8/16/2019 biochim-c2

http://slidepdf.com/reader/full/biochim-c2 1/7

Curs 2

Eterifcarea se poate realizaatat la niv grup HO glicozidic cat si la HO

neglicozidice. Rezulta ala beta glicozidele corespunzatoare si eterii corespunzatori

care se pot obtine fe in cataliza enzimatica fe in prezenta unor reactanti

energici. Sulat de dimetil, oxid de argint, idroxizi bazici.

Esterifcarea se poate realiz atat in vivo cat si in vitro in prez comp atat org cat

si anor si comp rezultati pot f implicati in unele procese metabolice. Cei mai imp

esteri derivati ai zaaridelor sunt esterosatii care in genere sunt bogati energetic

si iau parte la numeroase procese metabolice.

 !n orma liniara gr carbonil alde sau ceton din zaaride pot constituii baze

sci" in prez idrazinei #$H2%$H2& sau enil idrazinei. Se obtin astel enil

idrazonele coresp care in exces de enil idrazone si idrazina se transorma in

osazone care sunt subt cristalizate colorate in nuante de galben.# nuantadependenta de natura monozaaridului si astel monozaaridele sau

polizaaridele pot f evidentiate analitic calitativ.

!n piridina si in prezenta sarurilor de diazoniu, enil idrazonele se trans se

transorma in enilormazani care sunt colorati in rosu. 'ceasta reactie e data doar

de zaaridele care poseda carbonil aldeidic si astel prin aceasta reactie se realiz

o discriminare calitativa intre aldoze si cetoze.(

Hemoglobina glicata

Oligozaaride) eteri ai monozaaridelor reuniti intotdeauna prin intermediulcel putin a unei gr idroxil glicozidica, leg covalenta rezultata este puternica si

induce stabilitate sistemului rezultat. $r max de resturi oligozaaridice intr%un

zaarid este de *2 bucati.

'ceste oligozaaride se biosintetiz de reagula in regnul vegetal sau in regnul

animal pot rezulta din polizaaride in urma idrolizei enzimatice.

Caracterul reducator al oligozaaridelor este dat de existenta gr HO glicozidic

libera si provenita din gr aldeidica. +oate celeleate variante ale prez Ho glicozidic

#cetone, eteri& nu induc caracteristici reducatoare .

aaroza) prin condensarea ala glu-beta ru in pozitiile *,2. eoarece atat

HO glicozidic derivat din glucoza cat si cel derivat din ructoza sunt transormate

in gruparea eterica, zaaroza nu prezinta caracteristici reducatoare. aaroza in

urma idrolizei enzimatice sau neenzimatice pune un libertate monozaaridele

constituiente si dat aptului ca ructoza poseda putere rotatorie mai mare ca a

8/16/2019 biochim-c2

http://slidepdf.com/reader/full/biochim-c2 2/7

glucozei, in urma idrolizei se prod o invertire in sensul modi ungi de rotatie al

pl luminii. $u se biosintetiz in org uman. Sub orma de monozaaride patrunde in

/uxul sanguin.

aca zaaroza nu e trans total la niv intestinului subtire, la niv org tinere

poate depasii bariera intestinala, trece in /uxul sangvin ca atare si datidrosolubilit si lipsei zarazei trans in glucoza si ructoza se elimina pe cale

renala.

0actoza ) principalul dizaarid din laptele matern si rezulta la niv tesutului

mamar prin condensarea beta galactozei cu ala sau beta glucoza in pozitiile *,1.

rezenta in molec lactozei a HO glicozidic din restul de glucoza imprima acesteia

caracteristici reducatoare.

 entru ca lactoza in primele zile de viata ale puilor mamierelor este singura

orma de rana administrata, aceasta trebuie sa suere la niv intestinului subtire,

idroliza in prez lactazei #beta galactozidaza.& si astel sub orma de galactoza si

glucoza aceasta va patrunde in /uxul sangvin si va f utiliz in scopuri proprii atat

energetice cat si biosintetice.

aca exista un defcit in beta galactozidaza, lactoza nu se poate trans in

monozaaridele constituiente si astel va patrunde in intestinul gros unde in

prezenta enzielor elaborate de bacteriile saprofte se trans in produsi de

degradare #acizi org, co2, H2& si creeaza discomort organismului.

