APARIŢII EDITORIALE LUMEN Colecţia Filosofie şi Ştiinţe...

1

EDITURA LUMENASOCIAŢIA LUMEN

APARIŢII EDITORIALE LUMENColecţia Filosofie şi Ştiinţe Umaniste

(Filosofie, Logică, Semiotică, Estetică, Istorie şi Litere)

Iaşi, 2011

2

APARIŢII EDITORIALE LUMEN

Editura Lumen este acreditată CNCSISIaşi, Ţepeş Vodă, nr. 2

[email protected]@[email protected]

www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.com

Consilier Editorial: Dr. Antonio SANDURedactor: Simona PONEACopertă: Cristian UŞURELU

Colecţia: Recenzii de CarteReproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare, multiplicare neautorizată indiferent de mediul de transmitere este interzisă.

3

EDITURA LUMENASOCIAŢIA LUMEN

APARIŢII EDITORIALE LUMENColecţia Filosofie şi Ştiinţe Umaniste

(Filosofie, Logică, Semiotică, Estetică, Istorie şi Litere)

Iaşi, 2011

5

Cuprins:

Colecţia Filosofie

2010

Filosofie socială ................................................................... 15Autor: Antonio Sandu

Resurecţia metafizicii în cosmologia în lui Giordano Bruno............................................................................................. 16

Autor: Marian ŢĂRANU

Libertate şi moderaţie politică ............................................ 17Autor: Marius CĂPRARU

Adevăr şi cunoaştere în raţionalismul critic ........................ 18Autor: Emilia CLOŞCĂ

2009

Politica şi metapolitica la Platon ......................................... 19Autor: Isadora DUNCA

Mic tratat de gnoseologie ....................................................20Autor: Tomiţă CIULEI

Ipostaze ale simbolului în lumea tradiţională..................... 21Autor: Daniel COJANU

Heidegger şi rostirea fiinţei.................................................22Autor: Viorel ROTILĂ

Tragicul în filosofia existenţialistă franceză .......................23Autor: Viorel ROTILĂ

2008

Metafizica cuantică .............................................................24Autor: Antonio SANDU

6

Invidual Versus Society in The Dystopian Fiction of The First Half of The XX-Th Century........................................25

Autor: Gabriel ROMAN-BĂRBUŢI

Suflet întrupat şi trup însufleţit ...........................................26Autor: Alina BARBU

Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont ontologic uman în concepţia filozofului Lucian Blaga .....................................27

Autor: Ioana Camelia ŞANDOR

Studii în filosofia Orientului................................................28Autor: Antonio SANDU

Sartre - un filosof al libertăţii umane ...................................29Autor: Ramona BUJOR

Logică, argumente şi retorică. De la raţiunea teoretică la raţiunea practică în discursul public ...................................30

Autor: Tomiţă CIULEI

Direcţii în hermeneutica actuală ......................................... 31Autor: Oleg BERNAZ

2007

Despre Zombie şi alţi demoni .............................................32Autor: Alexandra VARGA

Jocurile de limbaj ale lui Ludwig Wittgenstein. O explicaţie a comunicării intra şi interpersonale...................................33

Autor: Cosmina Florentina SURLEA

Platon- Teoria reamintirii....................................................34Autor: Patricia VOINESCU

Eseuri de metafizică cuantică .............................................35Autor: Antonio SANDU

Depăşirea fenomenologiei clasice în filosofia creştină contemporană ......................................................................36

Autor: Ramona BUJOR

7

Despre neant şi existenţă. Tentative de dialog cu Jean Paul Sartre ....................................................................................37

Autor: Raluca RĂDOI

Eul şi religia. Cercetări de psihologie şi filosofie................38Autor: Bianca Bogdana ARCHIP

Pluralism ontologic şi ideea simţului comun din perspectiva filosofiei analitice.................................................................39

Autor: Cătălina Daniela RĂDUCU

2006

De sensu. Încercare istorico-metodologică asupra empirismului în efortul Gnoseologic...................................40

Autor: Tomiţă CIULEI

Cartea Legii ......................................................................... 41Autor: Keşişian BEDROS

Misterul Zeiţelor de la Isaiia ...............................................42Autor: Vicu MERLAN ................................................................42

Dracula de la Gotic la Postmodernism ...............................43Autor: Ana Maria BOBOC

Semiotica cuantică a limbajului arhetipal ...........................44Autor: Şerban FOTEA

Dualismul cartezian şi avortul. Două reflecţii asupra persoanei..............................................................................45

Autor: Marko Lehel Csongor

Interferenţe spirituale postmoderne. Revalorizări ale spiritualităţii Orientului în Gândirea contemporană. .........46

Autor: Antonio SANDU

Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi ......................47Autor: Ruxandra NECHIFOR

A spune şi a arăta Onto–logia în Tractatus Logico –Philosophicus ......................................................................48

8

Autor: Andrei Alexandru ACHIM

Scurtă istorie a logosului .....................................................49Autor: Bogdan BAGHIU

Cunoaşterea în vidul iubirii .................................................50Autor: Marilena BONTAŞ

2005

Căutarea omului nou În trilogia Străbunii Noştri de Italo Calvino, o interpretare antropologică.................................. 51

Autor: Oana Grigoraş SAVIN

Colecţia Istorie2010

Arta bijuteriilor din Moldova...............................................55Autor: Liliana CONDRATICOVA

Războiul din Afghanistan (1979- 1989). În memoria participanţilor din Republica Moldova. Realitate istorică şi imaginar social ....................................................................56

Autor: Ion XENOFONTOV

2008

Arme şi unelte de silex şi piatră din eneoliticul Moldovei dintre Carpaţi şi Prut .........................................................57

Autor: Vicu MERLAN

Colecţia Filologie lingvistică2010

Surtitrage du dialogue dramatique dans la pratique théâtrale contemporaine..................................................................... 61

Autor: Ana Maria DRAGNEA

9

2009

Nichita Stănescu – poezia ca aventură ontologică .............62Autor: Irina Monica BAZON

Experimentul lecturii...........................................................63Autor: Nastasia SAVIN, Mirela SAVIN

Chateaubriand entre L'Essai sur les revolutions et Le Genie du christianisme: l'apparition d'une conscience chretienne.............................................................................................64

Autor: Diana MITE

Auteurs francais.François Villon et Marcel Proust .............65Autor: Ruxandra MANEA

Eugeniu Coşeriu. Contribuţii la pragmatica lingvistică .....66Autor: Carmen PĂDURARU

Exilul ca traumă, trauma ca exil în opera lui Norman Manea ..................................................................................67

Autor: Aurica STAN

De veghe în lanul de proză. De la Mircea Eliade la Mircea Cărtărescu ............................................................................68

Autor: GEO Vasile

Exilul ca traumă, trauma ca exil în opera lui Norman Manea ..................................................................................69

Autor: Aurica STAN

Stilul indirect liber în proza lui Vasile Voiculescu ..............70Autor: Claudia Ileana SPINEANU............................................70

Le mythe d’Œdipe et le roman policier – une analyse de quatre romans français ........................................................ 71

Autor: Adriana GHEORGHE

2008

Iaşul în literatură……………………………………………72

10

Autor: Antonio SANDU, Anamaria BOBOC

2007

Displacements of History and Identity in Salman Rushdie s Midnight’ s children ............................................................73

Autor: Angela STĂNESCU

Acted And Unacted Parts. The Quest for Identity in Virginia Woolf s Novels.....................................................................74

Autor: Florentina CIOLOCA

L’hermaphrodite monstrueux .............................................75Autor: Mihaela STĂNICĂ

Sadovenizarea bovarismului................................................76Autor: Oana PĂTRAŞCU

Aspecte ale dandysmului în literatura română....................77Autor: Elena DRAGU

Themes in the Contemporary British Novel by Women ....78Autor: Ileana Botescu SIREŢEANU

Cultural Glimpses of the English- Speaking World............79Autor: Augustina BUT

Otherness and the Quest For Identity: An Epitome of George Eliot s Novels..........................................................80

Autor: Ioana IACOB

Cultivarea limbii literare...................................................... 81Autori: Liliana IACOBACHE, Ion IACOBACHE

Dezvoltarea, nuanţarea şi activizarea vocabularului...........82Autori: Liliana IACOBACHE, Ion IACOBACHE

2006

Imaginarul social în opera lui Rabelais şi Creangă ............83Autor: Ana-Maria BOBOC

Arhaicul în poezia şi proza lui Vasile Voiculescu ...............84

11

Autor: Lili Helga GERGELY

I.L.Caragiale Jocuri textuale şi tipuri de discurs. Aplicaţie pe Momente şi schiţe...........................................................85

Autor: Cristina CIOBANU

2003

Style in Language Discourses and Literature .....................86Autori: Horia HULBAN (editor)

13

Colecţia Filosofie

15

2010Filosofie socialăAutor: Antonio SanduEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2010Nr. pag. 134

Cursul „Filosofie Socială” este destinat studenţilor Facultăţii de Drept, specializare „Relaţii Internaţionale şi Studii Europene” din cadrul Universităţii „Mihail Koglniceanu” din Iaşi, putând fi o lectură interesantă pentru orice persoană interesată de problematica filosofiei sociale. Volumul este structurat pe unităţi de învăţare, capitole şi cursuri. Unele cursuri au în componenţă o serie de problematizări suplimentare, marcate ca atare, cu un mai înalt nivel de abstractizare al informaţiei. Pe lângă acestea volumul cuprinde o serie de propuneri pentru teme de seminar ce pot fi abordate de studenţi, în baza unor lecturi suplimentare. Volumul urmăreşte să creioneze principalele domenii de interes ale Filosofiei sociale în contemporaneitate, atât într-o abordare istorică cât şi tematică. În construcţia cursului s-a ţinut cont de specificul interesului filosofic manifestat de studenţii specializării menţionate, pe de o parte şi de necesitatea constituirii unui cadru unitar de înţelegere a Filosofiei sociale în calitatea sa de componentă majoră a culturii umane cu rolul de ghidare teoretică şi interogativă a conştiinţei în demersul său de cunoaştere a lumii şi înstăpânirea acesteia.

16

Resurecţia metafizicii în cosmologia în lui Giordano BrunoAutor: Marian ŢĂRANUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2010 Nr. pag. 344

Istoria interpretărilor operei lui Giordano Bruno reflectă succesiunea perioadelor revoluţionare sau a celor de căutare a identităţii unor epoci. Perspectiva diacronică asupra modelor sau curentelor de interpretare a operei şi biografiei bruniene pune în lumină moduri aproape radical diferite de a vedea una dintre contribuţiile decisive la naşterea Modernităţii. Astfel, Bruno a fost interpretat atât in cheie materialista, cât şi spiritualista, a fost revendicat atât de gândirea atee cat şi de cea magica, a fost invocat ca proba istorica atât de revoluţionari, cat şi de conservatori.

Aceasta polivalenţă a operei şi biografiei gânditorului italian constă, pe de o parte, în natura duală, de multe ori incosistentă, a scrierii lui Giordano Bruno, iar pe de altă parte, în subiectivitatea epocii şi a comentatorului care l-a analizat pe filosof. Autorul cărţii subliniază aceste „carenţe metodologice” fără însa a le percepe ca lipsuri ci, dimpotrivă, subliniind ca lucrările lui Bruno, alimentate de istoricul sau de viaţa, au determinat dificultăţi fecunde lectorului din diferitele epoci.

17

Libertate şi moderaţie politicăAutor: Marius CĂPRARUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2010 Nr. pag. 252

Această culegere de două lucrări, prima care tratează opera filosofică a lui

Raymond Aron şi cea de-a doua care se ocupă de originile intelectuale ale Revoluţiei Americane are rolul de a urmări felul în care opera lui Aron şi evenimentul reprezentat de Revoluţia Americană au fost depăşite în importanţă de interpretările lor succesive. În acelaşi timp, statutul lor filosofic şi istoric esenţial a rezistat tentativelor de anihilare şi amneziei sociale. Culegerea se numeşte “Libertate şi moderaţie politică” pentru că cele două subiecte tratate au ca punct comun de interes discuţia despre sensul libertăţii acordat de Aron operei sale prin filtrul moderaţiei, iar revoluţionarii americani reuşesc să obţină libertatea prin moderaţia acţiunilor lor politice. Memoria colectivă nu este independentă de uitarea colectivă, astfel încât istoria manifestărilor concrete ale acestui cuplu libertate-moderaţie, în opera lui Aron şi în Revoluţia Americană, constituie subiectul acestei lucrări.

