ANALIZORUL AUDITIV
-
Upload
cebotarilarisa -
Category
Documents
-
view
89 -
download
1
Transcript of ANALIZORUL AUDITIV
ANALIZORUL AUDITIV
Caracteristicile sunetului
frecventa
Amplitudine
ton
Semnalele acustice
Analiza FourierDescompunerea unui semnal complex in componentele lui Caracteristicile amplitudine frecventa ale componentelor reprezinta spectrul semnalului Urechea interna realizeaza o analiza Fourier a sunetelor receptionate
Caracteristicile perceptiei sonore
Inaltimea tonala se coreleaza cu frecventa sunetului Taria sonora
Intensitatea acustica W/m2 Nivelul acustic N=10 log I/I0 Poate fi exprimat si in functie de presiunea undei sonore N = 20 log(p/p0 ) Compozitia spectrala a sunetului Evolutia intensitatii lui Variatia frecventei fundamentale
Timbrul
Descrierea receptorului auditiv
Urechea externa
Pavilion localizeaza spatial semnalul Focalizeaza Contribuie la stabilirea directiei Are o frecventa de rezonanta proprie la aprox. 3000 Hz Transforma undele sonore sferice in unde plane
Urechea medie
Urechea medie - cavitate de 15x5x2 mm, cu aer
Timpan- oscileaza sub actiunea undei sonore Ciocan Scarita Nicovala
Oscioarele transmit vibratiile de la timpan la fereastra ovala, functionand ca o parghie ce micsoreaza amlitudinea miscarii, dar mareste forta.
Timpanul
Urechea interna
Melcul (cohleea) Are o structura spirala cu 2 ture si
Rampa vestibulara Canalul cohlear Rampa timpanica Membrane:
Reissner Bazilara tectoria
MECANICA COHLEARA
Membrana bazilara joaca rol de rezonator
Latimea membranei creste de la baza spre apex (de la 50 m la 500m) Elasticitatea creste de la baza la apexin raport de 1/100 Functioneaza ca un continuum cu frecventa de rezonanta variabila progresiv Unda progresiva ia nastere la baza si se deplaseaza spre apex Frecventele sunt cuprinse intre 16 si 20 000 Hz Realizeaqza o separare spatiala - tonotopie
Traducerea mecano-electrica
Celulele ciliate- 16 000 celule, cu rol de tarductor mecano-electricCC interne- dispuse pe un singur rand cu densitatea uniforma de-a lungul cohleei CC externe dispuse pe trei randuri, iar catre apex, in 4-5 randuri
CC au la baza o lama reticulara rigida, iar la apex sunt fixate de membrana tectoria (CCE) sau se afla in imediata ei vecinatate (CCI) Deformarea elastica a MB antreneaza si deplasarea celorlalte membrane Efect de forfecare ce duce la stimularea cililor CCE au si proprietati contractile. Contractia lor amplifica deformarea membranelor bazilare si tectoria- reactie pozitiva Deformarea mult amplificata a MB face ca ea sa se comporte ca un filtru trece banda
CCI sunt celulele senzoriale propriu-zise ale cohleei Deplasarea cililor determina dschidereainchiderea canalelor de K, ceea ce duce la aparitia unui potential de membrana Cilii CCI nu sunt incastrati in MT, ci doar o ating, in urma deformarii MB Realizeaza o separare spatiala neta Frecventa caracteristica (FC) frecventa pentru care raspunsul este maxim
Actiunea CCE
Activitatea electrica a cohleei
Potentialul de receptor al CCIn repaos intre fata interna si cea externa a membranei CC apare o diferenta de potential de -70mV Stimularea duce la schimbarea polarizarii membranei Rezulta o componenta alternativa PR este determinat de amplitdinea deformarii MB pentru CCE si de viteza deformarii, pentru CCI.
Codificarea semnalului acusticCodificarea frecventei localizarea pe lungimea membranei bazilare Codificarea amplitudinii intensitatea miscarii
Etapele traducerii cohleare
Vibratia sonora se transmite membranei bazilare, determinand deformarea ei dupa o tonotopie descrisa la MB Membrana tectoria efectueaza o miscare relativa de glisare, ceea ce duce la forfecarea cililor lungi ai CCE In zona de actiune a mecanismului activ, excitarea CCI este amplificata si tonotopia devine foarte selectiva CCI transmit mesajul fibrelor nervoase auditive Informatia transmisa spre cortex codifica toti parametrii semnalului sonor
Decodificarea informatieiSe face in ariile corticale Broadmann 40 si 41 (zona temporala) Un rol important il au mecanismele de reactie prin intermediul cailor nervoase eferente Se presupune ca exista o dispozitie matriceala a informatiilor referitoare la frecventa si intensitata
ANALIZORUL VESTIBULAR
Echilibrul corpului- realizat prin mecanisme senzoriale si motorii complexe Informatiile provin de la proprioceptori si exteroceptori Receptorii vestibulari raspund la acceleratii unghiulare (canalele semicirculare) si liniare (utricula si sacula) Analizorul vestibular cuprinde un segment periferic si unul central
STRUCTURA ANALIZORULUI VESTIBULAR
LabirintulOsos Membranos
VestibulUtricula sacula canale semicirculare
Labirintul osos
Labirintul membranos
Canalele semicirculare. MecanicaLa inceputul rotatiei- faza de accelerare lichidul se misca mai lent decat peretii La rotatia cu viteza constanta- lichidul si peretii se deplaseaza cu aceeasi viteza La incetarea rotatiei- faza de decelerareperetii sunt imobili, lichidul avand o miscare incetinita
Rolul canalelor semicirculareCupula este un sistem oscilant, care pivoteaza in jurul bazei. Poate fi asimilata cu modelul unui pendul de torsiune puternic amortizat
Traducerea in organele otolitice
Traducerea mecano-electrica in canalele semicirculare
Potentialul de receptorDeflexia cupulei determina o deplasare a cililor, ceea ce induce o modificare a polaritatii celulei receptoare Aceasta poate fi depolarizare sau hiperpolarizare, in functie de sensul deplasarii
Potentialul de actiune
In repaos, pe nervul vestibular se inregistreaza un potential asincron permanent La depolarizarea celulelor ciliate, frecventa PA creste (excitare) La hiperpolarizare, frecventa PA scade (inhibitie) Frecventa PA variaza direct proportional cu logaritmul intensitatii stimulului (miscarea endolimfei)
Procesul de traducere in organele otolitice
Macula controleaza pozitia capului in raport cu solulCelule ciliate Masa gelatinoasa otolite