Caiet de Sarcini Final - Rev 1

2007-2013

ASISTEN TEHNIC PENTRU PREGTIREA APLICAIEI DE

FINANARE I A DOCUMENTAIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE

APA I AP UZAT DIN JUDEUL GALATI, N PERIOADA 2014-2020

CAIET DE SARCINI

-2013-

Instrumente Structurale

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE CAIET DE SARCINI SI A DOCUMENTATIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN JUDETUL GALAI

ii

CUPRINS

1 Definitii si abrevieri ----------------------------------------------------------------------------------------------- 1-5

1.1 Definitii -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1-5

1.2 Abrevieri ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 1-8

2 Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-11

2.1 ROMNIA --------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-11

2.2 Judetul GALATI -------------------------------------------------------------------------------------------- 2-11

2.2.1 Structura administrativ teritoriala si demografie ------------------------------------------------ 2-12

2.2.2 Geografie ------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-12

2.2.3 Elemente climatice ------------------------------------------------------------------------------------- 2-13

2.2.4 Hidrologia ------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-17

2.2.5 Geologia -------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-19

2.2.6 Hidrogeologia -------------------------------------------------------------------------------------------- 2-21

2.2.7 Ecologia --------------------------------------------------------------------------------------------------- 2-22

2.3 Autoritati responsabile ----------------------------------------------------------------------------------- 2-28

2.3.1 Autoritatea Contractanta ----------------------------------------------------------------------------- 2-28

2.3.2 Autoritatea de Management ------------------------------------------------------------------------- 2-28

2.3.3 Organismele Intermediare --------------------------------------------------------------------------- 2-28

2.3.4 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara --------------------------------------------------------- 2-28

2.4 Situatia existenta in sectorul relevant ---------------------------------------------------------------- 2-31

2.4.1 Generalitati ----------------------------------------------------------------------------------------------- 2-31

2.4.2 Obiective specifice ------------------------------------------------------------------------------------- 2-33

2.4.3 Cadrul legal ---------------------------------------------------------------------------------------------- 2-34

2.5 Regionalizarea serviciilor de apa in Romania ----------------------------------------------------- 2-35

2.6 Programe relevante in domeniu ----------------------------------------------------------------------- 2-36

2.6.1 Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (MUDP) finalizat -------------------- 2-36

2.6.2 Programul de dezvoltare a infrastructurii in orase mici si mijlocii SAMTID (2002 2006) 2-36

2.6.3 Asistenta Tehnica pentru intarirea capacitatii institutionale a beneficiarilor finali ISPA din Sectorul Apa FOPIP I si FOPIP II ------------------------------------------------------------------- 2-37

Masura ISPA------------------------------------------------------------------------------------------------------ 2-39


iii

3 Obiective si rezultate asteptate ale proiectului ---------------------------------------------------------- 3-48

3.1.1 Obiective generale ale Asistentei Tehnice------------------------------------------------------- 3-48

3.1.2 Obiective specifice ale Asistentei Tehnice------------------------------------------------------- 3-50

3.2 Rezultate asteptate --------------------------------------------------------------------------------------- 3-50

4 Premise si riscuri ------------------------------------------------------------------------------------------------ 4-50

4.1 Premise ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 4-50

4.2 Riscuri -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4-51

5 Descrierea serviciilor propuse ------------------------------------------------------------------------------- 5-51

5.1 Rezumatul Asistentei Tehnice ------------------------------------------------------------------------- 5-51

5.1.1 Aspecte Tehnice ---------------------------------------------------------------------------------------- 5-52

5.1.2 Aspecte Institutionale ------------------------------------------------------------------------------- 5-135

5.2 Responsabilitatile Operatorului Regional --------------------------------------------------------- 5-139

5.3 Mecanismul cooperarii --------------------------------------------------------------------------------- 5-140

5.3.1 Consultare si consens ------------------------------------------------------------------------------ 5-140

5.3.2 Transfer de experienta ------------------------------------------------------------------------------ 5-140

5.3.3 Eficienta ------------------------------------------------------------------------------------------------- 5-140

5.4 Descrierea principalelor activitati -------------------------------------------------------------------- 5-140

5.4.1 Activitatea 1 - Elaborarea analizei de risc si a documentatiei aferente ---------------- 5-140

5.4.2 Activitatea 2 Elaborarea aplicatiei de finantare si a documentelor suport ---------- 5-141

5.4.3 Activitatea 3 Elaborarea documentatiilor de atribuire si sprijin acordat pe parcursul perioadei de desfasurare a licitatiilor --------------------------------------------------------------------- 5-151

5.5 Managementul Contractului de Asistenta Tehnica --------------------------------------------- 5-154

5.5.1 Organismele Responsabile ------------------------------------------------------------------------ 5-154

5.5.2 Facilitati puse la dispozitie de Autoritatea Contractanta ----------------------------------- 5-154

5.5.3 Facilitati care intra in sarcina CAT --------------------------------------------------------------- 5-155

6 Logistica si planificarea in timp ---------------------------------------------------------------------------- 6-155

6.1 Data de incepere si perioada de executie -------------------------------------------------------- 6-155

7 Cerinte ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 7-156

7.1 Organizare si metodologie ---------------------------------------------------------------------------- 7-156

7.2 Personal --------------------------------------------------------------------------------------------------- 7-156

7.2.1 Experti principali -------------------------------------------------------------------------------------- 7-157

7.2.2 Alti experti ---------------------------------------------------------------------------------------------- 7-157

7.3 Cerinte de Raportare ----------------------------------------------------------------------------------- 7-158

7.3.1 Rapoarte generale ----------------------------------------------------------------------------------- 7-158

7.3.2 Termene de furnizare --------------------------------------------------------------------------------- 7-159

7.3.3 Depunerea si aprobarea rapoartelor -------------------------------------------------------------- 7-162


iv

7.3.4 Rezultate asteptate ------------------------------------------------------------------------------------ 7-163

8 Pli --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8-164

9. Rspunderea Consultantului_____________________________________________________ 9-137

10. Anexe ........................................................................................................................10-165

10.1 Anexa 1 Cerinte privind personalul............................................................................10-165

10.2 Anexa 2 Defalcare buget ..........................................................................................10-168

10.3 Anexa 3 Propuneri de contracte ...............................................................................10-170

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA APLICATIEI DE FINANTARE SI A DOCUMENTATIILOR DE ATRIBUIRE PENTRU PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN JUDETULGALAI

1-5

1 Definitii si abrevieri

1.1 Definitii

Aglomerare: Zona in care populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de

concentrate pentru a realiza colectarea centralizata si eficienta din punct de vedere

tehnico-economic a apei uzata precum si descarcarea acesteia intr-una sau mai multe

statii de epurare. O aglomerare poate include una sau mai multe unitati administrativ

teritoriale sau parti ale acestora (conform definitiei din Directiva 91/271/EEC art. 2

punctul 4);

Antreprenor: Oricare executant de lucrari persoana fizica/juridica, de drept public sau

privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe

piata servicii de executie de lucrari; Antreprenorii vor fi stabiliti dupa aprobarea Aplicatiei

de Finantare prin procedura publica de achizitii si va realiza Lucrarile prevazute prin

Proiect;

Aplicatia de Finantare (AF): Documentul in baza caruia se acorda finantarea pentru

realizarea Proiectului; cuprinde formularul de aplicatie si documente suport (studiu de

fezabilitate, analiza cost beneficiu, analiza institutionala, etc.); aplicatia de finantare va fi

intocmita conform regulilor POS Mediu si va fi aprobata de catre autoritatile competente

(AM-POS Mediu, UE, dupa caz);

Asistenta Tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare si a Documentatiilor de

Atribuire (CAT): Servicii de asistenta tehnica asigurate de un consultant specializat

(CAT) pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare inclusiv a documentelor suport si a

Documentatiilor de Atribuire;

Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului (AT-MP): Servicii de asistenta

tehnica asigurate de un consultant specializat (CAT-MP) pentru managementul

proiectului (ex. Sprijin unitatea de implementare a proiectului, modele hidraulice, GIS,

elemente institutionale, elemente economico-financiare, proiectare pentru contracte tip

FIDIC Rosu, etc.) dupa aprobarea aplicatiei de finantare;

Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Lucrarilor (AT-SL): Servicii de asistenta

tehnica asigurate de un consultant specializat (CAT-SL) pentru Supervizarea de Lucrari

pe perioada de executie (ex. activitati specifice de supervizare in faza pre-constructie, in

perioada de mobilizare a Antreprenorilor de lucrari, perioada de executie, de receptie la

terminarea lucrarilor, in perioada de notificare a defectelor si la finalizarea contractelor de

lucrari)

Aria de Proiect: Aria geografica constituita din localitatile din aria de operare a OR si

care contine sistemele de alimentare cu apa si aglomerarile care vor beneficia, direct sau

indirect, de investitii in infrastructura de apa si apa uzata prin Proiect, ce face obiectul

Aplicatiei de Finantare;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI): Organism constituit din Autoritati

Publice in scopul cooperarii eficiente pentru implementarea proiectelor de investitii si a

furnizarii serviciilor in domeniul apei si apei uzate;

Autoritatea Contractanta: Autoritate responsabila de contractarea si implementarea

contractelor de asistenta tehnica si de executie lucrari prevazute prin Proiect (Autoritate

Contractanta = Beneficiarul Proiectului = Operator Regional);