18

Adevăr şi cunoaştere în raţionalismul critic Autor: Emilia CLOŞCĂ Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2010Nr. pag. 304, format A 5

Karl Popper este unul dintre cei mai discutaţi filosofi ai ştiinţei, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, opera lui bucurându-se de o imensă notorietate internaţională. La noi în ţară, s-au făcut dese referiri în ultimii 50 de ani, dar, după ştiinţa noastră, nu există o monografie dedicată celui care a enunţat un criteriu de demarcare între teoriile pretendente la ştiinţificitate şi ideologii. O teorie ştiinţifică se caracterizeaza prin aceea că, din ansamblul, coerent al enunţurilor constituite, se poate detaşa cel puţin un anumit enunţ cu funcţie de testare empirică astfel încât, dacă ar fi dovedit adevărat, i s-ar nega universalitatea. Aşa stau lucrurile cu teoria lui Einstein şi cu teoria lui Newton despre gravitaţie. De exemplu: „Dacă deplasarea spre roşu a liniilor spectrale datorat potenţialului gravitaţional nu ar exista, teoria generală a relativităţii nu ar putea fi susţinută”. Nu la fel se întâmplă cu marxismul şi psihanaliza, pe care Popper le-a acuzat că sunt ideologii, care, din punct de vedere epistemologic, duc în eroare, iar din punct de vedere politic, sunt dogmatice.Academician Teodor DIMA

19

2009Politica şi metapolitica la PlatonAutor: Isadora DUNCAEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 106, format A 5

Care formă de comunitate umană sau statală ar fi cea mai bună, sau întrebările

privind libertatea, dreptatea, dezvoltarea individuală sau educaţia, cele referitoare la raportul dintre individ şi societate, putere şi dominaţie, reprezintă probleme care ne preocupă astăzi la fel de mult ca şi pe gânditorii secolelor trecute. Sunt mari teme ale tradiţieifilosofice, iar tentativele de a le găsi răspunsuri, conduc spre soluţiile oferite de filosofii, din antichitate până în prezent.Motivaţia acestei lucrări are în vedere problemele fundamentale ale existenţei omului în societate, analizate încă de către sofişti, Platon sau Aristotel, care îşi dovedesc (unele dintre ele) actualitatea.Problema politică, tema polis-ului, este prezentă peste tot în opera lui Platon şi constituie substanţa centrală a filosofiei platoniciene. Dialogul Republica, în care filosoful oferă un spaţiu important analizei statului a fost interpretată în moduri foarte diferite. Pentru unii interpreţi, ea descrie un mod de stat ideal, iar paralelele pe care le trasează Platon între stat şi omul individual nu înseamnă nimic mai mult decât o ilustrare a acestui stat ideal.

20

Mic tratat de gnoseologieAutor: Tomiţă CIULEIEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 446, format B 5 JIS

Filosofia, în esenţă, cuprinde două mari probleme: problema existenţei ce constituie obiectul de studiu al metafizicii şi gnoseologia sau teoria cunoaşterii. Prin gnoseologie demersul filosofic tinde să elucideze natura şi extensiunea cunoaşterii, presupoziţiile şi fundamentele acesteia. Astăzi se utilizează, în special, termenul de „epistemologie". Epistemologia, însă, este înţeleasă ca teorie filosofică a cunoaşterii ştiinţifice, în timp ce gnoseologia are ca obiect totalitatea formelor şi modalităţilor cunoaşterii umane. Gnosis reprezintă termenul general folosit în filosofia antică greacă pentru cunoaştere, incluzând percepţia senzorială, memoria, experienţa şi cunoaşterea ştiinţifică - Episteme. în evoluţia filosofiei distingem discipline care se formează şi se dezvoltă pe măsură ce anumite probleme dobândesc o însemnătate specifică. Sfera lor de studiu este mai restrânsă şi, deşi se integrează în ansamblul preocupărilor filosofiei, nu reprezintă decât un domeniu particular în raport cu aceasta. într-un astfel de context se înscrie epistemologia, disciplină unde se tratează caracteristicile, formele şi metodele cunoaşterii proprii cugetării ştiinţifice. Paralel cu sinteze gnoseologice referitoare la relaţiile dintre cunoştinţe şi realitatea obiectivă au fost elaborate epistemologii ale principalelor tipuri de cunoaştere ştiinţifică: epistemologia matematicii şi logicii, fizicii şi ştiinţelor experimentale, ştiinţelor sociale.

21

Ipostaze ale simbolului în lumea tradiţionalăAutor: Daniel COJANUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 202, format A 5

De-a lungul timpului, simbolul a suscitat conştiinţei teoretice un interes statornic, beneficiind de abordări diverse. O tradiţie a interpretărilor simbolului care urcă până la Platon a încorporat treptat hermeneutica textelor sacre, istoria artei, filosofia culturii, antropologia, semiotica, fenomenologia religiilor, psihanaliza. Pe de altă parte, conştiinţa comună şi-a format o reprezentare neechivocă despre simbol şi recurge frecvent la simboluri în activităţile ei obişnuite. Iar atunci când doreşte să aprofundeze înţelegerea simbolului şi să-şi fundamenteze demersurile, ştie că se poate bizui pe rezultatele teoretice ale cercetătorilor. Omul contemporan este împresurat de imagini cărora li se atribuie în mod curent semnificaţie simbolică. Spoturile publicitare, video-clipurile, sloganurile, retorica discursurilor electorale îşi întemeiază eficacitatea pe anumite imagini percutante, cu o mare putere de evocare, capabile să înrâurească determinant sensibilitatea oamenilor, imagini cărora li se recunoaşte statutul de simboluri. În torentul de imagini pe care cultura post-modernă a audio-vizualului le secretă incontinent, reprezentările simbolice se particularizează prin capacitatea de a sintetiza şi de a comunica prompt informaţii. Această funcţie le este unanim recunoscută. Imaginile sacre, semnele codului rutier, stemele, emblemele, siglele, operatorii logico-matematici, abrevierile tabloului elementelor chimice sunt etichetate în mod nediferenţiat drept simboluri.

22

Heidegger şi rostirea fiinţei Autor: Viorel ROTILĂEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 227, format A 5

Această carte doreşte să dezvăluie legătura inextricabilă dintre fiinţă şi limbă sub semnul căreia filosoful german aşază gândirea fiinţei, relaţia indicând şi o alta mult mai vizibilă, respectiv cea dintre fiinţă şi timp. Rostirea fiinţei dă seama în primul rând de modalitatea esenţială în care Dasein-ul orientează lucrurile ajungând la sensul lor, respectiv prin intermediul rostului lor (pentru el), deci al ustensilităţii, dar şi de tentaţia (continuu refuzată şi iar reluată) de a reduce gândirea heideggeriană la o definiţie, şi anume: fiinţa este limbaj.Consider că principala temă a lucrării Fiinţă şi timp o constituie sensul fiinţei, cercetarea Dasein-ului având rostul de a evidenţia structurile acestuia care intervin în naşterea sensului fiinţei. Cred că putem vorbi de dorinţa gânditorului german de a construi un alt limbaj în care sensul fiinţei să fie exprimat într-un mod originar; acesta este un alt motiv pentru care am insistat pe rostirea fiinţei.Se impun câteva precizări tehnice: cartea Sein und Zeit, esenţială pentru această lucrare, am citit-o iniţial într-o altă traducere (de fapt în alte traduceri) decât cea efectuată de domnii Gabriel Liiceanu şi Cristian Ciocan, respectiv în cea a domnului Doru Gabriel Tilinca.

23

Tragicul în filosofia existenţialistă francezăAutor: Viorel ROTILĂEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 476, format A 5

Această lucrare stă sub semnul întrebării: Ce este tragicul? Nu vom da o definiţie a tragicului, ori vreun set de definiţii, în încercarea de a fixa în mod irevocabil tragicul în concepte, răspunsul la această întrebare putând fi desluşit pe întreg parcursul lucrării. Pentru a ajunge la acest rezultat va trebui să răspundem mai întâi la o altă întrebare, ce ţine de metodă: Care este universul de discurs în care poate fi definit tragicul? Poate apărea tragicul rupt de existenţa umană, fără nici o legătură cu ea? Universul de discurs pe care-l vom avea în vedere este cel circumscris de filosofia existenţialistă fran-ceză. Evident, nu înţelegem acest „univers de discurs” ca fiind unul ermetic, fără nici o legătură cu alte cadre de referinţă, aşa cum nici filosofia existenţialistă nu apare din neant şi nu dispare fără a lăsa urme în alte curente filozofice; la rândul său acest „univers de discurs” va fi situat în orizontul de sens al fenomenologiei. Orientarea predilectă a cercetării va fi dominată de ideea că filosofia existenţialistă constituie un moment „necesar” al istoriei filosofiei, un eveniment ce survine în mod firesc, legat intim de ansamblul cunoaşterii umane. Ca orice intro-ducere dorim ca şi aceasta să fie o ducere înăuntrul problemei aflate în atenţie, respectiv analiza tragicului în filosofia existenţialistă franceză.

24

2008Metafizica cuanticăAutor: Antonio SANDUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, februarie 2008Nr. pag. 128, format A 5

Filosofia contemporană, după ce ştiinţa a făcut loc indeterminării şi posibilului în cunoaştere, ar trebui să recupereze gnoseologic misterul. Misterul îl înţelegem nu doar ca pe o limitare a cunoaşterii în sensul unei cenzuri transcendente, ci şi ca pe o deschidere creatoare în faţa infinitului. Metafizica şi spiritul ştiinţific sunt două dimensiuni ale cunoaşterii care împreună cu religiosul, misticul şi artisticul ar trebui să deschidă calea printr-o superpoziţie creatoare către cunoaşterea unică holistă. Această perspectivă holist- umanistă ar putea să întemeieze ştiinţa în secolul XXI. Metafizica cuantică, poate prelua, anumite concepte, pe care să le dezvolte şi integreze într-o proprie viziune transdisciplinară, conceptul de transcendent, care în mod necesar asociat celui de subiect cunoscător, transepistemic. Regândirea realului în termenii posibilităţii de existenţă şi a unei probabilităţi de a fi, deschide în spaţiul culturii jocul libertăţii variantelor. Dacă ontologic pisica lui Schrodinger poate fi cu un anumit grad de probabilitate vie, moartă, vie- nevie, moartă, nemoartă în acelaşi timp spaţiul culturii se deschide în faţa alterităţii.

25

Invidual Versus Society in The Dystopian Fiction of The First Half of The XX-Th CenturyAutor: Gabriel ROMAN-BĂRBUŢIEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, octombrie 2008Nr. pag. 101, format A 5

The present paper has as its main theme the complex relationship between the individual and society in the anti-utopian literature of the first half of the XX-th century. As we know, this period has been an extremely prodigious one for the utopian literature, marking a decisive shift of perspective of the utopian imaginary.The reasons for this will be analyzed in the following pages, both from a synchronic and from a diachronic perspective. We will analyze the literary evolution of the utopian genre and the reasons that lead to its mutations, and also we will try to configure the paradigmatic changes in the collective imaginary that lead to the flourishing of anti-utopianism. We will thus try to understand the causes that lead to the emergence of the dystopian subgenre and to categorize them adequately.This would also mean a contextualization of the general phenomenon concerning dystopianism, but also, due to the complexity of the writing, of the feelings and ideas expressed in it, from Zamyatin to Orwell, it will also be an attempt at an ampler vision on the matter, having in mind such issues as the origins of moral or the impact society has on the development and freedom of the individual.Autorul

26

Suflet întrupat şi trup însufleţitAutor: Alina BARBUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, octombrie 2008Nr. pag. 205, format A 5

Eseul „Suflet întrupat şi trup însufleţit” este teza de doctorat a autoarei, cu modificările impuse de cerinţele editoriale. Alina Barbu, absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti, este lector doctor la Academia Navală din Constanţa. Sarcina asumată este una dificilă, înainte de toate prin includerea unui masiv corpus de texte, dar şi prin iniţiativa de a fi traducătoarea lor. Dificultatea este compensată de coerenţa specifică, transpunerea în limba română fiind asigurată, cum am spus, de acelaşi „interpret”. Remarcăm seriozitatea redactării studiului, bogata informaţie şi fineţea analitică. Abordarea se face din perspectiva istoriei literare şi avem de-a face cu o prezentare echilibrată a opiniilor unor comentatori anteriori, de evidentă reputaţie, şi a acelora proprii. În totalitatea lui, eseul trebuie privit ca un demers meritoriu de a împinge mai departe cercetările în această direcţie.O „Introducere” limpidică expune finalitatea eseului, şi anume „să prezinte universul înformaţional din secolul al XVII-lea, opiniile gânditorilor şi moraliştilor asupra sufletului şi trupului, cât şi reflectarea acestora în poezia barocă şi metafizică din Anglia şi Franţa”. Nicolae Rotund

