Stiri 26 februarie 2021, a doua parte

4 puncte de sprijin pentru ferma de familie, Paula CIUPAG, 26 februarie 2021 În Politica Agricolă Comună post-2020, ferma de familie este o prioritate. Ce putem face pentru sectorul nostru cel mai vulnerabil şi în acelaşi timp cel mai competitiv?

Aşteptăm Planul Național Strategic ca să mergem cu el la negocierile pentru noua PAC. Ne cunoaştem prea bine slăbiciunile (în 2016, mai mult de 3,236 milioane de exploataţii - 94,57% din numărul total de exploataţii - se încadrau în categoria sub 8.000 euro SO, iar peste 2,333 milioane de exploataţii nu valorau nici măcar 2.000 euro SO.), ne ştim la fel de bine şi potenţialul. Ce facem?

 MĂSURI ESENŢIALE ÎN VIITOAREA PAC

 George Căţean, fermier din Braşov - Ferma Căţean - a subliniat patru mari direcţii în care ar trebui să fie sprijinită ferma de familie:

1. O cofinanţare mai generoasă. „Dacă am pleca cu o cofinanţare mult mai scăzută din partea producătorului şi un aport mult mai mare din partea finanţatorului, atunci sigur vom vedea mai mulţi producători investind în procesare”.

2. Condiţii de creditare mai avantajoase. „Am putea organiza instrumente naţionale care să-i ajute financiar: creditarea să fie mult mai uşor accesibilă, garantarea creditelor de asemenea. Pe persoană fizică, creditarea este mult limitată, avem nevoie ca aceşti producători să se comporte ca nişte antreprenori”.

3. Legislaţie mai flexibilă. „De exemplu, în ceea ce priveşte etichetarea, putem începe cu un nou cadru legislativ care să reglementeze sectorul alimentar: mai multă flexibilitate pentru micii producători, dar în acelaşi timp să ţinem cont de reguli şi să nu punem în pericol siguranţa consumatorului. În momentul de faţă, legislaţia este unitară pentru toată lumea şi nu ţine cont de profilul producătorului”.

1

4. Campanii de informare şi consiliere. „Fie că vorbim despre producători, fermieri sau mici antreprenori care vor să-şi desfăşoare activitatea în mediul rural, ei trebuie consiliaţi. Trebuie să ştie ce posibilităţi de finanţare au, e nevoie de sprijinul unui consultant care să le asigure atât pregătirea proiectelor, cât şi partea de implementare şi post-implementare, au nevoie de acces la informaţiile care ţin de organizare”.

  PASUL SPRE PROCESARE

 Potrivit lui George Cățean, micii fermieri trebuie ajutați să facă acea conversie de la producători de materie primă la producători de produs finit, iar noile strategii precum „Green Deal” sau „De la fermă la consumator” ar trebui să fie cunoscute de fermierii mari şi mici deopotrivă: „să vedem în ele nu noi cadre legislative care vin să ne constrângă, ci oportunităţi pe care le putem fructifica”.

FERMA DE FAMILIE ARE VIITOR

Una dintre temele de discuții din grupul nostru „Ferma de familie” de pe Facebook: „Aţi încercat în vreun fel să vă influenţaţi copiii să vă urmeze în activitate?” a primit răspunsuri încurajatoare din partea fermierilor. Click AICI și vezi ce au scris membrii comunității online „Ferma de familie”!un articol de PAULA CIUPAG

Forumul Academia Aectra – Cum să producem mai mult cu mai puține resurse? Eveniment realizat pentru profitul fermierilor români Adrian Radu - 26 februarie 2021

Luna februarie a adus în agribusiness-ul românesc un eveniment de amploare, Forumul Online Academia Aectra, care a tratat problematica Pactului Verde European și impactul acestuia asupra sectorului agribusiness, în special în ceea ce privește profitabilitatea fermei românești.

Evenimentul Academia Aectra s-a diferențiat prin a propune direcții de analiză, în a identifica noi oportunități de a crește profitabilitatea și productivitatea fermei, chiar și cu resurse limitate.

La eveniment au luat parte invitați de seamă, experți cunoscuți ai agribusiness-ului românesc.

În deschidere, Dan Popescu, președintele Aectra Group, a prezentat o nouă paradigmă economică, cea a jocului de sumă 0, care trebuie evitată în

2

agricultura românească. În contextul în care Uniunea Europeană impune din ce în ce mai multe reglementări, fermierii români nu trebuie să piardă, ci trebuie susținuți pentru a avea business-uri profitabile și prietenoase cu mediul înconjurător.

Impactul Pactului Verde European asupra profitabilității fermelor românești

În debutul primului panel, Robert Arsene, expert politici agricole ARA Management, a adus în vedere potențialul pe care România îl are în a-și diversifica și crește exporturile, în contextul creșterii cererii de cereale, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru fermieri.

Cristina Cionga, director afaceri europene Asociatia Producatorilor de Porumb din România (APPR), a expus oportunitatea accesării ecoschemelor de către fermieri, urmând ca aceste instrumente să se bucure de o finanțare semnificativă în Pilonul 1 din noua Politică Agricolă Comună (PAC).

Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor, a făcut referire la obiectivele pe care noua organizație reprezentativă a fermierilor și le-a propus să le promoveze. A pus accent pe necesitatea ca fermierii să fie informați cu privire la oportunități financiare, de investiții, oferite cu precădere prin intermediul UE și să găsească răspunsuri la nevoile reale ale acestora.

Lucian Buzdugan, senior advisor Al Dahra, a menționat că, pentru a facilita conversia spre o agricultură durabilă și sustenabilă, în acord cu Green Deal, este necesară reducerea dozei de pesticide și creșterea randamentului producțiilor. În aceste condiții a recomandat extinderea utilizării biostimulatorilor și integrarea acestora ca element tehnologic obligatoriu pentru culturile agricole.

Soluții tehnologice pentru creșterea productivității culturilor

În cel de al doilea panel, Dan Popescu a prezentat faptul că 70% din pierderile de producții sunt cauzate de factori limitativi. Astlfel, pentru creșterea productivităților trebuie asigurată plantelor o nutriție adecvată, oferită prin intermediul biostimulatorilor. Pentru ca plantele să depășească momentele de stres, este necesar ca fermierul să investească inteligent. Pentru aceasta, compania Aectra dezvoltă scheme integrate de nutriție ce oferă culturilor șansa de a-și exploata potențialul, și, implicit fermierului român, posibilitatea de a face profit.

Aurelian Palade, director tehnic al Aectra, a prezentat soluții tehnologice pentru creșterea fertilității solului și scăderea dozelor de azot convențional,

3

evidențiind beneficiile BlackJak, biostimulator distribuit de companie, apreciat pentru creșterea materiei organice în sol. În plus, a evidențiat soluții tehnologice Aectra pentru a reduce amprenta de carbon și a utiliza eficient azotul, marcând beneficiile produsului NH Delta.

Jean Ionescu, country leader Corteva România & Republica Moldova, a apreciat că, urmare a legislației europene, fermierii români sunt limitați din punct de vedere tehnologic, ceea ce va crea probleme în randamentul de producție.

Radu Popescu, director general Compact Industrial, a prezentat soluții tehnologice în vederea automatizării agriculturii, prin monitorizarea constantă a solului și a culturilor agricole.

Vasile Iosif, președinte al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) , a evidențiat provocările anului 2020, despre cantitatea redusă de substanță activă/ha utilizată de România (700 g) comparativ cu media UE (2.000 g). În acest context, fermierul român are acces la doar 198 de substanțe active din cele 277 aprobate la nivelul UE și 920 recunoscute la nivel mondial.

Recomandări ale experților din agribusiness pentru profitul fermei

În a doua intervenție, Lucian Buzdugan a amintit de necesitatea conservării humusului în sol și a exprimat din nou oportunitatea creșterii utilizării de biostimulatori pentru culturi, în vederea obținerii unui randament ridicat.

Alexandra Suciu Sorensen, CommodiCarbon, a prezentat oportunitatea accesării de către fermieri a certificatelor de carbon, ce le permit acestora obținerea unor venituri suplimentare în contextul adoptării de măsuri pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pe parcursul celor 4 ore, Forumul Academia Aectra s-a bucurat de un interes major în rândul fermierilor, aceștia adresând întrebări vorbitorilor, dorind să afle cum pot să producă mai mult cu mai puține resurse.

AECTRA AGROCHEMICALS, societate cu capital integral autohton, este una dintre companiile cu cea mai mare experiență de business din România, activând de peste 30 de ani în domeniul agriculturii.

Aectra este expert în nutriția plantelor, remarcându-se prin tradiția îndelungată în acest segment și prin soluții tehnologice integrate, moderne, de biostimulare și nutriție foliară.

4

• 1992: Aectra devine reprezentanța DuPont în România

• 1999: introduce primul stimulant de creștere pe piața din România (Atonik)

• 2008: introduce în România primul biostimulator (Terra Sorb)

• 2015: lansează propriului brand de fertilizanți foliari, produși la CIG Câmpia Turzii, Ferticig

• 2017: efectuează primele validări în câmp ale serviciilor de teledetecție avio și prin satelit și ale serviciilor de diagnoză foliară

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Povestea afacerilor şi a brandurilor româneşti e dusă mai departe de noua generaţie. Moştenitorii au început să se implice în businessurile familiilor lor , astăzi, Cristina Roşca

Istoria capitalistă a României abia a trecut pragul primelor trei decenii, această perioadă fiind sinonimă cu iniţiativa privată pe plan local. Astfel, afacerile antreprenoriale sunt tinere încă, motiv pentru care abia acum începe să se facă transferul de la prima către cea de-a doua generaţie. Situaţiile în care vorbim deja de nepoţi în business - deci de trei generaţii ale aceleiaşi familii - sunt prea puţine încă.

Claudiu Necşulescu şi tatăl său, Liviu Necşulescu, au readus la viaţă businessul Jidvei în anii ’90 după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local. Acum, Maria şi Ana Necşulescu, fiicele lui Claudiu Necşulescu, sunt implicate la rândul lor în business. Aceasta este o situaţie rară, dat fiind că foarte puţine dintre businessurile româneşti antreprenoriale reuşesc să ajungă la cea de-a treia generaţie.

„Eu sper ca această reţetă să o pot duce şi mai departe. Povestea mea în această companie a început acum 20 de ani, pe când tata şi bunicul au preluat actuala firmă, pentru că din acel moment am putut observa câtă muncă şi cât efort presupune conducerea unui business de dimensiunile Jidveiului, dar şi cât de satisfăcător este să reuşeşti. În toţi aceşti ani am reuşit să învăţ şi să îmi doresc pentru mine acelaşi lucru, să duc mai departe

5

ceea ce părinţii mei au reuşit“, spunea recent Maria Necşulescu într-un interviu pentru ZF. Compania din Alba deţine 2.500 de hectare de viţă-de-vie şi patru crame la Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu, iar anual îmbuteliază circa 15 milioane de sticle de vin.

O situaţie relativ similară este cea a lui Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post. El şi-a început cariera în antreprenoriat alături de părinţii săi, mai degrabă decât să preia ştafeta de la aceştia. Au lucrat iniţial cot la cot, iar apoi drumurile lor profesionale s-au separat, el dezvoltându-şi afacerile independent. Acum a venit momentul să predea el ştafeta, dar asta nu înseamnă că se şi retrage din afaceri, după cum scrie chiar el în cartea autobiografică My Way. A început să facă transferul către unul dintre fiii săi care acum află secretele tuturor afacerilor pentru ca apoi să îşi creioneze propriul său drum în business. Octavian Radu are cinci copii şi deşi doar unul e implicat direct în activitatea Octra Holding (umbrela pentru toate afacerile), „microbul“ antreprenoriatului a fost transmis mai departe şi către alţii care însă şi-au dezvoltat propriile lor proiecte. Există şi copii care însă nu vor să meargă pe această cale, iar tatăl lor este convins că cel mai important e să facă ce le place.

Sunt mai multe exemple în businessul autohton de copii care nu au vrut să se implice în afacerea familiei, motiv pentru care fondatorii au ales să vândă către un fond de investiţii sau către un grup străin. Unul dintre exemplele concludente în acest sens este cel al familiei lui Marcel Bărbut, care a construit Adeplast, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul materialelor de construcţii. Antreprenorul a încetat din viaţă acum câţiva ani, iar fii săi (patru băieţi) au preluat afacerea doar pentru a o vinde rapid pentru peste 100 mil. euro unui grup străin. Îngheţata Betty Ice, farmaciile Help Net şi berea Neumarkt sunt alte branduri româneşti create de antreprenori locali, dar care în urma unor tranzacţii de zeci sau chiar sute de milioane de euro au ajuns în portofoliul unor giganţi străini.

Există totuşi şi mărci precum Kober, Aqua Carpatica şi Transavia care au fost construite de oameni de afaceri români şi nu doar că nu au fost înstrăinate de familie, dar au început transferul către cea de-a doua generaţie. O statistică mai veche a Asociaţiei Reţeaua Afacerilor de Familie România (Family Business Network România - FBN), asociaţie ce a luat naştere în anul 2012 şi care urmăreşte să popularizeze în România conceptul de „family business“, arăta că o treime dintre afacerile de familie din România ajunge la a doua generaţie, 10% sunt predate şi celei de-a treia generaţii şi

6

doar 3% trec acest prag şi ajung la cea de-a patra generaţie. Printre membrii asociaţiei se numără unele dintre cele mai mari afaceri locale, precum Catena, Fan Courier şi Cris-Tim.

Există businessuri create cu gândul de a fi vândute. Există şi acele cazuri când afacerile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, moştenitorii, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă singuri. Iar pe de altă parte, mai sunt şi excepţii.

„Părinţii mei au început acest business în forma în care este el azi. Aveau experienţă în domeniu (la fel şi bunicii - n. red.), dar în '90, după Revoluţie, au trecut în privat, au început să construiască pas cu pas“, spunea recent Nicu Bocancea, unul dintre cei doi fii ai familiei Avramiţă, care duce mai departe tradiţia Florăriilor Iris.

El adaugă că s-a alăturat activităţii de când s-a născut, dar businessului efectiv la 18 ani. Atunci i-au făcut părinţii săi carte de muncă şi a intrat cu acte în regulă în business. Apoi, când a terminat facultatea, acesta i-a devenit job full-time.

Şi aşa a rămas.

7

Brandul Ploo-N Gură se extinde și pe piața locală 26 Feb 2021 | de Simona Popa

Gândit inițial pentru piața externă, brandul Ploo-N Gură va fi listat și în retailul local. Bogdan Colea, proprietarul brandului, spune că produsele vor fi disponibile pe piața locală începând cu luna martie, prin intermediul supermarketurilor „La Cocoș”. În total, listarea cuprinde aproximativ 20 de produse.

De altfel, parteneriatul cu Iulian Nica, antreprenorul din spatele businessului „La Cocoș”, vizează și promovarea Ploo-N Gură în Marea Britanie. În plus, pe lângă Marea Britanie, pe lista piețelor externe se numără Spania, Belgia, Olanda, Italia și Germania.

De ce nu fost România prima piață de desfacere? Bogdan Colea spune că nu a fost o opțiune la început de drum pentru că peste hotare există mai mult interes pentru produsele tradiționale decât în țară. 

Sub brandul Ploo-N Gură sunt produse peste 56 de SKU în categoria de mezeluri, specialități și produse tradiționale, produse românești „pentru cei cu dor de țară”, după cum explică Bogdan Colea.

„Trebuia să am acel element care face diferența sau acel ceva care să atragă clientul și care vine pe o zonă încă neexploatată a pieței. Eu vreau să reprezint «altceva», noul, nu ce au toți”, spune antreprenorul.

Cum a evoluat povestea brandului Ploo-N Gură de la idee la practică, pe câte piețe externe este disponibil și ce cifră de afaceri a generat businessul în doar patru luni de existență, puteți citi în următoarea ediție a revistei Progresiv.

8

 COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

90% dintre produsele alimentare prezente în magazinele Auchan provin din România Andra Imbrea, 26 Feb 2021 - Știri și Noutăți

Gama de produse alimentare din Auchan este formată în proporție de peste 90% din produse românești. De asemenea, peste 85% din furnizorii retailerului, atât pentru produse alimentare, cât și nealimentare, sunt români.

Potrivit companiei, interesul și consumul de produse românești au crescut odată cu numărul acestora dezvoltându-se și standardele de calitate, precum și numărul asociațiilor de producători agricoli și capacitatea de producție a acestora. De asemenea, și în industria alimentară se remarcă o dezvoltare similară: există mai mulți producători, cu capacitate de producție crescută și standarde de calitate și mai ridicate, care au integrat în produsele lor, în diferite proporții, noile tendințe de consum: o alimentație mai sănătoasă, mai ecologică, de origine locală, cu mai multă grijă față de mediu și, în general, cu mai multă responsabilitate.

Citește și:  Branduri românești puternice: cele mai longevive mărci autohtone care se vând în magazine

Astfel, ca urmare a promovării și susținerii producțiilor autohtone în toți cei 15 ani de prezență pe plan local, gama de produse alimentare din Auchan este formată în proporție de peste 90% din produse românești. 

De-a lungul timpului, Auchan a lansat diverse inițiative cu scopul de a susține și de a spori consumul de produse locale. Printre acestea se numără programul național de susținere a producătorilor din România „Tu produci, noi te susținem”, programele de filieră națională, respectiv proiecte dezvoltate pe termen lung cu producători români care livrează către magazinele Auchan produse agricole cu trasabilitate controlată, târguri cu produse agro-alimentare și nealimentare la care participă micii producători

9

locali, dar și evenimente tematice anuale în cadrul cărora producători români prezintă produse specifice sau chiar de nișă.

Un alt proiect lansat de Auchan este Clubul Mărci Emblematice Românești, care a debutat cu ocazia Zilei Naționale a României din 2020 printr-un proiect special implementat în magazinele Auchan. Timp de două săptămâni, peste 30 dintre cele mai renumite mărci din diverse categorii de consum au beneficiat de o expunere specială în cadrul hipermarketurilor oferind clienţilor o adevărată paradă de 1 Decembrie. Astfel, milioane de români au putut să redescopere produsele celor mai emblematice mărci româneşti care se bucură de tradiție pe plan local de zeci și chiar sute de ani.

Auchan demarează un nou proiect Mărci Emblematice Românești cu ocazia Dragobere. Astfel, în perioada 24 februarie – 2 martie, românii pot descoperi în toate cele 33 de hipermarketuri Auchan produse de la peste 30 dintre cele mai renumite mărci locale, 6 dintre acestea membre în Club Mărci Românești de 100 de ani, ce se regăsesc în categoriile de băcănie, băuturi, brânzeturi și lactate, mezeluri, precum și în gamele de produse de îngrijire și curățenie.

Clienții pot selecta din peste sute de articole special marcate la raft și online, având totodată posibilitatea de a participa la o tombolă ce le poate aduce unul dintre cele 100 de premii constând în vouchere de cumpărături.

Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, o rețea de 44 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 35 în Stațiile Petrom, și 5 supermarketuri Auchan. Cu peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, Auchan propune celor circa 5 milioane de locuitori din orașele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ modern.

Profi adaugă încă 16 locații pe harta expansiunii , 26 Feb 2021 | de Simona Popa

Rețeaua Profi se apropie de pragul de 1.450 de locații la nivel național după ce în luna februarie a deschis alte 16 unități comerciale, iar în luna ianuarie a inaugurat 15 magazine.

Dintre magazinele inaugurate în luna februarie, zece au fost în formatul City, magazinele urbane cu suprafețe de vânzare cuprinse între 79 și 270 de metri pătrați. Cele mai multe astfel de locații au fost deschise în orașe precum București, Cluj-Napoca, Constanța, inclusiv Brașov.

10

Alte patru inaugurări au vizat formatele Loco, iar luna trecută au apărut pe harta expansiunii Profi și două formate Standard.

În timp ce în cazul formatului Loco cel mai mare astfel de supermarket, deschis în comuna Ulmeni din județul Călărași, pe strada Șoșeaua Olteniței, nr. 263, are o suprafață de vânzare de 315 metri pătrați, când vine vorba despre formatul standard, cea mai mare suprafață de vânzare inaugurată în luna februarie s-a ridicat la 338 de metri pătrați.

De altfel, supermarketurile standard din rețeaua Profi sunt magazinele cu cea mai mare suprafață din portofoliul retailerului și cu cel mai mare număr de produse disponibile în sortimentație.

Retailerul Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 8,83 miliarde de lei (1,8 mld. euro) față de 7,26 miliarde de lei în 2019.

Numai anul trecut, retailerul a pus pe harta expansiunii 235 de noi locații și a remodelat alte două, la Ploiești și Craiova, sub conceptul care în interiorul companiei poartă numele Monaco.

Planurile companiei vizează o expansiune accelerată în următorii trei ani, ceea ce presupune inaugurarea a peste 1.300 de magazine până în 2024. Potrivit datelor comunicate de retailer, în 2024, pe teritoriul României ar urma să funcționeze 2.561 de magazine Profi, în cele patru formate deja comunicate, cel mai nou dintre ele, Profi Go, urmând să fie inaugurat luna următoare la Timișoara. 

Deloitte/ZF CFO Summit 2021. Cum se adaptează companiile din România la „noua normalitate“ de după COVID-19? Jadwiga Zientara, CFO al Carrefour România, vine la CFO Summit 2021, 3 martie Răzvan Botea 26.02.2021,

Jadwiga Zientara, chief financial officer la Carrefour România

11

Jadwiga Zientara, chief financial officer la Carrefour România, vine la a doua ediţie a CFO Summit, pentru a dezbate, împreună cu alţi directori financiari şi cu consultanţii de la Deloitte România, teme precum care sunt priorităţile strategice ale companiilor în 2021, cum s-a adaptat mediul de business la pandemie şi cum se pregăteşte de perioada postpandemie. În cadrul evenimentului speakerii vor dezbate şi rezultatele studiului CFO Survey România 2021, efectuat de Deloitte în rândul a peste 100 de directori financiari din ţară.

Experienţa de peste 20 de ani a Jadwigăi Zientara în roluri de director financiar acoperă arii vaste specifice domeniului: contabilitate, fiscalitate, control, trezorerie, managementul riscului, audit intern, achiziţii. Din 2020 este chief financial officer şi director servicii financiare în cadrul Carrefour România.

Înainte de a prelua acest rol, a lucrat pentru Carrefour Polonia timp de 16 ani, unde a deţinut o serie de poziţii strategice, precum CFO şi vicepreşedinte al companiei, coordonator al diviziei imobiliare şi fuziuni şi achiziţii, IT şi securitate IT.

Deloitte România şi Ziarul Financiar organizează miercuri, 3 martie 2021, a doua ediţie a videoconferinţei CFO Summit, un eveniment dedicat directorilor şi managerilor financiari. Principalele teme de discuţie sunt legate de cum s-au adaptat companiile din România la „noua normalitate“ de după COVID-19, cum s-a schimbat piaţa muncii, când ne putem aştepta să-şi revină economia locală şi ce factori pot determina această revenire. În cadrul evenimentului vor fi prezentate şi rezultatele studiului CFO Survey România 2021, efectuat de Deloitte în rândul directorilor financiari.

În 2020 Auchan a lansat proiectul Clubul Mărcilor Emblematice Româneşti, o iniţiativă permanentă de susţinere şi promovare a mărcilor autohtone cu tradiţie, între care la loc de cinste stau brandurile româneşti care au depăşit 100 de ani de existenţă. „Gândit pe termen lung, acest proiect are misiunea de a aduce în atenţia consumatorilor produse şi mărci emblematice româneşti, sprijinind astfel şi producătorii locali mai tineri în a-şi construi un istoric cât mai îndelungat şi de a intra în clubul mărcilor cu tradiţie de peste 100 de ani.“

ZF Live. Feliciu Paraschiv, fondatorul retailerului Paco Supermarket, un business cu afaceri de peste 25 mil. euro: Cele mai bune investiţii sunt cele făcute în criză. Anul trecut, în pandemie, am lucrat la cel mai mare magazin din reţea, un cash&carry care a necesitat o investiţie de 2 mil. euro. În 2020 businessul a crescut cu 19% Alexandra Matei , 25.02.2021,

12

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-feliciu-paraschiv-fondatorul-retailerului-paco-supermarket-19932521

 Lanţul de magazine numără 15 unităţi pe format mic în Vrancea şi un cash&carry în acelaşi judeţ, cu afaceri de 24 milioane de euro în 2019 şi cu un număr aproximativ de 400 de angajaţi

Crizele sunt momente propice pentru investiţii, crede Feliciu Paraschiv, fondatorul Paco Supermarket, unul dintre cei mai mari retaileri independenţi din România după cifra de afaceri. Antreprenorul spune că a profitat de unele oportunităţi aduse de pandemie – preţuri mai mici la materiale sau la mâna de lucru, echipe disponibile şi timp accelerat de execuţie – şi a pus bazele celui mai mare magazin din reţea, un cash&carry de circa 2.800 de mp în care a investit peste 2 milioane de euro. Acesta a fost inaugurat acum circa o lună.

