Arta in Orientul Indepartat Pina in Sec XVIII

8/19/2019 Arta in Orientul Indepartat Pina in Sec XVIII

1/14

A. Dezvoltarea artelorpînă în secolul al Xll-lea.

ARTA INDIEI

Din timpuri foarte îndepărtate, în India,cea mai mare peninsulă a Asiei, s-a dezvoltat

o artă specifică. Arhitectura. S-au clădit temple solide de

piatră, impresionante prin masivitatea lor,prin rezistenţa materialelor întrebuinţateca şi prin frecvenţa şi bogăţia decoraţiilor din interioare şi de la eterior, prin pro-porţiile lor gigantice, prin monumentalita-tea lor.

Ar!itectura cu funcţie religioasă a ocupataici cel mai important loc. în India vec!e aufost construite mii de temple, din care astăzipot fi văzute peste "##. Sînt cunoscutepatru tipuri de construcţii religioase$ stupă,coloana-a minţi re, templele hipogee şi templeledin lemn.

Stupă este un comple de construcţii din-tre care cea mai importantă %monumentulfunerar& are o bază pătrată şi foarte înaltă,formînd un fel de postament. 'e acestpostament este aşezat corpul rotund alconstrucţiei principale, care se terminădin (tumulus), %vec!i morminte cu movilădeasupra, practicate în epoca bronzului şi a

fierulu*-ln partea de sus a stupei se păstraurămăşiţele pămînteşti %relicvele& ale unui fostpersona+ popular, renumit pentru înţelep-ciunea sa, socotit ca un fel de sfînt. ea mai însemnată parte a monumentului era sanc-tuarul, în care se găsea statuia persona+ului.Deasupra sanctuarului era o cupolă imensă.

a intrare, stupă avea porţi uriaşe. înunele stupe se găseau şi mormintele regilor

Indiei. el mai vec!i tip de stupă se găseştela Sanci. l a fost construit în timpul regelui/ Aşoka. ele patru intrări ale acestei stupeau bogate porticuri împodobite cu basore-liefuri şi figuri în rondbos, formînd ansam-bluri decorative foarte complicate, în caredomina spaima de vid, adică tendinţa de aacoperi toate spaţiile, de a nu le lăsa goale.u timpul, stupele a+ung să pară adevăratedantele de piatră, fiind peste tot acoperitecu sculpturi ornamentale. istă stupe deorigine indiană în 0!ailanda, 0ibet, Indone-

zia, 1epal etc. în afară de morminte şi de locuinţele preo-ţilor, în stupe se găseau biblioteci, camerepentru pelerinii care veneau de departe săse înc!ine, ca şi alte încăperi. îngă stupese găseau şi bazine imense sau lacuri,socotite (sfinte), ceea ce era absolutnecesar, stupele fiind ridicate, de obicei, înlocuri foarte secetoase. Adeseori construcţiase oglindea în apa lacului, întregindpriveliştea naturală.

Coloana-amintire era ridicată în cinstea

unui persona+ ori a unui eveniment de seamă. Adesea ele aveau şi funcţie religioasă. o-loane-amiptire se găsesc şi în afarastupelor. în partea lor superioară au statuireprezentînd eroi legendari, oameni deseamă sau animale socotite sfinte %lei, ele-fanţi etc&.

S02'3 D A SA1I, I1DIA.


2/14

I

I


3/14

45*10*1A I105A5A '5I1I'A3

A 212I 06'2 I1DIA1

apropiaţi între ei, interiorul este împărţit în numeroase încăperi, numite caitya.

Adesea, în locul stîlpilor sînt coloanescurte, cu baza bombată şi capiteluri înformă de clopot cu gura în sus, ori de sferăturtită. Abaca este decorată cu basoreliefuripe care sînt reprezentaţi elefanţi sau alteanimale sfinte. Astfel este templul de la Karli.