27

Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont ontologic uman în concepţia filozofului Lucian BlagaAutor: Ioana Camelia ŞANDOREditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, noiembrie 2008Nr. pag. 124, format A 5

Lucrarea de faţă se dorea a fi iniţial o transpunere a sistemului filosofic blagian în termenii ordinii atât de familiare fiecăruia dintre noi: începutul (apariţia omului), dezvoltarea (cunoaştere) iar în final se dorea adăugarea sensului (cultură şi Dumnezeu). Au apărut apoi îndoielile, semnificaţiile care iniţial au fost ignorate şi care acum se întorceau sub forma unor imperative. Nu se poate ignora în corpul unei lucrări sensul ultim; trebuie să-l macini, să-l duci încoace şi încolo pentru ca acesta să trădeze raţiunea întregului edificiu. Am decis, în acest fel, să încep această lucrare, elaborată în termenii propriei înţelegeri, cu Marele Anonim. De ce începem cu Marele Anonim?Într-o primă instanţă pentru că unitatea, oricât de fascinantă ar fi, nu poate fi preluată şi analizată fără sensul metafizic – cel puţin nu în termenii acestei lucrări (deşi nu ne este teamă de o eventuală extrapolare). Ar constitui un dezavantaj major pentru orice abordare stagnarea la un nivel intermediar în condiţiile în care un filozof şi-a continuat gândul prin “cel mai nobil risc al spiritului uman”, prin cercetarea “întocmirilor profunde” care dezaxează şi dau ordinea atotordonatoare.Autoarea

28

Studii în filosofia OrientuluiAutor: Antonio SANDUEditura Lumen www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, februarie 2008Nr. pag. 164, format A 5

Intenţia acestui volum nu este de a realiza o prezentare exhaustivă a filosofiei Orientului ci de a prezenta cu precădere acele sisteme şi şcoli filosofice a căror doctrină reinterpretată contribuie la construcţia paradigmei holiste. Vom pune accent asupra ideilor şi conceptelor metafizice care cu o oarecare actualitate în construcţia viziunii holiste, urmărind să punctăm transferurile semantice pe care respectiva idee le-a suferit trecând printr-un proces de semioză integratoare pentru a deveni puncte de referinţă ale paradigmei transmoderne. Pentru o ordonare care să păstreze cât de cât viziunea încetăţenită în studiile orientale vom prefera împărţirea pe şcoli şi curente şi pe zone geografice de unde provin doctrinele filosofice pe care le vom menţiona, dar vom adăuga o sinteză sub forma unor momente semiotice şi a contiguităţii viziunilor aşa cum sunt ele reinterpretate în paradigma holistă. Ca atare vom neglija sau trata foarte sumar anumite curente filosofice sau mistice precum şi şcoli de gândire mistico- ritualică a căror resemnificare nu este semnificativă din perspectiva construcţiei holiste.

29

Sartre - un filosof al libertăţii umaneAutor: Ramona BUJOR Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, februarie 2008Nr. pag. 392, format A 5

Precuvânt la cuvintele lui SartreÎntr-un timp al declinului judecăţii critice, universitarul ieşean Ramona Elena Bujor şi-a propus o analiză in esse a operei lui Jean-Paul Sartre, urmărind desfăşurarea conceptelor de libertate şi creaţie, pe toate palierele filosofiei sale: fenomenologie, ontologie-existenţială, antropologie şi morală. Astfel, construcţia lucrării Critique de la Raison Dialectique, care vizează realizarea unei Antropologii existenţiale şi care a fost echivalată (de către critici neavizaţi) cu o „teorie marxistă despre praxis”, este cu mult mai mult decât o filosofie întemeiată pe studiul raporturilor sociale de putere, dintre relaţii de producţie (baza economică a societăţii) şi suprastructura (ideile dominante şi instrucţiunile corespunzătoare: Stat, Drept, Biserică etc), este aşadar, o filosofie despre libertatea individului ( pentru-sinele) în dinamica social istorică a grupurilor, Rarităţii, Violenţei. O analiză comparativă între dialectica hegeliană, dialectica lui Marx şi dialectica existenţială, propusă de Jean-Paul Sartre i-a îngăduit autoarei să evidenţieze în detaliu, deosebirile esenţiale dintre cele trei metode.Prof. T Ghideanu

30

Logică, argumente şi retorică. De la raţiunea teoretică la raţiunea practică în discursul publicAutor: Tomiţă CIULEIEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2008Nr. pag. 300, format A 5

31

Direcţii în hermeneutica actualăAutor: Oleg BERNAZEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iunie 2008Nr. pag. 92, format A 5

Încercările din cadrul acestei lucrări au ca prim reper demersul arheologiei foucaldiene. Dacă e să oferim o primă definiţie arheologiei, atunci putem spune că aceasta se conturează ca o filosofie a evenimentului. Conceptul de „eveniment“ este central în gîndirea foucaldiană, căci pornind de aici, Foucault va construi o critică la adresa tuturor analizelor ce l-ar fi subordonat unei semnificaţii generale (totalitatea culturală) sau originare (subiectul transcendental sau conştiinţa istorică). Ce se înţelege aici prin eveniment? Sau, pentru a delimita mai clar orizontul analizelor ce urmează, prin enunţ ca eveniment? Cred că un răspuns la aceste întrebări poate începe cu o scurtă descriere a modului în care a fost tratat discursul anterior întreprinderilor foucaldiene. Hermeneutica poate fi unul dintre exemple. Voi face referiri, în cele ce urmează, la autori cum ar fi Schleiermacher şi Dilthey. Programul hermeneuticii dezvoltat de autorii mai sus menţionaţi tratează discursul ca fiind un mediu insuficient sieşi. Asta înseamnă că o secvenţă discursivă, pentru a putea fi înţeleasă, va trebui raportată la o entitate non-discursivă (cum ar fi conştiinţa, voinţa şi, în general, gîndirea). Astfel, analizele hermeneuticii vor viza, încă de la început, un spaţiu ce depăşeşte discursul manifest.

32

2007Despre Zombie şi alţi demoni Autor: Alexandra VARGAEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2007Nr. pag. 85, format A 11 cu 18

Pornind de la diferenţele între ceea ce se înţelege prin zombie, voi încerca să susţin că în cazul experimentului propus de mine imposibilitatea realizării unei distincţii prin mijloace raţionale aruncă o umbră de îndoială asupra unei modalităţi dihotomice (dualism Vs monism fizicalist) de a da seama despre conştiinţă. Astfel, voi arăta analogia dintre problema conştiinţei şi problema paralogismului psihologic, de pildă, în termeni kantieni, încercând în cele din urmă să import soluţia lui Kant în domeniul filosofiei minţii, i.e. al discuţiilor despre natura conştiinţei, despre specificitatea acesteia. În final, voi propune o soluţie- cadru pe scheme funcţionaliste pentru această dezbatere, susţinând că explicaţiile în termeni de structură şi funcţii sunt, totuşi, suficiente, în pofida postulatului chalmers- ian al incompletitudinii unei astfel de poziţii. Varianta funcţionalistă se impune de la sine în urma unei asemenea considerări a conştiinţei, fiind singura ce nu riscă să se piardă în disputa lipsită de finalitate dualism- reducţionism.

33

Jocurile de limbaj ale lui Ludwig Wittgenstein. O explicaţie a comunicării intra şi interpersonaleAutor: Cosmina Florentina SURLEAEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2007Nr. pag. 123, format A 5

Lucrarea de faţă îşi propune pe lângă expunerea ideilor principale ale filosofiei târzii a lui Wittgenstein şi stabilirea condiţiilor de apariţie a acestei filosofii în corelaţie cu filosofia primă a lui Witgenstein dar şi cu filosofia analitică a timpului său, prezentarea conceptelor importante ale teoriei jocurilor de limbaj şi a modului în care această teorie funcţionează. Este deosebit de importantă prezentarea generală a acestei teorii absolut originale la fel ca şi explicarea în amănunt a fiecărui concept în parte şi a legăturilor dintre ele. Nu trebuie să pierdem nici un moment din vedere faptul că, deşi la prima vedere filosofia târzie (mai ales prin comparaţie cu filosofia sa de tinereţe dominată de rigoare şi claritate logică) pare o colecţie de gânduri foarte personale exprimate în formă metaforică, ceea ce a fost numit de unii comentatori „patchwork”, această filosofie are unitate, consistenţă şi un scop precis, ea centrându-se pe conceptul de joc de limbaj de la care pornind, descoperim celelalte concepte de bază ale teoriei: metodă, sens, folosire, înţelegere, regulă, forme de viaţă, limbaj privat, limbaj public, criterii, gândire, minte limbaj. Autoarea

34

Platon- Teoria reamintirii Autor: Patricia VOINESCUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2007Nr. pag. 151, format A 5

Teoria reamintirii exprimă cel mai bine natura complexă a filosofiei lui Platon izvorâtă din nevoia socratică de definiţii şi distincţia dintre lumea sensibilă şi cea inteligibilă, ea i-a folosit iniţial lui Platon pentru a rezolva o gravă problemă epistemologică: cum se pot cunoaşte realităţi imuabile (care vor deveni ulterior Formele platonice) dacă cunoaşterea prin simţuri prezintă atât de puţină siguranţă? Platon nu pretinde originalitate pentru această teorie şi, într-adevăr, doctrinele nemuririi, reîncarnării, reamintirii vieţilor anterioare şi înrudirea naturii sunt de găsit în pitagorismul timpuriu şi la simpatizanţii acestuia, cum ar fi Empedocle. Teoria reamintirii a determinat saltul la doctrine precum transcendenţa Formelor, discuţii despre nemurire, despre sufletul înaripat întâlnindu-se cu adevărul dincolo de ceruri, generând cele mai frumoase mituri platonice şi, în acelaşi timp, a pus bazele teoriei cunoaşterii, a distincţiei dintre cunoaştere şi credinţa adevărată, precum şi metodei dialectice. Astfel, teoria reamintirii este cea mai pură oglindire a personalităţii lui Platon, situată între vechile mituri religioase şi noile probleme etice şi logice, între respectul pentru personalitatea lui Socrate, fascinaţia pentru religia orfico-pitagoreică şi nevoia de cunoaştere logică. Autoarea

35

Eseuri de metafizică cuanticăAutor: Antonio SANDUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2007Nr. pag. 203, format A 5

Din Cuprins: Metafizica cuantică o construcţie eideticăMetafizica cuantică o posibilă direcţie a discursului transmodern Limite ale modelului transculturalSpiritul ştiinţific dimensiune definitorie a modelului cultural europeanDemersul ştiinţific îşi propune aflarea adevăruluiDemersul ştiinţific îşi propune să analizeze realitatea obiectivăDemersul ştiinţific are ca instrument raţionalitatea logicăLimbajul logico matematic constituie fundamentul ştiinţelor pozitiveDemersul ştiinţific are ca instrument experimentul sau raportarea la fenomeneDemersul ştiinţific se constituie prin aprofundarea sau modificarea unei paradigme a cunoaşteriiFuncţii spirituale ale arteiFuncţia de reprezentare a sacruluiFuncţia de mediere a accesului la transcendentFuncţia de revelare a arhetipurilor şi de manifestare a inspiraţiei ca posesie divinăManifestarea inspiraţiei ca posesie divină

36

Depăşirea fenomenologiei clasice în filosofia creştină contemporană Autor: Ramona BUJOREditura Lumen www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2007Nr. pag. 287, format A 5

Într-un timp când postmodernismul şi-a luat dreptul de a pune în discuţie, prin ceea ce se numeşte deconstrucţie, categoriile care păreau a exprima adevăruri fundamentale, cucerite de gândire de-a lungul drumului istoric, este aproape imposibil de a mai încerca o clasificare a ştiinţelor, cum au făcut Aristotel în Metafizică sau Rene Descartes în Principiile filosofiei. Există o amplă diversificare a ştiinţelor, mai ales a celor numite de către Wilhelm Dilthey, ale spiritului, şi chiar dacă obiectul lor general este acelaşi- omul şi raporturile sale cu istoria, societatea, valoarea, semenul, sinele- însuşi- într-un cuvânt „lumea”-, ele se delimitează, reciproc, prin metodele proprii de cercetare şi prin sectoarele restrânse pe care le constituie ca obiecte de studiu. Astfel, sub denumirea de „filosofie” o serie de discipline /ştiinţe îşi desfăşoară activitatea: istoria filosofiei, axiologia, filosofia culturii, hermeneutica, filosofia religiei, filosofia ştiinţei, ştiinţele comunicării etc.Dar, în acest cadru foarte vast, cu paliere diversificate, care ar putea fi asemănătoare cu manifestările aceluiaşi Spirit absolut hegelian, dreptul de existenţă al unei: „filosofii creştine” este diminuat, sau chiar anihilat, nu de puţine voci cu autoritate, (de exemplu Martin Heidegger, cum vom vedea), pentru care expresia în cauză este, dacă nu imposibilă, atunci cu siguranţă un hibrid.