Astfel, reţeaua de magazine deţinută de Feliciu Paraschiv numără astăzi 15 magazine mici în judeţul Vrancea şi un cash&carry.

„Cele mai bune investiţii sunt cele făcute în criză. Noi anul trecut, în pandemie, am lucrat la cel mai mare magazin al nostru, un cash&carry de 2.800 mp, care a reprezentat o investiţie de peste 2 milioane de euro. Oportunitatea a fost că am găsit echipe disponibile, preţuri mai mici la materiale, muncitori sau contracte“, a declarat Feliciu Paraschiv, fondatorul retailerului Paco Supermarket, în cadrul emisiunii online de business ZF Live.

Cum se reflectă apetitul românilor pentru produse şi branduri locale în oferta magazinelor? astăzi, Cristina Roşca

„Toţi retailerii promovează produsele româneşti şi desfăşoară diverse iniţiative cu producătorii, iar Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România are ca misiune asumată să fie un «partener pentru România», alăturându-se autorităţilor şi altor asociaţii pentru a construi proiecte care să contribuie la dezvoltarea agriculturii şi producţiei locale.“ Apetitul consumatorilor pentru produse locale, fabricate în România, este deja cunoscut. Dorinţa producătorilor de a satisface această cerere şi de a-şi majora vânzările este logică. Întrebarea care rămâne este cum se văd aceste lucruri pe rafturile magazinelor.

13

„Susţinerea producătorilor locali reprezintă o acţiune permanentă în cadrul activităţii noastre, fie că vorbim de căutarea şi listarea de furnizori şi produse româneşti, de volumele pe care le derulăm cu ei în baza cererii clienţilor, de contractele simplificate în cazul micilor producători locali, de acţiunile comerciale, de promovarea produselor şi chiar de soluţiile de finanţare rapidă prin programul Auchan ASAP“, spune Tiberiu Dăneţiu, director de marketing în cadrul Auchan Retail România, unul dintre cei mai mari retaileri locali.

El adaugă că această orientare a românilor către branduri locale nu e o modă sau un fenomen de moment. E de fapt o cerinţă din partea consumatorilor - pe cât de actuală, pe atât de veche - pentru produse româneşti, pe care le consideră mai bune, mai gustoase şi, în cazul produselor agricole, chiar mai naturale, mai sănătoase. În completarea acestora, elementul „românesc“ reprezintă un plus important de familiaritate, de garanţie, de mulţumire şi mândrie că e făcut în ţara lor.

„Aceste aprecieri şi comportamente ale românilor sunt din ce în ce mai vizibil exprimate, atât în declaraţii, cât şi în consum, pentru că produsele româneşti sunt mult mai multe, cu standarde de calitate crescute, iar numărul asociaţiilor de producători agricoli, de exemplu, a crescut, la fel şi capacitatea lor de producţie.“

Ioan Stânea, fondatorul Pan Food, un producător de dulciuri din Sibiu apărut pe piaţă în 2001, spune că pe segmentul său numărul jucătorilor locali e tot mai mic, dar a rămas în piaţă cine a reuşit să realizeze bunuri de calitate, un aspect tot mai important pentru consumator. Nu e suficient doar să ai „fabricat în România“ pe etichetă.

„S-au schimbat multe de când suntem noi pe piaţă. În primii zece ani au fost mulţi producători locali care nu făceau bunuri la un anumit standard. Apoi au început să se cearnă şi am rămas tot mai puţini. Cei care au acordat mai multă atenţie calităţii produselor au rămas.“ Compania  Pan Foode prezentă în majoritatea lanţurilor mari de magazine.

14

Orientarea românilor către branduri locale a început acum câţiva ani, afirma recent antreprenorul.

„Piaţa noastră (cea de dulciuri - n.red.) e însă dominată de mărci internaţionale. Suntem tot mai puţini producători care am rămas. E nevoie de ajutorul statului care să protejeze interesele producătorilor români. Vedem însă că se schimbă consumatorii locali, încep să fie mai patrioţi.“

Tiberiu Dăneţiu de la Auchan adaugă că ceea ce retailerii cereau în urmă cu 10-15 ani, în întâlnirile cu autorităţile, respectiv ca statul să susţină şi să dezvolte agricultura pentru ca jucătorii din comerţ să găsească mai mulţi parteneri producători care să poată livra volume şi calitate constantă, a început să se întâmple. „Astfel, astăzi comercializăm cu preponderenţă fructe şi legume româneşti în sezon, dar nu numai, iar furnizorii noştri sunt naţionali, regionali sau locali.“

În egală măsură, şi în industria alimentară s-a întâmplat acelaşi lucru: există mai mulţi producători, cu capacitate de producţie crescută, cu standarde de calitate mai ridicate, care au integrat în produsele lor, în diferite proporţii, noile tendinţe de consum: mai sănătos, mai ecologic, mai local, cu mai multă grijă faţă de mediu şi, în general, mai multă responsabilitate, adaugă el.

Andrei Soare, cofondator şi CEO al Fatrom Aditivi Furajeri, e convins că încet-încet consumatorul începe să ceară tot mai mult „made in Romania“. De asemenea, retailerii au ajuns şi ei la concluzia că este bine şi sănătos să promoveze bunuri locale, adaugă antreprenorul.

„Mai mult decât atât, pandemia a demonstrat cât de important e să avem un lanţ de aprovizionare cât mai scurt. E foarte important să putem produce, mai ales mâncare, lângă noi. Şi să încercăm să creştem astfel siguranţa alimentară.“

Fatrom deţine mai multe ferme de producţie de suine, o fabrică de producţie de furaje, o fabrică de procesare de soia şi mai multe spaţii de depozitare de cereale, pentru circa 25.000 de tone.

„Toţi retailerii promovează produsele româneşti şi desfăşoară diverse iniţiative cu producătorii, iar Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) are ca misiune asumată să fie un «partener pentru România», alăturându-se autorităţilor şi altor asociaţii pentru a construi proiecte care să contribuie la dezvoltarea agriculturii şi producţiei locale“, spune Tiberiu Dăneţiu de la Auchan, membru al AMRCR.

15

În ceea ce priveşte Auchan, peste 90% dintre produsele alimentare prezente în magazine provin de la companii din România. De asemenea, din totalul furnizorilor reţelei, peste 85% sunt români - atât pe segmentul alimentar, cât şi pe cel nealimentar.

„Concret, spaţiul alocat de Auchan pentru produse româneşti este în tot magazinul, nu doar într-un colţ. Clientul nostru regăseşte produse româneşti în toate categoriile, iar atunci când acestea îndeplinesc şi anumite caracteristici, le semnalizăm suplimentar (originea fructelor şi legumelor, filierele agricole, produsele locale, mărcile emblematice româneşti etc.).“

Pandemia a deschis apetitul consumatorilor pentru „made in RO“. Cât contează însă un brand local când vine vorba de dezinfectant, produsul vedetă al lui 2020? astăzi, Cristina Roşca

Companiile româneşti active în producţia de cosmetice - Farmec şi Cosmetic Plant - sau de bunuri pentru îngrijirea locuinţei - Interstar Chim - s-au repliat rapid şi au dezvoltat biocide şi dezinfectanţi.

Vânzările de dezinfectant de mâini au crescut cu 900%, adică de zece ori, în 2020 faţă de anul anterior, aceste produse devenind pentru români, aproape peste noapte, o necesitate după ce ani la rând au fost folosite cu regularitate fie de misofobi, fie de cei care călătoreau în zone exotice. Baza de pornire a fost cu siguranţă mică, însă tendinţa a devenit grăitoare, aceste produse înregistrând, alături de măşti, cele mai importante creşteri de vânzări în 2020.

Anticipând efervescenţa pieţei, producătorii români de cosmetice şi de bunuri pentru îngrijirea locuinţei s-au repliat rapid şi şi-au pus brandurile şi pe biocide şi pe dezinfectant. Cât contează însă un brand local când vine vorba de dezinfectant, produsul vedetă al lui 2020?

„Pe durata pandemiei, am resimţit un val puternic de simpatie pentru produsele româneşti. Am simţit cu siguranţă această afinitate şi la dezinfectanţi. Faptul că ne-am mobilizat pentru un scop atât de important şi că am contribuit la depăşirea acelui moment de criză prin producţia de biocide a contat foarte mult pentru consumatori“, spune Liliana Popa, PR manager Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice. Compania avea deja în portofoliu şi produse pentru curăţenia locuinţei sub branduri precum Nufăr şi Triumf.

Astfel, mulţi consumatori au venit în sprijinul companiilor locale atât prin achiziţia de produse „made in RO“, cât şi prin promovarea/recomandarea acestora în cercul lor de cunoscuţi (online sau offline).

16

„Ideea de «made in Romania» a contat în mod sigur în pandemie şi pentru categoria de dezinfectanţi, mai ales în perioada de lockdown, când am realizat cu toţii cât de dependenţi suntem de economia globală. Când toată Uniunea Europeană a fost închisă şi când fiecare ţară a avut ca principală grijă protejarea propriilor cetăţeni, sentimentul naţionalist a luat avânt“, spune şi Kostas Fidanakis, directorul comercial al Interstar Chim. Compania are în portofoliu branduri precum Igienol (dezinfectant), Rivex (produse de curăţare şi îngrijire a lemnului) sau Aroxol (insecticide). O parte sunt produse în fabrica de la Bucureşti, cum e cazul dezinfectantului, iar o parte sunt importate şi distribuite.

Liliana Popa de la Farmec Cluj crede că unul dintre motivele pentru care brandurile româneşti au fost căutate cu precădere în 2020, inclusiv pe segmentul de dezinfectant, este faptul că, într-o criză globală, când importurile sunt afectate, mărcile locale sunt cele pe care consumatorii se pot baza şi care oferă produse la un raport corect calitate-preţ.

„Am primit foarte multe feedback-uri pozitive şi mesaje de mulţumire în care clienţii ne spuneau că au mai multă încredere în eficienţa dezinfectanţilor produşi de noi. Acest aspect se datorează poate şi imaginii pozitive pe care o au în general produsele noastre şi care se transferă şi la articole noi.“

Totuşi, Kostas Fidanakis adaugă că sunt studii care arată că acest comportament al consumatorilor finali şi dorinţa de a sprijini mărcile naţionale s-au mai temperat în ultimul timp. O bună parte dintre utilizatori s-a întors la brandurile pe care le foloseau înainte de pandemie.

„Un brand puternic, cu notorietate, pe care consumatorii l-au folosit şi în trecut şi de care sunt mulţumiţi, contribuie în general la succesul unei lansări de produse noi. Dacă vorbim de o extindere de brand şi în alte categorii, notorietatea mărcii ajută, cu condiţia ca esenţa şi valorile de brand să rămână neschimbate.“ 

În acelaşi timp, un brand specializat de dezinfectanţi poate genera mai multă încredere în rândul consumatorilor finali decât un brand „generalist“, de curăţare a suprafeţelor, care vine cu un beneficiu adiţional de distrugere a bacteriilor, adaugă executivul.

Pe această piaţă au intrat în 2020 multe companii locale active pe piaţa de produse cosmetice, precum Ivatherm şi Cosmetic Plant, care au dezvoltat linii speciale.

17

„Având în vedere contextul pandemic şi nevoia generată de acesta, igienizanţii (gelul şi loţiunea)  au fost la mare căutare în rândul clienţilor Cosmetic Plant“, a completat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

Astfel, chiar şi pe piaţa dezinfectanţilor, ideea de „made in Romania“ cântăreşte greu, deşi poate nu la fel ca în lockdown.

S-a aflat adevărul: de unde vin produsele vândute de Lidl în România, Mădălina Bahrim 17:58 26.02.2021

Cu o prezență pe piața de retail din România cu 250 de magazine, Lidl este unul dintre cei mai puternici furnizori de produse alimentare din țara noastră. Compania a dezvăluit recent de unde provin mărfurile pe care le cumpără românii de la raft.

Se pare că Lidl beneficiază de colaborarea cu 351 de furnizori locali, cu 9,7% mai mulţi decât în 2017. Aceștia aprovizionează tot sortimentul magazinelor, inclusiv produsele care sunt „in-out“, adică sezoniere sau temporare.

De asemenea, Lidl colaborează cu 276 de furnizori locali în ceea ce privește aprovizionarea sortimentului permanent. Și la acest capitol, compania înregistrează o creștere a numărului de furnizori față de anii precedenți. Vorbim despre un procent cu cu 8,2% mai mare decât în anul 2017.

Chiar dacă vorbim despre ”furnizori locali”, acest lucru nu exclude posibilitatea că mărfurile să fie și din import, pentru că, spre exemplu, retailer-ul poate colabora într-adevăr cu o firma înregistrată în țara noastră, dar care își aduce marfă din import.

Totuși, se pare că majoritatea furnizorilor menţionaţi sunt companii care realizează marcă proprie pentru Lidl. Per general, însă, majoritatea produselor de pe rafturile Lidl provin din import.

Lidl face export de produse made în România

Un aspect important al startegiei nemților constă în faptul că, pe lângă comercializarea în volum tot mai mare a produselor românești în țară

18

noastră, Lidl trimite produse made în România și în celelalte magazine ale sale, din afara granițelor României.

Vobrim aici de un export de 30 de milioane de euro intermediat de Lidl pentru producători locali.

Lidl a implementat o nouă campanie în interiorul magazinelor sale, sub umbrela „Cămara Noastră”, tocmai pentru a încuraja și a veni în întâmpinarea clienților care caută marfă autohtonă, în condițiile în care comportamentul de consum al românilor a migrat către dorința de a se aproviziona cu alimente de la producătorii noștri locali.

În aceeași notă, compania a anunțat că va extinde sortimentul de produse marcă proprie fabricate în România, sub care acum se dezvoltă mezeluri şi preparate din carne, brânzeturi, conserve şi dulciuri.

Lidl închide magazinul online de vacanţe din România de la 1 martie. “Ca urmare a contextului global actual nefavorabil călătoriilor, Lidl Tour îşi va înceta activitatea în România”, Cristina Roşca 26.02.2021,

Lidl Tour, magazinul online de vacanţe al discounterului german Lidl, îşi încetează activitatea în România de la 1 martie 2021 din cauza efectelor pe care pandemia de Covid-19 le-a avut asupra industriei.

„Începând cu 1 martie 2021, ca urmare a contextului global actual nefavorabil călătoriilor, Lidl Tour îşi va înceta activitatea în România”, spun reprezentanţii companiei.Discounterul german Lidl a intrat în 2016 pe piaţa locală de turism prin lansarea magazinului online de vacanţe Lidl Tour. Acesta a ajuns la 25.000 de clienţi în primii trei ani de activitate. Ulterior compania nu a mai oferit cifre, iar acum anunţă că impactul pandemiei a fost puternic.

„Toţi cei care au achiziţionat servicii prin Lidl Tour valabile după 1 martie se vor putea bucura în continuare de acestea, conform contractelor individuale încheiate cu partenerii noştri. Mai mult, partenerii depun eforturi pentru a le oferi turiştilor condiţii sigure de călătorie.”

Compania Lidl Tour oferea pachete turistice atât pentru România, cât şi pentru alte pieţe, de la croaziere la safari în Africa şi sejururi în Maldive. Pentru oferirea pachetelor de vacanţă disponibile anterior pe lidl-tour.ro şi în catalogul lunar, grupul german colabora cu mai multe agenţii de turism care creionau pachetele. Printre acestea se numără Karpaten, Accent Travel şi Free Spirit. Acestea construiau pentru Lidl pachete speciale, pe care lanţul german le vinde apoi.

19

„După data de 1 martie, clienţii Lidl Tour care vor avea nevoie de informaţii suplimentare vor putea lua în continuare legătura cu partenerul de turism care le organizează călătoria.”

Discounterul german are în România aproape 300 de magazine şi 9.000 de salariaţi, activitatea sa de bază fiind comerţul.

Retailul propriu se conturează ca pariu al mai multor branduri româneşti din zona de producţie , astăzi, 00:07 Cristina Roşca

♦ Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice, a ajuns la o reţea naţională de circa 30 de magazine ♦ Mai mulţi producători din zona de carne şi mezeluri, precum Vascar, Raitar şi Killer, îşi vând produsele atât în reţelele partenere, cât şi în propriile unităţi ♦ Kandia Dulce, cel mai mare producător local de ciocolată, a anunţat anul trecut că ia în calcul construcţia unui lanţ de magazine proprii.

După ce au „cucerit“ lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri şi parfumerii sau restaurantele şi cafenelele locale, companiile româneşti din producţie au făcut paşi către retailul propriu. De ce au făcut asta? Pentru a fi mai aproape de client.

„Încă de la deschiderea primului magazin de brand din România, ne-am propus să investim în propria reţea de unităţi comerciale, amplasate în puncte strategice, pentru a fi mai aproape de consumatorii noştri şi a le oferi o experienţă de shopping completă“, spunea Mircea Turdean, directorul general al producătorului de cosmetice Farmec, cu ocazia inaugurării celui de-al 30-lea magazin propriu din România. Aceste unităţi sunt deschise sub două branduri - Farmec şi Gerovital.

Exemplele de producători care devin şi retaileri sunt mai multe, de la Pegas (biciclete) la jucătorii din industria de carne şi mezeluri precum Vascar, Raitar, Carmangeria Moldovan şi Killer. „Am pierdut vânzarea din HoReCa, plus vânzările către cantinele grădiniţelor şi liceelor. În perioada verii

20

vânzările au fost, de asemenea, timide, mai ales în luna august, când am simţit lipsa diasporei şi lipsa evenimentelor. (...) În 2020 am ales să dezvoltăm reţeaua proprie de magazine“, spunea recent Grigore Florea, antreprenorul din spatele producătorului de mezeluri Raitar din Suceava, un business de aproape 70 de milioane de lei.

A dezvolta retail propriu înseamnă, dincolo de contactul direct cu clientul şi deci posibilitatea de a urmări la sursă schimbările comportamentului de consum, şi un mai bun control al vânzărilor şi o mai mică dependenţă de terţi.

Kandia Dulce, cel mai mare producător local de ciocolată, a anunţat anul trecut că ia în calcul construcţia unei reţele de magazine proprii. Compania a investit în 2019 în transformarea unei unităţi de retail care se situează la poarta fabricii. „Am finalizat o investiţie în magazinul propriu care se află pe Soseaua Viilor, fiind magazin de fabrică. Nouă ne place să îl numim magazinul Dulce care alimentează nu doar cartierul, ci şi foarte mulţi oameni care îl cunosc şi veneau în mod tradiţional să cumpere produse de la fabrica de ciocolată. A devenit din ce în ce mai important şi ne gândim să investim şi în alte locaţii“, spunea recent Dragoş Militaru, general manager al Kandia Dulce, într-un interviu pentru ZF.

În contextul în care puterea de cumpărare s-a aflat timp de mai mulţi ani pe un trend ascendent, iar românii au devenit tot mai atenţi la ce produse îşi cumpără, piaţa s-a diversificat şi ea după modelul din Occident.

Specializarea comerţului - de la brutării la magazine de cafea şi de la măcelării la magazine de băuturi alcoolice - denotă o dezvoltare a economiei pe de-o parte şi un client tot mai educat pe de alta.

Ce contează pentru consumatori la cumpărături? Cât de important e brandul şi cât de greu cântăresc alte argumente? astăzi, Cristina Roşca

Brandul nu este doar numele care stă pe eticheta unui produs pe care îl cumpărăm. Este şi cel care tronează deasupra unui magazin sau al unui operator de servicii - bancare sau de telecom. Tot un brand e şi numele dezvoltatorului imobiliar de la care cumpărăm o casă sau închiriem un birou.

La shopping, indiferent că e vorba de achiziţia de alimente, de electrocasnice, mobilă, haine, maşini sau case, brandul joacă un rol important. Ce altceva contează în proces am încercat să aflăm de la jucători - producători, retaileri sau dezvoltatori - din mai multe domenii din economie.

21

„În contextul actual în care trăim, putem spune că acum contează într-o măsură mare siguranţa la cumpărături, deci şi proximitatea. Însă, pentru orice consumator rămâne în continuare importantă varietatea şi disponibilitatea la raft a produselor de care are nevoie şi a brandurilor pe care le preferă. Ofertele promoţionale şi preţul produselor continuă să fie, de asemenea, factori decizionali însemnaţi“, spune Cristina Miclea, director de marketing al diviziei de lactate a Lactalis România, liderul pieţei de profil. Compania are în portofoliu branduri româneşti puternice precum Zuzu, Albalact, Covalact şi La Dorna.

În retail, dincolo de factorii enumeraţi de executivul român, contează şi brandul magazinului. Comerţul alimentar este dominat de branduri străine care au însă în magazine o varietate mare de mărci româneşti. În comerţul farma este exact pe dos, cele mai multe nume ale retailerilor sunt româneşti, pe când brandurile de pe produse, nu de puţine ori, sunt internaţionale. Un nume local este cel al Secom, un business controlat de antreprenorii Lucia şi Andrei Costea. Acesta este specializat în importul şi distribuţia de suplimente alimentare, având totodată magazine proprii la nivel naţional. În prezent, compania are în portofoliu circa 500 de produse distribuite pe trei categorii, şi anume suplimente alimentare, cosmetice şi ceaiuri. Acestea se vând în cele 13 magazine proprii şi în circa 8.000 de unităţi ale partenerilor.

„Potrivit unui studiu de consumator realizat de Kantar TNS România în toamna anului trecut, se poate observa o preocupare mai mare a românilor pentru zona de prevenţie - 60% dintre respondenţi declarând că doresc să se protejeze şi să prevină din timp probleme de sănătate, iar 54% că vor să aibă un stil de viaţă echilibrat, atât fizic, cât şi psihic“, spune Andrei Dumitraşcu, director de marketing şi comunicare în cadrul Secom.

În cazul suplimentelor pentru adulţi, principalele criterii care influenţează alegerea sunt: recomandarea medicului, efectul/beneficiile produsului, conţinutul de ingrediente cât mai naturale şi recomandarea farmacistului, preţul fiind menţionat abia pe locul şase. „Portofoliul Secom include produse ce conţin ingrediente din surse naturale, studiate, certificate şi brevetate la nivel global, au concentraţii optime de substanţe active, biodisponibilitate crescută pentru a oferi consumatorilor garanţia siguranţei şi eficienţei lor. Nu întâmplător, Secom are cea mai mare rată de retenţie din categorie - 63%.“

Indiferent de domeniul în care activează un brand, cel mai important e ca acesta să se ţină de promisiuni.

Beatrice Dumitraşcu, CEO residential division în cadrul One United Properties, cel mai activ dezvoltator imobiliar de pe piaţa locală, spune că

22

numele dezvoltatorului sau brandul pe care a reuşit acesta să-l construiască reprezintă de fapt capacitatea companiei de a livra ceea ce promite. Calitatea unei construcţii este şi ea legată de brand: dacă ai o politică de calitate riguroasă şi constantă, de la care nu te abaţi, clienţii recunosc acest lucru, îl validează atunci când cumpără de la tine.

„Nu ştiu dacă e important că suntem un brand românesc, cred că mai mult contează că suntem serioşi şi livrăm ce promitem. “

Ea adaugă că recomandările sunt foarte importante la orice brand, indiferent de domeniul de activitate, pentru că atunci când facem o achiziţie obişnuim să cerem şi recomandări de la cunoscuţi sau apropiaţi.