3altoza ) rezulta ca produs al degradarii idrolitice a amidonului in prezenta

amilazelor. !n org uman nu se biosintetiz dar se poate obt prin gidroliza enzim a

glicogenului ca intermediar metabolic. Spre deosebire de semintele cerealelor

unde se intalneste amidonul ca atare, in semintele germinate ma4 amidon se

trans in maltoza si astel proc de abs al amidonului provenit din aceste produse

este mai usor.

0a niv cel vegetale, maltoza poate rezulta in urma condensarii ala glu cu eainsasi in poz *,1 si prin pre unui HO glicozidic liber are caracter reducator.

Celobioza rezulta la niv cel vegetale fe prin condensarea beta glu cu ea insasi

in poz *,1( fe in urma idrolizei celulozei in prezenta celulazelor. rimatele nu

poseda capacitatea de degradare a celulozei ca si marea ma4 a mamierelor, insa

rumegatoarele prin prezenta rumenului au capacitatea de a transorma celuloza in

8/16/2019 biochim-c2

http://slidepdf.com/reader/full/biochim-c2 3/7

celobioza, iar aceasta mai departe in prez celobiazelor in glucoza si astel acestea

pot utiliza celuloza ca rana, altel se introduce in org ca un panaceu si se elimina

ca atare.

Celulaze si celobiaze se intalnesc la niv melcilor, omizilor, termitelor, care pot

utiliza celuloza ca rana.

O0!'H'R!E5 60!C'$!) rezulta ormal prin policondensarea

monozaaridelor, proces la care paricipa cu cel putin un HO glicozidic. Spre

deoseb de lanturile polipp, lanturile polizaaridice pot f si ramifcate si spre

deoseb de proteine si pp care se biosintetiz conorm codului genetic, oligo si

polizaaridele se sintetiz dupa necesitati.

'u rol mecanic, unctional #receptori cel, glicocalix, antigene&, rezerva

energetica la niv ma4 sist vii. Se biosintetiz la niv tuturor celulelor si polizaaridele

de rezerva se bisintetiz doar in anumite tipuri de tesuturi unde se si stoceaza invederea utilizarii ulterioare.

Celuloza) policondensarea beta glu cu ea insasi in pozitiile *,1 . aceasta

constituie lanturi liniare paralele care interactioneaza intre ele prin intermediul leg

de H si astel nu pot aluneca unele in rap cu altele si imprima rezistenta mecanica

sistemului rezultat.

Celuloza datorita constituirii leg de H intermacromoleculare nu mai poate

constitui leg de H cu apa si astel e insolubila atat in apa cat si in licidele

biologice. 0a niv organismelor mamierelor celuloza act ca sisteme peristaltice

#constituie cimul alim& si avanta4eaza eliberarea metabolitilor neutilizabili prin

intermediul intestinului gros.

'midonul este compus din doua macromolec distincte) amiloza si amilopectina

#este un ameste al celor doua componente&. aca amiloza rezulta prin

policondensarea ala glu cu ea insasi in poz *,1( amilopectina rezulta prin

policondensarea tot ala glu cu ea insasi in poz *,1 si *,7. Condensarile de tip *,7

imprima macromolec de amilopectina caracterul ramifcat.

aca amiloza poate adopta o structura elicala cu posibilitatea solubilizarii

slabe in apa #solubilizarea creste cu cresterea temp&, amilopectina e insolubila in

apa si licidele biologice.

Raportul dintre cele doua specii macromolec in amidon e dependent de natura

vegetalei. Cu cat la niv amidonului exista cantitati mai mari de amilopectina,

aceasta se degradeaza mai usor enzimatic la niv !S si determina iperglicemia

8/16/2019 biochim-c2

http://slidepdf.com/reader/full/biochim-c2 4/7

postprandiala, ceea ce determina un iperinsulinism, care in urmatoarea etapa

induce o ipoglicemie si determina senzatia de oame la nivelul acelui organism.

E8+R!$E) degradarea amidonului in prezenta amilazelor. Sunt oligozaaride.

0a nivelul organismului uman, unele specii bacteriene pot transorma amidonul in

ciclodextrine care sunt oligozaaride care contin 7,9,: resturi monozaaridice sise numesc respectiv ala, beta, gama.

6licogenul este un polizaarid biosintetiz la nivelul org vertebratelor, in

organismul uman se biosintetizeaza in fcat si musci, ma4oritar la nivel muscular.

