Stiri, 19 mai 2021, prima parte

Cursul de schimb 19.05.2021 1 EUR 4.9267

1 USD 4.0341

Prognoza AGROMETEOROLOGICĂ 19 - 25 Mai 2021!Agroinfo ,19 mai 2021 -

Caracteristici meteorologice. Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului în general normal, pe întreg teritoriul agricol.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9...22°C la nivelul întregii țări, valori apropiate de mediile multianuale. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 12...27°C, în toate zonele de cultură. Temperatura minimă a aerului va oscila între 5...16°C în majoritatea regiunilor, valori mai scăzute fiind posibile în estul Transilvaniei. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm se va situa între 10...22°C, optimă parcurgerii  primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire și înfrunzire) la culturile înfiinţate în epoca optimă.

Instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin ploi locale cu caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi căderi de grindină, în aproape toată țara. De asemenea, cantităţile de apă prognozate pot depăşi 15-25 l/mp şi izolat, 35-50 l/mp. Rezerva de apă în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și izolat optime, în Maramureș, cea mai mare parte a Munteniei și a Olteniei, local în nordul, centrul, sudul și sud-vestul Transilvaniei, vestul și nord-estul Banatului, izolat sud-vestul Dobrogei, centrul Moldovei, nordul Crișanei. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și local puternică) se vor înregistra pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Dobrogea și Crișana,

1

local în centrul, sudul și estul Transilvaniei, nordul, nord-estul și estul Munteniei, nordul și nord-vestul Banatului, izolat centrul Olteniei.

În cultura de porumb, gradul de aprovizionare cu apă în stratul de sol 0-20 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara. Conținutul de umiditate din sol va prezenta valori scăzute, seceta pedologică fiind moderată, izolat în nord-estul și sud-estul Moldovei, vestul Crișanei, nord-vestul Banatului, centrul Dobrogei.

Ca urmare, ritmurile vegetative ale speciilor de câmp şi pomi-viticole vor evolua pe ansamblu normal în majoritatea regiunilor agricole, iar în zonele de câmpie din sudul şi vestul ţării, procesele biologice ale plantelor se vor desfăşura mai intens.

Orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă se vor afla predominant la alungirea paiului (50-100%), „burduf” şi înspicare (10-60%), iar local în jumătatea de sud a ţării, la orzul de toamnă se va putea declanşa înflorirea (10-15%). În culturile întârziate din punct de vedere fenologic se va continua alungirea paiului (30-100%).

Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie, respectiv medie şi slabă în culturile tardive şi pe terenurile cu deficite de apă în sol.

Floarea-soarelui înfiinţată până la această dată îşi va continua fazele de germinare (70-100%), răsărire (20-100%) şi apariţia primei perechi de frunze (10-60%), iar în sudul şi vestul ţării se va  semnala înfrunzirea (10-30%).

Cultura de porumb va parcurge germinarea (50-100%), răsărirea (10-100%) şi formarea frunzei a treia (10-60%).

La rapiţa semănată pe suprafeţele din sudul, sud-estul, estul şi centrul ţării se vor înregistra butonizarea, apariţia inflorescenţelor şi înflorirea (20-100%), precum şi formarea silicvelor (10-40%), starea de vegetaţie a plantelor fiind bună şi medie.

În Transilvania şi Moldova, sfecla de zahăr îşi va definitiva germinarea (100%), aflându-se predominant la răsărire (10-100%) şi dezvoltarea primei perechi de frunze (10-40%).

La cartoful din principalele bazine de cultură predominante vor fi fazele de încolţire şi răsărire (10-100%) şi local, apariţia primei perechi de frunze (10-20%).

2

Speciile de sâmburoase vor înregistra creşterea fructelor, frunzelor și a lăstarilor, iar la seminţoase va fi posibilă definitivarea înfloririi, totodată continuându-se legarea şi formarea  rodului.

În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa-de-vie va parcurge creşterea frunzelor şi a lăstarilor, iar soiurile timpurii de masă se vor afla la formarea inflorescenţelor.

Lucrările agricole de sezon (semănat, plantat, tratamente fitosanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări, praşile mecanice/manuale, etc.) se vor putea desfăşura în bune condiţii, cu excepţia zilelor cu precipitaţii.

RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE:

• Verificarea şi controlul semănăturilor de primăvară în vederea determinării capacităţii germinative;• Combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor în culturile de toamnă prin efectuarea tratamentelor cu erbicide, insecticide şi fungicide;• Fertilizări faziale la cerealierele de toamnă cu îngrăşăminte foliare pe bază de microelemente;• Aplicarea de tratamente fitosanitare în plantaţiile pomi-viticole;• Combaterea buruienilor prin efectuarea de praşile mecanice/manuale în culturile de primăvară (porumb, floarea-soarelui, etc).

Buletin agrometeorologic transmis de Administrația Națională de Meteorologie, ANM, pentru Agroinfo.

Alertă! Furtuna cu grindină care a măturat Ungaria se îndreaptă spre România! Angelica Lefter - 18 mai 2021 17:29

O furtună de proporții s-a abătut asupra unei localități din țara vecină, Ungaria. Vijelia a fost însoțită de ploaie cu gheață, iar frontul atmosferic este așteptat să ajungă și în România.

În doar 20 de minute, o localitate din vestul Ungariei a fost acoperită de un strat alb de gheață și izolată complet. A căzut atât de multă grindină, încât a fost nevoie de intervenția unor excavatoare ca să deblocheze circulația pe drumurile publice, potrivit stirileprotv.ro.

Grădinile și livezile au fost distruse, iar localnicii au fost nevoiți să scoată gheața cu lopețile din curți. Potrivit meteorologilor, furtuna se îndreaptă către România.

3

Administrația Națională de Meteorologie a emis un Cod galben de vreme rea, valabil până în această noapte, iar hidrologii au avertizat la rândul lor că pe unele râuri, se pot produce viituri.

În România, vremea a început să se schimbe încă de ieri dimineață, mai întâi în vestul țării. Vântul s-a întețit în unele zone, iar cele mai expuse sunt zonele din Transilvania, Oltenia și Muntenia, unde rafalele vor ajunge la 80 de km pe oră, iar în nordul și nord-vestul țării s-ar putea strânge local 40 de litri de apă pe metru pătrat.

Și hidrologii au emis un cod galben de viituri și inundații locale pentru mai multe râuri din vestul țării. Sunt vizate 12 județe, dar cele mai expuse sunt Bihor, Arad și Caraș-Severin. Conform prognozelor meteorologice, ploile vor înceta abia în data de 24 mai.

APIA si SUBVENTII

De ce primesc fermierii români una dintre cele mai mici subvenții din Uniunea Europeană; aritmetica banilor europeni este făcută la București , lantulalimentar , 2021-05

Una dintre cele mai vehiculate teze anti-europene vehiculate în spațiul public este aceea că fermierii români sunt defavorizați, fiindcă încasează printre cele mai mici subvenții agricole. Teza este formulată pe baza unui fapt real, dar ca în cazul oricărei manipulări, adevărul nu este explicat, fiindcă în acesta caz demersul propagandistic nu și-ar atinge scopul.

Într-adevăr, subvenția de bază per hectar este în România sub 100 euro/ha. Pe aici se situează și Lituania, Estonia și Letonia, dar și Polonia, Portugalia, Bulgaria și Malta. Lucrurile se schimbă strict financiar, dacă luăm în calcul și celelalte tipuri de plăți directe care sunt adăugate subvenției de bază: plata redistributivă, plata pentru înverzire, plata pentru tinerii fermieri, etc. În acest caz, subvenția ajunge în România la un pic peste 200 euro/ha, fapt care tot printre ultimele țări ne plasează. Malta, în schimb, ajunge în a doua țară europeană cu cea mai mare subvenție la ha, aproape 400 de euro, fiindcă acordă plăți mari pentru tinerii fermeri și un sprijin cuplat voluntar pentru limitarea producției destul de consistent.

4

De ce, totuși, subvenția agricolă per hectar este mai mică decât în majoritatea statelor europene? Răspunsul este următorul: fiindcă autoritățile de la București ( miniștrii Agriculturii care s-au implicat în adoptarea la nivel național a Politicii Agricole Comune, după aderarea la UE, au acordat o sumă mare pentru Pilonul II, adică pentru finanțarea proiectelor prin AFIR și o sumă mică pentru I, plățile directe, prin APIA. Majoritatea statelor europene au procedat invers: au alocat mult mai mulți bani pentru plăți directe și mai puțini bani pentru dezvoltarea rurală.

Să consultăm datele europene oficiale. România primește anual de la bugetul european suma de 3.031.607.000 euro, plasându-se pe locul șase în Uniunea Europeană. Acest plafon este alocat statelor membre în funcție de mai multe criterii, suprafața agricolă fiind unul dintre acestea. Cel mai mare plafon îl primește Franța, 9.439.521.000 euro, urmată de Spania, 6.873.352.000 euro și de Germania, 6.307.840.000 euro. E firesc ca aceste state să aibă un plafon mai mare, fiindcă sunt puteri agricole mari, nu poate fi aplicat aici principiul egalității. Nu poate fi împărțit plafomul total european la numărul de state membre, astfel încât fiecare stat membru să aibă același plafon, fiindcă nici contribuția națională la bugetul european nu este egală. Cine susține că ar trebui să avem plafon egal cu Franța nu știe ce vorbește sau este rău intenționat. Repetem așadar: plafonul României este al șaselea la nivelul UE. Înaintea noastră mai sunt Polonia ( 4.604.676.000 euro ) și Italia ( 5.763.238.000 euro ).

Important este însă cum statele membre împart acest plafon pentru cei trei piloni: plățile directe, dezvoltare rurală și măsuri de piață.

România a alocat 1.847.389.000 euro pentru plățile directe, adică pentru subvențiile agricole, 1.141. 926.000 euro pentru dezvoltare rurală și 42.382.000 de euro pentru măsuri pentru piață. Procentual înseamnă 60,9 % pentru plăți directe, 37,7% pentru dezvoltare rurală și 1,4% pentru măsuri pentru piață.

Cum a procedat Franța? A alocat o sumă uriașă, 6.934.972.000 euro pentru subvenții și numai 1.984.762.000 euro pentru proiecte pentru dezvoltare rurală. A mai plătit 519.788.000 euro pentru măsuri pentru piață. Procentual: 73,5% pentru subvenții, 21 % pentru proiecte și 5,5% pentru măsuri pentru piață.

Cum a procedat Spania, țara unde subvenția este cea mai mare din UE, ajungând la aproape 500 de euro/ha cu toate tipurile de plăți? A alocat tot o sumă mare, 5.101.481 euro pentru plăți directe și numai 1.183.449.000 euro pentru dezvoltare rurală. Pentru măsuri pentru piață a alocat 588.486.000 euro. În procente: 74,2%, 17,2% și 8,6%.

5

Haideți să vedem cazul Olandei, țară unde subvenția ajunge la aproape 375 euro/ha, locul 3 în UE. Plafonul anual al Olandei este 851.910.000 de euro. Mult mai mic decât al României. Cu toate acestea, Olanda plătește fermierilor săi o subvenție mult mai mare. A alocat pentru plăți directe 679.512.000 de euro și pentru proiecte 148.108.000 de euro. Cam cât plătește AFIR-ul nostru pentru 3,500 de beneficiari ai măsurii Instalarea tinerilor fermieri!

Acesta este aritmetica subvențiilor agricole în și în unele state europene. Împărțirea sumelor pe piloni a fost efectuată de guvernele naționale. Interesant este că în România cei care acuză că sunt sunt subvențiile mici sunt fix aceia care au beneficiat de fonduri europene pentru proiecte, încasând sume importante pentru dotarea fermelor cu utilaje sau pentru înființarea unor linii de procesare. Ei s-au bucurat de banii alocați prin Pilonul II, care a fost finanțat în detrimentul Pilonului I, plăți directe. Lantulalimentar.ro înțelege că agricultura României a trebuit ajutată să se dezvolte și să se modernizeze, iar acest lucru a fost posibil prin Pilonul II. Dar în același timp, semnalează și o lipsă de onestitate a celor care reclamă subvenții mai mari, dar au încasat bani pentru proiecte, când, iată, banii pentru proiecte au fost alocați din plafonul național în detrimentul plăților directe, contrar cum au procedat țările vestice și sud-europene, unde subvențiile sunt mai mari.

Dan Motreanu, europarlamentar: 1 miliard de euro pentru fermierii afectați de acordul UE-Mercosur, Angelica Lefter - 19 mai 2021

Mai mulți eurodeputați cer Comisiei Europene înființarea unui fond de 1 miliard de euro pentru despăgubirile agricultorilor europeni care vor fi afectați de încheierea acordului comercial UE-Mercosur.

Europarlamentarul Dan Motreanu a menționat, pe pagina sa de Facebook, că cei mai afectați vor fi fermierii din sectorul cărnii de vită și pasăre.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO redă textul postat de oficialul român.

6

”Am solicitat Comisiei Europene să înființeze fondul în valoare de 1 miliard de euro pentru despăgubirea agricultorilor europeni, care vor fi afectați de Acordul comercial UE-Mercosur.

Împreună cu mai mulți colegi eurodeputați, am solicitat comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski și vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, să respecte angajamentul asumat de Comisie în anul 2019 de a înființa un fond UE de compensare în valoare de 1 miliard de euro pentru agricultorii care vor fi afectați odată cu ratificarea și intrarea în vigoare a acordului comercial UE-Mercosur, în special a celor din sectorul cărnii de vită și de pasăre”, a scris Dan Motreanu.

Potrivit europarlamentarului, în prezent, ratificarea acordului de către statele UE și Parlamentul European este în blocaj, însă acesta ar permite UE accesul la o piață de 265 de milioane de consumatori și la reducerea treptată a tarifelor în decurs de 10 ani.

”În iunie 2019, UE și Mercosur, un grup de țări care cuprinde Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, au ajuns la un acord politic și comercial care ar permite UE accesul la o piață de 265 de milioane de consumatori și la reducerea treptată a tarifelor în decurs de 10 ani. Sectorul agroalimentar din UE ar beneficia de pe urma reducerii tarifelor actuale mari existente în Mercosur pentru produsele UE de export: ciocolată și dulciuri (20 %), vinuri (27 %), băuturi spirtoase (20 – 35 %) și băuturi răcoritoare (20 – 35 %). Acordul prevede și un regim de scutire de taxe vamale pentru cote de produse lactate provenite din UE (în prezent tarif de 28 %), în special pentru brânzeturi.

În prezent, ratificarea acordului de către statele UE și Parlamentul European este în blocaj, din cauza problemelor de nerespectare a protecției mediului în țările Mercosur, respectiv despăduririle masive care au loc pentru a creștere producția de soia și carne de vită, dar și a problemelor în ceea ce privește utilizarea nealiniată standardelor UE a pesticidelor și antibioticelor de către fermierii din Mercosur”, a explicat europarlamentarul român.

Cu toate acestea, ratificarea acordului UE – Mercosur reprezintă o prioritate având în vedere că ar putea contribui la o redresare economică după pandemia de COVID-19.

”Ratificarea acordului este însă o prioritate pentru UE și ar putea contribui considerabil la redresarea economică după pandemia COVID-19, odată cu respectarea condițiilor de mediu și siguranța alimentară de către țările din

7

blocul Mercosur”, și-a încheiat expunerea europarlamentarul român, Dan Motreanu.

Fermierii români au cerut subvenţii pentru 9,82 mill ha (APIA) , Food Biz La mai 19, 2021

Campania de depunere a cererilor unice de plată, de la fermierii români, fără penalități, s-a încheiat. Fermierii români au cerut subvenţii europene pentru 9,82 milioane de hectare, în perioada 1 martie – 17 mai 2021, o suprafaţă mai mare cu 9.041 hectare faţă de anul trecut, în timp ce numărul cererilor depuse s-a diminuat cu peste 24.000, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Fermierii români mai au posibilitatea să mai depună cereri încă 25 de zile, respectiv până la data de 11 iunie 2021 inclusiv, dar cu aplicarea unor penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

În perioada 1 martie – 17 mai 2021, numărul cererilor unice de plată înregistrate a fost de 802.956 pentru o suprafaţă de 9.823.979 hectare. “La o analiză comparativă a datelor, se observă că faţă de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 24.008 cereri, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 9.041 hectare. Avem astfel confirmarea că de la an la an fermierii sunt tot mai conştienţi de importanţa comasării terenurilor pentru a creşte productivitatea şi competitivitatea pe piaţă”, arată APIA într-un comunicat de presă.

România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli.

Adrian Pintea, APIA: 1 octombrie – termen limită pentru semnarea fizică a cererii unice , Roxana Dobre - 19 mai 2021

Semnarea cererii unice, termen final până la care fermierii se pot prezenta la APIA. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, anunță fermierii și crescătorii de animale prin intermediul Agrointeligența-AGROINTEL.RO că semnarea cererii unice se va face până la 1 octombrie 2021.

”Fermierii se pot prezenta la centre până la 1 octombrie să semneze fizic cererea depusă pentru subvenții, Campania 2021”, ne-a declarat șeful APIA.

8

Potrivit unui comunicat al APIA remis marți, 18 mai către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, în perioada 1 martie – 17 mai 2021, au fost depuse un număr de 802.956 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.823.979 hectare.

”La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 24.008 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.041 ha. Avem astfel confirmarea că de la an la an fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață. APIA a demonstrat încă o dată că profesionalismul, forța și unitatea echipei sunt cheia succesului, iar fermierii români conectați la tehnologia actuală reprezintă viitorul unei agriculturi moderne”, se arată în comunicatul APIA.

Semnătura pe formular este obligatorie pentru închiderea cererii

Până la 1 octombrie fermierii pot merge la sediile agenției de plăți unde au trimis electronic documentele pentru subvențiile agricole și zootehnice pentru a încheia dosarul de plăți cu semnarea cererii unice prin care confirmă că datele bifate sunt cele corecte. Foarte important de precizat este faptul că fără semnarea cererii aceasta devine neeligibilă astfel că fermierii nu pot intra la plata avansului pentru acest an.

Cum se închide cererea unică

Conform informațiilor APIA, fermierul completează o declaraţie privind completarea și asumarea, precum și închiderea cererii unice de plată 2021 (Anexa nr. 19a) transmisă prin mijloace electronice (email, IPA-Online), prin care certifică faptul că a întocmit, completat și operat/actualizat datele și informațiile din cererea unică de plată 2021 și își asumă corectitudinea și veridicitatea acestora. Totodată, își exprimă acordul pentru închiderea cererii unice de plată 2021, de către funcționarul APIA pe userul şi parola proprii, pentru tipărirea la centrul județean/local APIA a cererii sale, urmând ca ulterior să se prezinte la APIA pentru semnarea angajamentelor și declarațiilor, după caz.

Fermierul preia întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi veridicitatea datelor înscrise în cererea unică de plată. Fermierii pot solicita sprijinul funcţionarilor APIA, în situațiile excepționale în care se prezintă fizic la APIA, pentru depunererea cererii unice de plată, în vederea realizării electronice a operaţiunii de digitizare a parcelelor şi actualizare a declaraţiei de suprafaţă. În acest scop, fermierii completează o Declaraţie privind completarea cererii în IPA-Online (Anexa nr. 19). Prin semnarea acestei declaraţii, fermierul preia întreaga responsabilitate referitoare la

9

corectitudinea şi veridicitatea datelor înscrise în cererea unică de plată. Închiderea cererilor unice de plată în aplicație se realizează de către funcționarii APIA cu acordul fermierului, exprimat online în aplicația IPA-Online sau pe baza confirmării telefonice, prin posta electronică sau alte mijloace asumate de fermier, după ce au fost finalizate toate verificările și nu mai sunt erori blocante. În interfața aplicației IPA-Online se va regăsi un tab pe formatul de mai jos în care fermierul care și-a digitizat/actualizat parcelele pune bifa aferentă în funcție de statutul de fermier nou sau vechi.

Fermierul trebuie să verifice în aplicația IPA-Online dacă cererea sa a fost închisă sau să solicite prin mijloace electronice numărul de înregistrare al cererii unice de plată. Cererea unică de plată se consideră depusă numai după ce a fost închisă în aplicația IPA-Online și a primit număr de înregistrare la APIA. Cererile unice de plată vor fi tipărite la centrele județene/locale APIA, inclusiv angajamentele și declarațiile la cerere. Acestea, împreună cu declarația privind acordul fermierului de închidere a cererii de către funcționarul centrului APIA (Anexa nr. 3 la Instrucțiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2021 aprobată prin Ordinul MADR nr. 46/2021, Anexa nr. 19a din prezentul ghid), vor fi semnate ulterior de către solicitanți, dar nu mai târziu de data de 1 octombrie 2021.

Cererile, incluzând angajamentele generale și cele specifice schemelor/măsurilor solicitate la plată vor fi însușite prin semnătură de către solicitanți, în funcție de evoluția epidemiei de coronavirus, până la data de 1 octombrie 2021. De asemenea, formularele V1- Proces verbal pentru controlul vizual pentru cererea unică de plată 2021 vor fi semnate de către solicitanți până la data de 1 octombrie 2021, cel târziu.

10

Șeful APIA: Plata ajutorului Covid 19 pentru crescătorii de vaci!Agroinfo, 19 mai 2021

Crescătorii de bovine au încasat anul acesta pentru anul trecut ajutoare naționale tranzitorii, ANTZ 7 și ANTZ 8, în sume simbolice, 5 lei pe cap de vacă și 2 lei pe tona de lapte pentru că grosul banilor a fost direcționat spre un ajutor Covid 19, care se va acorda cam în aceleași condiții ca ANT. Ultimele informații despre intrarea la plată a acestui ajutor le aduce directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea.

"O schemă de ajutor cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor de bovine, în contextul crizei economice, a fost cumva, înțeleg de la minister că-n urma consultărilor cu mediul asociativ s-a ajuns ca suma pe care trebuia fermierii să o primească la ANT (ajutorul național tranzitoriu n.r.) o vor primi ca ajutor Covid, așa s-a ajuns la suma simbolică de 1 euro pe cap de bovină pentru data istorică 31 ianuarie 2013.