1-6

Autoritatea de Management: Organismul public care asigura gestionarea asistentei

financiare prin Instrumentele Structurale pentru POS Mediu;

Beneficiarul Proiectului: Organism care beneficiaza in mod direct ca urmare a

implementarii contractelor de asistenta tehnica si de executie lucrari prevazute prin

Proiect (Beneficiarul Proiectului = Autoritate Contractanta = Operator Regional);

Cerere de finantare (CF): Documentul in baza caruia se acorda finantarea pentru

stabilirea Consultantului de Asistenta Tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare

(CAT); cererea de finantare se completeaza de catre Beneficiarul Proiectului;

Cluster: Grup de aglomerari atat peste 2,000 l.e., cat si sub 2,000 l.e., care pot fi

deservite de o singura sau mai multe statii de epurare ape uzate, constituit acolo unde

este fezabil din punct de vedere tehnico economic;

Consultant Asistenta Tehnica (CAT): Oricare prestator de servicii persoana

fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in

domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii de asistenta tehnica; CAT va fi stabilit

dup aprobarea prezentei cereri de finantare prin procedura publica de achizitii de

servicii si va realiza aplicatia de finantare si documentele suport i documentaiile de

atribuire;

Consultant Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului (CAT-MP): Oricare

prestator de servicii persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de

astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii in

domeniul asistentei tehnice a proiectului, pentru Managementul Proiectului; activitatile de

management al proiectului vor fi prevazute in Proiect iar CAT-MP va fi stabilit ulterior prin

procedura publica de achizitii de servicii si va realiza managementul proiectului (ex.

Sprijin unitatea de implementare a proiectului, modele hidraulice, GIS, elemente

institutionale, elemente economico-financiare, proiectare pentru contracte tip FIDIC

Rosu, etc.);

Consultant Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Lucrarilor (CAT-SL): Oricare

prestator de servicii persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de

astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii pentru

Supervizare de Lucrari; activitatile de supervizare vor fi prevazute in Proiect iar CAT-SL

va fi stabilit ulterior prin procedura publica de achizitii de servicii si va realiza

supervizarea lucrarilor pe parcursul implementarii Proiectului;

Contract de finantare: contract ce se va incheia intre Beneficiarul Proiectului si

Autoritatea de Management care stabileste conditiile de finantare din POS Mediu, pentru

realizarea lucrarilor prevazute prin Proiect;

Contract de Lucrari (CL): contract ce se va incheia intre Autoritatea Contractanta si

Antreprenorii desemnati prin procedura publica de atribuire; contractul de lucrari

stabileste conditiile de realizare a Lucrarilor prevazute prin Proiect;

Localitate: comunitate umana (de regula satul; comuna formata dintr-un singur sat;

orasul, fara alte localitati dependente din punct de vedere administrativ), dar care nu se

confunda cu unitatea administrativ teritoriala care poate include mai multe localitati (de

ex. comuna care cuprinde mai multe sate). Termenul este utilizat pentru a stabili daca

este necesara alimentarea cu apa potabila conform Directivei 98/83/EC conform careia

nu se aplica prevederile sale pentru deservirea unei comunitati umane mai mici de 50

locuitori;


1-7

Lucrari: reprezinta toate lucrarile de executie aferente obiectivelor de investitii prevazute

prin Proiect si aprobate prin aplicatia de finantare; nu sunt cuprinse in Lucrari activitatile

desfasurate de CAT, CAT-MP, CAT-SL;

Luna: Luna calendaristica;

Managerul de Proiect: persoana responsabila pentru monitorizarea implementarii

Proiectului din cadrul Autoritatii Contractante;

Master Plan: Document strategic care stabileste planul de investitii in infrstructura de

apa si apa uzata pe termen scurt, mediu si lung, tinand cont de starea actuala a

acesteia, de cerintele de conformare la legislatia in vigoare si la Directivele Europene, de

termenele limita negociate pentru conformare si cerintele de eficientizare a serviciului de

apa si apa uzata;

Operatorul Regional (OR): Compania responsabila de furnizarea de servicii in domeniul

apei si apei uzate in aria de proiect (Operator Regional = Autoritate Contractanta =

Beneficiarul Proiectului);

Organismul Intermediar (OI): Organizatii publice, finantate de la bugetul de stat,

subordonate MMSC care opereaza ca interfata intre AM si Beneficiari la nivel regional;

Proiect: Totalitatea lucrarilor (ex: asistenta tehnica, executie lucrari) aprobate prin

Aplicatia de Finantare si care urmeaza sa se implementeze; nu sunt cuprinse in

Proiect activitatile desfasurate de CAT;

Proiectant: Oricare prestator de servicii persoana fizica/juridica, de drept public sau

privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe

piata servicii in domeniul asistentei tehnice a proiectului, servicii pentru proiectarea

lucrarilor in vederea aprobarii Proiectului (faza studiu de fezabilitate) si pentru

implementarea acestuia (Caiet de Sarcini, Proiect Tehnic, Detalii de Executie) si care are

obligatii si raspunderi in conformitate cu art.22 si art.29 din Legea 10/1995, privind

calitatea in constructii; proiectantul va fi stabilit prin procedura publica de achizitii de

servicii odata cu Consultantul CAT AF si CAT MP; pentru contracte de tip FIDIC Rosu

CAT-MP este si proiectant; pentru contracte de tip FIDIC Galben Antreprenorul

desemneaza Proiectantul propriu, responsabil de proiectarea lucrarilor contractate;

Program Operational Sectorial Mediu (POS Mediu): Program national care stabileste

modul in care se ating tintele prioritare stabilite prin Capitolul 22 Mediu din Tratatul de

Aderare, pentru conformarea Romaniei la cerintele Uniunii Europene;

Sistem de Alimentare cu Apa (SAA): sistem centralizat format din parti, una sau mai

multe localitati alimentate din aceeasi sursa de apa si/sau de aceeasi statie de tratare a

apei; stabilirea granitelor sistemului de alimentare cu apa se realizeaza pe baza unor

criterii tehnico-economice si a fezabilitatii realizarii centralizate si in siguranta a

alimentarii cu apa a obiectivelor si populatiei din aria proiectului;

Zi: Zi calendaristica.


1-8

1.2 Abrevieri

A Amper

ADI Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara

AF Aplicatia de Finantare

AL Autoritati Locale

ALPM Agentii Locale de Protectia Mediului

AM Autoritatea de Management

ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de

Utilitati Publice

ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

AT Asistenta Tehnica

BAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques)

BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

BM Banca Mondiala

CA Curent Alternativ

CAT Consultant Asistenta Tehnica

CAT-MP Consultant Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului

CAT-SL Consultant Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Lucrarilor

CBO5 Consumul Biochimic de Oxigen la 5 zile

CC Curent Continuu

CCO-Cr Consum Chimic de Oxigen cu metoda cu Dicromat de Potasiu

CE Comisia Europeana

CES Comitetul European de Standardizare

CF Cerere de finantare

CL Contract de Lucrari

CPU Unitate Centrala de Procesare - Procesor (Central Processing Unit)

CSNR Cadrul Strategic National de Referinta

DN Diametru nominal

DIP Departamentul de Implementare al Proiectului

EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului

EIB Banca Europeana de Investitii

EN Norme Europene

FEADR Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

FC Fondul de Coeziune

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala

FEP Fondul European pentru Pescuit

FSE Fondul Social European

FS Fonduri Structurale

Hz Hertz (ciclu pe minut)

ICA Instrumentatie, Comanda si Automatizare

IFI Institutii Financiare Internationale

IP Grad de protectie oferit de carcase (Ingress Protection)

ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare


1-9

ISO Organizatia Internationala de Standardizare

IVN Indicele Volumetric al Namolului

JASPERS Asistenta Comuna pentru Sprijinirea de Proiecte in Regiunile Europene

JT Joasa Tensiune

kg Kilogram

kV Kilovolt

kW Kilowatt

kWh Kilowatt Ora

kVA Kilovolt Amper

L.E. Locuitori echivalenti

LED Dioda electroluminiscenta (Light Emmiting Diode)

mA Miliamper

MB Megabyte

MEF Ministerul Economiei si Finantelor

mg/l miligram / litru

MMSC Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

MP Master Plan

MTS Materii Totale in Suspensie

MT Medie Tensiune

MW Megawatt

MVA Megavolt Amper

mV Milivolt

NUTS Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice

NT Azot Total

OI Organism Intermediar

OD Oxigen Dizolvat (Dissolved Oxygen DO)

OM Ordin de Ministru

ONG Organizatii neguvernamentale

OR Operator Regional

OUG Ordonanta de Urgenta

PATM Planul de Actiune pentru Tehnologii de Mediu

PCO Proiectare Construire Operare

PID Diagrama de Proces si Instrumentatie (Process & Instrumentation Diagram)

pH Potentialul ionilor de hidrogen

PC Computer Personal

PLC Automat Programabil (Programmable Logic Controller)

PND Planul National de Dezvoltare

PO Program Operational

POR Program Operational Regional

POS Mediu Program Operational Sectorial de Mediu

PT Fosfor Total

RFI Interferente de Radiofrecventa

ROM Memorie doar pentru citire (Read-Only Memory)

SAA Sistem de Alimentare cu Apa

SAPARD Program Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala


1-10

SAMTID Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Oraselor Mici si Mijlocii

SCADA Sistem de control de supervizare si achizitie de date (Supervisory Control

And Data Acquisition)

