Stiri 21 septembrie 2020, a doua parte

1

2

3

4

Ludovic Orban: Uzina Tractorul Brașov a fost pusă pe butuci de niște politruci! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 19 septembrie 2020 22:32

Vizită importantă la fabrica românească de tractoare IRUM! Premierul Ludovic Orban a mers vineri – 18 septembrie, să viziteze fabrica de tractoare IRUM Reghin, din județul Mureș, și s-a declarat impresionat de ceea ce a găsit. Prim-ministrul României a declarat, în conferința de presă organizată la finalul vizitei sale, că prezența sa la Reghin reprezintă un prim pas spre deschiderea dialogului în ceea ce privește proiectele de viitor și găsirea unei modalități prin care guvernul să poate să sprijine o astfel de companie

5

românească care a demonstrat de-a lungul timpului că vrea să se dezvolte și să se internaționalizeze.

Ludovic Orban a dezvăluit la finalul vizitei pe care a făcut-o la fabrica de tractoare IRUM Reghin că după 1990 a fost inginer tehnolog la uzina Tractorul Brașov, și deci nu este total străin de ceea ce se întâmplă într-o fabrică de tractoare.

”Sunt foarte bucuros că am găsit timpul să venim să vizităm această companie extrem de serioasă. Îi spuneam domnului Oltean că sunt oarecum legat de producția de tractoare întrucât imediat după 1990, în urma unui concurs am fost angajat ca inginer tehnolog la secția de montaj tractoare industriale Brașov. Am văzut cu ochii mei cum a fost distrus Tractorul Brașov și cum, din păcate, un domeniu de activitate absolut necesar într-o țară, care este a cincea țară ca potențial agricol, a fost pus pe butuci de niște politruci, de o directorime care a jefuit Tractorul Brașov și până la urmă, astăzi, nu mai există Tractorul Brașov, astăzi există mall-uri, parcuri și diferite alte suprafețe. Ca atare, sunt literalmente impresionat de faptul că o companie cu capital românesc a reușit această performanță, să asigure renașterea industriei producătoare de tractoare, o renaștere așa ca o pasăre Phoenix și să ajungă la un asemenea nivel tehnologic și la o asemenea capacitate de a produce tractoare competitive”, a declarat Ludovic Orban.

Startul unui dialog Guvern-IRUM

Premierul a declarat că este impresionat de faptul că în țara noastră există o fabrică de tractoare modernă, care produce produse competitive, cum este cea de la Reghin.

”Românul este un om creativ, un om care are inițiativă, un om care știe să găsească soluții pentru orice problemă. Sigurul lucru care ne lipsește este ca din ce în ce mai mulți români să aibă mai mult curaj și mai multă dorință de a transforma ideile în realitate. Astăzi, sincer, sunt de-a dreptul impresionat să văd cum într-un loc care în 1990 părea că se duce spre dispariție, a renăscut o fabrică modernă care produce tractoare competitive. Prezența noastră aici este

6

pentru a discuta despre proiecte de viitor, și de modalitatea prin care putem să utilizăm toate pârghiile pe care guvernul le are la dispoziție pentru a sprijini industria românească și companiile românești, care vor să se dezvolte, vor să se internaționalizeze, vor să genereze noi produse competitive. Practic, prezența noastră aici este, practic, începutul unui dialog constant pentru a putea sprijini astfel de proiecte”, a concluzionat premierul Orban.

Întrebat ce anume a făcut diferența între fabrica de tractoare IRUM de la Reghin și alte fabrici din țară, premierul Orban a răspuns: ”Omul sfințește locul. Seriozitatea, gândirea, viziunea, capacitatea de a pune în practică un plan coerent, nivelul de cunoaștere al domeniului și seriozitatea, acestea sunt lucruri foarte importante”.

Tractoarele IRUM, intrare pe piețele din Ungaria și Bulgaria

Mircea Oltean, CEO IRUM Reghin, a luat parte și el la conferința de presă pe care premierul Ludovic Orban a susținut-o la finalul vizitei de la IRUM Reghin. Acesta a dezvăluit că deja tractoarele fabricate de IRUM au ajuns și la fermierii din Ungaria, și că este pregătit, în funcție de solicitări, să mărească capacitatea de producție a fabricii de la Reghin.

”Ca și abordare a afacerii, lucrurile le-am făcut pas cu pas. Legat de aceste utilaje noi pe care le-am scos deja pe piața românească, ele sunt competive, pot să concureze cu orice produs occidental. Avem o abordare pe zonele aproapiate, pe Ungaria și Bulgaria, deja am început, sunt deja tractaore în Ungaria pe care le promovăm, facem demonstrații, sunt la utilizatori să se lămurească de performanțe. Să sperăm că ușor, ușor intrăm și pe acele piețe și pe urmă, pe măsură ce solicitările cresc, putem extinde și capacitățile de producție, putem să ne adaptăm având multe lucruri integrate aici, nu depindem de furnizor, putem repede să ne reorganizăm producția și să regândim totul în funcție de solicitări”, a declarat Mircea Oltean.

7

8

MINISTRUL OROS, DISCUȚII CU CRESCĂTORII DESPRE DESCHIDEREA TÂRGURILOR DE ANIMALE! Agroinfo 20 septembrie 2020

ÎNTÂLNIRE CU CRESCĂTORII DE ANIMALE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a discutat, sâmbătă, 19 septembrie 2020, cu crescătorii de animale despre deschiderea târgurilor de animale, despre ameliorarea raselor la ovine și acordarea subvențiilor pe cap de animal, sprijin cuplat și ajutor național tranzitoriu. Șeful MADR a fost în mai multe comune din județul Cluj.

Am revenit astăzi (sâmbătă n.r.) în județul Cluj, în mijlocul localnicilor din comunele Mociu, Cămărașu, Cătina și Geaca. În parcul din comuna Mociu, (...) am vorbit cu oierii despre subvenții, despre programul de ameliorare pentru ovine, despre acordarea ANT și SCZ.

Am continuat seria întâlnirilor cu fermierii în comunele Cămărașu și Cătina. Aici, am intrat într-un dialog deschis pentru a discuta cu toți cei prezenți despre toate problemele pe care le au, cele mai importante fiind:- legea arendării; - deschiderea târgurilor de animale;- lipsa abatoarelor din zonă ceea ce îi aduce pe micii fermieri la mila și dispoziția abatoarelor si a samsarilor.

În comunele Geaca și Țaga, am constatat că cea mai apăsătoare problemă a fermierilor este cea a pagubelor produse de mistreți. În acest sens, am spus

9

că este în analiză rezolvarea acestei situații prin adaptarea legislației aplicabile, a scris ministrul agriculturii, pe pagina sa oficială Facebook.

Târgurile de animale vii au fost interzise în toată țara, în anul 2018, prin decizia autorităților sanitare veterinare. Restricţia a fost impusă de autorităţi pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane. Au trecut doi ani de la interzicerea târgurilor de animale vii și crescătorii de animale, țăranii, au cerut în tot acest timp ridicarea restricției, redeschiderea târgurilor care-i ajută să-și vândă animalele la alte prețuri decât cele oferite de intermediari. Crescătorii de bovine au inițiat și o petiție online pentru redeschiderea târgurilor. AICI AVEȚI PETIȚIA!

CONFERINȚĂ USAMV CLUJ: PARTICIPĂ 250 DE CERCETĂTORI DIN 12 ȚĂRI! Agroinfo Publicat: 21 septembrie 2020

EVENIMENT! Conferința anuală a USAMV Cluj-Napoca, denumită în 2020 ”Științele Vieții pentru Dezvoltare Sustenabilă”, se va derula online, cu participarea a 250 de specialiști din țară și străinătate, anunță un comunicat USAMV Cluj, transmis pentru AGROINFO.

Conferința Internațională ”Științele Vieții pentru Dezvoltare Sustenabilă”, ajunsă la ediția cu numărul 19, organizată de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, se va desfășura online, în 24 și 25 septembrie 2020, cu participarea a 250 de specialiști din România și străinătate.

Evenimentul virtual, cu sesiuni interactive și discuții de tip panel, va oferi  cercetătorilor din întreaga lume șansa de a se conecta între ei, prin schimbul de experiențe științifice, idei și concepte inovatoare, precum și perspective în științele vieții, cu scopul de a încuraja inter și transdisciplinaritatea.

”În acest an avem circa 250 de invitați din 12 țări. Suntem foarte fericiți să organizăm a 19-a ediție a conferinței, chiar dacă anul acesta contextul social ne impune utilizarea spațiului virtual pentru comunicările științifice”, a precizat coordonatorul conferinței, Prof. dr. Dan C. Vodnar, Prorector Cercetare în cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Sesiunile participante în cadrul lucrărilor sunt: Agricultură, Protecția mediului, Horticultură și Silvicultură, Economie și dezvoltare rurală, Geodezie geomatică

10

și evaluarea proprietății, Științe umaniste, Zootehnie, Biotehnologii, Medicină Veterinară, Știința și Tehnologia Alimentului.

Între cei 250 de cercetători implicați în cele două zile de conferință se vor afla și reprezentanții celor cinci facultăți din cadrul USAMV Cluj-Napoca. Din străinătate, la eveniment vor susține prelegeri specialiști din Algeria, Austria, Belgia, Bulgaria, Egipt, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Moldova, Polonia, Serbia.

Fermierii europeni se opun acordului cu Mercosur Liviu GORDEA 21 septembrie 2020

Într-o declaraţie comună, 43 de organizaţii ale fermierilor din 14 ţări europene au cerut guvernelor respective să respingă acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Piaţa Comună a Sudului (Mercosur).

Organizaţiile din Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia şi Spania au semnat declaraţia comună, la care a aderat şi Consiliul European al Laptelui (European Milk Board - EMB), organizaţie care reprezintă interesele a circa 100.000 de producători de lapte din 15 state europene.

Se pare că Germania, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ar fi interesată să se facă progrese în direcţia ratificării acordului UE-Mercosur, chiar dacă recent cancelarul federal Angela Merkel şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest acord de asociere între cele două regiuni.

"Odată ratificat acordul UE-Mercosur, importurile de produse precum carne, zahăr şi soia din ţările Mercosur vor creşte, ceea ce, la rândul său, le va încuraja să adopte un model de producţie puternic orientat spre export, chiar mai industrial. În acelaşi timp, fermele familiale din Europa se confruntă cu provocări majore de a produce alimente care respectă standarde mai stricte de mediu şi bunăstare a animalelor, ceea ce implică costuri de producţie mai mari. Creşterea importurilor neechivalente din ţările Mercosur exercită o presiune suplimentară asupra preţurilor mai ales în

11

cazul fermelor familiale din Europa", a avertizat Erwin Schopge, preşedintele EMB.

Fermierii solicită o politică comercială care să promoveze preţuri echitabile ce acoperă costurile de producţie, protecţia mediului, biodiversitatea şi bunăstarea animalelor, drepturile omului, agricultura la scară mică, produsele alimentare regionale şi condiţiile de muncă corecte, se specifică în declaraţia adresată guvernelor respective. Grupurile de fermieri susţin că se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte producţia de alimente ecologice şi sectorul de creştere a animalelor, ceea ce înseamnă costuri mai mari. Pe de altă parte, spun ele, importurile în creştere şi mai ieftine din ţările Mercosur conduc la creşterea presiunii preţurilor asupra agricultorilor europeni.

Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Pieţei Comune a Sudului, din care fac parte patru ţări sud-americane, respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Venezuela. Acordul dintre cele două organizaţii a fost sprijinit de lideri din ambele regiuni, dar a creat şi îngrijorări în legătură cu faptul că fermierii din Europa ar putea să nu facă faţă competiţiei venite de peste Atlantic.

MINISTRUL OROS ANUNȚĂ CĂ SCHIMBĂ O LEGE PENTRU CĂ PRIMEȘTE ZILNIC MESAJE DE LA FERMIERI! Agroinfo 20 septembrie 2020

MODIFICARE LEGE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, doreşte modificarea legislaţiei din domeniul vânătorii, astfel încât fermierii care au terenuri ce se suprapun cu fonduri de vânătoare să le gestioneze și să poată ţine sub control problema mistreţilor care distrug culturile.

"Primesc zilnic pe WhatsApp filmuleţe cu turme întregi de mistreţi, mai ales, dar şi căprioare, care distrug culturile oamenilor, iar vechea formă a legii nu proteja deloc fermierii, pentru că toate obligaţiile erau ale fermierilor. Fermierii erau obligaţi să-şi asigure perimetrele respective, să facă 'scandal', să comunice în scris cu multe instituţii, iar despăgubirile lor nu erau acordate de către aceşti gestionari ai fondurilor de vânătoare", a declarat ministrul Adrian Oros, la Zalău.

În opinia ministrului agriculturii, o soluţie în această problemă ar putea fi trecerea fondurilor de vânătoare care se suprapun cu terenurile agricole în gestionarea fermierilor.

"Eu cred că asta este soluţia. Nu înseamnă că eu am dreptate, dar eu aşa cred că acolo unde fondurile de vânătoare se suprapun în mare parte peste terenurile fermierilor ar fi corect ca fermierii să gestioneze aceste fonduri de vânătoare.

12

Sigur, ei (vânătorii n.r.) spun că nu este legal, pentru că acum este o lege în vigoare - dar nu discutăm despre legea asta, ci despre ce trebuie să facem - lege în vigoare care spune că gestionarii fondurilor de vânătoare au anumite drepturi, iar aceste fonduri de vânătoare sunt peste terenurile fermierilor sau peste terenurile UAT-urilor şi această controversă este de ceva ani.

Anul acesta parcă a fost mai puternică această controversă. Eu cred că la fel ca în multe alte ţări europene, dacă fermierii sunt gestionarii acestor fonduri de vânătoare, acolo, repet, unde este cazul, ei vor fi mult mai echilibraţi în a exploata pe de o parte terenul, pentru că acolo cultivă şi au nevoie să aibă nişte producţii care-i să facă să reziste pe piaţă, dar în acelaşi timp mult mai echilibraţi în a gestiona şi fondurile de vânătoare, pentru că cineva trebuie să menţină acest echilibru", a subliniat oficialul guvernamental.

Adrian Oros a precizat că interesele fermierilor şi vânătorilor sunt contradictorii, iar soluţia propusă de el ar rezolva această problemă.