Cum am spus, în contextul crizei economice genrată de pandemia Covid, valabil până-n 31 decembrie 2021, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie, se acordă acest ajutor. Valoarea totală a ajutorului este de 225 de milioane de lei. Categoric suma este alocată și asigurată de către Ministerul Agriculturii din bugetul de stat.

Aceste ajutoare Covid se vor da tot așa ca la ANT, pentru un efectiv de minim 3 capete de animale, la data de referință  31 ianuarie 2021. Această hotărâre de Guvern este în circuitul de avizare interministerială, în momentul în care va fi aprobată de Guvern, APIA o va implementa", a declarat șeful APIA, Adrian Pintea, luni seara, la Agro TV.

Deci, proiectul de ordonanță de urgență care stabilește acordarea acestui ajutor se află încă pe circuitul interministerial de avizare. Astăzi, 19 mai 2021, este ședință de Guvern, dar pe lista afișată pe site-ul oficial al Guvernului, la momentul redactării acestei știri, nu apare acest proiect de ordonanță. Însă lista poate suferi modificări.

11

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență publicat de MADR, "valoarea ajutorului de stat Covid 19 pentru efectivele deținute la data de 31 ianuarie 2021 s-a obținut prin împărțirea bugetului alocat de 182.708.014,97 lei la efectivul total de bovine înregistrat în RNE de 1.285.977 capete, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, rezultând un cuantum de 142,08 lei/cap de bovină.

 Valoarea ajutorului de stat pentru laptele livrat și/sau vândut direct se calculează la cantitatea de lapte livrată și/sau vândută direct în luna ianuarie2021, astfel încât să se acopere o parte din pierderile estimate pentru întregul an. Cantitatea de lapte livrat/vândut direct la nivel național în luna ianuarie este de 184.375 tone, pe baza căreia s- a estimat o cantitate de lapte pentru întreg anul 2021 de 2.212.500 tone. Valoarea ajutorului de stat pe tona de lapte s-a obținut prin împărțirea bugetului alocat de 42.829.698,82 lei la cantitatea de lapte livrat/vândut direct în luna ianuarie, rezultând 232,3 lei/tonă de lapte, care acoperă pierderile pe cele 12 luni ale anului 2021."

Deci, cuantumul ajutorului Covid 19 este de 142,08 lei/cap de bovină și 232,3 lei/tona de lapte.

Subvenții APIA 2021! Avem 4 fermieri cu vârste de peste 100 de ani care au cerut subvențiile la APIA! Agroinfo, 19 mai 2021

România mai are patru fermieri cu vârsta de peste 100 de ani care au cerut anul acesta subvențiile la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În timp ce numărul fermierilor cu vârste între 18 și 50 de ani este în creștere, cel al agricultorilor cu vârste venerabile este în scădere, semn că se realizează schimbul de generații, transferul de exploatații către tineri, a anunțat șeful APIA, Adrian Pintea, luni seara la Agro TV.

"Dacă aveam fermieri între 18 și 25 de ani în anul 2020 undeva 9.563 de fermieri, anul acesta avem 19.990 de fermieri, mai mult cu 10.400 de fermieri în comparație cu anul trecut. Cu vârsta între 25 și 40 de ani avem 108.225, în comparație cu anul trecut sunt mai mulți cu 18.300. Între 40 și 50 de ani, anul acesta avem 154.500 de fermieri, mai mult cu 14.473 de fermieri față de anul trecut. Între 50 și 60 de ani, avem 162.134 de fermieri, mai puțin cu 2.084 în comparație cu anul trecut. Între 60 și 70 de ani, 196.124, mai puțin cu 1.900 în comparație cu anul anterior. Între 70 și 80 de ani, mai avem 121.322 de fermieri, mai puțin cu 35.000 în comparație cu anul 2020. Între 80 și 90 de ani, avem 36.768 de fermieri înregistrați, mai puțin cu 27.650 față de anul 2020. Chiar și între 90 și 100 de ani, mai sunt înregistrați 1.506 fermieri, mai puțin cu 3.747 față de anul 2020. Și uite că avem, dar nu am scos încă județele, peste vârsta de 100 de ani sunt 4

12

persoane înregistrate. Prin comparație cu anul trecut, numărul fermierilor români cu vârsta de peste 100 de ani este mai mic cu 17.

Lucrul bun este că se constată o creștere a numărului de fermieri între 18 și 50 de ani, prin comparație cu anul anterior undeva în jur la 50.000 de fermieri", a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea, luni seara, la Agro TV.

APIA: campania de depunere a cererilor de plata a ajuns la final. Cati fermieri vor beneficia de subventii in acest an? mai 19, 2021

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) aduce la cunostinta opiniei publice incheierea Campaniei de depunere fara penalitati a Cererilor unice de plata.

Astfel, in perioada 01 martie  – 17 mai 2021, au fost depuse un numar de 802.956 cereri unice de plata pentru o suprafata de 9.823.979 hectare.

La o analiza comparativa a datelor, se observa ca fata de anul anterior numarul cererilor a scazut cu 24.008 cereri, in timp ce suprafata agricola a crescut cu 9.041 ha. Avem astfel confirmarea ca de la an la an fermierii sunt tot mai constienti de importanta comasarii terenurilor pentru a creste productivitatea si competitivitatea pe piata.

APIA a demonstrat inca o data ca profesionalismul, forta si unitatea echipei sunt cheia succesului, iar fermierii romani conectati la tehnologia actuala reprezinta viitorul unei agriculturi moderne.

Felicitari echipa APIA, felicitari dragi fermieri!

Precizam ca, in conformitate cu prevederile comunitare si nationale in vigoare, Campania de primire a cererilor unice de plata continua timp de 25 de zile, respectiv pana la data de 11 iunie 2021 inclusiv, cu aplicarea de penalitati de 1% pentru fiecare zi de intarziere.

Ministrul Adrian Oros – la APIA! Stadiul plăților pentru subvențiile fermierilor! Roxana Dobre - 18 mai 2021

Ministrul agriculturii, într-o vizită-control la agenția de plăți. Adrian Oros a vrut să afle direct de la șeful APIA Central și directorii executivi din țară care este bilanțul plăților pentru subvențiile achitate din bugetul național, Ajutoarele Tranzitorii, dar și Sprijinul Cuplat Vegetal, acestea fiind ultimele schemele care mai trebuiau deblocate pentru plățile aferente anului 2020.

13

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat printr-o postare pe pagina dedicată de Facebook că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a participat marți, 18 mai, alături de directorul general APIA, Adrian Pintea, la o videoconferință cu personalul de conducere din cadrul aparatului central, cu directorii executivi ai tuturor centrelor județene APIA și cu personalul implicat direct în procesul de primire a cererilor unice de plată.

”Principalele teme de discuție au fost: bilanțul Campaniei 2021 de depunere a cererilor de către fermieri, analiza comparativă a gradului de depunere față de graficul prognozat și prin raportare la campaniile precedente și stadiul efectuării plăților aferente Campaniei 2020 către fermieri, cu accent pe autorizarea la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT-uri) și a Sprijinul cuplat în sectoarele vegetal și zootehnic”, a anunțat agenția.

Conform sursei citate, Adrian Oros a ținut să felicite echipa APIA pentru finalizarea cu succes a Campaniei 2021 de primire a cererilor de plată și a apreciat în mod deosebit implicarea și profesionalismul întregului personal, care a fost permanent alături de fermieri sprijinindu-i și îndrumându-i în procesul de completare, astfel încât toți fermierii să-și depună la timp și corect cererea de plată. APIA reamintește că în perioada 01 martie – 17 mai 2021, a fost depus un număr de 802.956 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.823.979 hectare. ”La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 24.008 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.041 ha. Avem astfel confirmarea că de la an la an fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață”, mai informează agenția. Potrivit APIA, primirea cererilor continuă pentru încă 25 de zile calendaristice, respectiv până la data de 11 iunie 2021, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere.

Plăți APIA – Banii pentru două măsuri au intrat în conturile fermierilor , 19 mai 2021, Ionuț Fîntînă Plăți APIA pentru măsurile 8.1 și 15.1! Agenția de Plăți și Intervenție

14

pentru Agricultură (APIA) a efectuat, în data de 17 mai, plățile pentru fermierii care au accesat cele două submăsuri de mediu și climă.

”Chiar astăzi s-au făcut plățile pentru sesiunea I și II, atât pentru măsura 8.1 – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, cât și pentru măsura 15.1 – Plăți pentru angajamente de silvomediu. Deci în 2-3 zile ar trebui ca banii să fie în conturile fermierilor”,  precizat directorul general APIA, Adrian Pintea, pentru AGRO TV.

„Legume în spații protejate”, un program uitat pe la Finanțe , Mihaela Prevenda , Miercuri, 19 Mai 2021 Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să urgenteze adoptarea proiectului de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, act normativ care se află în procedura de avizare.

Micii producători agricoli au nevoie urgentă de finanțare. Deși subvențiile au fost reduse, acestea sunt mai mult decât necesare legumicultorilor.

„Conform programului de guvernare 2020 – 2024, Executivul de la București și-a asumat să susțină producătorii mici și mijlocii pentru a asigura nevoile piețelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniți pentru a rămâne conectați la piețele naționale și regionale. Or, proiectul de Hotărâre de Guvern nu face altceva decât să sprijine producătorii mici și mijlocii. În acest context, producătorii agricoli așteaptă cu deosebit interes Hotărârea de Guvern. Organizațiile profesionale au fost consultate la elaborarea acestui act normativ în cursul lunii martie 2021 și după cum se vede aprobarea acestuia întârzie nejustificat de mult. Atragem atenția asupra faptului că fără o predictibilitate privind finanțarea și sprijinul acordat de guvern, producătorii agricoli nu vor putea să înființeze culturile eligibile la ajutorul de minimis. Pentru a produce categoriile de produse eligibile e nevoie de pregătirea terenurilor, răsadurilor etc, din timp, culturile în spații protejate neputând fi înființate ad-hoc. Sumele au fost mult diminuate prin comparație cu anul trecut, iar sprijinul acordat producătorilor mici și medii pentru a compensa pierderile suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 au fost insignifiante, prin comparație cu compensațiile acordate de alte state sau în alte sectoare agricole. Mai mult, anul 2020 a fost un an cât se poate de capricios, a debutat cu îngheț timpuriu urmat de inundații și mai apoi de secetă pedologică, fapt ce a afectat producătorii de legume în spații protejate. Considerăm că este justificată solicitarea noastră de urgentare a avizării Hotărârii de Guvern care aprobă programul de susținere a producției

15

de legume în spații protejate pentru anul 2021”, arată președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, Ion Păunel.

Ecoschemele vor afecta sau nu veniturile fermierilor? mai 19, 2021, agrimanet , sursa EURACTIV

Dezbaterea privind schemele ecologice continuă în Franța, pe măsură ce discuțiile PAC se încheie . Pe măsură ce se încheie negocierile privind viitoarea politică agricolă comună (PAC), Franța continuă să dezbată beneficiile ecoschemelor.

Prin ecoscheme, o parte centrală a propunerii privind viitorul PAC, fermierii care aderă voluntar la practicile ecologice ar primi din 2023 stimulente. Parlamentul European ar dori ca schemele ecologice să fie acoperite cu 30% din primul pilon al bugetului PAC, comparativ cu 20% preferate de liderii UE.

Contururile viitoarei PAC vor fi clarificate săptămâna viitoare în timpul unui trilog între reprezentanții Comisiei Europene, Parlamentul European și liderii europeni. Țărilor UE li se cere să includă cel puțin o schemă ecologică în propunerile lor de plan strategic PAC.

Cu toate acestea, criticii se tem că schemele propuse vor avea un impact negativ asupra veniturilor multor fermieri într-un moment în care mulți se luptă să supraviețuiască.

Comisia Europeană a declarat într-o evaluare publicată săptămâna trecută că PAC „joacă un rol important în susținerea veniturilor fermelor”.

Între 2010 și 2015, „măsurile PAC care vizează producția durabilă de alimente au susținut puternic veniturile fermelor”, a sunat comunicatul CE, adăugând că sprijinul financiar prin plăți directe ale PAC a contribuit la stabilitatea veniturilor fermelor pe fondul fluctuației prețurilor la alimente.

Cu toate acestea, criticii din Franța se tem că reforma ar putea înrăutăți o situație deja gravă.

„Fermierii noștri nu au un trai suficient de bun”, a declarat ministrul agriculturii Julien Denormandie pentru postul de radio Europe1 duminică (16 mai).

Deputatul francez En Marche, Grégory Besson-Moreau, a prezentat parlamentului un proiect de lege la începutul acestei luni, menit să protejeze veniturile fermierilor, care prevedea: „În fiecare zi, un fermier din țara

16

noastră se sinucide. Această situație este intolerabilă și se cunoaște prima sa cauză: plata scăzută a muncii lor.”

Cine este marele beneficiar și cine pierde?

Un studiu recent al Institutului Francez pentru Cercetări Agricole (INRAE) a constatat că fermierii care beneficiază cel mai mult în cadrul schemei actuale de subvenții ar putea avea cel mai mult de pierdut în cadrul schemelor ecologice propuse. Sunt vizați fermierii mari de cereale și fermele de vaci, care ar putea vedea ajutorul lor redus cu câteva mii de euro.

Convergența schemei de plată pe hectar de bază ar duce, de asemenea, la o creștere a pierderilor, se arată în studiu.

„Este momentul să punem sub semnul întrebării relevanța economică a modelelor sectoriale în care valoarea sprijinului bugetar depășește în mare măsură […] nivelul veniturilor din comercializarea produselor fermei”, au scris aceștia.

Ministrul agriculturii Denormandie nu este de acord. În cadrul unei dezbateri cu privire la PAC în Senat la începutul lunii mai, el a spus că se opune distribuirii ajutorului în funcție de mărimea fermelor, subliniind că fermele din zonele intermediare „sunt mari nu pentru că fermierii sunt bogați, ci pentru că este nevoie de multe hectare pentru a genera venituri.”

Pentru INRAE, tocmai aceasta este problema.

„Cu cât veniturile unui anumit tip de fermă sunt mai mici și cu cât este mai mare ponderea sprijinului bugetar în acest venit, cu atât fermele în cauză vor putea suporta orice redistribuire a ajutorului care le-ar fi nefavorabil și/sau orice condiții climatice și măsuri de mediu ”, au spus cercetătorii.

Cercetătorii INRAE au avertizat totuși că „în fața urgenței climatice și de mediu, status quo-ul în acest domeniu nu mai este o opțiune”.

Între timp, Federația pentru Agricultură Organică din Franța (FNAB) a atacat propunerile dintr-un alt unghi, spunând că fermierii ecologici vor pierde subvențiile acordate în cadrul planului strategic național pentru următoarea PAC.

„Mesajul trimis de guvern este clar”, a declarat secretarul național FNAB Loïc Madeline. „Nu are rost să nu mai folosiți pesticide și îngrășăminte cu azot, statul nu vă va plăti pentru a proteja mediul și sănătatea. Suprafețele mari cultivate cu cereale nu se vor transforma.”

17

Uniunea Salvăm Țăranul Român: Urgentați aprobarea ajutoarelor pentru micii fermieri! Agroinfo , 19 mai 2021

Uniunea Salvăm Țăranul Român a solicitat MINISTRULUI FINANTELOR, dl. ALEXANDRU NAZARE urgentarea aprobării proiectului de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, hotărâre care se află în procedura de avizare, informează un comunicat transmis de USTR către Agroinfo.

Membri ”Uniunea Salvăm Țăranul Român” :Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură (afiliat CSDR) ‐ Tudor Dorobanțu, PreședinteFederația Națională a Lucrătorilor (afiliat BNS) ‐ Horațiu Raicu, PreședinteSindicatul Producătorilor Agricoli Olt ‐ Ion Păunel, PreședinteAsociația Legum‐Ro‐Fruct Sud‐Vest Oltenia ‐ Gogu Lucian, secretar GeneralAsociația Femeilor din Mediul Rural Olt ‐ Popa Simona, PreședinteAsociația Producătorilor de legume ECOLEG – Fedorov EusehnieAsociația Națională a Tinerilor Producători de Legume și Alte Produse Zeotehnice Matca – Ciocan Florinel, PreședinteAsociația de Producători de Flori Muntenia – Călin Ion, PreședinteBanca de Resurse Genetice Vegetale pentru LegumiculturăFloricultură, Plante Aromatice Buzău ‐ Costel VânătoruCooperativa Agricolă Lunca Someșul Mic Anca Marcu, Director ExecutivCooperativa Agricolă Legume de Vidra Lăcătuș Victor, Director ExecutivCooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat ‐ Claudiu Breazu , PreședinteCooperativa Agricolă Roșiori de Ialomița ‐ Valentin Cristea, PreședinteCooperativa Agricolă Jilavele ‐ Roxana Roșculeț, PreședinteOrganizatie de producători TOMATE COM, Mircea Bujor, PreședinteFederația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale"

"După cum bine cunoașteți micii producători agricoli au nevoie urgentă de finanțare pentru a putea fi competitivi pe piața internă și nu numai. Cu toate acestea deși sumele au fost reduse, acestea sunt ma mult decât necesare producătorilor agricoli. Conform programului de guvernare 2020 – 2024, guvernul și-a asumat să susțină susținerea producătorii mici și mijlocii ”... pentru a asigura nevoile piețelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniți pentru a rămâne conectați la piețele naționale și regionale”, ori, proiectul de Hotărâre de Guvern nu face altceva decât să sprijine producătorii mici și mijlocii.

18

În acest context, producătorii agricoli așteaptă cu deosebit interes Hotărârea de Guvern, deși organizațiile profesionale au fost consultate la elaborarea acesteia în cursul lunii martie 2021, aprobarea acesteia întârzie nejustificat de mult. Totodată atragem atenția asupra faptului că fără o predictibilitate privind finanțarea și sprijinul acordat de Guvern, producătorii agricoli nu vor putea să înființeze culturile eligibile la ajutorul de MINIMIS, după cum bine cunoașteți pentru a produce categoriile de produse eligibile necesită pregătirea terenurilor, răsadurilor, etc, din timp, aceste culturi nu pot fi înființate ad-hoc.

Vă solicităm să aveți în vedere faptul că sumele au fost mult diminuate prin comparație cu anul trecut precum și faptul că sprijinul acordat producătorilor mici și medii pentru a compensa pierderile suferite ca urmare a pandemiei COVID 19 au fost insignifiante, prin comparație cu compensațiile acordate de alte state sau în alte sectoare agricole. Mai mult anul 2020 a fost un an cât se poate de capricios a debuta cu îngheț timpuriu urmat de inundații și mai apoi de secetă pedologică fapt ce a afectat producătorii de legume în spații protejate mici și medii .

Față de aspectele prezentate considerăm că este justificată solicitarea noastră de urgentare a avizării Hotărârea de Guvern pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021.Cu deosebită considerație și respect,

Reprezentant USTR,Ion Păunel

AFIR si FINANTARI

Guvernul vrea desfiinţarea Măsurii 3 pentru IMM-uri şi relocarea banilor către Măsura 2 19 mai 2021, 18:28 de Melania Agiu

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a iniţiat un proiect de OUG care vizează desfiinţarea Măsurii 3, granturi pentru investiţie acordate IMM-urilor, în forma ei actuală, transmite Ministerul Economiei. Potrivit sursei citate, măsura ar urma să se refacă pe programul de finanţare europeană REACT-EU, până atunci, însă, proiectul de OUG prevede relocarea sumelor prevăzute pentru Măsura 3 la Măsura 2. Ministerul Economiei aminteşte că în cazul Măsurii 3 au fost depistate o serie de vicii la înscrierea pe liste, fiind suspectate fraude, pentru care a fost sesizată şi DNA.

„Schimbările preconizate urmăresc anularea in forma actuală a Măsurii 3 pentru a permite realocarea sumelor de la Măsura 3 la Măsura 2 pentru

19

satisfacerea tuturor cererilor de finanţare eligibile depuse în acest moment, inclusiv cu sumele provenite din REACT-EU.”, informează Ministerul Economiei. Sursa citată menţionează că, Măsura 3 va fi relansată cu sume provenite din REACT – EU. Beneficiarii care au depus cereri de finanţare în cadrul Măsurii 3, care va fi anulată, nu vor fi restricţonaţi prin criterii de eligibilitate să îşi redepună aplicaţia în vederea obţinerii de granturi.Dezbaterea publică a proiectului va dura 10 zile. În cadrul Măsurii 3 au fost depuse 27.736 cereri. De asemenea, au fost depistate o serie de vicii la înscrierea pe liste, fiind suspectate fraude, pentru care ministrul Economiei Claudiu Năsui a sesizat DNA.

Măsurile 1, 2 şi 3 sunt parte dintr-un pachet de sprijin al companiilor afectate de criza COVID-19, a căror activitate a fost interzisă ori redusă în perioada stării de urgenţă sau de alertă. Prin Măsura 1 - microgranturi au fost acordate companiilor ajutoare de stat de câte 2.000 de euro. Prin Măsura 2 - granturi pentru capital de lucru au fost acordate granturi pentru capital de lucru de 2.000-150.000 euro. Prin Măsura 3 ar fi urmat să fie acordate granturi pentru investiţii cuprinse între 50.000 şi 200.000 de euro. *Proiectul poate fi consultat aici.

ADIO, MĂSURA 3 Granturile pentru investiţii, acordate doar prin React-EU , G.M. , Politică / 19 mai Peste 27.000 de companii vor fi nevoite să reia de la capăt procedura pentru acordarea granturilor pentru investiţii, după ce Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunţat, astăzi, că măsura 3 privind capitalul pentru investiţii, stabilită prin OUG 130/2020 va fi anulată conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă.

"Pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) este publicat în secţiunea de Transparenţă un proiect de OUG care vizează desfiinţarea Măsurii 3, în forma ei actuală, urmând ca ea să se refacă pe programul de finanţare europeană REACT-EU, aflat în prezent în proces de programare la MIPE. Schimbările preconizate urmăresc anularea în forma actuală a Măsurii 3 pentru a permite realocarea sumelor de la Măsura 3 la Măsura 2 pentru satisfacerea tuturor cererilor de finanţare eligibile depuse în acest moment, inclusiv cu sumele provenite din REACT-EU. Măsura 3 va fi relansată cu sume provenite în totalitate din REACT - EU. Măsura 3, în varianta prezentă, va fi anulată din cauza suspiciunilor de fraudare, confirmate de DNA prin începerea unei urmăriri penale in rem. Beneficiarii care au depus cereri de finanţare în cadrul Măsurii curente nu vor fi restricţonaţi prin criterii de eligibilitate să îşi redepună aplicaţia în vederea obţinerii de granturi", se arată în comunicatul de presă remis de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

20

Dezbaterea publică a proiectului va dura 10 zile. Proiectul de act normativ poate fi consultat la adresa: https://mfe.gov.ro/modificare-oug-130-forma-revizuita/. Pentru măsura 3 - granturi (cuprinse între 50.000-200.000 euro) pentru investiţii, au aplicat 27.736 de firme care au depus solicitări de finanţare în valoare totală de aproape 15,89 miliarde lei (de 6 ori mai mult decât bugetul disponibil).

Fonduri europene 2021 – Când se lansează măsurile non-agricole 6.2 și 6.4 , 19 mai 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

Fondurile europene reprezintă un domeniu de mare interes atât pentru fermierii care vor să-și extindă exploatațiile, dar și pentru oamenii care vor să-și deschidă alte afaceri în mediul rural. Pentru cei din urmă, există măsurile non-agricole 6.2 și 6.4, care vor fi lansate și anul acesta. Ultimele informații cu privire la lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor spun că submăsurile 6.2 și 6.4 vor fi lansate în luna august, după cele dedicate activităților agricole, care ar urma să fie lansate în iulie.

”Noi așteptăm ghidurile în consultare publică. Pe non-agricol, sunt două submăsuri care se vor deschide în această vară, sperăm noi. Din informațiile mele, măsurile non-agricole vor fi deschise în luna august, iar cele agricole în luna iulie. Cel puțin așa se dorește și așa se estimează acum”, a precizat consultantul Marinela Strîmbulescu în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

În cazul submăsurii 6.2, sumele accesate de beneficiari pot ajunge până la 70.000 euro în cazul activităților de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare și de agroturism, respectiv 50.000 euro pentru alte activități. Pe submăsura 6.4, valoarea sprijinul nerambursabil poate atinge 200.000 euro.

”Pe submăsura 6.2 este vorba despre o sumă forfetară – 50.000 de euro este finanțarea pentru prestare de serviciu. Mai este și submăsura 6.4, cu o finanțare de 200.000 euro, dar conform fișei măsurii, cofinanțarea este de 30%. Vedem cum vor arăta și ghidurile consultative, dar așa scrie în fișa măsurii”, a mai subliniat consultantul Marilena Strîmbulescu.

Aproape două milioane de euro prin AFIR, bani europeni pentru o fermă de vaci , 19 mai 2021, Ionel Vaduva

Andreea Strejuț, administrator al societății Androangus SRL din Cârțișoara, județul Sibiu, a depus în august 2016, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), o Cerere de Finanțare nerambursabilă, astfel încât să obțină bani europeni pentru o fermă de vaci.

21

Mai exact, Strejuț își dorea să acceseze fonduri prin subMăsura 4.1 destinate constituirii unei ferme de bovine de carne, dotată cu toate facilitățile specifice unui flux tehnologic complet.

Obiectul de activitate al Androangus este creșterea bovinelor, inclusiv prelucrarea și conservarea cărnii. Valoarea totală a proiectului este de peste 3 milioane de euro. Suma nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 1,98 milioane de euro.

„Implementarea proiectului a însemnat inclusiv deschiderea, în martie 2021, a unui punct de sacrificare la nivelul fermei, respectiv un abator de mici dimensiuni unde se pot sacrifica 2 bovine pe zi pentru tăierile de urgență sau pentru producția proprie.

Cu o suprafață de 100 metri pătrați, abatorul cuprinde zonă pentru depozitarea frigorifică a semi-carcaselor, zonă de tranșare și de prelucrarea a organelor, zonă de livrare, dar și vestiare pentru lucrători. Pregătirea pentru solicitarea finanțării a început în anul 2015, când tânăra fermieră concepea planul de bătaie pentru finanțarea și implementarea proiectului”, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție miercuri, 19 mai 2021.

Astfel, Androangus a achiziționat teren pentru amplasarea investiției, primele 29 de animale și a arendat aproape 10 hectare de fâneață pentru a ține animalele în stabulație liberă. Tot în această perioadă, viitoarea beneficiară PNDR 2020 a urmat cursuri de pregătire în domeniul agricol.

Ce poți face cu bani FEADR

Potrivit documentului de presă citat, obiectivele de investiții propuse prin proiect și dezvoltate în cadrul studiului de fezabilitate sunt: construirea de adăposturi pentru animale, a unui sediu administrativ, a unui fânar, silozuri, o unitate de procesare, platforme pentru dejecții, platforme pietonale, producerea energie din surse regenerabile, împrejmuire și branșamente pentru utilități.

Scenariul tehnico-economic ales de societatea Androangus a urmărit atingerea obiectivelor proiectului de investiții și desfășurarea activității în condiții optime. Astfel, s-a realizat un flux continuu și eficient între producția din cadrul fermei – adică animale achiziționate și ținute la îngrășat 6-8 luni și animale fătate și ținute la îngrășat, gestionarea dejecțiilor rezultate din adăposturi și abatorizarea producției din cadrul fermei.

22

La momentul actual, ferma are 460 de bovine, efectivul de animale fiind format din matcă, tineret, masculi și femele de îngrășat și reproducție. Valoare SO (Standard Output – Coeficient de Calcul al Producției Standard) a animalelor în urma implementării proiectului crește de la 875 la 104.942, iar pentru suprafața de pășunat crește de la 262 la 2.614 SO.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a finanțat prin subMăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) proiectele a 1.967 de fermieri, valoarea contractelor încheiate fiind de 1 miliard de euro. Plățile efectuate până în prezent beneficiarilor subMăsurii 4.1 se ridică la 650 milioane euro.

Prin subMăsura 4.1, fermierii au putut realiza construcții destinate activității productive, inclusiv căi de acces în fermă, irigații și racordarea exploatației la utilități, modernizarea și dotarea fermei cu mașini, utilaje şi echipamente noi. De asemenea, finanțarea proiectelor a asigurat construirea, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, precum și alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanț alimentar integrat.

Ce trebuie să aibă un tânăr în fermă pentru un proiect pe submăsura 6.1, Ionuț Fîntînă , 19 mai 2021

În fiecare seară de marți, realizatorul Ovidiu Ghinea dedică cele două ore ale emisiunii ”Agricultura la Raport” fondurilor europene. Interesul fermierilor pentru accesarea acestor finanțări este unul extrem de crescut, iar una dintre cele mai populare submăsuri este submăsura 6.1, dedicată tinerilor fermieri.

O întrebare adresată de un tânăr fermier în ultima ediție a emisiunii a fost referitoare la cum trebuie să arate o fermă tip, pentru a fi eligibilă pentru un proiect pe submăsura 6.1. Vă prezentăm răspunsul consultantului:

”Noi nu dăm ferme tip, ci ne pliem pe ferma cu care vine fermierul. Eu pot să-i spun ceva fermierului, dar el s-ar putea să mai aibă în exploatație și alte culturi sau alte animale. (…) Dacă vreți niște ferme tip pentru un tânăr fermier, ca să poată accesa submăsura 6.1, ar fi următoarele valori minime: 2 hectare de legume, sau 10 capete de vaci de lapte, sau 225 de ovine, sau 205 stupi. Acestea ar fi pentru submăsura 6.1. Dacă vreți un proiect pe submăsura 6.3, împărțiți aceste numere la 3”, a precizat consultantul Marinela Strîmbulescu pentru AGRO TV.

Pe această cale, le reamintim tinerilor fermieri din diaspora că AFIR a prelungit sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1

23

„Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole

.Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare. 

Cum îți alegi un consultant bun pentru accesarea fondurilor europene , 19 mai 2021 , Ionuț Fîntînă

Orice fermier care dorește să înceapă sau să-și dezvolte afacerea cu ajutorul fondurilor europene, are nevoie de un consultant potrivit. Birocrația și pașii care trebuie parcurși până la obținerea finanțării sunt, adeseori, destul de anevoioși, așa că aveți nevoie de specialiști adevărați în accesarea fondurilor europene, care vă pot îndruma spre un proiect de succes.

Rolul unui consultant profesionist în accesarea fondurilor europene nu este doar de a întocmi documentația, ci și de a clarifica nelămuririle pe care le are potențialul beneficiar, de a căuta cea mai bună soluție privind programul de finanțare și de a întocmi un proiect care poate fi atât finanțat, cât și pus în practică.

Pentru a alege un consultant bun pentru accesarea fondurilor europene, fermierii trebuie să țină cont de câteva elemente: experiența consultantului, profesionalismul, dar și relația pe care acesta poate s-o dezvolte cu beneficiarul. Iată câteva sfaturi oferite de specialiști în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”:

”Oamenii fac tot felul de compromisuri pentru a avea un punctaj mai mare la proiect. Își bagă angajați cu nemiluita. Spre exemplu, își face omul o spălătorie automată și își angajează opt oameni să lucreze, chiar dacă spălătoria funcționează singură și nu se justifică. (…) Recomandarea mea este să vă căutați bine un consultant, pentru că în ultima vreme au apărut tot felul de consultanți. Este bine să vă interesați, să vedeți dacă omul are proiecte, dacă știe cu ce se mănâncă proiectele respective, și e bine să fie un consultant pe care îl găsiți într-o clădire, nu să-l căutați doar la telefon și să vă întâlniți în parc. Relația consultant-beneficiar trebuie să fie una mai

24

specială, ca să puteți să rezolvați problemele până ajungeți să primiți banii și să depășiți perioada de monitorizare”, a precizat consultantul Florin Istrate pentru AGRO TV.

Specialiștii atrag atenția că există, în piață, și anumiți consultanți pentru accesarea fondurilor europene apăruți ”peste noapte”, care în anumite situații pot redacta proiecte care nu au șanse să fie declarate eligibile. Astfel, fermierii trebuie să fie foarte atenți când fac o astfel de alegere.

”Nu trebuie să încurajăm astfel de proiecte. Un consultant este consultant în momentul în care de la scriere, până la finalizarea proiectului, este alături de beneficiar. În momentul în care se scrie proiectul, consultantul știe că el va și ieși cu bine din acel proiect. Căutați-vă consultanți care nu vor doar să depună și să vă lase în ploaie, pentru că este foarte complicat”, a atras atenția și consultantul Marinela Strîmbulescu.

Ciolacu: Avem informaţii şi noi din cadrul Comisiei Europene. Domnul ministru al Agriculturii s-a dus cu planurile cu irigaţiile de pe timpul lui Ceauşescu 19 Mai 2021

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, susţine că are informaţii de la Bruxelles conform cărora ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a prezentat Comisiei Europene „planurile cu irigaţiile de pe timpul lui Ceauşescu” pentru a accesa fonduri în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), relatează News.ro.

„Acuma, eu nu vreau să fiu răutăcios. Avem informaţii şi noi din cadrul Comisiei Europene, e şi normal. Am şi cerut în urma faptului că, dacă nu avem acces la informaţii de la transparenţii de acum un an de zile, doi ani – ştiţi că se băteau cu pumnii în piept că-s transparenţi, că vor aflarea adevărului, între timp nu mai votează nici comisii în Parlament să aflăm adevărul, au manipulat toate raportările din timpul pandemiei – am aflat cum s-a dus domnul Oros la Comisie. Domnul ministru al Agriculturii s-a dus cu planurile cu irigaţiile de pe timpul lui Ceauşescu. Oamenii ăia s-au uitat: dom-le, nu eşti om serios, s-a dezvoltat tehnologia în 30 de ani, adică nu mai e cu irigaţiile cu canalul. Între timp, e altă tehnologie. Am solicitat patru miliarde de euro pentru irigaţii, având anul trecut un an de secetă când nu s-au dat despăgubirile şi având totuşi efectul anului trecut care este evident că trebuie un program naţional de irigaţii moderne, nu pe timpul lui Ceauşescu

25

te duci…”, a afirmat Marcel Ciolacu, miercuri, într-o emisiune la România Tv.

Liderul PSD a adăugat că „în acest moment în PNRR nu este prins niciun metru de irigaţii”, el adăugând că nu îl „încântă” faptul că ministrul Agriculturii a mers „nepregătit” la discuţiile cu Comisia Europeană.

ALTELE

Adrian Oros: Fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor , 19 mai 2021, Ionuț Fîntînă

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat alături de directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, la o videoconferință cu personalul de conducere din cadrul aparatului central, cu directorii executivi ai tuturor centrelor județene APIA și cu personalul implicat direct în procesul de primire a cererilor unice de plată.

Principalele teme de discuție au fost:

Bilanțul Campaniei 2021 de depunere a cererilor de către fermieri, Analiza comparativă a gradului de depunere față de graficul

prognozat și prin raportare la campaniile precedente, Stadiul efectuării plăților aferente Campaniei 2020 către fermieri, cu

accent pe autorizarea la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT-uri) și a Sprijinul cuplat în sectoarele vegetal și zootehnic.

Potrivit ministrului Adrian Oros, în urma centralizării datelor, se constată o scădere a numărului de fermieri, dar și o ușoară creștere a suprafeței agricole.

”La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 24.008 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.041 ha. Avem astfel confirmarea că de la an la an fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește

26

productivitatea și competitivitatea pe piață”, a precizat Oros pe pagina oficială de facebook.

Potrivit bilanțului final, în perioada 01 martie – 17 mai 2021, la APIA a fost depus un număr de 802.956 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.823.979 hectare.

Primirea cererilor continuă pentru încă 25 de zile calendaristice, respectiv până la data de 11 iunie 2021, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere.

„Oros să pună mâna pe cazma și să facă ce a promis agricultorilor”, (Botănoiu, fermier), Ionel Vaduva , 19 mai 2021

Într-o altă postare critică pe Facebook la adresa Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Adrian-Nechita Oros, fostul secretar de stat în cadrul MADR și actual fermier, Dumitru Daniel Botănoiu, vorbește despre incapacitatea garniturii Guvernului Cîțu de a-i convinge pe birocrații de la Comisia Europeană (CE) să accepte finanțarea sectorului irigații cu banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Citând informații „pe surse”, Botănoiu a scris pe pagina sa de socializare că inclusiv oameni din conducerea Partidului Național Liberal (PNL) ar fi spus că Oros nu a gândit bine strategia și nu ar fi planificat corespunzător motivarea finanțării sectorului irigații de către Executivul de la Bruxelles.

„«Oros nu a făcut bine planul, e clar. Nu ne mai putem ascunde, nu s-a pregătit. Nici Ghinea nu a știut să prezinte tehnic proiectul privind irigațiile. România avea nevoie de irigații și nu am știut să ne batem pentru ele», au spus surse din conducerea PNL. Corect, însă liberalii s-au trezit cam târziu! Împreună cu alți agricultori am tot spus, de mai mult timp, că nu se vor acorda acești bani pentru irigații din două motive: reticența Comisiei și pregătirea insuficientă a ministrului Oros în a explica de ce avem nevoie de acești bani!”, a scris Botănoiu pe Facebook marți, 18 mai 2021.

Conform celor scrie pe pagina sa oficială de socializare, Botănoiu a precizat ca investiția primară în agricultură, apa și costurile asociate sunt vitale.

„Gestionarea eficientă a apei înseamnă atât producție sporită și profit pentru fermă, dar și un aspect extrem de important în siguranța și securitatea alimentară. Vulnerabilitatea înseamnă criză alimentară și, pe cale de consecință, foamete! Iar oamenii flămânzi devin agresivi”, a continuat fostul secretar de stat.

27

„Oros să pună mâna pe cazma”

Fermierul Daniel Botănoiu a mai scris pe Facebook că este momentul ca Adrian-Nechita Oros să pună în practică promisiunile făcute fermierilor, în condițiile în care nici măcar programul destinat legumelor în spații protejate nu a debutat la timp.

Discret, dar ferm, Botănoiu îi recomandă șefului MADR să facă un pas în laterală.

„Domnul Oros a crezut ca «frazele» spuse în campania electorală (vom face, vom drege, vom, vom… ) vor fi suficiente pentru a-i convinge și pe tehnocrații de la Comisie, însă «planetele» nu s-au mai aliniat de data asta! Acum trebuie ca domnul Oros, împreună cu cei care au ratat șansa de a realiza aceste investiții, să pună mâna pe cazma și sa facă ce au promis agricultorilor!

„La fel spuneam și de programul destinat legumelor în spații protejate că nu se va implementa în termen, poate nici anul acesta, însă peste noapte veneau asigurări de la demnitari că toate lucrurile sunt pe făgașul normal! Există vreo explicație pertinenta pentru depășirea termenului de depunere a cererilor la APIA? Nu cred!

„Nu există sector în agricultura noastră care să funcționeze rezonabil astăzi, a reușit domnul Oros prin acțiunile domniei sale să le îngenuncheze pe toate! Performanță notabilă! Un profesionist și-ar fi dat demisia în astfel de momente, iar un japonez și-ar fi făcut seppuku. Dar un politruc caută doar explicații la eșecuri! Păcat de producătorii români și de România, nu meritau un astfel de ministru! Mare blestem!”, a conchis Dumitru Daniel Botănoiu.

Nemulțumirile se propagă

În context, anterior postării lui Botănoiu, și Gheorghiță Corbu, proprietar Legam Agro, societate care se ocupă de cultivarea cerealelor în județul Constanța, spunea că în cazul în care suma propusă a fi alocată prin PNRR – 4 miliarde de euro – nu va mai ajunge în țară, reabilitarea infrastructurii de irigații va dura nu mai puțin de patru decenii.

„Suma alocată prin PNRR, de 4 miliarde de euro, era o şansă unică ca România să beneficieze de o infrastructură solidă de irigaţii timp de 100 de ani. Dacă pierdem aceşti bani, vom avea nevoie de 40 de ani să reabilităm infrastructura de irigaţii, pentru că decidenţii politici sunt «specialişti în asistenţă tehnic㻓, a afirmat Gheorghiţă Corbu, citat de ZF.

28

Sumele care ar fi putut fi accesate prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru infrastructura principală de irigaţii ar fi putut fi o şansă unică pentru România să îşi asigure producţiile vegetale pentru mulți ani de acum înainte. Cu toate acestea, PNRR este gândit ca un plan de ieşire din criză, astfel că Executivul de la Bruxelles nu este de acord să includă investiţiile în sisteme de irigaţii în proiectele finanţate.

Luni, 17 mai 2021, a fost termenul limită până la care fermierii trebuiau să depună la APIA cererile pentru accesarea noului program pentru sprijinirea producției de legume în spații protejate. Chiar și așa, actul normativ al programului s-a blocat la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), unde așteaptă deja de câteva săptămâni avizul pozitiv.

De altfel, producătorii care așteptau lansarea programului sunt de-a dreptul bulversați, neștiind cu certitudine dacă vor mai putea să acceseze sprijinul. Aceștia erau, și așa, dezamăgiți de modificarea programului Tomata, din cauza reducerii bugetului alocat schemei de ajutor de minimis, dar și a micșorării sprijinului la 2.000 euro/1.000 mp.

Conform precizărilor președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, termenele pentru programul de sprijin al producției de legume în spații protejate ar trebui regândite, astfel încât cererile să se poată depune până la data de 15 iunie, iar perioada de recoltare să fie extinsă până la 31 octombrie.

Străinii cumpără teren arabil pentru că românii îl vând fără să se uite în urmă , mai 19, 2021 agrimanet , Adevărul

Străinii cumpără teren arabil pentru că românii îl vând fără să se uite în urmă, ba chiar mai mult, unii vânzători sunt consemnaţi în acte ca fiind „cetăţeni străini cunoscători de limbă română“, este concluzia tristă consemnată de Adevărul. Redăm mai jos întregul articol:

Povestea cu „străinii care ne cumpără pământul“, care s-a vrut reglementată prin cele mai noi modificări ale legislaţiei de vânzare a terenurilor agricole, are şi partea pe care nu vrem s-o vedem. 

Străinii cumpără teren arabil pentru că românii îl vând fără să se uite în urmă, ba chiar mai mult, unii vânzători sunt consemnaţi în acte ca fiind „cetăţeni străini cunoscători de limbă română“.

În judeţul Olt, unul cu o importantă suprafaţă agricolă, de peste 435.000 hectare, s-au avizat la Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ), în perioada 2014-2021, peste 30.000 tranzacţii, pentru terenuri care însumează o suprafaţă de

29

30.752 hectare. „La noi totuşi nu s-a vândut mult, pentru că terenul este lucrat cel mai mult în arendă“, explică Gabriela Andronie, directoarea DAJ Olt.

Tendinţa este însă evidentă şi aici. Sunt din ce în ce mai mulţi oameni care aleg să îşi încheie, practic, socotelile cu România. Deveniţi cetăţeni ai altui stat, cu acte în regulă, românii înstrăinaţi urmează procedurile legale în vinderea terenului moştenit, cu lista de preemptori etc., interesaţi fiind, evident, de preţul cel mai bun oferit.

„Mulţi cetăţeni români au plecat din ţară şi îşi vând proprietăţile. Şi-au schimbat cetăţenia, sunt cu cetăţenie străină, au copiii cetăţeni ai ţării respective, şi vin în ţară, îşi vând proprietăţile, şi figurează «Popescu Gheorghe, cetăţean italian, spaniol etc., cunoscător de limbă română». Aşa au ajuns. E tragic, din punctul meu de vedere. Şi n-a fost un caz, au fost multe. Analizând documentele de la dosarele acestea de vânzări terenuri, am constatat că sunt multe astfel de cazuri“, spune Andronie.

Fac praf agoniseala înaintaşilor

Nordul judeţului Olt pare cel mai afectat de fenomenul depopulării satelor, indiferent că tinerii pleacă la oraş sau părăsesc chiar ţara. Primarul localităţii Spineni, unde o firmă cumpără şi arendează, din 2010-2012, mai tot ce înseamnă teren agricol în zonă, spune că preţul a crescut constant, iar gospodăriile active s-au împuţinat. Cu 8 ani în urmă sătenii primeau 1.000 euro/ha, astăzi preţul a crescut la 2.500 euro.