Cum apare un brand şi care a fost inspiraţia din spatele unora dintre cele mai cunoscute mărci locale , astăzi, 00:07 Cristina Roşca

♦ Unele produse sau companii poartă numele proprietarului sau al fondatorului ♦ Altele îşi trag inspiraţia din domeniul de activitate, fiind de fapt acronime ori combinaţii de cuvinte menite să însemne ceva ♦ Mai sunt şi cazuri în care zona de provenienţă şi-a spus cuvântul în numele unui brand ♦ În realitate însă, posibilităţile sunt nesfârşite, vorba aceea: câte bordeie, atâtea obiceie.

Numele Mobexpert, unul dintre cele mai cunoscute branduri autohtone, te duce cu gândul la o companie expertă în domeniul mobilierului (Mob+Expert). Albalact indică faptul că vorbim de lactate din Alba, la fel cum Dorna, La Dorna, Ciuc şi Ciucaş sunt mărci al căror nume face referire la zona ori judeţul unde e sau a fost amplasată o anumită fabrică. Brandul ROM, ce stă pe unul dintre cele mai vândute trei batoane de ciocolată din România, nu mai are nevoie de explicaţii. Există însă şi nume pentru care inspiraţia nu e aşa simplu de identificat.

Antreprenoarea Anca Vlad, cea care deţine lanţul de farmacii Catena şi distribuitorul de medicamente Fildas, îşi aminteşte cum a ales un nume care a devenit un brand. Astăzi, sub brandul Catena sunt deschise circa 800 de farmacii (cele mai recente informaţii) care au afaceri cumulate de circa 1 mld. euro în 2019 (ultimul an pentru care există date publice). Compania este lider de piaţă pe segmentul său.

„Acum 21 de ani, când am abordat retailul farmaceutic, am dorit un nume de brand sonor, dar cald şi simplu. Cuvântul «Catena» mi-a venit uşor în minte pentru că avea toate aceste calităţi. În plus, înseamnă două lucruri: în română «legătură chimică», ceea ce ne apropie cu gândul de produsul farmaceutic, iar în latină şi italiană - «lanţ», ceea ce ne crea o frumoasă

23

perspectivă de creştere“, îşi aminteşte antreprenoarea. Ea adaugă că în general cuvintele obligă. În paralel, logoul trebuia să inspire şi el căldură, apropiere, grijă. „Am plecat la drum cu portocaliu şi verde. Cele mai multe remedii vin din natură, aşa că am simţit că o frunză ar exprima acest lucru. Dar lipsea ceva... Când am adăugat galbenul, ne-am bucurat - era lumina şi speranţa, era ceea ce doream să exprimăm. Ca orice lucru făcut cu suflet, brandul a rezistat bine peste ani“, adaugă ea.

Creionarea unui brand nu este un lucru simplu. Fie că antreprenorii îl „desenează“ chiar ei - de la nume la logo -, fie că lucrează cu agenţii specializate, procesul este complex şi poate dura. Plus că este o construcţie continuă. Totuşi, promisiunile şi crezul iniţial nu trebuie să se schimbe.

„Povestea numelui Mobexpert este strâns legată de promisiunea către clienţii noştri, promisiunea de a fi «Mobexpert. Expertul tău în mobilier». Încă de la început, ne-am dorit să prezentăm în magazinele Mobexpert mobilă fabricată cu tradiţie în România. Am înţeles însă că produsele noastre, oricât de la modă, frumoase şi calitative ar fi, trebuie însoţite întotdeauna de un preţ rezonabil şi de bun-simţ“, spune Adelina Badea, CEO al companiei deţinute de antreprenorul Dan Şucu.

Mobexpert este 100% brand românesc, iar mai mult de două treimi din mobilierul vândut este proiectat şi fabricat în România, adaugă ea.

În 2020, datorită contextului general, s-a resimţit mai mult decât oricând orientarea consumatorului către produsele locale, adaugă Adelina Badea. Campania „Fabricat în România“, lansată imediat după ieşirea din starea de urgenţă, a fost foarte bine primită.

Cât de mult contează însă pentru consumator că un brand e românesc şi are tradiţie lungă în spate? Este brandul singur un argument suficient de puternic pentru a convinge pe cineva să cumpere?

„Nu putem judeca în izolare, în condiţii de pandemie, importanţa brandurilor noastre cu tradiţie pe piaţa din România. Loialitatea faţă de un brand se construieşte în timp şi faptul că avem în portofoliu mărci precum Kandia - de la 1890, ROM din 1964 sau Măgura din 1970, este o dovadă a continuităţii valorilor româneşti pe un fond de apreciere şi recunoaştere din partea consumatorilor noştri“, spune Gabriela Munteanu, marketing director în cadrul producătorului de dulciuri Kandia. Ea adaugă că în această perioadă mărcile din portofoliul companiei nu doar că au trecut testul timpului, dar şi testul marii provocări legate de criza mondială din sănătate. „A contat enorm pentru noi să avem în portofoliu un brand precum ROM, care dintodeauna a fost alături de români în toate provocările pe care le-au

24

parcurs din 1964 încoace.“ ROM, brandul-simbol, are o sursă duală a numelui, România şi aroma de rom,  combinaţia lor oferind românilor senzaţii tari din1964.

„Kandia este numele primei fabrici de ciocolată din România, de la Timişoara, înfiinţată în 1890, la doar câţiva ani după ce în Elveţia a fost produsă prima ciocolată cu lapte din lume. Iar prăjitura Măgura are un nume ce e inspirat de starea de bine asociată unui luminiş însorit dintr-o pădure.“

În concluzie, indiferent de inspiraţie, brandul trebuie să fie sonor, uşor de reţinut şi deci memorabil!

Vechea gardă a brandurilor româneşti, o poveste întinsă pe trei secole, astăzi, Cristina Roşca

Deşi multe dintre brandurile iconice româneşti au apărut în ultimii 100 de ani, există şi excepţii care sfidează trecerea timpului.

Timişoreana, Borsec şi CEC sunt unele dintre excepţiile din rândul brandurilor româneşti puternice, pentru că au rezistat dincolo de regimul comunist. Politica de naţionalizare dusă de partid la jumătatea secolului 20 a omorât foarte multe nume care existau atunci pe piaţă. Acum este foarte greu să mai reînvii notorietatea mărcilor dispărute, pentru că populaţia care le cunoştea a dispărut.

Care a fost însă reţeta celor care au reuşit să treacă testul timpului?

„CEC este banca cu cea mai lungă tradiţie din România. Avem o istorie de aproape 160 de ani pe piaţă, ceea ce contribuie la notorietatea şi încrederea de care se bucură brandul CEC Bank“, spune Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank.

Cu siguranţă că o lungă perioadă de timp brandul a ajutat şi chiar a „suplinit“ anumite neajunsuri, adaugă el. Dar simplul fapt de a avea un brand istoric nu este suficient. Mai ales în aceşti ani.

„Cred că abilităţile unei companii de a se adapta vremurilor, de a se reinventa de la o generaţie la alta sunt ingrediente-cheie ale succesului unui

25

brand pe termen lung.  Anul 2021 va fi un an extrem de important pentru noi. Vom accelera investiţiile în tehnologie şi în furnizarea de experienţe omni-channel, care presupun o interconectare a online-ului cu offline-ul“, adaugă executivul. Consumatorul îşi doreşte să aibă o experienţă de cumpărare şi servisare plăcută indiferent de canalul pe care îl accesează, iar tehnologia şterge barierele dintre mediul tradiţional şi cel online.

Se spune că încrederea este capitalul cel mai de preţ al unei bănci. Istoric, încrederea într-o bancă era legată de siguranţa economiilor. Însă, odată cu dezvoltarea serviciilor financiare, cu creşterea creditului neguvernamental, cu înlocuirea cash-ului cu operaţiunile pe card sau online, şi interacţiunile cu instituţiile financiare au devenit mai complexe, iar aşteptările clienţilor mai ridicate, completează Bogdan Neaşcu. 

Pentru cele mai multe branduri româneşti de calibru, povestea începe să fie scrisă acum mai bine de jumătate de secol, în perioada comunistă. Atunci au apărut frigiderele Arctic, ciocolata Rom sau deja iconica Eugenia.

Produsele de curăţenie precum Dero şi Triumf (aflat în portofoliul Farmec), Dacia, brandul de textile Secuiana şi marca Gerovital, toate au fost construite tot acum circa 50 de ani. Şi toate au reuşit să reziste pe piaţă, fiind lăsate moştenire din generaţie în generaţie. Puţine sunt însă  brandurile care au mai bine de un secol de istorie.

„Borsec are o tradiţie de peste 215 ani. Puţine branduri în lume se pot lăuda cu o asemenea longevitate. Borsec este, de asemenea, liderul pieţei de ape minerale naturale din România“, spune Mihaela Drăghici, director PR la Romaqua Group, care are în portofoliu brandul Borsec.

26

Care sunt factorii care au condus la această longevitate? Poate cel mai important dintre ei îl reprezintă produsul, apa minerală naturală Borsec având o calitate ce s-a păstrat intactă de-a lungul timpului. Astfel, produsul şi-a respectat întotdeauna promisiunea faţa de cumpărător, adaugă Mihaela Drăghici.

„Încrederea în produs este un alt factor care a condus la consolidarea brandului. În plus, consecvenţa cu care au fost promovate valorile brandului, firul roşu urmat de-a lungul istoriei sale, începând cu anul 1806, când apa a început să fie îmbuteliată la scară industrială, a mai adăugat un element important la longevitatea mărcii.“

Când vine vorba de longevitate, ZF a mai identificat un alt nume istoric, de această dată cu peste 300 de ani de viaţă, ce provine din industria berii. E vorba de Timişoreana. Acesta nu doar că a supravieţuit diferitelor contexte economice şi politice, însă este încă cel mai vândut brand de bere în volum.

„Brandul Timişoreana nu a rămas la fel, ci, pe măsură ce au venit schimbările tehnologice, a fost printre primele care s-au adaptat la acestea. Vorbim despre supravieţuirea timp de 300 de ani a unei idei, concretizată într-o fabrică de bere, într-un brand şi în business“, spuneau anterior oficialii companiei.

În concluzie, pentru a rezista în piaţă, brandurile istorice româneşti nu au pariat doar pe nostalgia consumatorului, ci şi pe promovare, fidelizarea clientului şi pe rebranding pentru a fi actuale în continuare.

 În ce sectoare din economie sunt brandurile româneşti lider de piaţă, astăzi, 00:07, Cristina Roşca

Zuzu este cel mai vândut brand de pe segmentul de lapte, pe când Borsec este lider pe piaţa de apă minerală carbogazoasă. Fiolele cu 5% acid hialuronic din gama Gerovital H3 Evolution de la Farmec sunt cel mai bine vândute produse antirid de pe piaţă în 2020, iar brandul Măgura este numărul unu în categoria de miniprăjituri ambalate atât din punctul de vedere al bucăţilor vândute, cât şi din punct de vedere valoric.

Ce au toate acestea în comun? Sunt branduri româneşti, indiferent că astăzi în spate se găsesc aceiaşi antreprenori fondatori sau grupuri gigantice care le facilitează în continuare dezvoltarea.

Există multe segmente de piaţă unde brandurile străine, cu bugete de marketing generoase şi cu forţa financiară a unor grupuri străine în spate,

27

sunt lider de piaţă. Există însă şi sectoare unde acestea nu au reuşit să se impună pentru că numele româneşti au fost şi sunt mai puternice.

Dacia este poate cel mai cunoscut brand românesc, atât local, cât şi internaţional. Deţinută de grupul francez Renault din 1999, această marcă este liderul pieţei auto din România, dar şi din Bulgaria şi Republica Moldova. Ba mai mult, are prezenţă în toată lumea. Aceasta este singura marcă auto românească pe o piaţă unde numele străine sunt poate zeci.

Similar, în piaţa de bricolaj liderul este Dedeman, o afacere fondată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl. Această companie este totodată cea mai puternică afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri. În retailul şi distribuţia de materiale de construcţii, o industrie de circa 4 mld. euro (circa 20 mld. lei) anual, compania românească se luptă cu nume internaţionale precum Leroy Merlin, Brico Depot sau Hornbach, care împreună au afaceri mai mici decât liderul.

Pe cele mai multe pieţe, brandurile româneşti se luptă cu nume străine, sonore şi cu renume. Un exemplu concludent în acest sens este Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, ce are în portofoliu brandul cu acelaşi nume, dar şi Gerovital. Pe piaţa locală de produse de îngrijire personală şi machiaj lupta companiei se dă cu giganţi străini. Cu toate acestea, experienţa (câteva zeci de ani de prezenţă pe piaţa) şi portofoliul adaptat obiceiurilor locale de consum fac ca produsele Farmec să fie lider pe anumite segmente. Spre exemplu, fiolele cu 5% acid hialuronic din gama Gerovital H3 Evolution sunt cel mai bine vândute produse antirid de pe piaţă în 2020, spun oficialii companiei.

Similar, marca de electrocasnice Arctic, ce se află de circa două decenii în portofoliul turcilor de la Arcelik, este lider pe mai multe segmente de piaţă,

28

deşi lupta se dă tot cu nume străine gigantice, printre care şi cu Beko, o altă marcă - de această dată internaţională - din portofoliul aceluiaşi grup.

Există însă şi câteva pieţe în economia locală - mai puţine, e drept - unde lupta se dă  preponderent între nume româneşti, chiar dacă unele sunt deţinute acum de grupuri străine, iar altele rămân în ograda antreprenorilor care le-au fondat. Electro-IT-ul este o piaţă eminamente românească, Altex şi Flanco fiind cei care domină vânzările de profil, ambele afaceri antreprenoriale.

La fel se întâmplă şi pe piaţa de vin, unde numele străine aproape că nu au nicio şansă în faţa celor câteva sute de etichete locale, cele mai puternice ca vânzări fiind brandurile Cramele Recaş, Jidvei şi Cotnari. În retailul farma abia acum îşi face loc un nume străin - Dr. Max - care vine să înlocuiască treptat Sensiblu sau Punkt, mărci româneşti, deşi cu sonoritate internaţională. Celelalte branduri mari din segmentul de farmacii sunt însă locale. Preluarea de către un grup străin a unei afaceri româneşti poate veni la pachet cu schimbări de portofolii şi cu procese de rebranding. Atunci când marca achiziţionată este puternică însă, ea este de regulă păstrată şi dezvoltată în continuare. Zuzu, La Dorna şi Napolact - cele mai vândute trei mărci de pe piaţa de lapte - sunt toate autohtone, dar deţinute de străini.

Nu există o reţetă standard când vine vorba de strategii de brand, dar de cele mai multe ori forţa unei mărci, afinitatea consumatorului faţă de ea, istoria, precum şi o serie de alte elemente cântăresc în luarea oricărei decizii.

Cele mai valoroase branduri de ţară din lume: România e abia pe locul 49 şi pierde teren, astăzi, Cristina Roşca

Brandul de ţară al României mai valorează doar 160 de miliarde de dolari, cel mai redus nivel de după 2015.

Pandemia a şters cu buretele mai bine de un sfert din valoarea brandului de ţară al României care a ajuns să mai fie evaluat la doar 160 mld. dolari în 2020. Acesta este cel

29

mai redus nivel din ultimii cinci ani, valoarea poziţionând ţara pe locul 49 în lume dintr-un total de 100 de state analizate.

Cea mai bună clasificare a fost locul 45 în 2015-2016, pe când ca valoare „România“ era cotată la 222 mld. dolari în 2018, arată o analiză făcută de ZF pe baza rapoartelor realizate de compania Brand Finance, firmă independentă globală de evaluare de brand.

După valoarea acestui indicator, România stă mai bine decât unele ţări din regiune, dar e mult mai jos în clasament ca altele, cum e cazul Poloniei (locul 22, în stagnare) sau al Cehiei (34, în urcare). Totuşi, „made in Romania“ e mai valoros decât brandul de ţară al Ungariei, situat pe locul 50, în urcare două poziţii, sau decât cel al Bulgariei (66, în urcare de pe 67). Ţările din regiune sunt însă toate foarte departe de prima parte a clasamentului care aduce laolaltă marile puteri ale lumii. Pe podium stau coloşii SUA (23.738 mld. dolari), China (18.764 mld. dolari) şi Japonia (4.261 mld. dolari).

Cele mai multe ţări analizate de Brand Finance au suferit deprecieri ale valorii brandului de ţară, însă declinul variază puternic. China a pierdut doar 3,7%, iar Japonia 6%, în timp ce declinul în cazul Germaniei, Indiei sau

30

Coreii de Sud sare şi el de 20% ca în cazul României. Există puţine branduri care au continuat să îşi majoreze valoarea, în top 20 singurul exemplu fiind Irlanda, o ţară a cărei economie s-a dovedit relativ imună la pandemie, pariul pe exporturi şi consumul intern puternic ajutând insula să treacă cu bine peste această perioadă, conform raportului. Per total, pandemia a şters cu buretele 13.000 mld. dolari din valoarea primelor 100 de branduri de ţară din toată lumea.

Evoluţia acestui indicator ţine şi de modul în care fiecare ţară în parte a administrat pandemia în primele luni din 2020 (raportul fiind publicat pe finalul anului trecut). Spre exemplu, cea mai bună evoluţie a brandului de ţară se remarcă în cazul Vietnamului, o ţară care nu doar că a avut foarte puţine cazuri de COVID-19, dar a continuat să fie raiul producţiei în diferite domenii. La polul opus se găseşte Argentina, un stat despre al cărui faliment s-a discutat în acest an, dar pe care cu ajutorul creditorilor statul sud-american a reuşit să-l evite. Brandul de ţară al Argentinei a scăzut cu 57% faţă de 2019.

Brand Finance diferenţiază forţa brandului de valoarea acestuia. Mai exact, perspectivele de creştere economică ale unei economii pot afecta valoarea brandului, iar o încetinire a ritmului poate duce la o evaluare mai slabă. Totuşi, este posibil ca prin comparaţie cu alte ţări, investitorii să perceapă un brand ca fiind mai puternic şi să continue astfel să parieze bani. Aceasta este forţa brandului.

Brand Finance evaluează forţa brandurilor naţionale urmărind mai bine de 10 criterii, de la investiţii la societate. Contează în evaluare şi cât de puternice sunt mărcile locale şi cât de cunoscute sunt peste hotare, iar la acest capitol piaţa locală nu stă foarte bine.

VIDEOCONFERINŢA BURSA "EXPORTURILE, ÎN PRIMUL RÂND!" / VALERIU VELCIU, PREŞEDINTELE APREL: "Claudiu Năsui a pus pe «năsălie» programul de export"G.M. / 26 februarie, Valeriu Velciu

Reprezentanţii antreprenorilor din cadrul Asociaţiei Patronatul Român din Industria Electrotehnică (APREL)

31

consideră că vinovat pentru oprirea programului de internaţionalizare a companiilor din ţara noastră este Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi că această decizie va avea efecte pe plan intern.

Valeriu Velciu, preşedintele APREL a afirmat: "Claudiu Năsui a pus pe «năsălie» acest program de export. E nasol, dar e penal ce încearcă să facă. Este imatur, nepregătit; să plece acasă. Reprezint un patronat care a reuşit datorită acestui program să crească foarte mult exporturile româneşti şi perspectivele ar putea fi de miliarde de euro, dacă am putea sprijini numai sectorul electrotehnic, ţinând cont că aproape 3,5 miliarde de oameni nu au acces la electricitate".

Domnia sa a precizat că în ultimii 30 de ani şi cu precădere în ultimii cinci ani niciun guvern nu a înţeles instrumentele de strategie şi de politică comercială, iar deciziile luate de autorităţi au fost în consecinţă, cu efecte negative asupra activităţii de export.

"Antreprenorii români nu primesc nimic prin acest program; asta trebuie să înţeleagă decidenţii politici. Statul îşi dă aceşti bani pentru el, pentru că vrea să facă export şi ne roagă să mergem la export, să nu ne mulţumim cu piaţa internă.

Suntem într-un fel aproape angajaţi alături de stat pentru atingerea unui ţel comun. Antreprenorul primeşte contravaloarea unei jumătăţi de bilet de avion pentru o persoană şi unei jumătăţi de diurnă, la un anumit barem, pe care nu avem cum să o fraudăm. Sunt ţări care ne plătesc să mergem la târgurile organizate de ele şi ne plătesc biletele de avion şi cazarea. Apoi, statul român dă banii unui organizator ales prin licitaţie. Faptul că ministrul Năsui spune că sunt una-două firme care participă la aceste licitaţii nu e vina noastră. Nu mai vin din cauza Ministerului Economiei care le decontează cheltuielile efectuate după un an, doi sau chiar trei ani. Acest program se adresează în primul rând capitalului autohton, fiindcă nu Dacia şi Petrom vin să faca export prin această internaţionalizare", a arătat Valeriu Velciu.

Preşedintele APREL consideră că modul în care acţionează ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului este unul care ar intra sub incidenţa legii penale.

"Domnul Năsui a anulat singur acest program, fără să se consulte cu nimeni. Este un infractor, are trei legi pe care le încalcă şi nu s-a consultat cu oamenii din minister. Nu s-a consultat nici cu mediul de afaceri şi nici cu Consiliul de Export. A dezorganizat ministerul, a distrus Departamentul de Comerţ Exterior pe care l-a împrăştiat în şapte direcţii. E de noaptea minţii.

32

(...) Un ministru care hotărăşte singur fără să aibă o fundamentare de la funcţionarii din subordine e infractor prin definiţie. El poate să ia o decizie politică, dar decizia trebuie fundamentată şi trebuie să arate că s-a consultat. Domnul Năsui a anulat şi ce a semnat şi aprobat ministrul dinaintea lui, cu care acum e coleg în guvern, şi a blocat toate procedurile derulate în ultimul an, fără să pună ceva în loc.

El nu înţelege rostul acestor programe, faptul că prin stoparea programului este afectat statul, că strică imaginea României pe termen lung, în condiţiile în care nu mai participăm la târguri pentru care au fost angajate spaţii în care ne aşteaptă partenerii de peste hotare", a afirmat Valeriu Velciu.

Preşedintele APREL a menţionat că reducerea numărului firmelor participante la târgurile internaţionale scoasă în evidenţă de ministrul Claudiu Năsui, este cauzată tot de politica din ultimii ani a Ministerului Economiei.

"Azi, domnul ministru a spus că la târgul din Dubai au fost doar şase firme. Păi nu mai vor să vină, pentru că în 2016 am pierdut zeci de mii de dolari din cauza nefinanţării de către stat şi întreruperii participării de către Ministerul Economiei. De aceea, unii exportatori români aleg să participe în spatele firmelor din alte ţări şi apar la târgurile internaţionale sub sigla unor companii din Germania sau din alte state", a precizat Valeriu Velciu.

El a menţionat că programul de export s-a derulat transparent în fiecare an. Conform domniei sale, pregătirea participării la un târg internaţional durează între şase luni şi un an, deplasarea se organizează pe baza unei licitaţii publice, iar banii nu se dau firmelor, nici organizaţiilor patronale, ci organizatorilor, cheltuirea sumelor respective fiind verificată de funcţionari ai Ministerului Economiei şi de Curtea de Conturi.

"Ca să vii să spui că opreşti hemoragia de 10 milioane euro, în condiţiile în care sunt fundaţii ce primesc de şase ori mai mult de la stat, este în neregulă, deoarece din cele 10 milioane euro au fost generate exporturi de peste 1,5 miliarde euro de către capitalul autohton", a concluzionat Valeriu Velciu, preşedintele APREL.

Domnia sa a precizat că aşteaptă ca Parlamentul să ia atitudine şi să corecteze ce a decis ministrul Economiei, prin alocarea fondurilor necesare programului de internaţionalizare la export a companiilor din ţara noastră.

"Închiderea programului de export- lipsă de viziune şi strategie" E.O. Ziarul BURSA / 26 februarie, Cristina Chiriac

33

Dacă programul de export se va închide, atunci acest lucru va avea ca efect redimensionarea în sens negativ a multor companii care se bazau pe acest program, consideră Cristina Chiriac, fondatorul şi preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care apreciază că închiderea programului de promovare a firmelor româneşti pe pieţele internaţionale denotă lipsă de viziune şi de claritate.