"Această formă cred că ar rezolva această problemă, a diminuării numărului de animale, astfel încât să nu producă pagube, uneori pagube de aproape 100% fermierilor, dar în acelaşi timp fauna care este pe acele arealuri să existe în continuare, pentru că nici nu putem să facem agricultură atât de intensivă încât orice formă de viaţă să dispară, dar nici nu putem permite ca dintr-un interes comercial cineva să nu gestioneze suficient de corect fondul de vânătoare, iar vieţuitoarele de acolo să producă pagube celui care investeşte în agricultură şi este proprietarul terenului", a conchis ministrul agriculturii. Sursa: Agerpres

EXCLUSIV Daea a dat 14 milioane lei de la UE, un primar ALDE a cheltuit și un candidat PSD a primit DE Petru Zoltan | Actualizat: 21.09.2020 - Primarul comunei Romuli (Bistrița-Năsăud), Ioan Monița, a plătit peste 14 milioane de lei pentru construirea a două drumuri forestiere. Banii au ajuns la firma pesedistului Tamaș Surd, candidatul PSD la primăria Călinești Oaș (Satu Mare). Fondurile: europene.

Ioan Monița conduce comuna Romuli din județul Bistrița Năsăud de 16 ani, timp în care a schimbat trei partide. A trecut pe la PDL, PNL și a ajuns într-un final la ALDE, unde a fost numit la șefia organizației județene.

Partidul Social Democrat se laudă pe site-ul guvernarepsd.ro că a finanțat construcția și modernizarea a două drumuri forestiere în comuna Romuli. Pentru fiecare drum s-au alocat câte 6,8 milioane lei, bani europeni proveniți din Programul Național de Dezvoltare Rurală, program derulat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. AFIR a fost condusă de Adrian Ionuț Chesnoiu, fost

13

polițist și membru în TSD Olt, iar la conducerea ministerului s-a aflat ministrul Petre Daea. Aceasta este filiera prin care PSD se laudă că a pompat aproximativ 14 milioane lei în comuna bistrițeană Romuli.

PSD încasează pe firmă privată

Ce s-a întâmplat cu banii? Primăria Romuli, sub conducerea lui Ioan Monița, a organizat două licitații pentru atribuirea contractelor pentru construirea celor două drumuri forestiere. Prima a fost estimată la 6,28 milioane lei, iar cealaltă la 6,25 milioane lei. Însă, în urma licitațiilor, cele două contracte au fost adjudecate la 7,17 milioane lei, respectiv 7,13 milioane lei. Practic, valoarea celor două contracte a crescut cu aproximativ 900.000 lei fiecare. Dar coincidențele nu se opresc aici. La ambele licitații s-a înscris o singură firmă, Tomi Alex, care a depus ofertele mărite. Și a câștigat.

Firma Tomi Alex, înregistrată în comuna Călinești Oaș, are doi asociați: Irina și Tamaș Surd. În 2013, Tamaș Surd s-a aflat pe lista pesediștilor care i-au cerut senatorului Valer Marian să părăsească organizația PSD Satu Mare. Acum, Tamaș Surd candidează la fotoliul de primar al comunei Călinești Oaș din partea PSD. Într-un clip electoral postat pe pagina sa de Facebook, Tamaș Surd le promite localnicilor că va defrișa o pădure de trei hectare pentru a face rost de teren pentru construcția unor case.

14

Astfel, banii alocați de Chesnoiu și Daea pentru cele două drumuri forestiere au ajuns la colegul lor de partid prin intermediul primarului Ioan Monița de la (azi) ALDE.

Piatra luată din râu, decontată din bani europeni

Conform celor două contracte, firma patronată de pesedistul Tamaș Surd trebuia să cumpere zeci de camioane de piatră pentru amenajarea celor două drumuri forestiere. Dar un excavator al primăriei a scos pietrișul din albia râului Sălăuța, afluent al râului Someșu Mare. Doar că Legea Apelor interzice cu desăvârșire astfel de lucrări. Ulterior, piatra a fost depozitată pe malul râului, încărcată în camioane inscripționate cu Tomi Alex și dusă pe o platformă unde a fost depozitat și balastul pentru cele două drumuri forestiere.

Consilierul local Ion Mare a declarat că „S-a luat piatra fără nici un drept. Constructorul avea obligația să aducă piatră spartă de la carieră, piatră de calitate, nu să o scoată din râu. Nu e prima data când face asta. A dus piatra într-un depozit și de acolo la drumuri. A mai fost un proiect european de 3,5 milioane euro, a dinamitat 4-5 versanți și i-am depus plângere la DNA la Cluj. Nu i-a făcut nimeni nimic”.

Ce spun șefii de la Apele Române?

La solicitarea Newsweek România, șefii Apelor Române au confirmat că excavatorul primăriei a scos balast din albia râului, dar au invocate faptul că râul Sălăuța a fost colmatat în urma inundațiilor. „Primăria Comunei Romuli a intervenit cu utilajele din dotarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență (proprietatea Ocolului Silvic Romuli) pe o perioadă de două zile pe o lungime de 60-70 metri liniari. (…) Materialul rezultat a fost depozitat în vecinătatea cursului de apă, unde se afla și la data deplasării în teren. Responsabilitatea utilizării ulterioare a materialul rezultat din decolmatare revine autorității publice locale care a efectuat intervenția în regim de urgență”, a transmis Ervin Molnar, directorul general al Apelor Române.

15

Practic, balastul scos din albia răului a rămas la dispoziția comunei Romuli. După ce i-au fost arătate mai multe imagini foto și video din care rezultă că balastul a fost încărcat în mașinile firmei Tomi Alex, directorul general Ervin Molnar a spus că din imagini rezultă că, de fapt, „materialul excavat este de fapt repus în cursul de apă.” Totuși, recunoaște că Administrația Bazinală Someș Tisa care administrează râul nu a încasat redevențe pentru materialul excavat.

Însă consilierul local Ion Mare, din Romuli, îl contrazice pe șeful Apelor Române. Într-o ședință a Consiliul Local Romuli, consilierul îi reproșează primarului Ioan Monița că a scos pietrișul slab calitativ din albia râului și l-a folosit la drumuri fără să respecte prevederile celor două proiecte europene. Primarul Ioan Monița i-a dat replica și a spus că „pietrișul va fi folosit acolo unde e nevoie. O să facem capela!”. Consilierul a revenit și i-a atras atenția primarului că pietrișul care trebuia folosit la capelă a fost dus la drumuri. „Pe cine prostiți voi? Sunt filmări!”, a spus nervos consilierul.

Cum minte primarul Monița în ședința CL

Într-o încercare de victimizare, Ioan Monița le-a povestit celorlalți consilieri prezenți la ședință că s-au făcut mai multe reclamații pentru că au început cele două proiecte europene fără toate avizele. „Există, domn'e, și avize. Numai că unii sunt total dezinformați”, spunea Ioan Monița. Nimic mai fals: cele două proiecte nu aveau avize de la Garda Forestieră Cluj pentru schimbarea categoriei de folosință a pădurilor.

Primarul Ioan Monița (centru)/FOTO: facebook.com

Newsweek România a întrebat Garda Forestieră Cluj dacă a emis avizele pentru schimbarea categoriei de folosință a pădurilor administrate de Consiliul Local Romuli, prin Ocolul Silvic Romuli, în drumuri forestiere. În urma acestei solicitări, Garda Forestieră Cluj a verificat pădurea din Romuli și a constatat că

16

„Primăria Romuli a schimbat fără aprobare legală categoria de folosință a terenurilor din fondul forestier național”.

Astfel, Primăria Romuli a fost sancționată cu amendă de 5.000 lei, respectiv 2.500 lei, dacă este plătită în 15 zile.

A doua amendă de la Garda Forestieră

Newsweek România a revenit cu o nouă solicitare la Garda Forestieră Cluj prin care a întrebat dacă a dat aviz pentru construcția unui drum forestier pe Valea Sabei, în pădurea Comunei Romuli. Și de această dată, răspunsul a fost Gărzii Forestiere Cluj a fost prompt.

„Primăria Romuli a schimbat fără aprobare legală categoria de folosință a terenurilor din fondul forestier național”. Amendă: 5.000 lei, respectiv 2.500 lei dacă este plătită în 15 zile.

Candidat PSD: „PSD… o gașcă de nemernici”

Patronul firmei Tomi Alex, Tamaș Surd, a declarat pentru Newsweek România că nu are nici o legătură cu PSD, chiar dacă candidează la funcția de primar din partea social democraților. „Eu nu am nici o legătură cu partidele. Am candidat din partea PSD pentru că nu am avut cum să candidez din partea altor partide. Erau ocupate. Nu am nici o legătură cu partidul. Și la județ m-am certat cu ăștia de la PSD pentru că e o gașcă de nemernici acolo”, spune Tamaș Surd.

Legat de cele două contracte câștigate în comuna bistrițeană Romuli, candidatul afacerist a menționat că primăria a subestimat contractele pentru că studiile au fost făcute prost. Însă tot el spune că a fost plătit separat de Primăria Romuli pentru a decolmata râul.

„Am decolmatat doar lângă un magazin unde s-a înfundat ceva pod. Piatra s-a dus unde a fost nevoie pentru primărie. Noi nu am avut nici o treabă. Piatra din râu a fost depozitată acolo unde am avut și eu depozit”, a mai spus Tamaș Surd.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 21 septembrie 2020

DECIZIE MADR. Actualizarea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole, realizarea ortofotoplanurilor și activitatea de aerofotogrammetrie vor fi făcute timp de 10 ani de personalul Ministerului Apărării Naționale, anunță un proiect de Ordonanță de Urgență publicat astăzi de Ministerul Agriculturii pe site-ul oficial. Decizia a fost luată pentru a nu se pierde banii europeni pentru subvențiile fermierilor români

17

Având în vedere recomandările misiunilor de audit ale Comisiei Europene referitoare la calitatea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole şi condiţiile specifice din România privind necesitatea înlocuirii ortofotoplanurilor la intervale de timp de 3 ani, în ultima perioadă constatându-se schimbări fizico – georgrafice, respectiv modificări semnificative de peisaj, de infrastructură, înaintarea vegetației forestiere, efectele inundațiilor și altele asemenea.

Ținând seama de faptul că neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar avea drept consecinţă aplicarea de penalităţi României, ca urmare a neactualizării Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole, precum şi excluderea, parţială sau totală, a României de la finanţarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ceea ce ar conduce, implicit, la asigurarea și alocarea fondurilor necesare pentru plata fermierilor români din bugetul naţional,în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul naţional şi constituie situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.199 din 30 martie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.136/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

Începând cu data intrarii în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 31 decembrie 2030, activitatea de aerofotogrammetrie și de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României, pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se execută de către Ministerul Apărării Naționale, scrie în proiectul de act normativ.

În contextul noii politici agricole de după anul 2020, LPIS (Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole n.r.) va juca un rol foarte important datorită noii abordări care va fi implementată pentru alocarea fondurilor europene în agricultură. Noua abordare va avea în vedere utilizarea de tehnologii noi de control, respectiv monitorizarea suprafețelor agricole pe baza imaginilor satelitare de precizie redusă, urmând ca eventualele plăți necuvenite să fie constatate pe baza utilizării LPIS și a imaginilor aeriene/satelitare de rezoluție ridicată. Pentru ca acest proces să poată fi pus în aplicare LPIS trebuie actualizat cel mai târziu o dată la trei ani, pentru a se putea inițializa recuperarea eventualelor plăți necuvenite, justifică MADR această modificare din lege.

18

Începând cu data intrarii în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 31 decembrie 2030, activitatea de digitizare și actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor obținute, pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se execută de către Ministerul Apărării Naționale pentru o suprafață de cel mult 25.000 km pătrați anual.

Ortofotoplanurile rezultate în urma aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se pot pune la dispoziţia Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, autorităţilor publice centrale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti și consiliilor județene, gratuit, la cerere, potrivit protocoalelor încheiate între acestea şi Ministerul Apărării Naţionale, mai precizează proiectul de Ordonanță de Urgență.

Pentru serviciile executate, Ministerul Apărării Naționale va încasa un avans de 7.500.000 lei de la Ministerul Agriculturii.

Ministerul Agriculturii argumentează astfel adoptarea acestei decizii:

- asigurarea continuității aerofotografierii pentru următorii 10 ani pentru punerea în aplicare a cerințelor legislației UniuniiEuropene ce reglementează alocarea fondurilor europene în agricultură;- creșterea calității imaginilor utilizate în LPIS (Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole);- creșterea calității LPIS și punerea la dispoziția fermierilor de date actualizate, cât mai apropiate de anul în care aceștia îșidepun cererile unice de plată;- eliminarea riscului excluderii, parţiale sau totale, de la finanţarea europeană a cheltuielilor alocate României privindmăsurile de sprijin, pentru neconformitățile constatate privind actualizarea și întreținerea LPIS;- realizarea unei suprafețe mai mari în procesul de digitizare de către structura responsabilă din cadrul Ministerului Apărării Naționale;- optimizarea activității Ministerului Apărării Naționale prin eliminarea obligației de a încheia anual peste 3000 de protocoale cu autoritățile publice locale. Ortofotoplanurile actualizate se pun, în continuare, la dispoziția autorităților publice locale, gratuit, în mod unitar, prin consiliile județene, în scopul realizării serviciilor publice de interes județean sau pentru inițierea și derularea diverselor programe de dezvoltare zonală care cuprind mai multe unități administrativ-teritoriale din județ.

Ortofotoplanurile actualizate se pun, în continuare, la dispoziția autorităților publice locale, gratuit, în mod unitar, prin consiliile județene, în scopul realizării serviciilor publice de interes județean sau pentru inițierea și derularea diverselor

19

programe de dezvoltare zonală care cuprind mai multe unități administrativ-teritoriale din județ.

Proiectul de act normativ este în consultare publică timp de 10 zile. INTEGRAL AICI!