;ormal rezulta prin policondensarea ala glu cu ea insasi in pozitile *,1 si *,7

#macromolec asemanatoare cu amilopectina&. eosebirea dintre cele doua specii

macromolec se reera la aptul ca gradul solubilizare al glicogenului e mult mai

mare decat al amilopectinei si din aceasta cauza solubilitatea in apa si licidele

biologice e oarte slaba. 6licogenul se inmagazineaza la niv tesuturilor biosintetizsi prez rol de stocare pt glucoza.

 e fecare data cand scade glicemina, la nivelul epatocitului se realizeaza

idroliza enzimatica a glicogenului pentru restabilirea glicemiei. !n organismele

mamierelor, glicogenul poate f biosintetiz si prin gluconeogeneza sau

glicogenoneogeneza prin utilizarea ca reactanti a unor compusi nezaaridici in

vederea mentinerii unor stocuri limita de glicogen si a unei glicemii in limitele

normale.

E8+R'$!!) polizaaride care se biosintetiz in bacterii si in unele dro4dii si

rezulta prin policondensarea glucozei in pozitiile *,2 *,< *,1 *,7 cu constituirea

unor sisteme reticulate in spatiu. in aceasta cauza dextranii se utilizeaza ca

suporturi cromatografce sau electooretice sub orma de sepadex si separose.

Citina) polizaarid rezultat prin policondensarea n%acetilglucozaminei cu ea

insasi, beta *,1. Seamana structural cu celuloza si prezinta rezistenta mecanica

mare si constituie de regula partea turgescenta5dura a insectelor, algelor,

crustaceelor.

'gar5'garoza) polizaaride care contin galactoza fe in confguratie sau 0.

aceste unitati de galactoza sunt sulatate si inprima intregului sistem caracteristici

de reticulare si se utilizeaza astel in lab cimic in electrooreza pe gel. 'garul si

agaroza prin intermediul grup HO libere constituie leg de H cu molec apei si astel

se gon/eaza# maresc volumul de peste *=== ori& si rezulta geluri. 'garul se

biosintetiz intr%o alga din 4aponia, iar agaroza e un agar purifcat si din aceasta

cauza in electrooreza pe gel proteinele plasmatice se separa cu usoare modi de

pozitionare de%a lungul campului electric continuu.

8/16/2019 biochim-c2

http://slidepdf.com/reader/full/biochim-c2 5/7

3ureinele) constituientii de baza ai peretilor bacterieni. Spre deosebire de

celulele eucariote care poseda membrane de tip dublu lipidic, celulele bacteriene

find individuale in mediu # nu constituie tesuturi protectoare& necesita prezenta

unor scuturi rezistente in raport cu mediul ostil. 'nvelopa celulelor bacteriene este

constituite din mureine #peptidoglicani& care rez din policond n%acetilmuralic cu n%

acetilglucozamina in pozitiile beta *,1. 0anturile rezultate in urma policond sunt

individuale si paralele intre ele si pt cresterea rezistentei mecanice si prote4area

continutului citoplasmatic bacterian, aceste macromole de condesnare se

reticuleaza enzimatic# serinenzima& si astel rezulta o platosa externa a celulei cu

rezistenta mecanica mare.

'laturi de mureine, la nivelul peretilor bacterieni, exista cel putin si un dublu

strat lipidic care se poate pozitiona dierit, dependent de specia bacteriana.

>acteriile 6ram pozitive poseda un singur lant dublu lipidic #membrana celulara&

deasupra careia se gasesc mai multe lanturi peptidoglicanice si astel grosimea

peretelui bacterian atinge aprox 2?micrometri in timp ce bacteriile 6ram negative

contin un singur lant de tip peptidoglicani si acesta e marginit de o parte si de

alta de cate un dublu strat lipidic si din aceasta cauza grosimea atinge 2,<

micrometri.

>eta%lactamele se comporta ca inibitori ai enzimelor de reticulare care

participa la constituirea peretiilor bacterieni, enzime care sunt serinenzime si care

in urma acilarii in prezenta beta%lactamelor se inactiveaza si astel nu mai pot

constituii peretele bacterian.