37

Despre neant şi existenţă. Tentative de dialog cu Jean Paul SartreAutor: Raluca RĂDOIEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, august 2007Nr. pag. 177, format A 5

Cuprins:

Prefaţă de Adriana NeacşuCuvânt înainteDespre fiinţă şi neantPartea I Despre existenţăCapitolul I Jocul şi existenţaCapitolul II Masca melancolicului Capitolul III Jocul şi teatrulPartea a-II-a Despre neantCapitolul IV O metafizică răsturnatăCapitolul V Neant şi demascareCapitolul VI Joaca de-a sineleProblematica omului în filosofia sartrianăCapitolul VII Libertatea şi ceilalţi zeiDespre conceptul de lume în existenţialismul sartrianÎn final..joaca de-a SartreJean Paul Sartre sau antropologia lipsei desăvârşite Bibliografie

38

Eul şi religia. Cercetări de psihologie şi filosofieAutor: Bianca Bogdana ARCHIPEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2007Nr. pag. 117, format A 5

„Cogito, ergo sum”: o perspectivă de reconstrucţieEul (ca „ego”) este primordial în filosofia lui Descartes, remarcabil fiind faptul că certitudinea existenţei lui este cu necesitate anterioară certitudinii existenţei lui Dumnezeu. Pornind de la remarcile lui Wittgenstein, s-a sugerat, însă, o reconstrucţie a Cogito-ului în care se propune înlocuirea formulei „(eu) gândesc” cu „există un gând”. În mod evident, o asemenea certitudine primară nu mai poate susţine întregul edificiu pe care îşi propune să îl fundamenteze. În această lucrare îmi propun să reconstruiesc argumentul cartesian până la stabilirea tuturor elementelor pe care o reformulare alternativă trebuie să le cuprindă, pentru a da seama de coerenţa argumentativă pe care Cogito-ul încearcă să o prezinte. Astfel, în prima secţiune a lucrării argumentez că nu ne putem dispensa în Cogito-ul cartesian de valoarea argumentativă a persoanei întâi şi că îndoiala este cea care ni-l oferă pe ego din „cogito, ergo sum”. Prin urmare, reformularea „există un gând” propusă de Wittgenstein trebuie amendată cu introducerea persoanei întâi, devenind astfel „gândul meu există”. În cea de a doua secţiune încerc să arăt că „există un gând” ce trebuie amendat până la „conştiinţa (unică a) unuia sau mai multor gânduri există”.

39

Pluralism ontologic şi ideea simţului comun din perspectiva filosofiei analitice Autor: Cătălina Daniela RĂDUCU Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, decembrie 2007Nr. pag. 247, format A 5

Publicaţii: A possible way of saving the human being from the pessimism of the Western philosophical thought în volumul Human Being in Contemporary Philosophical Conception, Volgograd, 2007; Consideration sur la theorie de la connaissance de Bertrand Russel, în Revista Noesis, Travaux du comite roumain d histoire et de philosophie des sciences, XXXII, 2007, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007; L echec du critere neo-positiviste de demarcation entre la science et la metaphysique, în Revista Noesis, Travaux du comite roumain d histoire et de philosophie des sciences, XXX-XXXI, 2005-2006, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006. Titlul „Pluralism ontologic” şi ideea „simţului comun” din perspectiva filosofiei analitice sugerează, la prima vedere, o întreprindere extrem de complexă şi dificilă. Ne vom permite să spunem că lucrarea de faţă nu este ceea ce sugerează titlul, dintr-un motiv foarte simplu: am ales ca subiect al cercetării noastre un singur autor, la care cele două teme anunţate: pluralismul ontologic şi ideea de simţ comun se împletesc în modul cel mai relevant. Autorul ales fiind Bertrand Russel, întreprinderea noastră a devenit deopotrivă uşoară şi dificilă. Avem de-a face cu un paradox, aici? Nu ar fi surprinzător, dacă ne gândim la pasiunea autorului ales spre cercetarea tuturor implicaţiilor pe care le-ar putea avea o idee filosofică, pentru a descoperi şi rezolva paradoxuri, acolo unde acestea apar. Autoarea

40

2006De sensu. Încercare istorico-metodologică asupra empirismului în efortul Gnoseologic Autor: Tomiţă CIULEIEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2006Nr. pag. 528, format A 5

Conţine şi textul original: David Hume An Enquiry Concerning Human Understanding Efortul aici de faţă îşi află presupoziţiile într-o dublă încercare: pe deo parte, necesitatea unei analize istorico metodologice a empirismului în general, şi a celui clasic (anglo-saxon) în special, şi pe de altă parte, regăsirea în cadrul acestui mod de gândire a locurilor comune perspectivei filosofice, de la cunoaşterea şiînţelegerea Fiinţei, până la posibilitatea înfăţişării acesteia în constructe semantice. Între aceste limite se mişcă întreg empirismul (cu toate formele sale de prezentare); aici îşi regăseşte rostul explicarea lumii plecând de la experienţa senzorială. Poate mira regăsirea, într-o lucrare dedicată empirismului, unui capitol aparte despre gândirea filosofică grecească. Sau poate nu! Argumentul ar putea fi măcar şi părerea că întreaga cultură europeană se comportă ca o notă de subsol a culturii greceşti. Dar cu siguranţă, programul mai larg de cercetare pe care ni-l propunem, implică gândirea greacă drept un fundament absolut necesar.

41

Cartea Legii Autor: Keşişian BEDROS Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, august 2006Nr. pag. 128, format A 5

Cartea Legii, Un titlu obiectiv pentru sensul acestei cărţi. În cuprinsul ei explic mecanismele, sau altfel spus, legile ce acţionează în cadrul Universului şi care guvernează existenţa în complexitatea sa (relativ la forma noastră de existenţă) şi în relaţie cu cele două dimensiuni ce o caracterizează : dimensiunea planului material şi dimensiunea planului spiritual. Omul poate fi numit, fără a greşi, fiinţă duală, deoarece în cadrul existenţei sale aparţine în mod continuu planului spiritual şi în mod secvenţial planului material. Moartea este practic doar o etapă a existenţei, limitată numai la dimensiunea planului spiritual. Dublul eteric face şi el parte integrantă din existenţă, doar că rolul său este unul ce poate fi asemuit unui liant (energetic) prin care se transmite informaţie între materie şi spirit, în ambele sensuri. Prin experienţa acumulată de-a lungul existenţei mele am descrismecanismele Universului, punând accent pe cele ale planului spiritual, într-un mod cât mai apropiat de modul ştiinţific acceptat în ziua de azi şi încercând în acest fel să scot din zona ocultismului şi a paranormalului multe lucruri normale ale existenţei în Univers şi care ar trebui înţelese în mod ştiinţific, deoarece fac parte din realitatea existenţei noastre. Autorul

42

Misterul Zeiţelor de la Isaiia Autor: Vicu MERLAN Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, aprilie 2006Nr. pag. 172, format A 5

Din cuprins: Situl arheologic Isaiia ”Balta Popii”Interpretarea esoterică a simbolisticii zeiţelor de la IsaiiaSimbolismul marii zeiţeGeometria sacră a tezaurului statuarPolaritatea zeiţelor de la IsaiiaArborele cosmic şi coloana, SanctuarulPietrele de magieŞamanul comunităţiiProporţia divină în arta autentică precucuteniană.

43

Dracula de la Gotic la Postmodernism Autor: Ana Maria BOBOC Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2006Nr. pag. 80, format A 5

Dracula nu este doar un erou fantastic rezultat din imaginaţia scriitorului de factură gotică şi plasat de spaimele omului occidental în tainele Carpaţilor, acolo unde se află misterioasa “Poartă a civilizaţiilor”. Dracula este un simbol al părţii întunecate, al lumii tenebrelor care există în fiecare fiinţă. Vlad Dracul sau fiul său, Vlad Ţepeş -viteji domnitori ai ţării de la marginea lumii -devine sângerosul vampir care-şi extrage nemurirea din sângele (forţa vitală) a victimelor sale. Dracula este un mit modern inspirat de un erou legendar al Evului Mediu căzut în tenebrele modernismului, fie el gotic, postmodernism sau chiar noile curente ale transmodernismului şi hipermodernismului. Vampirul este o creaţie mitologică prezentă în mai toate culturile şi civilizaţiile. Sângele (forţa vitală) îl transformă pe vampir într-un căutător al nemuririi. O nemurire nocturnă şi lipsită de gloria accederii la mistere, blestemat să nu poată trăi în lumină. El, Nosferatu, este în realitate doar o parodie a nemuririi, o încercare mimetică a lumii tenebrelor de a se insera în misterul vieţii prin acapararea forţei vitale a sufletului viu al lumii (în sens gnostic). Putem identifica mai multe planuri de raportare de la simbolistica vampirului accentuate de autoare în prezentul volum. Volumul Anei Maria Boboc este o deschidere hermeneutică faţă de literatura cu vampiri fie ea la origine gotică, postmodernă sau SF .Prefaţă –director Editura Lumen Antonio SANDU

44

Semiotica cuantică a limbajului arhetipal Autor: Şerban FOTEAEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2006Nr. pag. 263, format A 5

Deschis, autorul relevă peremptoriu că el ia în seamă Adevărul existenţei Lui Dumnezeu, urmărind să evidenţieze felul în care taina Trinităţii creştine şi taina Întrupării Cuvântului sunt compatibile cu teoria fractalilor şi cu teoria holografiei, ca fundamente explicative ale unor noi paradigme. În esenţă, în Semiotica sa cuantică a limbajului arhetipal, Şerban Fotea ambiţionează comprehensiunea „unităţii în diversitate, aspect ce caracterizează arhetipul în genere; un arhetip poate fi exprimat ca fiind un sui –generis joc de limbaj, indisolubil legat de o anumită situaţie tipică de viaţă, caracterizată de o diversitate de factori, care-şi găsesc unitatea în respectivul arhetip”. Spre deosebire de un Carl Gustav Jung, care plasează arhetipurile la nivelul unui inconştient colectiv, considerându-le modele fundamentale ale comportamentului instinctiv (înzestrate cu forţe „explozive” şi „periculoase”), Şerban Fotea dezvăluie sensul Sfintei Treimi, drept ARHETIP CREATOR SUPREM, care îl face pe Om, „respectând legile de tip fractalic”, când la Genesis (Facere) se spune limpede: „Şi a zis Dumnezeu: „Să facem Om după Chipul şi Asemănarea Noastră...” Autorul propune un mecanism interpretativ propriu identificând o serie de nuanţe ale fiinţei, cu care operează semiotico hermeneutic.