SF Studiu de fezabilitate

SEA Evaluare Strategica de Mediu

SEAU Statie de Epurare Ape Uzate

SR, STAS Standardele Romaniei

SU Substanta Uscata

SMIS Sistem Unic de Management al Informatiei

UE Uniunea Europeana

UIP Unitatea de Implementare a Proiectului

UP Unitate de Plata

UCVAP Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice

UPS Sursa Neintreruptibila de Alimentare (Uninterruptible Power Supply)

VDU Unitatea de Afisare (ecran) Video (Video Display Units)

V Volt


2-11

2 Generalitati

2.1 ROMNIA

Romania este localizata in Sud-Est-ul Europei, in avalul cursului inferior al fluviului

Dunarea, inclusiv Delta, avand iesire la Marea Neagra in partea de Sud-Est a tarii. Tarile

vecine sunt:

Ucraina la nord si est;

Moldova la est;

Ungaria la nord-vest;

Serbia la sud-vest;

Bulgaria la sud;

Elementele caracteristice principale ale Romaniei sunt:

Populatia: aproximativ 21.681.000 de locuitori;

Suprafata: 237.500 km;

Limba oficiala: Romana;

Capitala tarii: Bucuresti cu o populatie de peste 2 milioane locuitori pe baza recensamintelor celor mai recente si care indeplineste functia de centru economic si politic al Romaniei. Bucurestiul produce peste 40% din productia economica si reprezinta 20% din populatia urbana. Este traversat de Raul Dambovita, care se varsa in Raul Arges la circa 25 km sud-est de oras;

Relief: variat - Muntii Carpati (inaltime maxima 2.544 m), dealuri si depresiuni in

centru si in zona Sub-Carpatica, campii (in Sud, intre Dunare si Muntii Carpati, in

Vest);

Clima: Temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala;

Fluviul principal este Dunarea cu o lungime aproximativa de 2.860 km din care

1.075 km pe teritoriul Romaniei si se varsa in Marea Neagra prin ecosistemul

natural Delta Dunarii care are o suprafata de 4.340 km.

2.2 Judetul GALATI

Judetul Galati este situat in partea Central Estica a tarii si se invecineaza la Nord cu judetul Vaslui, la Est, Prutul formeaz grania natural cu Republica Moldova, spre Sud, Dunrea stabilete limita cu judeul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeul Brila, iar la vest i nord-vest, n mare parte pe cursul aceluiai ru, se nvecineaz cu judeul Vrancea. Orasul Galati este al doilea mare port din Romania dupa Constanta.

n judeul Galai 358.456 ha sunt exploatate pentru scopuri agricole, din care 289.800 ha ca teren arabil, 43.319 ha de pasuni si 25.337 ha de vita-de-vie.

44.881 ha, din judeul Galai sunt acoperite de paduri si alte vegetatii forestiere.

13.047 ha sunt suprafee de ap i de iazuri i 30.278 ha au alte utilizri.


2-12

Figura 1. Judetul GALATI

2.2.1 Structura administrativ teritoriala si demografie

Judetul Galati este format din 65 unitati teritorial admistrative din care:

2 municipii: Galati, Tecuci;

2 orase: Tg.Bujor, Beresti;

61 comune.

Judetul/regiunea Galati are o populatie de 600.592 locuitori (in conformitate cu proiectiile realizate de INS pentru anul 2012, rezultatele ultimului recensamant nefiind publicate la data actuala). In consecinta, in anul 2012 municipiul Galati numara 284.792 locuitori, acesta fiind si

resedinta de judet, iar municipiul Tecuci 41.814 locuitori.

Orasul Targu Bujor are 5.902 de locuitori si orasul Beresti are 3.161de locuitori.

Numarul gospodariilor in judetul Galati este de 188.729.

Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor 2012

La nivelul judetului Galati densitatea populatiei este de 135,37 loc./Kmp.

Conform datelor prezentate de Econtext, PIB-ul pe cap de locuitor n anul 2008 se ridica la

nivelul judeului Galai la 4.659 de euro, n timp ce n anul 2013 PIB-ul pe cap de locuitor

este estimat la valoarea de 4.582 de euro, ceea ce nseamn o scdere de 1,30%.

2.2.2 Geografie

Suprafata judetului/regiunii Galati este de 4.466 km2, ceea ce reprezinta aproape 1.9 %

din intreaga suprafata a Romaniei.

Geografia judetului este succint prezentata in cele ce urmeaza:


2-13

Altitudinea in judet variaza intre (5-10m in sud si 310m in nord) mdM;

Zona de deal (446.60 km2 reprezentand 10 % din teritoriu) se afla in zona de nord

a judetului;

Zona de campie (4019,40 km2 reprezentand 90 % din teritoriu) se afla in zona de

sud si centru a judetului;

La relieful intalnit pe teritoriul judetului Galati, vom putea observa aspectul tabular al

acestuia, mai fragmentat in partea nordica si mai compact in cea sudica. Cele mai

importante unitati geomorfologice care formeaza relieful judetului Galati sunt: podisul

(platoul) Covurluiului (care ocupa 50% din suprafata judetului), campia Tecuciului si

campia Covurluiului (care ocupa 34% din suprafata judetului), lunca Siretului inferior si

lunca Prutului (care ocupa un procent de 16% din suprafata totala a judetului).

Podisul Covurlui are 3 subunitati geomorfologice distincte:

1) Dealul Poleitul (nord de Oancea - Corod - Ghidigeni, la o altitudine de 310 m), Dealul Brailei (paralel cu Dealul Poleitul, de la stnga malul rului Chineja la Mastacani), Dealul Corni (ntre raurile Gerului i Suhurlui, n apropierea satului Pechea), dealurile Tutcanilor i Silvanei (n nord-est a judeului);

2) In partea de vest a Podiului Covurlui (ntre paraul Ger la vest i parul Lozovita la Est) este fragmentata de vai largi;

3) Partea de est a Covurlui Podisul este un peisaj unitar, cu platouri mari, mai puin fragmentate.

Campia Covurlui este limitat la nord de Podiul Covurlui, la vest de Valea Gerului, la est de Valea Prutului, i la sud de Cmpia Siretului. Campia Covurlui este o regiune cu o mare intindere, situata ntre Podiul Covurlui i Valea Siretului. La limita zonei de Sud (Campia de Siret) sunt mici formatiuni cu abraziuni.

Terasele Superioare, ridicate cu 80 - 90 m deasupra zonei joase a Vaii Siretului, se afl la sud de alinierea satelor Slobozia Conachi i Tulucesti cu satele Vames, Smardan si Vanatori. Terasa Inferioara, cu o altitudine relativ de 50 - 60 m se termina cu o diferen de nivel, pe care se desfoar o parte a orasului Galati.

Cmpia Tecuciului este compusa din patru terase: Podoleni (2 - 4 m), Tecuci (5 - 8 m), Cernicari (10 -20 m), Ghidigeni (60 - 70 m). Campia este limitat de Valea Siretului, paraul Geri i alinierea Cudalbi, Corni, Valea Marului, Pochidina i Vizureni. Cmpia Tecuciului include terase si terenuri de intindere mic in partea inferioar de Valea raului Barlad si de un deal plat terasat n satul Cosmesti Deal, ntre Siret si Barlad.

Valea Prutului este un coridor avnd o lime de 10 km. Culoarul este dezvoltat pe rul Prut pn la confluena cu rul Chineja.

Cmpia de Jos a Siretului (10 - 20 m altitudine) este o mare zona inundabila, n care cursurile rurilor inregistreaza numeroase meandre si mlastini. Rurile, n aceasta zona deseori depasesc cotele i dand nastere inundaiilor. (CONEA 1960, BACAUANU 1973)

2.2.3 Elemente climatice

In Judetul Galati clima este temperat continentala cu unele variaii interne datorate reliefului i orientarii vilor. Prile de sud i centrale, reprezinta mai mult de 90% caracteristici climatice de campie, in timp ce partea de nord a judeului este ntr-o regiune deluroasa. Ambele regiuni de cmpie i deal se caracterizeaza prin veri calde i uscate


2-14

i ierni cu viscole puternice ntrerupte frecvent de deplasari de aer cald si umed de la sud i sud-vest, care genereaz topirea zapezii. Cele trei ruri Siret, Prut i Dunre i bazinele din jurul lor afecteaz n general, prin introducerea climei specifice ce modifica regimul de valori i principalele elemente meteorologice: clima este relativ mai umeda i cu temperaturi mai sczute n timpul verii i mai puin rece in timpul iernii .

Judeul are o temperatur medie anual de 10.5 C, dar n unele pri din regiunea de nord temperatura medie anuala coboara pana la 9-8 C. Timp de aproximativ 210 de zile pe an se inregistreaza temperaturi peste 10 C. Extremele climatice sunt mai curand caracterizate prin ierni reci cu vnturi puternice dect prin veri calde i uscate. n timpul iernii, masele de aer rece vin de la Nord i Nord - Est i provoaca o scdere a temperaturii la 0,2 - 3 C. n ianuarie, temperatura lunara este ntre -3 i 4 C. Media lunara a temperaturii nregistrate n luna iulie este de 21,7 C.

