Adrian Nastase-spre Normal Itate
-
Upload
volumeadriannastase -
Category
Documents
-
view
239 -
download
1
Transcript of Adrian Nastase-spre Normal Itate
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 1/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 2/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 3/483
SPRE NORMALITATE
GUVERNAREA REFORMELOR.REFORMA GUVERNARII
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 4/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 5/483
ADRIAN NASTASE
SPRE NORMALITATE
GUVERNAREA REFORMELOR. REFORMA GUVERNARI I
trs${itutill $ocial Dtmocr*t o,Ovidiu $incaio'
Bucuregti, 2004
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 6/483
rsBN 973-s67-426-2
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 7/483
SUMAR
NOTA ASUPM EDITIEI........ ...................7
DRUMUL SPRE VEST (decembrie 2003).............. .............9
O istorie care nu ne-a avantaiat ...............10
inceputul recuper6rii............:................ ...........................1g
Integrarea....... ....................26
Politica: de la investinrr[ la anul electoral......... .............3 ICregterea economic[ qi lupta impotriva sdriciei...... ........36
GWERNAREA SOCIAL-DEMOCRATA MODERNA (decembrie 20OO)....................44
Un Guvern monocolor qi minoritar..... ............................45
Integrare euroatlanticd qi cregtere economici durabi16.......... .................46
Politica solidaritntii socia1e............ ...........52
Reforrna instituliilor statului gi ale guverndrii...................... ..................55
RomAnia - actor european qi regional .............................57
CoMBATEREA SARACIEI, O PRIORITATE ABSOLUTA (mai 2001)......................62
MODERNTZAREA SOCIAL-DEMOCRATIEI ROMANE$TI (iunie 2001)...................67
Social-democrafia in Rominia: tradilie gi modemitate.... .......................68Proiectul politic social-democrat.......... ...........................72
Prioritefile guvernirii social-democrate..................... .............................78
O noui dinamicb a acfiunii partidului....... .......................86
BILANT LA UN AN DE GUVERNARE (decembrie 2001)...........................................91
O noutate bine veniti - Declaralia de politicd generald a Guvemu1ui..........................91
Reformele cregterii economice..... ............95
Reconstruclia solidaritntii sociale ............ ...................... 105
Reforma guvemirii....... .........................112
Paqii inainte 9i prioritifi pentru viitorin integrarea europeand....... ......125Promovarea Rominiei ca actor interna{ional semnificativ... ................I28
Reforma institu{iilor politice ............... ......................... I 35
OPOZTTIA, DIN PACATE, DEMAGOGICA $I NEPROFESIONISTA(decembrie 200 l) .............. .......................... 140
REFORMA POLITICA (februarie 2002)............. ............166
Principiul politic al solidarit{ii..... .........169
Combaterea corupfiei......... ....................175
Reforma sistemului po1itic............. .........180Reforma PSD. .................181
PRIORITATEA INVESTITIILOR (mai 2002) ............. ...........................186
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 8/483
DINAMIZAREA PSD (iulie 2002) ............. .....................r94
Dezbaterea doctrinarE gi modernizarea partidului .........195Politica economicE: cregtere gi austeritate .....................197
Programul socia1.............. .......................201
Din nou despre reforma PSD................ ........................204
Rela,tiile cu presa gi rela{iile cu celelalte partide............ .......................211
cuM sA NE ASUMAM VALORILE NOII SOCIETAJI (septembie 2002) ..............2r4
SPRE NORMALITATE (octombrie 2002) ............. .........224
NOUL COD AL MI-INCII (decembrie 2002).............. ...........................240
ALIANTA CU UDMR (ianuarie 2003).............. .............253
LA JT.JMATATE DE MANDAT, REALIZARI $I PRIORITATI (februarie 2003)........260
Conskuim o economie de piafa funcfionali ..................265
Refacem solidaritatea gi coeziunea socia16............ ........272
Sprijinim noua identitate istorici qi culrurali a poporului romdn...............................280
Ne indreptim cu pagi mari spre Occident. .....................284
Prioritdli pentru a doua parte a mandatului.. .................290
ANGAJAREA POLITICA iUpOtRrya CORUPTTEI (martie 2003)..........................299
ORIZONT 2025 (mai 2003)............. ..........318
TINERII $I POLITICA (mai 2003)..... .......328
NOUA OFENSTVA POLTTTCA (iulie 2003) ....................346
Consolidarea PSD ca lider al stdngii modeme romdnegti....... ..............347
Restructurarea Guvernului gi noile prioritlfi ......... ........351
Un efort concentrat in direclia integr6rii,........ ...............354
Romdnia social[............ ..........................358
Despre viitoarea confruntare po1itic5........... ..................367NOUA ARHTTECTURA e EUROpEI DE SUD-EST (octombrie 2003).......................380
nAspuNorRn GUVERNAMENTALA gI SOLIDARITATE NATIoNALAPENTRU INTEGRAREA EUROPEANA (noiembrie 2003)..........................................385
SINTEZA DE ETAPA (decembrie 2003)............. ............396
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 9/483
NOTI ASAPRA EDITIEI
Volumul de fatd conline o selec{ie din discursurile sau intervenliilerostite tn ultimii trei ani. Unele din ele se referd la momente cheie
ale politicii sau vielii economice romdneSti. Altele sunt precizdri
importante ale viziunii social-democrate, ale progresului
guverndrii Si al societdlii Si oferd o inyelegere mai bund a
principiilor care au stat la baza deciziilor de guvernare.
Le-am considerat importante nu doar prin conlinut, dar Si prin
cronologia lor. Ele oferd o perspectivd asupra modului in care aevoluat guvernarea, rdspunzdnd Ia provocdrile realitdlii. Intr-orealitate care s-a schimbat continuu, guvernarea a trebuit sd se
schimbe ea insdsi, Jdrd a renunla fnsd la valorile fundamentale in
numele cdrora afost mandatatd de electorat.
Am pdstrat textele tn forma in care au fost prezentate, Jdcdnd doar
minime modificdri. Chiar dacd ele conlin destuleformuldri pe care
acum, mai detaqat de ,,temperatura" momentului, le-aq inlocui saunuanla, menlinerea textului original mi s-a pdrut importantd. Cdci
au autenticitatea momentului politic gi a conjuncturii din care facparte. La urma urmei, acestea nu sunt texte academice, ci politice,
Si ele rdmdn vii doar in contextul Si fn forma in care au funclionatpolitic.
in schimb, am sintetizat opiniile Si evaludrile actuale ale acestor
trei ani de guvernare tntr-o introducere cu caracter general. infelul acesta cititorii pot lua cunoStinld inclusiv cu modul tn care aS
Ji corectat sau completat aceste texte, dacd ar trebui sd Ie reiau
astdzi.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 10/483
imi doresc ca prin publicarea acestor texte, sd ofer cititorilor,
indiferent de simpatiile lor politice Si de modul fn care judecdguvernarea pe care am condus-o, posibilitatea de a lua un contactcdt mai direct cu problemele de care se lovesc cei careguverneazd, cu modul in care aufost ele abordate Si rezolvate fnaceSti ani Si de cum se vdd lucrurile din perspectiva unui om care,in toatd aceastd perioadd, a fost in centrul evenimentelor Si a
trebuit sd decidd Si sd aclioneze.
Autorul
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 11/483
DRUMUL SPRE VEST
(decembrie 2003)
m decis sd public aceasti culegere de discursuri politice
pentru cd sunt convins cd acegti primi trei ani ai noului
mileniu au insemnat mult pentru Romdnia. Am pus-o sub
dezideratul generic al intririi in normalitate, pentru ci tocmai asta
trebuie s[ i se intdmple l6rii, si devini, dintr-o !ar[ gi societate care
in ultimele doui secole a fost mereu ,,excepfional6" dintr-o cavzd
sau alta, o societate gi o lari normale.
Cu precizarea cd ceea ce eu - qi ?ncd mulli allii - consider cd este
,,normal" pentru Romdnia inseamnd o societate prosperi, aSezati
temeinic pe un traseu de dezvoltare durabild, integratd ca o
componenti semnificativd in Uniunea EuropeanS gi in structurile
nord-atlantice, gi jucdnd un rol semnificativ atdt in spaliul
geopolitic din jurul sdu (Balcanii, sud-estul Europei gi aria
adiacenti a Orientului Apropiat), cdt gi in cel ce asigurd legdtura
esenliald cu spaliul euroasiatic, care incepe chiar de la granila deest a lirii noastre gi se intinde, trecdnd prin Asia Centrald, pdnd la
Oceanul Pacific.
intr-un fel, aceasta ar fi fost situalia ,,normal6" a Romdniei de-a
lungul intregii sale istorii. Din diferite motive, Romdnia, sau
societilile qi statele constituite pe teritoriul sbu actual, au equat
mereu in asumarea unui asemenea rol intr-un sistem mondial
construit la inceput mai lent, apoi mai rapid, gi in care Rom6nia s-astrdduit - fiaft sd reugeasci - si ocupe un loc semnificativ. Am
avut gansa extraordinard sd fiu primul-ministru al unui Guvern
care, pentru prima dati in istorie, poate valorifica oportunitatea
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 12/483
Adrian Ndstase - Snre normalitate
exceplionald deschisi !6rii noastre de a deveni un actor, deopotrivd
regional gi global, semnificativ qi de a se transforma pe sine insdgipentru mai marea prosperitate a cetSlenilor sdi cu sprijinul gi ininteriorul lumii dezvoltate.
Aceasti gansd, construitd intr-o succesiune de succese gi eqecuri, deguverndri anterioare gi prin efortul intregii societili romdnegti, adevenit concretd gi valorificabili abia ?ncep6nd cu sfdrqitul lui2000 gi a ficut ca primii trei ani ai mileniului al treilea sd aibd
pentru Rominia o semnifica{ie cu totul speciald.
De aceea, cred cd acegti trei ani trebuie bine inleleqi gi corectinterpretali, iar cartea de fala este, cred eu, un instrument utilpentru infelegerea qi interpretarea lor corectd, frr6 patima politicicare i-a caracteizat gi cu detagarea necesard pentru a putea privi,pe termen mediu gi lung, cel mai important proces care a avut locin societatea romdneascd de dupi 1989 - drumul spre Vest.
O istorie care nu ne-a avantajat
Cu cdt privim mai mult in urmi, la cei 1l ani de tranzilie care i-auprecedat, la cele patru decenii de comunism gi la celelalte patrudecenii de tranzilie de p6ni la comunism, cu atdt mai clar nedevine faptul ci acum, la sfhrgitul celui de al treilea an almileniului al treilea, RomAnia se afl6 intr-o situa,tie mai bun6 dec6t
oricind in ultimul secol. Are, de asemenea, in fali o oportunitatecu care nu s-a mai intAlnit niciodati p6n6 acum in intreaga eiistorie, de la cucerirea romanb gi p6ni it zilele noastre.
Atunci, in secolele al Il-lea gi al III-lea a.d., societatea de peactualul teritoriu al !5rii noastre a fost integrati in lumea dezvoltatdqi a inceput s6-gi construiasci structuri administrative, economicegi sociale asemdndtoare cu cele ale celei mai dezvoltate societilidin lume. Dar, au urmat retragerea aurelian[ gi ndvdlirilepopoarelor migratoare, iar civilizalia a frcut, in Rom6nia, un pasinapoi.
10
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 13/483
Drumul spre Vest
Vreme de aproape doui milenii, teritoriul pe care trdim noi acum a
fost in afara sau cel mult la marginea marilor civilizalii ale istoriei.Sigur, strdmogii nogtri au rezistat, construind ceea ce putem cu
mdndrie si numim acum o ,,civilizalie rom0neasc6", dar nu este
mai pulin adevSrat cd aceast[ civilizalie, multfl vreme ignoratl,
izolatd gi plasatd la interseclia tuturor confruntirilor majore ale
ultimelor doui milenii, a alut prea pufine resurse pentru a face fald
competiliilor cu civilizaliile cele mai avansate care ii erau
contemporane gi prea puline oportunitili gi ganse pentru a se
integra in acestea. Indiferent dacd erau situate in sud-estul bizantin
sau otoman, ori in occidentul european, marile civilizalii au ignorat
sau marginalizat geopolitic zona in care ne aflam, iar societatea
romdneasci a fost silitd si supravieluiascd intr-o periferie pulin
tulburatl de marile transformiri ale istoriei. Abia in a doua
jumltate a secolului al XIXlea a inceput ceea noi numim acum inRomdnia drumul spre Vest, spre societatea occidentald dezvoltatd,
care eradeja capitalistl gi democraticd de peste un secol.
De atunci gi pdnd acum, societatea romdneascd s-a angajat intr-o
curs6 contra izolilii gi subdezvoltdrii care nu s-a incheiat nici astiziqi care, in ciuda numeroaselor eforturi gi a unor succese
neindoielnice punctate din timp in timp, nu gi-a atins niciodatd cele
doui obiective principale - reconstruclia Rominiei dupd chipul gi
asemdnarea Occidentului dezvoltat gi integrarea in regiunea de
dezvoltare pe care o alcdtuiegte Europa Occidentald.
in ciuda mitologiei care tinde sd devind dominantd cu privire la
perioada istoricd cunoscutd sub numele de comunism (1948-1989),
nu qov[i in a o include gi pe aceasta in acelaqi efort general de
dezvoltare gi modernizare a societ5lii romdnegti inspirat din
modelul occidental. C6ci ce altceva a insemnat industrializarea gi
vbanizarea accelerati din intreaga perioadd comunistl dec6t
incercarea de a obline, cu pretul sacrificirii mecanismului esenlial
al dezvoltdrii - adicd democralia gi capitalul - o apropiere de
acelagi model de dezvoltare care avea in centrul siu oragul
industrial?
ll
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 14/483
Adrian Ndltase - Spre normalitate
Comunismul, care a trdit din iluzia cA poate depngi dezvoltarea
capitalistd gi democraticd prin oprimare politicd 9i uniformizaresocial6, a eguat pentru cb a desfiinlat insugi motorul dezvoltirii -creativitatea uman6, a cdrei mipcare liberi o asiguri deopotrivdlibertatea politic6 gi democralia economicl, sub infrligareaeconomiei de piald. Copierea industriei capitaliste intr-o economiedominatd de stat gi intr-o societate aserviti politic a scos Romdniadin semifeudalismul in care se afla lajumdtatea secolului al XX-lea,dar
aaruncat-o intr-o
noud izolare internalionald gi intr-oinfunddturl a dezvoltdrii. Din acestea nu am putut iegi dec6t inmomentul in care globalizarca - extinderea la nivel mondial ademocraliei qi a capitalismului modern - a provocat prdbugireaintregului sistem comunist european gi a permis Romdniei sd
inceapi o noui reconstruclie, de data aceasta fbri abateri esenlialede la principiile fundamentale ale modernitalii.
in 1989, renunlAnd la comunism gi reorient6ndu-se spre capitalismqi democralie, societatea romdneascd" a frcut un uriag pas inainte,cdtre Vestul dezvoltat. Cu toate acestea, nu a ficut atunci altcevadecdt sd defineasci un drum. Destul de repede am putut s6 ne ddmseama cd nu suntem decdt la inceputurile acestuia.
Desigur, prima condilie a dezvoltirii era reconstruclia politicd ademocrafiei in Romdnia, un traseu pe care, atdt populalia, cdt gi
clasa politicd romdneasci l-a parcurs destul de repede. Dar
transformarea politicd pe care am parcurs-o, poate chiar mai repededec0t alte societSli foste comuniste, cdci ele o incepuserl maideweme, nu a fost decdt inceputul unei trarziliimai lungi dec6t ne-ama$teptat gi mai dureroase decdt ne-am dorit, care abia urma si neaduci la punctul de pornire al dezvoltirii. Pentru a relua cursadezvolt[rii gi a reducerii decalajelor fa!6 de Occidentul dezvoltat,Rom6nia mai trebuia, dupi cdqtigarea democraliei politice, si-gitransforme radical structurile gi instituliile economiei gi vieliisociale. Ne-a fost necesar mai mult de un deceniu pentru asta, iarprocesul, care a costat, intre altele, pierderea a aproape 30o/o dineconomie (in 1999, produsul intern brut mai reprezentanumaiT2o/o
t2
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 15/483
Drumul spre Vest
din cel oblinut in 1989, ultimul an de comunism) gi a unui milion gi
jumdtate de oameni (de la 23,2 milioane de locuitori la 1 iulie1990,la 21,7 milioane de locuitori la recensimdntul din 2002), ntts-a incheiat definitiv nici astdzi, de6i evolulia sa a devenit
inexorabili, iar reztiltatul este precis previzibil.
Revenirea pe drumul spre Vest a fost, pentru Romdnia, o necesitate
absolutd, dar prin simplul fapt ci s-a int6mplat, nici una dintreproblemele esenliale ale !6rii nu a fost rezolvatl. Dimpotrivi, in
mod paradoxal, Romdnia postcomunistl a pornit la drum de pe opozilie mai slabd gi mai dezavantajoasd decdt avusese RomAnia
comunistd nu cu mult timp inainte, deoarece pasul inainte a fostinso{it de doi pagi inapoi.
Primul pas inapoi a avut loc chiar in societatea romineascS.
Tranzilia de la economia socialistb gi structurile sociale egalitare
ale comunismului la economia de pia!5 gi la libertatea de a acumula
proprietate gi a conduce o economie privatd s-a frcut nu prindezvoltare, a$a cum ar fi fost de dorit, ci prin involulie. Procesul a
costat, dupi cum am mai spus, aproape o treime din economie. intermeni umani, aceasta inseamnd sirlcirea unor categoriiimportante de populafie, pierderea a aproape patru milioane de
locuri de muncd, reducerea salariului real cu mai mult de o treimefald de 1989, scdderea natalitefii 9i cre$terea mortalitdlii,degradarea valorilor sociale, generalizarea corupliei, cregterea
infraclionalitelii, violenld, degradare umani gi, nu in ultimul rdnd,crearea unui sentiment de inferioritate pentru toli cei care emu sau
se considerau rom6ni.
Al doilea pas inapoi l-am fdcut in relalia cu lumea dezvoltatd, a
Occidentului european, adic6 cu punctul terminus al drumului pe
care il definisem inci de la revolulie. Noi am considerat revoluliagi desfiinlarea comunismului ca pe o uriagd victorie a poporului
impotriva unui sistem politic gi economic care era deopotrivdopresiv gi incapabil si asigure dezvoltarea. Mai lucidi gi mai
pragmatici, Europa dezvoltatd le-a privit ca pe infrdngerea
principalului adversar politic gi ideologic al globalizdrii
13
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 16/483
Adrian Ndstase - SDre normalitate
comunismul. Cu entuziasmul normal produs de victoria revoluliei,
noi ne-am considerat un fel de fiu riticitor revenit in familiaeuropeand. Riguroasd gi atent[ la propriile sale interese, Europadezvoltatd a notat uriagele decalaje care despirleau Romdnia de
Occident. Cdnd ne-am trezit din euforia victoriei am descoperit c6
Romdnia era mai marginahzati in Europa qi mai lipsitd de alialidecdt fusese oricdnd inainte, in toat[ perioada de un secol gi
jumdtate de cdnd igi dorise sI se integreze in zona europeanl de
dezvoltare.
A urmat un deceniu de transformiri interne gi practicd diplomaticdpentru a apropia Rominia de zona europeani dezvoltatl, aflati ea
insiqi intr-un proces care avea sd o transforme in Uniunea
Europeani. Nu a fost deloc un drum drept gi incununat de succese.
Numeroase erori ale politicii interne, pe care nu intenlionez sd lejudec acum, au incetinit sau au deviat traseul transformiriloreconomice 9i sociale. in acelagi timp, evenimente externe care nuau depins de Romdnia au transformat aria politicd in care ne afldmintr-o zond geopoliticd care se marginaliza singuri prinincrengdtura de interese contradictorii qi prin violenla cu care
aceste interese erau suslinute in relaliile reciproce. Singurul rdzboieuropean de dupl Cel de al Doilea Rdzboi Mondial a avut loc inaceasti regiune gi a fost nevoie de mult sim! politic Ai de abilitatediplomaticd pentru ca Romdnia s[ nu fie atrasl in conflict.
Fie ca unnare a propriilor noastre govdieli, fie ca urrnare a unorconjuncturi nefericite pe care nu puteam si le influenlim, fie, nu inultimul rdnd, din cauza lipsei de interes a Europei dezvoltate pentru
o regiune rimasi in urmi $i turbulentd, parcurgerea drumului c6tre
Vest al Romdniei s-a fbcut incet gi cu sinuozitili. incet, dar sigur,Romdnia era marginalizati nu numai in raport cu Europa
dezvoltati, dar gi in raport cu ldrile foste comuniste mai apropiate
de zona dezs,oltati, qi mai interesante din punct de vedere
economic, politic sau geostrategic. Regiunea de expansiune
,,natural6" a Europei dezvoltate, care se intindea din Slovenia, insud-est, gi pdni la llrile baltice, in nord-est, tindea s[ se stabilizeze
t4
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 17/483
Drumul spre Vesl
la granita de vest a Rominiei, lSsdnd lara noastri din nou la
periferie gi, din pdcate, o periferie situati in afaru regiunii de
dezvoltare. Iatd o situalie chiar mai pulin avantajoasi decdt inperioada comunisti!
in acest sens, potrivit datelor Bdncii Mondiale, in 1995, fluxul de
capital striin in Romdnia a fost de 687 de milioane USD. Cu 15 ani
mai devreme, in 1980, in plin comunism, Romdnia primea
investilii strdine private de doud ori mai mari (1,3 miliarde USD).
in acelaqi an 1980, in Ungaria erau investili din surse private doar596 milioane USD (o treime din ce investea lumea dezvoltatf, inRomdnia), in Cehoslovacia nu se investea deloc, doar Polonia
situdndu-se inaintea Romdniei, cu un volum aproape dublu de
investilii.
Sunt convins gi acum - am fost qi atunci - cdla inceputul anilor '80,
Romdnia a avut o oportunitate exceplionald de a-gi schimba cursul
istoriei gi de a fi in avangarda drumului spre Vest. in aceiagi ani,Polonia qi Ungaria igi incepeau primele reforme qi declangau
primele confruntdri in pregitirea schimblrii de sistem. Romdnia,
mai bine plasati in comunitatea internalionali gi net mai autonomd
in raport cu Uniunea Sovieticd, a ratat ocazia din cauza obtuzitdtii
clasei politice romdnegti din acea perioadi.
Din pdcate, orice ocazie ratatd se rizbun6. 15 ani mai tdrziu,
situalia periferici a prii noasffe era confirmatd de uriagul decalajcreat de volumul investiliilor strdine. in acel an (1995), Cehia gi
Ungaria, ldri care luate impreuni nu ajung la o populalie egald cu
cea a Romdniei, primeau investilii striine intr-un volum de 20 de
ori mai mare decdt Romdnia (13,4 miliarde USD, fald de 0,7
miliarde USD pentru Romdnia)!
Iar in 1997, pozilia perifericd a !6rii noastre primegte o confirmare
suplimentarl: Romdnia nu este invitati si faci parte din primul val
de extindere cdtre est a NATO, in ciuda eforfurilor fbcute de
politicienii 9i diploma{ii romAni.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 18/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
Dar poarta cbtre Europa ?ncepuse deja sd se deschidd, e adevirat cimult mai incet gi mai condiflonat decdt ne-am fi dorit. in 1997,Romdnia nu a fost invitati in NATO, dar pentru prima dati a fostluatd in serios posibilitatea invitirii ei in structura de securitate a
lumii dezvoltate. Cdnd s-a constituit teritoriul liberei circulaliieuropene, definit drept ,,spaliul Schengen", Romdnia nu a fostacceptati in interiorul acestuia - degi celelalte ![ri foste comunistedin Europa de Est au fost - dar s-a luat in considerare posibilitateaacceptirii ei ulterioare. Vreme de 10 ani de zlle, drumul RomAniei
a constat in construirea posibilitilii de integrare, in crearea unei noiviziuni - atdt a romdnilor, cdt qi a europenilor - despre locul pe
care il poate ocupa lara noastrd in raport cu lumea dezvoltatd gi
anume, in interiorul acesteia.
Aceastd construire a posibilitSlilor a culminat in 1999 cuincluderea Romdniei pe lista lerilor care vor incepe negocierile de
aderare la Uniunea Europeani, ceea ce nu insemna catu$i de pulin
cd Romdnia^ajunsese deja in interiorul lumii dezvoltate gi
democratice. Insemna doar cd lumea dez:roltati gi democraticd numai privea Rominia doar ca pe o periferie, ci ca o periferie care arputea fi totugi integratd, dacd dovedea c[ poate deveni, in primulrAnd prin propriile forle, o lari democratici gi dezvoltatd".
Sffirqitul lui 1999 a consemnat confirmarea acestei noi relalii dintreRomdnia gi Occidentul dezvoltat, dar si nu uitdm c6, in acelaqi
timp, 1999 a fost anul de maxim declin al economiei gi al societdlii.Rar a trecut Rominia printr-o perioadi de declin economic ai socialatit de gravi ca cea din primul deceniu altrarziliei, declin care, din1997 gi pdni in 2000 s-a accentuat, aducdnd economia gi societatea
intr-o situalie de-a dreptul dramatici.
in lggg, produsul intem brut scdzuse pentru al treilea an
consecutiv gi, tot astfel, veniturile populaliei. Cigtigul salarial real
mai reprezenta doar 56%o din cel din 1990 qi atinsese recordulabsolut al scdderii veniturilor salariale de dupd 1990. Cregterea de
numai 2,60/o din anul urmdtor nu avea cum si imbundtdleascd invreun fel situalia. Indicele prelurilor de consum, dupl ce sirise in
l6
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 19/483
Drumul spre Vest
1997 la 255oA, se fixase pentru urmStorii trei ani in jurul unei
valori anuale de 145% Si nu indica o tendinli de scddere
semnificativi nici micar in 2000, cAnd mai era ?nci de I45,7Yo.
P6n5la sfrrpitul lui 2000, Romdnia se dovedise incapabili nu doarsd ating6, dar qi sd se menlind pe un traseu de stabilizaremacroeconomicd.
Toate acestea afectau grav populalia gi viala sociald. Reducerile de
locuri de muncd luaseri forma disponibilizdrilor in masd gi
Guverrrul CDR-PD a trebuit sI inventeze ,,compensa!ii1e", premiibdnegti acordate celor care accepti sd renunte la locul de munc6,pentru a men{ine o ordine sociald care s-a dovedit lablld. Lainceputul anului 1999, ,,mineiada" - revolta minerilor din ValeaJiului qi margul acestora spre Bucuregti - nu a mai fost expresiaunor lupte politice (ca in 1990 gi 1991), ci un protest impotrivasitualiei disperate in care fusese adusd populafia din Valea Jiului inrxma proastei gestioniri
arestructurf,rii
mineritului. Grevelegi
protestele sociale se amplificaserd pe tot parcursul lui 1999 gi doarapropierea alegerilor a impiedicat o adevdrat6 explozie sociall inacea perioadd.
Mai grav era c6, societatea romineasc[ devenea tot mai pufinguvernabili, ca urmare a faptului ci populalia igi pierduseincrederea in guvernanli. Coruplia se generalizase gi produsese
deja scandaluri politice (de tipul ,,operaliuniiligareta"\
care
afectau grav credibilitatea intregii clase politice. Politicienii puteriierau angrenali ?n conflicte interne care aduseserd lara in pragulimposibilit5lii de a mai fi guvemati. Conform sondajelor de opinie,in noiembrie 2000, cu pulin timp inaintea alegerilor, doar l2o/o dinpopulalie mai credea cd Rom6nia este agezati pe o direclie buni, invreme ce 660/o credeau cdtara se indreaptd intr-o direclie gregit[.
Ca urmare, tabloul general al Romdniei la intrarea in cel de al
treilea mileniu era aproape catastrofic. ln interior domnea haosuladministrativ produs de nenumiratele conflicte qi dezmembriri alepartidelor aflatela guvernare. Peste acestea se suprapunea o derutdfinanciari creatd de falimentele FNI" ale celorlalte fonduri de
11
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 20/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
investilii asociate acestuia, ale b[ncilor,,populare"
gi ale unor
bdnci mai mici, toate la un loc afectdnd grav credibilitatea
intregului sistem bancar, inclusiv a celui garantat de stat, cbci
CEC-ul fusese implicat in scandalul FNI. Dacd bincile 9i
instituliile financiare mergeau prost, industria in ansamblul ei
mergea qi mai prost. in 1999, industria romdneascd luati in
totalitate avea un bilan! negativ, inregistrdnd pierderi de aproape
8.000 de miliarde de lei, la prefuile din acel an. Cea mai mare
parte a acestor pierderi era concentratd in marile intreprinderi aflatein proprietatea statului gi care, numai in L999, inregistraser[
pierderi de peste 15.000 de miliarde de lei. In 2000, aceastd
pribugire a industriei nu a putut fi opritl in intregime gi marile
intreprinderi din proprietatea statului incd inregistrau pierderi de
peste 21.000 de miliarde de lei. Economia era la pdm6nt, finanlele
statului ardtau prost, iar populafia, pe buni dreptate nemullumitS,
?ncepea s6-gi piardd ?ncrederea nu doar in guvernanfi, ci in intreg
sistemul politic. In noiembrie 2000, in preajma alegerilor, 360/o
dintre rdspunsurile la intrebarea ,,credeli cd este bine sd fie un
singur partid politic?" eta:u ,da"! Un record trist, care dovedea cimai mult de o treime din populalia adulti a RomAniei nu avea
incredere in democralie gi in capacitatea unui regim politic
democratic de arezolvaproblemele prii gi ale cetilenilor ei.
Situalia dezastruoasd din interior afecta, firesc, locul Romdniei in
sistemul internalional. Partenerii nogtri externi nu aveau inRom6nia mai multd incredere decdt aveau cetilenii in guvernanli.
Fusesem acceptafi la inceperea negocierilor cu Uniunea Europeani,
dar atunci c6nd autoritdlile romdne au propus 2007 ca datd a
aderdrii, oficialii europeni au notat-o doar ca intenlie a RomAniei gi
au evitat si o confirme in vreun fel. Dupd ce, in 1997, nu fusesem
invitafi in NATO, trei ani mai tdrziv speranlele noastre de acces in
organizafia nord-atlanticd erau chiar mai mici decdt inainte de
Madrid. NATO insipi oscila in decizia lirgirii intre mai multevariante qi nu toate cuprindeau qi Romdnia. Dar; poate cel mai
sintetic exprimau imaginea despre Rominia marile agenfii de
rating - care au evaluat la un risc din ce in ce mai mare investiliile
18
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 21/483
Drumul spre Vest
in Romdnia
-gi cdderea dramaticd pe piala internalionald a
obligaliilor de stat romdnegti. Pur gi simplu, lumea din jurul nostru
nu avea incredere in Rom6nia qi trebuie si mdrturisesc ci atunci, la
sfbrqitul lui 2000, nici nu aveau prea multe motive pentru asta.
inceputul recuperdrii
Cu atdt mai importante gi mai radicale mi se par schimbirile care
au avut loc intr-o perioadl atet de scurti de timp - doar trei ani -atdt in situalia intem6, cit gi in cea internalionali a ldrii noastre.
Chiar gi o simpld ingiruire a acestora este impresionantd.
in primul rdnd, s-a intrat pe un drum ferm al stabilizdrii
macroeconomice. Dac[ la sfrrgitul lui 2000, infla]ia era de 47%o,Ia
sfhrgitul lui 2003 eava fr de circa l4o/o, o reducere de aproape trei
ori gi jumdtate, care confirmd cd macrostabilizarea se va incheia inurmltbrii doi sau trei ani. O inflalie de I4o/o gi perspectiva unei rate
a acesteia mai micd de l0o/o in 2004 exprimi un proces de
insinitogire a finanlelor statului de neconceput pentru tot restul
deceniului tr anziliei.
Apoi, pentru prima dati in toati istoria sa, post sau predecembristil,
Rom6nia a reugit sd ducd la bun sfrrgit un acord incheiat cu FMI.Ca prim-ministru, consider acest lucru extrem de important.
Desigur, nu pentru sumele angajate, care nu au fost mari, ci pentru
cd, pdnd la acest ultim acord frnalizat in 2003, toate guvernele de
pdnd atunci nu reugiseri, din diferite motive, s6-gi respecte
angajamentele pe care qi le asumaseri, ceea ce afecta grav insugi
statutul Guvernului. Era vorba aici de credibilitatea externd gi
internd grav zdntncinatd a Guvernului, ca gi de o conceplie ,,rea"despre guvemare, care se impunea ca simplu fapt cd, ani la rdnd,
minigtri romdni au fost in situalia de a nu-gi putea indepliniobligaliile pe care le certificaserl cu propria semndturi. Unii dintre
ei, chiar au fost in situalia de a semna acorduri pe care gtiau, inclinainte de a-qi pune semndtura pe ele, cd nu erau realizabile. Nucred cI a$a ceva este acceptabil gi cred ci, prin realizarea, pentru
19
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 22/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
prima dat6, a unui acord stand-by cu FMI, dincolo de realizdrile
macroeconomice oblinute, am realizat gi acea schimbare
importanti care a redat Guvernului romdn demnitatea gi
credibilitatea care reztrltd din faptul cd s-a linut de cuvdnt.
Dar, cea mai importanti schimbare a fost, desigur, creqterea
economicS. In 2000 descregterea economicd s-a oprit, iar incepdnd
cu 2001 economia a inceput sd creascf, intr-un ritm destul de
accelerat de 5-5,5Yo anual. Aceast[ cregtere a inceput exact in
momentul in care lumea denroltati in ansamblul sdu gi, mai ales,
principalul nostru partener comercial gi investitor - UniuneaEuropeand - a redus rapid ritmul de cregtere gi a redus gi mai multvolumul investi{iilor in striinitate. Economia romdneascd, care
scdzuse dramatic tocmai in perioada in care capitalul str6in se
ardtase mai disponibil sd investeascd in lara noastrd - adici in anii
1997-1998 - qi care, in acea perioad[, respinsese oportunit6lileunor investilii striine masive in Rominia mai ales din cauza unor
erori de guvernare, ardta dupd 2000 cd are resursele necesare
cregterii intr-o perioad6 in care investiliile strdine erau limitate gi incare cea mai mare piald de export pentru produsele romdnegti, piala
vest-europeand, era in stagnare sau chiar didea semne de
restrAngere.
Creqterea economici este, frrd indoiali, inainte de orice, meritulfirmelor romdnegti, care au inceput sf, se matuizeze, si-qi
gestioneze mai bine resursele gi si se descurce pe o pia16
internafionalS complicati 9i dur6. Sursele ei, intr-o perioadd de
oportunit5li internalionale scizute, trebuie ciutate in resursele
umane de calitate superioarl care s-au format in sectorul privat gi
in colaborarea cu capitalul internalional, in manageri mai binepricepufi la afaceri gi la conducerea activitelilor comerciale gi
financiare ale firmelor lor, in muncitori mai bine calificali gi maipreocupali de calitatea produselor pe care le fac.
$tiuinsS c[ gi
politicile guvernamentale au sprijinit aceasti cre$tere, degi aiciprobabil cd avem incd cele mai multe rimdneri in urmi. Dareconomia gi politicile economice au fost principala preocupare a
20
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 23/483
Drumul sore Vest
Guvernului pe care l-am condus de-a lungul celor trei ani de
cregtere. $i sunt bucuros ce acum, la sfrrgitul celui de al treilea an
de cregtere economicd consecutivi, suntem siguri ci va urma qi un
al patrulea an de cregtere, cu o ratd,tot de aproximativ 5o/o. Iar dac[guvernele de dupl 2004 vor fi la fel de atente la economie pe cdt
am fost noi pdnd acum, nu existi nici un motiv ca Rom6nia s[-qiintrerupd evolulia economici pozitivd inci mulli ani de acumincolo.
imi aduc aminte cdtdnervozitate a creat, mai ales in primul an deguvernare, faptul cd rezultatele cregterii destul de modeste din acel
an nu s-au simlit imediat in viala de toate zilele a populafiei. Cu
atilt mai mult cu c6t Guvernul a fost nevoit si mireascd pregurile laprincipalele utilitdli - mai ales energie gi combustibili - iarcreqterile modeste de productivitate a muncii nu au permis mlririsemnificative ale salariilor gi doar indexdri modeste ale pensiilor.Ne aqteptam sd avem aceleaqi probleme gi in anul urmdtor, darincepdnd cu2002 surpriza a venit din partea sectorului privat.
A fost o surprizd, pentru cd nu ne-am a$teptat la un asemenea
fenomen gi, in opinia mea, a reprezentat o cotituri esenliali inprivinla modului in care a evoluat economia romdneasci. in 2002,nivelul de trai al populaliei a inceput si creascd gi primul semn cd
aga stau lucrurile l-a reprezentat cregterea, mai int6i timid6, iar apoi
accelerati a consumului intern.
O serie de mdsuri gi reforme ale Guvernului gi ale BNR pregitiserdterenul. Increzdtoare in capacitatea sa de a controla masa monetari,Banca Na{ionali a Rom6niei redusese dobdnda la creditele de
refinanlare gi nu mai insistase, ca inainte, pe cregterea
provizioanelor bdncilor comerciale, ceea ce a dus la scdderea
dobinzii la creditele acordate de bdnci.
Apoi, o importanp deosebiti s-a dovedit cb a avut primul mare succes
intemalional al guverndrii - admiterea Romdniei in,,spaliul Schengen"
gi inliturarea necesitilii vizelor pentru cet2ilenii romdni care cil[toreauin prile Uniunii Europene (cu excepfia Marii Britanii). Interesant este
zl
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 24/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
faptul cd, in vreme ce noi toli
-oamenii politici, mass-media qi
cetilenii - priveam inlIturarea acestei bariere ca pe o primd
recunoagtere a locului lirii noastre aldturi de Occidentul european
dezvoltat, ca pe un act de susfinere a demnitAlii nafionale gi ca
inllturarea unei discrimindri nejustificate a romdnilor, aceasti
importanli simbolicd a fost net depdgitd de semnificalia efectelor
economice. Inldturarea necesit[1ii vizelor a avut ca efect imediat un
adevlrat val de migralie sezonierd a forlei de muncd autohtone,
care nu putea s[ gSseascd un loc de munc[ chiar prost pldtit in !ard,dar putea gisi un loc de munc6 mai bine plitit in Uniunea
Europeand. Rezultatul a fost nu numai scdderea presiunii asupra
ofertei, destul de reduse, de locuri de muncd din economie, dar gi
cregterea veniturilor populaliei. Un val de valutd convertibild a
inceput sd se reverse din Vest spre piala romineascS, ca urnare a
transferurilor blnegti frcute de lucritorii romdni din strdinitate. $i,evident, consumul intern a crescut repede.
A1 heilea factor care a favorizat creqterea consumului intern a fost
totugi mirirea veniturilor salaria1ilor, in primul rdnd ale bugetarilor,
ale pensionarilor gi chiar qi ale celor mai sdrace pdturi ale
populaliei, ca urmare a misurilor de proteclie socialS luate de
Guvern gi a politicilor salariale, chiar aga limitate cum au fost ele
de obiectivele politicilor de macrostab ilizar e.
in sfhrqit, dar nu in ultimul rdnd, mai merit[ menfionat[ aici
asanarea sistemului financiar gi bancar pe care a dus-o la bunsffirgit Banca Nafionali a Romdniei dup[ un an de tulburiri qi
falimente, unele dintre ele frauduloase.
Toate acestea au stimulat consumul intern, iar cregterea acestuia,
mai rapidi in domeniul bunurilor de consum pentru populalie qi
mai lenti, din pdcate, in domeniul investiliilor, a dus la creqterea
nivelului de trai al populatiei. Dar adevdrata cregtere a consumului
intern, pebaza cregterii achizilionirii de bunuri de consum de cdtrepopulafie, a venit nu prin stimulare guvemamentald, ci dininiliativa sectorului privat. Dintr-o datd, bdncile, bdncile private, au
inceput sI crediteze nu numai investiliile, dar gi consumul. $i nu
22
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 25/483
Drumul spre Vest
doar consumul institufiilor guvernamentale sau al celor mai
instirili dintre cetdleni - cei care, la urma urmei, nici nu au nevoiede credit pentru consum -, ci al acelei clase de mijloc de lipsa
cireia tofi politicienii romdni s-au p16ns, dar pe care bincile gi
societdlile de leasing au gtiut sf, o giseasci.
incep0nd cu2002, in Romdnia s-a reluat pe scar6largdvilruareain
rate de bunuri cdtre populafie. La inceput, cu mai multi precaufie,
dar apoi concurenla gi-a spus cuvintul gi vdnzirile in rate au
crescut exponenfial, intrecind orice agteptiri gi surprinzdnd atAtGuvernul, cdt gi Banca Nafionald a Rom0niei gi experlii
internafionali in probleme macroeconomice.
Pentru cd sunt om politic gi nu economist, acest fenomen m[bucurl in primul rdnd pentru cb vdd in el semnele lumii viitoare pe
care vrem sd o construim. $tiu cd el ingrijoreazd FMI gi conducerea
BNR qi, probabil, pi pe o parte dintre specialiqtii nogtri in finanfe.
Am incredere in ei gi sunt inclinat si le dau dreptate in toatepspectele tehnice pe care le invoci, dar din punct de vedere politic,
aceastd explozie a consumului intern pe baze private este, de
departe, cel mai bun semn de via16 pe care putea siJ dea societatea
rom6neasc6. lmi pare c[ seamini cu acel prim pldnset al nou-
ndscufului care anunli pe toati lumea cd a inceput si respire singur
gi c6, prin urmare, a inceput si triiascd pe cont propriu.
P0n[acum, cregterea nivelului de trai gi a consumului populafiei, in
pufinele perioade in care a avut loc, s-a frcut din iniliativa qi prin
cheltuiala Guvernului. Guvernul mlrea salariile, indexa pensiile,
fixa pregurile esenfiale, infiinfa sau desfiinfa locuri de munc[,
acorda beneficii sau ajutoare. Chiar gi in caz de dezastre naturale
sau calamitili, cel care intervenea penffu compensarea pierderilor
era tot Guvernul gi nu societSlile de asiguriri, pentru ci in Romdnia
asigurdri se fac doar la automobile, care sunt obligatorii prin lege.
O asemenea dependenfi a consumului populaliei de deciziileguverndrii este specificl socialismului, unde statul regleazi totul,
inclusiv ce gi cdt cumpdrd populafia. Zece sau doisprezece ani dupl
declangarea privatizirii in mas[ gi dupd ce sectorul privat din
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 26/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
economie ajunsese si producd mai mult de jum6tate din produsul
intern brut, situalia nu se schimbase radical - consumul populafieicontinua sd depindd esenlial de deciziile guverndrii.
$i, deodatd, incep6nd at 2002, lucrurile incep si se schimberadical, lu6ndu-ne prin surprindere atdt pe noi, cei de la guvernare,
cdt gi pe specialigtii Fondului Monetar Intemalional. Bdncileprivate, gi mai ales marile bdnci private, sucursale ale unor binciinternafionale, incep sd acorde pe scard largi credite pentru consum
populaliei. Ia avdnt creditul imobiliar gi zeci de mii de locuinleincep si fie construite cu plata pe termen mediu qi lung. Piala auto
explodeazi, ajungAnd la aproape 2 miliarde USD anual, iar cea a
bunurilor de larg consum, in special mobila, electrocasnicele gi
electronicele, se extinde brusc pe seama comerlului in rate. Agacum spunea preqedintele unei mari bdnci private, ,,romdnii au
redescoperit comerful in rate gi nu vor renunla la el prea curdnd".Or, o populalie care construiegte case, cumpiri magini, &igidere,
aparate de condilionat aerul, centrale termice, mobild qi computereeste o populalie a cdrei bunbstare este ?n cre$tere. Chiar dacd nutoati populalia este integrat5 in acest sistem, pentru cd cele maisdrace pdturi ale acesteia, in special li;rdnimea, nu sunt cuprinse inproces, totugi este vorba de milioane de oameni care incep sd
trdiascd mai bine gi, pe mine, ca om politic, acest lucru nu poate
decAt sd md bucure.
Existi aici un aspect incd gi mai important gi acesta mi se pare a fi,de departe, cel mai mare succes al guverndrii de trei ani pe care amcondus-o pin6 acum. Pentru prima dati in istoria postcomunisti a
Romdniei, sectorul privat a intrat in conflict cu guvemarea nupentru cd vrea sd absoarbd mai mulli bani de la bugetul de stat, cipentru cd vrea sd arunce mai mult din proprii bani pe pia!6. Pentruprima datdin istoria postcomunisti a Romdniei - gi ar fi interesantde aflat c6nd s-a mai intimplat acest lucru in intreaga sa istorie -cei mai timizi gi mai precauli dintre capitaligti, bancherii, gi-auafirmat sus gi tare increderea in viitorul economic al Romdniei si in
24
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 27/483
Drumul spre Vest
viitorul economic al salariafilor, pariind pe capacitatea lor de plat6,
gi impotriva politicilor macroeconomice ale guverndrii!
Astfel, la sfhrgitul anului 2003 am asistat la o confruntare extrem
de interesantd intre specialigtii FMI gi conducerea BNR, pe de o
parte, gi managementul bdncilor private, pe de alt6 parte. Semnalul
de alarmil-au tras experlii in finanle, care arr notat cu ingrijorare
cre$terea rapidi a creditului neguvernamental (adicd acordat de
bincile private din [ard, sau strdindtate, frrd garanlii
guvernamentale) care, stimuldnd consumul intern mai repede decAtproducfia, duce la cregterea mai rapidd a importurilor, 9i anume a
imporhrrilor de produse destinate consumului qi nu a producliei.
Rezultatul este cre$terea deficitului contului curent al 16rii - din
cauza cre$terii deficitului balanlei comerciale -, motiv pentru care
specialiqtii in macroeconomie sunt ingrijorafi. Drept care, ei se
strdduiesc sd preseze Guvernul pentru a adopta politici care sireduc[ creditul neguvernamental intem. La rindul ei, BNR sprijini
aceastl abordare gi incepe si mdreasc6,tteptat, dar continuu, costulcreditului intern, ceea ce, desigur, na$te un lung gir de proteste 1a
adresa guvernlrii (gi nu la adresa BNR).
Ca om politic, eu nu impirt6gesc pozilia FMI 9i a BNR, chiar dacl
sunt convins ci temerile lor sunt bine intemeiate teoretic. Dar,
pentru prima datd piala se migcd singur[, cu suficient[ for!6 pentru
a afecta politicile macroeconomice ale statului 9i intrS in conflict
cu acesta nu cerdndu-i mai mulli bani sau condilii privilegiate inraport cu concurenla extetn6, ci cerdndu-i, pur 9i simplu, sd fie
l6sat6 in pace. De altfel, bdncile private nu au redus creditul nici ca
urmare a cregterii costurilor refinanfirii, nici ca rispuns la cererea
directd a conducerii BNR. Solulia adoptath de ele a fost de a
continua politica actuali pAnd in momentul in care cererea de credit
de pe piali se va epuiza de la sine, ceea ce pare c[ se va int6mpla
abia in doi-trei ani.
Or, mie mi se pare ci avem, in sfhrqit, de-a face cu o economie de
pialn funcfionald. Uniunea Europeani, care urmdreqte 9i ea acest
indicator de performanld al reformelor din Rom6nia nu ne-a
25
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 28/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
acordat statutul de economie de pia![ deplin[ in 2003. Motivele
specialigtilor Uniunii Europene se refer[ la schimbdrile care trebuiesd mai aibd incd loc in economie, la privatizdrile care s-au fbcutintr-un ritm mai lent gi la pierderile inci mari ale sectorului de statdin economie. Dar, dincolo de acestea, avem acest prim act deindependenld al pielei fala de stat, al schimbdrii economiei nu prinintervenlia statului, ci prin forlele proprii ale pielei gi, dup6 mine,realitatea sociald o ia aici inaintea teoriei economice. Economiarom0neasc[ de pia!6 este funcfionali pentru cd este capabild sitransforme societatea singur6, frrd si mai aptepte reformeleguvernamentale.
Creqterea consumului intern este, fbri indoiali, o veste bund pentruorice guvernare. in primul rflnd, pentru cd populalia o duci maibine gi, pdni,la urm6, acesta este rostul fundamental al oricireiguverndri - bundstarea populafiei. in al doilea r6nd, pentru ci suntconvins cd, pe urma cre$terii consumului va veni, fhr6 doar qi
poate, cregterea investiliilor qi a produc{iei. Deocamdati, acestsurpLus de consum este asigurat in primul r6nd de importuri, maiales de pe piala vest-europeani, dar gi de pe piefele ldrilor in cursde dezvoltare. Dar, in anii imediat urmdtori, producitorii romdnivor reacliona la aceastS cregtere a cererii prin cregterea produclieigi, in doar c61iva ani, Romdnia va intra intr-un ciclu de dezttoltarenormal, in care cregterea cererii interne va stimula cregterea gi
diversifi carea productiei interne.
Integrarea
Nu incape indoial[ cd Romdnia anului 2003 nu mai seamdnd cuRomdnia anului 2000. in numai trei ani, societatea nu doar s-aordonat gi agezat, ci a parcurs, in drumul spre Vest, mai multe etape
aproape ,pe nerdsuflate". IJn progres uriaS, pe care inc6 nu l-amasimilat gi nu l-am congtientizat inc6 in intregime, ne-a adus de la
semiizolare, la un pas de integrarea in una dintre cele maidezvoltate regiuni politico-economice ale lumii - in UniuneaEuropeand.
26
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 29/483
Primul pas important l-a reprezeutat insi intrarea in NATO'
o conjuncturd cu totul speciala a favorizat, f6r6 indoiala, acest
progr.t uriag pentru lara noastr6. Tragedia umand produsi de
atacut terorist asupra SUA pe 11 septembrie 2001 a produs o
cotiturd in politica mondiala. Nu doar intreaga lume dezvoltatl, ci
intreaga lume s-a raliat Statelor unite intr-un uriag efort colectiv de
combatere a terorismului. Dintr-o dat6, dimensiunea globala a
politicii a apdrut a fi Ia fel de necesara qi de inevitabili ca 9i
dimensiuneaglobala a circuitelor financiare 9i a celor tehnologice'
Unul din rez:tltztele colaterale a fost reconsiderarea statutului
Romaniei. intr-un ansamblu de politici regionale sau continentale,
Romania este situat6, geopolitic 9i prin caracteristicile
socioeconomice, la periferia oricareia din regiunile luate in
considerare. Dar, intr-o politicd global6, RomAnia este situat' pe
placa turnant[ a interacliunii dintre regiuni 9i continente. Intre
igg7,"end,
la Madrid, Rom0nia nu a fost invitat5 in NATO, 9i
2001, cdnd a avut loc reconsiderarea politicii mondiale, Romdnia s-a
schimbat vreme de cdliva ani in riu, 9i urma, de un an 9i jumState
un ffaseu pozitiv. Schimbdrile din Rominia au ajutat, dar nu au fost
decisive pentru reconsiderareapoziliei sale. Ceea ce s-a schimbat
insA, esenlial, a fost perspectiva din care era judecati Rominia, iar
schimbarea de perspectivi a fbcut ca partea plind a sticlei s6 se
vadd mai bine qi sd fie mai importantd, decdt lista real6 a
sldbiciunilorgi vulnerabilitililor.
A mai contat la fel de mult faptul c6, de data aceasta, Rominia nu a
mai ratat oportunitatea creatd. Acesta este un merit al clasei
politice rombneqti in ansamblul s6u, pe care doresc sd-l subliniez
ui"i,",,
atilt mai mult cu cdt el nu aparfine nici unui singur partid
politic gi nici unei singure guverndri. Oportunitatea a constat in
pritelurite acordate Romaniei de a se comporta ca un aliat al
i.feiO gi un suslinltor al valorilor fundamentale ale democraliei,
iar statul romin s-a comportat ca atarc atat cu ocazia conflictuluidin Kosovo, c6t gi in perioada imediat urmatoare lui 11 septembrie.
27
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 30/483
Invitarea Romdniei de a intra in NATO gi parteneriatul strategic cu
statele Unite au fost primii mari pagi ficuli de (ara noastri indireclia iegirii din ,,lumea a treid' gi a intrlrii, printr-un saltspectaculos, nemaiintAlnit in istoria nalionald, in ,,lumea intAi',,lumea democraliei gi a dezvoltdrii.
Cel de al doilea pas, cel care urmeaz6" in 2004 gi in anii imedialiurmitori, este cel al integririi europene.
Pdnd in 2000, integrarea Romdnieiin Uniunea Europeani era unvis, avdnd aceacaracteristicd specifici visurilor de a fi, deopotrivd,
frumos gi neadevdrat. Invitarea Romdniei, in decembri" Iggg,lainceperea negocierilor de aderare la uniunea Europeand echivalacu crearea pentru Romania a unei oportunitdli unice in intreaga saistorie, de a se alStura Europei Occidentale din care, p6nd atunci,fusese tradilional eliminati, fie datoritd propriilor sale iaracteristicisocioistorice, fie din cauza conjuncturilor, cum a fost cazul cu
intreaga perioadS comunistd.Aq vrea sd fac aici o observalie care, din cdte qtiu, nu s-a fbcut inc6cu destuli putere, in ciuda evidenfei sale. Din cele dou6 valuri deintegrare in Uniunea Europeand, primul, ,,cei 10,,, reprezintd orecuperare gi numai cel de al doilea, ,,cei doi,,, adicd Romdnia giBulgaria, reprezintd cu adevirat o extindere.
Cu integrarea celor l0 Fxi cuprinse in primul val, Uniunea
Europeand nu face altceva decit s6 recupereze teritoriul pierdut infa{a expansiunii spre vest a Rusiei intre secolele XVIII*XX. Este,de fapt, o revenire la o situalie geopoliticd gi economicd dejaexistentd la sfhrgitul secolului al XIX-lea. Integrarea celor l0 are oprofundi gi veche bazb istoricd, culturald gi chiar economicd gisocial[. intre altele, tocmai redefinind aceastd bazd, dupd criteriiceva mai moderne, dar limitdnd-o la simpla hadilie istorici, auputut o serie de teoreticieni ai globalizdrii s6 traseze granilele,,civilizafiilor". Din fericire pentru Romdnia acestea sunt granileale trecutului, depSgite de prezent gi, in nici un caz) granile aleviitorului. Cu integrarea celor l0 noi state, Uniunea Europeand
28
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 31/483
Drumul spre Vest
recupereaz| teritoriul politic, socioeconomic 9i cultural european
pe care clasa politic[ europeani a secolelor XVIII-XX il cucerise
deja gi se sfaduia s6-l integreze sub o comandd politicl unici inci
de pe atunci.
Abia cu integrarea RomAniei (qi a Bulgariei qi, in perspectivi, a
Turciei) are loc cu adevdrat o extindere a Europei Occidentale
dincolo de spaliul sdu geopolitic tradilional, definit cu secole in
urm6. Integrarea RomAniei 9i Bulgariei in Uniunea European5
reprezintd, de fapt, reluarea programului politic de extindere a
Europei Occidentale din secolului al XIX-lea - program inceput cu
succes prin constituirea dinastiilor vest-europene din aceste lari - 9i
intrerupt brutal de evoluliile politice qi socioeconomice declanqate
de Revolulia Comunistd din Rusia, imediat dupd Primul Rizboi
Mondial.
Din perspectivi istorica, nu avem de-a face decdt cu un proces
normal de expansiune a zonei dezvoltate a Europei Occidentaiespre est, pentru .care, un inlermezzo de c6teva decenii este
nesemnificativ. Pentru clasa politici romdneascd de dupd
comunism gi pentru Guvernulpe care l-am condus in primii trei ani
ai noului mileniu, aceastd perspectivb istoric[ pSlegte in fa\a
prioritblilor momentului gi a uriagei mize a viitorului, care este
inlegrarea. Deceinbrie 1999 crease Romdniei o altd oportunitate
uriagd care, in ciuda condiliilor interne nefavorabile' trebuia
valorificati intr-o ecuafie de tipul *{lcurtt ori niciodatd".
Ca prim-ministru al Guvernului instalat dupd alegerile din 2000,
imi revenea responsabilitatea alegerii $i, in acelagi timp-
responsabilitatea realizdrii. Ant ale; c[ integrarea europeani are
prioritate strategicd asupra oricdrui alt obiectiv gi, vreme de trei
ani, Guvetnul pe care l-am t'ondus l'-.ac{ionat avfrnd aceastd
prioritate drept criteriu absohti.
Privind in urm6, spre celeialte luverndri care s-au desfrgurat drrpi
Revo$a din 1989, cred cd am avut, in aceasti privin!5. un avantaj
gi o serie de dezavantaje. Avantajul a constat in a fi primul Guvern
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 32/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
roman de dupd 1990 care a avtrt o prioritate absolutl, clar definitigi puternic suslinutS atdt intern, cdt gi internafional. Am reugit s6
transformlm obiectivul strategic al integrdrii europene nu doar tnt-olinti guvernamentald, ci intr-un obiectiv al intregii societdfirom6neqti gi am primit, din partea societdlii, acel rdspuns pozitivcate ne-a permis si impingem lucrurile inainte intr-un ritm incf,neintdlnit ?n tranzilia romdneascS.
Cel mai important dezavantaj a fost cel al ,,mogtenirii,'. Toate
guvernele de dupi comunism - ca gi cele din timpul comunismului,de altfel - s-au pl6ns, cu mai multi sau mai pulind indreptdlire, de
:,gre&u& moqtenire" pe care au trebuit sd gi-o asume gi care constain caracteristicile societ5lii pe care au preluat-o spre guvernare.Aga cum amvdzut, ceea ce a preluat guvernarea PSD in 2000 a fosto realitate extrem de complicatd, cu multe pbrli rele in interior gi cuun avans spre exterior care abia urma si fie confirmat de realitdlileinterne. Nu am nici o indoiali cd, dacd tendinla de cregtere
economici gi de macrostabilizare declanqate in 1995-1996 ar {r
continuat qi pe perioada guvernirii CDR-PD dintre 1996-2000,drumul nostru spre Vest ar fi fost mult ugurat, iar acum ne-am fiaflat cu un .
pas inainte. Aga, o bunb parte dintre eforturileguverndrii de dupi 2000 au trebuit orientate spre recuperareapierderilor produse in 1996-2000.
Acum, ne afldm la un an depbrtare de incheierea mandatului de
guvernare oblinut in 2000 gi, semnificativ, tot la un an de laincheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeand gi de laincheierea integrdrii in NATO. in acelagi timp, Rominia a ajuns,cred eu, pe direclia ,,bund" a evoluliei sale sociale gi economice gi,
minusurile care incd mai existd gi slibiciunile care nu au fost inintregime eliminate vor fi cu siguranfb abordate in anul urmdtor.
Ceea ce este important pentru viitor, acum cdnd el a fost precizat
mdcar in liniile sale esenliale, este cd istoria !6rii se accelereazd,,iar, ca urmare, guverndrile viitoare vor trebui gi ele s[-gi accelerezeperformanfele. Cei trei ani care au trecut au dovedit ce politicieniiromdni pot sd asigure acest ritm rapid, dacd, aclioneazd, pe baza
30
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 33/483
Drumul spre Vest
unei viziuni clare, dactr reu$esc s6-gi asigure sprijinul populaliei 9i
al societf,lii civile qi dacd, in paralel cu reforma societilii fac
eforturi pentru o reformd la fel de profundd a guvemdrii insdqi.
Politics: de la tnvestiturd la anul electoral
in centrul intregului proces care s-a desfdpurat in ultimii trei ani
sti, desigur, politica. Ceea ce a permis Romdniei s[ parcurgd inff-un
timp atAt de scurt un drum atit de lung a fost o situalie inediti
pentru intreaga perioadd postcomunisti: o guvernare orientatd de o
viziune clar6 gi comuni asupra viitorului.
Viziunea este, probabil, cel mai important ingredient al unei
politici eficiente. Plec, desigur, de la premisa cd toate guvemele de
pdni acum ale Romdniei - gi au fost nu mai pu,tin de gapte,
numirind-o gi pe cea in funcliune - au fost mdnate de cele mai
bune intenlii qi de responsabilitate pentru soarta 9i viitorul 15rii.
Dar bunele intenfii, singure, chiar traduse in voinld politici, sunt uningredient necesar, dar nu gi suficient al unei bune guverndri. Ceea
ce mai trebuie asigurat este gi o viziune comund, a Guvernului, a
principalelor forle politice gi a principalilor actori economici 9i
sociali. Iar construirea unei asemenea viziuni cu privire la
parcursul imediat urmdtor al societilii romdnegti a fost, probabil,
cea mai importanti realizare a Guvernului qi a partidului pe care
le-am condus.
Nu vreau si spun, cu aceasta, c5 in Romdnia au lipsit vizionarii in
politici. Sunt dispus sd cred, chiar impotriva evidenfei, ci orice om
politic de dup6 1989, a avut o viziune proprie asupra modului cum
ar trebui s5 arate societatea romdneasci in viitor. Dar, in politicd,
viziunile care rdmin personale sunt eliminate. Ceea ce conteazl'
sunt acele viziuni care reu$esc si reuneascf, in jurul lor deopotrivd
partide politice gi electorat.
ln momentul in care a intrat in alegerile din 2000, PSD avea deja o
asemenea viziune gi ea era puternic suslinuti de populalie. Am
reugit s6 o punem Silabaza Guvernului construit dupd alegeri 9i s5
JI
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 34/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
o menlinem in func{iune pe toat[ perioada celor trei ani. Ea vaguverna gi alegerile qi practica celui de al patrulea an.
Teza fundamentale a acestei viziuni este ce prima sarcini aguvernirii este de a crea in realitatea romAneas cd o zond anormalitdfii gi, apoi, de a asigura extinderea acestei zone inintreaga societate. ,,Normalitate" inseamnd bunbstare gi libertdlipentru indivizi, viald activd gi responsabild pentru comunitdli,precum gi integrare qi rol international semnificativ pentru
societatea rom6neascS. Cred c6 am ficut pagi importanli in toateaceste direclii.
Textul fundamental prin care am definit aceasti viziune a mersuluispre nonnalitate gi pe care am pus-o La bazele practicii noastrepolitice a fost publicat in altd parte gi nu l-am mai reluat in acestvolum. Aici am cuprins insd texte la fel de ldmuritoare pentruaceasta tem6, precum gi altele, menite sd ilusfreze tumultul vietii
politice a intregii perioade.
Cdci, in politici, care este intotdeauna un teren al competiliei,nimic nu este nici de la sine acceptat gi nici de la sine inleles. Iarcei trei ani care s-au sc'rs de la preluarea guverndrii, departe de a fiani de construclie economici, sociald $i internalional[ linigtiti, aufost, de fapt, anii unei continue confruntiri politice. intr-odemocralie, aceastd confruntare este normald gi beneficd, dar ea nu
asiguri deloc linigtea politicienilor.Am inceput guvernarea printr-o alian\i politicd cu UDMR, pe carenu o consider cdtugi de pulin conjuncturali. Dimpotrivd, cred cd,atdta vreme cAt UDMR igi pdstreazi actualul program politic giatitudinea constructivd fald de obiectivele nalionale, participarea sala guvernare este o componentd importanta a soluliei in spiriteuropean a problemei statutului minoritSlilor in Romdnia. De altfel,colegii din UDMR s-au dovedit politicieni
flexibili, cooperanliqi
cu o viziune politici modern6.
Am inceput guvernarea in condiliile in care opoziyia era slabd gi
speriati de propria sa sllbiciune. infrAngerea zdrobitoare din
5L
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 35/483
Drumul spre l/est
alegerile din 2000 a produs multl confuzie in partidele drn
opozilie, totul traducdndu-se, in primii doi ani, prin numeroase
conflicte interne in partide gi prin conflicte intre liderii fostei
guverniri. Un efect colateral al acestei continue stdri de lucruri din
interiorul opoziliei l-a reprezentat hemoragia de personalitili gi
electorat al acestor partide, care s-a amplificat dupd alegeri. Unnum6r mare de personalitSli de la vdrf, dar mai ales din
organizatiile judefene ale PNL gi PD au migrat spre partidul de
guvernimdnt, ceea ce a provocat o reacfie ridicoli a acestor partide
care, in loc sd se intrebe de ce nu sunt ele in stare s6-qi pistreze
oamenii, s-au mullumit s6 acuze Guvernul qi partidul de
guvernlmdnt de exercitarea de presiuni administrative pentru
,,racolured' membrilor opoziliei.
Este posibil ca unii dintre acegtia si fi dat dovadi de oportunismpolitic, dar cei mai mulli au schimbat taberele pur gi simplu pentru
c[ au fost nemul;umi1i de prestalia conducerii centrale a partidului
in care se aflau. In cantl PNL cel pu{in, nemullumireaorganizafiilorjudelene fa\A de activitatea conducerii centrale a fost
atht de mare, incdt, la presiunea acestora, PNL gi-a schimbat
intreaga conducere gi organizare, anuldnd democralia interni gi
intrdnd intr-un soi de ,,stare de asediu" permanentd.
Nu e convenabil sd guvernezi in condiliile unei opozilii slabe. Num[ refer aici doar la slibiciunea numericd a reprezent[rii in
Parlament, care nici nu este atdt de mare, cdt mai ales lasl[biciunea politicd a opoziliei, proveniti din incapacitatea de a
formula o alternativi realistd la programul guverndrii. In aceste
condilii, opozigia nu mai este o criticl competentd a guvernlrii,
util6 in evitarea unor erori ale acesteia, ci se reduce la un simplu gir
de violenle verbale qi atacuri personale. Iar, cum acestea se
dovedesc ineficiente, solulia adoptati - cel pufin in aceastd
perioadd - de partidele opoziliei este de a-gi radicaliza tot mai mult
atacurile, dar frrd a le int5.ri substanla. Cum guvernanlii sunt gi ei
oameni, tentalia de a replica cu aceeagi monedi este mare gi viala
politicl tinde si se ?nc61ceasc6 intr-un gir de confruntiri inter-
fJ
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 36/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
personale, lipsite de continut politic real, care nu fac altceva decdt
sd reducd 9i mai mult increderea populaliei in partide gi inpoliticieni.
Adevlrata problem[ a partidelor de opozi,tie - cu excepfia PRM -care a devenit destul de repede qi o probleml a guverndrii, este
lipsa de conlinut politic al discursului 9i acliunii 1or, ca gi lipsa de
personalitSli politice in Parlament, acolo unde ar trebui sb se
desfrgoare cea mai mare parte a confruntlrii, dar gi a dialogului
politic. Mutarea dezbaterii politice in afara Parlamentului estetendinla normal[ a celor doi lideri ai actualei Alianle PNL-PD, cdci
nici unul nu este membru al Parlamentului, dar este piguboasipentru viafa politici rom6neasc6. Poate ar trebui sf, procedim gi noica britanicii gi sd desemnim, o dati cu Guvernul, o conducere a
opoziliei parlamentare.
in orice caz,in acele confruntdri politice autentice, cele prilejuite
de mofiunile opoziliei sau de asumarea rispunderii de citreGuvern, alianla de guverndmdnt nu a avut niciodatd o problemireal[ in a obEine o majoritate parlamentard, care adesea a fost maimare decdt cea rezttltati din simpla insumare a voturilor coalilieide guvernimdnt.
Aceasti slibiciune de conlinut a opoziliei este ingrijordtoare pentru
anul electoral care urmeazd,, cici anunli o campanie electorald la
fel de lipsitd de conlinutgi
bogatb doar in atacuri personale.
in aceste condilii, adevdrata critici constructivd la adresa
guverndrii a venit, in toat6 aceasti perioadd, mai ales din partea
societdlii civile gi a comunitilii internalionale, care, in mai mare
mdsuri decdt opozilia politici, au definit principalele teme ale
dezbateii politice interne. Accelerarea programului de integrare
nord-atlanticd gi europeand a determinat comunitatea interna,tionalS
si ridice brusc Atacheta agteptirilor fali de evoluliile nu doar ale
guvemlrii, dar gi ale realitilii romineqti. A$a cum spunea un
oficial al Comisiei UE, comunitatea intemafionald a exercitat o
continuS,,presiune amical6" asupra Guvernului, recunoscdnd
34
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 37/483
Drumul spre Vest
realizdrlle, dar privind cu nerebdare justificati la ,jumdtatea goald
a sticlei", adiclla reformele care mai rdmdneau de fbcut. De aceea,
mai degrabd decdt sd se raporteze la o opozilie inutil de agresivl gi
derutati politic, guvernarea a fost atent[ in primul rdnd la reacliile,
criticile 9i sprijinul intemalional gi s-a strdduit sd-i rdspundd de
fiecare dati prin accelerarea reformelor.
in acelagi timp, un partener de guvernare mai eficient decdt
partidele opoziliei a fost, pe parcursul acestor trei ani, societatea
civil6. Societatea civili s-a dez:,oltat gi s-a maturizat in acegti treiani intr-un ritm aproape la fel de rapid ca gi reformele. Aga cum era
firesc, gi ea a adoptat o atitudine critici fa\d de guvernare, dar
critica gi presiunile societdlii civile au avut mai multi substan!6.