>acteria ramane in mediu ostil neprote4ata si e distrusa. in aceasta cauza,

beta%lactamele au actiune antibiotica. #penicilinele, cealoscolinele&

'cizii sialici) rezulta prin policondensarea acidului n%acetilneuraminic cu el

insusi in pozitiile beta 2,1 si biosinteza lui se realizeaza la nivelul tuturor

organismelor vertebratelor. entru o specie data , acidul sialic prezent sub orma

de oligo sau polizaarid legat de o proteina imprima acesteia caracteristici de

propriu #sel& si atunci nu e degradata in prezenta ecipamentului enzimatic. aca

proteina pierde restul de acid sialic nu mai e recunoscuta ca sel si e degradata

enzimatic in vederea recuperarii aa constituienti si astel pentru speciile proteice

apare notiunea de timp de viata dependent de existenta sau absenta resturilor de

acid sialic la nivelul acestor macromolec. Cel mai mic timp de viata in au ormonii

si enzimele #cateva secunde& iar cel mai lung timp de viata il au albuminele# 2=

zile&.

rin intermediul lipsei resturilor de acid sialic de la nivelul macromolec

nevertebratelor# care nu poseda sistem imun& se presupune ca ascestea se

8/16/2019 biochim-c2

http://slidepdf.com/reader/full/biochim-c2 6/7

apara neimun in raport cu orice specie macromolec care poseda legate resturi de

aci sialic.

'cizi sialici si alte macromolec de natura polizaaridici ac parte din marea

clasa a receptorilor celulari in care speciile se recunosc si se leaga in vederea

eectuarii unor lucruri biologice. aca in procesul de receptare intervine unpolizaarid, interactia e de tip lectinic.

0ectinele sunt glicoproteine care recunosc si leaga un rest monozaarid

existent intr%un oligo sau polizaaridic.

6licozaminoglicanii) mucopolizaaride si respectiv proteoglicani. Sunt

eteropolizaaride liniare, lungi, in care exista unitati dizaaridice repetabile. e

regula se realizeaza o condensare intre glucozamina5 galactozamina si un acid

exuronic si se leaga in poz *,< *,1. 6licozaminoglicanii sunt macromolec

polizaaridice care se reunesc la niv tesuturilor cu unele specii proteice care repaprox ?@ din greutatea lor totala.

rin capacitatea mare a acestorspecii macromolec de aconstituii leg de H cu

apa la niv 4onctiunilor # de regula & se constituie geluri care au capacitatea de a

lubrifa in asa el incat partile metalice sa posede recari minime intre ele. rin

prezenta de%a lungul lanturilor macromolec a unor gr sulonat sau sulat,

macromolec poseda caracter polianionic si astel sunt capabile sa lege cationii

metalelor.

 !n genere orin legarea sodiului e reglata la niv local retentia idrica sau abs de

apa.

AAAA ara str. acid ialuronic, condroitina, dermatansulatii, eparinaAAAA

3E+'>O0!S3B0

'tunci cand se discuta despre metab zaaridelor se discuta despre

transormarea si biosinteza monozaaridelor si a polizaaridelor la niv celulei vii.

3onozaaridele nefind biosintetiz in org uman, se introduc ma4oritar prin

intermediul alimentelor si rar, cand e strict necesar, se produc si enomene de

neogenera in vederea asigurarii minimului necesar de monozaaride.

Odata patrunse in organismul uman, zaaridele de regula sub orma de

polizaaride , dar si sub orma de oligozaaride, acestea pt a trece in /uxul

sangvin trebuie sa suere un proces idrolitic in prezenta amilazelor la niv tubului

digestiv. rocesul degradativ incepe in cavit bucala, se continua la niv stomacului,

8/16/2019 biochim-c2

http://slidepdf.com/reader/full/biochim-c2 7/7

la niv caruia proc de degradare sunt diminuate dat caracteristicilor puternic acide

ale continutului stomacal, ma4oritar zaaridele ingerate sunt degradate idrolitic

la nivel !S in prezenta amilazelor pancreatice.

3onozaaridele rezultate suera un proc de transer prin membrana enterala ,

numit absorbtie, avanta4ata de tiroxina, corticosuprarenali si complexul vitaminic>. +rans glucozei in lumen se realizeaza activ# puternic idrofla&. !n vederea abs

glucozei, aceasta cinstituie in prez unei proteine transp de pe membr un complex

in trezenta ionilor de sodiu. !n acest mod, in urma modi conormationale ale

proteinei transp, glucoza si sodiu patrund in enterocit si dat aptului ca ionul de

$a poseda c@ extracelulara mai mare decat cea intracelulara in c.n iar in cond de

abs c@ intracelulara creste in detrimentul ionilor de , complexul rezultat devine

instabil, elibereaza ionii de sodiu, ionii in proc consumator energetic in prez

atepazei $a%, sunt scosi din celula, glucoza din interiorul celulei, in prez

permeazei suera un proces de transer inspre exterior in /uxul sangvin si astel e

distribuita la nivelu tesuturilor si organelor.