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 2007/2008 privind aprobarea componenţei Comisiei pentru autorizarea operatorilor economici din domenii cu reglementări specifice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia, precum şi a Criter iilor referitoare la autorizarea funcţionării unităţilor emitente de tichete, Ministerul Economiei şi Finanţelor Modificat de Ordin 2742/2020 la 18.09.2020

Ordinul nr. 1719/2020 privind aprobarea derogării pentru unele specii de animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 855 din 17.09.2020. A intrat în vigoare la 17.09.2020

Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 856 din 18.09.2020. A intrat în vigoare la 18.09.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 1305/2020 prin care Regatul Unit este autorizat să îşi exprime, în nume propriu, consimţământul de a-şi asuma obligaţii în temeiul anumitor acorduri internaţionale care se aplică în cursul perioadei de tranziţie în sfera politicii comune în domeniul pescuitului a Uniunii, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 305 din 21.09.2020. A intrat în vigoare la 21.09.2020

.................................

Proiecte de acte normative https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html Luni, 21 Septembrie 2020 16:03

Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a

20

Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării RuraleCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresele de e-mail: traian.crainic@apia.org.ro, irina.gagenel@apia.org.ro, adina.iordache@apia.org.ro. ruxandra.salcianu@apia.org.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

PIAȚA ROMÂNILOR! PRIMA PIAȚĂ CU PRODUSE TRADIȚIONALE ȘI NATURALE EXCLUSIV ROMÂNEȘTI! Agroinfo: 20 septembrie 2020

PRIMA PIAȚĂ A ROMÂNILOR. Sâmbătă, 19 septembrie 2020, s-a deschis în București Piaţa Românilor, fosta piaţă Colentina, fiind unicul loc unde se vor putea găsi cele mai multe alimente bio româneşti certificate, alături de produse tradiţionale şi naturale româneşti atestate.

"Suntem bucuroşi că Asociaţia Bio-România şi Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale Româneşti sunt invitate în prima piaţă românească, pentru români, cu producători români. Din păcate, în multe pieţe agroalimentare sunt produse nealimentare, iar la produsele alimentare găsim foarte multă marfă din import, marcată sau nemarcată.

În această piaţă se vor comercializa exclusiv produse de calitate româneşti, că sunt bio, că sunt tradiţionale, doar produse de calitate, nu de larg consum cu foarte multe E-uri sau chimicale. Produsele tradiţionale sunt atestate de Ministerul Agriculturii, iar cele ecologice sunt certificate de către firme autorizate de Ministerul Agriculturii, deci statul român garantează calitatatea produselor din această piaţă. Este prima iniţiativă pe care o cunosc şi sunt în domeniu de foarte mulţi ani. Felicitări tuturor celor care au gândit şi au realizat acest proiect şi ni-l oferă nouă spre gestionare şi implementare", a transmis preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România, Marian Cioceanu, într-un mesaj video, pe Facebook.

21

România deţine în prezent în jur de 364.000 de hectare în agricultura ecologică şi circa 10.000 de beneficiari înregistraţi în acest sistem. Piaţa bio din România a ajuns la 20 de milioane de euro, în 2018, înregistrând o creştere anuală de circa 30%. Sursa: Agerpres

KARPATEN MEAT CUMPĂRĂ VIȚEI! Agroinfo 21 septembrie 2020

ANUNȚ. Karpaten Meat Group România anunță că achiziționează viței, rasa Angus și metis. Vă punem la dispoziție comunicatul Karpaten Meat cu condițiile de cumpărare a vițeilor, clasele de calitate, stabilirea prețului etc.

După cum știți sistemul nostru Angus se bazează pe colaborarea cu ferme partenere. În cadrul programului de parteneriat, Karpaten Meat cumpără viței din rasa Angus, conform clauzei de răscumpărare prevăzute în contractul cadru.

De-a lungul celor 12 ani de activitate, fermierii parteneri s-au bucurat de promisiunea Karpaten Meat Group de a achiziționa vițeii produși, în conformitate cu condițiile contractuale, având astfel o piață sigură și stabilă de desfacere asigurată.

Ne bucurăm că și în această toamnă, în ciuda problemelor legate de criza Covid, putem să venim în sprijinul partenerilor noștri prin achiziția de viței Angus, reducând astfel cheltuielile suplimentare ale fermierilor în ceea ce privește întreținerea noilor efective pe timp de iarnă.

În această perioadă firma Karpaten Meat Group își continuă pregătirea infrastructurii pentru noi achiziții de viței, pentru a putea asimila un număr în creștere de animale față de anul trecut.

Condiții de achiziționare de viței Angus:

1.Viţei crescuți cu laptele mamei şi cu iarba de pe păşune până la înțărcare2.Înţărcarea se face cel mai devreme la vârsta de 6 luni3.Greutatea minimă la momentul răscumpărării este de 200 kg şi maxim 400 kg4.Preţurile sunt oferite în funcţie de calitatea viţelului. Definirea categoriilor în funcție de calitatea vițelului o puteți găsi accesând acest link: clase de calitate

Clase de calitate. Calități răscumpărare viței Angus sau metiș de Angus. Dezvoltarea corporală la bovine de îngrășat se referă la dezvoltarea sistemului muscular și a stratului de grăsime în raport cu mărimea scheletului, în funcție de vârstă.

Cele trei categorii de musculatură sunt A, B și C.Categoria A

22

• Bovine de îngrășare specializate pentru producția de carne.• Conformația trebuie să fie echilibrată cu o grăsime egală.• Corpul rotunjit, musculatura bine dezvoltată, regiunile fesei, coapsei și a crupei sunt pline.• Prezente maniamentele de la regiunea iei, ultima coastă și capul pieptului.• Carcasa acoperită de un strat de grăsime de diferite grosimi în funcție de stadiul de îngrășare.

Categoria B• Bovinele cu conformație echilibrată cu o grăsime egală.• Corpul mai puțin rotunjit, cu musculatură dezvoltată• Maniamentele timpurii de îngrășare, regiunile fesei, coapsei și a crupei sunt plate.• Nu este obligatorie prezența maniamentelor.• Pot intra în această categorie vaci care pot avea ascendenți din rasa de lapte.

Categoria C• Corpul puţin rotunjit.• Musculatura puţin dezvoltată.• Regiunea crupei este uşor scobită.• Unghiuri osoase evidente.NU SE VOR ACHIZIȚIONA BOVINE DIN ACEASTĂ CATEGORIE!

5.Preţurile sunt oferite în funcţie de greutatea viţelului. Vițelul se cântărește la ferma Karpaten Meat pe cântar omologat în prezența unui reprezentant al partenerului.6.În funcție de perioada anului și de rutele stabilite putem susține transportul pentru o grupă mai mare de 20 de viţei.7.Castrarea vițeilor aduce un beneficiu financiar clientului.

Contactează-ne pe adresa de e-mail  info@karpaten-meat.com sau telefonic la numărul 0269/232 977.

BURSA INTERNAȚIONALĂ A OILOR ÎN MĂRGINIMEA SIBIULUI! Agroinfo 21 septembrie 2020

BURSA OILOR. Un candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Sibiu, Laurenţiu Cosmin Balcu, propune înfiinţarea unei Burse Internaţionale a Oilor în Mărginimea Sibiului, zonă renumită pentru numărul foarte mare de crescători de ovine și pentru tradiția îndelungată în oierit

Consiliul Judeţean va deschide uşile acordurilor internaţionale pentru vânzarea de ovine ale sibienilor din Mărginime. Avem proiecte şi deja investitori

23

internaţionali interesaţi de această piaţă şi crearea unei Burse a Oilor la Sălişte, o bursă nu doar naţională, ci internaţională, a declarat Laurențiu Cosmin Balcu (ALDE), în comunicatul transmis media.  

Balcu susţine că oierii din judeţul Sibiu merg în judeţul Argeş şi în alte zone din ţară, pentru a participa la burse ale oilor.

Până să intre în cursa electorală pentru funcţia de preşedinte al CJ Sibiu, Balcu a ocupat funcţia de şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Sibiu.

TINERII FUG DE FERMELE DE ANIMALE! TOT MAI PUȚINI ALEG SĂ FIE CRESCĂTORI DE ANIMALE! Agroinfo 21 septembrie 2020

RENUNȚĂ LA CREȘTEREA ANIMALELOR. Muncă multă, bani puțini, producția de lapte și carne se vinde greu și la prețuri mici. Toate sunt motive pentru ca tinerii din România să nu-și dorească să devină proprietari ai unei ferme de animale. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat, săptămâna trecută, în vizita făcută în județul Mureș, că pregătește, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, un ajutor din bani europeni care să-i motiveze pe crescătorii de animale, pe fermieri să angajeze tineri.

Încercăm să sprijinim instalarea tinerilor fermieri, în contextul în care îmbătrânirea forței de muncă și a fermierilor în agricultură este un fenomen nu doar la noi în România, ci în întreaga Europă. Din păcate, tot mai puțini tineri aleg să rămână în acest domeniu, unul deloc ușor care necesită multă muncă, timp, 24 din 24 de ore, în special în zootehnie. Trebuie să avem programe de susținere a acestei categorii, de instalare a tinerilor în agricultură.

Gândim și cu Ministerul Fondurilor Europene o modalitate de a-i susține pe cei care angajează tineri. Nu sunt doar proprietari de ferme, sunt și oameni care lucrează în fermele respective și atunci, ca să poți să-i dai un salariu mai bun, gândim niște forme de sprijin prin rambursare, în așa fel încât o parte din salariul dat unui tânăr care se angajează într-o fermă să-l compensăm tot din fondurile europene, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, citat de Zi de Zi Mureș.

Potrivit Comisiei Europene, doar 11% din exploatațiile agricole din Uniunea Europeană ar fi gestionate de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, iar tinerii se lasă greu convinși să devină agricultori. Aceeași sursă precizează că 33% din fermierii din UE au în jur de 65 de ani, 0,45% sunt până-n 25 de ani, 5% au vârste între 25 de ani și 34 de ani, 6% între 35 de ani și 39 de ani, 9% între 40 de ani și 44 de ani, 23% între 45 de ani și 54 de ani, 25% între 55 de ani și 64 de ani.

24

Conform Ministerului Agriculturii, fermierii care angajează tineri beneficiază, la acest moment, de un ajutor de la stat de la 500 de lei până la 1000 de lei, bani acordați lunar. Este Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, aprobat prin HG nr. 325/2019.

Angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului are dreptul la următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:

a) 1000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară;b) 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;c) 500 lei pentru persoanele fără studii.

De asemenea, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru anul 2020, Programul are alocat un buget de un milion de lei.

VIDEO Unde crește deșertul. Reportaj Arte despre efectele schimbărilor climatice din România Analize • 18 Septembrie 2020

Postul germano-francez ARTE difuzează, vineri, un documentar de o jumătate de oră dedicat fenomenului deșertificării din România. Potrivit unui specialist citat în reportaj, în următoarele decenii, fenomenul deșertificării ar putea atinge suprafețe întinse până aproape de București.

Nisipul a cucerit regiunea Olteniei din sudul României. Se face tot mai cald și mai uscat, iar furtunile de nisip duc acum problema la București. Ecologiștii încearcă să prevină cele mai negre scenarii cu reîmpăduriri, în timp ce fermierii trebuie să se adapteze la noi culturi, relatează site-ul ARTE.

Consecințele schimbărilor climatice pot fi văzute și resimțite clar în regiunea Oltenia. Acolo unde pajiștile și pădurile verzi ocupau odată malurile Dunării, astăzi puteți vedea doar zone nisipoase. Zona acoperă acum peste 800 de kilometri pătrați de-a lungul Dunării.

25

Vântul suflă nisipul în sate și chiar în capitala București, care se află la peste 200 de kilometri distanță. Este rezultatul unei combinații de schimbări climatice și o politică agricolă nemiloasă. În anii 1970 și 1980, dictatorul Nicolae Ceaușescu a dorit să promoveze producția agricolă pe scară largă prin tăierea pădurilor și drenarea lacurilor.

Ecologiștii, antreprenorii și politicienii locali încearcă acum să oprească devastarea continuă din sudul țării lor. Parlamentarul bucureștean și activistul de mediu Octavian Berceanu călătorește regulat în regiune pentru a găsi principalele surse de colmatare. Împreună cu inginerul forestier Dan Popescu, încearcă să-i convingă pe localnici și oficiali să planteze copaci în câmpurile îngrămădite. Fermierii cu greu pot cultiva legume pe solurile nisipoase. Chiar și culturile de cereale cum ar fi porumbul nu mai pot găsi substanțe nutritive suficiente pe câmpuri. În suferința lor, acum cultivă în principal pepeni.

În Oltenia, ceva se întâmplă deja în alte părți ale Europei ca urmare a schimbărilor climatice: o secetă vara după alta, cu consecințe grave pentru mediu și agricultură.

https://www.arte.tv/de/videos/090637-044-A/re-wo-die-wueste-waechst/?fbclid=IwAR2H_uTo3Ig5W0eRLGFSgoP0FuqqTP-2UR1XGjQbwGOokIM3H1sdnaBFOdg

26

Pesta porcină închide o fermă din Buzău Ana Felea Miscellanea / 19 septembrie

Virusul peste porcine a ajuns din nou la Buzău. Deşi în prezent nu era activ niciun focar într-o exploataţie comercială, au crescător de animale din Zărneşti a sesizat prezenţa bolii în ferma sa. Din păcate, toţi cei aproape 2000 de porci s-au îmbolnăvit motiv pentru care medicii veterinari au decis eutanasierea lor.

"S-a confirmat prezenţa virusului Pestei Porcine Africane, la porcul domestic, într-o exploataţie comercială situată în localitatea Fundeni, comuna Zărneşti. În urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti- Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit şi au instituit măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA într-o exploataţie comercială", anunţă Prefectura Buzău.

Reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare au fost alertaţi pe 14 septembrie, când proprietarul fermei a observat primele semne de boală la animale. Au fost făcute imediat analize care au arătat că animalele suferă de pestă porcină. Vineri, în cadrul Comitetului Local pentru Combaterea Bolilor s-a decis uciderea tuturor porcilor din fermă. Este vorba despre animale cu greutate cuprinsă între 40 şi 90 de kilograme.

"Centrul Local de Combatere a Bolilor Buzău s-a întrunit vineri, prin audio-conferinţă, şi a adoptat planul de măsuri privind controlul şi combaterea bolii, precum şi a zonelor de restricţii. Ancheta epidemiologică este în desfăşurare. Exploataţia respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport. În exploataţie vor fi eutanasiate toate animalele (1750), iar cadavrele vor fi ecarisate, informează Prefectura Buzău.