Sindicatele, asocialiile patronale, ONG-urile au obiective mult mai
clare gi au dat dovadd de o cunoagtere profundd a realitdlli gi de
inlelegerea mecanismelor guvernirii. Am ,tinut adesea cont de
intervenlia societAfli civile gi, la presiunea acesteia am adus
corecturi uneori importante unor acte ale guvernlrii, iar ele au fostutile gi s-au dovedit bine venite. $i cred cd am reugit sd punem
bazele unui nou tip de relalie intre Guvern qi societatea civil6, maimodeme gi mai eficiente.
insl cel mai important lucru in politici este comunicarea cu
populalia. in aceasti privin![, Guvernul a frcut in ultimii trei ani
mult, dar incd nu destul. Nu existi nici o indoialS cd actualul
Guvern este, de departe, cel mai transparent gi mai comunicativdintre toate Guvernele de pind acum. Ne-am bazat mult pe
tehnicile electronice de comunicafie, ele permildnd populaliei gi
mass-media si aibd acces la toate informaliile de interes public, gi
intenlia noastri pe viitor este sd dezvoltim gi mai mult acest
sistem.
$i, evident, am utilizat cdt am putut mai bine mass-media. in
privinfa aceasta, reaclia opoziliei politice gi a multora dintre criticiinogtri a fost cel pulin ciudatS. Am fost acuzali cd dominim mass-
media, in principal televiziunea nafionalI, ceea ce este gi
neadevSrat - pentru c[ statisticile dovedesc cd timpul de emisie a
J)
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 38/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
fost echilibrat ttihzat de guvernanli gi de opozilie - dar, mai ales,
tddeazd o atitudine nerealisti fa{i de comunicare. Consider ci este
normal ca un Guvern sI comunice cu populalia ori de cdte ori are
ceva de spus, iar un Guvern care face reforme intr-un ritm atdt de
accelerat cum am fbcut noi, are multe lucruri de spus populafiei. inoice caz, mult mai multe decdt a avut de spus opozilia.
Cred cd aici este o mare diferenli de conceplie intre noi gi
adversarii nogtri. in vreme ce noi privim -urr-*ediu ca pe un mod
de a comunica populafiei deciziile gi problemele guvern[rii, eiprivesc mass-media exclusiv ca pe un instrument de construire a
imaginii. Sigur cd imaginea ne intereseazl, Si pe noi, dar in primulrdnd ne intereseazi comunicarea gi, in aceasti privinld sunt convinscd am mai ficut un pas important spre normalitate in relalia cucetilenii.
CreSterea economicd Si lapta tmpotriva sdrdciei
Una dinffe convingerile incetilenite deopotrivd in politicd gi inopiniile specialigtilor romdni - qi, uneori, gi internalionali - este cdreformele gi dezvoltarea nu pot avea loc impreuni. Tocmai pe
aceastd convingere s-a incetdfenit mesajul politic care a dominattranzilia pdnd in 2000 - acela cd reformele presupun intotdeaunacosfuri ridicate din partea populafiei, ci drumul spre Vest esteprecedat de un drum prin tunelul intunecat al reformelor gi abia la
cap5tul acestuia se vede luminila salvatoare a dezyoltdrli.
Ideea, cu care nu am fost niciodat[ de acord, c[ drumul spre Vest gi
reformele presupun misuri guvernamentale luate impotrivaintereselor imediate ale populaliei gi care, automat, vor conduce lascbderea nivelului de trai gi a calitilii vielii oamenilor, are cel pulindoud consecinle importante pentru politica rom6neasci, amdndoulextrem de pdguboase. Mai intdi, ele induc convingerea cE succesul
reformelor se mbsoard mai degrabi prin rdul pe care il producpopulaliei, decdt prin noutatea beneficS pe care o introduc, ceea cein mare misurd tinde sI reduci responsabilitatea unui Guvern qi a
politicienilor aflali la guvernare fali de situagia populafiei. Pentru
36
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 39/483
Drumul spre Vest
cd, dacd populalia o duce prost, dace siricia cre$te, dacd numdrul
de gomeri este mai mare anul acesta decdt anul trecut, dacd se
desfiinjeazd mai multe locuri de muncl decdt se infiinleazd qi aga
mai departe, asta in loc si insemne o proasti guvemare, ar putea se
insemne, intr-o ideologie a reformelor intoarsi pe dos, o guvernare
orientat[ spre reforme gi care iqi sacrificd propriile interese politiceimediate - sacrificdnd in primul rdnd interesele populafiei - infavoarea unui ideal politic superior.
Convingerea mea fermi este c[ nu existi ideal politic superiorcelui asiguririi bundstlrii populafiei, iar aceasta este valabil maiales inf-o democralie. intr-un regim dictatorial, cum era cel
comunist, clasa politici putea, cu inima impicat5, s6 calce inpicioare interesele populaliei de dragul unui ideal utopic, indepirtatgi despre care nu-i plsa daci ii apa(ine gi populafiei, dar intr-odemocrafie, populafia alege politicienii gi-i trimite la putere inprimul rAnd pentru a trdi mai bine, intr-o societate mai bund gi nupentru a se sacrifica in numele nu gtiu cirui ideal indeplrtat.
Motiwl principal pentru care guvernele de pdni acum au
identificat reformele gi mersul inainte al societSlii cu cre$terea
costurilor gi suferinfelor populafiei nu a fost vreo inexorabilitate
istoric[, ci pur gi simplu incapacitatea acestor guverne de a
rf,spunde cerinlelor populafiei pentru o viald mai bun[. Ideologia
care leagd succesul reformei postcomuniste de cre$terea
suferintelor populaliei este pur gi simplu o legitimare a proasteiguverndri gi ea trebuie respinsd gi combituti cu fermitate.
Ceea ce nu este de loc ugor, dat fiind c6, pdni in 2000, in decurs de
10 ani, reformele care s-au succedat au produs 8 ani ,,r6i" - de
descregtere a veniturilor, consumului gi nivelului de trai alpopulaliei - gi numai 2 ani ,,buni", in care soarta acesteia s-a maiameliorat pulin sau micar nu s-a inrdutifit.
Din fericire, populafia a inleles mai bine gi a evaluat mai corect
realitatea decdt cei mai mulli dintre politicieni. in 1997, cdnd
lozinca politicd a necesitSlii suferinlei pentru a ajunge la liman a
3t
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 40/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
fost lansatd cu putere de pe cea mai credibili platformi politicd a
vremii - cea a coalifiei cdgtigitoare a alegerilor din 1996 -,conform sondajelor de opinie ale vremii, cea mai mare parte a
populaliei s-a aritat dispusi si suporte consecinle negative gi ,,sistrdngi cureaua" o perioadi foarte lungl de timp, aproape doi ani.
Dar foarte curdnd s-a v6zut ci ,,strdngerea curelei" era produsd mai
degrab[ de erorile guvernirii qi de indiferenla fald de efectele
sociale ale reformelor, decdt de faptul ci este o condilie de neevitat
a tranzilie| Populalia a inleles cd nu reformele au produssuferinlele perioadei 1996-2000, ci guvernanlii, prin incompeten!6,
nepdsare fa\d de populalie qi prioritate acordatd propriilor interese.
PSD a cAgtigat alegerile din 2000 tocmai pentru ci populalia s-a
hotdrAt sd nu mai suporte orice fel de costuri ale reformelor qi
pentru cI a respins o guvernare care nu a aclionat spre binele gi
folosul de azi al popula{iei. Aga cum, gi in 1989, respinsese, inesenJS, aceeaqi filozofi e politici.
Pentru mine a fost foarte clar in momentul in care am preluatguvernarea, ci sarcina pe care electoratul o trasase PSD a fost de a
,,inventa" buna guvernare gi de a dovedi cd ea este pe deplinposibili. ,,Buna guvernare" este acea guvernare care este capabild,,
pe de o parte, si avanseze reformele mai repede decdt oricdnd, iar,pe de altd parte, sI imbunltdleasci calitatea vielii populafiei.
Cred c[ cea mai mare realizare a Guvernului pe care il conduc esteci, vreme de trei ani consecutivi, a dovedit cd acest lucru este
posibil. De trei ani de zile facem reforme gi tot de trei ani de zlleeconomia Rominiei are o cre$tere solidl qi continui, intr-un ritmde circa 5Yo anual. $i asta in condiliile in care contextulinternalional a fost defavorabil cregterii, iar investifiile str6ine
directe au rdmas limitate. Noi am dovedit ci se poate gi, de acum
incolo, aceastl dubl6 performant5 va fi condilia normall a bunei
guverndri.
Chiar mai important dec0t succesul economic obtinut in aceqti treiani este faptul cd s-a redefinit continutul ,,bunei guverndri" qi c5, de
38
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 41/483
Drumul snre Vest
acum incolo, nici o guvernare nu se va mai putea prevala de
prioritatea reformelor pentru a ignora bunlstarea populafiei.
Este inci un pas inainte fEcut pentru intrarea in normalitate.
Cea mai frecventi acuza\ie adusi de opozilie sau de unii
comentatori ai vielii politice la adresa guvernirii actuale este aceea
de ,,populism". Aici, criticii nogtri au adoptat o pozilie cel pulin
ciudatd - cea potrivit cdreia, ori de cite ori Guvernul ia mdsuri
indreptate spre combaterea sdriciei ori a marginalizdrii unorcategorii de populalie sau de ridicare a nivelului de trai al
salarialilor gi pensionarilor, aceste mdsuri sunt,,populiste".
Aici cred eu ci se afld marea diferenli de filozofie a guverndrii
intre PSD qi opozilia noastrb politici, mai ales fald de cei care se
considerd ,,de dreapta". Avem conceplii diferite despre ,,buna
guvernare", cu deosebirea importantd c6, in vreme ce propria
noastrl concepfie este explicitd gi pus[ in practicd de Guvern,
conceplia lor este implicitd gi trebuie si o deducem din modul incare criticd guvernarea actual6.
Or, conceplia noastri spune cd o ,,bund guvernare" este cea
orientatd fundamental spre creqterea bunistirii generale in
societate. ,,Buna guvernare" impune unui Guvern si ia de fiecare
datl acele m[suri pe termen scurt, ca gi pe termen lung, care pot
duce la cre$terea bunlstdrii populaliei qi sd aibd grijd sn redistribuie
o parte din bogdlia societllii gi in favoarea acelor categorii sociale
pe care reformele gi tranzilia tind sd le defavorizeze.
De partea cealalti se afl6 acea conceplie despre guvemare care
spune c5 reforma societSlii este indreptati impotriva populaliei gi
c[ o guvernare este cu atdt mai eficienti cu cdt produce mai multe
suferinle gi o scidere mai drastici a nivelului de trai. Aceasti
conceplie a fost efectiv pusi in practici in perioada 1996-2000 9i
reztfltatele ei s-au vdzlt, atdt in economie, cit gi in politicl.
39
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 42/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
In nici un ca4 Guvernul gi partidul pe care le conduc nu vor adopta
vreodatd aceast6 filozofie negativd a guverndrii, indiferent cdte
acuzalii de ,,populism" vor fi indreptate impotriva lor.
Probabil c6 cel mai bun exemplu in aceastd privin![ este misuraluati de Guvern aproape imediat dupS instalare, de a distribui ingcolile generale acel ,,corn cu lapte", care a fost sursa atdtor criticigi ironii. Noi am considerat-o * li o considerb.m incd - una dintrecele mai bune mlsuri guvernamentale pe care le-am luat. A fost o
buni mdsuri de proteclie social6.
in legiturd cu proteclia social6, vreau sd precizezcd, departe de a fio formi de populism ea este o necesitate absolutd qi cd filozofiaprotecliei sociale trebuie opusi cu fermitate filozofiei egalitblii depanse. Cdci, oricdt de convingdtor ar suna la nivel de principii gi
ideologie egalitatea de ganse, in realitatea sociali concretd ea este
aproape imposibil de obqinut. C6ci ce fel de egalitate de qanse
poate se existe intre un muncitor gi un patron, intre un copil crescutla sat gi unul crescut gi edrrcat in capitalS, intre un om pensionat dincauza unei boli grave gi un om pensionat inainte de 50 de ani, inurma restructurdrilor din armatd sau cdile ferate? Oricine are ominimi culturd sociologicd gtie, dimpotivd, cd in loc si producdegalitate de ganse, societdlile produc grave inegalitdfl $i dezvoltlmecanisme economice gi sociale care tind deopotrivd s6 lereproduci gi sl le accentueze. in aceste condilii filozofia,,egalitdgii
de ganse" nu este decdt filozofia care ?ntemeiazd guverndri ce au caobiectiv accentuarea acestor inegalitili gi nu diminuarea 1or.
Or, dupd pirerea mea, in Romdnia o asemenea filozofie este
pdguboasS. Intregul proces de tranzilie postcomunistd a fost unproces de redefinire gi creare a inegalitdlilor, legitime in nouasocietate romdneascd. Sd nu uitim cd noi am plecat dintr-osocietate relativ omogend gi egalitaristS, pentru a ajunge intr-o
societate puternic polaizati din punctul de vedere al veniturilor, alproprietilii gi al ganselor in societate. A fost o opfiune politicdfundamentali a intregii societSli romdnegti sd trecem intr-osocietate de acest fel, dar eu consider cI a fost o opliune politici la
40
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 43/483
Drumul spre Vest
fel de fundamentald cd este sarcina guvernlrii gi a politicii sd
asigure nu doar introducerea noilor inegalitSli, dar gi protecliasociald a celor defavorizaji de tranzifie, precum gi a celor care erau
deja defavorizali de societatea comunistI.
Departe de a fi ,,populiste", politicile noastre in domeniul protecliei
sociale se bazeazd pe patru principii fu ndamentale :
o pe perioada tranzitiei qi, probabil gi dup6 iegirea din tranzilie,
societatea romdneasci produce polaizare qi inegalitdli, inclusivinegalitate de ganse, prin mecanisme sociale gi economice
,,naturale", care sunt produse atilt de pia\E, cdt qi de reformele
coordonate guvernamental;
o aceste inegalitdli trebuie compensate prin politiciguvernamentale de proteclie sociali, care nu sunt nici paternaliste,
nici indreptate impotriva competiliei pe piald, ci sunt rectificative.
Rostul lor este si compenseze injustilia sociald pe care o produce
trarzilia;
r proteclia sociali gi, prin rumare, abordarea din perspectivS
social-democratl a guvernSrii gi a reformelor reprezinti in aceasti
perioadi o necesitate la fel de absolutd, pe cdt o reprezintd
politicile de privatizare, de stratificare sociali gi de creare gi
funclionare normal6 a pielelor pentru construirea unei economii de
pial6 funcfionale;
o pe termen lung, cea mai bund proteclie sociali o oferd cregterea
economici durabild.
Cine are de pierdut in aceastd noud societate rom6neascd? inprimul rAnd, cei care au fost tot timpul marginalizalii societilii,adici !6ranii. Sd nu uitlm c[ atit industrializarea capitalisti dinperioada interbelici, cit gi cea socialist6 care i-a urmat s-au fbcut
cuprioritate
peseama resurselor financiare oblinute, prin
intermediul foarfecelor prelurilor, din rural gi pe seama fdrlnimii,care a avut de p16tit cele mai mari costuri sociale ale tuturor
tranzi{iilor de pdn[ acum. Nu intenfiondm s6 menlinem Romdnia in
41
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 44/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
stadiul de economie agrard gi nici mdcar agrar-industriald gi
considerdm cd, in viitorul imediat, va trebui sd elabordm gi sd
punem in funcliune politici de industrializare rapid6, a agriculturii,de concentrare a proprietilii rurale gi de transfer al for{ei de munc6ocupate acum in agriculturi cdtre alte ramuri ale economiei. Dar,pdni atunci, ![rdnimea trebuie sprijiniti gi ruralul modernizat prinefortril intregii societdli romdneqti. Nu este altceva decit ocompensafie justi a efortului de finanlare pe care ruralul il face, lardndul sbu, in raport cu intreaga
societate.in al doilea rdnd, au de pierdut categoriile sociale cu veniturile celemai mici. Si nu ne amdgim cu lozinci ideologice. Cea mai mareparte a siracilor Romdniei sunt siraci nu pentru ci sunt lenegi,
nedornici de muncd sau insuficient calificali, ci pentru c6, inaceasti perioadd, societatea nu le oferi suficiente ganse de a muncigi de a cdqtiga. Avem patru categorii importante de s6raci:
c cei care^muncesc pentru venituri mici sau fird nici un fel devenituri. Intre acegtia se numird lucrdtorii neretribuili aiasocialiilor familiale qi cea mai mare parte a lucrdtorilor dinec<lnomia ascuns5. Problema acestora nu este cd nu muncesc, ci c6
nu au suficient[ fo46 sociali pentru a impune condilii mai bune demunci gi de salarizare pentru ei ingigi. Este absolut normal ca statulsi se preocupe de situa,tia acestor persoane gi si giseasci cele maibune mijloace de a-i proteja;
o pensionarii. Pensionarii pl5tesc, nejustificat, o parte mare a
costurilor tranziliei, a cizelot economice succesive prin care a
trecut !ara, a destabilizirii macroeconomice etc. Daci este sicdutim vinovali pentru sdrbcia pensionarilor, acegtia trebuie cdutalila nivelul politicilor de industrializare comunisti, al erorilor degestiune a fondurilor de asiguriri sociale gi de sdnitate, al unorconjuncturi nefavorabile qi, uneori, al unei legislalii mai pulin
atente la pensionari. Este obligalia statului, cel in gestiunea ciruias-au aflat economiile de zeci de ani ale actualilor pensionari, s6 leasigure un nivel de trai comparabil cu cel avut pe vremea in care
42
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 45/483
Drumul spre Vest
erau activi. Programele de proteclie socialA a pensionarilor sunt
pentru PSD o politici normall 9i pe deplin justificati;
c cei care nu gdsesc un loc de muncd. in aceasti privinld, trebuie
s5 linem seama de faptul c6, in decurs de un deceniu 9i jumdtate, in
Rom6nia au fost desfiinlate peste patru milioane de locuri de
munc6. Restructurarea atdt de necesar[ a economiei romdnegti s-a
ficut, din piicarc, prin restrAngere gi nu prin dezvoltare selectiv[.
Rezultatul este nu doar qomajul, care nici nu este impresionant, ci
restrdngerea drasticd a numirului de salariali. Cea mai buniproteclie sociald pentru aceast5 categorie este, evident, crearea de
noi locuri de munc6, ca gi facilitarea de locuri de muncd in
str6in[tate, dar pdnd cind cregterea economicd i;i va spune
cuvdntul in aceasti privinfi, este important sd menfinem aceastl
populafie la un nivel decent de trai qi s[ dezvoltlm programe de
recalificare;
o cei care au in tngrijire un numdr mai mare de dependenli -familiile cu mai mulli copii, ca gi familiile care ingrijesc persoane
cu handicap. Aceste categorii, cele mai defavorizate dupS cum
arati studiile intreprinse, sunt gi cele care au cea mai mare nevoie
de proteclie gi de asistenlI social6 tocmai pentru a le apropia
qansele de nivelul mediu existent in societate.
Cred cd cel mai important lucru pe care l-am ficut in acest
domeniu a fost sd stabilim un venit minim garantat. Noi am impus,prin aceasti practicd guvernamentalL, o noud filozofie despre
raporturile dintre stat qi populalie 9i despre rosturile guvernirii, in
spiritul social-democraliei moderne qi in deplini cunoaqtere atdt a
realitililor sociale rominegti, cdt gi a resurselor posibil a fi aiocate
protecliei sociale. Introducerea venitului minim garantat 9i
ansamblul mlsurilor de proteclie sociali Itate teptezinti pagi mari
pe care i-am fbcut pentru avansarea citre starea de normalitate a
societelii romdnegti.
+5
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 46/483
GUVERNAREA
SOCIAL-DEMOCruff A MODERNA1
(decembrie 2000)
Domnilor pregedinli ai Camerelor Parlamentului,
Doamnelor qi domnilor parlamentari,
Stimali invitali,
'p tt" o onoare gi un deosebit privilegiu pentru mine, ca prim-I-lministru desemnat, si mi adresez dumneavoastri in calitate de
reprezentanli ai naliunii gi s6 vi prezint, spre analizd gi aprobare,
Programul de guvernare pentru perioada 200I-2004 gi componenla
Guvernului ce igi asumd rdspunderea inftptuirii sale. Un astfel de
moment rcprezintd un fapt firesc in istoria democratici a uneinaliuni. Prin exprimarea liberS, la urne, a voinlei sale, electoratul
romdn a generat o anumitd structuri a forlelor politice inParlament. in virtutea acestor opfiuni, polul democrat-social dinRomdnia, format din PDSR, PSDR gi PUR, care deline in aceastl
legislaturl ponderea cea mai mare, a decis si-mi incredinlezeresponsabilitatea formdrii Guvernului gi a conducerii acestuia.
Revine, acum, celor doui Camere sarcina de a decide dac6, prinvotul 1or, vor susline echipa guvernamentald pe care o conduc Aiprogramul acesteia.
tDiscursul de investih.rl, Parlamentul Romdniei, 28 decembrie 2000
44
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 47/483
Guvernarea social-democratd modernd
Un Guvern monocolor Si minoritar
Avem congtiinla rdspunderii pe care eu gi colegii mei ne-o asumdm
astdzi. Acest Guvern va reprezenta nu numai echipa ce va conduce
RomAnia la inceputul mileniului aI III-lea, dar el va fi pus, totodatl,qi in situalia de a prelua, in condilii de mare dificultate, sarcina
implinirii, prea mult amdnate, a speranplor intregii noastre nafiuni.
Jindnd cont de rezultatul alegerilor din 26 noiembrie 2000, am
considerat necesar si ne consultdm cu reprezentanli ai fo4elor
politice parlamentare, cu exponenli ai societifii civile, aiasocialiilor profesionale, patronatelor gi sindicatelor privind
posibilitdiile de formare gi sprijinire in Parlament a viitoruluiGuvern. in urma acestor discufii, am ajuns la concluzia cd raportul
de forfe din Parlament, natura opliunilor doctrinare gi dorinla
electoratului de a identifrca, frrd echivoc, responsabilitatea politicipentru viitoarea gestiune a problemelor Executivului impun o
decizie dificild, dar necesari: aceea a asumirii de citre PDSR a
guvern[rii monocolore, minoritare.
Este evident ci o asemenea solulie prezinti dezavantaje gi riscuri.
Ceea ce putem spune insd este c[ dorim sd transformim aceste
dezavantaje intr-un avantaj al viitoarei guverndri, in sensul c[ vom
putea exclude astfel, de la bun inceput, problemele generate de
funclionarea Executivului pe baza algoritmului de partid. Este o
situalie relativ noui pentru experienfa noastrl politicd din ultimii
l l ani, dar ea poate fi considerati in acelagi timp gi un semn denormalitate gi soliditate a democraliei noastre. Este, de asemenea, o
premieri, de la adoptarea actualei Constitulii gi pAnd in prezent, ca
liderul unui partid sd igi asume in mod direct sarcina conducerii
executivului, fapt ce reprezinti un argument suplimentar privind
mattxizarea mecanismelor politice romdnegti.
Desigur, existd, atit in interiorul clasei politice, cdt gi in rdndul
publicului, opinii diferite privind viabilitatea unei astfel de solufii.Exist6 o anumiti incertitudine privind posibilitatea asigurdrii
stabilitetii necesare pentru un astfel de Guvern. Cred cl, intr-o
astfel de situa,tie, putem aminti celor care au tentafia de a absolutiza
A<
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 48/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
rolul diferenlelor doctrinare indemnul rostit in Parlament de c6tre
Ion C. Brdtianu: ,jn politicd, inainte de toate, sd fim romdni!".Sensul gi adevirul acestor cuvinte au r6mas, consider, nealterate gi
au astdzi aceeagi valoare de realism gi pragmatism in raport cuinteresul naflonal. Este important de menfionat cd atdt prevederileprogramului de guvernare, cdt gi prioritilile convenite cu parteneriipolitici, au fost discutate gi cu partenerii sociali gi economici. Ca
urmare a acestui dialog, pe care il dorim continuat pe toati duratamandatului, s-a conturat posibilitatea instaurdrii unei perioade depace sociald gi politicd de cel pulin un an, timp in care GuvernulPDSR sd poati adopta mdsurile de maximd necesitate. Un astfel de
context ar face posibild inaintarea rapidb pe calea reformei gi ar da
in plan extern un rdspuns convingitor gi pozitiv privind capacitateaRomdniei de a se menline pe drumul democraliei, stabilitelii $i alintegrlrii europene gi euroatlantice.
Distanla dintre idealurile cu care s-a pornit 1a drum in decembrie
1989 gi realitatea acestui moment este perceputd dureros gi mulliconsiderb cd RomAnia se afl[ astdzi, in mod nedrept, izolatd, in planinternafional. Ei incl mai agteaptd ca in spatele conceptului dereformd si apari gi schimbiri palpabile gi pozitive ale realitilii gi
sd nu mai fie mereu pugi in fala unor politici guvernzrmentale de
austeritate. Voinla de sacrificiu a populaliei nu dureazd la nesfbrgitgi, mai ales, nu poate fi hr[nit6 cu argumente retorice, cupromisiunea unei prosperitili atemporale.
fntugrare earoatlanticd gi creStere economicd darabild
O analizd, obiectivd a stirii societilii romdnegti la sfirgitul anului2000 reliefeazd faptul c5 ne aflim in fala unui paradox: pe de oparte, ne confrunt[m cu efectele distructive ale egecului totalinregistrat de guvernele ce au condus fara intre 1996 9i 2000 gi care
au fost sanclionate drastic de electorat cu ocazia recentelor alegeri,
iar, pe de altd parte, Romdnia se intilnegte, la acest inceput demileniu, cu mua integririi europene gi euroatlantice. Este odramaticf, rcalitate, ca tocmai acum, cdnd deschiderea Uniunii
46
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 49/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 50/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
Programul nostru de guvernare trebuie analizat gi evaluat in
conexiune directi cu strucfura cabinetului pentru c5, prin ea insigi,echipa guvernamentall reprezintd un mesaj privind dorinla noastrd
de profesionalizare a demersului politic gi de asumare de cdtre
fiecare a moralitdlii gi responsabilitSlii in cadrul Executivului. Aqacum veli constata, in continuare, din prezentarea elementelordefinitorii ale Programului de guvernare, acesta se bazeazd, pe o
serie de solulii noi, ce iau in considerare specificul Rom0niei gi
agteptdrile electoratului, dar rispund gi unor sugestii gi recomanddri
ale Uniunii Europene, precum gi unor cerinle ale Fondului MonetarInternalional gi ale B[ncii Mondiale.
Am dorit, in primul rdnd, s5 ddm o dimensiune umanb practiciieconomice, asigurdnd complementaritatea planului economic cucel social prin promovarea unui program de modernizare gi
dezvoltare durabilS a RomAniei, intr-o conceplie ce pune in valoarepotenlialul runan, valenlele sectorului privat, parteneriatul dintre
sectorul public qi privat, relaliile externe gi cooperareainternalionald. Executivul va fi capabil sd stabileascd regulileeconomiei interne, sd reglementeze stimulativ sistemul de impozitegi taxe, sd, optimizeze mediul de afaceri.
Programul de guvernare se axeazd, pe o construcfie strategici care
sd asigure maximum de avantaj in spaliul nalional, pe de o parte, qi
si accelereze procesul de pregdtire pentru integrare in structurile
enropene gi mondiale, pe de altd parte. Corectitudinea unuiasemenea demers este confirmati de liderii social-democralieuropeni. Astfel, Gerhard Schroeder afirma cE" ,f,,uropa trebuie sd
fie o zond sociald, nu doar o zond pentru piald", sau EmilioGabaglio secretarul general al Confederaliei SindicatelorEuropene -, care spunea: ,,Este o chestiune de urgenyd cadezvoltarea economicd sd capete o dimensiune globald Si sdmeargd mdnd in mdnd cu dezvoltarea sociald'. Cu referire la
aceleagi probleme, Lionel Jospin sublinia: ,,Globalizarea nu poate
fi redusd la comerlul liber de bunuri. Globalizarea tnseamndtn[elegerea faptului cd omenirea are un destin comun.
48
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 51/483
Guvernarea social-democratd modernd
Globalizarea presupune sd iei in considerare
Sisd protejezi
diversitatea culturald, revendicdrile sociale care garanteazd cd
prin muncd se poate duce o viald demnd."
Printr-o asemenea abordare pe care PDSR gi-a insugit-o gi a
promovat-o in programele sale, suntem convingi cd se poate
asigura un cadru stabil pentru modernizarea gi dezvoltarca
Romdniei. Se anuleazd astfel orice interpretare contradictorie dintreintervenlia statului in economia de pia!6 gi responsabilitdlile sale
sociale, ln principal, reducerea inflafiei gi crearea de locuri de
munci. Pe un alt plan, regulile concurenlei gi ale competifiei nufunclioneazd incd perfect in economiile de tranzilie. in acelagi
timp, sistemul economic nalional rispunde imprevizibil la mdsurilegi acliunile guvernamentale. De asemenea, nu putem face abstraclie
de faptul cd tranzitia 15rii nu are loc in ,,regim insular", fiindinfluenfatd determinant de relaliile qi realit[1ile economice qi
politice existente, atdtpe plan mondial, cdt gi in spaliul regional gi
nafional. Coniomitent, acfiunile guvernamentale vor avea ca scop
asigurarea serviciilor publice, apdrarca nafionald, ordinea public6,
ocrotirea sdndtdlii, educa{ia, realizarea unor programe pentru
dezvoltarea infrastructurii, pe care mecanismele pielei libere nu potsi le puni la dispozilia cetileanului, dar care sunt esenliale pentru
siguranla sa. O condilie esenlia16 pentru realizarca programului de
modemizare gi dezvoltare a Romdniei este asigurarea de durati a
stabilitelii macroeconomice, care s6 prevind costurile suplimentare,de.cele mai multe ori inutile, determinate de regres, gomaj cronic gi
inflalie ridicatd.
Cregterea economici durabild se va realiza prin aplicarea unuiansamblu coerent de politici macroeconomice, care vor asigura
concomitent o economie de pial6 func1ional6, restructurarea
selectiv[ gi modernizarea sistemului economic nalional,valorificarea profitabilS a resurselor interne, stimularea capitalului
autohton gi atragerea investiliilor striine. in acest cadru, se prevede
o cregtere economici intr-un ritrn anual de 4,5-60/o, susfinutd de:
accelerarea modific[rii struchnilor de proprietate gi a celor de
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 52/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
produclie, prin extinderea $i consolidarea sectorului privat, astfel
incdt ponderea acestuia in formarea produsului intern brut sd tindd
spreT5o/o la orizontul anului 2004, structurarea mediului de afaceri
gi combaterea obstacolelor administrative gi legislative in domeniul
afacerilor. Cregterea economici proiectati se va regdsi integral ininvestilii, export qi in consumul populaliei, realiz6ndu-se, astfel,
recdgtigarea piefei interne suslinute de sporirea puterii de
cumpirare, precum gi reluarea relaliilor comerciale in zone
traditionale.Guvernul va promova o politici financiard moderat-selectivd, inscopul stimulirii sectoarelor cu potenlial de competitivitate, al
atragerii de noi surse de finanlare externS, precum qi al
efrcientizdt',i cheltuirii banului public. TotodatS, Guvernul,impreund cu Banca Nalionald a Rominiei, va promova, cu
deschidere gi seriozitate, cu profesionalism, un dialog permanent
cu instituliile financiare internalionale Fondul Monetar
Internafional, Banca Mondiald, Banca Europeani de Reconstruclie
gi Dezvoltare, Banca Europeand de Investilii, precum gi cu
Uniunea Europeand, in vederea stabilirii unui parteneriat real gi a
unui climat de incredere. Reforma fiscalS va fr axatd pe principiul
de a rispunde mai bine cerinlelor contribuabilului, de a crea un
sistem fiscal simplu, echitabil gi elastic. Se au in vedere atAt acliuni
imediate, cdt gi m[suri pe termen mediu. Astfel, se va opera o
reducere graduald a impozitelor directe, in principal pe veniturilepopulaliei, precum gi o sc[dere a cotelor de TVA la unele produse,
precum piine, lapte gi energie electricd qi termicd.
in cadrul politicii bugetare un rol important il va avea revederea
sistemului cheltuielilor publice. Vor fi eliminate gradual fondurile
extrabugetare. Vom asigura transparenfa cheltuielilor bugetare.
Vom aloca resursele publice pe bazd de proiecte gi programe.
Aceastl noud construclie bugetard va fi aplicatd la elaborarea
proiectului de buget pentru anul 2002, care va ft prezentat
Parlamentului in luna octombrie 2001. Deficitul bugetar va fifinanfat in mod neinflafionist, dimensiunile acestuia urmdnd a fi in
50
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 53/483
Guvernarea social- democratd modernd
concordanlA, pe ternen mediu, cu sffategia $i priodtSlile de
dezvoltare economici qi sociald ale ldrii.
Pe fondul politicilor macroeconomice vor fi aplicate misuri de
ajustare structurald in industrie, agriculturd, transporturi, lucrdri
publice, comunicalii gi turism, care vor viza accelerateapivatizdni
societdlilor comerciale cu capital majoritar de stat 9i a restructuririi
acestora, at€it pt'rn modernizarea gi dezvoltarea agenfilor economici
cu potenfial competitiv, cdt qi prin reorientarea, redimensionarea
sau inchiderea unitdlilor fdrd piat6 de desfacere, at rezolvareaprealabil[ a problemelor sociale.
Guvernul va acliona pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare
regionall prevdntte in Strategia naliona16 de dezvoltare economici
a Romdniei pe termen mediu, in deplin acord cu politica europeand
de coeziune economicd Ei social6. In acest cadru, prin corelarea
politicilor regionale cu cele macroeconomice gi sectoriale, se vor
asigura: diminuarea dezechilibrelor regionale existente;revitalizarea zonelor defavorizate; stimularea cooperlrii
interregionale interne gi internafionale; preg6tirea cadrului
institulional pentru utllizarea fondurilor structurale gi pentru acces
la Fondul de coeziune al Uniunii Europene. Procesul de privatizare
se va desfbgura numai in condilii de eficienti qi transparenli, cu
reintroducerea controlului Curfii de Conturi. in sfera ptivatizdrii
vor fi incluse, in mod diferenliat, in funclie de specific, utilitalile
publice - domeniu care se va deschide cu fermitate concurenlei,
concomitent cu combaterea abuzului de pozi\ie dominant5 pe piaf5,
in detrimentul consumatorului. in urmdtoarele sf,pt6mini, Guvernul
va pune in aplicare programul pentru depiqirea iernii, care asigurd
sursele de finanlare pentru achizilionarea combustibilului necesar
inc[lzirii pentru populalie. in paralel, sunt previzute misuri pentru
pregitirea gi desfbgurarea campaniei agricole de primivari, printre
care acordarea directi cdtre producitorii agricoli a unui sprijin
financiar de 1 milion de lei pentru fiecare hectar cultivat,
concretizat in seminle seleclionate, ingriqdminte, pesticide gi unele
lucrlri agricole.
5l
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 54/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
P o litic a s o lidaritdlii s o ciale
Politica sociali a Guvernului pornegte de la nevoia unei schimbiriradicale de abordare, care se bazeazd pe echilibrul dintrecompetifie, colaborare gi solidaritate. Acest echilibru poate firealizat, pe de o parte, prin salaizarea diferenliatd dup6 criteriuleficienlei $i, pe de alti parte, printr-o repartilie echilibrati gi
transparentd a veniturilor realizate in societate. Pentru a iegi dincriza economicd in care se afld, Romdnia are nevoie de mai multe
locuri de munc{ dar gi de solidaritate sociali. Pornind de la aceste
considerente, Guvernul va combina mdsurile de proteclie gi deasistenli sociald pentru anumite categorii sau grupuri de persoanecu acliuni care vor contribui la asigurarea locurilor de muncdpentru obtinerea de venituri permanente gi in continud creqtere. Unloc important in cadrul misurilor active vor avea acliunile decalificare, recalificare, reorientare a fo4ei de muncd, in funclie decererea existentd pe piala muncii. Guvernul
va incuraja agenliiprivali in domeniul recalificlrii forlei de muncl 9i finanliriicursurilor sau a programelor pe baza garanliilor suplimentareacordate pentru incadrarea ulterioard a cursan{ilor. Obiectivulprogramului de guvernare in domeniul veniturilor salariale ilconstituie asigurarea unui salariu care sd permitd un nivel minimdecent de via!6. Guvernul va promova un nivel mai ridicat alsalariului minim pe economie. Se are in vedere o cregtere treptatd a
salariului minim, astfel incit in2004 acesta si fie - in termeni reali -cu cel pulin 50% mai mare decAt la sfirgitul anului 2000.
imbunbtllirea nivelului de trai al pensionarilor se va asigura, at6tprin recorelarea pensiilor pe baza unui program care se vadesfbgura pe o durati de 3 ani, incepdnd cu trimestrully/200I, cdtgi prin indexare^a trimestriald a pensiilor in vederea pdstririi puteriide cumpirare. ln domeniul asistenlei sociale, Guvirnul considerlc6 familia trebuie pus6 in centrul preocupirilor de naturd
social6.In aceasti viziune, familia va beneficia de doud tipuri de prestaliisociale: alocalii pentru subzistenld gi alocalii pentru dezvoltarefamiliali. in acest cadru, alocalia pentru
-"opiiuu ajunge si
52
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 55/483
Guvernarea so cial-demo cratd modernd
reprezinte l0% din salariul mediu net pe economie, iar familiilorcu venituri reduse li se va acorda sprijinul financiar necesar pentru
pregitirea copiilor in vederea inceperii anului gcolar.
in domeniul ocrotirii sdn6t6!ii, programul guvernamental porneqte
de la faptul ci ingrijirea senetAlii trebuie si fie un bun social
colectiv, liber accesibil tuturor cetilenilor Romdniei, indiferent de
capacitatea lor de a pliti. In stabilirea acliunilor gi misurilor pentru
realizarea acestui obiectiv strategic, s-a luat in considerare
neconcordanla existentE dintre nevoile de ingrijire a populatiei, pe
de o parte, gi structurile gi eficienla scdzltrtd din serviciile de
sdndtate, pe de aLtd parte. Printre m[surile imediate pe care
Guvernul le are in vedere sunt promovarea unei noi metode de
compensare a medicamentelor prin introducerea mai multor grupe
de medicamente compensate, in funclie de categoriile de boli, cu
stimularea ofertei inteme qi acordarea gratuitl de lapte praf dinproduclia internl copiilor in vdrstd de pdnd la un an.
SinStatea gi bundstarea tuturor copiilor vor constitui o prioritate a
Guvemului Romdniei, iar proteclia drepturilor lor va fi suslinutiferm gi fbrd echivoc. Se va urmdri elaborarea gi promovarea unuiprogram nafional de educalie publici cu privire la responsabilitateagi rolul familiei. Ludnd in considerare recomanddrile raportoruluiParlamenfului European pentru Romdnia, baroneasa Emma
Nicholson, Guvernul va promova o legislalie unitari cu privire la
proteclia drepturilor copilului, pentru prevenirea gi intervenliaeficienti in cazurile de abuz gi neglijare a copilului, investigarea
delictelor cu privire la copii gi combaterea crimei organizate, cu
referire specialS la traficul de copii. De asemenea, se va intiricapacitatea institufionald, la nivel central, prin consolidarea
autoritSfii nalionale cu atribulii in elaborarea, coordonarea qi
controlul implement5rii politicii de proteclie a drepturilor copilului.In acest context se vor reconsidera procedurile privind adopfia, invederea promovirii adopliei nalionale gi misurilor alternative de
suslinere a copilului in familie, iar regimul adopliei intemalionale
va fi reanalizat pe fond.
53
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 56/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Programul nostru guvernamental pornegte de la faptul c5 educalia,
cercetarea gi cultura sunt factori strategici ai dezvoltdrii. Sistemul
de inv6!5mdnt este apreciat de Guvernul PDSR ca o prioritate
nalionali, care trebuie si se bucure de o atenlie special5 in politica
de dezvoltare pe termen lung. in scopul racordirii sale la cerinlele
contemporane, sunt prevdntte acliuni pentru consolidarea roluluigcolii ca principala institulie de educa{ie gi invlfdmdnt. Programul
de guvemare, in acest domeniu, se concentreazd asupta urmdtorilor
factori decisivi: educalia de bazd pentru to!i; capacitatea deautoperfeclionare a sistemului educafional; inv6ldmdntul superior
gi cercetarea gtiinlifici; educalia permanentd intr-o societate
educalionali. Guvernul va promova programe speciale penffu
tineri, care vor urmdri: sporirea participirii la viala economicl;
valorificarea potenlialului creativ al tineretului; acordarea de ganse
egale tuturor tinerilor; atragerea tinerilor in viala public5 qi laluarea deciziei; stimularea asociativitSlii tineretului; suslinerea
prioritard a parteneriatului cu structuri reprezentative ale societSliicivile; sprijinirea participdrii tineretului la activitateainternalionald. Guvernul va promova, in urmitoarele gase luni,
Legea tineretului.
Un alt pachet de mbsuri are in vedere dezvoltarea relelei de
transport gcolar prin dotarea a 120 de localitali pe an cu autobuze,
precum gi construirea, in gcoli, a 400 de sili de sport in perioada
200r-2004.Programul de guvemare in domeniul culturii este structumt pe
urmltoarele coordonate definitorii: accesul liber gi egal la
informalie; patrimoniul cultural nafional; crealia culturali;consumul cultural; racordarea la cerinlele societilii romdneqti qi ale
integrdrii europene. Identitatea nalionali, in dimensiunea siculturald, va fi int[riti. Teatrele, muzeele, chiar c[minele culturale
vor redeveni locuri ale trdirii gi exprimdrii valorilor, ale creafiei,
fradilionale gi de avangardi, rominegti.
Cu privire la culte qi viala spirituale, proiectarea acliunilorguvernului porne$te de la conceptul ci democralia gi religia sunt
54
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 57/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 58/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 59/483
Guvernarea s o cial-demo cratd modernd
ce si ne mire faphrl ci strdinii considere Romdnia o tatd instabill
din punct de vedere juridic?
Programul de guvernare abordeazd frontal accelerarea reformei
administraliei publice centrale 9i locale, in concordan![ cu
standardele europene, asigurdnd, concomitent, descentralizarea qi
demllitarizarea serviciilor publice, depolitizarea structurilor
administraliei gi eliminarea clientelismului politic. Noua structura
guvernamentall reflect[ pe deplin conceplia PDSR de modemizare
gi adaptare concretd a administrafiei publice la realitilile economieiqi societilii romdneqti. Direcliile prioritare de acliune in reforma
administrafiei publice se refer6, in principal, la: eficientizarea
structurilor qi cheltuielilor de administralie, prin reducerea
personalului excedentar la nivel central gi local cu circa 30o/o,
nornarea strictd a consumurilor materiale qi dot[rilor
administrative, ceea ce va determina schimbarea de fond a
raportului dintre administralie gi cetilean, in favoarea cetaleanului,
concomitent cu reducerea substanliala a birocraliei 9i eliminareapremiselor corupliei din administrafie.
Guvemul va acliona cu fermitate pentru combaterea corupfiei,
diminuarea substanliald a fenomenelor de evaziune fiscald, de
contrabandl qi de sp6lare a banilor, ceea ce va asigura, implicit,
reducerea consistentd a economiei subterane.
Romhnia - actor european Si regional
in aceasta etapi cruciala pentru destinul naliunii, politica externl
rom6neasc6 af,e $ansa istorica de a contribui decisiv la realizarea
intereselor nalionale qi la conturarea unui nou viitor pentru toli
cetilenii Romdniei. Prin consecvenld, seriozitate 9i dinamism,
Guvernul Romaniei va acliona cu responsabilitate pentru refacerea
credibilitd,tii gi respectabilitelii internalionale ale Romdniei 9i ale
cetilenilor sdi. Obiectivul fundamental al politicii externein
urmatoarea perioadi va consta in accelerarea integrarii Romaniei in
structurile politice, economice 9i strategice europene 9i
euroatlantice. Rom6nia rdmine pe mai departe angajati pe drumul
57
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 60/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
integrdrii depline cu Uniunea Europeand. Acesta este qi sensul
credrii unui minister al integrdrii europene. Integrarea reprezintddestinul nostru nalional pi marele proiect de dezvoltare a Romdniei.Energia gi eforful nostru vor fi canalizate pentru accelerarearitmului negocierilor de aderare, a indeplinirii integrale a criteriilorde integrare gi a reducerii handicapului care ne separd de allicandidali la integrare.
Principalii nogtri parteneri comerciali, economici qi politici sunt
europeni. Contdm pe mai departe pe sprijinul lor in indeplinireaaspira{iilor noastre europene, inclusiv in asigurarea dreptului deliber[ circulalie a cetdlenilor romdni in statele Uniunii. NATO estecea mai importanti alianld" capabili sd asigure stabilitatea,coeziunea transatlanticd qi pacea Europei. Hotdrdrea noastrd de aaderala Alianla Nord-Atlanticl a fost gi rimdne neclintitl. Suntemincrezdtori cd Romdnia, prin seriozitate gi perseveren!6, igi va gbsiin viitorul apropiat locul binemeritat in familia NATO. participarea
Romdniei la forme de cooperare multilaterald va continua sI fiearmanizati cu interesele Romdniei privind integrarea in structurileeuropene qi euroatlantice gi cu obiectivele programului deguvernare ?n plan politic gi economic.
Parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americiiconstituie un punct esenlial al politicii noastre externe. Vom lucraindeaproape cu noua administralie americani pentru avansarea
agendei noastre bilaterale, a procesului integririi euroatlantice gi aasiguririi stabilitdlii Europei de Sud-Est.
Rominia va prelua incepdnd cu I ianuarie 200I pregedinlia - inexerciliu - a OSCE, cea mai inaltd pozilie incredinlati Romdnieipe plan internalional in ultimele decenii. in aceastd inaltd calitate,Romdnia va promova idealurile pdcii, cooperdrii gi securitilii inspaliul OSCE, valorile democrafiei, ale statului de drept gi ale
respectului pentru drepturile qi libertdlile fundamentale ale omului,aducindu-gi contribufia pebaza valorilor de libertate gi demnitate,a aspiraliilor de stabilitate gi prosperitate proprii naliunii rom6ne.Romdnia va rdm6.ne pe mai departe un promotor al cooperdrii
)6
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 61/483
Guvernarea social-democratd modernd
regionale gi al unor relalii stranse cu toli vecinii sai. vom utlliza
pre$edinfia romaneascd a OSCE pentru promovarea idealurilornoastre comune de democralie, stabilitate 9i respect al drepturilor
omului in intregul spaliu euroatlantic.
ln contextul cooperlrii regionale, vor fi consolidate relaliile de
bun[ vecindtate cu statele vecine (Republica Moldova, Ungaria,
Ucraina, Bulgaria, R.F. Iugoslavia), pe baza tratatelor politice
existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterale 9i a suslinerii
iniliativelor locale de cooperare transfrontaliera. In paralel cucontribulia la stabilizarea, dezvoltarea 9i integrarea europeand a
Europei de Sud-est, un rol important va fi acordat dezvoltirii
dimensiunii central europene a politicii externe romdnegti, prin
stimularea relaliilor de cooperare cu state central europene din
vecinf,tatea sau proximitatea Romdniei, membre sau candidate la
aderareala Uniunea Europeand sau care au aderat recent la NATO.
Vom acliona cu dinamism qi pragmatism pentru amplificarearelafiilor speciale gi privilegiate ale Romdniei cu Republica
Moldova, pebazaidentitdlii de 1imb6, culturi qi istorie a celor doud
state romdnegti, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate
economici, suslinerea fluxurilor investilionale in Republica
Moldova, continuarea gi amplificarea sprijinului economic direct,
asistenld pentru diversificarea resurselor energetice disponibile
Republicii Moldova pentru cre$terea gradului de independenld
energeticl a ldrli. Pentru gestionarea relaliilor cu RepublicaMoldova, la Guvern, va funcliona un oficiu subordonat direct
primuluiministru, astfel incdt sd dim un nou impuls acestor
raporhrri.
in procesul elabordrii sffategiilor gi execuliei acliunilor de politici
extern6, Guvernul Romdniei va acorda o atenlie special6
consultdrii ample gi structurate cu Parlamentul Romdniei, cu
societatea civil[, cu reprezentanlii mediilor de afaceri, de presd 9iacademice, cu reprezentan{ii de vdrf ai diasporei rominegti.
Guvernul va sprijini, in continuare, pdstrarea identitAfli culturale 9i
lingvistice a comunitililor romdnegti din statele vecine, precum 9i
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 62/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
crearea conditiilor pentru manifestarea acestei identitali, in statul ai
cdrui cetileni sunt. in deplin[ transparenli, Guvernul-va includeproblemele etnicilor romani pe agenda dialogului cu statele vecinegi a cooperirii cu organizaliile internalionale. va continua s6 alocefonduri pentru suslinerea gcolilor, institutiilor de cult. institutiilorculturale gi pentru burse de studiu de care pot beneficia indeosebimembrii comunitililor romanegti din statele vecine. Guvernul vastimula activizarea legiturilor economice transfrontaliere giinvestiliile in comunitdlile rom0negti din afara granilelor.Executivul va ?ncuraja strangerea legdturilor cu fara a comunitefilor
19m{e$i din inheaga lume, va acorda asistenli pentru pdstrareaidentitalii lor etnice gi culturale, va incuraja realizarea de investiliiin Romdnia, de cdtre romdnii din afara hotarelor fdrii. Va promovaun dialog cuprinzbtor qi deschis referitor atdtlaproblemel- cu carese confruntd comunitilile romdnegti, cdt gi la agteptbrileconafionalilor din afara tfl."ii, in vederea identificdrii. in comun. acelor mai bune solufii.
Guvemul va stimula continuarea schimburilor culturale gi arelafiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilorculturii romdne, reintegrarea lor in circuitul valorilor universaie,asigurarea cunoagterii tezaurelor culturale ale altor naliuni gipromovarea unui climat de respect gi toleranld, bazat pe dialogulintre culturi gi intre civilizafii.
PDSR considerd cr Romdnia se gisegte acum, la finere mileniuluial Il-lea gi in pragul celui de-al III-lea mileniu, intr-un momentcrucial al evoluliei sale istorice, politice gi socioeconomice. pe de oparte, lara trebuie si facd fa16 marii provociri reprezentate deritmul extrem de rapid al procesulti globaliz5,rii. Din aceastiperspectivd, sunt actuale cuuintele lui Nicolae Titulescu, carespnnea: ,in ziua de azi nimic nu este local sau continental, ci totuleste de interes mondial'. Pe de alt6 parte, aga cum este normal intr-o
democralie, in societatea romdneasci se manifesti, in mod liber, odiversitate de interese individuale gi ale diferitelor grupuri sociale.in faga acestor evolulii democratice firegti, n.-p.rt"- aminti
60
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 63/483
Guv ernarea s ocial-democratd mo dernd
cuvintele rostite de Nicolae Iorga, incd la inceputul secolului pe
care il incheiem peste cdteva zile. Marele nostru istoric aftma:,,trtIai presus de interesele indivizilor, mai presus de interesele
claselor, trebuie sd se ridice solidaritatea nalionald, sentimentul
de unitate, care sd imbrdliseze o societate de la un capdt la altul.
Acest sentiment asigurd menlinerea unui popor, acest sentiment
asigurd afirmarea unui popor Ei ti dd biruinld in toate
imprejurdrile". Congtient de rispunderea pe care mi-o asum in fala
!1rii, impreuni cu colegii mei dinacest eventual Cabinet al
mileniului trei, convingi de a ac{iona numai in interesul nalional, al
progresului Rominiei gi pentru integrarea !6rii noastre in structurile
europene gi euroatlantice, v6 rog, doamnelor qi domnilor senatori 9i
deputali sd acordali votul dumneavoastrd favorabil Programului de
guvernare gi Listei Guvernului Rom0niei.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 64/483
COMBATEREA SARACIEI,
O PRIORITATB ABSOLUTA1
(mai 2001)
bordim o temi care, pan[ la urmi, reprezintA esenlaobiectivelor de guvernare in orice !ard, ?ncercarea de a crea
condiliile pentru bunistare sau, in oice caz, pentru evitareaslrdciei gi, la limiti, evitarea sirdciei extreme.
Din picate, situalia in Romdnia in acegti ultimi zece ani nu aevoluat intr-un mod fericit. Astfel, dacdratz sdrSciei in 1989 era deaproximativ 6%o, ea a ajuns in 1994 la aproximativ 28o/o, a scdnttapoi pdnd in 1996 Ia25o/o, respectiv 20%inperioada 1995-1996 9idupl aceea a crescut constant, in 1997 - 30yo, in 1998 - 34o/o, inL999 - 4lYo, in 2000 - 44o/o, iar rata s[riciei extreme a crescutpdnd"laSYoin 1995, dupi aceeaa fost un an de inflexie, de scdderela 5o/o in 1996, iar dup[ aceea a continuat sd creasc6, in 1997
-l0%o,in 1998 - l2o/o,in 1999 - l7%o.Este evident cd se produce oerodare continud a puterii de cumpdrare $i, in general, aindicatorilor care eviden{iazd, sdrdcia, respectiv s[ricia extremd.
Fa,td de celelalte !5ri europene in tranzifie, Romdnia, din picate, nusti foarte bine gi am sd m[ refer poate doar la unele din aceste !dri.DacI in Romdnia, conform datelor internalionale, rata de sdricie in1998 era consideratd 45o/o, sigar, metodologia este oarecum diferiti
fali" de datele prezentate, dar, pe aceeagi metodologie, sub noi eraudoar Albania, 59o/o, Rusia, 50%, gi Moldova, 85%. in rest, iatd,
I Intervenlie rostit6 la lucririle Comisiei antisir6cie, 23 mai 2001.
62
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 65/483
Combaterea sdrdciei
Macedonia 44%o, Letonia 35o/o,'Bulgaria l8Yo, Lituania 23Yo,
Ucraina 29Yo, Estonia l9o/o, Ungaria l5olo, Polonia l8o/o, Belarus
100/o, Slovacia 9o/o, Croalia 4o/o, Cehia 0,80/o, Sloveria 0,7o/o, deci
un decalaj foarte mare gi, in orice cM, se evidenliazd o zond sociall
care afecteazd, sau poate si afecteze, stabilitatea sociald 9i' prin
aceasta, stabilitatea politicd.
Trebuie sd ne fie foarte clar c[ nu se poate face politici in afaru
unei stili de echilibru social, dar principalul element de echilibru
social eite satisfacerea unor nevoi de bazd 9i iegirea din starea de
sdr6cie. Ca surse ale exploziei sirdciei, in mod evident starea
economiei - gi nu am si insist asupra acestor chestiuni - dar 9i
unele probleme legate de proteclia sociald. Deqi sistemul de
securitate social[ a reugit si se menlin[ pe linia de plutire, existi
totuqi un deficit de proteclie tocmai pentru segmentele aflate in
sbricie extremd. E vorba de cei fbri venit - 9i aici nu gtiu dacd e
problema cea mai bun6, dar, in orice caz, o anumitd aproximalie
cred ci este corectS, egecul Legii ajutorului social, grupurile
speciale care cumuleazd o multitudine de condilii negative 9i care
nu au ganse de a iegi din situalia de sirdcie extrem6, copiii care ies
din diverse institulii, familiile monoparentale, familiile cu mulli
copii, persoanele fird adipost, copiii strizii sunt aceste grupuri
speciale pentru care, din pdcate, nu exist6, deocamdatS, programe
nalionale coerente care sd le asigure suportul.
De aceea, va trebui sd cdutdm soluliile cele mai bune, pornind de laaceste grupuri linti pentru acliunea guvernamentald. Apoi
caracterul fragmentar al unor programe, lipsa de coordonare,
eficienfa redusi pentru unele dintre acliuni 9i, deqi sursele sunt
limitate, existi multe programe cu finanlare mai ales externi, care
au, din picate, un grad de eficienli redus 9i care nu reugesc si se
coordoneze inh-un mod armonios.
Un alt aspect pe care a$ vrea sd-l subliniez, este necesitatea de a seac{iona mai bine la nivel local. Dacd la nivel central, poate 9i
datoriti dobindirii de experienli mai mare a celor carchrcteazdpe
proiecte in acest domeniu, s-au reugit lucruri mai bune, la nivel
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 66/483
local, lipsa de experienld in anumite canxi, o implicare mai redusd,
multitudinea de probleme, incapacitatea de a orienta distinctanumite persoane pentru a se ocupa de anumite probleme, deanumite programe, creeazd un anumit grad de pasivitate, uneori seagteaptd ca soluliile gi rezolvarea problemelor sE vind de laBucuregti.
Din acest punct de vedere, este clar cd va ft nevoie sd dezvoltimmai mult aceast6 axi de parteneriat intre nivelul central qi nivelul
local. Pe de altd pafte,va trebui s6 vedem, la nivel local, ce anumese poate face, cum poate fi utilizatd imaginafia celor care lucreazl.in domeniile respective. Ieri am fost in Gorj,-am avut intdlniri cucei din Valea Jiului. Avem un program special acolo, am creat uncomitet interdepartamental cu secretari de stat din zece ministere.Lucrurile merg destul de greu, pentru c[ se incearcd extrapolareaunora dintre soluliile de la Bucuregti pe zona respectivd, nuintotdeauna cei din zoni sunt implica,ti efectiv in gdsirea solutiilorgi atunci unele dintre solulii sunt artificiale, ele sunt doar pe hdrtiegi, deqi banii s-au adunat pentru rezolvarea unor probleme - e
vorba de aproximativ 1.000 de miliarde, care, intr-un fel sau altul,vor curge pe diverse robinete pentru zona respectivd - nu estefoarte sigur cd vor fi rezolvate unele dintre probleme intr-un modeficient.
Pe de altd parte, spuneau liderii de sindicat din Valea Jiului. noi am
dat 16 hot[rdri de guvern pentru ajutoare sociale, in urma unoratalize care s-au fbcut, foarte serioase de altfel, pentru cei dinValea Jiului aflafi in dificult6li deosebite. Liderul sindical n-a spuscd, in felul acesta, se incurajeazd totugi o anumitd a.titudine care nuare nici un fel de legdturi cu eventualele eforf'ri personale inmunc[, gi ne argumenta cd acegti bani ar trebui coordonali cunevoile primdriilor gi ale sindicatelor din zond,?n aga fel incAt incontrapartidd pentru acegti bani totugi unii dintre cei care ?i primescsdrealizeze anumite activitili in folosul comunitdlii.
Am fost absolut de acord ci e bine si proceddm in felul acesta giam inclus pe reprezentantul sindicatului gi pe reprezentantul Ligii
64
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 67/483
Combaterea sdrdciei
celor disponibilizali din Valea Jiului in acest Comitet
interdepartamental, tocmai pentru a incerca sd aducem de la nivelulde bazd influxul necesar, inputul necesar pentru solulii cdt mai
bune.
in incheiere, a$ vrea sI vi spun cdteva lucruri pe care le consider,
de asemenea, importante, pentru cd ag dori ca aceastd disculie de
inceput s6 fie, deocamdatd, mai curdnd un fel de brain-storming,
cdutarea unor cdi, a unor mijloace, a unor resurse, a unor modalitl1i
prin care s6 dezvolt[m activitatea in cadrul acestei comisii 9i vreaus5 mi refer, pe de o parte, la necesitatea de a ftnaliza c6t mai
curdnd Legea privind venitul minim garantat,lege care mi se pare
o componentd esenliali pentru ceea ce ne propunem sd facem in
urmdtorii ani in lupta aceasta impotriva sdrdciei 9i a siricieiextreme. $i aici vreau s[ vi spun cd acest proiect de lege a fost deja
realizat de citre Guvern, a fost aprobat gi este deja depus la
Parlament. Md refer la proiectul de lege privind venitul minim
Earantat.
Existi apoi un proiect de lege privind sistemul nalional de asistenfd
sociald, care a fost, de asemenea, aprobat in gedinld de Guvern 9i
care este depus la Parlament. Este apoi un proiect de lege privind
asigurdrile de qomaj gi stimularea ocuplrii forlei de munc[, realizat
de mai multe ministere gi care a fost depus la Guvern pentru
gedinla din aceastd sdptimind.
in fine, existi un proiect de lege pentru prevenirea marginaliz[rii,
care este, dupi pdrerea mea, un alt instrument, extrem de
important, pentru lupta pe care orice societate civilizatl trebuie s-o
duci impotriva excluderii sociale, impotriva mar ginalizdrii sociale.
Acest proie ct, care a pornit de pe vremea cdnd eram in opozilie pi
am incercat sd promovim o iniliativi legislativd in acest domeniu,
este acum in curs de elaborare, textul este deja avizat de mai multe
ministere; sunt observalii de la Ministerul de Finanle, ca de obicei,dar intr-o primS lechrd textul va fi discutat in prima gedin![ de
guvern. Dar mi se pare foarte important sd ddm semnale foarte
clare despre dorinJa noastri nu numai de a face reformd
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 68/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 69/483
MODERNIZAREA
SOCrAL-DEMOCRATIBT ROMANE$TII
(iunie 2001)
liua de 16 iunie 2001 va rimdne in istoria social-democrafier
Lromdnepti ca data repunerii pebaze moderne a migcirii social-
democrate, cu o veche tradilie in politica romdneascS. Partidul
Democraliei Sociale din Romdni a finioneazd, in baza Protocolului
politic convenit in 8 septembrie 2000, cu Partidul Social DemocratRomdn, credndu-se astfel un nou partid, Partidul Social Democrat.
Totodatd astlzi vor fi adoptate gi documentele fundamentale ale
noului partid, Statutul gi Programul politic, pi vom stabili direcliile
de actiune pentru viitor.
Fuziunea noastri reprezintilun moment important pentru unificarea
social-democraliei din Romdnia, un selnn de mattxizare a clasei
noastre politice.Prin crearea PSD, dim un impuls semnificativ in direclia
clarificirii gi reorganizdrii sistemului de partide din Romdnia.
Dorim ca acesta s[ devind in perspectivi mai bine conturat
doctrinar gi mai transparent pentru electorat.
Partidul Social Democrat pe care il intemeiem astj;zi are resursele
necesare pentru a influenla pe termen lung politica in Romdnia.
, Cuvantare rostiti la Congresul de constituire a Partidului Social Democrat, Bucureqti,
1 6 iunie 200 I .
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 70/483
Adrian Ndstase * Sore normalitate
Sociul-democralia tn Romfrnia: tradilie Si modernitate
Partidul Social Democrat continui in modemitate tradilia miqciriidemocratice de stdnga din Rom6nia. Constituind astdzi PSD nu
facem altceva decdt sd ddm coeren!5 gi forla structurald unei traditiivechi a social-democraliei romdnegti.
Este bine si amintim ci romdnii au imbriligat ideile socialiste incldin momentul afirmdrii acestora in cadrul primei Intemalionale
Socialiste. Atunci oameni de cultur[ de prestigiu, precum EmilRacovi!5, Constantin Dobrogeanu-Gherea, au participat pi au
contribuit ladezbaterea de idei specificd acelei epoci.
Este de notat ci primul partid social-democrat din Romdnia s-a
format relativ in acelagi timp cu majoritatea partidelor similare dinEuropa. PSDMR, partid precursor al celor de astdzi, s-a niscut in1893, aderflnd incl de la crearea sa la Internalionala formatl in1889. Degi partidul nu a jucat un rol important
in vialapoliticd a
{5rii la acel moment, se poate spune cd a contribuit la procesul de
democratizare a societdlii romdnegti, prin promovarea ideilorgeneroase socialiste gi social-democrate.
Migcarea socialistd a luat o mai mare amploarc la inceputulsecolului al XX-lea, sub presiunea modificdrilor din structurasociali gi a schimbirilor politice.
Reorganizat in 1910 sub denumirea de Partidul Social Democratdin Romdnia gi situindu-se pe o bazd sociali mult mai bineconfiguratS, noul partid a avut statut de partid parlamentar gi a
contribuit la introducerea in legislalia vremii a unor prevederi
specifice doctrinei sale gi intereselor celor pe care ii reprezenta.
Social-democrafii romdni au crezti intotdeauna in valoareareformismului, a oblinerii drepturilor politice, economice qi
sociale, prin mijloace democratice, prin participarea loiald la vialaparlamentari qi prin modificarea din interior a sistemului politic.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 71/483
Modernizarea s ocial-democrafiei romdneS ti
Istoria social-democraliei a fost frbmdntati qi contradictorie,
partidul trecdnd prin multiple sciziuni, fragmentdri gi perioade de
umbr6, dar a menlinut vie tradilia social-democratd in Romdnia
interbelicd. Dupd A1 Doilea Rizboi Mondial pentru aproape
jumitate de secol aceasti mi$care politicd a fost reprimati de
dictatul partidului unic, mulli dintre liderii sdi fiind victime ale
terorii gi abuzurilor.
Imediat &tpd 22 decembrie 1989, dochina social-democrati s-a
revitalizat. Atunci s-a reconstituit PSDR-ul, partid care fuzioneazdastizi cu PDSR-ul, iar,inparalel, o mare parte a celor care au fost
implicali direct in Revolulia din Decembrie 1989 au evoluat spre
aceeagi viziune doctrinar[, formdnd, in timp, mai multe partide
care igi construiau programele politice pe suportul ideilor social-
democraf iei contemporane.
PDSR aretr)rezentzt nucleul cel mai consistent al acestui proces, iar
evolufia noastrd ulterioari a confirmat fo4a gi valoarea sa. Dinnefericire, orgolii personale, un anumit imobilism politic qi o
viziune pregnant partizand au impiedicat, in to{i acegti 11 ani, o
necesard coagulare a social-democratiei din Romdnia intr-un partid
puternic gi unit. Priviti obiectiv, evolufia social-democrafiei din
Romdnia dupi decembrie 1989 a pldtit $i ea un tribut greu
ambiguitafllor perioadei de reconstruclie a sistemului democratic.
Fragmentarea ce a caracterizat toate curentele doctrinare gi-a pus
amprenta gi asupra social-democrafiei.
in general, ca gi in cantl altor orientdri politice, a prevalat mai
degrabd un model al competiliei in interiorul aceluiagi culoar
doctrinar, decdt un model al cooperdrii in direclia realizirii unor
valori gi obiective comune. Preocuparea principal[ era legatd de
legitimitatea internl qi extern6 a celorlalte partide din aceeagi zond
politici, iar nu de formele posibile de colaborare intre aceste
partide.
A fost necesari o lungd perioadi de experimente politice pentru ca
astAzi sd putem reuni, la acest congres, cea mai mare parte a
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 72/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
pemonaht1lilor gi militanlilor cu gandire social-democratA. Celor
doui partide - PDSR gi PSDR - li s-au aldturat grupuri politice gi
personalitdli provenind din alte structuri de centru-stinga, ceea ce
aratl cd tendinla de unificare a social-democrafiei este astdzi
dominant6.
PDSR qi PSDR au cunoscut, ambele, un proces firesc de
maturizare, de modernizare doctrinard gi funcfionald. Desigur,
elementele de continuitate gi de identitate s-au pdstrat, dar trebuie
si recunoagtem cd este o diferenli mare ?ntre PDSR-ul de astizi gi
FDSN-ul din 1992, dupd cum este o diferen!5 mare intre ceea ce
inseamnd PSDR astizi qi ce era in 1990.
Acest proces de modernizare, experienla succesivd a opoziliei gi a
exerciliului puterii ne-au permis sd angajdm un dialog de substanld,
care s-a ftnalizat prin convenirea principiilor programatice qi
organizatoice ale Partidului Social Democrat.
Suntem convingi c[ PSD va reprezenta nu o simplS insumare a
oamenilor gi ideilor din cele doud partide, ci o fo46 politicd noud,
pentru o noui etap6 de evolulie a societ[fii rom6negti.
Formarea PSD nu este o migcare politicd de conjuncturS, nici nu
este motivatd de nevoia de a cre$te numeric partidul, nici de
interesul de a beneficia de exercifiul puterii gi nu reprezinti in niciun caz o incercare de a pltrunde printr-o alianld intdmpldtoare infamilia Internafionalei Socialiste.
Am lucrat impreuni, transparent, consult0nd organiza[ille gi
exersend in actul guverndrii proiectul nostru de uniune.
Am discutat impreund proiectele de statut gi de program, am
consultat experienla unor partide social-democrate puternice dinEuropa qi reprezentanli ai Internalionalei Socialiste 9i ai Partidului
Socialist European.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 73/483
Modemizarea so cia l-demo craliei romdneS ti
intreg acest demers ne indreptdleqte sd apreciem cd noi nu am
realizat un proces de cosmetizare a unui partid, ci cd am generat o
realitate politici noud.
Am atins astdzi un prag de experienfd politicd qi suntem gata sideschidem o noud etapd in istoria social-democraliei romdneqti.
Noi nu dorim sf, inchidem spaliul social-democrafiei pentru
nimeni, dar ne definim ca fo45 politici relevantl a acestuia gi ca un
nucleu care poate constitui centrul decoagulare al polului politic
de centru stdnga in Romdnia.
Nu suntem de acord cu cei care incearcd sd menfind divizarea
social-democralilor, considerdnd ci au monopol asupra doctrinei
social-democrate. Noi nu dorim si negdm proiectele politice ale
altor partide sau personalitili social-democrate, ci considerim cd
forfa acestei doctrine constd tocmai in caracterul ei deschis 9i ?n
tradilia sa unifi catoare.
