CAPITALUL ACADEMIC ŞI FACTORII ACADEMIC CAPITAL AND THE · capitalul academic individual folosind...

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice , Nr. 2/2017

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 2/2017

37

CAPITALUL ACADEMIC ŞI FACTORII

CARE DETERMINĂ CALITATEA

EDUCAŢIEI DE NIVEL SUPERIOR (I)

Laura Magdalena TROCAN*

Abstract: Capitalul academic – ca şi

componentă a capitalului social a cunoscut, de-a

lungul timpului, numeroase semnificaţii, iar în

absenţa unui consens în ceea ce priveşte indicatorii

de măsurare a capitalului academic, cercetători din

întreaga lume, în studiile elaborate, au încercat să

cuantifice capitalul academic individual folosind

criterii precum durata şcolarizării (numărul anilor de

studii), numărul publicaţiilor, valoarea experienţei de

predare, influenţa relaţiilor profesionale dezvoltate de

o persoană, numărul mobilităţilor academice sau

experienţa în cercetare etc. Având în vedere şi studiile

ce raportează capitalul academic la un set de valori

informale, împărtăşite de membrii grupului cu

identitate specifică (comunitatea academică) ce

permite colaborarea între ei, autoarea îşi propune, în

prezentul studiu, să analizeze, într-o abordare fără

pretenţii de specialist în domeniu, problematica

capitalului academic privit din perspectiva a trei

dimensiuni: capitalul academic - nivel educaţional

conferit de învăţământul superior unei persoane, ce

este influenţat de cultura şi valorile familiei şi al

mediului social în care trăieşte, precum şi ale

instituţiilor educaţionale urmate; capitalul academic -

nivel educaţional, parcurs profesional, aptitudini şi

competenţe pedagogice ale cadrului didactic din

sistemul universitar, ce este influenţat de cultura şi

valorile familiei şi ale mediului social în care trăieşte,

precum şi ale instituţiilor educaţionale urmate şi

profesionale în care şi-a desfăşurat activitatea şi

capitalul academic - set de valori, împărtăşite de o

comunitate academică, ce se tezaurizează în timp,

sporind potenţialul axiologic şi fundamentând cultura

organizaţională a instituţiei.

Cuvinte cheie: capital social, capital

academic, educaţie, nivel educaţional, valori,

comunitate academică, cultură organizaţională

Capitalul academic – componentă a

capitalului social. Conceptul de capital

academic a fost folosit pentru prima oară, în

ACADEMIC CAPITAL AND THE

FACTORS THAT DETERMINE THE

QUALITY OF HIGHER EDUCATION (I)

Laura Magdalena TROCAN**

Abstract: Academic capital - as a component

of social capital, academic capital has, over time, had

many meanings, and in the absence of a consensus on

academic capital measurement indicators,

researchers across the world, in their studies, have

tried to quantify individual academic capital using

criteria such as duration of schooling (number of

years of study), number of publications, value of

teaching experience, influence of professional

relationships developed by a person, number of

academic mobility or research experience etc. Also,

taking into account the studies that report the

academic capital to a set of informal values, shared

by the members of the group with specific identity (the

academic community) that allows the collaboration

between them, the author proposes, in the present

study, to analize, in an unqualified approach , unlike

a specialist in the field, the issue of the academic

capital viewed from the perspective of three way

analysis : academic capital - an educational level

conferred by a higher education to a person,

influenced by the culture and values of the family and

the social environment in which he lives, as well as of

the educational institutions followed; the academic

capital - educational level, professional path, skills

and pedagogical skills of the teaching staff of the

university system, influenced by the culture and values

of the family and the social environment in which he

lives, as well as of the educational and professional

institutions he pursued activity, and academic capital

- a set of values, shared by an academic community,

which overwhelms over time, increasing the

axiological potential and grounding the

organizational culture of the institution.

Key words: social capital, academic capital,

education, educational level, values, academic

community, organizational culture.

Academic capital - a component of

social capital component. The concept of

academic capital has been used for the first

time in 1979 by French sociologist Pierre

* Conf. univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Juridice, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu ** Associate Professor PhD, Faculty of Juridical Sciences, “Constantin Brâncuşi” University of Tg-Jiu



38

anul 1979, de către sociologul francez Pierre

Bourdieu (1930-2002), în lucrarea sa

Distinction: A Social Critique of the

Judgment of Taste, în care a încercat să

explice modul în care oamenii sunt definiţi

nu de clasele sociale1, ci de spaţiul social2,

care depinde de tipul de capital individual pe

care fiecare om îl deţine3. În accepţiunea lui

Pierre Bourdieu capitalul academic este

produsul garantat al efectelor combinate pe

care le are moştenirea culturală, transmisă de

familie şi de şcoală4, eficienţa acestuia

depinzând de volumul de capital cultural

moştenit direct de la familie5. Ulterior anului

1979, conceptul a început să fie utilizat, pe

scară largă, în Franţa, Statele Unite ale

Americii, Australia şi Suedia, în contextul

analizării implicaţiilor şcolarizării asupra

dezvoltării sociale. Trebuie precizat că, dacă,

în înţelesul pe care îl conferă Bourdieu,

conceptul de capital academic se aplică

oricărei persoane, chiar şi aceleia care

participă la un interviu pentru un post de

secretariat, deoarece aceasta ar fi putut să

obţină postul pentru că avea un nivel

educaţional superior faţă de un alt candidat,

ulterior, cele mai multe referiri la capitalul

academic au în vedere doar cadrele didactice

şi cercetătorii din învăţământul superior6. De

exemplu, în 2009, Michael Burawoy definea

capitalul academic ca fiind format din

curriculumul vitae al unui cadru didactic din

sistemul universitar, dar a admis că definiţia

nu este cuprinzătoare7. Într-o altă opinie,

capitalul academic semnifică potenţialul

educaţiei şi a altor experienţe academice ale

unei persoane, în vederea dobândirii unui loc

în societate, care nu depinde doar de durata

şcolarizării, ci are în vedere mai mulţi factori

ce includ moştenirea academică a familiei,

prestigiul instituţiilor educaţionale absolvite

şi al publicaţiilor elaborate8. Având în vedere

inexistenţa unui consens în ceea ce priveşte

indicatorii de măsurare a capitalului

academic, cercetători din întreaga lume, în

studiile elaborate, au încercat să cuantifice

capitalul academic individual folosind criterii

precum durata şcolarizării (numărul anilor de

Bourdieu (1930-2002), in his study called

“Distinction: A Social Critique of the

Judgment of Taste”, in which he tried to

explain the way people are defined, not by

social class41, but by social space42 which

depends on the type of individual capital

each person owns43. According to Pierre

Bourdieu, academic capital is the guaranteed

product of the combined effects which the

cultural inheritance has, transmitted by

family and school44, its efficiency depending

on the volume of the cultural capital

inherited directly by the family45. Following

1997, the concept started to be used on a

larger scale in France, United States of

America, Australia and Sweeden in the

context of analyzing the implications of

schooling on social development. It should

be mentioned that, if according to Bourdieu,

the concept of academic capital applies to

every individual, even those going to an

interview for a secretary position, because he

could have get the job due to a superior level

of education he had besides another

candidate, subsequent, many references to

academic capital have in mind only teachers

and superior education reaserchers46. For

example, in 2009, Michael Burawoy reffered

to academic capital as being consisted of a

superior education teacher’s curriculum

vitae, but he admitted the definition was not

comprehensive47. Another opinion is that the

academic capital reprsents a person’s

potential of education and other academic

ecperiences, for gaining a position in society,

which does not depend solely on the tuition’s

duration, but has in mind other factors,

including the cultural legacy of one’s family,

the prestige of the educational institutions

completed and published publications48.

Taking into concideration the absence of a

consensus regarding the measuring

indicators of the academic capital,

researchers from all around the world, in

their studies, have tried to quantify the

individual academic capital, using criteria

such as the tuition’s duration, (the number of

school years)49, the number of publications,

https://en.wikipedia.org/wiki/Distinction:_A_Social_Critique_of_the_Judgment_of_Taste






39

studii)9, numărul publicaţiilor, valoarea

experienţei de predare, influenţa relaţiilor

profesionale dezvoltate de o persoană,

numărul mobilităţilor academice sau

experienţa în cercetare10.