45

Dualismul cartezian şi avortul. Două reflecţii asupra persoanei Autor: Marko Lehel Csongor Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2006Nr. pag. 230, format A 5

Un titlu, iată, care apropie două lucruri aparent străine. Ceea ce le leagă totuşi este faptul că ele reprezintă două ocazii de a reflecta asupra a ceea ce este fiinţa umană, pe care, pentru a exprima diferenţa profundă dintre ea şi alte tipuri de individualitate, o numim persoană. Sunt două ocazii de a reflecta asupra valorii persoanei, ceea ce rămâne din ea în aceste vremuri postmoderne în sensul propriu al cuvântului. Este adevărat, avem un sentiment de nostalgie a modernităţii, a cărei figură emblematică este Descartes (în treacăt fie spus, el însuşi autor al unui tratat asupra dezvoltării fătului), pentru că ea a reuşit să transforme sensul originar al cuvântului persoana (mască utilizată de actori) în exact contrariul lui dacă înţelegem bine ceea ce Descartes ne-a spus în modul cel mai personal cu putinţă, la persoana întâi şi în scrisorile personale: în acea faţă a cărei continuă mimică îi revelează tocmai trăsăturile inconfundabile şi pe care totalitatea imaginabilă a măştilor nu o poate echivala. Modernitatea şi, în primul rând, Descartes, ne-a propus persoana, adică sursă şi nu ca obiect al moralei şi al politicii. Iar cum sursa implică totalitate, persoana înseamnă şi corp, acea lume a forţelor şi a pasiunilor pe care modernitatea şi ştiinţele ei (de la mecanică la fiziologie) au descoperit-o. Ambele lucrări pot fi considerate ca fiind încercări de reabilitare a corpului, de punere în evidenţă a faptului că el , corpul meu şi corpul celuilalt, este sursă de plăcere, valori, reflecţie şi morală. Lehel Csongor Marko

46

Interferenţe spirituale postmoderne. Revalorizări ale spiritualităţii Orientului în Gândirea contemporană. Autor: Antonio SANDUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, august 2006

Din cuprins:

De la nirvana la vidul cuanticModele de UniversSubstanţă energie informaţie în orizontul misticii Orientului şi fizicii cuanticeModelul emanaţiei fonematiceVidul ca esenţă a UniversuluiPralaya sau sfârşitul eternităţiiReflecţii metafizice asupra spiritului ştiinţificSimbolistica nudului în arta plastică.

47

Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi Autor: Ruxandra NECHIFOREditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, august 2006Nr. pag. 103, format A 5

Mitul iubirii şi motivul cuplului se constituie ca axe cruciale ale operei literare a lui M.Eliade în Nuntă în cer, Lumina ce se stinge, Maitrey, Noaptea de Sânziene protagoniştii se abandonează deplin, cu fervoare, erosului, dimensiune care angajează experienţe esenţiale, revelatoare şi devine cale de cunoaştere şi de autocunoaştere. Motivul erosului ca trăire limită se împleteşte cu cel al labirintului. În concepţia lui Eliade, viaţa însăşi se defineşte ca „o lungă călătorie prin labirint, ea este un fel de încercare iniţiatică”. Experienţa labirintului, cu implicaţii profunde asupra structurii interioare a „candidatului” la iniţiere, reprezintă însăşi trăirea iniţiatică, revelatoare, care permite ieşirea din spaţiu şi timp. Parcurgerea labirintului, care implică un preţ şi un risc al cunoaşterii, al descoperirilor, dar şi al eşecurilor, îl va marca pe Allan, protagonistul din Maitreyi, schimbându-l. Povestea „aventurii” sale presupune o ek-stază, se circumscrie unei experienţe ek-statice (L.Blaga), ca aprofundare de sine prin ieşirea spre alter, sub semnul iubirii cu valoare iniţiatică, definitorie. Erosul „labirint” implică axiologie, valori trăite şi câştigate, riscul fiind măsura sensului lor ontologic care modelează fiinţa şi îi dă substanţialitate. Autoarea

48

A spune şi a arăta Onto–logia în Tractatus Logico –Philosophicus Autor: Andrei Alexandru ACHIMEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2006Nr. pag. 66, format A 5

Autorul porneşte de la analiza operei lui Ludwig Wittgenstein pe care îl consideră unul dintre cei mai interesanţi filosofi ai secolului XX căruia îi subliniază aportul la dezvoltarea simbolismului logicii contemporane şi caracterul mistic totodată. Volumul este un demers hermeneutic argumentativ dintr-o perspectivă analitico –sintetică structurând principalele interpretări ale operei Tractatus Logico Philosophicus ale lui Ludwig Wittgenstein. Capitolul I abordează o prezentare generală a discuţiei asupra temei Tractatusului cu referiri la text ca mod de pregătire a Onto –logiei Tractatusului. Capitolul II oferă o schiţă a ontologiei tractariene din perspectiva verbului a spune. Capitolul III reprezintă o reunire a celor două elemente a spune şi a arăta plasându-le într-o perspectivă onto –logică totală.

49

Scurtă istorie a logosului Autor: Bogdan BAGHIUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, decembrie 2006Nr. pag. 207, format A 5

De aceea nouă ni se pare că tema centrală a cărţii lui Bogdan Baghiu despre o filosofie logocentrică a istoriei este cu totul îndreptăţită temeiul ei, mai bine zis centrul ei care se află pretutindeni fiind, aşadar Mielul Evanghelic. Sunt şi alte idei interesante ce-şi găsesc o frumoasă expresie stilistică şi argumentări logic coerente în cartea Scurtă istorie a Logosului însă dintre acestea mai amintim două, trei precum : întemeierea ontologiei ca meta-disciplină a comunicării prin întruparea Logosului, sacralizarea spaţială a fiinţei umane, ontologia soteriologică maximiană, justificarea şi apărarea hristologică de către Clement din Alexandria. Într-adevăr dacă se compară creştinismul cu budismul de exemplu în care mântuirea se obţine doar pe cale negativă şi numai prin propriile puteri şi eforturi ale individului se impune numaidecât superiorizarea doctrinei creştine. Căci, într-adevăr, este destul de stranie o doctrină care vine cu ideea că trebuie să fii plăcut lui Dumnezeu, numai pe cale negativă, nefăptuind, nelucrând, nemâncând, în alte cuvinte nefăcând nimic altceva decât ţintind spre Nirvana. În creştinism după cum se ştie de la apostolii Pavel şi Iacob este preţuită şi credinţa, dar şi fapta, cel puţin în cultul ortodox căci în ce-l priveşte pe Martin Luther formula sola fides preconizată de el este prea cunoscută. Prefaţă Prof. Dr. Constantin MARINUniversitatea Al.I Cuza Iaşi

50

Cunoaşterea în vidul iubirii Autor: Marilena BONTAŞ Editura Cristal Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2006Nr. pag. 39, format 11 cu 18

Oare de ce iubim? Ca să aflăm până unde ne întindem ca existenţă. Pentru a ne regăsi în ceilalţi mai puternici şi mai vii ca niciodată... De ce facem iubire? Poate pentru a ne aduce aminte cât de mici suntem în faţa ei, cât de nesimnificativi suntem noi fără ceilalţi, cât de pierduţi suntem fără atingerea şi mângâierea lor... Iubim pentru a uita banalitatea trăirii, de răutatea oamenilor şi de grijile zilei de mâine, pentru a uita de bătrâneţe, de boală şi de prizonerat, de medicamente cu efecte secundare, de preţurile scumpe şi de aglomeraţia din autobuzul ce ne duce la şcoală sau la serviciu. Iubim pentru a uita că fiecare zi ne duce cu un pas mai aproape de moarte şi pentru a ne aminti că odată am stat în vidul cunoaşterii... Autoarea

51

2005Căutarea omului nou În trilogia Străbunii Noştri de Italo Calvino, o interpretare antropologică Autor: Oana Grigoraş SAVINEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, decembrie 2005Nr. pag. 160, format A 5

53

Colecţia Istorie

55

2010Arta bijuteriilor din MoldovaAutor: Liliana CONDRATICOVAEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2010 Nr. pag. 286

Monografia doamnei Liliana Condraticova „Arta bijuteriilor din Moldova” prezintă un deosebit interes ştiinţific, deoarece problema istoriei artei giuvaiergeriei (confecţionarea, răspândirea podoabelor şi bijuteriilor, evoluţia stilistică) în Moldova a fost parţial trecută cu vederea de cercetători, ultimii manifestând interes în special pentru studierea picturii, sculpturii, costumului naţional etc. Din aceste considerente suntem îndreptăţiţi să afirmăm că monografia doctorului în studiul artelor Liliana Condraticova completează un gol substanţial în problema dezvoltării artelor vizuale din Republica Moldova.Rezultatele de bază ale cercetării problemei sunt reflectate în tabele comparative, ca, spre exemplu, tabelul etapelor dezvoltării artei giuvaiergeriei naţionale; tabelul alcătuit în baza Catastihului vamal din 1765 şi a foilor de zestre în care sunt incluse podoabe şi vase din metale şi pietre preţioase; tabelul meşterilor şi atelierelor de confecţionare ale podoabelor şi bijuteriilor; tabelul mărcilor aplicate în atelierele din Moldova.

56

Războiul din Afghanistan (1979- 1989).În memoria participanţilor din Republica Moldova. Realitate istorică şi imaginar socialAutor: Ion XENOFONTOVEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2010Nr. pag. 544

Lucrarea se înscrie în dimensiunea istorico-hermeneutică, semnificativă în mod special pentru istoria timpului prezent, de a face din memorie o formă a justiţiei. Importanţa acestei teme este semnificativă şi graţie faptului că se efectuează, în exclusivitate pentru zona istoriei recente, o încercare de a aborda un subiect estompat prin prisma multidisciplinară, constituind o tendinţă de extindere, prin discutarea unor aspecte inedite şi chiar ,,neacademice”, a discursului istoric referitor la tema cercetată şi analizată.Afghanistanul, inclus în arcul instabilităţii şi al conflictelor de lungă durată, a fost transformat într-un mecanism militar, unde cultura războiului şi violenţele constituie şi actualmente principalele puncte de referinţă. Nu vom trece cu vederea nici impactul nefast pe care îl provoacă această tensiune asupra programelor de protecţie a naturii şi la accelerarea presiunii antropogene asupra mediului înconjurător. Afghanistanul este regiunea de pe Glob cu cele mai multe mine antipersonal – peste 10 mil. – îngropate în sol. Drept urmare a războiului din Afghanistan s-a activizat extremismul islamic, care a alimentat/alimentează terorismul internaţional.

57

2008Arme şi unelte de silex şi piatră din eneoliticul Moldovei dintre Carpaţi şi

PrutEditura Lumen

www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2008Nr. pag. 300, format B 5 JIS

Studiul uneltelor oferă multiple posibilităţi de interpretare istorică: ne dă posibilitatea de a cunoaşte stadiul de dezvoltare atins de comunităţile unei civilizaţii; ne permite să reconstituim diferite activităţi întreprinse de oamenii perioadei eneolitice cu ajutorul uneltelor de piatră; ne oferă imaginea reţelei de contacte şi schimburi intercomunitare în vederea obţinerii materiei prime necesare prelucrării uneltelor; în fine, ne dezvăluie un aspect al raporturilor omului cu mediul ambiant în acele timpuri. Rezultatele studiului nostru s-au bazat pe obiectele litice publicate in diverse lucrări de specialitate, pe acele piese aflate în colecţia unor muzee (Suceava, Vaslui, Botoşani, Iaşi, Huşi, Bârlad) şi pe analiza pieselor rezultate din cercetările personale.Pentru o înţelegere mai corectă a tehnicilor de prelucrare s-au folosit şi analogia etnoarheologică, bazată pe observaţiile efectuate asupra unor populaţii contemporane de aborigeni, din diverse zone ale globului, precum şi rezultate ale arheologiei experimentale. În acest sens, în afară de datele din bibliografie, am valorificat şi rezultatele experimentelor efectuate de un grup de cercetători şi studenţi ai Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi, sub coordonarea domnului asistent universitar Vasile Cotiugă, precum şi la cele realizate de noi la Muzeul municipal Huşi. Autor

Autor: Vicu MERLAN

59

Colecţia Filologie lingvistică

61

2010Surtitrage du dialogue dramatique dans la pratique théâtrale contemporaineAutor: Ana Maria DRAGNEAEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2010

Sous le rapport des incessants changements que subit le monde

contemporain, la traduction devient un concept de plus en plus difficile à contenir dans les limites d’une simple définition. A la fois processus, technique, résultat et domaine d’activité, la traduction élargit son aire en s’appuyant sur de nombreux nouveaux concepts, nouvelles visions et thèses, nouveaux instruments de travail. Son sens n’étant donc pas univoque, sa vocation ne l’est non plus.Elle est devenue une partie intégrante non seulement de la vie personnelle, mais, elle est importante dans nombre de secteurs d’activité humaine, tels la diplomatie, la politique, les affaires, le tourisme, l’économie, l’éducation, et caetera. Elle justifie donc, par cela, l’importance qu’on lui accorde.Mais ce n’est pas de date récente son essor ; à travers l’histoire, elle a marqué même des « révolutions » dans la marche des choses. N’oublions pas que c’est par la traduction des textes que certaines langues anciennes ont pu être préservées, et que la diffusion de la culture au sein des sociétés, la connaissance d’autres cultures, et, par-dessus tout, la communication entre gens, cultures, systèmes de pensée, dépendent toujours de ce processus.