Circulaia generala a atmosferei are ca principale caracteristici: o frecventa inalta a deplasari lente ale maselor de aer temperat-oceanice de la vest i nord-vest (n special pe perioada calda a jumatatii anului), precum i o frecven mare a deplasarilor de aer temperat-continental de la nord-est i nord (n special n perioada rece a jumatatii anului). n plus, sunt mai puin frecvente deplasarile de aer arctic i de aer tropical-maritim

Direcia predominant a vntului este de nord-nord-est, cu 18,4% frecven si o medie anual de intensitate de 3 Beaufort sau o medie a vitezei ntre 3,3 i 5,5 m/s. Vntul se intensific incepand cu octombrie i i atinge valori de vrf n aprilie, n cazul n care media este de 5,5 m/s, vntul are intensitate mai mare de 6 Beaufort i pn la 8-7 Beaufort.

Radiatia solara are valori care variaz ntre 127,5 kcal/cm n partea de sud i de 122,5 kcal/cm n partea de nord, comparand cu valoarea anuala de ore solare, care este de 2.145 de ore in partea de sud i de 2.100 de ore n Nord.

Valoarea precipitatiilor pentru judetul Galati sunt mici n comparaie cu valorile naionale. Acesta este un rezultat al situarii est-continentale ce influeneaz i punerea n circulaie a maselor de aer de la vest la nord-vest. n medie,perioada precipitaiilor pe an este de 66 zile de zile, iar media anual a precipitaiilor atinge un nivel de 477 l, dar cu fluctuaii semnificative n anumiti ani. Precipitatiile sunt inegal distribuite pe parcursul anului cu cantiti mari de precipitaii fiind nregistrate n vara, ca furtuna cu ploi.

Schimbarea regimului climatic la nivelul judetului a fost evidentiata in urma cercetarilor

realizate de specialisti climatologi din Administratia Nationala de Meteorologie,pe baza

sirurilor lungi de date de la 14 statii meteorologice,au evidentiat o incalzire medie pe tara

de 0,3 grade Celsius pe perioada 1901-2000 si 0,5grade Celsius pe perioada 1901-2007,

semnificativa din punct de vedere statistic in regiunea extracarpatica cu anumite

diferentieri in functie de anotimp. Analiza bazata pe datele de la un numar mai mare de

statii meteorologice (94), cu siruri continue de observatii incepand cu anul 1961, au pus

in evidenta o intensificare a fenomenului de incalzire in ultimele decenii. Astfel,pentru

perioada 1961-2007, Administratia Nationala de Meteorologie a tras urmatoarea

concluzie: o incalzire semnificativa de aproximativ 2 grade Celsius in toata tara in timpul

verii, in regiunile extracarpatice in timpul iernii si primaverii, cu valori mai mari in

Moldova, depasind 2 grade Celsius (iarna) si 1 grad Cesius (primavara). In timpul

toamnei se remarca o tendinta de racire usoara in toata tara care nu este inca

semnificativa din punct de vedere statistic.


2-15

Din punct de verdere pluviometric, Administratia Nationala de Meteorologie, pe baza

datelor colectate, evidentiaza ca se manifesta o tendinta generala de scadere a

cantitatilor anuale de precipitatii, mai pronuntata in centrul tarii, cu cresteri usoare in nord

est si unele regiuni din sud. Dupa anul 1961, se constata o tendinta de accentuare spre

deficit in sudul tarii, pana in prezent.

Situatia variatiilor de temperatura pentru perioada 1901-2000, respectiv anual

gradat pentru anii 2007-2011 este prezentata tabelar mai jos, cu precizarea valorilor

maxime si minime, inclusiv media anuala, valori inregistrate in statia meteorologica

Galati.

Valoarea temperaturilor minime si respectiv maxima inregistrata la statia meteo Galati in

iarna / vara anului 2011 se incadreaza in limitele atinse in ultimii 5 ani, temperatura

medie anuala fiind apropiata de cea a anului precedent.

Evolutia temperaturilor inregistrate in perioada 2007-2011, valori maxime si minime,

respectiv temperatura maxima anuala a aerului (C) din perioada 2007-2011,

temperatura maxima absoluta (C), la statiile meteorologice din judetul Galati, este

prezentata in tabelele urmatoare.

Tabel nr. 1 Temperaturi maxime

Tabel nr. 2 Temperaturi minime

Evolutia temperaturilor minime inregistrate la statia meteorologica Galati in perioada

1901-2000, comform datelor din Anuarul statistic 2011 si a celor communicate de Centrul

Meteorologic Regional Moldova, pentru ultimii 5 ani, Precipitatiile atmosferice inregistrate

la statia meteorologica Galati comunicate de Administratia Nationala de Meteorologie

Perioada/Anii 1901-2000

2007 2008 2009 2010 2011

Temperatura maxima absoluta(C)

40,2 40,5 37,9 38,4 37,6 36,0

Perioada/Anii 1901-2000

2007 2008 2009 2010 2011

Temperatura minima

absoluta(C)

-28,6 -13,1 -15,3 -14,4 -21,5 -16,2


2-16

Centrul Meteorologic Regional Moldova si informatiile cuprinse in anuarul statistic editia

2011 sunt redate mai jos tabelar.

Tabel nr. 3 Temperaturi anuale inregistrate

Anii Statia

meteorologica

Temperatura medie anuala

Temperatura minima

anuala/data

Temperatura maxima

anuala/data

1901-2000 Galati 10,5C -28,6C

10februarie

40,2C

5 iulie

2007 Galati 13,1C -13,1C

februarie 2007

40,5C

Iulie 2007

2008 Galati 12,5C -15,3C

05 ianuarie

37,9C

16 august

2009 Galati 12,3C -14,4C

19 decembrie

38,4C

24 iulie

2010 Galati 11,8C -21,5C

25 ianuarie

37,6C

13 august

2011 Galati 11,0C -16,2C

31ianuarie

36,0C

9 iulie


2-17

Tabelul nr. 4 cantitatea anuala de precipitatii

Studiile de specialitate arata ca pe parcursul ultimilor decenii, incalzirea vremii a avut o

influenta vizibila la scara globala cu privire la schimbarile observate in multe sisteme

umane si naturale inclusiv schimbari in modelele de precipitatii. Alte consecinte in

schimbarea conditiilor climatice include si un risc crescut de inundatii pentru zonele

urbane,evenimente climatice extreme, inclusiv valuri de caldura.

Intensificarea vitezei vintului pe teritoriul judetului Galati, conduce adesea la accentuarea

caracterului secetos al zonei de multe ori luand aspect de vijelie.

Eroziunea solului se produce ca urmare a amplificarii fregventei ploilor torentiale cumulat

cu agresivitatea pluviala,cu consecinte in ultima perioada la intensificarea proceselor

erozionale, cu impact direct asupra starii de fertilitate a solurilor din zona colinara.

Romania se incadreaza in zonele cele mai vulnerabile din Europa, Europa de Sud si

intregul bazin mediteranian fiind sub efectul combinat al reducerii cantitatii de precipitatii,

fenomenul de desertificare resimtindu-se si in partea de sud-est a Romaniei, respectiv

pe teritoriul judetului Galati.

Precipitatiile atmosferice nsumeaza valori dintre cele mai reduse din tara si este

rezultatul influentelor estice-continentale si o consecinta a miscarii maselor de aer care

circula dinspre vest si nord-vest.

Precipitatiile medii anuale nsumeaza 420-430 l, cu fluctuatii in unii ani impresionante,

respectiv de la 415 l la 630 l, constituind si aceasta dovada continentalismului climei.

Circulaia generala a atmosferei are ca principale caracteristici: o frecventa inalta a deplasari lente ale maselor de aer temperat-oceanice de la vest i nord-vest (n special pe perioada calda a jumatatii anului), precum i o frecven mare a deplasarilor de aer temperat-continental de la nord-est i nord (n special n perioada rece a jumatatii anului). n plus, sunt mai puin frecvente deplasarile de aer arctic i de aer tropical-maritim.

2.2.4 Hidrologia Din punct de vedere hidrogeologic judeul Galai nu poate fi descris separat de judetele din jur Vrancea, Vaslui i Tulcea. Principala surs subterana care alimenteaz municipiul Galati este situata in judetul Vrancea, cu posibile viitoare extinderi (domeniu Vadu Rosca); Sursa subterana Salcia- Liesti - cel mai mare front de captare de pe teritoriul judetul Galati, cu un flux de 1000 l / s i posibilitatea extinderii debitului cu 650 l / s - este

Perioada /Anii

Startia meteorologica

Cantitatea anuala (l/mp)

Cantitatea maxima in 24 ore

(l/mp/data)