La această dată, Pesta Porcină Africană în judeţul Buzău evoluează într-o exploataţie comercială, două exploataţii non profesionale şi mai există o suspiciune într-o altă gospodărie individuală. Iar în mediul silvatic, la porcul mistreţ sunt înregistrate 63 de cazuri pe raza a 18 fonduri cinegetice.

VIDEO Orban, despre IRUM, unicul producător român de tractoare: În locul care în 1990 părea că se duce spre dispariţie a renăscut o fabrică modernă, care produce tractoare competitive Articole, 18 Septembrie 2020 • Redacția • Societatea IRUM din Reghin – o companie cu capital românesc, unic producător de tractoare articulate forestiere şi de tractoare pentru agricultură – a împlinit 67 de ani de existență, prilej cu care premierul

27

Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, au fost invitați

să viziteze fabrica.

Orban a spus că este „literalmente impresionat” că o companie românească a reuşit să asigure renaşterea industriei producătoare de tractoare.

https://youtu.be/HkRX4K9UbT0

„Sunt foarte bucuros că am găsit timpul să venim să vizităm această companie extrem de serioasă. Îi spuneam domnului Oltean (proprietar și director general n-red) că sunt oarecum legat de producţia de tractoare pentru că, imediat după anul 1990, ca inginer TCM, în urma unui concurs am fost angajat ca inginer tehnolog la secţia de montaj Tractoare Industriale Braşov. Şi am văzut cu ochii mei cum a fost distrus Tractorul Braşov şi cum, din păcate, un domeniu de activitate absolut necesar într-o ţară care este a cincea ţară ca potenţial agricol a fost pus pe butuci de nişte politruci şi de o directorime care a jefuit Tractorul Braşov şi până la urmă astăzi nu mai există Tractorul Braşov, astăzi există malluri, parcuri şi diferite alte suprafeţe.  Ca atare, sunt literalmente impresionat de faptul că o companie cu capital românesc a reuşit această performanţă, să asigure renaşterea industriei producătoare de tractoare, o renaştere aşa, ca o pasăre Phoenix, şi să ajungă la un asemenea nivel tehnologic şi la o asemenea capacitate de a produce tractoare competitive”, a comentat Orban, în cadrul unei conferinţe de presă.

Premierul a mai adăugat că românul se dovedește un om creativ, care are iniţiativă, care ştie să găsească soluţii pentru orice problemă, dar că îi lipsesc

28

curajul şi dorinţa de a transforma ideile în realitate. Ludovic Orban a arătat că, din acest motiv, este foarte impresionat să vadă la IRUM o fabrică renăscută şi modernă, care produce utilaje competitive.

„Sunt impresionat cum într-un loc care în 1990 părea că se duce spre dispariţie, a renăscut o fabrică modernă, care produce tractoare competitive. Prezenţa noastră aici este, evident, şi de a discuta de proiecte de viitor şi modalitatea în care putem să utilizăm toate pârghiile pe care guvernul le are la dispoziţie pentru a putea sprijini industria românească şi companiile româneşti care vor să se dezvolte, vor să se internaţionalizeze, vor să genereze noi produse competitive. Prezenţa noastră este, practic, începutul unui dialog constant pentru a putea sprijini astfel de proiecte”, a mai spus Orban.

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, s-a arătat impresionat de brandul construit la Reghin, arătând că, din prezentarea care s-a făcut pentru invitaţi, a constatat că un motiv important al decăderii acestei activități a fost legat de lipsa infrastructurii.

„O afacere de succes. Realmente sunt şi eu impresionat de acest brand construit aici, la Reghin. Este o mândrie pentru orice demnitar care vă calcă pragul să vadă ce aţi reuşit să faceţi. Vă asigur că vom continua să alocăm resurse importante investiţiilor publice, aşa cum aţi putut observa suntem la un maxim istoric în ultimii 10 ani: 24,7 miliarde de lei reprezintă cuantumul investiţiilor publice în economia românească, în primele opt luni. Vom continua să investim în infrastructură, aşa cum ştiţi foarte bine ne-am angajat să finalizăm autostrada Transilvania, am repus pe traiectoria corectă autostrada Unirii, care impactează această zonă, autostrada A8 Târgu Mureş-Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni. De asemenea, suntem decişi să investim şi în infrastructura care ţine de variantele ocolitoare, de reţeaua de drumuri naţionale, pentru că este la fel de importantă precum infrastructura mare”, a afirmat Bode.

Live. Vlad Pavel, proprietarul Locacombine: Agricultura are nevoie de irigaţii, centre regionale de colectare şi depozitare a materiei prime, asociere între fermieri şi mai multe investiţii în zootehnie Alexandra Matei 19.09.2020,

Vlad Pavel, proprietarul companiei Locacombine: Un business în agricultură trebuie început doar dacă există putere financiară de la început, pentru că banii nu vin peste noapte.

29

Fondurile europene i-au determinat pe fermieri să facă investiţii în silozuri şi în fabrici de procesare a materiei prime, însă industria agroalimentară are nevoie de mai mult, de un proiect de ţară coerent.

Lipsa irigaţiilor este una dintre problemele majore care se reflectă asupra activităţii agricole din România, mai ales în anii secetoşi, iar fermierul Vlad Pavel, proprietarul companiei Locacombine, consideră că acestea ar trebui să se afle printre priorităţie financiare ale statului, care „ar fi bine să gândească un proiect de ţară pe termen lung”.

Această toamnă, secetoasă, se anunţă a fi una nefavorabilă pentru agricultori, deoarece deficitul de apă din sol este foarte mare şi va conduce la scăderea drastică a producţiilor agricole. De altfel, producţia de grâu s-a înjumătăţit în acest an, până la 5,4 milioane de tone, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

Frumosul de Voineşti, greu încercat de vremea rea din vară. Marile magazine ar vrea să cumpere, dar nu au ce 20 septembrie 2020, 06:04 de Corina Slămnoiu

Frumosul de Voineşti, greu încercat de vremea rea din vară. Marile magazine ar vrea să cumpere, dar nu au ce Frumosul de Voineşti FOTO C. Slămnoiu Celebrul măr „Frumos de Voineşti” ar fi avut drum liber spre galantarele marilor lanţuri de supermarketuri de la noi din ţară dacă grindina nu ar fi făcut ravagii pe Valea Dâmboviţei. De situaţia din Europa, unde producţia a fost mică, anul acesta, ar fi putut profita românii, dar nu au ce vinde.

30

Marfă la calitate extra este foarte puţină, din cauza grindinei căzută în lunile mai şi iunie pe Valea Dâmboviţei, zonă renumită pentru pomicultura extrem de dezvoltată.

„Merele noastre nu sunt pentru supermarket, pentru că trebuie sa fie impecabile ca şi aspect. Nu avem ce sa le dăm. Cei mai mari producători sunt afectaţi. În mai şi iunie au fost ploi cu grindină puternică care ne-au afectat extrem de tare. Noi, fiind cooperativă, le vindem pe cont propriu. Nu am mai făcut contracte cu supermarketurile. Trebuie să dai câte un tir, două pe fiecare săptămână şi noi nu le avem pe toate la calitate extra. Cooperativa per ansamblu a fost afectată serios. Anul trecut a trebuit să facem imputuri, să achiziţionăm lădite şi paleţi şi folie. A trebuit să apelăm şi la terţi ca să facem livrarea. A fost un an foarte bun. Am livrat la Carrefour în jur de 5.000 de tone, dar a fost supraproducţie şi nu a fost nici grindină”, ne-a spus Claudiu Popa, membru în Cooperativa Agricolă din Voineşti. Supermarketurile au cerut un anumit calibru. Mărul perfect, în opinia lor, trebuie să aibă diametrul de cel puţin 65 de milimetri.

„Vor soiuri autohtone, Prima, Pionier, Frumos de voineşti, Ionatan, Golden, Stark, Mutsu, Florina, Idared etc. Preţurile oscilează, iar negocierea se face săptămânal. Noi trimitem la începutul săptămânii preţul pe care îl vrem şi ei acceptă sau nu, dar este important că putem trata cu ei. Nu s-au angajat să ia o cantitate anume de la noi. Sunt interesaţi de marfa noastră, dar preţul să fie corect şi pentru noi şi pentru ei. De la noi pleacă mărul cu preţul pieţei. Este un preţ bun pentru anul agricol 2018, ceea ce e bine, că dacă îl dădeam la samsari luam cel mult trei sferturi, sub preţul supermarketurilor”, mai spune Claudiu Popa.

Merele de calitate mai slabă sunt livrate în magazinele mai mici

Probleme voineştenilor vin la pachet însă şi cu o veste ceva mai bună. Din cauza producţiei slabe de anul acesta, preţul va creşte considerabil. Producătorii preconizează că preţul va fi de 1.50-2 lei direct la poarta omului, iar în magazine va fi de 4 lei. Pomicultorii care au fost ocoliţi de grindină se pot lăuda în acest an cu o producţie bună de mere. Un lucru îmbucurător este că reprezentanţii supermarketurilor au început să vină la Cooperativa Agricolă din

31

Voineşti pentru a încheia contrate de livrare a merelor de pe Valea Dâmboviţei în marile magazine. După ce s-au asociat, la capătul a mulţi ani în care doar s-au „războit“, primul pas făcut de membrii fondatori a constat în cumpărarea de îngrăşăminte chimice la un preţ mult mai redus faţă de cel al pieţei şi faţă de preţul de achiziţie pe care l-ar fi plătit individual.

„Sunt 35 de membri în asociaţie, cu o suprafaţă acoperită de 170 de hectare de livezi unde este cultivat mărul «Frumosul de Voineşti». În primă fază au cumpărate îngrăşăminte chimice complexe la un preţ foarte bun pentru că s-a achiziţionat o cantitate mare. Acum urmează să cumpărăm pesticide, de asemenea, la un preţ extrem de bun. O să ne ocupăm, în cadrul asociaţiei, şi de desfacerea producţiei. Este foarte bine intenţionată această asociaţie. Vă spun că între cei 35 de membri sunt şi şapte dintre cei mai mari pomicultori ai zonei de pe Valea Dâmboviţei, cu suprafeţe de până la 25 de hactare“, ne-a spus Claudiu Popa, viceprimar al comunei Voineşti şi membru fondator al asociaţiei.

Grafic ZF: Efectivele de porcine existente la 1 mai, pe regiuni de dezvoltare

INS: Efectivele de porcine la 1 mai 2020 meatmilk, 21 septembrie 2020

Potrivit ultimului raport emis de INS, efectivele de porcine existente la 1 mai 2020 au scăzut cu 1,5% pe total şi cu 5,6% la efectivul matcă, faţă de 1 mai 2019.

Analizând distribuţia pe regiuni de dezvoltare se constată că ponderea efectivelor de porcine existente la 1 mai 2020, față de aceeași dată a anului 2019 a crescut în regiunile Vest (+1,9 puncte procentuale) şi Nord-Vest (+0,1 pp.).

Efectivele au scăzut în regiunile Centru (-0,9 pp.), Sud Muntenia (-0,5 pp.), Sud-Est (-0,5 pp.) şi Nord-Est (-0,1 pp.), iar în regiunile Sud-Vest Oltenia și

32

Bucureşti-Ilfov a rămas constantă. Detalii in graficul din ilustratie

.Afaceri de la zero. Ştefan Deiu, cu experienţă în vânzări, cultivă căpşuni pe 10.000 mp în localitatea Fierbinţii de Jos şi aşteaptă venituri de peste 200.000 de lei 21.09.2020, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-stefan-deiu-cu-experienta-in-vanzari-cultiva-19551286

„Din 2019, de când am avut prima recoltă, până acum, din ce am produs, România a importat cu 15 tone de căpşuni mai puţin. Nu e mult, dar dacă fiecare ar contribui cu câteva tone în reechilibrarea balanţei comerciale, am fi mult peste alte ţări.“

33

Ştefan Deiu, cu experienţă în domeniul vânzărilor, a investit în urmă cu doi ani 80.000 de lei într-o cultură de căpşuni pe o suprafaţă de 1.000 mp în spaţiu protejat, în Fierbinţii de Jos, pe care a crescut-o de zece ori până în prezent. A pornit de la zero într-un domeniu total necunoscut, însă speră să devină un producător important în câţiva ani.

„Lucrând de o viaţă în vânzări, am început să simt că la un moment dat o să vină timpul în care nu o să mai fac faţă targeturilor, nu o să mai pot performa. Atunci m-am gândit ce o să pot produce pe pământ. Planul a început cu producţia de fructe de pădure, chiar dacă Fierbinţii de Jos este o zonă legumicolă. Punând pe o tavă toate fructele, mi-am dat seamă că copiii vor alege întotdeauna căpşuni şi aşa am ales să cultiv căpşuni“, spune Ştefan Deiu, cofondatorul Las’ Căpşuni. El a pornit businessul împreună cu soţia sa, iar acum este implicată toată familia. Prima dată, a importat material săditor din Spania, însă acum spune că există şi în România o pepinieră certificată pentru material săditor. Soiurile de căpşuni pe care le cultivă acesta sunt Malga,  Albion şi Amandine, care au rodesc pe o perioadă mare de timp.

Producţia începe în aprilie pentru cultura din solarii, iar în mai pentru cea din câmp, şi se întinde pe o perioadă de până în două luni şi mai produc încă o dată toamna. „Desfacerea o avem în Mega Image. Înainte de a cheltui primul leu în direcţia asta m-am gândit unde voi vinde produsele, la poartă, pe marginea drumului, la piaţă, nu era o soluţie şi ştiind de programul Gusturi româneşti al Mega Image am mers către ei.“

De la debutul din august 2018, compania s-a extins în fiecare an. Astfel, în primăvara anului 2019 am extins la 5.000 mp, din care 1.200 mp spaţiu protejat, iar în acest an a ajuns la 10.000 mp, din care 3.000 în spaţiu protejat. Planurile antreprenorului nu mai prevăd creşterea suprafeţei în viitorul apropiat, ci protejarea întregii suprafeţe plantate.

„Prima provocare am avut-o în februarie 2019, când o furtună puternică a distrus parţial solarul pe care l-am construit în august. În mai, o furtună a distrus de tot solarul, iar eu m-a dus la bancă, am făcut credit, am extins. Investiţia iniţială am făcut-o cu fonduri proprii, dar pentru extindere am mers la Banca Transilvania, deoarece credem foarte mult în ceea ce facem“, mai spune Ştefan Deiu. El adaugă că investiţia totală până în prezent a trecut de 40.000 de euro.

