1. Cheiloschizis – forme clinice

Def = Fisura a buzei

A. Factori etiologici incriminati:

1. Genetici2. Medicamente (steroizi, anticonvulsivante,valium)3. Infectii materne(rubeola,toxoplasmoza)4. Hipervitaminoza A5. Intoxicatiile6. Iradiere

B. Forme anatomo – clinice

1. Fisuri de buza superioara simple2. Fisuri de buza superioara complete

– intereseaza si pragul narinar3. Fisuri de buza superioara asociate cu fisura arcadei dentare si a palatului

C. Clinic

Aripa nazala de partea fisurii – deformata, largita

Narina largita, aplatizata

Septul nazal deformat

Tulburari de crestere a dintilor

In formele asociate cu palatoschizis:

- tulburari de suctiune

- sialoree (sange din gura)

- incidenta crescuta a infectiilor de cai aeriene superioare: rinofaringite, amigdalite, otite

D. Tratament

chirurgie - excizia economica a marginilor fisurii, sutura si refacerea anatomica

2.Stenoza hipertrofica de pilor

Def= Afectiune a nou mascutului si a sugarului mic, de etiologie neclara, caracterizata prin hipertrofia musculaturii pilorului, clinic prin varsaturi tipice aparute dupa un interval liber de la nastere

A) Etiologie (=cauza) – NECUNOSCUTA• Factori de risc:

– rasa alba– primul nascut– varsta scazuta a mamei– alimentatia cu formule– Expunerea la eritromicina

Macroscopic - OLIVA PILORICAMicroscopic - HIPERTROFIE MUSCULARA

B) CLINIC: 1. Varsaturi:

– dupa INTERVAL LIBER de 6-8 saptamani - initial mai rare si reduse cantitativ - ulterior in jet, dupa fiecare masa, contin laptele ingerat - rar semne de gastrita- ‘in zat de cafea’ - copilul este flamand, cere sa suga dupa ce a varsat Mai rar - imediat postnatal

- tardiv - dupa 2-3 luni

2. unde peristaltice gastrice3. tumora pilorica (70-80%)

C) Clasificare - Forme clinice

• Precoce - fara interval liber - AP:tumori mici si dure

• Tardiva - dupa 2-3 luni - varsaturi reduse cantitativ - AP:oliva mare, ramolita

• Clasica

D) Diagnostic – Clinic si Ultrasonografia (standard)

Stomac

duoden

E) Tratament –forme usoare: alimentatie fragmentata

- antispastice- reechilibrare hidroelectrolitica- vit.K

- forme grave - pilorotomie extramucoasa

4. Complicatii diverticul Merckel

(definitie = Diverticulul Meckel = rest embrionar situat in segmentele distale ale intestinului subtire)

Ocluzie intestinală

Fistula ombilicală

Diverticulita

Hemoragiile severe

Rar tumori benigne (angioame, neurom, lipom) sau maligne (sarcom, carcinom, adenocarcinom)

5. Hidronefroza diagnostic

Diagnostic : clinic – prezumptiv

Antenatal – ultrasonografie fetala , MRU fetala

Postnatal : Urografia este examenul ce precizeaza diagnosticul. Ea va evidentia capacitatea functionala a rinichiului, gradul dilatatiei pielo-caliceale, grosimea parenchimului, aspectul rinichiului controlateral, eventualele anomalii asociate (rinichi in potcoava, malrotat, ectopic, duplicat etc).

Alte investigatii:

1. Echografie postnatala2. Cistografie mictionala3. Arteriografie4. Teste sanguine si urinare

6.Tumora Wilms

A)Definitie: Tumora Wilms este o tumora maligna renal care afecteaza in special copiii.

