COMING FROM AN OFF-KEY TIME: THE NOVEL OF … 05 38.pdfńn cartea lui Bogdan SuceavĈ, o replicĈ la...
Transcript of COMING FROM AN OFF-KEY TIME: THE NOVEL OF … 05 38.pdfńn cartea lui Bogdan SuceavĈ, o replicĈ la...
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
300
Section: Literature
COMING FROM AN OFF-KEY TIME: THE NOVEL OF ONTOLOGICAL “INTERVAL”
Mihai Ion Lecturer, PhD, ”Transilvania” University of Brașov
Abstract:The novel Coming from an Off-Key Time by Romanian-American writer Bogdan
Suceavă is the bitter-ironic chronicle of a transitory society, lying in the interstice between dictatorship and democracy, between myth and history, between a millennium agonically
unfolding over its last decade and a prophetic one ahead. The void left behind by a recently
abolished political structure (the communist regime) is getting populated with a fauna of pseudo-
prophets and bizarre characters, in a destructured, drifting world. Anthropologically, Suceavăřs novel is the sublime illustrationŕwith the artistic tools of fictionŕof the concept of Ŗliminalityŗ,
as the Romanian, post-revolutionary society depicted in the book experiences a Ŗthresholdŗstage,
an ontological diesis (Ŗintervalŗ).
Keywords:exile, liminality, messiahnism, destructuring, ontological diesis (Ŗintervalŗ).
O grandioasă şi subtilă comedie a tensiunilor entropice şi a invaziilor profetice în
spaţiul public găsim în romanul lui Bogdan Suceavă Venea din timpul diez (2004),
receptat cu mult entuziasm de către critica de întâmpinare. Cadrul spaţio-temporal al
naraţiunii este fixat în Bucureştiul postcomunist al anilor ř90. Chiar dacă decorul e plasat
la celălalt capăt al lumii faţă de, spre exemplu, New Orleans-ul din Mesi@lui A. Codrescu
Ŕ o altă carte de referinţă pentru scenarii milenariste şi „frisoaneŖ mesianice Ŕ, diferenţele
de ordin geografic sunt abolite de asemănările la nivel simbolic, căci ambele oraşe
reprezintă o axis mundi Ŕ un punct de intersecţie al dimensiunii fizice cu cea metafizică.
Romanul propune o cronică satirică a deceniului liminal, tulbure şi confuz, de
tranziţie a României spre democraţie, imediat după Revoluţie şi până în pragul sfârşitului
de mileniu, cu toată acea atmosferă de exaltare mistică şi eclectism ideologic, un teren
fertil pentru apariţia unor falşi profeţi şi a unui mesianism butaforic: „Mai ţii minte anii
nouăzeci, cu toate tainele lor şi cu toată istoria lor nespusă? Iată că a venit acum vremea
să li se scrie adevărata cronicăŖ1.
Resortul care a declanşat „scrierea adevăratei croniciŖ Ŕ după cum mărturiseşte
chiar autorul într-un interviu Ŕ îl constituie rezervorul inepuizabil de autoamăgire şi
credulitate al conaţionalilor noştri, precum şi strania disponibilitate a acestora în a-şi făuri
pseudo-idoli:
„M-a impresionat dintotdeauna că noi, românii, ne punem toate speranţele în câte
cineva despre care nu ştim nimic. Un personaj providenţial care e chemat să ne salveze,
care devine salvatorul naţiunii, alesul, izbăvitorul, de care ne îndrăgostim şi ne lecuim
foarte greu. E un soi de Caritas metafizic la care tot jucăm şi nu ne învăţăm minte. Avem
capacitatea de a investi iluzii într-un om pe care nu-l cunoaştem. Mi s-a părut că aici e un
sindrom care se repetă. În România se va spera pururea, fără acoperire şi fără
înţelepciune, fără luciditate şi cu o oarecare ştiinţă a minţirii de sine, dublată de
credulitate. Un sindrom care nu se aplică doar spaţiului politic, ci tuturor
compartimentelor vieţii noastre publice. Mi-am dorit să scriu o comedie despre asta. O
1 Bogdan Suceavă, Venea din timpul diez, Editura Polirom, Iaşi, 2004, p. 7.
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
301
Section: Literature
comedie în care diverse grupuri aşteaptă fiecare salvarea din partea unui alt profet. Iar
profeţii nu întârzie să apară: în cartea aceasta e plin de eiŖ2.