Dorim ca PSD s6 devinl centrul de gravitalie al intregii elite
politice social-democrate, sE se construiascl 9i reconstruiasci o
datl cu fiecare noui generafie de politicieni. Deschiderea noastr6,
capacitatea de a genera noi lideri politici, disponibilitatea de a
evolua din punct de vedere doctrinar, pragmatismul gi ataqamentul
fala de valorile unei lumi democratice sunt elementele care ne dau
fo46, unitate gi viitor.
Partidul Social Democrat va introduce in Romdnia o noud abordare
a actului politic, o abordare care se delimiteazi de modelul ce a
caracterizat politica de tranzilie. Coordonatele acestei noi abordiri
sunt: asumarea responsabilitdtii actului politic in fala cetilenilor nu
doar in momentul alegerilor, ci pe toati durata unui mandat,
adaptarea permanent[ a acliunii politice la nevoile reale ale
populafiei, coerenla doctrinard in stabilirea strategiilor de alianfe,
denunlul explicit al tuturor formelor de extremism politic.
Conceptul nostru de cetllenie este inclusiv, gararrtdnd
reprezentarea corecti a intereselor tuturor categoriilor de cetlleni
7l
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 74/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
care trdiesc $i muncesc in Romdnia. Justilia socialA poate fi
impliniti doar intr-o societate deschisd gi tolerantd, in carelibertatea de expresie a diferitelor culturi, credin{e qi orientdri este
respectati, in care prejudecilile gi discriminirile sunt eliminate.
Promovarea toleranlei gi a respectului reciproc au constituitintotdeauna un obiectiv central al social-democraliei europene gi
interna{ionale.
Proiectal politic so cial-democrat
Partidul Social Democrat propune un proiect politic de anverguri,proiect ale cirui axe principale de acliune sunt guvernareaeficienti, dentoltarea, coeziunea sociali gi integrarea europeani.
Acest proiect politic se intemeiazl pe valorile tradilionale ale
social-democrafiei - libertate, egalitate, justilie qi solidaritate.Aceste valori sunt perene gi ele reprezintl un reper gi un criteriu de
judecatd a politicilor noastre. Privim ins[ aceste valori prin prismaactualitalii, a lumii de astlzi gi incerclm, pornind de la ele, s[ dimrispunsuri convingitoare provocdrilor cu care se confruntdsocietatea.
Lumea contemporand este caracteizatd prin dominanta proceselor
de integrare gi mondializare, printr-o mare vitezd de transformaregi, implicit, printr-o continui stare de tranzilie. Evoludnd in aceasti
lume in schimbare, Romdnia este nevoitd sd parcurgd in paralel unproces de asezare a economiei pe fundamentele mecanismelor de
pia!5 gi de consolidare a instituliilor democratice.
Credem cd strategia social-democrati oferl soluliile necesare
pentru a asigura atdt succesul transformdrilor interne, cdt gi
integrarea cu succes, in beneficiul nostru, in procesele de
globalizarc.
Social-democralia este doctrina cea mai deschisi la schimbare, lareformd gi la integrare. in contrapondere cu liberalismul sau cuneoconservatorismul, ea oferi o viziune pragmaticd gi ponderatb
72
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 75/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 76/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Experienla noastri a infirmat aceaste mitologie. Social-democrafia
este cea care a inceput transformarea Romdniei intr-o societatecapitalisti gi a condus pdnd,la un punct acest proces. Din pdcate,
politicile de dreapta in RomAnia au eguat in continuarea lui, auprodus haos gi dezordine in societate gi economie.
Este tot sarcina social-democraliei rom6.neqti, reuniti in PSD, s6
puni bazele unei politici pentru deztroltare, s6 revitalizezeeconomia, s[ incurajeze sectorul privat, ?ntr-un cuvAnt, si adopte
acel complex de mdsuri care si ducd la prosperitate.
Rom6niei i-a lipsit ?n ultimii ani o guvernare eficientd, o guvernare
care s5 creeze resurse gi si le aloce in funclie de intereselecetSfenilor gi societdlii. Avem nevoie de o guvernare care sd
stabileasci prioritdli nalionale gi s5 urmdre ascd realizarea acestora.
Este misiunea guvemdrii social-democrate si ducd la bun sffirgittrarzilia economicd gi sociali inceputd in 1990. Ceea ce inseamn6
cd la sfhrqitul mandatului de guvernare va trebui ca procesul depnvatizare sd fi fost frnaliza| iar sectorul public reorganizat pe
baza principiilor de eficienli gi competitivitate economicd.
Cel tdrziu in anul 2007 va trebui si avem o economie de piaf6 pe
deplin operantd, cu un sector privat majoritar in structuraeconomiei, piele funclionale, un sistem bancar puternic. Lasfhrgitul acestei perioade va trebui ca toate relaliile economice qi
sociale sI fie reglementate gi sd funclioneze ?n spiritul societ[1iispre care dorim si ne indreptim.
Credem cI acest efort in direclia ftnalizdrii tranziliei in Romdniaeste absolut necesar. incheierea trar:u;itiei inseamni a$ezarea
Romdniei in cadrele normalitAlii unei societdli modeme. Rom6niaagteaptS de prea mult timp intrarea in aceastd normalitate gi este de
datoria noastrd, a social-democra{ilor, si ac{iondm decis in aceastd
direcfie.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 77/483
Modemizarea social-democraliei ro mdneS ti
Numai incheind transformlrile de sistem vom putea s[ ne
concentrdm in continuare asupra dezvoltirii gi sd aborddm, de pe
altebaze qi cu alte argumente, integrarea europeand.
Exploziatehnologiilor gi a formelor moderne de comunicare fac ca
nici o economie nalionalS sd nu mai poatS supravie,tui izolat.
Lumea se integreazd gi noi trebuie si ne gdsim locul in acest
proces.
Pentru Romdnia nu exist[decdt
o singuriopfiune: integrarea
europeana qi in structurile nord-atlantice. Suntem deseori tentali siprivim integrarea doar ca element al politicii externe. Realitatea
este cb integrarea reprezintd cadrul de referinld al strategiei
nafionale de dezvoltare. Ea are in principal o dimensiune internd,
Iegatd de modul in care inlelegem sd ne reconstruim economia gi
societatea.
Deschiderea spre exterior, spre integrare, spre dialog gi solidaritate
dincolo de limitele frontierei nalionale sunt cosubstanliale viziuniisocial-democrate, pentru c6, de la inceputurile sale, acest curent
politic a fost unul internalionalist, in sensul cel mai pozitiv gi
generos al acesfui concept.
Este foarte important ca social-democralia romdneasci si participe
la marile dezbateri care se referi la viitorul Europei. Nu putem
ignora aceste dezbateri deoarece configuralia Europei va influenfa
destinul l6rii noastre. Nu ne este indiferent dacd Europa va fi o
confederalie sau o federalie, dacd ea va fr bazatd pe fenomenul
globalizirii economice sau se va intemeia in continuare pe modelul
statului-nafiune. Suntem datori s[ definim interesele noastre intr-o
lume care se schimbd permanent gi in care fiecare !ar6, ftecare
popor iqi urmdregte propriile sale obiective.
Social-democrafii romdni trebuie s5 contribuie la configurarea
perspectivei social-democrate europene asupra viitoruluicontinentului nostru, aducind propriile lor rispunsuri la intreb6rile:
,,Ce fel de Europd dorim sd construim? in ce fel o construim,
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 78/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 79/483
Mo dern iz ar e a s o ci a l-demo cral ei ro mdn eS ti
$omajul, ca $i serecia sunt boli sociale gi nu mijloace de a stimula
dezvoltarca economicA. A-i exclude social pe cei sdraci, a refuza sifolosegti aptitudinile, potenlialul pe care marea masi de cetileni ilare inseamnl a condamna naliunea la egec gi la izolare intr-o lume
a integririi.
De altfel, reticenla privind migralia necontrolati a masei de oameni
sdraci gi lipsili de perspectiva unui loc de muncb in propria lardeste tocmai ceea ce susline viziunea euroscepticilor. in spatele
supdrltoarei probleme avizelor se ascunde, de fapt, tocmai aceastiteamd.
A combate gomajul nu este insi sinonim cu a bloca dinamica fo(eide munc6. Astizi este tot mai greu sd asiguri pentru mari mase de
oameni o stabilitate ferm6 a locului de munci. Economia este mult
mai flexibild, ea se vdapteazd continuu sau egueazi. Problema este
de a da oamenilor posibilitatea de a se adapta schimbdrii qi de a
genera o dinamicl pozitivd, a locurilor de munc6.
Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care s6-gi
asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare gi care
sd asigure acele servicii cu inevitabil caracter social: educafie,
s6nitate, apdrare, ordine public6, justitie, administralie gi control
macroeconomic.
Flri un stat activ este pulin probabil cd vom putea oferi servicii
publice de calitate, care si rdspundd nevoilor oamenilor gi nu
numai posibilitililor lor financiare. $ansele egale la educafie,
securitatea cotidiand, securitatea sanitard gi alimentard, proteclia
mediului, dreptul de a comunica in libertate sunt tot atdtea
rispunderi ale statului. El nu se poate rezuma numai la rolul de
regulator sau de animator, ci trebuie s6-gi indeplineascd misiunile
fundamentale: garantarea egalitefii ganselor, interesul general,
coeziunea social6, noi forme de protecfie gi noi drepturi. Statul gi
serviciile sale publice trebuie sd producd un liant social gi sd creeze
un mediu favorabil dezvoltlrii economice.
77
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 80/483
Adrian Ndstase * Spre normalitate
Proiectul nostru este acela al unei societefl moderne, in care statul,
in parteneriat cu cet[leanul, creeazi cadrul competi]iei corecte,
cadrul afirmdrii inteligenlei qi creativitifii.
Dintre toate resursele de care dispune Rom6nia cele mai valoroase
sunt resursele umane - cel mai important potenfial al cregterii
economice. Educalia gi dezvoltarea capacitilgii de a crea avulienalionald, incurajarea individului in a-$i lutlliza resursele
intelectuale, spiritul de iniliativ[ gi adaptarea continud la schimbare
rcprezintd cheia major[ a progresului social.
Acesta este cadrul in care ne construim viitorul gi, totodatd, aceasta
este $ansa noastrd ca naliune. Trebuie si ne insuqim strategia mariifamilii social-democrate europene. Succesul guverndrilor social-
democrate din Europa Occidentald este generat tocmai de
capacitatea acestora de a crea un climat favorabil unei economiiprospere prin gestiune economicd sdn[toas[, investilii in
tehnologie, dar gi in capitalul ulnan, qi prin folosirea cit maideplind a fo4ei de muncd disponibile in societate.
Prioritdgile guv erndrii s o ciul-demo crate
Am convingerea fermi cd apaftenenla la social-democralie nu se
verificd doar prin declaralii de principiu, oricdt de frumoase ar fiacestea. Ea se verificd in primul rind prin ac{iune politici, prin
dimensiunea guvernamentali gi parlamentard a acestei acliuni, prindirecliile de evolulie pe care dorim si le imprimdm societilii.
Starea economiei gi societSlii romdnegti este departe de a fi una
mulEumitoare. Radiografia pe care am intreprins-o o dat5 cupreluarea guverndrii a relevat, dincolo de abstractul datelor
statistice, existenla unor acumulSri de disfunclionalitili gi
fenomene grave.
Ca urmare a aplicirii unor politici gregite, Romdnia are acum unmediu economic qi social instabil, caracterizat de scdderea
dramaticd a producliei pi a cererii, a puterii de cumpdrare a
78
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 81/483
M o dern iz are a s o ci a l-demo c r at ie i r o mdn e$ ti
populaliei, cu un ritm investilional redus $i cu o disciplin[
financiari fraglld".
Declinul economic a atras dupd sine, cum era de agteptat, cregterea
alarmantd a ratei sirdciei, in ultimii ani mirindu-se de dou6 ori
ponderea acelor concetdleni care triiesc - in ceea ce privegte
veniturile - sub pragul sdrdciei. De aici creqterea fenomenelor
sociale negative: abandonul familial, cre$terea infraclionalitilli, a
violenlei domestice, sciderea stirii generale de sdnltate a
populafiei, impingerea spre periferie a unor categorii sociale.
De aceea, celor care au guvernat nu le reprogim atdt politicile
economice greqite dar mai ales le reprogdm faptul cd au privit prea
adesea societatea ca pe un factor rezidual al reformei. Acest lucru a
fost incorect moral gi a zdruncinat puternic increderea oamenilor ininstituliile statului 9i in intenfiile qi capaciti,tile clasei politice.
Datoriti regresului economic Rominia a pierdut un timp prelios
-aproape 6-7 ani - in ceea ce privegte integrarea sa in Uniunea
Europeani. O politicd economicd lipsitn de coerenld 9i prioritiliclare a fbcut ca lara noastrd, in loc sf, reducd decalajele fa[6 de
statele din UE, sd le adinceascd.
Din aceste motive a crescut neincrederea organismelor gi
comunitilii financiare internafionale, manifestati prin scdderea
continui a rating-ului de [ard, scdderea interesului investitorilor gi a
volumului surselor de finan{are necesare dezvoltirii.
Situalia actuald ne obligi la acliune fermn gi decis6. Este necesar sd
restabilim echilibrele economice gi sociale, si reddm increderea
oamenilor in guvernare gi in capacitatea reformei de a produce
bunistare, si restabilim increderea partenerilor nogtri externi incapacitatea Romdniei de a fi gi de a rimdne un partener credibil.
Nu maiputem rdmdne in permanenlllara
cupotenlialul care nu se
c oncr etize az6 ni ciodatd !
79
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 82/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
inci din primele zile ale guvernbrii ne-am concentrat in principal
asupra soluliondrii unor probleme cu caracter de urgenli, cu impactimediat asupra nevoilor populaliei in perioada de iarn[.
Am asigurat funcfionarea normald a sistemului energetic, a
infrastructurii, a transporfurilor gi a finanfelor publice, am adoptat
citeva mlsuri absolut necesare pentru remedierea unor situaliisociale grave, am reluat derularea unor programe de restructurare.Am reorganizat cadrul institufional, definind mai bine rolul qi
atribuliile unor organisme de stat - inclusiv sau mai ales in ceea ceprivegte procesele economice gi de privatizare - astfel incdt acest
cadru s[ ne ofere un instrument eficient pentru ceea ce dorim sifacem in viitor.
intre obiectivele noastre a figurat modificarea raporturilor dintreGuvern gi Parlament, restabilirea autoritilii acestuia in principal inceea ce priveqte funclia de legiferare. Imediat dupl constituirea
noului Parlament au fost luate primele mdsuri pentru modificarearegulamentelor celor doud Camere in vederea simplificirii gi
acceleririi procesului legislativ. Existd cdteva renfltate pozitive:numdrul de acte normative adoptate de Parlament (378 de legi laSenat gi 68 la Camera Deputafilor) depdgegte cu mult media anuald
din legislaturile hecute. Am reugit si limurim situalia majoritl1iidin cele aproape 600 de ordonanle care stiteau de ani de zile pe
rolul celor dou6 Camere. Au fost adoptate o serie de acte normative
importante cum ar fi Legea administraliei publice locale, regimuljuridic al unor imobile preluate in mod abuziv de c6tre stat dupd 6
martie 1945.
Trebuie si recunoagtem in acelagi timp c[ ne-am confruntat cu
dificultdli in procesul de legiferare, dificultali derivate din condilianoastr[ de partid minoritar.
O alt6direclie
deacliune
a fostintroducerea
disciplinei ineconomie gi in funclionarea institutiilor statului, elimindnd sau
mdcar limitind o serie de fenomene negative care afectau bunulmers al lucrurilor, reducind aparatul birocratic qi ddnd un impuls
80
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 83/483
Moder nizarea s o cia l-democra(iei ro mdneS ti
nou activite$lor legate de combaterea coruptiei 9i crimer
organizate, incercdnd sd impunem funclionarea corespunzdtoare a
sistemului judiciar.
Prin Legea bugetului de stat am stabilit pentru prima datd prioritiliale acliunii statului in domenii de interes precum sdndtatea,
invl![mdntul gi cultura. Am intdrit disciplina frnanciath 9i
transparenla prin includerea fondurilor extrabugetare in construclia
consolidati a bugetului, am dimensionat deficitul fiscal fdri a crea
pusee inflalioniste.
Prin actul de guvernare am incercat sI redim Romdniei
credibilitatea interni gi extern6. Am reluat disculiile cu
organismele financiare internalionale, cu sistemul bancar
internalional, precum gi cu marii investitori.
Ne-am propus pentru anul 2001 sd realizlm o cregtere economici
durabilE, un proces de dezinflafie, s[ stimulSmmediul de afaceri,
s6 accelerlm imbunit5lirea actului legislativ.
Am inceput sd punem in practici ceea ce ne-am propus.
Astfel, am inregistrat in primul trimestru o cregtere economic[ de
4,5o/o. Am asigurat finanfarea deficitelor intr-un mod neinflalionist.
Am adoptat incd din luna ianuarie Legea pentru intreprinderile
mici gi mijlocii. Am luat mdsuri de impunere a disciplinei
financiare gi limitare aratei inflafiei. Este important faptul cd acumsuntem din nou prezen\i pe pielele internalionale de capital iar
lumea incepe si ne perceapd ca pe nigte parteneri seriogi.
Am privit gi privim creditul intem ca pe un instrument important
de relansare economici. Din aceasti perspectiv[ este imbucuritor
c5 in primele cinci luni creditul a crescut in economie cupeste 7o/o,
fa!5 de numai 2%;o in intreg anul 2000. Vom reuqi sd facem mai
atractiv banul pentm cei care vor sd economiseasci qi sdinvesteasci.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 84/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Am reu$it prin acliunea noasffe guvernamentald o dubl[imbunitblire a rating-ului de lard de cdtre Agenfia Standard and
Poors, fapt care va avea efect asupra modului in care suntemprivifi, o creqtere industriald cu llYo, a investiliilor cu 4,7Yo,
cregterea rezervelor valutare, precum gi reducerea $omajului.
Am dorit sd ddm un sens nou procesului de privatizare. Celor care
ne repro$eazi ritmul mai lent al acestui proces le spunem ci inprimele luni ale acestei guverndri a fost necesard
-frrA a opri
pivatizarea - evaluarea realistd a situaliei preluate dar gi
remodelarea de ansamblu a concepfiei asupra privatizdrii. Aga cumam ardtat incd inainte de cdgtigarea alegerilor, pentru noiprivatizarea este un mijloc de a produce dezvoltare,
retehnologizare gi eficienld economicd, iar nu un scop in sine.
A fost necesari pregitirea aterrtl a relansirii privatizdrii gi este claracum cd avem o nou6 abordare: am inceput cu marea privatizarc -de care s-au ferit atAtea guverne - atac0nd decis ,,nucleul dur" alsocietdlilor comerciale cu capital majoritar de stat. De aceea,
rezultatele nu vor intdrzia sd apard. in afar[ de Sidex, Promex,
Urbis, Romvag, Rafo, Electroputere sau Hidromecanica, sunt
lansate deja in proceduri alte zece societdli comerciale mari gi
foarte mari, iar joi Guvernul a aprobat startul privatizilrii pentru
incd 19 societIli din programele PSAL 9i RICOP.
Considerlm cd in aceste luni am pus bazele pentru realizarea incontinuare a politicilor economice gi sociale pe care le-am enunlat
in platforma noastrd electorali gi in programul de guvernare.
Pentru a dispune de instrumente de lucru clare, cu responsabilitdligi termene precise, Executivul a adoptat Planul de acliune alProgramului de guvernare pe perioada 2001-2004, care se referi la
domeniile cheie ale societSlii romineqti.
Am elaborat strategia in domeniul protecliei copilului gi am reluatprogramele de investilii in domenii importante pentru vialacomunitililor (alimentarea cu api a localitililor, refacerea gi
82
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 85/483
Modernizarea s o cial-democraliei romdneS ti
modernizarea relelelor de drumuri, modernizarea administrafiet
publice locale).
Sunt cdteva realizdri care ne indreptilesc si credem cd guvernarea
noastri social-democratd este angqatdpe un drum pozitiv' Trebuie
si fim insd congtienfi cd frrd a continua gi accelera reformele
structurale, frrd a intiri cadrul juridic Ai a imbunitI,ti legislagia nu
vom putea continua acest curs pozitiv.
Opliunea guvernirii social-democrate este pentru solulii durabile,care sd rezolve problemele pe termen lung' Aga cum am mai arltat
in diferite ocazii, conflictele sociale pe care a trebuit si le
gestiondm in aceasti perioadd au demonstrat cd soluliile
improvizate, insuficient cdntirite sub aspectul consecinlelor
economice gi sociale, acceptate sub dictatul unor grupuri de
interese, nu rezisti in timp.
Suntempentru modemizarea gi dezvoltarea Romdniei, in strdnsi
legiturd cu nevoile stringente ale societSlii 9i cu nevoia integririi in
marea familie a democraliilor europene dezvoltate.
Prioritl1ile guverndrii social-democrate pot fi sistematizate astfel :
Prima este relansarea economiei,bazath pe o cre$tere economici
susfinutd, generatoare de prosperitate gi locuri de munc6, singura in
mdsuri sd combati in mod real sdricia 9i qomajul.
in conceplia noastr6, relansarea economiei depinde in mod esenfial
de modul in care vom reugi sd asigurim stabilitate macro-
economici, sd punem in migcare anumite politici sectoriale, sd
oferim un cadru juridic stabil gi coerent qi sd infrptuim reforma
sectorului public.
Nu vom putea relansa economia dacd nu vom avea o viziune clar6,
pe termen mediu gi lung, asupra sectoarelor cu potenlial de
dezvoltare. Trebuie sd ne gdndim care sunt ramurile care vor aduce
valoare addugati in mod rapid pi cu costuri minime. Numai prin
eficienld gi adaptabilitate vom avea o nou6 economie romdneascE.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 86/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Iatd de ce definitivarea unor politici sectoriale pentru dezvoltarea
unor ramuri de baz6, - cum sunt agricultura, serviciile, ramuri ale
industriei tradilionale de bazd - cum ar fi lemnul, textilele,construcliile de magini, energia -, este o prioritate imediatd pentrunoi.
Se impune gi reforma sistemului legislativ, care trebuie s6 rdspundimai bine la aplicarea acestor politici sectoriale. Prin legi stabile,ugor de administrat, vom putea aplica ceea ce ne-am propus.
Astfel, in perioada imediat urmitoare vom introduce schimbiriimportante in viala economic[. Este vorba de Legea pentruinvestiliile directe, care va avea impact semnificativ in economie,reprezentdnd in acelagi timp un prim pas cdtre realizarea unui Codal investi{iilor, precum qi noul sistem fiscal, aflat acum in curs deelaborare, vor elimina in mare parte elementele discrefionare gi vorconduce c6tre o stimulare a cregterii qi dezvoltirii.
Am consident cd este momentul ca eforful contribuabililor de a
face fa!d, reglementdrilor sd fie inlocuit cu eforrul autoritAilor de aintroduce intr-un mod responsabil reglementiri ugor de inleles gi deaplicat.
Reglementirile care servesc unor scopuri publice bine definite se
cer revizuite pentru a servi acestor scopuri mai bine. Costurilereglementirilor nu trebuie si fie mai mari decit beneficiile lorpentru interesul public.
Reformarea economiei presupune eliminarea dezechilibrelorcronice gi a celorlalte elemente care ne-au apropiat, in ultimii ani,nu de standardele europene, ci de condiliile specificesubdezvoltbrii. in proiectul nostru de dezvoltare un loc impbrtant ilocupi accelerarea procesului de privatizare qi restructurare, caparte a construirii unui nou mecanism de performanli economicd qi
social6, a unei economii de piafd funclionale.
Vom continua eforturile, incepute deja, in direcfia unei politicisociale moderne, flexibile gi eficiente, care sd stimuleze interesul
84
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 87/483
Modernizarea social-democratiei romdnesti
pentru munc6 $i care sd ofere o proteclie corectA categoriilor
defavorizate. O componenti importanti" a acliunii noastre de
guvernare este imbunitilirea serviciilor pentru care sunt pldtite
taxe (sdnltate, salubritate, ordine publici etc.). Legea
administraliei publice locale pe care am adoptat-o in primele luni
ale acestui mandat oferd comunitdlilor cadrul necesar stabilirii unor
raporfuri mult mai eficiente intre nevoile gi interesele cetdlenilor qi
politicile administrative.
O altA prioritate a acliunii guvernamentale este reformainstituliilor, modificarea Constituliei pi a sistemului electoral, astfel
incdt arhitectura institulionali sd se adapteze schimbdrilor
intervenite in ultimii zece ani, si imprimim mai multi eficien!1
sistemului politic qi organismelor statului qi si schimbdm relalia
acestora cu cet6feanul.
in viitorul imediat va trebui si ne concentrim eforturile ?n directia
integrdrii europene gi euroatlantice acceler6nd procesele economicegi de armonizare legislativd. Extinderea NATO reprezinti o miz\importanti pentru politica noastri extem6. Se deschide o
competilie extrem de duri pdnd la summit-ul NATO din 2002,
pentru a gti, de data aceasta, cine va face parte din grupul ldriloracceptate sau pentru a face in aqa fel inc6t formula utilizati si fie
aceea a,,regatei", cu toate lirile candidate pornind odati, urmindu-gi
fiecare propriul program care sd ducd la aderarea efectivd.
Prioritard este amplificarea eforturilor pentru dezvoltarea
raporturilor dintre Romdnia gi Uniunea Europeani qi crearea
condiliilor pentru integrarea cu drepturi depline in UE. Acest
obiectiv ne obligi la accelerarea armonizdrii legisla{iei rom0neqti
cu legislalia europeanS, la adaptarea politicilor noastre industrialegi agricole la politicile comunitare potrivit intereselor noastre
comunitare. Reforma administraliei publice, astfel incdt ea si
atingd standardele modeme comunitare este o dimensiuneimportantd a procesului de integrare. Pentru a putea fi cu adeviratcompetitivi in acest proces avem nevoie de un mare numir de
specialigti. Pregdtirea acestora, ca gi, de altfel, informarea constanti
85
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 88/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 89/483
Modernizarea social-dernocratiei romdne; ti
Am trecut impreun[ prin perioada opozitiei, care nu a fost deloc
ugoar[. in toamna lui 2000 insl electoratul a validat op]iuneanoastri social-democrati, demonstrdndu-ne ci deciziile de fond pe
care le-am luat in leg5turd cu orientarea, cu destinul partidului, au
fost corecte.
Suntem o comunitate politicd puternicl gi unitd, care a demonstrat
c[ este apti sd reziste in timp gi s[ schimbe cu adevirat in bine
destinul Rominiei!
Pentru aceasta dorim sd vd mul,tumim dumneavoastri, militanfilor
nogtri, membrilor gi simpatizanlilor Partidului Democratiei Sociale
din Romdnia, care incheie astdzi o anumiti etapd in existenla sa.
Noul ciclu pe care il incepem o dath cu fondarea Partidului Social
Democrat impune cerinle noi gi in ceea ce privegte dinamica vie,tii
de partid.
Avem peste 500.000 de membri, organza[i in toate cele 41 dejudefe ale prii gi in municipiul Bucureqti. impreun[ cu prietenii din
PSDR , numirul acestora va cregte.
Este datoria conducerii care va fi aleasi in congres, dar mai ales
datoria organizaliilor locale, si gestioneze corect aceastl bazd
importantd.
Dupd alegeri am ffecut de la un anumit tip de mobilizare, specifici
perioadei de opozilie gi de campanie electoral[, la un alt gen de
activitate - activitatea de guvernare. Cu alte cuvinte, am trecut de
laorganizarea pentru alegeri la o organizaxe pentru administralie.
Problema noastri este de a nu pir6si zona acfiunii politice propnu-
zise de partid, folosind toate resursele in administrafie. In urma
acestui congres este absolut necesar sd revenim la o reorganizare a
vielii de partid, sd dim substanfa legnturii dinfre guvernare 9i
cetileni prin intermediul organizaliilor de partid, prin militanliinogtri.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 90/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Este obligalia noastr6 sI gisim forme noi de comunicare cu
membrii qi simpatizanfii nogtri, cdt gi cu electoratul in general.Trebuie s[ identificdm forme noi de informare gi participare a
membrilor de partid la via\a de organiz.atie, sd introducem tehnicimoderne ale comunic6rii in partid. Internet-ul, buletineleinformative pe suport electronic - toate acestea pot sd-i faci pe
oameni s[ se simti conectati in permanen!1 la acliunile gi
proiectele noastre.
Poate ci este bine sd ne gdndim Ia orgarizarea - cel pufin bianualla nivel local gi o dati pe an la nivel nafional - unor conferinleconsultative, a unui Forum nalional de dezbateri social-democrate
?n care fiecare membru de partid sd poat[ participa cu idei qi
sugestii privind politica PSD.
Este important ca oamenii si se simti implicali in elaborarea
acestei politici, si-qi spun6 pdrerea deschis asupra ei.
Trebuie sd ne ferim de tentalia ,,partidului administrativ" qi sd
demonstrdm cd linem uga deschis[ pentru membrii gi simpatizanliinogtri nu numai atunci cdnd suntem in opozilie, cdt mai ales c6nd
suntem la guvernare.
Colaborarea cu sindicatele, care a funclionat in perioada opozilieiqi a campaniei electorale, trebuie sd continue, ea fiind specificiacliunii social-democrate moderne. Am enuntat ideea inilierii,
impreuni cu unele centrale sindicale, a unor cluburi social-democrate. Aceastd idee se poate materializa pe scarb largi lanivelul intregii !iri. Colaborarea cu sindicatele poate fi un buncanal de comunicare pentru a explica salarialilor dificultdlile cucare se confruntd guvernarea, dar gi o modalitate de a identifica incomun anumite solulii pentru problemele unor intreprinderi sau
ramuri.
Pe de altl parte, trebuie si fim congtienfi cd suntem cel maiputemic partid din administralia localf,. Avem I.461 de primari,i3.180 de consilieri judeleni gi locali. Aceste cifre reflectd atdt
88
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 91/483
Modernizarea social-democraliei romdneSti
rezultatele oblinute de noi in alegeri, c6t 9i un mrmar semnificatlv
de alegi care ni s-au aldturat dup[ 2000.
Si privim cu rnulti exigenld pozilia noastr6 ca partid cel mai
important in administrafia local[! De performan]ele pe care le vom
avea in administralie, de modul in care vom inlelege si ne
respectim angajamentele depinde in bund mdsurd judecata
oamenilor asupra noastrd ca parlid.
Iat[ de ce cerem organizaliilor PSD si fie cenzorul cel mai sever al
participirii reprezentanlilor noqtri in guvernarea locald.
Competenfa gi cinstea in exercitarea atribuliilor administrative,
refurul tentaliilor de orice fel trebuie sd caracterizeze acli'unea
noastri.
Congresul de astdzi deschide practic procesul de unificare a PDSR
gi PSDR la nivel local. Desfbgurarea lui in bune condi,tii este foarte
importanti din punctul de vedere al forlei qi al mesajului pe care il
vom transmite electoratului de centru-stanga. Acest proces va
trebui s6 producd structuri funclionale, capabile de gdndire 9i
acf iune politicd unitarl.
Este necesar ca acest proces si fie caracterizatprin deschidere, prin
accentuarea acelor elemente care sunt comune at6t pentru noi, cdt
gi pentru grupurile gi personalit5lile social-democrate care ni se
al[tur6, trecdnd intr-un plan secund anumite istorii personale care
ar putea afectarelaliile din cadrul structurii.
Apelul nostru cdtre dumneavoastrd, citre militanli, este de a munci
in continuare pentru consolidarea partidului gi profesionalizarea
acliunii lui politice. PSD trebuie sd fie un organism viu, cu o
capacitate proprie de a sesiza schimb[rile din societate, de a
reacliona la aceste schimbdri, de a genera noi idei qi concepte, de a
produce noi lideri la nivel central qi local.
O datd cu acest congres de infiinlare a PSD activitatea
internationald va trebui sd capete o noud dimensiune. PSDR este
membru al Internalionalei Socialiste. PDSR a construit in timp
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 92/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
raporhrri de cooperare cu numeroase partide social-democrate $i
socialiste, cu grupurile politice social-democrate din parlamentelenafionale, de la Consiliul Europei gi din Parlamentul European. Ne-amconsolidat relaliile cu Partidul Socialigtilor Europeni gi cuInternalionala Socialisti. Acestea reprezinti, premise bune pentruca partidul care se nagte ast6zi sd devinl un participant cu drepturidepline la via[a comunitilii internalionale a partidelor social-democrate gi socialiste.
Acestea sunt principiile noastre gi ceea ce ne propunem pentruviitor. Acesta este mesajul pe care il transmitem atAt
dumneavoastri, militanlilor nogtri, cdt gi cetilenilor acestei 15ri.
Politica pe care o vom duce impreund, reniltatele pe care le vomobline trebuie s6-i faci pe toli social-democralii sd se uneascd pi sise angajeze in elaborarea Si realizarea proiectului nostru pentruviitor!
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 93/483
BILANT
LAUNAN DE GWERNARE1
(decembrie 2001)
O noutate bine venitd -Declaralia de politicd generald a Guvernului
T)entnr Guvem, investit prin votul Parlamentului Romdnieila23-decembrie 2000. zin de astdzi are o semnifcaSe deosebit6'
Este pentru prima oara in viafa parlamentar[ postrevolulionara
cdnd un guvern igi angajeazd, potrivit Constituliei, rdspunderea
asupra unei declaralii de politic[ general[' Astfel, angajamentul
ttost* de a prezenta, in fala forului legislativ al ldrii, bilanlul
primului an de guvemare, este respectat.
Angajarea rdspunderii constituie o dovadi concludenti cb am reugits[ asigurdm ca in Romdnia instituliile statului de drept si
funclioneze normal, procesul de guvernare sd se desfrqoare in
conformitate cu principiile democratice gi in condiliile unei depline
transparenle.
Doresc ca, printr-un asemenea demers, sd restabilim funclionarea
eficientd a relaliei Executivului cu Parlamentul, sI inl6tur6m unele
slabiciuni ale sistemului politic Ai institulionalal statului nostru de
drept, si asigurim stabilitate gi coerenli actului legislativ.
I Declaralia de politici general5, Palatul Parlamentului, I 8 decembrie 2001'
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 94/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 95/483
Bilan! la un an de guvernare
Ne-am strdduit sd obfinem incredere pe plan intern din partea
populaliei gi sA rec6qtigdm credibilitatea pentru acliunile
Guvernului pe plan internalional. Am reugit sI instituim un dialog
normal, eficient, deschis gi constructiv pe plan politic ai economic,
in Europa gi in lume.
in acest cadru, printr-un demers politic consecvent, dup6 un an de
guvernare, Romdnia se dovedeqte a fi un partener viabil gi credibil,
ale cirui eforfuri gi rezultate sunt recunoscute.
Iatd de ce, astdzi, lara noastri se bucuri de cel mai larg qi
substanlial sprijin internalional * in raport cu perioadele anterioare
- gi este apreciatS ca promotor al cooperdrii gi al stabili€lii
regionale.
Cel mai elocvent argument in suslinerea acestor afirmalii ilconstituie, pe de o parte, rentltatele multiplelor contacte politice,
economice gi diplomatice realizate, atdt Ia nivelulGuvernului gi
Preqedinliei, c0t qi la nivelul Camerei Deputalilor gi al Senatului
Rom0niei. Pe de altil parte, evaluirile pozitive ale organismelor
internalionale gi instituliilor europene, ale agenliilor de rating,
institutelor gi asocialiilor profesionale din alte 96ri, constifuie tot
atAtea dovezi ale progreselor politice, economice gi sociale inprimul an de guvernare a PSD.
Un rispuns convingitor privind capacitatea Guvernului de a
acliona consecvent pentru consolidarea democrafiei, asigurarea
stabilitdlii inteme 9i accelerarea pregitirii RomAniei pentru
integrarea european[ a fost dat de unanimitatea cu care statele
membre ale Uniunii Europene au votat, recent, ?n favoarea
renunldrii la obligativitatea vizelor de cl16torie pentru cetileniirom6ni in,,spafiul Schengen".
Doresc si informez Parlamentul ci Guvernul a abordat cu
responsabilitate, in spiritul Constituliei gi legilor !6rii, relaliaPregedinlie - Executiv. Astfel, gedinlele care au dezbdnt probleme
de interes nalional privind politica externd, apdrarea gi ordinea
public6, au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, Pregedintele
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 96/483
Adrian Ndstase * Spre normalitate
Romdniei. De asemenea, in mrmeroase canJri am realizat
consultdri cu Pregedintele !6rii pe probleme urgente gi de
importan!6 deosebitd.
Bilanful primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele
negative ale auditului privind modul in care guvernele din anii1997-2000 au gestionat treburile publice.
in momentul prelu[rii puterii de cdtre Guvernul nostru, Rom6nia
era intr-o stare economici gi sociall gravL.
Astfel, produsul intern brut scizuse fald de anul 1996 cu ll,2o/o,produclia industriald cu peste 15% qi investiliile cu circa l0 %.
Rata qomajului era de l0,5Yo, in timp ce inflalia din anul 2000 a
fost de 40,7oh.
Aceste contraperformanle ale guverndrii de dreapta au fostconsecinla instabilitefli politice din acea perioad6, a indiferenlei
fogtilor guvernanli fa!5 de fari gi de cetElenii ei, a maniereinecorespunzitoare prin care actul de decizie a fost asociat coruplieigi clientelismului politic.
Politica preponderent conjuncturald, caracteristicd anilor de
guvernare 1997-2000, a insemnat doar incercarea de rezolvare a
unor dificulteli punctuale. Grav este cd in acea perioadi s-a
acceptat regresul economic programat, afectAndu-se, astfel,
dezvoltarea economicd gi sociali a !6rii pe termen mediu gi lung.
Pornind de la o asemenea situalie, Guvernul nostru a aclionat ca o
echipi unitari, hotirdti sd accelereze procesul de reform5, in aga
fel, incdt societatea romdneascl s6-gi recapete increderea in sine gi
credibilitatea internalionalb.
Spiritul de echip6 reprezintd una din trdsdturile principale, atdtlanivelul Guvernului gi ministerelor, cdt qi in administralia local5.
Obiectivul central al programului nostru este, pentru intreaga
perioadd de guvernare, ridicarea nivelului de via!6 al populatiei,
94
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 97/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 98/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
ritm de cre$tere economicd intre !6rile Europei Centrale gi de Est.
Analiza rezultatelor economice din anul 2001 relevi ci economia
Rom6niei s-a inscris pe traiectoria dezvoltilrii economice durabile.
Produsul intern brut a fost, pe primele 9 luni, in cre$tere - intermeni reali - cu S,LYo fald de perioada corespunzitoare a anuluiprecedent.
Realizdrile din primele trei trimestre ale anului evidentiazd o
schimbare structurald importantd in fillizarea produsului internbrut, in sensul cregterii semnificative a cererii interne gi, in cadrulacesteia, a ponderii acumulbrii gi consumului populafiei.
Formarea bruti de capital fix a inregistrat o majorare cu 60/o, ratade investilie fiind in creqtere.
Un alt argument al caracterului durabil al creqterii economice iloferi evolufia valoricS, dar mai ales structurald, a comerfului
exterior.
in primele 10 luni, exportul de 9,6 miliarde USD este cu peste unmiliard de USD mai mare decit in perioada corespunzitoare dinanul trecut. Pe 2001 preliminbm un export de circa 11,6 miliardeUSD, ceea ce reprezinti cel mai ridicat nivel realizat vreodati de
Romdnia.
intr-adevdr gi importurile suntmai
mari, fapt generat,
inprimul
rdnd, de facilitdlile acordate intreprinderilor mici gi mijlocii, de
factura energeticS, de relansarea investiliilor qi modemizarea
economiei, de cregterea majoritilii prefurilor pe plan mondial gi -nu in ultimul r6nd - insuficienta corelare a cursului de schimb cu
evolulia monedei euro. Dar, considerdm ci important este fapful cirespectSm strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitulbalanlei comerciale qi al contului curent al balan{ei de pld1i.
Prelimindm, pentru acegti indicatori, chiar o situalie mai bund decdtcea pusi de acord cu Fondul Monetar Internalional gi Banca
Mondial6.
96
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 99/483
Bilanl la un an de guvernare
Apreciez cd
-dupl atilia ani in care autoritAlile guvernamentale nu
gi-au respectat angajamentele fa!6 de organismele financiareinternalionale - am reugit si dim dovadi de seriozitate inrespectarea cuv6ntului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate gi in cele
gase volume din ,,Cartea albd a guverndrii PSD", puse la dispozilia
dumneavoastrd, a tuturor parlamentarilor.
Po liticile macroeconomice
Din perspectiva relansdrii economiei gi a creqterii competitivit6liiacesteia, politica financiard a fost astfel orientatd incdt sd
contribuie la stimularea economisirii, investiliilor gi exportului.
Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30o/o, prineliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o
politicb de stimulare a intreprinzitorilor privali prin facilit6li de
ordin fiscal, referitoare la taxe vamale gi la taxa pe valoarea
addugatd, care in anul 2001 au insumat peste 3.500 miliarde lei. De
asemenea, s-a asigurat orientarea cererii cltre producbtorii internicu capital autohton qi strf,in, prin care s-au creat aproape 400.000
de noi locuri de muncd.
Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 miliarde lei, ca efect al
cregterii economice, a permis alociri suplimentare de fonduri - intermeni reali - pentru inv6|1mdnt, sdnState, armatd,, mediu,
asistenli sociald, cercetare gtiinfifici, pensii qi alocalii de stat
pentru copii.in anul 200I a fost asiguratd o mai bun[ alocare a fondurilor
bugetare, pentru sprijinirea activitelii din agriculturi, minerit gi
industria energeticS, transport feroviar de cilltori, metrou gi altele.
Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea cd, in unele cazuri, se
inregistreazd importante cheltuieli neeconomicoase gi risip6, asupra
c[rora vom ac]iona mai ferm in anul 2002.
in acest an, s-au aplicat politici monetare qi valutare in concordanticu obiectivele Programului economic al Guvernului.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 100/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Ca efect, s-a recunoscut de cetre agenliile internalionale de rating
reducerea riscului de far[ pentru Romdnia. Astfel, pentru datoria
externd pe termen lung Standard & Poors a imbunitd{it perspectiva
de rating de la stabil la pozitiv gi apoi a scdzttt gradul de risc de la
B minus la B. Agenfia Moody's a reconfirmat nivelul 83, precum
gi perspectiva neutri la stabil. Agenlia Fitch IBCA a modificatperspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea
accesului pe pielele externe de capital, in condilii rezonabile de
dobdndl.in acest cadru, se inscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe
gapte ani, in valoare de 600 milioane etro, realizatd in iunie 2001,
la un cost mult mai scdzut dec6t cel al emisiunii pe cinci ani din
noiembrie 2000, fiind considerati,,emisiunea anului".
Credibilitatea Executivului a fost confirmatd gi prin recenta
aprobare, de citre Fondul Monetar Internalional, a acordului stand-
by, din care prima hangd a fost deja eliberatd ?n luna noiembrie.
Evolulia principalilor indicatori bugetari in primele 10 luni ale
anului 2001 scoate in evidenli faptul cd deficitul bugetului general
consolidat de 3,5oh din produsul intern brut va fi respectat, fa!6 de
3,7 Yo programat la inceputul anului.
Datele statistice pe 1 1 luni consemneazS o ratd a inflafiei de 27,5o/o
fa!5 de decembrie 2000, confirmdnd ?ncadrarea in linta anuali
proiectatd pentru acest indicator, respectiv, in jur de 30%.
in Programul de guvernare am previzut aplicarea unei cote reduse
cu pdnl la 9%o a taxei pe valoarea addugatd, pentru produsele
esenfiale ?n consumui populaliei, concomitent cu majorarea TVAla produsele de lux. Condiliile macroeconomice de la sffirEitul
anului 2000, ce au impus insemnate constrdngeri bugetare pentru
un orizont de timp mai mare decdt cel anticipat, nu au permis incd
aplicarea acestei m6suri, dar o vom realizain anii 2003-2004.
Va trebui si obfinem venituri suplimentare la bugetul de stat prin
cre$terea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern
98
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 101/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 102/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
o reducerea taxelor in acest domeniu cu aproape 40yo;
o eliminarea de pe piali a firmelor-fantomi.
Am acfionat, ?n acelagi timp, pentru perfeclionarea cadrului legal gi
institulional destinat investitorilor. Ag menliona, in acest sens,
doui schimbdri importante, apreciate pozitiv de majoritateainvestitorilor romdni gi strlini:
o in primul r6nd, adoptarea Legii privind promovarea investiliilor
directe cu impact semnificativ in economie; in acest cadru, remarcfaptul cd de la intrarea in vigoare a \egii, respectiv din 27 iulie gi
pdni in prezent, s-au inregistrat 58 de investilii mari, in industriachimici, farmaceuticd, in transpo rt.il gazelor naturale, comunicafii,tehnicd de calcul, come4 gi altele, cu o valoarea totali de
aproximativ jumdtate de miliard de USD;o in al doilea rdnd, am infiinfat la Guvern un departament care se
ocupd de accesul direct al antreprenorilor strdini cu investilii
substanliale ; pdnd ?n prezent s-au realizat peste 800 de contracte.
Totodati, in anul 2001 am asigurat importante facilitafl pentruintreprinderile mici gi mijlocii, ceea ce a dus la crearea a incd,20.000 de IMM-uri, ajungdndu-se la 406.000 unit61i. Pentru cele230.000 de microintreprinderi, care au maxim 9 salariali, s-a redus
substanlial cota de impozitare gi s-a introdus un sistem financiar-contabil simplificat.
O noud conceplie despre privatizare
O alta prioritate a activit5lii guvernului, vizdnd restructurarea gi
modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea intregiiconceplii de privatizare, astfel incdt activitatea din acest domenius5 devind un factor dinamic al cregterii economice.
Pnvatizarea nu mai este tratatd ca un scop in sine, ci ca un procesprin care transferul de proprietate trebuie sd se regdseasci, atdt
inrecapitalizare gi modernizare prin investilii, cdt gi in asigurareaunui management performant al societdlilor comerciale.
100
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 103/483
Bilanl la un an de guvernare
in pofida obstrucliilor^gi
dificultl1ilor, Guvernul nostru a reugit
pivatizarea SIDEX. In acelagi timp am ftnalizat gi o altd
privatizare importantd, cea a Bincii Agricole.
Pe primele 10 luni au fost incheiate contracte de vdnzarc-
cumpdrare de acliuni pentru 121 societEli comerciale, cu un capital
social vdndut de 9600 miliarde lei, mai mare cu peste 50 o/o fald de
anul 2000.
Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societSlicomerciale, respectiv Banca Comerciald Romin[, ALRO gi
ALPROM, ceea ce va permite, in anul 2002, accelerarea procesului
de pivatizare gi realizarea, in termeni generali, a condilionafitnlilorprogramelor PSAL I qi RICOP.
Un alt aspect pe care doresc s6-l relev, in mod deosebit, se referi la
acfiunile intreprinse pentru restructurarea economiei reale gi
implementarea politicilor sectoriale care vizeazdcresterea
producliei nalionale.
Acliunile de reformd in industrie au urmdrit, in principal,
restructurarea sectorului energetic, a productiei de ap[rare, precum
gi pregdtirea pentru pivatizare a distribuliilor de energie electricd,
gaze natrtrale gi a SNP Petrom. Dintre acestea, sunt de menlionat:
o reorganizarea SC Elechica in 8 sucursale de distribufie;
o reorganizarca SC Termoelectrica in 2 sucursale-9rup,concomitent cu sistarea investifiilor pentru 15 obiective, retragerea
din exploatare a 8 obiective gi externalizareaunor centrale;
o reorganizarea CN Transelectrica, extemalizdndu-se activitatea
de intrefinere;
o reorganizarea gi restructurarea societSlilor de explorare,
produclie pi depozitare a gazelor naturale, prin infiinfarea
operatorului de pialn in domeniu gi deschiderea pielei de gazenaturale culDo/o;
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 104/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
. dezvoltarea sistemului nafional de transport al gazelor naturale,
precnm gi extinderea capacitElilor de tranzit din Federa{ia Rusd
spre firile din regiunea balcanici;
o restructurarea organizatoicd a companiilor miniere de la Deva
ti Ploietti;
o continuarea acliunilor de inchidere a minelor neviabile prin
frnalizarea lucrdrilor la inc6 20 de mine; in cadrul acestora se
inscrie gi desfhqurarea programului de resfiucturare a sectorului
minier finantat de Banca Mondiali, in valoare 44,5 milioane USDgi care vizeazd inchiderea a29 de mine;
o inceperea acliunilor de constituire a unor parcuri industriale incadrul unor societIli comerciale care aveau in profil produclia
militarS, in scopul introducerii lor in circuitul producliei civile;
o constituirea societllii mixte EURocoPTER RoMANIA SA
Bragov, in sistemul producliei de apdrare;
o continuarea activitifii de pivatizare a sucursalelor de distribulieBanat gi Dobrogea, precum qi pentru 2l de obiective de investilii insectorul hidroenergetic.
O noud politicd agrard
Politica de guvernare in domeniul agriculturii s-a axat, ?n principal,
pe relansarea producliilor vegetale gi animale.
Principalele mdsuri aplicate de Guvern au urmirit sprijinireaproducitorilor agricoli, prin:
o acordarea unui sprijin direct de 1 milion lei pentru fiecare hectar
cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde lei;o reducerea prefului de cumpirare a seminlelor certificate dinproducfia internd cu 40-50o/o, reprezentdnd 760 miliarde lei;. punerea in funcfiune a sistemelor de irigalii qi de deseciri pe o
suprafa!5 de 900 mii hectare, de 2,5 ori mai mare fald de cearealizatd in anul 2000; pentru aceast[ acliune s-au destinat 1.000
miliarde lei, o cotd importanti revenind direct asocialiilor
utilizatorilor de ap6;
102
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 105/483
Bilant la un an de
o alocarea a 103 miliarde lei pentru combaterea bolilor qi
diundtorilor;o reducerea cu 55o/o din pregul de cumplrare al tractoarelor,
maginilor agricole, utilajelor 9i instalaliilor achizilionate de la
producitorii interni; au fost contractate utilaje agricole in sumi de
circa 2.41 6 miliarde lei.
Valoarea totali a investiliilor ce se vor realiza in acest an in
domeniul agriculturii se estimeazd a fi de 17 .650 miliarde lei, peste
| 5o/o dintotalul investiliilor !6rii.
Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv
pregdtirea condiliilor pentru majorarea ponderii acestui sector in
totalul producfiei agricole, prin accelerarea ritmurilor de creqtere a
efectivelor de animale qi, respectiv, a producliei de lapte 9i carne,
ca produse de interes naiional, indispensabile in structura bunurilor
agroalimentare.
Jin6nd seama de gestionarea deficitard a problemelor din
zootehnie in perioada 1997'2000, Guvernul nostru a adoptat un
progmm special pentru stoparea declinului qi sporirea gradului de
icoperire din produclia intern[ a consumului de produse de origine
animali, valorificarea in misuri sporiti a condiliilor 9i
posibilitalilor naturale, a fo4ei umane 9i a tradifiei existente pentru
cre$terea animalelor.
Pe aceastd linie, am aclionat pentru repunerea in funcliune a
construcliilor zootehnice dezafectate, care au fost pbrisite, precum
gi a fabricilor de nutreluri, prin oferirea acestora in folosinli
gratuiti - pe o perioadd de cinci ani - asocialiilor de crescltori de
animale qi persoanelor fizice pdn6la 40 de ani.
M o derniz ar ea infr as truc turi I o r
indomeniul transporturilor, Guvernul s-a preocupat pentru
intensificarea acliunilor de modernizare a infrastructurii. Astfel, la
calea ferat5 sunt in plin6 desfrgurare lucrarile de reabilitare pe
tronsonul Bucuregti-Bra$ov.
103
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 106/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 107/483
Bilanl la un an de guvernare
Ne-am preocupat intens de valorificarea potenlialului turistic al
16rii prin demoltarea qi modernizarea bazei materiale, cu efect increqterea activitetii acestui sector. Astfel, numai in primele 9 luni,
sosirile de turiqti din Uniunea Europeani au crescut w I9Yo fa!6 de
aceeagi perioadi din 2000. Prin acceleratea ptivatizdrii in turism,
au fost gi sunt in curs de vdnzare 17 societdli, urmdnd ca pdndla
sffirgitul trimestrului 112002 intregul sector sd fie ptivatizat.
Nu pot sd nu subliniez cd numeroasele ilegalitili din anii 1997-
2000 in privatizarea celor mai importante active din acest sector aucreat dificultifi majore gi confuzie pentru investitorii str6ini' Md
refer, in primul r6nd, la Neptun-Olimp, Poiana Braqov, BTT, Hotel
Bucuregti.
Pentnr redefinirea vocaliei Romdniei de far6 turisticd, vom
interveni mai energic in anul 2002,in scopul intronarii legalitSlii 9i
respectului falA de proprietatea publicl 9i privat6.
Reconstrucgia solidaritdqii sociale
in intreaga sa activitate, Guvernul a fost preocupat de identificarea
unor solulii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale
fdrii: justa misuri dintre nevoile sociale 9i constrdngerile
economice.
Solidaritatea gi protecfia social[ reprezintd, principii fundamentale
pentru Guvernul PSD. in politica noastr6, componenta sociald este
cu atdt mai importanti, cu cdt ignorarea acesteia in timpul
guvernSrii de dreapta din perioada 1997-2000 a dus la prlbuqirea
frrd precedent a nivelului de trai 9i la creqterea gradului de siricie
a populaliei !6rii, de la lgYola 43oh la sfirqitul anului 2000.
Misurile intreprinse in acest an, chiar daci uneori nu au rdspuns in
totalitate agteptirilor populaliei, certifici - a$a cum de altfel o
reflectl gi sondajele de opinie - angajatea ferml a Guvernuluipentru realizareaobiectivelor asumate in domeniul social.
105
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 108/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie
de citre toate centralele sindicale (CNSLR-FRATIA, CSDR,MEzuDIAN, BNS 9i CARTEL ALFA) pi patronatele
reprezentative la nivel nalional a constituit elementul determinant
al stabilitdlii sociale, precum gi premisa necesard realizdriiindicatorilor macroeconomici. Totodatd, trebuie precizat gi faptulci fiind semnat pentru prima datd de citre toli partenerii sociali,acest acord a insemnat gi un vector de credibilitate pe plan extem.
Proteclia veniturilor populaliei
in anul 200L, am aplicat misuri de proteclie activi a fo4ei de
muncl prin reorientarea gi cregterea ocupirii acesteia, pentru
amplificarea asistenlei pi asigurlrilor sociale, precum gi pentru?mbunit5lirea politicii salariale.
Rezultatele oblinute constau in crearea a 397.000 locuri de munc6,de doui ori mai multe decit nivelul stabilit inilial. Astfel
-chiar in
condiliile restructur[rilor efectuate in economie - rata gomajului a
sciart dela 10,5%o in decembrie 2000, la7,7o/o in prezent.
Subliniez cI pe fondul cregterii numirului locurilor de munc6 au
sporii veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumuluigeneral al populaliei cu 6,8Yo in primele 9 luni ale acestui an, fa\d
de perioada corespunzitoare din anul trecut. Aceastd evoluliepozitivd a fost posibild ?n condiliile cregterii cu 60/o a salariului real,
comparativ crt 4Yo, convenit prin acordul social, ceea ce suslinesciderea gradului de sdrdcie.
Salariul de bazd minim brut pe tard, ca instrument de diminuare a
polarizirii sociale gi - in consecinld a reducerii sdriciei - a fostmajorat de la 1.000.000 lei, cdt era ?n decembrie 2000, la 1.400.000lei incepdnd cu luna martie 2001, urmdnd ca la 1 martie 2002 sd
devind 1.750.000lei.
ln vederea suslinerii puterii de cumpdrare a personalului dinsectorul bugetar s-a majorat nivelul minim al salariului debazd cu
106
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 109/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 110/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
aproape 2,6 milioane familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoarede urgenlE pentru familiile aflate in situalii de extremd dificultate.
Guvernul a lansat un program-pilot, in cadrul ciruia s-au infiinlatmagazine alimentare de tip ,,economat" destinate pensionarilor;economia anuali realizatl de pensionari este apreciatl" la circa2.250 miliarde lei.
A fost aprobatl gi va intra in vigoare de la inceputul anului Legea
venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia,aproximativ 600.000 de familii gi persoane singure. Venitul minimgararrtat - componenti important5 a politicii noastre social-democrate - constituie o mdsuri de proteclie care va inlocuiactualele ajutoare sociale, al ciror cuanfum este extrem de sc6zut.
Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efortbugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.
Deqi au fost luate mbsuri impotriva economiei subterane gievaziunii fiscale, factori majori ai sdricirii gi polarizirii sociale,reniltatele nu sunt incd semnificative.
Existi incd zone, din pdcate largi, ale societ6lii noastre care seconfruntd cu o s[rdcie extremd. Cumularea de multiple privaliuni -in care la lipsa de venituri se adiugd condilii de locuit precare,gomaj cronic, dezorganizare familiali gi sociald - este cauza
proceselor grave de marginalizare gi excluziune social6.
in acest prim an de guvernare am acordat o atenlie specialdprogramelor de activizare a dezvoltilrii economico-sociale zonale,judelene gi comunitare. Md refer la programul de microcredite,care va fi inaugurat anul viitor gi, respectiv, la cregterea numdruluide programe pentru satele sdrace. Aceste programe vor fi finanlatedin Fondul Romdn de Dezvoltare Sociald, din care au fost dejaaplicate,
inacest an,
proiecte pentru 232 sate sdrace, totalizdnd osumi de aproximativ 350 miliarde lei.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 111/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 112/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
o asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de
HIV/SIDA;o trecerea in invllimdntul normal a unui numdr de peste 5.000 de
copii cu handicap.
in solufionarea problematicii copilului aflat in dificultate,autoritdlile romdne beneftciazd, de un sprijin consistent din partea
raportorului Parlamentului European pentru Romdnia, doamna
Emma Nicholson, a consilierilor strdini, precum gi ale Comisiei
Europene, LINICEF, USAID, DFIDI - Marea Britanie.
Important este faptul c6 seriozitatea misurilor gi ac{iunilor de
politici economici gi socialS aplicati in {ara noastri in anul 2001
au constituit un element determinant al reconsiderdrii, in sens
favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raporhrl de laripentru anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.
invdldmdntul
inci din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinicproblemele de conlinut ale reformei invdlSmdntului.
Pe baza evaluirilor impactului misurilor anterioare asupra
sistemului, s-au efectuat corecturi in planurile de invdlimdnt gi s-au
repus in drepturi disciplinele marginalizate. Mb refer la istorie,limba gi literatura romdni, frzicd. S-au operat, totodatS, modificiri
in vederea descongestionirii programelor, precum gi pentru alega,pe orizontald, disciplinele inrudite.
Repartizarea computerizati a celor aproximativ 200.000 de
absolvenli de gimnaziu a fost un succes, nu numai pentru
invifimdnt, dar gi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situagii,
precum aceea din anul 2000, care a provocat nemulfumiri ale
elevilor gi pirinfilor acestora, in Capitali gi in marile orage ale 15rii.Acum, acest program are gi o recunoattere internafionali. El a fostsingurul seleclionat din !6rile Europei Centrale gi de Rdsdrit gi a
primit un important premiu european Best Practice ineGovernment.
ll0
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 113/483
Bilanl la un an de guvernare
Pornind de la ideea regandirii refelei lcolare, penftu prima dati s-au
acordat 1.000 de burse studenlilor ce provin din mediul rural 9i
care se pregltesc si devind profesori calificali pentru limba 9i
literatura romdnS, istorie, geografie, limbile englezd Si francezd.
Vom reugi in acest mod sd avem mai puline persoane necalificate
pe posturi de inv6!6tori qi profesori 9i s6 asigurdm venituri mai
mari celor care desfrgoarl o activitate de calitate.
Guvernul ac\ioneazd pentru a asigUra accesul tuturor elevilor ia
educalia debazd, elabordnd programe pentru:
e prevenirea abandonului gcolar;
o acordarea celei de-a doua ganse pentru tinerii 9i adullii cu
instruire incompletS;
o susfinerea limbilor gi culturilor minoritare;
o accesul la educalie al comunitdfilor de romi;
o dezvoltareazonelor defavorizate in plan educalional;
o reinserlia persoanelor marginalizate sau excluse social'
Anul 2001 este primul an in care elevii provenili din familii cu
probleme sociale au primit rechizite in mod gratuit, insumind 206
miliarde de lei. Unui numir de 923.000 elevi li s-au atribuit
rechizite in valoare de 200.000-300.000 lei pentru fiecare elev' Tot
de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea
gratuiti a manualelor gcolare. Acestor eforturi li se adaugi peste
1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi 9i studenli,taberelor de vacan!6 gi subvenlion6rii cdminelor studenleqti'
Pentru elevii performanli s-au alocat premii de peste 12 ori mai
mari, in termeni reali, fa!6 de anul precedent. Totodatd, s-a infiinlat
Centrul Nalional de Excelenfi pentru elevii capabili de
performantS, care va dezvoltaprograme speciale de pregitire.
in anul 2001 am realizat unul din obiectivele importante ale
gUvernarii noastre, respectiv descentralizarea finanfdrii intreguluiinvalimdnt preuniversitar. in acest an, au fost reabilitate 184 $coli,
fa!6 de numai 20 in anul2000.
lll
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 114/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 115/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 116/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 117/483
Bilanl la un an de guvernare
Ordinea publicd
in domeniul ordinii publice s-a acfionat, cu prioritate, pentru
apdrarea gi protejarea patrimoniului nafional, a avutului public gi
privat, a viefii gi integritilii cetdfenilor, a drepturilor gi libert6lilor
fundamentale ale acestora. Astfel, s-au intreprins acliuni pentru
reconstruclia gi modernizarea institulionald a intregului sistem de
ordine public[. S-au reorganizat structurile funclionale,
asigur6ndu-se reducerea in medie cu 20o/o a posturilor din aparatul
central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale gi
comandamentelor de armS gi transferarea acestora la unitalile
teritoriale, in scopul cregterii capacitilii operative gi de intervenfie.
TotodatS, s-au avut in vedere:
r perfeclionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea
legislaliei in acord cu cerinlele acquis-ului comunitar european;
o negocierea de acorduri gi convenlii in domeniul combaterii
crimei organizate gi criminalitilii transfrontaliere;
o imbundtdlirea procesului de cooperare polilieneasci
internafionald.
in acelagi timp, s-a urmlrit reducerea criminalitilii pe fondul
intensificdrii acliunilor, dar gi al prezenlei mai active a poliliei; pe
11 luni rata criminalit6lii a inregistrat o ugoari scidere, respectiv
cu 3,2o/o, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa
30%.
A crescut gradul de profesionalizare qi de implicare a poliligtilor incombaterea marii criminatte!, in relinerea infractorilor constituili
in grupuri organizate, a traficanlilor de toate categoriile. Amintesc
doar identificarea gi prinderea operativd a criminalului
internalional grec, descoperirea autorilor in 7 cazltri de omucidere
prin cruzime comise in urmd cu 3-4 ani, identificarea autorului
principal in cazurile de omor de la Timiqoara gi Deva.
S-au intensificat acliunile specifice de penetrare a grupdrilor crimei
organizate pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme,
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 118/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 119/483
Bilanl Ia un an de guvernare
cadrul normativ mai stabil $i coerent, cu atat coruplia va g6si din ce
in ce mai pulin teren de manifestare.
Marile probleme generate de restituirea proprietililor nu au
beneficiat de un cadru legislativ unitar gi corespunz[tor. inprocesul de aplicare a legilor proprietifilor, abuzurile bazate pe
lutilizarca documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de
decizie administrativl gi judiciard" au creat un adevirat haos.
Acelagi comportament incepuse sd capete forme alarmantegi
inaplicarea Legii nr. l0/20AI, ceea ce ne-a determinat si completim
legea, introducdnd mdsuri severe pentm persoanele care folosesc
abuziv drepturile conferite de aceasta sau utllizeazd acte false orifalsificate.
Coruplia gi lipsa de responsabilitate au condus la privatizdri
frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate gi care s-au
transformat treptat in litigii insolubile. Mdrfurie sunt cele 14.000 de
litigii referitoare la privatizdri, aflate in prezent pe rolul instanlelor
de judecatd. De asemenea, sunt definitivate cercetirile in 27 de
cauze penale, cu propunere de sesizare a instanlelor.
in anul 2001, s-a constatat ci importante venituri ilicite - care se
constituie in fraude de mari proporfii in dauna bugetului statului gi
care alimenteazd fenomenul de coruplie - se oblin prin incdlcarea
prevederilor legale ce reglementeazi importul, producerea,
procesarea gi comercializarea alcoolului, indeosebi datoritdneachitdrii contribufiilor legale datorate statului. Astfel, in acest an
au fost controlate peste 340 societdli comerciale care au ca
principal obiect de activitate producerea gi comercializarea
alcoolului, constatdndu-se ci la I l3 dintre acestea legislalia
economico-financiar[ a fost incilcatd; de relinut este faptul ci au
fost constatate 88 infracliuni, prin care bugetul statului a fost
pigubit cu peste 600 miliarde lei.
Pe fondul cregterii volumului de comer! exterior, mulli agenli
economici folosesc documente strdine vamale falsificate insolite de
acte legale de transport sau subevalueazd mdrfiirile importate, ceea
117
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 120/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 121/483
Bilanl la un an de guvernare
Pe primele 11 luni, autoritelile Ministerului Public au frnalizatanchete referitoare la 2.386 de persoane. Din Ministerul de Intemesunt in cercetare penali 356 cadre, din care 62 pentru fapte legate
de coruplie. In domeniul criminalitSlii economico-financiare au
fost cercetate peste 61.000 persoane cta,I9%o mai mult dec6t in anul
anterior, in special directori de societlli comerciale (2.062),
funclionari din administralie (753), lucrdtori din b[nci (158),
funclionari vamali (137).
Justilia a inceput un proces de autoevaluare gi de indepirtare dinstructuri a organismelor cu risc de coruplie, precum gi de
identificare gi tragere la rbspundere a celor care, intr-o formi sau
alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat mdsuri impotriva unor
magistra{i. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimiterein judecatd, 4 magistrali au fost deferili justiliei, s-au inaintat 14
cereri Consiliului Suprem al Magistraturii in vederea indepdrtiriidin justilie pentru incompeten![, precum Si 45 avize de cercetare
penal5 gi trimitere in judecati pentru notari. Dar, ceea ce este
deosebit de grav, constd ?n faptul cd acest fenomen s-a ndscut dintoleranla gi duplicitatea fostei guverndri, pentru cd in toate cazurile
semnalate sunt in discufie acte s6vdrqite in anii 1999-2000,perioadd in care ministrul justiliei nu a avizat cercetarea penald sau
nu s-a exercitat acliune disciplinard.
Degi vom acliona cu fermitate pentru aplicarea strategiei gi
Programului nafional de combatere a corupfiei, noi nu facem dinacest complex de mlsuri un instrument de luptd politicS, pentru cd
Guvernul nostru a decis si aclionim in respectul legii, al
principiilor statului de drept, al independenlei puterii judecitoregti.
Reforma adminis traliei
Prin activitdiile desf5gurate in cursul acestui an, Guvernul a abordat
frontal procesul de accelerare a reformei in domeniul administralieipublice centrale pi locale, fapt recunoscut, de altfel, prin Raportul
de lzrd al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat in luna
u9
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 122/483
Adrian Ndstase - SDre normalitate
noiembrie. Raportul constati progresele substanliale realizate fa\ide anul trecut in domeniul administraliei publice.
Pornind de la necesitatea apropierii administraliei publice de
cetdlean qi a cregterii cafitalii serviciilor fald de contribuabil,
precum gi de la exigenlele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat
recent Strategia privind accelerarea reformei administraliei publice
gi Strategia privind planul nalional de informatizare a
administrafiei publice. in anul 2001 am aclionat pentru realizarea
obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, asigurdnd:
o cre$terea semnificativd a capacitdlii manageriale a Guvernului
gi a cooperirii interministeriale;
o descentralizarea atribufiilor gi competenlelor c6tre autoritilileadministraliei publice locale;
o includerea fostelor agenfii departamentale in structura
Guvernului, in scopul imbundtilirii coeziunii administraliei gi
coerenlei actului de decizie; reducerea cu 22%o a personalului dininstituliile bugetare la nivel central;
r constituirea structurilor responsabile in ministere cu
managementul procesului de pregdtire a integririi in Uniunea
Europeand gi, respectiv, a relafiei cu Parlamentul;
o aprobarea infiinldrii Institutului Nalional de Administralie,
avdnd ca principald atribulie pregitirea la standarde europene a
funclionarilor publici;o adoptarea unei noi Legi privind administralia publicd locali,prin care se asiguri consolidarea autonomiei publice locale,
administrative qi financiare, descentralizarea qi demilitarizarea
serviciilor comunitare gi definirea relaliilor dintre autoritdlile
centrale gi locale;
o aprobarea Legli serviciilor publice de gospodirie comuna16,
prin care se va reglementa - impreuni cu legislalia secundari -organizarea coerentb gi desfbgurarea normali a serviciilor pentru
contribuabil la nivelul fiecirei localititi.
