persoanelor

•• Autoritãþile administraþiei publice localetrebuie sã mediatizeze prin toate mijloacele decare dispun existenþa ghiºeelor unice, atri-buþiile acestora, adresele la care funcþioneazãºi programul de lucru cu publicul.

c. Mãsuri ale aleºilor locali ºi alefuncþionarilor publici dinadministraþia publicã localã

•• respectã dreptul la accesul la informaþii ofi-ciale ºi nu încearcã sã reþinã informaþii, care arputea sau ar trebui sã fie fãcute publice;

•• trateazã, în mod corespunzãtor, respectândprincipiul confidenþialitãþii, toate informaþiileºi documentele obþinute în cadrul îndepliniriisau în legãturã cu îndeplinirea sarcinilor ºi nutrebuie sã abuzeze de acestea;

•• nu încearcã sã acceseze informaþii pe care nus-ar cuveni sã le deþinã;

•• nu distribuie informaþiile despre care ºtiu sauau motive rezonabile sã presupunã cã suntfalse sau eronate

•• nu divulgã acele informaþii care nu suntconsiderate a fi de interes public, dar la careau acces prin natura funcþiei pe care o ocupã

•• nu limiteazã libertatea persoanelor de a aveaacces la informaþiile de interes public

•• respectã termenele prevãzute de lege pentru arãspunde la solicitãrile de interes public

•• nu pot refuza explicit sau tacit librul acces lainformaþiile de interes public, decât subsancþiunea disciplinarã care se aplicã pentrurespectiva abatere

•• permit accesul liberul acces al persoanelorcare doresc sã participe la ºedinþele publice, înlimitele capacitãþii maxime a sãlilor specialalocate pentru acele evenimente

•• rezolvã strict petiþiile repartizate de superioriiierarhici ºi nu primesc spre soluþionarelucrãri, direct de la petenþi


•• nu insistã, nu fac promisiuni sau presiuni înscopul soluþionãrii într-un anumit mod alrespectivei petiþii

•• urmãresc soluþionarea ºi redactarea în termena rãspunsului la petiþii

• nerespectarea termenelor legale sau refuzulnejustificat de rezolvare a cererii ºi, implicit deneaplicare a legii liberului acces la informaþiilede interes public se pedepseste, fiind încadratã

ca abatere disciplinarã ºi care astfel angajeazãrãspunderea funcþionarului public

• daca refuzul sau informaþia vor fi comunicate,dar cu depãºirea termenelor legale, cel vinovatde întârziere nu poate fi absolvit de rãspun-derea disciplinarã

• functionarul public care ingradeste exerci-tarea completa a drepturilor prevazute de legede catre cetateni poate fi sanctionat;



Autoritãþile centrale stabilesc cadrul general pentruprocedurile administrative, dupã cum urmeazã:

•• asigurã persoanelor, la cererea acestora,accesul la informatiile de interes publicsolicitate in scris sau verbal.

•• rãspund in scris la solicitarea informatiilor deinteres public in termen de 10 zile sau, dupacaz, in cel mult 30 de zile de la inregistrareasolicitarii, in functie de dificultatea, comple-xitatea, volumul lucrarilor documentare si deurgenta solicitarii. In cazul in care durata nece-sara pentru identificarea si difuzarea infor-matiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsulva fi comunicat solicitantului in maximum 30de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scrisdespre acest fapt in termen de 10 zile.

•• Refuzul comunicarii informatiilor solicitate semotiveaza si se comunica in termen de 5 zilede la primirea petitiilor.

•• Informatiile de interes public solicitate verbalse comunica in cadrul unui program minimstabilit de conducerea autoritatii, care va fiafisat la sediul acesteia si care se va desfasurain mod obligatoriu in timpul functionariiinstitutiei, incluzand si o zi pe saptamana,dupa programul de functionare.

•• Informatiile de interes public solicitate verbalde catre mijloacele de informare in masa vorfi comunicate, de regula, imediat sau in celmult 24 de ore.

•• organizeazã periodic, de regula o data pe luna,conferinte de presa pentru aducerea lacunostinta a informatiilor de interes public.

•• In cadrul conferintelor de presa autoritatilepublice sunt obligate sa raspunda cu privire laorice informatii de interes public.

•• acordã fara discriminare acreditare ziaristilor sireprezentantilor mijloacelor de informare inmasa. (Acreditarea se acorda la cerere, in termende doua zile de la inregistrarea acesteia.)

•• Autoritatile si institutiile publice au obligatiasa puna la dispozitia persoanelor interesatecontractele de privatizare incheiate dupaintrarea in vigoare a prezentei legi, princonsultarea la sediul acestora.

• Procedura aprobarii tacite ca modalitatealternativa de emitere sau reinnoire a autori-zatiilor de catre autoritatile administratieipublice se aplica tuturor autorizatiilor emisede autoritatile administratiei publice, cuexceptia celor emise in domeniul activitatilornucleare, a celor care privesc regimul armelorde foc, munitiilor si explozibililor, regimuldrogurilor si precursorilor, precum si aautorizatiilor din domeniul sigurantei natio-nale procedurilor de emitere a autorizatiilor;procedurilor de reinnoire a autorizatiilor;procedurilor de reautorizare ca urmare aexpirarii termenului de suspendare aautorizatiilor sau a indeplinirii masurilorstabilite de organele de control competente.

• autoritatile administratiei publice sunt obli-gate sa solutioneze cererea de autorizare intermen de 30 de zile de la depunerea acesteia.

• Autoritatile administratiei publice care aucompetenta de a emite autorizatii au obligatiade a afisa la sediul acestora sau pe paginaproprie de Internet, pentru fiecare tip deautorizatie, cererile tip ce trebuie completatesau actele necesare in vederea respectariiacestei proceduri

• Raspunsul negativ al autoritatii administratieipublice competente, in termenul prevazut delege pentru emiterea autorizatiei, nu echiva-leaza cu aprobarea tacita

• In cazul in care constata o neregularitate adocumentatiei depuse, autoritatea adminis-tratiei publice va notifica acest fapt solicitan-tului autorizatiei cu cel putin 10 zile inainte deexpirarea termenului prevazut de lege pentruemiterea respectivei autorizatii, daca acesttermen este mai mare de 15 zile, sau cu cel

2. Procedurile administrative

putin 5 zile inainte de expirarea termenuluiprevazut de lege pentru emiterea autorizatiei,daca acest termen este mai mic de 15 zile.

• Autoritatea administratiei publice va precizatotodata si modul de remediere a neregula-ritatii constatate.

• Dupa expirarea termenului stabilit de legepentru emiterea autorizatiei si in lipsa uneicomunicari scrise din partea autoritatii admi-nistratiei publice, solicitantul poate desfasuraactivitatea, presta serviciul sau exercitaprofesia pentru care s-a solicitat autorizarea.

• în cazul în care autoritatea administratieipublice respectiva nu raspunde sau refuza saelibereze documentul oficial solicitat prin carese permite desfasurarea unei activitati, presta-rea unui serviciu sau exercitarea unei profesii,solicitantul se poate adresa instantei judecato-resti potrivit procedurii aprobarii tacite

• In cazul in care instanta constata indeplinireaconditiilor privind aprobarea tacita, pronuntao hotarare prin care obliga autoritateaadministratiei publice sa elibereze documen-tul oficial prin care se permite solicitantului sadesfasoare o anumita activitate, sa presteze unserviciu sau sa exercite o profesie.

• daca autoritatea administratiei publice nurespecta hotarârea judecatoreasca, trebuie sãplãteascã o amendã judiciarã prin conduca-torul acesteia, reprezentând 20% din salariulminim net pe economie pentru fiecare zi deîntârziere,

• In cazul in care, dupa obtinerea documen-tului oficial prin care se permite desfasurareaunei activitati, prestarea unui serviciu sauexercitarea unei profesii, autoritatea adminis-tratiei publice constata neindeplinirea unorconditii importante prevazute pentru elibera-rea autorizatiei, nu va putea anula documentul,ci va notifica titularului, in cel mult 3 luni de ladata expirarii termenului legal pentru emitereaautorizatiei, neregularitatile constatate, modulde remediere a tuturor deficientelor identi-ficate, precum si termenul in care titularultrebuie sa respecte aceasta obligatie. (Acesttermen nu poate fi mai mic de 30 de zile.)

• Autoritatea administratiei publice va anuladocumentul oficial prin care se permitedesfasurarea unei activitati, prestarea unuiserviciu sau exercitarea unei profesii, acordatpotrivit procedurii aprobãrii tacite, in cazul incare constata neindeplinirea unor conditiicare aduc o grava atingere interesului public,sigurantei nationale, ordinii sau sanatatiipublice si care nu pot fi remediate sau in cazulin care deficientele identificate nu au fost

remediate in termenul stabilit de legislaþia învigoare

• Impotriva actului administrativ prin care seanuleaza documentul oficial titularul se poateadresa instantei de contencios administrativcompetente.

•• Autoritatile administratiei publice competenteau obligatia de a controla modul de desfasu-rare a activitatilor efectuate pe baza aprobariitacite si de a lua masurile legale ce se impun

•• în mod excepþional, Guvernul poate stabili, lapropunerea motivata a fiecarei autoritati aadministratiei publice interesate, derogãri dela aplicarea procedurii aprobarii tacite


Autoritãþile locale stabilesc standarde pentruprocedurile administrative la nivelul fiecãreimunicipalitãþi, având la bazã urmãtoarele norme:

• Desemnarea unei persoane din cadrul institu-þiei, responsabilã pentru relaþia cu societateacivilã, care sã primeascã propunerile,sugestiile ºi opiniile persoanelor interessate cuprivire la proiectul de act normativ propus.Anunþul referitor la elaborarea unui proiect deact normativ va fi adus la cunoºtinþã publicului,cu cel puþin 30 de zile înainte spre analizã,avizare ºi adoptare de cãtre autoritãþile publice.

• autoritatea sau instituþia publicã iniþiatoare,are obligaþia de a transmite anunþul referitorla elaborarea unui proiect de act normativ curelevanþã asupra mediului de afaceri cãtreasociaþiile de afaceri ºi altor asociaþii legalconstituite, pe domenii specifice de activitate

• autoritatea publicã este obligatã sã decidãorganizarea unei întâlniri în care sã se dezbatãpublic proiectul de act normativ iniþiat, dacãacest lucru a fost cerut în scris de cãtre oasociaþie legal constituitã sau de cãtre o altãautoritate publicã.