62

2009Nichita Stănescu – poezia ca aventură ontologicăAutor: Irina Monica BAZONEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 107, format A 5

Tema pe care o propune prezenta lucrare se referă la etapele parcurse de poezia lui Nichita Stănescu în procesul cristalizării unei viziuni autentice a poetului asupra lumii şi, mai ales, asupra cuvântului. Vom urmări transformările pe care le suferă cuvântul de-a lungul operei, de la ipostaza corporală, în fuziune deplină cu natura şi cu trăirile poetului, trecând prin experimentul tulburător al rupturii, până la transgresarea spre necuvânt şi instituirea poeziei metalingvistice.Poezia lui Nichita Stănescu a frapat încă de la început, anunţând nu numai ruptura definitivă cu dogmele proletcultiste anchilozante, dar şi o adevărată „schimbare la faţă" a liricii româneşti. Noutatea demersului poetic stănescian rezidă nu atât în recuperarea valorilor modernismului, cât mai ales în depăşirea acestora spre o poetică proprie, diferită de tot ceea ce fusese poezie anterior. S-a spus că după Nichita Stănescu nu se mai poate scrie ca înainte de el. Poetul a înţeles că resorturile adevăratei poezii nu sunt declanşate prin aplicarea anumitor procedee poetice, ci prin trăirea „pe viu" a propriei opere. Aici se află elementul novator care a impus o regândire a poeticitaţii: semnificaţia profund ontologică pe care o capătă expresia poetică .

63

Experimentul lecturiiAutor: Nastasia SAVIN, Mirela SAVINEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 245, format A 5

Prezenta lucrare îşi propune să analizeze ceea ce Umberto Eco ar denumi drept „artificiile consolării" deoarece obiectul nostru de studiu „constituie o combinaţie de locuri topice articulate între ele potrivit unei tradiţii care are ceva ancestral şi ceva specific." Am considerat necesar acest tip de abordare tocmai datorită experimentului actului de lectură de a investi realitatea cu semnificaţii primordiale, apte să cuprindă realitatea lumii ficţionak.Lucrarea de faţă reprezintă, aşa cum se observă încă din titlu, un experiment de lectură, în prima parte a romanului Elena de Dimitrie Bolintineanu, respectiv De la Philippe Lejeune la Italo Calvino -actualizarea relaţiei memorie /vs./ ficţiune în Elena de Dimitrie Bolintineanu şi, în a doua parte, a poeziei lui Camil Petrescu, Instanţieri lirice în poezia lui CamilPetrescu.In procesul concret al naraţiunii din romanul Elena de Dimitrie Bolintineanu există patru componente: prefaţă a naraţiunii, înscrierea celui/ celor de faţă ca receptor/i a/ai naraţiunii, naraţiunea propriu-zisă şi comentariile receptorului / rilor asupra poveştii de dragoste.

Mulţmim Editurii Lumen pentru sprijinul acordat!Lectură plăcută! 8 iulie 2009, Constanţa

64

Chateaubriand entre L'Essai sur les revolutions et Le Genie du christianisme: l'apparition d'une conscience chretienneAutor: Diana MITEEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 135, format A 5

Pour une etude qui se propose d'analyser la specificite de la conscience chretienne dans les oeuvres de jeunesse de Chateaubriand, il nous semble necessaire de commencer notre argumentation par quelques precisions preliminaires â l'egard de la notion de « visage de la Providence ». Dans l'espace culturel judeo-chretien, le theme de la recherche de la face de Dieu n'est pas un sujet marginal; la recension des occurrences du mot pănîm <hb. face dans l'Ancien Testament montre que sur un total de quatre cents references, dont la plupart se referent â des etres humains ou â d'autres intermediaires, une centaine d'entre elles se rapportent â Dieu lui-meme. Comment pourrait-on expliquer ce desir de voir Dieu dans un culte foncierement iconoclaste qui semble rejeter toute forme de visualisation? Pourquoi serait-on toujours â la recherche du visage divin en sachant que toute image en est d'emblee marque de faussete?

65

Auteurs francais.François Villon et Marcel ProustAutor: Ruxandra MANEAEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 165, format A 5

Paris 1431-Au carrefour de la Renaissance et du Moyen Âge, à la fin de la Guerre de Cent ans entre la France et l’Angleterre, quand Jeanne d’Arc, la vierge d’Orléans, était brûlée vive sur la Grande Place de Rouen, voyait le jour François de Montcorbier ou plus tard Maître des Loges, nommé aussi François Villon.Fils d’une famille pauvre de la région de Montcorbier, d’où probablement vient aussi son nom, il est élevé par son oncle, Guillaume de Villon, Maître ès Arts, dans une maison assez modeste à Paris. C’est ce nom avec lequel François entrera dans la postérité. Il est le premier à changer la poésie française du Moyen Âge, celui qui va mettre son empreinte dans l’éternité avec ses poèmes.François Villon reste dans la légende: le poète et le cambrioleur. Sa vie et sa poésie sont si apparentées. Lais, Ballades trouvent toutes leurs forces créatrices dans la vie quotidienne de François.

66

Eugeniu Coşeriu. Contribuţii la pragmatica lingvisticăAutor: Carmen PĂDURARUEditura Lumen www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 135, format A 5

Originile pragmaticii se află, fără îndoială, în filosofia greacă şi acest lucru nu este deloc întâmplător, dacă avem în vedere faptul că nu există o „opoziţie faţă de scris ca atare, ci doar o anexiune a scrisului, o antrenare a sa la vehiculul oralităţii”, cuvântul vorbit devenind modelul suprem. Mai târziu, interesul pentru pragmatică se va găsi tot în filosofie (ex. Immanuel Kant, Peirce, Ludwig Wittgenstein ş.a.). Jacques Moeschler şi Antoine Auchlin consideră că „pragmatica se naşte la Harvard în 1955, atunci când John Austin ţine conferinţele William James, introducând noua noţiune de act de limbaj”, dar Levinson susţine că „pragmatica a fost practicată şi pânăîn 1955 fără să fi fost numită astfel”. Iar acest interes la nivelul domeniului filosofiei este explicabil de vreme ce filosofia limbajului pune accentul pe limbaj tratat în raport cu diverse activităţi umane, mai ales în legătură cu gândirea şi nu studiază limbajul în şi pentru sine aşa cum o face lingvistica. Acest lucru îl punctează Eugeniu Coşeriu, considerând că „problema fundamentală a filosofiei limbajului este să răspundă la întrebarea «ce este limbajul?», pe când lingvistica cercetează nu atât ce este limbajul în esenţa sa, cât mai curând modul cum se manifestă limbajul în formele sale istorice, care sunt limbile.”

67

Exilul ca traumă, trauma ca exil în opera lui Norman ManeaAutor: Aurica STANEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. , format A 5

Lucrarea Exilul ca traumă /Trauma ca exil în opera lui Norman Manea (Cluj-Napoca, 2008) reprezintă o abordare critică nuanţată şi originală a câtorva cărţi esenţiale ale scriitorului. Ceea ce apare, dintru început, remarcabil în cartea Auricăi Stan este refuzul clişeelor şi al lecturii obediente faţă de opiniile criticilor literari ai zilei. Aceasta admirabilă probă de independenţă şi integritate intelectuală este legitimată de o cercetare aprofundată, riguroasă, iscoditoare - de certă profesionalitate - a textului pe care autoarea îl scrutează. Cum mărturiseşte în Introducere, opţiunea pentru opera în cauză este stimulată tocmai de ,,terenul netatonat, maleabil”, oferind ,,multiple piste de interpretare şi a cărui multiple semnificaţii sunt departe de a fi epuizate.”Pornind de la premisa că trauma şi exilul sunt temele obsesive, recurente şi de profunzime în volumele analizate, Aurica Stan subliniază ferm, încă din debutul lucrării, că ,,în loc de traumă şi exil, formulă adoptată în exclusivitate de critica literară” va urmari ,,o resubstanţializare a raportului, decelând, în cele din urmă, avatarurile exilului ca traumă şi ale traumei ca o sursă a exilului” în ansamblul literaturii scriitorului. Norman ManeaBard College, 20 iulie 2008

68

De veghe în lanul de proză. De la Mircea Eliade la Mircea CărtărescuAutor: GEO VasileEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 200, format A 5

Cel puţin patru generaţii de prozatori români se perindă prin faţa cititorilor. Cartea demarează cu deja clasicii de manual tip Mircea Eliade (1907-1986), Nicolae Breban (n. 1934, Baia Mare), Dumitru Radu Popescu (n.1935, satul Păuşa, Bihor) sau Augustin Buzura (1938, Berinţa, Maramureş) care nu-şi dezmint construcţiile masive şi nici temele grave, universale (recurente în opera unor Nietzsche, Dostoievski, Thomas Mann, Tolstoi, Proust). Opera lor se remarcă prin tipologii pregnante, contrastive şi totodată complementare (spirit - trup, viaţă - artă, apollinic - dionisiac, maestru spiritual —discipol, călău — victimă, inclusiv în plan erotic, politic, social); stilul preponderent analitic aminteşte de investigaţia şi procedurile psihanalitice, ceea ce nu exclude lungul monolog digresiv, verva şi proteismul. Se ajunge, aşa cum vom demonstra, printr-un mirabil proces de ieşire din fatalitatea asincroniei, la anvergura ficţiunii de tip euro-american, la epica psihopoliţistă, la romanele în cheie mitologică şi totodată realistă, la povestirile în clarobscur care l-au impus, de pildă, în istoria literaturii pe regretatul Marius Tupan.

69

Exilul ca traumă, trauma ca exil în opera lui Norman ManeaAutor: Aurica STANEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 209, format A 5

În ultimii ani, s-a vorbit tot mai mult de Norman Manea. Mai timid în România, mai avid în Occident. De el s-au legat speranţele noastre pentru un Premiu Nobel, una din marile obsesii specifice poporului român. Mai mult, în ultima perioadă, România şi-l revendică tot mai mult ca scriitor, încercând o aducere acasă, în perimetrul literaturii române, a unei cochilii de melc deja aclimatizată cu spaţiul literar american şi european (şi aici am în vedere numeroasele premii şi distincţii care l-au onorat pe Norman Manea). Mai ales după 1990, exegeza s-a întrecut în interpretări ale operei maniene, dar accentul a fost adeseori mutat de pe valoarea şi valorizarea literaturii maniene înspre o plonjare, deloc fără riscuri, în biografism.Cum poate fi identificat şi receptat mesajul literaturii maniene? Care este axa tematică şi de ce mereu în literatura scriitorului se observă o constanţă motivică aşezată însă, de fiecare dată, în forme structurale invariabile?Manea abordează diferite genuri literare, de la portretistică literară, la eseu şi până la romane arborescente, de sorginte autobiografică. Intr-adevăr, interogaţiile sunt dense, generoase în problematizări şi dificile în formularea unor răspunsuri cât mai pertinente. Este dificil, dacă nu chiar imposibil să începi un studiu pe un scriitor, iar apoi să ai pretenţia că îl vei descoperi numai prin scrisul său, sesizând nuanţele, re-orientările ivite odată cu fiecare carte, ponderea majoră a unor teme.

70

Stilul indirect liber în proza lui Vasile VoiculescuAutor: Claudia Ileana SPINEANUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 108, format A 5

Biografia unui autor poate adeseori constitui un punct de plecare pentru cei care îi studiază opera. Uneori detectabile, alteori nu, datele oferite de viaţa lui socială şi culturală reprezintă o posibilă prismă a unei interpretări adecvate. Acest mod de abordare a operei literare presupune rezerve faţă de ideea autonomiei absolute a textului artistic (considerat doar din perspectiva receptării şi rupt de contextul în care a luat fiinţă). Când stilistica apelează la biografia autorului, ea se apropie, inevitabil, de istoria şi critica literară. In cazul lui Vasile Voiculescu, biografia nu trebuie ignorată, întrucât ea constituie fondul profund al „imaginarului" său.Pornind de la Pârscovul natal, sat de pe Valea Buzăului, ce găzduia într-o noapte de toamnă a anului 1884 (27 noiembrie, după actul de naştere) „ivirea în lumină" a unui mare pot, prozator şi dramaturg român al secolului al XX-lea, vom regăsi numeroase corespondenţe cu lumea satului imaginat în opera voiculesciană. Multe din personajele nuvelelor, chiar personajul romanului Zahei orbul, au corespondent în copilăria la care Voiculescu a făcut mereu apel de-a lungul întregii vieţi. Satul natal, unde mitul se împletea încă la vremea copilăriei cu o realitate în alte părţi în schimbare, a constituit întotdeauna un loc al recuperării energiei pierdute, al refacerii sufleteşti, un loc spre care gândurile autorului s-au îndreptat mereu într-un efort recuperator.