120
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 123/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 124/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
precum gi posibilitatea utiliz[rii limbii materne pe toate treptele de
inv6!6mdnt sunt cateva dintre acliunile pe care Romdnia le-aintreprins pentru institulionalizarea dialogului interetnic Airezolvarea pe cale pagnici a problemelor dintre majoritari qi
minoritari.
in acest an, Guvernul a adoptat Shategia nalionald pentruimbun[tifirea situaliei romilor, document concret gi realist,apreciat in toate valorile internalionale referitoare la Romdnia,
menit sd asigure emanciparea acestei etnii printr-un efort al intregiisocietili romdnegti.
Am fbcut progrese semnificative, iar \ara noastrl este considerat[un model de gestionare a relaliilor interetnice. Apreciem cdactualul cadru legislativ romdnesc asigurS respectarea drepturilorcetdlenilor aparlindnd minoritililor nafionale, pornind de laadministralia locald gi mergdnd pdnd la educafie, organizare civicd
qi politici.Integrarea nord-atlanticd Si reforma armatei
La preluarea mandatului, procesul de reformd a armatei se afla intr-undeficit de credibilitate, indeosebi sub raportul respectdrii propriilorangajamente. in aceastd situalie, Guvernul a modificat fundamentalabordarea reformei din punctul de vedere al viziunii manageriaie,precum gi al ritmului, lindnd seami de obiectivele summit-ului de
la Praga. Astfel, in anul 2001 au fost implementate 17 obiective departeneriat Romdnia - NATO, f4a de numai 5 pdni la sfhrgitulanului 2000.
Comparativ cu evaluarea realizatd in anul 2000, analizaactivitdlilor de pregdtire a Romdniei pentru aderarea la NATOefectuatd in acest an de cdtre secretariatul alianlei a evidenliat oatitudine favorabild gi rezultate pozitive. Pregdtirea ciclului al IIIlea
al Programului nalional anual pentru aderarea Romdniei la NATOa fost prezentat in luna octombrie gi a fost apreciat pentruseriozitatea gi coerenla acliunilor propuse. Romdnia a fost primul
122
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 125/483
Bilan! la un an de guvernare
candidat care a inaintat documentul respectiv la Secretariatul
NATO, dupS consultdri cu membri ai alianlei.
incd de la inceputul anului s-a acfionat pentru imbundtilirea actului
de administrare a organismului militar, declangAndu-se totodat6
procesul de intensificare a efortului de integrare in structurile euro-
atlantice. Obiectivul strategic asumat in Programul de guvernare a
fost abordat, in acest an, prin restructurarea forlelor in vederea
constituirii unei armate credibile, deplin compatibile cu forlele
NATO qi capabile sd contribuie la securitatea regionald.
in acelaqi timp, a fost pus la p;rrut un sistem cuprinzdnd
compensdri, cursuri de reconversie profesionalS 9i convenlii cu
agenlii ale statulrri. pentru preluarea forlei de munci
disponibilizate. Drept urmare, in anul 200I, atmata a fost resirinsi
cu peste 4.100 ofiferi, din care 44 genetali. Dinamica 9i proporliile
acestui proces au'fost apreciate de statele membre ale alianlei. in
acest context" in anul 2001 au fost realizate toate cele 13 obiectiveasumate prin al doilea plan nalional de aderare.
in perioada urm[toare, ne vom concentra atenlia asupm unor
domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea qi operulionalizatea
fo4elor in contextul compatibifitilii cu NATO; participarea la
operaliunile conduse de NATO, inclusiv in cadrul unor structuri
multinalionale; managementul spaliului aeian, al sistemelor de
comunicalii gi informaticl, logistic6 9i infrastructuri;reforma
sistemului de inv6!6mdnt militar.
Considerbm cd direclia noastrd de acliune este bine definitd 9i ne
bucur6m de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate in
Programul nalional anual de pregdtire a aderirii la NATO. Folosim
asistenla oferiti de parteneri in sprijinul efortului nostru general de
integrare in alianli, subliniind in mod special aportul deosebit al
secretarului general al NATO, sir George Robertson. Yizita
efectuati la Bucuregti de secretarul general al NATO a confirmat
faptul ci suntem pe un drum bun gi c5, urmirind cu acelaqi
dinamism indeplinirea angajamentelor asumate, putem s[ fim
tL)
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 126/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
optimigti in ceea ce prive$te decizia de anul viitor de la Praga.
Suntem congtien{i ci admiterea in NATO depinde de noi, destabilitatea politicd gi social6, precum gi de progresul reformeieconomice.
in vederea suslinerii procesului de pregdtire pentru aderare a fostasigurati o perspectivi bugetari pe termen mediu, clar[, solidd gi
sustenabilS, aprobatd de cdtre Parlamentul Romdniei.
Acumuldrile la care m-am referit, realizate intr-untimp scurt
gicueforturi considerabile, s-au concretizat in faptul cd Romdnia este
astizi un candidat cu $anse reale, sporite fald de anul 2000, de a fiinvitatA sd adere la NATO cu prilejul summit-ului de la Praga dinanul viitor.
Lupta impotriva terorismului internalional
Romdnia a reactionat prompt qi solidar la constituirea coaliliei
internalionale impotriva terorismului. Mesajul politic transmis afost acela cE RomAnia igi asumd, concret, responsabilitSlile pe care
le implicd apartenenla la grupul de state ce impdrtigesc valorileeuroatlantice. RomAnia a fost primul dintre statele candidate laaderare care a frcut o oferti concreti de a contribui la eforrurileoperalionale ale alianlei, decizie care a fost aprobatd imediat de
Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturalS; Guvernul qi
Parlamentul au demonshat cd Romdnia inlelege sd igi asume,
deopotrivi cu membrii alianlei, responsabilitatea fald de valorile innumele cirora doreqte si adere la NATO.
Reaclia noastrd la actele teroriste din 11 septembrie a fost lipsitd de
echivoc. Am pus la dispozilia coaliliei antiteroriste internafionale,at6t spaliul aerian terestru gi maritim, cdt gi o ofertS de fo4e, care
demonstreazd capacitatea noastrd de a acliona ca membri de factoai alianlei. Rolul Preqedintelui Romdniei, al Parlamentului qi
Guvernului in acest context a fost esenlial, iar atitudinea Romdnieia fost apreciatd pe deplin de SUA qi de NATO.
114
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 127/483
Bilan! la un an de guvernare
Aq vrea sd menlionez, pentru deplina inlelegere a lucrurilor, ciprogresele inregistrate in plan intern - relansarea economicd,
seiozitateaindepliniriiangajamentelor,rezttltateleevidenliateprinRaporhrl de lari - au determinat imbundtillirea imaginii qi
credibilitafli activita$i guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat,
de altfel, la intilnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la
Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris gi Roma,
amplu relatate de mass-media interni pi internalionald.
PaSii tnainte Si prioritdli pentru viitortn integrarea europeand
Pregitirea Romdniei pentru aderarea la Uniunea Europeand a
dobdndit o consistenli sporitd prin remodelarea institulionald de
coordonare qi execulie a acestui proces, precum qi prin realizarca
unui dialog eficient cu instituliile comunitare.
Noul mod de abordare a relafiei dintre Romdnia 9i UniuneaEuropeani a determinat, in acest an, un progres important in
rcalizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, a;a cum sunt
evidenliate in Raportul de lard pe anul 2001 al Comisiei Europene
qi in Raportul prezentat Parlamentului European. Rapoartele
conlin, in mod firesc, recomandiri care impreuni cu prioritIlile din
Parteneriatul de aderare constituie elementele de bazd ale
Programului de misuri pentru intensificarea gi accelerarea
pregdtirilor pentru aderare. Aplicarea acestuia va duce laindeplinirea criteriilor economice de aderare gi la deschiderea
tuturor capitolelor in perioada preqedinliei spaniole.
Suslinerea RomAniei de cdtre Comisia Europeand gi Parlamentul
European, de state membre, exprimati - atdt in cele 8 conferinle de
aderare care au avut loc in acest an, cdt gi la Consiliile europene de
la Griteborg qi Laeken - este neechivocd: Romdnia are $ansa
ader[rii la Uniunea Europeani, recuperdnd decalajele fali decelelalte !6ri candidate gi rdmdnerile in urmi in etapa de negociere.
Este insd de relinut cd situalia actuali se datoreazd integral
intdrzierilor in elaborarea documentelor de pozi]gie cumulate pdnd
r25
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 128/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 129/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 130/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
rdspunderea, consecinlele acestei importante decizii a UniuniiEuropene.
Este pentru mine o onorantd indatorire sd mulEumesc Parlamentului
pentru modul responsabil in care a inleles si acorde prioritate
promovlrii legislaliei noashe, armonizatl cu cea din Uniunea
Europeani qi pentru sprijinul pe care - sunt sigur - il va acorda incontinuare in acest important domeniu.
Promovarea RomAniei cfl actor internafional semniJicativ
Politica externl a Romdniei s-a aflat in anul 2001 in fala unei
misiuni de cea mai mare rdspundere, ce decurge din noul statut al
!5rii noastre in ansamblul relaliilor internafionale, in primul rdnd inprocesul de aderare la Uniunea Europeani, ca gi prin calitatea de
candidat important pentru urmitoarea etapi a lnrgirii Alianlei
Nord-Atlantice.
Prezen[aRomdniei in viala internalionald s-a distins prin:
o iniliativi in promovarea proiectelor ce pot aduce beneficii
pentru securitatea gi prosperitatea !5rii;o rigoare in indeplinirea obiectivelor strategice gi a angajamentelor
asumate;
o demnitate in suslinerea intereselor noastre nalionale;
o construclie solidd gi de incredere in relaliile cu partenerii nogtri,in primul rdnd cu !6ri1e din spaliul euroatlantic, de care sunt legate
profund prioritifile externe ale lirii noastre.
Anul 2001 a fost un an intens in plan diplomatic, in care RomAnia a
delinut pregedinfia OSCE pi pregedinlia Comitetului mixt al
CEFTA. Bucuregtiul s-a afirmat in repetate rdnduri ca un centru de
interes pentru Europa gi pentru intreaga lume, glzduind
evenimente majore in viala internafionall: Conferinla Ministerialla OSCE, Reuniunea Regionald a Pactului de Stabilitate pentru Sud-
Estul Europei, Summit-ul CEFTA gi Summit-ul pentru Mediu 9i
Dezvoltare Durabili, reuniuni regionale ale cooperdrilor din
r28
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 131/483
Bilan! la un an de guvernare
domeniul economic sau in domeniul combaterii ameninlarilor
neconventionale, crimei organizate.
Fa!6 de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare' s-a
aclionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a
aderdrii Romaniei la structurile europene 9i euroatlantice, prin
?nt[rirea relaliilor de parteneriat gi cooper[rilor strategice cu !6rile
membre ale Uniunii Europene 9i NATO' Romdnia gi-a indeplinit
cu succes mandatul preqedinliei OSCE, una dintre
responsabilitalile cele mai prestigioase in plan internalional ale !6riinoistre in ultimele decenii. Jara noastrd a continuat sI iqi
consolideze rolul sdu dinamic in plan regional pe baza unor
strategii coerente qi urmdrite riguros de Guvern, pentru punerea ?n
valoare a potenlialului de cooperare cu firile vecine qi din
vecinitate.
in centrul politicii externe promovate de Guvernul Romdniei s-a
aflat gi se afl6 suslinerea 9i ap6rarea intereselor directe alecetSleanului romdn - ca cetdlean al Europei Unite -, precum qi
siguranfa, prosperitatea qi demnitatea sa.
in acelagi sens, acliunile externe au promovat cu profesionalism
interesele economice ale Frii noastre, in primul rdnd prin
asigUrarea deschiderilor politice necesale pentru pitrunderea pe noi
piele de desfacere a produselor romdneqti, o buni rcprezerftare a
intereselor noastre economice gi a oportunititilorde afaceri
9iinvestilionale din Romdnia'
D ezvoltarea p arteneriatelor bilaterale
in plan bilateral, Guvernul a urmdrit relansarea relafiilor cu ldri de
importanlI strategicd pentru interesele de politicd externd ale
Romdniei, reconfirmarea prin rcztltate concrete a parteneriatelor
stabilite cu !6ri membre ale UE 9i NATO, aqezatea pe o bazS nou6,
credibil[ 9i productiva, a relaliilor bilaterale cu state fa\i' de cateRomAnia are interese majore in plan politic ai economic.
129
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 132/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 133/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 134/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
romano-ucrainean pentru Europa, de dorinla comunl pentm
cooperare economice, pe care o vom concretiza in cursul viziteilaBucuregti a primului-ministru ucrainean, in luna ianuarie anulviitor.
Pe parcursul acestui an relaliile cu Republica Moldova au fostmarcate de evolufiile politice de la Chiqindu, abordarea de cdtre
Romdnia a relaliilor bilaterale fiind deschisd 9i pragmatici. inpofida eforhrrilor pi deschiderii depline a Guvernului Romdniei
pentru intirirea cooperdrii bilaterale, rispunsurile autorit[filor de laChigindu nu au fost intotdeauna sincrone. Rom6nia a contribuit laadmiterea Republicii Moldova in Pactul de stabilitate 9i lasuslinerea intereselor acestei !5ri pentru a avea acces la proiectele
de dezvoltare promovate de Comisia Europeand gi Pactul de
stabilitate.
Guvernul Rom0niei a continuat sd promoveze consecvent, prin
dialogul politic la nivel inalt gi prezenla tot mai eficienti acompaniilor romdnegti, dimensiunea estic5 a cooperdrii. Prinpozilia si geostrategicd, Romdnia reprezintl puntea prin care
Uniunea Europeanl poate si igi proiecteze rolul gi capacitatea sd de
motor al economiei mondiale spre spaliile intranzilie de dincolo de
Marea Neagr6, citre Marea Caspicd gi Asia CentralS.
Romdnia in arena politicilor globale
Caracteristicile demersului romdnesc pentru integrarea in NATO gi
in promovarea procesului de aderare la Uniunea Europeanl au fost:realism, solidaritate cu ceilalli candidali, punerea in valoare cueficienld arealizdrilor in plan intem in vederea aderirii.
Guvernul Romdniei a promovat calea solidaritilii cu toli candidatiila NATO, atitudine consacrati in cadrul noii cooperdri Vilnius-l0,la care Romdnia este parte qi la care contribuie cu convingerca cd
partenerii de astizi vor fi alialii de miine.
Dialogul cu partenerii Guvernului din societatea civilS a fost gi
rdmdne un instrument concret gi convingitor al promovdrii
l)L
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 135/483
Bilanl la un an de guvernare
candidaturii noastre pentru aderare, iar consensul fo4elor politice
parlamentare in jurul obiectivelor fundamentale de politicl externia fost afirmat explicit pe parcursul anului 2001. Acest exerciliu a
fost inceput o dati cu instrumentarea Shategiei nalionale de
aderare la NATO, asumatd de Guvern.
Eforturile Guvernului Rom6niei pentru suslinerea intregii activitAli
a pregedinliei OSCE au fost considerabile gi apreciate in cei mai
buni termeni de partenerii externi. Obiectivele pe care lara noash[
gi le-a propus la asumarea mandatului preqedinliei OSCE au fostrealizate integral. Aceastd misiune a fost un test important al
gradului de implicare a lhrii noastre in glsirea unor formule de
securitate pentru a face fa!6 noilor provocdri inainte de aderarea la
UE gi NATO. Rom6nia a confirmat capacitatea sa de a fi un
partener capabil sd iqi asume responsabilitdli de anverguri qi sd
duci la ?ndeplinire angajamentele luate. In acest context nu se
poate omite sublinierea gansei dar gi a rdspunderii care a tenlJtzt
pentru lara noastri din faptul, ftri precedent, cd Rom0nia a definutin acelagi timp, atdt conducerea ramurii guvernamentale, cdt 9i a
celei parlamentare a OSCE. Prin modul in care am reugit integrarea
acestor doui dimensiuni am mdrit atdt relevanla aportului politic
romdnesc pentru OSCE, cdt gi relevanla OSCE pentru pacea,
securitatea gi stabilitatea g1oba16.
O atenlie speciald a fost acordat5 intdririi rolului gi contribufiei
Romdniei la dezvoltarea cooperirii regionale in Europa de Sud-Est,in primul rdnd, prin intermediul Pactului de stabilitate gi pe baza
unei strategii de acliune a Rominiei in plan regional. In acelaqi
timp, Rom0nia a avut o prezenll activd gi iniliative de referinl6 in
cadrul cooperirilor regionale la Marea Neagrd, Iniliativa Central
Europeani 9i SECI.
Un moment de referinl[ in afirmarea Romdniei ca important factor
de stabilitate gi promotor al cooperdrii regionale l-a constituitConferinla Regionald a Pactului de Stabilitate, organizatd in luna
octombrie la Bucureqti. Cu aceastl ocazie au fost reconfirmate
IJJ
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 136/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
proiectele de infrastructurl pentru care Romaniabeneficiazl de cea
mai importanti sumi alocatdin plan regional.
in promovarea intereselor economice in plan extern, o atenliespeciali a fost acordati revitalizirii legdturilor cu partenerii dinafara spaliului euroatlantic, urmdrind redeschiderea de piele de
desfacere pentru produsele rominegti, in special in America Latind,
lirile arabe gi Asia-Pacific, identificarea de parteneri stabili pentru
aprovizionarea cu materii prime gi recuperarea datoriilor
contractate inainte de 1990.
Prioritar pe aceste spalii a fost identificarea nigelor de oportunitatepentru interesele economice ale Rom6niei. Africa reprezintl osurs[ incd insuficient valorificatd. Ministerele de resort au alcituitun inventar de oportunitdli economice, care va fi urmdrit inacliunile externe gi in promovarea intereselor asocialiilor privateale intreprinzitorilor gi exportatorilor din Romdnia.
Un rol important pentru asigurarea deschiderilor politice necesare
consolidirii relaliilor economice cu firi din aceste zone, in specialdin Asia, l-au avut contactele pe linie parlamentari, cu deosebire lanivelul preqedinlilor celor doul Camere.
RomAnia a fost o prezenld activi qi recunoscutd in dezbaterileprivind rolul viitor gi reformele necesare unor institulii cu vocafieuniversald, in primul rdnd ONU. De asemenea, a fost continuatl
participarea in cadrul Consiliului Europei, organiza[ie in care
parlamentarii romdni se bucur[ de prestigiu. La Strasbourg, la felca gi la New York, Bruxelles qi Geneva, Romdnia se afirmd ca uncontributor la migcarea universal5 de promovare qi asigurare arespectirii drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparlindndminoritdlilor nafionale.
Politica externe a continuat s[ promoveze proiectele de sprijinire a
comunitSlilor rom0negti de peste hotare, pentru consolidareaidentit5lii 1or culturale, pebaza normelor europene. A fost adoptatiStrategia privind relatiile cu romOnii din afara granilelor, cu atenliespeciald privind problemele romdnilor din vecindtatea tirii.134
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 137/483
Bilan{ la un an de guvernare
Guvernul Rom0niei a iniliat gi susline din acest an Proiectul ,,Casa
Rom6niei", dedicat intdririi relaliilor Romdniei cu comunitililerom6negti de peste hotare, dar gi pentru promovarea intereselor
economice romdnegti in strdindtate. Fondul Romdnia, constituit la
iniliativa Guvernului, va fi un suport semnificativ, atdt pentru
activitdlile de promovare a intereselor economice qi comerciale de
export ale mediului de afaceri din !ar6, cdt gi un sprijin consistent
pentru viitoarele acliuni ale,,Casei Romdniei".
in intreaga activitate de promovare a politicii externe a Romdniei,Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al Preqedintelui
Ion Iliescu gi al Parlamentului. Prin contribulia diplomafiei
parlamentare am reugit sd promovim o politicd externd coerentd qi
eficientd, dedicatd pe deplin intereselor nafionale ale ldrii noastre.
Refo rm a in stitagiilo r P o litic e
in decembrie 2000, Guvernul PSD s-a angajat gi cred c6, in buniparte, a reugit sd restabileascd raporturile constitu,tionale dintre
Executiv qi Legislativ, prin repunerea Parlamentului in rolul siu de
reprezentant suprem al poporului romdn 9i de unic[ autoritate
legiuitoare atdrii.
impreuni cu Parlamentul, prin simpliftcarea procedurilor de
dezbatere gi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficienlei
in desfbgurarea activitllii legislative; pdn6 in acest moment, au fostadoptate 9i promulgate 748 de legi.
inrealizarea Programului legislativ pentru perioada 200I-2004 au
fost elaborate gi prezentate proiecte de acte normative pe domenii,
in concordanll cu reglementdrile comunitare in materie, precum 9i
cu prevederile cuprinse in tratatele internalionale la care Romdnia
este parte.
Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin qi
continuu, prin informiri, puncte de vedere pe care Guvemul le-a
prezentat la iniliativele legislative parlamentare, rispunsuri la
135
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 138/483
Adrian Ndstase - Snre normalitate
intrebirile sau interpeldrile deputalilor qi senatodlor adresate
membrilor Guvernului, mofiuni simple, asumarea rispunderii.
Cu privire la modul in care ne-am indeplinit angajamentele
asumate am sd citez cdteva evaluiri recente ale Comisiei Europene,
din Raportul de lard pentru Romdnia pe anul 2001, referitor la
Parlament, in capitolul intitulat Criterii politice - Democralia gi
statul de drept, in care se afirm6: ,,Eficienfa puterii legislative,identificati drept o problemd deosebitd in rapoartele precedente, s-a
imbundtilit considerabil [...]". inaintea alegerilor, corpul legislativse gdsea in stare de paralizie, ca urmare a sl[biciunii coaliliei de la
putere.
Una dintre primele iniliative ale noului Parlament a fost reformarea
funcfiondrii celor doud Camere, cu scopul accelerdrii procesuluilegislativ [...]. S-au luat o serie de misuri de imbundtdtire a
relafiilor dintre legislativ gi executiv [...]. Num[ru] de legi adoptate
de Parlament a crescut semnificativ de la inceputul anului [...].Toate agenliile guvernamentale au fost subordonate ministerelor,ceea ce a imbunitilit coeziunea administrafieil...].
Simplificarea procedurilor parlamentare, prin modificarea
regulamentelor Camerei Deputafilor gi Senatului, a dus, pe de o
parte, la accelerarea procesului legislativ, iar, pe de altb parte, la
transferul centrului de greutate al dezbaterilor in comisiile
permanente de specialitate. Drept urmare, plenul CamereiDeputafilor, al Senatului sau al gedinlelor comune au devenit forumde dezbatere politicd gi de decizie final[.
Pe plan legislativ, Guvernul a aclionat in doui direcfii: pe de o
parte, a reexaminat proiectele de lege iniliate in legislatura 1996-
2000, aflate in momentul preludrii guverndrii in proceduri de
legiferare la Parlament, prezentdnd punctul sdu de vedere asupra
acestora, in concordanld cu mdsurile propuse prin programul nostru
de guvernare.
Pe de alt5 parte, a iniliat noi proiecte de acte normative, in diferite
domenii de activitate, necesare punerii in practici a angajamentelor
lJo
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 139/483
Bilan! la un an de guvernare
luate pentru annonizarea legislaliei nalionale cu cea comunitara.
Astfel, de la investiturd $i pdni in prezen| Guvernul gi-a exercitat
dreptul de iniliativi legislativd prin kansmiterea la Parlament a
unui numir de 393 de proiecte de lege.
Este adev[rat c6, in cadrul procesului de legiferare, am uzat gi de
institulia delegdrii legislative, dar cu respectarea prevederilor
constitulionale gi regulamentare. Guvernul a emis in acest an un
numdr important de ordonanle de urgenli. insd motivele principale
care au determinat emiterea lor au fost intemeiate, a$a cum s-ademonstrat in expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de
lege, conform articolului 114 din Constitulie.
in perioada sesiunilor parlamentare din acest an, Guvemul a
elaborat 148 de puncte de vedere la iniliativele legislative
parlamentare ale deputalilor gi senatorilor. De asemenea, a rdspuns
la 990 de intrebdri gi interpel6ri adresate membrilor Guvernului,
inclusiv primului-mini stru.
O insemnatd parte a intreblrilor gi interpeldrilor ne-a ajutat sd
examindm gi si soluliondm situalii, st6ri sau aspecte din viala
economicd gi social6.
Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul
exercitat pe calea mofiunilor. Ne-am confruntat cu un numdr record
de moliuni simple, pe parcursul a doud sesiuni. Numai in ultima
lund au fost depuse 4 moliuni simple gi vd asigur cd le-am tratat cumaximd seriozitate gi responsabilitate.
inchei acest capitol dedicat raporturilor constitulionale Guvern-
Parlament cu ceea ce noi am numit ,,dialogul siptdmdnal al
parlamentarilor cu Guvernul". in acest sens, am asigurat ca de doud
ori pe siptim0nd, la sediul celor doui Camere, secretarii de stat
pentru rela{ia cu Parlamentul sd fie prezenli la intdlnirea cu
senatorii sau deputalii care doresc sl se consultedocumenteze in vederea soluliondrii unor probleme
circumscriplie electorali.
sau si sedin propria
Lt I
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 140/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 141/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 142/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 143/483
Op oz ili a, nepr ofes i o n i s t d
Mo{iunea de cenzur6, inregistrati in aceeagi zi,lap:ulin timp dupd
ce am inceput si prezint Declaralia de politicd generald, constituie
- dupl opinia noastrd - un demers lipsit de eleganli, o acliune de
propagandi demagogic[, avdnd drept scop crearea de confuzie in
rdndul cetdlenilor, in vederea cdqtigirii de capital politic, prtn
practici politicianiste, de cdtre grupurile parlamentare ale partidelor
conduse de domnii Corneliu Vadim Tudor, Traian Bdsescu gi
Valeriu Stoica, reunili intr-o coalilie de fapt, pe care pulini oameni
politici ar fi considerat-o posibiligi
pe care - cei mai mulli - nuo
?nleleg.
Modul bizar in care a fost depusd moliunea de cenz-vd este dovedit
chiar de conlinutul s[u, care - in lipsa timpului material necesar
studierii celor 6 volume ale C64ii albe a primului an de guvernare
PSD qi pe fondul necunoa$terii declaraliei mele de politicd
generald, ignord total evoluliile pozitive din societatea rom6neascd
in anul 2001, recunoscute inclusiv de comunitatea internalional[,
dar mai ales bine cunoscute populafiei. Elaboratd in aceste condifii,
mofiunea de cenntrd este caracterizatd, prin superficialitate, stil
eclectic Ai confuz, probdnd lipsa de competenli profesional[ gi de
moralitate politici a autorilor gi a semnatarilor mofiunii. Prin acest
demers, partidele iniliatoare ale moliunii dovedesc incapacitatea de
a se angaja ?ntr-un dialog de fond, profesionist gi constructiv,
asupra prezentului qi viitorului 15rii, intr-o perioadi extrem de
important[ pentru Rom6nia.Iatd cd, din interese mirunte, politicianiste, Partidul Democrat gi
Partidul Nalional Liberal, care au aclrzat, ani in gir, formaliunea
noastri politicd pentru colaborarea cu partidul domnului Corneliu
Vadim Tudor, se aliazd acum cu acesta, ignordnd faptul c5, astfel,
induc in rdndul comunitdlii internalionale o imagine negativ[
asupra vielii politice din lara noastr6. Ne intrebim cum vor explica
PD9i
PNL opliunea pentru o noud alian!6 politici infa\a colegilor
domniilor 1or din marile familii ideologice, Internalionala
S oc iali sti g i, re spectiv, Intemali on ala Lib er ald.
tl+l
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 144/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 145/483
Opozitia, neprofesionis td
Cregterea economic5, pe care o estimEm la 4,9o/o
-privit[ la
inceput cu reticenfi gi apreciati de mulli ca prea optimistd -, este
oblinutd in pofida incetinirii cregterii economice mondiale,Rominia reugind sd realizeze in anul 2001 cel mai inalt ritm decre$tere economicd intre fdrile Europei Centrale gi de Est.
in domeniul nivelului de toai subliniez c6, pe primele 10 luni,salariul real a crescut cu 6,lyo comparativ cu perioadacorespunzdtoare din anul trecut, iar ruta gomajului a scizut de la
10,50 in decembrie 2000, la 7,7o/o in prezent; corespunzitoracestor evolulii favorabile s-a diminuat gi rata sdrdciei.
Referitor la aatzallile privind lipsa mdsurilor de combatere acorupliei gi a criminalitifii, precum gi legat de refacerea autoritaliistatului qi a instituliilor sale, v6 asigurdm ci acestea au constituitprioritn{i ale acliunii noastre guvemamentale. Astfel, au fostadoptate programe concrete gi coerente care au avut ca rczultat
intdrirea capacitdlii administrative a statului, pe fondulmodernizirii qi descentraliz[rii atribuliilor gi competenleloracestuia.
De aceea, pentru edificarea semnatarilor moliunii asupra acfiunilorintreprinse gi a rezultatelor oblinute de Guvernul nostru ii invitdmpe distingii nogtri colegi din opozilie si examineze, cabibliografie,Declaralia politicd, paginile 34-40, precum Si Cartea albd a
guverndrii P,SD din anul 2001, volumul I, paginile 168-183;volumul II, paginile 255-262 9i 276-307, gi volumul V, paginile 6,11,20-29, 3l , 50, 69-g9.
Dupd parcurgerea acestor capitole, veli constata, stimali colegi dinopozilie, cd gi in ceea ce privegte combaterea corupliei gi acriminalitSlii, precum gi referitor la refacerea autoritdlii statului gi ainstituliilor sale, ne-am respectat angajamentele asumate in falaParlamentului, aouzele autorilor moliunii dovedindu-se, astfel,tendenlioase gi demagogice.
Analizdnd, in continuare, continutul moliunii de cenzurd",
constatrm ci semnatarii acesteia iqibazeazd acuzele privind starea
t43
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 146/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 147/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 148/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Rom6niei, incepdnd cu anul 2001, in procesul benefic al dez-
inflaliei este durabili qi consistentd. Acest fapt este demonstrat inmod pregnant de evolulia comparativi a prefurilor $i tarifelor, atatpe ansamblu, cdt gi pe grupe de produse gi servicii, in primele 11
luni din acest an, comparativ cu aceeagi perioadd din anul 2000.
Consider cd sunt edificatoare urmitoarele menliuni:
o rata inflafiei pe 11 luni in anul curent a fost de 27,5yo, fata de
37,30 inperioada
corespunzitoare din 2000;o la mirfuri alimentare rata inflafiei a fost de 23,8yo fa\a.de 4l ,5o/o inanul precedent din care la pdine l6,6oh faln de 56,Iyo,la fiini gi
mdlai L6Yo fa\E" de 70Yo,la carne gi preparate M,soh falE de 62,3%o,la
lapte gi produse lactate 23,2yo fati de 39,6%o;
o la mdrfuri nealimentare, evolufia este, de asemenea, pozitivd,respectiv deLa34,4%o in 2000 la29,60/oin200l, cu toate ci actualul
Guvem a fost nevoit sd opereze importante ajustiri ale prefurilor qi
tarifelor la energie gi combustibili, ca efect al blocdrii administative,in scopuri electorale, a adaptErii acestora in raport cu evolulia cursuluileu/dolar de cdte Guvernul din 2000, format cu larga participare a
PNL qi PD;
o la servicii, pe total, scdderea ratei infla,tiei este de la 34,9Yo la32,4yo, din care reduceri mai substanliale s-au inregistrat la serviciilede ap6, canal gi salubritate dela 62,60/ola34,9o/o, ftansport interurban
de la 39%o LaZ8Yo qi la cele de pogti qi telecomunicalie de la 4I,8o/o la30,7Yo.
Pentru edificdri suplimentare ale acestor tendinle pozitive indomeniul inflafiei se anexeazd un tabel conlindnd indiceleprefurilor de consum la principalele mirfuri qi servicii.
Doamnelor gi domnilor senatori qi deputafi,
Bazdndu-se pe cregterea economicd realizatd, Guvernul a conectatpolitica salariall la aceste tendinfe pozitive, urmlrind ca pe l6ngdconcretizarea intr-un volum sporit de investilii, sporul de produclieqi de productivitate a muncii obtinute in acest an sd se reg[seascd gi
t46
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 149/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 150/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 151/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 152/483
Adrian Ndstase - Spre norrnalitate
resursele pentru reducerea $omajului. In acest context, prin
mijloace finanlate din fondul de qomaj gi din resurse atrase de laBanca Mondiald ne-am prcpus inilial ocuparea in acest an a cel
pulin 3.030 de persoane. Rezultatele pe primele ll luni aratb
incadrarea efectivd in activitdli permanente sau temporare a peste
7.400 de persoane. Mai mult, acum sunt 1.900 locuri de munc6
disponibile.
Fali de aceste date, incontestabile, afirmalia potrivit c[reia in
Valea Jiului s-au creat in acest an numai Z4locuri de munci este
total deplasatd. Ruginos nu este modul nostru de acliune, a$a cumne imputi opozilia, ci ruginoasd gi degradanti totodatd, este
utllizarca de date false in scopul dezinformdrii opiniei publice de
cdtre grupurile parlamentare PRM, PD gi PNL, conduse de domniiCorneliu Vadim Tudor, Traian Bisescu gi Valeriu Stoica.
Pe fondul cregterii credibilitnlii externe a Rom6niei, ca efect al
guverndrii PSD, s-a realizat deschiderea ciltre pia\a internalionald amuncii, ca o premisl a pregitirii integririi gi, pe aceastd cale, inUniunea Europeand. Experienfa unei bune colaborlri cu OficiulFederal al Muncii din Germania a stat la baza unor noi acorduriincheiate sau in curs de negociere cu liri din Uniunea Europeand.
Programul pentru anul viitor prevede incadrarea in munci a peste
250.000 de persoane gi urmiregte reducerea gomajului in 180 de
localitSli din zone defavorizate gi monoindustriale. Programulpentru Valea Jiului este in continuare in atenlie 9i va asigura
ocuparea a cel pulin 4.600 de persoane.
Guvernul nostru pune in aplicare, in anul 2002,vrt program real de
restructurare pentru industria de ap5.rare, insolit de mdsuri de
protectie sociali de care vor beneficia circa 18.000 de persoane.
Printre aceste mdsuri menfionim: crearea parcurilor industriale, incare urmeazi
sifie ocupate o parte din persoanele disponibilizate
gi acordarea ajutorului de gomaj, precum gi a veniturilor de
completare pe o perioadd de 14 luni, insofite de un pachet de
m[suri active specifice fiecirei zone.
150
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 153/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 154/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
poatA construi temeinic Ai durabil, asigurdnd - prin aceasta *imbundtSlirea condiliilor de viali ale cet[fenilor lirii.Ag dori s5 se relin6 cd actualul cabinet - a$a cum s-a angajat prinProgramul de guvernare - qi-a propus o schimbare radicali inabordarea problematicii sirdciei gi marginalizf,rii sociale, prinpromovarea unui model social bazat pe echilibrul dintrecompetifie, colaborare qi solidaritate.
Astfel, politica sociald s-a concretizat, pe de o parte, in mdsuri deproteclie gi de asistenli sociald pentru anumite categorii sau
grupuri de persoane gi, pe de altdparte, in acliuni care vor contribuila asigurarea locului de muncl pentru oblinerea de venituripermanente gi in creqtere. Am aclionat pentru realizarea unei
asistenle sociale moderne, reale gi eficiente, urmirind cu atenlie
deosebitd respectarea principiilor demnitnlii umane gi justiliei
sociale, prevenirea gi combaterea tendinlelor de discriminare,
marginalizare gi excludere social6, precum gi trecerea de laprograme universaliste la cele direcfionate citre cetilenii nevoiagi.
Legat de alocatia de stat pentru copii, Guvernul a decis ci aceasta
se va majora din luna ianuarie 2002 la 150.000 lei/copil gi insemestrul al IIJea la 180.000 lei/copil. Cuantumul alocaliei de
intrelinere stabilit pentru copiii dali in plasament este de 500.000
lei/copil, de care benefrciaz1" un numir de 35.400 copii, efortul
financiar in anul200l fiind de 191 miliarde lei.Pentru a veni in sprijinul familiilor cu copii gi care au venifuri mici,in anul 2001 s-au atribuit, pentru prima dat6, rechizite in modgratuit, insumdnd 206 miliarde de lei. Astfel, fiecare din cei
923.000 elevi au primit rechizite in valoare de 200.000-300.000 lei.
Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea
grafiitd a manualelor gcolare. Acestor eforturi li se adaugd alocarea
a peste 1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi gi
studenli, taberelor de vacan!6 gi subvenlion6rii ciminelorstudenlegti.
r52
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 155/483
Op ozilia, nepr ofes io nis td
Ca urmare a cre$terii tarifelor pentru energia termicd in sistem
centralizat, precum gi datoriti cregterii prelului gazelor naturale,ajustlri blocate de guvernarea precedentd in trimestrul IV al anului
2000, Guvernul a aprobat o serie de acte normative care vizeazd
proteclia sociali a familiilor gi persoanelor cu venituri reduse,
pentru ca acestea s6 fie in mdsurd sd-gi pliteasci cheltuielile cu
incillzirea locuinlei; de aceste ajutoare beneftciazd aproximativ
70Yo din num6ru1 total al familiilor din Romdnia care folosesc
pentru incdlzire energie termicd in sistem centralizat gi, respectiv,
64Yo din num6ru1 total al familiilor care folosesc gazele naturale
pentru incdlzire, adicd in total aproximativ 2,6 milioane familii,pentru care efortul bugetar este de 947 miliarde lei. in acelaqi timp
s-au acordat ajutoare de urgenli pentru familii aflate in situalii de
extremd dificultate gi alocafii de solidaritate, in valoare totaii de
280 miiiarde lei.
Pentru asociafiile gi fundaliile care presteazi servicii de asistenli
social6, in anul 2001 statul a acordat subven{ii de 450.000leilpersoand asistatd, sumi care va fi majorath in anul 2O02 la
600.000lei.
Av0nd in vedere dificultd1ile cu care se confrunti pensionarii
veterani de rizboi, in anul 200 I s-a acordat un ajutor in cuantum de
275.000lei/persoand pentru acoperirea unei pi(i din costul chiriei,
energiei electrice gi energiei termice; menlionez ci in anul 2000
veteranii de rdzboi nu au primit acest ajutor.
La fel, pentru garattarea acorddrii unui ajutor social lunar tuturor
persoanelor aflate in dificultate s-a imbundt[lit sistemul actual de
alocare a resurselor cu aceasti destinalie, prin completarea
fondurilor repartizate din bugetele locale cu transferuri de la
bugetul de stat, confomr Legii nr. 4l612001privind venitul minim
garantat.
in acest cadru, se estimeazd c6, incep0nd cu I ianuarie 2002, vorbeneficia de venitul minim garantat circa 758.000 familii 9i
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 156/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 157/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 158/483
Numirul total al persoanelor care vor beneficia de recorelarea
pensiilor, a cirei primd etapd" va fi aplicati in luna ianuarie 2002,este de circa 3.040.000, din care circa 640.000 sunt pensionariurmagi gi 500.000 pensionari agricultori. in anul 2002, pondereacheltuielilor cu pensiile va reprezenta circa 7% din pIB, fatl de6,60/oin anul2000.
Pensia medie din sistemul public in 2002 ya avea o cregterenominali de circa 33o/o, respectiv I.736.000 in anul viitor,
comparativ cu o ratd prognozati a inflaliei de 22yo (decembrie2002la decembrie 2001). Rata de inlocuire ce se va asigura pentrupensionarii de limitd de varsti pi vechime completi, calculild falade nivelul salariului mediu brut prognozatpentruanul de referinfl,va fi de 43,80 in luna decembrie 2002 Si va ajunge la 44,9o/o inluna decembie2004.
Toate acestea demonstreazd cd politica de continuare a reformei in
domeniul pensiilor este coerenti, departe de a confirmapreviziunile sumbre cuprinse in moliune. Reforma este indreptatispre imbundtdtkea real6 gi consistentd a situaliei pensionarilor,segment important al populaliei asupra cdruia se rdsfrdng efecteledureroase ca'szate de amdnarea nejustificati a aplicirii mdsurilorde reformd de citre guvernarea haoticd gi distructivi din anii1997-2000.
Nici in cadrul acestei problemenu putem prezenta completrezultatele oblinute in acest an qi acliunile programate pentru anii
2002-2004, motiv penfru care rug6m semnatarii motiunii sdconsulte paginile 23-24 din Declaralia de politicd generald,paginile 138-140 din volumul I, paginile 185-190 din volumul II qipaginile 17,58,77 din volumul V.
Doamnelor gi domnilor,
continudnd pe linia criticilor nefundamentate, referitoare la stareade sdndtate a populafiei, semnatarii moliunii ignord incd o datiacliunile Guvernului pentru imbundtdlirea acestei situalii gi de a
r56
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 159/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 160/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
care sunt in'prezent de circa 5.000 miliarde lei. Se dovedegte,
astfel, c6 actuala administrafie a reugit nu numai si achite
obligaliile rcntltate din consumurile curente ale anului 2001, ci sd
onoreze gi suma de 1.740 miliarde lei, proveniti din datoriile
existente la 3l decembrie 2000.
in legiturd cu afirmalia din mofiune privind aSa-zisa deturnare a
fondurilor Casei Nalionale a Asiguririlor de Sdndtate prin
Trezoreria statului, Guvernul consideri aceste aserliuni ca o
dovadd evidentd a incompetenfei autorilor moliunii, nimeni alliidecdt o parte din cei ,,15.000 de specialigti" ai guvern[riiprecedente -, precum qi a lipsei de responsabilitate politicl privindcorecta informare a opiniei publice.
Semnatarii moliunii confundi, din necunoagtere sau din rea-credinfi, programarea gi aprobarea prin legea anuall a bugetului de
stat al unor excedente ale bugetului Casei Nalionale a Asiguririlor
de Sindtate cu deturndri sau disparitia acestor fonduri, dorind sdinducd prin demagogie ieftind gi spirit politicianist neincredere gi
nemulfumiri in rAndul populafiei fati de un domeniu deosebit de
sensibil, cum este sectorul sanitar.
Excedentele la fondul special pentru asiguriri sociale de sdndtate
au fost programate inc6 din primul an de funclionare a acestui nousistem in domeniul sanitar, respectiv in anul 1998, cdnd la
guvernare se aflau chiar reprezentanlIi partidelor care acumsemneazi prezenta moliune. Iatd, in mod concret, excedentele
aprobate de coalilia de dreapta in anii de guvernare a acesteia:
0,3yo dn P.I.B. in 1998 9i 1999 9i 0,2oA d:rl'P.LB. in 2000.
Urmdrind realizarea unui deficit redus al bugetului general
consolidat, in scopul sciderii accelerate a ratei inflaliei, respectiv laun nivel de 3,5Yo in 200 I gi 3%o in 2002, comparativ cu 4oh in anul2000, Guvernul PSD a programat excedente bugetare
lafondul
special al Casei Nalionale a Asiguririlor de Sdn[tate, similare, de
altfel, celor din perioada 1998 gi 1999, respectiv de 0,3%o in 2001 qi
0,2Yoin2002.
158
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 161/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 162/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
ajungdnd in aceasti perioadi la 72%o din totalul producliei internegi al cantitSlilor extrase din depozitele de inmagazinare.
Doresc sd asigur, cu toat[ responsabilitatea, Parlamentul gi
populalia !6rii, c5 Guvemul, in mod direct, a luat mdsuri pentru
asigurarea resurselor energetice necesare trecerii in condiliinormale a iernii 2001-2002, acorddnd totodatd, un sprijinsubstanlial autoritdlilor locale in a cdror competenli revine
adoptarea unor m[suri adecvate asiguririi cdldurii gi apei calde
pentru populalie gi instituliile publice.
in legituri cu afirmaliile autorilor moliunii, potrivit ciroracreqterea economicl de 4,9To estimati pe acest an ar fr o farsd
propagandisticd care nu se regdseqte in cogul zllnic al cetifeanului,doresc sd le resping cu fermitate.
Aceasta, ?ntrucdt cre$terea economicl din anul2001, precum gi cea
de 5% proiectati pentru anul 2002, reprezinth parametriimacroeconomici recunosculi - dupd profunde arnlize profesioniste
- de cltre experlii FMI, confirmare realizati prin aprobarea recentia Acordului stand-by, in care sunt previzuli qi acegti indicatori. De
altfel, in jurul orelor 13 din ziuade marli 18 decembrie anul curent
Camera Deputafilor, deci inclusiv PRM, PNL qi PD, a aprobat inunanimitate Memorandumul de politici economice qi Acordul de
trnprumut stand-by cu FMI.
in aceste condilii, mI intreb, pe buni dreptate, cdnd sunt serioase gi
responsabile fa![ de electorat partidele conduse de Corneliu VadimTudor, Valeriu Stoica gi Traian Bdsescu? Atunci, cind marli laorele 13 au votat acordul cu FMI sau la orele 15,30 c0nd au depus
moliunea de cenzrxd prin care contest6 unii din parametriiacestuia?
Concluzia, ?n acest caz, nu poate fi decdt una singurS: fie
semnatarii moliunii sunt ignoranli qi au votat in necunoptinli decauzd Acordul cu FMI sau sunt demagogi, practicdnd rur discursduplicitar, in sensul ci au votat Acordul cu FMI in cunogtinji de
cauzi pentru imaginea lor extemd gi - concomitent - practicd o
160
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 163/483
Op oz i! ia, n eprofes i o n is t d
atitudine populistd gi de dezinformare a opiniei publice in plan
intern.
Pe de altd parte, am demonstrat anterior ci o buni parte din
cregterea economicd realizatd in acest an s-a reflectat in sporirea
puterii de cumpirare a populaliei, proces care se va consolida - intermeni mai substantiali - in anul viitor.
in ceea ce privegte referirile la procesul de aderare a Romdniei la
Uniunea Europeand, doamnelor gi domnilorparlamentari
susfindtori ai moliunii de cenzur6, v-a!i folosit, in incercarea
disperatl de a sabota eforturile Guvernului de intensificare gi
accelerare a acestui proces, de Raportul Comisiei Europene.
Maniera in care ali ales sd abordali aceast[ problematic6 de
maximi importanld pentru Romdnia este insd vddit riu-intenlionat5, trunchiatd, manipulativd gi profund neprofesionistd,
const6nd exclusiv in scoaterea din context a cdtorva aspecte
negative ilustrate in Raportul Comisiei Europene gi citarea lor intextul mofiunii.
Prin aceastl prezentare tendenlioasd, moliunea nu face altceva
decdt si incerce pervertirea spiritului pozitiv al raportului gi sicontrazicd flagrant aprecierile favorabile ale Comisiei Europene,
Parlamentului European gi statelor membre Uniunii Europene.
in acest sens, subliniem cd in 2001 este pentru prima dati cdndComisia Europeand a inceput evaluarea periodici a gradului de
?ndeplinire a criteriilor de aderare la Uniunea Europeand de c[trestatele candidate (1997) cdnd raportul pivind Romdnia relevlprogrese evidente, lucru confirmat gi de comisarul european pentru
extindere, Giinther Verheugen, in prezerrtarea frcutd inParlamentul European cu ocazia prezentf,rii rapoartelor comisiei:
,,pentru prima oard am vdzut ln Romdnia o strategie credibild de
reforme politice si economice", sprxlea domnia sa.
$i cum institufiile qi statele membre ale UE nu pot fr actzate de
partizanat politic, dupd cum se recunoa$te chiar in moliune,
l6l
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 164/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 165/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 166/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
vederea aderdrii Romdniei la Uniunea Europeand", prezentatin
volumul III din Cartea albd a guverndrii PSD.
Doamnelor gi domnilor parlamentari,
Pe parcursul prezentirii rdspunsului Guvernului la moliunea de
cenntrd inifiat[ de reprezentanlii PRM, PD gi PNL m-am strdduitsd aduc in fala dumneavoastri, cu obiectivitate qi realism,argumente concrete gi motivalii politice in sprijinul infirmirii
tuturor acuzelor gi afirmaliilor netemeinice cuprinse in documentulaflat in dezbatere.
in final, doresc si aduc ai alte argumente date de acliunile gi
rezultatele recunoscute in zilele care s-au scurs de la deounerea
moliunii de cenzurd. Astfel, menlionez:
r cregterea salariald ce va fi acordatAin anul 2}02pentrupersonaluldin sectorul bugetar, gi anume 8% din ianuarie Si 12% din octombrie;
o prevederea de mdsuri suplimentare de recorelare a pensiilor dinsistemul public;
o infiinlarea Oficiului Nalional pentru Recrutarea gi Plasarea Forlei
de Munci in Striindtate;
o accelerarea procedurilor de privatizare a IAS-urilor;
o cregterea gradului de deschidere a pielei energiei electrice.
in acelagi timp, Agenlia de Evaluare Financiarl Moody's aimbundtdlit din nou, alaltdieri, rating-ul Romdniei pentru
obligaliunile emise in valut6, precum gi rating-ul atribuitdepozitelor bancare constituite in valuti; la fel, agen,ti a japotezd de
rating JCR a rcvinit in sens pozitiv cotalia pentru datoriile pe
termen lung.
Tot in aceste c6teva zile, doamna Nicole Fontaine, pregedintele
Parlamentului European, a reconfirmat sprijinul pentru Romdnia,iar doamna baroani Emma Nicholson a apreciat in mod deosebitactivitatea qi rezultatele obflnute de Guvernul nostru.
164
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 167/483
Op oz i li a, neprofes i on i s td
Doamnelor gi domnilor parlamentari,
Vreau sd subliniez c[ Guvernul pe care il conduc, alcituind o
echip[ de profesionigti, pune, in prim plan, in deciziile pe ca.re le
adoptd interesul !6rii gi al cetSlenilor ei, dorind sd asigure
continuarea progresului economic Ai social inregisffat in anul 2001.
Aceasta numai in condiliile in care i se acordd increderea actualuluicabinet, motiv pentru care, din proprie inifiativl, pentru prima oard
in perioada postrevolulionari, ne-am asumat rispunderea prin
Declaralia politicd din ziua de 18 decembrie anul curent.
Avind in vedere perioada extrem de importanti gi sensibilS in care
se afl6 acum Romdnia din perspectiva viitorului siu, necesitatea
continudrii reformei economice cu reflectare pozitivd asupra
condiliilor de via!6 ale populafiei, nevoia de stabilitate politico-sociali intern6, in vederea consolidirii credibilitS{ii parcursului
democratic al l6rii noastre, precum gi caracterul netemeinic, pur
politicianist, al moliunii de cenzuri, vd rog, doamnelor gi domnilorparlamentari, sI votali impotriva moliunii de cenzurd iniliate de
grupurile parlamentare ale PRM, PD gi PNL din Camera
Deputalilor gi Senat.
165
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 168/483
REFORMA POLITICA1
(februarie 2002'1
l) euniunea Biroului nostru executiv are loc la un an de cdndI\PSD gi-a schimbat statutul din partid de opozilie, in partid de
guvernimdnt, gi la mai bine de jumitate de an de cdnd suntemimpreuni cu fostul PSDR. in tot acest timp s-a acumulat o nouiexperienld de partid gi parlamentard; acelagi lucru poate fi spus gi
despre actul guverndrii.
Sigur cd trebuie si ne g6sim timp si le analizdmpe fiecare in parte,sd identificdm cele mai potrivite solulii la problemele cu care se
confrunti, in primul rdnd, cetdlenii gi, in al doilea rdnd, partidul.
Dar o concluzie putem si eviden{iem incd de pe acum. in aceast[perioadi am declangat o adevdrati reformi a sistemului politicromdnesc, prin introducerea unui nou mod de a aborda problemele
devenite cronice ale societilii gi tranziliei gi un nou mod de a
guverna. Noi am dovedit ci o guvernare social-democrati poateavansa cu reformele mai repede gi mai eficient decdt o guvernare
care se considerd de dreapta, am dovedit cA se poate face macro-
stabilizare gi cregtere economicd in acelagi timp, am dovedit cd
reformele gi proteclia sociald nu se opun gi nu se contracareazd"
reciproc, am dovedit cd transparenla guvernirii este posibili - degi
aici mai avem multe de fbcut - a$a cum am dovedit ci un guvern
competent gi cu o strategie solidi poate si igi propundlinte realiste,
s6-gi asume angajamente credibile gi si atingd lintele qi sd-girespecte angajamentele. Pe scurt, am dovedit cd Romdnia poate fi
tDiscurs rostit in $edinfa Bircutui executiv central al Partidului Social Democrat, 6 februarie 2002
166
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 169/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 170/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
renunlerii la obligativitatea vizelor de cilitode pentru cetSlenii
rom6ni in,,spaliul Schengen".
Pentru a obline insi din partea statelor occidentale deciziifavorabile Romdniei, care si o alinieze la poziliile pe care celelalte
!6ri candidate la UE le au in acest moment, trebuie si ne
concentr[m in perioada urmitoare pe rezolvarea sau mScar pe
aplicarea unor strategii de rezolvare a problemelor interne. Cdnd
vorbesc de probleme interne, mi refer gi la cele ale guverndrii, dar
9i la cele mai largi ale vielii politice.
La nivelul administraliei centrale, doresc sd intensificim acliunilenoastre pentru mutarea centrului de greutate al activitilii de laabordarea generald sau macroeconomici la problemele specificesectoriale. O asemenea abordare ne va permite un contact direct cuprimul nivel al economiei reale - 9i am in vedere aici nu numaiaspectul economic, dar gi cele de ordin politic ai social. Aceasta
inseamnd ci ne vom ocupa mai mult de problemele prefecturilor,ca gi de problemele regiilor gi direcliilor din ministere. in ceea cepriveqte administrafialocald, consider cd marele potenlial pe care ilreprezintd primarii gi consilierii locali PSD nu este folosit decit infoarte micd mdsur6. Mai mult decdt atdt, existi multe exemple incare primari gi consilieri locali sunt membri PSD doar declarativ, eiaclionAnd in realitate ca pe propria lor mogie, marcali de interese
personale, frr[ s[ dea socoteall niminui.
Ne afl6m cu tofii - nu doar partidul, ci intreaga lari - in fala a treiprobleme majore: siricia, corupfia qi ineficien{a sistemuluiadministrativ. Aceste probleme nu pot fi abordate pe rdnd.
Degeaba vom aloca bani sub formi de ajutoare gi subvenlii pentrucontrolul sirf,ciei, daci, pe de alti parte, corupfia dreneazd, aceqti
bani in alte direclii, iar sistemul politic duce la polarizarea qi maiaccentuatb a societefi. La fel, degeaba arestim infractori mdrunli
sau oprim trenurile in cdmp, dacd sdrdcia nu oferd oamenilor altdopliune decdt furtul gi dacd sistemul politic permite marilor coruplisd evite rlspunderea penald prin tot felul de subterfugii. Degeabavom schimba Constitulia sau vom face legi noi sau institulii
168
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 171/483
Reforma politicd
speciale, daci nu vom fi fermi in primul rdnd in aplicarea celor
existente gi daci nu vom crea suficientd bunSstare, in aga fel incdtrespectarea legii si fie pentru oricine mai avantajoasS decdt
incSlcarea ei.
Iat6 de ce aceste trei mari probleme ale societlfii noastre ffebuie s6
fte atacate simultan, cel pulin intr-o primd etap[.
Vreau s6 v6 atrag atenlia cd ne aqteaptl un an foarte dificil.
Rezultatele nu se vor vedea imediat gi,probabil,
vomderanja
destui profitori care ne vor ataca din toate pdrfile. Singura noastri
gansd, nu ca partid, ci ca naliune, este si acceptdm aceastd
provocare? cu toate riscurile gi sacrificiile pe care le presupune.
Am avut ocazia sd constat, cu consternare, in cursul anului cate a
trecut, c[ existd doud tipuri - amdndoui negative - de activigti
PSD. Unii care s-au aSezat in fotolii de conducere gi care g6ndesc
ci vor sta la putere cdt veacul gi allii care vdd numai zirua de azi Si
care sdv6rgesc abuzuri mai mari sau mai mici in spiritul formulei
clasice ,Dupd mine potopul!".
Doamnelor gi domnilor, nu suntem vegnici! Nici noi ca indivizi qi
nici din perspectiva mandatului pe care l-am oblinut. Nu suntem
vegnici gi, inlelegdnd asta, trebuie sd fim responsabili. In lumea de
azi nimeni nu se mai poate sustrage evaluirii gi judecdlii celor dinjur. Mulli cred ci noi guverndm privind in afari, la institulii
internalionale care fie ne laudd, fie ne atet[ioneazl cu degetul. Dara fi responsabil inseamni si exercitim puterea privind in ochii
celor care ne-au votat gi ai celor care nu ne-au votat. Pentru ci qi
unii pi algii primesc la sfhrgitul fieclrei luni aceeagi notd de
intrelinere mare gi aceleagi salarii mici.
Principiul politic ul solidaritdlii
Componenta sociali a politicii noastre este cu atAt mai importantdcu cdt ignorarea acesteia in timpul guvernirii de dreapta din
perioada 1997-2000 a dus la prdbugirea f[rd precedent a nivelului
169
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 172/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
de trai gi la cregterea gradului de siricie a populaliei !6rii, de la
l9Yola 43o/oLa sffir$itul anului 2000.
incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie
de cdtre toate centralele sindicale gi patronatele reprezentative lanivel nafional, a constituit elementul determinant al stabilitdliisociale, precum gi premisa necesard realizdrii indicatorilor macro-economici. S-au aplicat mdsuri de proteclie activd a fo4ei de
munci prin reorientarea pi cregterea ocup[rii acesteia. Rezultatele
oblinute constau in ocuparea a 397.000 de locuri de munc6. Chiarin condiliile restructuririlor efectuate in economie, rata qomajului a
scdzlt de la 70,5%o in decembrie 2000, la 8,6Yo la sfhrgitul anului2001. Au sporit veniturile salariale, s-a majorat salariul real cupeste 6%o, comparativ cu 4o/o convenit prin Acordul social. Salariuldebazd minim brut pe fard a fost majorat de la I milion de lei, c6t
era in decembrie 2000, la 1,4 milioane lei incepdnd cu luna martie2001, urmdnd ca la 1 martie 2002 sd devind 1.750.000 lei.
Angajamentul Guvernului de a menfine valoarea reald a pensiilor a
fost realizat in special prin indexarea lor trimestriali. Efortulbugetar in sfera asiguririlor gi asistenlei sociale a crescut de la9,7o/o din PIB, in anul 2000, la 10,60/o. Eliminarea inechit6filor inhediferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelareapensiilor, acJiune care a inceput din ianuarie 2002 gi va fi rcalizatd"
in gase etape semestriale.
Puterea de cumpdrare a salariilor a crescut in anul 2001 cu peste60/o.Intr-o situalie similari se gisesc qi pensiile.
Este adevirat ci ne-am confruntat cu unele cregteri mai mari de
prefuri decdt rata inflaliei, in special la carne, energie termicd, gaz
metan qi fransport. In acest cadru este totugi de relinut ci in anul200I,?n luna noiembrie, practic la toate celelalte produse gi tarifecregterile au fost inferioare ratei inflaliei, astfel incet cantitilile de
produse care s-au putut cumpira in noiembrie 2001 sunt mai mari- in unele situalii chiar cu mult - decAt in noiembrie 2000.
170
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 173/483
Reforma politicd
Cdteva exemple:
Noiembrie 2000 Noiembrie2001
2001-%
2000
Pdine alb6 simpld 253 kg 292ks t15,4
Cartofi 734k9 1002 kg 136,5
Ulei de floarea soarelui l16kg l2l kg t04,4
Zah6r 184 kg 200 kg 108,6
Lapte - litru 347 kg 351 kg I0t,z
Brdnzd 5l kg 54 kg 106,2
Unt - pachet 200 g 165 kg 183 kg rtO,7
Lemne de foc 4 tone 5 tone 111,0
Benzind - litru 193 tone 194 tone r00,4
Gaze lichefiate
(butelie)
18 tone 22 tore 117,2
Energie electricd
(tarif social) - kwh
3256 kwh 3298 kwh 101,3
Energie electrici
(tarif standaxd)
-kwh
2066 kwh 2098 kwh 101,5
Abonament telefonic -numdr
20 abonamente 22 abonamente 110,4
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 174/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
in vederea protejdrii populaliei cu venituri foarte reduse, inperioada iernii se aaordl ajutoare de inc6lzire de care beneficiazdaproape 2,6 milioane de familii, precum gi ajutoare de urgen!6pentru familiile aflate in situaliile de extremi dificultate. A fostaprobati qi a intrat in vigoare de la inceputul anului 2002 Legeavenitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficiaaproximativ 600.000 de familii gi persoane singure.
Pentru redresarea situaliei sistemului sanitar, in bugetul pe anii2001 gi 2002, s-au alocat fonduri rcprezentAnd 4,2oh din produsulintern brut, comparativ at2,6 -3,8yo in anii 1997-20A0.
Anul 2001 a reprezentat o schimbare a politicii de protecfie a
copilului aflat in dificultate gi a adopfiei. Au fost stopate adopliileinternafionale, s-au promovat noi politici pentru reducereaabandonului familial qi diminuarea numirului de copii aflali ininstitulii de profil.
Cu toate acestea, populalia, gi cu deosebire pensionarii gi qomerii,
fac fala- cu mare greutate traiului zllnic. Ca social-democrafiautentici, intre economie gi oameni, trebuie sd alegem intotdeauna
oamenii. Politica economici trebuie sd fie orientati citre cetdlean.
Degeaba mdrim pre,tul energiei, dacd cet\enii nu au cum sd
pllteasci. In acest fel nu putem rezolva nici problemele oamenilor,
nici pe cele ale societdfilor din sectorul energetic. Solulia nu sti inprefuri, ci in eficienla procesului de produclie. Cum poate cineva sd
pldteascd o facturi care depdgeqte venitul pe o lund de zile?
Am primit de curdnd un mesaj al unor pensionari care au ajuns siimprumute cartofi de la vecini pentru cd toati pensia o dau pe
curent gi infefinere. Aceqti oameni sunt condamnali sd cergeasci.
Singurul lor sprijin este in noi, care suntem la guvernare. Unor
asemenea oameni explicaliile macroeconomice nu le lin de foame.Ei au nevoie de sprijin, de proteclie sociali rea16. Trebuie sirimdnem fideli principiului ,,aldturi de oameni". Din acest punctde vedere o guvernare care privegte doar de la centru, doar de la
172
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 175/483
Reforma politicd
indllimea cifrelor macroeconomice, este o guvemare ineficientd.
Guvernarea reald se face la baza oartidului. acolo unde ne intdlnimdirect cu oamenii.
Si nu uit[m oamenii care ne-au votat. DacA unii nu au inleles acest
lucru, atunci nu au ce ciuta la guvernare. La nivel central gi local, a
guverna nu inseamnd a conduce, ci in primul rdnd a-i servi pe cei
care gi-au pus increderea in tine. Fiecare membru PSD care ocupio funclie in aceastd !ar6 trebuie s5 linb cont cd orice decizie a lui
trebuie sd reflecte voinla celor care l-au ales. Mergefi incircumscripliile care v-au votat gi intreba{i-i pe localnici care suntproblemele lor! Apoi luptali-vd sd gdsi,ti o solulie, sd gdsili unsprijin, fie la Guvern, fie la Parlament, fie chiar la autoritdlilelocale pentru arezolva acele probleme.
Zona cea mai sensibili a politicii este la baza partidului aflat la
putere. Acolo se simte pulsul naliunii. Daci partidul aflat la putere
nu cunoa$te problemele care frimdntl cetSlenii, atunci toateacliunile sale sunt lipsite de sens. Rolul filialelor PSD este de a
identifica problemele locale gi de a acliona pentru rezolvarea lor.Partidul de guverndmdnt trebuie si fie o solulie pentru problemele
oamenilor gi si nu devind o problemi in plus.
in 2002 existi in Rom6nia oameni care nu agteaptd nimic, pentru
ci niciodati n-au primit ceva, pentru ci niciodati nu i-a tratat
nimeni omenegte. Existi segmente sociale complet perifeizate,care nu trdiesc dupd reperele pe care le are majoritatea, ci dupirepere proprii, intr-o lume in care nu pdtrunde mare lucru din afar6.
Fie cd vorbim despre copiii strdzii, despre satele pe jumdtate
pdr[site din vdrfuri de munte sau despre cartierele de gomeri dinoragele monoindustriale, avem in fa!5 o singurd problemd -mar ginalizarea s oc i ald.
Sirdcia gi marginalizarea necesitd, prin excelen!6, un rdspuns
social-democrat. Acest rSspuns este solidaritatea. Solidaritate se
creeazd in jurul unui proiect comun, care la rdndul sdu e insuflelitde o idee. Realizarea solidaritdlii este unul dintre obiectivele
I It
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 176/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 177/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 178/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 179/483
Reforma politicd
m6car paznici sau portari. Coruplia accentu;eazd sirdcia, cteeazd
piedici serioase dezvolt6rii economice, compromite funclionareaserviciilor publice gi submineazd democralia. Este momentul sd
recunoagtem deschis: coruplia extinsd este un simptom al
subdezvoltirii. Faptul cd a apirut se datoreazd sistemului
vulnerabil. Faptul c6 s-a extins face sistemul sl fie 9i mai
vulnerabil. Iar aeeastd" spirali nu se va opri p6nd cdnd nu vom
interveni hotirdt gi nu vom intrerupe acest ciclu. Coruplia e o
formS de aservire a omului, o neoiobdgie, gi ea ridicd intre
Romdnia gi 1drile occidentale bariere mai mari decdt cele pe care le
ridicd comunismul.
Unii au spus ci am inceput aceastd lupt6 cu coruplia la presiuni
externe, cd mai mulli oficiali internalionali au condilionat
integrarea lirii noastre in UE gi in NATO de rezolvarea problemei
corupliei. E adevdrat, au existat gi existl semnale exteme. Oameni
importan{i, din institulii importante, au cerut sd se inceapd aceastd
1upt6. Dar la fel de adevdrat este ci existd deja o presiune intern[foarte mare. Vreau sd vd dau doar un exemplu: 90Yo dintre romdni,
practic toati populalia firii, consideri cd fenomenul corupliei este
foarte mare qi in cregtere. Oamenii obignuili s-au sdturat si mai
tolereze acest fenomen. Tot ei ardtd cu degetul spre instituliile
statului atunci cdnd cred, 70o/o dintre ei, cd marii corupli vor sclpa
de pedeapsd. Vom demonstra ci nu este aga. Indiferent de riscurile
pe care ni le asumdm, avem obligalia si impunem respectarea legii.
Lupta impotriva corupliei nu este o temi pe cate o avem de frcutpentru a primi note mari. Dacd o vom percepe ca pe o curs6 de
indeplinire de plan, ca pe vremuri, nu vom rezolva nimic. Lupta
anticoruplie a inceput prost. S-a ajuns intr-o situalie care seamind
foarte mult cu anii guverndrilor trecute. Si nu uit5,m campaniile
hei-rupiste ale anilor trecufi. $i atunci s-a vorbit de coruplie, qi
atunci s-au demarat campanii nalionale. $i atunci s-au declangat
procese gi cercetdri penale. Dar gi atunci, ca gi acum, luptaimpotriva corupliei s-a transformat intr-o v6ndtoare a coruplilor din
celelalte partide. Lupta impotriva corupfiei nu e o lupti a PSD la
177
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 180/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
fel cum nu e o luptA impofiva PD, PNL sau UDMR. Evident, nu
putem s[ nu recunoagtem cd existi coruplii no$hi $i coruplii lor, ca
s[ preiau o sintagmd des folositi. Dar odatd ce am luat hotirdrea de
a lupta cu fenomenul corupliei, nu ne este permis sE utilizim acest
criteriu. Ag vrea sd fie clar pentru toatd iumea. Existd doar corupliidin Rominia. Carc fac riu Rominiei, nu corupfii dintr-un partidsau altul. Iar dacd am hotdrdt si acliondm impotriva 1or, nu ne
intereseazd apartenenla lor politicd.
Am declanqat aceastd lupti lans0nd un mesaj care, in multe cazuri,a fost inleles gregit. Din aceastl cauzd, s-au demarat campanii
aberante, in care singurul scop era gdsirea qi condamnarea cu oricepre! a unor oameni ca si se dea publicitalii rapoarte la mod6.
Dosarele penale pentru profesori sunt un exemplu de cum nu
trebuie abordatd aceasti campanie. Un principiu de drept afirmd cd
trebuie sd acorddm gravitatea mdsurilor la gravitatea faptelorvizate. Or, a face dosare penale pentru fraude relativ mici pare o
misuri exagerati. Sunt foarte multe lucruri neclare, care pottransforma toatd aceastA lupti intr-un spectacol trist. Iar acest lucrune scade practic noul din credibilitate. Dacd se va continua aga, se
va ajunge la imaginea unui PSD care igi bate joc de lupta impotrivacorupliei.