• anunþarea ºedinþelor ordinare sau extraor-dinare ale consiliului local – consiliuluijudetean prin afiºare la sediu pe panouriinformative, prin mass media, prin web site-urile Primãriei sau Consiliului Local. Ordineade zi a ºedinþei Consiliului Local se aduce lacunoºtinþa locuitorilor comunei sau oraºuluiprin mass media sau prin orice alt mijloc depublicitate.

• ºedinþele Consiliului Local sunt publice, cuexcepþia cazurilor în care consilierii decid, cumajoritate de voturi, ca acestea sã se desfã-ºoare cu uºile închise. Se discutã întotdeauna


în ºedinþã publicã probleme vizând: bugetullocal, administrarea domeniului public ºi privat,participarea la programe de dezvoltare, organi-zarea ºi dezvoltarea urbanisticã a teritoriului,asociarea sau cooperarea cu ale autoritãþipublice, organizaþii neguvernamentale ºipersoane juridice române sau strãine.

• ºedinþele Consiliului Local sunt publice, cuexcepþia cazurilor în care consilierii locali decid,cu majoritate de voturi, ca acestea sã sedesfãºoare cu uºile închise. Minuta ºedinþeipublice, incluzând ºi votul fiecãrui membru, cuexcepþia cazurilor în care s-a votat prin votsecret, va fi afiºatã la sediul propriu ºi publicatãîn site-ul propriu.

• la lucrãrile consiliului pot asista ºi lua parte,fãrã drept de vot, alte autoritãþi publice locale(preºedinte sau reprezentant al consiliuluijudeþean etc.) sau centrale (parlamentari,membri ai Guvernului, secretari sau subsecre-tari de stat), funcþionari publici (prefect, ºefiiserviciilor publice descentralizate de la nivellocal, judeþean etc) sau persoane invitate deprimar.

• punctele de vedere exprimate în cadrul ºedin-þelor publice de invitatii sau de persoanelecare participã din proprie iniþiativã, auvaloare de recomandare, iar autoritateapublicã în cauzã trebuie sã analizeze toaterecomandãrile referitoare la proiectul de actnormativ în discuþie.

• autoritãþile publice sunt obligate sã elaborezeºi sã arhiveze minutele ºedintelor publice.Atunci când se considerã necesar, ºedinþelepublice pot fi înregistrate. Înregistrãrile ºedin-þelor publice vor fi fãcute publice, la cerere.

•• în cazul reglementãrii unei situaþii care, dincauza circumstanþelor sale excepþionale,impune adoptarea de soluþii imediate, învederea evitãrii unei grave atingeri aduse inte-resului public, proiectele de acte normative sesupun adoptãrii în procedura de urgenþã.

•• autoritãþile publice sunt obligate sã întoc-meascã ºi sã facã public un raport anual privindtransparenþa decizionalã, care va fi fãcut publicîn site-ul propriu, prin afiºare la sediul propriuîntr-un spaþiu accesibil publicului sau prinprezentare în ºedinþã publicã.

• când se iniþiazã o procedurã administrativã, sespecificã departamentul responsabil, se co-municã sau se fac cunoscute numele, funcþiaºi adresa administrativã ale persoanelor decontact din respectivul compartiment, iaraceste informaþii sunt rimise pãrþilorinteresate, la începutul procedurii ºi în oricecorespondenþã ulterioarã cu aceste persoane;

• nerespectarea termenelor dã naºtere lareparaþii administrative ºi sau în instanþã ºi larãspunderea civilã a serviciilor administrative;instituþia/autoritatea publicã nu va fi scutitãde obligaþia de a plãti solicitantului daunemorale ºi/sau materiale pentru vãtãmareaprodusã prin încãlcarea legii.

•• autoritãþile locale garanteazã pãstrareaevidenþelor astfel încât acestea sã fie uºoraccesibile ºi utilizabile de cãtre public ºiorganele de cercetare;

c. Mãsuri ale aleºilor locali ºi alefuncþionarilor publici dinadministraþia publicã localã

• conducãtorul autoritãþii publice va desemna opersoanã din cadrul instituþiei, responsabilãpentru relaþia cu societatea civilã, care sãprimeascã propunerile, sugestiile ºi opiniilepersoanelor interesate cu privire la proiectulde act normativ iniþiat de respectiva autoritatepublicã.

• consilierii sunt obligaþi ca, în indeplinireamandatului, sã organizeze periodic întâlniricu cetãþenii ºi sã acorde audienþe.

• fiecare consilier este obligat sã prezinte unraport anual de activitate, care va fi fãcutpublic prin grija secretarului.

• primarii ºi viceprimarii sunt obligaþi sã nuemitã un act administrativ sau sã nu încheieun act juridic ori sã nu emitã o dispoziþie, înexercitarea funcþiei, care produce vreun folosmaterial pentru sine, pentru soþul sau rudelesale de gradul I.

• Actele administrative emise sau actele juridiceîncheiate ori dispoziþiile emise cu încãlcareaprevedilor de mai sus sunt lovite de nulitateabsolutã.

• Dacã în urma controlului asupra legalitãþiiactelor juridice încheiate sau emise de acestepersoane rezultã cã alesul local a realizatfoloase materiale, prefectul dispune, dupã caz,sesizarea organelor de urmãrire penalã sau acomisiilor competente de cercetare a averiipentru declararea ºi controlul averilor

• Totodatã orice persoanã interesatã poatesesiza, în scris, prefectul, în legãturã cu fapteleprevãzute mai sus

• Persoana care se considerã vãtãmatã într-undrept al sãu sau într-un interes legitim caurmare a existenþei unui conflict de interese,se poate adresa instanþei de judecatãcompetente, potrivit legii, în funcþie de naturaactului emis sau încheiat.


• persoanele care exercitã o funcþie publicã,indiferent de modul în care au fost investite,în cadrul autoritãþilor publice sau institu-þiilor, fiind în mãsura de a participa la luareadeciziilor sau de a le influenþa, în cadrulserviciilor publice, au obligaþia sã declare, întermen de 30 de zile de la primire, oricedonaþie directã ori indirectã sau daruriprimite în legãturã cu exercitarea funcþiilorsau atribuþiilor lor, cu excepþia celor care au ovaloare simbolicã.

• funcþionarii publici nu trebuie sã solicite orisã accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaþiisau orice alt avantaj, care le sunt destinatepersonal, familiei, pãrinþilor, prietenilor oripersoanelor cu care au avut relaþii de afacerisau de naturã politicã, care le pot influenþaimparþialitatea în exercitarea funcþiilorpublice deþinute ori pot constitui o recom-pensã în raport cu aceste funcþii.

•• fapta functionarului din vina caruia autori-tatea administratiei publice nu a raspuns intermenul stabilit de lege, aplicandu-seprocedura aprobarii tacite pentru acordareasau reinnoirea unei autorizatii sesanctioneaza, putand angaja raspunedereamateriala, civila sau penala a functionarului

•• Fapta functionarului public care, avandcunostinta de solicitarea de autorizare si dedocumentatia acesteia, cu buna stiinta nusolutioneaza cererea in termenul prevazut delege si face sa intervina prezumtia legala aaprobarii tacite constituie infractiune si sepedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

•• se interzice persoanelor care exercitã odemnitate publicã sau o funcþie publicãfolosirea sau exploatarea directã sau indirectãa informaþiilor care nu sunt publice, obþinuteîn legãturã cu exercitarea atribuþiilor, înscopul obþinerii de avantaje pentru ei saupentru alþii.

•• se instituie obligaþia declarãrii averii pentrupersoane cu funcþii de conducere ºi de controlºi pentru funcþionarii publici, precum ºiprocedura controlului averilor acestora în cazulîn care existã dovezi certe cã anumite bunuri orivalori nu au fost dobândite în mod licit.

•• persoanele de mai sus au obligaþia ca, anual,sã îºi actualizeze declaraþia de avere. Acesteadepun o declaraþie de interese, pe propriarãspundere, cu privire la funcþiile ºiactivitãþile pe care le desfãºoarã, cu excepþiacelor legate de mandatul sau funcþia publicãpe care o exercitã.

•• funcþiile ºi activitãþile care se includ îndeclaraþia de interese sunt:§ funcþiile deþinute în cadrul unor asociaþii,

fundaþii sau alte organizaþii neguverna-mentale ori partide politice;

§ activitãþile profesionale remunerate;§ calitatea de acþionar sau asociat la societãþi

comerciale, inclusiv bãnci sau alte insti-tuþii de credit, societãþi de asigurare ºifinanciare.

• aceste persoane vor actualiza declaraþiile deinterese ori de câte ori intervin schimbãri.Numele persoanelor care, în mod nejustificat,nu depun declaraþia de interese in conformitatecu legislatia in vigoare, se publicã pe paginile deInternet ale institutiilor in care isi desfasoaraactivitatea profesionala in mod curent.

• cetãþenii pot ataca în instanþã autoritateapublicã, prin contencios administrativ, dacaaceasta le lezeazã drepturile prevãzute de lege,iar în caz de refuz sau întârziere nejustificatã,pot face reclamaþie administrativã.

• dacã reclamaþia administrativã rãmâne fãrãefect, se adreseazã o plângere tribunalului.Împotriva hotãrârii tribunalului, se poate facerecurs la Curtea de apel

•• Evidenta declaraþiilor de interese se consem-neazã într-un registru special, denumit“Registrul declaraþiilor de interese”, al cãruimodel se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului.