Firma „nemţilor de la Spineni“, cum este cunoscută în zonă, a ajuns să exploateze aproximativ 4.000 din cele 7.500 hectare teren agricol câte are localitatea, dar are în arendă alte câteva mii şi în localităţile din zonă.

„Le-au murit părinţii, ei sunt pe la oraş, pe unde sunt, nu-i mai interesează, pentru un hectar cât au, să vină. Au vândut, au zis – dom’ne, am păşune 20 ari şi am teren un hectar, vând şi păşunea, vând şi arabilul, să nu mai am treabă cu terenul p-aici“, relatează primarul Dănuţ Şărpău.

Casele le dau, în schimb, pe mai nimic. „O casă din ’97-’98, în care a băgat pe timpul ăla 80.000 lei în construcţie, o vinde cu 30.000 lei. Şi au condiţii, apă, asfalt, iluminat public… Nu mai vine nimeni să cumpere. În schimb terenurile…, ne-ar lua firma asta şi curţile“, mai spune primarul. Aşa se face că din 1.700 gospodării, doar 1.200 să mai fie active, socoteşte primarul.

Situaţia se repetă şi în comuna vecină, Poboru. Aici hectarul se tranzacţionează în lei, între 10.000 şi 12.000 lei/ha. „Nu-i doare sufletul că

30

tata sau bunicu’ au vândut casa din spinare să cumpere un hectar sau un pogon de pământ şi îl vând pe ce-l vând. Unii îl vând că n-au din ce trăi, n-au cu ce să ţină copilu’ în şcoală, şi tot aşa. Le spui să-l ţină, că-i mai creşte valoarea, dar banii se duc într-o lună, însă cine ascultă?! Dar e legal, cumpărători sunt…“, spune primarul Iulian Bărăscu.

De salutat este – spune directoarea DAJ Olt, Gabriela Andronie – că după modificările aduse legislaţiei, prin Legea nr. 175/2020 intrate în vigoare în acest an, vom şti cel puţin cine cumpără pământul. Legea obligă mai nou societăţile care cumpără teren să dezvăluie cine îi sunt acţionarii – altfel nu se poate aviza tranzacţia. O altă modificare importantă taxează vânzarea de teren intervenită mai devreme de 8 ani de la dobândire, cu un impozit de 80% din diferenţa de preţ rezultată, tocmai cu scopul de a limita specula.

Legea 49, a practicilor comerciale neloiale: Vor drege deputaţii absurdităţile senatorilor ? Cristi Bădescu Miercuri, 19 Mai 2021

Camera Deputaţilor dezbate în aceste zile proiectul unei legi pentru transpunerea Directivei nr. 633/ 2019 a Parlamentului European referitoare la practicile comerciale neloiale în relaţiile dintre furnizorii şi cumpărătorii de produse agricole şi alimentare, proiect adoptat deja de senatori, la sfârşitul lunii aprilie, ca Legea nr. 49/2021. Deputaţii ar cam avea de lucru, întrucât ceea ce a ieşit din mâinile senatorilor este o lucrătură strâmbă, care pe alocuri depăşeşte limita ridicolului ajungând în sfera aberantului.

Ce vrea Parlamentul European cu Directiva 633 ?

Obiectivul declarat al directivei UE este stabilirea unui standard minim de protecție a furnizorilor de alimente în raport cu cumpărătorii (comercianţii, mai precis) la nivelul Uniuni. Cum ? Prin identificarea unor practici comerciale neloiale care trebuie interzise cu desăvârşire, precum şi a altora care, deşi ar putea fi considerate defavorabile furnizorilor, sunt acceptabile dacă sunt asumate clar de cele două părţi în contractele sau acordurile încheiate. Versiunea iniţială a proiectului de lege depus la Senat de deputatul liberal Cristian Buican era o transpunere adaptată a directivei, ceea ce este perfect acceptabil în principiu, dat fiind că Uniunea nu impune transpunerea mot-a-mot a directivelor sale, ci lasă statelor membre libertatea de a întări litera reglementării însă păstrând, desigur, spiritul acesteia.

Guvernul şi Consiliul Concurenţei au exprimat şi argumentat numeroase şi serioase rezerve (similare, chiar identice pe alocuri) faţă de acest text iniţial al proiectului de lege, bazându-şi punctele de vedere atât pe textul şi obiectivele urmărite de directivă, cât şi pe legislaţia în vigoare, precum şi pe

31

un bun simţ elementar. Foarte puţine dintre acestea au fost reţinute. Mai rău, pe traseul legislativ din camera superioară proiectul de lege a fost malformat crunt într-o sedinţă comună a comisiilor pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală şi pentru economie, industrie şi servicii. Exact aceste malformaţii au fost însuşite de senatori în forma votată în plen, în unanimitate (!) a legii de transpunere a directivei UE şi trimisă la Cameră.

Comercianţii reuniţi în Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România – operatorii vizaţi de noua reglementare – consideră inacceptabilă versiunea adoptată de Senat. Din partea cealaltă, a furnizorilor – operatorii care ar trebui să fie protejaţi de legea de transpunere a directivei europene – nu se aude nimic oficial, nici aplauze, nici mulţumiri. Neoficial însă, şi printre aceştia domneşte perplexitatea sau îngrijorarea pentru efectele contraproductive ale unora dintre prevederi, dacă acestea nu vor fi schimbate la Camera Deputaţilor.

 Ce vrea Parlamentul României de la transpunerea Directivei 633 ?

De fapt, unde sunt problemele ? La reglementarea termenului de plată, a unor operaţiuni, a taxelor şi serviciilor – chestiuni care au făcut, acum cinci ani, obiectul epopeii Legii 321 -, dar şi la introducerea, în mod absolut original, a unor reglementări foarte stricte privind stabilirea preţurilor finale, ca şi a unor obligaţii ferme ale retailerilor de a comercializa anumite produse.

Senatorii au decis trei termene maxime de plată pentru produse agricole şi/sau alimentare.

14 zile pentru cele şapte grupe de produse proaspete prevăzute în anexă - carne şi organe (dar nu congelate); peşti, crustacee moluşte (dar nu congelate); brutărie şi patiserie (dar nu ambalate şi congelate); ouă de pasăre; lapte de consum (nu UHT); legume perisabile (dar nu congelate); fructe perisabile (dar nu congelate). Totuşi, prin excepţie, procesatorii beneficiază de un termen maxim de 30 de zile în relaţia cu producătorii.

30 de zile pentru produse perisabile, altele decât cele din anexă.

60 de zile pentru restul de produse agricole şi/sau alimentare.

Dacă Guvernul şi-a exprimat nişte rezerve uşor voalate în legătură cu aceste prevederi, Consiliul Concurenţei a fost mult mai explicit, recomandând păstrarea termenelor maxime propuse de directivă, anume 30 de zile pentru produse perisabile şi 60 pentru cele neperisabile. Opţiunea senatorilor este respectabilă şi uşor de înţeles din perspectiva producătorilor de legume şi

32

fructe. De altfel, unii dintre retaileri practică, în prezent, plata la 7 sau 14 zile pentru produsele ultra-proaspete. Alţii însă au în contracte termene mai lungi şi constată că pe pieţele externe plăţile la 30, 45 sau chiar 60 de zile sunt acceptate de marii furnizori de fructe şi legume. Chiar dacă scurtarea la 14 zile a termenului maxim de plată în România pare net favorabilă producătorilor, efectul său concret ar putea fi, de fapt, contrar, cel puţin în raport cu operatorii de retail care au posibilitatea de a-şi înfiinţa structuri de achiziţie în pieţe ca Italia, Spania sau Grecia.

În legătură strânsă cu produsele perisabile – în primul rând, dar nu numai – senatorii au instituit interdicţia returnării către furnizor a produselor agricole / alimentare nevândute. Motiv de aplauze din partea furnizorilor ? Poate doar de la cei care nu se gândesc că, în acest fel, comercianţii vor deveni mai circumspecţi faţă de unele produse noi, branduri noi sau mai puţin cunoscute şi faţă de unele inovaţii de produs. Buyerii au şi ei obiective de îndeplinit şi responsabilităţi pentru ceea ce achiziţionează şi nu vor fi dispuşi întotdeauna să-şi asume doar ei toate riscurile pentru produse care ar putea să rămână în raft.

Aceasta cu atât mai mult cu cât nu ar mai avea posibilitatea să-şi acopere financiar aceste riscuri solicitând taxe mai mari de listare. De fapt, aşa cum menţionează versiunea senatorială a legii de transpunere a directivei UE, cumpărătorilor le este interzis să impună atât taxe de listare, cât şi taxe de expunere şi/ sau plasare secundară, precum şi reduceri financiare sub formă de rabaturi, remize şi risturne. Deşi în textul directivei, ca şi în recomandările Consiliului Concurenţei şi Guvernului, aceste practici sunt acceptabile dacă sunt prevăzute clar în contractele sau acordurile încheiate de furnizori şi cumpărători, senatorii le-au plasat în categoria interdicţiilor necondiţionate. Doar plăţile pentru publicitatea făcută de cumpărători produselor furnizorului, pentru serviciile de marketing prestate furnizorului şi pentru personalul care amenajează spaţiile de vânzare ale produselor furnizorului sunt permise cu condiţia prevederii lor fără ambiguitate în contracte sau acorduri.

De remarcat însă că valoarea acestor trei tipuri de servicii acceptate condiţionat trebuie să se limiteze la 5% din valoarea totală a contractului dintre furnizor şi comerciant – idee care nu e deloc originală, fiind copiată dintr-o versiune din 2016 a modificărilor la celebra Lege 321.

Probabil, este inutil să menţionăm că nici Parlamentul European şi nici Guvernul României sau Consiliul Concurenţei din România nu s-au gândit la vreo limitare a plăţilor pentru serviciile care sunt acceptabile în relaţiile furnizor – comerciant.

33

 Trei prevederi istorice

În textul adoptat în unanimitate de senatori sunt trei prevederi care nu numai că nu se regăsesc nici măcar vag în directiva propusă de UE statelor membre, ba sunt chiar contrare spiritului acesteia, dar produc stupoare prin absurdul lor.

Iată, cuvânt cu cuvânt, ce au votat senatorii, în unanimitate (da, repetăm!): „se interzice cumpărătorului să practice scheme de formare a preţului afişat la raft, diferenţiat pentru produse agricole şi / sau alimentare similare prevăzute în anexa la prezenta lege, indiferent de provenienţă şi / sau furnizor” (anexa se referă la cele 7 grupe de produse menţionate mai sus, în contextul referirii la termenul de plată). Pesemne, nici una dintre persoanele care ocupă în prezent fotoliile din Senat nu a remarcat că există diverse tipuri şi branduri de lapte, ouă, carne, fructe, legume, peşte, pâine. Asta ar fi, oarecum, o scuză pentru aberaţia legiferată, dar mai puţin scuzabilă este persistenţa în absurd. Căci atât Guvernul, cât şi Consiliul Concurenţei le-au explicat senatorilor în scris, în cuvinte simple, de ce această prevedere trebuie eliminată: A) pentru că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, „preţurile produselor şi tarifele serviciilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi a ofertei. (de altfel, un principiu de bază al economiei de piaţă – n. n.). Fiecare întreprindere ar trebui să îşi stabilească în mod independent politica sa comercială, iar autoritatea română de concurenţă nu are atribuţii în reglementarea preţurilor”; şi B) „o astfel de dispoziţie ar putea crea dificultăţi în aplicare, dat fiind faptul că, deşi unele produse agroalimentare sunt similare, acestea pot prezenta diferenţe din punct de vedere calitativ”.

 Celelalte două prevederi absurde strecurate de senatorii în transpunerea directivei parlamentarilor europeni sunt asemănătoare în formulare şi identice în intenţie: „se interzice cumpărătorului să refuze listarea unui produs agricol şi / sau alimentar prevăzut în anexa la prezenta lege, ofertat de către un furnizor din lanţul scurt de aprovizionare în context de piaţă locală pe motivul lipsei volumelor şi a sezonalităţii acestuia”. Idem pentru „produs agricol şi / sau alimentar înregistrat pe scheme de calitate naţionale şi / sau europene”.

Resuscitarea conceptului de lanţ scurt de aprovizionare, introdus impetuos în 2016 odată cu modificările la Legea 321, şi definirea sa întocmai ca în urmă cu cinci ani (maxim 3 operatori amplasaţi într-un areal geografic de 250 de km de la locul de producţie), indică destul de clar geneza acestei reglementări. Dar dacă obligaţia pusă în sarcina comercianţilor în 2016 - de a comercializa, în permanenţă, 51% din produsele alimentare provenite din

34

lanţul scurt – suna aiurea şi ne-a dus aproape de declanşarea infringementului, interdicţia de acum sună de-a dreptul aberant. În afară de senatori, îşi poate închipui cineva că un lanţ cu câteva sute de magazine ar putea să-şi creeze structuri permanente de achiziţie – recepţie marfă şi contabilitate - în fiecare unitate, sustenabile financiar, pentru eventualitatea, impredictibilă se înţelege, de a prelua, în unele zile, câteva legături de leuştean ori câteva lădiţe cu roşii sau cu cireşe ? Sau că, la nivelul depozitului logistic, se va putea organiza o structură de achiziţie capabilă să preia, într-un timp rezonabil de scurt, cantităţi infime de mărfuri şi facturi (evident pe hârtie, urmând a fi introduse manual în sistemul automatizat de plăţi) de la sute sau mii de mici producători locali care nu pot fi refuzaţi ?

Evident că aceste prevederi nu vor putea fi puse în practică niciodată, comercianţii având la îndemână alte motive de refuz decât cele precizate în lege pentru a evita complicaţiile menţionate. Cine a observat evoluţiile din piaţa de retail alimentar a remarcat faptul că în super şi hipermarketuri au apărut mulţi producători locali, unii din categoria generic numită „mici producători”. Nu la fel de lesne observabile, însă reale, sunt parteneriatele pe care unii retaileri le-au făcut cu producători locali sau asociaţii ale acestora, ajutându-i să se dezvolte. Acesta e sensul firesc al colaborării dintre furnizori şi retaileri – o înţelegere asumată liber de ambele părţi.

Suntem într-o democraţie, nu ? Cum ar fi ca senatorilor să le fie interzis să refuze să introducă pe ordinea de zi o propunere legislativă venită de la un cetăţean român pe motivul lipsei volumului de susţineri sau al relevanţei ?

România, pe locul şase în UE la cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei în luna aprilie

Bruxelles, 19 mai /Agerpres/ - Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut în luna aprilie până la 2%, de la 1,7% în luna martie, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Ungaria (5,2%) Polonia (5,1%), Luxemburg (3,3%), Cehia (3,1%), Suedia (2,8%) şi România (2,7%), arată datele publicate, miercuri, de Eurostat. AGERPRES - mie, 19 mai 2021, 15:42

Comparativ cu situaţia din luna martie 2021, rata anuală a inflaţiei a scăzut în trei state membre, a rămas stabilă într-un singur stat şi a crescut în 23 de ţări. În rândul acestora din urmă se regăseşte şi România, unde rata anuală a inflaţiei a crescut până la 2,7% în aprilie, de la 2,5% în martie. Comparativ, în luna aprilie 2020, rata anuală a inflaţiei în România era de 2,3%, scrie Agerpres.

35

Datele Eurostat arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a crescut de la 1,3% în luna martie, până la 1,6% în luna aprilie. Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 0,96 puncte procentuale, urmată de servicii, cu majorare de 0,37 puncte procentuale, şi preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări (plus 0,16 puncte procentuale).

După mai multe luni în care zona euro a avut o inflaţie negativă, acest indicator se apropie treptat de ţinta de 2% urmărită de Banca Centrală Europeană pe termen mediu.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2021 comparativ cu luna aprilie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) faţă de precedentele 12 luni (mai 2019 – aprilie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,2%.

La rândul său, Banca Naţională a României în Raportul său trimestrial asupra inflaţiei a prognozat că rata anuală a inflaţiei IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunţat ascendentă în lunile următoare şi va atinge nivelul de 4,1% în luna decembrie. Comparativ cu Raportul asupra inflaţiei din martie, revizuirile ratei anuale a inflaţiei IPC sunt consistente pentru finalul anului 2021 (+0,7 puncte procentuale), respectiv +0,2 puncte procentuale pentru decembrie 2022 (la acest orizont, în principal ca urmare a unei contribuţii mai ridicate din partea indicelui CORE2 ajustat).

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordonanţa de urgenţă nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, Guvernul României Va fi modificat de OUG 55/2019 la 20.05.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 709/2021 privind autorizarea monoclorhidratului monohidrat de L-histidină produs de Escherichia coli KCCM 80212 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la

36

20.05.2021

Regulamentul delegat nr. 797/2021 de rectificare a anumitor versiuni lingvistice ale anexei II şi ale anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 176 din 19.05.2021. Va intra în vigoare la 08.06.2021

...................................................

Proiecte de acte normative , Miercuri, 19 Mai 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: pndr@madr.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

Serele USAMV Cluj vând răsaduri de lavandă și de plante aromatice! Agroinfo, 19 mai 2021

Disciplina de Fitotehnie, din cadrul Facultății de Agricultură (USAMV Cluj-Napoca) anunță punerea în vânzare de răsaduri de plante aromatice, precum și de aloe vera sau apă/ulei de lavandă din producția proprie, începând cu data de 18 mai.

Între răsadurile de plante aromatice se află rozmarin, mentă, busuioc, salvie, dar și lavandă. Uleiul de lavandă este ambalat în sticluțe cu picurător de 10 ml, dar poate fi achiziționat și în cantități mai mari, la comandă.

37

Despre Aloe vera și uleiul de lavandă explică Prof. dr. Dan Vârban, de la Disciplina Fitotehnie, care s-a și ocupat de producerea plantelor aromatice și medicinale.

”Aloe vera se poate folosi cu încredere pentru hidratarea pielii și protecția acesteia față de radiațiile ultraviolete și gamma, ca antiinflamator, laxativ, antiseptic, antiviral, pentru tratarea diabetului de tip 2, prevenirea cancerului și întărirea sistemului imunitar. Extractele de aloe vera se regăsesc într-o mulțime de produse cosmetice: creme, geluri, șampoane, balsamuri, loțiuni sau săpunuri. Acest fapt se datorează efectelor lor antiseptice, antiinflamatoare și antibacteriene. Ele hidratează pielea și buzele și contribuie la tratarea acneei, dermatitei seboreice sau mătreții. La rândul său, uleiul de lavandă se poate folosi pentru stres, anxietate, iritabilitate, panică, șoc, obsesii, epuizare emoțională și nervoasă, ca un tratament alternativ pentru combaterea insomniei și cu rol benefic în tratarea rănilor, arsurilor, degerăturilor”.

Specialiștii Disciplinei Fitotehnie vin în întâmpinarea iubitorilor de plante aromatice și medicinale și cu oferta de a le produce răsaduri la comandă.Prețurile sunt următoarele: ulei de lavandă (10 ml) 18 lei, apă de lavandă, salvie sau busuioc (100 ml) 5 lei, Aloe vera 8-20 lei (în funcție de mărimea plantei), Aloe arborescens 10 lei, rozmarin 8 lei, busuioc roșu, busuioc grecesc sau cu frunza lată 2 lei, mentă 3 lei, salvie 2 lei, lavandă 2 lei.

Programul de vânzare este zilnic, luni-vineri, între orele 9.00 -13.00, la serele din incinta Facultății de Știința și Tehnologia Alimentului (Calea Florești nr. 64).

38

ZF Agropower. Ar putea România să ia bani pentru investiţii în irigaţii prin PNRR urmând modelul american? Ştefan Gheorghiţă, Triagroexim: 19.05.2021, Florentina Niţu

Americanii au început să acopere canalele de irigaţii cu panouri fotovoltaice, astfel încât să producă şi energie electrică, să reducă şi evaporaţia naturală, care înseamnă şi la noi o pierdere de 10-15% ,

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-ar-putea-romania-ia-bani-investitii-irigatii-pnrr-20087618

Ştefan Gheorghiţă, acţionar în cadul Triagroexim, companie ce cultivă circa 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila, consideră că România ar putea să primească suma de 4 miliarde de euro pentru irigaţii, vehiculată prin PNRR, dacă proiectul ce va fi retrimis la Bruxelles ar cuprinde investiţii concrete ce vin în întâmpinarea schimbărilor climatice.

„Americanii au început să acopere canalele de irigaţii cu panouri fotovol-taice, astfel încât să producă şi energie electrică, să reducă şi evaporaţia na-turală, care înseamnă şi la noi o pierdere, în funcţie de temperatura de afară, de 10-15% şi am putea să încadrăm proiectul din PNRR la faptul că încer-căm să facem ceva din punct de vedere climatic“, a spus Ştefan Gheorghiţă în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania, Microsoft şi Penny.

Ştefan Gheorghiţă este doctor în ştiinţe agronomice şi a lucrat pentru companii precum Saaten Union, producător german de seminţe şi soiuri de cereale, unde a ocupat funcţia de manager de sucursală, Cerealcom Călăraşi, producător local de cereale, Agricover, care desfăşoară activităţi de producţie a seminţelor şi servicii de distribuţie agricolă, unde a lucrat ca director pe divizia de seminţe. Timp de cinci ani, până în 2013, el a  ocupat funcţia de director general pentru Europa de Est al Caussade Semences. În prezent, în paralel cu dezvoltarea propriei afaceri, el este director de dezvoltare al Agrinvest, companie din Buzău, ce furnizează materii prime agricole, oferă servicii de înfiinţare a culturilor, consultanţă tehnică şi finanţare pentru fermieri, dar şi produce şi comercializează cereale.

39

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este gândit ca un plan de ieşire din criză şi Comisia Europeană a solicitat clarificări din partea României privind investiţiile în reţeaua de irgaţii, iar autorităţile locale au declarat că sunt optimiste că România va primi banii, făcând demersurile necesare în acest sens.