în templele indiene, intrările şi sălile sîntfoarte împodobite. 'e grinzi, pe balustra-de, pe verande, pe pereţi, în +urul uşilor şiferestrelor, pe tavane, se desfăşoară o bogă-ţie de sculpturi ornamentale. Asemenea de-coraţii reprezintă tulpina şi ramurile copa-cului sfînt %un fel de bambus cu coroanafoarte întinsă&. Se mai foloseau rozete, spi-rale, forme geometrice simple, precum şianimale fantastice %!imere& cu unul sau mai

multe capete %lei şi tauri înaripaţi, zei cuc!ip de om etc&.Templele din lemn. In afară de templele de

piatră, indienii au construit şi temple dinlemn. le au o formă prismatică foarte înaltă şi acoperişul ascuţit. i

06'2 DI1 78A09AA1 : 1epal


4/14

Asemenea temple lasă impresia că au maimulte acoperişuri care se micşorează pe mă-sură ce clădirea se înalţă. onstrucţia poartănumele de pagoda. în India, pagodele sîntfoarte răspîndite. elebre în lumea întreagăsînt pagodele Dagannath din !uri, înc!inatezeului "ishnu şi lui Shi#a. S-au construit pa-gode şi din piatră ori din cărămidă. 6aitîrziu, acest tip de construcţii s-a răspînditfoarte mult în *rient, trecînd mai ales lac!inezi, unde ia o forma întrucîtva diferită şia atins, de asemenea, un înalt grad dedezvoltare.

SCULPTURA INDIAN

a indieni, în antic!itate, au eistat oraşe întregi de meşteri-sculptori, care au trans-mis tradiţia vec!e a artei şi culturii poporu-lui din generaţie în generaţie. Aceşti sculp-tori au lucrat neîntrerupt la împodobireatemplelor indiene. i au creat opere socotitede o mare valoare artistică prin faptul că se

;8I 06'2 DI1 I1S2 7


5/14

06'2 I1DIA1 ;8I. Sculptură în piatră %fragment&

PICTURA INDIAN

'entru decorarea construcţiilor indienes-au întrebuinţat şi picturi murale. Dinvec!ile ansambluri de pictură murală aurămas fragmente. Astfel de picturi au repre-zentat$ scene religioase, arborele sfînt şibambusul, apoi animale, ca taurul şi ele-fantul sfînt etc.

ele mai însemnate fragmente de picturăa+unse pînă în timpurile noastre se află înnumeroasele săli !ipogee din compleulmona!al de la Aanta. le redau procesiunireligioase cu elefanţi şi scene din viaţa

lui 7udd!a %9aut!ama Sidd!arta&, ca şiglorificarea sa după moarte.Sînt şi scene de război ori de vînătoare,

colorate în roşu, brun, albastru şi alb, într-o te!nică de tempera 'al secco(, a căreiformulă rezistă umidităţii din încăperilerupestre.


6/14

6ai tîrziu, indienii, sub influenţa persanăadusă de moguli, au făcut multe miniaturi,deosebit de frumoase, cu scene inspiratedin viaţă ori din diferite legende, ilustrîndfolclorul, literatura şi obiceiurile de curte.

Arta indiană a fost la început strîns legatăde răspîndirea religiei budd!iste, a bra!ma-nismului şi a altor culte, premergătoarebudismului. Artiştii indieni au continuatvec!ile tradiţii populare, contopindu-le într-o artă nouă. originală. 'ictura şi sculp-tura au avut un caracter narativ, fapt cea apropiat această artă de literatura indieivec!i şi au făcut-o accesibilă poporului.

'A9*DA 06'22I S219-I1-S %5.'. !ineză&

ARTA C!INE"

în !ina, arta şi cultura au înflorit înce-pînd din mileniul al lll-lea î.e.n. Arhitectura vec!e c!ineză s-a dezvoltat în

c!ip original, mai ales în mileniul I î.e.n. amateriale de construcţie, c!inezii au între-buinţat cărămida şi lemnul. Din aceastăcauză, vec!ile lor construcţii, pagodele defelul celor indiene şi templele din lemn debambus, nu au a+uns pînă la noi. S-au păstratdoar prototipurile lor. Din ele se poatevedea că aceste construcţii au fost înalte,elegante %temple şi palate, poduri, porţi mo-numentale& şi diferite de ale altor popoare. ,