1901-2000 Galati 445,6 66,3 /iunie

2007 Galati 499,6 96,0 /octombrie

2008 Galati 352,2 91,2 /septembrie

2009 Galati 492,9 91,4 /decembrie

2010 Galati 682,4 55,4 /octombrie

2011 Galati 324,1 27,4/iunie


2-18

situata pe partea stng a malului rului Siret i exploateaz nisipul acvifer situat n zona de teras, n sensul c exploatarea debitului poate fi influenat semnificativ de debitul rului Siret (sistem de captare este funcional prin infiltratii de nisip). Dou poteniale zone de captare, una pe malul stng al rului Siret, n Movileni i una n zona Furceni ar putea fi exploatate pentru a furniza un debit total de aproximativ 500 l / s, dar funcionalitatea si debitul depind, de asemenea de debitul rului Siret. Totusi, calitatea apei brute indica conform buletinelor de analiza depasiri la indicatorul fier si amoniu la unele puturi din zona Movileni ( frontul Tecuci - Cosmesti). Harta geologic a zonei Focsani-Galati arat c zona central i de Sud a judetului Galati este parte a promontoriului Dobrogean, o mare suprafa, caracterizata de straturi acviferere profunde si foarte profunde (100-200-300 m), dar cu un potenial sczut de alimentare, insuficiente pentru a acoperi cererea de apa pentru cele mai mari aglomerri din regiune (cu o populaie de peste 2500 de persoane). Toate investitiile care se vor realiza in partea centrala si de sud a judetului Galati vor avea ca sursa de alimentare cu apa conductele magistrale Dn 1000 mm si Dn 1200 mm, care alimenteaza municipiul Galati cu apa din subteran, respectiv din fronturile de captare Vadu Rosca si Salcia Liesti. Partea centrala din judetul Galati nu conine straturi acvifere de adncime sau de mare adncime, care sa poata fi exploatate pentru alimentarea cu ap. n zona de Sud-Est a judeului, ntre Prut i paraul Chineja conform PROED SA Bucureti care a pregtit un studiu privind potenialul de surse de ap subteran din zona lacului Brates (din localitile Galati-Badalan, Vanatori, Frumusita, Sivita si Foltesti) rata debitului estimata a fost stabilita la 1200 l / s. Cu toate acestea, volumele de ap extrase depesc valorile limita de Mn si Fe stabilite prin legea 458/2002 i prin urmare necesit tratament. Starea puturilor de mica adancime i a apelor subterane din bazinul de rezerva n judetul Galati n timpul secetei din vara anului 2007 este reprezentativ pentru riscurile legate de perioadele de secet. Dup cum a raportat Prefectura Galati la SGA Galai, in iulie 2007, nivelurile de ap n jude au ajuns la urmtoarele niveluri: Acvifer de mica adancime in bazinul raului Prut: In tabelul Apelor subterane de la Prut se nregistreaz scderi semnificative, cu valori ntre 10 i 35 cm. Coeficientul de stocare (rezerv) a rmas bun, dar cu scderi n zona Sivita - Brates ntre nivelurile apelor subterane cu tendinta de a iesi la suprafata. Stratul acvifer de la 100 la 150 m asigur un debit de 6 - 8 l / s, n timp ce tabelul apelor subterane prevede numai 0,8 1,0 l / s. Zona central din judetul Galati si Podisul Covurlui n zona central a judeului in zona confluentei i zona nalta de deal nivelel de capatre a apei de adncime este de 14,5 la 23 m. n timpul perioadei secetoase nivelul a sczut sub nivelul multianual, i a continuat cu o uoar scdere de 3 - 5 cm. n zona de cmpie nivelul apelor subterane a pierdut pana la 10 cm, nregistrand cu 40 - 50 cm mai puin dect nivel mediu multianual i cu 90 - 95 cm mai puin dect nivelul minim multianual. n zonele de inalta altitudine puurile seaca n mod frecvent i valorile apelor subterane de mas sunt n scdere. Total puuri n zona central a judeului: 5.550, din care 448 au nivel sczut i 5 secate. Total fntni pe Platoul Covurlui: de la 3.251 au sczut la 1236, i 8 secate. Sudul dealurilor Tutova Nivelul masei apelor subterane a sczut cu 30 - 70 cm sub valoarea medie multi-anuala pe plan local si chiar mai mult. Apa subterane exploatabila este la o adancime de 150 - 200 m. Fntni Total: 865, din care 251 au un nivel mai mic dect de obicei i 17 secate. Bazinul Barlad


2-19

Numrul total de fntni: de la 6820 care a sczut nivel la 5285 i 68 secate

2.2.5 Geologia

Figura 2 Harta geologica a Judetului GALATI

Descrierea geologica se bazeaz pe studiul efectuat de ctre SC "CINETI Expert: hidrogeologice, Geotehnic, Geofizica, RoCS Industrial" SRL .

Zona studiata cuprinde trei uniti geologice importante. In partea de sud-est a zonei, de la sud de Dunre i spre nord, substrat sedimentar Mezozoic i Neocen exista masivul Nord- Dobrogean - Nord, o extindere a Dobrogei de nord. Acest masiv este delimitat la Nord de ctre platoul Barlad i la vest de catre platoul Odobesti, un platou pericharpathian neocen.

Depozitele cuaternare si Neocene de pe platoul Odobesti se prelungesc cu depunerile mai noi si cu straturile de densitate rara si foarte rara specifica Sud Estului, acoperind primele 2 unitati superioare nivelului Dunarii.

Studiul s-a axat pe depozitele din era cuaternar din straturile Candesti, straturile Poiana, straturile din Barbosi, straturile de la Balabanesti (prelungire de Est a straturilor Candesti), precum i pe depozitele de aluviuni n terase mai mici i mai mari din rul Siret (cu nisip i pietri trivial). Sunt de asemenea luate in considerate depozitele din Holocene cu importan local i micile prelungiri spaiale.


2-20

Cele mai vechi formaiuni luate n considerare n studiu sunt formate din depozite levantin. n partea de est a regiunii, de-a lungul rului Prut, ntre Rogojeni i Foetesti i Valea Chinejei, a formaiunile levantin din pliocen constau din nisipuri galben i rou, cu intercalare rare de argila i marna.

Pleistocenul Inferior cu origine n extremitatea de Vest a judetului Vrancea, la marginea dealurilor subcarpatice, este reprezentat de " straturile Candesti " cu o importanta hidrostructura pentru judetele din partea de sud a Romniei (Vrancea, Prahova, Arges, Olt, Valcea etc.)

Potenialul susei de ap din straturile Candesti este de 6.52 mc/s din totalul de 10.5 mc/s din judetul Vrancea, restul de aproximativ 4 mc / s sunt difuze n bazin.

Straturile Candesti formeaza un depozit cu grosimea de 400 - 500 m (traversat la Calinesti printr-un foraj cu o adancime de 350 m) i sunt reprezentate din punct de vedere lithologic de pietris, nisipuri si pietris grosier cu rare niveluri de argila. n aceai maniera, villafranchian apare n interfluviul Siret-Barlad, cunoscut sub numele de " pietrisuri de Poiana - Nicoresti " i are o grosime de 25 - 70 m.

Spre est, prin dezvoltarea intercalatiilor de argil i nisipuri, "pietrisurile de Poiana - Nicoresti", se transform n nisip i apoi in depozite de argila care poat fi gsite de asemenea pana in Valea Barlad. La est de Valea Barlad are loc o schimbare a lithologiei care este reprezentat de nisip i pietri, cunoscut sub numele de " nisipuri de Balabanesti ".

Este dificil s se stabileasc limita dintre levantin i villafranchian, pentru c levantin este nisipos i villafranchian este nisip cu pietris care afloreaza la baza depozitelor de loess din valea Corodului, langa Corod i Blanzi localitatile de pe Valea Sunurlui, la Redin i n josul malului Prutului la Tulucesti.

Pleistocenul mediu reprezentat de "Straturile Barbosi" poate fi gsit doar n colul sud-est a regiunii, la nord de Dunre i se poate urmari pe malul fluviului Dunrea pn in municipiul Galati (Tiglina). De asemenea, afloreaza la nord de rul Siret pn la gura Vaii Lozova. De asemenea Straturile Barbosi pot fi gsite pe malul dreapt al Dunrii (ntre Smardan-Macin-Grindu-Garvan) i are un total estimat de apa potabila de 300 l / s).

Pleistocenul mediu i superior este reprezentat prin depozite de loess, care acopera terenul superior, cu grosime de 40 - 50 m i ntre Poiana Nicoresti, 50 - 60 m de pe Lacul Brates iar spre sud de la Vanatori (la Costi) n grosimea depozitului de loess poate ajunge la 70 m.

Pleistocenul Superior este reprezentat de:

Depozitele pe terase inalte care spre nord de Ghidigeni pot ajunge pn la 60 m grosime. Limea maxim (n jur de 12 km), pot fi gsite de-a lungul oraelor Tecuci satul Matca satul Valea Marului

Depozitele de aluviuni ale terasei reprezentate prin diferite nisipuri, pietris grosier i pietri ce pot fi gsite n malul raului Barlad (Ungureni, Slobozia, Baneasa).

n judetul Galati, depozitele terasei inferioare sunt bine individualizate pe malul stng al Siretului, n aval de la Cosmesti, i sunt n interiorul depozitelor de pietrisuri Villafranchiene.

Aceste depozite sunt, de asemenea, separate in malul stng al raului Barlad la Nord deTecuci i pana in localitatea Tudor Vladimirescu unde devine o terasa comuna cu cea a rului Siret


2-21

Pleistocenul superior holocen (qp3 - qh) apare spre vest de lunca Siretului (prafuri argiloase, nisipuri argiloase, argile, loessuri).

Holocenul (qh) este reprezentat prin nisipurile de dune, prezente ntre Ungureni i Hanul Conachi (nisipuri depuse n timp de rul Brlad). Holocenul inferior (qh1) este reprezentat prin depozitele aluvionare ale terasei joase (nisipuri cu pietriuri), iar Holocenul superior (qh2) este reprezentat prin aluviunile actuale din lunci (nisipuri cu pietriuri).

2.2.6 Hidrogeologia

Din punct de vedere hidrogeologic judeul Galai nu poate fi descris separat de judetele din jur. Principala surs subterana care alimenteaz municipiul Galati este situata in judetul Vrancea, cu posibile viitoare extinderi (domeniu Vadu Rosca);

Sursa subterana Salcia - Liesti - cel mai mare front de captare de pe teritoriul judetul Galati, cu un flux de 1000 l / s i posibilitatea extinderii debitului cu 650 l / s - este situata pe partea stng a malului rului Siret i exploateaz nisipul acvifer situat n zona de teras, n sensul c exploatarea debitului poate fi influenat semnificativ de debitul rului Siret (sistem de captare este funcional prin infiltratii de nisip).