Programul de export este, în primul rând, dedicat promovării şi dezvoltării antreprenorilor români, arată şefa CONAF, menţionând: "Dacă vrem să vorbim despre piaţă liberă, fără intervenţia statului, şi despre dezvoltarea motorului economic, atunci trebuie să înţelegem că cel mai important motor economic îl reprezintă antreprenorii. Pentru a putea desţeleni acele cutume despre care vorbim de 20 de ani, că economia românească este bazată pe consum, nu pe producţie, sunt câţiva paşi esenţiali pe care ar trebui să îi parcurgem. Primul este susţinerea antreprenorilor români, iar al doilea - comunicarea oportunităţilor, şi doar Ministerul Economiei poate face acest lucru. Apoi trebuie să identificăm corect aceste oportunităţi. Şi nu ar trebui să ignoram micii antreprenori, care nu au şanse să îşi desfacă produsele pe pieţe noi, pentru că nu au capital de lucru.

Ceea ce se întâmplă acum prin închiderea programului de export denotă lipsă de viziune şi de claritate.

Poate că acest program nu funcţionează corect, poate că în Consiliul de Export există loc de a dezvolta noi pieţe, poate nu toate lucrurile au fost în limita pe care Ministerul Economiei şi-ar fi dorit-o, dar cred că primul pas pe care acest minister ar trebui să îl facă este să arate că există dialog solcial constructiv. Adică să ne punem la masă şi să discutăm, să găsim de comun acord o soluţie şi să nu închidem un program esenţial pentru piaţa economică din Romania, dar şi pentru piaţa muncii". De foarte multe ori suntem necompetitivi pe pieţele externe, întrucât costul fortei de muncă în România este mult mai ridicat în comparaţie cu cele din alte ţări, subliniază Cristina Chiriac, adăugând: "Când mergi la o competiţie internaţională, intri în concurenţă cu India, China, Vietnam, ţări care au forţă de muncă mult mai ieftină în comparaţie cu România şi care pot livra produse la preţuri mult mai joase decât ale noastre. Dacă nu vrem sa reducem deficitul şi să înţelegem că însăşi construcţia UE este bazată pe principiul de liberalizare a pieţei, atunci soluţia este să ne întoarcem în anul 1989, când am dat afară

34

oameni, care ulterior s-au angajat în alte ţări, când am privatizat pe bandă rulantă, când lucrurile se întâmplau de-a valma şi aşa vom ajunge să fim doar furnizori de forţă de muncă, furnizori de materie primă şi atât. Lipsa de viziune este în acest moment poate cel mai grav lucru care se întâmplă, pentru că atunci când decizi să înlocuieşti un program trebuie să ai un înlocuitor şi să arăţi că acest program nu funcţionează sau că a adus prejudicii la buget în cunatum de atât şi îl înlocuim cu alt program, care estimăm că va avea beneficii pentru economia românească în patru ani de atât".

În opinia domniei sale, din păcate, suntem amanetaţi clasei politice, "care de fiecare dată când se schimbă nu face altceva decât să dărâme tot ceea ce a construit guvernarea precedentă, în loc să îmbunătăţească şi să construiască". La rădăcina inovaţiei şi progresului economic se află libertatea economică şi spiritul întreprinzător, evidenţiază Cristina Chiriac, concluzionând: "Cel mai bun lucru, acum, nu este să ucidem antreprenorii, pentru că sigur se va întâmpla acest lucru în condiţiile actuale, ci să reuşim să îi ţinem în viaţă şi schimbarea să fie treptată, astfel încât toţi cei care vor să cucerească o piaţă externă să poată să facă acest lucru".

Cristina Chiriac a povestit că, în ocazia uneia dintre participările sale la un eveniment de la Moscova, Turcia alocase câteva milioane de euro pentru dezvoltarea unui pavilion, iar ministrul de resort era acolo să se asigure că expozanţii din Turcia vor avea cea mai bună vizibilitate, că vor interacţiona cu cei mai mari oameni de afaceri şi că de la acea expoziţie antrepreorii turci vor pleca cu contracte semnate de câteva milioane de euro. Preşedintele CONAF a mai evidenţiat că, din istoria economică a lumii, este cunoscut faptul că mari preşedinţi de state, când plecau în delegaţii luau cu ei oameni de afaceri importanţi pentru a-i promova peste hotare.

Care sunt tendințele care vor defini online-ul în 2021, pe fondul digitalizării accelerate Angela Alexandru, 26 Feb 2021

Agenția five elements digital face o analiză a industriei SEO, ce s-a întâmplat în 2020 și care sunt previziunile pentru dezvoltare în 2021. Conform agenției, accentul în acest an va fi mai mult ca niciodată pe calitatea conținutului și va fi prioritizat domeniul web adaptat dispozitivelor mobile.

În 2020, comerțul online a cunoscut cea mai mare creștere din ultimul deceniu pe măsură ce tot mai mulți oameni au recurs la acest canal pentru cumpărături de uz general sau orientate către work from home.

35

Agenția five elements digital menționează că, în 2020, pe fondul digitalizării accelerate, au debutat și și-au consolidat prezența în online atât companii aflate la început de drum în acest mediu, cât și companii cu istoric. Cele din urmă au sesizat o creștere a concurenței și și-au orientat resursele către protejarea sau mărirea cotei de piață. Totodată, consumatorii au început să folosească mai mult și mai conștient acest canal și segmente noi de utilizatori au devenit consumatori activi pe online. Astfel, SEO a devenit un canal mai atractiv și profitabil, estimându-se o creștere cu până la 50% pe zona SEO.

„Ne așteptăm ca tendința din 2020 să continue, deoarece vedem foarte multă activitate în acest sens și cererea este mult mai mare decât anul trecut, chiar și înainte de pandemie. Și dacă ne uităm doar la datele din ianuarie și februarie, bugetele sunt, de asemenea, în creștere, iar clienții sunt înclinați să le mărească. Pe baza datelor pe care le avem în acest moment le recomandăm companiilor să țină pasul cu schimbările de ordin tehnic și să se axeze mai mult ca niciodată pe calitate, expertiză și credibilitate, după cum observăm și din cerințele Google. Content marketingul va fi, în continuare, o unealtă importantă. Nu în ultimul rând, cele mai multe elemente de ordin SEO rămân la fel. Este importantă mai ales creșterea autorității, unde tot calitatea devine mai importantă”, a declarat Steffen Heringhaus, fondator five elements digital.

Schimbările importante din online în 2021

Agenția five elements trece în revistă schimbările notabile.

Din martie, Google implementează strategia „mobile first and content parity”, iar indexarea va fi realizată aproape exclusiv prin versiunea pentru mobil a domeniului. Astfel, conținutul pentru dispozitive mobile trebuie să fie la fel ca pe desktop. Reducerea acestuia între versiunea tradițională și cea mobilă este acum penalizată. Conținutul neindexat prin versiunea mobilă nu va fi evidențiat la viitoare căutări ale utilizatorilor. Scăderea în lista de rezultate se traduce direct într-o pierdere pentru business.

Totodată, din luna mai, noul framework Core Web Vitals pentru uzabilitate și încărcare rapidă va înlocui vechiul concept “pagespeed”. Concret, această abordare încearcă să răspundă la trei întrebări: Cât de rapid se încarcă pagina? Cât de stabilă este? Cât de mult durează până când ea este interactivă? Astfel, standardele de uzabilitate o să fie mai ridicate pentru ca experiența de utilizare să fie mai bună.

Nu în ultimul rând, în 2021, vorbim de date structurate. Pe scurt, vor fi afișate reducerile față de prețul mediu măsurat de-a lungul timpului deja în

36

pagina de rezultate. În general, datele structurate, adică informații extra care sunt previzualizate în pagina de rezultate precum dată, preț, în stoc etc., sunt în plină dezvoltare. Pe măsură ce va fi implementată va transforma pagina cu rezultate din Google și într-o unealtă de price research și va limita impactul reclamelor cu reduceri false (exemplu: 30% discount, deși, în realitate, prețul a fost la nivelul respectiv în majoritatea timpului).

five elements digital este agenție de SEO și performance marketing, care se adresează în special companiilor medii și mari, corporațiilor, dar si startup-urilor sau tuturor companiilor care au target ambițios de creștere.

Românii fac cumpărături online de 15 milioane de euro, în fiecare zi, Sorin Breazu, feb. 25, 2021

Potrivit estimărilor Asociației Române a Magazinelor Online, românii au cheltuit 5,6 miliarde de euro cu cumpărăturile online, anul trecut, cu 1,3 miliarde de euro mai mult decât în 2019.

Calculele vizează doar cumpărăturile făcute online, atât la magazinele din țară, cât și la cele din străinătate, pe segmentul produselor fizice. Nu sunt incluse serviciile, plata facturilor, conținutul digital, bilete de avion, călătoriile sau biletele la spectacole sau diferite evenimente.

“Cu excepția verticalelor afectate de efectele pandemiei precum Horeca sau Travel, sectorul de e-commerce din România a cunoscut o creștere accelerată în 2020, cu 30% mai mult decât în 2019, procentul de creștere fiind semnificativ mai mare decât în 2019 vs. 2018 când acesta s-a situat la aprox. 20-22%. România este printre țările UE cu cel mai mare procent de creștere anual al comerțului online, fapt care arată potențialul semnificativ de dezvoltare a sectorului e-commerce și în viitor, într-o piață care nu a atins încă nivelul de maturitate al altor țări din nordul și vestul Europei”, a spus Andrei Radu, CEO & Founder GPeC, citat de StartUp Cafe.

“Pornind de la cifra de 5,6 miliarde de euro ca bilanț al comerțului online românesc în 2020, dacă facem o medie înseamnă că românii au cheltuit pentru cumpărături prin internet peste 15 milioane de euro în fiecare zi a anului trecut, în creștere de la aprox. 12 milioane de euro – media zilnică înregistrată în 2019”, a mai spus acesta.

Potrivit estimărilor, comerțul online își va continua creșterea și în acest an, specialiștii așteptând un total de peste 6,5 miliarde de euro.

37

Chiar și așa, România este la coada clasamentului în Europa în ceea ce privește cumpărăturile făcute pe internet. Doar 45% dintre românii care au acces la internet au cumpărat ceva online în 2020.

În Olanda și Danemarca, proporția este de două ori mai mare.

Cum vor arăta piața și „noul normal”, pentru fructele de mare, în anul 2021? meatmilk , 26 februarie 2021

În Marea Britanie, 2020 a înregistrat o creștere a vânzărilor de pește congelat în comerțul cu amănuntul, în timp ce fructele de mare premium se luptau să-și găsească drumul în farfuriile restaurantelor.

Ce prezic experții pentru „noul normal” post-COVID? Dar, cum pot mărcile să profite la maximum de acest peisaj în schimbare cu amănuntul, nu numai în UK, ci ți în Uniunea Europeană? Iată câteva previziuni emise de Kantar, în urma unui studiu de piață citat de FoodNavigator.

Peștele congelat, câștigător net

Categoria peștelui înghețat s-a dovedit a fi unul dintre puținii beneficiari ai pandemiei COVID-19. În 2020, categoria congelată totală a crescut cu aproape 16% în Marea Britanie – comparativ cu o rată totală de creștere a magazinelor alimentare de 8,5% – peștele congelat reprezentând aproximativ un sfert din vânzări.

În același timp, producătorii premium de fructe de mare s-au străduit să vândă prin canalele tradiționale de servicii alimentare, întrucât blocajele regionale și naționale au văzut industriile de restaurante și catering s-au oprit.

Cum pot valorifica mărcile de fructe de mare pe creșterea cererii de cumpărături online? Și, mergând înainte, ce va însemna „noul normal” – cu

38

mai puține restricții sau chiar fără restricții – pentru piața de fructe de mare din Marea Britanie?

Oportunități în comerțul electronic

Pandemia de coronavirus a contribuit la creșterea vânzărilor de comerț electronic, întrucât măsurile de distanțare socială au impact asupra comportamentului cumpărăturilor consumatorilor.

Pentru fructele de mare, Birds Eye – deținută de cea mai mare companie din Europa de produse congelate Nomad Foods – spune că vânzările cu amănuntul online au fost „extrem de perturbatoare” pe tot parcursul pandemiei, vânzările crescând de la aproximativ 12% din vânzările totale pre-COVID, la aproximativ 25% astăzi.

Comerțul electronic oferă o mulțime de noi oportunități, a declarat Steve Challouma, Director General Marea Britanie la Birds Eye, sugerând că alimentele congelate pot beneficia de pe platformă poate mai mult decât majoritatea.

„Mâncarea congelată tinde să fie ultima navă din magazin”, le-a spus el delegaților la Summit-ul Norwegian Seafood Council din 2021 pentru Norvegia – Marea Britanie. „Uneori este foarte frig și nepoftitor.” Cu toate acestea, vânzând alimente congelate online, mărcile pot „înlătura bariera”, a explicat el. „De fapt, generează multă cerere și creează oportunități.”

De exemplu, în comerțul cu amănuntul convențional, mărcile nu pot „grupa” produse în același mod. Dacă Birds Eye dorește să vândă o făină de pește, chipsuri și mazăre din trei componente, o poate face „foarte ușor cu un singur clic”, a explicat directorul general.

Analistul Kantar James McKenna este de acord cu Challouma. Peștele congelat din magazin este situat în mod tradițional în colțul supermarketului. „Nu este pe deplin vizibil în călătoria dvs. normală de cumpărături”, a explicat el. „Nu puteți avea un culoar de pește înghețat chiar în fața magazinului, dar îl puteți avea pe acea pagină web din față.”

Cum va fi influențată mentalitatea consumatorilor?

În cele din urmă, mărcile sunt capabile să influențeze mentalitatea cumpărătorului într-un mod „care nu s-ar întâmpla niciodată” cu semnalizare sau afișe într-un format de magazin fizic, a subliniat analistul.

39

În același timp, Cate Trotter, șef de tendințe la consultanța cu amănuntul Insider Trends, încurajează mărcile de fructe de mare să privească dincolo de canalele convenționale de vânzare cu amănuntul și e-commerce.

„Nu sunt sigură că vom vedea că piața fructelor de mare se va recupera până poate în 2022 sau mai departe”, le-a spus ea delegaților la evenimentul Consiliului Norvegian al Fructelor de Mare. Cu toate acestea, brandurile ar trebui să ia în considerare canalele alternative pentru a ajuta la acoperirea pierderilor potențiale, a continuat Head of Trends.

O astfel de oportunitate ar putea fi prin parteneriate cu companii de cutii de rețete. „Am văzut că Hello Fresh și-a crescut vânzările cu 60% față de succesul său COVID. Desigur, există toate supermarketurile tradiționale la care trebuie să vă gândiți și să vă configurați propriul canal D2C, dar există și noi întreprinderi de băcănie la care să se gândească și ele. ”

Comerțul electronic se va clătina?

Ceea ce doresc cu adevărat să afle companiile – și în special cele care au beneficiat de trecerea recentă la online – este dacă comerțul electronic este aici pentru a rămâne. Odată ce măsurile de distanțare socială sunt ușurate, serviciile alimentare au fost redeschise și consumatorii se întorc să mănânce din mers, cumpărătorii vor continua să cumpere alimente online? Pentru categoria peștelui înghețat, McKenna lui Kantar spune că răspunsul este un „da” răsunător.

McKenna a spus că vede reducerea restricțiilor de blocare în trei etape cronologice. „În primul rând, există perioada actuală de blocare, în care încă ne gândim în termeni de pandemie COVID”, le-a spus el delegaților. Urmărind o „normalizare dură” în jurul trimestrului II / trimestrului 2021 – odată cu slăbirea restricțiilor de acum până atunci, analistul prezice că comerțul electronic își va păstra forța în acest timp.

„Chiar dacă ne uităm înapoi la luna august, unde restricțiile erau la cel mai ușor și Schema Eat Out to Help Out încerca să stimuleze canalele de servicii alimentare, am văzut că vânzările online de pește au continuat să crească. Deci, chiar dacă există o relativă slăbire a restricțiilor pe termen scurt, ne așteptăm în continuare să prospere online. ”

Cum va arăta ”noul normal”?

S-a sugerat că „noul normal” – prin care se elimină toate restricțiile – va intra în joc în jurul Q3 / Q4 al acestui an. În acest moment, McKenna prezice o ușoară scădere a cererii de comerț electronic.

40

„Cred că, pe termen scurt, online ar putea lua un pic de recesiune relativ vorbind. Dar va fi totuși peste vârfurile pre-COVID și oamenii vor realiza în continuare beneficiile [cumpărăturilor online]. ”

Și fin aliat, cu bile de cristal care privesc până la patru ani în viitor, McKenna prezice că comerțul electronic va continua să se potrivească cu vârful său în timpul COVID, adăugând că „s-ar putea chiar să îl depășească”. „În esență, oamenii și-au dat seama că comerțul electronic și online sunt atât de multe despre comoditate … atât de mult despre inspirație și educație.

„Atât de multe dintre aceste beneficii nu vor dispărea brusc din mintea oamenilor. Pe termen lung, online va continua să câștige cu siguranță. Cred că va exista o scădere foarte scurtă de una sau două luni într-un mediu post-COVID, dar practic nimic important. ”

DIVERSE

DOCUMENT Final de drum pentru Chemgas Holding: faliment definitiv și oprirea producției. Oferte depuse . Adi Mosoianu scris astăzi, 20:00

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Final de drum pentru Chemgas Holding: faliment definitiv și oprirea producției. Oferte depuse Adi Mosoianu Adi Mosoianu scris astăzi, 20:00 Instanța de judecată a dispus definitiv intrarea în faliment a combinatului de îngrășăminte chimice Chemgas Holding Slobozia, respingând apelul companiei, ce este parte a grupului Interagro controlat de recent încarceratul om de afaceri Ioan Niculae, iar cu câteva zile înainte, adunarea creditorilor, dominată de ANAF și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), a votat pentru a doua oară împotriva propunerii lichidatorului judiciar al companiei de a fi continuată activitatea de producție până la valorificarea activelor societății, prin închirierea acestora.

Pe lângă firma North Chemical Complex, deținută indirect de către Petrică Buduru, care este de mai mulți ani președintele Comitetului Director al Astra Giurgiu, echipa de fotbal de Liga 1 a lui Niculae, mai depuseseră oferte de închiriere a combinatului Maria Trading, parte a grupului omonim de agribusiness deținut de mai mulți oameni de afaceri libanezi, unul dintre

41

cei mai mari deținători de terenuri arabile din România, cu afaceri anuale de peste 270 milioane lei, precum și o firmă înființată în toamna anului trecut, Pravalia Dart SRL.

Potrivit documentelor lichidatorului judiciar analizate de Profit.ro, ofertele au fost de 1,9, 1,85 și 1,6 milioane lei pe lună plus TVA, fără să se precizeze cui a aparținut fiecare. Cu excepția ANAF și AFM, toți ceilalți creditori, dintre care unii fac parte din același grup Interagro, au votat pentru aprobarea ofertei de închiriere depuse de North Chemical Complex. Cele două instituții de stat sunt cei mai mari creditori ai Chemgas, deținând cumulat peste jumătate din totalul creanțelor asupra combinatului, cifrat la peste 435 milioane lei.

Instalațiile de producție ale combinatului au fost oprite pe 29 octombrie 2020 și "s-au efectuat demersurile pentru încetarea contractelor de muncă ale unui număr de 364 de salariați". Intenția de concediere colectivă a angajaților combinatului fusese transmisă sindicatului din companie și autorităților din 1 octombrie anul trecut, după cum a relatat Profit.ro.

Interdicția este acum în vigoare doar pentru acțiuni, nu și alte active Combinatul este în faliment din martie anul trecut, potrivit deciziei primei instanțe. În plus, există atât o decizie judecătorească, cât și o hotărâre a adunării creditorilor (din septembrie) cu privire la necontinuarea activității de producție a îngrășămintelor chimice până la valorificarea activelor societății. Lichidatorul judiciar a raportat anterior că "Prin adresa nr. 10641/24.09.2020 a Biroului de Investigații Criminale (BIC) - Poliția Municipiului Slobozia, ne-a fost adusă la cunoștință existența dosarului nr. 1.290/P/2020 având ca obiect infracțiunea de distrugere din culpă și infracțiunea de punere în funcțiune a instalațiilor după ce a fost interzisă funcționarea acestora prin proces-verbal al inspectorilor ISCIR (Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat - n.r.)". Oferta inițială de închiriere a instalațiilor Chemgas înaintată de North Chemical Complex SRL și respinsă de AFM și ANAF în decembrie 2020 prevedea o chirie de 1,2 milioane lei pe lună, sumă care, conform lichidatorului judiciar, ar fi reprezentat aproape dublul costurilor proprii lunare ale Chemgas în ipoteza închirierii activelor, calculate la circa 630.000 lei.

Comparativ, în cazul neînchirierii instalațiilor și menținerii oprite a producției, costurile lunare ale companiei cu conservarea activelor au fost estimate de lichidatorul judiciar la 2,24 milioane lei (dacă activele sunt conservate în scopul lichidării lor), respectiv 3,83 milioane lei (în cazul în care conservarea se face în scopul valorificării). Diferența de costuri este

42

dată de necesitatea preîntâmpinării riscurilor tehnologice presupuse de oprirea producției, cu riscuri majore asupra mediului, legate de stocarea materialelor periculose. De exemplu, amoniacul rămas neutilizat în procesul tehnologic trebuie menținut în stare lichidă cu ajutorul a două compresoare electrice care trebuie să rămână obligatoriu în stare de funcțiune. Asta înseamnă costuri cu consumul de energie electrică, pentru care, conform lichidatorului, nu vor mai fi bani în cazul în care activele nu vor fi închiriate în vederea reluării producției. "(...) se impune să menționăm că această societate (North Chemical Complex – n.r.) are deja încheiat contract de rezervare capacitate și transport gaze naturale cu SNTGN Transgaz SA pentru anul gazier 2020-2021, fiind pregătită să pornească activitatea de producție a îngrășămintelor chimice în cel mai scurt timp posibil, astfel reducându-se considerabil cheltuielile lunare estimate de Chemgas Holding Corporation SRL privind conservarea activelor. Considerăm că acest aspect este foarte important întrucât, pentru anul gazier 2020-2021, termenul pentru rezervarea anuală de capacitate a expirat, motiv pentru care un alt chiriaș ar putea încheia contract cu SNTGN Transgaz SA la prețuri mult mai mari", se arăta într-un memoriu trimis la jumătatea lunii decembrie 2020 de către lichidatorul judiciar către ANAF, prin care a încercat să convingă Fiscul să voteze în favoarea închirierii activelor Chemgas Holding către North Chemical Complex – fără succes.

Memoriul poate fi citit integral la finalul articolului. Potrivit ANRE, în septembrie 2020, North Chemical Complex a fost cel mai mare importator de gaze naturale din România, cu o pondere de 48% din totalul importurilor. Compania care voia să închirieze combinatul Chemgas s-a situat și pe locul 4 în topul furnizorilor de gaze de pe piața cu amănuntul (către clienții finali), cu o cotă de 8,3%, după giganții OMV Petrom, Engie și Romgaz. Acționarul unic al North Chemical Complex este SCAEP Giurgiu Port, la care 78,64% din capital se află în posesia lui Petrică Buduru, conform datelor termene.ro. Anul trecut, North Chemical Complex, a cărei activitate principală este tradingul de îngrășăminte chimice, a înregistrat un profit net de 2,18 milioane lei, la o cifră de afaceri de peste 92 milioane lei. TeraPlast a primit acordul de ajutor de stat pentru folii biodegradabile.

Potrivit Agerpres, operatorul sistemului național de transport al gazelor, Transgaz, a întrerupt alimentarea cu gaze a combinatului din Slobozia în dimineața zilei de 7 iulie 2020, după o notificare a Gazprom, din cauza faptului că nominalizările de gaze ale North Chemical Complex, care cumpără gaze pentru Chemgas, erau zero. Omul de afaceri a arătat, conform sursei citate, că totul a pornit de la o eroare a băncii prin care sunt efectuate plățile către Gazprom, din cauza căreia rușii și-au primit banii cuveniți cu întârziere, adăugând însă că, în opinia sa, clauzele din contractul cu

43

Transgaz sunt abuzive, impunând plata tuturor tarifelor în avans și dispunând oprirea imediată a instalațiilor într-o astfel de situație, cu toate că, pentru evitarea riscurilor de accident, oprirea în siguranță a unui combinat precum Chemgas necesită multe ore. În plus, combinatul se judecă în continuare pentru aproape 2 milioane dolari cu o persoană fizică ce ar fi facilitat în vara anului trecut încheierea de către Chemgas a unui contract de achiziție de gaze naturale rusești de la offshore-ul cipriot Imex Oil Limited, intermediar al gigantului rus de stat Gazprom, contra unui comision de puțin peste 10% din prețul de cumpărare al gazului.

