Computationalism

(“Classical view” sau “Symbolic approach”)

• Computationalismul (C) (Teoria Computationala a Mintii, TCM)

• Putnam (‘61), Pylyshyn (’73), Fodor (‘75), Fodor si Pylyshyn (‘88)

• Newell, Simon, Jerry Fodor, Pinker, Harman, Carruthers, Gary Marcus, Gleitman, Brian McLaughlin, Rey

• RTM is restricted to explicit beliefs. (Lower) or “Reprezentari amodale” (Barsalou)

(Reprezentari = Rs)

• Rs = Structuri complexe simbolice cu semantica si sintaxa combinatoriala

• Computarile = Reguli → Manipularea de simboluri proprii. (Fodor, Pylyshyn 1988)

• Gandirea= Rs semantic legate! (Fodor)

• Gandirea, Mintea = Rs + Computari

• Simboluri + Reguli = LOT (Language Of Thought – Fodor 1974)

• C → Atitudini propozitionale = Stari intentionale = Reprezinta ceva + Inteles (credinte, intentii, dorinte, cunoastere)

vs.

Qualia + experienta fenomenala

“The LOT hypothesis”

• Structura cauzala a intentionalitatii = computationala

• Computarile opereaza cu Rs (complexe = propozitii) = Proprietati semantice + Structura recursiva sintactica

• Intelesul “propozitiilor” (proprozitii “mentalese”) = Continutul starilor intentionale

Formalizarea-computareaSintaxa-semantica

• Respingerea intuitilor Kantiene (Bolzano, Gauss, Peano, Frege si Hilbert) → Formalizarea geometriei

• Reguli → Adevarul enunturilor• Logica formala: “Un anumit tip de

proprietate semantica … fara a se baza pe cineva care sa aprecieze intelesul sirului de simboluri implicate.” (Clark 2001)

• “Intr-un anumit sens, in aria unde au loc operatiile, intelesul nu exista deloc!” (Clark)

• Simbolurile (“tokens”) - manipulate prin reguli asupra propriet. fizice sau sintactice

• Newell & Simon (physical symbol system)

• Haugeland “Daca ai grija de sintaxa, semantica are grija de ea insasi.”

• Nu partea fizica, ci computarea (reguli si simboluri pt sistem)

Masina Turing

- Banda infinita - Stocheaza informatie prin simboluri

- Instrument – Citeste, scrie simbolurile miscandu-se un patratel inainte/inapoi

- Procesor central – memorie + intoarcere la simbolul/starea citit precendent

→ Actiunea urmatoare a unei masini finite (Clark 2001)

• Masina Turing rezolva probleme “bine-formate”

Computerul digital (von Neumann, ’40s) = “Sisteme automate formale” (Haugeland) sau “motoare sintactice” (Dennett)

→ Mintea = Sistem computational formal implementat in creier

“Cognitia este doar un nivel-de-program.” (Clark)

• Rolul causal al R → Corespondenta sistematica a sistemului cu situatia reprezentata de sistem

• O stare/proprietate este cea care individualizeaza in termeni de rol cauzal

• Stari – Rolul cauzal implica conexiuni cauzale cu alte stari, stimuli, comportament (Lower)

• Rs- Adecvate causal/sistematic cu continut

Problema: Relatia sintaxa-semantica-cauzalitate

• Nu cauzalitate-sintaxa, ci semantica

• Judecatile implica relatiile sintactice intre constituienti + intelesul lor

Formalizarea→Legatura semantic-sintaxa

Computarea→Legatura sintaxa-cauzalitate

• Formalizarea: Cum proprietatile semantice ale simbolurilor (incodate in reguli de derivare bazate sintactic) → Inferente care au semantica (simbolurile sunt sensitive doar la sintaxa!)

• Masina Turing a computarii leaga sintaxa de cauzare = Mecanism capabil sa evalueze functii formalizabile (Horst 2005)

• Computerul manipuleaza simboluri fara inteles → Instrument = “motor semantic” (Haugeland)

• Omul: Sintaxa, semantica, cauzalitate - in creier

• Analogia

Creier-minte si hardware-software

• Procesele cognitive mentale: constiente si computationale

• Mintea umana manipuleaza simboluri + acces la intelesul lor

• E valabila analogia?

• Newell si Simon: “Sistemului fizic de simbol” (SFS)

“Un SFS are mijloace necesare si suficiente pentru actiuni inteligente.”