Dou poteniale zone de captare, una pe malul stng al rului Siret, n Movileni i una n zona Furceni ar putea fi exploatate pentru a furniza un debit total de aproximativ 500 l/s, dar funcionalitatea si debitul depind, de asemenea de debitul rului Siret si de calitatea apei brute extrase.

O alt problem in zonele de captare este protecia sanitara i zona de protecie hidrogeologica, zone care nu sunt respectate, i extinderea zonelor de protecie ar limita utilizarea terenului.

Harta geologic a zonei Focsani-Galati arat c zona central i de Sud a judetului Galati este parte a promontoriului Dobrogean, o mare suprafa, caracterizata de straturi acviferere profunde si foarte profunde (100-200-300 m), dar cu un potenial sczut de alimentare, insuficiente pentru a acoperi cererea de apa pentru cele mai mari aglomerri din regiune (cu o populaie de peste 2500 de persoane).

Partea centrala din judetul Galati nu conine straturi acvifere de adncime sau de mare adncime, care sa poata fi exploatate pentru alimentarea cu ap.

Zona de Nord-Vest, din judetul Galati: Tecuci, Munteni - Negrilesti conine i o serie de puturi de captare care sunt situate la mare adancimi. Captarea din puturile din zona Negrilesti este inchisa si nu mai alimenteaza orasul Barlad din judetul Vaslui.

n zona de Sud-Est a judeului, ntre Prut i paraul Chineja, PROED SA Bucureti a pregtit un studiu privind potenialul de surse de ap subteran din zona lacului Brates (din localitile Galati-Badalan, Vanatori, Frumusita, Sivita si Foltesti). Rata debitului estimata a fost stabilita la 1200 l/s. Cu toate acestea, volumele de ap extrase depesc valorile limita de Mn si Fe stabilite prin legea 458/2002 i prin urmare necesit tratament.

Starea puturilor de mica adancime i a apelor subterane din bazinul de rezerva n judetul Galati n timpul secetei din vara anului 2007 este reprezentativ pentru riscurile legate de perioadele de secet. Dup cum a raportat Prefectura Galati la SGA Galai, in iulie 2007, nivelurile de ap n jude au ajuns la urmtoarele niveluri: Acvifer de mica adancime in bazinul raului Prut: In tabelul Apelor subterane de la Prut se nregistreaz scderi semnificative, cu valori ntre 10 i 35 cm. Coeficientul de stocare (rezerv) a rmas bun, dar cu scderi n zona Sivita - Brates ntre nivelurile apelor subterane cu tendinta de a iesi la suprafata. Stratul


2-22

acvifer de la 100 la 150 m asigur un debit de 6 - 8 l/s, n timp ce tabelul apelor subterane prevede numai 0,8 1,0 l/s. Zona central din judetul Galati si Podisul Covurlui n zona central a judeului in zona confluentei i zona nalta de deal nivelel de capatre a apei de adncime este de 14,5 la 23 m. n timpul perioadei secetoase nivelul a sczut sub nivelul multianual, i a continuat cu o uoar scdere de 3 - 5 cm. n zona de cmpie nivelul apelor subterane a pierdut pana la 10 cm, nregistrand cu 40 - 50 cm mai puin dect nivel mediu multianual i cu 90 - 95 cm mai puin dect nivelul minim multianual. n zonele de inalta altitudine puurile seaca n mod frecvent i valorile apelor subterane de mas sunt n scdere. Total puuri n zona central a judeului: 5.550, din care 448 au nivel sczut i 5 secate. Total fntni pe Platoul Covurlui: de la 3.251 au sczut la 1.236, i 8 secate. Sudul dealurilor Tutova Nivelul masei apelor subterane a sczut cu 30 - 70 cm sub valoarea medie multi-anuala pe plan local si chiar mai mult. Apa subterane exploatabila este la o adancime de 150 - 200 m. Fntni Total: 865, din care 251 au un nivel mai mic dect de obicei i 17 secate. Bazinul Barlad Numrul total de fntni: de la 6820 care a sczut nivel la 5285 i 68 secate

2.2.7 Ecologia

Ariile protejate din judetul Galati sunt:

I. Siturile de important comunitar din judeul Galai, declarate prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de important comunitar, ca parte integrant a retelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia sunt:

Tabelul nr. 5 Situri de Importanta Comunitara in Judetul Galati

Nr.crt. Judet/e Denumire Cod Natura 2000 Suprafaa (ha)

1.

Tulcea,

Constana,

Galai

Delta Dunrii ROSCI0065 454037 din care > 1%

n jud. Galai

2. Galai

Dunele de nisip de la Hanul

Conachi

ROSCI0072 242

Fundeni (5%)

3. Galai Lunca Joas a Prutului

ROSCI0105

5852

Cavadinesti (11%),

Foltesti (3%), Frumusia

(5%), Galai (7%),

Mastacani (3%),

Oancea (15%),


2-23

Suceveni (6%),

Tulucesti (1%), Vladesti

(9%)

4. Galai Pdurea Balta-Munteni

ROSCI0134

86

Negrilesti (2%)

5. Galai Pdurea Breana-Rocani

ROSCI0139

157

Baneasa (2%)

6. Galai Pdurea Grboavele

ROSCI0151

219

Tulucesti (4%)

7. Vrancea, Galai,

Brila

Lunca Siretului Inferior

ROSCI0162

25080.7 din care

12289.5 ha n jud.

Galai

8. Galai Pdurea Mogo-Mele

ROSCI0163

65

Scanteiesti (1%)

9. Galai Pdurea Pogneti

ROSCI0165

181

Suceveni (2%)

10. Galai Pdurea Tlmani

ROSCI0175

53

Beresti (1%)

11. Galai Pdurea Torceti

ROSCI0178

130

Umbraresti (2%)

12. Galai Lunca Chineja

ROSCI0315 945

13. Galai, Vrancea

Pdurea Buciumeni -

Homocea

ROSCI0334 4993 din care 2047.3 ha

n jud. Galai

14. Galai, Vaslui

Rul Brlad ntre Zorleni i

Gura Grbovului

ROSCI0360 2569 din care 642.4 ha

n jud. Galai

II. Ariile Special Protejate (SPA), au fost stabilite prin HG nr. 1284/24.10.2007 i aprobat de ctre CE. n judetul Galati trei SPA au fost stabilite:


2-24

Tabel nr. 6 Arii de Protectie Speciala Avifaunistica in judetul Galati

Nr

Denumire site Suprafata terenului administratiov inclus in site, teritoriu al judetului Galai, [%]

1 Delta Dunarii Galai (< 1 %)

2 Bazinul Prut Vladesti - Frumusia

Cavadinesti (11%), Foltesti (3%), Frumusia (5%), Galai (15%), Mastacani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tulucesti (1%), Vladesti (9%)

3 Bazinul Siret Branistea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%), Independena (46%), Ivesti (4%), Liesti (5%), Movileni (30%), Namoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (


2-25

zon umed

10 Lunca joas a Prutului* Legea 5/2000 Rezervaie natural-zon umed

81,00

11 Ostrovul Prut* Legea 5/2000 Rezervaie natural-zon umed

62,00

12 Locul fosilifer Tirighina Barboi

Legea 5/2000 Rezervaie natural paleontologic

1,00

13 Locul fosilifer Rate Legea 5/2000 Rezervaie natural paleontologic

1,50

14 Pdurea Fundeanu Legea 5/2000 Rezervaie natural 53,20

15 Pdurea Tlmani Legea 5/2000 Rezervaie natural 20,00

15 Locul fosilifer Bereti Legea 5/2000 Rezervaie natural paleontologic

49,00

17 Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior

HG 2151/2004

Parc natural 8247,00

* rezervaii incluse n Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior

III. Ariile de interes internaional reprezint situri naturale ale patrimoniului natural

universal, geoparcuri, rezervaii ale biosferei, zone umede de importan internaional.

n regiunea Sud-Est incluzand si judetul Galati se afla : Rezervaia biosferei Delta

Dunrii, care este Sit Ramsar i Sit al Patrimoniului Mondial Natural i Cultural cu

suprafaa total pe cele 3 judee (Tulcea, Constana i Galai) de 580000 ha.

Figura 3 Reteaua de arii protejate in Judetul GALATI


2-26


2-27

Riscuri naturale

O problem major n ultimii ani au fost furtunile de ploi n cazul n care nivelul precipitaiilor n Tecuci (n special, in bazinele Barlad si Prut) a ajuns la un nivel ridicat de cca 113.7 l / mp (pentru o perioad de 24 or). Furtunile de ploi genereaza fluxuri mari de ap pe de o parte, genernd astfel o cretere rapid a fluxurilor, inundaii, incendii n zone localitilor aflate sub nivelul normal i de cretere a nivelului apei din ruri mici.

Localitatile cel mai puternic afectate au fost: Tecuci, Buciumeni, Brahasesti-Toflea, Corod, Gohor, Movileni, Tulucesti, Corod, Cudalbi, Valea Marului, Nicoresti, Vanatori - sat Odaia Manolache, n Matca, Munteni, Draganesti, Barcea, Umbraresti.