Încă din luna martie, când a izbucnit pandemia de COVID-19 în România, antreprenorul spune că nu a avut un impact mare asupra activităţii companiei, pentru că cererea  a fost constantă, atât pentru caserolele de 250 g, cât şi pentru cele de 500 g, însă „preţul nu a mai fost acelaşi“.

34

„În prima parte a sezonului, în primăvară, de pe cei 5.000 mp am produs 9,5 tone de căpşuni. Anul acesta sperăm să producem 15 de tone şi să ajungem la 200.000-250.000 de lei ca cifră de afaceri. În 2021 avem un pariu cu noi, să ajungem la 20 de tone la hectar. Am aşteptări mari de la mine. Peste câţiva ani mă văd mult mai bun în ceea ce fac şi cu o fermă nivel tehnic ridicat“, mai spune antreprenorul.

Horticultura din România, crede el ar trebui să câştige mai mult teren în faţa culturii mari, culturii vegetale, de cereale. „Ar fi frumos să avem un solar de zmeură, de mure sau de căpşuni, ca toate produsele pe care noi le importăm să le facem la noi în ţară ca avem solul fertil. Noi punem porumb pe marginea drumului şi dacă nu ne dă Dumnezeu ploaie, nu putem să-l irigăm.“

El afirmă că fructele de pădure sau cele exotice îi pot aduce României o valoare mai mare decât cerealeale, pentru că banii investiţi în utilaje şi maşini străine, în rate, ar putea merge la producătorii de solarii din România, în material săditor din România.

„Din 2019, de când am avut prima recoltă, până acum, din ce am produs, România a importat cu 15 tone de căpşuni mai puţin. Nu e mult, dar dacă fiecare ar contribui câteva tone, cu 10.000 de euro în reechilibrarea balanţei comerciale, am fi mult peste alte ţări“, a conchis Ştefan Deiu.

Creditele pentru agricultură creşteau la jumătatea anului cu peste 13%, ajungând în iunie la 18,9 mld. lei. Activităţile de intermedieri financiare şi asigurări, agricultura, administraţia publică şi construcţiile sunt sectoarele care au cea mai mică pondere, sub 5%, în volumul total al finanţărilor Mircea Nica 21.09.2020,

Creditarea pentru agricultură a înregistrat un avans de 13,3% la finalul lunii iunie 2020 comparativ cu perioada similară a anului 2019, dublu faţă de ritmul de creştere al creditării private totale, potrivit datelor BNR.

35

Creditele acordate şi angajamentele asumate de instituţiile de credit din România pentru agricultură se ridicau la finalul lunii iunie 2020 la 18,9 mld. lei, cu 13,3% mai mult faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2019.

Acest sector a înregistrat creşteri accentuate în ultimii ani, dar cu toate acestea ponderea agriculturii în creditarea totală acordată de bănci pe piaţa locală este în continuare mică, de doar 4,4%. În contextul în care majoritatea băncilor mari din piaţă au intensificat programele de creditare sectorială, dinamica finanţărilor pentru agricultură nu este surprinzătoare, mai ales că este un segment pe care atât băncile comerciale, cât şi Uniunea Europeană au pus accent constant în ultimii ani.

Mai puţine bovine în României septembrie 21, 2020 agrimanet

Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2020 au scăzut cu 2,4% pe total şi cu 1,7% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2019. La 1 iunie 2020 avem 1.914.602 capete, față de un total de 1.962.573 capete in 2019. S-a inregistrat o scadere de 47.971 capete.

Efectivul matcă totaliza 1.241.059 capete, fiind în scădere cu 1,7% faţă de 1 iunie 2019, când era de 1.262.957 capete, repspectiv – -21.898 capete.

Distribuţia pe regiuni de dezvoltare a efectivelor de bovine existente la 1 iunie:

36

Analizând distribuţia pe regiuni de dezvoltare se constată că ponderea efectivelor de bovine existente la 1 iunie 2020, față de aceeași dată a anului 2019 a crescut în regiunile Nord-Vest (+0,5 puncte procentuale), Centru (+0,4 pp.), Sud Muntenia (+0,1 pp.) şi Vest (+0,1 pp.) şi a scăzut în regiunile Nord-Est (-0,4 pp.), Sud-Vest Oltenia (-0,4 pp.), Sud-Est (-0,2 pp.) şi Bucureşti-Ilfov (-0,1 pp.).

Date oferite de Institutul National de Statistica

Imaginea sectorului agricol in ochii celorlalți septembrie 21, 2020 agrimanet

Anul 2020 este un an plin de provocari pentru toti si mai ales pentru lumea agrara, pe langa provocarile pe care pandemia globala le-a creat lanturilor de distributie si producatorilor din toate domeniile, s-au adaugat si efectele climatice adverse ce au pus presiune aditionala pe acest sector.

37

In mare nevoie de ajutor, agricultori au inceput sa isi strige disperarea, fiind intampinati uneori de pareri ostile sau jignitoare din partea celorlalte laturi, deoarece imaginea sectorului agrar in ochii multora este cea de privilegiat, fie ca parcurge perioade bune sau rele.

De unde a aparut aceasta imagine, probabil datorita masurilor ce au fost incorect prezentate sau mediatizate de factorii de decizie, de au ajuns sa fie uneori gresit intelese chiar de catre reprezentanti acestui sector.

Sistemul de subventii

Este vorba de sistemul de subventii, un sistem menit sa ofere o protectie particulara producatorilor din sectorul agricol cu un efect dublu, efect social, costul alimentelor fiind mai redus, ar fi mai accesibil secgmentelor de populatie cu venituri modeste.

Ca si parere personala acest sistem are si efecte negative, permitand producatorilor cu produse de calitate scazuta sa atinga pragul de profitabilitate mai repede, inundand piata cu preturi mici, fapt ce face ca producatorii cu produse de calitate inalta sa nu atinga pragul de profitabilitate nici cu ajutorul subventiilor. Un alt efect negativ este deturnarea atentiei fermierilor de la activitatiile fermei si antrenarea lor in cursa urmariri subventiilor cu toata birocratia atasata (motiv pentru care micii fermieri au dificultati in a afla si accesa aceste subventii).

Din pacate atat timp cat si alte state folosesc acest sistem este greu sa alegem a nu il folosi intrucat am avea aceeasi soarta ca si statele ce nu isi permit financiar un asemenea exercitiu … am deveni o piata de desfacere …

Problema pe care o observ personal este faptul ca am ales sa nu folosim acest sistem doar pentru aparare, ci am ales sa finantam prin el exporturile de materii prime pe care alte state le receptioneaza cu placere si profita de lipsa de dezvoltare in sectorul de procesare pentru a ne invada cu produse finite … acest lucru pare ok din puctul de vedere al balantei de marfuri deoarece permite o balansare a importurilor, dar chiar si acolo incepe sa se vada din ce in ce mai clar deficitul de plati … prin urmare cetatenii ajung sa plateasca atat pretul mare al importurilor, cat si sumele necesare subventiilor.

Pe aceasta tema a finantarii subventiilor mi s-au adus o multitudine de argumente, dar printre cele mai importante sunt faptul ca nu au existat mariri de taxe (e adevarat, dar bugetul de stat e o suma limitata si orice suma alocata pentru subventii se scade din alta parte, si deja se cunoaste ca sisteme ca sanatatea si educatia sunt sub finantate). Al doilea argument ce mi sa adus e ca aceste subventii vin din fonduri europene (desi nu toate vin din sume europene),

38

asta e adevarat, dar si noi contribuim prin taxe si impozite la aceste sume, si faptul ca in acest moment primim mai mult decat platim, nu inseamna ca mereu va fi asa. Este o greseala sa ne construim sistemul pe baza unor sume ce maine s-ar putea sa nu mai existe.

Va propun urmatorul exercitiu … sa ne imaginam ca am colecta toate sumele acordate subventiilor si le-am acorda numai produselor vandute in tara … acest lucru ar stimula producatorii sa isi desfaca cu precadere produsele in interiorul tarii … si veti zice cui, nu avem procesatori interni capabili sa preia aceste cantitati. Va dau exemplul graului (o cultura de referinta) … mi s-a adus argumentul ca fara subventii pretul graului ar creste cu cel putin 17%, dar cantitatea de grau produsa depaseste cu mult necesarul intern al Romaniei; in 2020 sa produs cu 40% mai putin ca in alti ani, dar chiar si asa consumul intern a reprezentat doar 60% din productia inregistrata in acest an. Daca bugetul de subventii nu ar fi diminuat, ci doar redistribuit, aceste subventii ar reduce pretul intern al materiei prime stimuland apetitul investitorilor pentru a deschide afaceri pe teritoriul tarii si a beneficia de pretul redus al materiei prime, lucru ce ar stimula creerea de noi locuri de munca si ar crea un surplus de produse finite ce ar fi exportate la un pret considerabil mai mare.

Irigatiile – rauri de cerneala

Un alt capitol sensibil este cel al irigatiilor, subiect pe seama carora au curs rauri de cerneala (macar de ar fi fost apa), cu argumente pro si contra. Personal sustin idea reabilitari/dezvoltarii sistemului de irigatii de catre stat (intrucat sunt multe lucruri de luat in vedere, putere atragere fonduri, resurse tehnologice, putere legislativa, impact ecologic, etc), dar costurile de exploatare, intretinere si reparatii ce urmeaza acestei invetitii colosale, nu ar trebui suportate ulterior de catre cetateni (desi acest lucru s-a vehiculat in articolele din ultima vreme – s-a solicitat ca pretul apei sa fie zero in urmatorii 5 ani). Scenariile ca aceste costuri ulterioare sa nu pice in seama cetateanului sunt doua: ca statul sa inceapa a vinde apa direct catre fermieri si asociatiile de fermieri (dar cunoscand ambele parti statul ar avea greutati in a convinge fermierii sa apeleze la aceste sisteme si costurile sistemului ar fi suportate de catre cetateni) sau ca statul sa concesioneze la cost zero acest sistem odata reabilitat/dezvoltat unei asociatii nationale a fermierilor astfel incat fermierii sa se poata gospodari fara amestecului fortelor politice, exploatarea sistemului facandu-se pe baza conditiilor pur economice, fermierii fiind direct interesati in eliminare pierderilor si costurilor nejustificate.

As dorii sa inchei aceasta intruziune specificand ca sectorul agricol este un sector foarte important, dar ca acordarea de subventii consumate doar pentru cheltuielile curente nu ne vor ajuta sa prograsam. Statul trebuie sa stimuleze

39

dezvoltarea (dupa parerea mea nu doar a sectorului agricol) prin programe de tehnologizare (achizitionarea de echipamente, utilaje, terenuri) contribuind procentual (nu in suma fixa) la investitiile facute de catre fermieri si in dezvoltarea in parteneriat cu universitatiile de profil a unor centre de consultanta in care studentii (viitori ingineri agronomi) sa fie implicati in gestionarea si rezolvarea problemelor reale din cadrul fermei – fapt ce va duce la un mai bun access la resurse informationale pentru fermieri si va crea bazele unor noi generatii de profesionisti.

Va multumesc pentru atentie, U.C.N.

Mândrie și (tehnologie) prost-judecată, septembrie 21, 2020 agrimanet , conferentiar univ. dr. Horia-Victor Halmajan

Mândrie și prejudecata

Versiune revizuită.

Un specialist încununat de rezultate foarte bune la porumbul de pe vremuri, reușind să obțină 15 t/ha în 1976, are, în mod uimitor, prejudecăți legate de extensia rezultatelor din cercetare. Iată ce a postat:

„Te apuca risul și plinsul ca specialist ai nevoie sa ți indice companiile densitatea după mulți ani lucrați în agricultura s a umplut Fb de indicații 80 de mii plante la ha unul zicea 160 mii plante semănate doua riduri apropiate existe reguli clare densitatea depinde de perioada de vegetație a hibridului și de aprovizionarea cu apa în momentul semanatului mai contează tipul de sol ce fertilizare poți sa dai un complex de factori pe care un specialist adevărat ii are în vedere cind decide densitates.”

Eu am înțeles următoarele. Specialist adevărat este numai cel cu mulți ani lucrați în agricultură și care are în vedere atunci când decide densitatea la porumb, un complex de factori, dintre care: perioada de vegetație a hibridului, de aprovizionarea cu apa în momentul semănatului, tipul de sol, ce fertilizare poți să dai. Sunt convins că nu se poate ține seama de

40

complexul de factori amintit. Încercați și dumneavoastră să stabiliți densitatea după astfel de criterii.

Ce simplu pare, dar veți observa că nu aveți date suficiente, iar cea mai bună variantă este tot cea recomandată de companiile de seminţe.

Un alt specialist scria: „Elementele de productivitate se autoreglează! Dacă densitatea este mare, nu înseamnă că elementele de productivitate vor avea aceleași valori ca la o densitate medie, să nu mai vorbim de densitate mică!”. Se înșală în cazul știuleților cu creștere determinată (ficși).

Iată și ce mi-a spus un reprezentant american al companiilor de seminţe.

Densitatea poate varia pe o parcelă de la un la altul, în funcţie de condițiile de creștere și de nivelul de stres la care sunt supuse plantele în momentul respectiv.

Am putea clasifica știuleții în 3 categorii:

1. Cu creștere determinată (ficși), la care mărimea (numărul de boabe) este relativ constantă, indiferent de densitatea plantelor.

2. Cu creștere nedeterminată (flexibili). Răspund puternic la variațiile de densitate și își măresc  fie diametrul (numărul de rânduri), fie lungimea rândurilor (numărul de boabe/rând), la densități mai mici și le reduc la densități mari. Aceștia pot adeveri uneori expresia „rarul umple carul”. Doar că, în Statele Unite, „rarul” înseamnă acum 90.000 plante/ha, iar „desul” 140.000 plante/ha.

3. Știuleți semi-flexibili, care doar reduc numărul de boabe/știulete la densități mari, dar nu îl măresc la densități mici.

În concursul organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din SUA, în anul 2014, cu un hibrid s-au obținut 9t/ha și 9,5 t/ha, cu densități de 32.000 plante/ha și 37.000 plante/ha, folosindu-se în jur de 80 kg N/ha și 35 kg P2O5/ha, la neirigat. Cea mai mare producție din acel an,  31,6 t/ha a fost obținută de un hibrid, cu 128.000 plante/ha, în rânduri gemene (twin row), cu 560 kg N/ha și 225 kg P2O5/ha, la irigat. Acum, recordul mondial este deținut de un hibrid cu 38,7 t/ha, realizat tot cu 128.000 plante/ha.