B) clinica

Triada casică: - tumoră

- durere

- hematurie

Tulburări digestive: diaree, vărsături, greaţă.

abdomen acut - inflamator

- traumatic

Semne urinare: hematurie capricioasă

infecţie urinară

varicocel

Hipertensiune arterială

C)Clasificare stadiala

• st. I tu. limitată la rinichi, capsulă intactă, adenopatii(-),

metastaze(-)

• st.II:tu. extinsă regional, capsulă spartă, rezecabilă total,

adenopatii(+), metastaze(-)

• st.III: tu. st.II necrozată, ruptă, biopsiată

• st. IV: tumoră cu metstaze hematogene

• st. V : tumoră bilaterală, simultană sau succesivă

D)Imagistica – Ecografie, Urografie, CT, RMN

E) Tratament

chirurgical: -rezecţia tumorii- stadializare- histologie- tu. Wilms bilaterală!!!

radioterapie: - pre / postoperator

(protocol)

chimioterapie: - cură primară/secundare

cu: actinomicina D, vincristină doxorubicină, cytoxan

7.Megaureter

8. Semne de certitudine fracturi

-amobilitate anormală;-crepitaţie osoasă;-întreruperea continuităţii osoase;-intrasmisibiiitaîea mişcărilor.

Semnele de certitudine sunt prezente numai în fracturile complete cu deplasare

9.Criterii Stagnara pt tratamentul scoliozei

0-30 grade unghi Cobb = kinetoterapie30-50 =kinetoterapie + ortopedie (corset)peste 50 = interventie chirurgicala

10. Semne Clinice in luxatia de sold

1. Semnul ORTOLANI

Ortolani îl considera constant şi patognomonic

Primul timp ADDUCŢIE (apropie picoarele)

Al doilea timp ABDUCŢIE (le departeaza)

După vârsta de 3 luni este semn de laxitate articulară

Din 3 cazuri cu Ortolani +, numai unul dezvoltă luxaţie (importanţa ecografiei de şold la această vârstă !)

2. . Semnul BARLOW (este invers)

Primul timp ABDUCŢIE

Al doilea timp ADDUCŢIE

Poate fi pozitiv până la vârsta de 6 luni

11.Clasificarea Salter Harris a fracturilor

Clasificarea Salter-Harris a decolarilor epifizare

Tip I – decolare epifizara constand doar in alunecarea izolata.

Tip II –decolare epifizara si fractura oblica metafizara . Exista doua traiecte de fractura , unul orizontal si altul vertical.

Tip III – decolare si fractura epifizara

Tip IV – decolare , fractura epifizara si fractura oblica metafizara.

Tip V – lezarea cart.de crestere prin compresie , tasare (scade marimea cartilajului de crestere)

Tip VI – lezarea inelului pericondral (tip Mercer Rang). Ex : in cazul radius-ului , decolarea se asociaza cu deformarea stiloidei radiale.

            Tipul I si II sunt fracturi extraarticulare ; leziunile fiind in cartilajul de crestere , se prefera o reducere anatomica.

            Tip III si IV – sunt fracturi intraarticulare – necesita o reducere perfecta ; e necesara interventia chirurgicala.

            Tip IV – nu pune probleme de tratament dar pune probleme de diagnostic . Se face o Rx ativa.

12.Hernia hiatala – dg pozitiv

Clinic:

Vărsături – conţin sânge anemie secundarăDurere retrosternalăSughiţDispneeTusePneumopatie de aspiraţieEsofagita peptică stenoză cardioesofagiană

Radiografie: Poate evidenţia refluxul gastroesofagian Dilataţie vizibilă la examenul pe gol Ex. cu substanţă de contrast

13.hernia difragmatica A) Def: Rezultatul migrării în torace a unei părţi a viscerelor abdominale printr-un defect

diafragmatic congenital

B) Locuri posibile de herniere:

1.sp. retrosternal

dreapta: foramenul MORGAGNI stânga: fanta lui LAREY

2. reg. posterolaterală – BOCHDALEK3. hitusul esofagian

În aprox. 90% din cazuri - defectul survine pe stânga.