Totuşi, în perioada 2014 – 2020, România a primit 1 miliard de euro prin Programul Naţional de Reabititare a lnfrastructurii Principale de Irigaţii, care prevedea reabilitarea a peste 2 milioane de hectare, însă anul trecut, deşi a fost o secetă cum nu s-a mai văzut în ultima jumătate de secol, s-a irigat efectiv o suprafaţă de 500.000 de hectare, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

„Putem să deservim 790.000 de hectare prin sistemul de irigaţii actual, dar pompăm foarte multă apă la costuri foarte mari energetice. Dacă am reuşi să irigăm toată suprafaţa pe care avem potenţial (şi nu circa 500.000 de hectare cât s-a irigat în 2020 – n.red.), costurile cu energia ar creşte cu 23%, dar suprafaţa aproape s-ar dubla, ceea ce ar reduce costul de irigat pe hectar. Acum costul este de 90 de euro/hectar/udare şi ar putea fi 60 de euro pentru ANIF“, a afirmat Gheorghiţă.

El crede că ar trebui făcute investiţii în energie verde de către ANIF, dar şi de către fermieri, şi astfel s-ar face şi o economie a consumului de apă. „Pierderile de apă sunt 70% pe transportul pe infrastructura principală de irigaţii. După investiţii, cu aceeaşi apă ar trebui să irigăm de două ori mai mult, cel puţin“, a completat antreprenorul.

Acesta menţionează, de asemenea, că ar fi necesară o împărţire între fermieri şi antreprenori, dar şi între ferme mici şi medii, care nu pot să-şi facă sisteme de irigaţii, şi ferme mari, care trebuie susţinute diferit. De altfel, el crede că ar trebui să fie modificată legea arendei, pentru că „nu poţi să faci o investiţie şi anul viitor să vină proprietarul de teren şi să te scoată“.

În plus, el crede că trebuie regândită destinaţia apei şi modul în care este utilizată pentru irigaţii. „Pentru a o împărţi, trebuie să o strângem, iar asta înseamnă că toate râurile trebuie captate în munţi, cum se întâmplă în SUA şi Spania. După ce facem aceste stocuri de apă trebuie să vedem cum o distribuim, dar o nouă strategie ne ia 15 ani şi poate atunci nu vom mai avea nevoie de apă“, a precizat Ştefan Gheorghiţă. 

El susţine că din infrastructura principală amenajată pentru irigaţii înainte de 1989 pe o suprafaţă de circa 3 milioane de hectare este rentabil să se reabiliteze doar 1,8 milioane de hectare, celelalte necesitând investiţii de la zero. Însă, el menţionează că la debitul actual al Dunării, nu pot fi susţinute

40

irigaţiile doar din această sursă. „Necesarul nostru de apă este acoperit 90% din Dunăre, iar dacă ne apucăm să reabilităm cele 3 milioane de hectare pentru irigaţii, ne trezim că le facem şi nu avem cu ce să le udăm.“

Ştefan Gheorghiţă a încheiat spunând că are mari rezerve că în zece ani se va reface sistemul de irigaţii.

 Mai puțin lapte de vacă colectat de procesatorii din România, agrointeligenta.ro - 19 mai 2021 19:29

Mai puțin lapte de vacă colectat de procesatorii români. Unităţile procesatoare din România au colectat, în primele trei luni din 2021, o cantitate de 264.191 de tone de lapte de vacă, în scădere cu 2.309 tone (0,9%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), în intervalul 1 ianuarie – 31 martie au fost înregistrate scăderi ale producţiei la unt – cu 378 tone (-11,5%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) – cu 4.588 tone (-7,5%). Producţia a crescut la lapte de consum – cu 2.621 tone (+2,8%) şi brânzeturi – cu 425 tone (+1,9%) şi a rămas la acelaşi nivel cu luna martie 2020 la smântâna de consum. Totodată, cantitatea de lapte brut importată în perioada ianuarie -martie a scăzut cu 429 tone (-1,0%). Potrivit INS, comparativ cu luna februarie, în martie 2021 cantitatea de lapte de vacă adunată de unităţile procesatoare a crescut cu 14.621 tone (+18,0%).

Producţia a crescut în luna martie la unt – cu 365 tone (+46,6%), la brânzeturi – cu 1.778 tone (+26,7%), la lapte de consum – cu 3.050 tone

41

(+9,5%), la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) – cu 683 tone (+3,7%) şi la smântână de consum – cu 108 tone (+1,9%).

Cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a crescut în martie faţă de luna precedentă cu 1.465 tone (+10,7%).

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în martie 2021, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a rămas la acelaşi nivel.

Creşteri ale producţiei în această perioadă s-au înregistrat la următoarele produse lactate: brânzeturi – cu 854 tone (+11,3%), lapte de consum – cu 2.472 tone (+7,5%) şi smântână de consum – cu 260 tone (+4,7 %).

Producţia a scăzut la unt – cu 180 tone (-13,5%) şi la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) – cu 1.325 tone (-6,4%).

Cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a crescut în luna martie 2021 cu 1.318 tone (+9,6%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

42

43

44

45

Importanța apartenenței producătorilor de lână la organizațiile care le reprezintă interesele , Ionel Vaduva , 19 mai 2021

Schimbul de experiență prin apartenența producătorilor români la organizații care le reprezintă interesele, pot sprijini valorificarea reală a lânii din România. Aceasta este declarația eurodeputatului PPE, Daniel Buda, după participarea sa la una dintre ședințele Organizației Internaționale de textile din lână, eveniment care se desfășoară în perioada 17-21 mai 2021.

„Din păcate, astăzi, în România, nu se reușește să se dea o valoare adăugată acestui produs principal, care până mai ieri, reprezenta o sursă importantă de venit pentru proprietarii de oi. Lâna românească trebuie să își găsească locul și rostul în economia mondială a lumii mai ales că, potrivit evaluărilor

46

oficiale, în România se poate colecta o cantitate de aproximativ de 36.000 de tone de lână de la un efectiv de circa 10 milioane capete ovine.

Schimbul de experiențe și apartenența fermierilor români la organizații ce reprezintă interesele producătorilor de lână pot sprijini valorificarea reală a lânii din România!”, a scris pe pagina sa oficială de Facebook , europarlamentarul român, Daniel Buda, marți, 18 mai 2021.

Statisticile vehiculate de Buda spun că aproximativ 1.155 milioane de kilograme (2018) de lână brută curată sunt produse de peste 1.177 miliarde de oi (2018) din întreaga lume. Numărul de ovine în 2018 a fost cel mai mare din 1992.

„În timp ce în ultimii 40 de ani s-au dezvoltat numeroase studii de cercetare, industria lânii se angajează să investească continuu în cercetări științifice actualizate pentru a dezvolta acest sector. Printre cele mai importante beneficii ale textilelor din lână, se numără: creșterea calității somnului, protejarea sănătății pielii, creșterea calități aerului.

(…) Această organizație (n.r. – Organizația Internaționale de textile din lână) promovează un viitor durabil pentru lână prin punerea la dispoziție a rezultatelor cercetării științifice, a cunoștințelor aferente educației textile, dar și facilitând schimbul de informații între fermieri, reprezentând interesele comerțului mondial cu lână. Organizația are 33 de membri cu sediul în 23 de țări din întreaga lume, ce își desfășoară activitatea în acest sector”, a conchis Daniel Buda.

Promisiuni, promisiuni

La finele lunii februarie a anului în curs, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Nechita Oros, spunea că pregătește un proiect pentru înființarea a trei centre unde să se colecteze și să se proceseze primar lâna.

Anunțul era făcut de Oros în emisiunea „Agricultura la Raport”, atunci când a vorbit despre investițiile care trebuiau să fie realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Am dorit să atragem cât mai mulți bani. Eu am cerut 6,5 miliarde prin PNRR. Acum ne găsim în depunerea proiectelor și concurs de proiecte. Între timp, sigur că noi am mai depus și alte tipuri de proiecte, să vedem ce ne aprobă Comisia. Am cerut pentru irigații 3,5 miliarde, pentru desecare și drenaj 2 miliarde, pentru combaterea eroziunii solului un miliard, pentru sistemul anti-grindină 110 milioane; pentru centrele de colectare și depozitare 400 de milioane”, preciza Adrian Oros.

47

Oficialul guvernamental a mai precizat la acea dată și despre necesitatea înființării unor centre de colectare a lânii, deoarece această verigă lipsește în acest moment, iar crescătorii de ovine nu pot să-și valorifice lâna.

„Am prins de asemenea trei centre de colectare a lânii, pentru că aici este iarăși o problemă cu lâna. Oi avem destul de multe, lână ar fi, dar lipsește această verigă de colectare și prelucrare primară și spălare.

Apoi sunt foarte mulți utilizatori interesați de această lână și în industria textilă, și în industria farmaceutică; am văzut foarte mulți oameni că încep să folosească această lână în construcții ca și izolatori și astfel mergem și pe componenta de Green Deal, pentru că este mult mai prietenoasă cu mediul. Din lâna de cea mai slabă calitate, am văzut că sunt și care fac îngrășăminte, pentru că este biodegradabilă”, menționase șeful MADR la sfârșitul lunii februarie a.c.

48

49

Fermă de vânzare: 800 de vaci de rasă, sute de hectare de teren și o listă mare de utilaje și dotări , Adrian Radu - 19 mai 2021 14:30

https://youtu.be/gwbWwu-h2Ag

A apărut o ofertă super atractivă pe piața agricolă din România pentru cei care vor să preia o fermă bine pusă la punct și care are toate condițiile pentru a face profit. Altfel spus, o fermă la cheie. Complexul Maakaron din localitatea Măicănești, județul Vrancea este de vânzare.

50

Complexul Maakaron are o fermă zootehnică specializată pe producția de animale pentru carne, dar și carne în viu din rasa Charolaise. Sunt nu mai puțin de 800 de capete de vaci de rasă pură, aduse din Franța.

Vaci din rasa Charolaise

De ce Charolaise? Pentru că animalele din această rasă se adaptează foarte bine condițiilor mai puțin prielnice întâlnite în România. Complexul zootehnic este format din 11 adăposturi modernizate, fiecare cu alee de furajare laterală. Le puteți studia pe www.domeniuferma.ro. Toate standardele legale pentru creșterea animalelor sunt respectate la ferma Maakaron. În plus, vitele au parte și de o pășune de 150 de hectare.

Ferma vegetală se întinde pe 430 de hectare, iar terenul este de cea mai bună calitate. Randamentul lucrărilor agricole este sporit de faptul că există un sistem performant de irigații și desecare. Datele istorice spun totul despre aceste terenuri. Și le puteți consulta pe www.domeniuferma.ro.

51

Parc auto complex și multe utilități

La Maakaron sunt 4 tractoare Case, o combină Claas, un agregat de pregătire a solului și fertilizat Horsch, două semănătoare, două pluguri, un scarificator, 3 cultivatoare. Lista completă se găsește tot pe www.domeniuferma.ro.

Munca din ferma Maakaron nu se desfășoară doar în câmp. Au fost amenajate spații de birouri, locuințe de serviciu, un laborator, silozuri de cereale de 3.000 de tone, un uscător, depozite și un atelier de reparații. Oricând se poate organiza aici un simpozion în sala de conferință special construită.

Este o fermă la cheie, care are nevoie de un cumpărător dornic să muncească terenul, să îngrijească animalele și să facă profit an de an. Toate detaliile financiare legate de ferma Maakaron Măicănești se pot obține la numărul de telefon 0722614614 sau pe mail la, maakarongabriel@gmail.com.

Apicultorii în criză din cauza vremii extrem de reci , Economedia , mai 19, 2021 agrimanet

Apicultorii în criză din cauza vremii extrem de reci . Vremea rece înregistrată în Germania în luna aprilie a împiedicat dezvoltarea plantelor și înflorirea lor, evoluție cu impact negativ asupra albinelor, care nu au găsit cu ce să se hrănească, transmite publicația Die Welt, citată de Rador.

În aceste condiţii, prima recoltă de miere ar putea apărea mai târziu decât obişnuit şi va fi mai modestă. Mulţi dintre apicultorii din Renania de Nord

52

Westfalia au fost nevoiţi să completeze hrana albinelor cu zahăr. Abia în ultima vreme căldura a dus la înflorirea copacilor, a fructelor de pădure, a rapiţei, astfel încât albinele au putut trece la strâns nectar.

Prima recoltă de miere – probabil la mijlocul lunii iunie – va fi amânată şi va fi probabil mai mică – sau poate că nici nu va exista o recoltare timpurie.

În landul menţionat există 17.200 de apicultori cu aproximativ 110.000 colonii de albine. Majoritatea apicultorilor practică această ocupaţie ca hobby, iar numărul asociaţiilor profesionale se cifrează doar la câteva sute pe întreg teritoriul Germaniei.

În Germania au existat probleme cu mierea şi în 2020, deoarece clima a fost foarte uscată, iar florile nu au oferit decât puţin nectar. De aceea nici recolta nu a fost decât medie. În general, aproximativ trei sferturi din mierea care se găseşte în Germania provine din străinătate, mai ales din România, Brazilia, Mexic şi China, iar mierea autohtonă este vândută aproape în totalitate în ţară.

Invităm pe apicultorii români să ne semnaleze situațiile în care se găsesc!

Atenție la ploșnițele cerealelor (Eurygaster spp.) , mai 19, 2021 , agrimanet

Atentie la plosnitele cerealelor (Eurygaster spp.)

In prima luna de vara calendaristica, graul va intra in „linie dreapta”, boabele vor fi in faza de umplere, iar peste aproximativ inca o luna va incepe recoltarea. In aceasta perioada, fermierii mai au de trecut doua „hopuri”: unul entomologic si celalalt legat de mersul vremii. Conditiile climatice nu le putem controla. In luna iunie vremea poate fi linistita, dar calduroasa si secetoasa, in acelasi timp. La inceput de vara exista posibilitatea de a avea surprize neplacute in lanul de grau, fie datorita vijeliilor, care pot sa produca pierderi de recolta mai mici sau mai mari, in

53

functie de ce sole sunt afectate de fenomenele meteo mai mult sau mai putin extreme. In aceasta perioada, cultura graului de toamna poate fi atacata de o serie de daunatori de sezon, cel mai important dintre ei fiind reprezentat de grupul plosnitelor cerealelor (Eurygaster spp.). Acestea prezinta o generatie pe an, iernand cu predilectie in frunzarul padurilor de stejar.

Plosnitele devin active primavara, cand temperatura medie zilnica ajunge la 8-9°C, iar temperatura maxima diurna la 14-15°C. In mod normal, in conditiile climatice normale din sudul si sud-estul Romaniei, plosnitele devin active incepand cu a treia decada a lunii martie. Primavara anului 2021 a fost foarte atipica, in sudul tarii, in luna martie, inregistrandu-se cateva episoade scurte de iarna autentica. Dupa aceste mici episoade hibernale, care au avut ca posibila consecinta o aparitie mai tardiva in camp a adultilor hibernanti comparativ cu anii precedenti, a urmat un aprilie foarte rece (cea mai rece luna aprilie din ultimii 20 de ani). In ultimele doua zile a lui aprilie si primele zile ale lunii mai s-a incalzit brusc, temperatura maxima atingand si 31°C in sudul extrem al tarii. Se stie ca migrarea in masa a insectelor din locurile de iernare catre solele cu grau incepe cand temperatura medie a aerului din timpul zilei ajunge la valoarea de 18-20°C.

Temperaturile ridicate au ca efect scurtarea perioadei in care incepe sa fie depusa ponta si, de asemenea, scurtarea perioadei de incubatie a pontelor si cea a dezvoltarii larvare. Astfel, pentru incubatie sunt necesare 7-10 zile, iar pentru parcurgerea celor 5 varste larvare sunt necesare 30-49 zile. O femela poate depunde, in medie, 50-60 de oua (pana la 125, dupa unii autori), in grupe de cate 12-14. Zborul insectelor din locurile de iernare pana in campurile cu grau dureaza, in medie, 25 de zile si poate atinge distante de pana la 100 km.

Plosnitele sunt insecte iubitoare de caldura si seceta. Toate procesele din perioada primaverii, incepand cu migratia de la locurile de iernare, continuand cu hranirea, copulatia, depunerea pontei, aparitia si dezvoltarea larvelor, au loc in conditii optime de temperatura si luminozitate ridicata, fara curenti de aer (vanturi puternice) sau perioade cu ploi prelungite. Daca in perioada depunerii pontei si a eclozarii larvelor intervin perioade ploioase, asa cum s-a intamplat in ultimii ani in lunile mai-iunie, atunci populatia plosnitelor poate sa scada. Din contra, daca avem o luna mai urmata de luna iunie secetoase si calduroase, se intrunesc conditiile ideale pentru dezvoltarea plosnitelor cerealelor si trebuie sa fim in garda. Pe durata iernii, o parte din plosnitele hibernante pier din cauza lipsei de grasimi acumulate anul precedent. Daca iarna este mai usoara, exista posibilitatea ca un numar mai redus de indivizi sa moara pe durata sezonului rece, dar situatia este foarte variabila, de la un loc de iernare la altul si de la un an la altul. In

54

principal, daca insectele reusesc sa se hraneasca corespunzator si sa acumuleze rezervele grase, pot trece iarna fara probleme. Plosnitele noii generatii au nevoie de o perioada de hranire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase. Cercetari efectuate de Popov, la INCDA Fundulea, au scos in evidenta faptul ca o conditie esentiala pentru supravietuirea plosnitelor in perioada de iarna consta in acumularea unei cantitati cat mai mari de substante de rezerva in corpul gras, proportia acestora fata de masa uscata este de 30,48-37,75% la femele, respectiv 28,85-36,86 % la masculi.

In acest articol voi face referire la atacul produs de catre larvele si adultii noii generatii. Insectele ataca boabele din spic, pe care le inteapa si se hranesc cu continutul lor. In procesul de hranire, plosnitele secreta in bob niste enzime care produc degradarea glutenului si pierderea elasticitatii acestuia. Boabele atacate devin sistave. In caz ca nu sunt deformate, se poate vedea urma intepaturii, sub forma unui punct negru inconjurat de o zona decolorata. Daca procentul de boabe intepate este mai mic de 2%, calitatea recoltei nu este afectata semnifcativ. Daca mai mult de 15-20% din boabe sunt intepate, graul nu mai poate fi panificat, ceea ce inseamna pierderi mari pentru fermieri.

Plosnita cerealelor (Eurygaster spp.) – ponta abia depusa și ponta aproape de eclozarea larvelor, capsula cefalica devine vizibila

Pentru identificarea intepaturii este necesar un ochi avizat si necesita foarte mult timp, pe care fermierii, in general, nu il au in aceasta perioada. In schimb, se pot identifica prezenta sau absenta plosnitelor dintr-un lan de grau, pentru a se lua decizia efectuarii unui tratament in vegetatie cu unul din produsele avizate pentru combaterea acestor insecte. Sondajele se fac cu rama metrica, pe diagonala parcelei, numarul punctelor de dererminare variaza in functie de marimea solei. Determinarile trebuie efectuate cu mare atentie si multa rabdare. La cea mai mica atingere, plosnitele aflate pe plantele de grau pot cadea pe sol si exista riscul sa nu fie inregistrate.

Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de daunare pentru plosnitele cerealelor este de 5 larve/m2 in cazul culturilor cu densitate optima, bine fertilizate cu azot si care se afla in faza de vegetatie

55

corespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mica, nefertilizate cu azot, ce se afla intr-o faza de vegetatie necorespunzatoare perioadei in care s-au efectuat sondajele, pragul economic de daunare este de 3 larve/m2. Pentru culturile destinate producerii de samanta, PED este de 1 larva/m2. Daca aceste valori ale pragului economic de daunare s-au atins, atunci este necesara efectuarea unui tratament in vegetatie cu unul din insecticidele omologate pentru combaterea acestui daunator. Nu e important numai sa se efectueze tratamentul, ci cum se face, cu ce se face si mai ales cand se face. Executat corect si la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90, chiar 100% in randul adultilor noii generatii si al larvelor. Tratamentele efectuate necorespunzator, cu produse neomologate sau folosirea produselor la doze necorespunzatoare, situatie care se mai intalneste, din pacate, la noi in tara, are ca principal efect „combaterea” entomofaunei utile, parazitii oofagi in acest caz, cu consecinte negative pe termen mediu si lung.

Important este, asadar, sa supraveghem lanul de grau in lunile iunie si iulie (pana inainte de recoltare) si sa luam masuri numai cand situatia impune acest lucru. De asemenea, este foarte importat sa recoltam graul la timp. In caz contrar ne putem trezi cu plosnite in lan, venite de la vecinii care au recoltat inaintea noastra.

In final, va urez sa aveti o recolta bogata de grau, de o calitate foarte mare si, mai ales, sa obtineti un pret cat mai corect de valorificare al acestuia.

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea pentru revista Sănătatea Plantelor

INS: Efectivele de animale existente la 1 decembrie 2020 , meatmilk , 19 mai 2021

Conform datelor sintetizate de INS, în anul 2020, faţă de anul precedent, efectivele de

56

ovine şi caprine au crescut, iar efectivele de bovine, de porcine şi de păsări au scăzut. La efectivele de ovine şi caprine România ocupă locul doi în ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene.

Numărul total de bovine la 1 decembrie 2020 faţă de 1 decembrie 2019 a scăzut cu 0,6%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie) a crescut cu 0,7%. Numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) au scăzut cu 2,2%, respectiv cu 0,1%.

Atât numărul total de ovine şi caprine cât şi efectivul matcă (oi, mioare şi capre) au crescut cu 1,2%, respectiv cu 0,6%. Numărul total de păsări şi numărul de păsări ouătoare adulte au scăzut cu 6,5%, respectiv cu 10,5%.

Evoluţia efectivelor de animale în perioada 2006 – 2020

În perioada analizată efectivele de bovine au scăzut continuu din anul 2006 până în anul 2011, ajungând la 1988,9 mii capete. Din anul 2011 până în anul 2020, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, reprezentând 65,1% în anul 2020 faţă de anul 2006.

Efectivele de porcine au scăzut ajungând la 55,0% în anul 2020 faţă de anul 2006. Efectivele de ovine şi caprine au început să crească, atingând în anul 2020 un nivel de 12094,8 mii capete, respectiv cu 43,9% mai mult faţă de anul 2006.