Bogdan Suceavă şi-a propus să ne ofere „un model povestit al patrieiŖ, închegat
din „toate excesele posibile pe care le citeam în presa românească, de la relatările despre
manifestările unor satanişti şi până la idioţeniile unor politicieni din tot spectrul politic,
[...] până când am ajuns la acel punct de saturaţie de la intensitatea căruia ajungi să-ţi pui
întrebarea: şi acum care este generalizarea tuturor acestor uriaşe defazări?Ŗ3 (s.a.).
Elaborarea acestei cărţi a însemnat pentru autorul ei un act de exorcizare a „tuturor
exasperărilor pe care mi le-a transmis lumea româneascăŖ4, de depăşire prin scris a
traumelor existenţei nebuloase din România postrevoluţionară: „Am consumat până la
capăt această traumă uriaşă Ŕ descoperirea adevăratului chip al lumii româneşti. L-am
văzut, acum ştiu cum funcţionează, am scris despre el, nu mai am nimic de adăugatŖ5.
Categoria „timpuluiŖ este semnificativă pentru fondul ideatic al roman, titlul
ilustrând faptul că Vespasian Moisa, personajul central al cărţii, este emanaţia unui timp
sacru („timpul diezŖ), figura mesianică a celei de-a doua veniri a lui Hristos. Încă de la
naştere, el este purtătorul tuturor însemnelor unui profet: se crede că s-a născut de două
ori şi are pe piept un misterios semn, ilustrând harta Bucureştilor:
„O moaşă bătrână ar fi adus copilul la lumină şi l-ar fi recunoscut de când l-a spălat,
boţ de sânge şi noroc şi suflare, zicând:
Ŕ Aceasta e însemnarea despre sfârşitul timpurilor sau însemnarea despre toate
timpurile deodată.
Şi avea să mai spună, prorocind de la bun început ceva ce un popor întreg aştepta de
veacuri:
Ŕ E harta Ierusalimului de-al doilea, semn născut, şi nu făcut, venit de la Domnul şi
la care se cere închinare.
Drept care a scuipat pruncul de trei ori, să nu-i fie de deochi, l-a ridicat în văzduh
către sălaşurile celor patru vânturi şi apoi l-a închinat soarelui. [...]
Mai târziu s-a spus despre el altceva: că fusese singurul om sub soare care a avut
două naşteriŖ6.
În jurul lui Vespasian Moisa se va aduna un grup tot mai mare de discipoli ardenţi
Ŕ personaje la limita dintre pitoresc şi nebunie7: profesorul Diaconescu este autorul teoriei
protocroniste conform căreia civilizaţia dacă este leagănul Europei, iar limba română
constituie un vechi dialect, preexistent latinei (din care aceasta s-a format), dialect ce ar
încifra un cod secret cu puteri tămăduitoare; doctorul Apolodor Arghir pretinde existenţa
unei vibraţii universale, prin care materia poate fi decodată, iar istoria remodelată;
Pantelimon Georgescu a descoperit o stea, Nemesis, complementară Soarelui, capabilă să
emită vibraţii ce pot influenţa echilibrul universului; Maximilian are abilitatea de a
percepe ultrasunetele; Sfântul Petru, personaj „împrumutatŖ din povestirea Să auzi forma
unei tobe, este un bătrân preocupat de materia angelică şi de energia aurorală folosită
2 Bogdan Suceavă, „Credeam că românii deţin recordul mondial la teorii extremeŖ, interviu acordat Andrei Rotaru, în Agenţia de carte, 25 nov. 2012, disponibil la adresa web: http://www.agentiadecarte.ro/2012/11/credeam-ca-romanii-de%C8%9Bin-recordul-mondial-la-teorii-extreme/. 3 Bogdan Suceavă, „Breviarul nebuniilor curenteŖ, în Distanţe, demoni, aventuri, cu o prefaţă de Ovidiu Şimonca, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007, p. 91. 4 Bogdan Suceavă, „Despre ficţiunea politică, biblioteci şi respiroŖ, în Distanţe, demoni, aventuri, ed. cit., p. 233. 5Ibidem.