Bibliografie orientativa

Legislatie:Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la

informatiile de interes public, cu modificarilesi completarile ulterioare

Norma Metodologica de aplicare a legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiilede interes public

Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizio-nala in administratia publica, cu modificarilesi completarile ulterioare

OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobariitacite, cu modificarile si completarileulterioare

Legea nr. 281/2006 privind administratia publicalocala, cu modificarile si completarile ulterioare

Legea nr.340/2004 privind institutia prefectului,cu modificarile si completarile ulterioare

OUG nr.179/2005 pentru modificarea sicomletarea legii nr.340/2004 privind institutiaprefectului


HG nr.1844/2004 privind aparatul de specialitateal prefectului

Legea nr.35/1997 privind institutia Avocatuluipoporului si Regulamentul de organizare sifunctionare a institutiei Avocatului Poporului

HG nr.246/2006 pentru aprobarea Strategieinationale privino accelerarea dezvoltariiserviciilor comunitare de utilitari publice

Legea cadru a descentralizarii nr.195/2006Program de masuri pentru combaterea

birocratiei in activitatea de relatii cu publicul,Versiune actualizata la data de 09/12/2005

Strategia actualizata a Guvernului Romaniciprivind accelerarea reformei in administratiapublica 2004-2006

Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentruasigurarea transparentei in exercitarea demni-tatilor publice, a functiilor publice si in mediulde afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei,cu modificarile si completarile ulterioare

Studii si analize:Raport cu privire la integritatea si transparenta

administratiei publice locale – Asociatia ProDemocratia Transparency International siTransForma, Septembrie 2004, Bucuresti,p98-104

Cum implicam cetatenii in procesul de adoptarea deciziilor publice – Ghidul functionaruluidin administratia publica locala, Asociatia ProDemocratia Club Brasov, Aprilie 2006, Brasov


Cadrul general

Existã un cadru legislativ pentru contractele deachiziþii publice prin care:

• Se stabilesc principiile, acordurile-cadrugenerale ºi procedurile pentru acordarea decontracte;

• Se promoveazã concurenþa între operatoriieconomici, garanteazã tratamentul egal ºinediscriminatoriu al acestora; asigurãtransparenþa ºi integritatea procesului deachiziþie publicã prin utilizarea eficientã afondurilor publice prin aplicarea procedurilorde atribuire, indiferent de naþionalitate sauþara în care este stabilit;

• Se hotãrãsc procedurile de atribuire acontractului de achiziþie publicã în funcþie devalorile acestor contracte;

• Se stabilesc criteriile care îi descalificã peposibilii furnizori: acestea pot includeconflictele de interese, neavând o dimensiunespecificatã, o lipsã a credibilitãþii financiaresau a experienþei în domeniul respectiv sauînscrierea pe lista naþionalã a societãþilor ºipersoanelor descalificate;

• Se stabilesc normele pentru asigurareaconfidenþialitãþii ºi protejarea secretelorcomerciale ºi a proprietãþii intelectuale aleofertanþilor la procedurile de achiziþii.

• Se stabileºte un sistem electronic de licitaþiipentru achiziþiile publice care funcþioneazã lanivel naþional.

• Se pregãtesc ºi se distribuie cereri tip pentruprocedurile de achiziþii, specificaþii, contracte ºialte documente pentru uzul autoritãþilor locale;

• Se asigurã mijloacele tehnice ºi financiarenecesare publicãrii listelor consolidatecuprinzând persoanele ºi firmele penalizatepentru nerespectarea normelor referitoare lacontractele publice;

• Se încurajeazã autoritãþile lcoale sã aplicenoile tehnologii ºi în special mijloacele decomunicare electronice, sã publice procedu-rile de achiziþii prin: punerea la dispoziþie aacestor tehnologii noi, stabilirea platformelorpentru tranzacþii si cereri pentru licitaþie ºiasigurarea de cereri principale, ajutor finan-ciar pentru autoritãþile locale care investesc întehnologii noi ºi îºi instruiesc personalul.



• planifica achiziþiile publice, aplica procedurilede achiziþii publice, atribuie contractul ºiadministreazã contractul

• procesul de planificare a achiziþiilor publicenecesare se realizeazã conform urmãtoareloretape:o identificarea necesitãþilor obiective la

nivelul autoritãþii contractante;o analiza oportunitãþii satisfacerii fiecãrei ne-

cesitãþi identificate ºi prioritizarea acestornecesitãþi;

o identificarea procedurii de achiziþie ceurmeazã a fi aplicatã;

o întocmirea Programului anual al achizi-þiilor publice;


Capitolul 6

Iniþiative model referitoare la relaþiileautoritãþii locale cu sectorul privat

Acest capitol prezintã cea mai bunã practicã referitoare la relaþiile autoritãþii locale cusectorul privat, identificatã în cadrul analizei subiectelor de eticã publicã la nivel local.Autoritãþile centrale ºi locale ar trebui sã selecteze practicile care ar putea fi utile situaþieilor specifice.


1. Contractele de achizitii publice încheiate de autoritãþipentru furnizarea de bunuri, servicii ºi lucrãri publice

o obþinerea tuturor aprobãrilor necesare;o stabilirea calendarului de lucru pentru

aplicarea fiecãrei proceduri.• îndeplinesc urmãtoarele activitãþi, dupã stabi-

lirea procedurii care urmeazã a fi aplicatã pentruo anumitã achiziþie:o elaborarea documentaþiei de atribuire;o constituirea comisiei de evaluare sau a

juriului;o întocmirea anunþului/invitaþiei de partici-

pare sau a anunþului privind procedura ºitransmiterea acestuia, spre publicare, dupãcaz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,Sistemul Electronic de Achiziþii Publice sauîn Monitorul Oficial al României;

o primirea ºi evaluarea ofertelor;o desemnarea ofertei câºtigãtoare.

• Dupã ce comisia de evaluare sau juriul a anali-zat ofertele primite, aceasta/acesta atribuiecontractul ofertantului declarat câºtigãtor pebaza propunerilor tehnice ºi financiarecuprinse în respectiva ofertã (prin aplicareaunuia dintre cele douã criterii de atribuireposibile, prevãzute de legea cadru a achiziþiilor:oferta cea mai avantajoasã din punct de vedereeconomic sau preþul cel mai scãzut).

• Atribuirea contractului se formalizeazã prinîntocmirea ºi publicarea unui anunþ deatribuire.

• Cea mai mare parte a documentelor utilizateîn timpul aplicãrii procedurii ºi atribuiriicontractului de achiziþie publicã fac parte dindosarul achiziþiei publice, obligatoriu deîntocmit de cãtre autoritatea contractantã, ºiavând caracter public.

• Împotriva modului de derulare a proceduriide achiziþie publicã, orice persoanã care seconsiderã vãtãmatã într-un drept al sãu oriîntr-un interes legitim, printr-un act alautoritãþii contractante, cu încãlcareadispoziþiilor legale în materia achiziþiilorpublice, are dreptul de a utiliza una dintrecãile de atac prevãzute de lege (contestaþia,acþiunea în instanþã).

• Contestaþia se trimite cãtre Consiliul Naþionalde Soluþionare a Contestaþiilor (CNSC),organism cu activitate administrativ-jurisdic-þionalã, care funcþioneazã pe lângã AutoritateaNaþionalã pentru Reglementarea ºi Monito-rizarea Achiziþiilor Publice (ANRMAP).

• Administrarea contractului presupune par-curgerea anumitor etape de catre autoritatilecentrale:o managementul obþinerii rezultatelor scontate;o managementul relaþiilor dintre autoritatea

contractantã ºi contractant;

o aspectele legale, financiare, contabile aleadministrãrii contractului;

o utilizarea informaþiilor din contractpentru îmbunãtãþirea procesului deachiziþii publice.

• Pe baza documentelor ºi informaþiilor dindosarele achiziþiilor publice, autoritatea con-tractantã are obligaþia de a completa un raportanual privind contractele atribuite în anulanterior, ce trebuie trimis cãtre AutoritateaNaþionalã pentru Reglementarea ºi Moni-torizarea Achiziþiilor Publice (ANRMAP), deregulã în format electronic, cel mai târziu pânãla data de 31 martie a fiecãrui an

• Dupã finalizarea contractului, prestatorul deservicii, executantul lucrãrilor, respectivfurnizorul produselor trebuie sã punã ladispoziþia autoritãþii contractante un raportprivind execuþia contractului. Pe baza acestuiraport, dar ºi pe baza celorlalte informaþiidisponibile, autoritatea contractantã poate sãfacã o evaluare globalã a modului de execuþie(realizare) a contractului, respectiv a moduluiîn care au fost prestate serviciile, executatelucrãrile sau furnizate produsele.

• stabilesc proceduri rapide ºi corecte pentrurezolvarea plângerilor ºi apelurilor; pentrusoluþonarea contestaþiilor, partea care seconsiderã vãtãmatã are dreptul sã se adresezeConsiliului Naþional de Soluþionare aContestaþiilor.

• În domeniul achiziþiilor publice, existã treiinstituþii centrale care asigurã controlulmodului de aplicare a legislaþiei:o Curtea de Conturi, verificã economicitatea,

eficacitatea ºi eficienþa achiziþiilor publice;o ANRMAP, urmãrind asigurarea unui

cadru de aplicare conformã a legislaþiei îndomeniul achiziþiilor publice;

o Ministerul Finanþelor Publice, realizeazãverificarea aspectelor procedurale aferenteprocesului de atribuire a contractelor careintrã sub incidenþa legislaþiei privind atri-buirea contractelor de achiziþie publicã.

b. Mãsuri ale autoritãþilor locale:


• asigurã documentaþie completã ºi clarã asupraobiectivului contractului ºi asupra condiþiilorde licitare ºi selecþie;

• stabilesc un caiet de sarcini care cuprinde înmod obligatoriu, specificaþii tehnice (specifi-caþiile tehnice trebuie sã permitã oricãruiofertant accesul egal la procedura de atribuire


ºi nu trebuie sã aibã ca efect introducereaunor obstacole nejustificate de naturã sãrestrângã concurenþa între operatorii economici)

• fãrã a aduce atingere reglementarilor tehnicenaþionale obligatorii, în mãsura în care aces-tea sunt compatibile cu dreptul comunitar,autoritatea contractantã are obligaþia de adefini specificaþiile tehnice;

• stabilesc obiectivele procedurii de selecþie:calitatea, costul, timpul total, continuitatea,riscurile, dezvoltarea durabilã, protecþialocului de muncã, protecþia mediului încon-jurãtor etc.;

• stabilesc criterii de selecþie precise, obiective,cuantificabile ºi sigure, facilitând pe câtposibil atingerea obiectivelor specificate;

• stabilesc în mod clar drepturile ºi obligaþiilealtor pãrþi contractante;

• asigurã suficient personal pentru organizareacorectã a procedurii de achiziþie;

• comunicã ofertanþilor descalificaþi motiveledescalificãrii;

• evalueazã licitaþiile numai din perspectivaobiectivelor specificate ºi a criteriilor deselecþie stabilite anterior;