La aceste definiţii se adaugă şi acelea

care - plecând de la premisa că, prin capitalul

social se exprimă o diversitate de forme de

efort colectiv ce se desfăşoară într-o societate

modernă, iar capitalul educaţional reprezintă

valorile în funcţie de care se defineşte idealul

educaţional, valori împărtăşite de membrii

unei comunităţi şi care-i unesc pe actorii

principali ai educaţiei11 - apreciază că orice

universitate dispune de un capital academic,

în speţă, rezerva de valori comune ale

comunităţii academice respective. Această

rezervă se tezaurizează în timp, sporind

potenţialul axiologic şi fundamentând cultura

organizaţională a instituţiei. Din acest punct

de vedere, capitalul academic reprezintă un

set de valori informale, împărtăşite de

membrii grupului cu identitate specifică

(comunitatea academică) ce permite

colaborarea între ei12. În aceste condiţii

elementul esenţial al capitalului academic

este încrederea, exprimată atât sub forma

acceptării şi recunoaşterii de fiecare membru

al grupului a valorilor informale, cât şi sub

forma materializării aşteptărilor referitoare la

comportamentul celorlalţi în convingeri ce

indică realizarea acestor aşteptări. Încrederea

exprimă conştiinţa de sine a apartenenţei,

ataşamentul fiecăruia de valorile grupului,

atunci când grupul se bucură de

recunoaştere, dar poate reprezenta un

catalizator al atomizării, atunci când

prestigiul organizaţiei este scăzut13.

Într-o altă perspectivă, capitalul

academic include libertatea academică şi

colegialitatea, fiind un proces de luare a

deciziilor prin consens, prin intermediul

cooperării şi împărtăşirii de valori comune14.

Transferarea capitalului academic la nivelul

studenţilor face ca acesta să devină un

concept umbrelă, ce include cultura

organizaţională şi indicatorii care determină

ca o universitate să aibă prestigiu15. În aceste

the value of teaching experience, the

influence of professional relations developed

by a person, the number of academic

mobilities or reasearch experience50. To this

definitions, we add those which - starting

from the premise that academic capital

means a diversity of forms of a collective

effort which is unfolding in a modern

society, and the educational capital

represents the values depending on which the

educational ideal is defined, values that are

shared by the members of a community and

which unite the main actors of education51-

atest that any university has an academic

capital, in particular, the common stock

reserve of the academic community. This

reserve is stockpiling in time, increasing the

axiological potential and substantiating the

Institution’s organizational culture. From this

point of view, the academic capital is a set of

informal values, shared by the members of

the specific identity group (academic

community), which allows the collaboration

between them52. Judging by these, the

essential element of the academic capital is

trust, expressed as in the acceptance and

recognition by each group member of

informal values, and in the form of

materialization of the expectations regarding

others behaviour, in beliefs indicating the

achievement of said expectations. Trust

expresses the self-consciousness of

belonging, the attachment of each to the

values of the group when the group enjoys

recognition, but can be a catalyst of

atomization, when the prestige of the

organization is low53.In another perspective,

academic capital includes academic freedom

and collegiality, being a process of

consensus-based decision-making through

cooperation and sharing common values54.

Transferring academic capital to students

makes it an umbrella concept that includes

organizational culture and indicators that

determine a university to have prestige55.

Under these circumstances, academic capital

can be defined as a form of intellectual

capital56, taking into account the specificity



40

condiţii capitalul academic poate fi definit ca

fiind o formă a capitalului intelectual16, cu

luarea în considerare a specificului mediului

universitar, ce cunoaşte diviziuni şi anume,

capitalul uman, capitalul relaţional şi

capitalul proces17.

Indicatorii

capitalului uman

Indicatorii

capitalului

relaţional

Indicatorii

capitalului

proces

Numărul de personal

raportat la numărul de

studenţi

Numărul

mobilităţilo

r

academice

Numărul de

discipline

predate

Rata abandonului

studiilor doctorale

Numărul

cercetătoril

or

incoming

Numărul de

specializări

Numărul personalului

cu vechime de mai

puţin doi an raportat la

numărul total al

personalului

Numărul

cercetătoril

or outgoing

Numărul de

centre de

cercetare

Numărul studenţilor

ce aleg să rămână în

universitate în vederea

construirii unei cariere

academice

Numărul de

doctorate

coordonate

în cotutelă

Numărul

domeniilor

de doctorat

Numărul personalului

care părăseşte

universitatea (iese din

sistemul universitar)

raportat la numărul

personalului care intră

în sistemul universitar

Numărul

parteneriate

lor externe

Numărul de

proiecte de

cercetare

Sursa: M. C. Prejmerean, S.Vasilache, A three way

analysis of the academic capital of a Romanian

university, Journal of applied quantitative methods,

vol. 3, nr. 1/2008 (http://www.jaqm.ro/issues/volume-

3,issue-2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf)

Din analiza diverselor definiţii ale

conceptului de capital academic, conferite de

sociologi de prestigiu din întreaga lume,

rezultă că, acest concept, poate fi susceptibil

de trei accepţiuni, după cum urmează:

capitalul academic privit ca nivel

educaţional conferit de învăţământul

superior unei persoane, ce este influenţat de

cultura şi valorile familiei şi al mediului

social în care trăieşte, precum şi ale

instituţiilor educaţionale urmate,

capitalul academic privit ca nivel

educaţional, parcurs profesional, aptitudini

of the university environment, which knows

divisions, namely human capital, relational

capital and capital process57.

Source: M. C. Prejmerean, S.Vasilache, A

threewayanalysis of the academic capital of a

Romanian university, Journal of

appliedquantitativemethods, vol. 3, nr. 1/2008

(http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-

2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf)

From the analysis of the various

definitions of the concept of academic

capital, conferred by prestigious sociologists

from around the world, it follows that this

concept may be susceptible to three

acceptations, as follows:

Academic capital regarded as an

educational level conferred by higher

education to a person, influenced by the

culture and values of the family and the

social environment in which he lives, as

well as of the educational institutions

followed;

Academic capital regarded as an

Human Capital

Indicators

Relational

Capital

Indicators

Capital

Process

Indicators

Number of staff

relative to the

number of students

Number of

academic

mobilities

Number of

subjects taught

Rates of

abandonment of

doctoral studies

Number of

incoming

researchers

Number of

specializations

Number of staff

less than two years

old relative to the

total number of

staff

Number of

outgoing

researchers

Number of

research

centers

The number of

students choosing

to stay in the

university to build

an academic career

The number

of doctorates

coordinated

in the quote

Number of

doctoral fields

Number of staff

leaving the

university (leaving

the university

system) in relation

to the number of

staff entering the

university system

Number of

external

partnerships

Number of

research

projects



41

şi competenţe pedagogice ale cadrului

didactic din sistemul universitar, ce este

influenţat de cultura şi valorile familiei şi

ale mediului social în care trăieşte, precum

şi ale instituţiilor educaţionale urmate şi

profesionale în care şi-a desfăşurat

activitatea,

capitalul academic privit ca set de

valori, împărtăşite de o comunitate

academică, ce se tezaurizează în timp,

sporind potenţialul axiologic şi

fundamentând cultura organizaţională a

instituţiei.

Rolul familiei în dobândirea şi

dezvoltarea capitalului academic. Un rol

foarte important, în ceea ce priveşte

capacitatea de a dobândi capital academic şi

în dezvoltarea acestuia, îl are familia,

deoarece părinţii sunt primii care stabilesc

tipul de educaţie pe care o urmează copilul,

sprijină creşterea nivelului educaţional al

copiilor, oportunităţile economice ale

părinţilor influenţând alegerea sistemului de

educaţie a copilului, public sau privat, în ţară

sau străinătate, determinând, în unele situaţii,

chiar şi profesorii acestuia, influenţând major

oportunităţile în ceea ce priveşte dobândirea

de capital academic. De asemenea, cultura şi

valorile familiei vor influenţa deciziile

copilului de a urma educaţie în învăţământul

superior şi vor constitui motivaţii importante

în aspiraţiile de construire a unei cariere bine

plasate/de succes în societate, studiile

ştiinţifice demonstrând că unei persoane, ce

provine dintr-o familie cu un istoric al

nivelului educaţional ridicat, îi va fi mult mai

uşor să-şi construiască capitalul academic şi

să performeze academic, decât unei alte

persoane, aflată la prima generaţie de studii

universitare. Totodată, un rol fundamental îl

va avea şi noua alternativă la sistemul

educaţiei clasice, şi anume, şcoala de acasă

(homeschooling)18. De asemenea, chiar şi

atunci când raportarea la capitalul academic

are în vedere setul de valori informale,

împărtăşite de membrii unei comunităţi

academice, cercetările reliefează că, cei care

provin dintr-un mediu familial cu un nivel

educational level, professional path, skills

and pedagogical competences of the

didactic teacher of the university system,

influenced by the culture and values of the

family and the social enviroment in which

he lives, as well as of the educational and

professional institutions in which he

pursued activity;

Academic capital regarded as a set

of values, shared by an academic

community, which overwhelms in time,

increasing the axiological potential and

grounding the organizational culture of the

institution.