Sectorial, în UE

La efectivele de bovine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul douăzeci din cele douzeci şi două de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria.

La efectivele de porcine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Spania, Germania, Franţa, Danemarca, Polonia, Olanda, Italia şi Belgia. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul optsprezece, din cele douăzeci şi două de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia, Slovacia, Lituania şi Bulgaria.

La efectivele de ovine şi caprine România s-a situat pe locul doi în rândul statelor membre după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul doi din cele paisprezece ţări prezentate, după Grecia.

57

Actualizarea măsurilor întreprinse de ANSVSA pentru a limita răspândirea gripei aviare , meatmilk , 19 mai 2021

În ultima perioadă au avut loc videoconferințe cu Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, pentru a se urmări stadiul implementării măsurilor adoptate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență – Centrul Național de Combatere a Bolilor, cu aplicabilitate la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile.

În cadrul acestor întâlniri, au fost discutate și analizate ultimele informații din anchetele epidemiologice și stadiul stabilirii trasabilității păsărilor din exploatația comercială din localitatea Ungheni, județul Mureș.

Totodată, se monitorizează rezultatele acțiunilor de control organizate în comun de către structurile teritoriale ale ANSVSA și Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv prin efectuarea de controale în trafic și în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat, care vizează transporturile de păsări vii și de produse provenite de la acestea.

Ca urmare a acestor controale, au fost depistate și sancționate mai multe abateri, în următoarele județe:

Mureș – activitate de comercializare a păsărilor fără documente sanitare veterinare, a fost aplicată o sancțiune contravențională de 600 lei;

1 mijloc de transport cu păsări fără documente sanitare veterinare, a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 3.000 de lei;

58

Arad – 2 mijloace de transport neautorizate pentru tineret păsări, fiind aplicate sancțiuni contravenționale cu un total de 12.000 de lei;

Olt – 3 mijloace de transport neautorizate pentru tineret păsări, fiind aplicate sancțiuni contravenționale cu un total de 4.320 de lei;

Vaslui – 2 mijloace de transport animale vii care nu respectau condițiile de bunăstare (densitate pui depășită) pentru care au fost emise 2 avertismente;

Teleorman – o căruță care transporta păsări, fără a deține certificatul de sănătate vizat de către medicul veterinar, motiv pentru care a fost emis un avertisment;

Bihor – activitate de comercializare a păsărilor fără documente sanitare veterinare, a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 1.200 de lei;

Harghita – 1 mijloc de transport cu păsări fără documente sanitare veterinare, a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 3.600 de lei.

Hunedoara – 1 mijloc de transport neautorizat pentru păsări, a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 6.000 de lei;

activitate de comercializare a păsărilor fără documente sanitare veterinare, a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 1.200 de lei.

Au fost convocate o reuniune a Grupului Național de Experți pentru Influență Aviară și o ședință a Consiliului Consultativ al Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), unde s-a analizat evoluția gripei aviare în țara noastră, în contextul epidemiologic european, planul de măsuri dispus de autorități și implementarea acestuia la nivel național pentru prevenirea răspândirii și combaterea gripei aviare.

De asemenea, cu acest prilej, au fost solicitate și discutate propuneri privind aplicarea unitară a măsurilor cuprinse în Decizia nr.1/7.05.2021,  adoptată în cadrul  Comitetul Național pentru Situații de Urgență – Centrul Național de Combatere a Bolilor.

În urma verificărilor privind trasabilitatea păsărilor comercializate, provenind din exploatația comercială din localitatea Ungheni, au fost depistate 3 noi focare de gripă aviară în județul Mureș, în gospodării ale

59

populației din localitățile: Sântana (cu un efectiv de 31 de păsări), Cozma (cu un efectiv de 199 de păsări), Grebenișu de Câmpie (cu un efectiv de 119 păsări).

Imediat au fost luate măsuri, la nivelul exploatațiilor infectate au fost impuse restricții de mișcare a păsărilor, personalului, mijloacelor de transport și furajelor.

S-au finalizat acțiunile de eutanasiere a păsărilor existente în focar, de ecarisare și au fost demarate cele de curățenie și de dezinfecție.

În jurul focarelor s-a delimitat o zonă de protecţie pe o rază de 3 km şi o zonă de supraveghere pe o rază de 10 km, unde s-au luat măsuri de restricție severe de circulație a persoanelor, a animalelor și a mijloacelor de transport.

ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din industria avicolă și al cetățenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate și respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorități, pentru a împiedica răspândirea gripei aviare pe teritoriul țării noastre și a evita pagubele economice importante generate de această boală.

ANSVSA monitorizează în permanență statusul de sănătate al păsărilor domestice și al celor sălbatice (rezervorul natural de virus), astfel încât pe piaţă să ajungă doar produse provenite de la animale sănătoase și, implicit, să protejeze industria avicolă din țara noastră.

În acest sens, ANSVSA colaborează permanent cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România și cu asociațiile ornitologice. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

Situația privind evoluția Pestei Porcine Africane , meatmilk , 19 mai 2021

În data de 13.05.2021 sunt active un număr de 310 focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 1 focar în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 140.163 de porcine (animale afectate din focarele active).

În intervalul 07.05.2021 – 13.05.2021 au fost înregistrate 11 focare noi de PPA și au fost stinse 51 de focare de PPA.

60

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.618 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor. De la ultima raportare, au fost înregistrate 24 de cazuri noi de PPA la mistreți.

Soia este „încă regina” în spațiul vegetal, arată un raport care salută și beneficiile sale pentru sănătate și sustenabilitate , By RO.aliment , May 18, 2021

Un raport recent susține că poate „combate în mod covârșitor îngrijorările deplasate” cu privire la acreditările de sănătate și mediu ale soiei.

Soia face parte din dieta umană de secole, dar în ultimii ani consumul în Europa a decolat, în special sub formă de alternative lactate și alternative pe bază de plante la carne.

Potrivit datelor Kantar, de exemplu, aproape un sfert dintre gospodăriile din Marea Britanie (7 milioane de gospodării) au cheltuit, 216 milioane de lire sterline în ultimul an doar pentru alternativele lactate din soia. Băuturile din soia, care sunt cel mai popular mod de a consuma soia, au înregistrat o creștere de 16% în acest an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

De asemenea, Unilever a depus în această săptămână patru brevete internaționale pentru noi produse alternative la carnea tocată și burgeri vegetarieni cu proteină de soia texturată, ca fiind componenta principală.

O mai mare utilizare a ingredientului a dus la acreditările sale privind sănătatea și sustenabilitatea pentru a intra sub control public sporit. De exemplu, un sondaj efectuat în rândul a 200 de dieteticieni, nutriționiști și alți profesioniști din domeniul sănătății, efectuat în martie 2021 de MyNutriWeb, unul dintre principalii furnizori de educație nutrițională pentru profesioniștii din domeniul sănătății din Marea Britanie, a arătat că aproape 80% detectează un interes tot mai mare pentru soia printre pacienții și persoanele pe care le consiliază.

„Aproximativ 4 din 5 (78%) profesioniști care lucrează în nutriție spun că li s-au pus întrebări cu privire la impactul soiei asupra sănătății. Profesioniștii spun că există o oarecare confuzie în rândul publicului cu privire la faptul că soia are un impact pozitiv sau negativ asupra stării de sănătate, variind de la cancer, la menopauză și chiar la modelarea mușchilor”, a spus acesta.

61

Între timp, industria alimentară este ocupată să exploreze noi proteine alternative, cum ar fi mazărea și seitanul – și chiar domeniul fermentării microorganismelor și ale agriculturii celulare – pentru a le folosi ca ingrediente în categoria „ fără carne”, cu creștere accelerată.

Cu toate acestea, noul raport Soya Nutrition, Health & Sustainability de la MyNutriWeb susține că respectiva creștere e „contracarată în mod covârșitor de îngrijorările nefondate” cu privire la soia. Raportul, care a fost revizuit de un grup de experți în nutriție, sănătate și sustenabilitate, „scoate la lumină dovezile copleșitoare că alimentele și băuturile din soia nu sunt doar sigure, ci au potențialul de a îmbunătăți sănăatea , arată acesta.

Raportul a explicat și că cei mai mulți (96%) dintre profesioniștii în nutriție consideră în mod covârșitor că alimentele și băuturile din soia contribuie la o bună nutriție și sănătate, trei sferturi (76%) spunând că este o sursă de proteine bune, echivalentă cu proteinele animale.

Dr. Mark Messina de la Universitatea Loma Linda, unul dintre experții care au analizat raportul și care este, de asemenea, autorul principal al unei analize separate a 400 de studii despre soia, a spus că există dovezi copleșitoare că soia, ca parte a unei diete sănătoase, poate oferi beneficii de sănătate. „Soia oferă proteine de înaltă calitate și grăsimi sănătoase. Mai mult decât atât, independent de conținutul său de nutrienți, există dovezi că un consum în cantități moderate de soia poate reduce riscul pentru mai multe boli cronice care includ boala coronariană de inima, osteoporoza si anumite forme de cancer.“

Kate Roberts, dietetician înregistrat, expert în diete pe bază de plante și specialist în pediatrie și alergii și care îi sfătuiește pacienții să consume alimente din soia de la vârsta de șase luni ca parte a unei diete echilibrate sănătoase, a spus: „Aș dori să fie mai cunoscut faptul că soia este sigură și benefică în dietele copiilor și adulților. Este uimitor cum persistă încă zvonurile și grijile. Vreau să transmit mesajul pentru alte cadre medicale și părinți de a include soia în dietele copiilor tăi.“

Raportul include noi orientări pentru profesioniștii din domeniul alimentației și sănătății, orientări care prevăd:

62

– Nivelul de testosteron la bărbați NU este afectat de izoflavone din soia

– Două lucrări din 2021 demonstrează că soia este la fel de eficientă în modelarea mușchilor ca produsele din zer și proteinele animale

– Soia poate ajuta la controlul bufeurilor la femeile aflate la menopauză

– Alimentele și băuturile din soia sunt sigure pentru pacienții cu cancer de sân și nu cresc riscul apariției acestora

– Soia nu perturba sistemul endocrin (hormonal) concluzionează revizuirea tehnică cea mai cuprinzătoare cu privire la soia și sănătate, apărută în Critical Reviews în revista Food Science & Nutrition [on – line Martie Aprilie 2021] .

– Majoritatea profesioniștilor din domeniul sănătății și nutriției (79%) asistă la un interes crescând pentru soia din partea pacienților și a persoanelor pe care le recomandă

Soia poate juca un „rol important“ în agricultura durabilă

S-a afirmat și că producția de soia și comerțul global cu acest produs afectează negativ biodiversitatea și generează cantități semnificative de gaze cu efect de seră, de exemplu, prin conversia terenurilor native în terenuri agricole. Dar directorul general al MyNutriWeb, Tanya Haffner, a declarat pentru FoodNavigator că ingredientul poate „juca un rol important în agricultura durabilă” și că îngrijorarea trebuie să fie repartizată doar soiei cultivate pentru hrana animalelor, care provine în principal din zona Amazonului.

„Printre produse agricole precum fasole, leguminoase, linte și proteine vegetale, soia este regina. Este superioară din punct de vedere nutrițional și este un ingredient foarte versatil pentru sectorul alimentar și de catering ”, ni s-a spus. „Acum este cultivată cu succes în Europa. Cultivarea soiei în Europa poate juca un rol important în agricultura durabilă și fabricarea alimentelor. Este o mare oportunitate pe care sistemul nostru alimentar ar trebui să o îmbrățișeze.“

Dr. Mark Driscoll, fondatorul și directorul grupului de reflecție Tasting the Future, a declarat: „Soia joacă un rol cu adevărat important ca parte a unei diete sănătoase, hrănitoare și sustenabile, în contextul unora dintre aceste urgențe legate de sănătatea planetară, cu care ne confruntăm dacă este vorba despre biodiversitate, schimbările climatice.“

63

Expertul în sustenabilitate, care a furnizat analize conform cărora producția de soia pentru oameni este mult mai durabilă decât producția de carne și producerea anumitor alte alternative lactate, a adăugat: „Societatea, susținută de guverne trebuie să se concentreze cu adevărat pe această schimbare către mai multe diete vegetale. În momentul de față nu avem condiții echitabile în ceea ce privește reglementările – multe pot fi implementate de către guverne pentru a influența și modela aceste medii alimentare”.

Sursa: https://www.foodnavigator.com/News/Science/Soya-still-king-in-plant-based-space-as-report-hails-its-health-and-sustainability-benefits

Au fost prelungite perioadele de aprobare a unor substanțe active , By RO.aliment , May 18, 2021

A fost adoptat REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/745 AL COMISIEI din 6 mai 2021, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active sulfat de amoniu și aluminiu, silicat de aluminiu, beflubutamid, bentiavalicarb, bifenazat, boscalid, carbonat de calciu, captan, dioxid de carbon, cimoxanil, dimetomorf, etefon, extract de arbore de ceai, famoxadon, reziduuri de la distilarea grăsimilor, acizi grași C7-C20, flumioxazin, fluoxastrobin, flurocloridonă, folpet, formetanat, acid giberelic, gibereline, heptamaloxiloglucan, proteine hidrolizate, sulfat de fier, metazaclor, metribuzin, milbectin, Paecilomyces lilacinus tulpina 251, fenmedifam, fosmet, pirimifos-metil, uleiuri vegetale/ulei de rapiță, hidrogenocarbonat de potasiu, propamocarb, protioconazol, nisip de cuarț, ulei de pește, insectifug după miros de origine animală sau vegetală/grăsime de oaie, S-metolaclor, feromoni de lepidoptere cu catenă liniară, tebuconazol și uree.

Partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei stabilește substanțele active considerate a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/869 al Comisiei a prelungit perioada de aprobare a substanțelor active famoxadon și flumioxazin până la 30 iunie 2021 și a substanțelor active beflubutamid, bentiavalicarb, bifenazat, boscalid, captan, dimetomorf, etefon, fluoxastrobin, folpet, formetanat, metribuzin, milbemectină, Paecilomyces lilacinus tulpina 251, fenmedifam, fosmet, pirimifos-metil, propamocarb, protioconazol, S-metolaclor până la 31 iulie 2021. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1160 al Comisiei (4) a prelungit perioada de aprobare a substanțelor active sulfat de amoniu și aluminiu, silicat de aluminiu, carbonat de calciu,

64

dioxid de carbon, extract de arbore de ceai, reziduuri de la distilarea grăsimilor, acizi grași C7-C20, acid giberelic, gibereline, proteine hidrolizate, sulfat de fier, uleiuri vegetale/ulei de rapiță, hidrogenocarbonat de potasiu, nisip de cuarț, ulei de pește, insectifug după miros de origine animală sau vegetală/grăsime de oaie, feromoni de lepidoptere cu catenă liniară, tebuconazol și uree până la 31 august 2021. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/195 al Comisiei (5) a prelungit perioada de aprobare a substanțelor metazaclor și cimoxanil până la 31 iulie 2021 și, respectiv, 31 august 2021. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1527 al Comisiei (6) a prelungit perioada de aprobare a substanței active heptamaloxiloglucan până la 31 mai 2021.

De asemenea, aprobarea substanței active flurocloridonă urmează să expire la 31 mai 2021 în conformitate cu Directiva 2011/34/UE a Comisiei (7).

Este necesar să se prelungească perioadele lor de aprobare

Cererile de reînnoire a aprobării substanțelor respective au fost transmise în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (8).

Din cauza faptului că evaluarea substanțelor active respective a fost amânată din motive independente de voința solicitanților, este probabil ca aprobările lor să expire înainte de adoptarea unei decizii privind reînnoirea lor. Prin urmare, este necesar să se prelungească perioadele lor de aprobare.

În plus, este necesară o prelungire a perioadei de aprobare pentru substanțele active bentiavalicarb, carbonat de calciu, dimetomorf, etefon, fluoxastrobin, folpet, formetanat, acid giberelic, gibereline, metribuzin, milbemectină, fenmedifam, pirimifos-metil, propamocarb, protioconazol, S-metolaclor, feromoni de lepidoptere cu catenă liniară, tebuconazol și uree pentru a acorda timpul necesar pentru efectuarea unei evaluări a proprietăților de perturbare a sistemului endocrin ale substanțelor active respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 13 și 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012.

În ceea ce privește cazurile în care Comisia urmează să adopte un regulament care prevede că aprobarea unei substanțe active menționate în anexa la prezentul regulament nu se reînnoiește deoarece nu sunt îndeplinite criteriile de aprobare, Comisia urmează să stabilească dată de expirare ca fiind cea valabilă înaintea intrării în vigoare a prezentului regulament sau data intrării în vigoare a regulamentului care prevede că aprobarea substanței active nu se reînnoiește, oricare dintre aceste date survine mai târziu. În ceea ce privește cazurile în care Comisia urmează să adopte un

65

regulament care prevede reînnoirea aprobării unei substanțe active menționate în anexa la prezentul regulament, Comisia va depune eforturi pentru a stabili, în funcție de circumstanțe, cea mai timpurie dată posibilă de punere în aplicare.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 a trebuit așadar modificat în consecință.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.Sursa: https://eur-lex.europa.eu/

Comertul ambulant de pasari ramane interzis pana la 7 iunie 2021, Agroromania.ro , 18 Mai 2021

ANSVSA a confirmat pentru AgroRomania ca decizia luata de CNSU-CNCB ramane in vigoare, asadar comertul ambulant de pasari va fi in continuare interzis pana la 7 iunie 2021."In contextul epidemiologic actual, de crestere a numarului focarelor de gripa aviara pe tot teritoriul Europei, presiunea virala este foarte mare si de aceea este absolut necesara impunerea si respectarea unor masuri suplimentare pentru a preveni raspandirea acestei boli.

La nivel european, pierderile economice cauzate de evolutia gripei aviare sunt foarte mari, statul cel mai afectat fiind Polonia. De aceea, ANSVSA solicita sprijinul fermierilor din industria avicola si al cetatenilor in aplicarea masurilor de biosecuritate si respectarea tuturor masurilor dispuse de autoritati, pentru a impiedica raspandirea gripei aviare pe teritoriul tarii

66

noastre si a evita pagubele economice enorme generate de aceasta boala", arata ANSVSA.

 ANSVSA monitorizeaza in permanenta statusul de sanatate al pasarilor domestice si al celor salbatice (rezervorul natural de virus), astfel incat pe piata sa ajunga doar produse provenite de la animale sanatoase si, implicit, sa protejeze industria avicola din tara noastra.

Ciuperci Champignon - O afacere de milioane Milioanele TALE Ciupercile champignon Agaricus sunt cultivate inca din secolul XVII Cercetarile si experimentele au demonstrat eficienta culturii de Agaricus precum si calitatile culinare deosebite ale acestei ciuperci In prezent cultura ciupercilor champignon se extinde tot mai mult...

Un focar de gripa aviara a fost confirmat la o ferma cu 180.000 de pasari din Ungheni, judetul Mures, toate urmand a fi sacrificate.

 ANSVSA a dispus mai multe masuri de protectie, inclusiv controale la toate fermele de pasari din tara.

 Pana la 7 iunie 2021 sunt valabile urmatoarele masuri:

Suspendarea organizarii si desfasurarii comertului ambulant cu pasari;

Suspendarea activitatilor comerciale cu pasari vii, (de la puii de o zi pana la pasarile de reforma) pentru toate speciile de pasari comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum si a oricaror altor activitati de intermediere in vederea comercializarii directe catre crescatorii de pasari din gospodariile populatiei.

Constantin Boștină, ASPES, despre green deal și avantajele României , De Food Biz La mai 19, 2021

https://youtu.be/ongGPlM7tK0

Constantin Boștină, preşedintele Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), susține că România are o serie de avantaje în ceea ce privește implementarea green deal-ului, una din politicile majore lansate, astăzi, de către UE. Aceasta este cu atât mai importantă, cu cât reprezintă de fapt direcția în care trebuie să meargă economiile UE, în

67

perioada următoare. În fapt, este vorba de schimbarea tehnologiilor, dar și de prezența specialiștilor în reorganizarea activității economice.

“Fiecare țară trebuie să vină cu propriile contribuții care sunt așteptate de UE pentru a putea să dea viață acestei noi orientări a economiei verde. Din punctul acesta de vedere, eu cred că România este o țară avantajată pentru că ea dispune de o serie întreagă de condiții favorable pentru a putea să  intre cu pași destul de hotărâți în politica generală a green deal-ului.  Avem practic și potențial natural favorabil, dar și potențial material favorabil, însă, stăm mai prost cu tehnologiile care să poată să reorienteze economia către producția de green-deal. Problema cea mai importantă rămâne pregătirea populației, a specialiștilor, a oamenilor și de business și de producție care trebuie să înțeleagă că este necesar să lucreze în acest sens”, a declarat Constantin Boștină la FoodIntelForum 2021.

Numarul de bovine de carne, intr-o scadere accentuata. O asociatie agricola importanta incurajeaza cresterea lor , mai 19, 2021

Mai multi crescatori de bovine din intreaga tara au elaborat o petitie, transmisa ministrului Agriculturii, Adrian Oros, prin care ii solicita acestuia sa sustina dezvoltarea acestui sector, prin asigurarea unui cadru optim, in care crescatorii sa-si poata desfasura activitatea, fara piedici.

La acest demers se alatura si Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine din Romania, ACEBOP, care sustine initiativa fermierilor si vine cu noi propuneri, menite sa sustina dezvoltarea acestui sector.

„Asociatia noastra se alatura grupului de crescatori de bovine de carne din Romania care au initiat o petitie catre domnul ministru Nechita-Adrian Oros. Scopul petitiei este unul major pentru relansarea cresterii bovinelor de carne in Romania, marirea productiei, calitatea carnii si, implicit, obtinerea de plus valoare pentru fermieri. Este absolut necesara sprijinirea productiei. Romania nu are capacitate de rasa la bovine si nici la ovine, trebuie sprijinita metisarea. Din acest motiv, suntem langa crescatorii de bovine carne care au

68

initiat petitia si care doresc dezvoltarea sectorului de carne”, se precizeaza intr-un comunicat al asociatiei.