Cei care se simt ameninlali de lupta impotriva corupliei incearc6 s[ne discrediteze prin tot felul de acuzatii, sperdnd ci astfel vom
ceda. Cum se face ci au inceput atacuri masive impotriva PSD abiadupi ce am declarat deschisi lupta impotriva corupliei? Nu trebuie
si ne l5s5m intimidafi. Nu trebuie sd cddem in aceast6 capcan6.
Sunt convins cd astfel de acuzalii vor continua gi in perioada
urmltoare. Insi acest lucru nu trebuie si ne fac6 si ddm inapoi. Ceicare se simt vinovali gi ne atacA n-au decdt s-o facd. Dar dacd sunt
vinovali atunci trebuie sd pldteascd, iar rolul nostru este de a aplicalegea, nu de a ne justifica in fala 1or.
Sd nu ne amigim crezdnd ci in PSD nu sunt gi usclturi. Cei care se
gtiu in aceasti situalie sd nu creadd cd dacd sunt membri PSD sunt
178
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 181/483
Reforma politicd
la addpost. Fafn de astfel de oameni nu trebuie sI fim toleranfi,
pentru cd acliunile lor afecteazl PSD.
Corupfia nu poate fi stArpitl doar prin vorbe mari. Cei care profitide coruplie pentru a-gi face imagine uiti un lucru simplu: corupfia
se rezolvi doar prin misuri administrative eficiente gi deciziipolitice ferme. Administrativ, prin aplicarea corecti gi ferm[ a
legii. Am luat misuri administrative prin care incercim si facem
lumind in modul in care statul gestioneazd banii publici. Acesta
este insi un prim pas care trebuie urmat rapid de alfii. Numaiaplicarea legii ne poate apdra de coruplie.
La nivel politic putem acfiona prin regdndirea intregului sistem
politic. Un sistem politic care, acum, se sprijind pe lipsi de
transparenli gi neclaritate. Politica a ajuns sd fre vdnttd, ca un clubde lux in care se intri gi se avanseazd pe criterii obscure. Dupi 12
ani de incercdri politice, trebuie si schimbdm ceva. Este evident c5
nimeni nu mai este mullumit cu modul in care se face politici inRomAnia. Este evident c[ oamenii nu mai au incredere in institulii.Iar atunci cdnd oamenii nu au incredere in institulii, ajung sicreadd cd singura cale prin care se poate face ceva in lara asta este
coruplia. Trebuie sd schimbim acest mod de gdndire.
Coruplia este direct legatd de modul in care este construit gi
funclioneazi sistemul politic Ai nu poate fi combitut[ decdt prin
mdsuri de fond. Romdnii nu mai pot tolera un sistem politic cufunclionare defectuoasd, care timp de doisprezece ani, in afari de
libertate, le-a adus mai ales neajunsuri.
La alegerile din 2000, ca de altfel la toate alegerile, oamenii nu au
votat neapdrat PSD - au votat o speranfd de mai bine. Noi avem
obligafia gi gansa de a nu mai trdda increderea oamenilor. E un
moment critic in care nu ne putem juca cu soarta !6rii. Acum avem
puterea de a schimba din temelii tot ceea ce nu funclioneazd incadrul sistemului nostru politic. Trebuie doar s[ avem curajul sd
deschidem drumul unei revigoriri reale a clasei politice. Cine nu
179
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 182/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 183/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 184/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Unele primirii ale PSD nu au intocmit intotdeauna din timp listele
cu cei care au dreptul la ajutor pentru plata intrefinerii. Aceiprimari nu realizeazd ce inseamnd o zi de iamd pentru cei care au
nevoie de acest sprijin? Cine vreli sd vind sd faci aceste liste?
Reprezentanlii PSD de la nivel local nu trebuie sb agtepte ca
tezolvarea s[ vini mereu de la centru. Primarii, prefeclii, consilieriijudeleni PSD trebuie si inleleagi ci sunt direct rdspunzltori de
acest lucru. Constat c6 autoritSlile locale refuzd sd preia in
administrare unele centrale termice locale. Printre cei care auadoptat aceast[ pozilie sunt gi membri PSD. Am inleles cIprincipala problemd e c5 nu sunt bani la nivel local pentru a
intrefine aceste centrale. in aceastd problemd putem gindiimpreund un progmm de investilii care sd reduci costurile de
producfie ale energiei termice. Guvernul este pregltit sd susliniinvestiliile. insi comunitatea localE trebuie sd igi asume nigte
rdspunderi pe termen lung. A continua cu actualul sistem nuinseamni decdt sl evitdm cdutarea unor solulii definitive.
Acum citeva luni, reducerea fondurilor alocate cheltuielilor interne
ale consiliilor judelene gi prefecturilor a stdrnit o serie de
nemullumiri. Am awt atunci impresia ci mulli dintre liderii localiai partidului ocupi funclii in administrare doar pentru magini gi
secretare. Acest gen de reduceri bugetare reprezintd exemple de
minimd solidaritate a demnitarilor PSD cu cetdlenii Rominiei.
Mulli dintre liderii locali ai PSD ar trebui sd se intrebe in virhrteacdrui fapt igi ocupi poziliile gi daci social-democra{ia nu e doar o
etichetE in spatele cdreia iqi pot ascunde lenea gi nepdsarea. Ceipentru care o funclie in administralie inseamnl sd cheltuiascd banide \a buget au greqit partidul. Mulli speri cd asemenea
comportamente gi reaclii vor trece neobservate sau vor fi repede
uitate: eu le spun insd cd partidul nu le va trece cu vederea - gi
chiar dacb partidul ar face-o
-la alegeri, cetilenii n-o vor face!
Exist[ o intrebare pe care trebuia, poate, sb o formuldm deschis
incd de la inceput. incl nu e tdrziu s5 o facem. De ce ne aflim laguvernare? Am sd incep eu si rispund la aceasti intrebare gi am sI
182
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 185/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 186/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Cred ci ne aflem la momentul in care trebuie sl analizim inci o
dat6. rela\ia partidului cu presa. Aq putea spune acum multepropozilii care au devenit banale, prin repetare, despre rolul presei
intr-o societate democraticd. N-o s-o fac. Mie mi se pare importantacum sd inlelegem cd o problemb importantd a unui partid de
guvern[mdnt nu este presa in sine, ci relalia noastr[ cu ea. Presa nu
va ayea qi nu hebuie si aibi parte de refuzuri, e o realitate cu care
trebuie sl ne obignuim definitiv, cu tolii. $i si folosim aceasti
institulie ca sd ne transmitem cdt mai corect mesajul cdtresocietate.
Pe parcursul acestui an, Guvernul gi Parlamentul au pus la punct o
serie de sisteme de informare mult mai complete qi mai rapide
decit cele folosite pAnd acum. E o realitate pe care au remarcat-o
mulli dinhe cei care folosesc efectiv aceste sisteme, ziariqti gi
analiqti politici sau economici. Pe de alti parte, am ciutat s[asigurdm prezenla presei la multe dintre intdlnirile de lucru in care
am analizat probleme importante. Partidul a cdttat sb aibd qi el
contacte permanente gi institulionalizate cu media. Cu toate
acestea, cred cd ne afldm abialajumdtatea drumului spre o relaliecu adevdrat eficienti cu mass-media.
in anul care s-a scurs, am fost criticali pe motivul ci avem o
tendin{6 de a subordona partidului o serie de organisme de presi.
Dacd unii dintre noi gdndesc cu adevirat aqa, vreau si vi spun ci e
o strategie absolut gregiti qi un semn de mare slSbiciune. in primulrdnd pentru ci asta inseamn[ cd respectivii nu se simt capabili s6-gi
transmitd mesajele intr-o relalie normald cu media. Dar citre cine
ne-am transmite astfel mesajele? Cine ar cumpira, de pild6, un ziarcare ne laudd gi ne tot laud6?
Trebuie sd ne obiqnuim cu gdndul ci au qi al1ii mesaje de transmis
prin media, nu neapdrat aceleaqi cu ale noastre. E un mediu
concurenlial, in care convinge cel mai inteligent qi cel mai informatin legdturd cu orizontul de aqteptare al publicului.
184
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 187/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 188/483
PRIORITATEA INVE STITIILOR1
(mai 2002)
Doamnelor gi domnilor,
Distinpi participanli,
/\tn numele Guvernului romdn doresc si vd mullumesc pentruIparticiparea dumneavoastrd la Forumul Romdn de Investilii carese desfrgoard inaintea intdlnirii anuale a BERD, gdzduiti laBucuregti. Acesta este un eveniment important, care permiteoamenilor de afaceri sd se ?ntdlneascd cu factorii de decizie indomeniul economic gi financiar, precum qi cu reprezentanlii lumiibancare. Acum, cdnd putem privi cu mai multi incredere evoluliileeconomiei mondiale dupi gocul de la I I septembrie, intdlnireaanual6 a BERD ne db o ocazie excelenti de a inilia noi afaceri si dea elabora proiecte de cregtere.
Rominia este anhenati pe calea consolidirii cregterii economice gi
este hotdrdth sd intireasc[ mediul de afaceri. Acesta esteprincipalul obiectiv al politicii noastre economice din moment cedorim si mdrim standardul de viald al poporului nostru gi creqterea
cererii interne, atet din partea populafiei, cit gi din parteacompaniilor, fapt care va duce la crearea de noi afacei gi de noilocuri de munc6. Guvemul nosku este hotirdt ca in 2003 s6 incheieperioada mult prea lungi de tranzilie a economiei romdnegti.Pentru a atinge acest obiectiv, doresc sd v5 asigur cd Guvernul vacontinua si colaboreze indeaproape cu instituliile financiare
ICuvdntare rostitd la deschiderea Forumului Rom6n de Investitii. | 8 mai 2002.
186
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 189/483
Prioritatea investitiilor
internalionale, inclusiv cu BERD, Comisia Europeand, pentru a ne
asigura cd Rominia va respecta criteriile de funclionare ale
economiei de pia!6.
Sunt congtient cd membrii comunitdlii de afaceri din Romdnia gi
din intreaga lume agteaptd, re^itate imediate. Strategia de lardpentru Romdnia, elaboratd de BERD toamna trecut6, trece in
revistd toate aceste agteptiri qi doresc s[ vb asigur c5 ne-am asumat
acest document ca un ghid extrem de valoros pentru trasarea
politicilor noastre. Relansarea economiei necesitd acliuni hotbrdte,care sd fie consolidate pe termen mediu. Aceasta este o necesitate
absoluti pentru a aduce Romdnia mai aproape de UE gi de a cre$te
capacitatea de a se confrunta cu cerinlele unei piele comune.
Suntem perfect congtienli de provocdrile care ne agteapti gi astfel
incercdm si ajungem la un consens social cdt mai larg posibil.
in urma cregterii economice de 5,3o/o din PIB din 2001, Guvernul
sperd cd prin politici potrivite nivelul cregterii va putea fi menlinutin zona 4,5-50 din PIB in urm[torii trei ani, fiind coroborat cu un
trend dezinflafionist. Ne bazim a$rt pe investiliile interne gi pe noi
investilii externe directe pentru a susline aceaste finie. Anul trecut,
formarea capitalului fix a crescut in termeni reali cu 6,60/o.
Investiliile striine directe au crescut cu lloh potrivit cifrelor
balanlei de prefuri, iar influxurile nete au atins 1,37 miliarde USD,
majoritatea datorate privatizdrilor. in primele dou[ luni ale lui
2002, investiliile strdine directe au crescut cu incd 72 de milioane,iar totalul investiliilor striine directe in Romdnia a atins 8 miliarde
USD. Pe de altA parte, din momentul ?n care am adoptat noile
stimulente pentru investiliile de peste un milion USD, 90 de
investitori au intocmit dosare pentru a beneficia de acest tratament
preferenlial.
De la inceputul acestui an rata inflaliei a continuat sd descreascl:
rata medie lunari a inflaliei pe primele 4 luni a scizut de la 3,3o/o in2000, la 2,7%o in 2001 pi la l,5o/o in 2002, confirmdnd faptul cd
politicile implementate de Guvern gi de Banca Nalionald a
Romdniei sunt eficiente. Baz6ndu-ne pe faptul cd am ftnalizat
18'1
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 190/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
aproape ajustdrile de preluri pentru energia electricd gi alte utilite!,considerbm cd anul acesta rata inflaliei se va situa sub 20o/o, faptcare va ugura gi vaface mai sigurd decizia denominalizirii monedeinalionale, preconizatd pentru anul viitor. Procesul este, de
asemenea, suslinut de menlinerea deficitului bugetului consolidatin limite suportabile, in zona de 3% din PIB, precum gi de
deprecierea mult mai lentl a leului fa15 de euro gi dolar in ultimele18 luni, dovadi a pozigiei imbundtdlite a bincilor qi a unui numdrde companii dinzona de comer! exterior.
Obiectivul nostru este s5 mirim rata de formare a capitalului laaproximativ l0-ll% din PIB pentru anul acesta gi cei care vorurma. Acest lucru poate fi realizat, qi vom incerca sd mdrimparticiparea investiliilor strline directe. Pentru a reugi acest lucru,Guvemul este hotbrdt sd impuni o serie de politici care,
considerdm noi, pot miri increderea investitorilor in piataromdneascd. Conform acestei linii de acliune, la iniliativaGuvernului, Parlamentul Romdniei dezbate deja dou6 proiectefoarte importante: legile TVA-ului gi a impozitului pe profit.Aceste acte normative armonizeazd legislalia romdneasci cuacquis-ul comunitar gi elimind mdsurile discrelionare pentrucompaniile care se afld inci in proprietatea statului. Pe de altiparte, pentru a reduce arieratele din economie gi pentru a cregte
lichiditatea companiilor, Guvernul a reegalonat datoriile cdtre
buget, pe baza contabilitilii pld,tilor gia selecliei electronice acompaniilor care pot beneficia de aceastS misur6.
Misurile pe care vi le-am menlionat fac parte integrantd dintr-ostrategie coerenti de imbunitdtire a mediului de afaceri gi de aevita intruziunile birocratice sau cele ale intereselor personale ale
oamenilor politici. De exemplu, prin lansarea e-procurement-ului,costurile bunurilor achizilionate au scdzut cu aproape 40oto.
Se prefigureazd", de asemenea, mdsuri suplimentare, care vor fiaplicate de la anul viitor, printre care cele mai importante sunt dupdcum urmeazS:
188
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 191/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 192/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 193/483
Pr i o rit ate a inv e s t i ti i lor
Doamnelor gi domnilor,
Este, de asemenea, wednic de interes s6 subliniem c5 pe misur[ ce
avansim in ceea ce privegte negocierile cu Uniunea Europeand,
economia romdneascd gi reglementlrile din cadrul acesteia devin
din ce in ce mai compatibile cu cele din cadrul statelor membre ale
UE. Romdnia a inchis provizoriu 11 capitole, a deschis alte 12 Si a
inaintat hdrtiile de pozifie pentru cele 7 care mai rdmin. Dorim slincheiem negocierile pini in 2004, apropiind astfel Romdnia de
momentul aderdrii.
Lupta impotriva corupliei reprezinti unul dintre obiectivele noastre
principale. Am asistat, in acegti ani de tranzi[ie, la falimente
bancare gi la fonduri mutuale care au ftqfi ca un numir mare de
deponenli s6-gi piardd economiile. Am vizut cd nu piala a dus la
astfel de lucruri, ci existenla cazurilor de fraudd gi coruplie.
in decembrie am revizuit legislalia bancari gi am armonizat-o cu
reglementirile cele mai recente, adoptate de Comitetul Basle,
consoliddnd, printre altele, funclia de supervizare a BinciiNalionale a Romdniei. in martie, Guvemul a amendat legile
privind piala de capital gi de obligafiuni. Am mdrit, de asemenea,
transparenla achiziliilor publice gi a privatizdrilor, in concordanti
cu standardele UE.
Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de act normativ pentru
instituirea Parchetului Nalional Anticorupfie (menit sd strdngi toateacliunile anticoruplie sub autoritatea unei singure institulii), pentru a
asigura o ac,tiune coordonatd impoftiva unor asemenea practici.
Sistemul legislativ a iniliat un sistem de autoevaluare pi de a
elimina din structura sa pe toli cei care prezintd risc de a fi corupli.
Doresc sd menlionez c5:
r garanliile Ministerului de Finanfe sunt preluate de AVAB. Prinurmare, creditele neonorate vor fi tanzaclionate in condilii de
deplini transparenfi;
191
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 194/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
o minigtrii gi adjunclii acestora nu vor avea dreptul sb figureze in
consiliile de administralie ale companiilor; se afl6 in pregdtirelegislalia privind conflictul de interese, precum gi un cod etic al
funclionarului public.
in aceeaqi iinie, am propus Parlamentului si amendeze Legea
falimentului. Aceasta va u$ura procedurile de iegire de pe pia!6.
Bineinleles, vom cduta noi metode de a imbundtili mediul de
afaceri,qi pentru aceasta
vomp6stra
legdturi strdnse cu ConsiliulInvestitorilor Str[ini din Romdnia gi cu diversele asociatii
patronale.
Pentru a imbundtdli condiliile de piali, Guvernul a luat alte douiseturi de mdsuri:
o incurajarea IMM-urilor;
r prevederea de investilii de peste un milion USD.
IMM-urile beneficiazd de scutirea taxelor vamale pentru
importurile de magini-unelte, reduceri de taxe pe profit, precum qi
de tratament preferenlial in cadrul licitaliilor deschise pentru active
apa(inind companiilor de stat. Ca urmare a acestor stimulente, in2001 au fost create 20.000 de noi IMM-uri.
Pentru investitorii mai mari stimulentele prevdd scutirea de taxe
vamale, plata eqalonati a TVA, precum qi reduceri de taxe pentru
investiliile noi gi depreciere acceleratd. Industriei IT i s-au acordat
facilitdli suplimentare, precum gi parcuri industriale.
in ceea ce privegte politica economicd va fi flexibi16, proactivd gi
orientatd spre rezultate. Avem un obiectiv foarte clar: crearea unei
economii vibrante, competitive gi axate pe cunogtinfe. Vom pune
un accent special pe postprivatizare. Din p6cate, ne confrunt[m cu
o serie de egecuri datorate managementului deficitar gi prevederilor
mult prea optimiste ale acordurilor de vinzare. Performanlele slabe
ne-au determinat s5 ne asumdm responsabilitatea pentru
amendamentele aduse legisla{iei, dar suntem congtienli cd
192
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 195/483
P ri o ri t at ea inv es titi i Ior
eforturile Guvernului trebuie coroborate cu o serie de curli
comerciale mai puternice $i cu o mai bund pregdtire a
documentelor incheiate pentru pivatizarea activelor nepivatizate.Doresc sd menlionez in acest context al privatizdni cd in cazulcompaniilor care vor ft pfivatizate, am decis si anu16m pena1it61ile
gi dobdnzile legate de datoriile vechi cdtre Guvern, care au fost lardndul lor reeqalonate, pentru a face aceste active mai atractive gi
pentru a permite noilor proprietari sd foloseascA fichidititile pentru
capitalul de lucru qi pentru investilii, eliberdndu-i de povara unorneglijenle mai vechi gi de gregelile datorate managementului
deficitar.
Sunt pe deplin increziltor ci grupurile de lucru care suntprogramate in cadrul forumului vor da tuturor gansa sd aprofundeze
detaliile oportunit5lilor de afaceri existente in Romdnia in acest
moment. Vd invit si profitali de acest forum 9i de intrunirea BERDpentru a porni noi afaceri, asigurdndu-vd c6 Guvernul RomAniei se
angqeazd si facd tot ce ii sti in putinti pentru a crea un mediu de
afaceri competitiv gi transparent.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 196/483
DINAMIZARBA PSD1
(iulie 2002)
f)ermiteli-mi sd vdnrez dumneavoastrd, tuturor colegilor, un bunI venit la aceastd gedinlI a Biroului executiv central al
partidului! Reuniunea noastri are loc intr-o perioadd in care am
declangat o serie de acliuni care au ca scop redinamizarea
activitdfii organizallllor de partid, clarificarea unor chestiuni
care au ap5rut in ultimul interval de timp, precum gi conturarea
strategiei de viitor a PSD. in acelagi timp, dorim sd dezbatem o
serie de aspecte legate de realizarea programului de guvernare a
Partidului Social Democrat, de programul social pe care dorimsd il lansdm in perioada urmitoare, precum gi construclia
bugetului de stat pe anul viitor.
Am avut deja prilejul s[ discutdm cu o parte dintre
dumneavoastri la Sibiu, cu ocazia intnlnirii delegaliei
permanente cu filialele qi parlamentarii din zona Transilvaniei.
Cred ci a fost o intdlnire extrem de utild, cd ea a prilejuit un
schimb de idei bine venit. Vor urma reuniunile zonale peMuntenia gi Moldova.
Nu doresc sd repet aici, in fala dumneavoastrd, toate lucrurile pe
care le-am spus la Sibiu. Vreau si insist insd asupra citorvaelemente de analizd gi direcfii de acliune care mi se par
importante.
I Expunere la gedinla Biroului executiv central al Partidului Social Democrat, Snagov,
19 iulie 2002.
194
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 197/483
Dinamizarea PSD
D ezb sterea doctrinard Si modernizarea psrtidului
Ag vrea si incep cu o teme care poate plrea surprinzdtoare incontextul ordinii de zi a acestei gedinle de birou executiv. Este
vorba de nevoia continulrii procesului de modernizare a partiduluigi de dezbaterea doctrinard. Cred ci ne aplecim prea pulin asupra
acestor aspecte qi de aceea riscdm ca evoluliile viitoare sd ne
prindi nepregitifi, fbri rdspunsurile adecvate la transformdrile dinsocietate. Ne apropiem de momentul in care etapa de tranzilie se va
incheia, dupl un deceniu destul de dureros.
Cum construim ideologia social democrati posttranzilie? Cumvedem viitorul societAfii romdnegti dupd incheierea transformdrilorin sens democratic Ai capitalist? Consider cd Programul social-
democrat trebuie s[-qi redefineasci mijloacele pentru a ajunge la
scopurile qi valorile sale generoase.
Social-democrafianu
esteo solulie in
sine.Ea
dobdndegtefor![numai prin aplicarea la condilii concrete. Pdni la urmd, cea mai
bun[ ideologie este o solulie economici qi sociald la nevoileoamenilor. Cine gdsegte cele mai bune solufii, cine reuqegte sd
creeze cadrul pentru a genera resurse, face o bund politicd, o
politicd de succes.
Neoliberalismul nu mai poate oferi rdspunsuri provocirilorsocietllii rominegti contemporane. Cine mai crede cd toate
problemele se rezolvd dacb transformim totul intr-o uriagi pialh?
Social-democrafia nu mai inseamnd Stat-Providenfi. Nu trebuie
incurajatl pasivitatea, oamenii trebuie sdpartajeze riscuri pe care lepot gestiona. Noul stat social trebuie sd-i integreze atfltpe bogafi,
cit gi pe sdraci. Nu trebuie ldsati bogalii si se izoleze, ci trebuie s5
participe aleturi de ceila{i la construcfia sociali.
Primordiali nu este redistribuirea propriet6lilor - care a fostdominanta ultimilor zece ani - ci crearea oportunitSlilor pentru a
munci. Munca joac[ rolul cenhal in viala oamenilor, iar iegirea dinsirdcie inseamni reintoarcerea oamenilor la muncd. Restul sunt
195
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 198/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
solulii provizorii. Statul nu trebuie si redistribuie ajutoare sociale,
el trebuie sd fixnizeze oportunitSli, iar in acest caz oporhrnitateinseamnd locuri de munci bine pldtite.
Partidul Social Democrat trebuie si aducd o noud abordare a
actului politic, o abordare care se delimiteazd de modelul ce a
caracteizat politica de tranzilie. Coordonatele acestei noi abord[risunt: asumarea responsabilitalii actului politic in fala cetdlenilor nu
doar in momentul alegerilor, ci pe toat[ durata unui mandat,
adaptarea permanenti a acliunii politice la nevoile reale alepopulaliei, coerenla doctrinard in stabilirea strategiilor de alianfe,
denunlul explicit al tuturor formelor de extremism politic. Proiectulnostru trebuie sd fie acela al unei societdli moderne, in care statul,
in parteneriat cu cet5feanul, creeazd cadrul competiliei corecte,
cadrul afi rmdrii inteligenlei gi creativitdlii.
Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care s6-gi
asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare qi caresd realizeze acele servicii cu inevitabil caracter social: educalie,s5ndtate, apdrare, ordine public6, justifie, administralie gi controlmacroeconomic.
Iatd doar cdteva teme de dezbatere doctrinard pe care doresc sd le
enun! pentru viitorul consiliu nalional al parfidului. Sper c5 aceasti
disculie va antrena toate organiza[Ilte gi competenfele partidului.
Dezhaterea doctrinard gi noul program reprezintd, un palier depreocupare. Pe alt palier se afl6 nevoia elabordrii unei strategii de
acliune politicd.
Trebuie si inlelegem foarte exact momentul in care ne gdsim. Dinpunct de vedere cronologic, ne vom afla, peste cfiteva luni, lamijlocul mandatului. Este un interval de timp cu destule riscuri,pentru cd acum se epuizeazl practic ,,creditul" de simpatie care
funclioneaz[ in urma cAgtigdrii alegerilor gi tendinfele in opiniapublicb tind sd se reordoneze.
Este limpede cd incepdnd cu iama-primdvara acestui an am intratintr-o noud etapd de evolulie politicd. Ea are cdteva caracteristici: o
t96
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 199/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 200/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
intenlionim s6 il depunem, $i in acest an, ca gi anul trecut, qi
rupdnd tradilia guverndrilor postrevolulionare, in termenulprevdzlttt de lege.
Nu are rost sd repet aici anumite date pe care le cunoagtem inlegiturd cu creqterea economicd de anul trecut, cu cregterea
produsului intern brut, a investiliilor gi a productiei industriale.
Vreau insi sd subliniez un anumit aspect de ordin politic. In
prezentarea acestor date trebuie sd facem in permanenld referire la
faptul cd toatS cregterea din anul 2001 nu a putut compensareducerile din anii 1997, 1998 qi 1999, c0nd scdderea a fost de
l1,7yo. Nu este vorba de o r6fuial5 cu trecutul, cu guvernirileanterioare,
^cipur gi simplu trebuie si fotografiem realitatea aga
cum este. In parametri generali, rentltatele din prima jumdtate a
acestui an sunt incurajatoare in ceea ce privegte indicatoriimacroeconomici. Vom avea o cre$tere economicd de 4,5%o,rataitflatjei
va fi undeva in jur de 20,8-2lyo, calculati decembrie/decembrie gi,
respectiv, 23,7-24oh media anului 2002 rapor+atd,la media anrlui tecut.Deficitul bugetar se va menline la 3Yo, a$a cum a fost el pus de
acord gi cu organismele financiare internafionale. Vom rcaliza unexport de 12,4 miliarde USD, in condiliile reducerii semnificative a
soldului negativ al balanlelor comerciale qi de p16!i ale !6rii.
incd o dati vreau s5 reafirm angajamentul nostru de a duce la bun
sffirgit inlelegerile ?ncheiate cu Fondul Monetar Internalional,
oricdt de dificil ar fi acest lucru. Este o mizd istorici aici, de a
parcuge un intreg ciclu de acorduri cu fondul, de a vedea nu
numai costurile, ci gi beneficiile economice ale acestei strategii. inrelatia cu fondul am depdqit o anumiti stare de amatorism ce a
caracterizat guvernele anterioare. Suntem deja la al doilea
memorandum suplimentar de politici economice gi sociale pe care
il incheiem cu FMI, ca instrumente de coreclie a anumitor evolulii.Deci nu este o relafie care evolueazd sub un anumit dictat al
fondului, ci un proces controlat in care putem discuta gi convenireaLizarea propriilor noastre obiective de politicl economicS gi
social5.
198
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 201/483
Dinamizarea PSD
Am stabilit miercuri cu reprezentanfii FMI lintele noastre pentru
anul viitor in ceea ce privegte deficitul bugetar, care va scidea in2003 la 2,650A, gi infla1ia, care va fi in jur de I5o/o' Consider cisunt linte perfect realizabrle, iar obiectivul nostru pentru anul
electoral trebuie sd fie o rati a inflaliei cu o singurd cifr6.
Sunt gi anumite zone care, din plcate, nu au o dinamici pe misura
agteptdrilor. Este vorba, in principal, de atragerea unor investilii
strdine directe in economie, de imbundtdlirea mediului de afaceri,
de colectarea veniturilor statului. Asupra acestor zotrc va trebui sine concentrdm cu prioritate.
Vreau sd subliniez c[ dominanta politicii financiare va fi 9i in
perioada urm[toare austeritatea, oricdt de nepldcut ar srma.
ln urma analizei execufiei bugetului general consolidat pe primele
6 luni ale acestui an, precum gi a estimdrilor pentru semesfrul II,
este evident ci in aceast5 etapd veniturile nu pot fi majorate gi, prin
urmare, cheltuielile totale, qi respectiv deficitul bugetar este
necesar sd fie menlinute la nivelul aprobat. Vom avea doui
rectificdri ale bugetului in acest an. In prima etapd este posibili
diminuarea cheltuielilor aprobate in bugetul de stat pentru
dob6nzile aferente datoriei publice gi redistribuirea acestora pentru
acfiuni urgente sau care devin prioritare. in acest context,
economiile ne vor ajuta sd acoperim anumite angajamente ale
noashe, inprimul rdnd majorarea salariilor personalului din
inv6!6mdnt, cheltuielile cu recensdmdntul populafiei,
subvenlionarea energiei termice pentru populalie, ca unnare a
trecerii unor centrale termoelectrice in administralia autoritSlilor
locale.
in lunile septembrie-octombrie, in funcfie de nivelul veniturilor ce
se vor realiza pe primele nou[ luni ale anului, finind seama qi de
efectul unor m[suri pe care le-am propus pe linia imbundtnfirii
colectbrii veniturilor bugetare, vom analiza posibilitatea major[riiveniturilor bugetului general consolidat $i, pe aceast[ bazd, o
199
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 202/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 203/483
Dinamizarea PSD
pentru definitivarea proiectului bugetului pe anul 2003, ?n vederea
depunerii acestuia la Parlament in prima decadi a lunii octombrie.
Programul social
Am lansat in ultimele zile un proglam social pe termen scurt' El a
devenit necesar in misura in care anumite creqteri de prefuri au
debalansat sever veniturile populaliei. Nu trebuie sd uitdm vocalia
socialI a partidului gi angajamentele pe care le-am formulat in
campania electorali. Suntem un partid social-democrat 9i pentrunoi bunastarea oamenilor este principalul indicator al unei reforme
de succes.
Pe de alt5 parte, consider ci strategia noastr[ trebuie si lind seama
in primul rdnd de efectele pe care aceqti doi ani de cre$tere
economicb le-au avut din punct de vedere social. Miza este de a
opri procesul de sdricire a grupurilor sociale care sunt deja sirace
gi foarte sirace gi de a ameliora situalia acestora. Analizele pe carele-am efectuat pe dinamica s[r[ciei av ardtat cd aceste grupuri - in
principal pensionarii gi familiile cu mul,ti copii - nu s-au numirat
printre beneficiarii creqterii economice din 2001.
Programul social pe perioada 2002-2003 are drept destinatari, in
principal, aceste grupuri sociale' Sigur ci el cuprinde mai multe
teme gi capitole, insi va trebui sd ne focalizdm, in principal, pe
proteclia sociald a categoriilor de persoane cu venituri mici. Aiciavem in vedere venitul minim garantat, recorelarea pensiilor gi alte
misuri de sprijinire a pensionarilor, indexarea salariilor 9i
pensiilor, ajutoare pentru plata facturilor la intrelinere 9i energie
iermicl, alocalii de stat pentru copii, evitarea cregterii necontrolate
a tarifului apei potabile, stoparea acliunii de evacuare a cetalenilor
din apartamente ca urrnare a restanlelor la plata intrelinerii,
asigurirea de locuinle sociale, realizatea unui mecanism de
creditare in scopul ameliordrii situaliei locative a cetdlenilor cuvenituri mici gi mijlocii.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 204/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 205/483
Dinamizarea PSD
Sunt ministere care nu consulti prefectudle qi autoritilile locale in
probleme specifice judelelor, inclusiv in ceea ce priveqte eliberareagi numirea in func1ie a qefilor serviciilor descentralizate. In acelagi
timp, sunt judele - prefecli, preqedinli de consilii judelene - care
au dezvoltat un comportament de ,,stat in stat", nu sunt receptivi la
sugestiile ministerelor, ac\ioneazi dupl bunul plac sau zl
intereselor personale sau de gruP'
Ambele atitudini aduc mari prejudicii imaginii PSD' Sunt unii
colegi de la nivel central gi local, care nu stapdnesc integral legilelirii, aclionind, de multe ori ,,dup6 ureche", ceea ce afecteazd
prestigiul instituliilor statului' La fel, din pdcate, se constata, in
unele judele, lipsd de interes pentru solulionarea operativd a
problemelor economice 9i sociale; m[ refer in primul r6nd la
aplicarea legilor proprietdfii.
Constatim cu regret, cd in unele judele nu s-au constituit - aqa cum
era normal - adevdrate echipe de conducere, existdnd divergenle,tensiuni intre: prefecfi - subprefecgi; prefecli - preqedinli de
consilii judelene; prefecli pregedinli ai filialelor PSD;
parlamentar i - or gantzalii locale.
o alti problemi deosebit de gravd, care poate afecta substanlial
partiduinostru, este legatide diverse aranjamente locale, afaceri la
ii*itu legii, constituirea de grupuri de interese, ,,lupte" absurde
intre unii colegi de partid (parlamentarigi
din administralialocal6);
lipsi de reaclie operativl 9i eficientl a delegaliilor permanente, a
birourilor executive judelene ale PSD.
Va trebui sd elimindm foarte rapid aceste neajunsuri, dupi cum va
trebui ca prefecfii, pregedinfii consiliilor judelene 9i primarii noqtri
sd fie mult mai ofensivi in a prezenta opiniei publice reniltatele
oblinute, atilt de citre Guvern, c6t 9i de administralia locald.
203
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 206/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Din nou despre reformu PSD
Permiteli-mi si m[ refer in continuare la c6teva aspecte care lin defunclionarea noastri ca partid in noua conjuncturd.
in primul rAnd, vreau sd insist asupra necesitilii de a abandona oanumiti stare de confort gi siguranli care s-a instalat printremilitanlii nogtri, in special in rdndul celor care delin funcliiadministrative. Aceastd stare de confort gi siguranli inhibA acliunea
politici Si genereazi derapaje periculoase. Se pomegte de laprezumlia fals6 cd, fiind in momentul de fali cel mai puternicpartid, vom cdgtiga fEr[ probleme qi alegerile viitoare gi, ca atare,nu mai este nevoie de nici un fel de acliune politicd 9i de partid. Nuodatd, aceasti stare de siguran![ genereazd gi ac]iuni situate inafara sau la marginea legalitilii. Voi detalia acest subiect ceva maitilrziu.
Aceasti stare de siguranldeste
gregitdqi ea ne poate duce pe undrum extrem de pigubos: acela de a repeta, aproape identic,
experien{a ciclului electoral 1992-1996, experien{d soldati cupierderea alegerilor de citre PDSR.
Temele de atac care se conturaserd in discursul media la adresaPDSR erau aceleagi, cu mici varialiuni: coruplie, clientelism,partid-stat, baroni locali, scandaluri locale, stagnare economicd;printr-o acumulare progresiv[ de elemente negative de imagine eleqi-au fbcut efectul 9i au contribuit la rezultatul din 1996.
Nu are nici un rost si aritlm cd nu am invilat nimic gi ci repetimaceast[ experien!6.
in continuare, vreau s6 accentuez elementele legate de cinste, demoralitate, de lupta impotriva corupfiei. Am vorbit despre acestelucruri gi la Sibiu, vom vorbi gi acum pentru cd hebuie sd fie o
conduiti gi o acliune asumatd de intregul partid.Vreau sd facem o distinclie foarte limpede intre doul planuri. pe deo parte existd campania de imagine, atacurile care se
204
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 207/483
Dinamizarea PSD
instrumenteazd la adresa noastre pe tema corupliei. Cum am
reacfionat noi la aceste atacuri, care sunt zonele din care provin,este o disculie care trebuie fbcutd.
Atacarea adversarilor crt acrrze de coruplie a devenit un loc comun.
Din p6cate, noi avem obiceiul de a transforma diverse subiecte in
adevirate legende, cu zonl exhaustivd de aplicare, astfel ci orice
incercare concret5 de abordare a subiectului este impiedicatd.
Imediat dupi revolulie, foarte mul1i oameni erau acuza[i cd ar ft
terorigti. Acum cilliva ani, 9i mai mu[i erau aunali cd ar frcolaborat cu Securitatea. Astdzi, mulli oameni sunt acluza\i de
corupfie. Coruplia funclioneaz[ ca o foarte buni temd de atac
pentru ci populalia e sensibild la acest subiect. Pentru un politician
acuza\ia de coruplie echivaleazl cu o delegitimare suprem6.
Pe de altd parte insi, sunt anumite date 9i fapte care s-au acumulat
qi care nu mai lin de imagine, de campanii de pres6, ci de realitate.
Vreau sd vd asigur c[ avem o monitorizare foarte atentd afenomenelor din teritoriu gi ci in foarte multe locuri lucrurile nu
sunt in ordine. De la favoizarea unor licitalii, la incredinlarea
suspectl a unor lucriri care se tealizeazd pe bani publici, la
anumite anturaje pe care le frecventeazdurrli dintre colegii nogtri,
sau la opulenfa afiqatd de unii funcfionari publici'
Nu weau s[ reiau anumite mesaje. Nu putem rezolva problema
corupfiei din Romdnia dacd nu vom atdta cdgtim
s[ ogestionim la
nivelul propriului partid. Soluliile pe care le avem in vedere sunt in
general politice, in condi,tiile in care rezolvdrile juridice sunt ceva
mai complicate qi de duratl. Este vorba de retragerea sprijinului
politic pentru cei implicali in scandaluri evidente de corupfie,
icordarea unor sancliuni care pot sd meargd pdn1la excluderea din
partid.
lnceea ce
iiprive$te pe membrii PSD aflafi in func1ii in
administra,tie, le sugerez celor care vor fi implicafi in scandaluri de
coruplie c5 solulia cea mai bun6, atdt pentru onoarea lor, cit 9i
pentru imaginea instituliilor in care se afl6, este demisia. Aceasti
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 208/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
solu,tie este, din punctul meu de vedere, cea mai onorabilA,
deoarece ea nu inseamnl recunoa$terea vinovdfiei, ci respectpentru instituliile statului. lar dacd sugestia mea nu va fi ascultati,atunci o vom impune.
Trebuie se facem ordine gi sI elimindm aceste zote care
paraziteazdpartidul. Am spus foarte clar gi vreau sd repet aici ci nuvom face nici un fel de rabat in ceea ce privegte respectarea legii,indiferent de cine este vorba. PSD nu va oferi proteclie politicipentru nici un fel de acte de coruplie, pentru nimeni care este certatcu legea.
Vom decide astdzi formarea unor grupe operative ale Delegalieipermanente care sd analizeze, pentru fiecare jude! in parte,semnalele de pres6, sesizdrile care privesc cazttn de corupfie.Aceste grupe operative vor propune Delegaliei permanente mdsuriimediate, care pot merge de la retragerea sprijinului politic gi pdni
la excluderea din partid, precum gi demiterea din funclie a unormembri.
in alti ordine de idei, nu cred c5 noi ca partid trebuie sf, decontimpolitic incapacitatea organelor in drept - polilie, parchet, justilie -de a face lumind in anumite cazui de presupusi coruplie care
privesc membri ai PSD, cu funcfii sau fbrd. De ce spun ci noi gi nualtcineva decontdm politic aceastd incapacitate? Se formuleazi
diferite acuzalli in pres6, acuzalli fondate sau nu. Este rostulorganelor in drept sd cerceteze aceste cantri gi sd stabileascE
vinoviEii. Eu vreau sd fac un apel public c[tre oamenii care
lucreazd" in polilie, parchet 9i justilie s6-gi facd datoria. Nimeni dincei care incdlcd legea nu este sub proteclia partidului, nimeni nueste sub proteclia mea. Dacd se fac anumite intervenlii, acestea nuse fac in nici un caz cu gtiinla PSD sau a mea. Vreau sd fie foartelimpede cd agtept semnale, sesiziri din zona poli,tiei, parchetului gi
justiliei privind eventuale imixtiuni ale politicului ininstrumentarea unor cazttn.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 209/483
Dinamizarea PSD
increderea oamenilor ?n politic slibeqte nu numai ca urnare a
suspiciunilor de coruplie, ci 9i datoritd comportamentului
nepotrivit, ca si folosesc o expresie bl6nd5, al unor lideri politici'
Din pdcate, unii dintre aceqtia fac parte gi din rindurile noastre.
Sugerez celor care au deplgit uneori limitele in ceea ce priveqte
comportamentul sau declarafiile publice s[ dea dovadi de mai
multi decen!6 gi cumpitare. Excesele de orice fel sunt dlundtoare
nu neap[rat pentru cd genercazl o impresie proast6, ci pentru c[ nu
au nimic in comun cu felul in care trebuie si fie un bun conducdtor.
Romdnia nu este moqia niminui, iar noi nu suntem eterni la putere'
Infatuarea qi aroganla risc6 s6 ne indepirteze de oameni. Trebuie siinvS!6m bine leclia fogtilor guvernanli care se zbat acum intre
umilinli 9i disparilie.
Subliniez necesitatea de a mentine partidul intr-o stare de
mobilizarepermanentd,
inraport cu proprii membri, in raport cu
simpatizanlii, in raport cu electoratul 9i societatea civil[.
Structura de partid trebuie sd fie principalul mijloc de comunicare
cu zona de simpatizanli qi cu electoratul. Pirem s[ nu infelegem
incd foarte bine acest lucru: primesc multe semnale din judele, de
la membri vechi de partid, care imi spun cd o dati cu cdgtigarea
alegerilor, structurile de conducere s-au indepbrtat de membrii
simpli, cd pe aceqtia nu ii mai bagd nimeni in seam6. Este o
gtegeald.
Vorbim de comunicarea cu proprii no9tri membri de partid, de
mobilizarea lor in sprijinul guverndrii, insd constatbm c[ in
anumite judele nu funcfioneazl, nici m[car acele intruniri ale
forurilor de partid care sunt prevazute in statut. Existd otganiza\ii
in care nu s-a mai intrunit consiliul judelean de la alegeri incoace.
De asemenea, datele centtalizate ne. atafj- c[ nici reuniunile
birourilor executivejudelene nu se desfbqoara conform unui graficstatutar. O asemenea situalie este extrem de periculoasd 9i nu poate
fi tolerat6: degeaba suntem un partid maxe - cel mai mare ca numlr
de membri din Rominia- dacdblocam circuitul informafiilor, dacd
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 210/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
nu comunicdm cu militanlii no$tri, dacl nu le explicim politica
noasfe gi nu ii facem sd se simti angajaliinrealizareaacesteia.
Forfa Partidului Social Democrat consti in membrii simpli, carefrri si agtepte nici un fel de beneficii se afl6 aldturi de noi. Lortrebuie sb ne adresim in mod direct. in acelaqi timp, este din ce ince mai clar ci va trebui sd deschidem o dezbatere foarte serioasidespre rolul 9i obiectivele organizaliilor speciale ale partidului:organizalia de tineret qi organiza\ia de femei. Trebuie s6
recunoattem deschis ci activitatea acestora a fost cel multsporadicS, ca si nu spun inexistentS, in perioada care aurmat dup6alegeri. Am avut la Sibiu o disculie care sper si ne conductr la onoui dinamici a organizaliei de tineret. Sper ci ast[zi biroulexecutiv va adopta o decizie in acest sens.
Profesionigtii noqtri tineri trebuie sd se integreze in aceastd
organizalie. Pentru zona de tineret nu e nevoie de solulii miracol,
fhri confinut, inventate de unii pentru a-gi crea un vehicul deimagine.
Eu cred cd organizatia noastri de tineret va fi capabili s6 produciteme de dezbatere public6, idei gi acliune politic[. Vorbind totdespre partid qi despre imaginea sa, este clar cd atacurile impotrivanoastri au crescut ca intensitate incepdnd cu acest an, c6 ele suntprofesionist instrumentate, cd au vectori media bine stabilili;
rispunsul inteligent gi documentat gi mai ales rapid la acesteatacuri este esenlial pentru perioada imediat urmitoare.
Una dintre temele de atac din ultimul timp este, de pild6, asociereafrecventi intre PSD gi PCR, ca partid stat, intre Nicolae Ceaugescugi mine.
in primul r6nd, citeva comentarii referitoare la cei care suslinastfel de acuzalri pot fi, din punctul meu de vedere, destul de
edificatoare. Am v6zut cd aceste atacuri au fost lansate de ASpEC.Este dreptul oricdrei asocialii de a avea o opinie. Ea insd trebuiaasumatd curajos gi pe fa!5. ins[ un asemenea atac con]ine o maredozd" de ipocrizie, de lagitate, din partea unor persoane care s-au
208
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 211/483
Dinamizarea PSD
aflat la conducerea
ldrii.Pentru cd lagitate se poate numi a te
ascunde in spatele rapoartelor unor organizalii obscure, rapoarte cu
pretenlii de ,,analizd politicl". Se poate spune, spre exemplu, c5
ASPEC ar insemna Asocialia de sprijin pentru Emil
Constantinescu gi reprezintl o platformd pentru revenirea sa inprim-plan. Dar nu pot si nu mi mir c5 un fost Pregedinte al Friiuit6 cd era umilit de presa romdn6, fiind considerat omul de paie al
CDR, uite c6 a fost catalogat ca lag atunci cdnd s-a retras din
politicd, refuzdnd sd mai candideze.
Emil Constantinescu uiti aceste lucruri gi ne dd astdzi leclii de
moralitate politici.
Eu sunt acuzat cd sunt dictator. Sunt un om autoritar insl nu poate
suficient de autoritar pentru a face ordine in haosul ldsat in urmd de
guvemarea CDR-PD. Eu respect insi regulile jocului democratic,
spre deosebire de domnul Emil Constantinescu, cate a schimbat
dupl bunul siu plac trei prim-minigtri, unul chiar in afara textuluiConstituliei.
Cred cd acuzSia de comportament dictatorial gi-o poate atribui frriprobleme, linand cont gi numai de aceste lucruri.
Atit ,,partidul-stat", cdt gi asocierea cu Nicolae Ceaugescu sunt
etichete facile pe care unii incearcd si le lipeasc6 de noi, uitdnd ciam fost legitimali prin vot popular gi c6, spre deosebire de ei,
respectdm regulile jocului democratic.
Cred ci oamenii trebuie sd invele si nu se mai agate de ,,obsesia
Ceauqescu". Astizi, spre deosebire de perioada lui Ceauqescu,
existd libertate de exprimare qi se pot formula orice fel de acr,na[ii
frrd fricd, inclusiv acuza\ii aberante cum sunt cele ale ASPEC.
Trlim intr-o democralie real6 acesta este principalul
contraargument pe care il opunem celor care fac comparalii cu
trecutul.
Domnul Emil Constantinescu 9i cei din ASPEC - inclusiv aceia din
seclia lor politicS, Uniunea pentru Reconstruclia Romdniei - ar
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 212/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
trebui sd inleleagE clmareadiferenli dintre perioada de dinainte de
1989 gi cea de acum este cI atunci asemenea comparalii nu erau
admise. $i, din cdte gtiu, domnul Emil Constantinescu, ca fost
secretar BOB, nu se inghesuia s6-1 atace pe Ceaugescu. Am frcut
aceastd parantezd pentru a demonta o temi care este vehiculatb 9i
in\ard gi in striin[tate. Trebuie si avem, repet, reaclii foarte rapide
in fafa unor asemenea atacuri.
Solidaritatea este, de asemenea, esenliali; din pdcate ea nu s-a
manifestat in ultima perioadi; noi avem o lungd experien![ pe tema
,,partidului divizat in tabere" Si a ,,tensiunilor interne". Nu are
nici un rost s6 ardtdm ci dupl zece ani de zlle nu gtim sicontracardm corect aceastd tem6, inventatd 9i scoasd pe tapet la
anumite intervale de timp de cei care vor sd ne dezbine. N-au
reugiq pflnd acum, nu vor reuqi nici in viitor.
Vreau si insist, in acest segment de analizd a vielii interne de
partid, asupra nevoii de a respecta statutul. Trebuie s[ inlelegem cd
la gradul de institulionalizare politici pe care il are partidul astdzi
gi la dimensiunile lui, este necesar si respectdm regulile interne de
partid. Statutul este cel care reglementeazd funclionarea internd a
partidului gi el trebuie aplicat gi respectat. Inclusiv in ceea ce
privegte disputele dintr-o organizalie; nu mai putem admite
sistemul balcanic al micilor intelegeri peste sau pe l6ng[ statut.
Statutul prevede gi mecanisme de conciliere gi sancliuni. Grupele
operative pe care le-am menlionat mai devreme vor avea 9i
misiunea de a monitoriza rezolvarea unor eventuale dispute din
filiale, dar in bazamecanismelor statutare.
incl nu gtim s[ utilizdm eficient toate resursele de care dispunem:
reprezentan1i in administralia locald, parlamentari; vteau si fac o
menliune speciali in legiturd cu parlamentarii partidului care au o
foarte mare responsabilitate: pe de o parte, fa!6 de organizaliile
judelene, fafd de electoratul care i-a trimis in Legislativ, pe de altdparte, fa\i de conducerea partidului, in a asigura celeritatea
procesului legislativ necesar guvernirii; sigur cd este o situa,tie
complexI, care impune un anumit echilibru. Cred cd o nouS
210
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 213/483
Dinamizarea PSD
cAdenld se impune nu numai ?n ceea ce prive$te disciplina gi
prezenla la vot, dar gi in ceea ce privegte legitura cu judefele,
apariliile publice, o anumitd distribuire de roluri care trebuie sd
existe intre noi.
Relagiile cu presa Si relaliile ca celelalte partide
Revin la un subiect pe care trebuie s6-l ludm in seamd cu tofii,
pentru c6 nu este nici minor, nici nesemnificativ: presa.
Ultimul barometru de opinie ne-a ardtat tuturor un fapt
surprinz[tor: presa ocupd locul al treilea in clasamentul increderii
in institulii. Cred cd fiecare dintre noi trebuie si inleleagd - mdcar
acum - rolul presei gi respectul pe care ea il meritd din partea
noastr6. F[ri o relalie de colaborare cu mass-media nu putem
transmite eficient mesajele noastre cltre oameni. Fiecare om politic
va trebui sd invele, mai devreme sau mai tirzht, o leclie simpll: cu
cit suntem mai sinceri gi mai deschigi fa16 de oameni, cu atdt presane transmite, mai sincer gi mai deschis, mesajele.
A existat o istorie destul de conflictuall, a relaliei dintre mass-
media gi clasa politici, inclusiv a relaliei dintre media gi partidul
nostru. Probabil ci gi in continuare vor mai exista tentalii de a
declanga mici rilzboaie cu presa. Dupi cum gi oamenii din presd
vor avea, probabil, atitudini vindicative, resentimente mai mult sau
mai pulin personale. insi aceste lucruri trebuie considerateexceplii, nu regul6. Ceea ce conteazl intr-adevir este relalia
corectd dintre pres[ gi politic, cooperarea dintre aceste entit61i, care
este unul dintre procesele esenliale ale democraliei.
Nu doresc si fac o analizd extinsi a sistemului de partide. Cdteva
concluzii insi se impun. ln momentul de fa!6 pare sd se fi stabilizat
o anumitd ierarhie politicd, a$a cum aratd sondajele de opinie: PSD
(undevain
jurde a5%); PRM
(care graviteazdintre I5-20Yo); PD9iPNL, care s-au stabilizat la l0o/o, urmate de UDMR. Aceastd
ierarhie ne indici oarecum gi anumite zone de acliune politicd:
2tl
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 214/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 215/483
Dinamizarea PSD
partid a unor oameni in conflict cu PSD. Cred c[ trebuie sd avem
un respuns echilibrat la aceasti strategie gi, in acelagi timp, siexplicdm colegilor no$tri din PUR ci nu ne opunem politicii lor de
construclie a identitdlii de partid, sub condilia ca aceastd politicd sd
nu se facd pe seama PSD. Apreciez ci este bine ci am extins, da la
ultima qediniS a Biroului executiv central, zona relaliilor noastre
politice, semndnd protocoale de colaborare cu Partida Romilor gi
cu Forumul Democrat al Germanilor din Romdnia. De asemenea.
am sernnat protocolul de fuziune prin absorblie a Partidului SocialDemocrat cu Partidul Moldovenilor. Aceste protocoale vor
constitui o zonl de sprijin suplimentar pentru guvernarea noastr6.
Vorbind de protocoale este necesar si monitorizim qi la nivelul
organizaliilor locale inlelegerile pe care le-am frcut gi cu alte
organiza\ii, nu numai cu cele politice. Existd protocolul cu CNSLR
Frafia. Urmlrirea cu atenlie a aplicirii lui este extrem de
important6 qi constituie,in
fapt, o prob[ de seriozitate pentru noi.
Sigur cd ar fi gi alte subiecte pe care am putea s[ le aborddm, cum
ar fi relaliile internafionale ale partidului - care se afl6 pe un curs
ascendent - sau teme legate de raporturile dintre Guvern gi
Parlament sau de modificare a Constituliei.
Am dorit insd si enun!6m un set de mesaje care ne preocupl la
nivelul conducerii partidului.
in incheiere, cred ci este important s6 inlelegem foarte bine ceea cedorepte populalia de la noi: corectitudine, profesionalism, cinste,
decenti.
2r3
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 216/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 217/483
Asumarea valorilor noii societdti
resurse gi expectafii. De aceea, noi am numit perioada pe care am
triit-o in acegti ani simplu ,,tranzilie", nefiind foarte clar care era
setul de valori pe care aceastd perioadd sebaza, gtiind oarecum de
unde am plecat, dar nefiind foarte clar unde vrem s[ ajungem. De
aceea, practic, modelul ideologic din aceqti ani a fost definitiv
acoperit prin formule mai largi: democtalie, economie de pia!6,
statul de drept, drepturile omului. Aceste sintagme trebuiau sd
modeleze intr-un fel ceea ce defineam ca model de societate. Sigur,
aceastd perioadi a fost perioada in care am experimentat diverse
lucruri, o perioadd in care am cdutat solulii gi a9 spune cI am mers
pe o formul[ de balans, de la o extremd la alta, tealizdnd cu timpul
cf, a venit wemea sI ne intoarcem la normalitate.
O sd vi spun un secret de partid: lucrim pentru 12 octombrie la un
text care va fi, sper, interesant, ideologia social-democrat[ post-
tanzigie. Am impresia c[ ne-am ocupat cu tofii mai curdnd de
probleme de administralie qi nu am reu;it s[ infelegem c[ ftrd o
concentrare puternici pe un anumit numdr de valori 9i mai ales firIun transfer puternic pe zona de mentalitSli orice proiect pe termen
lung riscd sd egueze. De aici, probabil, unele dintre dificultilile pe
care le-am avut in ultimii ani in a reacliona la ceea ce au fost mai
curind mesaj e antisistem.
Noi vorbim despre extremism, un coleg de al meu spunea ci noi
avem o strategie deizolare a lui Vadim Tudor. Nu avem aqa ceva 9i
nici nu ne propunem a$a ceva. Poate colegul acela e mai bineinformat decit mine, dar, teoretic, la nivelul partidului ar trebui sigtiu ce se int6mpl[. O strategie poate si fie g0nditn eventual
impotriva extremismului gi este normal s6 fie aqa, dar pini la urmd
este important sd vedem de ce in flri cum este 9i RomAnia extrema
stdngi gi extrema dreaptd se intdlnesc eventual in ideologia sau
tlpsa de ideologie a unui singur partid. in definitiv, sdr6cia
extrem6, lipsa de speranfi, ca gi tentafia izolafionistd, teama de
exterior, teama de ceilal1i, xenofobia, toate aceste reaclii personale
de teami fa\d, de ceilalfi, de izolare, toate se intdlnesc in aceasti
zond, a reacliilor antisistem. Cei care se strdng impreuni, precum
215
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 218/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
cei care au anumite complexe gi trebuie sd facl terapie de grup, nu
se bazeazd pe valori, nu se bazeazd pe o aftrmare axiologicd, se
bazeazd in mare misurd pe reacliile de nemullumire la nivelulcelorlalfi. Ei sunt precum butoaiele pe care cei de lalafi,le pun lastreaqind ca si recupercze apa de ploaie atunci cdnd plou[. Sunt purgi simplu nigte rezervoare ale nemullumirii, nigte barometre care ne
aratd" cd ceva nu merge bine gi atunci problema noastri nu este
neapdrat de a-i izola pe cei care sunt nemulfumifi. Eu nu vorbescde lideri gi de cei care manipuleazd nemulgumirile; md refer ca
atare la nemulqumiri. Datoria noastri este sd facem in aga fel incdtguvernarea s6 fie mai bun6, guvernarea si producd mai pulinlnemulfumire, polarizarea sociall s[ fie mai pulin accentuati.
Se discutl mult in ultima vreme despre declararea averilor. Vreausd vd spun ci prima chestiune pe care trebuie sd o discutim este s[declar[m averea lnrii gi sd vedem ce se intdmpld cu ea. in perioada
'96-2000, datorit[ sciderii PIB cu peste I2o/o, averea ![rii a scizut
cu peste 4 miliarde, 4 miliarde gi jumitate USD, la un PIB de
aproximativ 40 de miliarde USD. Este foarte simplu de fbcut acest
calcul. in ultimii doi ani, datorit[ cregterii economice - anul trecutcu 5,3o/o, anul acesta cu 4,5Yo - o cregtere de aproximativ 10%, inaceqti doi ani noi am adus la avulia ldrii, la averea !6rii,aproximativ 4 miliarde USD. Deci, daci facem un audit in primulrdnd pe aceste zone, putem s[ vedem dupd aceea ce se intdmpld qi
la nivelul unor exceplii, putemsi
ludm misurile necesare gitrebuiesd le lulm la nivel individual pentru cei care dobdndesc ilicit averi.
Dar intr-o tard" care se pr6bugegte sau care inainte avea un trenddescrescdtor atit de puternic in mod evident soluliile nu mai pot figisite prin penalizarca celor care, eventual, la nivelul unor zeci sau
sute, sau mii, c6!i or fi, au dobdndit ilicit averi. Soluliile aici suntnu de a declanga circul pe care unii pe zonele extreme il sugereazi.Nu prin vdndtoare de vrdjitoare vom putea si rezolv[m problemele
pe termen lung.
A ataca unele dintre disfirncliile din tar6, inclusiv coruptia,inseamnd in mod esenlial si atacdm catzele care genereazd
216
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 219/483
Asumarea valorilor noii societdti
coruplia. $i aici lucrurile sunt din nou foarte simple. Transparenla
proceselor de cumpdrare, in special acolo unde este implicatstatul... Noi am introdus in ultimele luni in mod brutal, a$ spune,
obligalia cumplrdrii tuturor produselor de cdtre stat prin formuld
electronicl, on-line procurement, pentru tot ce este public
procurement, pentru ci in felul acesta coruplia care poate si existe
in sistem este in mod evident eliminati. Ce am descoperit?
Ali observat probabil, pentru cd adeseori ali comentat aceste
lucruri, prelurile la medicamente, la materiale sanitare au scazut;dela30Yo,5Ao/o,inanumite caztti am observat o scSdere cu93oh a
prefului inilial. Avem o piali de 1,3 miliarde USD numai pentru
medicamente gi pentru materiale sanitare, de doud ori mai mare
dec6t acum doi ani. $i cu toate astea, exist[ foarte multd
nemullumire pe pia!6, pentru c6 din pScate unii dintre furnizori -romdni sau strdini - au introdus o marji de profit uneori de peste
500%. A lupta impotriva corupliei nu inseamnd a aresta pe X din
Braqov sau de nu gtiu unde. $i asta este important! Dar sistemul ?n
sine trebuie modificat gi este ceea ce am fEcut, obligind din aceasti
s6pt6mdn6 ca toate aceste medicamente 9i echipamente 9i materiale
sanitare si fie dobindite numai printr-o procedurl transparentd'
in al doilea rdnd, este important s6 finalizilm statutul, sd
consolidlm statutul proprietElii. Coruplia a crescut masiv inh-o
perioadi in care s-au fbcut transferurile de proprietate de la stat la
particulari, romini sau strdini' Sd fie foarte clar, coruplia nu a fosto chestiune in care numai romanii erau prinqi qi strdinii stiteau ca
spectatori in tribune gi se uitau 9i spuneau: ce multi coruplie e in
Romdnia! inainte de '89, in Romdnia coruplia era la un nivel foarte
coborit sau cel pulin coruplia eralanivelul in special al unui cartuq
de ligbri sau al unei sticle de whisky, pentru cdmiza era mai micS'
in momentul in care au inceput s[ se v0nd6 fabrici, in momentul in
care au inceput sd se dea terenuri, miza ftrnd mult mai mare - cu
romini gi cu strnini, ca s6 fie foarte clar -, tentalia a fost mult maiputernicS, procesele acestea de corupfie in mod evident au crescut.-Ce
este de fbcut? Sigur, putem sd mergem inapoi, s6-i cdutlm pe
2r7
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 220/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
unii, pe al1ii, s6-i verificem. Parchetul, Parchetul Anticoruplie face
lucrurile acestea, dar esenfial este sA inlelegem ci trebuie finalizatprocesul de privatizare, trebuie frnalizate procesele de restituire a
proprietdfilor, astfel inc6t statutul proprietdlii si fie foarte clar.Coruplia apare in mod indubitabil in special atunci cind apar
intermediari in transferurile acestea de proprietate. Pdni la sf0rgitulanului ne-am propus ca 90o/o din titlurile de proprietate pentrupimdnt sd fie acordate. Este foarte greu, dar am luat pAnI qi mdsurade a elimina taxele care se dddeau pe hectar pentru titlurile de
proprietate, pentru c6, am descoperit - nu o si credeli, nu o si vdvind si credeli -, erau primari care nu dldeau titlurile de proprietarpentru cd voiau si lind terenurile respective pentru a le cultivaseparat inc6 un an sau doi inainte de a da titlurile respective. $iatunci am eliminat aceste taxe qi titlurile se vor trimite acasd directla beneficiarii respectivi.
Aceste eforturi sunt absolut necesare, dar ele fac parte din aceast[
zond frnald a trarzitiei inainte de a reveni la normalitate. A revenila normalitate inseamni reasumarea sau asumarea valorilor care nevor permite inclusiv o aplicare fireasci a legislaliei. Ce inseamnilegea? O prevedere legall se construie$te pentru a proteja oanumitd valoare sau in zona penali pentru a elimina o nonvaloare.Aceste valori au ele insele insd o geometrie variabild. Confinutulunei valori se schimbi cu timpul. Valoarea este mai curdnd o
denumire care acoperi un conlinut foarte amplu. Oricare dintrevalorile despre care vorbim ne va da exemple extraordinar de clare.Egalitatea, spre exemplu, libertatea. Fiecare dintre ele, dacd le vomdetalia, ne vor ardta evolufii interesante in ultimele decenii sau inultimele secole. De aceea, pdnd la urmi, legislalia are rolul de adezvolta in plan social, de a pune in migcare, de a justifica sau de a
apira aceste noi conotafii, aceste dezvoltiri din zona axiologicd.
Nu vreau s[ intru intr-o analizd care ar putea eventual si vd
plictiseasci pe zona axiologici, degi eu cred, ca multi dinnedumneavoastrL, cd a venit momentul si nu ne ocupim doar de
curAlat curtea, dat cu mdtura, de reparat cl6diri, de administratie, de
2r8
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 221/483
activit[lile din bucdtirie. Este important s6 gindim in primul rand
modelui strategic pe care trebuie s6-1 oferim sau s6-l comunicim,sau sd-l imp6rt6gim. De aceea, consider c6, ?n definitiv, chiar dac[
pornim de la modelul gi eseul lui Kundera care vorbea despre o-Europa
multiculturall gi pagnic6, dar zdtobita intre doud extreme,
cum spunea el, intre totalitarismul comunist, politic_ qi militar la
ur.-.u lui 1984, iar pe de altd patte artificialitatea 9i
mercantilismul exportate spre aceasta zon6 din vest, este important
s[ vedem in ultimii12 ani ce anume s-a intdmplat cu noi ingine 9i
mai ales cu societatea in care trlim. Mulli s-au intrebat care au fost
resorturile care in Franla au dus la alegerea sau la num[rul de
voturi pe cafe le-a oblinut Le Pen. Allii s-au intrebat: pentru
Rominia ce va urrna dupi Praga? Vom avea Praga dupd Bizanf sau
Bizanl dupd Praga? Vom avea o modificare de valori 9i de
atitudine care sd ne ducd mai departe sau vom considera Praga un
final de parcurs, dupd care reincepem pe modelul nostru obignuit,
de ,,stop and go", s6 oprim motoarele, si revenim lacdsula
numdruiunu gi i6 incepem din nou un joc complex, balcanic'
Aceste lucruri, in definitiv, reptezintd teme de dezbatere pentru
noi, pentru c6, in definitiv, avem datoria de a vedea ce anume se
intdmpla in societate gi de a ne pune intrebdri despre viitor. Am
fbcut t scurti pavzd in exprimare, pentru c[ g6ndeam in paralel la
ceea ce u- iprrt la un moment dat in leg[turd cu presa 9i
comunicareaqi
mdgindeam daci este corect. La un moment dat, in
definitiv, mass-media este importanti pentru c6 ea aduce fieciruia
dintre noi acasd un univers care in mod material nu este accesibil.
Material, in sensul de real. Problema este ci mass-media nu poate
si explice fiecaruia dintre noi spre exemplu cum triiegte, pentru c6
fiecaie gtie cum triieqte. Chestiunea este insi in termeni de
speran!6 qi de motivare, care este imaginea care este transferat5 in
fr""ur" cas6 despre exterior. tn momentul in care aceastd imagine
invadeazdcadru-l personal gi via{a personald exclusivcu informafie
negativi, in mod evident abordarea personala in leg6tur[ cu
acliunea viitoare a oricSruia va fi influenfatl.
219
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 222/483
Dacd noi, stdnd aici, vom primi sd spunem informalii in legdtur[ cu
fapful cd a inceput rdzboiul nu qtiu unde, in care zond, in lume, oinformalie care si nu fie corecti, dar care si fie transmisi ftr6 s6
fie verificati, reacliile vor depinde de aceastd informatie indusaacestui grup care suntem noi aici.
in momentul in care romdnilor li se va spune in permanen!6:lucrurile sunt catastrofale, nu se intdmpld nimic in Romdnia, totuleste sirdcie... Sigur, eu pot si intreb: dac6, e at6ta siricie, de ce
aceastd griji extraordinard a relelelor Metro Cash and Carry, Shell,nu gtiu mai cum g.a., care, in ultimii ani, au dezvoltzt zeci demagazine de acest gen, dacd puterea de cumpdrare a scdzut aga demult? Vor spune mulli: situalia este foarte grea. Se poate r[spunde:dacd este at6t greu, de ce in ultimii zece ani s-au construit peste400.000-500.000 de case in Rom6nia? gi dacd inmullili cu patru,cdt este media pentru o casl de acest tip, inseamnb cd, practic, inultimii zece ani s-a construit in Romdnia un alt orag dedimensiunea Bucuregtiului.
Dar dacd bombardamentul acesta informatic despre dramatismulvielii, despre situaliile dificile, despre accidente, despre disfuncfii,in care nimic nu merge - in sdnitate nu se intdmpli nimic, la qcoallnu-i nimic... Noi realizim acum un program pentru un milion decopii: produse de panificalie gi de lapte in fiecare zi pentru ei lagcoal6. Nu se discutd decAt despre cele dou6 sau trei situalii, sau
cinci, sau zeceincare laptele nu a ajuns sau pdinea sau cornul eraumucegdite sau laptele nu a stat la frigider. Nu se spune nimicdespre celelalte 990.000 de cazuri in care totugi copiii acegtia, inspecial din familii mai sd.race, au avut acces la aceste lucruri. Eupot se infeleg din punctul de vedere al mass-media, ca industrie, cdaceste lucruri nu sunt interesanteo dar din punctul de vedere alsocietdlii gi al responsabilitililor pe care le avem impreuni, noiguvernanlii gi dumneavoastri, oamenii din pres6, cred cd este
nevoie de un parteneriat prin care sI ddm sens eforturilor pe care lefacem impreund, pentru cd, dacd, societatea se prdbuqeqte, dac6 maivin o dati minerii la Bucuregti , dacd" se distruge nu gtiu ce sistem
220
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 223/483
Asumarea valorilor noii societdli
economic vom avea cu tolii de suferit, societatea romdneascS, qi
din nou vom lua lucrurile de la capdt, iariqi incepem sa mergem inexterior sd explic6m diverse lucruri.