• aflã pãrerea specialiºtilor ºi a pãrþilor interesateºi ceea ce doreºte publicul, înainte sã lansezeinvitaþia ofertanþilor pentru contracte majore,prin organizarea unei dezbateri publice în careimplicã localnici, experþi, oameni de afaceri ºireprezentanþi ai opoziþiei municipale;

• garanteazã cã informaþiile necesarecandidaþilor ºi potenþialilor subcontractori aiacestora sunt disponibile ºi analizate pe deplinde cãtre comisia de selecþie;

• ori de câte ori este posibil, utilizeazãmijloacele electronice de comunicare pentru acircula informaþiile referitoare la contractelepublice; dosarul achiziþiei publice are caracterde document public;

• au obligaþia de a exclude din proceduraaplicatã pentru atribuirea contractului deachiziþie publicã orice ofertant/ candidatdespre care are cunoºtinþã cã, în ultimii 5 ani,a fost condamnat prin hotãrârea definitivã aunei instanþe judecãtoreºti, pentru participarela activitãþi ale unei organizaþii criminale,pentru corupþie, pentru fraudã ºi/sau pentruspãlare de bani;

c. Mãsuri ale aleºilor locali ºi alefuncþionarilor publici dinadministraþia localã

Aleºii locali:

• nu participã la organizarea invitaþiilor delicitaþie ºi, in special, nu fac parte din consiliilesau comisiile de selecþie dacã ei sau membriiai familiei lor au un interes personal înacordarea contractului;

• nu fac discriminãri între ofertanþi, în specialîn privinþa furnizãrii de informaþii referitoarela invitaþia la licitaþie;

• nu încearcã sã influenþeze membrii consiliilorsau comisiilor de selecþie în favoarea sauîmpotriva unuia sau mai multor ofertanþi;

• refuzã orice beneficii personale importante(cadouri costisitoare, ospitalitate excesivã,cãlãtorie plãtitã etc.) oferite de firme saupersoane care vor sã încheie contracte cuinstituþii sau autoritãþi publice locale


• raporteazã superiorilor acestora ºi/sau orga-nului statutar de supraveghere orice neregulãin procedura de selecþie;

• fac tot posibilul sã evite orice conflict deinterese ºi, dacã apare un conflict de interese,îl menþioneazã ºi se retrag din proceduri;

• pot achizitiona un bun aflat in proprietateaprivata a statului sau a unitatilor adminis-trativ-teritoriale, supus vanzarii in conditiilelegii, cu exceptia urmatoarelor cazuri: o cand a luat cunostinta, in cursul sau ca

urmare a indeplinirii atributiilor de servi-ciu, despre valoarea ori calitatea bunurilorcare urmeaza sa fie vandute;

o cand a participat, in exercitarea atributiilorde serviciu, la organizarea vanzarii bunuluirespectiv;

o cand poate influenta operatiunile devanzare sau cand a obtinut informatii lacare persoanele interesate de cumparareabunului nu au avut acces.

• le este interzisa furnizarea informatiilorreferitoare la bunurile proprietate publica sauprivata a statului ori a unitatilor adminis-trativ-teritoriale, supuse operatiunilor devanzare, concesionare sau inchiriere, in alteconditii decat cele prevazute de lege.

• sunt obligati sa asigure ocrotirea proprietatiipublice si private a statului si a unitatiloradministrativ-teritoriale, sa evite producereaoricarui prejudiciu, actionand in orice situatieca un bun proprietar.


• au obligatia sa foloseasca timpul de lucru,precum si bunurile apartinand autoritatii sauinstitutiei publice numai pentru desfasurareaactivitatilor aferente functiei publice detinute.

• trebuie sa propuna si sa asigure, potrivitatributiilor care le revin, folosirea utila sieficienta a banilor publici, in conformitate cuprevederile legale


Cadrul general

• serviciile de utilitati publice sunt in responsa-bilitatea autoritatilor administratiei publicelocale si se infiinteaza, se organizeaza si segestioneaza potrivit hotararilor adoptate deautoritatile deliberative ale unitatilor admi-nistrativ-teritoriale

• lucrarile de infiintare, dezvoltare, reabilitare siretehnologizare a sistemelor de utilitati publice,precum si lucrarile de revizii, reparatii siremediere a avariilor sunt lucrari de utilitatepublicadelegarea gestiunii unui serviciu deutilitati publice se realizeazã atunci când ounitate administrativ-teritoriala atribuieunuia sau mai multor operatori titulari delicenta, atat gestiunea propriu-zisa a unui ser-viciu ori a unei activitati din sfera serviciilorde utilitati publice a carui/carei raspundere oare, cat si concesiunea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia/acesteia;

• delegarea gestiunii unui serviciu de utilitatipublice implica dreptul si obligatia operato-rului de a administra si exploata sistemul deutilitati publice aferent serviciului/activitatiidelegate.

• delegarea gestiunii poate fi efectuata si deasociatiile de dezvoltare intercomunitara cuobiect de activitate serviciile de utilitatipublice, in numele si pe seama unitatiloradministrativ-teritoriale membre, in bazaunui mandat special acordat de acestea;



• Guvernul asigura realizarea politicii generalea statului in domeniul serviciilor de utilitatipublice, in concordanta cu Programul deguvernare si cu obiectivele Planului nationalde dezvoltare economico-sociala a tarii, prin: o aprobarea si actualizarea Strategiei natio-

nale privind serviciile comunitare deutilitati publice;

o indrumarea autoritatilor administratieipublice locale in vederea infiintarii,organizarii, exploatarii si gestionarii eficiente

a serviciilor de utilitati publice, respectivpentru reabilitatea, modernizarea si dezvol-tarea infrastructurii tehnico-edilitare alocalitatilor;

o acordarea garantiilor guvernamentalepentru obtinerea creditelor interne siexterne necesare dezvoltarii infrastructuriitehnico-edilitare de interes local saujudetean;

o acordarea de transferuri de la bugetul destat pentru dezvoltarea infrastructuriitehnico-edilitare de interes local, interco-munitar sau judetean, cu respectarea prin-cipiului subsidiaritatii si proportionalitatii.

• Guvernul examineaza periodic starea servi-ciilor de utilitati publice si stabileste masuripentru dezvoltarea durabila si crestereacalitatii acestora, corespunzator cerintelorutilizatorilor si nevoilor localitatilor, pe bazaunor strategii sectoriale specifice.

• Guvernul sprijina autoritatile administratieipublice locale prin masuri administrative,legislative si economico-financiare, in scopuldezvoltarii si imbunatatirii cantitative si calita-tive a serviciilor de utilitati publice si al asigurariifunctionarii si exploatarii in conditii desiguranta si eficienta economica a infrastructuriitehnico-edilitare aferente acestora.

Ministerul Internelor si ReformeiAdministrative

• Exercita functia de analiza, sinteza, decizie,coordonare, monitorizare si planificare lanivel central pentru domeniul serviciilorcomunitare de utilitati publice, in calitate deautoritate a administratiei publice centrale despecialitate, avand urmatoarele atributii:o elaboreaza si promoveaza Strategia natio-

nala a serviciilor comunitare de utilitatipublice;

o elaboreaza si promoveaza strategiile secto-riale pe termen mediu si lung cu privire ladezvoltarea serviciilor de utilitati publice sia infrastructurii tehnico-edilitare aferente;

o initiaza, elaboreaza si promoveaza proiectede legi, hotarari ale Guvernului si alte actenormative pentru domeniul sau de activitate;

2. Delegarea serviciilor publice sectorului privat

o fundamenteaza, avizeaza si coordoneaza,la nivel central, stabilirea prioritatilor in aloca-rea resurselor financiare guvernamentalepentru domeniul serviciilor,

o monitorizeaza, centralizeaza si evalueazarealizarea indicatorilor de performantapentru serviciile comunitare de utilitatipublice;

o coordoneaza si monitorizeaza implementa-rea programelor guvernamentale de investitiiin sectorul serviciilor de utilitati publice;

o elaboreaza politica de restructurare, reor-ganizare si privatizare a operatorilor furni-zori/prestatori infiintati de autoritatileadministratiei publice locale, prin consul-tarea autoritatilor administratiei publicelocale;

o avizeaza proiectele de acte normative ela-borate de alte autoritati ale administratieipublice centrale ce au implicatii siconsecinte asupra activitatilor specificeserviciilor de utilitati publice;

o initiaza si propune masuri pentru perfec-tionarea cadrului legislativ si institutionalnecesar intaririi capacitatii decizionale simanageriale a autoritatilor administratieipublice locale cu privire la infiintarea,organizarea, coordonarea si controlulfunctionarii serviciilor de utilitati publice,precum si in ceea ce priveste administrareasi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente;

o colaboreaza cu organizatii si autoritatisimilare din alte tari si reprezintaGuvernul in relatiile internationale pe liniaserviciilor de utilitati publice;

o colaboreaza cu autoritatile administratieipublice centrale si locale care au atributii siresponsabilitati in domeniul serviciilor deutilitati publice sau in legatura cu acestea;

o solicita informatii ministerelor, altorautoritati ale administratiei publicecentrale si locale, precum si persoanelorfizice sau juridice, cu privire la activitatilespecifice utilitatilor publice;

o furnizeaza informatii cu privire laactivitatile specifice serviciilor de utilitatipublice altor autoritati ale administratieipublice centrale si locale.

Alte autoritãþi centrale:

• A.N.R.S.C., A.N.R.E. si A.R.R. au calitatea deautoritate de reglementare

• A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementarecompetenta pentru urmatoarele servicii deutilitati publice:

• alimentarea cu apa; • canalizarea si epurarea apelor uzate; • colectarea, canalizarea si evacuarea apelor

pluviale; • producerea, transportul, distributia si furni-

zarea de energie termica in sistem centralizat, • salubrizarea localitatilor; • iluminatul public; • administrarea domeniului public si privat

al unitatilor administrativ-teritoriale; • transport public local, conform competen-

telor acordate prin legea speciala. • A.N.R.S.C., potrivit competentelor acordate

de legislatia in vigoare, elibereaza licente,elaboreaza metodologii si regulamente-cadrupentru domeniul serviciilor de utilitatipublice din sfera sa de reglementare si pentrupiata acestor servicii si monitorizeaza modulde respectare si implementare a legislatieiaplicabile acestor servicii.

• Producerea energiei termice in cogenerareeste supusa licentierii, reglementarii sicontrolului A.N.R.E.