Testo România a devenit Partener Gold al Expo-Conferinței Meat.Milk 2021, meatmilk , 26 februarie 2021

Testo   România  a devenit Partener Gold al ediției festive a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk, care se va desfășura în zilele de 24 și 25 mai la Hotel Alpin din Poiana Brașov, compania urmând să își prezinte ultimele produse și servicii în secțiunea B2B-Expo dar și să susțină o prezentare în Ședința generală din dimineața primei zile a evenimentului.

TESTO România, filială a producătorului mondial de instrumente de măsură Testo   SE & Co. KGaA ,  vine în sprijinul utilizatorilor cu informații și instrumente care beneficiază de tehnologia avansată, dezvoltată de cercetătorii germani. Soluțiile de măsurare TESTO vă ajută să asigurați calitatea alimentelor pe parcursul întregului lanț de producție, transport și depozitare, fără întrerupere și în conformitate cu standardele existente.

Măsurarea  parametrilor precum temperatura, umiditatea sau valoarea pH-ului nu a fost niciodată mai ușoară. Instrumentele de măsură TESTO și-au dovedit fiabilitatea în numeroase aplicații, oferă valori exacte rapid, pot fi curățate sub jetul de apă (clasa de protecție IP65) și sunt certificate HACCP Internațional, EN13485 și EN 12830. 

44

Servicii de calibrare, etalonare și service pentru produsele comercializate sunt de asemenea posibile atât prin laboratorul propriu de etalonări, laborator atestat B.R.M.L. cât și prin departamentul de service specializat.

Continuându-și programul de afaceri, Testo România oferă tuturor companiilor instrumentul potrivit. Dacă activitatea dumneavoastră se desfășoară în producția, procesarea sau distribuția de alimente, instrumentele de la Testo vă vor ajuta să creați un mediu de lucru sigur și eficient.

GLOBAL

Gripa aviară şi pesta porcină, două epidemii uitate în umbra pandemiei de COVID-19, riscă să perturbe din nou pieţele şi să ducă la creşterea preţurilor alimentelor, Bogdan Cojocaru 25.02.2021,

În Europa, „numărul de focare de gripă aviară a crescut chiar mai mult decât în anii dificili“, a declarat pentru Reuters Monique Eloit, şefa Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.

În tandem cu pandemia de COVID-19 evoluează alte două epidemii, gripa aviară şi pesta porcină, care, deşi nu au efectele economice devastatoare ale acesteia, pot afecta comerţul şi în cele din urmă puterea de cumpărare a omului de rând.

Pagubele produse de gripa aviară în Europa se apropie de nivelurile din 2016. Într-una dintre cele mai afectate ţări, Polonia, producţia de ouă se micşorează din cauza lipsei de găini. Acesta este un semn că virusul începe să creeze tensiuni în industria cărnii de pasăre, scrie Reuters. Mai grav, în urmă cu câteva zile autorităţile din Rusia au anunţat că au detectat ceea ce ele cred că este infecţie la om cu virusul gripei aviare H5N8.

„Dacă acest lucru se confirmă, ar fi pentru prima dată când H5N8 a infectat oameni“, a spus un oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Agenţia pentru siguranţă alimentară din Bulgaria a raportat la începutul lunii că a descoperit primul focar de gripă aviară de anul acesta într-o localitate apropiată de graniţa cu România. Între timp, autorităţile din Germania continuă să găsească porci mistreţi morţi din cauza pestei porcine africane, semn că epidemia se extinde din Polonia spre vest. Germania este unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din Europa, iar descoperirea, anul trecut, a unor porci sălbatici morţi din cauza bolii i-a blocat exporturile către statele asiatice.

45

Zilele trecute, cercetători din China, unde pesta a distrus populaţiile de porci de fermă în 2018 şi 2019, au publicat un studiu în care se arată că în această ţară circulă noi tulpini ale virusului care cauzează forme mai uşoare de boală, făcând astfel mai greu de detectat cazurile de infectare. Ministerul fermelor din China vede o revenire completă a populaţiei de porci până la mijlocul acestui an. Însă noi focare de pestă şi alte boli mortale pun sub semnul îndoielii perspectiva oficială, notează Bloomberg.

Pentru boală nu există tratament, iar în 2018 şi 2019 epidemia a dus la înjumătăţirea populaţiei de porci domestici, rezultatul fiind o creştere accentuată a importurilor de carne şi a preţurilor. China este cel mai mare producător de carne de porc, dar şi principalul consumator la  nivel mondial. Rolul de fabrică a lumii pe care îl are economia chineză face ca ţara să fie şi exportator de inflaţie.

În ultimele luni, eforturile guvernului de la Beijing de a stimula revenirea rapidă a populaţiei de porci a zăpăcit pieţele agricole globale, unde au provocat penurii masive de cereale furajere şi au golit silozurile până în America de Nord.

Oficial, populaţia de porci a Chinei a revenit în noiembrie la  90% din nivelul normal. Însă iarna a fost deosebit de aspră în unele regiuni şi a amplificat efectele bolilor mortale. În Germania, preţurile porcilor şi purceilor au reînceput să crească în condiţiile în care piaţa îşi revine după zdruncinătura provocată de interdicţiile asiatice de import şi de diminuarea capacităţii abatoarelor, forţate să se închidă din cauza pandemiei de COVID-19, scrie Reuters.

Interdicţiile de import au creat un surplus de porci, iar închiderea abatoarelor a dus la diminuarea ofertei de carne de porc. Astfel, crescătorii de porci

s-au văzut în situaţia de a vinde ieftin porci crescuţi cu furaje mai scumpe. Producătorii germani au încercat să rezolve problema surplusului vânzând mai mult pe alte pieţe din Uniunea Europeană. Germania nu este doar producător de carne de porc, ci şi importator deoarece este unul dintre principalii producători şi exportatori de mezeluri din Europa.

Preţurile cresc din nou când apar scumpiri generalizate pe mai multe pieţe, deşi Europa nu a ieşit din criza creată de pandemie. „Piaţa se întăreşte din nou, iar optimismul revine“, a declarat un comerciant de carne german. „Vânzările de porci din Germania pe pieţele din interiorul UE sunt puternice. Problema congestiei de porci, a animalelor care nu pot fi duse la abator, se rezolvă treptat în Germania şi, de asemenea, în Danemarca.“

46

Gripa aviară, cealaltă boală care perturbă pieţele de alimente, este prezentă în mai multe ţări europene, unde decimează populaţiile de păsări şi-i loveşte pe fermierii şi aşa afectaţi de pandemia de COVID-19. Şi Asia are probleme cu acest virus, H5N8, foarte contagios. În Rusia, virusul s-ar putea să fi infectat şi oameni care lucrau la o fermă de păsări, stârnind îngrijorări că acesta va suferi mutaţii care-i vor permite să se transmită de la om la om. Boala tinde să se manifeste cu putere începând din toamnă, virusul fiind purtat de păsările migratoare în drumul lor din Asia spre Europa.

„Numărul de focare a crescut chiar mai mult decât în anii dificili“, a declarat pentru Reuters Monique Eloit, şefa Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor. Circa cinci milioane de păsări au fost sacrificate în Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din Europa.

Totalul reprezintă doar o mică parte din populaţia de păsări a Europei, iar piaţa încă nu dă semne că s-ar apropia o penurie de carne de pui. Însă pierderea de găini ouătoare a redus oferta de ouă şi pune presiuni ascendente pe preţuri. Preţurile ouălor au urcat cu 18-20% la sfârşitul lunii ianuarie, potrivit unei asociaţii a industriei de profil. Preţurile acestor produse cresc în mai multe state europene, inclusiv în Franţa şi Germania, arată datele Eurostat.

În alte ţări cu producţie semnificativă, cum ar fi Spania, nu se observă astfel de evoluţii.

 Polonia este al şaselea producător de ouă din Europa. Pentru a-şi proteja găinile, unii fermieri ţin animalele închise în interior, dar acest lucru înseamnă ouă de o calitate mai slabă.

Fermierii germani se tem că în aceste condiţii îşi vor vedea exporturile decimate. Germania exportă ouă în Olanda, Belgia, Austria şi Polonia.

În Franţa, gripa aviară a lovit mai ales fermele de raţe care furnizează materie primă industriei de foie gras, emblematică pentru această ţară. Gripa aviară, la fel ca alte epidemii, duce adesea la restricţii comerciale.

Depopularea, una dintre cele mai mari provocări ale următorului deceniu. Ce opţiuni are Europa Centrală şi de Est Eduard Ivanovici 26.02.2021,

În CEE, speranţa de viaţă la naştere a înregistrat un plus de şapte ani din 1990 încoace În urmă cu 20 de ani, numărul oamenilor cu vârste de peste 65 de ani din Europa Centrală şi de Est (CEE) era cu o treime sub nivelul din zilele noastre şi, drept consecinţă, numărul persoanelor vârstnice

47

raportat la oamenii aflaţi în câmpul muncii va fi de două ori mai mare până în 2050, potrivit unei analize realizate de Erste Group, proprietarul BCR.

Actualele perspective demografice reprezintă o combinaţie de trei factori: declinul înregistrat de ratele de fertilitate, creşterea speranţei de viaţă la naştere (plus şapte ani din 1990 încoace) şi faptul că o bună parte din populaţie (cei născuţi în anii ’70 şi ’80) va ieşi la pensie în 20-30 de ani.

Astfel, scăderea populaţiei lucrătoare va exercita un impact negativ asupra creşterilor pe termen lung din CEE dacă autorităţile din regiune nu vor lua măsuri în următorii ani. În acest sens, printre opţiunile propuse de grupul austriac se găsesc:

1. Creşterea ratei de participare la forţa de muncă, în special în rândul femeilor

2. Creşterea vârstei efective de pensionare3. Ajustarea politicilor de migrare şi îmbunătăţirea cadrelor

instituţionale4. Introducerea unor politici de alimentare a ratei de fertilitate

 Reducerea decalajului din forţa de muncă ar putea genera un milion de locuri de muncă pentru femeile din CEE. Creşterea vârstei efective de pensionare ar continua să limiteze costurile înregistrate de finanţele publice. Politicile de migrare ar trebui să se concentreze pe atragerea muncitorilor calificaţi din ţările mai puţin dezvoltate, limitând între timp emigrarea masivă. Nu în ultimul rând, politicile de alimentare a fertilităţii ar putea aduce rata regiunii peste pragul de 2,1 naşteri per femeie, care indică faptul că populaţia începe să crească.

Erste spune că politicile guvernamentale din CEE par să joace un rol importat în felul în care femeile îşi decid evoluţia profesională. De exemplu, introducerea unor beneficii generoase în Polonia pare să fi redus rata de ocupare a forţei de muncă în ceea ce priveşte femeile fără studii universitare. Mai mult, joburile part-time, care ar putea încuraja tinerele mame să se reîntoarcă în câmpul muncii, rămân o opţiune limitată în CEE.

Rabobank: În 2021, PPA și COVID-19 vor avea cele mai mari efecte asupra pieței globale a cărnii, meatmilk 26 februarie 2021

Rabobank preconizează că pesta peste porcină africană (PPA) și recuperarea COVID-19 vor continua să fie cei mai mari factori de schimbare pe piața globală a proteinelor animale, în 2021. Se așteaptă o creștere globală în toate industriile de proteine animale – cu excepția peștelui oceanic – în ciuda impactului continuu al focarelor de boli care

48

afectează în prezent atât oamenii, cât și animalele.

Capacitatea Chinei de a-și reveni de la ASF va avea un impact major asupra restului producției și comerțului mondial de proteine animale, deoarece importurile și cererea de alternative de porc încetinesc recuperarea efectivelor de porc din China. Se estimează că China își va crește efectivul de porci cu 10%, mai mult decât în 2020, revenind la 80% din ceea ce erau înainte ca focarul ASF să prindă efect în 2019.

Importurile de păsări de curte în 2021 se așteaptă să scadă în China, în timp ce producția de păsări de curte crește din cauza extinderii capacității de reproducere din ultimii ani și a concentrării pe alternative la carnea de porc în urma crizei ASF.

În Asia de Sud-Est, Vietnam pare să-și continue producția de carne de porc mai bine decât se aștepta din acest an până în 2021, cu o creștere de 15% de la an la an, prevăzută datorită creșterii turmei la nivel național. Cu toate acestea, imaginea nu arată atât de bine în Filipine, unde focarele continue de ASF și dependența de fermele mici se pot aștepta ca țara să vadă pierderi de 3% în producția de carne de porc pentru 2021.

Efectele secundare ale recuperării prognozate de China vor determina scăderea exporturilor europene de carne de porc, în timp ce producția se așteaptă să scadă cu 0,5% în Europa, aceeași rată ca anul acesta. Această rată de scădere este influențată în continuare de incertitudinea ASF în creștere în părți mari din Europa continentală, în special în Germania, unde cazurile au crescut spre sfârșitul anului curent.

Balanța globală a producției europene este susținută de o creștere puternică previzionată a producției în Spania, care se așteaptă să depășească Germania ca cel mai mare producător european de carne de porc.

49

Perspectivele păsărilor de curte din Europa în 2021 sunt mult mai incerte. COVID-19 a avut un impact uriaș asupra vânzărilor de servicii alimentare în acest an – o piață estimată să reprezinte 20-40% din vânzările de păsări de curte – ceea ce înseamnă că piața a fost supraalimentată cu produse la prețuri scăzute. În ciuda acestui fapt, se prevede o creștere mică a producției de 0,4% pentru păsările de curte din UE, cu o creștere de 0,3% prevăzută pentru exporturi, în ciuda unei reduceri a exporturilor către China și Asia de Sud-Est, pe măsură ce cererea de alternative de porc scade.

În America de Nord, se așteaptă ca producția de carne de vită să prezinte cea mai puternică creștere în 2021, SUA și Canada înregistrând o creștere a producției de 1,5%, respectiv 6%. Cu toate acestea, pe măsură ce efectivul de porc al Chinei își revine și dependența de importuri scade, creșterea industriei de carne de porc din America de Nord se așteaptă să încetinească până la 1,6% în 2021.

Producția de păsări de curte din America de Nord fusese stabilită la 1,8% pentru 2020, cu toate acestea, această cifră a fost redusă la începutul pandemiei. Trecerea la marjele dezamăgitoare din 2021 și creșterea costurilor furajelor vor limita creșterea producției la 0,9%, reducând la jumătate estimarea pentru anul trecut.

La fel ca în restul lumii, producția și exporturile de carne de vită din Brazilia și Argentina vor fi puternic legate de evoluțiile din China, după o scădere a consumului intern în 2020 pentru ambele națiuni. Se preconizează că producția va crește cu 2,5% în Brazilia datorită în primul rând legăturilor lor de export cu China, în timp ce producția se așteaptă să scadă cu 1,5% în Argentina, după ce o scădere record de 800.000 de capete în 2019 (alimentată de exporturile către China) a părăsit efectivul în recuperare.

De asemenea, Brazilia se poate aștepta ca producția de carne de porc să crească cu 2,5% în 2021 și păsările de curte cu 1%, datorită performanțelor puternice din 2020.

În industria acvaculturii, s-a prognozat o creștere scăzută a ofertei pentru somon, în mare parte datorită reducerii numărului de smolt în Chile pe parcursul anului 2020, ceea ce a dus la o scădere așteptată de 8-9% a aprovizionării cu somon. În ciuda acestui fapt, creșterea este încă prognozată la nivel global pentru acvacultură, deși la doar 0,5-2%.

2021 este de așteptat să fie un an de redresare pentru creveți, după ce s-a înregistrat o contracție de aprovizionare cu 10% în 2020, cauzată de pandemia COVID-19, care a creat o schimbare uriașă a consumului în afara

50

pieței serviciilor alimentare la piața cu amănuntul. Se speră că oferta va reveni cu 8% în 2021.

Rabobank se așteaptă ca, în 2021, COVID-19 să continue să aibă impact asupra tuturor domeniilor producției și distribuției de proteine animale, pe măsură ce recuperarea are loc în toate aspectele industriei, de la disponibilitatea forței de muncă până la recuperarea globală a industriilor de servicii alimentare. În plus, efectele COVID-19 asupra obiceiurilor tradiționale de cumpărare ar putea schimba pentru totdeauna perspectivele unor piețe de proteine animale.

UNIUNEA EUROPEANA

Briefing - Migrant seasonal workers in the European agricultural sector - 26-02-2021 26-02-2021 12:00 AM CET

The EU fruit and vegetable sector is heavily dependent on a non-national labour force, either from other EU Member States or third countries. Germany, Italy, Spain, France and Poland, in particular, employ high numbers of migrant seasonal farm workers. While these numbers have been steadily increasing, they compensate only partly for the ongoing decline in national agricultural workforces. Migrant seasonal workers from the EU are entitled to fully equal treatment with nationals of the host country under the fundamental right to the free movement of workers within the EU, whereas third-country nationals are covered by the Seasonal Workers Directive of 2014, which grants them equal treatment as regards terms of employment and some social benefits. EU Member States manage their own seasonal worker schemes depending on the needs of the domestic labour market, their ties with third countries and their broader immigration system. The reality of seasonal agricultural work is a harsh one, with generally poor working and living conditions. Undocumented migrants, but also legal ones, can fall victim to illegal gang-master practices or even modern forms of slavery. Exploitation of women occurs in certain regions. The coronavirus pandemic, which disrupted harvests in the spring of 2020 as seasonal workers faced travel restrictions, also highlighted their essential role in EU agriculture and laid bare their sometimes appalling working and living conditions. Reacting to this situation, the European Parliament adopted a resolution on the protection of seasonal workers in June 2020, calling on Member States to ensure proper implementation of the relevant EU legislation and on the European Commission to issue new specific guidelines and propose long-

51

term solutions to fight abusive practices and protect victims. In July 2020, the Commission responded to this call by issuing new guidelines on the protection of seasonal workers in the context of the pandemic, announcing further action, including ongoing work with the European Labour Authority. Source : © European Union, 2021 - EP

OPINION on discharge in respect of the implementation of the general budget of the European Union for the financial year 2019, Section III – Commission and executive agencies - PE660.096v02-00 26-02-2021 09:46 AM CET

OPINION on discharge in respect of the implementation of the general budget of the European Union for the financial year 2019, Section III – Commission and executive agencies Committee on Agriculture and Rural Development Giuseppe Milazzo Source : © European Union, 2021 - EP

5 milioane de hectare de terenuri agricole vor fi abandonate până în 2030 Bruxelles, 26 februarie 2021 

5 milioane de hectare de terenuri agricole vor fi abandonate până în 2030, iar 30% din terenurile agricole (56 milioane hectare) se află în risc de abandon, la nivelul Uniunii Europene. România este printre statele cele mai afectate de acest fenomen. 

Potrivit studiului, comandat de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European (AGRI) și prezentat miercuri, 24 februarie, principalii factori care conduc la abandonul terenurilor agricole sunt, toți, prezenți în România: accesul dificil la piață și creditare, lipsa irigațiilor, contextul economic și social, depopularea spațiului rural, acapararea terenurilor pentru scopuri speculative și extinderea zonelor urbane. 

„Acest studiu îngrijorător vine cam târziu, pentru că datele lui contrazic, pe alocuri, actualele planuri pentru viitorul agriculturii. Cum ar fi, de exemplu, recomandarea de a atrage oameni noi în sector, pentru a preveni abandonul. Însă structura noii Politici Agricole Comune permite destul de greu accesul unor oameni din afara sectorului, chiar dacă lor, în principiu, li se oferă ajutor financiar. Sau faptul că un teren neirigat este motiv de abandon, în timp ce Comisia tocmai a decis să nu mai finanțeze dezvoltarea sistemelor de irigații. Ca să nu vorbim despre paragraful care menționează plafonarea subvențiilor la 100.000 de euro, care, aflăm din studiu, nu ar garanta

52

automat o distribuție mai echitabilă a fondurilor”, a subliniat eurodeputata Carmen Avram, membră în Comisia AGRI.

Europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă asupra impactului negativ pe care îl va avea reducerea suprafețelor de teren care vor fi utilizate în agricultură și importanța politicilor europene și naționale care să conducă la reducerea abandonului terenurilor agricole.

Intervenția eurodeputatei Carmen Avram, în Comisia AGRI, este disponibilă la acest link: https://youtu.be/TeH_AhIvSDI 

Studiul comandat de Comisia AGRI este disponibil la acest link: https://tinyurl.com/23d4mcvs 

Descarcă acest mesaj în format Word.

(Imagine) Harta riscului de abandon pentru terenurile agricole în Uniunea Europeană, până în 2030

53

 Studiu: The challenge of land abandonment after 2020 and options for mitigating measures

Draft agenda - Wednesday, 3 March 2021 - Thursday, 4 March 2021 - PE689.578v01-00 - Committee on the Environment, Public Health and Food Safety 26-02-2021 09:27 AM CET Source : © European Union, 2021 - EP

Europarlamentarul Dan Motreanu: Avem o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice DE Alexandru Pop: 26.02.2021

"Pierderile economice în UE cauzate de multiplicarea fenomenelor meteo extreme depășesc deja 12 miliarde euro pe an", a arătat europarlamentarul PNL Dan Motreanu.

Mai mult, "estimările arată că o încălzire globală de 3°C peste nivelurile preindustriale ar genera o pierdere anuală de cel puțin 170 de miliarde euro. Având în vedere și aceste date îngrijorătoare, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice.

Scopul noii strategii este:

- accelerarea măsurilor de adaptare în Statele Membre, prin includerea de considerații privind reziliența la schimbările climatice în toate politicile UE relevante

- îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la impactul schimbărilor climatice și a soluțiilor de adaptare (prin consolidarea Climate-ADAPT, platforma europeană pentru cunoștințe în materie de adaptare si înființarea unui Observator specific pentru impactul schimbărilor climatice asupra sănătății)

- multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice atât la nivel UE, cât și la nivelul Statelor Membre

- sprijinirea consolidării rezilienței la schimbările climatice la scară mondială, prin intensificarea finanțării internaționale și prin consolidarea implicării și a schimburilor la nivel mondial cu privire la adaptare.

Conform Legii Europene a Climei, statele membre UE își vor alcătui propriile planuri și strategii naționale de adaptare la schimbările climatice în funcție de specificitățile teritoriale.

54

Concret, statele membre vor raporta Comisiei:

- Principalele obiective și cadrul instituțional pentru adaptare la schimbările climatice

- Prognozele referitoare la schimbările climatice, inclusiv condițiile meteorologice extreme, efectele schimbărilor climatice, evaluarea vulnerabilității și a riscurilor legate de schimbările climatice și principalele pericole climatice

- Capacitatea de adaptare

- Planurile și strategiile de adaptare

- Cadrul de monitorizare și de evaluare

- Progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare, inclusiv bunele practici și schimbările aduse guvernanței;

De unde vin banii?

Sprijinul financiar pentru adaptare este pus la dispoziție prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene, al PAC, al programului LIFE și al Mecanismului de redresare și reziliență.

Misiunea propusă a programului Orizont Europa în materie de adaptare la schimbările climatice va mobiliza, de asemenea, resurse semnificative în efortul de a face Europa reziliență la schimbările climatice.

Pentru a ajuta autoritățile locale să treacă de la planificare la acțiune, UE va înființa și un Mecanism de sprijin al politicilor pentru a ajuta autoritățile locale și regionale în cadrul Convenției primarilor din UE.", a completat europarlamentarul.

Europarlamentarul Dan Motreanu: Abandonarea terenurilor, o provocare care trebuie rezolvată în UE , DE Alexandru Pop | 26.02.2021

Abandonarea terenurilor agricole este o chestiune foarte serioasă în Uniunea Europeană, a arătat europarlamentarul Dan Motreanu. "În cadrul Comisiei AGRI din Parlamentul European, am participat aseară la prezentarea rezultatelor studiului <Provocările și oportunitățile legate de abandonarea terenurilor agricole după 2020>, realizat de două institute din Austria.

55

Schimbarea destinației terenurilor pentru extinderile urbane, transformarea în pădure și creșterea productivității au fost identificate drept principali factori pentru abandon.

Aproximativ 30 % din suprafețele agricole din UE sunt supuse cel puțin unui risc moderat de a fi abandonate, cu mari variații între statele membre, România fiind între țările cele mai afectate.