In acest context, ACEBOP propune ca 75% din valoarea sprijinului care se va acorda in sector sa se dea la femele care dovedesc originea tatalui-rasa de carne, iar 50% pentru rase autohtone insamantate cu rase de carne.

De asemenea, asociatia propune coborarea numarului de capete la tinerii fermieri, la 5 capete bovine si 75 la ovine si aplicarea echivalentului zootehnic, adica o subventie pe UVM (Unitate Vita Mare) la fel cum exista sprijinul pe hectar cu 36 euro, iar crescatorii de animale sa fie sprijiniti pe UVM.

Nu in ultimul rand, asociatia mai propune ca 50% din valoarea sprijinului sa se dea la oricare vaca ce intra la metisare cu rase de carne.

„Asa poate fi relansata productia de carne vita a Romaniei”, spun reprezentatii Asociatiei.

Restrictiile generate de gripa aviara au intrat in vigoare. Decizie de suspendare a autorizatiei, pentru mai multe firme care comercializau pasari vii , mai 19, 2021

DSVSA Botosani a retras temporar autorizatiile de functionare pentru mai multe societati comerciale care comercializau pasari vii, din cauza restrictiilor impuse de ANSVSA pe fondul izbucnirii unui focar de gripa aviara.

“Noi am luat decizia de suspendare a activitatii tuturor mijlocitorilor de afaceri care functionau pe raza judetului Botosani pe pui, adica suspendarea activitatii magazinelor de pui de o zi si controlam fiecare ferma daca vinde catre mijlocitori. Teoretic, nici nu au voie sa vanda catre mijlocitori”, a afirmat Turcanu, pentru Agerpres.

Oficialul DSVSA sustine ca fermele avicole pot vinde pui doar direct catre gospodarii, in limita a 350 de capete. De asemenea, vanzarea este permisa pe o raza de maximum 50 de kilometri de locul de amplasare a fermei avicole.

La nivelul judetului Botosani functioneaza 21 de ferme avicole autorizate, cea mai mare dintre ele crescand anual un milion de pasari.

Dupa ce in judetul Mures a fost depistat un focar de gripa aviara, autoritatile au decis suspendarea totala a comertului cu pasari vii, pe intreaga suprafata a

69

Romaniei, pentru 30 de zile, interdictia fiind in vigoare incepand cu data de 7 mai.

Decizia autoritatilor a generat pareri contradictorii in randul parlamentarilor unde, deputatul UDMR Magyar Lóránd, specialist in activitati agricole si vicepresedintele Comisiei pentru Agricultura si-a manifestat dezacordul fata de masura.

„Insa Comitetul National pentru Situatii de Urgenta a mers mult mai departe si a oprit comertul cu pasari vii din intreaga tara. Consideram ca a fost luata o decizie pripita, care a adus pierderi financiare uriase atat pentru intermediari, cat si pentru fermele de pasari si pentru fermele mici. UDMR militeaza pentru ridicarea masurilor luate de catre Comitetul National pentru Situatii de Urgenta in toata tara si dorim revenirea la primele restrictii, care sunt suficiente pentru eliminarea focarului”, a spus Magyar Lóránd, vicepresedintele Comisiei pentru Agricultura, potrivit Mediafax.

De ce să cultivi sorg zaharat? Emil GEORGESCU , 19 mai 2021 - 20:03

Plantă energetică, sursă de substanţe dulci şi un excelent produs furajer - acestea sunt doar trei dintre multiplele întrebuinţări ale sorgului zaharat. Avantajul major e toleranţa sporită la secetă! Cum îl cultivi?

Extinderea în cultură a sorgului zaharat (Sorghum bicolor var. Saccharatum)este previzibilă şi motivată de importanţa lui dată de multiplele utilizări în domeniul alimentar şi energetic.

La începutul anilor ’90, un colectiv de cercetare asupra sorgului zaharat, costituit în jurul USAMVB din Timişoara, a făcut publice câteva rezultate privind tehnologia de cultivare, extragerea sucului din tulpini şi valorificarea acestuia în domeniile energetic, alimentar şi furajer.

Relaţiile plantei cu factorii de vegetaţie

• Sorgul este o plantă rezistentă la secetă şi la arşiţă, depăşind sub acest aspect porumbul, faţă de care are un număr mai mare de stomate pe frunze şi un sistem radicular mai dezvoltat, cu un număr aproape dublu de perişori radiculari.

• Coeficientul de transpiraţie variază între 153 şi 271.

• Temperatura minimă de germinaţie este de 12oC.

70

• În cursul vegetaţiei suportă temperaturi ridicate de 38-40oC, dar este sensibil la temperaturi scăzute, chiar şi la 15oC îşi opreşte creşterea.

• Faţă de apă are cerinţe reduse, reuşeşte şi în zone cu precipitaţii sub 350 mm.

• Faţă de sol nu este pretenţios, valorificând bine şi terenurile uşoare, dar nu suportă solurile grele cu exces de umiditate. Valorile pH-ului sunt între 4,5 şi 8,5.

Tehnologia de cultivare a sorgului, pe scurt

Rotaţia. Cele mai bune rezultate, în zona de cultură a sorgului, se obţin după cerealele păioase, floarea soarelui, sfecla pentru zahăr şi porumb, dar şi după leguminoasele anuale. Cultivarea în monocultură, deşi este posibilă, nu este recomandată. După sorg sunt recomandate doar culturi de primăvară şi mai puţin pretenţioase faţă de apă şi elemente nutritive.

Aplicarea îngrăşămintelor. Sorgul zaharat valorifică bine fertilitatea naturală a solului, dar răspunde cu sporuri importante de recoltă la aplicarea îngrăşămintelor, cu precădere pe soluri mai sărace, dar cu umiditate suficientă.

Dozele recomandate, în funcţie de zonă, variază de la N60-80 P2O5 60-80 K2O60-

80, până la N100P80K80. Mărirea dozei de azot la N200 nu se justifică nici prin nivelul sporurilor de producţie şi nici sub aspect economic.

Lucrările solului trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele impuse pentru seminţele mici. Solul este bine să fie afânat adânc, bine nivelat, mărunţit şi curat de buruieni. Aceste condiţii trebuie să fie obţinute printr-un număr redus de treceri cu utilajele, în vederea conservării apei şi a structurii solului.

Sămânţa şi semănatul. Se foloseşte sămânţă cu puritatea minimă de 97% şi germinaţie minimă de 85%.

71

Sămânţa de sorg se caracterizează prin capacitate de germinaţie în câmp foarte slabă, respectiv în condiţii bune de temperatură şi umiditate, se reduce cu 30-50% faţă de germinaţia în laborator. Sămânţa se tratează împotriva tăciunelui şi a dăunătorilor din sol cu insecto-fungicidele folosite la porumb.

Semănatul se face când temperatura solului la adâncimea de semănat este de 14-15oC. Scăderea temperaturtii sub 12oC poate reduce numărul plantelor răsărite cu mai mult de 50%. În majoritatea anilor, temperatura de 14-15oC la adâncimea de 5 cm în zonele de cultură a sorgului din ţara noastră se înregistrează în prima decadă a lunii mai.

Densitatea plantelor recomandată pentru sudul ţării este de 150-200 mii plante/ha, iar pe terenurile mai sărace densitatea se reduce la 100 mii plante/ha. În cercetările din vestul ţării cele mai bune rezultate s-a obţinut la densitatea de 160-180-200 mii plante/ha, densităţi la care s-a obţinut cel mai bun randament de suc şi cel mai mare conţinut de zahăr. Cantitatea de sămânţă este de 10-15 kg/ha.

Distanţa între rânduri este de 50 cm, distanţă la care se asigură un bun spaţiu de nutriţie şi luminozitate plantelor. Adâncimea de semănat este de 3-5 cm pe solurile mai reci şi 5-7 cm pe solurile nisipoase.

Lucrările de îngrijire. Formarea crustei după semănat îngreunează răsărirea şi conduce la neuniformizarea culturii.

După răsărire, ritmul lent de creştere a plantelor poate determina îmburuienarea culturii.

Combaterea buruienilor se realizează prin erbicidare preemergentă şi postemergentă, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate.

Dintre dăunători, în vegetaţie mari pagube produce păduchele verde al cerealelor (Schizaphis gramineum), care se combate prin două tratamente la interval de 10-15 zile.

Irigarea culturii se impune pe solurile nisipoase, în anii cu secetă severă.

Recoltarea sorgului zaharat se face în faza de maturitate în lapte, când are cea mai mare cantitate de substanţă uscată, glucide totale şi glucide reductoare în tulpini. Recoltarea se face cu combine speciale şi cu combine pentru recoltarea trestiei de zahăr adaptate pentru sorg. Pe suprafeţe mici, recoltarea se poate face manual prin secerarea plantelor, desfrunzirea tulpinilor şi eliminarea ultimelor internoduri, care conţin foarte puţin zahăr şi au unele săruri ce imprimă sucului un gust neplăcut. Este bine ca tulpinile

72

să fie tăiate cât mai aproape de sol, deoarece internodurile inferioare conţin cea mai mare cantitate de suc.

ÎNDULCITOR, FURAJ ŞI BIOETANOL

De la combine, materialul de sorg este transportat la instalaţia pentru zdrobit şi tasat în vederea obţinerii sucului. După presare, tocătura este transportată în zootehnie, în vederea furajării bovinelor sub formă de masă verde sau va fi însilozată în vederea furajării pe timpul iernii.

Producţia de tulpini de sorg variază între 60 şi 100 tone/hectar, din care se pot obţine 50-60 litri de sirop/tona de tulpini sau 3000 litri de etanol din producţia de fitomasă totală.

Click AICI şi vezi ce alte avantaje oferă acest sortiment furajer ajuns aproape la egalitate cu porumbul!

un articol de IOAN BORCEAN

INDUSTRIE ALIMENTARA

Agroserv Măriuţa, compania are deţine brandul Lăptăria cu Caimac, începe vineri, 21 mai, tranzacţionarea la Bursă: capitalizare anticipată de 77,9 mil. lei , Tibi Oprea , 19.05.2021,

Bursa de Valori Bucureşti a anunţat că vineri, 21 mai, intră la tranzacţionare pe piaţa AeRO, segmentul de acţiuni al Sistemului Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al BVB,

73

acţiunile producătorului de lactate Agroserv Măriuţa sub simbolul bursier MILK. Compania este recunoscută pentru brandul Lăptăria cu Caimac.

Agroserv Măriuţa a fost înfiinţată în anul 1994 şi până în 2018 a avut exclusiv activităţi agricole, cultură mare (grâu, orz, rapiţă, porumb, lucernă şi altele, pe o suprafaţă de 3.000 ha) şi ferma de vaci de lapte (cu peste 2.500 animale).

În 2018, compania a pus în funcţiune o fabrică de lactate, ce a presupus o investiţie de peste 5 milioane de euro, şi a lansat brandul Lăptăria cu Caimac, sub care produce şi comercializează lapte integral ambalat la sticlă, brânzeturi maturate, smântână, iaurt, sana etc.

În aprilie 2021, compania a derulat un plasament privat prin care a vândut un număr de 431.020 acţiuni la un preţ de 45 lei/acţiune. Valoarea capitalizării anticipate rezultată în urma derulării plasamentului privat aferent majorării de capital este de 77.895.900 lei, rezultată din înmulţirea numărului total de acţiuni al companiei şi preţul din plasamentul privat.

BT Capital Partners este Consultantul Autorizat care a intermediat realizarea plasamentului privat şi listarea acţiunilor Agroserv Măriuţa la bursă.

Agroserv Măriuţa a făcut primul pas pe piaţa de capital în noiembrie 2020, când a derulat un plasament privat prin care a vândut obligaţiuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro, tranzacţionate din decembrie 2020, pe SMT, sub simbolul MILK25E.

Familia Timiş, care deţine Casa Timiş şi producătorul de mezeluri Cris-Tim, are în plan construirea unui hotel în următorii cinci ani. Miruna Diaconu , 19.05.2021, „Momentan, suntem în plin proces de extindere a spaţiilor de cazare printr-un proiect unic de tip căsuţe, facilitate de 890 mp Spa şi wellness, clinică de medicină integrativă, parc aferent, lacuri şi zone de agrement“

Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş: Toată investiţia care susţine proiectul Casa Timiş este una privată pentru că ne dorim o dezvoltare unitară şi congruentă cu valorile noastre. Acesta este şi

74

unul dintre motivele pentru care am achiziţionat cele 140 de hectare ce înconjoară conacul.

Familia Timiş, care deţine unitatea de cazare Casa Timiş şi producătorul de mezeluri Cris-Tim, are în plan construirea unui hotel în următorii cinci ani, însă în perioada următoare focusul va cădea pe un proiect de extindere a Casei Timiş, prin care vor fi construite mai multe case de vacanţă în locul în care se află şi conacul. Casa Timiş se află pe un domeniu extins din Chiţorani, judeţul Prahova.

„Pentru următorii 3 -5 ani previzionăm construirea unui hotel cu multiple facilităţi, atât de leisure, cât şi de business. Momentan, suntem în plin proces de extindere a spaţiilor de cazare printr-un proiect unic de tip căsuţe, facilitate de 890 mp Spa şi wellness, clinică de medicină integrativă, parc aferent, lacuri şi zone  de agrement“, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

CEC Bank finanţează construcţia unei noi fabrici a producătorului român de lactate Artesana, o investiţie de circa 5 milioane euro în urma căreia producţia se va tripla începând de anul viitor , Roxana Rosu ,19.05.2021,

CEC Bank finanţează construcţia unei noi fabrici a producătorului român de lactate Artesana, o investiţie de circa 5 milioane euro în urma căreia producţia se va tripla începând de anul viitor.

În acelaşi timp, numărul angajaţilor va creşte până la 100 de persoane.

CEC Bank finanţează acest proiect printr-un credit de investiţii de 13,5 milioane de lei, dar şi prin pre-finanţarea ajutorului de stat aprobat pentru noua fabrică Artesana, de aproximativ 2,3 milioane euro, printr-un credit punte.

Artesana beneficiază şi de susţinerea companiei de private equity ROCA Investments, care a intrat în acţionariatul companiei la sfârşitul anului trecut, prin achiziţia unui pachet de 20% din acţiuni.

75

”Sunt mândru că am reuşit să atragem în portofoliul nostru Artesana, o afacere de familie, construită de antreprenori români. La CEC Bank susţinem economia locală şi antreprenorii care au reuşit să dezvolte afaceri de succes şi care au curaj să investească şi să-şi ducă proiectele mai departe”, a declarat Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank.

Antreprenori locali. Producătorul de conserve Prefera Foods, controlat de Raul Ciurtin, vine la bursă cu obligaţiuni pentru a cuceri piaţa europeană de preparate vegetale. Prefera Foods are 170 de angajaţi şi afaceri de 70 mil. lei în 2020, plus 52% faţă de anul anterior , Cristina Roşca 19.05.2021,

Raul Ciurtin, CEO şi acţionar al Prefera Foods: Vom investi în distribuţia internaţională şi în creşterea capacităţilor de producţie pentru aceste tipuri de produse.

Producătorul de conserve Prefera Foods, controlat de omul de afaceri Raul Ciurtin, vrea să vină la bursa de la Bucureşti pentru o emisiune de obli-gaţiuni care să susţină dezvoltarea companiei pe segmentul de preparate vegetale.

Compania a deschis un nou segment de piaţă, cel al preparatelor vegetale alternative la peşte, lansând brandul Unfished. Lansarea vine într-o perioadă în care consumul de alimente vegetariene şi vegane este pe un trend puternic ascendent în România şi în lume. De-a lungul timpului s-au lansat astfel lactate alternative, brânzeturi şi chiar produse din carne pe bază de plante. Pe segmentul de preparate vegetale alternative la peşte sunt însă puţini jucători.

Ionuţ Ilie, general manager al Ice Cream, Unilever South Central Europe: Când am preluat fabrica Betty Ice din Suceava, ea producea 10 mil. litri de îngheţată, faţă de 17 mil. litri astăzi. Aproape un sfert din producţie merge la export , Cristina Roşca , 18.05.2021,

♦ Compania Betty Ice, care administrează în România tot businessul de îngheţată al gigantului Unilever, a avut în 2019, ultimul an pentru care există date, afaceri de 251,6 mil. lei, plus 72% ♦ Anglo-olandezii de la Unilever au pe segmentul de îngheţată şi producţie – destinată atât pieţei

76

locale, cât şi exportului – şi importuri ♦ Compania are în portofoliu branduri româneşti precum Betty Blue şi Napoca, dar şi mărci internaţionale precum Carte D’Or, Magnum, Cornetto şi Ben & Jerry.

Ionuţ Ilie, general manager al Ice Cream, Unilever South Central Europe: Pentru 2021, noi ne-am bugetat o creştere sănătoasă şi momentan suntem în target, chiar peste. Nu avem certitudinea că se va menţine trendul, dar sezonul acum începe.

Fabrica Betty Ice de la Suceava, deţinută de grupul anglo-olandez Unilever, a produs anul trecut 17 milioane de litri de îngheţată, din care circa 4 milioane de litri - adică aproape un sfert din total - au luat drumul exportului.

„Am crescut exportul, produsele realizate la Suceava ajung în Marea Britanie, Germania, Ungaria, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Cehia, Slovacia şi ţările baltice“, spune Ionuţ Ilie, general manager al Ice Cream, Unilever South Central Europe, o regiune care cuprinde cinci ţări, respectiv România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Moldova.

Unilever a preluat acum trei ani fabrica de la Suceava, ca de altfel tot businessul Betty Ice, de la antreprenorul Vasile Armenean, într-o tranzacţie estimată atunci la 80 mil. euro de surse din piaţă. Pentru gigantul care mai are în portofoliu şi produse de curăţenie, îngrijire personală sau alte alimente şi băuturi, acest deal a însemnat producţie locală pe segmentul de îngheţată, unde existau anterior doar importuri.

Comtim-Steak House , meatmilk , 19 mai 2021

Smithfield România păstrează tradiția Comtim și oferă produse din carne de porc de cea mai bună

77

calitate, cu un gust autentic românesc, provenită de la porci crescuți în România și hrăniți cu cereale românești.

Carnea de porc produsă de Smithfield România în Banat continuă o tradiție unică. Păstrează calitatea gustului inconfundabil de carne de porc proaspătă, iar Comtim rămâne sursa de Hrană bună. În mod responsabil.

Acolo unde pasiunea pentru carnea de porc produsă responsabil se îmbină cu inovația, rezultatul este un produs care aduce cu sine nostalgia unor mese savurate în tihnă. Fără griji. Doar gust veritabil.

Gama Comtim -Extinderea portofoliului de produse cu valoare adăugată

În ultimii 5 ani,principalul obiectiv al companiei noastre a fost extinderea portofoliului de produse cu valoare adăugată, destinate în special retailului modern. Totodată, schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor culinare, lipsa experienței în pregătirea meselor acasă și a timpului dedicat preparăriiacestora, precum și interesul consumatorilor pentru un stil de viață sănătos au contribuit la creșterea cererii pentru produse Ready-to-Eat.

Produsele Comtim au fost întotdeauna apreciate pentru gustul fraged, de carne proaspătă,dar și pentru savoarea originală, unică, de carne autentic românească.

Prin gama SteakHouse, Comtim aduce originalitate și propune produse de restaurant, la tine acasă!

Pentru cei care preferă produsele ready-to-eat, am creat gama Comtim Steak House – Produse cu semnătură, formată din produse inedite, inovatoare, unice ca și concept în piață. Produsele au fost definitepentru a reprezentaidentitatea Comtim ca marcă ambasador cu cele mai importante atribute:

-produs 100 % românesc

-siguranță alimentară

-gust autentic

-produse originale

Steak House by Comtim – Signature Products reprezintă o gamă “brand experience” marca Comtim, care oferă consumatorilor produse premium, preparate după tehnici moderne de gătire, care mai au nevoie să se

78

odihnească la cuptor doar 10 minute pentru a dezvălui un gust echilibrat și o textură desăvârșită.

Deasemenea, pentru dezvoltarea strategiei produsului, obiectivul principal a fost îmbunătățirea indicelui de performanță calitate-preț pentru consumatori și concentrarea atenției noastre asupra oportunității de a ne diferenția de concurență în ceea ce privește aspectele de calitate.

Beneficiile produselor sunt:

Preparate cu semnătură Produse inovatoare – restaurantul tău de acasă Materie primă atent selecționată Doar ingrediente naturale Tehnici de gătire moderne (slow cooking) care au impact minim

asupra calității nutrienților Profil nutrițional optim

Gama de produse Comtim Steak House-Produse cu semnatură este formată

din:SCĂRICICĂ MARINATĂ 500g

TOMAHAWK DE PORC 450g   

79

CHOPS DE PORC 350g

100% DELICIOS 100% PROASPĂT 100% ROMÂNESC 0%  COMPROMISURI DOAR 10 MINUTE LA CUPTOR

Steak House Comtim este un rezultat unic al Excelenței Operaționale Smithfield România!

Liderii din sectorul alimentar, al băuturilor și al suplimentelor alimentare se întâlnesc anual la RO.aliment SHOW pentru a face schimb de experiență, pentru a-și împărtăși lecțiile și cele mai recente soluții și idei industriei de procesare și producție dar și pentru a dezbate provocările și beneficiilor momentului. Context

5 zile cu workshopuri tehnice cuprinzând teme actuale ce acoperă întreg lanțul tehnologic specific fiecărui sector

ZIUA 1 - 17 MAI

CARNE & produse alternative – 10 prezentări specifice industriei carnii

80

Ziua 2 - 18 mai

LAPTE & ÎNGHETAȚĂ & NOU !!! > BĂUTURI & produse alternative

Ziua 3 - 19 mai

SUPLIMENTE ALIMENTARE – 10 prezentari specifice suplimentelor alimentare

Ziua 4 - 20 mai

PANIFICAȚIE & DULCIURI & produse alternative

Ziua 5 - 21 mai

CONSUMATORI & INDUSTRIE – 3h – Cunoașterea procesului tehnologic, a ingredientelor și a nutrienților - detalii folositoare consumatorului atunci cand alege ce să punem in coș

“Provocările și beneficiile momentului în sectoarele alimentare – integritate, lecții, soluții, obstacole, tendințe”RO.aliment SHOW AGENDA la această dată

Dezbatere la RO.aliment Show: NUTRI-SCORE | Viziunea ANPC și ARC , By RO.aliment , May 19, 2021

Comisia Europeană (C.E.) și-a anunțat intenția de a impune un sistem de etichetare a alimentelor unitar în rândul tuturor statelor-membre până la finalul anului 2022.