De aceea, cdnd vorbim despre responsabilitate, eu cred c6 trebuie
si discutim despre seriozitatea demersului 9i despre responsabilitatea
noastri, a tuturor, gi de aceea sb nu vd sup[rali pe mine dac6 chiar
vi spun ci, in definitiv, poate cd 9i acele elemente pozitive pe care
uneori poate le facem la nivelul Guvemului ar trebui totuqi
prezentate. Am avut adeseori curiozitatea si numir la diverseieleviziuni, si vdd care sunt gtirile 9i am mai spus-o 9i cu alt prilej'
in general, sunt pisici care au cdntt de pe acoperig, accidente de
maginS, sunt analize ample in leg6tur6 cu tot felul de persoane care
qi-au furat calul sau gi-au vandut vaca, sunt tot felul de lucruri care
poate cb sunt spectaculoase ca imagine, dar dafi-mi voie totuqi sd
ua intt"b dacd nu cumva in lara noastrb se intampla totuqi 9i lucruri
mai importante. Poate reuqim sd vedem ce se intdmpld qi in alte
locuri.
Am fost mirat adeseori de aceasti tentalie permanent6 a
televiziunilor, a radiourilor, a ziarelor noastre de a-$i trimite
corespondenfi doar in Franla, in SUA, in Germania eventual' Noi
nu gtim nimic despre ce se mai intdmpli in Bulgaria, in fosta
Iugoslavie, in zonele din vecinitate. Daci vrem sd comparim
anumite lucruri, poate sd le compardm 9i cu ceea ce se intAmpli in
aceste leri.
Sigur, poate noi, ca partid la guvernare, nu suntem intotdeauna
foarte eficienli. Dali-mi voie sb mi bucur ins6 aldturi de
dumneavoastrd de faptul cd rdmdnem totuqi intr-o zond de sprijin
intre 45o/o qi 50% ca partid. Md uitam in Bulgaria, totuqi migcarea
politici ce sprijinS Guvernul a ajuns la un nivel de l3%. Este vorba
gi Oe impticafii legate de funclionarea sistemului, a mecanismului,
a proiectelor... Poate da, poate nu. Dar unde sunt analizele care sb
ne ajute s6 inlelegem de ce bulgarii uneori merg in diferite locuri
din iume spunind cd ei vor s[ meargi singuri in ceea ce priveqte
integrarea europeana. Au solulii mai bune dec6t noi? Au succese
221
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 224/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
mai mari decdt noi? Au perspective mai bune? Poate da. Dar
dafi-mi voie s[ spun ci avem impreuni responsabilitatea de a face
nu numai analize diplomatice, dar qi analize de prospeclie.
De aceea, dali-mi voie incd o dati si subliniez parteneriatulnecesar dintre Guvern, dintre oamenii politici gi mass-media.
Sigur, gi aici sunt foarte multe lucruri pe care le gtim cu tolii. inmomentul in care vorbesc foarte linigtit gi vi transmit anumitelucruri, prietenul nostru cu aparatul de fotografiat il line pe
genunchi linigtit; dac[ insi voi scoate batista sau voi bea un paharcu api, vd asigur ci aparatul de fotografiat va incepe, deci blitz-ulo sd-l vedeli de indat[ funcliondnd... $tim lucrurile acestea. Dardali-ne voie uneori sd vd cerem gi o anumiti complicitate. Poate c6uneori chiar ne este sete, poate uneori chiar trebuie si ne $tergemfruntea din cauza cdldurii. Aceasta inseamnl pdni la urm6 unanumit parteneriat in care nu ne supraveghem unii pe allii, nu nevdndm unii pe a[ii. Inlelegem cd suntem pafte a unei familii indefinitiv care incearcd ea insSgi s[ revind in familia euroatlanticb.
Acesta este in definitiv mesajul meu gi acesta este in definitivcomentariul esenlial pe care voiam s6-l fac in aceasti discu{ie,vorbind gi despre pericolele la adresa democraliei, vorbind qi
despre costurile sociale aIe tranzi\iei, vorbind despre nenumiratelucruri sau pe unele doar sugerdndu-le - pentru cd am in definitivaici o mullime de fige pe care nu le-am folosit gi pe care probabil
prietenii mei gi colegii care le-au pregltit se vor simli supirali c6nu le-am adus in dezbatere. Dar mi se pare important la acestmoment in care, in definitiv, incercim sd tragem linie, s6 vedem: indefinitiv, Romdnia se apropie gi romdnii se apropie de ceea ce gi-audorit cel pulin in linii foarte mari? S-au eliminat vizele pentrucAlAtorii in Occident, existi o buni posibilitate sd oblinem oinvitalie de a deveni membru al NATO, reugim sd dinamizimnegocierile cu Uniunea Europeani qi in urmbtorii ani putem s6
avem in mod categoric o strategie de acest gen. Economia, celpulin la nivel macroeconomic, incepe sd funclioneze, nivelulinflaliei a scdntt totugi in ultimii doi ani, este jumdtate din ceea ce
222
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 225/483
Asumarea valorilor noii societd[i
em in anul 2000. Toate aceste lucruri sigur cd nu se simt in
buzunarele fieciruia dintre cetilenii Rominiei, dar este important
sd existe, sl fie consolidat[ increderea in proces, in tendinfele' in
$ansa pe care o avem, pentru ci altfel cei care vor veni cu
demagogie, vor arunca mesaje populiste vof avea un tefen fertil in
care si arunce aceasta sdmdnfi. $i, de aceea, datoria noastr[ este sl
fim profesionigti in abordare ca guvernanli, iar impreun6 sd fim
responsabili pentru acest moment de istorie in care tr6im 9i care
poate sa ins-emne pentru noiefortul de continuitate
9icel de
revenire la normalitate.
Stimali prieteni, m-ag opri aici cu aceste comentarii, pentru cd, in
definitir,, s-ar putea s6 vd intereseze cu totul alte subiecte 9i, de
aceea, vreau sa v6 dau posibilitatea s6 puneli intrebdri sau sd facefi
comentarii qi, in timpul pe care noi il avem la dispozitie, s6 incerc
la rdndul meu si vd r6sPund.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 226/483
SPRE NORMALITATEI
(octombrie 2002)
l\T" afldm azi la aproape doi ani de cdnd am preluatI \ responsabilitatea guverndrii. Romdnia este acum in fafa unuimoment crucial al istoriei sale - aderurea la NATO. Tot acumincepem negocierile la capitolele cele mai dificile ale procesului deintegrare in Uniunea Europeand. Parcurgem etape decisive aleefortului de macrostabilizare economici. Dac6 vom reugi, atunciRomdnia va avea economie funclionali de piald.
Raportul ComisieiEuropene a fbcut o analizd atentd gi neutri privind stadiul depregitire a Romdniei pentru integrare. Concluzia este una clard: amfbcut, in special in ultimii doi ani, progrese consistente, dar suntemincd mai departe decdt ne-am fi dorit de obiectivul integririi. Avemo guvernare coerentS, care se sprijini pe o majoritate parlamentaristabili gi predictibil6. Forla gi eficienla noastri in actul guvernbriisunt date tocmai de faptul cI suntem azi cel mai puternic partid al
societi{ii romdnegti - Partidul social Democrat. Iat6 foarte sinteticcontextul in care lansdm astdzi o dezbatere privind suportuldoctrinar al activitdlii noastre.
Acest document, acest manifest doctrinar, este o provocare, oinvitalie la dialog adresatd dumneavoastrd, militanlilor partidului.Este o invitalie la dialog gi pentru societatea civild, chemati sd se
exprime asupra lui. El nu ftxeazd, puncte de vedere definitive, ci
rDiscurs rostit la Consiliul Nalional al PSD, 12 octombrie 2002.
))4.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 227/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 228/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
Dali-mi voie sa fac unele comentarii in legdturd cu dezbaterea pe
care o deschidem astizi.
Mulli se vor intreba de ce acum, cind suntem at0t de nemijlocitimplicali in acliunea politicd a guverndrii, cAnd avem de rezolvatprobleme de maximf, importanli pentru !ar6, suntem gata sd
deschidem o ampld dezbatere privind valorile gi ideilefundamentale ale dochinei noastre.
Este
rispinditigi
teoretizatd credinta ci epoca ideologiilor a trecut,cd pragmatismul qi abordarea tehnocratici a problemelorguvernirii sunt atitudini politice dezirabile gi c[ recursul ladoctrind este desuet.
Tuturor celor care cred cd partidele de astizi trebuie sb se
distanfeze de suportul lor doctrinar, eu le rdspund cd gregesc. Forlaideologiilor, rolul valorilor sunt ?ncd nealterate. Fird un set coerentgi puternic de valori, fbrd repere ideologice, firi concepte politiceclare riscim s6 ne rdtdcim, riscim sd pierdem din vedere tocmaiacele idei care ne-au unit gi ne dau zilnic puterea de a acfiona innumele cetSfenilor.
Nu existi partide puternice frrd liantul doctrinei. Nu existielectorat care alege doar personalitili sau programe concrete de
guvernare. Oamenii, prin votul lor, aleg nu numai personalitSlipolitice, ci, in egal6 misur6, ei valideazd gi acel corp de valori gi
de principii in care cred gi pe care il doresc apdrat gi pus inpracticd de cei pe care ii mandateazd sd exercite puterea innumele lor gi pentru ei.
Forla partidului nostru este dati in mare mdsurd de forla doctrineisocial-democrate pe care noi o promovim. Atunci cind oamenivoteazd" pentru noi, ei voteazd, in primul rdnd pentru ci au increderein principiile gi proiectele noastre social-democrate.
Existi qi un curent de opinie care postuleazl. caracterul depSgit qi
ineficient al unei vieli politice caxe are ca actori principalipartidele. O astfel de viziune tinde sd identifice partidele cu
226
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 229/483
Spre normalitate
cauzele disfunclionafitAlilor societalii noastre. Adepfii acestet
viziuni privesc partidele ca pe un conglomerat de personalitdlipolitice al cdror liant este doar interesul pentru controlul puterii 9i
al beneficiilor acesteia. Se incearcb promovarea unui model al
societSlii nonpolitice, in care administralia tehnocraticd 9i devolulia
sunt considerate solulii pentru depdqirea cizelot'
in realitate, o astfel de viziune, negdnd rolul partidelor, neagd
implicit principiile democrafiei. Este un mod fals de a prezenta
lucrurile. Tocmai lipsa identitilii ideologice face posibilmimetismul doctrinar pe care il practicd unii dintre adversarii
nogtri. Ei, in locul unor proiecte suslinute 9i motivate de un sistem
de valori gi principii, oferd electoratului dezbateri sterile pe teme
minore sau false, sau supraliciteazd imaginea liderilor lor. F[ricriteriul doctrinar qi frrd proiecte concrete lupta politici se
transformd intr-un conflict centrat pe persoane gi nu pe idei. Sensul
democraliei este astfel alterat.
Formulele care se prezintd' uneori, aga cum s-a intimplat qi in
guvernarea trecut6, au reprezentat un amalgam doctrinar care nu a
permis programe de guvernare coerente. Se incearci cumva in
perspectiva alegerilor din 2004 o formuli din nou de amalgam
realizat in diferite laboratoare, in care elementul doctrinar dispare
gi rdmdn doar considerente de ordin politicianist 9i preocupdri
legate doar de cucerirea puterii. Electoratul are nevoie de criterii
stabile, de repere pentru aface opliuni politice.
Tocmai consecvenla noastri doctrinarI a reprezentat una din
motivaliile puternice ale menlinerii noastre constante pe primul loc
in opliunile electoratului. Aceasti aderen!6 a unui mare numdr de
cetdleni la ideile social-democrafiei, pe care o promovim, explici
de ce partidul nostru reprezinth astdzi axul central al vielii politice
romdnegti.
Este de observat cd celelalte forle politice se definesc, in primul
rdnd, prin raportare la noi gi abia apoi prin identitatea lor
doctrinar6.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 230/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 231/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 232/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 233/483
Sore normalitate
oamenilor. Noi trebuie s[ dovedim nu numai competen{a noastri in
guvernare, ci gi validitatea gi credibilitatea intregului nostru proiectpolitic.
Trebuie sE convingem societatea romdneascl s6 investeasc[
incredere gi efort intr-un proiect afirmativ gi generos, nu intr-unul
reactiv gi constring6tor. Organismele statului trebuie sd poarte un
dialog permanent cu cetileanul in aga fel incit acesta si aib[
dovada ci voinla qi agteptdrile lui gi voinla 9i aqteptdrile celor de
lAngd el se regisesc in acliunile statului.
A cl6di normalitatea inseamn[ a asigura o buni guvernare, institulii
publice credibile, comunitdli locale puternice 9i angajate in
realizarca propriului destin, care permit oamenilor s[ genereze
dezvoltare gi si creadd in prezent gi viitor.
Avem convingerea cd finalizarea procesului de tranzi\ie, in sensul
credrii unuicapitalism modern qi echilibrat social in
laranoastrd,
trebuie si nu conduc[ la o opozilie alienant[ intre capital 9i
demnitatea uman6.
Normalitatea inseamnd echilibru intre economic qi s1eial.
Economicul inseamn[ pia![, socialul presupune solidaritate. Intre
economic gi social trebuie sd existe dialog. Aceasta este esenla
dialogului social pe care noi l-am sprijinit in acegti doi ani de
guvernare gi il vom sprijini in continuare.
Acesta este sensul gi valoarea unui bun program social. Programul
impotriva siriciei este o reaclie la o stare de ctiz6, de urgenll' El
trebuie urmat de un ansamblu de misuri in care nu redistribuirea
resurselor bugetare, nu subvengia, ci redistribuirea oporhrnitifilor
de munci qi afaceri trebuie si fie mecanismul fundamental.
Considerim cd este necesar sd umanizlm trami\ia 9i sf, reclidim
speranla oamenilor in normalitate, sd refacem increderea
cetdfenilor ?n virtulile gi fo4a de regenerare a democrafiei, s5
readucem romdnilor increderea in forlele lor, in capacitatea lor de a
fi cetSleni europeni egali. Este timpul sd redescoperim mdndria de
231
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 234/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
a fi romdn, fEcdnd ca talentul gi valorile nalionale si igi regiseasci
locul in sfera valorilor europene.
Recentul Raport al Comisiei Europene recunoa$te progresele
importante pe care le-am fbcut, dar sesizeazi gi aspecte care lin de
dificultili in realizarea unei economii de pia16 funclionale qi inimplementarea legislaliei necesare integririi europene, atrage
atenlia asupra necesitilii unei lupte hot5rAte cu coruplia gi a
consolidirii gi eficientizirii justiliei.
Mulli sunt tentali si compare progresele noastre cu ale altora, daruitd sd spuni cine gi c0nd a generat decalajul. Citili cu atenlieraportul gi veli vedea cind a pierdut Rom6nia ritrnul reformelor gi
integririi!
in interiorul Uniunii Europene se recunoa$te deja contribuliaguvernirii noastre. Acesta este sensul recentei scrisori a
premierului britanic Tony Blair, dar gi a declarafiilor de sprijinexprimate de Romano Prodi, acestea sunt motive pe care le puteminvoca in fala Consiliului European de la Copenhaga in sprijinulsolicitirii noastre de a se fixa anul 2007 ca moment al integririidepline a Romdniei in Uniunea Europeand. Cred cd obiectivul nueste de a ne lua la intrecere cu alfii, ci de a ne respecta propriulcalendar.
Suntem criticali ci nu facem reforme mai dure, cd nu negociem
mai relaxat capitolele deschise, dar mb intreb: ce ar dori cetlteniinogtri? Sd trecem prin experienfele dureroase ale reformei dinBulgaria? Si inchidem capitol dupi capitol fird s6 incercim siprotejlm interesele propriilor producbtori?
Nu suntem opaci la critici. Am luat deja misuri de recuperare a
decalajului acolo unde acesta exist6. Dorim si reform6m mairepede gi mai profund administra{ia qi si restructurim acele
sectoare ale economiei care ne impiedici sd avem caracteristicileunei economii de piata funcfionale.
232
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 235/483
Spre normalitate
Nu va fi ugor, dar gtim cA putem atinge aceste obiective. Am reupit
gi in acordurile cu Fondul Monetar Internalional 9i cu Banca
Mondia16. Vom putea reuqi gi in celelalte domenii. Acordurile cu
fondul nu sunt contrare politicilor noastre social-democrate.
Reducerea pierderilor din economie, sdndtatea finanlelor publice
prin menlinerea unui deficit bugetar redus, descreqterea ratei
inflafiei, reducerea cheltuielilor administrative - pentru a enumera
doar c0teva dintre condilionalitllile acordului cu FMI - sunt
politicinecesare pentru redresarea
9idezvoltatea economiei
nalionale, pentru integ&rea europeani.
Important este cd tot acest efort de reformS l-am fbcut menlindnd
e"liilib*l gi coeziunea socialS. Am respectat astfel conceptul
nostru privind raporturile dintre cetSlean 9i stat, precum 9i
principiul solidaritblii sociale.
Vorbim despre incheierea tranzigieigi de intrarea in normalitate. in
fapt, folosim aceste concepte pentru a descrie etape diferite deevolulie a societalii romanegti. o lungd perioada postrevolulionar[
se apropie de sfhrgit. Este perioada in care am aSezat temeliile
noului edificiu al economiei de pia!5 9i ale statului de drept.
Accesul la resursele bundstirii este ins[ in continuare foarte inegal
disnibuit. Credem, de aceea, ci cel mai important clivaj socio-
politic nu este intre cei bogafi 9i cei sdraci, intre muncitori qi
patronat sau intre politicieni gi societatea civi16, ci intre cei care au
b gansi sau nu s6 se integreze tapid in noua societate, sd facd falischimbdrilor, prin competenlele, abilitilile 9i resursele pe care le
posedd: grad de educalie, profesionalizare, spirit de iniliativi,
capital.
Accesul la resursele bunistbrii inseamnd educalie, sdndtate,
formare profesional6, pregatire pentru comunicare, culturd 9i alte
bunuri sociale. Sunt domenii in care social-democralia trebuie si
investeasca. in acelagi timp, accesul la resursele bunlstdriiinseamni apartenenla la comunitali democratice deschise, capabile
sI manifeste gi sd dezvolte incredere.
255
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 236/483
Adrian Ndstase - SDre normalitate
Simpla na$tere 9i apartenenld la o familie qi la o comunitate lipsiti
de un patrimoniu material, social gi cultural minim expune peoricine la un risc ridicat de sirdcie gi nefericire. Dac6 spiritulintreprinzltor reprezinti in societatea de m0ine o virtute social6,
atunci societatea trebuie sd suslind politici publice pe m6surd.
Propunem o noud viziune asupra redistribuirii. Noi, social-democrafii, avem convingerea cd noile sfiddri gi riscuri niscute dindeschiderile gi dinamica globalizdrli iqi gisesc rezolvarea intr-oaltfel de redistribuire, nu in abandonarea ei. Az| noul angajament
al social-democra{ilor trebuie sd fie politica de amplificare aparticipdrii gi imp6(ire mai egali a ganselor gi a accesului labogslie.
Propunem o noui viziune asupra statului. Statul construieqtereforma, el tempereazi excesele pielei, sprijind iniliativa, dar nu se
substituie acesteia. Reludnd o formulare din Manifestul Blair-Schroeder, putem spune gi noil. statul nu trebuie sdvdsleascd, ci sd
stea Ia cdrmd. Intenlionim sd ddm statului rolul gi putereanecesare, dar sb nu a$teptAm de la el ceea trebuie sd facd cetileanulsau agentul economic prin uzul libertdlii sale.
Sunt astizi dezbateri ample privind ce trebuie gi ce nu trebuie s6 fiesau sd faci statul. Ca social-democrafi trebuie sd veghem ca
,Societatea sd aibd atdta stat cdt cere momentuf'. Oricepreconceplii, orice tabuuri sau extravaganle doctrinare privind
statul risci si fie pentru acesta asemeni unei haine prea strimtepentru un trup in plinb transformare.
Economia de piald - altfel spus libera concurenli - este motorulcel mai puternic al producliei 9i iniliativei, recompensdnd efortul gi
capacitatea de a inova, dar nu genereazd prin ea insigi egalitate inbun[stare, nici sens, nici proiect.
Este nevoie ca economiei de pia!6 gi structurilor democralieisi
leadiugim prin voin16 gi acfiune politici o buni guvernare, a cdreisintezd trebuie sE fie un stat activ, responsabil, social gi ralional.Firi un astfel de stat, frrd un orizont politic moral, bunuri
234
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 237/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 238/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
dreptului de proprietate au fost esenliale in primii ani de dupd
Revolulia din decembrie, in procesul restabilirii relaliilor de pia!6.Acum accentul trebuie sI cadi pe dreptul la munc6.
Social-democrafia susline proprietatea privatf,, aa motor aleconomiei de pia!6, insd accentueazd rolul social al acesteia gi
dreptul la muncd cinstit retribuitd. Ca social-democrali, nu putem
sd nu reacliondm atunci cdnd resursele producfiei risci si rdmdndneutilizate. Trebuie si vedem care sunt catzele gi sd gdsim
?mpreun6 cu proprietarii solufiile de a le reintroduce ?n circuituleconomic.
Statul nu mai genereazd direct locuri de munci, dar sus{ine creareaacestora gi urmbregte proteclia gomerilor obligdnd la diverse formede asigurare contributivd gi qcolarizare continud. Munca este ceacare std la baza prosperitSlii. Iegirea din siricie inseamni in modesenlial intoarcerea oamenilor la munca organizatd gi retribuitd
corect.
Social-democralia respinge metodele etatiste de interven{ie ineconomie, insi nu susline abandonarea oricirui rol al statului ineconomie. Acolo unde piala nu reuqegte sd rcalizeze anumiteobiective sociale, Guvernul trebuie sd fac6 uz de instrumentepolitice pentru a le indeplini.
Social-democralia asiguri o justd aqezare a poverilor fiscale pentru
pldtitorii de impozite - impozit pe profit, pe capital, pe proprietate,pe salariu - pentru c5, in definitiv, plltitorii de impozite sunt ceicare asigurd cheltuielile comune ale societilii.
Social-democrafia considerd ci profiturile de azi, dobdndite gi
utilizate in condilii transparent gi bine determinate, sunt investiliilede m6ine, iar investiliile de mdine sunt locurile de munci depoimdine.
Proiectul nostru politic susfine, de asemenea, democratizareademocraliei. Ne intrebdm care sunt cauzele absenteismului ridicatla urne, reducerii activismului social, scepticismului faln de clasa
250
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 239/483
Spre normalitate
politicA? Politica s-a izolat de societate prin dezideologizarc,
comercializare gi electoralism. Adicd exerciliul democratic tinde s[fie redus la alegeri organizate cu mijloacele marketingului inscopul exclusiv de a obline qi pistra puterea. Criza se exprimd gi
prin agteptarea unor solulii miraculoase gi a unor lideriprovidenliali, precum gi prin tot mai accentluata inclinalie cdtre
soluliile politice de forfd qi autoritariste.
Remediul acestei stbri de fapt consti, in opinia noastr6, intr-o real6
,democratizare a democrafiei", prin deschiderea partidelor cdtre
societatea civil6, crearea de mecanisme decizionale tmnsparente,
prin intoarcerea politicii la adevir gi la problemele reale ale
cetilenilor.
Nu putem evita sd ne pronun!6m asupra unor probleme care suscit6
o reactivitate publicd mare. A nu discuta anumite probleme nu
inseamni c6 acestea nu existS. O astfel de temd este cea privind
politicile regionale de dezvoltare.
Oric6t de dificil ar fi sd lansim un proiect de reconstruclie
regionali in dezbaterea publicS, trebuie si avem curajul sl facem
cunoscute op,tiunile noastre. Amdnarea nu ar conduce decdt la
pierderea unor oporfunitnli de atragere a unor fonduri europene de
dez-toltare gi nu ar rezolva pe fond problema necesitdlii de autlliza
modalitdli de acliune regionald in Romdnia.
Am abordat aceastd problemd doar cu statut de exemplificare, dar
trebuie sI linem cont ci in noua etap[ de integrare europeanb in
care intrdm nu mai putem amdna decizii sau acliuni, nu mai putem
tergiversa lucrurile sau sd ne prefacem ci anumite probleme nu
existS.
Reforma administrafiei publice reprezintl o altd provocare, atita
vreme cdt inci nu s-a inleles bine, la nivelul structurilor din
teritoriu, semnificalia acestei reforme.
Aceasti reformd este meniti s[ contribuie, in mod esenlial, la
transformarea 1ocalit61ilor in comunit6li, in cadrul cirora cetdlenii
z)t
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 240/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
sunt chemali sI decidd asupra modului de dezvoltare a comunei,
oraqului sau municipiului in care trdiesc.
Aceste decizii ale comunitilii urmeazd sd fie respectate gi
transpuse in practicd de structurile administraliei. Este un modelparticipativ, care pune in prim plan coeziunea gi solidaritatea
sociald - doui din valorile ideologiei social-democrate.
Autonomia locald nu inseamni ,,independenla absolutS" a
organelor administraliei locale fa\d de ,,centru", cum cred foartemul1i, ci dependenla acestora fap de problemele cetilenilor.
Dialogul cu societatea civil[ este o dimensiune esenlia16 a acliuniipolitice, oamenii trebuie sd fie informali cu privire la ce gdndim gi
propunem ca programe de acfiune.
Este nevoie de transparenld decizionalS pentru a apropia actulguvernirii de cetdfean. Comunicarea cu societatea civild este
esenliald qi pentru cd de cele mai multe ori acest feed-back nespune foarte multe despre agenda cetSleanului gi astfel putemajusta actul guvernlrii.
Este momentul ca PSD si igi redefineasci relaliile cu mass-media,in funclie de agteptdrile pe care partidul le arc fa\d de pres6, dar gi
in raport de agteptirile pe care presa le are fali de noi. Noi credemc[ aceasti relalie trebuie sd fie guvernatd de interesul public.
Relalia cu presa este importantd pentru cd alegdtorul, pe l6ngiperceplia realitdlii din jurul sbu, simte nevoia de a-gi integrainformaliile intr-un context mai larg gi se bazeazd pe liderii de
opinie qi informaliile furnizate de mass-media. Esenlial6 este
transparenla activitdlilor noastre fa!5 de presd qi reclidirea unuiclimat de parteneriat, care sd asigure informarea publicd a
cetIlenilor despre activitatea autoritdlilor publice la nivel central qi
in teritoriu.
Am venit azi in fala consiliului nalional cu proiectul unuidocument ideologic. Este desigur o schi!6, un inventar de teme derefleclie gi de solulii. Tocmai acest caracter de document de lucru
238
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 241/483
Spre normalitate
are valoare in acest moment pentru cd el ne oferd suportul unei
dezbateri gi ne propune repere pentru demersul de construclie a
viitoarei noasffe strategii electorale, dar qi al noilor proiecte de
pro grame guvernamentale.
Am dat acestui document ideologic un titlu care s[ exprime inci de
la inceput angajarea noastri intr-un proiect orientat spre viitor gi
spre o stare de normalitate. Oamenii, cetSlenii Romdniei, la fel ca
qi cei din Uniunea Europeand, igi doresc o viaJi sigura, un viitor
predictibil, o stare de calm, de incredere gi de confort. O astfel destare a societSlii este de fapt o stare de normalitate, o stare de
echilibru 5i dinamicd pozitiv6. Iat[ de ce, dorim prin acest demers
doctrinar sd definim obiectiwl strategic al acliunii noastre politice
ca pe o opliune pentru firesc qi normal in viala societllii noastre.
Am hecut peste noapte de la un partid la dou6 sute de partide. Amtrecut de la o economie fbrd inflalie la niveluri de 1.000%. Este
momentul ca aceasti balan\i, intre opfiuni extreme si capete ritmulfiresc al normalitalii.
Partidul Social Democrat este un partid al trarrziliei, dar este qi
forla politicd care se angajeazi sd dea realitate proiectului unei
Rom0nii viitoare pentru o perioadf, in care modelul de societate
trebuie sd fie definit simplu gi in parametrii societllilor occidentale.
Avem resursele intelectuale gi institulionale cele mai perfotmante,
avem proiectul potrivit de dezvoltare gi avem de paftea noastrdmajoritatea societSlii. Aceasti confluen!5 a forlei noastre politice
cu voinla qi aspiraliile electoratului dau consistenld platformei
noastre politice. Avem voinla gi puterea de a incheia cu succes un
ciclu istoric ai de a deschide calea de dezvoltare pentru o RomAnie
prosperi, stabil[ gi integratd unei Europe unite gi sociale.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 242/483
NOUL COD AL MUNCII1
(decembrie 2002)
Domnilor pregedinli,
Doamnelor gi domnilor deputali gi senatori,
Stimali invitafi,
v7
\ / reau si vd spun cd am fost extrem de impresionat deY dezbaterea care a avut loc inainte ca noi sd ne angajdmrispunderea in legdfurd cu un text despre care, teoretic, nu ar
trebui, deocamdati, sd aibi loc disculia atdta vreme cdt el, doarincepdnd de astizi, are o formd finall. Sigur, colegii nogtri liberalisunt mai obiqnuili sd ne ocupim in Parlament, cum ne-am ocupatani de zlle, doar de problemele proprietilii. Noi credem insi cd este
important sI ne ocupbm gi de problemele muncii gi, de aceea, dupd
ce am rezolvat o parte dintre probleme, cdt am putut noi gi cum amgtiut, probleme de restituiri de proprietate, legate de privatiziri gi
de transferuri de proprietate, este cazul si ?ncepem si ne maiocupdm qi de reglementdri privind munca.
$i pentru un partid social-democrat - vreau si subliniez acest lucru
- este pentru noi cel pulin la fel de important, daci nu maiimportant, sd g6sim cele mai bune reglementiri privind
problematica muncii.
'Discurs rostit cu ocazia asum6rii r[spunderii Guvernului pentru noul Cod al muncii,9 decembrie 2002.
240
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 243/483
Noul Cod al muncii
Domnilor pre$edinli,
Doamnelor gi domnilor deputali qi senatori,
Stimali invitali,
La doi ani de la acordarea votului de investire, Guvernul se
prezintd astdzi, penhu a patra oar6, in fala Camerei Deputalilor gi
Senatului, reunite in gedin!6 comund, pentru a-gi asumarlspunderea, potrivit procedurilor constitulionale, asupra
proiectului de lege denumit Codul muncii.
PAn[ in prezent, Guvernul gi-a asumat rdspunderea in fa\a
Parlamentului asupra Legii privind promovarea investiliilor directe
cu impact semnificativ in economie gi a Legii privind unele mdsuri
pentru accelerarea privatizdrii. Totodati, pentru prima oard in viala
parlamentari postrevolulionarl, Guvernul gi-a angaj at rlspunderea
asupra Declaraliei de politicd generali privind bilanful primului an
de guvernare.
Astdzi, lin sd declar, in mod expres, in plenul celor doud Camere
ale Parlamentului cd Guvernul, bazdndu-se pe dispoziliile art. 113,
alin. I din Constitulie igi angajeazd rispunderea asupra unui proiect
de lege cu semnificalii deosebite pentru viala economicd gi socialS
atdrii.
Recurgerea la aceastd procedurd legislativi este determinatd de
necesitatea indeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern in
domeniul muncii gi politicilor sociale, de respectarea
angajamentelor luate in cadrul procesului de aderare a Rominiei la
Uniunea Europeand, printre care gi acela de a adopta un nou
Cod al muncii pdnd la sfdrgitul anului 2002, cl intrarea invigoare la I martie 2003.
in mod obiectiv, reglementarea relaliilor de muncd sub o noud
formi se impune ca o problemi majori a politicii legislative a
statului nostru. Tocmai de aceea, dupi aproape 13 ani de la actul
241
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 244/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 245/483
Noul Cod al muncii
a statului de drept, care rdspunde necesitilii de a conserva o pace
sociald, in condiliile unei justilii sociale, convenite, cu implicareaconstructiv6 a partenerilor sociali.
Statudnd necesitatea dialogului social la toate nivelurile, Codul
muncii urmdregte atmonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale
salarialilor, de la nivelul de angajator pdnd la scard nalionald qi,
totodati, ofer6 modalit5li concrete de realizare a democraliei
economice, sociale, parte integrantd a democraliei politice.
in consens cu practicile existente in statele membre ale Uniunii
Europene, partenerii sociali sunt consultali 9i i;i exprimd opiniile
referitoare la diverse decizii a\e angajatodui sau coparticipl Ia
aplicarea politicilor sociale.
Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori qi salariafi, noul cod
reglementeazd,inacord cu cele mai recente documente ale Uniunii
Europene gi ale dreptului internalional al muncii, drepturile 9i
obligaliile ce revin atdtsalarialllor, cdt 9i angajatorilor'
Regula indiscutabild a dreptului intemalional aI muncii
contemporan - incheierea contractului individual de munc[ pe
durati nedeterminati - se regiseqte pe tot parcursul codului,
urmarindu-se aplicarea stricta a principiului stabilitilii salarialilor
in munc6.
Contractele de muncd pe duratd determinati sunt limitativreglementate, iar modalitdlile moderne, reglementate pentru prima
dati in legislalia noastrS, cum sunt contractele de munc6 pe timp
partial sau cele incheiate prin agent de muncd temporard sunt
riguror definite. in esen15, reglementarea asiguratii prin cod creeazd
premisele pentru inlSturarea a ceea ce este indeobqte denumit
abuzul pakonal.
Deosebit de aceasta, Codul muncii creeazdun mediu competilional
uniform pentru toli angajatorii, care sunt datori ca, in raporturile de
munc6, sb aclioneze pebaza principiului bunei-credinfe.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 246/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
in perioada care s-a scurs din 1990, s-au adoptat o serie de
reglementdri noi in domeniul muncii gi securitdlii sociale, cum suntcele referitoare la stimularea ocupdrii forlei de munci gi la sistemul
asiguririlor pentru gomaj, pensionarea anticipati, cumulul de
funclii, precum gi cele referitoare la grevd.
O serie de reglementiri innoitoare, racordate la exigenleleeconomiei de pia!6, au fost adoptate in legiturd cu negocierea
colectivi, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncd sub 8
ore pe zi pentru salarialii carelucreazd in condilii deosebite, grele,vitdmdtoare gi periculoas e, or ganizarea sindicatelor gi patronatelor,
concediul de odihnd, proteclia muncii gi solulionarea conflictelorde muncd.
Noile acte normative gi eliminarea din legislalie a dispoziliilor ce?mpiedicau derularea normald, in noile condilii, a raporturilorjuridice de muncd, au fost pagii necesari care si produci
schimbSrile dorite din societatea romdneascd.
Evoluliile din economie au condus la aparilia unor domenii de
activitate noi, profesii gi meserii noi, specifice modernitdlii, care aufost reglementate in mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, subimperiul necesitilii imediate. Acum a venit vremea ca aceste
norne si se reflecte coerent intr-un nou Cod al muncii.
Proiecful noului Cod al muncii a fost elaborat cu luarea in
considerare a dispoziliilor constitulionale care reglementeazd.munca gi protecfia sociall (art. 38, 39 gi a0) gi care asigur6, pentruo perspectivi indelungatS, un cadru fundamentat gi corect. S-au
avut in vedere dinamica relafiilor de munc6, drepturile sociale gi
economice generate de starea de libertate qi de atagamentul fald devalorile libeftelii, definitorii pentru democratie gi economia depiald,.
Pe parcursul elaboririi noului Cod al muncii, lindndu-se seama deexigenlele economiei de piali, au fost identificate solulii corecte gi
elastice, etice pi eficiente, cu stabilitate rezonabild in timp.
244
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 247/483
Noul Cod al muncii
Putem afirma cd proiectul noului Cod al muncii rlspunde
opliunilor gi exigenlelor pietei muncii, problematica reglementatlprivind exclusiv legislalia muncii.
linem si subliniem ci proiectul noului Cod al muncii nu are un
caracter exhaustiv.
Dinamica schimbdrilor din societate ne impune adoptarea unor
solulii principiale in domeniile aflate in plin6 transformare. In
aceste caz-Llri, reglementarea concreti se realizeazl la nivelullegilor speciale. in acelaqi timp, dupd mai mult de un deceniu de
tranzilie existd qi domenii in care se manifesti stabilitate. in aceste
situalii, proiectul noului Cod al muncii oferd solulii concrete gi
detaliate, negociate qi agreate de partenerii sociali. Se
demonstreazd, astfel, ci procesul trar:ziliei inregistreazd succese
consistente, ca unnare a climatului de pace sociald tealizat, ceea ce
asigurd apropierea mai rapidi spre starea de normalitate.
Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali
Prin noul proiect de Cod al muncii s-a urmirit sd se reglementeze
pentru toate categoriile de salariali gi angajatori, ansamblul tuturor
normelor de bazd privitoare la contractul individual de munc[.
Astfel, s-au identificat solulii care s5 reglementeze condiliile 9i
clauzele contractului individual de munci specifice economiei de
pia\i, ale executdrii, modificdrii, nulitnlii gi suspenddrii acestuia.
Proiectul aduce noi reglementiri qi in materia angajdril astfel
incdt, pe ldngd incadrarea in muncd in baza unor contracte de
munci pe duratd nedeterminatb, se propun gi alte tipuri de
contracte de munci, cum sunt cele pe durati determinat6, de muncd
temporari, de muncd cu timp parfial, munca la domiciliu sau
contractul de ucenicie la locul de munc6.
Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncd r6spundedinamicii tranzi\iei spre economia de piald gi ritmurilor impuse de
globalizare, dar qi interesului economic, de mobilitate profesionali
gi de calitate a muncii pe care il are angajatul.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 248/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Ca noutate legislativd, s-a reglementat posibilitatea ca in contractul
individual de munci s[ fie incluse unele cla.uze de mobilitate, de
neconcurenld gi de confidenlialitate care, dacd nu srmt respectate,
pot atrage obligarea pirlii in culp[ la plata de daune interese.
Firegte, in contract, pA{ile vor fi libere s[ includi gi alte clauze
specifice in cadrul unei economii de pia!6, cu respectarea ordiniipublice gi a bunelor moravuri.
Suntem siguri cd proiectul Codului muncii, care reglementeazd
eficient gi echitabil piafa forfei de munc6, va crea, pe de o parte,
oportunitSli viabile pentru toli salarialii gi, pe de alti parte,
mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor incuraja,astfel, politicile de formare gi recalificare profesionali gi se va
promova o jurisdiclie care si rezolve operativ conflictele de
munc6.
Proiectul de cod promoveaz[ clar drepturile fundamentale ale
salarialilor, printre care cel mai important este dreptul la salariu.Acest drept va fi protejat in mod special prin crearea Fondului de
garantare a creanfelor salariale in cazul insolvabilitdlii patronilor.
Proiectul noului Cod al muncii reglementeazi strict, in concordan{d
cu normele europene gi ale dreptului internalional al muncii,institulia incetirii contractului de muncd in raport cu exigenlele
economiei de pia!6, consacrAnd un capitol special concedierii.
Aceasta poate fi dispusi pentru motive care lin de persoanasalariatului sau pentru mofive care nu lin de persoana salariatului.Cea de a doua categorie poate fi individuall sau colectivi.
Respectdnd interesele economice ale angajatorului, noile prevederi
referitoare la concediere limiteazd posibilul arbitrar patronal.
in domeniul relaliilor colective, i s-au conferit atribulii noiinstitugiei reprezentanlilor salariafilor, in scopul de a promova gi
apira interesele salarialilor in unitilile in care nu sunt constituitesindicate sau acestea nu sunt reprezentative.
246
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 249/483
Noul Cod al muncii
Reprezentanlii alegi ai salariafilor, dar gi liderii sindicali, sunt
ocrotili prin lege in conformitate cu normele OrganizatieiInternafionale a Muncii.
in misura in care noul Cod al muncii definepte gi apard interesul
economic al salarialilor in raport cu angajatorul, putem spune cIacest cod reflectd responsabilizarea socialI a capitalului.
Reglementdnd, in mod echilibrat, qi rispunderea integrali pe care
salarialii o au pentru prejudiciul material ca.uzat angajatorului prin
faptele lor culpabile, noul Cod al muncii demonstreaz6responsabilitatea economicd reciproci a partenerilor sociali.
in ansamblu, se poate afrma c[ r[spunderea juridicb a cdpdtat, in
noul cod, o modalitate mai largi de reglementare, statudnd
principii noi legate de rispunderea disciplinard, patrimoniall,
contravenfionali qi penali.
Rdspunderii patrimoniale i s-a stabilitun cadru juridic de
reglementare diferit de cel existent. Ea se va intemeia pe normele 9i
principiile rispunderii civile contractuale. Astfel, angajatorul este
obligat sd-l despdgubeascd pe salariat in situalia in care acesta a
suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, in timpul
indeplinirii obligaliilor de serviciu sau in leg[turi cu serviciul. Tot
astfel, salariatul rispunde patrimonial, in temeiul normelor 9i
principiilor rispunderii civile contractuale, pentru pagubele
materiale produse angajatorului din vina gi in legiturd cu munca sa.Solufiile sunt simetric egale.
Doamnelor gi domnilor parlamentari
Cred c6 suntefi de acord cd rEspunsul la sfidirile globalizirii nu
este unul strict economic, dar qi unul de educafie gi formare
profesional[. Competilia economicd este o competilie a
capitalurilor, a tehnologiilor, a capacitllii de a cdgtiga piele noi, dar
gi a dinamismului noilor profesiuni.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 250/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 251/483
Noul Cod al muncii
acest spirit, proiectul de cod reglementeazl drepturile angajatorilor
intr-o dubli perspectivl: cele care se exercitd prin dialog cu
sindicatele sau cu reprezentan\ii salarialilor, dar gi cele care se
exercitd de sine stitdtor, independent. Md refer la orgatizatea
muncii salarialilor, la dreptul de a da dispozilii gi ordine obligatorii
- dacd sunt legale -, la dreptul de control gi, in sfhrqit, la dreptul de
a sancliona disciplinar pe cei vinovali de incSlcarea obligaliilor de
serviciu.
Dim expresie, astfel, preocupirii noastre pentru dezvoltareaproprietilii private, spiritului antreprenorial, pentru intirirea
autoritilii celor care conduc unitl1ile economico-sociale,
imbundtilirea actului managerial, pentru promovarea intereselor
patronale.
Doamnelor qi domnilor deputafi qi senatori,
Aga dupd cum gtifi, la preluarea mandatului de guvernare spuneam
cd unul dintre obiectivele noastre prioritate va fr crearea condiliilor
fundamentale astfel incit cetdlenii s[ poatd participa efectiv la
viala social6, prin asigurarea unor garanlii individuale, colective
sau de alt6, naturd, impreuni cu creqterea gradului de
responsabilitate individuali. Tot atunci spuneam ci modelul social
pe care Guvernul il va aplica va fi unul bazat pe echilibrul dintre
competifie, colaborare gi solidaritate.
Codul muncii prezintb gi reprezintd valorile in care noi, Guvernulgi Partidul Social Democrat, credem qi dupi care ne-am ghidat 9i
ne ghiddm in construclia unui model economico-social, care sd
determine, treptat, bunistarea la care Romdnia gi cetilenii sii au
dreptul.
Eforturile de integrare in structurile Uniunii Europe demonstreazd,
al[turi de costurile etapelor aderdrii, mai ales cAgtiguri durabile,
care decurg chiar din definilia noii Europe, ca fiind o Europdsocial6. Pentru noi. Guvernul social-democrat al Romdniei, este
deosebit de important ca, in perioada imediat urmdtoare, sd
intensificdm acliunile gi pregltirile impuse de obiectivul integririi
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 252/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
in Europa sociala, parte esenliali a construcliei Uniunii Europene.
Este ,,o destinalie" unde Romdnia se va afla aldturi de alte 1iri,unde romanii vor tr[i gi vor munci aldturi de alte popoare.
Noul Cod al muncii este astfel construit incdt, apirdnd in mod egal
gi echilibrat gi munca gi proprietatea, respecti valorile social-
democraliei.
Dorim sd subliniem, in mod special, cd pentru noi munca
reprezintd o valoare socia16, la fel de important[ ca proprietatea.Noul Cod al muncii constituie pentru Guvernul gi partidul nostru
expresia cea mai elocventd a doctrinei social-democrate gi a
obiectivelor pentru care cetilenii Rom6niei ne-au investit laalegerile din anul 2000.
Noul Cod al muncii, parte a identitl1ii noastre social-democrate,
are sprijinul reprezentanlilor societ5lii civile. Prevederile
proiectului Codului muncii sunt in concordanld cu legislaliacomunitard in domeniul muncii, la elaborarea acestuia avdndu-se invedere gi angajamentele asumate de Romdnia prin Documenful de
pozilie la capitolul 13 ,,Politicd sociali gi ocuparea forlei de
munci".
Romdnia este membru fondator, din anul 1919, al OrganizalieiInternalionale a Muncii, cea mai prestigioasd organiza{ie in
materie. Tocmai de aceea, in raport de exigenlele actuale aledreptului internalional al muncii, la elaborarea noului cod au fostavute in vedere convenliile Organizaliei Internalionale a Muncii,ratifrcate de tara noastr6. TotodatS, la elaborarea codului au fostavute in vedere gi cerin{ele Cartei sociale europene a ConsiliuluiEuropei, ratificate gi de Romdnia prin Legeaw.74/1999, document
considerat ilustrativ pentru problematica muncii in acest nou secol.
Doamnelorgi
domnilor parlamentariDialogul cu organizafiile sindicale gi patronale a fost o preocupare
constantd a Guvernului incd din momentul investirii acestuia.
250
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 253/483
Noul Cod al muncii
Acordurile gi convenliile incheiate cu confederaliile sindicale 9i
patronale au constituit un vector de incredere, de stabilitate pe planintern. Totodat5" aceste acorduri negociate qi semnate cu partenerii
sociali au condus, pentru prima datd in 12 ani, la tealizarea pdcli
sociale, care a oferit climatul necesar reformelor promovate de
Guvern.
Noul cod rcprezintd rodul unei munci suslinute, de echipd, in care
Guvernul a avut doi parteneri importanli gi onegti: sindicatele qi
patronatele.
El nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat,
negociat gi convenit cu sindicatele 9i patronatele. Dialogul cu
partenerii sociali s-a purtat indelung, cu multb seriozitate,
responsabilitate $i determinare din partea tuturor pirfilor. El este
expresia fide16 a importanlei pe care o acorddm rela,tiilor cu
societatea civild.
Suslinerea noului Cod al muncii demonstreaz[, incd o dat6, faptul
cd ne respect6m programul de guvernare. Iati de ce considerim c6
este datoria noastrb sd ne asumdm rdspunderea in fala
Parlamentului pentru noul Cod al muncii.
Rdspunderea asumati pentru acest act normativ fundamental
pentru o societate modern[ demonstreazi ci Guvernul infelege
modernitate a, mai ales prin respectarea angaj amentelor luate.
Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali
Am prezentat in fala Dumneavoastri principalele reglementdri pe
care le confine noul Cod al muncii.
Nu este, desigur, un proiect de lege care si nu presupund in viitor -ca $i orice alt act normativ - perfeclion[ri impuse de via![, de
practica pielei muncii gi a raporturilor de munci.
finind seama de caracteristicile proiectului de Cod al muncii,
membrii Guvernului au decis, in unanimitate, s5-9i asume
rdspunderea in fala Camerei Deputalilor 9i a Senatului.
251
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 254/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Imi ingddui sd reamintesc, ?n acest context, faptul cI in acelagi
domeniu, al relaliilor de munc6, a mai existat o asumare a
rispunderii, realizatd de unul dintre guvernele anterioare, inlegituri cu Legea privind Statutul funclionarilor publici.
Prin angajarea rispunderii politice in gedinla de astdzi, Guvernul igiafirmb hotdrdrea de a-gi continua mandatul de incredere acordat indecembrie 2000, numai cu condilia acceptirii proiectului de lege
pe care l-amprezental.
De altfel, prin angajarea rdspunderii sale politice, Guvernul a pus
Parlamentul in fala unei alternative: fie s[ menlini in funcliuneactualul Guvern, acceptdnd proiecful de lege prezentat, fie s[incerce demiterea sa, retrdgdndu-i increderea prin inilierea uneimoliuni de cenzur6.
imi exprim convingerea cd membrii Parlamentului vor judeca inmod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de aasigura ldrii cadrul legislativ corespunzdtor intr-un domeniu atdt deimportant cum este cel al relaliilor de muncd.
Vd mullumesc pentru atenlia acordati gi cred ci Dumneavoastr6,stimali colegi, veli susline Guvernul ?n acest important demers
legislativ.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 255/483
I
ALIANTA CU UDMR'
(ianuarie 2003)
Stimali delegali gi invitali,
Dragiprieteni,
fn numele Guvernului Rom0niei gi al colegilor mei din Partidul
ISocial Democrat am plScerea sd vd adresez un salut cdlduros gi sd
urez succes lucrdrilor congresului dumneavoastri.
Prezenla astdzi aici a membrilor cabinetului gi a reprezentanlilorPSD nu este un simplu gest de politele fatfl de DumneavoastrS,
partenerii noqtri de cooperare pariamentard.
Ea arc o valoare de simbol, marcdnd incheierea unei etape de
evolulie ?n relaliile dintre partidele noastre qi inceputul unei
perioade noi,bazatdpe o alti calitate a comuniclrii politice.
Trebuie sI recunoaqtem astdzi deschis cd foarte mul1i aniraporturile dintre formaliunile noastre politice au fost dificile, cd au
existat tensiuni gi suspiciuni reciproce.
in ceea ce ne privegte, unele dintre aceste suspiciuni erau legate de
ceea ce noi percepeam ca o acliune politicd de contestare a unitlliistatului romdn. In ceea ce vd priveqte, existau suspiciuni privind o
politici de asimilare etnicS. Ambele atitudini igi aveau sursa intrecut, fiind efecte ale ,,decongel6rii" relaliilor interetnice dup6
ciderea comunismului.
t Interventie in cadrul lucririlor Celui de al VII-lea Congres al Uniunii Democratice a
Maghiarilor din RomAnia, Satu Mare, 3l ianuarie 2003.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 256/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Cred ci nu trebuie si ne ferim s6 vorbim despre aceste lucruri
astdzi, cdnd relalia noastri politicd s'a mafirizat, cdnd am parcurs
impreund un proces de schimbare a mentalitS{ilor, de inlelegere 9i
acceptare reciproci a obiectivelor noastre politice.
Unele solufii, care pdreau imposibile la inceputul deceniului trecut,
sau pireau a genera mari probleme in relaliile interefirice, s-au
dovedit a fi realiste gi fezabile gi au fost bine receptate atAt de
etnicii maghiari, cdt gi de romdni.
Procesul politic din ultimii ani are c0teva invd{iminte importante.
Preocuparea noastri, a Partidului Social Democrat, privindapirarea unitlfii gi integritifii statului romffn nu este
incompatibili cu afirmarea identitifii etnice a minorititiimaghiare.
Raportarea permanenti la standardele europene a conferit
soliditate acestui proces politic. Ast5rzi, cAnd vorbim despre un alttip de relalie intre UDMR qi PSD, cred cI se cuvine si mullumesc
public acelor politicieni, at6t din partidul dumneavoastri, c6t gi din
partidul nostru, care au depus in timp eforturi in direclia construirii
comunicdrii politice intre noi.
imi place si cred ci aceasti evolufie din cadrul clasei politice
exprimi o evolufie a societlfii romflnegti in ansamblul siu.
Cred cd am invilat si ne acceptim unii pe ceilalli.
Am invifat ci toleranla este nu numai nobi16, ci gi eficientd. Cd
avem, cu tofii, aceleaqi obiective - sd inscriem Rominia pe o
traiectorie stabild cdtre Europa gi cdtre un viitor mai bun.
Am inv6fat, cu tofii, leclia cooperirii.
Din acest punct de vedere, colaborarea noastrd nu trebuie privitd
nici exclusiv prin prisma unor obiective conjuncturale, legate deasigurarea suportului parlamentar al guverndrii, nici ca o expresie a
intereselor unor elite.
1<t
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 257/483
Alianla cu UDMR
Ea este un bun cflgtigat al democra,tiei romflnegti gi are efecte
pozitive asupra stabilitflfii relafiilor interetnice. Faptul cd
Romdnia este astdzi un model de convieluire interetnicd in aceasti
zoni frdmintati a Europei se datoreazL deopotrivd infelepciunii
politicienilor romdni qi a celor de etnie maghiard.
Va trebui, in continuare, sd facem eforturi pentru a elimina orice
fel de tentalii extremiste qi xenofobe din viala public6. Numai
astfel vom construi relatii interetnice cu adevdrat durabile, ferite de
orice posibil derapaj.
Am ales aceasti localitate gi acest moment pentru semnarea unui
document politic important pentru noi: protocolul de colaborare
intre Partidul Socialist Ungar gi Partidul Social Democrat.
Aceastd alegere nu este int6mplStoare. Ea aratd cd UDMR, dincolo
de rolul pe care il joacd pe plan intern, poate fi un vector important
inrelaliile politice internalionale, in construclia unei relafii
strategice intre fo(ele politice din Romdnia gi cele din Ungaria inperspectiva integrlrii europene.
Parteneriatul strategic pentru secolul al XXI-lea, semnat recent de
guvernele Ungariei gi Romdniei, este doar unul dintre modurile in
care s-a conqetizat aceastd relalie privilegiatd dintre politicienii
romdni qi cei maghiari.
Doamnelor qi domnilor,
Cu sprijinul Dumneavoastrd parlamentar, Partidul Social Democrat
a asigurat guvernarea fdrii in ultimii doi ani.
Am oblinut o serie de succese importante.
Evolulia economic[ aratd c6, in sffirgit, in Rominia incepe si fie
bine. Rezultatele pozitive ale reformelor incep s5-gi facd apai[ia.
Anul acesta sperim ca evoluliile excelente ale indicatorilormacroeconomici sd genereze efecte concrete gi in ceea ce privegte
nivelul de trai al populaliei.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 258/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
in plan extern, de asemenea, succesele au fost insemnate. Primirea
invitaliei de aderare la Tratatul nord-atlantic reprezinti vdrful unei
perioade in care eforturile diplomatice au fost intensificate.
Aceste succese nu ar fi fost posibile fbrb sprijinul dumneavoastrd 9i
doresc si v6 mulfumesc, in numele tuturor colegilor mei, pentru
acest sprijin.
Dar, dacd primii doi ani de guvernare au fost excelenli, aceasta nu
inseamnf, cd anii urmdtori vor fi foarte ugori. Dimpotrivd.Ne aqteaptd o perioadd foarte dificild, marcatd de inceperea
procesului efectiv de integrare in Uniunea Europeand. Aceasta este
miza esenlia16 a acliunii noastre in anii ce vor urrna.
Integrarea nu mai este astdzi doar o problemi de politicd externi, cia devenit principala prioritate de politicd interni a Romdniei.
Integrarea inseamnd gi un efort parlamentar enorm, in carecontinuitatea, consecvenla gi tenacitatea sunt cuvintele cheie.
Contdm pe Dumneavoastrd!
Dorim ca UDMR, ca o formaliune ataqati valorilor europene, sd fie
pentru Partidul Social Democrat un partener pe termen lung inprocesul de pregitire a societi{ii romffneqti pentru aderarea la
Uniunea Europeani. Cooperarea noastrd parlamentard qi la
nivelul administraliilor locale - cum este cea de aici, de la SatuMare, spre exemplu - s-a bazat pe principii corecte, de respect
reciproc, gi a decurs pozitiv. Desigur, ea nu a fost scutitd de
momentele de tensiune gi de nemulfumirile pe care le genereazl
orice fel de colaborare politicS.
Doresc sd v[ spun - gi aici cred ci sunt in asentimentul tuturor
colegilor care au participat la negocierile cu UDMR - cd echipa
dumneavoastrd este o echipd solid6 gi dificild pentru orice partener.Disculiile cu UDMR nu au fost niciodat[ u$oare sau superficiale.
Dimpotrivi. Am apreciat insi faptul cd echipa uniunii a avut o
256
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 259/483
Alianla cu UDMR
gdndire politicd pozitivd gi mai ales cd inlelege sA respecte
inlelegerile convenite.
$tim ci mul1i au privit cu mult scepticism protocolul de colaborare
dintre partidele noastre. S-a vorbit foarte mult despre aceastS
colaborare ca despre un compromis major, care at fi generat
consecinle periculoase atdt pentru noi, cdt gi pentru dumneavoastrd.
S-a incercat agitarea spiritelor gi resuscitirea intoleranfei. Toate
acestea nu au fost decAt incerc6ri ale celor care se tem de succesulcolabordrii intre noi. Pentru ci cei doi ani care au trecut de la
alegeri au ardtat c[ aceast[ colaborare a fost funclional[ gi
productivi.
Am adoptat Legea administraliei locale. Pebaza listei judelelor gi a
localitSlilor in care ponderea locuitorilor aparlindnd unei minoritilinalionale depdgeqte 20o/o, a listei pe judele a denumirilor in limba
materni ale acelorlocalitdli
incare ponderea locuitorilor
aparlinind unei minorit5li nalionale depdgegte 20o/o, am putut crea
o lege modernS, in deplin acord cu cele mai avansate prevederi in
domeniul protecfiei minoriti,tilor din Europa.
Am completat gi consolidat prevederile Ordonanlei de urgen!6 a
Guvernului nr.9412000 cu Legea w. 50112002 privind retrocedarea
unor bunuri imobile care au apar,tinut cultelor religioase.
Pentru o avea o lege funcliona16 care sd rdspundi nevoilorldcagelor de cult gi sd repare nedreptifile sociale de acum 50 de ani,
am iniliat un amplu proces de consultare cu reprezentanli ai
comunitllilor locale gi ai diverselor culte religioase.
Vom gisi in comun solulii gi pentru problemele nerezolvate incd,
cum ar ft aceea a lirgirii ariei invdldmdntului universitar de stat in
limba maghiard. Dorim si asigurim un cadru institulional
corespunzStor pentru cultura gi inv6ldmdntul minoritifilornalionale.
257
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 260/483
Adrian Ndstase - SDre normalitate
Desigur, pirerile noastre nu coincid intotdeauna. Opliunile pe care
le avem in vedere sunt diferite. Sunt insd convins cf, va prevala
intotdeauna logica flexibild a cooperbrii, care ne va conduce la un
compromi s constructiv.
in ceea ce ne privegte, vom respecta intotdeauna standardele
europene in ceea ce privepte drepturile minoritdlilor nafionale. innumele acestor standarde, ne vom opune oricdror revendicdri
maximaliste, de autonomie pe criterii ebdce, sau altor formule care
nu sunt europene in litera gi spiritul lor.
Noi credem ci drepturile omului se exerciti in mod individual, nu
colectiv. Am spus de mai multe ori acest lucru gi nu abdicim de laacest principiu.
linem la exerciliul suveranitdlii pe teritoriul Romdniei, in toate
zonele !6rii, qi la respectarea simbolurilor statului in toate
comunitilile.Nu incercdm sd suprimdm sau s5 limitdm folosirea limbii materne.
Din contr6, vom sprijini diversificarea situaliilor in care
minoritdlile igi utilizeazd, limba matern6.
Dar trebuie s5 inlelegeli cd vi cerem reciprocitate gi respectarea
Constitu,tiei: limba romdnS, ca limbd oficial5 a statului nu poate fiingrdditd in circulalia ei pe tot teritoriul lerii, indiferent de
componenla etnici a comunitililor.
Stimali prieteni,
Sunt convins cd gi Dumneavoastri, in cadrul acestui congres,
avind qi experienla guverndrii in coalilie cu alte partide, velivaloiza in mod pozitiv colaborarea cu Partidul Social Democrat.
Pe aceastd bazd putem gdndi mai departe gi stabili obiective
comune pentru viitor, construind un parteneriat strategic pentruintegrarea societilii romdnegti in Uniunea Europeand.
258
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 261/483
Alianta cu UDMR
Vreau sd ii asigur pe tofi membrii Uniunii Democratice a
Maghiarilor din Romdnia de prietenia noastr6.
Vd mulfumesc qi v[ urez succes!
J6 MLII.{IGT ES SOK SIKERT TiVANOT A KONGRESSzuSI{AK!
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 262/483
LAJUMATATE DB MANDATO
REALTzART $r PRroRrrAlr'
(februarie 2003)
J)ezbaterea de cdtre Parlament a rezultatelor politiciiLJ gxemamentale reprezintd, un demers deosebit de importantpentru sistemul politic gi pentru sistemul institulional din Romdnia.Doresc si prezint Parlamentului, pe de o parte, aspectele pozitive,
dar evident, 9i anumite neimpliniri din anii 2001-2002, in vedereaidentificdrii soluliilor, a prioritdlilor pentru desfrgurarea cu maimultd eficienlb a procesului de guvemare.
Primii doi ani ai guvernirii noashe au rcprezentat o perioadd de
realizdri certe qi notabile in multe domenii. Succesele oblinute, atdt
pe plan intern, cdt gi extern, confirmd teza noastr6, potrivit cireiaviziunea social-democratd de guvernare a ldt'ri este cea mai
potrivitd pentru Romdnia in acest moment. Folosesc acest prilejpentru a mullumi incd o dati tuturor cetSlenilor care ne-au votat,care au avut incredere in programul politic gi oferta electorald a
PSD. in acest fel, avem posibllitatea confirmdrii viabilit5liiprogramului social-democrat de guvernare in lara noastr6.
La sfhrgitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat infala Parlamentului c[ va realiza ,,o guvernare mai bund". Trebuie
reamintit faptul c6, ?n acel moment, lara se afla intr-o situalie de
I Aloculiune rostitd cu ocazia prezentArii in fala celor doui Camere ale Parlamentului a
,peclaraliei cu privire la politica Guvernului in perioada 2001-2002 qi la principaleleprioritdli economice Si sociale in anii 2003-2004' , 12 februaie 2003.
260
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 263/483
La iumdtate de mandat
crizd dttpd guvernarea de dreapta, care, din incapacitatea de
gestionare a !6rii gi a reformei, a aplicat politica regtesuluieconomic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele
dezvoltdrii economice a Romdniei, ci, in mod grav, nivelul de trai
al populaliei 9i credibilitatea !6rii in relaliile externe.
Deteriorarea situaliei economice gi instabilitatea ce se manifestau
in plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabili liriinoastre. Institufiile financiare internafionale, agenliile de rating 9i
Comisia Europeand erau neincrezdtoare in capacitatea de reformarea economiei romdnegti.
Aceasti perceplie negativi a realitdlilor din lara noashd a
reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit s[ le
dep6gim. Intr-o asemenea situaiie, Executivul a pus pe un plan
prioritar redobdndirea ?ncrederii gi revigorarea relaliilor politice
externe, indeosebi a celor cu Uniunea Europeand gi instituliile
financiare internafionale. Astfel, am Acfionat concomitent, pentru aputea realiza principalele obiective de politic[ externS 9i pentru a
dobOndi sprijin in suslinerea gi desfrgurarea procesului de reformi
economicd in condilii de suportabilitate social6.
Aqa se explici modul in care am reugit si asigurlm realizareaunor
obiective de politicl extern6, vitale pentru Romdnia, qi anume:
o recunoa$terea dreptului de liberd circulalie a cetllenilor romdni
in,,spafiul Schengen";o invitarea Romdniei, laPraga, de a deveni membru NATO;
o oblinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca
Romdnia si devind membru al Uniunii Europene, incepdnd cu anul
2007;r incheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internalional gi Banca
Mondial6;
orezolvarea unor litigii existente de ani de zilein relatiile externe
bilaterale; ca un singur exemplu, rezolvarea unei situalii vechi,
delicate in relaliile Romdniei cu Suedia. Nu numai cd am solulionat
acel diferen4 dar in acegti doi ani am 9i pldtit cele 120 milioane USD
261
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 264/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
in patru tran$e, astfel incat aceasti chestiune, care ne-a venit din
urml gi care a grevat relafiile noastre cu lirile nordice, a putut firezolvatd, dar iatd, gi cu un pre! suplimentar, care a insemnat
adiugarea unei sume considerabile in bugetul de cheltuieli al
Guvernului;o extinderea cooperdrii cu liri gi regiuni ale lumii in care prezen[a
Romdniei devenise nesemnifi cativd.
Progresele economice gi sociale oblinute pe plan intern
demonstreazd gi ele realismul programului guvernamental. Astfel,amrealizat relansarea economici in ritmuri care au plasat Romdnia
pe unul din primele locuri intre !6ri1e central gi est-europene. Aiciag face o parantezl. Colegii nogtri care tocmai au pirisit sala, dupidoi ani de guvernare, dacd s-ar fi prezentat in Parlament pentru a
prezenta rezultatele lor, ar fi trebuit si arate cd produsul intern brutal farii scdzuse cu aproximativ I0%. A fost o pierdere de
aproximativ 4 miliarde USD la avutia
!6rii,in timp ce noi, in aceqti
doi ani, practic am mirit cu 4 miliarde USD produclia intemd. Cei
care vorbesc despre holie gi despre diminuarea bogiliilor lariitrebuie sd lind seama c[ acest Guvern, in doi ani, indiferent de
problemele care au apdrut, a reuqit s6 aduc6 la avulia Wil 4
miliarde USD, in timp ce cei care acum ne critic[ au luat de laavufia lirii 4 miliarde USD.
In plus f4e de aceasta, am mai realizat:
o dezvoltarea gi consolidarea structurilor de proprietate privati;o instituirea gi amplificarea unor mecanisme ale economiei de
pialn pe baza legislaliei naf ionale, armorizate cu cea comunitari;o declangarea unor programe de investitii care suslin
imbunitifirea conditiilor de via!5 in mediul urban gi rural;o lansarea unui amplu program social care asigur6: intensificareapreocupirilor pentru crearea de noi locuri de munc6, in vederea
cregterii gradului de ocupare a populaliei active gi diminudriigomajului; sporirea sensibili a numdrului de locuinle, inclusivpenb:u un numir foarte mare de tineri; ridicarea gradului de
262
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 265/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 266/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 267/483
La iumdtate de mandat
principii ale activitilii noastre, nu le ascundem 9i le recunoaptem
deschis.
Construim o economie de pialdfanclionald
Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbirile calitative din
economie, ca rezlltat direct al procesului de reform6, ilustreazd
faptul c6 s-au inregistrat progrese evidente pe linia crebrii unei
economii de piald funclionale. Rezultatele sunt cu atdt mai
apreciabile intr-un context internafional caracterizat prin incetinirearitmurilor de cregtere in larile deztoltate. Evolulia din ultimii doi
ani, precum gi tendinlele proiectate, confer6, cred, certitudinea
indeplinirii, in orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare
la Uniunea European[.
Degi cifrele qi comparaliile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei
care doresc si fie uitate cit mai repede datele statistice negative din
trecutul apropiat - md simt totugi nevoit sd apelez la acestea, pentruci numai astfel putem avea misura corectd a progresului realizat.
in anul 2002 produsul intern brut a crescut at 4,9Yo, comparativ cu
4,5%o, edtam previzut in programul nostru guvernamental.
Am reugit ca, in perioada 2001-2002, creqterea produsului intern
brut sd fie de circa ll% fald de anul 2000, suslinut[ de sporirea cu
l6Yo a valorii adlugate in industrie, peste 2l% in agriculturd 9i
aproape l3%o inactivitatea de construcfii.
Reamintesc cd in primii doi ani ai guvernirii anterioare, produsul
intern brut, aqa cum spuneam mai devreme, a sclntt cu I0o/o.
Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4
miliarde USD, comparativ cu pierderea de aproximativ 4 miliarde
USD, inregishatl de economia romdneascd in perioada 1997-1998.
Cu toateacestea,
inprezent, produsul intem brut este numai la
nivelul anului 1996, respectiv cu circa l2o/omai mic dec6t in 1989-
Cu alte cuvinte, noi am lucrat doi ani de zlle ca si acoperim gdurile
care s-au fbcut in economia noastrl timp de patru ani de zile pe
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 268/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
timpul guvernerii anterioare gi pomim acum de la nivelul anului
l996,in loc s[ fi avut un proces de dezvoltare, de creqtere care sine aducd mai aproape de nivelul !6rilor din Uniunea Europeand.
Aceasta este situalia pe care ne-au l6sat-o colegii nogtri de la PD gi
de la PNL prin guvernarea lor gi, de aceea, ii inleleg ci o astfel deprezentare pe care o facem noi astdzi aici ii deranj eaz6.ii jeneazd.
Suslinutd de reforme structurale, economia romdneasci are inprezent capacitatea de a valorifica in timp real oportunitdlile
mediului economic intern gi internafional.
Semnificativ este faptul cd sporul de produclie gi, respectiv, deprodus intern brut s-aurealizat prin contribulia echilibrati a cereriipentru export gi investifii, in condiliile redresdrii sensibile araportului dintre export pi import. in anul 2002, exporturile s-ausituat la cel mai ?nalt nivel dupd 1990, fiind de aproximativ 14
miliarde USD, mai mare cu 33Yo comparativ cu exportul din anul
2000. in doi ani de zile, exportul a cresiut cu aproximativ o feime,ceea ce dovedegte vitalitatea gi puterea economici a Rom6niei, carea inceput si permitd aceste exporturi semnificative.
Antl2002 reprezintd, primul an de dup6 1990 cdnd inregistrdm, laun asemenea nivel de cregtere economicd, concomitent: ocontribulie pozitivd a comer,tului exterior, o reducere a stocurilor, oratl inaltd" de investilii gi cregterea, sigur, inci insuficientd, darevidenti, a nivelului de trai.