În următorii 10 ani, UE s-ar putea confrunta cu abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren, circa 3% din suprafața agricolă actuală utilizată. În zonele montane și în zonele defavorizate, riscul de abandonare a terenurilor este deosebit de ridicat.

Principalele concluzii și recomandări ale studiului includ:

- Abandonarea terenurilor conduce la efecte ireversibile din punct de vedere social și ecologic.

- Condițiile agricole pot fi îmbunătățite prin programe de formare pentru fermieri, o mai mare securitate financiară prin direcționarea finanțării PAC către fermele mici, prin utilizarea diferitelor fonduri sau prin facilitarea accesului la alte surse de investiții (de exemplu, instrumente financiare) și prin îmbunătățirea condițiilor de acces la terenuri.

- Îmbunătățirea situației fermierilor din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale și adaptarea plăților pentru aceste zone.

- Măsurile forestiere și de mediu ar trebui adaptate la diferitele vulnerabilități ale regiunilor.

- Prevenirea migrației din zonele rurale. Serviciile rurale de interes general și investițiile în infrastructura rurală sunt esențiale.", a explicat Motreanu.

.........

Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 25-02-2021 05:19 PM CET

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities.

56

Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

4 March, 9.00-12.00 15 March, 16.45-18.45 16 March, 13.45-16.15 and 16.45-18.45 23 March, 13.45-16.15 and 16.45-18.45

........

AMENDMENTS 1634 - 2295 - Draft report A Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system - PE681.105v01-00 26-02-2021 03:38 PM CET

AMENDMENTS 1634 - 2295 - Draft report A Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system Committee on Agriculture and Rural Development Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Herbert Dorfmann, Anja Hazekamp , Source : © European Union, 2021 - EP

AMENDMENTS 889 - 1633 - Draft report A Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system - PE680.920v01-00 26-02-2021 03:22 PM CET

AMENDMENTS 889 - 1633 - Draft report A Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system Committee on Agriculture and Rural Development Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Herbert Dorfmann, Anja Hazekamp , Source : © European Union, 2021 - EP

AMENDMENTS 481 - 888 - Draft report A Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system - PE680.919v01-00 26- 02-2021 03:00 PM CET

AMENDMENTS 481 - 888 - Draft report A Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system

57

Committee on Agriculture and Rural Development Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Herbert Dorfmann, Anja Hazekamp ; Source : © European Union, 2021 - EP

AMENDMENTS 1 - 480 - Draft report A Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system - PE680.918v01-00 26-02-2021 02:41 PM CET

AMENDMENTS 1 - 480 - Draft report A Farm to Fork Strategy for a fair, healthy and environmentally friendly food system Committee on Agriculture and Rural Development Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Anja Hazekamp, Herbert Dorfmann , Source : © European Union, 2021 - EP

AMENDMENTS 70 - 232 - Draft opinion General Union Environment Action Programme to 2030 - PE689.516v01-00 , 26-02-2021 02:10 PM CET AMENDMENTS 70 - 232 - Draft opinion General Union Environment Action Programme to 2030 Committee on Agriculture and Rural Development Pär Holmgren , Source : © European Union, 2021 - EP

................................................................

CEHIA

Cehia: Experţii atenţionează asupra unei explozii de cazuri de obezitate infantilă din cauza pandemiei de COVID-19 Analize • 25 Februarie 2021

Experţii din Cehia, alături de cei din multe alte ţări, trag un semnal de alarmă cu privire la dovezile crescânde că, din cauza măsurilor de izolare impuse pe fondul pandemiei de COVID-19, numărul de cazuri de obezitate infantilă va exploda, informează AFP.

58

Şcolile din Republica Cehă, ţara cu cea mai mare rată de contaminare cu COVID-9 din lume, sunt închise din luna octombrie.

„Este cu adevărat îngrozitor. Unii copii nu şi-au părăsit casele de câteva săptămâni. Pur şi simplu se ridică şi îşi pornesc computerele”, a povestit pentru AFP Dana Gavrinevova, profesoară de sport la o şcoală secundară din Praga.

Pentru Zlatko Marinov, expert în obezitate infantilă la Spitalul Motol din Praga, se profilează o adevărată criză.

Potrivit acestuia, proporţia copiilor consideraţi supraponderali a rămas „stabilă” înainte de pandemie, la aproximativ 25%, cu circa 60% dintre ei consideraţi obezi.

„Acum, aceste proporţii vor creşte, 80% dintre copiii supraponderali vor fi obezi şi ne temem că este vorba despre o obezitate gravă cu complicaţii metabolice”, estimează Marinov.

Aceste estimări vin în contextul în care Republica Cehă este pe primul lor în lume în ceea ce priveşte cazurile noi la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile şi pe locul al doilea după rata de deces, în urma Slovaciei vecine, potrivit unui bilanţ AFP.

Guvernul, care a recenzat circa 1,2 milioane de cazuri de contaminare şi aproape 20.000 de decese asociate COVID-19 în această ţară de 10,7 milioane de locuitori, a închis restaurantele şi majoritatea magazinelor, dar şi sălile de sport.

Şcolile sunt închise, cu excepţia claselor I şi II din şcolile primare şi a grădiniţelor.

„Scăderea activităţii fizice a copiilor şi adulţilor din cauza restricţiilor guvernamentale este clară”, a declarat Jiri Suchy, profesor de educaţie sportivă la Universitatea Carolină din Praga.

Potrivit acestuia, guvernul a făcut o „greşeală” închizând şcolile şi îndemnând locuitorii să rămână acasă.

„Interzicerea orelor de sport, a sporturilor de echipă şi a antrenamentelor are în mod clar un impact negativ asupra formei fizice … a copiilor şi tinerilor”, a subliniat Suchy pentru AFP.

59

În raportul său global privind situaţia copiilor din 2019, UNICEF a avertizat că obezitatea infantilă continuă să crească, ponderea copiilor supraponderali cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani crescând de la 10% la aproape 20% între 2000 şi 2016.

Aceşti copii prezintă un risc mai mare de diabet de tip 2, dar şi de stigmatizare, depresie şi obezitate la vârsta adultă.

Bolile asociate obezităţii, cum ar fi problemele cardiace şi diabetul, sunt printre cele mai frecvente cauze de deces sau de incapacitate de muncă în ţările dezvoltate.

Guvernul ceh a planificat să redeschidă mai multe şcoli începând din luna martie, însă în urma creşterii numărului de contaminări, s-a răzgândit. Sursa: Agerpres

UK

Schimbare dramatică a bazei melifere în Marea Britanie: trifoiul alb a pierdut teren în favoarea rapiței și a buruienilor invasive , lantulalimentar 2021-02-26 2

În ultimele decenii, ca în mai toate țările, peisajul rural britanic a suferit transformări majore: gardurile vii și pădurile au fost restrânse, pentru ca terenul rămas liber să fie utilizat pentru agricultură. Pajiștile, de asemenea, au pierdut flora spontană, caracterizată printr-o bogăție de specii melifere, conținând în prezent numai câteva specii de graminee, fapt care le dă aspectul unor ”deșerturi verzi”, cum le-a denumit dr. Natasha de Vere, director al Departamentului de Conservare și Cercetare de la Grădina Botanică Națională din Țara Galilor, într-un articol publicat recent de BBC.com.

Una dintre victimele agriculturii practicate în stil industrial este trifoiul alb, o importantă specie vegetală pentru apicultură.

Restrângerea florei spontane și înlocuirea acesteia cu culturi agricole a obligat albinele să-și schimbe sursa de polen și nectar și să se orienteze după

60

noua ofertă meliferă, formată cu precădere din culturile de rapiță și din plantele invazive, cum este Impatines glandulifera, originară din Himalaya, motiv pentru care mai este numită și balsamul himalayan.Pentru a confirma științific noile realități, cercetătorii au extras fragmente de ADN vegetal din polenul prezent în compoziția mierii, utilizând sute de probe trimise de apicultori activi pe tot teritoriul țării. Rezultatele au arătat că sursele cele mai frecventate de albine au fost rapița și balsamul himalyan.

Himalayan balsam © R G Woods/Plantlife

“Nu mai există nimic care să înflorească cu adevărat în pajiștile noastre, în timp ce acum câteva zeci de ani, pășunile au fost pline cu trifoi alb și alte flori sălbatice”, a mai spus dr. Natasha de Vere.

Desigur, trifoiul alb – sursa de nectar preferată de albine în trecut – nu a dispărut cu totul, dar prezența acestei plante este tot mai redusă. În schimb, culturile de rapiță, introduse după 1960, au fost extinse de la un an la altul.

Ce propun oamenii de știință pentru echilibrarea situației?Înființarea de garduri vii din plante cu o bogată ofertă florală și refacerea pajiștilor cu floră sălbatică, adică revenirea la pășuni care să nu mai fie dominate de un număr mic de specii de graminee. Reapariția trifoiului alb și a altor flori sălbatice în aceste habitate ar îmbunătăți resursele de nectar pentru albine și alți polenizatori.

DOSAR

Recomandările lui Cătălin Păduraru - VINARIUM. 26 februarie 2021 – Paharul cu… visuri: Autostrada Unirii... cu Europa. Catalin Paduraru , 26.02.2021,

Recomandările lui Cătălin Păduraru - VINARIUM

61

Da, este nevoie de autostrăzi - ca de aer - care să lege Moldova de restul ţării. Nu e un moft.

Este vorba de o datorie cu scadenţă depăşită de mult, pe care întreaga ţară trebuie să o onoreze faţă de Moldova.

Este vorba de raţiuni economice, strategice, de unitate, demografice ş.a.m.d.

Cunosc oamenii care se zbat pentru această cauză. Admiraţia este egală cu nerăbdarea de a-i vedea susţinuţi masiv de locuitorii Moldovei. Nu se întâmplă aşa, fapt de care autorităţile par să profite (vorba vine, aici pierderea este termenul corect).

Pe de altă parte, lipsa de entuziasm şi lipsa de implicare hotărâtă a funcţionarilor publici lasă acestui grup de iniţiativă un drum subţire între legi greoaie şi termene mereu amânate. Astfel, chiar şi în scenariile optimiste, finalizarea A8 şi A7 s-ar arăta la un orizont atât de îndepărtat, încât nici nu ştiu dacă construcţia lor ar mai reuşi să atenueze din diferenţele care marchează vestul şi estul Europei.

În condiţii de presiune uriaşă din partea societăţii civile (sigur, după înţelegerea completă, de către toată lumea, a pericolelor de amputare a unor părţi din proiectul de ţară şi de ţară prosperă în balanţă cu beneficiile majore asociate) imperativele s-ar formula altfel. „Vrem autostrada A8 (de pildă) până în 2025!” Hei, pare nebunească ideea, nu?! Chiar dacă ne-am apuca mâine de construcţia ei, cu toate resursele alocate, cu toate avizele luate şi toate încurcăturile descâlcite (de posesie, de protecţia a mediului, etc.), cu modul nostru de gândire – obligatoriu liniar (o fi blestem?) - tot nu am termina-o în acest termen.

Şi atunci... cum?!

Păi, dacă ţinta ar fi asumată de toată suflarea (repet, autorităţi & populaţie) am putea încerca acţiuni mari. Acţiuni de amploare. N-ar fi pentru prima dată în istorie, iar exemplele ar trebui să dea curaj.

Pentru autostrada care leagă Vestul de Est avem de construit 300 de km. La fel ca în cazul Mecanismului de într-ajutorare al UE, putem solicita un ajutor sindicalizat. De fapt, nici nu ar fi realmente un „ajutor”, ci un mic efort secvenţial pe termen scurt. Ţările participante ar „adopta” câte un segment de autostradă. Germania 80 de km. Austria 50 de km. Ungaria 20 de km. Italia 40 de km. Franţa 40 de km. Spania 20 de km. Belgia 20 de km. Portugalia 10 km. Polonia 20 km. (O repartiţie doar cu valoare de exemplu.) Toate segmentele ar porni în acelaşi timp.

62

Am avea autostradă fix în doi ani. Până la sfîrşitul perioadei în care „am fi construit-o” în paradigma clasică, ne-am plăti şi datoriile.

Europa ar avea şansa să-şi unească graniţele.

Câştigurile colective sunt evidente. Ba, mai mult, ţările implicate (pentru că, probabil, unele ţări mai mici sau fără vreun interes direct n-ar achiesa la acest heirup) ar putea fi motivate prin oferirea unor facilităţi economice (nu că n-ar avea şi acum).

(Im)posibilul refuz al Europei, pe de altă parte, ar afecta credibilitatea discursului comunitar oficial şi ar lăsa loc unor discuţii cu alţi parteneri nonUE pentru rezolvarea situaţiei.

Eh, v-am mai avertizat. Suntem la paharul cu visuri.

Sigur, în toată povestea asta vizam (visam?) şi o înlesnire pentru exportatori, inclusiv pentru cei care ar putea exporta vin. Dar, extrem de firava unitate în gândire şi simţire a celor din Moldova în ceea ce priveşte autostrada este, şi în cazul decidenţilor „drumului” vinului românesc, deocamdată, la fel.

Dar noi, cei care ne întâlnim aici – în acest Wine Club ZF – avem sufletul cald şi mintea deschisă. Nepunând toate relele la inimă, descoperim şi îndrăgim vinurile bune ale Europei.

Cu alte cuvinte, cu încredere într-un viitor mai bun, evităm „pairing”-ul vin – politici economice.

1. Cecchi, La Mora - Morellino di Scansano DOCG 2018, Italia

2. Frescobaldi, Castello Nipozzani - Mormoreto (Cupaj Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Sangiovese şi Petit Verdot) 2016, Italia

3. Frescobaldi, Castel Giocondo – Brunello di Montalcino 2014, Italia

 

1. Cecchi, La Mora - Morellino di Scansano DOCG 2018, Italia

Un Sangiovese care te proiectează în filmele italieneşti ale anilor ‘60.

Amplifică râsetele pline, pofta de mâncare (de la brânza de capră simplă cu ulei de măsline până la osso buco milanez, n-aş rata nimic), panoramează cadre în inegalabila Toscana.

63

Are un echilibru pe care cunoscătorii îl caută când îşi doresc un vin de băut. Suculent, taninuri aşezate, corp mediu, culoare roşu deschis care încurajează o succesiune mai lungă de savurări…

Irezistibil la o agapă de început de primăvară.

Pe www.parmashop.ro îl găsiţi aici.

 2. Frescobaldi, Castello Nipozzani - Mormoreto (Cupaj Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Sangiovese şi Petit Verdot) 2016, Italia

Tot decor italian, dar de interior de Villa şi Castello.

Roşu închis, puternic, note complexe fruct-lemn-fum. Canapea de piele, pled de lână, foc de lemne tari în şemineu. ... ca să nu fie contradicţii conceptuale...

E un vin de „ceas de seară”, dar poate fi „exploatat” în a crea o sărbătoare de „inimă roşie” după fiecare crepuscul secund al zilei.

E un vin romantic, filă de nostalgii şi cerneală pentru planurile de viitor încă nescrise.

Cu siguranţă, unul dintre cele mai bune vinuri degustate în acest sezon rece.

Pe www.parmashop.ro îl găsiţi aici.

3. Frescobaldi, Castel Giocondo – Brunello di Montalcino 2014, Italia

64

Purtaţi-vă cu grija cu el. Daţi-i timp (mult) să respire, să „tragă aer în piept” după o captivitate de, iată, mai bine de şase ani.

Veţi fi multumiţi. Un vin elegant, generos, ideal pentru o cină de afaceri sau pentru o masă festivă cu cei foarte apropiaţi.

La această vârstă a vinului, după ce a parcurs etapele (obligatorii) de baric şi sticlă, etalează un tablou al aromelor de fruct care se vor fi pierdut de multă vreme la alte vinuri scumpe, dar mai puţin norocoase. Cuţitul de pictură „întinde” afine şi vişine, rodii şi mure. Ciocolata, vanilia sunt „vernis-ul” care dau strălucire.

Profunzimea „picturii” te întoarce iar şi iar în contemplaţie.

Vinul are contrapunct condimentele şi nivelul alcoolului, pe care le simţi după ce treci de cortina de catifea (corpolenţa remarcabilă), invitat fiind în convenţia artistică.

Un spectacol multisenzorial la finalul căruia aplauzele se oferă în rafale.

Pe www.parmashop.ro îl găsiţi aici.

Dacă vă simţiţi bine în preajma vinului, vă fac o invitaţie: urmăriţi emisiunea „Fraţi de Viţă” de pe TVR2. Sâmbăta de la 17:00 şi duminica, în reluare, de la 12:00. Bineînţeles, cu... un pahar de vin în mână!

Arhiva emisiunilor „Fraţi de Viţă” pe TVRPlus.  Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

* * *

S-au stabilit termene clare până la care primăriile trebuie să transmită lista de măsuri pe calitatea aerului A.B. Miscellanea / 26 februarie

Primăriile trebuie să trimită cât mai repede către Ministerul Mediului lista cu măsuri/acţiuni concrete în domeniul salubrizării străzilor, gestionării şantierelor de construcţii şi a traficului rutier, accesului vehiculelor poluante în anumite zone, eficientizării transportului public şi încălzirii rezidenţiale, a scris vineri, pe Facebook, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, conform Agerpres.

"Ieri (joi, 25 februarie 2021, n.r.) am avut reuniunea grupului de lucru privind calitatea aerului în municipiul Bucureşti, între reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Afacerilor Externe

65

şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale (...) În cadrul şedinţei de ieri, s-a specificat că este necesar ca efortul autorităţilor responsabile să se concentreze pe implementarea urgentă a măsurilor de îmbunătăţire a calităţii aerului în aglomerarea Bucureşti, asumate în PICA şi pe identificarea unor măsuri suplimentare, aplicabile pe termen scurt, care să asigure că perioada de depăşire a valorilor limită în ceea ce priveşte particulele în suspensie (PM10), dar şi dioxidul de azot (NO2) este cât mai scurtă cu putinţă. Am stabilit termene clare până la care primăriile trebuie să trimită către MMAP lista cu măsuri/acţiuni concrete în domeniul salubrizării străzilor, gestionării şantierelor de construcţii, gestionării traficului rutier, accesul vehiculelor poluante în anumite zone, eficientizarea transportului public şi încălzirea rezidenţială", a menţionat oficialul.

Conform ministrului de resort, în 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat decizia de condamnare a României pentru depăşirile a valorii limită pentru indicatorul particulelor în suspensie (PM10) în aglomerarea Bucureşti.

Tot anul trecut, Comisia Europeană a transmis autorităţilor române o scrisoare de punere în întârziere având ca obiect îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor cu privire la nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot (NO2).

* * *

„Pensiile nu vor mai fi distribuite fizic”. Cum vrea Poşta Română să îi ajute pe pensionarii din mediul rural 26 februarie 2021, 18:00 de Afrodita Cicovschi

Pensiile nu vor mai fi distribuite fizic, după cum se aşteaptă chiar directorul general al Poştei Române, Horia Grigorescu, precizând într-un interviu acordat profit.ro că în pandemie nici măcar ANAF nu se mai folosea de serviciile sale pentru trimiterea notificărilor privind executările silite

„Practic, compania a avut foarte mult de suferit, pentru că, spre exemplu, instanţele de judecată nu mai aveau termene de judecată, nu se mai trimiteau cereri de chemare în judecată, citaţii ş.a.m.d. De asemenea, ANAF-ul nu mai

66

trimitea somaţii, nu mai demara proceduri de executare silită. (...) Suntem conştienţi că pensiile de stat nu vor mai fi distribuite fizic într-un orizont de timp mediu şi de la această realitate va trebui să plecăm dacă vrem să punem bazele unei supravieţuiri reale a Poştei Române, să rămână un jucător important pe această piaţă. Ce am făcut din această perspectivă? Compania are în derulare un proiect în urma căruia, dacă se va concretiza, va permite Poştei Române să doteze localităţile rurale şi mici urbane cu bancomate, cu POS-uri, cu servicii financiare în interiorul oficiilor poştale. Rezultatele acestui proiect se vor vedea peste 2-3 ani. Vorbim şi de constituirea de conturi poştale care, în viitor, vor migra către veritabile conturi bancare.Astfel, venim în sprijinul oamenilor care nu au acces la servicii financiare, dar şi în sprijinul companiei, în supravieţuirea şi reconstruirea acestei companii în viitor", a mai spus Grigorescu într-un interviu acordat profit.ro. Acesta a subliniat că "Poşta a strâns cureaua cât a putut, din toate perspectivele, pe zona cheltuielilor inutile, a economisit fiecare bănuţ, a profitat de toate facilităţile fiscale existente şi a reuşit, astfel, să achite datoriile istorice la stat, 135 milioane de lei”.

* * *

Mare brânză, mare gust 26 februarie 2021, 08:05 de ADH

Când eşti faţă în faţă cu o mare brânză, toate simţurile ţi se trezesc şi te gândeşti la tot drumul pe care l-a făcut brânza aceea până să ajungă la tine. Sigur ştii şi tu senzaţia aceea când, după multă căutare, ai exact ceea voiai să guşti: textura nu e nici prea densă, nici prea cremoasă, sare cât să dea gustul de telemea autentică, nu ocnă, să trebuiască să o ţii peste noapte la desărat şi gustul, da gustul…gustul trebuie să fie mare.

Când e vorba de telemea eco, nu e loc de jumătăţi de măsura. Când pui mâna pe o felie, te gândeşti la turmele care au stat afară cât a fost vara de lungă, au umblat pe pajişti departe de lumea noastră dezlanţuită – acolo unde, din când poate visezi şi tu să mergi în vacanţă. Vara - doar iarbă verde şi proaspătă. Iarna doar fân uscat la soarele din vara care a trecut… Şi ceva

67

porumb, rădăcinoase, eventual câteva fructe zemoase la gustare – în funcţie de dieta naturală în vogă de la stâna anul acesta. Sau poate când te gândeşti la produse eco, îţi fuge mintea la cât de bine ar fi să folosim doar ingrediente naturale şi să tratăm natura, animalele, mâncarea cu acelaşi respect pe care îl cerem faţă de noi. Iar după cei ai explorat toate acestea, îţi vine în minte o salată simplă – doar cu o roşie mare, mirosind a grădină şi două felii de telemea, lângă o omletă frumoasă şi galbenă ca o lună plină.

La orice te gândeşti, te înţelegem. De asta ne-am dat peste cap să îţi aducem pe masă o telemea din lapte ecologic. Avem câte o variantă pentru fiecare preferinţă: telemea de capră, telemea de vacă sau de oi. Tu alegi ce îţi place sau le guşti pe rând – cu roşii, cu mămăliguţă sau la cuptor pe nişte ciuperci brune. Ti-am pregătit şi câteva reţete pe delaco.ro Chiar e mare brânză să te gândeşti la toate şi să alegi o brânză cu un mare gust.

* * *

Şcoala online la sat, un experiment eşuat. „Este vina noastră, a adulţilor, că n-am reuşit să le oferim şansa la educaţie“ 20 februarie 2021, de Dana Mischie

Şcoala online la sat, un experiment eşuat. „Este vina noastră, a adulţilor, că n-am reuşit să le oferim şansa la educaţie“ Chiar şi dacă au avut laptop sau tabletă, copiii din medii defavorizate s-au luptat din greu să facă şcoală online.

Pandemia de COVID-19 a forţat digitalizarea sistemului de educaţie românesc, însă fără infrastructura necesară şi fără pregătirea temeinică a profesorilor, şcoala online a eşuat în a le oferi copiilor acces la o educaţie de calitate. Pe 8 februarie, elevii s-au întors în bănci fericiţi şi bulversaţi în acelaşi timp, având în faţă o mare provocare: să recupereze într-un timp

68

scurt materia pierdută în aproape un an. Ştiri pe aceeaşi temă INTERVIU Constantin-Şerban Iosifescu, preşedinte ARACIP: „Scenari..

. În primăvara anului trecut, autorităţile române au pus lacătul pe uşile şcolilor, ca măsură pentru controlul răspândirii coronavirusului, şi au mutat cursurile în spaţiul virtual. A început astfel o digitalizare forţată a educaţiei, pe repede înainte, fără un plan bine pus la punct. În realitate, nici elevii, nici profesorii, nici părinţii nu erau pregătiţi pentru şcoala online. La început, la nivelul întregii ţări, sute de mii de copii nu deţineau nici măcar un dispozitiv de pe care să înveţe. Un studiu realizat de fundaţia World Vision România arată că aproximativ 40% din elevii din mediul rural nu au participat la ore online şi doar 64% din cadrele didactice au organizat ore pe Internet. De asemenea, 36% din profesori le-au trimis copiilor exerciţii prin SMS, pe WhatsApp şi Messenger ori teme printate, pentru că aceştia nu aveau posibilitatea să se conecteze la -Internet.