6Ibidem, pp. 8-9. 7 Într-un interviu acordat lui Mihail Vakulovski, autorul glosează ironic-eminescian pe tema „nebunieiŖ autohtone: „Nebunia românească e supremă, specifică, de o coloratură intensă, unică, şi-o văd strălucind între toate celelalte nebunii precum Fecioara între sfinţi şi Luna între stele.Ŗ (Tiuk!, nr. 10, dec. 2005-feb. 2006).
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
302
Section: Literature
pentru a schimba câmpul energetic al persoanelor („fiinţa de lumină şi aură a aproapeluiŖ)
etc.
Este frapantă și imposibil de omis similitudinea dintre aceste pesonaje bizare,
alcătuind secta Vestea Domnului, şi gaşca de pierde-vară cu tatuaje şi piercing numită
The Shades (Umbrele) Ŕ discipolii lui Felicity, protagonista romanului Mesi@ de Andrei
Codrescu.
În cartea lui Bogdan Suceavă, o replică la grupul paşnic şi ezoteric al lui
Vespasian Moisa o reprezintă secta rivală, dar mai puţin populară, a Ştefaniştilor. Această
organizaţie, „condusă de un tânăr aprig cu nume caragialian (Darius Georgescu)Ŗ8, îşi
propune cucerirea Bucureştiului şi „revigorarea moralităţii româneştiŖ după modelul
legendarului Ştefan cel Mare, dar are forma de organizare a unei facţiuni neo-legionare. Şi
aici se poate stabili conexiunea cu agenţii răului din romanul lui Codrescu: First Angels
Choir (Corul Îngerilor Dintâi), un grup de militanţi religioşi fanatici, îndoctrinaţi/
hipnotizaţi de maleficul reverend Jeremy „ElvisŖ Mullin.
Pe măsură ce acţiunea progresează, Bogdan Suceavă sporeşte discret numărul şi
frecvenţa momentelor absurde şi a personajelor stranii, îndreptându-le spre un maxim
atins în probabil cea mai amuzantă diversiune a cărţii: prolixa poveste din spatele celui
mai eficient spion SRI, locotenentul Trăistaru transformat într-un motan roşcat în urma
unui experiment secret al diviziei uzbece a KGB-ului.
Comentând într-o recenzie romanul lui Suceavă, Marius Chivu inventariază vasta
reţea de „capilareŖ a lumii reale, palpabile, care „irigăŖ ţesuturile imaginarului:
„Acest suprascenariu mistico-naţionalisto-xenofob imaginat de Bogdan Suceavă nu
este, în fond, atât de fantasy pe cât ar putea părea. Să ne amintim de sectele Noul
Ierusalim al soţilor Zidaru şi MISA lui Bivolaru, de bioenergeticianul Mudava candidând
la preşedinţie în 1996 sau la toţi acei tracologi, descinşi din protocronismul cel mai
agresiv, care publică pretinse tratate ştiinţifice, apar la televizor, predau la obscure
universităţi particulare şi susţin congrese de dacologie. În plan (pseudo)literar, pentru
kitsch-ul gnostic al teoriilor cosmogonic-mesianic-mistico-ştiinţific-apocaliptice, o
posibilă sursă de inspiraţie i-ar fi putut fi însuşi Pavel Coruţ, maestrul incontestabil al
genului. Efortul epic al lui Bogdan Suceavă este, aşadar, foarte legat de realităţile
româneştiŖ9.