Am reugit, prin misurile de politicd structurald, si producemcompetitiv gi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenli deimport. Producem ceea ce se cere. Investim din ce in ce mai multintr-o produclie care e solicitati pe piala internd gi mai ales laexport. In acest fel, creim condilii pentru cre$terea gradului deocupare a fo4ei de muncd, pentru sporirea veniturilor bugetare gi anivelului de trai al populaliei.
in domeniul mediului de afaceri, chiar dacd acesta este inc[perfectibil, prin m6surile luate am reugit si rIspundemcorespunzdtor aqtept5rilor investitorilor autohtoni qi str6ini. in
266
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 269/483
La iumdtate de mandat
prima etap6, am aclionat pentnr simplificarea procedurilor
legislative gi adminishative aferente inilierii qi dezvoltiriiafacerilor pe baze concurenliale. Astdzi, in Romdnia este posibil[
infiinlarea unei societdli comerciale in mai pulin de doud
siptimdni, iar studenlii care doresc si inceap[ afaceri sunt scutili
de plata taxei de inregistrare. Alte direclii de acliune au urmirit, cu
prioritate, revizuirea cadrului juridic de reglementare a funclionirii
iocietllilor comerciale, concomitent cu reducerea birocraliei,
intirirea disciplinei financiare, combaterea corupliei 9i a evaziunii
fiscale.
Orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii,
economisirii gi investiliilor. in acest sens, s-a reuqit - in limitele
resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la
2g,5Yo din produsul intern brut, cdt se inregistra in anul 2000, la
28,7oh in 2002 Si 27 ,9o/o proiectat pentru acest an. Este de remarcat
faptul cd aceasti evolulie favorabila pentru demoltarca afacerilor
s-a oblinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra
muncii. Astfel, am asigurat sc[derea contribufiilor de asiguriri
sociale cu 3 puncte procentuale in 2002 qi cu alte 5 puncte
procentuale in acest an.
O preocupare constantd a Guvernului a constituit-o accelerarea
reformei in domeniul financiar, astfel incdt politicile fiscale 9i
bugetare s6 asigure scdderea drastici a ratei inflaliei, dar 9i
reducerea pldlilor restante gi a blocajului financiar din economie-Doresc s6 reamintesc ci pentru limitarea efectelor acestor
fenomene negative - care, in fapt, reprezentau la inceputul anului
2001 cele mai grave probleme ale economiei romdneqti - Guvernul
a pus in aplicare Programul antiinflalie 9i Programul antiblocaj
financiar.
Am acordat o atenlie deosebiti intdririi disciplinei financiare,
indsprind legislafia in domeniul recuperlrii datoriilor bugetare. Cauilnare a aplicarii mdsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie
2002 9i pdnil la sfbrgitul anului au fost incasate peste 5.000 de
miliarde lei de la un numir de aproape 3.000 agenli economici.
26'7
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 270/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Totodatd, pentru diminuarea arieratelor cdtre bugetul de stat gi intre
partenerii de afaceri, au fost luate o serie de misuri vizdndu-i pemarii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilorintreprinderilor de stat cu indicatorii de performanfi; anularea
obligaliilor bugetare aferente minelor inchise sau aflate ?n
conservare; adoptarea Legii privind unele misuri pentru intdrireadisciplinei contractuale.
Acum, dupd mai bine de un an de la aplicarea acestor programe,
progresele sunt semnificative, chiar dacl in cazul arieratelorsitualia nu ne mul,tume$te.
Ce am oblinut? Cel mai scdzut nivel al inflaliei de dupd 1989. Lasfbrgitul anului 2002, rata inflaliei a fost de 17,80 fald dedecembrie 2001, mult sub linta programati de22%.
incepem acest an cu o inflafie pe luna ianuarie de l,3yo,comparativ cu4,3o/o rata inflaliei in ianuarie 2000.
in condiliile reducerii sensibile a inflaliei, ratele dobdnzii practicatede sistemul bancar s-au redus treptat, proces suslinut qi de evoluliadescendenti a dobdnzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditulneguvernamental a crescut gi acest lucru s-a intdmplat, in termenireali, la sffirgitul anului 2002, cu circa30Yo fa\n de anul 2001. Cutoate acestea, nivelul absolut al acesfui indicator monetar este incdfoarte scizut gi aceasta este incd una dintre problemele la care
cdutlm solulii. Md refer, in special, la creditul pentru investilii petermen mediu gi lung, care este menlinut la valori foarte redusecomparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului decregtere economici.
Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 9i 2002, a fostpromovat[ o politici fiscal-bugetarl orientatl cdtre suslinereareformelor structurale.
Construclia bugetelor a urmdrit, totodatd, imbundtdlirea condiliilorsociale, prin promovarea politicilor in domeniul protecfiei sociale,sdndtifii, educaliei gi mediului.
268
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 271/483
La iumdtate de mandat
Romdnia are in acest moment relalii stabile cu instituliile
financiare internalionale gi este pentru prima datd cdnd lara noastrd
are premisele favorabile de a ftnaliza un acord stand-by cu Fondul
Monetar Internalional.
in perioada 200I-2002, cele mai importante agenlii internalionale
de rating au imbunitilit de trei ori cotalia Romdniei. S-a ajuns la
situalia de evaluare, de apreciere din arrul 1996, sub aspectul
aprecierilor legate de condiliile de investire in Romdnia, respectiv
la nivelul uror ldri in tranzilie avansate sub aspectul reformei.
Reamintesc cd in anul 1999, Rom6nia era cotatd la fel ca
Ecuadorui, Coasta de Fildeg gi cu Zimbabwe' Aceasta era
performanla economici c6nd colegii nogtri de la PD qi PNL erau la
guvernare qi, de aceea, infeleg de ce au preferat s[ pdrdseascS
aceast6 sa16 qi si nu asculte elementele pe care noi le prezentim in
cadrul acestei dezbatei.
O prioritate majori a activit[fii Guvernului, vizdndrestructurarea 9i
modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea concepliei
despre pivatizare. Prin ceea ce am rcalizat in anii 2001 9i 2002 s-
au creat condiliile de frnalizare in 2003 a pivatizdrii capitalului
social din portofoliul APAPS, institulie care, aga cum am anunla!
igi va inceta activitatea la sfbrgitul acestui an.
in anii 2001-2002, s-a vdndut un capital social de l7 .900 miliarde
lei, insemnind de trei ori mai mult decdt in perioada 1997-1998,
respectiv in primii doi ani ai fostei guverniri, ceea ce a contribuit
semnificativ la reducerea ponderii statului in economie.
Au fost trecute in proprietate privat5 numeroase societdli
comerciale mari qi foarte mari, intre care: SIDEX Galafi, $antierul
Naval Constanla, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Br6ila, COS
T6rgovigte, ALRO 9i ALPROM Slatina qi altele.
Au fost privatizate BANCA AGRICOLA 9i Societatea ASTRA
Bucuregti, fiind vindut gi pachetul minoritar de acliuni pe care
statul il mai delinea la BANCPOST.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 272/483
Adrian Ndstase * Spre normalitate
Pe acest fond, nu suntem mu[umti insb de faptul c[ misura luatlla inceputul anului 2001, de transfer al unor societdli la ministere,in scopul urgent6rii privatizdrii acestora, nu a fost pe deplinvalorificatd.
in acelagi timp, nu trebuie uitat ci am fost obligali sd consum[mmult timp cu problemele sociale apirute in societ6li1e privatizatede Guvernul anterior, ca unnare a incompetenlei gi superficialitiliicare au caracterizat acest proces in perioada 1997-2000. Probabil
cd am dat mai mult timp pentru a vedea gi a rezolva problemedecurgdnd din privatizarea Combinatului de la Regila, decdt am datin gedinlele de Guvern tuturor disculiilor privind privatizarea intimpul guverndrii noastre, tocmai pentru a incerca sd solulionim,si rezolvdm problemele pe care le-au generat superficialitatea cucare a fost abordat acest proces de privatizare.
Realizarea obiectivelor din programul de guvernare cu privire la
aplicarea legilor fondului funciar gi forestier demonstreazd voinldpoliticd gi determinare. Aga cum ne-am angajat, gradul de emitere a
titlurilor de proprietate a depdgit 90o/o, la sfbrgitul anului 2002,ajungdnd la 9l,4Yo. Pentru anul 2003 avem in vedere incheiereaemiterii gi inmdndrii titlurilor de proprietate, exceplia constdnddoar in cantrile aflate pe rolul instanlelor judecdtoregti.
in ceea ce privegte aplicarea Legii nr. lO/2001 referitoare la
proprietdlile imobiliare nalionalizate, anul 2003 va fi decisiv.Astfel, pAni la sffirgitul anului 2002, au fost depuse 21,0 mrjsolicitiri, urm6nd si inaintim Parlamentului proiectul de legeprivind modalitilile concrete de solutionare qi de acordare a
despdgubirilor, in conformitate cu resursele lArii 9i cu practica
adoptatI ?n alte !6ri foste socialiste. Sigur, gi din punctul de vedere
al consoliddrii statutului proprietdtii in Romdnia, noi am realizatindoi ani mai mult decdt au realizat colegii nogtri de la PD gi PNL in
cei patru ani de guvernare, pe un program pe care il anunlaserdfoarte ambilios legat de garantarea proprietilii,in afar6, de trompetape care au folosit-o pentru a introduce un alt cuvdnt in Constitulie -gatarfiarea proprietifii, in loc de ocrotirea proprietd{ii - nu au reuqit
270
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 273/483
La jumdtate de mandat
sd facd nimic in mod concret, din punct de vedere al legilor
concrete, care sd puni in aplicarca acorddrii titlurilor de proprietate
o dinamicd mai rapidi in acest domeniu, aga c[ inleleg incb o datd
raliunile pentru care colegii de la PD gi PNL se simt jenafi sd
participe la o dezbatere de acest gen gi au hotirdt sd pdrdseascl
sala, pentru a se preg[ti pentru runda urmetoare, cdnd poate vor
proceda mai bine la guvernare.
Ag vrea sb hec acum la un capitol extrem de important, care
presupune mdsuri extrem de energice. Este vorba de combatereabirocraliei gi a corupliei. Acestea sunt domenii in care acliunile
noastre au intdmpinat multe dificult6li.
Este tot atilt de adevirat cd reforma prost gestionatd in guvernarea
trecuti gi nefinalizarea de c[tre aceasta a misurilor care se
impuneau au constituit principalii factori generatori de coruplie.
Marile probleme generate de restituirea proprietifilor nu au
beneficiat pinl in anul 2001 de un cadru legislativ unitar 9i
corespunzitor. Aceasta a f[cut ca abuzurile bazate pe ttilizarea
documentelor falsificate, pe coruperea funclionarilor, inclusiv a
factorilor de decizie, si creeze un adevbrat haos in economie.
Prin urmare, la inceputul anului 2001, ne g6seam la un asemenea
nivel al corupliei, intr-un asemenea climat economic ai social
distorsionat, incdt rezultatele pozitive oblinute pdnl in prezent nu
au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiindsemnificative.
Partidele, ai cdror reprezentanli au fbcut parte din fosta putere, nu
au dovedit responsabilitatea de asumare a rispunderii pentru
faptele ilegale ale unora dintre proprii membri, indiferent dacd este
vorba de adoplii internalionale sau de privatizdri frauduloase.
Degi vom abordaaceste aspecte pe larg intr-o gedin!6 viitoare a
Parlamentului, cdnd vd vom prezenta un pachet de mlsuri
legislative anticoruplie, v5 rog s6-mi dali voie totugi s6 vd prezint
cdteva acfiuni intreprinse pdni in prezerlt de Guvernul nostru, prin
271
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 274/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
care s-a asigurat reducerea corupliei gi a criminaliti,tii, ceea ce
constituie bazele unei activitAli viitoare mai intense gi eficiente.
Executivul a elaborat, cu o largi consultare a rcprezentanlilorprincipalelor partide gi ai sindicatelor, ai ONG-urilor gi mass-
media, o ,,Strategie nalionall de luptd impotriva corupliei", iarrecent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea apliciriiacestei strategii.
in acelagi timp, suntem convingi cd lupta impotriva criminalitiliitrebuie purtatd cu respectarea deplini a legii, frrd conotalii politice.Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului gi integritiliiautoritdtilor judiciare, a credibilitelii instituliilor publice suntdemersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminaliti{ii gi
gar antarea vielii cetdlenilor.
in aceste domenii va trebui sd avem o inlelegere comun|indiferent de pozilia politicS, in sensul
civdndtoarea
de vrdjitoaresau tdierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei luptehotirdte impotriva corupliei, nu reprezint5 solulia pe termen lung a
rezolvdrj.i acestui fenomen antisocial.
Important este ca la nivelul tuturor autoritililor centrale gi locale sise aplice cu fermitate gi eficienli - aga cum, de fapt, am procedatin ultimii doi ani - mdsurile care sd elimine catzele profunde alecorupliei gi ale birocrafiei, suspiciunile in legiturd cu astfel defenomene.
Refocem solidaritutea Si coegiuneu sociald
Solidaritatea gi proteclia sociald reprezintd principii fundamentalepentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socialdeste cu atdt mai importantl, cu cdt ignorarea acesteia in timpulguvernirii din perioada 1997-2000 a dus la prdbugirea frrdprecedent a nivelului de trai al populaliei.
Am sI incerc sI ilustrez efectele acliunilor gi misurilor luate in anii2001-2002, nu in general, ci pe categorii de populalie.
272
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 275/483
La jumdtate de mandat
S6-mi permiteli mai intdi sd precizez principalele direclii de
acliune in plan social, qi anume:
. crearea de locuri de munci pentru diminuarea qomajului 9i
cregterea veniturilor din munc6;
o dezvoltarea serviciilor de interes public gi controlul fondurilor
destinate acestora;
o aplicarea de mdsuri suplimentare pentru proteclie sociall, in
func1ie de situalia specificd a fiecirei categorii de cet5,teni.
Consecvent orientdrii social-democrate, Guvernul aplic6 un amplu
program social, menit si amelioreze condiliile de viali ale
populafiei, in concordanli cu resursele pe care le atela dispozilie.
Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste
fonduri, din p[cate, au scdzut foarte mult, nivelul de trai
deteriorAndu-se in mod dramatic.
Desigur, cu toate efornrrile depuse in anii 2001 9i 2002, aqteptdtlle
populaliei rdmdn foarte mari. Va trebui insi sd linem seama, cu
tofii, cd mdsurile pe care le luim depind de nivelul resurselor. Nu
vrem sd avansdm promisiuni frrd acoperire, s6 creim aqteptdri care
nu pot fi indeplinite. in acelaqi timp, trebuie si avem grijd 9i de
viitor, si nu neglijim investifiile care cteeazd resurse suplimentare
pentru cre$terea nivelului de trai.
in mod concret, in cei doi ani s-au realizaturmdtoarele.
Au fost incadrate in muncb peste 1 milion de persoane, din care
678 mii persoane au aparlinut grupurilor sociale cu acces mai
dificil pe piafa muncii - tineri, femei, gomeri de lungl durat6,
persoane cu handicap, absolvenli cu vdrsta de peste 18 ani
provenili din institufiile de ocrotire sociald, persoane eliberate din
detenlie, persoane de etnie rom6. in cadrul acestor programe, in
localititile in care s-a inregistrat o rati ridicatd a gomajului, au fostincadrate peste 137.000 persoane, iar in Valea Jiului peste 17.000
persoane.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 276/483
Adrian Ndstase * Spre normalitate
Rata qomajului, la finele anului 2002 a fost de 8,Io/o, cel mai sc[zut
nivel din ultimii cinci ani. Num5rul $omedlor inregistrafi a fost de
760 mii persoane, respectiv c1246 mii persoane mai mic decdt indecembrie 2000. $i in cazul femeilor, rata gomajului a scdzut la7 ,5o/o la finele anului 2002, de la 10,3 o/o, cdt s-a inregistrat in lunadecembrie 2000. Fald de anul 2000, cdnd s-au alocat resurse
financiare pentru misurile active de combatere a gomajului doar inpropo(ie de 2,3o/o din totalul cheltuielilor prevdzute in buget, in
anul 2001, pentru mdsurile active de cregtere a gradului de ocuparea forlei de munci s-au destinat peste l2%o din cheltuielile bugetare,
iar in anul 2002 aceste alocalii au.rcprezentat aproape l4%o.
Politica salarialf, a fost axat6, in principal, pe mdsuri de proteclie a
veniturilor angajafilor, comparativ cu evolulia inflaliei, precum gi
pe misuri de impunere a disciplinei financiare in ?ntreprinderilepublice.
in societilile in care statul este aclionar majoritar, au fost adoptatemdsuri restrictive gi de condilionare a cregterilor salariale in raportcu evolulia productivitdlii muncii. Lunar, monitorizdm, din acestpunct de vedere, circa 80 de companii.
in anii 2001 gi 2002 s-a aclionat pentru o mai mare stabilitate a
salariului minim, care sd permitl agenfilor economici sd-qi
planifice pe o perioadd mai lungd costul fo4ei de muncd, politica
de firmi qi de produs.
Salariul minim brut pe lari a fost majorat succesiv, incepAnd cuI martie 2001, de la 1.000.000 lei, la 1.400.000 lei, apoi la1.750.000 lei, iar de la I ianuarie 2003, a crescut cu 43o/o, ajungdndla 2.500.000 lei.
Ca urmare a ansamblului de mbsuri luate in acest domeniu, s-a
asigurat majorarea - in termeni reali - a cdgtigurilor salariale.
Astfel, in anul 2002, creSterea salariului real a fost de 4,5Yo, iar inperioada 200I-2002 de circa l0oA, comparativ cu scdderea
salariului real de 20Yoin primii doi ani ai guvernirii anterioare. Deaceea, inleleg de ce colegii noptri de la Partidul Democrat gi de la
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 277/483
La iumdtate de mandat
Partidul Nalional Liberal nu au dorit si participe la aceastd disculie
in care punem in oglind[ ce s-a ?ntdmplat in primii doi ani ai
guvernirii ddngilor gi ce am realizat noi in acegti doi ani de
guvernare.
Un alt obiectiv prioritar al Guvemului l-a constituit protejarea
puterii de cumpdrare a pensionarilor, prin recoreliri 9i prin
indexarea trimestriald a pensiilor cu un procent care sd acopere rata
inflaliei.
in urma apliclrii combinate a m[surilor de indexare qi recorelare,
in intervalul decembrie 2000-decembtie 2002, pensia medie de
asigurdri sociale de stat a inregistrat o cre$tere de 56%io, ajung6nd la
1.800.000 lei fald de 1.155.000 lei, cdt era in luna decembrie a
anului 2000.
Referitor la aceastS problemd a$ vrea sd subliniez c[ Executivul
nostrutrebuie
s[gdseascl solulii pentru deficienlele acumulate in
acest domeniu timp de 12 ani.
Vreau sd reamintesc faptul cd pini in anul 2000, in momentul in
care apdrea o problem[ intr-o ramuri industriald 9i, in acela;i timp,
o problemi social6, solutia folositd era trecerea la pensie a
segmentelor profesionale in cauzd, in loc si se tealizeze o
restructurare autenticl.
in felul acesta, s-a ajuns la un numdr foarte mare de pensionari,care reprezintd, astdzi, aproape 6,2 milioane, fa!6 de 3,4 milioane
pensionari, c6!i existau in 1990. Deci iat6 aproape o dublare a
numirului de pensionari in 12 ani. Astfel, dacd in 1990 la un
pensionar corespundeau 2,4 salaria[i, in prezent pensia unei
persoane este suslinutd nici mdcar de un angajat.
Sigur, putem si gdsim explicalii, justificdri cdte dorim, dar p6n6 la
urm6, avem o problemd in comun, aceea de agestiona
odificultate
care fine, pe de o parte, de restructurarea economiei, de scbderea
numirului de salariafi datorit[ unor procese specifice ttanzi\iei,
unele imputabile unor guvemiri, altele poate obiective, iar, pe de
275
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 278/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
altEparte, aceste solulii de comoditate dinzona restructurdrii, care
au dus, practic, la o dublare a numirului de pensionari.
De aceea, aceasti problemd care este una dintre cele mai sensibiledin punct de vedere social qi care atrage, fbrd indoiali, foarte multediscursuri populiste qi demagogice, este o problemi pe care vatrebui si ciutdm si o solulionim pe termen mediu gi pe termenlung, cu infelepciune, impreuni. Grija Guvernului nostru este sd
cdutim, in continuare, soluliile cele mai potrivite pentru
?mbundtSfirea nivelului de trai al pensionarilor.
Dintre acliunile aplicate in ultimii doi ani pentru sprijinirea acesteicategorii sociale sunt totugi de menlionat cdteva:
o acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu veniturilunare de pdnl la 1.400.000 lei, prin suplimentarea listeimedicamentelor gratuite cu circa 40 medicamente esenliale dinproduclia internd, necesare afeciiunilor cu incidenld
majord asupramorbiditSlii la persoanele vdrstnice;o ?nfiinlarea gi extinderea relelei de magazine de tip ,,economat",care oferd pensionarilor produse de bazd la prefuri cu circa 20o/o
mai mici; la sfhrgitul anului 2002 func\ionau 481 astfel de
magazinq de unde igi pot efectua cumplrdturile peste un milioncetdfeni cu venituri modeste;r acordarea de ajutoare pentru incdlzire;
o subventionarea de la buget a biletelor de tratament gi menlinereareducerii de 50% pentru transport.
in ceea ce privegte alocalia de stat pentru copii, aceasta a fostmajorati in mai multe etape, de la 130.000 lei in luna decembrie2004,b 210.000Iei cdt este in prezent.
Atenlia acordatd familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prininstituirea, de la I ianuarie 2002, a venitului minim garantat,
concomitent cu cregterea substanliall a fondurilor bugetaredestinate acord6rii acestor ajutoare sociale.
276
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 279/483
La iumdtate de mandat
Prin alocarea acestor fonduri, in valoare de 3.600 miliarde lei, a
fost posibil ca in 2002 si beneficieze de ajtttoare sociale 602 mlifamilii, fali de 40 mii in 2000. Nivelul venitului minim garantat,in
funclie de care se calculeazd ajutorul social, a fost indexat cu lTYo
cu incepere de la I ianuarie 2003, respectiv intr-un procent
superior ratei inflafiei.
Avdnd in vedere criza spafiilor de locuit - mai ales pentru
categoriile de populafie cu venituri mici - la inceputul anului 2001,
am pus in aplicare o noul conceplie a unui program de construcfiide locuinle, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar 9i pe
extinderea utilizdrii creditului ipotecar, indeosebi pentru familiiletinere.
in acest mod, nu numai c[ am reugit s[ dim in func1iune, in anul
2002, cel mai mare numdr de locuinle de dupd 1996, respectiv
peste 3.500 uniteli, dar am asigurat, totodate, front de lucru in
fiecare jude!, pentru ca in anii 2003 gi 2004 numirul locuinlelor nois[ creascd simlitor.
Activitatea de construclii de locuinle s-a mateializat prin
deschiderea a circa 180 gantiere de lucru de locuinte pentru tineri,
locuinle sociale, locuinle individuale in proprietate, prin credit
ipotecar.
Fa{i de anul 2000, c0nd au fost date in folosinli 1.300 locuinfe, in
perioada 20U-2A02 au fost tn execu,tie circa 213A0 unit1lilocative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinle
pentru tineri destinate inchirierii, 2.400 locuinle sociale gi 800
locuinfe in proprietate individuald.
lJn caz aparte il reprezintd blocurile incepute inainte de 1989 gi
neterminate. Am considerat cd fnalizarea consfucliilor de locuinfe
aflate in diverse stadii de execulie reprezintd o prioritate. Chiar
daci timpul scurs de la revolulie le-a afectat gi din aceas6 cauzdsumele necesare pentru continuarea execufiei devin tot mai mari,
trebuie sI eliminEm din peisajul oragelor imaginea construcliilorp6risite.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 280/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
La sfhrgitul anului 2000, existau circa 7.600 unitAfi locative
neterminate , a cAror execufie a fost sistati sau fusese sistat5.
Am stabilit un program clar de frnalizare a acestora. Prin efortul
conjugat al autoritdlilor centrale gi locale, dar gi prin implicarea
sectorului privat, am reuqit s[ reducem sensibil num6ru1 acestor
blocuri. Acliunea este deja incheiati in 10 judefe. Pe ansamblu, am
asigurat finanlare pentru aproape 4.200 unitdti locative, din care,
deja, au fost puse ?n funcfiune 1.800 apartamente.
Pe acelagi plan, am aclionat pentru dezafectarea macaralelor-turn
abandonate qi evacuarea din locurile publice a autovehiculelorpdrdsite. In felul acesta, imaginea de heirup dupl bombardamentele
din rdzboaiele anterioare ale Bucuregtiului qi altor localitiliprobabil c5 nu va mai exista, dar gi aceste misuri ar fi putut fi luate
de citre guvernele anterioare gi in felul acesta noi ar fi trebuit si ne
ocup6m de alte teme, de alte probleme, sd nu cheltuim banii pentru
rczolvarea unor probleme care ar fi trebuit rezolvate inainte. infelul acesta gi de aceea inleleg de ce colegii nogtri de la PD gi PNLau decis si plriseascd aceastd sali, pentru a nu participa la o
dezbatere despre perioada care s-a scurs dupd 1990.
Concomitent, ne preocuplm pentru realizarea programului de
construire a 400 s51i de sport, care - degi inregistreazd unele
intirzieri - va fi frnalizatin acegti doi ani.
in anul qcolar 2001-2002 9i in pregdtirea anului de invd!5mdnt2002-2003 au fost aplicate mdsuri concrete vizitnd implementarea
programelor nalionale de dezvoltare a sistemului educalional gi de
formare profesionali. Sintetizdnd cele mai importante rezultate, se
cuvine precizat ci in cadrul Programului ,,Reabilitare gcoli", cu
termen de frnalizare 2004, au fost reparate, modernizate gi date infolosinli 800 gcoli, in care inva{i peste 170 mii de elevi.
in scopul asigurdrii accesului echitabil la educalie pentru copiii 9itinerii din mediul rural, au fost create 400 de gcoli-centre de zon6.
Pentru transportul elevilor de la domiciliu la gcoall, au fost
278
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 281/483
La iumdtate de mandat
achizilionate gi date in exploatare 454 microbuze, fondurile totale
alocate de la buget ridicdndu-se la circa 200 miliarde lei.
Prin lansarea in anul gcolar 2001-2002 a programului de acordare
in regim de gratuitate a rechizitelor gcolare elevilor provenili din
familii cu venituri mici, au beneficiat de acest prcgram in valoare
de 206 miliarde lei 930 mii de elevi, iar in anul qcolar 2002-2003
beneficiazd 950 mii elevi.
incepdnd cu anul gcolar 2002-2003, s-a lansat Programul de
asigurare gratuitd de produse lactate Si de panificayie, in care sunt
cupringi peste un milion de elevi ai claselor I-IV din inv[!6mdntul
de stat. Programul va fi extins in acest an 9i la nivelul grldinilelor'
Prima etapd a programului de informatizare a gcolilor, pomit in
anul gcolar 2001-2002, s-a incheiat cu succes. Au fost dotate cu
120 relele de calculatoare un numir de 113 licee 9i 7 centte
nalionale de formare a profesorilor' tn actualul an gcolar, care ate
ca obiectiv incheierea informatizdrii liceelor, a continuat sd se
achizilioneze tehnicd de calcul pentru dotarea gcolilor cu
laboratoare informatice.
in vederea redreslrii gi modernizlrii sistemului sanitar, in bugetele
din 2001 qi2002 s-au alocat fonduri reprezentind anual 4,2o/o din
produsul intern brut, comparativ cu2,6 -3,8oA in anii 1997 -2000-
Fondurile substanliale alocate in aceqti doi ani aupermis
suslinerea, in regim gratuit, a 17 programe nalionale de sin[tate,
precum gi acordarea gratuiti sau compensarea medicamentelor in
valoare de peste 12.000 mii miliarde lei. La acestea se adaug[
faci1it61i1e acordate pentru accesul la asistentd medicala, inclusiv
gratuiti, pentru populafia din mediul rural cu venituri mici sau fir[venituri, din zonele defavorizate.
Cu toate acestea, nu suntem mulgumili de modul in care se
desfbqoari reforma in sectorul medical, de performanlele obfinute,
practic, la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sdnet5lii.
279
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 282/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
In legdtur5 cu problematica principalelor domenii sociale, ag dori
sA asigur cetiienii Rominiei gi pe Dumneavoastrd, stimaliparlamentari, ci noi considerim problema legatd de sectorulsinAtilii reprezintd, in momentul de fa\d, poate cea mai importantiprioritate pentru noi. incercdm sd revedem sistemul aga cum a fostel construit in acegti ani. Am efectuat cdteva modificdri la nivelulconducerii ministerului, vom continua cu aceste mdsuri. Dorim sd
gdsim cele mai bune solulii de utilizare a fondurilor pe care leavem la dispozifie, astfel incdt, intr-un termen c6t mai scurt, indomeniul sinitifli sd putem observa schimbiri semnificative.
Nu am reugit in acegti doi ani decdt sd atacdm problemelesectoriale, prin care am oprit addncirea sdrdciei gi extindereamarginalizdrii sociale. Analizele specialigtilor, inclusiv ale celordin organismele internalionale arat6 chiar o diminuare a ponderiipopulaliei aflate sub nivelul minim de trai.
Dar, in mod evident, aceste aprecieri generale, datele statistice nufin de foame, nu lin nici de cald. $tim ci trebuie si c6ut6m maideparte resurse pentru a rezolva gi probleme la nivelulinfrastructurii localitililor, in special in mediul rural, trebuie sicdutdm gi soluliile de investilii pentru a genera mai multe locuri demunci pentru persoanele de vdrsti activS, trebuie sd g6sim soluliigi pentru pensionari, pentru a imbunitili gi sistemul de sindtate,pentru a imbunitdli condiliile din invdldmdnt gi multe altele.
Problema este c[ bugetul este cel pe care il cunoagteli gi pe care ilvotafi la sfrrgitul fiecdrui an pentru anul urmStor. Nu avem alteresurse pe care sd le utilizim pentru a rezolva aceste probleme gi
incercdm sd utilizdm cdt mai bine aceste sume pentru a rezolva cdtmai multe dintre problemele pe care le cunoagteli.
Sprijinim noua identitate istoricd
Si culturald a poporului romiln
Solidaritatea sociali nu se realizeazd" ?ns6, numai prin protecliesociald sau prin servicii de sinitate gi educafie oferite de stat. Ea se
realizeazd prin comunitatea de valori, de culturd gi de credin{e a
280
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 283/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 284/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
din avangarda romdneasce. Dali-mi voie s[ v[ invit si mergeli sd
vedeli recent deschisa Seclie medievall de la Muzeul Nalional deArt6. Veli vedea de ce trebuie si fim mdndri de ceea ce inseamndtrecutul romdnesc, arta romdneasc[ gi putem oricdnd s5 prezentimoriciror vizitatori o carte de vizitil culturali si istorici la nivelul celmai inalt.
in domeniul institutiilor de spectacol, considerim un mare succes
desftqurarea Festivalului ,,George Enescu" gi a manifestlrilor
artistice in ,lnul Caragiale".
Doresc si menlionez fapfil ci, in cur6nd, vor incepe lucririle laOr5gelul artigtilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de
locuinle 9i ateliere destinate, in principal, artigtilor tineri.Considerdm cd domeniul cultural trebuie sE reprezinte, incontinuare, un interes special pentru Guvem gi pentru toateinstituliile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastrd
romdneascd in spaliul european este $i va fi determinatd, in maremlsur[, de specificul cultural.
Vreau si subliniez gi faptul cd incercim si tratdm cu respect istorianoastr6, chiar dac6 putem sd avem pdreri diferite despre anumitesegmente ale sale. Felul in care am tratat segmentul perioadeimonarhice din istoria romdneascd, felul in care ne-am purtat curegele Mihai, fost gef al statului, in condiliile in care guvernareaanterioard, cu preocupdrile pe care le cunoagteli in acest domeniu,nu a gtiut sd asigure nici micar un mediu decent de locuit pentrufamilia regald ?n Bucuregti, ilustreazi opfiunea noastrd de arespecta trecutul gi instituliile lui, chiar dacd, desigur, ne permitems5-l judecim.
Au fost disculii in ultima vreme gi in legdturd cu o decizie a
Guvemului de a aduce inapoi in lar6 osemintele regelui Carol al IIJea.Vreau sd vd informez cd aceastd decizie s-abazat pe o intenlie pe
care am exprimat-o in cursul anului 2001, intr-o scrisoare pe care
am trimis-o regelui Mihai gi in care, dupi ce am vizitat locul incare erau depuse osemintele regelui Carol al ll-lea gi ale fostei sale
282
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 285/483
solii, Elena Lupescu, - intr-o debara dinh-o clddire din Lisabona -,gi l-am consultat pe regele Mihai, ca ;ef al Casei Regale, in legltur6cu aceasti intenfie. Acest schimb de scrisori a avut loc in anul
2001. Regele Mihai mi-a transmis rispunsul siu '.. cd gtim bine
istoria disputelor pe care le-a avut cu tatil siu 9i, pe aceastdbazd,
am trecut la pregdtirea acestei acfiuni'
Ag vrea s[ fie foarte clar c6 aceasta este o inifiativa pi o m6sur6 pe
care ne-o asumlm. Este adevlrat, 9i domnul senator Adrian
P6unescu, anul trecut, a suslinut aceasti misurd 9i vreau sd iimullumesc. Nu ag vrea si parl cumva c[ ne ascundem in spatele
unei alte inifiative, pentru ci aceasta a fost iniliativa clatd pe care
am discutat-o inclusiv la nivelul Guvernului 9i am adoptat-o' Nu
punem in disculie ce a fbcut Carol al Il-lea, nu este problema
noastr[. se vor scrie in continuare foarte multe c[rfi despre el 9i
despre ceea ce s-a intamplat in perioada interbelic[, dar nu putem
s[ llsim ca zorTe ale istoriei noastre s6 fie aruncate prin colluri de
clidiri in alte p6(i ale EuroPei.
Aceeagi filozofie cu care am lansat ideea unui institut de cercetare,
de analizdpentru exilul romdnesc. Dacd ne-a interesat perioada de
dinainte de r6zboi, cred c6 trebuie s6 ne intereseze qi perioada de
dupi rizboi. Este inadmisibil ca in Paris, de exemplu, in coqurile
de gunoi si se arunce documente importanle ale perioadei
postbelice, scrisori importante ale unor personalitali din Rom6nia,
in condiliile in care cei care au fbcut parte din exilul romdnesc,datoritd virstei, dispar, iar mogtenitorii 1or probabil sunt mai pulin
interesafi sd pistreze aceste documente.
Repet, noi nu vrem sd facem judecifi de valoare, dar avem o
responsabilitate de a ne raporta, a;a cum am fbcut-o in ceea ce-l
privegte pe Nicolae Titulescu, care gi el era undeva intr-un cimitir,
ieparte, in sudul Franfei, la Cannes. Este datoria noastri de a face
aceste lucruri gi de a continua aceste lucruri. Trebuie s[ne aducem
inapoi istoria, dac6 wem s6 fim puternici atunci cind ne raport5m
la viitor. Fiecare va facejudecalile sale in legiturd cu unul sau altul
dintre personajele acesteia. Luafi orice istorie despre Nicolae
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 286/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Titulescu gi veli vedea ci in perioada ?n care a treit erau mult mai
mulli cei care ?l criticau decdt cei care il iubeau. V6 asigur c6, odatl cu timpul, se decanteazi multe fapte, poate putem s6 vedemmai bine din perspectiva timpului.
in domeniul culturii minoritililor, stimali colegi, pregdtimdeschiderea Centrului de Culturd a Romilor, care va dispune de unansamblu artistic - dans, teatru, muzicd, expozilie de civilizalie aacestei minorit5li.
in legiturd cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite,Guvernul nostru a ttatat cu toat6 responsabilitatea relalia stat -biserici. sprijinim biserica prin acordarea de salarii personaluluiclerical qi neclerical, precum gi prin asigurarea pensiilor pentruclerul pensionat. Am transferat pentru bisericd, cu titlu gratuit,importante suprafele de teren agricol gi forestier, precum giimobile. Am acordat gi vom acorda, in continuare, sprijin financiar
pentru renovarea gi punerea in valoare a unor ldcaguri de cult qiconstruirea unor noi biserici.
Ne indreptdm cu pasi mari spre Occident
Activitatea de politici externi a Guvernului Romdniei in cei doiani a marcat decisiv noua identitate europeand gi euroatlanticd, a
lirii noastre, prin confirmarea unui traseu concret gi previzibil aladeririi la uniunea Europeand
qi oblinerea invitaliei de aderare aRomdniei laNATO.
Rezultatele pozitive iffegistrate au reflectat racordarea solidd apoliticii externe la progresele economice gi sociale oblinute inconformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare.
Perioada ultimilor doi ani a marcat redefinirea rolului strategic alRom6niei in noul context global gi regional, precum gi angajarea
efectivi a lnt',i noastre in procesele integr[rii qi coopeririieconomice internalionale, pe bazele competitivitdlii giperformanlei.
284
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 287/483
La iumdtate de mandat
La oblinerea deciziilor pozitive pentru destinul european qi
euroatlantic al Romdniei luate la Praga gi la Copenhaga la fineleanului 2002,tnrol esenlial l-a avut modul consecvent pi coerent al
acliunii Guvernului, in ansamblul s6u, implicarea responsabild a
tuturor ministerelor in indeplinirea obiectivelor stabilite prin
agenda pentru reforme gi in planurile sectoriale de acfiune pentru
indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeani 9i NATO.
Se disting, in mod deosebit, progresele inregistrate in cooperarea
cu partenerii europeni de care ne leagf, relalii cu semnificaliispeciale, cum sunt: Franfa, Germania, Italia, Grecia, inilierea unei
noi etape in relaliile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia,
Irlanda, Islanda, Danemarca gi alte ldri membre ale Uniunii
Europene, precum gi deschiderea frrd precedent in relafiile politice
gi economice cu Suedia, aga cum am ardtat, in urma soluliondrii
definitive a problemei datoriei Romdniei fali de aceastl !ar6, prin
plata sumei de 120 milioane USD, in cele patru rate din 2001 9i
2002.
ln anii 2001 9i 2002 au avut loc intdlniri oficiale 9i de lucru cu
primii minigtri din toate statele membre ale Uniunii Europene 9i ale
NATO gi au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-
ministru, ca gi al celorla$ membri ai Guvernului pentru suslinerea
relaliilor pragmatice cu spaliul estic gi cu parteneri din alte zone
geografice.
in sprijinul candidaturii lirii noaske de a adera la NATO, Guvernul
a acordat o atenlie specialE intensificirii contactelor politice, atdtinplan bilateral, cu membrii alianlei, cdt gi in relalia cu Secretariatul
internalional NATO.
Amrealizat intdlniri cu qefi de stat gi de Guveme din fdrile aliate 9i
din ![ri candidate, ocazii in care au fost ?ntirite parteneriate cu o
dinamicd innoit6, inspecial cu SUA, Franla, Marea Britanie, Italia,
Spania, Grecia, Turcia, Norvegia gi alte 16ri aliate.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 288/483
Adrian Nastase - Spre normalitate
Romdnia a dovedit, totodatd, cA este un aliat de nddejde inconfruntarea cu ameninlirile neconvenfionale, in lupta impotrivaterorismului internafional.
Buna pregdtire a Romdniei pentru aderarea la NATO a fost
confirmatd de preqedintele SUA in cursul vizitei sale la Bucuregti,in noiembrie 2A02, cdnd au fost apreciate eforturile depuse depoporul romdn pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe
care le-a calificat drept ,,o reugit5", iar invitalia privind admiterea
in Alianfa nord-atlantici drept ,,un vot de incredere din partea
!6rilor NATO".
O atenlie speciali a fost acordatd intiririi rolului gi contribulieiRomdniei la dezvoltarea cooperirii regionale in Europa de Sud-Est,in primul r6nd, prin intermediul Pactului de stabilitate gi pe baza
unei strategii de acliune coerentd a Rominiei in plan regional.
Romdnia a avuto
prezen[dactivd
giiniliative de referinlE in cadrulcooperlrilor regionale la Marea Neagr6, in cadrul Procesului de
Cooperare in sud-estul Europei gi SECI, precum gi in cadrulcooperirilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participim.
Romdnia a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de
iniliative regionale in plan politico-militar in sud-estul Europei.Guvernul nostru a adoptat pozilii constructive gi a propus o
abordare pragmatici a proiectelor gi iniliativelor de cooperareregionald in cadrul Iniliativei Central Europene gi CEFTA.
Relafiile cu 15ri1e vecine au fost amplificate pe baza unorparteneriate pragmatice, care au consolidat eforturile comunepentru integrarea europeand.
Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut inilierea uneinoi etape in rela{iile rom6no-ungare, prin propunerea
Parteneriatului pentru secolul aI XXI-lea, precum gi prin intdlnirilefrecvente intre primii-minigtri ai celor dou6 !5ri.
286
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 289/483
La iumdtate de mandat
In ultimii doi ani, relalia cu Bulgaria a avut o amplitudine specialA,
care a confirmat viziunea comune a Guvernului Rom0niei gi
Guvernului bulgar privind parcursul citre aderarea ldrilor noastre
in Uniunea Europeani gi NATO.
A fost amplificatd cooperarea cu Guvernul sdrb, au fost lansate noiproiecte de cooperare in plan economic, in facilitarea comerlului gi
in domeniul transporhrrilor. Iat6, chiar ast5;zi se afl6 la Bucuregti
ministrul de externe al noii entitili statele Serbia gi Muntenegru,
tocmai pentru a discuta felul in care putem s[ dezvoltdm, in noilecondilii, relaliile bilaterale.
Au continuat eforturile pentru incurajarea unor relalii constructive
cu Republica Moldova in spirit deschis, pragmatic, european,
urmdrind relansarea cooperdrii economice bilaterale qi consolidarea
comuniunii culturale. Sigur, acesta este un subiect mai delicat pe
care va trebui sdl vedem cu atenfie. Sunt diverse procese de
a$ezare la Chiginiu. Vom urmdri cu atenlie. Dialogul nostru cuChigindul, in nici un caz, nu va porni de la precondilii pe care
cineva s6 le impund in legdturd cu felul in care noi putem sd
abordim anumite tipuri de probleme. Ne rezervim dreptul de a
face propriile noastre aprecieri in legdturi cu o realitate sau alta. inceea ce priveqte relafiile noastre pe care le avem intre ldrile noastre
vecine, cum men{ioneazd tot mai des liderii de la Chipindu, gi pe
care noi le considerdm relafii frdleqti pentru diverse raliuni de
istorie, sigur, suntem deschigi sd abordim cu mai multd atenfie, cumai multi amplitudine relaliile economice qi, bineinfeles, cele
culturale.
Au fost puse bazele Parteneriatului romdno-ucrainean pentru
Europa.
Guvernul $i-a propus relansarea gi dentoltarea legSturilor
economice gi comerciale gi a raporfurilor bilaterale de ansamblu cu
Rusia. Dialogul politic cu Federalia Rusi privind incheierea
tratatului de bazd, a fost productiv gi este de agteptat sernnarea
acestuia de citre preqedinlii celor doui state in acest an.
287
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 290/483
Adrian Ndstase - Snre normalitate
Convorbirile cu premierul Federafiei Ruse au confirmat trecerea la
o noui etap6 de cooperare, baza6, pe incredere reciprocd, pe
interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe
termen lung. De altfel, la sfhrgitul lunii martie, il aqteptim laBucuregti pe premierul Kasianov pentru a confirma dialogul pe
care l-am inceput ct ocazia vizitei efecfuate anul trecut laMoscova.
in ultimii doi ani, s-au revitalizatlegdtrtt'rle Romdniei cu partenerii
din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, curegularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relaliilor de
cooperare gi a oportunitdlilor de export in zona Asiei Centrale, inldri arabe, Africa gi din America de Sud.
Una dintre acliunile de referinld pentru amplificarea relaliilor !6riinoastre cu parteneri din afara spaliului euroatlantic a constituit-ovizitaoficiald intreprinsd in R. P. Chfuezd"in anul2002.
Guvernul Romdniei a continuat sd promoveze consecventdimensiunea esticd a cooperdrii. Prin pozilia s6 geostrategicd
Romdnia reprezintd puntea prin care Uniunea Europeand poate sd
igi proiecteze rolul qi capacitatea sa de motor de dezvoltare a
relaliilor spre spaliile in tranzi\ie de dincolo de Marea Neagr6,citre Marea Caspicd gi Asia Centrali.
RomAnia s-a pronunlat activ pentru suslinerea eforturilor
comunitilii internalionale privind combaterea ameninldrilorneconvenfionale qi pentru respectarea stricti a angajamentelorprivind neproliferarea armetor de distrugere in masd. in acest sens,
Guvernul nostru a adoptat pozilli ferme in legdturd cu problemairakiani, confirmind responsabilitatea lirii ca viitoare membrl a
NATO 9i a Uniunii Europene.
$i din acest punct de vedere, gi in calitate de vicepregedinte al
CSAT gi de prim-ministru, doresc sd vd mullumesc pentru votul pecarc l-ali exprimat astlzi gi pentru sprijinul pe care l-ali asiguratpozi,tiilor pe care Guvernul gi, bineinleles, CSAT, le-au formulat inlegltur6 cu criza irakiand.
288
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 291/483
La jurndtate de mandat
Guvernul a urmdrit cu consecvenld consolidarea relaliilor cu
comunitdlile romane$ti din str6in[tate, in special cu cele din !6ri1e
vecine.
in ceea ce priveqte promovarea valorilor culturii romdneqti, a fost
organizat| o suiti de evenimente in plan intern gi internalional la
Geneva, Paris, Londra gi in alte capitale, dedicate personalitafli
celui mai important diplomat romdn gi ilustru reprezentant al
Societilii Naliunilor - Nicolae Titulescu.
Un rol important in acfiunea de politici extern[ a Guvernului
Rominiei l-a awt dialogul substanlial cu societatea civild, ?n
special prin dinamizarea activitSlii unor prestigioase repere ale
diplomaliei romAnegti, cum sunt ADIRI, Fundalia ,,Nicolae
Titulescu", Institutul Romdn pentru Studii Internafionale,,Nicolae
Titulescu', precum gi prin cooperarea cu o serie de organizalii
neguvernamentale gi academice din lard qi din strlindtate.
A fost inaugurat noul sediu al Ambasadei Romdniei la Berlin, o
realizare deosebiti, gi este in curs de finalizare preg6tirea noului
sediu al Misiunii Romdniei pe ldngd Uniunea Europeani, la
Bruxelles. Sigur, ne-ar fi convenit ca cei care au fbcut contractul
pentru sediul noii ambasade de la Berlin qi care au semnat
contractul inainte de 2000 sd gi pl6teascd pentru aceastd
construcfie. Ddngii au preferat, pentru diverse ratiuni, doar sd
semneze contractul, ldsindu-ne pe noi si plItim rcalizareainvestifiei. Le mullumim foarte mult gi apreciem inci o dati felul
in care au qtiut sd transfere la guvernarea noastri aceasti problemi.
Totugi, vreau sd vi spun cd prin eforturi deosebite ale echipei de
constructori, acest nou sediu al Ambasadei Romdniei in Germania
arati cu totul remarcabil.
Am cumpdrat, aga cum qti1i, cu aprobarea Dumneavoastri, un nou
loc la Bruxelles pentru a permite un alt mod de lucru pentru
echipele noastre in perspectiva finalizbni negocierilor qi
desfbgurdrii contactelor cu Uniunea Europeani. Este un proiect
pentru care din nou a trebuit sd d[m bani. Dac[ ar fi fost altii
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 292/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
inaintea noasffA care sI dea aceqti bani, probabil cd noi am fifolosit banii pentru altceva. in scurt timp, acest nou sediu dincentrul Bruxelles-ului va fi funclional gi el ne va fi extrem de utilpentru eforturile viitoare.
De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de
lucru performante, care s6 fie compatibile in viitor ,,spaliuluiSchengen", au fost deschise consulate generale la Barcelona,Shanghai gi s-au frcut pregdtiri pentru deschiderea in curdnd a
consulatelor generale de la Sankt Petersburg gi Hong Kong.
Doresc si subliniez faptul ci in perioada 200I-2002, in intreagaactivitate de politicd externd, Guvernul Romdniei a beneficiat desprijinul constant al Pregedintelui 1[rii, domnul Ion Iliescu, 9i alParlamentului Rom0niei.
Prioritdgi pentra a doaa parte a mandatalui
Doresc sd v5 mulpmesc, in mod special, pentru efortul pe care l-a!idepus in aceastd parte a mandatului dumneavoastri, in vedereasusfinerii programului de guvernare, prin adoptarea, in perioada2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite in procesul deaccelerare a reformei politice, economice, sociale gi institulionale.
Vd mu$umesc, de asemenea, pentru atenlia pe care ali acordat-o gi
pentru modul responsabil in care a\i tratat, in cadrul procedurilorparlamentare, proiectele de lege promovate de Guvern inperspectiva aderirii Romdniei la Organiza\ia TratatuluiAtlanticului de Nord gi a integrdrii Frii noastre in UniuneaEuropean6.
Ag vrea, de asemenea, sE folosesc acest moment pentru a multumicolegilor nogtri, membri ai Partidului Umanist Romdn gi, deasemenea, colegilor din grupurile parlamentare ale UDMR, incadrul unei colabordri parlamentare pe care doresc s6 o salut inc6 odate $i care consider cd a reprezentat unul din motoarele principalealereztltatelor bune pe care le-am obfinut impreuni.
290
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 293/483
La jumdtate de mandat
Sunt congtient cA acest discurs este mai lung ca de obicei, dar am
vrut, pe de o parte, sd pun impreunl, sd realizez o sintezi a celor
1.400 de pagini pe care colegii nogtri de la PD gi PNL nu au vreme
sl le citeasci datoriti preocupirile diferite pe care d0nqii le au in
calitate de parlamentari qi de oameni politici in aceasti perioadd,
dar, pe de alti parte, amconsiderat util ci este important si vd spun
cdteva cuvinte gi despre viitor. Sunt convins c6 aqteptali unele
comentarii din partea noastrd gi in 1eg5tur5 cu proiectele pe care le
avem in vedere pentru perioada care urmeaz6.
De aceea, v-am prezentat principalele coordonate ale activitiliinoastre de pini in prezent, avdnd convingerea cd rezultatele
pozitive oblinute in anii 2001-2002 nu reprezint6 dec0t o etapd a
realizilrli programului nostru de guvernare.
Vreau sd subliniez faptul cd ne agteaptd perioade decisive, dar
avem o bazd btndpentru indeplinirea angajamentelor asumate.
Ne confruntim cu multe probleme. ln unele domenii rezultatele
stau inci sub semnul fragilitn{ii.
Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO qi ai Uniunii
Europene ne determini si ac,tionlm consecvent pentru modernizare
gi dezvoltare.
Anul 2003 este un an esential pentru accelerarea procesului de
pregdtire a aderdrii Rominiei la Uniunea Europeand, iar pe bazaprogreselor inregistrate in politica intern6, devine posibild
frnalizarea negocierilor gi semnarea tratatului de aderare pe
parcursul anului 2004.
Doresc si remarc faptul c6, in numai doi ani, Romdnia a deschis
negocierile pentru 2l de capitole din totalul de 30 qi a incheiat
negocierile la 10 capitole din cele 16 frnalizate la acest moment.
Aga cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider
ci impreuni cu membrii cabinetului formdm echipa care poate
gestiona bunul mers al societitii romdneqti.
291
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 294/483
Adrian Ndstase- Spre normalitate
Am demonstrat aceasti capacitate gi vi asigur cA vom proceda la
fel qi in continuare.
ln concordanli cu noile realit5li interne gi exteme am pus la punctun program detaliat de acfiuni pentru anii 2003 gi 2004. Acest
program rdspunde principalelor obiective asumate gi anume:
o realizarea, in continuare, a unei cregteri economice durabile,
suslinuti de modernizarea sistemului economic nalional gi
construirea unei economii de piati funcfionale;o cre$terea generald a standardului de viatd, al populaliei gi
manifestarea solidaritafli sociale, prin stimularea cdgtigurilorobfinute din munc6, precum gi prin asigurarea unei proteclii socialeimbunit[tite pentru categoriile vulnerabile;o intensificarea combaterii corupliei gi asigurarea accesului liber laacte corecte de justilie.
Doresc si vi asigur, stimafi membrii ai Parlamentului, gi prinDumneavoastrd intreaga populafie, cd vom aplica integralprevederile progtamului nostru social, pentru care sunt alocate,
prin buget, resursele financiare necesare.
in primul rdnd, este vorba de reducerea gomajului. Prin Programulnafional de ocupare a fo4ei de munci ne-am propus integrarea pe
piala forfei de munci in anul 2003 a incd 300 de mii de persoane.
Vom da prioritate tinerilor pinl in 25 de ant, gomerilor de lungd
durat5, femeilor, persoanelor cu handicap gi romilor.
Un al doilea obiectiv il reprezintl protejarea gi imbundtSlirea, incontinuare, a puterii de cumpdrare a pensionarilor.
Solufii imediate qi spectaculoase gtim cu tolii ci nu existd.
C[utim in continuare cele mai pohivite modalitnti de rezolvare a
acestei probleme.
in acest moment, avem stabilit ca obiectiv, pdnd in iulie 2003,
recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile gi
292
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 295/483
La jumdtate de mandat
frnalizarea acliunii pdnb la jumltatea anului 2004. Dacd vor exista
resurse suplimentare suntem decigi s[ devansdm acest termen.
Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substanlial in cursul
anului 2004.
ln domeniul asistenlei sociale, vom revizui sistemul de acordare a
ajutoarelor pentru incllzirea locuinfelor, urmdrind cu prec[dere
suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.
in ceea ce privegte ocrotirea sdndtilii, vom aplica mdsuri pentrurelansarea de fond a reformei sistemului medical, urmdrind:
nonnarea qi funclionarea eficient6 a spitalelor; reabilitarea relelei
de maternitdli; continuarea modernizSrii serviciilor de urgenld, atAt
la nivel urban, cdt gi rural; intensificarea acliunilor intreprinse prin
programele de sdnitate a femeii, copilului 9i familiei;
imbundtilirea sistemului de asigurare a compensirii 9i gratuitSlii
medicamentelor; respectarea stricti a destinaliei fondurilor alocate
sinitifii.
in anul 2003 eforturile gi acliunile Guvenrului se vor concentra in
direclia indeplinirii condiliilor necesare pentru ca Romdnia sloblind calificativul de economie funclionald de pia!6.
Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura
premisele favorabile pentru ca ?n urmltoarele gase luni s[ se
realizeze progrese vizibile in domeniul economic ai juridic, prinaplicarea de politici corecte in conformitate cu principiile liberei
inifiative gi concuren{ei.
Pentru integrarea avantajoasi in structurile industriale europene
vom regindi conceplia, strategia gi instrumentele de politicd
industriald cu scopul sporirii semnificative a competitivitIlii
intreprinderilor rominegti in raport cu cele similare din Uniunea
Europeand.Regindirea macrostructurii industriei va urmiri armonizarea cu
evoluliile qi cu tendinfele existente pe plan mondial, prin
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 296/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
stimularea dezvoltirii industriilor cu pialA in expansiune,bazate pe
tehnologii de vdrf, specifice ,,noii economii". Sunt industrii carepot fi dezvoltate in cooperare cu firme striine de prestigiu, inclusiv
prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor indomeniul cercetdrii gtiinfifice gi dezvoltirii tehnologice gi de
reducere a fenomenului de migralie a inteligenlei romdnegti.
Lucrdm la elaborarea unui program care sd asigure regenerarea
industriei, respectiv refacerea sistemului induskial nalional,
caracterizat acum printr-o diversificarc exagerati, in neconcordanlicu poten{ialul tehnic, tehnologic gi financiar gi cu tendinleleexistente pe plan mondial.
Dorim sl asigurdm transformarea industriei intr-un sistem deschis
gi flexibil, care sd rlspundi cregterii presiunii concurenfiale,
generatd de accentuarea diviziunii internalionale a muncii gi
constituirea de relele de produclie gi distribulie la nivel regional gi
global.
in domeniul politicii financiare vom aplica mdsuri pentru
continuarea reformei sistemului fiscal. in sensul reduceriiimpozitelor, taxelor gi contributiilor, precum gi pentru o maiechitabild alezare a acestora pe categorii de conhibuabili;imbun[t51irea colectirii veniturilor bugetare; sporirea calitdliimanagementului cheltuielilor administraliei centrale gi locale;
cregterea transparenlei qi efi cienfei utilizdrii fondurilor publice.Pentru descurajarea acumulirii de pl6!i restante, atdt cdtre bugetele
publice, cdt gi intre agenlii economici, vom acfiona, intre altele,
pentru a aduce la cunogtinJa opiniei publice, lista contribuabililorcare inregistreazi obligafii restante, precum gi cuantumul acestora.
Totodatd, vom asigura intirirea disciplinei salariale in sectorul de
stat.
Urmirim intensificarea procesului de privatizare a intreprinderilorde stat. in acelagi timp, vom acfiona pentru statornicirea unor relaliicit mai bune cu investitorii romini sau striini.
294
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 297/483
La jumdtate de mandat
Postprivatiz area, c& activitate complementatd privatrzdtii, a produs
din nefericire, in unele situafii, neinlelegeri in relalia cu investitoriistrlini. Prin intermediul reglementirilor stabilite qi aL
amendamentelor la care lucrSm in prezent, se creeazd temeiurile
legale pentru a asigura un tratament egal 9i transparent tuturor
investitorilor in ceea ce privegte evaluarea modului in care acegtia
iSi realizeaz[ obliga]iile contractuale in perioada postprivatizare.
in sfhrgit, vom acorda o mai mare atenlie componentei sociale a
pivatizdrii. Toate privatizfulle de mare anverguri vor avea labazdplanuri de afacei bine elaborate, prin gare s5 se asigure^functionarea
in continuare a acestor societili. in acelaqi timp, se va
urm6ri stabilizarea unui numir tezonabil de locuri de muncd in
unitalile privatizate. Vom continua sd realizdm toate acestea in
dialog cu sindicatele qi investitorii.
in alt6 ordine de idei, recent, am analizat strategia cu privire la
construcgia de autostrdzi in Romdnia' Acest program reprezintl unproiect politic, economic gi social major al Guvernului.
Avem in vedere realizarca pdni in anul 2007, deci la momentul
integrarii noastre in uniunea Europeand, a unei autostr[zi care va
legaRomania de lirile membre ale uniunii. Astfel, s-au luat decizli
pentru infiinfarea Societilii Nalionale de Drumuri 9i Autostrdzi 9i
pentru frnalizarea, pdn[ in anul 2006, in prima etapi, a unor
tronsoane de autostrizi pe Culoarul IVPaneuropean' respectiv
Nddlac-Arad-Bucureqti-Constanta, urmdnd sd se aloce aproximativ
4 miliarde euro; studiem, de asemenea, 9i varianta construirii unei
autostrizi prin centrul Transilvaniei, pe ruta Bragov-Tdrgu Mureg-
Cluj-Napoca-Oradea.
Pe de alti pafte, ieri am discutat 9i cu unii dintre colegii noqtri
progtamul pe care vrem s6-l lansEm mult mai ambilios este
programul de pietruire a drumurilor comunale. Este un obiectiv
Lare ar trebui sd ne preocupe pe toli in mai mare misurd - studiem
modalitatea prin care putem s5 finanldm un asemenea proiect in
anii urmitori.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 298/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
in domeniul administraliei publice, in anul 2003, Guvernul va
acorda o atenlie deosebiti accelerdrii reformei in administra(iapublic[ centrald gi locald, cu sprijinul Uniunii Europene gi alBdncii Mondiale. Ne propunem sI asigurdm o modificare de fond a
structurii qi num6ru1ui aparatului din ministere gi celelalte autoritelipublice centrale gi locale. O primd acfiune constd in reducerea cu20oh a numirului secretarilor de stat. in cursul acestei luni se vadiminua numdrul funcliilor de conducere - directori generali,
directori, gefi de servicii gi gefi de birouri, astfel inc0t aceste
categorii si nu reprezinte mai mult de 10-12% din numdrul total alfunclionarilor.
in acelagi timp, se vor lua misuri pentru reducerea personalului de
la agenfii, secretariate gi oficii, inclusiv prin preluarea unoractivit5ti la nivelul ministerelor. Avem in vedere, totodatd,reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor interitoriu, urmdnd ca la nivelul fiecirui jude! si funclioneze un
singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentrucontrolul aplicdrii legilor 15rii. in aceastd situalie vom transfera oparte din activitAlile serviciilor publice descentralizate, fre laautoritdlile locale, fie la prefecturi, gi vom intiri direcliile deintegrare europeani din fiecare prefecturi gi consiliujudelean.
in ceea ce privegte reforma funcliei publice, avem in vedere
modificarea gi completarea Legii nr. 188ii999 privind Statutul
funclionarilor publici, pun6nd accent pe stabilirea clar6 acategoriilor de funclionari qi anume: corpul inallilor funcfionaripublici, funcfionari publici cu funcfii de conducere qi funclionaripublici cu funclii de execulie.
Vom adopta Codul de conduitl al funclionarilor publici qi vomstabili mecanisme pentru imbundtdlirea salaizdrii acestora inraport cu performanlele oblinute.
Pentru intirirea autonomiei locale administrative gi financiare lanivel local, Guvernul va acliona in vederea creqterii semnificative a
ponderii veniturilor proprii in structura qi conlinutul bugetelor
296
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 299/483
La jumdtate de mandat
locale. in scopul rcalizdrii acestui obiectiv, vom introduce bugetele
de funclionare gi de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se
va efectua numai pebazd de programe.
Un rol important il va avea gi continuarea procesului de
informatizare a administraliei publice gi generalizarea ghigeelor
unice la nivelul autoritdlilor locale, in vederea apropierii
administraliei de cetdfean.
Urmdrim, deasemenea, asigurarea transparenlei actului public,
consultarea cetdlenilor in problemele de interes local 9i denroltarca
parteneriatului public-privat.
Vom exercita, potrivit reglementirilor legale, un control exigent
privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospoddrie
comunali, prin efectuarea unor analize riguroase asupra
fundament6rii costurilor de produclie 9i a stabilirii tarifelor.
Pentru suslinerea procesului de reformi din administralie, vomavea in vedere imbunltSlirea managementului resurselor umane'
punind accent pe formarea specialigtilor 9i atragerea tinerilor in
acest sector. Sectorul de resurse umane, de head-hunting, cum ar
spune domnul Pruteanu, are deja in banca de date peste 10.000 de
CV-uri ale unor tineri care au frcut studii in strdindtate 9i care
doresc s5 lucreze pentru administralie, la nivel central sau la nivel
local. Depinde de noi s6-i incurajim pe aceqti tineri, s6-i aducem
mai aproape de noi qi si-i obignuim cu dimensiunea europeand a
activitdlilor administraliei publice.
Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali,
Un lucru important pe caf,e l'am realizat in acegti doi ani de
guvernare a fost cdgtigarea, prin profesionalism 9i credibilitate, a
legitimitIlii proiectului nostru de reform[ economic[ 9i social6-
Aqa se explicl credibilitatea dobAndit[ pe plan extern qi suportul
popular pe care l-am oblinut in aceasti perioadi, dovezi elocvente
c5 Romdnia se afl6 pe drumul cel bun.
297
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 300/483
Guvernul gi Parlamentul au cdgtigat in acegti doi ani importante
procente de incredere, confirmate prin sondajele de specialitate. yd,rog s[ observ[m ci aceste cregteri de incredere au mers in paralel.Atunci cdnd Guvernul este ineficient, atunci cdnd el are probleme,inevitabil populalia asociazd gi Parlamentul sistemului general deputere. La fel se int6mpli gi cu Pregedintele Romdniei. Acestecomponente ale puterii nu sunt gi nici nu pot fi percepute izolat,fiecare cu dinamica proprie, pentru cd in final ceea ce cotfieazdsunt rezultatele pe care nu le putem obline decAt impreunl. in acest
context, apreciem in mod deosebit faptul c6, degi o parte apopulaliei nu beneficiazd incd de un nivel de trai acceptabil, iqiexprimi speranla in imbundtdlirea, in continuare, a situatieimateriale, ceea ce probeazd increderea in politica guvernamentald.Este un fapt care ne responsabilizeazd in mod suplimentar,demonstr6nd, in acelaqi timp, cregterea semnificativ| a dorinlei departicipare la proiecte de anverguri.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 301/483
ANGAJAREA POLITICA
innporRrvA coRuPlmtt
(martie 2003)
fluvernul aduce astdzi in fala Parlamentului, sub forma
\Jangajdrii rdspunderii asupra unui proiect de lege, o problemd
cate a frdmdntat societatea romdneasci in ultimul deceniu, cu mare
rezonanrfl, atAt pe plan intern, cdt qi pe plan extern - problema
corupfiei.
Recurgerea la aceastd procedurl legislativi teprezinti un act de
responsabilitate din partea Guvernului fa!5 de un obstacol in
asigurarea credibilitntii Rom6niei, a instituliilor statului, a clasei
politice.
lin s[ declar in mod expres, in plenul celor dou6 Camere ale
Parlamentului, ci Guvernul Romdniei, bazindu-se pe dispoziliile
art. 113 alin. (1) din Constitulie, igi angajeazl rdspunderea asupraunui proiect de lege menit sl ofere solulii eficiente de prevenire 9i
de combatere a corupfiei, asigurdnd transparenli in exercitarea
functiei publice gi mediului de afaceri.
Prin proiectul de lege pe care il promov[m astdzi, am deplina
convingere ci facem un pas important pe calea onoririi ofertei
I Discurs consacrat angajlrii rispunderii Guvemului asupra proiectului de lege privind unelemlsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitililor publice, a func{iilor
publice 9i in mediul de afaceri, prevenirea 9i sanctionarea corup1iei, Palatul Parlamentului,
19 martie 2003.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 302/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
noastre electorale gi de guvernare, precum gi angajamentelor falide Uniunea Europeand gi NATO.
Aceasti iniliativi a Guvernului, care sprijinl direct aplicareastrategiei nalionale pentru combaterea corupliei, are loc la un an dela adoptarea programului nalional gi Planului de prevenire acorupJiei gi a Planului nalional de acliune impotriva corupliei.
Mdsurile propuse in proiectul de lege sunt rezultatul unei analizede profunzime efectuate de Guvern asupra realitblii
romdnegti gi apercepliilor interne gi intemalionale privind fenomenul corupliei inlara noastr6. In acest sens, au fost analizate riguros concluziile unorevalulri institulionale, guvernamentale qi neguvernamentale, aleinvestitorilor strdini gi ale mediului de afaceri din tara noastri,precum gi rezultatele unor studii sociologice realizate in Rom6nia.
O dati cu accelerarea integrdrii Romdniei in Uniunea European[ gi
NATO, trebuie si ne concentrdm tot mai mult asupra bunei
funcliondri a statului de drept, a adminishafiei publice, asupramodului de aplicare a legii sau asupra compatibilitilii mediuluieconomic cu regulile unei economii de piatdr. Din aceastdperspectivd, combaterea fenomenului corupliei este esenlialipentru materializarea angajdrii consecvente a GuvernuluiRomdniei, a societllii romdnegti in ansamblu, ?n asumarea gi
indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeani gi NATO.
Nu ne propunem, cu aceasti ocazie, sd facem un bilan! detaliat almisurilor preventive, precum gi al acliunilor concrete desfbguratein primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului decorupfie.
Am aprobat de urgen!5, la inceputul anului 2001, legile care permitretrocedarea terenurilor agricole gi forestiere, precum qi aimobilelor confiscate ab:uziv. Aceasta ne-a permis ca, acum, in
primivara anului 2003 sd avem peste 92Yo titluri de proprietateeliberate, fa!5 de 70Yo cdt erau in decembrie 2000. A fost retrocedatun numdr insemnat de imobile, peste 8200, urm6nd ca restituirea in
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 303/483
Angai area po liticd imp q1ryvg19yyglie L
nature sb se intensifice potrivit reglementirilor adoptate in ultima
perioad6.
Misuri esenliale de combatere a corupliei au fost luate, practic, in
toate domeniile:
o achiziliile publice;
o licitaliile electronice, unde, prin cele 73.000 de licitalii s-au
economisit peste 1.100 miliarde lei;
o stoparea adopliilor intemalionale in condiliile cunoscute;
o infiinJarea ghipeului unic in institulii publice 9i la Registul
Come4ului;
o reglementarea transparenlei tuturor actelor normative;
o imbunntilirea gi monitorizarea mediului de afaceri;
r prevenirea gi combaterea criminalit6lii informatice qi altele.