Şcoala online, o utopie în mediul rural

În luna ianuarie, Ministerul Educaţiei anunţa că a achiziţionat şi distribuit 250.000 de tablete pentru elevi. Şi unele primării au cumpărat tablete din fonduri proprii sau din donaţiile unor ONG-uri şi companii. Educaţia digitală înseamnă însă mult mai mult decât oferirea unor tablete, iar acest aspect a fost trecut cu vederea de autorităţi. Chiar dacă elevii au primit dispozitive, în mediul rural realitatea a fost dramatică: multe gospodării nu au nici măcar curent electric, iar în satele unde există totuşi conexiune la Internet, semnalul este foarte slab. Aşadar, pandemia nu a făcut decât să adâncească inechităţile din educaţie. Cea mai profundă falie s-a produs între mediul rural şi urban. 60% din părinţii de la sate şi-au pierdut slujbele odată cu debutul crizei în sănătate, fapt care a dus la o revărsare de frustrări asupra copiilor, după cum a explicat, pentru „Weekend Adevărul“, directoarea World Vision România, Mihaela Nabăr. „Pe copii i-au afectat foarte mult emoţional toate aceste chestiuni. Odată cu şcoala, ei şi-au pierdut un spaţiu de siguranţă, un refugiu.“

„Ne auzeam unul pe altul“

Chiar şi cu tableta în braţe şi conectaţi la Internet, elevii proveniţi din medii defavorizate n-au avut condiţii decente pentru a învăţa. Cei de la World Vision au dat adesea peste familii şi cu patru copii, care ar fi trebuit să aibă ore în acelaşi timp. Spaţiul casei era însă mult prea mic pentru aşa ceva şi se crea un haos total. „Împărţeau aceeaşi cameră cu fraţii şi în unele cazuri şi cu părinţii. Dacă aveau o tabletă, nu puteau s-o împartă în patru, apoi mai erau şi părinţii care nu înţelegeau de ce trebuie să intre toţi în acelaşi timp. Şi pentru părinţi a fost dificil, au avut temeri şi au trecut prin traume, precum pierderea joburilor. Nu este vina copilului că este acasă, este vina

69

noastră, a adulţilor, că n-am reuşit să le oferim şansa la educaţie“, mai spune Nabăr. Peste un astfel de caz a dat şi Ramona Asan, dirigintă la clasa a VIII-a, la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca“ din Petroşani, care a trebuit să-i predea unui elev care îşi împărţea tableta cu cei doi fraţi. Soluţia de compromis a fost ca fiecare să aibă monopol de câte o zi pe tabletă. Când, într-un final, fiecare a primit câte un device, a apărut o altă problemă. „Erau în aceeaşi cameră şi noi, profesorii, ne auzeam unul pe celălalt cum explicam. Pentru că, săracii de ei, stând într-o singură cameră, unul cu telefonul părintelui, altul cu tabletă primită de la şcoală, ce să facă?“, povesteşte Ramona Asan.

Au primit tablete, dar n-au ştiut ce să facă cu ele

O altă problemă întâmpinată în mediul rural a fost că elevii, mai ales cei din clasele primare, n-au ştiut cum să folosească dispozitivele inteligente, iar părinţii sau bunicii lor cu atât mai puţin. De pildă, la o şcoală generală din judeţul Călăraşi doar 12 din cei 22 de elevi din clasa a II-a au intrat frecvent la cursurile online. Deşi toţi copiii au primit câte o tabletă de la şcoală, tehnologia i-a încurcat atât pe cei mici, cât şi pe părinţii lor. Au existat cazuri în care copiii au predat tabletele neatinse odată ce au revenit la şcoală, pe 8 februarie, fie pentru că le-a fost teamă să nu le spargă şi apoi să trebuiască să le plătească, fie pentru că nu au ştiut să le folosească şi nu au avut la cine să apeleze pentru îndrumare tehnologică. Iar pentru cei care au reuşit, cel puţin într-o oarecare măsură, să participe la ore, a fost un adevărat chin să ţină pasul cu predarea sau să înţeleagă pe deplin informaţiile. Bianca Rotaru povesteşte, cu sinceritatea caracteristică vârstei, că nu i-a plăcut deloc şcoala online. Avea mereu probleme cu semnalul la Internet şi prindea doar frânturi din oră. „Înţeleg mult mai bine la clasă, de la tablă, şi mă pot vedea cu colegii mei. Acasă i-am văzut numai de pe telefon şi mă dureau mereu ochii. Mă bucur că ne-am întors“, spune eleva de clasa a II-a.

„Nu mi-a plăcut deloc, e mai bine la şcoală“

Mari Enache, şi ea elevă în aceeaşi clasă, spune că părinţii ei muncesc în Anglia, iar ea şi cei patru fraţi au rămas în grija bunicilor, mereu ocupaţi cu grijile gospodăriei. „Nu intram mereu la şcoala online pentru că mamaia avea treabă şi nu stătea lângă mine. Apoi am spart tableta“, povesteşte, mâhnită, copila. Şi Cristian Gheorghică e tot supărat. Într-o zi, a scăpat din mână tableta primită şi odată cu ea s-a distrus şi legătura lui cu şcoala. În plus, spune elevul, în rarele momente când reuşea să se conecteze la Internet, sora lui venea peste el în cameră şi-i distrăgea atenţia de la ore. „Nu mi-a plăcut deloc, e mai bine la şcoală. Mama lucrează, aşa că rămâneam singuri acasă. Mai intram şi eu, dar nu în fiecare zi“, spune şi elevul George Constantin.

70

A fost mai greu şi din pricina faptului că profesorii se adaptau mai lent decât noi la felul acesta de şcoală. Le era mai greu cu tehnologia. Noi, elevii, ne-am obişnuit mult mai repede.- Antonia, elevă de clasa a IV-a

Şi elevii de la oraş vor să se întoarcă la şcoală

Chiar dacă pentru elevii din marile oraşe şcoala online a venit cu mult mai puţine impedimente, mulţi dintre ei spun hotărât că vor să se întoarcă în bănci. Este şi cazul lui Andrei, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu“ din Bucureşti. Adolescentul în vârstă de 18 ani se pregăteşte pentru Bacalaureat şi povesteşte că învăţatul din faţa unui ecran mai mult l-a obosit. Ba chiar crede că şcoala online nici nu l-a ajutat prea tare în pregătirea pentru viitoarele examene. „Nu aveam rutina aceea a trezitului, a drumului până la şcoală. Mă puneam pe scaun şi eram foarte, foarte adormit. Nu puteam să mă concentrez. Mi-a lipsit interacţiunea fizică cu toţi colegii, cu profesorii. Faptul că am avut mai mult timp liber după cursuri – căci nu mai pierdeam timpul pe drum sau prin altă parte – n-a fost suficient cât să-mi placă să stau acasă. Era mult mai bine la şcoală. Nu o zic eu, o zic studiile: şcoala online nu are aceleaşi rezultate“, spune adolescentul, precizând că situaţia a fost îngreunată şi de faptul că nu toţi profesorii s-au descurcat să folosească gadgeturile pentru online.

Profesorii, îndrumaţi tehnologic de elevi

Antonia este clasa a IV-a şi învaţă la Şcoala Gimnazială 56 din Bucureşti. Spune că şcoala online i s-a părut foarte dificilă la început, pentru că nu era obişnuită cu aşa ceva. Nimeni, de fapt, nu era. „A fost mai greu şi din pricina faptului că profesorii se adaptau mai lent decât noi la felul acesta de şcoală. Le era mai greu cu tehnologia. Noi, elevii, ne-am obişnuit mult mai repede. Noi ştiam deja cum funcţionează lucrurile şi i-am ajutat şi pe ei să înţeleagă.“ Antonia nu simte că a învăţat mai mult din faţa ecranului decât din banca şcolii, însă e încântată că profesorii ei, odată obligaţi să folosească tehnologia, au început să predea altfel: s-au folosit mai mult de imagini şi filmuleţe pentru a transmite informaţiile şi pentru a se face înţeleşi. Cu toate astea, punctează eleva, mai sunt şi profesori care doar dictează lecţiile din faţa camerelor.

„Mi-am asumat să fiu la dispoziţia părinţilor“

Pentru unii elevi însă, şcoala online a însemnat un schimb de mesaje aproape permanent cu profesorii. Pentru cei care s-au conectat mai greu la ore, dar nu numai, cea mai importantă a fost implicarea profesorului şi a părinţilor, lucru confirmat şi de dascălii cu care am stat de vorbă. De pildă, Adriana Bârcean, profesoară de engleză care predă la trei şcoli din Deva, a trebuit să stea lipită de telefon în ultimul an, ca să poată sări în ajutorul oricărui părinte

71

sau elev. Iar ea a fost unul dintre profesorii norocoşi, căci şcolile unde predă, în parteneriat cu autorităţile locale, au reuşit să le ofere tablete tuturor elevilor care nu au avut posibilităţi. Până să se întâmple asta, a trebuit să lucreze la foc continuu. „Mi-am asumat să fiu la dispoziţia părinţilor. Am predat, practic, dublu. Începeam dimineaţa cu cei care puteau fi online, iar apoi continuam după-amiaza cu cei care nu aveau de pe ce să intre pe platforme sau cu cei care nu ştiau să se logheze pe ele.“ Predatul a presupus şi tot soiul de tranziţii, atât online – între diverse aplicaţii –, cât şi offline, adică deplasări la şcoală pentru a se întâlni cu părinţi. „Cu unii elevi făceam lecţiile pe telefon, pentru alţii veneau părinţii să ia lecţiile şi temele, unii aveau tablete, dar nu se descurcau cu ele. Abia spre sfârşitul primului semestru am reuşit să ne conectăm cu toţii“, a mai povestit, pentru „Weekend Adevărul“, Bârcean, formator al asociaţiei non-profit SuperTeach.

„A fost important să nu lăsăm niciun copil în urmă“

Dificil la orele online le-a fost şi elevilor cu dizabilităţi, o categorie despre care nu s-a auzit mai nimic în declaraţiile politicienilor. În lipsa unor dispozitive adaptate nevoilor lor, aceştia au fost obligaţi să depună un efort mai mare ca să-şi poată asimila lecţiile. La Petroşani, Ramona Asan s-a adaptat din mers situaţiilor inconfortabile create de pandemie. „Majoritatea a avut sau a primit ulterior tablete şi ne-am întâlnit pe Google Classroom. Cum nu toţi au avut device-uri propice, am colaborat în alte feluri – pe Facebook, pe WhatsApp –, pentru că părinţii aveau măcar un telefon rezonabil“, a spus profesoara Asan. Pentru a exista o predare cât mai fluidă, diriginta le trimitea elevilor fără tablete fişe de lecţii pentru o săptămână, iar apoi le discutau pe Facebook şi Whats-App. „Pentru mine şi colegii mei a fost important să nu lăsăm niciun copil în urmă“, mai spune Asan.

Cel mai des, în zonele defavorizate, profesorii au comunicat cu elevii prin WhatsApp, care nu este o cale de educare. Profesorul le trimite nişte fişe, copiii trimit înapoi, dar nu există niciun fel de control şi niciun canal de feedback. Pur şi simplu, a fost un schimb superficial de informaţii între elevi şi profesori, asta nu a însemnat educaţie.- Mihaela Nabăr, directoarea World Vision România

În online, o educaţie superficială

Eforturile copiilor din medii defavorizate şi ale profesorilor precum Adriana Bârcean şi Ramona Asan sunt admirabile, însă nu pot face minuni. Din păcate, la nivel naţional, Ministerul Educaţiei nu a făcut prea multe, ba uneori chiar a îngreunat procesul de adaptare la orele online. „Metodologia în care este prevăzută predarea online a fost publicată cu doar două zile înaintea începerii anului şcolar şi este cel puţin superficială“, deplângea

72

situaţia profesorul Ştefan Vlaston, în octombrie. Mulţi profesori s-au trezit peste noapte că trebuie să îmblânzească tehnologia, iar o bună parte dintre ei s-au lăsat păgubaşi – în special dascălii de la sate –, apelând la aplicaţii care le erau deja cunoscute, cum este WhatsApp. Mihaela Nabăr trage o concluzie amară: predatul prin intermediul fişelor şi prin conversaţii pe telefon nu poate fi considerat educaţie. „Cel mai des, în zonele defavorizate, profesorii au comunicat cu elevii prin WhatsApp, care nu este o cale de educare. Profesorul le trimite nişte fişe, copiii trimit înapoi, dar nu există niciun fel de control şi niciun canal de feedback. Pur şi simplu, a fost un schimb superficial de informaţii între elevi şi profesori, asta nu a însemnat educaţie.“

„Acum vine peste elevi o redisciplinare“

Foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea

Au trecut două săptămâni de când peste 2,4 milioane de elevi au revenit în băncile şcolilor, majoritatea entuziasmaţi mai ales pentru că îşi pot petrece din nou pauzele alături de colegi. Revenirea s-a produs în funcţie de culoarea pe care localităţile au primit-o pe hartă, conform ratei de infectare. În Capitală şi în majoritatea reşedinţelor de judeţ, porţile unităţilor de învăţământ s-au deschis conform regulilor dictate de scenariul galben, adică orele offline sunt numai pentru copiii de grădiniţă, cei din ciclu primar şi cei din clasele terminale. Zonele aflate în scenariul roşu i-au primit în bănci doar pe preşcolari şi pe elevii din clasele I-IV. Conform datelor oficiale, restul ţării funcţio-nează după scenariul verde, astfel că în 2.129 de localităţi, toţi elevii şi-au reluat orele în regim offline. Deşi au apărut deja cazuri de COVID-19, iar unele clase au fost nevoite să revină o vreme la orele online, în izolare la domiciliu, rata de infectare este, deocamdată, scăzută: 1 la 10.000. „Riscul este gestionabil“, a declarat ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, la Antena 3, după prima săptămână din noul semestru. În privinţa măsurilor de prevenţie, mari schimbări nu s-au petrecut: şcolile au fost dotate cu dispozitive pentru măsurarea temperaturii şi cu dispensere pentru substanţe dezinfectante, însă, la clasă, în cele mai multe cazuri, distanţarea între elevi lipseşte cu desăvârşire.

73

Elevilor le-a fost dor tot timpul de şcoală, nu l-am auzit pe vreunul să spună că nu-şi doreşte să revină. - Ramona Asan, profesoară în Petroşani

„E mult mai real acum, e mai normal“

În clasele la care predă Adriana Bârcean, copiii au revenit cu zâmbetul pe buze. Le e dificil să se chinuie cu pronunţia în limba engleza pe sub mască, dar sunt uşuraţi că sunt iar printre colegi. „Indiferent de vârstă, cel mai tare le-a lipsit conectarea cu colegii şi cu profesorii. Şi eu, ca profesoară, m-am simţit mai uşurată, e mult mai real acum, e mai normal“, mărturiseşte profesoara. Unii elevi s-au lovit însă de primele consecinţe nefaste ale şcolii online: nu mai au răbdare şi îşi verifică telefoanele mai mult ca oricând. „Acasă aveau uşor acces la ce aveau nevoie. Dacă voiau la baie, mergeau direct la baie, dacă voiau să mănânce, mâncau imediat. Acum vine peste ei o redisciplinare, este o revenire la obiceiurile de stat la şcoală“, spune, râzând, profesoara. Cel mai dificil însă le-a fost celor din ciclul primar, care s-au obişnuit să aibă un asistent de încredere, de regulă, în persoana mamei. Că aveau nevoie de pix, de foaie, de vreun obiect de prin casă pentru vreo activitate, mama era deja în mişcare.

„Părinţii au fost asistenţi de profesori în această perioadă. Au împărţit meseria asta cu noi, fie că şi-au dorit, fie că nu. Acum, ţine de fiecare profesor cum se reconectează cu elevii lui“, punctează profesoara Bârcean.

Ceaiul şi gustarea de dimineaţă

La Şcoala Gimnazială „I.G. Duca“ din Petroşani, prima zi din noul semestru a găsit-o pe diriginta Ramona Asan aşteptându-şi elevii cu ceai cald şi o gustare. Este o tradiţie veche, pentru că elevii vin de pe distanţe de până la 30 de kilometri, aşa că unii ajung mai devreme, alţii, mai târziu. „Ca dirigintă, le predau aproape toate materiile, pentru că sunt profesoară de psihopedagogie specială. La gustare şi ceaipovestim ce am mai făcut. Cât le-am predat online chiar îmi spuneau mulţi: «Doamna, noi la ora asta deja am fi băut ceaiul». Lor le-a fost dor tot timpul de şcoală, nu l-am auzit pe vreunul să spună că nu-şi doreşte să revină.“

Mihaela Nabăr, directoarea World Vision România: „Pandemia a accentuat sărăcia educaţională“

Cu ochiul expertului care îşi ia datele direct din teren, Mihaela Nabăr, directoarea executivă a World Vision România, explică efectele negative pe care şcoala online le-a produs în rândul copiilor din medii defavorizate şi precizează că este nevoie de un efort comun pentru a nu pierde o întreagă generaţie.

74

„Weekend Adevărul“: Doamnă Nabăr, cum vedeţi reîntoarcerea la şcoală a elevilor în noul semestru?

Mihaela Nabăr: Cred că este o măsură bună, pentru că ea a ţinut cont de incidenţa ratei de infectare. Ceea ce mi se pare că a pus în pericol deschiderea şcolilor este faptul că noi, timp de un an, nu ne-am pregătit aproape deloc pentru acest lucru. Am închis şcolile în martie 2020, le-am deschis foarte puţin ulterior, după care toată lumea s-a mutat în online şi, între timp, nu am făcut nimic pentru a pregăti întoarcerea treptată a elevilor. Am plecat de la premisa că închidem şcolile, că această pandemie o să se termine rapid şi că o să ne întoarcem fix la normalitatea dinainte.

Ce am constatat pe 8 februarie 2021?

Că avem clase nepregătite şi că o parte dintre profesori au boli care nu le permit să revină la catedră. Am creat cumva un haos generalizat tocmai din cauza faptului că nu am organizat şi planificat absolut nimic. Au fost multe voci care au susţinut că şcolile ar trebui menţinute închise.

De ce credeţi că nu este o soluţie bună?

Am putea să continuăm cu şcolile închise, dar ştim că în această perioadă sunt aproape un milion de copii, confirmaţi şi de datele oficiale ale Ministerului Educaţiei, care n-au avut acces la educaţie de calitate. Deci, între a avea abandon şcolar şi analfabetism – atenţie, nu doar analfabetism funcţional – şi a veni la şcoală şi a încerca să facem cu toţii tot ce putem astfel încât să respectăm regulile, am ales scenariul doi.

Elevii săraci, greu de găsit

Copiii care au fost abandonaţi de sistem în pandemie sunt aceiaşi care erau neglijaţi şi înainte de pandemie?

Da, foarte mulţi dintre aceşti copii sunt cei care aveau probleme de acces la educaţie şi înainte de pandemie. Sărăcia educaţională era şi atunci un impediment, iar pandemia a accentuat-o. Avem copii care au fost lăsaţi în

75

urmă, pentru că a existat şi o problemă de identificare a acestora. De aceea s-au mobilizat organizaţiile non-guvernamentale. Am încercat să facem tot ce a fost posibil, dar uneori nu ne-a ieşit nici nouă. De exemplu, am reuşit să ducem tablete acolo unde a fost nevoie, dar am dat de foarte mulţi copii care nu au Internet. Unul din trei sate nu are acces la Internet. De asemenea, sunt multe gospodării care nu au curent electric.

Ce aţi făcut în aceste cazuri?

Am avut profesori care s-au dus din poartă în poartă cu fişe de lucru, pe care apoi le-au strâns şi le-au corectat tocmai pentru a ajunge într-un fel sau altul la aceşti copii. Deşi au fost foarte mari, eforturile noastre au fost insuficiente pentru că nu am putut ajunge la toţi copiii care au avut nevoie de noi în această perioadă. Aceştia ar avea nevoie de educaţie remedială. Pe lângă profesori asumaţi, avem nevoie ca autoritatea publică locală să prioritizeze educaţia. Din păcate, există copii care se vor pierde. Uitându-mă la istoria celor 30 de ani, mi-e greu să cred că ne vom reveni şi că vom face toţi ceea ce putem aşa încât totul să funcţioneze şnur. Dar dacă primăriile şi şcolile îşi vor asuma real remedierea a ceea ce se poate în educaţie, acceptând şi parteneriate pe activităţi curriculare, mai există speranţe În aşteptarea unor soluţii

Apropo de educaţia remedială, la ce ar trebui să fim atenţi în implementarea acestei măsuri?

Ceea ce ar trebui să ne preocupe în acest moment este, în primul rând, să-i identificăm pe aceşti copii. Pentru că educaţia remedială şi recuperarea înseamnă că ai un copil de nota 3 şi îl aduci la 5 sau că ai un copil de 5 şi îl aduci la 7. Educaţia remedială nu este pentru cei care fac performanţă, asta trebuie să înţelegem. Apoi, trebuie să vedem unde sunt profesorii care vor să lucreze cu aceşti copii, pentru că provocarea nu va fi doar la elev, ci şi la profesor.

Care e atitudinea profesorilor cu privire la acest aspect?

Din studiile pe care World Vision România le-a făcut, în proporţie de 69% profesorii aşteaptă o soluţie din partea Ministerului Educaţiei şi a Inspectoratului Judeţean. Adică aceste structuri să vină cu o programă foarte clară.

Care au fost impedimentele, poate mai puţin evidente, cu care s-au confruntat elevii din mediile defavorizate în încercarea de a face ore online?

Sunt foarte multe impedimente. Să nu uităm că 50% din populaţie trăieşte în rural, iar asta poate însemna deja o vulnerabilitate. O situaţie este cea a copiilor care sunt folosiţi de părinţi la muncile gospodăriei. Mulţi elevi n-au

76

putut să participe la ore aşa cum ar fi trebuit pentru că părinţii i-au pus la diverse munci. În momentul în care i-am întrebat pe adulţi de ce copiii lor nu participă la şcoala online, răspunsurile lor au fost de tipul: „Ceea ce contează acum sunt pilele, relaţiile şi norocul pe care îl ai“. Asta ne spune ceva important despre educaţia părinţilor şi despre cât de mult ar trebui să investim noi în educaţia celor care ar trebui să educe. Totodată, în această perioadă, am constatat că au crescut abuzurile în familie, mai ales asupra copiilor. Dacă mergem pe zona de sănătate şi nutriţie, avem cazuri în care singura masă caldă pe zi era cea primită la şcoală, în programele din World Vision sau oferită de alţi participanţi. Din astfel de motive, cu toate riscurile pe care le presupune, este mai bine să ţinem şcolile deschise.

„Mingea nu este doar la Ministerul Educaţiei“

Mulţi au susţinut că redeschiderea şcolilor era vitală pentru a nu pierde o întreagă generaţie de elevi. Am pierdut-o deja sau putem vorbi de o redresare temeinică, şi ce fel de măsuri ar trebui să adopte Ministerul Educaţiei?

Mingea nu este doar la Ministerul Educaţiei. Putem să avem cele mai bune decizii şi ordine care să finanţeze anumite programe, vor fi în zadar dacă nu va avea cine să le implementeze şi dacă nu vor fi implementate în relaţie cu cei care au nevoie. Şi şcoala este responsabilă, dar şi autoritatea publică locală, profesorul, părintele şi ONG-urile. Din punctul meu de vedere, dacă ne vom uita doar către minister şi doar către nişte soluţii care să vină de sus în jos şi care să fie implementate de parcă am avea o baghetă magică, nu se va întâmpla nimic. Pe lângă profesori asumaţi, avem nevoie ca autoritatea publică locală să prioritizeze educaţia. Din păcate, există copii care se vor pierde. Uitându-mă la istoria celor 30 de ani, mi-e greu să cred că ne vom reveni şi că vom face toţi ceea ce putem aşa încât totul să funcţioneze şnur. Dar dacă primăriile şi şcolile îşi vor asuma real remedierea a ceea ce se poate în educaţie, acceptând şi parteneriate pe activităţi curriculare, mai există speranţe. Deci, dacă descentralizarea va fi luată în serios de către cei care ar trebui s-o facă, eu zic că avem şanse să nu pierdem toată această generaţie de copii. Aţi fost printre persoanele consultate de fostul ministru al Educaţiei, Monica Anisie, pentru digitalizarea educaţiei.