Ca o msur de atenuare mpotriva inundaiilor anumite zone sunt desemnate pentru inundri controlate. Aceste zone sunt enumerate mai jos, mpreun cu entitile (structuri, paduri), care pot fi afectate de inundaii:

Bazinul hidrografic Prut: - comuna Vladesti, satul Branesti, la punctul de confluen a prului de Stoeneasa i Lacul Bacau (zona de cultur - proprietate privata) - circa 1500 ha;

bazin hidrografic de Chineja: - comunele Mastacani i Foltesti - podul peste rul Chineja n satul Chiraftei, comuna rutier (DC) - feroviar de trecere pentru pietoni, localitatea Foltesti (salcie plantaie - 250 ha, din Galati, silvicultur Departamentul);

bazin hidrografic din Barlad: comuna Priponesti, amonte de confluenta cu rul Pereschiv - 750 ha plantatie salcie i forestiere aparinnd Tecuci Departamentul forestier.

In conformitate cu Raportul anual al APM privind Starea Mediului din judetul Galati (2007) urmtoarele tipuri de eroziunea solului exista in judetul Galati

eroziunea suprafaei solului

eroziune stratului de adancime

alunecari de teren

Sunt necesare lucrri speciale de mbuntire a terenului pentru a diminua eroziunea i alunecrile de teren. Aceste lucru a fost efectuat pe aproximativ 80000 ha situate n bazinul hidrografic Chineja, bazin hidrografic Suhurlui i alte domenii.

Judetul Galati este o parte din crustal seismic activ din zona Dobrogea, acesta face parte dintr-o zon macro seismic cu o intensitate de 81 pe scara MSK, cu o medie de repetiie perioad de peste 50 de ani, i un timp de control, Tc = 1,0 s.


2-28

2.3 Autoritati responsabile

2.3.1 Autoritatea Contractanta

Nume: Societatea APA CANAL S.A. GALATI

Adresa: Str. C-tin Brancoveanu nr. 2, Localitate Galati, cod 800058

Contact: GELU STAN

Tel.: 004-0236/473380

Fax: 004-0236/473367

004-0236/473332

E-mail: [email protected]

Nota: Autoritatea Contractanta este si Beneficiarul Proiectului.

2.3.2 Autoritatea de Management

Autoritatea de Management (AM) pentru POS Mediu este structura din cadrul

Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, responsabila pentru implementarea

programului. In aceasta calitate, MMSC actioneaza ca planificator global al politicii de

mediu, manager financiar si lider de proces. AM are un rol specific in asigurarea unei

priviri de ansamblu strategice asupra POS Mediu.

Nume: MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE

Directia Generala AM POS Mediu

Adresa: Calea Serban Voda nr. 30-32, Sector 4, Bucureti, Romnia

Contact: Catalin Gheran

Tel.: +40-21-316.67.00 Fax: +40-21-316. 07.78


2.3.3 Organismele Intermediare

Organismele Intermediare (OI), in numar de 8, au fost infiintate in fiecare din cele 8

regiuni de dezvoltare ale Romaniei (NUTS II). Ele indeplinesc un rol important in

implementarea POS la nivel regional actionand ca interfata intre AM si beneficiari. AM va

delega anumite responsabilitati Organismelor Intermediare. Responsabilitatile principale

ale acestora sunt legate de programare, pregatire si evaluare proiecte, monitorizare,

control si raportare. Delegarea de atributii de la AM la OI este reglementata de un acord

scris.

Nume: Organism Intermediar Galati Regiunea 2 Sud - Est

Adresa: Str. Portului Nr. 23 Localitatea Galati

Contact: Silvia Buhlea

Tel.: 004-0236325325

Fax: 004-0236325515


2.3.4 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) - Serviciul Regional (SR) Apa Galati

este persoana juridica romana de drept privat si de utilitate publica, constituita pe baza


2-29

liberului consimtamant al membrilor fondatori, in conformitate cu prevederile Ordonantei

Guvernului 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, a Ordonantei Guvernului 37/2003

pentru modificarea si completarea Ordonantei 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si

ale Legii nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice

locale nr. 215/2001.

Scopul Asociatiei il constituie realizarea in comun a proiectelor de dezvoltare regionala in

domeniul apei potabile si a apei uzate.

Obiectivele ADI, referitoare la dezvoltarea serviciilor de apa si canalizare si infrastructura

aferenta sunt urmatoarele:

realizarea unui contract de delegare cu Operatorul Regional (OR) in numele si

pentru autoritatile locale membre;

realizarea de activitati de control si informare privind OR, conform Statutului si

Actului Constitutiv;

pregatirea si promovarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor;

monitorizarea indeplinirii obligatiilor asumate de OR prin Contractul de Delegare,

orientat pe indicatorii de performanta, implementarea investitiilor si calitatea

serviciilor;

aria de acoperire si conditiile imputernicirii conferite ADI de catre Municipalitatile

membre, de a exercita in numele lor anumite prerogative, referitoare la servicii,

precum si procedurile de vot.

Principalele atributii ale Adunarii Generale sunt urmatoarele:

aprobarea strategiilor pentru imbunatatirea si dezvoltarea serviciilor;

coordonarea procesului de proiectare si implementare pentru asigurarea unei

strategii unitare si corelarea cu dezvoltarea socio-economica;

monitorizarea si controlul indeplinirii obligatiilor si responsabilitatile OR, conform

Contractului de Delegare;

solicitarea de informatii privind calitatea si nivelul serviciilor, privind procedurile

pentru intretinerea si operarea mijloacelor fixe aflate in patrimoniul public;

stabilirea unei politici tarifare coerente (unitare) in intreaga zona de operare.

Operatorul Regional din Judetul Galati este Societatea APA CANAL S.A. Principalele

activitati ale OR sunt: furnizarea de apa potabila, colectarea si epurarea apelor uzate.

Autoritatile Locale din Regiune au decis sa formeze OR, serviciile fiind preluate din anul 2010. In prezent Apa Canal S.A. opereaza in mun. Galati, mun. Tecuci orasul Beresti, orasul Targu Bujor, comuna Pechea, comuna Sendreni, comuna Liesti, comuna Ivesti, comuna Umbraresti, comuna Barcea si comuna Movileni.

Prin Hotararea Adunarii Generale a S.C. Apa Canal S.A. nr.14/23.09.2010 s-a aprobat incheierea Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare intre Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Serviciul Regional Apa Galati si Operatorul Regional - S.C. Apa Canal S.A.

Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, a fost semnat in data de 23.09.2010 si inregistrat cu numarul 29/23.09.2010/ 16108/23.09.2010.


2-30

Aria de operare viitoare se va extinde functie de realizarea investitiilor propuse pe termen scurt 2014-2020 prin preluarea serviciilor de apa si apa uzata de pe teritoriilor corespunzatoare urmatoarelor U.A.T-uri :

- Comuna Branistea, comuna Independenta, comuna Piscu, comuna Tudor Vladimirescu, comuna Fundeni, comuna Draganesti, comuna Matca, comuna Slobozia Conachi, comuna Cuza Voda, comuna Beresti Meria, comuna Cosmesti.

Activitatea companiei cuprinsa in acest proiect se va desfasura in aria formata din

localitatile cuprinse in cadrul judetului Galati dupa cum urmeaza:

- Municipiul Galati;

- Orasele Tecuci, Beresti;

- Comunele Liesti, Ivesti, Umbraresti, Barcea, Draganesti, Pechea, Cuza Voda, Slobozia

Conachi, Fundeni, Sendreni, Branistea, Cosmesti, Movileni, Piscu, Tudor Vladimirescu,

Matca, Independenta, Beresti Meria.

Zonele de alimentare prefigurate precum si aglomerarile, respectiv clusterele incluse in

prezentul Proiect sunt dupa cum urmeaza:

Zona de alimentare cu apa Galati, care include urmatoarele localitati: municipiul

Galati, comuna Sendreni, comuna Branistea, comuna Independenta, comuna

Piscu, comuna Tudor Vladimirescu, comuna Fundeni, comuna Liesti, comuna

Ivesti, comuna Umbraresti, comuna Barcea, comuna Draganesti;

Zona de alimentare cu apa Tecuci, care include municipiul Tecuci si comuna

Matca;

Zona de alimentare cu apa Beresti, care include orasul Beresti si satul Beresti

Meria din comuna Beresti Meria;

Zona de alimentare cu apa Pechea, care include comuna Pechea, comuna Cuza

Voda, comuna Slobozia - Conachi;

Zona de alimentare cu apa Movileni, care include comuna Movileni;

Zona de alimentare cu apa Cosmesti, care include comuna Cosmesti.

Principalele aglomerari de apa uzata identificate, conform Listei de Investitii Prioritare din

Master Planul actualizat, incluse in prezentul Proiect sunt:

Aglomerarea Galati 369.868 P.E., care include municipiul Galati;

Cluster Tecuci 55.292 P.E., care include: municipiul Tecuci si comuna Matca;

Aglomerarea Pechea 15.615 P.E., care include comuna Pechea, comuna Cuza

Voda, comuna Slobozia - Conachi;

Aglomerarea Liesti 32.209 P.E., care include comuna Liesti, comuna Ivesti,

comuna Umbraresti, comuna Barcea, comuna Draganesti;

Aglomerarea Beresti 4.721 P.E., care include orasul Beresti si sat Beresti Meria

din comuna Beresti Meria;

Cluster Movileni 9.480 P.E., care include comuna Movileni, comuna Cosmesti;

Cluster Tudor Vladimirescu 8.640 P.E., care include comuna Tudor

Vladimirescu si sat Hanu Conachi din comuna Fundeni;

Aglomerarea Piscu 5.000 P.E., care include comuna Piscu;


2-31

Aglomerarea Independenta 5.280 P.E., care include comuna Independenta;

Aglomerarea Sendreni 7.920 P.E., care include comuna Branistea cu satele

Branistea si Traian si comuna Sendreni.