Un lucru interesant: știuleții au fost probabil de tip fix, dar plantele par a fi de tip „flexibil”. Deoarece tehnologia rânduri gemene (twin row), mărește spațiul edafic al plantelor cu 46% (Alex Berghin), acestea „și-au permis” să formeze pe lângă știuletele principal cu 800 de boabe, un al doilea știulete cu 400-500 boabe.

41

Avantajele cultivării hibrizilor cu știuleți ficși, cu răspuns puternic la modificarea densității (când crește densitatea, crește producția, iar când scade densitatea, scade și producția, deoarece știuleții formează același număr de boabe)

Realizarea celor mai mari producţii posibile pe solele cu cele mai bune condiții (vezi recordurile mondiale, menționate mai sus).

Se utilizează mai bine inputurile, de exemplu îngrăşămintele și apa. Se pun în valoare hibrizii cu cel mai mare potențial de producţie.

Dezavantaje

Se folosește mai multă sămânță pentru înființarea culturii. Mulți fermieri americani sunt destul de nemulțumiți pentru acest lucru.

Avantajele cultivării hibrizilor cu știuleți flexibili, cu răspuns slab la modificarea densității (producția hibrizilor nu este puternic influențată de densitate, deoarece când crește densitatea, se reduce numărul de boabe/știulete, iar când scade densitatea, numărul de boabe/știulete crește)

Reducerea cheltuielilor cu inputurile. Polenizare mai bună în anii secetoși. Pericol mai mic de cădere, mai ales în monocultură. Utilizarea mai eficientă a nutrienților pentru producerea boabelor. Producții mai mari în condiții nefavorabile.

Concluzii Face i următorul exerci iu: compara i densitatea aleasă de ț ț țdumneavoastră cu cea recomandată de companiile de semin e.ț

Producţii mari sau mici, dar nu știm de ce! septembrie 16, 2020 agrimanet , conferentiar univ. dr. Horia-Victor Halmajan

De regulă explicăm nivelul producţiei prin intensitatea cu care acționează legea minimului la principalii factori de producţie, care pot fi identificați și cuantificați ușor.

Anul acesta, la prima vedere, producţiile mici pot fi explicate în multe zone prin seceta pedologică și atmosferică.

Este și cazul porumbului de la Orezu?

Pentru prima dată, asocierea Zilei porumbului cu APPR și Farm Forum mă neliniștește puțin. APPR pretinde că are obligații față de membrii cotizanți și nu face publice toate datele pe care le obține.

42

Ca urmare a implicării APPR în proiectul Zilei porumbului, anul acesta nu s-a comunicat niciun rezultat concret. Nu am putut afla care hibrizi au „învins” condițiile nefavorabile, necunoscute.

Sunt de acord să nu se dea publicității hibrizii cu rezultate nesatisfăcătoare, dar de ce să ținem secret numele celor cu rezultate decente, să zicem peste 5 t/ha? De ce refuzăm fermierilor șansa de a alege hibrizi toleranți la factorii care au făcut diferențele între 700 kg/ha și 5,7 t/ha?

Hibrizii testați au răspuns foarte diferit la condiţiile pedoclimatice și tehnologice din acest an. Producţiile au variat de la 709 kg/ha la 5.773 kg/ha.

Din tabelul 1 observăm că:

1. Nu a fost secetă pedologică în timpul perioadei de vegetație, cantitatea de 184 l/mp fiind destul de aproape de media necesară de 200 l/mp pentru producţii mari.

2. Confirmarea acestei ipoteze vine de la rezultatele de producţie din 2013 și 2015, media întregului lot fiind de 9628 kg/ha în 2013 și de 8464 kg/ha în 2015.

3. Deci, cu fertilizare asemănătoare și cu același volum de precipitații, media loturilor în 2013 și 2015 au fost de 4,5 – 4 ori ori mai mare decât în 2020.

Tabelul 1

Factorul evaluat 2020 2013 2015

Azot 172 kg N/ha 130 kg N/ha 183 kg N/ha

Fosfor 100 kg P2O5/ha 70 kg P2O5/ha 81 kg P2O5/ha

Potasiu 40 kg K2O/ha.

Precipitații 184 l/mp* 162 l/mp 187 l/mp

Media întregului lot 2.123 kg/ha 9.628 kg/ha 8.464 kg/ha

Producţia la densitate mare (D)

9.304 kg/ha 67.000 plante/ha

8.359 kg/ha 75.000 plante/ha

Producţia la densitate mică (d)

9.953 kg/ha 57.000 plante/ha

8.569 kg/ha 65.000 plante/ha

43

Producţia cea mai mare 5.773 kg/ha 11.609 kg/ha ( P9578) 11 t/ha Cortes

* mai 44 l/mp, iunie 87 l/mp, iulie 53 l/mp, august 0 l/mp

Marin Nedu, un fermier de top din judeţul Ialomiţa, se arăta îngrijorat de faptul că unele companii de seminţe încurajează utilizarea unor densități mari, de 70.000 -80.000 plante/ha; aceste densitati au avut un efect nefavorabil asupra producţiei în condițiile acestui an.

Să analizăm pe scurt rezultatele obținute în anii precedenți la Orezu.

În 2012, media a 54 de hibrizi a fost de 6.886 kg/ha la densitatea mică (d) și 5.905 kg/ha la densitatea mare (D).

În 2013, cea mai mare producţie a fost de 11.609 kg/ha (P9578), dar încă 8 hibrizi au avut producţii de peste 11.000 kg/ha, iar mai mult de jumătate din ei (28 din 53), au depăşit pragul de 10.000 kg/ha.

Hibrizii cu producţii de 10.000 kg/ha au fost creaţi de toate companiile participante. Aceasta înseamnă că pe piaţa românească a seminţelor de porumb există pentru fermieri mai multe opţiuni cu hibrizi foarte productivi.

2015. La Pioneer, mediile celor două variante de densitate au fost practic egale, 10506 kg/ha la d și 10517 kg/ha la D, media fiind 10512 kg/ha. Recolta cea mai mare a fost obținută la P 0216 cu 10893 kg/ha la D, față de 10368 kg/ha la d.

Pe locul 2 ca medie generală a fost Euralis, cu 9192 kg/ha, deși a înregistrat cea mai mare diferenţă între mediile densităților, de 1421 kg/ha în favoarea D (9902 kg/ha vs. 8482 kg/ha). La hibridul Cortes (D), s-a înregistrat cea mai mare producţie, de 11 t/ha. La d producţia fost de 8,2 t/ha.

Pe locul 3 s-a clasat KWS, cu o medie de 9051 kg/ha, cu o diferenţă de 461 kg/ha în favoarea d (9282 kg/ha vs. 8820 kg/ha). Kamparis la (d) a obținut 10064 kg/ha, iar la D, 8303 kg/ha.

Concluzii

Avem date, păcat că nu le folosim!

Dacă nu putem controla condițiile de creștere ale plantelor, atunci trebuie să le măsurăm.

Altfel, nu putem explica de ce în 2013, au fost cele mai mari producţii, cu cele mai puține precipitații și doza cea mai mică de azot.

44

Am putea spune că Marin Dedu a avut dreptate. Producţiile mediii la densitățile mai mici sunt mai mari decât la densitățile mari (sic!!!)

Disperare pentru fermieri! Cultura de rapiță a fost întoarsă a doua oară 19 septembrie ,Daria Diaconiuc

Niciodată nu a fost un an atât de rău pentru fermierii din județul Iași, în special pentru cei care au cultivat rapiță. Situația este fără precedent. Seceta a distrus culturile pa aproape întreg teritoriul României, iar nici județul Iași nu a fost ferit de acest fenomen. La nivelul țării, aproape 1,2 milioane de hectare au fost constatate ca fiind calamitate și eligibile pentru acordarea despăgubirilor de secetă.

 “Este un an dificil, există un culoar din județul Suceava până în sudul țării, în care seceta din acest an a prejudiciat atât culturile de toamnă cât și cele de primăvară. Suntem în situația în care așteptăm ca fermierii să fie ajutați de către Ministerul agriculturii și implicit Guvernul României. E nevoie de ajutor pentru ca să fie reluat ciclul pentru anul care urmează”, a declarat pentru Agro TV, Emil Bălteanu, președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Iași. 

După dezastrul din culturile de toamnă, fermierii și-au pus baza în cele de primăvară, însă nici aici nu au avut mai mult noroc. La rapiță, în județul Iași sunt fermieri care au întors și a doua oară această cultură. 

 “A existat o mică speranță pe la jumătatea lunii august când a fost făcută prima însămânțare, a fost puțină ploaie și plantele au răsărit, apoi temperaturile extreme au produs fenomenul de arșiță. Au opărit, pur și simplu, tulpina la ieșire din sol. A fost întoarsă cultura, a fost făcută încă o dată și s-a întâmplat același lucru”, a adăugat Emil Bălteanu, președinte ACCPT Iași.

 Din acest motiv este posibil că în județul Iași, cultura de rapiță să nu mai fie ofertantă, spun unii fermieri. Se vor căuta alte culturi mai rezistente care să aducă un profit cât de mic dar vizibil.

 Fermierii, la capatul puterilor: ”Avem pierderi uriase, nu stim ce o sa facem” 21 septembrie 2020

45

Fermierii se duc din rău în mai rău anul acesta! Problemele lor se adâncesc din ce în ce mai mult, iar mulți nu știu cum vor reuși să își ducă mai departe afacerile. Seceta le-a distrus aproape complet culturile, iar acum, agricultorii nu mai au de unde să-și plătească creditele. Un fermier din comuna Ruginoasa, județul Iași, care are culturi pe o suprafață de 1100 de hectare spune că nu știe cum se va descurca pe viitor.

“Avem 5 culturi, mai exact 400 de hectare cu grâu, 150 de hectare cu rapiță, mai avem floarea soarelui, porumb și sfeclă de zahăr. Când tragem linie arată foarte prost, din păcate sunt extrem de multe pierderi. În afară de precipitațiile de la sfârșitul lunii iunie și iulie nu a mai plouat deloc. Ca producții, la rapiță avem 1200 de tone, la grâu avem doar 500 de tone, la floarea soarelui avem în jur de 1200 de tone. Să vedem cum că fi la porumb dar nu sunt semne că va fi prea bine. Noi estimăm în jur de 1 tonă sau 1,5 tone”, a declarat pentru Agro TV, Constantin Pristăviță, fermier din Ruginoasa. 

 Subvențiile sunt așteptate ca pe o gură mare de oxigen spune fermierul din comuna Ruginoasa județul Iași.

 “Aștept cu nerăbdare banii. Noi suntem și la teledecție anul acesta și nu avem nici un răspuns. Avem foarte mare nevoie de bani atât pentru achitarea leasingului, a salariaților, inputuri de plătit. Nu știu ce o să facem. Am apelat și la bănci pentru reeșalonarea creditelor. Nu am primit nici un răspuns”, a mai spus fermierul din Ruginoasa.

 Reamintim fermierilor afectați de secetă că procesul de depunere a cererilor pentru acordarea despăgubirilor s-a încheiat la data de 15 septembrie, iar, potrivit ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, plățile au fost demarate la data de 18 septembrie. Astfel, în cursul acestei săptămâni, este de așteptat ca fermierii care au depus cererea corespunzătoare să primească banii în conturi.

Agroproiect de succes – Grădinile Mâlâncrav, o afacere de familie 21 septembrie 2020

46

Continuăm seria poveștilor de succes din agricultura românească, cu o altă afacere de familie. De această dată, echipa Agro TV a fost în vizită în județul Sibiu, pe malul stâng al Târnavei Mari, unde am aflat povestea de succes a unor tineri fermieri care au ales să facă legumicultură. Povestea Grădinilor Mălâncrav s-a născut acum 70 de ani, atunci când străbunicul tânărului care se ocupă astăzi de ele era doar paznic al acestor pământuri. După căderea comunismului, terenul a fost împărțit în mai multe parcele, iar o urmașă a străbunicului lui Andrei a primit o parcelă, pe care apoi a cultivat-o și a păstrat-o ca pe un loc de vacanță pentru familia ei.

Recent, urmașii au decis să se ocupe mai abitir de teren și să cultive pe el legumele sub cerul liber, așa cum se făcea pe vremea străbunicului. În trei ani s-a transformat într-o afacere prosperă, care aprovizionează mai multe zone în jurul Mălâncravului.

Urmăriți mai jos emisiunea integrală „Agroproiect de Succes” difuzată pe canalul AGRO TV și aflați cum au reușit tinerii fermieri să-și dezvolte afacerea pas cu pas, care sunt provocările pe care le întâmpină și mai ales care este secretul lor pentru o afacere prosperă. Click pe  video :

https://youtu.be/A5EufiHU70E

A fost inaugurat primul imobil din Romania realizat din lemn si izolat cu lana de oaie 20 septembrie 2020

În județul Bistrița-Năsăud, localitatea Lunca Ilvei a fost inaugurat Centrul de Cercetare, Inovare, Proiectare și Formare Profesională „Silvania”! Acesta este primul imobil realizat din lemn și izolat cu lână de oaie din România. Aici, elevii și studenții vor putea efectua ore de practică în producție, cercetare și studiu.

Centrul va funcționa, în curând, pe lângă moderna fabrică de cherestea „Silvania Internațional”. La inaugurarea complexului a fost prezent și Ministrul

47

Agriculturii Adrian Oros care a anunțat că centrul își propune să promoveze metode, soluții și practici inovative pentru protecția mediului înconjurător, utilizarea și valorificarea echilibrată a resurselor, cu renunțarea practicilor agresive din partea factorului uman față de resurse și mediul înconjurător.

 „Un complex de avangardă, care include elemente tradiționale, rustice, anunțând misiunea pe care o are: salvarea satului românesc prin reîntoarcerea la tradiții, folosind metode și tehnologii moderne”, a scris Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

 Centrul este un proiect unic în România și va avea inclusiv spații de servire a mesei, spații de cazare și spații de cercetare, inovare, proiectare, sală de conferințe, săli de documentare, bibliotecă tehnică, sală de expoziții.