71

Le mythe d’Œdipe et le roman policier –une analyse de quatre romans françaisAutor: Adriana GHEORGHEEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2009Nr. pag. 153, format A 5

Cet ouvrage constitue la version à peine modifiée du mémoire de Master que j’ai soutenu en septembre 2006 à l’Université de Reims Champagne-Ardenne en France. C’est un travail réalisé sous la direction de Monsieur Vincent Jouve à qui je souhaite apporter ici mes vifs remerciements. Ses conseils m’ont toujours été d’un aide précieux dans mes recherches et ses suggestions m’ont souvent stimulée à sortir des impasses auxquels ce type de démarche est parfois confronté.Comme il s’agit d’un mémoire de Master, les dimensions du texte sont assez réduites. La structure du plan n’est pas toujours très élaborée (surtout le plan « à tiroirs » dans la troisième partie de l’ouvrage) et l’analyse, loin d’être exhaustive, pourrait être facilement développée dans un commentaire plus étendu. Néanmoins, je considère que ce texte a le mérite d’avoir bien mis en évidence les similitudes thématiques et structurelles entre les deux modèles annoncés dans le titre: le mythe œdipien et le roman policier. Ces ressemblances concernent notamment la structure triangulaire présente dans les deux modèles, tout comme l’importance du signe et cette instabilité de l’être dans un univers où le règne de la raison est presque total.

72

2008Iaşul în literaturăAutor: Antonio SANDU, Anamaria BOBOCEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, octombrie 2008Nr. pag. 220, format B 5 JIS

Cultura ieşeană are la bază un profund sentiment al veşniciei. Ca să părăsească Iaşul călătorului îi trebuie un avânt necesar pentru a urca domoalele coline care-l înconjoară. Ele sunt un punct de repaos în calea lui înainte de a-şi lua avântul către alte zări dar şi un repaos ca o oprire înaintea unui templu, în calea drumeţului care mânat de treburi sau doruri îşi poartă paşii spre Iaşi.Drumurile Iaşului sunt astfel de opriri şi avânturi neîncetate care prind la mijloc „în sinea lucrurilor” ca o mărturie a unei veşnicii promise. Case şi statui, biserici şi palate sunt pietre de popas ale veşniciei aduse în clipa prezentă de oamenii locului. Situat pe râul Bahlui la 12 km. de confluenţa acestuia cu Jijia (Bădărău, 2007:9) Iaşul se întinde în depresiunea Bahluiului între dealurile Copou, Repedea, Cetăţuia, Galata, Bucium-Păun, Şorogari, Breazu. Dezvoltarea oraşului asemeni majorităţii oraşelor moldoveneşti în zone de interferenţă între câmpie şi podiş (Tufescu apud Bădărău, 2007:11) pusă pe seama utilizării simultane a resurselor naturale oferite de cele două medii geografice ne permite să înţelegem integrarea spirituală a Iaşului în ceea ce Lucian Blaga numea spaţiul mioritic. Situarea oraşului în această depresiune a Bahluiului este răspunzătoare spiritual de fericita abundenţă a personalităţilor culturale care au marcat Iaşul prin prezenţa lor.

73

2007Displacements of History and Identity in Salman Rushdie s Midnight’ s childrenAutor: Angela STĂNESCUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2007Nr. pag. 153, format A 5

While for V.S. Naipaul home is ultimately nowhere, for Salman Rushdie home is potentially everywhere. While Naipaul sees cultural collisions and collusions as irredeemably tainting and corrupting, Rushdie casts a more lenient eye on the beneficent possibilities and opening vistas of cultural encounter. Although their characters are equally displaced and rendered homeless by the sinuous historicity of their sense of identity and belongingness, their quests for the core of the postcolonial condition follow somewhat different routes and itineraries, inscribed on different historical and cultural maps. If Naipaul writes back from a space he situates at the rim of the world, from a historical void he wishes to replenish with his historicizing discourse marked by the embittered consciousness of geographical and political marginality, Rushdie confronts us with the overwhelming multiplicity of layers and strands of history crisscrossing the massive subcontinent whose centrality as the jewel in the crown situated it at the very heart of the British Empire.Autoarea

74

Acted And Unacted Parts. The Quest for Identity in Virginia Woolf s NovelsAutor: Florentina CIOLOCA Editura Lumen www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, octombrie 2007Nr. pag. 116, format A 5

Florentina Cioloca is a qualified translator, interpreter and teacher of English, with a keen interest in the works of Virginia Wolf. She has a B.A. (Hons) degree in English-Romanian from Transilvania University Braşov and is currently studying at the University of Exeter UK, where she has been offered a special scholarship for the MED-TESOL programme. The turn of the last century was marked by an acute identity crisis resulting from decisive economical and socio-political changes. Consequently, the concept of self started to be represented in literature as fluctuating and fragile, from a subjective and limited narrative perspective. Crystallingin her novels the image of the frustrated individual who is never pleased with his/ her life, Virginia Wolf hailed the modern ascendancy of illusion overreality. Each of her characters appears to suffer from a self deprivation, and this makes them all search for alternate egos unacted parts, that is (a recurrent phrase appearing in several of the novels discussed). Instead of enjoying their lives as they are, these characters prefer to imagine what could have happened, had there been chance. They are actors performing one role after another, but they never find the happiness they pursue, nor do they ever manage to discover their true identity. However, their final frustration and solitude characterise in fact all of us, because, histrionic and superficial as they may be, they are nonetheless live and credible.

75

L’hermaphrodite monstrueuxAutor: Mihaela STĂNICĂEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, octombrie 2007Nr. pag. 101, format A 5

Qui a peur de l hermaphrodite monstrueux? Voila la question qui constitue le point de depart de cette demarche analytique dont la seule ambition ne saurait se traduire que dans les termes suivants: donner un nom nouveau a une peur ancienne. En effet, ce qu on se propose de faire tout le long de cette analyse c est d illustrer les nouvelles formes de presentation et de reprezentation d une peur archetypale: la peur du melange non- differenciateur tel qu elle est traduite dans la figure de l hermaphrodite. Autoarea

76

Sadovenizarea bovarismuluiAutor: Oana PĂTRAŞCUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2007Nr. pag. 96, format A 5

Prezenta lucrare cu titlul Sadovenizarea bovarismului îşi propune să ilustreze felul în care scriitorul român adaptează în scrierile sale conceptul de bovarism echivalent cu o concepere diferită a propriei realităţi. Structurată în cinci capitole, lucrarea va urmări succint gradul în care lucrările sadoveniene pot fi relaţionate cu romanul lui Flaubert, Madame Bovary. Astfel, în primul capitol intitulat Realismul vor fi trecute în revistă principalele coordonate ale realismului francez pentru a ne introduce în problematica secolului al XIX-lea, când a fost publicat romanul lui Flaubert. Capitolul al doilea, Bovarismul. Sadovenizarea bovarismului, va teoretiza strict ceea ce înseamnă ideea de bovarism prin raportare la personaje din Madame Bovary şi ce reprezintă sadovenianismul. Aceste prime două capitole, în linii mari teoretice, conceptualizează termenii cu care se va opera pe parcursul lucrării, în special în celelalte trei capitole aplicative. În capitolele următoare denumite după titlul operelor literare analizate în cuprinsul lor: Haia Sanis, Oameni din lună şi Locul unde nu s-a întâmplat nimic vor fi evidenţiate aspecte ce ţin strict de compoziţie şi relevante pentru ideea de sadovenizare a bovarismului. Autoarea

77

Aspecte ale dandysmului în literatura românăAutor: Elena DRAGUEditura Lumen www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2007Nr. pag. 123, format A 5

De-a lungul anilor, în ceea ce priveşte receptarea fenomenului dandy în ţara noastră, s-a creat un curent de opinie care reduce adevăratele proporţii ale mişcării. Multe din traducerile realizate în secolul al XIX-lea şi chiar în secolul al XX-lea folosesc termenul de „filfizon” pentru a-i descrie pe domnii îngrijiţi şi rafinaţi care uimeau saloanele bucureştene sau ieşene. O altă abordare comună urmăreşte filonul genetico-psihologic susţinând că fenomenul dandy este în sine o manifestare marginală a frustrărilor şi angoaselor copilăriei. Lucrarea aceasta urmăreşte să sublinieze importanţa fenomenului dandy privit ca mişcare culturală ce are impact puternic atât în literatura europeană şi americană, cât şi în cea românească. După trecerea în revistă a celor mai reprezentative figuri dandy, vom ajunge la concluzia că mişcarea dandy nu a reprezentat, în mod absolut, eleganţă şi stil, ci o opţiune estetică şi o viziune estetizantă asupra lumii, viziune care transcede în operele dandy-lor. Vom înţelege, de asemenea că dandysmul, mai mult decât artă a aparenţei defineşte un întreg stil. Frumosul, văzut ca principiu fundamental al esteticii, este reliefat în toate acţiunile unui dandy. Viaţa întragă este pusă în slujba unui scop, iar scopul, în sine, devine principiu existenţial.Autoarea

78

Themes in the Contemporary British Novel by WomenAutor: Ileana Botescu SIREŢEANUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2007Nr. pag. 133, format A 5

Faced with a world where it is impossible to resist, let alone oppose diversity and diference, where notions such as tolerance, multiculturalism, interdisciplinarity have becomekey concepts, we are actually in the position to reconsider and redefine our own experience of the world and in the world and to question centuries of philosophical and scientific certainties; we are in the postmodern condition. On close analysis, all definitions of postmodernism, as different and numerous as they are, do actually revolve around two basic perspectives on the present-day state of affairs or what we have grown accustomed to call postmodernism. One, that I would call oversimplifyingpolarizes the negativistic features of the phenomenon, focusing exclusively on its potential of completely rejecting the previous systems, values, norms and concepts. The other goes further and exposes postmodernism s ability to understand differences, its ability to conceiveof a rhetoric of both/and. The firts perspective chooses to define postmodernism as a culture of rejection and denial, a destructive and violent phenomenon that refuses to take into consideration what has previously existed if it is not to demolish it. In this respect, Ihab Hassan s attempt to create a visual chart of the irreconcilable oppositions between modernism and postmodernism is fairly illustrative and can successfully summarize the tenets of this perspective. Autoarea

79

Cultural Glimpses of the English-Speaking WorldAutor: Augustina BUTEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, iunie 2007Nr. pag. 344, format A 5

We used to invent words and then yield to their power. No knowledge would be possible without words though, in the process, words would often grow into self- mastered entities, into obstacles that interpose between us and the real world. They would bestow on us both proximity to, and enstrangement from, the essence of things, whereas spiritual independence presupposes a state of semantic vigilence, a rejection of the tyranny wrought by these unavoidable lexical intermediaries.History is such a misleading word..We should be aware of this from the very beginning, since history as science is in the very special position of being homonymous with the object of its research. In other words, the task of history is to reconstitute history. We call by the same name two concepts that are, in fact, distinct, no matter how much we should like to bridge them: history in its matter- of- factness and history as representation. The imaginary always aspires to merge into reality, which is a not quite innocent heresy. And the identification ofthe two terms stems from our deeply rooted need to be anchored in the past...To us, the past means legitimacy and justification. Lucian Boia (Boia: 7-8 translation and italics mine, A.B.)