The role of the family in acquiring

and developing academic capital. The

family has a very important role in acquiring

academic capital and in developing it, since

parents are the first to determine the type of

education the child follows, support the

increase of the educational level of children,

the economic opportunities of the parents

influencing the choice of the public or

private education system for the child, in

their home country or abroad, and in some

cases even its teachers, influencing the

opportunities in terms of the acquisition of

academic capital. Also, family culture and

values will influence the child's decision to

pursue higher education and will be

important motivations in the aspirations of

building a well-placed or successful career in

society, scientific studies demonstrating that

for a person who comes from a a family with

a high educational background, it would be

much easier to build up their academic

capital and perform academically than

another person, in the first generation of

university studies. At the same time, a new

alternative to the classical education system,

namely, home school, will have a

fundamental role (homeschooling)58 Even

when reporting on academic capital taking

into account the set of informal values shared

by members of an academic community,

research shows that those who come from a

family environment with a high level of

education are rapprochement faster to the



42

ridicat de educaţie, se raliază mai repede

sistemului de valori, normelor de

comportament, modelelor de gândire şi de

acţiune19 ce caracterizează cultura

organizaţională a unei instituţii Toate acestea

demonstrează că, atât capitalul economic, cât

şi capitalul cultural al familiei, au capacitatea

de a influenţa capitalul academic pe care îl

acumulează o persoană în cadrul sistemului

educaţional.

Rolul capitalului academic al

profesorului în dezvoltarea capitalului

academic al studentului. Capitalul

academic al unei profesor influenţează major

capitalul academic al studenţilor săi, fapt

reliefat de diverse studii ştiinţifice realizate

în întreaga lume. Prof. univ. dr. Constantin

Brătianu, bursier Fullbright, între ani 1976-

1980, la Georgia Institute of Technology din

S.U.A., arată că, în cadrul acestei instituţii de

învăţământ superior, axată pe cercetarea

ştiinţifică avansată, se spunea că prestigiul

unei universităţi o fac, deopotrivă, profesorii

şi studenţii, deoarece un corp profesoral bine

pregătit profesional/valoros atrage

întotdeauna studenţi buni, iar aceştia, la

rândul lor, impun un nivel ridicat al

cursurilor, dobândind, în final, o educaţie de

calitate deosebită20. Profesorul Constantin

Brătianu arată, de asemenea, că, numele unui

mare profesor şi om de ştiinţă cu care un

student/absolvent a studiat este cea mai bună

carte de vizită pe care o poate avea pe piaţa

forţei de muncă21, ce poate să confere

deschiderea unor oportunităţi, din punct de

vedere educaţional, profesional şi social, la

care nu ar fi avut acces în alte condiţii22.

În acest context, în învăţământul

superior, profesorul este sau ar trebui să fie o

personalitate ştiinţifică de înalt prestigiu, cu

vocaţie de dascăl, un reper în disciplina pe

care o predă, dar şi un reper moral, precum şi

un promotor al culturii, deoarece numai în

felul acesta poate adăuga plus valoare

educaţiei universitare a studenţilor, putând

influenţa dezvoltarea capitalului academic al

studenţilor, prestigiul universităţii şi

creşterea numărului de studenţi23.

system values, behavioral norms, patterns of

thought and action59 that characterize the

organizational culture of an institution. All

this demonstrates that both the economic

capital and the cultural capital of the family

have the capacity to influence the academic

capital accumulated by a person within the

educational system.

The role of the teacher's academic

capital in developing the student's

academic capital. Academic capital of a teacher greatly

influences the academic capital of his

students, as evidenced by various scientific

studies throughout the world. Professor

Constantin Bratianu, Fullbright scholar,

between 1976-1980 at the Georgia Institute

of Technology in the USA, shows that within

this higher education institution focused on

advanced scientific research, it was said that

the prestige of a university is made by both,

teachers and students because a well-trained,

professional / valuable body teacher will

always attract good students, and they, in

turn, require a high level of courses, finally

acquiring a high quality education.60

Professor Constantin Bratianu also points out

that the name of a great professor and

scientist with whom a student / graduate has

studied is the best visiting card he can have

on the labor61 market, with the purpose of

opening up opportunities from an

educational, professional and social point of

view, to which he would not have had access

under other circumstances62. In this context,

in higher education, the teacher is or should

be a highly prestigious scientific personality

with the vocation of a teacher, a reference in

the discipline he teaches, but also a moral

mark, as well as a promoter of the culture,

because only this way can add value to the

university education of students, influencing

the development of students' academic

capital, prestige of the university and

increasing the number of students63. But in

order for all this to happen, there must be a

profound change in the current educational

system, by shifting the emphasis from the



43

Dar, pentru ca toate acestea să se

întâmple, trebuie să intervină, în primul rând,

o schimbare profundă în sistemul educaţional

actual, prin deplasarea accentului de la

implicarea cadrului didactic universitar în

activităţi administrative/în interesul

învăţământului, consumatoare de mari

energii intelectuale24 către creşterea calităţii

pregătirii şi realizării procesului educaţional,

în deplină consonanţă cu realităţile societăţii

contemporane, şi pentru desfăşurarea de

activităţi de cercetare ştiinţifică cu relevanţă

în lumea academică.

Având în vedere că, astăzi, trăim într-

o lume în care accesul la informaţie este

facilitat de tehnologie, actul de predare în

sistemul universitar nu trebuie să se mai

centreze doar pe transmiterea, într-o manieră

reproductivă a informaţiilor, ci, după cum

aprecia Nicolae Titulescu ,,cursul trebuie să

aibă un singur scop, şi anume, acela, de a

trezi curiozitatea studentului de a se întreba

ce trebuie să ştie, dar nicidecum ce-l va

întreba profesorul la examen, neavând

pretenţia de a-i transforma în savanţi pe

studenţi, fiind imposibil, ca, în câteva

întâlniri să se poată cuprinde şi studia materii

variate şi complicate”25. Totodată, scăderea

nivelului educaţiei preuniversitare a

studenţilor în condiţiile învăţământului

universitar de masă determină, de multe ori,

ca studenţii să revendice de la cadrul didactic

universitar, o expunere a cursului la nivelul

lor de înţelegere, ceea ce înseamnă adoptarea

stilului şcolăresc, liceal de predare. Acest

lucru, deşi perfect justificat din perspectiva

luării în considerare a aspectelor pedagogice,

îndepărtează, într-o anumită măsură,

învăţământul superior de la introducerea

viitorului intelectual într-un domeniu al

cunoaşterii, într-o manieră elitistă, deoarece

numai prelegerea academică, evident într-o

reconsiderare a înţelesului ei clasic, ex-

cathedra, reprezintă prilejul informării

superioare într-o disciplină ştiinţifică,

asociată cu procesul de formare a gândirii26.

În scopul îmbunătăţirii calităţii actului

educaţional universitar, este necesar, după

involvement of the academic staff in

administrative / educational activities,

consuming high intellectual64 energies to

help the growth of the quality of the

preparation and realization of the educational

process, in full consonance with the realities

of today’s society, and for carrying out

scientific research activities with relevance

in the academic world.

Given that today we are living in a world

where access to information is facilitated by

technology, teaching in the university system

shouldn’t focus too much on transmitting, in

a reproductive manner, information, but as

Nicolae Titulescu appreciates, the course

must have only one purpose, namely, to

awaken the curiosity of the student, to ask

himself what he needs to know, but not what

the professor will ask for the examination,

not claiming to turn them into scholars,

being impossible, that in a few meetings they

can encompass and study various and

complicated65 materials.

At the same time, lowering the level of pre-

university education of students under the

conditions of mass university education often

determines students to claim from the

academic didactic framework, an exposition

of the course at their level of understanding,

which means the adoption of the school-

style, highschool of teaching. This, though

perfectly justified from the point of view of

pedagogical aspects, removes, to a certain

extent, the higher education from the

introduction of the future intellectual in a

field of knowledge, in an elitist manner,

since only the academic lecture, -a

reconsideration of its classical meaning, ex-

cathedra, represents the opportunity of

superior information in a scientific discipline

associated with the process of thinking

formation66In order to improve the quality of

the academic education act, it is necessary,

as G. Călinescu said, that "the lecture should

constitute an invitation to reflection, a

suggestion from the teacher, a teaching

model, thus causing the student to feel that

the department is well-trained professionally,



44

cum spunea G. Călinescu, ca ,,prelegerea să

constituie o invitaţie la reflecţie, o sugestie

din partea profesorului, un model de predare,

determinând, astfel, studentul să simtă că cel

de la catedră este bine pregătit profesional,

îşi iubeşte atât specialitatea, cât şi

profesiunea, că investeşte efort şi pasiune în

tot ceea ce întreprinde pentru formarea

studenţilor27, câştigând, astfel, respect din

partea studenţilor”28, tradus prin dorinţa de

dezvoltare a cunoaşterii prin intermediul

studiului individual, în scopul creşterii

competenţelor necesare pe piaţa muncii şi,

totodată, în vederea ridicării la înălţimea

aşteptărilor profesorului29.

