8/18/2019 Brainstorming b

1/5

Conversa iaț 

Conversaţia implică – în calitate de metodă didactică – atât în varianta eursitică, cât şi în ceacatehetică, o succesiune controlată (şi adaptată) de întrebări şi răspunsuri, în vedereaachiziţionării şi/sau fiării, evaluării anumitor conţinuturi!

Conversa ia didactică, întâlnită în lucrările de peda"o"ie i sub denumirea de metodăț șintero"ativa, convorbire, discu ie sau dialo" didactic, este o metodă care valorifică dialo"ul, prințîntrebări în vederea însu irii de noi cuno tin e sau în vederea fiării, aprofundării, sistematizăriiș ș ți verificării acestora!ș

#e identifică următoarele forme ale conversa iei$ț

Conversa ia euristica în scopul însu irii de noi cuno tin e, în care întrebările sunt de tipț ș ș ț productiv, solocitând cu prioritate "ândirea în prelucrarea i sistematizarea datelor șcunoscute în vederea unor comparări, interpretări sau eprimări de opinii personale!

Conversa ia de consolidare prin care se urmăre te repetarea, fiarea i sistematizareaț ș ș

cuno tin elor!ș ț Coversa ia de verificare (catehetică), în care întrebările sunt de tip productiv, vizândț

cuno tin e predate i învă ate i solicitând cu prioritate memoria!ș ț ș ț ș

%n condiţiile în care etapa preşcolarităţii se caracterizează şi printr&o serie de disfuncţii în plancomunicativ (monolo"ul, monolo"ul colectiv al anumitor copii etc!, manifestări ale diferitelor  bloca'e în comunicare – de natura fiziolo"ică, emoţională, relaţională etc!), rolul conversaţiei(copii – educatoare, copii – copii, copii – părinţi, copii – personal nedidactic, părinţi – părinţi,educatoare – părinte/părinţi etc!) este cu atât mai important nu doar ca metodă didactică distinctă,ci şi ca procedeu în cadrul altor metode$ 'ocul de rol (pretet pentru valorificarea conversaţiei peorizontală, tip cole" – cole", mama –tata, respectiv pe verticală$ copil – doamna educatoare,copil – părinte, medic – pacient, vânzător –cumpărător, lbă&ca&ăpada – vânător etc!), 'oculdidactic, lectura eplicativă (în formă adaptată particularităţilor preşcolarităţii), metoda fonetică,analitico&sintetică (de eemplu, în crearea contetului comunicativ$ conversaţie despre desenulanimat preferat, despre rolul pe care ar dori să&l aibă fiecare la serbare, despre 'ucăria preferată,despre fraţi/surori etc!)!

vând în vedere particularităţile de vârstă şi individuale ale preşcolarilor, precum şi etapele

dezvoltării limba'ului, se impune o atenţie deosebită acordată formulării întrebărilor de cătrecadrul

didactic, respectiv familiarizării copiilor cu *disciplina+ comunicării şi cu ri"orile eprimăriicorecte (atât în

construcţiile intero"ative, cât şi în cele care se constituie în răspunsuri la întrebări)! e aici oserie de

ei"enţe corespunzătoare calităţii întrebărilor-., atât în planul conţinutului, cât şi în cel alformei!

8/18/2019 Brainstorming b

2/5

 stfel, plecând de la premisa că, din punctul de vedere al conţinutului întrebărilor, se realizează–  prin raportare la diferite criterii – distincţia între$

întrebări euristice vs! întrebări de verificare vs! conversaţia&'oc într&o altă interpretare$întrebări reproductive vs! reproductiv&co"nitive vs! ipotetice vs! conver"ente vs!diver"ente vs! de evaluare01(după obiectivul vizat)

întrebări simple vs! întrebări compuse/complee (din punctul de vedere al "radului decompleitate)

întrebări de conţinut vs! întrebări auiliare/instrumentale (aşa&numitele întrebăria'utătoare) – prin raportare la criteriul funcţionalităţii0-$