!inezii au construit monumente fune-rare de artă. Acestea aveau o cameră sub

pămînt, unde se depuneau rămăşiţele pă-mînteşti ale defunctului, iar deasupra untemplu pentru rugăciunile care se făceau înamintirea celor dispăruţi. onstrucţia ceamai importantă a !inei antice a fost marelezid de apărare a ţării, lung de aproimativ> ### ?m. )idul chine*esc se întindea de-alungul graniţelor ţării, mai mult în parteanordică, acolo unde era pericolul invazieimongole. l trecea peste munţii, apele, cîm-piile secetoase şi văile adînci ale !inei, început în secolul al lll-lea î.e.n., a fost

continuat în secolele următoare, întărin-

4A03 DA1S@1D. 4rescă din templul în stîncă de la A+anta%India&


7/14

Statu#e în p#atră $reprez#ntăpe %&D!ISATT'A (#n (#nast#aT)AN* $+,/0+1.2uzeul (e artă alRepublicii Socialiste România


8/14

S2'0253 8I1AS3 5'510@1D ' 72DD8A %sec. ;III&


9/14

IBA @105 4*5I %figurină de neforit&. 6uzeul deal 5epublicii Socialiste 5omCnia


10/14

artă

du-i-se turnurile de apărare şi meterezele.idul era atît de gros încît pe deasupra lui

puteau merge :E călăreţi unul lîngă altul.In felul acesta fiind un adevărat drum, el aavut şi rolul de a face legătura între dife-ritele provincii ale !inei. idul c!inezesceste rodul unei munci uriaşe, bine organi-zată şi ingenioasă, a unui popor cu o culturăavansată.SCULPTURA

Din secolul al ll-lea e.n., c!inezii au ştiutsă sculpteze în bronz şi +ad figurine repre-zentînd oameni şi animale. Fadul este opiatră foarte dură, semipreţioasă, trans-

lucidă şi colorată în nuanţe diferite de mareefect ca material de sculptură măruntă devitrină. a un bibelou de +ad lucrau uneori":> generaţii, deoarece şlefuirea este foartedificilă. Gn secolele ;:;I s-au creat stătumonumentale. 4igurinele de fildeş, minia-turile, sînt din secolul al 6l-lea.

Sculptura decorativă în basorelief s-a dez-voltat în arta c!ineză în legătură cu ar!itec-tura, avînd rolul să împodobească templele,palatele, porţile cetăţilor şi monumentele

funerare. a are caractere picturale maicurînd decît sculpturale.

PICTURA

'ictura murală c!ineză, ca şi sculptura de-corativă, a fost subordonată ar!itecturii. însecolele I;, ; şi ;I, în !ina s-au creatpicturi pe o pînză,special preparată pe mă-tase şi pe !îrtie. Aceste picturi se puteaustrînge sub formă de suluri.

Iniţial, în !ina, pictura a fost practicatălaolaltă cu caligrafia. 'ictura c!ineză a dez-voltat mai ales peisa+ul. u multă origi-

nalitate şi măiestrie, artiştii c!inezi auştiut însă să redea florile şi păsările. Detimpuriu apar în !ina adevărate personali-tăţi artistice. 'rintre acestea Tsao-+uh-King,care a trăit în secolul al lll-lea, s-a remar-cat prin valoroase lucrări în care a repre-zentat natura, cu mult lirism şi cu o dragostede viaţă ce se comunică direct şi astăziprivitorului.

'eisa+ul a fost cultivat şi de -Song dintimpul dinastiei Tang %H:J#&. Aceşti


11/14

,.

*51A610 I1DI1

pictori sînt însă doar precursori ai şcolii depictură c!ineză care intră în perioada ei cla-sică în timpul dinastiei Song %J#:HKE&.'e lîr+gă peisa+e, în aceste trei veacuri au fostreprezentate scene din viaţa lui 7udd!a şidin literatura scriitorilor clasici c!inezi.S-au pictat şi scene din viaţa filozofilor, sa-vanţilor ori a războinicilor c!inezi.