Anunțul vine după ce aproape 300 de oameni de știință și asociații medicale din Europa au solicitat C.E. să facă sistemul NUTRI-SCORE obligatoriu pe bătrânul continent. Sistemul semaforizat a fost recomandat oficial de Franța, Germania, Belgia, Spania, Luxembourg și Olanda, însă limitările acestuia au fost criticate de autoritățile române și de alte țări din spațiul intracomunitar și ar putea pune în pericol multe produse tradiționale.

Care sunt pașii următori pentru România și cum ar putea impacta adoptarea NUTRI-SCORE produsele tradiționale românești, am aflat la RO.aliment Show, singurul eveniment din România dedicat specialiștilor din toate ramurile industriilor alimentare, băuturilor și suplimentelor alimentare.

81

Subiectul a fost dezbătut de Veronica Mitran, vicepresedinte ANPC-Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor , Paul Anghel, directorul general ANPC  și Dana Tănase, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC), în deschiderea conferinței RO.aliment Show. Paul Anghel: „Am avut o întâlnire cu deputați și senatori USR vis-a-vis de etichetarea nutrițională și de NUTRI-SCORE. Sunt două paliere de discuție: primul este legat de nevoia noastră națională de a proteja anumite produse care au indicație geografică protejată (IGP), produse tradiționale, produse montane, care pot intra în zona aceea roșie de semaforizare și astfel să se creeze un dezechilibru competitiv pe piață. Și al doilea palier de discuție este interesul european, care în 2022 va cere implementarea NUTRI-SCORE. Din câte știm, mai multe state-membre nu vor să accepte NUTRI-SCORE din perspectiva produselor tradiționale, Italia fiind unul dintre exemple. Uleiul de măsline, parmezanul, mozzarella și multe alte produse pot intra în zona roșie. Preparatele din carne, inclusiv cele de la noi, de exemplu Salamul de Sibiu poate intra într-o anumită zonă nefavorabilă din cauza conținutului de grăsimi. Practic, riscăm fie să punem în valoare un produs foarte mult, fie să declasificăm în ochii consumatorului un alt produs. Propunerea noastră a fost să chemăm la discuții toți stakeholderii, inclusiv asociațiile patronale, și să ne gândim împreună cum este mai bine să procedăm în povestea legată de NUTRI-SCORE. În caz contrar, am da un punct de vedere neconsolidat. Până la urmă și interesul național trebuie să aibă o componentă foarte importantă.”

Dana Tănase: „Sistemul NUTRI-SCORE a fost pus la punct de francezi… Chiar industria procesatoare a cărnii din

82

Franța este nemulțumită, pentru că el este oarecum înșelător din moment ce cele mai multe produse din carne ar fi în categoria D, în clipa în care vii cu o frunză de salată și le pui într-un sandwich ele se duc în B sau în C. În schimb, cerealele fac parte din B, deci sunt mai puțin „nocive” cu toate că sunt foarte bogate în zaharuri. Sistemul NUTRI-SCORE nu ține cont de nutrienți și ia grosso modo grupele mari, motiv pentru care la nivelul CLITRAVI s-a făcut o solicitare către Comisia Europeană. În momentul de față există foarte multe lucruri pe care sistemul nu le garantează și dă consumatorului o percepție greșită față de produsul în cauză. De aceea apreciem inițiativa ANPC de a aduna la masa de discuții toți stakeholderii.”

Marcați în calendar următorul eveniment RO.aliment Show – PIA – Poluarea în industria alimentară 22 – 23 septembrie 2021

Ursus Breweries lansează cea de-a patra ediție a programului internațional de Graduate Trainee „Brew Your Future” , Resurse Umane ,   Carol Popa , Miercuri, 19 Mai 2021 12:36

Ursus Breweries a dat startul programului internațional de Graduate Trainee „Brew Your Future”, ajuns la cea de-a patra ediție. Programul se adresează studenților în ani terminali, precum și absolvenților care doresc să se dezvolte profesional și să urmeze o carieră în industria berii.

Programul „Brew Your Future” le oferă participanților oportunitatea de a fi parte dintr-o comunitate internațională de trainees din toate țările în care Asahi Europe & International activează și reprezintă, de asemenea, un prim pas excelent către o carieră în Ursus Breweries. Este un program care are durata unui an și care începe în lunile august-septembrie, oferindu-le participanților experiență în departamentele: Logistică, Financiar, Vânzări, Marketing și Trade Marketing.

„Ne-am propus să creăm un program cuprinzător, care să le ofere celor care își doresc să lucreze în industria berii o varietate de oportunități. Cei care se vor alătura programului vor contribui la o mulțime de proiecte ambițioase, experiențe ce îi vor ajuta să își dezvolte abilitățile de lideri, să-și

83

aprofundeze cunoștințele despre industria noastră și să poată înțelege strategia de afaceri a liderului pieței de bere din România și a uneia dintre companiile certificate ca Top Employer în 2021”, a declarat Zuzana Balejová, Vicepreședinte Resurse Umane Ursus Breweries.

Mai multe informații despre programul „Brew Your Future” sunt disponibile pe site-ul https://ursus-breweries.ro.

Prefera Foods își extinde portofoliul și în categoria plant-based, 18 May 2021 , Simona Popa

Prefera Foods lansează brandul Unfished, o categorie nouă și inovatoare de produse vegetale, alternativă la pește. Compania se înscrie astfel între primii producători din Europa care inovează categoria de produse pe bază de plante sub sloganul „Fish in the water, plant on the plate”.

„Pariem pe potențialul pe termen lung al unei categorii prea puțin dezvoltate la nivel internațional, cea a alternativelor la pește. Vedem că peștele este tot mai puțin în oceane din cauza pescuitului intensiv. Ne-am propus să revoluționăm categoria de pește din plante și să venim cu un portofoliu complet, care, la prima vedere, pare doar o opțiune culinară îndrăzneață. Credem însă că ceea ce facem acum va produce în viitor un impact pozitiv asupra vieții noastre, dar și a oceanelor”, spune Raul Ciurtin, CEO Prefera Foods.

Potrivit producătorului, Unfished reprezintă mai mult decât o gamă de produse nutritive vegetale, bogate în proteine și înseamnă mai puțin pescuit, mai multă biodiversitate, o soluție sustenabilă pentru generațiile viitoare. Prefera Foods a investit 600.000 euro în dezvoltarea de produse în ultimii doi ani, iar Unfished este un brand inovator, creat în România.

„Ambiția noastră este să îl ducem peste tot în Europa și, de ce nu, pe alte continente. Pentru că suntem convinși că această categorie va deveni o opțiune importantă în viitor, vom investi în distribuția internațională și în

84

creșterea capacităților de producție pentru aceste tipuri de produse. Suntem pregătiți în perioada următoare să susținem această strategie de dezvoltare și luăm în calcul, în primul pas, emiterea de obligațiuni ce vor fi listate la Bursa de Valori București. În acest sens, am demarat deja discuțiile cu cel mai activ broker de retail pe piața de capital din România, TradeVille”, adaugă Raul Ciurtin.

Portofoliul Unfished cuprinde 11 SKU-uri, alternative vegetale la ton și somon. Chiar dacă sunt vegetale, produsele Unfished conțin nutrienți, proteine și acizi grași Omega-3, din surse vegetale.

Unfished PlanTuna este gama de produse vegetale alternative la ton, din plante, disponibilă atât la conserve la 150 de grame, cât și în forma de salate cu legume gata de consum în conserve la 240 de grame și pateuri la tub la 100 de grame.

Unfished PlantZalmon este alternativa vegetală la pasta de somon, în tub la 100 de grame.Gama Unfished poate fi găsită în prezent în magazinele Cora, Auchan și Mega Image, dar și pe platforma Băcănia cu Delicii.

„Ne-am concentrat să dezvoltăm în portofoliul Unfished produsele clasice ale categoriei de pește, dar din plante, în mai multe segmente de produse, pentru a acoperi cât mai multe preferințe de gust și să fim relevanți cu o gamă completă. Salatele Unfished sunt gata făcute, pentru consum imediat și sunt cea mai la îndemână variantă de a înlocui o masă pe bază de proteină animală cu una bazată pe proteină vegetală. Am lansat Unfished în România și ne pregătim, în urma discuțiilor cu partenerii și distribuitorii externi, să ajungem cu produsele noastre și în alte țări”, spune Celina Condorovici, Director Marketing Prefera Foods.

Anul acesta, compania pregătește lansarea brandului Unfished și în Europa, urmând astfel estimările experților care evaluează piața europeană a produselor pe bază de plante la 7,5 miliarde euro în 2025. 

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

ZF Agropower CEO Talk. Daniel Gross, CEO, Penny: Ne-am propus ca 60% din produse să fie „triplu RO“, până în 2023, făcute cu toate componentele în România. Acum suntem la 50%“ ,19.05.2021, Florentina Niţu „Trebuie să existe un ecosistem. Oamenii trebuie să se dezvolte local şi apoi să creeze legături cu furnizorii sau să se asocieze“.

85

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-ceo-talk-daniel-gross-ceo-penny-ne-am-propus-ca-60-din-20087607

Daniel Gross, CEO al retailerului german Penny, ce operează în România o reţea de circa 280 de magazine cu profil discount, spune că românii îşi doresc din ce în ce mai multe produse româneşti pe raft, astfel că pentru a sprijini întreg lanţul de la producţia primară la procesare şi distribuţie, îşi doresc ca în următorii doi ani circa 60% din produsele listate în Penny Market să fie făcute din ingrediente locale, procesate local şi de către producători români.

„Ne-am poziţionat de la început ca fiind discounterul românesc şi în momentul de faţă peste 85% din furnizorii noştri sunt înregistraţi în România şi avem peste 65% produse fabricate în România. Acum targetăm să avem pe rafturi cât mai multe produse care să aibă întreg fluxul de producţie în România, de la ingrediente din România, la procesare şi intermediere în România şi producţie în România, asta înseamnă triplu RO“, a afirmat Daniel Gross în cadrul ediţiei speciale a emisiunii ZF Agropower, ZF Agropower CEO Talk.

El a menţionat că trendul în rândul românilor de a se îndrepta spre produse 100% româneşti, creionat în ultimii ani, a fost accentuat anul trecut, în contextul pandemiei de COVID-19, şi anul acesta, executivul precizează că „lucurile merg bine, peste aşteptările noastre“. De altfel, el susţine că clienţii sunt mai informaţi şi se interesează mai mult despre ceea ce consumă.

„Ne-am propus ca până în 2023 să atingem targetul ca 60% din produse să fie „triplu RO“, făcute cu toate componentele în România şi lucrăm pe toate categoriile, unde simţim că este relevant. Am început în legume, fructe, carne, panificaţie şi acum suntem la 50%“, a afirmat Daniel Gross.

Acesta menţionează că în prezent în Penny sunt 600 de furnizori din România, dintre care peste 70 de furnizori de pâine şi 14 măcelării. „Avem furnizori cu care am crescut împreună.“

Daniel Gross susţine că şi pentru mărcile private colaborează în special cu producători din România, iar de la Hanul Boieresc, cea mai importantă

86

marcă proprie, au 200 SKU-uri în magazine şi îşi doresc să o dezvolte mai departe. „Într-un Penny sunt listrate permanent 2.300 de SKU-uri, iar Hanul Boieresc reprezintă aproape 10% din ce punem pe raft“, a adăugat el.

Executivul mai spune că există potenţial de dezvoltare a noi produse în România, dar şi de reducere a deficitului comercial în sectorul agroalimentar, pentru că românii au curaj şi sunt pricepuţi, însă le lipseşte încrederea. „Eu sunt convins că România merge într-o direcţie bună“, precizează el.

„Trebuie să existe un ecosistem. Oamenii trebuie să se dezvolte local şi apoi să creeze legături cu furnizorii sau să se asocieze. Este nevoie de bani, de timp şi de competenţă. Direcţia este bună, pentru că eu din zona în care sunt aud multe veşti pozitive, aud de dezvoltare, de creştere şi sunt optimist că vom ajunge ca pe partea de industrie agroalimentară să nu mai fim pe deficit“, a menţionat Daniel Gross, completând că „statul ar trebui să fie un mediator“.

Compania avea la finalul anului trecut 276 de magazine şi vrea pentru acest an minimum 25 de inaugurări, ceea ce înseamnă că reţeaua Penny va depăşi pragul de 300 de unităţi. Bugetul de investiţii doar pentru 2021 este de 100 mil. euro (circa 500 mil. lei), pe când cel pentru perioada 2021-2029 sare de 5 mld. lei (1 mld. euro), bani ce merg către deschideri, logistică şi digitalizare. Retailerul a obţinut anul trecut o cifră de afaceri netă de 4,73 mld. lei, în creştere cu 20% faşă de 2019.

Afacerile Cora au scăzut în pandemie cu 5,5% în 2020, până la 1,6 mld. lei, la cel mai redus nivel de după 2012. Totuşi, retailerul a revenit pe profit, cu un plus de 5 mil. lei , Cristina Roşca 19.05.2021,

♦ Retailerul cu 11 hipermarketuri, un magazin de proximitate şi o unitate online a obţinut în 2020 afaceri de 1,6 mld. lei şi un profit net de 5 mil. lei. Compania a încheiat primul an de pandemie cu 500 de salariaţi mai puţin.

Lanţul de magazine Cora a încheiat anul trecut cu afaceri de 1,6 mld. lei, cu 5,5% mai mici decât în 2019, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publice. Declinul a survenit în pandemie, un an atipic pentru consum şi pentru retail. Totuşi, din datele ZF, Cora este singurul dintre cei zece jucători din comerţul modern alimentar care şi-a redus încasările în 2020 faţă de anul de dinaintea pandemiei.

87

„Anul 2020 a fost unul imprevizibil şi solicitant. Ne-am trezit peste noapte într-o altă realitate, ceea ce ne-a provocat să luăm măsuri din mers pentru a adapta businessul şi să răspundem noilor nevoi ale clienţilor. Scăderea libertăţii de mişcare, ce s-a tradus prin reducerea vizitelor în magazine, a fost cea mai mare provocare“, spun reprezentanţii Cora.

Investiţi în România! Raluca Giosan, Delicitate: Vrem să ne extindem în Iaşi. Pentru Cluj şi Bucureşti luăm în calcul un sistem de francize. Investiţia de până acum a ajuns la circa 100.000 de euro , 19.05.2021,

Bogdan Alecu https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-raluca-giosan-delicitate-vrem-sa-ne-extindem-in-20082351

88

Cererea pentru produse artizanale a crescut pe timpul pandemiei, iar cifra de afaceri a Delicitate, producător de deserturi cu sediul în Suceava, este cu 40% peste suma estimată iniţial.

„În 2020 ne-am dublat cifra de afaceri faţă de 2019 la 1,4 mil. lei, în condiţiile în care estimările iniţiale erau pentru 1 milion de lei. Anul 2020 nu a fost atât de sumbru cum se estima iniţial. A existat o scurtă perioadă fără activitate când Suceava a fost în lockdown, dar am revenit în perioada Paştelui. Vânzările au continuat pe un trend ascendent“, a spus Raluca Giosan, fondatoare, Delicitate, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

Producătorul de deserturi a înfiinţat şi o platformă online însă are nevoie de extinderea capacităţii de producţie pentru a putea face faţă comenzilor.

„Am lansat şi un magazin online în perioada sărbătorilor pentru plasarea comenzilor. Am avut doar produse pentru sărbătorile pascale, dar vom extinde numărul produselor şi pentru cele care pot fi livrate şi în restul ţării“, a spus fondatoarea Delicitate.

În acelaşi timp, compania nu plănuieşte să intre cu produse pe rafturile retailerilor. Următorul pas îl reprezintă extinderea în Iaşi, Bucureşti şi Cluj.

„Avem o cofetărie pe care am deschis-o la un an de când am pornit laboratorul, iar aceasta este amplasată în zona centrală a oraşului.“

„Deja ne-am mai extins, avem un nou punct de desfacere în Suceava şi vrem să ne mai extindem deoarece mai avem clienţi din Piatra Neamţ, Bacău sau Iaşi. Să deschidem în Iaşi ar fi următorul pas deoarece de acolo avem mulţi clienţi şi vrem să fim mai aproape de ei. Vrem să ne extindem prin firma noastră pentru următoarele 1-2 locaţii dar nu nu excludem ideea unei francize. Pentru Bucureşti şi Cluj o franciză ar fi ideală. Oamenii din Bucureşti, din Sud, apreciază foarte mult produsele din Bucovina“, a explicat Raluca Giosan.

Investiţia de până acum a ajuns la circa 100.000 de euro, de la fondare, iar acum urmează o nouă investiţie de circa 100.000 de euro într-un nou laborator.

„În perioada de Paşte am produs 300 de cozonaci pe zi, am lucrat la capacitate maximă. Reţeta noastră implică un proces de producţie de 10 ore, iar astăzi noi producem pentru mâine. Acum tocmai am finalizat o investiţie programată de anul trecut pentru a creşte capacitatea. Anul acesta am finalizat cel de-al doilea laborator de producţie, mai mare şi care ne va oferi

89

posibilitatea de a livra mai multe comenzi, de a deschide un nou punct de desfacere în Iaşi“, a spus Raluca Giosan.

Obor21.ro extinde livrările în şase oraşe , S.B. , Companii / 19 mai

Obor21.ro extinde livrarea de carne proaspătă provenită din gospodăriile din nordul Moldovei către şase noi oraşe, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

În plus, în perioada următoare, livrările vor acoperi şi staţiunile şi oraşele de pe litoralul românesc. Comenzile se fac după acelaşi principiu, de meatbooking - rezervare înainte de sacrificare - astfel încât carnea să fie livrată proaspătă, în maximum 72 de ore.

Astfel, Obor21.ro face livrări începând din această săptămână, pe lângă Bucureşti şi Ilfov, în Ploieşti, Constanţa, Galaţi, Brăila, Buzău şi Focşani. De asemenea, pentru sezonul estival, livrările se vor extinde în localităţile de pe întreg litoralul, de la Năvodari până la Vama Veche. Investiţia necesară susţinerii planurilor de extindere se ridică la peste 20.000 de euro şi cuprinde logistica distribuţiei capilare, investiţiile în dezvoltarea platformei şi marketingul aferent deschiderii acestor noi zone de distribuţie.

Am avut solicitări numeroase de extindere a zonei de livrare, astfel încât am accelerat acest proces în primul trimestru şi am reuşit să deschidem livrarea în cele 6 oraşe, urmând ca planul de extindere să continue până la finalul anului. Estimăm că impactul investiţiilor în creşterea capacităţilor de livrare asupra cifrei de afaceri va fi suficient de puternic încât să ne apropie de obiectivul propus pentru acest an, 300.000 de euro, a precizat Florian Mateiţă, cofondator Obor21.ro.

Livrările de carne proaspătă se vor face atât pe segmentul B2C, cât şi către B2B, existând o creştere a interesului pentru produsele Obor21.ro în rândul restaurantelor. De altfel, în ciuda restricţiilor care au afectat sectorul HoReCa, segmentul B2B reprezintă 25% din vânzările cooperativei digitale,

90

cu o creştere semnificativă în perioada Paştelui, pe fondul diversificării meniului restaurantelor şi extinderii acestora către zona de delivery.

Comenzi cu ridicare din băcănii

Potrivit datelor unui sondaj realizat de Obor21.ro în luna martie, 29% dintre români îşi doresc să cumpere carne din băcănii şi magazine specializate. Mizând pe importanţa proximităţii, Obor21.ro demarează în această săptămânâ şi un proiect-pilot cu băcănii din Bucureşti, prin intermediul cărora clienţii vor putea plasa comenzi cu livrare în locaţiile respective. Comenzile se vor face prin intermediul unor terminale speciale, plasate în băcănii, iar ridicarea acestora se va face în fiecare zi de joi. Momentan, acest tip de comandă este disponibil în două băcănii din Capitală, urmând ca până la finalul acestui trimestru numărul lor să ajungă la 10.

Media pe comanda plasată din băcănii va fi cel mai probabil mai mică decât cea a comenzilor de pe site, undeva la 50-60%, adică la 100-150 de lei, cu 2-3 produse în coş şi o preferinţă pentru produse din categoria zahana, dar şi piese mai greu de găsit în alte magazine, cum sunt cele de oaie/miel şi capră/ied. Pe de altă parte, estimările noastre arată că numărul comenzilor plasate prin acest canal va ajunge să reprezinte între 15% si 20% din comenzile totale, fiind un segment strategic de dezvoltare în următoarele 12-18 luni, a mai precizat Florian Mateiţă.

Vânzările de Paşte, creştere de 240%

Media comenzii în perioada Paştelui - 21- 30 aprilie - s-a menţinut în jurul sumei de 240 de lei, pentru clienţii care au comandat exclusiv produse de miel şi ied, dar a crescut până la 300 de lei pentru clienţii care au adăugat în coş şi produse din mânzat. De altfel, dacă într-o perioadă obişnuită ponderea produselor din mânzat vândute este de 65% din totalul vânzărilor, în luna aprilie aceasta a scăzut la 25%.

Am avut o creştere de peste 240% în vânzări, faţă de o perioadă normală, iar faţă de Paşte 2020, creşterea a fost de 30%, pe fondul diversificării portofoliului, dar şi a creşterii notorietăţii conceptului. Am făcut şi livrări în afara zonei Bucureşti/Ilfov, punctual, cât a permis logistica existentă. Din păcate, deşi am avut zeci de comenzi din 12 alte oraşe - inclusiv zona Moldovei, Ardeal, Banat - nu le-am putut onora pe toate. Anul acesta ne concentrăm pe extindere, astfel încât să putem veni în întâmpinarea tuturor clienţilor, indiferent de localitate, a mai precizat Florian Mateiţă.

... citeste si partea a doua ...

91