Performantele OR sunt masurate prin indicatorii de performanta. Compania are un

proces de evaluare a indicatorilor de performanta, considerand 2 nivele:

Un nivel intern, care ia in considerare obiectivele pentru fiecare indicator de

performanta;

Un nivel extern, care utilizeaza exercitiul de benchmarking realizat in cadrul

asistentei tehnice FOPIP I si FOPIP II.

Monitorizarea performantelor este asigurata prin supervizarea Contractului de delegare

de catre ADI.

2.4 Situatia existenta in sectorul relevant

2.4.1 Generalitati

Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) este strans corelat cu obiectivele

nationale strategice prevazute in Planul National de Dezvoltare (PND) elaborat pentru

perioada 2007-2013 si Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR), care se bazeaza

pe principiile, practicile si obiectivele urmarite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu

este astfel conceput incat sa reprezinte baza si totodata un catalizator pentru o economie

mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS Mediu

se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de dezvoltare a

infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei,

cat si interesele specifice nationale.

POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel national

care au fost initiate in cadrul asistentei de pre-aderare, in particular PHARE si ISPA. In

plus fata de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmareste

stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere

al protectiei mediului. De asemenea, prioritatile POS Mediu includ interventii in domenii

mai putin abordate pana in prezent, precum eficientizarea sistemelor de incalzire urbane,

prevenirea riscurilor, reconstructia ecologica sau implementarea planurilor de

management pentru siturile Natura 2000.

Pentru a imbunatati accesul la utilitatile elementare de apa si pentru a proteja si a

reabilita sursele de apa din Romania conform cerintelor din Directivele privind Apa

Potabila si Epurarea Apei Uzate Urbane, exista oportunitati substantiale pentru

finantarea primelor programe din cadrul Politicii de Coeziune. Acestea vor contribui la

progresul catre obiectivele ambitioase si la realizarea planurilor de implementare pana in

2015 cel tarziu, respectiv in 2018, asa cum a fost stabilit prin Tratatul de Aderare.

Tinand cont de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in ceea ce priveste

infrastructura si serviciile publice), aspect reflectat si in cadrul angajamentelor de

conformare cu aquis-ul UE in perioade de tranzitie relativ scurte, se va acorda prioritate

in continuare proiectelor mari de infrastructura, care acopera mai multe aglomerari la

nivel regional / judetean si care:


2-32

vor aduce o contributie importanta in conformarea cu directivele de apa si apa

uzata;

vor avea un impact considerabil in ceea ce priveste dezvoltarea regionala prin

adresarea unor nevoi de dezvoltare urgente ale comunitatilor mari, pe baza unei

strategii pe termen lung si prin imbunatatirea capacitatii institutionale locale in

elaborarea si implementarea politicilor din sectorul de apa.

Prin promovarea sistemelor integrate de apa si apa uzata intr-o abordare regionala,

Romania urmareste sa maximizeze eficienta costurilor prin realizarea de economii la

scara, in scopul de a optimiza costurile de investitii globale si cele de operare induse de

asemenea investitii. Pentru a realiza acest lucru, comunitatile din ariile geografice clar

definite (de ex. dintr-un bazin hidrografic) sunt incurajate sa se grupeze si sa dezvolte un

program de investitii comun, pe termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apa

(Master Planuri pentru apa/apa uzata). Investitiile prioritare la nivel regional urmaresc sa

ofere populatiei utilitati corespunzatoare de apa si apa uzata, la calitatea ceruta si la

tarife suportabile.

Proiectele regionale care vor fi finantate in perioada de programare 2014-2020 se vor

adresa atat nevoilor din sectorul de apa din aglomerarile urbane, acolo unde impactul

asupra mediului este de obicei mai mare si unde populatia beneficiara este mai

numeroasa, cat si celor din zonele rurale. Prioritizarea investitiilor in aria proiectului va

tine de asemenea cont de angajamentele asumate de Romania prin Tratatul de Aderare.

Un obiectiv esential al acestor proiecte regionale este de a promova o mai mare eficienta

si calitate in oferirea de servicii publice locale, prin investitii si promovarea de operatiuni

independente, bine coordonate si sustenabile din punct de vedere financiar.

Regionalizarea este un element-cheie in imbunatatirea calitatii si eficientei din punct de

vedere al costurilor a infrastructurii locale de apa si a serviciilor in scopul indeplinirii

obiectivelor de mediu, dar si pentru asigurarea durabilitatii investitiilor, a operatiunilor, a

unei strategii de dezvoltare pe termen lung in sectorul de apa si a unei dezvoltari

regionale echilibrate.

Pe termen mediu, se intentioneaza ca procesul de regionalizare si infiintarea operatorilor

regionali sa asigure o absorbtie de succes a granturilor la nivel local prin cresterea

capacitatii acestor operatori in ceea ce priveste managementul proiectelor cu finatare

internationala si sa asigure, de asemenea, faptul ca noile facilitati construite din fonduri

UE sunt operate in mod adecvat.

Obiectivul global al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si

a standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului

de mediu.

Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania

cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.

Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare

a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste.


2-33

2.4.2 Obiective specifice

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata,

prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor

urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru

managementul serviciilor de apa/apa uzata.

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin

imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate

istoric in minimum 30 de judete pana in 2015.

Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor

climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati

pana in 2015.

Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin

sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei

Natura 2000.

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra

populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone

pana in 2015.

In vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmatoarele axe prioritare:

Axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata;

Axa prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor

si reabilitarea siturilor contaminate istoric;

Axa prioritara 3 Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor

climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru

atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de

poluare;

Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru

protectia naturii;

Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a

riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc;

Axa prioritara 6 Asistenta Tehnica.

Asistenta Tehnica pregatirea Aplicatiei de Finantare (AT-AF) va contribui substantial la

atingerea obiectivului global si a celor specifice ale POS Mediu.

Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de

dezvoltare ale Romaniei dupa anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltarii economice

durabile. POS Mediu va contribui la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in

sectorul de mediu, oferind oportunitati de investitii in toate regiunile tarii.

Elaborarea POS Mediu a fost realizata de Ministerul Mediului si Padurilor (in prezent

MMSC), in calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu, sub coordonarea

Ministerului Finantelor Publice, desemnat ca Autoritate pentru Coordonarea

Instrumentelor Structurale si in colaborare cu institutiile publice centrale, regionale si

locale si cu alti parteneri implicati in acest domeniu.


2-34

Implementarea programului este responsabilitatea Autoritatii de Management pentru

POS Mediu (AM POS Mediu), reprezentata de Directia Generala AM POS Mediu din

cadrul MMSC. In vederea sprijinirii AM in implementarea eficienta a acestui program, au

fost desemnate 8 Organisme Intermediare (OI) pentru POS Mediu, constituite ca directii

distincte in cadrul Directiei Generale AM POS Mediu , la nivelul fiecarei Regiuni de

Dezvoltare (NUTS II) din Romania.

POS Mediu este unul din cele 7 programe operationale elaborate in cadrul Obiectivului

Convergenta pentru perioada de programare 2007 2013. POS Mediu a fost elaborat

in conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 20072013 Protectia si

imbunatatirea calitatii mediului, precum si cu Prioritatea 1 a CNSR Dezvoltarea

infrastructurii de baza la standarde europene. POS Mediu contine elemente esentiale

pentru implementarea cu succes a PND si a CNSR in domeniul protectiei mediului;

obiectivul de baza il constituie promovarea dezvoltarii durabile a intregii tari.

Avand in vedere legatura stransa dintre mediu si toate celelalte sectoare economice si

sociale, POS Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu celelalte programe

operationale si s-a avut in vedere evitarea suprapunerilor, realizarea complementaritatii

intre programe si conformitatea cu obiectivele Strategiei de la Lisabona.

Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013 este de

aproximativ 5,3 miliarde Euro. Din acestia, aproximativ 4,5 miliarde Euro reprezinta

sprijinul comunitar, ceea ce reprezinta 23,5% din sursele financiare alocate Cadrului

National Strategic de Referinta si aproximativ 1,1 miliarde Euro reprezentand contributie

nationala. Sursele comunitare utilizate in finantarea POS Mediu sunt asigurate din

Fondul de Coeziune (FC) si Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR).

2.4.3 Cadrul legal

Principalele reglementari aplicabile serviciilor de apa si canalizare sunt urmatoarele:

Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile

si completarile ulterioare.

Legea nr. 241/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile

si completarile ulterioare.

Pentru a sprijini autonomia comunitatilor in gestionarea serviciilor publice, intre

principalele acte normative relevante in acest domeniu cadrul legal a fost completat cu

urmatoarele:

Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata;

Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia cu

modificarile si completarile ulterioare;

Legea 273/2006, privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile

ulterioare;

Potrivit Legii nr. 51/2006 si Legii nr.241/2006, sistemul organizatoric al intreprinderilor de

utilitati, managementul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare pot fi

organiza

Caiet de Sarcini Final - Rev 1

Documents

Transcript of Caiet de Sarcini Final - Rev 1