ARTELE DEC&RATI'E

!ina vec!e a ecelat şi în artele decora-tive. Din cele mai vec!i timpuri, c!inezii auavut o ceramică arsă neagră şi o ceramicăpictată. 6ai tîrziu, artiştii c!inezi au ştiutsă facă tot felul de obiecte mici, din diferitemateriale, pe care le-au împodobit cu multămăiestrie. Astfel, încă din timpul dinastiei

ang$,3++

:,,4,

î.e.n.&, se constată eis-tenţa unor mari ateliere de vase de bronz,necesare cultului, cu forme şi ornamentede o deosebită frumuseţe. *rnamentele re-prezentau figuri geometrizate şi animalesfinte %leul, dinele 4a, tigrul, broasca ţes-toasă, şerpi&. 6ai tîrziu au fost folosite şiornamente cu figura lui 7udd!a.

;AS 8I1=0I

H. ;as pentru alimente %HE##:8**î.e.n.&K. ;as pentru alimente %HH##:EEH î.e.n.&". ;as zoomorf pentru vin %>#:KKH î.e.n.&

" . L $


12/14

%. Artele (#n secolul al Xll-leapînă în secolul al X'II2ea

în evul mediu, ar!itectura, sculptura,pictura şi artele decorative din India, !ina,

Faponia, precum şi din alte cîteva state ale Asiei s-au dezvoltat pe baza tradiţiilor pro-prii fiecărei ţări, la care s-au adăugat ele-mente luate de la popoarele vecine.

AR!ITECTURA INDIAN

In secolele al M;l-lea şi al M;II-lea s-auconstruit palate pentru stăpînitori şi edificiipublice, sub înrîurirea artei musulmane decare dinastia mogulilor era legată. 1ume-roasele lupte dintre feudali au determinatapariţia castelelor $orti$icate, cu ziduri înalte

de apărare, cu porţi monumentale, tur-nuri etc. Ar!itectonica indiană din acest timp a fost

înrîurită nu numai de arta musulmană, cişi de arta europeană a 5enaşterii. Astfel,sînt marile clădiri de la Agra %HNN:H#N& şimausoleul Ta-ahal, impunător templu demarmură albă, construit după planurile unuiar!itect francez şi adaptat spiritului arteimusulmane. S-au construit temple din cără-midă sau din piatră. ele din sudul Indiei audimensiuni modeste, dar sînt încon+urate de

bazine, ziduri şi porticuri imense. u timpul,templele au a+uns pînă la o înălţime de>#:N# m %ca acela de la adura, pe la anul,300 î.e.n.&, devenind adevărate piramideeta+ate, de o măreţie şi de o masivitate cople-şitoare. 2nele porticuri au a+uns, de aseme-nea, ca nişte adevărate piramide, aşezateprintre pavilioane. în sala centrală atemplelor se găsesc numeroase coloane.

In nordul Indiei, templele sînt mai simple. Au forma unei piramide în care se află

sanctuarul. Ar!itectura indiană a influenţat construc-ţiile popoarelor din eOlon, Indonezia şiambodgia. el mai important monumentindian, eterior peninsulei, din secolul alMll-lea, este Khmer de la Anghor-Cam/odgia, înc!inat zeului ;is!nu. 0emplul are mai

0AF-6A8A : A95A, I1DIA.

multe eta+e cu terase. 2ltimul eta+ este for-mat din numeroase galerii prevăzute cu

turnuri, dintre care cel mai înalt este deN m. în felul acesta, prin înălţimea sa,monumentul domină întregul peisa+ pînăla mari depărtări.

a construirea palatelor din această ţarăs-a întrebuinţat foarte mult lemnul. oloanelesînt aici fără capitel şi nu au baza sculptată.