În vederea răspunderii la aceste

deziderate, programele de formare şi

perfecţionare a cadrelor didactice

universitare trebuie orientate nu doar spre

dobândirea de cunoştinţe de specialitate, ci şi

spre competenţele, atitudinile şi valorile care

ghidează comportamentul cadrului didactic30.

În opinia filosofului şi eseistului Mihai Şora

,,profesorii sunt formatorii viitoarelor

generaţii, alţii nu putem avea. Dar nici cu

gradul lor actual de pregătire, nici cu profilul

lor actual nu vom putea răzbi spre viitorul

dorit. Ei nu pot conduce pe alţii spre

orizonturi deschise, dacă nu şi-au deschis ei

unul mai întâi”31. Tocmai pentru că studentul

are acum numeroase surse de informare,

profesorul trebuie să îi ofere un model

comportamental, atitudinal şi nu va reuşi

decât dacă va manifesta, în mod real, o

conduită care să reflecte conştiinţa unui bun

cetăţean. Dacă el va fi format astfel, îi va fi

uşor să îi formeze, la rândul lui, pe ceilalţi în

spiritul aceloraşi valori şi atitudini,

competenţe şi abilităţi, al unei reale educaţii

adaptate societăţii contemporane32. Aşadar,

ţinuta, privită nu doar din perspectivă

vestimentară, şi atitudinea sunt elementele

cele mai remarcate de studenţi, deoarece prin

ele cadrul didactic universitar apare ca

mentor, model educativ şi spiritual.

Profesorul reprezintă pentru student nu doar

specialistul sau omul cu o vastă cultură, ci şi

o personalitate cu un profil moral bine

loves both the specialty and the profession,

that it invests effort and passion in

everything it does for the training of

students67 thus gaining respect from

students68", translated by the desire to

develop knowledge through individual study,

in order to increase the necessary skills on

the labor market and, at the same time, to

raise to the teacher's expectations69. In order

to be accountable for these desiderata, the

programs of training and retraining of

university teachers should be oriented not

only towards the acquisition of specialized

knowledge, but also towards the skills,

attitudes and values that guide the behavior

of the teaching staff70. In the opinion of the

philosopher and essayist Mihai Sora,

teachers are the trainers of future

generations, others can not have. But neither

with their current level of training nor with

their current profile will we be able to reach

the desired future. They can not lead others

to open horizons unless they open one first71.

Just because the student now has many

sources of information, the teacher has to

provide a behavioral, attitude model and will

only succeed if he / she will actually show a

behavior that reflects the well-being of a

good citizen. If he is so formed, it will be

easy for them to form others in the spirit of

the same values and attitudes, skills and

abilities, of a real education adapted to

modern society72.Therefore, the attire,

viewed not only from a dressing point, and

attitude are the most remarkable elements of

the students, because through them the

academic didactic framework appears as a

mentor, educational model and spiritual. The

teacher represents not only the specialist or

the man with a vast culture for the student,

but also a personality with a well-defined

moral profile, noticeable in the professional,

social and everyday behavior, in the relations

with the young people. The relations of the

academic staff with the student require the

change of the paradigm - from the influence

of the power to the power of influence, from

a subordination to a partnership relation -



45

conturat, sesizabil în comportamentul

profesional, social şi cotidian, în raporturile

cu tinerii. Relaţiile cadrului didactic

universitar cu studentul impun schimbarea

paradigmei - de la influenţa puterii la puterea

influenţei, de la un raport de subordonare la

unul de parteneriat – deoarece, numai în

acest fel, cadrul didactic universitar se

impune, prin personalitatea sa, în faţa

studentului şi în mediul universitar33,

contribuind esenţial la dezvoltarea capitalului

academic al studentului.

În vederea realizării acestor

deziderate se impune ca şi condiţie sine qua

non promovarea valorilor autentice în

sistemul academic, capabile de transformări

benefice învăţământului superior şi

eliminarea sistemul primitiv de blocare şi

excludere a acestora, practicat cu destulă

iresponsabilitate de anumite catedre, care au

reuşit să impună standardele mediocrităţii34.

Rolul educaţiei on-line în

dezvoltarea capitalului academic al

studentului. În ultimii ani, în întreaga lume,

au fost lansate mai multe platforme on-line

ce îşi propun să transforme viaţa studenţilor

şi să le ofere şansa unei educaţii de cea mai

bună calitate cu cost minim, fapt ce a

determinat UNESCO să estimeze că, în

următorii 30 de ani, vor avea parte de

educaţie superioară mai multe persoane decât

în toată istoria omenirii35. Cele mai

cunoscute proiecte on-line sunt următoarele:

1. Khan Academy - reprezintă o platformă

educaţională înfiinţată de Salman Khan36,

absolvent al Massachusetts Institute of

Technology (MIT) şi Harvard, unul din

pionierii educaţiei on-line. Academia on-line

oferă peste 3 000 de videoclipuri

educaţionale, pe teme ce variază de la

matematică şi fizică la istorie şi medicină,

cursurile fiind oferite de unii dintre cei mai

buni profesori. În prezent, este unul dintre

cele mai populare site-uri educaţionale din

lume, cursurile sale fiind vizionate de peste

125 de milioane de ori până acum.

Statisticile atestă faptul că peste 3,7 milioane

de studenţi virtuali accesează site-ul în

because only in this way the academic

didactic framework is imposing, with its

personality, in front of the students, and in

the university environment73 ,contributing

substantially to the development of the

student's academic capital. In order to

achieve these goals, it is necessary that the

sine qua non of the promotion of authentic

values in the academic system, capable of

transformations beneficial to higher

education and the elimination of the

primitive system of blocking and exclusion

of them, practiced with enough

irresponsibility by certain departments, who

managed to impose the mediocrity

standards74

The role of on-line education in the

development of the student's academic

capital: In recent years, across the world,

several online platforms have been launched

that aim to transform life-long learners and

provide them with the best quality education

at minimum cost, which prompted UNESCO

to estimate that over the next 30 years more

people will be educated than throughout the

history of mankind75. The most popular

online projects are:

1.Khan Academy - an educational platform

established by Salman Khan76, a graduate of

the Massachusetts Institute of Technology

(MIT) and Harvard, one of the pioneers of

online education. The online Academy offers

over 3,000 educational videos on topics

ranging from math and physics to history and

medicine, with courses being offered by

some of the best teachers. Currently, it is one

of the most popular educational sites in the

world, and its courses have been viewed over

125 million times so far. Statistics show that

more than 3.7 million virtual students visit

the site each month, investing significant

amounts of money in translating courses in

more and more languages to get closer to the

goal: providing quality education free of

charge, to all who want it77

2. Udacity is the latest attempt to make

quality education accessible to everyone.

The project started when Sebastian Thrun, a



46

fiecare lună, academia investind sume

importante în traducerea cursurilor în tot mai

multe limbi pentru a se apropia de ţelul

propus: oferirea unei educaţii de calitate, în

mod gratuit, tuturor celor ce o doresc37.

2. Udacity reprezintă cea mai nouă încercare

de a face educaţia de calitate accesibilă

tuturor. Proiectul a început atunci când

Sebastian Thrun, un profesor de la

Universitatea Stanford, a decis să predea nu

doar studenţilor săi cursul Introducere în

inteligenţa artificială, ci şi tuturor celor

interesaţi, în mod gratuit, on-line,

participanţii on-line urmând să aibă parte de

aceeaşi educaţie, de aceleaşi teste şi de

aceeaşi atenţie în acordarea notelor precum

cei prezenţi în sala de curs. Iniţiativa sa a

avut mult mai mult succes decât se aştepta,

în cele din urmă, la cursul de inteligenţă

artificială înscriindu-se peste 160.000 de

studenţi din 190 de ţări, iar 23.000 de

studenţi au absolvit cursul, dintre care 248 au

obţinut scoruri perfecte (performanţă pe care

nu a reuşit-o niciunul dintre studenţii de la

Stanford). Thrun îşi propune ca Udacity să

fie o instituţie de învăţământ superior de

calitate, la care toată lumea să aibă acces

gratuit38.39.

3. Coursera, MITx şi alte iniţiative noi.

Exemplul lui Thrun a fost urmat de alţi

colegi ai săi de la Stanford, care oferă mai

multe cursuri din domeniul informaticii şi în

alte domenii pe o nouă platformă, Coursera.