 „Unul dintre obiective va fi punerea în valoare a resurselor pe care le avem pe plan local, și mă refer aici la: lemn, piatră și lână, fiind primul imobil din România construit din lemn de Lunca Ilvei, din piatra de andezit de la Măgura Ilvei și lâna de oaie din Țara Năsăudului (nu mai puțin de două TIR-uri din saltele de oaie intră în componența izolării termice și fonice a acestei clădiri), în așa fel încât cei care vin aici să vadă o construcție realizată pe sisteme și concepte inovative de proiectare și execuție”, a transmis Emil Iugan, inițiatorul acestui proiect revoluționar, citat de silvaniabn.ro.

 În cadrul inaugurării organizate în sala de întâlniri a complexului „Silvania” au fost prezentate teme de studiu pe baza cărora se poate asigura o dezvoltare durabilă a mediului rural, cu sprijinul și implicarea activă a autorităților publice locale:

 arhitectura responsabilă cu referire la construcțiile rurale – materiale de construcție și integrarea în specificul local;

lâna de oaie ca material inovativ pentru izolații în construcții – intervenția statului considerată necesară prin subvenții pentru un preț competitiv al acestui material;

proiecte de cercetare și investiții la Silvania Internațional pentru elemente stratificate din lemn, CLT cu lâna încorporată în elemente de pereți.

Adrian Oros a discutat și cu reprezentanții formelor asociative și cu fermierii prezenți despre prioritățile de dezvoltare rurală. Accentul a fost pus pe ferma de familie și finanțările acordate pentru mediu și climă în programarea financiară 2021-2027.

  Semnal de alarmă tras de fermieri! Prețurile la cereale vor exploda 20 septembrie 2020 , Daria Diaconiuc

48

Seceta a decimat culturile agricole ale fermierilor de anul acesta, cu precădere în zonele de sud, sud-est și est ale țării. În acest context, agricultorii din Moldova spun că prețurile la cereale vor fi mai mari, cel puțin în zona lor. Fermierii trag un semnal de alarmă și susțin că le e foarte greu și nu fac față situației actuale. 

“Cu siguranță, prețurile la cereale vor fi mai mari decât în anii precedenți. Dacă anii trecuți producțiile medii depășeau 7,5 tone sau 8,5 tone, în acest an avem ferme întregi unde valoarea totală este de doar 2,5 tone. Este de așteptat că prețurile cel puțin pe zonă să fie mai mari”, spune un fermier din județul Iași. 

 Cezar Andrei Musteață, fermier din comuna Țibănești, județul Iași, spune că în acest an sunt cele mai mici recolte. În acest context, pe lângă recoltele deja slabe din cauza condițiilor meteorologice, fiecare greșeală făcută de fermieri pe câmp îi poate costa scump.

 “Arșița și-a spus cuvântul pe culturile de primăvară. Noi avem o fermă de familie și lucrăm de peste 20 de ani în domeniu. Noi știm că la 5 ani mai este un an rău adică trebuie să vii cu bani de acasă, e o provocare mare. Seceta arătă măiestria inginerului. Când ai precipitații, multe greșeli îți sunt iertate. Dar în contextul de anul acesta, orice greșeală se vede în producție și implicit în profit”, a explicat pentru AGRO TV inginerul din comuna Țibănești, județul Iași. 

 Grâul, porumbul, floarea soarelui au recolte mici. Când se trage linia în ceea ce privește profiturile obținute de fermieri la culturile de cereale, va fi cu minus pentru mulți, iar cei mai fericiți dintre fermierii din zonele afectate vor fi pe 0, adică măcar nu vor avea datorii la stat sau la cei care îi ajută să lucreze suprafețele de pământ pe care le dețin. 

 Transalpina – perla turismului romanesc. Peisaje de poveste si statiuni cu bucate traditionale 20 septembrie 2020

Transalpina isi pastreaza si in prezent o parte din salbaticia si farmecul aparte pe care putine locuri din tara il mai au. In vremuri, hai sa le spun normale, turistului ii sta bine cu drumul, in orice perioada a anului. Acum, cand trebuie sa avem grija sa nu ne pricopsim cu virusul pacatos, ar fi bine sa cautam variante mai putin aglomerate. De exemplu, Transalpina poate fi o solutie, daca doriti sa va bucurati de munte si de frumusetea greu de egalat a peisajelor pe care acesta le ofera. 

Transalpina este cel mai inalt drum rutier din Romania care atinge altitudinea maxima de 2145 m in Pasul Urdele. Numele de Transalpina provine din latina si inseamna „tara de dincolo de munti”, cum era numita in textele vechi si harti latinesti Tara Romaneasca. Este supranumit si „Drumul Regelui”, pentru ca

49

Regele Carol al II-lea, dupa ce l-a reconstruit in anul 1935, l-a inaugurat și l-a parcurs impreuna cu familia regala.

Transalpina a fost construita de armatele romane in drumul lor spre Sarmisegetusa. Drumul a fost pavat cu piatra de Regele Carol al II-lea dupa anul 1930 si reablitat de nemti in al II-lea Razboi Mondial dupa care a fost data uitarii de autoritatile romane. Este printre putinele drumuri din tara pe care se poata ajunge cu masina pana la nori si chiar deasupra lor. 

Este adevarat, perioada vacantelor s-a cam terminat, dar macar asa pentru bucuria ochiului, corespondenta Agro TV Arges, Elena Picu, a realizat un material intr-un loc de poveste din aceasta intortocheata ruta. Click pe video:

https://youtu.be/Vn0xTOWjLlQ

INS: Romania cumpara tot mai mult lapte de la straini. Care este productia interna? septembrie 21, 2020

Potrivit INS, importurile de lapte s-au majorat cu 43% in ultimele 6 luni ale acestui an, iar cantitatea de lapte ce a fost colectata de unitatile procesatoare a fost mai mica cu 0,7%, comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent.

Conform datelor centralizate de INS, in intervalul 1 ianuarie – 30 iunie, productia de smantana de consum a scazut cu 109 de tone (-0,3%), comparativ cu primele sase luni din 2019.

Pe de alta parte, cresteri ale productiei au fost inregistrate la: unt – cu 927 tone (+17,6%), lapte de consum – cu 20.333 tone (+12,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) – cu 3.134 tone (+2,8%) si branzeturi – cu 649 tone (+1,3%).

50

Totodata, in perioada analizata, cantitatea de lapte brut importata de catre unitatile procesatoare a crescut cu 21.660 tone (+42,8%).

La nivelul lunii iunie a acestui an, fata de luna corespunzatoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vaca pe care au colectat-o unitatile procesatoare a crescut cu 5.030 de tone (+4,8%), iar majorari ale productiei s-au inregistrat la: unt (+136 tone; +17,9%), lapte de consum (+3.656 tone;+15,3%) si branzeturi (+1.146 tone; +12,5%).

Productia a scazut cu 344 de tone la smantana de consum (-6,1%) si cu 72 de tone (-0,4%) in cazul laptelui acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare).

In schimb, cantitatea de lapte brut importata de catre unitatile procesatoare a crescut in luna iunie 2020 cu 3.454 de tone (+57,4%), fata de aceeasi perioada din 2019.

Potrivit sursei citate, in iunie 2020 fata de luna precedenta, unitatile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vaca in crestere cu 1.575 de tone (+1,5%). Productia de branzeturi a crescut cu 702 de tone (+7,3%), dar s-a diminuat cu 16,2% in cazul laptelui acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare), cu 9,8% la smantana de consum, cu 7,4% pentru laptele de consum si cu 5% la unt. Cantitatea de lapte brut importata de catre unitatile procesatoare a scazut cu 1.163 de tone (-10,9%), releva statistica oficiala.

„Investiții profitabile în horticultură” – premieră la BucharestFood Summit.ro , Food Biz , sept. 21, 2020

BucharestFoodSummit.ro – Cel mai mare și important eveniment internațional al toamnei din România în agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.

Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020

51

BucharestFoodSummit.ro este organizat în parteneriat cu: #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Maracineni, HORA, Agrostandard și Academia de Studii Economice București.

BucharestFoodSummit.ro 2020 a debutat astăzi oficial (au mai fost evenimente – Preview pentru parteneri și sponsori începând cu 8 septembrie), 21 septembrie, cu prima conferință internațională online din țara noastră dedicată oamenilor de afaceri din sectorul horticol, o premieră pentru BucharestFoodSummit.ro, dar și pentru mediul de afaceri românesc.

Conferința „Investiții profitabile în horticultură” a fost prima dintr-o serie de evenimente organizate în acest an sub cupola „BucharestFoodSummit.ro”, manifestări care vor avea loc pe parcursul a peste 2 luni și care vor reuni cei mai imporanți oameni de afaceri și autorități din agribusiness-ul, producția alimentară, de băuturi, retail și HoReCa din România.

Conferința a fost deschisă de către Giuseppe Calcagni, Președinte Besana Nut Industry -Italia- care a prezentat lucrarea cu tema: „Producția de nuci o investiție eficientă în România? Ce soiuri de nuci genereaza profit în condițiile din România?”.

O temă generoasă care a fost primită cu un mare interes de către participanți, cu atât mai mult cu cât acest sector a atras investiții importante în România în ultimii ani, după cum am aflat de la Mihail Coman, Director General, ICDP-Mărăcineni, iar interesul se menține ridicat și în continuare.

„Giuseppe Calcagni susține că sectorul culturii de nucifere reprezintă o investiție eficientă cu venituri de 4000-5000 USD/ ha/an, în condițiile în care la nivel mondial valoarea producției este de 35 miliarde USD”

 Profesor Doctor Yüksel-Tüzel, Președinte, Societatea Internațională de Științe Horticole, -Turcia- a vorbit despre „Sisteme de producție sustenabile în sere” un alt subiect de actualitate în condițiile în care schimbările climatice se fac tot mai mult simțite.

52

„Producția organică ar putea fi gestionată în sere, totuși există constrângeri în calea succesului în special din cauza structurilor simple de seră, dificultăților în controlul climatului, gestionării dăunătorilor și bolilor, dar și lipsei de training-uri”, a declarat Yüksel-Tüzel.

Printre participanții la conferința internațională „Investiții profitabile în horticultură” se numără Florin Stanică, Prorector USAMV București, Ioan Jelev, Vicepreședinte ASAS, Dinu Nechita, Antreprenor SADI Nucifere, Varujan Pambuccian, Deputat Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, Adrian Ionescu, Avocat BadeaLawOffice, Ray Clynick, Managing Director of The Oro Distilling Co, Jozsef Toth, Antreprenor JuglansDacic.

„BucharestFoodSummit este un eveniment de prima însemnătate pentru sectorul agro-alimentar din toate punctele de vedere și pentru toate domeniile. Prezintă o importanță deosebită pentru un sector semnifiicativ pentru economia națională și pentru viața de zi cu zi a românilor și anume producția alimentară. Cred ca evenimentul deschide calea spre o cunoaștere mai bună a ceea ce are România și de ce nu spre a deveni un partener credibil pe piața internaționala.” a declarat Valeriu Tabără, Președinte ASAS.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland România, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Sâmburești.

Partenerii media: FoodBiz, #RomâniaFuncționează, Agrostandard, Lumea Banilor, TVRi și Economistul.

2020- cea mai mică producție raportată de Ziua Porumbului De Viorela Pitulice La sept. 21, 2020 Agrostandard.ro

53

2020 a fost și este în continuare un an complicat cu o producție medie la porumb de 2.200 kg/ha la Orezu, în judetul Ialomița, de altfel, cea mai mica de când se organizează Ziua Porumbului, a declarat Nicolae Sitaru, presedintele APPR, la cea de-a XI-a editie a evenimentului anual al cultivatorilor de porumb.

La Ziua Porumbului din acest an au fost prezente cu mult mai putine companii, iar productiile au fost mai degraba modeste, raportat la alti ani. Mai precis, acestea au pornit de la 709 kg/ha, iar maximul atins a fost de 5.773 kg/ha. Spre comparatie, in 2019, se trecea de 15 tone/ha.

Din pacate, fermierii romani se confrunta tot mai des cu astfel de ani, in care productia se reduce serios din cauza secetei, ca sa nu mai vorbim de lipsa irigatiilor. Poate mai mult ca niciodata, in acest an, s-a vazut cat de mult conteaza irigatiile in obtinerea unor productii bune. Fara irigatii nu exista viata, nu se poate face productie, au recunoscut si fermierii prezenti la Ziua Porumbului, unde managementul apei a fost una din principalele teme de discutie.

„Un an greu va fi acoperit in timp îndelungat, dar agricultorii, in general, sunt optimisti si speram sa ploua”, a spus Sitaru.

Presedintele APPR a recunoscut ca 2020 este un an dificil, dar a avut parte de ani si mai grei de-a lungul activitatii – 2002, 2003, 2007, 2012 si 2020 – au fost ani de cumpana in care seceta a produs pagube insemnate.

Cel mai greu a fost, insa, in 2003, cand Romania nu era inca membra a UE si nici ajutor de la stat nu exista, ca acum. Pe de alta parte, au fost si ani buni in care agricultorii romani au avut productii bune, iar cultura porumbului a fost profitabila.

Fermier descurajat de lupta cu seceta: ”Mă văd renunțând la terenurile pe care nu le pot iriga!” Daniel Befu - 20 septembrie 2020

54

Fermierul Antonio Lombardi (50 de ani) e tulcean get beget, deși are origini italiene, străbunicul său, pietrar iscusit, fiind adus în țară la începutul secolului 20, de către rege. E absolvent de agronomie la USAMV București, are un doctorat în soia la aceeași universitate, cu teza susținută în 2015 și a absolvit un liceu silvic, motiv pentru care are o nostalgie pentru domeniul forestier.

Anul acesta este unul decisiv pentru Antonio Lombardi care a făcut tot ce i-a stat în putință să combată efectele secetei din Dobrogea. În zadar. Descurajat, agricultorul ia în calcul să renunțe la suprafața unde deficitul de apă nu poate fi compensat nici cu cele mai moderne soluții de irigat.

În 2020 lucrează 954 ha, dintre care 700 ha irigate și ca majoritatea fermelor de dimensiuni comparabile, e o afacere de familie, el fiind susținut de-a lungul vremii în business de soția sa, de asemenea inginer agronom. Din echipa lor fac parte și 18 angajați, iar cifra de afaceri se apropie de 4 milioane euro.