AR!ITECTURA C!INE"

!inezii au făcut mari progrese în con-struirea pagodelor. 'lanul acestor clădirieste pătrat, !eagonal sau octogon al, aco-

perişurile au colţurile mai ridicate decîtstreaşină. ea mai frumoasă pagodă estecea de la !ei-ma-seu din timpul dinastieiSong %secolul al M-lea&. în secolele următoare,acest tip de construcţie s-a generalizat.

SA3 D A2DI1B @105-21 06'2 DI1 PI*0*.


13/14

SCULPTURA

aracteristic pentru sculptura asiaticăeste basorelieful simbolic, istoric sau pur decorativ, menit să împodobească porţile,eterioarele cît şi interioarele palatelor şiale templelor. 2neori. întregul edificiueste acoperit cu motive decorative geome-trice, florale şi animaliere. 0riginalitateaacestui sistem de decorare constă 1n e2tremaaglomerare a moti#elor 1n desimea şi #igoarealor, ceea ce le dă un aspect organic deimense plante tropicale. Adeseori se disting$iguri omeneşti, eecutînd dansuri rituale,pline de mişcare, de ritm şi de vioiciune.

2n loc important în aceste decoraţii îlocupă sim/olul ar/orelui s$1nt. l îşi întinderamurile şi frunzele pe pereţi, învăluind

figurile oamenilor şi animalelor. 4oarte desapare şi ele$antul, simbol al înţelepciunii şiduratei. De regulă basoreliefurile din tem-plele budd!iste şi !induse reprezintă, fiemomente din viaţa lui 7udd!a fie ale zeului;is!nu sau muzicantului !ris!na transfor-mat din păstor în zeu. le mai redau şiaspecte din viaţa fericită a sufletelor celor drepţi, în 3ir#ana %paradis& sau povestescepisoade din ;ede şi din epopeele indiene4amaana şi aha/harata.

S-au făcut şi statui. ele mai multe repre-

zintă pe 7udd!a. 2nele au dimensiuni co-losale. elebră este statuia lui 7udd!a carese găseşte la Kamakura, în Faponia. Arta din +aponia a fost influenţată de arta Indiei şia !inei.

6ai tîrziu, în secolul al M;II-lea, în Fapo-nia, a apărut o remarcabilă şcoală de sculp-tori, care a creat portrete de un puternicrealism, redînd caracterul figurilor cu omare economie de mi+loace.

PICTURA

in afară de sculpturi în basorelief, pereţiitemplelor şi palatelor din tremul *rientau fost decoraţi şi cu picturi în frescă. 6o-tivele ornamentale care fac din aceste picturicapodopere sînt cele care reprezintă dansu-rile rituale, păsările, animalele şi copaciisfinţi, teme care repetă pe cele ale sculpturii.

in India, miniaturile au luat o mare dez-voltare. le au fost înrîurite în secolul aiM;I-lea de miniaturile persane, deoareceregii dinastiei mogule a lui 5a/ur, Sah-6ahan şi 6ehangir, şi-au luat ca model alvieţii lor de curte viaţa curţilor regale dinIranul musulman. 6iniatura indiană a pro-gresat continuu pînă la venirea europenilor în India %secolele M;III şi MIM&, nu numai înDekkan şi Kangra, !unda/ şi 4adput, ci şi în alte provincii indiene.

în !ina în secolul al M;II-lea, picturaa fost înfloritoare, în special în centrul dela 7ang-Ceu. 1umeroşi oameni de stat şic!iar unii împăraţi au fost pictori şi caligrafi.Subiectele sînt luate din istorie, filozofie,

religie sau din natură. 6ai obişnuite sîntpeisa+ele cu munţi sălbatici, cu lacuri, cas-cade, bambuşi agitaţi de vînt, stoluri depăsări printre nori etc.

în vremea dinastiilor 6uan %HK#:H"E& şiing %H":H>"&, pictorii, pe lîngă peisa+e,

%UDD!A. sculptură 5aponeză (#n sec. a# X#ll-lea


14/14

S22PI 8A521*72.'58I @1

Arta in Orientul Indepartat Pina in Sec XVIII

Documents

Transcript of Arta in Orientul Indepartat Pina in Sec XVIII