Misiunea Coursera seamănă cu cea a

profesorului Thrun: „Dorim să facem

disponibilă, în mod gratuit, cea mai bună

educaţie din lume oricărei persoane care

doreşte să beneficieze de ea. Credem că

oamenii din întreaga lume – atât din ţările

dezvoltate, cât şi din cele în curs de

dezvoltare – vor folosi platforma noastră

pentru a-şi construi o educaţie de elită,

accesibilă până de curând doar unor

privilegiaţi. În viziunea noastră, toţi aceşti

oameni îşi vor folosi educaţia pentru

îmbunătăţirea vieţii lor, a familiilor lor şi

pentru dezvoltarea comunităţilor în care

trăiesc”. Succesul profesorilor de la Stanford

professor at Stanford University, decided not

only to teach the course Introduction to

Artificial Intelligence, but also to all those

interested, free of charge, on-line, the online

participants will have part of the same

education, the same tests and the same

difficulty in giving notes like those present in

the classroom. His initiative was much more

successful than expected, and eventually

over 160,000 students from 190 countries

attended the artificial intelligence course and

23,000 students graduated, of which 248

obtained perfect scores ( performance that

none of the students at Stanford managed).

Thrundish proposes that Udacity be a quality

higher education institution to which

everyone has free access78 79.

3. Coursera, MIT and other new initiatives.

Thrun's example was followed by other

Stanford colleagues, who offer more courses

in computer science and other fields on a

new platform, Coursera. The Coursera

mission resembles that of Professor Thrun

"We want to make available, free of charge,

the best education in the world to any person

who wants to benefit from it. We believe that

people around the world - both in developed

and developing countries - will use our

platform to build elite education that is only

accessible until recently to privileged people.

In our view, all people will use their

education to improve their families, their

families, and to develop the communities

they live in. " The success of Stanford

teachers has remained unanswered by other

prestigious universities in the US. MIT's

specialists have launched the MITx platform,

where they can teach for free. Finally, the

participants have a certificate similar to that

obtained by university students who pay a

few thousand dollars for the course. Other

prestigious universities, such as Harvard or

Yale, have followed the MIT model, with

today's dozens of online courses offered by

the world's most prestigious universities. The

MIT decision was enthusiastically received

by US specialists. Richard DeMillo, director

of the Center for Universities of the 21st

http://www.udacity.com/

https://www.ai-class.com/

https://www.ai-class.com/

http://www.coursera.org/



47

nu a rămas fără reacţie din partea celorlalte

universităţi de prestigiu din S.U.A.

Specialiştii universităţii MIT au lansat

platforma MITx, în cadrul căreia se să predă

gratuit. La final, participanţii obţin un

certificat similar cu cel obţinut de studenţii

universităţii, care plătesc câteva mii de dolari

pentru curs. Alte universităţi de prestigiu,

precum Harvard sau Yale, au urmat modelul

celor de la MIT, astăzi fiind disponibile zeci

de cursuri on-line oferite de cele mai

renumite universităţi. Decizia MIT a fost

primită cu entuziasm de specialiştii în

învăţământ din SUA. Richard DeMillo,

directorul Centrului pentru Universităţile

Secolului al XXI-lea din cadrul Georgia

Institute of Technology afirmă că „decizia

MIT este foarte importantă şi inovatoare.

Dacă aş fi rămas în industria IT şi aş fi

intervievat un candidat cu o diplomă MITx,

l-aş fi angajat cu siguranţă”. Modelul începe

să se extindă, o altă iniţiativă, intitulată The

Faculty Project, aduce laolaltă profesori de la

universităţi americane de top precum, Duke,

Northwestern şi Dartmouth. Scopul

proiectului este acela de a permite oamenilor

din întreaga lume, mai ales celor ce nu îşi

permit costurile unei universităţi de top, să

aibă acces la cursuri predate de unii dintre

cei mai buni profesori din domeniul

aprofundat.40.

Toate aceste pun în evidenţă

existenţa, la nivel internaţional, a unei

adevărate revoluţii în domeniul

informaţional, care, practic, prin intermediul

internetului, transferă puterea cunoaşterii din

mâinile instituţiilor de învăţământ superior

ce fac parte din elita mondială, în domeniul

educaţional, în cele ale tuturor persoanelor

interesate, contribuind, în mod decisiv, la

dezvoltarea capitalului academic al

persoanelor din întreaga lume, conferind

egalitate de şanse pentru studenţii cu venituri

scăzute şi potenţial intelectual, şi la

configurarea unei schimbări profunde la

nivelul societăţii internaţionale, având în

vedere rolul educaţiei de nivel superior.

Century of the Georgia Institute of

Technology, says that "MIT's decision is

very important and innovative. If I had

stayed in the IT industry and interviewed a

candidate with a MITx diploma, I would

have hired him for sure". The model is

beginning to expand, with an initiative, The

Faculty Project, bringing together professors

from leading American universities such as

Duke, Northwestern and Dartmouth. The aim

of the project is to allow people around the

world, especially those who do not afford the

costs of top-notch universities, to take part in

courses taught by one of the greatest teachers

in the profiled domain80

All of these highlights the existence

of a real revolution in the field of

information at the international level, which

virtually through the Internet transfers the

power of knowledge from the hands of

higher education institutions that are part of

the world elite in the educational field, to all

stakeholders by making a decisive

contribution to the development of the

academic capital of people around the world,

providing equal opportunities for low-

income and potentially intellectual students,

and setting up a profound change in

international society, given the role of

higher level education.

Bibliography

L. Antonesei, Y. Abdel-Aal, M. El-Tahlawi,

N. Hassan, University Management, Polirom

Publishing House, Iasi, 2000

G. Becker, Human Capital - a Theoretical

and Empirical Analysis with Special

Reference to Education, All Publishing

House, Bucharest, 1997

C. Bratianu, A model for the analysis of the

organizational intellectual capital -

http://www.managementmarketing.ro/pdf/art

icole/20.pdf

M. Bojincă, Intellectual Capital - Active and

decisive factor in the development of

knowledge based society , Annals of

Constantin Brâncusi University, Juridical

Sciences Series, no.1/2008

http://mitx.mit.edu/

http://www.extension.harvard.edu/open-learning-initiative

http://oyc.yale.edu/courses

http://facultyproject.com/

http://facultyproject.com/

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/20.pdf




48

Bibliografie

L. Antonesei, Y. Abdel-Aal, M. El-Tahlawi,

N. Hassan, Managementul universitar,

Editura Polirom, Iaşi, 2000

G. Becker, Capitalul uman – o analiză

teoretică şi empirică cu referire specială la

educaţie, Editura All, Bucureşti, 1997

C. Brătianu, Un model de analiză a

capitalului intelectual organizaţional -

http://www.managementmarketing.ro/pdf/art

icole/20.pdf

M. Bojincă, Capitalul intelectual – activ şi

factor decisiv al dezvoltării societăţii bazate

pe cunoaştere, Analele Universităţii

„Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria

Ştiinţe Juridice, Nr. 1/2008

C. Carp, D. Panainte, Ghidul studentului la

drept, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006

M. Castells, The Space of Flow, în The Rise

of the Network Society, 2nd edition, Oxford,

Malden: Blackwell Publishers, 2000-

http://socasis.ubbcluj.ro/seminarii/urbana/Up

load/Handout/seminar%20urbana%208%20-

%20Castells.pdf).

R. Chivu, Elemente generale de

managementul educaţiei, Editura Meronia,

Bucureşti, 2008

M. V. Bedrule-Grigoruţă, Capitalul uman şi

investiţia în educaţie, Analele ştiinţifice ale

Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, Tomul

LII/LIII Ştiinţe Economice 2005/2006

A. Gherguţ, Management general şi strategic

în educaţie, Editura Polirom, Iaşi, 2007

H. T. Gorun, A. Gorun, O istorie recentă a

capitalului social. Marea ruptură şi noua

matrice existenţială, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 2012

O. Hoffman, Sociologia organizaţiilor,

Editura Economică, Bucureşti, 2004

A. Munteanu, Rolul capitalului uman şi al

capitalului social in convergenţa regională:

scurtă revizuire a literaturii de

specialitate(http://conferinta.academiacomer

ciala.ro/CD2015/ARTICOLE/5/ROLUL%20

CAPITALULUI%20UE%20SPECIALITAT

EMunteanu.pdf)

A. Neguţ, Economie socială, capital social şi

C. Carp, D. Panainte, The Student's Guide to

Law, C.H. Beck, Bucharest, 2006

M. Castells, The Space of Flow, in The Rise

of the Network Society, 2nd edition, Oxford,

Malden: Blackwell Publishers, 2000

(http://socasis.ubbcluj.ro/seminarii/urbana/U

pload/Handout/seminar%20urbana % 208%

20-% 20Castells.pdf).