80

Otherness and the Quest For Identity: An Epitome of George Eliot s NovelsAutor: Ioana IACOBEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, octombrie 2007Nr. pag. 96, format A 5

In the paradigm of the Victorian canon, George Eliot s corpus presents itself as the

„voice of a century” that draws the contours of protrusive individuals marked by the difference of otherness. Being both an epitome of the Victorian literature and a refined prolepsis of the psychoanalytical debate over the individual s self, Eliot s novels remain pillars of the cultural and epistemological society, in which identity involuntarily appears as a biased construct. Thus, a prolegomena of psychological and psychoanalytical framework of the conceptualization of „otherness” and „identity” is firstly performed, in order to set a theoretical starting ground for the further analysis. After such a presentation, the portraits of the distinct typologies of identity are drawn from George Eliot s novels, with a focus on the feminist other, racial different and the socio-political alien of the Victorian society. The aim of this study is to show that the derogatory stature of the other is not an issue concerning solely the contemporary literature, but rather, that it stems from the particularity of difference that was prevalent in the expanding society of the Victorian epoch. It also shows the individual at stake, trapped in the net of his own belligerent identity and the equalitarian society struggling to suffocate any attempt of acquired liberty. Autoarea

81

Cultivarea limbii literareAutori: Liliana IACOBACHE, Ion IACOBACHEEditura Lumen www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, martie 2007Nr. pag. 94, format A 5

În ciclul primar importanţa limbii române ca disciplină şcolară capătă dimensiuni noi determinate de faptul că prin aceasta se urmăreşte atât, cultivarea limbajului oral şi scris al elevilor, cunoaşterea şi folosirea corectă a limbii materne,cât şi învăţarea unor tehnici de bază ale activităţii intelectuale: cititul, scrisul, exprimarea corectă. Aceste tehnici sau instrumente ale muncii intelectuale asigură dezvoltarea şi perfecţionarea limbajului şi totodată succesul în întreaga evoluţie a şcolarilor.Citirea, ca disciplină de studiu a limbii române la clasele I-IV, are ca sarcini fundamentale, pe de o parte însuşirea de către elevi a mesajului unor texte, a unor creaţii literare sau ştiinţifice, a valorilor multiple ale acestora (cognitive, formativ-educative, cultural artistice, estetice, etc.), şi pe de altă parte, înarmarea elevilor cu capacitatea de a se orienta în textul citit. Mesajul transmis prin limbaj reprezintă, pe de o parte, aspectul oficial şi normativ al limbii, iar pe de altă parte este expresia individului, a particularului. Subordonarea la stilurile funcţionale ale limbii şi la normele ei gramaticale şi lexicale aduce comunicării noastre corectitudine, precizie şi claritate.Autorii

82

Dezvoltarea, nuanţarea şi activizarea vocabularuluiAutori: Liliana IACOBACHE, Ion IACOBACHEEditura Lumen www.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, martie 2007Nr. pag. 85, format A 5

Cuprins:

IntroducereLectura explicativă şi varietatea genurilor şi speciilor literareMetode şi procedee de predare învăţare din perspectiva modernizării învăţământuluiFormarea şi dezvoltarea creativităţii verbale prin activităţi creatoare propuseMetodologia explicării cuvintelorBibliografie

83

2006Imaginarul social în opera lui Rabelais şi Creangă Autor: Ana-Maria BOBOC Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2006Nr. pag. 61, format A 5

Având în vedere faptul că Evul Mediu se caracteriza îndeosebi prin acea binecunoscută autoritate deplină a bisericii, putere care dicta practic şi ceea ce trebuie să se scrie, trebuie să remarcăm curajul pe care unii autori, începând cu Boccacio şi ajungând la Rabelais l-au avut în conceperea unor cărţi care, prin conţinutul lor, au atacat vehement ideile unei lumi considerate de către aceştia anormală, propunând prin satira la adresa societăţii medievale, imaginea unei lumi noi, eliberată de jugul unor legi şi idei care nu mai corespundeau şi nu mai puteau fi acceptate. Prin contrast, Rabelais imaginează o societate a libertăţii depline, o societate ai cărei membri trebuie să se supună unei singure legi: Fă ce-ţi place! Lucrarea are ca scop şi evidenţierea unor similitudini între opera lui Rabelais şi cea a lui Creangă, similitudini care pot fi identificate atât la nivelul personajelor, cât şi la nivelul stilului. Romanul lui Rabelais şi scrierile lui Creangă sunt construite cu scop artistic pentru o bună observare a realului; realul, a cărui prezentare în râsul observatorului este obiectul reflexiunii, se transformă adesea în ideal, care este o metaforă ce-l zăboveşte pe ascultător, nu însă fără a se auzi în râsul lui şi îndemnul observatorului de a cugeta la ceea ce a spus el cu inimă veselă. Autoarea

84

Arhaicul în poezia şi proza lui Vasile Voiculescu Autor: Lili Helga GERGELY Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, aprilie 2006Nr. pag. 143, format A 5

Cartea urmăreşte, programatic, să cuprindă întreaga personalitate a lui Vasile Voiculescu privită din punctul de vedere al temei de aici, adică să vorbească şi despre poet şi prozator, dar şi despre om şi medic , dat fiind că el a fost dintre creatorii la care nu există nici urmă de sciziune între personalitatea artistică şi personalitatea morală, între etica omului, conştiinţa artistului şi deontologia doctorului. Nutrim convingerea că o asemenea personalitate poate figura oricând ca model, şi mai ales într-o vreme în care nu ne putem plânge de o inflaţie de modele umane. De aceea nutrim şi speranţa că această carte se adresează nu numai specialiştilor. În tot cazul, am scris-o pentru că ne-am simţit „furaţi” pe nesimţite de operă şi de profilul autorului, asemenea lui Aliman, cel vrăjit de mirifica Lostriţă. Autoarea

85

I.L.Caragiale Jocuri textuale şi tipuri de discurs. Aplicaţie pe Momente şi schiţe Autor: Cristina CIOBANUEditura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2006Nr. pag. 153, format A 5

Studiul de faţă se vrea o abordare a schiţelor din perspectiva pragmatică şi naratologică. De aceea, ni se pare mult mai important să reuşim o aplicare, pe câteva texte, a unui număr relativ restrâns de noţiuni vehiculate de acest tip de critică formalistă decât să introducem foarte multe distincţii referitoare la modurile de expunere, la tehnicile şi la instanţele narative. De altfel, schiţele caragialiene nici nu admit distincţii foarte clare în interiorul lor şi un punct important al analizei va trebui să-l constituie felul în care diferitele discursuri se amalgamează conferind o neaşteptată modernitate acestei opere. Punând accentul pe modalităţile de organizare, pe jocurile textuale a căror miză este înţelegerea mecanismului naraţiunii, trecerea de la structura de suprafaţă, afişând, de multe ori, o seriozitate trucată, la structura de adâncime (parodică şi ironică), nu vom neglija nici sensurile care se degajă de aici. Importanţa pe care o acordăm laturii semantice (latura ce derivă din organizarea schiţelor) se datorează dorinţei de a atrage atenţia asupra complexităţii operei scriitorului şi imposibilităţii unei abordări strict formale, irelevante în lipsa interpretărilor funcţionale şi semantice. Autoarea

86

2003Style in Language Discourses and Literature Autori: Horia HULBAN (editor) Editura Lumenwww.edituralumen.rowww.librariavirtuala.comIaşi, 2003Nr. pag. 361, format A 5

87

Programul Lumen Academic

Filosofia ProgramuluiProgramul Lumen Academic este, începând cu anul 2009, parte

componentă a Programului de Pormovare a Tinerilor Cercetători. În cadrul secţiunii Lumen Academic vor fi selecţionate lucrări realizate de cercetători cu titlul ştiinţific de doctor sau cel putin puţin înscrişi la doctorat provenind din universităţi din ţară sau străinătate, institute de cercetări sau alte instituţii a căror activitate este dedicată cercetării ştiinţifice. Prin excepţie în această categorie vor fi acceptate lucrări ale cercetătorilor fără criteriul limitei de vârstă.

Domeniile de cercetare vizate pentru acest program sunt asistenţa socială, sociologia, politologia, psihologia, filosofia, ştiinţele juridice, ştiinţele economice, lingvistica, literatura, istoria, marketing-ul şi comunicarea, studiile europene, jurnalismul, teologia etc.

Acest program se realizează în baza principiului cofinaţării, Asociatia Lumen acoperind între 50% si 75% din costurile aferente cheltuielilor de editare, în funcţie de calitatea lucrărior, valoarea ştiinţifică şi care presupun premiza unui succes editorial. Selecţia lucrărilor trimise în cadrul acestui program se va realiza după metoda Peer Review (a se vedea articolul ce prezintă procesul de Blind Peer Review), proces desfăşurat de către comisia de referenţi ai Editurii Lumen, cercetători cu titlu ştiinţific de doctor sau doctorand în domeniile socio-umane, fapt care va permite selectarea celor mai bune cercetări ştiinţifice propuse în cadrul acestei ediţii.

Volumul sau cercetarea propuse spre editare trebuie să utilizeze în mod obligatoriu bibliografie internaţională de referinţă, în principal în limba engleză cu o cota de cel puţin 30% din bibliografia totală, din care este indicat ca macar 2 titluri să provină din publicaţii indexate ISI. În acest sens menţionăm că Editura Lumen găzduieşte editorial Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială în numele Universităţii „Al. I. Cuza” şi a Holt România, publicaţie indexată ISI Thomson. Citarea altor cărţi publicate anterior la editura noastra, deşi nu este obligatorie, denotă interesul autorului pentru Editura noastra şi justifică alegerea acesteia pentru publicarea propriei cercetări.

Materialele pentru selecţie vor fi însoţite de un Curriculum Vitae al autorului, o scrisoare de motivaţie cu privire la publicarea în cadrul Editurii Lumen, în care să se prezinte argumentele considerate

88

de autor semnificative pentru acceptarea la publicare şi motivul alegerii Editurii Lumen, un rezumat al materialului în limba română şi engleză ce vor fi publicate pe pagina de internet a Editurii Lumen, în cataloagele proprii, propuse spre indexare internaţionala etc. Acestea se vor trimite pe adresa: [email protected] cu menţiunea pentru Programul de Promovare a Tinerilor Cercetători şi secţiunea pentru care propune materialul ştiinţific

Scopul: Stimularea cercetării ştiinţifice universitare prin promovarea rezultatelor acestora. Obiectivele Programului Lumen Academic au în vederepromovarea a cel puţin 15 lucrări valoroase realizate de cadre didactice din mediul universitar, cercetători, specialişti în diferite domenii, precum şi promovarea acestora către un public de cel puţin 1000 de persoane interesate cu privire la rezultatele cercetării autorilor selectaţi.

Activitati in cadrul proiectului Anunţarea publică a tuturor sesiunilor realizate în cadrul

Programului Lumen Academic; Specialiştii nostri, (cadre universitare şi cercetători cu

experienţă), vor evalua materialele trimise spre publicare imediat ce sunt primite iar răspunsul va fi primit imediat ce lucrarea este evaluată, fiind fie acceptată la publicare caz în care i se specifică autorului condiţiile de publicare şi contractul de editare, sau neacceptarea publicării;

Realizarea contractului editorial; Finalizarea materialelor de către autori în funcţie de sugestiile

oferite de Peer-review-uri noştri; Redactarea volumelor; Realizarea paginaţiei; Realizarea coperţilor; Corectura finală a textului; Acordare de ISBN şi CIP; Tipărirea volumului; Trimiterea exemplarelor autorilor; Trimiterea în difuzare a volumului, în librăriile proprii ale

Editurii Lumen şi către cele partenere;

89

Promovarea cărţilor prin catalogul editorial al Editurii, pe site-ul Editurii Lumen şi Librăria Virtuală www.librariavirtuala.com;

Promovarea volumelor prin realizarea de comunicate şi recenzii;

Promovarea în târguri de carte; Promovarea Web 2.0 prin programele Google Books, Scribd,

Youtube, Slideshare etc; Lansări de carte în funcţie de contractul cu autorii; Trimiterea ofertei de carte către toate bibliotecile central-

universitare şi judeţene din ţară; Trimiterea ofertei de carte către universităţile din ţară în funcţie

de profilul cercetărilor şi către alte instituţii de profil; Trimiterea volumelor, acolo unde contractul editorial prevede,

către organisme mass-media pentru promovare.

Perspective de viitor ale Programului Lumen Academic Înscrierea lucrărilor publicate de Editura Lumen în baze de

date internaţionale şi biblioteci din străinătate; Promovarea internaţională a autorilor prin programele Google

Books şi Scholar Books (Google Academic); Indexarea cărţilor în baze de date internaţionale; Creşterea numărului de tineri promovaţi în cadrul programului.

Beneficii pentru autori Recunoaşterea academică Promovare instituţională Creşterea notorietăţii publice Formarea şi creşterea brandului personal Creşterea stimei de sine

APARIŢII EDITORIALE LUMEN Colecţia Filosofie şi Ştiinţe...

Documents

Transcript of APARIŢII EDITORIALE LUMEN Colecţia Filosofie şi Ştiinţe...