• A.R.R. este autoritatea de reglementarecompetenta pentru serviciul de transportpublic local si, potrivit competenteloracordate de legislatia in vigoare, elaboreazametodologii si regulamente-cadru pentrutransportul public de persoane, acorda licentede transport si monitorizeaza si controleazarespectarea de catre operatori a acesteilegislatii, privind transporturile rutiere,respectiv a conditiilor impuse prin licentele detransport.


• îºi întemeiazã deciziile de delegare a serviciilorpublice urmârind numai interesul public ºi pebaza datelor clare ºi sigure ºi în special pe bazaraporturilor cost/beneficiu pentru utilizatoriºi contribuabili;

• delegarea serviciilor nu trebuie sã punã înpericol drepturile ºi libertãþile fundamentaleale persoanelor, garanþiile juridice sau alteprincipii de bunã administraþie (inclusivdreptul publicului de a fi consultat în legãturãcu subiectele care îi preocupã, nevoia de amotiva deciziile ºi dreptul la apel).

• decid durata contractelor de delegare aserviciilor în legãturã cu nevoia operatorilorde a-ºi dezvolta politicile ºi a compensa inves-tiþiile, dar ºi cu nevoia de a-i încuraja sã-ºi


îmbunãtãþeascã randamentul ºi astfel sãgaranteze reînnoirea contractului; (de obicei,o perioadã intre cinci ºi zece ani ar trebui sãsatisfacã ambele cerinþe;)

• dupã deciderea pãrþii din costurile publice deacoperit, finanþeazã acea parte, în principal princolectãri specifice sau despãgubiri pentruconstrângeri de tip “serviciu public” (acoperireazonelor periferice, taxe ºi costuri reduse etc.);

• identificã orice subvenþie ascunsã (locaþieasiguratã, concesiuni fiscale etc.), þin seama deaceasta la evaluarea de management ºi oacordã în temeiul deciziilor clare;

• cu asistenþa autoritãþilor centrale, încurajeazãoperatorii sã-ºi îmbunãtãþeascã randamentulprin utilizarea de indicatori relevanþi siguri(stabilirea de referinþe) pentru a facecomparaþii cu alþi operatori care lucreazã încondiþii similare ºi prin publicarearezultatelor, în special pe Internet;

• fac publicitate criteriilor care stau la bazadeciziei de a delega un serviciu ºi a alegeriioperatorului ºi, de asemenea, rezultatelororicãrei evaluãri.

• au competenta exclusiva in tot ceea ce privesteinfiintarea, organizarea, coordonarea, mo-nitorizarea si controlul functionarii serviciilorde utilitati publice, precum si in ceea cepriveste crearea, dezvoltarea, modernizarea,administrarea si exploatarea bunurilorproprietate publica sau privata a unitatiloradministrativ-teritoriale, aferente sistemelorde utilitati publice.

• In exercitarea competentelor si atributiilor cele revin in sfera serviciilor de utilitati publice,autoritatile administratiei publice localeadopta hotarari

• Raporturile juridice dintre autoritatile admi-nistratiei publice locale si utilizatori, stabilitepe baza prevederilor prezentei legi, suntraporturi juridice de natura administrativa,supuse normelor juridice de drept public.

• Autoritatile administratiei publice locale auurmatoarele obligatii fata de utilizatoriiserviciilor de utilitati publice: o sa asigure gestionarea si administrarea

serviciilor de utilitati publice pe criterii decompetitivitate si eficienta economica simanageriala, avand ca obiectiv atingerea sirespectarea indicatorilor de performanta aserviciului, stabiliti prin contractul dedelegare a gestiunii, respectiv prin hota-rarea de dare in administrare, in cazulgestiunii directe;

o sa elaboreze si sa aprobe strategii proprii invederea imbunatatirii si dezvoltarii servi-

ciilor de utilitati publice, utilizand principiulplanificarii strategice multianuale;

o sa promoveze dezvoltarea si/sau reabili-tarea infrastructurii tehnico-edilitare afe-rente sectorului serviciilor de utilitatipublice si programe de protectie amediului pentru activitatile si serviciilepoluante;

o sa adopte masuri in vederea asigurariifinantarii infrastructurii tehnico-edilitareaferente serviciilor;

o sa consulte asociatiile utilizatorilor invederea stabilirii politicilor si strategiilorlocale si a modalitatilor de organizare sifunctionare a serviciilor;

o sa informeze periodic utilizatorii asuprastarii serviciilor de utilitati publice siasupra politicilor de dezvoltare a acestora;

o sa medieze si sa solutioneze conflicteledintre utilizatori si operatori, la cerereauneia dintre parti;

o sa monitorizeze si sa controleze modul derespectare a obligatiilor si responsabili-tatilor asumate de operatori prin contrac-tele de delegare a gestiunii cu privire la:respectarea indicatorilor de performanta sia nivelurilor serviciilor, ajustarea periodicaa tarifelor conform formulelor de ajustarenegociate la incheierea contractelor dedelegare a gestiunii, exploatarea eficienta siin conditii de siguranta a sistemelor deutilitati publice sau a altor bunuri aparti-nand patrimoniului public si/sau privat alunitatilor administrativ-teritoriale, afectateserviciilor, asigurarea protectiei mediului sia domeniului public, asigurarea protectieiutilizatorilor

• Autoritatile administratiei publice locale audreptul sa rezilieze unilateral contractele dedelegare a gestiunii serviciilor si sa organizezeo noua procedura pentru delegarea gestiuniiacestora, daca constata si dovedesc nerespec-tarea repetata de catre operatori a obligatiilorcontractuale si daca operatorii nu adoptaprograme de masuri care sa respecte conditiilecontractuale si sa asigure atingerea, intr-uninterval de timp prestabilit, a parametrilor decalitate asumati.

• Autoritatile administratiei publice locale auurmatoarele obligatii fata de operatoriifurnizori/prestatori ai serviciilor de utilitatipublice: o sa asigure un tratament egal pentru toti

operatorii, indiferent de forma de pro-prietate, de tara de origine, de organizareaacestora si de modul de gestiune adoptat;


o sa asigure un mediu de afaceri concuren-tial, transparent si loial;

o sa respecte angajamentele asumate fata deoperator prin hotararea de dare in admi-nistrare a serviciului, respectiv prin clau-zele contractuale stabilite prin contractulde delegare a gestiunii serviciului;

o sa asigure resursele necesare finantariiinfrastructurii tehnico-edilitare aferente ser-viciilor, corespunzator clauzelor contractuale;

o sa pastreze confidentialitatea datelor siinformatiilor economico-financiare privindactivitatea operatorilor, altele decat cele deinteres public.


a. Masuri ale autoritatilor centrale

• Guvernul, prin Ministerul Economiei siFinantelor, va elabora strategia in domeniulinvestitiilor publice, pe baza propunerilor deprograme de investitii elaborate de ordo-natorii principali de credite.

• Ministerul Economiei si Finantelor esteimputernicit sa stabileasca continutul, formasi informatiile referitoare la programele deinvestitii necesare in procesul de elaborare abugetului.

• Ministerul Economiei si Finantelor stabilesteprin norme metodologice criteriile de evaluaresi selectie a obiectivelor de investitii publice.

• MEF va analiza programul de investitii dinpunct de vedere al incadrarii in limitele decheltuieli stabilite, al respectarii criteriilor deselectie si prioritizare si a esalonarii creditelorbugetare in functie de durata de executie aobiectivelor.

• MEF coordoneaza monitorizarea intreguluiprogram de investitii, scop in care va solicitaordonatorilor principali de credite toateinformatiile necesare.

• Ordonatorii principali de credite vor prezentaanual programul de investitii publice, peclasificatia functionala.

• Ordonatorii principali de credite vortransmite pentru fiecare obiectiv de investitiiinclus in programul de investitii informatiifinanciare si nefinanciare

• Documentatiile tehnico-economice aferenteinvestitiilor publice ce se realizeaza pe baza decredite externe contractate sau garantate destat, indiferent de valoarea acestora, se supunaprobarii Guvernului.

• Limitele valorice privind competentele deaprobare a documentatiilor tehnico-econo-mice ale obiectivelor de investitii noi se potmodifica prin hotarare a Guvernului, infunctie de evolutia indicilor de preturi.

• Documentatiile tehnico-economice aferenteobiectivelor de investitii noi care sefinanteaza, potrivit legii, din fonduri publice

se aproba de catre Guvern, ordonatoriiprincipali sau alti ordonatori

• Pe parcursul executiei bugetare ordonatoriiprincipali de credite vor urmari derulareaprocesului investitional, in conformitate cudispozitiile prezentei legi, si vor intocmirapoarte trimestriale de monitorizare, pe carele vor transmite Ministerul Economiei siFinantelor

• In cazul in care, pe parcursul derulariiprocesului investitional, apar probleme inimplementarea unui obiectiv, ordonatorulprincipal de credite va consemna in raportulde monitorizare cauza si masurile ce se impunpentru remedierea acestui lucru.

• In situatia in care, din motive obiective,implementarea unui proiect de investitii nu sepoate realiza conform proiectiei bugetare,ordonatorii principali de credite pot solicitaMinisterului Economiei si Finantelor, pana ladata de 31 octombrie, redistribuireafondurilor intre proiectele inscrise inprogramul de investitii anexa la buget.

• Ordonatorii principali de credite suntresponsabili de realizarea obiectivelor deinvestitii incluse in programele de investitii.

b. Masuri ale autoritatilor locale

• Cheltuielile pentru investitii publice si altecheltuieli de investitii finantate din fonduripublice locale se cuprind in proiectele de buget,in baza programului de investitii publice alfiecarei unitati administrativ-teritoriale, intoc-mit de ordonatorii principali de credite, care seprezinta si in sectiunea de dezvoltare, ca anexala bugetul initial si, respectiv, rectificat, si seaproba de autoritatile deliberative.

• Ordonatorii principali de credite ai bugetelorlocale intocmesc anual programul de investitiipublice pe clasificatia functionala.

• Pentru fiecare obiectiv inclus in programul deinvestitii sunt prezentate informatii financiaresi nefinanciare.

3. Acþionariatele

• Documentatiile tehnico-economice ale obiec-tivelor de investitii noi, a caror finantare seasigura integral sau in completare din bugetelelocale, precum si ale celor finantate dinimprumuturi interne si externe, contractatedirect sau garantate de autoritatile adminis-tratiei publice locale, se aproba de catreautoritatile deliberative.