R. Chivu, General elements of education

management, Meronia Publishing House,

Bucharest, 2008

M. V. Bedrule-Grigoruţă, Human capital and

investment in education, Scientific Annals of

"Al. I. Cuza "University of Iasi, Tom LII /

LIII Economic Sciences 2005/2006

A. Gherguţ, General and strategic

management in education, Polirom

Publishing House, Iaşi, 2007

H. T. Gorun, A. Gorun, Recent history of

social capital. The great rupture and new

existential matrix, Didactic and Pedagogical

Publishing House, Bucharest, 2012

O. Hoffman, Sociology of Organizations,

Economic Publishing House, Bucharest,

2004

A. Munteanu, The role of human capital and

social capital in regional convergence: A

Short Review of the Specialized Literature

(http://conferinta.academiacomerciala.ro/CD

2015/ARTICOLE/5/ROLUL%20CAPITAL

ULUI%20UE%20SPECIALITATEMuntean

u.pdf)

A. Neguţ, Social Economy, Social capital

and local development, Quality of Life

Magazine, XXIV, no. 2, 2013

S. V. Predescu, Social capital extension in

adult education - a critical perspective,

(Http://iec.psih.uaic.ro/conferinta21042010/p

roceedings/26%20April-

lp/Sorin%20Vlad%20Predescu.doc).

M. C. Prejmerean, S. Vasilache, A three-way

analysis of the academic capital of a

Romanian university, Journal of Applied

Quantitative Methods, vol 3, nr. 1/2008

(http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-

2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf)

A. Niskier, Philosophy of Education,

Economic Publishing House, Bucharest,



http://conferinta.academiacomerciala.ro/CD2015/ARTICOLE/5/ROLUL%20CAPITALULUI%20UE%20SPECIALITATEMunteanu.pdf






49

dezvoltare locală, Revista Calitatea vieţii,

XXIV, nr. 2, 2013

S. V. Predescu, Social capital extension in

adult education - a critical perspective,

(http://iec.psih.uaic.ro/conferinta21042010/p

roceedings/26%20April-

lp/Sorin%20Vlad%20Predescu.doc).

M. C. Prejmerean, S. Vasilache, A three way

analysis of the academic capital of a

Romanian university, Journal of applied

quantitative methods, vol. 3, nr.

1/2008(http://www.jaqm.ro/issues/volume-

3,issue-2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf)

A. Niskier, Filozofia educaţiei, Editura

Economică, Bucureşti, 2000

M. Sadoveanu, Domnu Trandafir - http://e-

povesti.ro/povesti/domnu_trandafi

M. Singer, L. Sarivan, Quo vadis,

academia?, Editura Sigma, Bucureşti, 2006

A. Tanţău, Rolul culturii organizaţionale în

promovarea inovaţiilor, p. 13

(http://www.managementmarketing.ro/pdf/ar

ticole/30.pdf)

I. Ţoca, Management educaţional, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale

http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1

/diagnostic_panel1.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capi

ta

http://www.descopera.ro/cultura/9364640-

educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-

din-istoria-omenirii.

http://revistasinteza.ro/nevoia-de-schimbare-

a-sistemelor-educationale-formarea-

lucratorilor-in-cunoastere/)

2000

M. Sadoveanu, Mr. Trandafir - http://e-

povesti.ro/povesti/domnu_trandafi

M. Singer, L. Sarivan, Quo vadis,

academia?, Sigma Publishing House,

Bucharest, 2006

A. Tantau, The Role of organizational

culture in promoting innovation, p. 13

(Http://www.managementmarketing.ro/pdf/a

rticole/30.pdf)

I. Ţoca, Educational management, Didactic

and Pedagogical Publishing House,

Bucharest, 2007

Law no. 1/2011 of national education

http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1

/diagnostic_panel1.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capi

ta

http://www.descopera.ro/cultura/9364640-

educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-

din-istoria-omenirii.

http://revistasinteza.ro/nevoia-de-schimbare-

a-sistemelor-educationale-formarea-

lucratorilor-in-cunoastere/)

1 Societatea se împarte în clase sociale diferite şi chiar antagonice, având în vedere faptul că nu toţi se integrează

în acelaşi grup familial şi social. Fiecare clasă are propriile modele, pe care le consideră ideale, iar copilul

asimilează automat aceste modele şi pe cele ale grupurilor cu care intră în contact. (A. Niskier, Filozofia

educaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 29.) 2 În teoria socială spaţiul nu poate fi definit fără referire la practicile sociale, astfel că spaţiul este un produs

material în relaţie cu alte produse materiale – inclusiv oameni – care se antrenează în relaţii sociale determinate

care dau spaţiului o formă, o funcţie şi un sens social. (M. Castells, The Space of Flow, în The Rise of the

Network Society, 2nd edition, Oxford, Malden: Blackwell Publishers, 2000-

http://socasis.ubbcluj.ro/seminarii/urbana/Upload/Handout/seminar%20urbana%208%20-%20Castells.pdf). 3 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capita 4 Bourdieu argumentează există o condiţionare reciprocă între capitalul academic şi capitalul cultural, în sensul

că se influenţează reciproc. Dacă o persoană are studii superioare, este foarte probabil să aibă capital cultural,

http://iec.psih.uaic.ro/conferinta21042010/proceedings/26%20April-lp/Sorin%20Vlad%20Predescu.doc



http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1/diagnostic_panel1.pdf


https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capita

https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capita



50

poate chiar abilităţi în domeniul picturii sau muzicii deoarece s-a aflat în sistemul educaţional de mult timp. În

mod similar, acele persoane care nu apreciază educaţia, nu apreciază nici practicile culturale pe care le deprinzi

ca urmare a educaţiei, precum vizitarea muzeelor sau participarea la spectacole de teatru.

(https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital). 5 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 6 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 7 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 8 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 9 Keith Roe susţine durata şcolarizării nu este definitorie pentru capitalul academic. El afirmă că unii

elevi/studenţi care provin din medii privilegiate pot risipi moştenirea lor culturală, pe când unii studenţi care

provin din medii mai puţin privilegiate sunt capabili să depăşească dezavantajele lor culturale, ca urmare a

capacităţii excepţionale şi anumite caracteristici particulare ale mediului lor familial.

(https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital). 10 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 11 Capitalul educaţional conduce inevitabil la dezvoltarea capitalului social, ca urmare a existenţei unei

corespondenţe între valorile educaţionale - capitalul social - idealul educaţional.( H. T. Gorun, A. Gorun, op. cit.,

p. 57-28). 12 Ibidem, p. 76. 13 H. T. Gorun, A. Gorun, op. cit., p. 77. 14 M. C. Prejmerean, S. Vasilache, A three way analysis of the academic capital of a Romanian university,

Journal of applied quantitative methods, vol. 3, nr. 1/2008 (http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-

2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf) 15 Idem. 16Pentru detalii a se vedea M. Bojincă, Capitalul intelectual – activ şi factor decisiv al dezvoltării societăţii

bazate pe cunoaştere, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr.

1/2008. 17 M. C. Prejmerean, S. Vasilache, op. cit. (http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-

2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf). 18 Şcoala de acasă reprezintă procesul prin care copiii cresc şi învaţă fără a merge sau fără a merge prea mult la

şcoala din sistemul public sau privat. Printre motivaţiile alegerii educaţiei acasă se numără:

– valori morale/religioase: conform unor estimări, 75% dintre părinţii care-şi educă acasă copiii, fac acest lucru

deoarece simt că şcoala (publică sau privată) nu cultivă acele valori la care ei se raportează

– inadecvarea sistemul şcolar: din ce în ce mai mulţi părinţi aleg educaţia acasă din cauza nemulţumirii faţă de

calitatea educaţiei pe care o primesc în şcoală copiii lor şi a creşterii violenţei în mediul şcolar.

–– filozofia educaţională: unii părinţi pur şi simplu cred că învăţarea este un produs al vieţii obişnuite. Cu alte

cuvinte, copiii nu au nevoie de o instituţie, de programă, profesori, teme şi note pentru a învăţa, căci dorinţa a

afla cât mai multe despre lumea în care trăiesc le este înnăscută. De obicei, astfel de părinţi se remarcă prin

aderarea la ceea ce se numeşte ”attachment parenting” sau ”natural parenting”, o sumă de practici şi principii

precum naşterea naturală, alăptarea la cerere, co-sleeping, purtarea bebeluşilor etc.( http://criticarad.ro/am-

discutat-cu-profesori-elevi-si-parinti-din-arad-despre-scoala-acasa-o-disputa-ideologica-intre-parinti-si-sistem/). 19A. Tanţău, Rolul culturii organizaţionale în promovarea inovaţiilor, p. 13.

(http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/30.pdf) 20 În sprijinul acestei aserţiuni vine şi următoarea relatare a prof. univ. dr. Constantin Brătianu: ,,eram înscris la

un curs avansat de inginerie nucleară. Termenul de avansat era inclus în titulatura cursului. La cel de-al treilea

curs, unul dintre studenţi, îi spune profesorului că el a plătit o taxă importantă pentru un curs avansat de inginerie

a reactorului nuclear iar cunoştinţele predate până atunci erau o reluare a celor predate la cursul similar

precedent. Dacă profesorul nu va veni cu lucruri noi şi interesante, i se va face raport la decanul facultăţii.