Cauze:- închiderea mai târzie a

canalului pleuroperitoneal stâng- protecţia relativă oferită de ficat pe dreapta

C)Clinic si diagnostic 3 forme clinice mari:

1. insuficienţă respiratorie severă în primele ore de la naştere, necesitând suport mecanic pulmonar agresiv.

2. simptomatologie minimă.3. grade variabile de insuficienţă respiratorie în primele 24 de ore de viaţă.

Dispnee şi cianoza în grade variate Abdomen excavat Vărsături Absenţa murmurului vezicular pe partea afectată Zgomote anormale, hidroaerice Deplasarea matităţii cardiace

Rx: imagini hidroaerice multiple cordul deviat deviaţia traheei abdomen cenuşiu, opac

D)Tratament:

în primul rând tratamentul hipoplaziei pulmonare şi a HTP (hipertensiune pulmaonara)

chirurgical: Abord abdominal

Defect mare:

- protezare sintetică

- lambou inversat de latissimus dorsi

Prognostic:

- rezervat

Complicaţii:

- reflux gastroesofagian

- complicaţii pulmonare

- ocluzii prin bride, volvulus

- recidivă

14.Tratament Osteomilita:

1. Tratament medical: -Susţinerea funcţiilor vitale- Eradicarea infecţiei (antibioterapia)

ce se face: Antibioterapia iniţial administrarea se face raţional (antibiotice cu spectru larg pe coci şi bacili

grampozitivi şi gramnegativi şi anaerobi) ulterior tratamentul se face ştiinţific, după antibiogramă, în primele 7 zile intravenos,

ulterior 7 zile intramuscular şi ulterior per os

*la fiecare 7 zile pacientul se reevaluează biologic prin VSH, proteină C reactivă, hemoleucogramă

*in cazurile grave se administrează cefalosporine minim 50 mg/kilocorp

2. Tratament chirurgical: Evacuarea focarului Extirparea magmei osteomielitice

3. Tratament ortopedic – omobilizare in aparat gipsat

15. Scolioza clasificare, diagnostic

I. Clasificare

structurale şi nestructurale.• Scoliozele nestructurale se mai numesc şi scolioze funcţionale sau atitudine scoliotică.

Ele sunt reprezentate de o deviaţie simplă laterală a coloanei vertebrale, ce revine la normal şi fără rotaţia vertebrelor.

• Scoliozele structurale se caracterizează prin persistenţa curburilor, a rotaţiei vertebrelor şi a deformărilor vertebrale şi costale la flexia anterioară a coloanei vertebrale A Scolioze idiopaticeB Scolioze congenitaleC Scolioze osteogeneD Scolioze neuropaticeE Scolioze miopaticeF Scolioze dismetabolice

• rahitism• osteogeneză imperfectă

G Scolioze de cauze infecţioase

II. Diagnostic Clinic si Radiologic

Clinic: (SCOLIOZA NU DOARE)a) echilibrul umerilorb) echilibrul bazinuluic) balansul sagital d) eventuala inegalitate a membrelor inferioaree) starea tegumentelor

Radiologic

• Vertebra limita superioara

• Vertebra limita inferioara

• Vertebra varf (sommet)

• unghiul lui COBB

APRECIEREA MATURITATII OSOASE-TESTUL RISSER

Astea este clasificarea celor structurale Kareem

16.Stenoza duodenala - clasificare

Intriseci si Extrinseci

Intriseci:

1.agenezii partiale de duoden

- cele doua capete se termina in deget de manusa

Tip III

2. atrezii de duoden – capete unite prin cordon fibros/ segment cu lumen f mic, nefunctional

Tip II

3. stenoza prin diafragm – complet sau incomplet Tip I

Extrinseci:

- brida Ladd

- pancreas inelar

- pseudochistul de coledoc

- duplicatia duodenala

- vena porta preduodenala

- pensa aorto-mezenterica