• Documentatiile tehnico-economice ale obiecti-velor de investitii noi, care se finanteaza dinimprumuturi externe si, in completare, dintransferuri de la bugetul de stat si din altesurse, precum si ale celor finantate integral sauin completare din imprumuturi externecontractate ori garantate de stat, indiferent devaloarea acestora, se supun spre aprobareGuvernului.

• Pentru investitiile destinate prevenirii sau inla-turarii efectelor produse de actiuni accidentalesi de calamitati naturale, documentatiiletehnico-economice, precum si notele defundamentare privind celelalte cheltuieli deinvestitii cuprinse in pozitia globala altecheltuieli de investitii, elaborate si avizate

potrivit dispozitiilor legale, se aproba deordonatorii principali de credite, cu informareaimediata a autoritatilor deliberative.

• Ordonatorii principali de credite, pe propriaraspundere, actualizeaza si aproba valoareafiecarui obiectiv de investitii nou sau incontinuare, indiferent de sursele de finantareori de competenta de aprobare a acestora, infunctie de evolutia indicilor de preturi.Aceasta operatiune este supusa controluluifinanciar preventiv propriu.

• In situatia in care, pe parcursul executiei buge-tare, din motive obiective, implementarea unuiproiect de investitii nu se poate realiza conformproiectiei bugetare, ordonatorii principali decredite ai bugetelor locale pot propune auto-ritatilor deliberative, pana la data de 31 octom-brie, aprobarea redistribuirii fondurilor intreproiectele inscrise in programul de investitii.

• Ordonatorii principali de credite suntresponsabili de utilizarea eficienta afondurilor alocate investitiilor, precum si derealizarea obiectivelor de investitii incluse inprogramele de investitii.



• principiile pe care se bazeazã privatizareaprivesc asigurarea transparenþei procesului deprivatizare; vânzarea efectuatã la preþul depiaþã determinat pe baza raportului dintrecerere ºi ofertã, þinând cont de toateelementele ofertei de cumpãrare; instituireaprocedurii speciale de administrare în timpulperioadei de privatizare; asigurarea unuitratament egal pentru toþi cumpãrãtorii;realizarea programelor de restructurareînainte de privatizare, cu accent peînstrãinarea unor active, în special cele denaturã socialã; reconsiderarea datoriilorîntreprinderii pentru a se spori activitateaacesteia în vederea privatizãrii

• In cazul gestiunii delegate, concesionareabunurilor proprietate publica si/sau privata aunitatilor administrativ-teritoriale din compo-nenta sistemelor de utilitati publice, utilizatepentru furnizarea/prestarea serviciilor si/sauactivitatilor care fac obiectul delegarii gestiunii,este parte intrinseca a contractelor de delegarea gestiunii; aceste bunuri se transmit opera-torilor/operatorilor regionali spre administraresi exploatare pe perioada delegarii gestiunii,prin una dintre modalitatile prevazute la art. 30

din prezenta lege, odata cu gestiunea propriu-zisa a serviciilor si/sau a activitatilor delegate,in baza contractului de delegare a gestiunii

• Bunurile proprietate publica si/sau privata aunitatilor administrativ-teritoriale din compo-nenta sistemelor de utilitati publice, utilizatepentru furnizarea/prestarea serviciilor, pot fi: o date in administrare si exploatare operato-

rilor, in baza hotararii de dare in administrare- in cazul gestiunii directe;

o concesionate operatorilor in conditiilelegii, in baza hotararii de atribuire si acontractului de delegare a gestiuniiserviciului - in cazul gestiunii delegate.


• Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilorde utilitati publice subordonati autoritatiloradministratiei publice locale, avand statut desocietati comerciale cu capital al unitatiloradministrativ-teritoriale, pot fi privatizati, inconditiile legii, cu conditia pastrarii obiectuluide activitate minimum 5 ani de la dataprivatizarii.

• Hotararea privind privatizarea si alegereametodei de privatizare apartin consiliului

4. Privatizarea întreprinderilor publice

local, consiliului judetean, ConsiliuluiGeneral al Municipiului Bucuresti sauasociatiei de dezvoltare comunitara, dupa caz,in functie de subordonarea operatorului.

• Privatizarea se organizeaza si se deruleaza inconformitate cu procedurile legale in vigoare,pe baza unui caiet de sarcini.

• Bunurile realizate in cadrul programelor deinvestitii ale unitatilor administrativ-teritorialeapartin domeniului public al unitatiloradministrativ-teritoriale, daca sunt finantatedin fonduri publice, sau revin in proprietateapublica a acestora, ca bunuri de retur, daca aufost realizate cu finantare privata in cadrulunor programe de investitii asumate deoperator prin contractul de delegare a gestiuniiserviciului, la expirarea acestuia.

• Obiectivele de investitii publice specificeinfrastructurii tehnico-edilitare aferenteserviciilor de utilitati publice, ce implicafonduri de la bugetele locale, transferuri de labugetul de stat sau fonduri comunitare,promovate de autoritatile administratieipublice locale ori, dupa caz, de asociatiile dedezvoltare intercomunitara cu obiect deactivitate serviciile de utilitati publice, innumele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre, se nominalizeaza in listeleanuale de investitii anexate la bugetele locale,respectiv ale asociatiilor de dezvoltareintercomunitara cu obiect de activitateserviciile de utilitati publice, dupa caz, si seaproba odata cu acestea prin hotarari aleautoritatilor deliberative ale unitatiloradministrativ-teritoriale sau, dupa caz, aleadunarilor generale ale asociatiilor.

• Obiectivele de investitii se realizeaza curespectarea prevederilor legale in vigoareprivind elaborarea, avizarea si aprobareadocumentatiilor de executie, a prevederilorlegale in vigoare privind autorizareaexecutarii lucrarilor de constructii, precum sia documentatiilor de urbanism si amenajareateritoriului aprobate conform legii.

c. Masuri ale alesilor locali

• aleºii locali nu pot ocupa funcþia de managersau membru în consiliul de administraþie alregiilor autonome ori de conducãtor alsocietãþilor comerciale înfiinþate de consiliilelocale sau de consiliile judeþene;

• consiliile locale ºi consiliile judeþene hotãrãsccã bunurile ce aparþin domeniului public sauprivat, de interes local sau judeþean, dupã caz,sã fie date în administrarea regiilor autonomeºi instituþiilor publice, sã fie concesionate orisã fie închiriate; acestea hotãrãsc cu privire lacumpãrarea unor bunuri ori la vânzareabunurilor ce fac parte din domeniul privat, deinteres local sau judeþean, în condiþiile legii;

• consiliile locale/judetene hotãrãsc darea înadministrare, concesionarea sau închiriereabunurilor proprietate publicã a comunei sauoraºului, dupã caz, precum ºi a serviciilorpublice de interes local, în condiþiile legii;hotãrãsc vânzarea, concesionarea sau închi-rierea bunurilor proprietate privatã a comuneisau oraºului, dupã caz, în condiþiile legii;urmãresc, controleazã ºi analizeazã activitateaacestora; exercitã, în numele unitãþii adminis-trativ-teritoriale, toate drepturile acþionaruluila societãþile comerciale pe care le-au înfiinþat;hotãrãsc asupra privatizãrii acestor societãþicomerciale; numeºte ºi elibereazã din funcþie,în condiþiile legii, membrii consiliilor deadministraþie ale regiilor autonome de subautoritatea lor;

• vânzarea, concesionarea ºi închirierea se fac prinlicitaþie publicã, organizatã în condiþiile legii.

• împotriva licitaþiei, pinã la momentuladjudecãrii, se va putea face contestaþie, decãtre orice persoanã interesatã, la judecatoriaîn a carei razã teritorialã are loc licitaþia.

• Contestaþia suspendã desfaºurarea licitaþieipanã la soluþionarea sa definitivã.



• Guvernul deruleaza programe nationale dedezvoltare in vederea stimularii asocierii unitatiloradministrativ-teritoriale si a cresterii capacitatiiadministrative a acestora, finantate anual dinbugetul de stat, prin bugetul MinisteruluiInternelor si Reformei Administrative

• În cadrul Camerelor Parlamentului, Adminis-traþiei Prezidenþiale, aparatului de lucru alGuvernului, instituþiei Avocatul Poporului,autoritãþilor administrative autonome, minis-terelor, al celorlalte organe de specialitate aleadministraþiei publice centrale ºi autoritãþiloradministraþiei publice locale, funcþioneazãstructuri pentru relaþia cu mediul asociativ;iar acolo unde asemenea structuri lipsesc, eleurmeaza a se constitui.

• Autoritãþile publice menþionate mai sus, sevor consulta cu reprezentanþii asociaþiilor ºifundaþiilor care îºi desfãºoarã activitatea însfera lor de competenþã, în vederea stabiliriiunor programe sau activitãþi comune.

• autoritatea administrativã are obligaþia sãasigure consultarea actului constitutiv ºi alestatutului, precum ºi rapoartele de activitate ºisituaþiile financiare anuale de cãtre oricepersoanã interesatã ºi obligaþia de a comunicaautoritãþii administrative competente oricemodificãri ale acestor documente;

• autoritatea administrativã are obligaþia sãasigure consultarea acestor documente decãtre orice persoanã interesatã;

• Dupã constituirea lor, asociaþiile, fundaþiile ºifederaþiile interesate vor solicita autoritãþiloradministrative autonome, ministerelor, celor-lalte organe de specialitate ale administraþieipublice centrale ºi autoritãþilor administraþieipublice locale sã fie luate în evidenþa acestora,în funcþie de domeniul în care activeazã.

• Autoritãþile publice sunt obligate sã þinãevidenþa asociaþiilor ºi fundaþiilor care li s-auadresat în acest scop.

• recunoaºterea utilitãþii publice conferã asocia-þiei sau fundaþiei dreptul de a i se atribui înfolosinþã gratuitã bunurile proprietate publicã,obligaþia de a comunica autoritãþii adminis-trative competente orice modificãri ale actuluiconstitutiv ºi ale statutului, precum ºi rapoar-tele de activitate ºi situaþiile financiare anuale

• sã recunoascã utilitatea publicã pe duratãnedeterminatã; în cazul în care asociaþia saufundaþia nu mai îndeplineºte una sau maimulte dintre condiþiile care au stat la bazarecunoaºterii utilitãþii publice, Guvernul, lapropunerea autoritãþii administrative compe-tente sau a Ministerului Justiþiei, va retrageactul de recunoaºtere;


• Autoritatile deliberative pot aprobacolaborarea sau asocierea pentru realizareaunor lucrari si servicii publice locale.