Profesorul, proaspăt venit la Georgia Tech, s-a înroşit şi a promis ca aşa va face. Nu a reuşit însă prea mult şi a

trebuit să plece, exigenţa impusă de studenţi fiind extrem de importantă, dar, bazată pe un nivel ridicat al

cunoştinţelor, pe foarte mult studiu individual, pe participarea voluntară la numeroase proiecte de cercetare şi pe

o disponibilitate extraordinară de cunoaştere şi dezvoltare”.(C. Carp, D. Panainte, Ghidul studentului la drept,

Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 35-36). 21 De aceea Georgia Institute of Technology era foarte interesată de cooptarea în corpul academic a celor mai

prestigioşi profesori şi cercetători, precum şi de invitarea în cadrul activităţilor didactice şi de cercetare

ştiinţifică, a celor mai buni specialişti din domeniile de interes ale universităţii, iar promovarea la Georgia Tech

se făcea, exclusiv, în funcţie de valoare şi de modul în care cel în cauză răspundea cerinţelor didactice şi



51

ştiinţifice, astfel încât a deveni profesor universitar la vârsta de doar 30 de ani era un lucru normal. (C. Carp, D.

Panainte, op. cit., p. 34). 22 Ex. primirea într-o societate/asociaţie profesională de prestigiu, într-un comitet ştiinţific al unei conferinţe

internaţionale se poate realiza la recomandarea unui profesor avut în timpul facultăţii, coordonatorului ştiinţific

al lucrării de licenţă, de masterat sau doctorat. De asemenea, profesorul poate să recomande unei corporaţii sau

altor instituţii recrutarea studenţilor/absolvenţilor de prestigiu. 23 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 36. 24 Spre exemplu cazul Universităţii Montanuniversität din Leoben, Austria – universitatea regională - unde a fost

înfiinţat un departament special pentru gestionarea problemelor administrative ale facultăţilor şi pentru scrierea

de proiecte de cercetare ştiinţifică, având în vedere strategia universităţii, potrivit căreia profesorii nu trebuie să-

şi consume capacitatea intelectuală cu aspecte administrative. Acest fapt a determinat o creştere a performanţelor

universităţii în domeniul educaţional şi al cercetării ştiinţifice. 25 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 37. 26 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 37. De la akademeia antică unde Platon dezvăluia învăţăceilor metoda sa

filosofică în sanctuarul situat dincolo de zidurile vechii Atene, printre măslini şi statui, la campusurile

universitare de azi (adevărate oraşe prin dimensiuni şi complexitate), pregătirea superioară a generaţiilor a

traversat un proces al cărui vector de dezvoltare poate fi uşor extrapolat: cuprinderea unor mase tot mai largi în

studii terţiare. În aceste condiţii devine legitimă întrebarea cum se împacă aprecierea binecunoscută a faptului că

universitatea formează elite în condiţiile în care studiile universitare au devenit accesibile în principiu, oricui

doreşte să le urmeze. Studentul – viitorul expert – are un mod personal de a reflecta domeniul de studiu în cadrul

căruia se pregăteşte. Această reflectare personalizată este dată de nivelul de achiziţii cognitive şi atitudinale de

care dispune, de un stil propriu de învăţare şi de un anume profil de inteligenţă. Interacţiune cu domeniul de

studiu îi influenţează imaginea asupra cunoaşterii şi modul de gândire. (M. Singer, L. Sarivan, Quo vadis,

academia?, Editura Sigma, Bucureşti, 2006, p. 35). 27 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 41. 28 Ilustrativă în conştiinţa multor generaţii rămâne şi astăzi, aşa cum a fost ea conturată de M. Sadoveanu,

imaginea Domnului Trandafir, ca reper în ceea ce priveşte profesia nobilă de dascăl, pe cale de dispariţie, în

zilele de astăzi, a cărui amintire impune respect şi consideraţie, chiar şi după trecerea în nefiinţă: ,, Şi dintr-o

dată, dintre chipurile trecutului, care mă cercau unul după altul, unul rămase mai desluşit şi-i zâmbii cu

dragoste…era Domnu, Domnu Trandafir, învăţătorul meu…nu-l văzusem demult pe Domnu Trandafir. Îmi

închipuiam că este pensionar, că trebuie să fi îmbătrânit. Eu îl vedeam însă tot ca odinioară…zâmbind cu

bunătate, încruntându-se câteodată, insuflându-ne un respect deosebit…Toate cele patru clase erau îngrămădite

într-o odaie lungă. Unora din băieţi le da teme, pe alţii îi asculta, dar când explica, ascultam cu toţii, mai cu

seamă explicaţiile la istorie erau minunate…îl urmăream înfiorat, auzeam parcă freamătul luptelor şi, acasă, îl

visam o noapte întreagă… Uite şi acum mi se pare că Domnu nostru a fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile

şi era şi el nemişcat când ne spunea despre mărirea strămoşilor…şi când mă gândesc bine, când judec cu mintea

de acum, când caut să adun faptele pe care atunci, copil, le treceam cu vederea, găsesc cu mirare că Domnu era

un om foarte necăjit, hărţuit de administraţie, care cu greu îşi ducea gospodăria lui, că venea, de multe ori,

amărât, ca să ne dea, cu dragoste, învăţătura de toate zilele. Dar acolo, la şcoală, nu, n-avea altă grijă decât să ne

spuie istorii mişcătoare. Ca dânsul au mai fost mulţi. Şi toţi dragă prietene, când te gândeşti bine au fost nişte

apostoli, care au îndurat sărăcie şi batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulţumiri şi vorbe rele, dar care

au izbutit să-şi îndeplinească cu bine menirea…. Câte ceva din sufletul lui a rămas în sufletul multora…şi-a

îndeplinit cu anevoie o muncă grea, de care nu s-a plâns şi prin care n-a strălucit, dar a murit împăcat! (M.

Sadoveanu, Domnu Trandafir - http://e-povesti.ro/povesti/domnu_trandafir/). 29 Un vechi proverb chinezesc spune ca „Profesorii îţi deschid uşa. De intrat, trebuie să intri singur.” Din păcate,

aceste aserţiuni rămân utopii în condiţiile accesului în sistemul universitar atât al cadrelor didactice slab pregătite

profesional, cât şi al studenţilor cu un nivel redus de cunoştinţe şi cultură. 30 R. Chivu, Elemente generale de managementul educaţiei, Editura Meronia, Bucureşti, 2008, p. 227. 30 http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1/diagnostic_panel1.pdf 31 L. Antonesei, Y. Abdel-Aal, M. El-Tahlawi, N. Hassan, Managementul universitar, Editura Polirom, Iaşi,

2000, p. 139. 32 R. Chivu, op. cit., p. 227. 33 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 39. 34 Ibidem, p. 34. 35 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii.




52

36 Salman Khan, este originar din SUA, este fiul unui cuplu de imigranţi, ajunşi în Statele Unite din India şi

Bangladesh. Înainte de a face educaţie, Salman Khan lucra ca analist de fonduri speculative, a fost inginer pentru

Oracle şi a mai oferit consultanţă unor startup-uri din Silicon Valley. (http://revistasinteza.ro/nevoia-de-

schimbare-a-sistemelor-educationale-formarea-lucratorilor-in-cunoastere/). 37 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 38 Thrun are planuri măreţe, dezvăluite de manifestul publicat pe site-ul personal: „Sunt împotriva educaţiei

accesibile doar celor mai buni 1% din studenţii lumii. Sunt împotriva educaţiei superioare ce costă zeci de mii de

dolari. Sunt împotriva dezechilibrului pe care îl provoacă actualul sistem în lume. Doresc să îi ajut pe ceilalţi

99% să devină mai puternici. Doresc să democratizez educaţia. Educaţia ar trebui să fie gratuită, accesibilă

tututor, oriunde şi oricând”. (http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-

revolutie-din-istoria-omenirii). 39 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 40 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 41 The society is divided in different social classes, antagonistic even, taking into consideration the fact that not

everyone fits in the same family and social group. Each class has its own models which are considered ideal, and

the child assimilates them immediately, as well as those of the groups he comes in contact with. (A. Niskier-

“Philosophy of Education”, Econimical publishing house Bucureşti, 2000, p.29.) 42 In social theory, space cannot be defined without reffering to social practices, therefor, space is a material

product in relations with other material products-including people-which fuel in determined social relations that

give the space a shape, a function and a social sense. (M. Castells, The Space of Flow, înThe Rise of the Network

Society, 2nd edition, Oxford, Malden: Blackwell Publishers, 2000- 43https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capita 44Bourdieu argues that there is a mutual correlation between academic capital and cultural capital, meaning that

they influence eachother. If a person has high studies, it is likely to have a cultural capital, maybe even skills

regarding painting or music, because he has been in the educational system for a long time. Similarly, those

individuals who don’t appreciate education, don’t appreciate those cultural practices gained by education either,

such as museums sighting and plays. (https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital). 45 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 46 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 47 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital. 48 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital 49 Keith Rose belives that tuition’s duration is not defining for the academic capital. He says that some

pupils/students coming from privileged environments can waste their cultural inheritance, while those pupils

coming from less than privileged environments are able to overcome their cultural disadvantages, due to an

exceptional capacity and some particular characteristics of their family environment.