întrebări "eneralizatoare vs! întrebări de detaliu (după raportul "eneral – particular) întrebări de definire, descriere, identificare, relatare, evaluare, opinare, diviziune,

clasificare, comparare, opunere, eplicare, motivare (din perspectiva operaţiei implicate)etc!, se impune ale"erea tipurilor de întrebări adaptate particularităţilor interlocutorului/interlocutorilor, respectiv ale contetului comunicativ (vezi, de eemplu, formulareaunor întrebări centrate/punctuale adresate unui copil care, în "eneral, se concentrează cu

dificultate pe detalii, a unor întrebări diver"ente – în abordarea unui tet literar, înschimbarea uneia din perspectivele acestuia, de tipul *ce s&ar întâmpla dacă23+ etc!)!

 Brainstorming 

Ca metodă didactică de stimulare a creativită ii,ț brainstorming-ul  presupune plasarea copiilor înipostaza de emi ători de idei prin raportare la un element dat ( element pretet), fără a viza oțetapă eplicită de valorizare a acestora!

4timolo"ic, brainstorming   provine din en"leză, din cuvintele *brain+5 creier şi *storm+5furtună, plus desinenţa *&in"+ specifică limbii en"leze, ceea ce înseamnă *furtună în creier+&efervescenţă,o stare de intensă activitate ima"inativă, un asalt de idei! 4ste * metoda inteli"enţeiîn asalt!+

*saltul de idei* poate lua forme particulare în activită iile derulate cu pre colarii, *ideea+ț ș putând fi nu doar verbalizată ci i asociată cu desene, 'etoane, siluete, 'ucării, fi"urine cu mimicișdiferite, pasa'e muzicale, "esturi/ mi cări etc!, încura'ându&se astfel modalită i diferite deș țeprimare a copiilor!

%n studiile de specialitate s&a realizat distinc ia între diferite tipuri de brainstormin"$ț

6rainstormin"&ul de tip liniar-progresiv( în cadrul căruia ideile se succed completând&o pe

cea ini ială) idee ini ială& idei intermediare&idee finală!ț ț e tip catalitic( cuprizând idei analo"ice sau opuse celei in iale) a adar în succesiune deț ș

mai sus apare apare i o idee opusă celei ini iale, în "eneral ideile fiind de tip analo"icș ț e tip mixt ( îmbinarea a primelor două tipuri) idee ini ială& idei complementare i opuse!ț ș

8/18/2019 Brainstorming b

3/5

%n cadrul activită ilor de educare a limba'ului desfă urate în etapa pre colarită ii,ț ș ș ț brainstorming-ul poate fi valorificat ca metodă didactică în contete/secven e diferite$ț

%n cadrul unei activită i de lectură după ima"ini& precedată de o secven ă deț ț

brainstorming  pentru ca ulterior copiii să vadă în ce măsură re"ăsesc pe plan ă eempleleș

oferite de ei %n eplicarea/interpretarea anumitor cuvinte/epresii din tetele abordate$ *soare "hidu +ș

înseamnă!!!!( se realizează *asaltul de idei+), iar în tet poate însemna!!! %n indentificarea/fiarea elementelor unui câmp leical, ale unei familii leicale, prin

valorificarea nuan ată a eemplelor oferite ini ial de copii(toate eemplele sunt corecte,ț țîncadrate însă în clase diferite

%n etapa ini ială a activită ii de creare de pove ti, pornindu&se de la un cuvânt&cheie, de laț ț ș

o ima"ine, de la un semn de punctua ie, de la o stare de spirit, de la un persona' etc!ț

  Etapele metodei:

-! #e ale"e tema şi se anunţă sarcina de lucru!

0! #e solicită eprimarea într&un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără cenzură, atuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în minte le"ate derezolvarea unei situaţii&problemă conturate!#e pot face asociaţii în le"ătură cu afirmaţiilecelorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din "rup, dar atenţie, fără referiricritice!#e suspendă orice "en de critică, nimeni nu are voie să facă observaţii ne"ative!%n acestcaz funcţionează principiul *cantitatea "enerează calitatea+!

7! 8otul se înre"istreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc!