• Colaborarea ori asocierea se realizeaza pebaza de contracte de asociere, in care seprevad si sursele de finantare reprezentandcontributia fiecarei autoritati a adminis-tratiei publice locale implicate.

• Contractele de asociere se incheie de catreordonatorii principali de credite, inconditiile mandatelor aprobate de fiecareconsiliu local implicat in colaborare sauasociere.

• Autoritatile deliberative pot hotari asupraparticiparii cu capital sau cu bunuri, innumele si in interesul colectivitatilor localepe care le reprezinta, la constituirea desocietati comerciale sau la infiintarea unorservicii de interes public local ori judetean,dupa caz, in conditiile legii.

• Autoritatile deliberative pot hotari asupraparticiparii cu capital sau cu bunuri, innumele si in interesul colectivitatilor localepe care le reprezinta, la constituirea deasociatii de dezvoltare comunitara, in limi-tele si in conditiile legii, pentru realizareain comun a unor proiecte de dezvoltare deinteres zonal sau regional si furnizarea incomun a unor servicii publice.

• Asociatiile de dezvoltare comunitara sefinanteaza prin contributii din bugetelelocale ale unitatilor administrativ-terito-riale membre, din alte surse atrase pe bazade proiecte, imprumuturi sau parteneriatepublic-private, in conditiile legii.

• Obligatiile financiare rezultate dinacorduri de cooperare, de infratire sau deaderare a unitatilor administrativ-terito-riale la asociatii interne organizate la nivelnational ori la organizatii internationale cupersonalitate juridica, hotarate deautoritatile deliberative, in conditiile legii,se suporta din bugetele locale ale acestora.


Aleºii locali:

• nu fac demersuri pentru sau împotrivaasociaþiilor; deciziile consiliului trebuie sã seîntemeieze numai pe rapoarte obiectivereferitoare la asociaþiile care solicitã sau caredeja au primit subvenþii: aceste rapoartetrebuie sã fie publice ºi general disponibile.


5. Relaþiile cu sectorul non-profit

• Acordarea licentelor pentru furnizarea/pres-tarea serviciilor de utilitati publice intra insfera de competenta a autoritatilor dereglementare competente

• Acordarea licentelor se face de catre comisiileconstituite in acest scop, la nivelul autorita-tilor administratiei publice.

• Regulamentele privind acordarea licentelorpentru operatorii de utilitati publice seelaboreaza de autoritatea de reglementare in acarei sfera de competenta se afla aceste serviciisi se aproba prin hotarare a Guvernului sauprin ordin al ministrului transporturilor,constructiilor si turismului, dupa caz

• Participarea operatorilor la procedurilepentru delegarea gestiunii serviciilor deutilitati publice organizate de autoritatileadministratiei publice locale sau, dupa caz, deasociatiile de dezvoltare intercomunitara cuobiect de activitate serviciile de utilitatipublice este permisa numai pe baza licenteiemise sau recunoscute, dupa caz, deautoritatile de reglementare competente

• Detinerea licentei este obligatorie, indiferentde modalitatea de gestiune a serviciiloradoptata la nivelul autoritatilor administratieipublice locale, precum si de statutul juridic,forma de organizare, natura capitalului, tipulde proprietate ori tara de origine din UniuneaEuropeana ale operatorilor.

• Furnizarea/prestarea serviciilor de utilitatipublice este permisa numai pe baza licenteiemise sau recunoscute, dupa caz, deautoritatile de reglementare competente si acontractului de delegare a gestiunii, respectiva hotararii de dare in administrare

• Licenta emisa de autoritatile de reglementarecompetente este valabila maximum 5 ani de ladata emiterii si indreptateste operatorul, peperioada sa de valabilitate, la un numarnelimitat de participari la procedurile deatribuire a contractelor de delegare a gestiuniiserviciilor, organizate si derulate in conditiilelegislatiei in vigoare

• Licenta poate fi suspendata sau retrasa astfel: a) de catre autoritatea de reglementare romana

emitenta, in cazul licentelor acordateoperatorilor romani;

b) de catre autoritatea de reglementareromana competenta, in cazul suspendariilicentelor operatorilor straini licentiati intara de origine.

• Operatorii din tarile Uniunii Europene caredetin licente in tara de origine, recunoscute deautoritatile de reglementare romane cores-pondente, au aceleasi drepturi si obligatii caoperatorii romani, pe toata durata devalabilitate a licentelor.

• Retragerea sau incetarea valabilitatii licenteiatrage revocarea hotararii de dare inadministrare ori a hotararii privind atribuireacontractului de delegare a gestiunii, dupa caz,si conduce la organizarea unei noi proceduride selectare a unui operator, in conditiile

• Retragerea licentei se notifica operatorului cucel putin 90 de zile inainte, perioada in careoperatorul in cauza este obligat safurnizeze/presteze serviciul respectiv inconditiile contractului

a. Mãsuri ale autoritãþii centrale

Autoritatile centrale:

• Activitatea de amenajare a teritoriului si deurbanism la nivel national este coordonata deGuvern, care stabileste, in raport cu conti-nutul Programului de guvernare, programeprioritare, linii directoare si politici sectoriale.

• Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice siLocuintei este organul specializat al Guver-nului in domeniul amenajarii teritoriului si alurbanismului, avand in aceasta calitateurmatoarele atributii:o elaborarea Planului de amenajare a terito-

riului national;o elaborarea Planului de amenajare a terito-

riului regional, care fundamenteazaplanurile de dezvoltare regionala;

o elaborarea Regulamentului general deurbanism;

o avizarea proiectelor de acte normativereferitoare la activitatea de amenajare ateritoriului si de urbanism;

o colaborarea cu ministerele, precum si cucelelalte organe ale administratiei publicecentrale, pentru fundamentarea, din punctde vedere al amenajarii teritoriului si alurbanismului, a programelor strategicesectoriale;

o colaborarea cu consiliile pentru dezvoltareregionala, consiliile judetene si consiliile


6. Eliberarea de licenþe/autorizaþii ºi certificate (în special cele referitoare la urbanism)

locale, precum si urmarirea modului incare se aplica programele guvernamentalesi liniile directoare in domeniul amenajariiteritoriului si al urbanismului la nivelregional, judetean si local;

o avizarea documentatiilor de amenajare ateritoriului si de urbanism, potrivitcompetentelor stabilite prin prezenta lege.

• In indeplinirea atributiilor sale MinisterulDezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuinteiutilizeaza informatii de sinteza la nivelnational din toate domeniile de activitateeconomica si sociala.

• Ministerele si celelalte organe ale administra-tiei publice centrale sunt obligate sa furnizezeMinisterului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice siLocuintei, la cerere, informatiile necesarepentru desfasurarea activitatii de amenajare ateritoriului si de urbanism.

• Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice siLocuintei poate solicita autoritatilor adminis-tratiei publice locale sa elaboreze sau samodifice o documentatie de urbanism sau deamenajare a teritoriului, in vederea aprofun-darii, detalierii sau aplicarii unor prevedericuprinse in programele strategice sectorialeale Guvernului, precum si pentru respectareaintereselor generale ale statului.

b. Mãsuri ale autoritãþii locale

• In activitatea de amenajare a teritoriului si deurbanism consiliile judetene sunt sprijinite deMinisterul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice siLocuintei, precum si de alte ministere siorgane ale administratiei publice centrale.

• Consiliul judetean poate solicita consiliilorlocale sa elaboreze sau sa actualizeze odocumentatie de amenajare a teritoriului saude urbanism, in vederea asigurarii aplicariiunor prevederi cuprinse in programele dedezvoltare a judetului; solicitarea se transmiteconsiliului local, insotita de expunereamotivelor care au stat la baza hotarariiconsiliului judetean si de termenul fixat pentruelaborarea sau modificarea documentatiei.

• In indeplinirea atributiilor sale in domeniulamenajarii teritoriului si al urbanismuluiconsiliul judetean utilizeaza informatii desinteza la nivelul judetului din toatedomeniile de activitate economico-sociala.

• Ministerele si celelalte organe ale admi-nistratiei publice centrale sunt obligate safurnizeze cu titlu gratuit autoritatilor publicejudetene si locale informatii din domeniile lor

de activitate pentru teritoriul judetului respec-tiv, iar consiliile locale sunt obligate sa furni-zeze informatii referitoare la dezvoltareaeconomico-sociala si urbanistica a localitatilor.

• Consiliul local coordoneaza si raspunde deintreaga activitate de urbanism desfasurata peteritoriul unitatii administrativ-teritoriale siasigura respectarea prevederilor cuprinse indocumentatiile de amenajare a teritoriului side urbanism aprobate, pentru realizareaprogramului de dezvoltare urbanistica alocalitatilor componente ale comunei sauorasului.

• Consiliul local coopereaza cu consiliul judeteansi este sprijinit de acesta in activitatea deamenajare a teritoriului si de urbanism.

• Consiliul local coopereaza in procesul deintocmire a programului de dezvoltare urba-nistica a localitatilor si cu institutii, agentieconomici, organisme si organizatii neguver-namentale de interes national, judetean saulocal.

• In indeplinirea atributiilor sale in domeniulamenajarii teritoriului si al urbanismuluiconsiliul local utilizeaza informatii din toatedomeniile de activitate economico-sociala.

• Serviciile publice descentralizate ale ministe-relor si ale celorlalte organe centrale, agentiieconomici, organismele si organizatiile negu-vernamentale care isi desfasoara activitatea lanivel local au obligatia sa furnizeze cu titlugratuit informatiile necesare in vedereadesfasurarii activitatii de amenajare ateritoriului si de urbanism la nivel local.

• Aplicarea documentatiilor de amenajare ateritoriului si de urbanism aprobate se asiguraprin eliberarea certificatului de urbanism.

• Certificatul de urbanism este actul deinformare cu caracter obligatoriu prin careautoritatea administratiei publice judetenesau locale face cunoscute regimul juridic,economic si tehnic al imobilelor si conditiilenecesare in vederea realizarii unor investitii,tranzactii imobiliare ori a altor operatiuniimobiliare, potrivit legii.

