Factorii care influenţează evoluţia comerţului internaţional

Cursul Nr. 2.

factorii• Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan

economic şi comercial;• Apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare

economică regională;• Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de

politică comercială;• Fenomenele cu evoluţie complexă asupra

economiei internaţionale,• Progresul tehnico-ştiinţific,• Instituţionalizarea comerţului internaţional,• Globalizarea sistemelor de producţie,• Redefinirea rolului companiilor transnaţionale.

Redefinirea raportului de forţe

• Comerţul internaţional continuă să crească în ritmuri tot mai rapide,

• Ideile economice maturizate în ţările dezvoltate sunt tot mai mult asumate de ţările în curs de dezvoltare şi de cele în tranziţie,

• În următorii ani, W va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere,

• Se maturizează a treia revoluţie industrială care face ca lumea să devină multipolară.

• Europa şi America trebuie să-şi asume provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii la acestea;

• Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive;

• Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare;

• Astăzi vorbim de dragoni şi tigrii asiatici şi de gazele americane şi europene;

• Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului schimb şi ale economiei de piaţă.

Probleme sensibile pe agenda negocierilor comerciale

• Politicile şi practicile în domeniul concurenţei;• Problematica ambientală;• Respectarea drepturilor economice ale lucrătorilor;• Aspectele comerciale ale DPI,• Aspectele comerciale ale proceselor investiţionale;• Comerţul cu servicii;• Soluţionarea noii generaţii de diferende

comerciale

• În condiţiile acestui fragil dar dinamic raport de forţe SCI are nevoie de noi ancore mai solide dar mai flexibile pentru a reuşi să gestioneze riscurile globale;

• Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al ţărilor devenind unul al blocurilor comerciale;

• Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se derulează în interiorul QUAD;

• Modificările produse în arhitectura raporturilor de forţe în plan economic şi comercial influenţează dinamica, structura şi orientarea geografică a fluxurilor comerciale.

Tabloul raporturilor de forţe poate fi sintetizat astfel:• Situaţia Europei nu este semnificativ mai bună sau mai

rea decât a celorlalte regiuni( fragmentare politică, tensiuni etnice, creştere economică relativ modestă, accentuarea competiţiei pentru factori de producţie);

• SUA trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil între dimensiunea geopolitică şi cea comercială, să-şi sporească competitivitatea externă şi să facă gesturi politice surprinzătoare;

• Ţările din Asia trebuie să depăşească efectele crizei, să se înscrie pe culoarele integrării de tip deschis;

• Ţările în tranziţie trebuie să-şi recompună arhitectura relaţiilor comerciale.

Apariţia şi maturizarea grupărilor regionale

• S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub formă de zone de liber schimb şi uniuni vamale;

• Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de comerţ au amplificat dar şi distorsionat fluxurile comerciale tradiţionale;

• Devin laboratoare unde se experimentează noi norme de conduită în plan comercial;

• Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de liberalizare comercială;

• Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială şi de negociere sporită.

• Ţărilor care nu participă încă la astfel de grupări nu le rămâne decât să adere la cele existente sau să creeze noi grupări;

• Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea şi-au schimbat între timp vocaţia;

• Crearea unor grupări integraţioniste-internalizează schimburile comerciale, creează noi centuri protecţioniste,redefineşte scala avantajelor comparative, accentuează concurenţa, uniformizează şi simplifică reglementările.

Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială

• Comerţul internaţional este derulat în condiţiile unei concurenţe imperfectate de obstacole comerciale;

• Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor a sporit continuu;

• S-a conturat o lege a protecţiei constante;• Generează însemnate pierderi de bunăstare;• Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă

momentele de conjunctură nefavorabilă;• Barierele subminează bazele specializării.

Fenomenele cu evoluţie complexă asupra economiei internaţionale

• Se prezintă sub forma: exploziei preţurilor la unii factori de producţie, crizelor structurale, volatilităţii cursurilor valutare, conştientizării caracterului epuizabil al resurselor;

• Raportul de schimb s-a deteriorat în defavoarea ţărilor în curs de dezvoltare;

• În deceniile 8, 9 şi 10 s-a conturat o corelaţie interesantă între fluxurile de mărfuri şi cele de capital şi tehnologie.

Progresul tehnico-ştiinţific

• Evoluţiile tehnologice au modificat determinanţii comerţului internaţional pe toate axele sale;

-s-a diversificat gama produselor şi serviciilor; - s-a redus distanţa economică dintre agenţii

economici; - se creează noi oportunităţi de afaceri, -creşte numărul de consumatori şi solvabilitatea

acestora; -se modernizează reţelele de distribuţie şi se

produce internaţionalizarea acestora.

Instituţionalizarea comerţului internaţional

• A devenit necesară ca urmare a: - apariţiei unor noi actori ai comerţului; - modificării reacţiei firmelor la noii stimuli ai pieţei; - accentuării caracterului sinergic al instrumentelor de

politică sectorială, -diversificării factorilor care contribuie la schimbările

societale. • S-a realizat sub o formă provizorie GATT,

permanentizându-se prin crearea O.M.C.

Globalizarea sistemelor de producţie

• Transformările tehnologice şi liberalizarea comercială au deplasat limitele opţiunilor productive;

• O parte tot mai mare din comerţul internaţional este produsul sistemelor globale de producţie;

• Analiştii denumesc acest proces dezintegrare verticală a producţiei sau comerţ intra-produs;

• La dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar şi noile tehnici de comunicare.

Redefinirea rolului companiilor transnaţionale

• Noile schimbări în tabloul comercial au făcut posibilă globalizarea iar CTN au transpus-o în practică,

• CTN nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s-a schimbat este doar rolul lor în cadrul schimburilor comerciale;

• Este comentabilă comparaţia între potenţialul statelor şi cel al corporaţiilor;

• Comerţul internaţional este tot mai mult o afacere intracorporatistă.