Antonio Lombardi a cunoscut în ultimii ani o succesiune de provocări cărora cu greu li se poate face față, oricât de experimentați ar fi specialiștii care dau piept cu ele. În urmă cu 5-6 ani era copleșit de forța apelor, în contextul unor ani cu precipitații în exces, care au dus la îmbibarea terenurilor din Deltă cu un volum de apă căruia rețeaua de canale de desecare nu i-a putut face față. În ultimii doi, terenurile îi sunt pârjolite de o secetă cumplită, cum nu s-a mai văzut. Și totuși, fermierul se încăpățânează să continue cu pariul său pe agricultură, chiar dacă asta înseamnă să refacă încontinuu matematica din spatele intrărilor și ieșirilor de capital, pentru a putea rămâne pe linia de plutire. Pe scurt: un luptător.

Antonio Lombardi: ”Deficitul de apă se va întinde și în continuare pe parcursul mai multor ani”

Acesta rezumă statusul actual al culturilor: ”Este aceeași situație ca în toată Dobrogea. Culturi de toamnă nu mai avem și spre dezamăgirea mea, mă uit că și acolo unde am mai încercat să mai irigăm ceva, fiindcă, văzând puterea acestei secete, am făcut în zonă și niște investiții la foc automat, dar chiar și acolo, rezultatul este deplorabil. Nu știu câtă apă ar fi trebuit să dăm ca să salvăm culturile astea. Noi de regulă, păioasele și culturile din toamnă le punem pe terenuri neirigate. Deci practic și orzul și grâul. Pe firma mea eu am undeva la 25% teren neirigat, dar, mă repet, chiar și acolo unde am irigat, nu am obținut

55

nimic, fiindcă nu am reușit să dau cantitatea necesară de apă plantelor. Cred că ar fi trebuit să țin un tambur pe o poziție 3 zile, ca să pot să refac capacitatea de câmp în privința conținutului de apă.

Anul acesta vorbim de un deficit care vine de-a lungul ultimilor 3 ani. Ce ni se întâmplă acum nu este doar consecința anului acestuia. Cel puțin în zona noastră. Și acest deficit de apă se va întinde și în continuare pe parcursul mai multor ani, în ciuda ploilor ăstora minuscule din ultimele zile. Chiar și acum câteva zile ne-a plouat cu aproape 1 l/mp. Însă astea nu le putem numi ploi. Pe vremea comunismului ploile sub 10 l/mp nici nu se puneau. Pur și simplu nu se luau în calcul”.

Disperarea, văzând cum îi mor de sete plantele pe câmp, l-a împins la un heirup dramatic pentru salvarea lor. ”Am reușit să ajung la 75% irigabil anul acesta doar cu niste investiții făcute instant. Am executat niște săpături pentru realizarea a 8 km de canale făcute așa, în ultima lună. Din păcate extinderea rețelei oricum nu mi-e utilă anul acesta. De-abia de anul viitor mă pot organiza să pot să irig în timp util”.

Încercările din această primăvară de a porni robinetul de apă pe ultima sută de metri, n-au fost deloc însoțite de succesul scontat: ”Am avut 50 ha de rapiță la irigat, pe care am început să o irig în martie, că pe acea solă aveam totul pregătit pentru a putea iriga.

Nu vă mai spun cu ce chinuri am făcut asta. Noaptea înghețau tamburii, iar ziua, când se dezghețau, bătea vântul total neuniform, ceea ce făcea ca irigatul cu tamburi în condiții de vânt să fie total neeconomic și ineficient. A rămas la o talie mică, a înflorit devreme și are păstăi foarte puține. Însă chiar și așa, zic că am salvat 50% din ea. Însă total compromise au fost grâul și orzul. Din 300 ha, doar pe o mică suprafață de 27 ha, pe care o am la irigat, am reușit să salvez grâul și orzul. Dar asta doar pentru că acele culturi au fost semănate pe un teren care a fost irigat și în anii anteriori, iar acolo deficitul de apă în sol a fost mai redus”.

Primele estimări brute indică o pierdere de 1.600 lei/ha

Rapița, grâul și orzul sunt amintire și fiindcă solele cu infrastructură de irigații perfomantă, în care udările se fac an de an, Antonio Lombardi le-a rezervat pentru loturile de hibridare a porumbului, dat fiind că fermierul tulcean e multiplicator de sămânță pentru Bayer (320 ha), cât și pentru Groupe Soufflet (100 ha): ”La ce densități folosim noi pe loturile de hibrizare, nu că vrem noi, ci pentru că așa este tehnologia și schema de semănat, mă tem că nici aici nu vom face față, cu tot irigatul nostru, dacă natura nu ne ajută”.

56

Pe lângă culturile semincere, Lombardi mai deține și sole cu porumb de consum: ”O parte din el este localizat pe suprafețele proaspăt amenajate în această primăvară, așa că le voi putea iriga de-abia anul viitor. Dar mai am și la neirigat, pentru că am 150 ha unde am semănat porumb prin grâu. Am semănătoare care îmi permite să fac lucrul ăsta. Efectiv am intrat în cultura de grâu care este compromisă și am semănat direct porumb. Acum Dumnezeu cu mila. O răsări, n-o răsări, nu știu. Am semănat un porumb mai timpuriu cu densități mai mici.”.

Pierderile estimate de Lombardi până la acest moment sunt total descurajante. ”Mi-e frică să lansez cifre. Într-o societate sunt cheltuieli de toate felurile și directe și indirecte. Nu știu exact pierderea per total societate, dar pierderea pe un hectar se duce undeva la 1600 lei/ha, groso-modo. Cheltuielile astea diferă de la o societate la alta. N-am apucat să fac calculele științific, la virgulă, ca să zic așa. Este doar o estimare grosieră”.

Trendul ultimilor 10 ani în Deltă este imprevizibilitate și situații limită

Antonio Lombardi constată că e tot mai greu să-și poată ține în frâu afacerea și să poată genera un plan de afaceri în condiții atât de imprevizibile.

”În urmă cu ceva ani am avut o lucrare de doctorat și în cadrul ei, chiar mă plângeam de ce se întâmpla acum vreo 5-6 ani. Am urmărit precipitațiile din acea perioadă și aveau un trend crescător. Vorbesc de intervalul 2012-2017, când a fost un interval cu precipitații abundente. N-am simțit pe zona temporală respectivă problema secetei, ba din contră a fost o perioadă când ne luptam cu desecările, în schimb, care nu mai făceau față. Au fost vreo 3-4 ani copleșitori ca precipitații.

După care a început această secetă care s-a instalat încet, încet, de la an la an. Normalitatea zonei în Dobrogea, fiindcă am copilărit și am crescut aici și așa știu, e că problemele cu seceta apar la una din culturi, fie că e pe prășitoare sau că e pe păioase. Dar anul acesta problema secetei e generală. Și ce mă îngrijorează cel mai tare este că chiar dacă precipitațiile și-ar reveni din punct de vedere cantitativ, adică să spunem că va ploua cum e normal pentru media lunii mai, tot nu cred că sunt suficiente, fiindcă deficitul de apă este foarte mare și nu are cum să se refacă”.

Adaptarea e unica soluție

Soluțiile de viitor pe care el le vede și pe care le-a aplicat în parte, reprezintă pe de o parte eliminarea din portofoliu a solelor neirigabile, extinderea irigațiilor și apelarea la culturi rezistente la secetă. Pe partea de irigații a făcut deja pași

57

importanți, care l-au costat, însă, reinvestirea an, după an, a întregului profit obținut de fermă.

”Norocul meu e că de 10 ani investesc încontinuu în echipamente pentru irigații. Nu o singură dată am regretat investiții astea făcute de-a lungul anilor în irigații, care mi s-au părut o bună perioadă de timp inutile, cum a fost cazul în perioada aceea de precipitații excesive.

Să plătești rate și leasinguri la irigații a fost extenuant. Acum, îi mulțumesc lui Dumnezeu că am făcut aceste investiții. Însă nu toate lucrurile sunt chiar cum mi le-aș dori. În zona asta stăm foarte prost pe partea de infrastructură în irigații. Ne chinuim împreună cu ANIF-ul să băgăm apă pe canalele de desecare, care așa cum le spune și numele, sunt pentru desecare, nu de irigat. Ne bucurăm că le avem și că le putem folosi. Nu ne mai gandim la pierderile a

cestea prin infiltrații, fiindcă nu e canal impermeabilizat cu membrană sau dale. E canal de pământ pe care noi îl înteținem și îl formatăm la fiecare 5 ani prin intervenții proprii. În zona noastră aceste canale trebuie să le avem funcționale și pregătite și pentru secetă, dar și pentru extremitatea cealaltă, pentru inundații, fiindcă au fost și situații de genul ăsta și nu puține.

Soluția, ce nu depinde de fermieri, ci de stat, sunt investițiile urgente în infrastructură. Să refacem acele sisteme de irigat care au existat înainte și care au fost distruse după ‘89. Iar infrastructura de irigat să fie pentru irigat și cea de desecat pentru desecat. Cumva la ora asta noi ne asumăm un risc. Riscul cu a ne trezi cu apă băgată pentru irigat pe canalele de desecat, când vine peste noi o perioadă de precipitații abundente. Dar la cât deficit de apă este acum, riscul acesta este inexistent pe termen scurt.

Deși există o divergență fermieri-ANIF dintotdeauna, acum ANIF-ul a fost alături de noi. Cei de la ANIF ne-au sprijinit în primăvara asta. Am găsit alături de ei soluții rapide, chiar dacă cu improvizații, ca să mai salvăm câte ceva din culturi. Însă asta nu e o soluție de viitor, ci e pentru situații limită. Pe termen mediu însă, folosirea canalelor de desecare pentru irigații nu e o soluție viabilă. Noi, fermierii care ne folosim de aceste canale suntem dezavantajați față de cei care au apa la hidrant pentru că noi toată apa aceea o pompăm cu motorină, ba avem chiar și situații în zonă unde ca să poți iriga într-o anumită zonă, trebuie să faci și o repompare pe care tot cu motorină o faci. Fermierii care irigă cu motorină sunt dezavantajați față de acei fermieri cu apa plătită de stat până la hidrant”.

Fermierul vrea să renunțe la suprafața pe care nu o poate iriga

58

Tot pentru a minimiza riscurile, Lombardi ia în calcul și alte măsuri, unele radicale chiar din acest an. ”Chiar anul ăsta vreau să retestez sorgul. Am mai cochetat cu ideea cultivării sorgului care se știe, e cămila lumii vegetale. Nu știu dacă e chiar o soluție de viitor, însă are avantajele lui. De asemenea, mă văd renunțând la suprafața pe care nu o pot iriga. Dacă nu întrevăd nimic, este deja al 2-lea an în care eu pierd pe aceste suprafețe și nu pot să pierd la nesfârșit, pentru că practice simt că muncesc degeaba.

Degeaba câștig într-o zonă unde irig, dacă eu cu banii ăia trebuie să acopăr niște pierderi din partea cealaltă. E o muncă în zadar. Mai bine rămâi cu ce poți să irigi și ce poți să controlezi foarte bine și renunți la partea neirigată. Mă văd pe viitor un fermier cu suprafață mai mică, irigabilă, al cărui output este controlabil în totalitate”.

Brichetele din paie de cereale, compensează în parte diminuarea veniturilor fermei în sezonul rece

Tot pentru creșterea productivității fermei, Antonio Lombardi a investit într-o instalație de peleți și brichete, care folosesc ca materie primă resturile vegetale rămase după recoltat. Piața este locală și cuprinde câteva comune din zonă. În funcție de cerere, fermierul poate produce până la 15 tone de brichete în 24 de ore. A cochetat și cu idea de peleți, însă peleții din resturi vegetale nu dau randament decât în centrale mari, de minim 1 MW.

”Ca preț de producător, noi vindem cu undeva la 550 lei/t de brichete plecată din curtea noastră.

Puterea calorică e mai slabă decât la lemnul de foc. Dezavantajul paielor e că au un conținut de siliciu ceva mai mare. Brichetele din rumeguș sunt mult mai eficiente. Dar și prețul este altul. Noi am încercat în zonă să stau pe un preț cât mai mic, fiindcă scopul nu e profitul. Asta este o activitate conexă. O facem mai ales iarna, când este o modalitate de a ne asigura niște venituri. N-am gândit-o să o fac separat să mă concentrez pe ea și să ating un anumit nivel de producție.

E de hobby. Eu am la bază studii silvice. Am liceu de silvicultură făcut și sunt un iubitor al pădurii și am zis că este o soluție de a salva pădurile, doar că momentan am lasat-o deoparte în perioada asta, pentru că suntem concentrați cu toate forțele noastre pe irigații și încercăm să mai salvăm ce mai putem salva pe ici, pe colo. Acum va trebui să irigăm mai nou și porumbul ca să răsară, lucru pe care nu mi-l amintesc să-l fi făcut vreodată, dar uite că trebuie să-l fac. Când s-o mai liniști treaba cu irigatul ăsta poate o să reiau și activitatea cu brichete”.

ODD, OUAI sau ambele?

59

Fermierul se mai confruntă cu o situație tipică zonelor limitrofe albiei Dunării.

”N-am înțeles niciodata de ce noi tot timpul am fost dați la o parte și n-am putut să facem proiecte europene de extindere și modernizare pe zona aducțiunii apei, din cauză că am fost organizați ca Organizație de Desecare și Drenaj (ODD) și nu am fost Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI). Nu am înțeles de ce au fost făcute diferențe între genul ăsta de organizații, pentru că tot fermieri suntem și noi.

La vremea respectivă, când am înființat ODD Baghia, adică acum 20 de ani, așa era legislația atunci. Avem ca membri inclusiv primăriile. Am vrut să fac proiect de reabilitate a infrastructurii distruse, însă nu am putut, pentru că eram ODD și nu OUAI. Nu înțeleg de ce nu putem aplica și noi prin ODD-uri, pentru acest tip de proiecte. E greu să ne organizăm ca OUAI, fiindcă e o procedură destul de complexă”.

Pendulând între ”dezamăgire” și ”provocare”, Antonio Lombardi verbalizează montagne russe-ul vieții de fermier cam așa: ”Am zis că le-am văzut pe toate până acum dar văd că în fiecare an apare câte ceva nou”.

... citeste si partea a treia ....

60