• Eliberarea certificatului de urbanism esteobligatorie pentru adjudecarea prin licitatie alucrarilor de proiectare si de executie alucrarilor publice si pentru legalizarea actelorde instrainare, partajare sau comasare abunurilor imobile. In cazul vanzarii saucumpararii de imobile certificatul deurbanism cuprinde informatii privindconsecintele urbanistice ale operatiuniijuridice, solicitarea certificatului de urbanismfiind in acest caz facultativa.


• Certificatul de urbanism se elibereaza lacererea oricarui solicitant, persoana fizica saujuridica, care poate fi interesat in cunoastereadatelor si a reglementarilor carora ii estesupus respectivul bun imobil.

• Certificatul de urbanism se emite de aceleasiautoritati ale administratiei publice localecare, potrivit competentelor stabilite de legisla-tia in vigoare, emit autorizatiile de construire.

• Certificatul de urbanism se elibereazasolicitantului in cel mult 30 de zile de la datainregistrarii cererii acestuia.

• Durata de valabilitate a certificatului deurbanism se stabileste de catre emitentconform legii, in raport cu importanta zoneisi a investitiei.

• Emiterea de certificate de urbanism incom-plete, cu date eronate sau cu nerespectareaprevederilor cuprinse in documentatiile deurbanism aprobate atrage raspundereadisciplinara, administrativa, contraventionala,civila sau penala, dupa caz, potrivit legii.

• In cadrul aparatului propriu al consiliuluijudetean, municipal sau orasenesc si in cel alConsiliului General al Municipiului Bucurestise organizeaza si functioneaza, potrivit legii,structuri specializate in domeniul amenajariiteritoriului si al urbanismului, conduse dearhitectul-sef al judetului, al municipiului saual orasului, respectiv de arhitectul-sef almunicipiului Bucuresti.

• In scopul imbunatatirii calitatii decizieireferitoare la dezvoltarea durabila locala sijudeteana, pe langa fiecare consiliu judetean,primarie municipala si oraseneasca, respectivPrimaria Municipiului Bucuresti, se poateinfiinta Comisia tehnica de amenajare ateritoriului si de urbanism, organismconsultativ cu atributii de avizare, expertizatehnica si consultanta.

• Comisia tehnica de amenajare a teritoriului side urbanism avizeaza din punct de vederetehnic documentatiile de amenajare ateritoriului si de urbanism, precum si studiilede fundamentare sau cercetarile prealabile.

• Avizele date de Comisia tehnica de amenajarea teritoriului si de urbanism se supundeliberarii si aprobarii consiliului judetean,consiliului local, respectiv Consiliului Generalal Municipiului Bucuresti, dupa caz.

• La sedintele de avizare ale Comisiei tehnice deamenajare a teritoriului si de urbanism nu potparticipa la luarea deciziei membrii care aucalitatea de autor al documentatiilor -proiectelor, supuse avizarii.

• Initiativa elaborarii documentatiilor de ame-najare a teritoriului si de urbanism apartinecolectivitatilor locale, prin autoritatiledeliberative si executive, Guvernului, precumsi persoanelor fizice sau juridice interesate inamenajarea teritoriului si in dezvoltarealocalitatilor.

• Activitatile de amenajare a teritoriului si deurbanism, prevazute in prezenta lege, sefinanteaza din bugetele locale ale unitatiloradministrativ-teritoriale, precum si dinbugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltarii,Lucrarilor Publice si Locuintei, precum si depersoane juridice si fizice interesate indezvoltarea unei localitati sau a unei zone dincadrul acesteia.

• Autoritatile administratiei publice locale auobligatia sa prevada in bugetele anualefonduri pentru elaborarea sau actualizarea,dupa caz, a planurilor de amenajare ateritoriului, a planurilor de urbanism si astudiilor de fundamentare necesare in vedereaelaborarii acestora.

• Pentru desfasurarea unor activitati comunede amenajare a teritoriului si de urbanism,pentru realizarea unor obiective de interesgeneral, consiliile judetene se pot asocia sau,dupa caz, pot colabora, in conditiile legii, cupersoane juridice sau fizice din tara sau dinstrainatate in scopul atragerii de fondurisuplimentare.

• Autoritatile administratiei publice localeparticipa la finantarea planurilor de ame-najare a teritoriului, a planurilor urbanisticegenerale care intra in competentele deaprobare, precum si la urmarirea realizariiacestora, potrivit legii.

• Avizarea si aprobarea documentatiilor deamenajare a teritoriului si de urbanism se facde catre autoritatile si organismele centrale siteritoriale interesate

• Autoritatile administratiei publice centrale silocale asigura organizarea si desfasurareaprocesului de participare a populatiei incadrul activitatilor de amenajare a teritoriuluisi de urbanism.

• Consultarea populatiei este procesul prin careaceasta isi exprima optiunile si opiniileprivind prevederile programelor deamenajare a teritoriului si de dezvoltareurbanistica a localitatilor, precum si celecuprinse in documentatiile de amenajare ateritoriului si de urbanism, in cadrulprocesului de elaborare si aprobare a acestora,si se realizeaza prin publicarea procedurii dedesfasurare a consultarii si desfasurareaanchetei publice.




• voteazã legile care definesc în mod clarcaracteristicile proprietãþii publice ºi decidprocedura de transfer de la proprietateapublicã la cea privatã;

• ajutã autoritãþile locale sã-ºi instruiascãpersonalul în domeniul gestionãrii bunurilor;

• stabilesc sisteme de referinþe coerente, care sãpoatã fi utilizate la compararea performan-þelor între municipalitãþi, garantând o maimare transparenþã ºi eficienþã.



• dobândesc experienþa necesarã unei gestionãrieconomice eficiente a bunurilor imobiliare,prin recrutarea ºi formarea personalului.

• îºi inventariazã bunurile imobile ºi le clasificãîn funcþie de variabilele care au relevanþã pen-tru scopurile gestionãrii (de exemplu, natura,utilizarea, caracteristicile tehnice, parametriide întreþinere, valoarea asiguratã etc.);

• stabilesc sisteme de colectare de date, care sãle dea posibilitatea de a mãsura impactulsocial al gestionãrii acestora;

• pe lângã sistemele de contabilitate obligatorii,introduc sisteme de contabilitate care asigurãinformaþii corecte referitoare la cheltuielile ºiveniturile generate de gestionarea acestorbunuri (sisteme de contabilizare a costurilor,sisteme pentru controlul gestiunii, sistemeinformaþionale financiare interne);

• stabilesc în mod clar norme transparentereferitoare la vânzarea ºi închiriereaproprietãþii municipale; tranzacþiile cu scopeconomic trebuie sã fie guvernate de normelereferitoare la contractele publice; tranzacþiilecare au în principal un scop social trebuie sãfie guvernate de norme care sã garanteze cã deaceste tranzacþii beneficiazã persoanele celemai defavorizate, respectându-se principiilebunei gestionãri;

• niciodatã nu iau decizii cu implicaþii în dez-voltarea urbanã (transferul din proprietateapublicã în proprietatea privatã, reclasificareaterenurilor pentru a permite o activitate deconstrucþie, stabilirea infrastructurilor ºi aserviciilor etc.), decât în scopul optimizãriivalorii bunului sau a venitului obþinut dinacest bun, dar întotdeauna în interesul public.

c. Mãsuri ale aleºilor locali ºi alefunctionarilor publici dinadministratia publica locala

• Aleºii locali trebuie sã facã tot posibilul pentrua evita conflictele de interese în gestionareabunurilor imobiliare de care sunt respon-sabili; dacã apare un conflict de interese,aceºtia trebuie sã-l menþioneze ºi sa nu iaparte la deciziile de gestionare.

• Functionarii publici sunt obligati sa asigureocrotirea proprietatii publice si private astatului si a unitatilor administrativ-teritoriale,sa evite producerea oricarui prejudiciu,actionand in orice situatie ca un bun proprietar.

• Functionarilor publici le este interzisafurnizarea informatiilor referitoare labunurile proprietate publica sau privata astatului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, supuse operatiunilor de vanzare,concesionare sau inchiriere, in alte conditiidecat cele prevazute de lege.

Bibliografie orientativaHG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regula-

mente privind calitatea in constructiiLegea 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea

teritoriului si urbanismulLege nr. 10/1995 privind calitatea in constructiiLege nr. 51/2006 serviciilor comunitare de utilitati

publice, cu modificarile si completarile ulterioareLegea nr. 273/2006 privind finantele publice locale,

cu modificarile si completarile ulterioareLegea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu

modificarile si completarile ulterioareOrdonanta de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea

contractelor de achizitie publica, a contractelorde concesiune de lucrari publice si a contractelorde concesiune de servicii, cu modificarile sicompletarile ulterioare

Norma metodologica privind criteriile de evaluare siselectie a obiectivelor de investitii publice,Monitorul Oficial, Partea I nr. 627/2005

Regulament privind acordarea licentelor indomeniul serviciilor comunitare de utilitatipublice, Monitorul Oficial, Partea I nr. 531/2007

Regulament privind supravegherea modului deatribuire a contractelor de achizitie publica, acontractelor de concesiune de lucrari publice si acontractelor de concesiune de servicii, MonitorulOficial, Partea I nr. 383/2008

Instrumente de monitorizare a achiziþiilor publice,ghid elaborate de IPP, Centrul de resursejuridice, Ed. Cornelius, septembrie 2006


7. Gestionarea bunurilor publice

Consiliul Europei, Directoratul pentru Institu]ii DemocraticeF-67075 Strasbourg CedexTel.: +33(0) 3 88 41 20 60Fax: +33 (0) 3 88 41 27 84

www.coe.int/local

Proceduri etice în administra]ia public\

Agen]ia Na]ionala a Func]ionarilor PubliciStrada Smârdan nr. 3, Sector 3, Bucure[ti

Tel.: +40-21-311 28 38; +40-21-315 71 51; +40-21-312 56 06Fax: +40-21-315 31 32; +40-21-315 37 47; +40-21-315 26 86

E-mail: [email protected]

Asistenta [i Programe pentru Dezvoltare Durabil\ – Agenda 21

Regina Elisabeta 32, sector 5, Bucure[tiTel./Fax: +40-21-315 21 48

E-mail: [email protected], [email protected]

coperta proceduri etice - anfp.gov.ro etice/Manual... · financiar, ºi in sistemele electorale....

Documents

Transcript of coperta proceduri etice - anfp.gov.ro etice/Manual... · financiar, ºi in sistemele electorale....