→

Distinctia minte (high-level) - creier (low-level) = Niveluri descriere/analiza

• High-level (manipuleaza simboluri= computarea) trebuie sa fie “semantically transparent systems” (Clark)

LOT: Compozitionalitate, sistematicitate si productivitate (Fodor)

1) Compozitionalitatea

• Continutul Rs complexe= Constituienti + Relatii

• Semantica e compositionala

• “The meaning of a sentence … depend on the meaning of those words together with its structure.” (Sterlny)

• Conceptele = Mentalese + Computari → LOT (structura logica!)

(Limbajul – comunicare; LOT – gandire)

2) SistematicitateaO persoana care intelege “John loves Mary”, fara invatare → “Mary loves John.”

3) ProductivitateaReguli sintactictice recursive + lexical de Rs

finit → Numar indefinit de ganduri

• Procesele computationale – Definite de structurile sintactice a Rs

• Structura sintactica=Str. constituienta Rs

• Structura constit. - Relatia parte-intreg

→ Procesele computa-le = Locale

• “Cel putin anumite procese nu sunt computari.”

• “Cu cat un proces mental nu e local, cu atat il intelegem mai putin.”

• Fodor - his mistake - not apply the LOT to perception and action! (Fodor 2008)

Fodor - Modularitatea

• Module mentale, relativ isolate, realizeaza functii diferite (“domain-specific” + “inferentially encapsulated”)

• Informatia - Incapsulata in modul (Ex. Visual illusions vs. Churchland)

• “Systems as phonetic feature detectors, color perception, shape analyzers, 3D relation” = “Highly specialized computational mechanisms” (Fodor, 1983)

• “Informatia” - Procesata de procesor central

• Directia informatiei – “bottom-up” (automatizata) nu “top-down” (controlata)

→ Impenetrabilitatea perceptiei de catre cognitie (Pylyshyn) vs. Churchland - Kant cu “laden theory”

Critici

Searle - Camera Chinezeasca (1980, 97)

• O persoana - camera inchisa. Nu stie limba chineza; mesajele in limba chineza Instructiuni (engleza) – Manipulare caracterele chinezesti → Raspunsuri

• Concluzia: Persoana “intelege” chineza dar nu intelege cuvintele!

• Relatia sintaxa-semantica!

• Computerul - Manipuleaza simboluri, nu le intelege

Concluzia:1. Un computer are program formal

(sintactic).2. Sintaxa nu e suficienta pentru semantica.3. Mintea are continut mental semantic.→ 4. Programele NU explica mintea!

Sau “Semantica nu e intrinseca sintaxei.”

• “Strong AI”: Masinile inteleg, au stari mentale.

• “Weak AI”: Computer = Instrument.

Searle (1992) - Probleme pt. computationalism

1. Sintaxa nu e intrinseca fizicii

“The ascription of syntactical properties is relative to an agent/observer who treats certain phenomena as syntactical.” (Searle)

Folosirea de 0 si 1 reflecta intelegerea notiunii de computare, algoritm si program.

• Simbolurile “nu numesc trasaturi fizice intrinsici ale sistemului. Starile comp-ale nu sunt descoperite inauntru fizicului, ele sunt atribuite fizicului.” (Searle)

→ Sintaxa - Nu e intrinseca fizicii!

(Cam. Chinezeasca: “Semantica nu e intrinseca sintaxei.”)

2. The homunculus fallacy is endemic to cognitivism

• “Without a homunculus that stands outside the recursive decomposition, we do not even have a syntax to operate with.”

3. Sintaxa nu are puteri cauzale

• Simbolurile nu au putere cauzala

“Ele nu exista decat in ochii celui care lucreaza cu calculatorul.”

• Programul - Nu exista real/ontologic

• Dpdv fizic, nu exista separat un “nivel de program”

Alte critici

Fodor- atomistic (“content of a primitive concept is determined solely by it relationships to something in the world”) vs. Quine- holistic vs. molecular

• Retea conexionista: Simbolul - inteles in context

• Rs in cortextul prefrontal – slab inteles relativ la multe alte regiuni

• Daca e corect → Modele simbolice pt. “high-level cognition” dar nu pt “low-level”

• Dreyfus (1972, 1992), Winograd and Flores (1986) – Gandirea umana + comportamentul nu pot fi reduse la reguli explicite = Nu pot fi formalizate/simulate de program computer

• Neural networks (conectionism)• Dynamical systems approach + situated

cognition• Rs non-logice, non-discursive, non-

propositionale