9! #e lasă o pauză de câteva minute pentru *aşezarea+ ideilor emise şi recepţionate!:! #e reiau pe rând ideile emise, iar "rupul "ăseşte criterii de "rupare a lor pe cate"orii&simboluri,cuvinte&cheie, ima"ini care reprezintă posibile criterii!

;!

8/18/2019 Brainstorming b

4/5

deschise şi creative în "rup, să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe într&o manieră plăcută şiatractivă, într&o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie!

 Avantaje în utilizarea metodei didactice brainstorming 

& obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare

& costurile reduse necesare folosirii metodei

& aplicabilitate lar"ă, aproape în toate domeniile

& stimulează participarea activă şi crează posibilitatea conta"iunii ideilor

&dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea în sine prin procesul evaluării amânate

& dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă!

 Instruirea asistată de calculator (IAC)

>nstruirea asistată de calculator este metoda didactică valorificată în condi iile utilizăriițcalculatorului ca mi'loc de accesarea anumitor softuri educa ionale care facilitează, într&oțanumită măsură, desfă urarea demersului instructiv&educativ contemporan!ș

%n spri'inul educaţiei intervin noile tehnolo"ii ale societăţii informaţionale & tehnolo"iainformaţiei şi comunicaţiilor! ?etodele învăţământului tradiţional nu pot face faţă avalanşei decunoştinţe şi acestei dispersii accentuate a calificărilor, meseriilor şi domeniilor de activitate,care devin tot mai specializate, dar în mod paradoal tot mai interconectate!

vanta'ele oferite de utilizarea calculatoarelor în procesul de instruire impun stabilirea cât maieactă a modului în care, calităţile acestora ca interactivitatea, precizia operaţiilor efectuate,capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor şi, mai ales, faptul că potinteracţiona consistent şi diferenţiat cu fiecare elev în parte, pot fi cât mai bine valorificate!

Caracteristici i repere aplicative: ș

• @alorificarea metodei instruirii asistate de calculator implică utilizarea unor soft&uri dediferite tipuri$ de eersare, de consolidare, , prezentare interactiva de noi cuno tin e,ș țstimulare de idei i su"estii, asociere sau deschidere la domenii corelate, simulare a unor șfenomene reale, furnizare de modele co"nitive, evaluare a cun tin elor, dezvoltare a unor ș țcapacită i sau aptitudini (prin activită i de 'oc)!ț ț

8/18/2019 Brainstorming b

5/5

• @alorificarea acestei metode este motivantă pentru copii, în condi iile atrac iei pe careț țcalculatorul o eercită de la cea mai fra"edă vârstă, atrac ie care poate fi valorificată,țdiri'ată pozitiv de către adult (educator, părinte etc!)

• An alt avanta' al utilizării acestei metode didactice este faptul că *an"a'ează ritmuridiferite de lucru (ritmuri proprii de învă are), contribuie la diferen ierea parcursurilor+ț ț

celor implica i în proces!ț

@alorificarea acestei metode în activită iile de educare a limba'ului în ciclul preprimar ț permite$

ctualizarea unor con inuturi de limbă/literatură/comunicare fără teoretizareațacestora

Bealizarea unui laborator fonetic (adaptat) >lustrarea unor pararelisme de tipul$ lume (re) creată (de eemplu, în tetele literare)

lume reală (via ă cotidiană) etc!ț ccesul rapid la elemente din sfere diferite$ scheme, ima"ini, simboluri, filme de

desene animate, secven e audio etc!ț ncorarea utilă& prin prisma demersului intructiv&educativ construit astfel& a copiilor 

 pre colari într&o realitate (cea electronică, virtuală) percepută cel mai frecvent cașinclusă în universul lor!

>nstruirea asistată de calculator reprezintă o nouă cale de învăţare eficientă, valabilă la toatenivelurile, treptele şi disciplinele preşcolare, şcolare şi universitare! Besursele sale interactivean"a'ează practic *o modalitate de articulare a diferitelor cate"orii de valori, teorii şi cunoştinţeeistente în planurile şi pro"ramele şcolare de astăzi şi de mâine+(