Ce anume a reuşit să facă Ministerul şi unde credeţi că ar fi fost loc de mai bine?

La început, şi din păcate aşa a fost tot acest an, digitalizarea în educaţie a fost practic asimilată unei soluţii de criză. Ea nu înseamnă asta. Toate

problemele din mandatul ministrului Anisie au plecat de la faptul că noi, ca ţară, nu făcuserăm nimic pe zona de educaţie digitală. Iar dacă făcuserăm,

erau nişte strategii foarte puţin implementate. Repet: educaţia digitală

77

înseamnă mult mai mult decât o tabletă. Nimeni nu s-a interesat dacă avem sau nu conţinut pe care să îl punem pe tabletele respective. Mi se pare că am

luat nişte decizii într-o situaţie de criză pentru a stinge nişte focuri. Dar structural, gândindu-ne la toate aspectele pe care le presupune şi impune educaţia digitală, nu ne-am uitat cu seriozitate. Ea înseamnă curriculă,

material, conţinut, platforme, profesori educaţi, securitate digitală.

* * *

Vinul de azi: Smerenie 2018 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

De când eram mici, unul dintre gusturile întipărite în memorie este cel al vinului de împărtășanie, cu un parfum aparte.

Această amintire este trezită la viață de vinul de astăzi, Smerenie 2018 de la Oprisor, un cupaj de Shiraz, Pinot Noir și Dornfelder, care te duce înapoi în timp, cu structură să moale, catifelată.

Are o aciditate care te păstrează în prezent, făcându-te să distingi exact notele de vișine și prune afumate. Are ceva pios și elegant, care îți mută gândurile de la zburdălnicie la consecvență și încredere. Este un vin intens la culoare, roșu spre negru și se potrivește la o discuție între prieteni vechi, după o masă de sărbătoare. Un vin care face din clipă eternitate.

Un vin cu un potențial de învechire remarcabil, un vin care nu ar trebui să lipsească din colecția oricărui pasionat. Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

78

O noua descoperire a oamenilor de stiinta: un virus care, in functie de vreme, isi poate proteja gazda! Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 26, 2021

Oamenii de stiinta au descoperit ca un virus care afecteaza plantele din familia verzei, precum broccoli si conopida, poate fi benefic pentru gazdele sale in perioade de criza.

Cercetatorii au descoperit ca, in perioadele de seceta, virusul mozaicului napului se poate transforma dintr-un obstacol intr-un beneficiu, ajutand planta sa piarda mai putina apa.

In cadrul studiului s-a observat ca atunci cand o specie de buruiana salbatica a fost infectata cu o anumita tulpina a virusului, planta a avut cu 25% mai multe sanse sa supravietuiasca stresului de apa ulterior.

Si totul pare sa depinda de vreme…

In conditii normale, virusul se comporta ca un agent patogen, ucigand plantele. Cu toate acestea, plantele infectate care au fost supuse unor conditii de stres din cauza secetei au ramas in viata.

Pentru a afla cine este responsabil pentru aceste modificari, cercetatorii au infectat plante sanatoase cu mai multe tulpini ale virusului, care fie au evoluat in conditii asemanatoare secetei, fie au crescut in conditii normale de precipitatii. Unele plante au fost udate in mod normal, in timp ce altele au fost supuse unui deficit de apa.

In cazul plantelor care au crescut in conditii normale, virusul a continuat sa provoace boli.

Descoperirile sugereaza ca virusurile, in conditii de seceta, cauzeaza modificari in transcrierea genelor gazdei lor, pentru a o ajuta sa supravietuiasca. Mai exact, cercetatorii au descoperit ca plantele infectate au prezentat modificari care influenteaza utilizarea apei de catre acestea.

In conditiile climatice actuale, in care seceta este din ce in ce mai frecventa si mai intensa, astfel de descoperiri ar putea fi salvatoare.

Cercetarile anterioare au aratat ca unele virusuri pot provoca boli la plantele de cultura, dar nu par sa aiba acelasi impact si asupra plantelor salbatice.

79

In 2008, cercetatorii au observat mai multe virusuri de tip mozaic care pareau sa imbunatateasca toleranta plantelor la stresul climatic, sporind antioxidantii si protectia apei.

In 2013, un alt studiu a aratat ca seceta si caldura ar putea schimba simptomele atacului virusului mozaicului napului.

Autorii sustin ca studiul lor este primul care arata ca anumite conditii de mediu pot influenta direct relatia dintre un virus si gazda acestuia, evoluand de la patologie la mutualism intr-un singur ciclu de viata.

Studiul sugereaza ca unele plante isi pot ajusta metabolismul cand se confrunta cu o amenintare non-biologica, inducand schimbari care pot, la randul lor, influenta rezultatul unei infectii virale. Virusurile care evolueaza in plante in aceste conditii asemanatoare secetei au invatat “sa nu-si loveasca gazda”.

Mecanismul utilizat de virusuri pentru a induce plantelor toleranta la seceta nu este universal si probabil difera de la o specie la alta, insa daca putem afla cum sa transformam acesti agenti patogeni in parteneri, acestia ne-ar putea ajuta sa ne pregatim culturile pentru schimbarile climatice din viitor.

Sursa: https://www.sciencealert.com/scientists-discover-a-virus-that-harms-or-protects-plants-depending-on-the-weather?fbclid=IwAR2wW0WETL8xU7RiNejtK-_04dMK1ystEAN-gF26N96Hij7zD8SflEnQUpE

* * *

Cel mai mare producator de carne din lume spune ca produsul va fi un lux in viitor Agroromania.ro, 26 Feb. 2021

Grupul brazilian JBS preconizeaza ca in curand carnea va fi un produs de lux in viitor, asadar se concentreaza pe solutii alternative din plante.

Carnea provenita de la animale va fi un produs de lux in viitor si oamenii se vor indrepta spre alternativele pe baza de plante, care vor fi mai ieftine, a

80

declarat directorul general de la JBS, Gilberto Tomazoni. In plus, populatia globului este in crestere si ar urma sa ajunga la 10 miliarde de locuitori in 2050. In aceste conditii, cantitatea de carne necesara pentru a satisface necesarul de proteine al lumii va fi imposibil de produs.

 "Produsele pe baza de plante ne vor ajuta sa reducem decalajul de proteine cu produse mai accesibile comparativ cu proteinele animale, care vor deveni produse mai premium. Credem ca produsele pe baza de plante vor fi un business independent in viitor", a spus Gilberto Tomazoni.

 Grupul brazilian JBS este doar una din numeroasele companii alimentare traditionale care isi incearca norocul cu substituenti din carne, pe masura ce burgerii si carnatii produsi din proteine pe baza de plante devin produse mainstream. Cererea a explodat dupa ce start-up-uri precum Beyond Meat si Impossible Foods au popularizat burgerii vegani care imita carnea de vita. Intre timp si companii precum McDonald's si Starbucks au adaugat produse din alternative la carne in meniurile lor.

 JBS, la fel ca si rivalul american Tyson Foods Inc., a intrat pe piata carnii din plante in anul 2019 si are mai multe echipe regionale la nivelul global care dezvolta produse pe baza de plante. Noua companie pe care Tomazoni o are in vedere ar urma sa regrupeze toate aceste afaceri regionale intr-un grup global.

 JBS are deja o prezenta considerabila, controland 57% din piata burgerilor pe baza de plante din Brazilia. In Europa, subsidiara sa Moy Park furnizeaza burgeri din carne falsa de pui. In peste 3.000 de magazine din SUA, compania braziliana are 10 produse pe baza de plante sub brandul OZO, iar anul trecut vanzarile au crescut cu 300%.

 Chiar si asa va fi dificil pentru JBS sa concureze cu firme precum Beyond Meat care au creat moda carnii false. Investitorii au inceput sa directioneze fonduri spre strat-up-urile care produc proteine din surse alternative, care anul trecut au strans finantari record in valoare de 2,4 miliarde euro.

* * *

Atenție la atacul gărgăriței tulpinilor de rapiță , februarie 26, 2021 , agrimanet

Cand tratam pentru combaterea gargaritei tulpinilor de rapita?

Primavara extratimpurie vine „la pachet” si cu daunatorii culturii rapitei de toamna. Prima provocare cu care se confrunta fermierii, la inceputul primaverii, este gargarita tulpinilor de rapita (Ceutorhynchus napi).

81

Adultii hibernanti apar in camp cand temepratura aerului este mai mare de +9°C. In acest an, in primele zile ale lunii februarie, temperatura aerului in sudul si in vestul tarii a ajuns si la +17°C. Dupa data de 11 februarie iarna s-a intors in forta, cu temperaturi minime, mai scazute de -10°C, in multe zone de campie. In mai putin de 12 ore, temperaturile au coborat si cu 20-22°C, ajungand de la +16°C (chiar +18°C in Dobrogea) la -4°C sau chiar mai jos. Episodul de iarna (in general fara zapada) a tinut o saptamana. Pentru ultima decada a lunii februarie sunt porgnozate din nou temperaturi mult mai ridicate decat in mod normal, de +15°C (chiar +19-+20°C, in sud-estul tarii).

Prin urmare trebuie sa fim in garda. De ce? Efectele atacului gargaritelor tulpinilor asupra culturii rapitei de toamna le vedem, in cele mai multe cazuri, inaintea recoltarii. Nu insectele adulte sunt periculoase, ci larvele acestora. Dupa o perioada de zbor, hranire si copulare, femelele depun ouale in tulpinile plantelor de rapita. Larvele apar la 6-20 de zile dupa depunerea oualelor si pe masura ce se dezvolta, acestea rod galerii descendente ori ascendente in maduva tulpinilor. Ca simptome principale ale atacului, putem vedea plante cu tulpini deformate, rasucite in forma literei „S” (in unele cazuri tulpinile pot crapa) sau plante care stagneaza in crestere, avand o ramificare mai bogata decat in mod normal. Dar, de cele mai multe ori, fermierii nu vad aceste simptome (doar specialistii cu ochiul format, le pot vedea mai usor). In schimb, daca ne „viziteaza” o vijelie inaintea recoltarii, putem avea nesansa sa vedem mai multe plante culcate la pamant. Din acest motiv, pagubele de productie inregistrate in urma atacului larvelor gargaritelor tulpinilor pot ajunge la 30-50% din recolta, dar in unele cazuri s-au raportat si pagube de 100%.

82

In teorie, toate sunt bune si frumoase, fermierii trebuie sa amplaseze capcane in camp, pe care sa le monitorizeze zilnic, odata cu incalzirea vremii, iar cand acestia constata aparitia primilor adulti hibernanti in capcane, sa astepte sa treaca 8-10 zile si apoi sa efectueze un tratament in vegetatie cu unul dintre insecticidele omologate.

Pentru alegerea momentului optim cand se efectueaza tratamentul in vegetatie, pentru combaterea gargaritelor tulpinilor rapitei si impiedicarea femelelor sa depuna ouale in tulpini este necesara monitorizarea curbei de zbor a adultilor acestui daunator, cu ajutorul capcanelor entomologice. Monitorizarea gargaritelor tulpinilor nu este dificila si este accesibila tuturor fermierilor. Este nevoie de capcane galbene (sau boluri, insectele sunt atrase de culoarea galbena), umplute cu o solutie de apa cu sapun. Acestea sunt amplasate in lanurile de rapita, dar se recomanda amplasarea lor si in solele care au fost semanate anul trecut cu rapita, deoarece insectele vor aparea acolo prima oara. Capcanele se urmaresc zilnic, pentru a inregistra momentul aparitiei adultilor.

De regula, adultii apar in lanul de rapita dupa 1-2 zile de la momentul aparitiei acestora in locurile de iernare (solele cultivate anul anterior cu rapita). Monitorizarea acestui daunator trebuie inceputa cand temperatura aerului depaseste +9°C si are o tendinta crescatoare in urmatoarele zile. Asta inseamna ca trebuie sa iesim in camp inca de la inceputul lunii februarie, daca situatia o cere (caz des intalnit in ultimii ani). Aici apare o alta problema. In multe zone ale tarii a plouat peste medie, a mai si nins (chiar daca zapada nu a rezistat mai mult de 7-10 zile in ianuarie, dar nu in toate zonele de cultura a rapitei), drept urmare nu prea se poate intra in camp cand vrem noi. De cele mai multe ori intram in camp cand se poate. Tocmai de aceea exista mari sanse sa ratam fereastra optima cand putem sa combatem adultii gargaritei tulpinilor de rapita, iar femelele sa depuna nestingherite ouale in tulpini. Odata ce larvele se afla in tulpina nu prea mai avem cum sa le combatem, iar pagubele de recolta sunt garantate.

O posibila solutie pentru o supraveghere cat mai exacta a acestui daunator ar fi sistemele automate de monitorizare. Mai exista si o alta situatie. Putem intra in camp, amplasam capcanele entomologice, dar cu 2-3 zile inainte de a face tratamentul chimic, vine o ploaie, caz in care nu mai putem intra cu utilajele si putem rata perioada optima in care putem combate adultii acestui daunator. Nu in ultimul rand, trebuie sa tinem cont ca perioada de maxima sensibilitate a plantelor de rapita fata de acest daunator este cand acestea au tulpina mai mica de 20 de centimetri.

83

Multi fermieri se intreaba daca este necesar un tratament in luna februarie. Raspunsul este afirmativ, in cazul in care apar insectele in capcane, iar vremea are tendinta de incalzire in urmatoarele 8-10 zile. Daca nu revine frigul in aceasta perioada inseamna ca sunt mari sanse ca femelele de C. napi sa depuna ouale in tulpinile de rapita, fix in perioada cand acestea au mai putin de 20 cm inaltime.

Ce facem insa cand iarna revine in forta, asa cum s-a intamplat in luna februarie a acestui an? Simplu, o luam de la capat cand vremea se incalzeste din nou. In acest an, adultii gargaritelor tulpinilor au aparut inca din prima decada a lunii februarie, ca urmare a temperaturilor foarte ridicate inregistrate in aceasta perioada. Dar, o data cu venirea valului de frig, tratamentul in vegetatie nu a fost necesar. O data cu revenirea caldurii, chiar de la sfarsitul lunii februarie, reincepem monitorizarea, iar tratamentul in vegetatie pentru combaterea adultilor gargaritei tulpinilor de rapita, se efectueaza la 8-10 zile de la aparitia primelor insecte in capcane, cu conditia ca sa nu mai vina un alt val de frig. Este foarte importat sa consultam zilnic prognozele meteo, atat cele elaborate pentru urmatoarele 24-48 de ore, cat si cele elaborate pentru urmatoarele 7-8 zile. De cele mai multe ori, gargaritele tulpinilor apar in valuri, prin urmare exista situatii cand este necesara si efectuarea a doua tratamente in vegetatie pentru combaterea lor, cu conditia ca tulpinile rapitei sa fie mai mici de 20 cm (faza de sensibilitate maxima a plantelor fata de acest daunator).

Tratamentele nu trebuie facute „dupa ureche”, ci pe baza monitorizarii capcanelor entomologice amplasate in solele cu rapita, inca de la inceputul lunii februarie. Daca ratam fereastra optima cand trebuie sa combatem acest daunator, este foarte posibil ca profitul fermierului sa fie mai mic, iar rezerva biologica a gargaritelor tulpinilor sa creasca si mai mult, in urmatorii ani.

De asemenea, in ultimii doi ani, in zona de sud-est a tarii, in culturile de rapita, am constatat cresterea ponderii unei alte specii similare. Este vorba de gargarita tulpinilor verzei (Ceutorhynchus quadridens, sin. Ceutorhynchus pallidactylus). In mod normal aceasta specie punea probleme plantutelor de varza, conopida, ridichi din solarii, dar si in loturile semincere de varza. Daunatorul era prezent si la rapita, dar cu pondere mult mai scazuta comparativ cu „varul” Ceutorhynchus napi. Faptul ca gargarita tulpinilor verzei castiga teren inseamna o presiune in plus pentru fermieri.

Important este sa nu scapam din mana acest daunator, iar plantele de rapita sa aiba o dezvoltare buna. De asemenea este importanta existenta unei bune

84

comunicari intre fermieri si specialistii in protectia plantelor (putinii care au mai ramas inca in activitate).

O combatere ca la carte a gargaritelor tulpinilor de rapita inseamna o presiune mai mica de infestare in anii urmatori precum si sanse mari ca fermierii sa aiba profituri cat mai ridicate in urma valorificarii recoltei de rapita.

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea pentru Revista Sanatatea Plantelor; sursa foto: Sanatatea Plantelor

* * *

Cum îngrijim pomii la desprimăvărare? Marian MUŞAT , 26 februarie 2021 Dacă vremea permite, în plantațiile pomicole pot începe lucrările de igienizare, tratamentele, tăierile de întreţinere şi de fructificare, prelucrarea solului sau fertilizarea.  Aceste operaţiuni limitează înălţimea pomilor, răresc coroana pentru a pătrunde lumina şi redimensionează arhitectura coroanei cu menţinerea echilibrului între ramuri. În plus, se toaletează pomii: crengi lacome, rupte, uscate sau bolnave (atacate de diferiţi paraziţi).

 Lucrări de igienizare  Ulterior se strâng la un loc resturile vegetale, frunzele şi fructele mumificate rămase pe ramuri şi se distrug prin ardere, pentru a preveni apariţia/răspândirea moniliozei, boală comună a speciilor pomicole, dar şi pentru a distruge cuiburile diverșilor dăunători.La fel de importantă este eliminarea şi arderea pomilor puternic virozaţi, a celor cu simptome de boli degenerative şi a celor afectaţi integral de focul bacterian al rozaceelor.

85

Ultimele pregătiri înainte de reluarea vegetației

 La desprimăvărare, pe lista lucrărilor urgente stau, între altele, prelucrarea solului, administrarea îngrăşămintelor şi pregătirea pomilor fructiferipentru plantare.

Prelucrarea solului. Când terenul este bine zvântat se face afânarea superficială spre a păstra în sol apa acumulată în perioada de toamnă-iarnă. Lucrarea se execută cu grapa sau cultivatorul. Pe terenurile săpate adânc în toamnă, sub protecţia coroanei, afânarea solului se realizează manual, printr-o praşilă cu sapa. Arătura adâncă se face tot pentru afânarea solului și a mări capacitatea de absorție a apei. Recomandarea specialiştilor este să se execute de-a lungul rândurilor, în benzi de un metru pe ambele părţi sau peste tot, în jurul pomilor, în formă de copci, exceptând intervalele înierbate artificial sau cele care se vor erbicida.

Fertilizare. Tot acum se aplică îngrăşăminte organice descompuse, cu încorporare sub brazda adâncă. În plantaţiile cu pomi care au o încărcătură normală cu muguri de rod se poate administra, fazial, o treime din doza îngrăşămintelor azotoase.

 Rezistență la secetă, creată din... foarfecă!

  În plantaţiile pomicole ale Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Valul lui Traian se execută din plin tăierile de rărire şi fructificare, dar şi tratamentul fitosanitar cu ulei horticol. Echipele de lucru sunt sub directa coordonare a lui Gheorghe Lămureanu, cercetător ştiinţific II în cadrul Laboratorului de tehnologii pomicole al unităţii constănţene. “Urmărim să executăm cu mare atenţie această importantă lucrare. Alegem ramuri de mărimea unui creion pentru că sunt roditoare. În condiţii de secetă, aşa cum au fost anul trecut, vom executa o tăiere mai… din scurt, lăsând tot mai puţini muguri de rod. De asemenea, aplicăm în livadă la toate speciile de pomi o fertilizare echilibrată cu îngrăşăminte chimice complexe NPK 15:15:15. Ne-au ajutat destul de mult precipitaţiile căzute, dar tot mai avem un deficit de circa 200 litri/mp. Avem circa 100.000 de pomi, la 1 aprilie vom fi gata cu tăierile de rărire şi de fructificare”, ne-a declarat Gheorghe Lămureanu.

86

 7 greşeli de evitat la tăierea pomilor, Marian MUŞAT, 22 februarie 2021

Întreţinerea livezilor include tăierile de rărire şi de fructificare de calitate și la timp. În caz contrar, pomii fructiferi vor avea un rod slab, atât calitativ, cât și cantitativ.

Printre cele mai frecvente greșeli pe care le comit pomicultorii în timpul lucrărilor se numără:

1. Tăierea excesivă sau insuficientă a pomului;2. Aplicarea stropirilor cu un produs cupric şi apoi executarea tăierilor;3. Tăierea realizată în condiții meteo nefavorabile, mai ales pe timp de

iarnă;4. Ignorarea “principiului treimii”: raportul între grosimea lăstarului şi

ax, între ramuri de gradul doi şi unu trebuie să fie de 1/3;5. Toaletarea necorespunzătoare a pomilor de către muncitori insuficient

instruiţi;6. Îndepărtarea scoarţei pomului, chiar dacă pare afectată;7. Folosirea unor unelte nedezinfectate, neadecvate sau neîntreţinute

corespunzător.

 Tăieri în funcție de specie

 După cum se ştie, tăierile de rodire implică înlăturarea ramurilor care cresc în exces, păstrându-se doar ramurile sau lăstarii principali care nu umbresc zone din coroana pomului. • La măr și păr se înlătură ramificațiile de rod care au fructificat de mai multe ori. Tăierea se execută chiar deasupra unei formațiuni apropiate de bază prin scurtarea ramurilor mai bătrâne de doi ani, precum și a celor care se depărtează de bază sau care prezintă urme de uscare. • La prun, tunderea are scop de rărire a ramurilor. Se pot înlătura cele mai vechi de doi ani, dar și cele degarnisite după rodire. • La cireș și vișin se realizează tăieri de rărire în zona terminală a ramurilor principale care formează coroana. În plus, ramurile prea lungi (peste 80 cm) se pot scurta pentru a se stimula rodirea, iar ramurile fără ramificații se elimină de la bază.

De ce e bine să tăiem pomii?

 Tăierea nu numai că stimulează producția de calitate, dar și igienizează pomul, care devine mai rezistent la diverşi agenţi patogeni. Alte beneficii sunt: • aduce pomul la înălțimea și forma adecvată speciei și vârstei lui; • întărește vigurozitatea trunchiului și ramurilor;

87

• echilibrează dezvoltarea coroanei, care nu se va îngroșa în exces; • stimulează producerea unor noi ramuri.

 4 REGULI DE URMAT LA TĂIERI

 Urmăriți cu atenţie subordonarea ramurilor la tăiere;

1. Coroana nu ar trebui să aibă ramuri care să se extindă din trunchi la un unghi ascuțit;

2. Fructificarea depinde de direcția de creștere a crengilor: ramurile cu creștere verticală rodesc mai puțin decât cele orizontale;

3. Plăgile rămase de la tăiere trebuie imediat tratate.

Pe zonele cu răni mici, pe vremuri se aplicau soluţii slabe de permanganat de potasiu. ”Această metodă de tratament s-a aplicat în trecut cu rezultate bune, dar după intrarea României în UE, legislația s-a schimbat și în prezent permanganatul de K nu mai poate fi procurat legal decât cu rețetă de la unele farmacii, deoarece permanganatul de potasiu este trecut în Lista substanțelor folosite frecvent la fabricarea ilicită a drogurilor (poziția 25), substanțe care intră sub incidența Legii nr. 142 din 18 iunie 2018 privind precursorii de droguri și a altor reglementărioficiale”. Deținerea acestei substanțe este interzisă și în alte țări, care nu aparțin UE (Rusia, Ucraina etc.), deoarece în anumite amestecuri poate fi utilizată și pentru producerea de explozivi”, explică profesor emerit dr. Mihai Decun, membru al Consiliului Consultativ al Revistei FERMA.

Acesta recomandă un produs cupric cu efect curativ pe care l-a folosit cu bune rezultate: “La magazinele de produse fitosanitare există un produs anume destinat acestui scop care se numește ARBOKOL CUPRU, mastic cicatrizant care se folosește pentru toate tipurile de tăieri, altoiri și răni ale plantelor”.

.

* * *

88