(https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital). 50 https://en.wikipedia.org/wiki/Academic_capital 51 Educational capital leads to the development of the social capital, due to a correlation between educational

values- social capital- educational ideal .( H. T. Gorun, A. Gorun, op. cit., p. 57-28). 52 Ibidem, p. 76 53 H. T. Gorun, A. Gorun, op. cit., p. 77 54 M. C. Prejmerean, S.Vasilache, A threewayanalysis of the academic capital of a Romanian university, Journal

of appliedquantitativemethods, vol. 3, nr. 1/2008 (http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-

2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf) 55 Idem. 56 For details see M. Bojincă, Intellectual Capital - Active and decisive factor in the development of knowledge

based society , Annals of Constantin Brâncusi University, Juridical Sciences Series, no.1/2008. 57 M. C. Prejmerean, S. Vasilache, op. cit.(http://www.jaqm.ro/issues/volume-3,issue-

2/pdfs/prejmerean_vasilache.pdf). 58 Home school is the process by which children grow up and learn without going or going pre-school to school

in the public or private system. Among the reasons for choosing home education are:

moral / religious values: According to estimates, 75% of parents educating their children at home do

this because they feel that the school (publicly or privately) does not cultivate those values to which

they refer;

inadequacy of the lice system: Most parents choose home education because of their dissatisfaction

with the quality of education their children receive at school and the increase in school violence;



53

Educational philosophy: Some parents simply believe that learning is a product of ordinary life. In

other words, children do not need an institution, a program, teachers, homeworks, and grades to learn,

for wanting to learn as much as possible about the world they live in is innate. Typically, such parents

are distinguished by joining what is called "attachment parenting" or "natural parenting," a sum of

practices and principles like natural birth, breastfeeding on demand, co-sleeping, babies behaviour,

/criticarad.ro/am-discutat-cu-profesori-elevi-si-parinti-din-arad-despre-scoala-acasa-o-disputa-

ideologica-intre-parinti-si-sistem/). 59 A. Tanţău The role of organisational cultures in promoting innovation, p. 13.

(http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/30.pdf) 60 In support of this assertion comes the following account of Prof. Univ. Dr. Constantin Bratianu: "I was

enrolled in an advanced course of nuclear engineering. The advanced term was included in the course title. At

the third course, one of the students tells the professor that he has paid an important levy for an advanced nuclear

reactor engineering course, and the knowledge taught so far was a resumption of those taught at the previous

similar course If the teacher does not come up with new and interesting things, he will be reported to the

university dean. The teacher, freshly arrived at Georgia Tech, turned red and promised to do so. However, he did

not succeed too much and had to leave, the demand imposed by students being extremely important, but based

on a high level of knowledge, on a very large number of individual studies, on voluntary participation in

numerous research projects and on extraordinary availability of knowledge and development "(C. Carp, D.

Panainte, Student's Guide to Law, CH Beck Publishing House, Bucharest, 2006, pp 35-36). 61 That is why Georgia Institute of Technology was very interested in co-opting the most prestigious teachers and

researchers in academia, as well as inviting in the didactic and scientific research activities the best specialists in

the fields of interest of the university, and promotion to Georgia Tech was made solely on the basis of value and

the way in which the subject responded to didactic and scientific requirements so that becoming a university

professor at the age of only 30 was a normal thing. (C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 34). 62 Admission to a prestigious professional society / association in a scientific committee of an international

conference can be done on the recommendation of a professor during university, the scientific coordinator of the

bachelor's, master's or doctor's degree. The teacher may also recommend to a corporation or other institutions the

recruitment of prestigious students. 63 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 36. 64 For example, the case of the University of Montana in Leoben, Austria - the regional university - where a

special department has been set up to manage administrative problems of faculties and to write scientific

research projects, considering the university's strategy, according to which teachers do not have to consume their

intellectual capacity with administrative aspects. This has led to an increase in performance in the field of

education and scientific research 65 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 37 66 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 37. From the ancient academy, where Platon revealed to his disciples his

philosophical method in the sanctuary situated beyond the walls of ancient Athens, among olive trees and

statues, today's university campuses (real cities by size and complexity), the superior training of generations has

traversed a process whose developmental vector can be easily extrapolated: the inclusion of more and more

masses in tertiary studies. Under these conditions, the question is how the well-known appreciation of the fact

that universities form elite in the conditions in which university studies became accessible in principle to anyone

who wants to follow them, The student - the future expert - has a personal way of reflecting the field of study in

which he / she is preparing. This personalized reflection is given by the level of cognitive and attitudinal

acquisition at its disposal, by its own learning style and by a certain intelligence profile. Interaction with the field

of study influences the image of knowledge and the way of thinking. (M. Singer, L. Sarivan, Quo vadis,

academia, Sigma Publishing House, Bucharest, 2006, p. 35). 67 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 41. 68 Illustrative in the consciousness of many generations remains today, as it was outlined by M. Sadoveanu, the

image of Lord Trandafir, as a reference to the noble profession of being a teacher,on the verge of extinction,

nowadays, whose memory requires respect and consideration, even after the transition to non-existence

“And suddenly, among the faces of the past, who were shouting one after the other, one was more distinct and

smiled with love ... it was Lord, Lord Trandafir, my teacher ... I had not seen Lord Trandafir in a while. I thought

he was a retiree, that he got old. But I saw him like before... smiling with kindness, frowning sometimes,

instilling a special respect. All four classes were piled up in a long room. For some boys, he had homeworks, to

others he listened to to grade them, but when he explained, we all listened, the history explenations were



54

wonderful ... I was watching shuddily, I was almost hearing the fury of fighting and at home I was dreaming of

him all night…

Look, even now it seems to me that our Lord was a great man. His eyes were sparkling, and he was still when he

was telling us about the ancestor's magnificence ... and when I think well, when I'm thinking with the mind I

have now,, when I'm looking to gather the facts that I then overlooked, I'm surprised to see that Lord was a very

disturbed man, harassed by the administration, who was hardly going to his household, that he often cam to give

us, with love, a tale as old as time. But there, at school, no, there was no other concern than telling moving

stories. Like him there were many. And all of them, dear friend, when you think well, there were apostles who

endured poverty and mockery, who passed through a whiff of grievances and bad words, but who managed to do

well. Some of his soul remained in the soul of many ... he fulfilled a hard work, for which he did not cry and did

not shine, but he died in peace! (M. Sadoveanu, Mr. Trandafir - http://e-povesti.ro/povesti/domnu_trandafir/). 69 An old Chinese proverb says that: ”Teachers open the door. You have to enter by yourself”. Unfortunately,

these assertions remain utopia under the conditions of access to the university system showing poorly trained

teachers and students with low levels of knowledge and culture. 70 R. Chivu,General Elements of Education Management, publishing house , Bucureşti, 2008, p. 227.

http://edu2025.ro/UserFiles/File/LivrabileR1/diagnostic_panel1.pdf 71 L. Antonesei, Y. Abdel-Aal, M. El-Tahlawi, N. Hassan, University Management, publishing house Polirom,

Iaşi, 2000, p. 139. 72 R. Chivu, op. cit., p. 227. 73 C. Carp, D. Panainte, op. cit., p. 39. 74 Ibidem, p. 34. 75 ://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-the-most-iportant-revolution-in-mankind-history 76 Salman Khan, a native of the US, is the son of a couple of immigrants arriving in the United States from India

and Bangladesh. Before doing education, Salman Khan worked as a speculator, he was an engineer for Oracle,

and he also advised startups in Silicon Valley. (http://revistasinteza.ro/nevoia-de-schimbare-a-sistemelor-

educationale-formarea-lucratorilor-in-cunoastere/). 77 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 78Thrun has great plans, revealed by events published on his personal website: "I am against education available

only to the best 1% of the students of the world, I am against higher education costing tens of thousands of

dollars, I am against the imbalance provoked by the current system in the world. I want to help the other 99% to

become stronger. I want to democratize education. Education should be free, accessible to everyone, anywhere,

anytime. "

http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-the-most-important-revolution-in-mankind-history). 79 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii 80 http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-revolutie-din-istoria-omenirii


CAPITALUL ACADEMIC ŞI FACTORII ACADEMIC CAPITAL AND THE · capitalul academic individual folosind...

Documents

Transcript of CAPITALUL ACADEMIC ŞI FACTORII ACADEMIC CAPITAL AND THE · capitalul academic individual folosind...