Faptul că toată această reţea eterogenă şi încâlcită de mişcări profetice şi personaje
bizare are un referent concret în realitatea tranziţiei româneşti, dominată de dezordine şi
haos, lipsită de ideologii politice reale, dar copleşită de fervoare mistică, este sesizat şi de
către comentatorii străini ai autorului româno-american:
„Nebunia anilor ř90 devine nebunia oamenilor, a guvernului şi a religiei, căci
bombele explodează, oamenii mor, apar martiri, unele instituţii dispar iar altele se
consolidează Ŕ Bogdan Suceavă a captat tot acest haos în pagină, comprimând şi
transferând o cantitate impresionantă din prezentul României şi din trecutul său îndepărtat
şi complicat într-o naraţiune coerentă şi eficientăŖ10
.
Ca şi Andrei Codrescu, Bogdan Suceavă reuşeşte să integreze într-un scenariu
epic dens personaje memorabile, dar şi ironii usturător-amare pe marginea acestor mişcări
milenariste, posibile doar într-o lume în transformare, confuză şi alienată: o lume
8Daniel Cristea-Enache, „DaciadaŖ, în România literară, nr. 42, 26 oct. 2005. 9Marius Chivu, „Mesianism New Age şi terorism neoortodoxistŖ, în România literară, nr. 41, 20 oct. 2004. 10 Damian Kelleher, „Coming from an Off-Key Time by Bogdan Suceavă (review)Ŗ, în The Quarterly Conversation, nr. 24,
2011: „The madness of the ř90s becomes the madness of the people, the government, and religion, as bombs explode, people die, martyrs are created, institutions die and institutions grow strongŕBogdan Suceavă has captured this chaos on the page, compressing and transferring an impressive quantity of Romaniařs present and its lengthy and complicated past into a narrative that remains cohesive and effectiveŖ.
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
303
Section: Literature
liminală, de fapt, simptomatică oricărei tranziţii politice şi amplificată parcă de atmosfera
fin de millénium. Societatea românească postrevoluționară descrisă în carte în tușe groase,
de un comic burlesc, parcurge un „pragŖ existențial, un „intervalŖ ontologic Ŕ dacă e să
decelăm semnificația etimologică a cuvântului „diezŖ (<lat. diesis = „intervalŖ) din titlu.
Romanul lui Suceavă ilustrează magistral, cu resursele ficțiunii, conceptul
antropologic de „liminalitateŖ, zugrăvind o societate tranzitorie, aflată în interstițiul dintre
dictatură și democrație, dintre mit și istorie, dintre un mileniu ce-și consumă agonic
ultimul deceniu și altul, profetic, ce va să vie. Locul gol lăsat de o structură politică recent
abolită (regimul comunist) se umple rapid cu o pleiadă de indivizi ex-centrici, într-o lume
destructurată, aflată în derivă. Dincolo însă de viziunea comică și apetitul pentru grotesc
al autorului-narator se poate ghici, în filigranul paginii, pledoaria acestuia pentru
depășirea etapei liminale și re-centrarea individului într-o societate stabilă, articulată.
BIBLIOGRAPHY
Chivu, Marius, „Mesianism New Age şi terorism neoortodoxistŖ, în România
literară, nr. 41, 20 oct. 2004.
Cristea-Enache, Daniel, „DaciadaŖ, în România literară, nr. 42, 26 oct. 2005.
Kelleher, Damian, „Coming from an Off-Key Time by Bogdan Suceavă (review)Ŗ,
în The Quarterly Conversation, nr. 24, 2011.
Suceavă, Bogdan, Venea din timpul diez, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
Suceavă, Bogdan, „Breviarul nebuniilor curenteŖ, în Distanţe, demoni, aventuri, cu
o prefaţă de Ovidiu Şimonca, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007.
Suceavă, Bogdan, „Despre ficţiunea politică, biblioteci şi respiroŖ, în Distanţe,
demoni, aventuri, cu o prefaţă de Ovidiu Şimonca, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007.
Suceavă, Bogdan, „Credeam că românii deţin recordul mondial la teorii extremeŖ,
interviu acordat Andrei Rotaru, în Agenţia de carte, 25 nov. 2012, disponibil la adresa
web:
http://www.agentiadecarte.ro/2012/11/credeam-ca-romanii-de%C8%9Bin-recordul-
mondial-la-teorii-extreme/.