Un rol important in aceastl lupti il are, frrd ?ndoiali, gi infiinfareaParchetului Nalional Anticorupfie, care pdnd in prezent gi-a dovedit
utilitatea gi eficienfa prin instrumentarea unor fapte qi acte
relevante de corupqie. Toate aceste acliuni s-au desfbgurat in
conformitate cu programul de prevenire qi planul de combatere a
corupliei, adoptate de Guvern.
in continuarea acestui ansamblu de acliuni, prin prezentul proiect
de lege, Guvernul asigurd deschiderea unei ofensive radicaleimpotriva corupliei. Punerea in aplicare a legii are menirea sirestabileasc6 increderea populafiei gi a comunitdlii oamenilor de
afaceri in capacitatea de acliune a Guvernului qi in puternica sa
voin!6 de a acliona pentru a elimina coruplia din structurile
societilii romineqti, pe toate palierele sale. Voinfa politicl a
Guvernului va trebui s6-gi gdseascd un ecou consistent, mateializatin participarea intregii societ5{i rom0negti: partide politice,
Parlament, mass-media, societate civill, populafie.
Noile reglementdri pe care vi le supunem atenliei reprezintd reacfii
concrete in plan legislativ, institulional gi in planul promovirii
301
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 304/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o dupd 1989.
Totodati, aceste reglementdri au fost concepute in spiritul unuiimperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care sI lescoati din abstractul literei legii gi sd le faci eficiente, aducdndu-lemai aproape de oameni pi de problemele lor reale.
Soluliile din proiectul de lege privind angajarea rispunderiiGuvernului constituie o reaclie la semnalele critice provenite dinmediul intern, dar qi din unele aprecieri externe. Am in vedere
evaludrile Comisiei Europene, ale FMI gi Blncii Mondiale, ale
Transparency International, Freedom House, BERD, GRECO -Consiliul Europei, ca gi semnale ale asocialiilor oamenilor de
afaceri romdni qi striini, ale Consiliului Investitorilor Strdini dinRomdnia, ale unor ambasade str[ine la Bucuregti.
Misurile gi obiectivele cuprinse in proiectul de lege ar rdmdneinutile dacl nu le-am racorda la pulsul concret al societilii, daci nu
s-ar pune in aplicare cu gi pentru cetSleni. Efortul guvernamentalde combatere a corupfiei depinde, in mare misurd, de sprijinultuturor formaliunilor politice, precum gi al societ6fii civile gi mass-
media. Etapa de acliune iniliatl prin acest proiect legislativ implicdpractici institulionale imbunbtifite, deschise gi transparente, care
impun o participare mai activi a cetS{enilor la evidenlierea gi
izolarea fenomenului corupliei, participarea ONG-urilorspecializate pentru a semnala fenomene asociate coruptiei gi a
monitoriza consistenla rispunsului institulional.
Trebuie sd privim realitatea cu ochi critic gi autocritic, dar, inacelagi timp, nu trebuie sd facem rabat de la echilibru gi luciditate.Si recunoagtem cd avem o problemd - coruplia - insl gi zvonisticagi, mai ales, falsele etichetdri politice igi au contribulia lor, care nutrebuie omise din vedere. Pe ldngd realitatea dat6, existi gi
importante mistificdri.
Aq adduga faptul cd, din pdcate, partidele politice s-au preocupat
mult prea pulin de prevenirea gi combaterea corupfiei atunci cdndse aflau la putere. in prezent, partidele din opozilie se manifesti ca
102
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 305/483
Angaj area politicd tmpotriva corupliei
qi cind ar afla de coruplie acum gi nu ar avea nici o responsabilitate
in leg6tur[ cu acest fenomen.
in sensul rispdndirii unei culturi civice solide, Guvemul igi
propune un parteneriat cu reprezentanlii organizaliilor
neguvernamentale, preocupate de urmdrirea gi semnalarea
fenomenului corupfiei, pentru implicarea efectivi a societilii civile
in evaluarea programelor qi proiectelor iniliate pe acest domeniu.
Avem in vedere, in acest sens, realizarea unor campanii publice de
anvergurb pentru cregterea congtientizdrii cetifenilor asupra
consecinfelor fenomenului corupfiei gi, totodati, o mobilizare maiputernici pentru cunoaqterea gi promovarea mlsurilor preventive
pe care le intreprindem in combaterea acestui flagel.
Nu existi o singuri conceplie privind corupfia, dar cetilenii tind s[absolutizeze componenta bdneascd a corupfiei, neglijdnd serviciile
reciproce, sursi indirectd de imbogllire. Cu tolii cred c[ suntem de
acord cu privire la caracterul extins, de proporfii, al corupfiei lanivelul societilii romdnegti. Insuficienta diferenfiere a fenomenelor
de corup{ie ce au loc, a instituliilor implicate, duce la un criticismgeneral, la o radicalizare a opiniei publice in aqtzarea sistemului
politic de corupfie. Acesta este, practic, principalul motiv al
deterioririi relaliei de reprezentativitate dintre cetileni gi clasa
politici. in momentul in care aceasti relafie ajunge sd fie
perturbatd, ins5qi funclionarea regimului politic democratic este
pusd in pericol. Nemullumirile exprimate qi de societatea civildsunt o dovadd a faptului cdrela[ia dintre cetilean gi autoritili este
incd afectatd de disfuncfionalitdli cronice, greu de remediat.
Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor inplan legislativ, urmdrindu-se apropierea autoritililor de nevoile
concrete ale cetblenilor. Marea problemd rimdne insi tocmai
discrepanla dintre prevederea legaLl gi practica institulional[
existenti. Sunt anumite domenii evidentiate de cetdfeni ca fiindcele mai expuse fenomenului corupfiei. Printre acestea ftgxeazdsistemul vamal, sistemul judiciar, polifia, sistemul administralieipublice. Comenzile publice reprezintd activitatea cea mai
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 306/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
favorabild coruptiei, in judecata majoritalii cetilenilor, aici fiind
incluse lucririle publice pentru construcfii, s[nitatea publicd qi
polilia. Agadar, putem si tragem concluzia ci spaliul public gi
activitilile care au leg[turd cu sfera politicd sunt cele mai suspecte,
potrivit percepliei populaliei, dar gi estimdrilor sociologice.
Proiectul de lege pentru care Guvernul igi angajeazd" astdzirdspunderea in fala Parlamentului igi propune si elimine cauzelegeneratoare de corupfie, tocmai in domeniile in care coeficientul de
vulnerabilitate este mai ridicat. Avdnd in vedere implicaliilefenomenului corupliei asupra societilii, prevenirea gi combaterea
acestui fenomen necesiti, pe plan legislativ, o abordare
multidisciplinard gi sistematici, pornind de la reglementarea
aspectelor de drept penal, pdni la disciplinarea raporturilor de drept
comercial gi asigurarea transparenfei in viala economici.
in acest sens, Guvemul a elaborat prezentul proiect de lege ca o
reglementare complex6 care, pe l6ngb dispoziliile ce se circumscriupentru prevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de
corupfie, cuprinde gi dispozilii din alte materii conexe,
indispensab ile realizdrii scopului urmirit.
Am s[ md tefer, in continuare, pe scurt, la principalele
reglementdri pe care le confine proiectul de lege asupra cIruiaGuvernul a hotir6t si-gi angajeze rdspunderea.
Coloana vertebralS a proiectului de lege o constituie prevederilereferitoare la conflictul de interese gi regimul incompatibilitSlilor inexercitarea demnitllilor publice gi a funcfiilor publice. Se
completeazI, astfel, cadrul legal instituit in tara noastri pentruprevenirea gi combaterea folosirii abuzive a funcliilor publice, a
oblinerii unor c0qtiguri necuvenite in exercitarea acestora.
Prevederile proiectului se inscriu, totodati, pe linia documentelorinternalionale in materie gi se regdsesc in unele legislalii europene,
cnm sunt cea italiand, ceh6, spaniold, portughezd.
in cadrul dispoziliilor generale este definit conflictul de interese ca
fiind situalia in care persoana ce exerciti o demnitate publici sau o
304
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 307/483
Angaj area politic d impotriva corupliei
funclie publicd are un interes personal de naturd patrimonialb, care
ar putea influenla indeplinirea cu obiectivitate a atribuliilor care iirevin potrivit Constituliei gi altor acte normative.
Principiile care stau Ia baza prevenirii conflictului de interese in
exercitarea demnitdlilor gi funcliilor publice sunt: imparlialitatea,
integritatea, transparenla deciziei gi supremalia interesului public.
Conflictul de interese este reglementat pentru urmitoareledemnitili qi funcgii publice:
o Preqedintele Romdniei;
r funclia de membru al Guvernului;
o funcliile publice de autoritate din administralia public[ centrald
gi local6;
o magistrafii;
o aleqii locali;
r funclionarii publici.
Este previzuti obligativitatea intocmirii declaraliei de interese a
persoanelor care exercit6 demnitali gi funclii publice, declaralie in
c:lre se includ funcliile delinute in cadrul unor asociafii, fundalii
sau alte organtzalii neguvernamentale ori partide politice,
activitI{ile profesionale remunerate, calitatea de aclionar sau
asociat la societSlile comerciale, inclusiv bdncile sau alte instituliide credit, societ6li1e de asigurare gi cele financiare.
Este reglementati, totodati, interdiclia de utilizare a numelui
insolit de calitatea persoanei care exercite demnitilile 9i funcliile
publice in orice acliune publicitard privitoare la o activitate carc
aduce profit, cu exceplia publicitdtii gratuite pentru scopuri
caritabile.
Declaraliile de interese sunt publice gi se consemneazd intr-un
registru special denumit ,,Registrul declaraliilor de interese".
305
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 308/483
Pe de altd parte, in proiectul de
incompatibihtAlile care vizeazd calitateamembru al Guvemului qi alte funcliiadministralia publicd centrali qi locald,funcfionarii publici.
Potrivit proiectului, calitatea de deputat gi senator, precum gi
funclia de membru al Guvernului qi alte funclii publice deautoritate din administralia publicd central| sunt incompatibile cu:
o funclia de preqedinte, vicepregedinte, director general, director,administrator, membru al consiliului de administralie sau cenzor lasocietSlile comerciale, inclusiv bdncile sau alte institulii de credit,societSlile de asigurare gi cele financiare, precum gi la instituliilepublice;
o funclia de pregedinte sau de secretar al adundriloraclionarilor sau asocialilor la societilile comerciale;
I funclia de reprezentant al statului in adundrilesocietdlilor comerciale;o funclia de manager sau membru al consiliilor de administralie aleregiilor autonome, companiilor qi societdlilor nafionale;c calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Au fost stabilite caztrlle de incompatibilitate privind pe prefecli,subprefecli, primari, viceprimari, pregedinli gi vicepreqedinli ai
consiliilorjudelene,
consilieri locali gi judefeni, func,tionari publici.S-a prevdzut ci pentru persoanele care exercite demnitdli gi funcliipublice de autoritate din cadrul autoritililor gi instituliilor aflateexclusiv sub control parlamentar se aplici normele privind regimulincompatibilitdlilor prevdz;tfie pentru minigtri, precum gi
dispoziliile stabilite prin legi speciale.
Prin reglementarea transparenfei informaliilor referitoare la
obligaliile bugetare restante se urmdregte descurajarea, prevenireagi reducerea acumulirilor de arierate la bugetul de stat, bugefulasiguririlor sociale de stat, bugetul asigurdrilor pentru gomaj gi labugetul fondului nalional unic pentru asigurdri sociale de sindtate,
306
lege sunt reglementate
de parlamentar, funclia de
publice de autoritate dinmagistralii, aleqii locali qi
generale ale
generale ale
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 309/483
Angai area politicd i!89lriv!:gfupliei
precum gi la bugetele locale. Ministerul Finanfelor Publice,
Ministerul Muncii 9i Solidaritllii Sociale, MinisterulAdministraliei Publice qi Casa Naliona16 de Asigurdri de Sinltate
vor aduce la cunogtinla public6, pe pagina proprie de Internet, lista
contribuabililor care inregistreazi obligalii bugetare restante, cu
indicarea totalului obligaliilor bugetare datorate in anul fiscal
precedent, cuantumul obligaliilor restante.
Administrarea informaliilor gi serviciilor publice prin intermediul
mijloacelor electronice conduce la o puternici debirocratizare a
procesului administrativ prin realizarca ,,reformei Ia ghigeu
(ghigeul on-line)", ceea ce determind gi o reducere a costurilor
administraliei, eficientiz arca utilizdrii fondurilor publice, sciderea
semnificativd a actelor de corupfie - prin eliminarea contactului
direct dintre cetilean gi funcfionar - gi transfofinarea modului de
operare al instituliilor publice prin ttllizarea tehnologiei
informaliei.
Denoltarea tehnologiei informaliei gi continua globalizate a
re{elelor informatice au dus la un progres de necontestat al
societ5lii gi la asigurarea transparenlei in viala publicd,, dar atr
determinat gi apailia unei noi forme de criminalitate:
criminalitatea informatic[. in proiect, infracliunile in domeniul
informatic sunt grupate potrivit criteriilor prevdntte in Convenlia
europeani privind criminalitatea informaticS, semnatii de Romdnia
la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea coopeririiinterna{ionale imediate gi permanente in domeniul combaterii
criminalitdlii informatice se prevede infiinlarea, in cadrul
Parchetului de pe l6ngd Curtea Supremd de Justilie, a Serviciului
de combatere a criminalitdlii informatice.
in proiect se prevede reglementarea unei noi institulii juridice in
cadrul sistemului legislativ romdnesc referitoare la grupurile de
interes economic, precum gi la stabilirea condiliilor in caregrupurile europene de interes economic sunt recunoscute 9i pot
funcliona in Romdnia. Pentru o deplini armonizare a cadruluijuridic romdnesc cu dispoziliile legale ale Uniunii Europene,
307
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 310/483
reglementArile vizdnd constituirea, organizarea gi funclionarea
grupurilor europene de interes economic au fost previzute pentrugrupurile de interes economic inmatriculate in RomAnia. Estereglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucuri inRom0nia grupurile europene de interes economic. in bazareglementdrilor statuate prin proiect, acestea sunt recunoscute gi
pot func,tiona in condiliile legii in Rom0nia.
Cartea a II-a din proiectul de lege cuprinde modificarea gi
completarea unor reglementdri in scopul prevenirii qi combateriicorupliei.
Astfel, modificarea gi completarea Legii nr. 7812000 pentruprevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de coruplieurmireqte, pe de o parte, completarea cadrului legal in domeniu cunoi incrimindri, iar, pe de altd parte, extinderea sferei subiectuluiactiv al infracliunilor de coruplie la unele categorii de persoane
prevdnrte in Convenlia penald privind corupfia, precum gi inConvenfia privind protec{ia intereselor financiare ale ComunitdlilorEuropene gi protocoalele sale adilionale. De asemenea, pentruasigurarea eficienlei ?n activitatea de urmirire, judecare gi
sanclionare a faptelor de corupfie, proiectul prevede o reglementarespeciali referitoare la alcituirea completelor de judecatd.
Dintre prevederile referitoare la modificarea gi completarea
Ordonanlei de urgen!6 a Guvernului w. 43/2002 privind ParchetulNalional Anticoruplie, menliondm pe cele referitoare la competenlagi structura acestui parchet. in lege au fost prevdzute criteriile dedepartajare a competenlei Parchetului Nalional Anticoruplie decompetenla ce revine parchetelor de pe lAngi instanle. Acestecriterii se referd, in principal, la valoarea prejudiciului cauzat prinsivdrgirea infracliunilor prevf,zute in Legea nr. 78/2000 pentruprevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de corup{ie, la
valoarea sumei ori a bunului care formeazi obiectul infracliunii decoruplie gi la calitatea persoanelor care au comis astfel deinfracfiuni. Pentru o mai bund organizare a activitdlii de urmirirepenald in cadrul Parchetului Na{ional Anticorup,tie au fost
308
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 311/483
Angaj area politicd impotriva corupliei
prevZrz'rte unele modificiri de structur[, atetlm nivel central, cdt gi
teritorial, cum sunt, de exemplu, crearea unei seclii judiciare sau
infiinlarea de servicii qi birouri pentru ofilerii de polilie judiciarl 9i
pentru specialiqtii din cadrul parchetului.
Conform articolului 31 din Constitulie, fiecare persoand are dreptul
de a avea acces la orice informalii de interes public, drept ce nu
poate fi ingrddit. Autoritefle publice au obligalia de a asigura
informarea corectd a cetdlenilor in ce priveqte treburile publice gi
problemele de interes personal, iar modificarea gi completareaLegii nr. 11511996 privind declararea gi controlul averii
demnitarilor, magistrafilor, funclionarilor publici gi a unorpersoane cu funclii de conducere reprezintl unul dintre mijloacele
derealizare a acestei obligalii.
Pentru a inlStura suspiciunile cu privire la modul in care sunt
dobindite bunurile de citre demnitari, magisfrafi, persoane cu
funclii de conducere gi control gi funclionari publici gi pentru aimpulsiona conduita corectd a acestora in exercitarea atribufiilorcorespunzitoare funcfiei sau mandatului, precum gi pentru a
asigura un control eficient al societ[lii civile asupra autorit5lilorpublice, proiectul de lege prevede, in principal, urmitoarele:
o introducerea unei reglementdri care sd prevadd publicarea
declarafiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului,
Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritefl ori institulii publicecentrale, prefecturilor sau consiliilor judefe, dupl caz, oi inMonitorul Ofrcial al Romdniei, Partea a III-a;c ldrgirea sferei persoanelor care intrd sub incidenla legii prin
adlugarea prefecfilor, subprefecfilor, persoanelor cu funcfii de
conducere gi de control din cadrul autoritdlilor gi instituliilorpublice, precum gi prin addugarea tuturor persoanelor care sunt
numite in funcfie de cdtre Preqedintele Romdniei, Parlament sau de
cdtre primul-ministru;o declan$area din oficiu a procedurii de control gi in ipoteza in care
persoanele obligate sd-qi actualizeze declaralia de avere incdlciaceasti obligafie;
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 312/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
o abrogarea articolului 37 carc incrimineazd, fapta de a publica sau
divulga conlinutul declaraliei de avere de cdtre persoanele care
primesc, pdstreazd sau delin astfel de declarafii, deoarece nu maicorespunde scopului legii, care este asigurarea transparenlei inexercitarea func1iilor publice;o a fost actualizat conlinutul declaraliei de avere gi s-a prev[zutobligalia de depunere a unei noi declaralii de avere in termen de 30
de zile de la data intrlrii in vigoare a acestei legi.
O alti reglementare se referi la asigurarea transparenfei gi
stabilitilii in mediul de afaceri. Principalele reglementdri vizeazd
asigurarea transparenfei in procesul de inregistrare a societdlilorcomerciale qi in intreaga activitate a acestora, precum gi evitarea
conflictelor de interese in cadrul operaliunilor efectuate de
societ6li1e comerciale cu organele sale de conducere.
Modificarea gi completarea Legii nr. 8711994 privind combaterea
evaziunii fiscale a apirut ca o necesitate impusd de noile cerinle aletrecerii la economia de pia16 gi de procesul de privatizare a
unitl1ilor economice. Cregterea qi diversificarea continui a
agenfilor economici cirora le revin obligalii fiscale a fost insolitd 9i
de multiplicarea gi diversificarea metodelor gi ciilor prin care
acegtia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor gi contribuliilorlegal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetuluiasigur[rilor sociale de stat gi altor bugete, chiar dacd au beneficiat
de facilitdli gi scutiri in perioada de inceput a funcliondrii lor.
De o deosebiti importan!5 sunt modificdrile legii in sensul
contracarlrii evaziunii fiscale rcalizate prin utilizarea in cadrul
lanfului comercial, de la producitor sau importator pdnd laconsumatorul final, a unor societSli comerciale care se sustrag
controlului fiscal datoritd nerespectdrii prevederilor legale
referitoare la sediul social. De asemenea, au fost introduse unele
prevederi menite si combati producerea, comercializarea giutilizarea, in afara condiliilor legale, a documentelor cu regim
special, prin care, in multe cantri au fost realizate tranzaclli
3t0
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 313/483
Angaj area po liticd impotriva corupliei
comerciale nereale sau denaturate. ce au avut ca efect diminuarea
veniturilor impozabile qi, implicit, a datoriilor fiscale.
Sunt importante acele prevederi din proiectul de lege cu implicalii
in procesul de combatere a corupfiei, gi anume, modificarea gi
completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funclionarilorpublici, adoptatd la sfhrqitul anului 1999, prin angajarcarispunderii
Guvernului in funcliune la acea datd.
in perioada de timp carea
trecut de la adoptareaacestei legi gi p6ni
in prezent, in procesul de implementare au fost identificate o serie
de dificultili generate de imperfecliunea unor prevederi sau,
dimpotrivd, de inexistenla altora, fapt care a condus la
inoperabilitatea unora din dispoziliile legii.
Reforma administrafiei publice, in etapa actuall a guverndrii,
trebuie s[ rdspundd unor cerinle legitime ale societi]ii civile,
precum gi ale organismelor internafionale de a fi adoptate mdsuri
vizibile in plan legislativ gi institulional, in sensul combaterii
fenomenului de coruplie in rdndul funclionarilor publici.
Necesitatea alinierii, intr-un timp c6t mai scurt, la standardele
administrative existente in Uniunea European[, impune ca acliunile
de combatere a fenomenului corupliei sd fie concomitente cu
mdsuri care sd asigure profesionalizarea gi impa4ialitatea
serviciului public, optimizarea structurilor qi eliminarea birocraliei.
in acest context, situalia funcliei publice gi a funclionarului publicca mijloace de acliune legald prin care administraliaiSi realizeazd
funcliile, in mod necesar trebuie sd constituie obiectul unor
propuneri de reglementare. Prin modificdrile gi completdrile aduse
Legii nr. 188/1999 privind Statutul funclionarilor publici este
promovatd o culturd a serviciului public profesionist, de calitate,
capabil sd serveascd eficient gi competent interesele legitime ale
cetilenilor.
Se asigurl, totodati, determinarea riguroasi a activititilorcorespunzitoare funcliei publice, condiliile clare privind acordarea
statutului de funclionar public, precum qi o distribuire mai buni a
311
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 314/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
competenfelor gi responsabilitdlilor funcliilor publice, ceea ce
implicd clasificarea funclionarilor publici in trei categorii,respectiv: inal1i funclionari publici, funclionari publici deconducere gi funclionari publici de execufie. Sunt consacratenorme speciale privind selectarea qi numirea in func1ii publice,precum gi promovarea funclionarilor publici.
Aceste reglementdri au fost realizate pe baza unei ampledocumentiri cu privire la statutele funclionarilor publici din state
membre qi din state candidate la aderare in Uniunea Europeani,precum gi cu consultarea specialigtilor de la Uniunea Europeani.
***
Angajarea rdspunderii este un act constitulional al Guvemului, care
se desfbgoarl in cadrul unei proceduri parlamentare speciale. Darrecurgerea la aceastd procedur6 poate avea drept consecinlddemiterea sa pe calea unei moliuni de cenzurd. Cu toate acestea,
Guvernul a considerat c6, prin obiectul sdu, proiectul de lege avdndo semnificalie cu totul deosebiti pentru societatea romdneascd sd
fie transmis, pentru observalii gi propuneri, partidelor reprezentatein Parlament, unor organizalii neguvernamentale implicate inprocesul de monitorizare pentru prevenirea gi combaterea corupliei,mass-media, precum pi altor personahteli politice.
in urma examinirii propunerilor gi observaliilor a fost insugit unnum6r important de sugestii, care vizau introducerea unorreglementdri pentru completarea gi corelarea textelor din proiect,imbundtilirea unor solufii, unele clarificiri ale textelor cu caractertehnic, preclrm gi unele propuneri de ordin redaclional.
Dintre observaliile gi propunerile ftcute gi care au fost retinute inproiect lin sd exemplific urmitoarele:
e din partea grupurilor parlamentare ale PSD:
- completarea gi modificarea mai multor prevederi din Legea nr.3I/1996 privind societS,tile comerciale; in cazurile conflictului de
3t2
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 315/483
Angaj area politicd impotriva coruptigL
interese in exercitarea demnitililor qi funcliilor publice sd fie avute
in vedere pi rudele de gradul I ale demnitarului;
- imbundtdlirea structurii organizatorice a Parchetului Nalional
Anticoruplie;
- completarea declaraliei de avere cu o nou6 pozi[ie referitoare la
obligaliile pe care le are declarantul, cu o valoare ce depa$e$te
10.000 euro.
o din partea grupurilor parlamentare ale UDMR:
- calitatea de ales local este incompatibili 9i cu calitatea de
aclionar la o societate comercial[ infiinfati de consiliul local sau
consiliul judefean;
- numirea inallilor funclionari publici sd se facd de cdtre primul-
ministru, iar pentru directorii generali din ministere de c6tre
minigtri; secretarii generali ai prefecturilor 9i ai judefelor si fie
numili de ministrul administraliei publice, ca gi in prezent-
o din partea grupurilor parlamentare ale PD:
- orice persoand interesatd poate sesiza, in scris, prefectul in
legdturd cu actele emise sau incheiate de primari 9i viceprimari
care produc un folos material pentru acegtia, pentru soful siu ori
rudele de gradul I;
- alegii locali vor depune declara,tia de interese la secretarul
unitalii administrativ-teritoriale;
- reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilitalileprivind funclionarii publici gi declarafiile de interese;
- poate face parte din categoria inallilor funcfionari publici
persoana care a absolvit programe de formare in domeniul
administrafiei publice organizate de Institutul Nafional de
Administralie, de alte institulii similare din strdindtate, precum 9i
de instituliile de inv6![mdnt superior din!ar6. Era o modalitate de a
evita un eventual monopol al institutului in legdtur[ cu aceastd
chestiune:
JIJ
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 316/483
a
Adrian Ndstase - Spre normalitate
-_posibilitatea
funclionarului public de a fi membru al'nui partid
politic legal constituit, precum gi condiliile privind traniferulfunclionarului public.
o din partea grupurilor parlamentare ale pNL au fost preluateunele texte, intr-o form6 reformulatl, cu privire la:
- conflictul de interese:
- transparen{a informaliilor referitoare larestante;
- statutul funcfionarilor publici;
bugetare
prevenirea gi combaterea criminalitdlii informatice;
din partea Partidului Umanist din Romdnia:
- includerea infracliunii de gantaj in sfera infracliunilor de coruplie.
e Grupul parlamentar al PRM nu a transmis observafii.
o din partea societdlii civile:
- includerea Pregedintelui Romdniei in categoria persoanelor careintrd sub incidenfa reglementdrilor privind conflictul de interese,solicitati, de altfel, gi de pregedintele lirii;- instituirea unor interdiclii pentru persoanele care exercitd odemnitate sau o funclie publicd referitoare lautilizarea numelui, aimaginii, vocii sau semniturii personale in orice formd depublicitate a unui agent economic romdn sau strdin, a oricdruiprodus comercial sau a unei activitili care aduce profit, cu exceptiapublicitalii gratuite pentru scopuri caritabile;
- instituirea unui registru special de eviden!6 denumitdeclaraliilor de interese";
- reglementarea incompatibilitdlii dintre calitatea de deputat,senator, membru al Guvernului, cu statutul de membru al unui grupde interes economic;
- si fie supuse declaririi bunurile gi serviciile primite cu titlugratuit, in cadrul unor activitili de protocol in exercitareamandatului sau a funcliei, a cdror valoare depiqegte, fiecare,echivalentul a 300 euro.
314
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 317/483
Angaiarea po liticd impg1rivg s9rupl;ieL
o din partea mass-media:
- eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea 9i
funclionarea Gitrzii Financiare;
- Codul de conduitd a funclionarilor publici.
Vreau sb mullumesc tuturor acelora care ne-au transmis
propunerile lor.
Guvernul a luat act de declaraliile critice ale unor lideri ai
partidelor din opozilie care incearci mai curdnd tergiversareaadoptdrii acestor reglementdri, decdt perfecfionarea 1or. Noi suntem
conqtienli ci acest text nu este perfect, qtim acest lucru, 9i vom
lucra impreund cu cei care vor dori s6-1 imbunitSlim in perioada
urmitoare, dar au trecut prea mu{i ani in care nu am luat mdsurile
necesare. Era nevoie sd dim un semnal foarte clar gi pentru clasa
politicd gi pentru societatea romdneasci gi pentru partenerii noqtri
din afard.
Sigur cl am deranjat foarte multe persoane, suntem conptienli'
Unele din acestea incearci, prin intermediari, sd blocheze aceasti
lege sau si o intdrzie. Nu ne mai putem permite a$a ceva. Este un
moment important gi dacl nu vrem ca lucrurile si iasl de sub
control sau s5 ajungem la situalii extrem de complicate, cum au
fost qi cum este, in continuare, cea din Serbia, ca sd dau un singur
exemplu, va trebui sd 1u6m mdsurile necesare in acest moment.
Sigur, vom putea lucra impreund, in continuare, pentru aimbundtSli aceste texte. $i, de aceea, m[ intreb dacd nu cumva
unele dintre disculiile de proceduri nu ascund mai curdnd dorinla
de a impiedica adoptarea pe fond a reglementdrilor din aceastS
lege.
Dupi cum lesne se poate observa, in ansamblul sdu, acest proiect
de lege care vizeazd aprofundarea activitdfilor de prevenire gi
combatere a corupliei este deosebit de complex, urmirind o tratarecoerent[ qi cuprinzdtoare, mai ales in acele sectoare ale vielii
sociale gi economice in care s-a dovedit cI actele normative au fost
deficitare, neclare sau neadaptate integral realit5lilor romdneqti'
315
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 318/483
Fird indoiald", ar fr fost de dorit ca un act normativ de o asemenea
importanli s5 fie supus dezbaterii in parlament, insd la fel deevident este gi faptul cd nu mai dispunem de timpul necesar unorastfel de dezbateri, care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cuconsecinle nefaste pentru evolufiile politice din pri, in contextulproiectelor pe care le avem impreuni, le-am definit gi le suslinemimpreund pentru integrarea europeani.
RomAnia aintilrziat prea mult, mai bine de un deceniu, s6 adopte
mlsuri hotdrdte in vederea prevenirii qi combaterii corupfiei.Aceste intdrzieri se rdzbund in prezent qi ne pot aduce prejudiciideosebit de mari, nu numai in planul acliunilor privind integrareaeuropeanS gi euroatlantici, ci, mai ales, in domeniul agezirii vielii$i activitdlilor economico-sociale pe temelii sdnitoase, in folosulnostru, al tuturor cetifenilor Romdniei.
Guvernul are voinla politicd gi capacitatea de a aplica prevederile
cuprinse in aceastd lege, fiind hothr6t si-gi asume rdspunderea infala plenului celor dou6 Camere ale Parlamentului, in deplinulrespect al prevederilor constitufionale.
Lupta impotriva corupliei nu este apanajul unui partid, ci reprezintbunul dintre domeniile de acliune care ar trebui s[ ne pund de acordpe to!i.
,,Romdnia curatd" este in interesul futuror. Acesta este mesajul
principal pe care doresc s[ vi-l impirtdgesc astdzi. $i dacd, ?ntr-adevir, il inlelegem gi credem ci putem face ceva impotrivacorupliei, atunci dafi-mi voie sd vi spun cd mi bazez nu doar peacordul, dar gi pe suportul dumneavoastrd, indiferent de partidul pecare il reprezentali. A trecut vremea simplelor declarafii. Estetimpul faptelor pentru toli cei care igi unesc eforturile in vedereaintegrdrii euroatlantice a Rom6niei. Nu de mult timp, domnulRobertson, de la aceastd tribun6, ne atrdgea atenlia asupra
necesitilii de a da un semnal foarte clar in aceastd privinld. Dacidorim ca obiective pe care ni le-am propus chiar sb se
?ndeplineasci, este nevoie nu doar si vorbim despre ceea ce ar
3t6
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 319/483
Angaj area po liticd impotriva corupliei
trebui sd facem, ci chiar sI facem ceea ce gtim cd trebuie si facem.
Pentru aceasta, trebuie s5 ne desprindem de trecut, de mentalitdlilecare de-at0tea ori au afectat destinul l6rii. FSri fransparen!6,
asigurarea unui mediu de afaceri modern gi stdvilirea fenomenului
de coruplie, ne marginalizim singuri.
Prin angajarea rdspunderii in qedinla de astizi, Guvernul igi afirmd
hotdrdrea de a-qi continua mandatul de incredere acordat indecembrie 2000, numai cu condilia acceptirii proiectului de lege
pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea rispunderii salepolitice, Guvernul a pus Parlamentul in fa{a unei alternative: fie s[menlind in funclie actualul Guvern, accept6nd proiectul de lege
prezentat, fie sd se incerce demiterea sa, retr[gdndu-i increderea
prin inilierea unei moliuni de cenzur6.
Sunt ferm incredinlat c5, prin adoptarea qi aplicarea riguroasl a
acestei legi, Romdnia va face un semnificativ pas inainte in direclia
consoliddrii statului de drept, a instituliilor acestuia, precum gi invederea modernizdrii de ansamblu a societSlii noastre, inconcordanld cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea
incd din decembrie 1989.
imi exprim convingerea cd membrii Parlamentului vor judeca, inmod obiectiv, ofensiva anticoruplie pe care Guvernul a declangat-o
cu toat[ t[ria in acest moment.
V6 mulpmesc pentru atefiia acordati qi cred cd Dumneavoastri,stimafi colegi, veli susfine Guvernul in acest important demers
legislativ.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 320/483
ORIZONT 2025I
(mai 2003)
arcina noastr6, astdzi, este ingrat6, pentru c6, practic, vrem sd
construim o strategie pentru 6 cicluri electorale, daci numodificdm Constitulia gi durata unui ciclu electoral. Din acest
punct de vedere, este important si vedem cum putem sd impliclmfactorii politici semnificativi pentru urmitoarele doui decenii qi
mai bine, astfel incdt ceea ce vom creiona noi, nu neapdrat sd le fie
opozabil, dar sl fie acceptat de acegtia, pentru c5, altfel, riscdm sd
se intdmple ceea ce, de obicei, s-a intdmplat in ciclurile electorale
care au trecut: si avem o evolulie in linie frdntd, fiecare nou
Guvern dorind s6 introducb in programul siu de guvernare alte
prioritdli, alte orientdri. in felul acesta, ar putea sI existe riscul ca
i sE finalizdm o strategie anul viitor, cdnd se incheie ciclul polititrcin Romdnia, pentru un nou ciclu politic, in care forfe politice care
se vor considera, eventual, neparticipante - nu vreau sd sugerez cd
vompierde
alegerile, dar,dacd acest
lucru s-ar intdmpla,riscdm,
daci nu gtim sd construim foarte bine acest dialog, catoatil munca
si fie inutil6, pentru ci ar putea sd spuni cei care vor veni dup6
aceea, eventual, ci ,,lucrarea pe care ali ficut-o nu ne este
opozabild,, vedem altfel lucrurile, vedem altfel din punct de vedere
tactic acfiunea noastrd gi poate chiar gi obiectivele pot sd fiegdndite in alt sens".
De aceea, eu a$ wea si subliniez, in primul rind, nevoia implicdrii
cit mai putemice a factorilor politici in aceasti operaliune. Factorii
t Discurs rostit cu ocazia participdrii la lansarea ,,strategiei de dezvoltare durabili a
RomAniei - Oizont 2025", Palatul Cotroceni, 2l mai 2003.
318
nol
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 321/483
Orizont 2025
executivi sunt importanli, dar ei, pdn[ la urmd, sunt legali de ciclul
electoral. Probabil ci sarcina Guvernului nostru este cea mai
simpld, pentru cf, noi, intr-un fel, vom veni la sfhrgitul primului
ciclu electoral din acest mileniu gi, practic, aceasti strategie nu mai
are cum sd ne fie opozablld, dar este interesant de vizut ?n ce
misuri ceea ce am frcut in acegti ani poate si fie acceptat gi de alte
partide gi poate si constituie un fundament pentru interese
acceptate ca fiind interese comune. Aceastd operaliune mi se pare
cea mai dificild, fiind vorba de felul in care vom cupla programele
guvernamentale cu un metaprogram cuprinzdnd aceast[ strategie,
care sd aibl capacitatea de a mobiliza resursele intelectuale, pe de o
parte, gi, pe de altd parte, resursele politice existente in !ar6.
Am subliniat aceste aspecte inainte de a face alte comentarii,pentru c5, in mod evident, acliunea de elaborare a strategiei pdnd in2025 nu va putea sd inlocuiascd programul de guvernare pdnd la
sfrrgitul acestui ciclu electoral, iar dacd nu este suficient de bine
construitS, ea nu va putea sd fie nici micar un instrument utilpentru viitoarele guvemdri.
De aceea, consider cd aceastd iniliativa a domnului Pregedinte este
deosebit de importantS, extrem de utilb, pentru cI ne obligd sigdndim dincolo de ciclurile electorale carela noi au reprezentat,inaceastd perioadd de tranzilie, linia orizontului gi consider ci este
important pentru noi to{i sd vedem interesele majore. Iat[, spre
exemplu, pentru primele doul cicluri electorale din acest mileniu,obiectivul nostru este integrarea in Uniunea Europeani. Putem sd
observlm, de pe acum, anumite aspecte interesante. Printr-ocomparalie a indicatorilor economici, putem sd observdm cd
venitul pe locuitor la nivelul Romdniei, acum, este mai ridicatdecdt cel pe care Grecia sau Spania l-au avut in momentul in care
au inhat in Uniunea Europeani.
Este un element interesant pe care, poate, nu gtim suficient s6-lexplicdm in eforfurile noastre politice de integrare acum inUniunea European[, dar vom avea mai mult de un ciclu electoral,
sau aproape un ciclu electoral, pentru a pregdti aceast[ integrare,
319
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 322/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
pentru a contura misurile care pot fi insumate, astfel incdt sd
producd rezultate.
Pe de altd parte, vom avea anul 2004 ca un an de compresie in care
va trebui sd rezolv[m nenumirate elemente care lin de ciclulelectoral, vom avea mai multe runde de alegeri, dar, in acelagi
timp, anul 2004 este anul esenlial pentru realizarea obiectivuluinostru in 2007, fiindcd, daci nu incheiem negocierile in 2004,atunci este foarte posibil ca obiectivul din2007 si nu poatd sd fie
atins in al doilea ciclu electoral.
$i aici avem foarte multe probleme, pentru c6, in felul acesta, ceea
ce inseamnd obiective sociale tactice, ceea ce inseamni obiectiveeconomice, fie legate de dialogul cu Fondul Monetar Internalional,
fie de Uniunea EuropeanS, fie propriile agteptdri, pot s5 genereze
numeroase disculii, unele dintre ele cu partenerii sociali.
Sunt foarte multe lucruride
spus. Am un text destulde
lungpe care
l-am pregitit cu atenlie gi sunt multe elemente care !in, pe de o
parte, de ceea ce s-a intimplat in acegti doi ani, pe de altd parte, de
tendinlele care au aplrut in aceastd perioadd. Sunt anumite
elemente pozitive, sunt altele care ne creeazd anumite ingrijordri -unele au fost prezentate de domnul Pregedinte - altele ar putea slfie examinate in continuare.
Dar, ceea ce este foarte sigur este c[ avem nevoie, pe de o parte, de
o analizd inteligenti din punct de vedere conceptual, privind felulin care putem sd intrdm intr-o zoni a dezbaterii. care line gi de
mondializare, pdni la urm6, gi de modificirile structurii globale,
inclusiv din punct de vedere economic. Noi ne propunem sb gtim
felul in care vom evolua pdnd in anul2025, dar avem dificultili sd
gtim care va fi preful petrolului peste trei luni. Aceste
imponderabile care pot afecta unii dintre factorii de cregtere pot sine pun[ anumite probleme, pe termen scurt sau pe termen lung.
De aceea, va fi nevoie de foarte multd flexibilitate. in acelagi timp,este important sd avem anumite principii, sd recunoagtem impreund
anumite repere pe care sd le considerim a fi esen{iale. Fukuiama
320
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 323/483
Orizont 2025
spunea cd via\a intemalionali este mai mult o problemi de
economie decdt una de politici. Probabil cd are dreptate, pentru c6,
in mare misurd, conflictele internafionale, disputele care existl inmomentul de fala in redefinirea hdrlilor strategice mondiale lin mai
mult de aceastb nevoie de revigorare a pielelor, de dobdndirea unor
resurse. Din acest punct de vedere, sigur cI va hebui sd revedem
impreund felul in care ne vom miqca pe piala internS, in economia
intern6, dar, in acelagi timp, va trebui sE vedem foarte atent cum
vom proiecta relaliile noastre externe viitoare.Se discutd foarte mult despre cre$terea economicS, gi pe bunidreptate. Creqterea economicd ofer6, ftrd indoiald, gi un anumit tipde legitimitate intern6, dar gi un anumit tip de credibilitate externd,
gi fird ?ndoiali cd va trebui sI linem cu din{ii de aceste ritmuri de
cregtere, care ne permit si intrdm intr-un dialog pozitiv, in care vorexista destul de puline vulnerabilitdli in ceea ce privegte perceplia
fatp de Romdnia. Trebuie si fim ins[ congtienti ci in relalia extemi
vor exista incl mai mul1i ani momente gi teme in care se voridentifica anumite tipuri de vulnerabilitSli care si ne poati firidicate in cadrul unor negocieri mai ample. Nu vreau s5 intru indetalii, dar iati chiar o temd imediatd, relatia noastrd cu FondulMonetar Internafional. Probabil cd in octombrie vom incheia
acordul stand-by. Pentru perioada urmitoare vom incheia un nou
acord cu FMI, vom intra, eventual, intr-o formul6 de consultare pe
baza articolului 4? Care este cea mai bun[ formul6? incep dem6ine si aparl, gi in fiecare zi chiar, rdscruci la care va trebui sidecidem cum vom merge mai departe qi acestea vor reprezentapentru noi toli teme de reflec{ie gi momente de responsabilitate.
Este important, pe de altS parte, sd inlelegem ci sunt foarte multecomponente ale trar:.ziliei asupra cirora am pus accentul in acegti
ani gi care, practic, s-au consumat sau care nu mai sunt relevante.
Privatizarea a fost o astfel de tem[. Este aproape evident cd,
incepAnd de anul viitor, aceast[ temd aproape cd nu va mai conta.
Cele mai multe dintre privatizdri s-au incheiat, mai sunt cdteva zecide fbcut - nu vorbesc de segmentul energetic - ci vorbesc de ceea
321
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 324/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
ce reprezeria portofoliul Autoritdfii pentru Privatizare $iAdministrarea Participa\iilor Statului. $i atunci, este sigur ci va
hebui s[ punem accentul in mult mai mare misurd pe investiliilegreen field, pe investiliile directe, pe ceea ce va insemna, intr-unfel, gi o responsabilitate pentru noi de a gdndi un nou tip de
industrie, pentru cd, privatizarea, in mare mdsur6, a insemnatpreocuparea noastrd de a petici modelul economic de dinainte de
1989. Privatizarea unei fabrici sau unui complex siderurgic
inseamnd si ai in continuare o fabric6, un complex, o tzind, osocietate care se ocup[ de produse siderurgice. Schimbarea de
proprietate nu ii schimbi profilul, dar zonele de profit s-au
modificat, ele intrd in mult mai mare mdsurd pe zona serviciilor, pe
zone neconvenfionale sub aspectul modelului industrial anterior.
$i, din acest punct de vedere, privatizdrile au reprezentat o capcand
pentru noi, fiindcl noi am pus accentul in mai mare mdsurd pe
pistrarea locurilor de muncd, pe conservarea locurilor de muncd in
anumite segmente industriale cu rentabilitate mai mic5, cuprofitabilitate mai micd in noua formuld economicd mondiali. De
aici, numeroase concluzii pe care va trebui sd le tragem.
Mai existi un stereotip pe care noi l-am folosit foarte mult inaceastl perioadi, restituirea proprietSlilor. Am dezbdtut-o 10-13
ani, vor fi probabil 15 ani in care aceasti temd a apdrut in mod
redundant ocupdnd foarte mult din energii gi din timpul nostru.
Probabil cd vom fi capabili s6 incheiem gi acest capitol de restituiri.Sigur, nu vorbesc inci de ceea ce va ?nsemna din punct de vedere
financiar povara pentru guvernele care vor veni gi care vor trebui
si acopere o anumiti parte, o parte importantd din despdgubirile
care se vor acorda pentru cazurile in care nu se vor putea face
restituiri in naturd. Aceste lucruri vor reprezenta elemente de
configurare gi de ingrijorare din punct de vedere financiar, dar gi
elemente importante, factori pozitivi, pentru c5, avdnd mecanismul
de proprietate clarificat, sistemul de proprietate, investiliile directe,investiliile proprii vor fi mult accelerate.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 325/483
Orizont 2025
A existat in perioada de trarzilie multe rezerv[ din partea
investitorilor strdini qi, sd recunoa$tem, una dintre marile probleme
- vorbea domnul Pregedinte despre modelele de cregtere bazate pe
diverqi factori - investiliile shdine au reprezentant in acegti 13 ani
mai pulin de 9 miliarde USD, or, de aici, una dintre problemele
noastre gi unul dintre obiectivele posibile: accelerarea pe aceastd"
zon6. Dar iatd, lipsa unor clarific[ri in zonele de proprietate gi alte
elemente au determinat aceste evolulii.
Aveam destul de multe lucruri de spuspro domo despre guvernareanoastri care, aga cum gtili, arealizat foarte multe lucruri bune, dar
nu vi le spun, pentru cd le cunoapteli, le fieifi $i le apreciafi. Dar s6-
mi dali voie totugi sd vi mai spun cAteva g6nduri pentru viitor gi inlegdturd cu ce noi considerdm ce este important si facem.
Sunt diverse programe, planuri pe care vi le vom pune la
dispozilie, pentru c5, intr-un fel, pe termen scurt, orice efort de
construire a unui fundament pentru strategia aceasta pe termenlung trebuie si lind seama de anumite repere pe care noi, mai bine
sau mai rdu, le-am realizat in aceqti ani. Este vorba, pe de altd
parte, de o seamd de angajamente pe care noi le-am luat in relalia
noastrd cu Uniunea EuropeanS. Este vorba de negocierile pe cele
30 de capitole. La 17 dintre ele deja am incheiat aceste negocieri,
dar lunile urmdtoare vor fi esenliale, vom bate in cuie aceste
capitole, care vor deveni ele insele, pdnd la urm6, parte dintr-un
angajament gi deci o parte a unei strategii pe termen lung de care
noi vom fi in mai mare misuri rbspunzitori, dar care vor impune
cumva anumite linii de acliune qi la nivelul guverndrilor viitoare.
Iatl deci nenumirate constringeri pentru programul, pentru
strategia de dezvoltare pe oare o vom realiza. Guvernul doregte slparticipe in mod activ, prin membrii sdi, prin structurile sale, la
aceastd evaluare gi la aceasti cuantificare, pentru cd este clar cd
orice proces serios de denoltare semnificativb nu poate fi realizatin interiorul unui ciclu electoral. Cine gdndegte in felul acesta
grc$e$te. $i am v62t, de altfel, toate istoriile de succes in anumite
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 326/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
!6ri pe care uneori le dlm drept exemplu s-au bazat pe serii
lungi, pe perioade de cregtere coerente.
Sub acest aspect, va fi important pentru noi si vedem cdteva temecare vor fi esenliale pentru perioada urmitoare, de exemplu,sectorul energetic. Dacd pe anumite zone politicile noastre
sectoriale pot sd aibl in vedere perioade mai scurte, este clar c6unul dintre domeniile cele mai importante intr-o strategie pe
termen lung trebuie sd fie legat de sectorul energetic, investitiile
necesare, anvergura lucrdrilor, implicaliile din punctul de vedere alsuportului pentru dezvoltdri industriale. Toate aceste lucruri ne
creeazd" o responsabilitate de a acliona in comun pe acest domeniu.
Cercetarea la noi - este bine cd a plecat domnul pregedinte alacademiei - are nevoie, indriznesc sd spun, de o atenlie deosebitd.
Noi pornim, in prea mare mlsuri, de la preocupirile gi
specializirile cercetitorilor nogtri pe care ii incurajdm s6-qi
petreacd timpul cdt mai util pentru a produce inzona pe care ei ocunosc un anumit produs care, adeseori, nu are nici o legiturd cunevoile imediate ale instituliilor noastre. Sigur, existl in orice larbo zon6, a cercetbrilor detagate, a cercet[rilor fundamentale, dar va
trebui sd gdndim pentru viitor felul in care factorul uman, in primulrdnd in zona aceasta a inventivitilii, a creativitbfii, poate sd
insemne pentru Romdnia, cum a insemnat intotdeauna, un element
de plusvaloare, un element comparativ avantajos in relalia cu alfi.
Apoi, eforturile de a aduce tehnologii noi, eforturile legate de ceea
ce inseamnl - am spus uneori, poate cu o formulS mai pulininspiratd - reindustrializare, dar trebuie sd vedem impreuni care
sunt zonele pe care sd le incurajdm, care sunt aborddrile pe care sile avem fu6 de anumite evolufii, tendinle. Dau un singur exemplu,lohn-ul. Il vom incuraja sau incercdm sd-l descurajdm, incerclmsi-l domesticim, incercdm sd introducem in procedurile de lohn pe
orizontald componente romdnegti care sd elimine ceea ce este defapt o dublS contabilitate de export-import gi care uneori ne
deruteazl? Sunt foarte multe semne de intrebare, sunt foarte multeteme pe care vom putea si le discutim, si le vedem, dar este clar
5Zq
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 327/483
Orizont 2025
cd zona serviciilor, zona telecomunicaliilor vor reprezenta in
continuare domenii de accelerare pentru viitor. Aga cum - gi aicisunt absolut de acord sau qi aici sunt de acord cu domnul
Pregedinte Iliescu - in legiturd cu importanla infrastructurilor, dar
va trebui sd decidem, pdnd la urmi, mergem in continuare pe o
anumitd filozofie legati - spun la intdmplare - pentru autostrlziviniete, sau constatim cI aceastd formuli nu poate sd ne ducd gi nu
ne-a dus, trebuie s6 recunoagtem, la reztltate,,spectaculoase" inaceastd perioadi, ca
siexprim o formuli in care, fbrd indoiald, afi
observat gi niqte ghilimele. Este evident cd trebuie sd revedem
abordarea noastri gi poate ci formulele de taxe de drum, formulelede BOT - bild operate transfer - vor fi cele care sd ne ajute s[demardm anumite proiecte.
Nu intru in amdnunte, dar vreau sI gtifi ci ne preocup[ gi pe noi
aceste lucruri, in mare misur6, cdutim surse de finan{are. Nu ag
spune ci incerclm s[ eluddm infelegerile cu Fondul Monetar
Intemafional, degi ne-ar pl6cea, in anumite situafii. Problemagaranfiilor suverane este, pdnd la urmd, constringerea principaldpentru a investi in infrastructurd gi nimeni din afari nu investegte ininfrastructurd in mod semnificativ ftrd sd aibd garantia statului, dar
astfel de garanlii pe cuantumuri foarte mari ar reprezenta opresiune deosebiti asupra deficitului bugetar, cu efecte asupra
elementelor care lin de rata inflaliei gi, ?n general, aspecte care linde factorii macroeconomici. Acestea sunt
anumiteconstrdngeri pe
care le avem.
Am pornit, am avut anumite dificultSfi, avem anumite dificultIfi,trebuie s5 incercim si gdsim cele mai bune solufii. Am spus inglumS de eludarea inlelegerilor cu Fondul Monetar Internafional.Vreau insd sd spun ci avem nevoie s[ ciutEm flexibilitate inrelaliile noastre cu organismele internafionale, pentru cd avem
nevoie de sprijinul lor gi avem nevoie de finanliri externe pentru
aceste proiecte gi putem si le oblinem.
Zilele trecute, a venit cineva la noi la Guvern cu o oferti, care cred
ci se va materializa, de 800 milioane USD, pentru un segment de
325
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 328/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
autostrad5, deci finanlare pe un segment important, dar care ne va
obliga s[ modificdm felul in care privim chestiunea taxelor qi a
recuperirii, de fapt, a investiliilor in acest domeniu.
Sunt aspecte care probabil cd, ar fi meritat discutate - pe domeniulinv6!6mdntului, de exemplu, gi vor fi discutate, pentru cd, indefinitiv, astdzi nu facem decdt si lansim aceastd dezbatere, dar va
trebui si vedem, de asemenea, problemele de la nivelul gcolii. Dau
un singur exemplu. Noi, in aceqti doi ani qi jumitate, ca si ne
liudIm, vorbesc de Guvern, am construit 820 de qcoli. Este inordine, este bine, dar, din punct de vedere al programelor, ce se
intimpl[? ObservSm foarte clar: copiii nogtri sunt exceplionali la
olimpiade gcolare, sunt insi mult mai pulin performanti infacultate, in momentul in care trebuie si intre in zonele de
competifie maxim[. De ce?
Trebuie s6 ne punem intrebarea, si vedem ce se intdmpl[ in alte
!6ri. in Anglia, spre exemplu, primele doui clase ale liceului suntfolosite pentru educafie general[, se dau examene la materiile
respective. ln ultimele doui clase, acolo nu se mai fac dec6t 5-6
materii care sunt pregdtitoare pentru universitate, pe o zond pe care
fiecare qi-o acoperd. Clasele sunt mult restrdnse, pdnlla 10 elevi, gi
aga mai departe. Poate sunt gi alte modele in Europa. Noi mergem
pe acelagi model care a fost un model de succes inainte de 1989,
care ne-a permis un anumit tip de educalie, dar oare suntem
pregbtifi si intrSm in Uniunea Europeani sub aspectul libertdliifo4ei de munc6? In cdliva ani vor veni in Romdnia, fbrd sd mai
aibi probleme pentru a se angaja, absolvenli din celelalte ldricomunitare. Atunci vom avea cu adevdrat probleme gi dac[ nu gtim
si ne adaptim sub acest aspect vom avea dificultili.
Iat6 probleme pe care va trebui si le vedem cu maximl atenlie gi
vreau sd vI asigur ci noi vom incerca si sprijinim punerea in
discufie gi ciutarea soluliilor pe aceste domenii. Nu vreau sd vdplictisesc, sd vd spun politica noastri in materie de parcuri
industriale, dar este evident c[ trebuie s[ ne schimbim abordirile
din multe puncte de vedere. Este clar cd nu mai putem sdnebazdm
326
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 329/483
Orizont 2025
foarte mult pe come4, mult mai mult ar trebui sd discutdm despre
investifii. IatS o intrebare: cdte societili mixte cu capital romdnescexisti in !6rile din apropiere sau in ldrile mai indepirtate? Foarte
puline dintre societSlile romdnegti au reugit si inleleagi faptul ci,adeseori, este mai util s5 faci o societate mixti cu o societate
local6, pentru a avea acces la resurse gi pentru a vinde pe piala
respectiv[ dupi aceea, decdt sd faci export de produs finit.
in mare mdsur6, exporhrrile noastre sunt inc6, pe anumite
segmente, exporturi de resurse. Este o problem6 importanti pentruc6, gi din acest punct de vedere, va trebui si vedem ce se intdmpld.
Aga cum va trebui si vedem din punct de vedere al construcliei
economice. La inceput, vI aduce,ti aminte cind trebuia s[ spargem
complexurile mari, industriale, se spunea ,,Romania: small and
beautiful". Toate intreprinderile trebuia sd ajungl si fie mici, sd fieeficiente, iar aceste intreprinderi mici acum sunt incapabile sd
exporte sau si aibd reprezentare in strdinitate, dar este gi
mentalitatea romdneascd. O intreprindere existentii mai curdnd se
mai sparge in doud decdt si se uneascS cu alti firmd de profilpentru a crea o masd critici pentru exporturi mai eficiente.
Va trebui sd discutim gi aceste aspecte, s[ inv6]im de la a[ii, nu
trebuie, de fiecare dat6, sd inventdm roata. Nu vreau s[ continuu cu
aceste teme care, in definitiv, vor forma substanla dezbaterilor
noastre viitoare. Vreau sd vd asigur, inc[ o datl, stimali colegi, cd
vom face tot ceea ce line de noi pentru a sprijini aceastd incercarede modernizare conceptuald gi de eficienti politic6 pe termen lung.
Vi mulEumesc pentru atenlie!
32'1
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 330/483
TINERII $I POLITTCA1
(mai 2003)
T a sosirea in Sibiu am primit o carte a Ioanei Blaga -I-tPseudoaforisme -, am r[sfoit-o in minutele acestea pe care le-am avut la dispozilie qi am gdsit un ,,pseudoaforism" interesant, lacare m-am gindit in timp ce ii ascultam pe colegii vogtri mai
devreme: ,,Ldsali-md sd vorbesc despre adevdr, nu sd-l spun",
intrebdn-du-md cum sd abordez comentariile pe care urmeazi sd le
fac, ce inseamnl de fapt adevlrul in ideologie, adevdrul in politicigi daci nu cumva adevirul este el insugi in aceasti zond o
construcfie, o construclie la care particip6m gi noi. Dar nu vreau siintru intr-o disculie poate prea teoretici, cu atdt mai mult cu cdt
cred ci aceastS intdlnire are un sens gi o semnificalie practicd
deosebite la acest moment al ciclului electoral.
Nu cred ci trebuie si mai aftm cd m5 simt foarte atagat de
proiectul de revigorare a activitilii tineretului din partid. impreunl,am lansat acest proiect gi il consider unul vital pentru viitorul
partidului nostru. imi aduc aminte, in urm[ cu 13 ani, cdnd s-acreat FSN, nu se punea problema unei organizafii de tineret, pentru
cI atunci structura politici ce se crea se raporta la un orizont de
timp foarte scurt, avea de rezolvat nigte probleme urgente. Unpartid important ins6, un partid care nu reprezintf doar o platformdpentru alegeri, ci o expresie a unor convingeri ideologice qi a unei
voinfe de actiune pe termen lung, presupune insd o conviefuire ininteriorul sdu a numeroase generafii. Din acest punct de vedere, un
partid important este construit, el insugi, pe modelul de gtafetd. Dar
I Discurs rostit la Congresul Tineretului Social Democrat, Sibiu, 24 mai 2003.
328
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 331/483
avem responsabilitatea, noi cei care putem sd lu[m deciziile la
nivelul partidului, in primul rdnd, de a ptegdti partidul pentruperioada urmdtoare.
Este important, atunci cind un jucitor pe teren s-a accidentat,
atunci cind e nevoie de o strategie adecvatd unei alte situalii, sigdsegti de indat[ rezervele de care ai nevoie. Unde pot fi pregitite
aceste rezewe? in fotbal - Cozmin probabil ne-ar explica mai bine
aceste lucruri - se pot face transferuri de jucitori, se pot aduce
jucitori din striindtate. in politici, dacd vrem sd fim serioqi, trebuies[ ne pregitim noi ?ngine aceasti rczewd" gi, in plus, avem gcoli de
ucenicie in care, cu adevdrat, trebuie sd pregitim cadrele noastre.
De aceea, organizalia de tineret este atdt de important5' Sigur,
absorbili de fiecare datd de priorit5lile clipei, avem tentafia sd ne
ocupim mai curdnd doar de ziua de ast5zi sau de ziua de mAine,
uitdnd c[ responsabihtA!ile noastre merg cu mult dincolo de
ciclurile electorale. Dar, de aici incepe responsabilitatea noastri cuadevdrat, pentru c6, la nivel teoretic, toat6 lumea este de acord cu
ceea ce am spus mai devreme, insl apare capcana procentelor,
capcana formulelor impuse, a dreptului autoasumat gi, din acest
punct de vedere, bineinleles cd riscim sd d6m peste cap o strategie
care poate sd aib6 sens, dacd nu tratim cu adev6rat, intr-un mod
serios gi responsabil, ceea ce ne revine.
in plus, dafi-mi voie s6 vi spun cd este nevoie de cunoaqterea vielii
reale, este nevoie de foarte multd experienfl. Noi nu pomim cu
organizalia de tineret, nu facem o cruciadl in care construim o laride la zero. Existi o continuitate a problemelor, aga cum existi o
continuitate pentru succesiunea soluliilor gi, din acest punct de
vedere, este esenlial ca voi sd vd raportali direct la aceastd realitate,
pe care o imbundtifesc sau pe care o afecteazd uneori colegii de
partid, gi si venili in dezb4tere cu variante care si fie utile in
bitilia noastri politici. in plus, este nevoie sd adiuglmcunoagterii, studiilor, valorilor date de masterate gi doctorate o
cunoagtere nemijlociti a ceea ce se int6mpld in jurul nostru. Noi nu
vrem sd construim o organizalie de tineret doar pe un segment al
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 332/483
luptelor. Este important ca organtzalia de tineret a partidului nostru
sd incerce si acopere toate segmentele valorilor pe care noi lepromovdm.
Probabil cd la o reuniune a Consiliului nalional al pSD, in lunaiunie, vom aborda aceasti problemd, pentru c6 noi, ca partid, gi maiales la nivelul Guvemului, a trebuit sd trati,m nu problemelespecifice dezbaterii ideologice europene, cu separdri de stAnga qi
dreapta, social-democrafie gi liberalism, a trebuit s6 tratim
problemele vanziliei din Romdnia, care necesitau uneori solulii nuneapdrat legate de suporful nostru ideologic. Ne-am ocupatprobabil mai mult de problemele proprietdlii - restituiri, privatizdriqi aga mai departe - decdt de problemele muncii, cum ar fi trebuitin mod firesc s[ faci un partid social-democrat. Ne-am ocupat maimult de reforma economici decdt de reformele sociale. Neindreptim spre sfrrgitul acestei perioade de trar:zi[ie.
Este important, din punct de vedere al platformei noastre viitoare,al acliunii noastre politice viitoare, si ddm mai multd atenlieacestor valori qi sd reafirmlm opliunea de stAnga a partiduluinostru, nu numai in termeni de acliune politicd, dar gi in termeniideologici.
Am fost zilele trecute in Germania, la o frumoasd sdrbltoare a SPD
- AA de ani de la crearea sa. Este interesant c6 aceasti dezbatere,
aceastd aniversare are loc nu doar pentru
amarca
tradiliilegi
rdddcinile deosebite ale social-democraliei gerrnane, dar gi ca oavanpremierd, la dezbaterile din congresul extraordinar al SPD,care va avea loc la 1 iunie, cdnd va fi discutatd platforma 2010 - unproiect destul de contestat in interiorul partidului gi care a
evidenliat trei direcfii principale de acfiune. Nu am si vd relinacum atenlia cu aceste elemente, dar, iati,la nivelul unui partidsocial-democrat dintr-o lari bine agezati., aceste probleme de ordin
practic, dar gi de ordin teoretic, rcapar ca nevoie de a crea unindreptar pentru activigtii partidului gi pentru acliuneaguvernamentalS. Germania a oblinut foarte mult, a cdgtigat foartemult in acegti ani, dar anul acesta riscd s[ aibl o cddere economicd
330
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 333/483
de 2o/o. Aceste elemente, aceastd situalie economicl presupun o
abordare oarecum radicali, cu accent pe cregterea economici 9i,
deci, pe schimbdri economice care nu intotdeauna sunt extrem de
agre{te de citre sindicate. Aceasta este una dintre problemele de
eienp in dezbaterea pe care Gerhard Schroeder a realizat'o prin
dezbatei in teritoriu, in mai multe locuri, qi care se vafrnalizala
congresul extraordinar al SPD.
V-am spus aceste cuvinte pentru c[, in definitiv, adevdrul nostru
ideologic se leagd de un adevir al concetdlenilor noqtri) careprivesc lucrurile prin prisma unor frustriri, a unor nemulEumiri
acumulate gi intotdeauna linta nemulgumirilor este Guvernul actual,
indiferent dac[ unele dintre cauze, sau toate, in anumite situalii,
sunt in afara acestui ciclu electoral. Noi avem responsabilitatea de
a cduta solu,tii, indiferent de momentul in care au fost generate
problemele respective. Este nevoie si introducem in sistemul
nostru politic, in permanen!6, adrenalind, o stare de veghe, o stare
de atenlie, disponibilitatea de a veni cu inventivitate Pi solulii noi.Blazarea,lipsa de iniliativd reprezinti probabil factori care ne pot
afecta in competilia politicd intem6. PAni acum am reugit - venind
in permanenlI cu programe noi, cu solulii, cu aborddri noi - sI
impunem agenda politicd, agenda dezbaterilor politice.
De aceea, este nevoie, in perioada c&te va urma, s[ ciutdm soluliile
de revigorare politic[ gi guvernamentali. Este o dezbatete pe care
am inceput-o la Snagov gi care va continua, dar aici avem nevoiede sprijinul vostru. Mulli dintre voi lucrali deja in ministere' Pe
mulli dintre cei care sunt in sala aceasta ii cunosc destul de bine
sau i-am int0lnit de-a lungul acestor ani. Am sprijinit 9i sprijin in
continuare efortul de a aduce cit mai mulli tineri in stmcturile
noastre de decizie. Este singura modalitate prin care ei pot si
dobdndeasci experien{d adevdrath gi astfel nu vor veni, atunci cdnd
va fi nevoie de ei, cu formule utopice, cu formule romantice, cu
formule care nu ar putea decit sd genercze zdmbettil celor din jur.
De aceea, eu cred cd organiza[ia de tineret nu trebuie sd fie
considerati drept o organizalie care htcreazi in afara partidului, in
331
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 334/483
afara vielii concrete, iar singurul mod de a testa valoarea gi
competenla celor mai tineri este de a le da responsabilitdli, de a-iincuraja si faci anumite lucruri gi apoi de a lucra cu ei, pentru aimbunbtifi performanfa. De aceea, mi se pare esenlial ca, la nivelulfiec5rui minister, in special in perspectiva integrdrii europene, sifie adugi cdt mai mulli tineri. Facem acest efort, inceicim sirezolvlm acest tip de abordare gi sunt absolut convins c6 este locpentru to!i. Nu trebuie sd ddm oameni afar6 pentru a aduce allii maitineri, este vorba de a folosi oamenii cu un anumit tip de experienlipe alte zone sau de a-i utiliza in alte structuri.
Am lansat foarte multe proiecte in ultimul timp. ,,Rom6nia curati.,este unul din aceste programe gi presupune foarte multe proiecteconcrete, de la groapa ecologicd pe care am vizut-o astdzi, aici,pdn6,la cele care lin de curdlenia trenurilor sau a zonelor din juruldrumurilor, de-a lungul drumurilor, de la probleme de ecologiefundamentali, p6n6 la cele care lin de nevoia de a asigura un
anumit climat intern de ?ncredere, de transparenfi. Nu am sd
vorbesc acum despre aceste proiecte. Pe unele le cunoagtefi, pealtele le veli afla, dar este important s6 luali fiecare c6te un proiectde acest gen, concret, gi sd-l ducefi pdnd la capdt. Implicarea gi
responsabilitatea legate de proiecte concrete ne vor ofericredibilitatea necesari, inclusiv in cadrul organizallilor de partid.
$colile de pregltire sunt importante, dar este nevoie, de la unanumit nivel mai departe, si vI asumali responsabilitifi, iar dinpartea noastrd este important sd vi le oferim.
Este nevoie, frri indoiald, cala aceastd vdrsti sd muncili mai mult,pentru cd trebuie sd, realizali - la fel cum se intdmpli in toate {irile- faptul ci aceasti str[pungere in zone politice sau administrativenu se poate face decdt printr-o afirmare personali mai puternici:puteli convinge, atunci cdnd existd disponibilitate, de realitateavalorii proprii gi de posibilitatea de a aduce valoare adlugatd la
orice proiect comun.
Sigur cd ali inceput si fili criticali. Acest lucru mi se pare extremde pozitiv. At6ta vreme cAt organizalia noastrd de tineret nu
5)Z
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 335/483
Tinerii Si politica
deranja pe nimeni, nu existau nici un fel de critici la adresa ei. in
momentul in care incepeli sd vd impuneli, in momentul in care
incepeli sd existali, este firesc si fili criticafi. Pdni acum? zona de
tineret era un spaliu rezervat pentru tinerii din Partidul Liberal, din
Partidul Democrat, pentru raliuni pe care vina o purtdm, probabil,
gi noi. Dar din momentul in care ali inceput s6 fili prezenli pe
aceastd sceni politicd, din momentul in care, gi din punct de vedere
electoral, spaliul de tineret este unul important, mai ales in
perspectivd, evident c6 veli deranja iaracest lucru
mise pare
primul semn de rentltatpozitiv, probabil, in acliunea organizatiei.
Este o recunoagtere indirecti a acliunii pozitive pe care ali
intreprins-o. Criticile, fbrd indoialS, sunt gi vor fi de toate felurile.
Unele se vor indrepta la adresa tinerilor, altele la adresa
conducitorilor din organizafie, altele vor viza fap1:.J ci nu sunteli
exclusiv romantici in afara structurilor de conducere. Inainte eram
criticali cd nu lulm tineri in structurile executive. Acum, cei care
intri in aceste structuri sunt considerati cd ?qi pierd virginitatea, casi il citez pe unul dintre celebrii lideri ai opoziliei. Acest lucru nu
inseamnd decdt o imposibilitate, din partea celor care au organizalIi
de tineret, sau o organizatie de tineret ?n alte zone, de a se implica
intr-un dialog valabil cu organizafia noastrS.
Vreau s6 vi felicit pentru felul in care ali reugit sd stabilili contacte
externe. in trecut, contactele externe erau exclusiv apanajul PD, al
PSDR la un moment dat, al PNL. Faptul c[avem
rela]iidirecte
inexterior gi ci organizalia are aceste contacte externe cu tot ceea ce
inseamnd elementul de credibilitate, rezultat inclusiv din aceste
participiri gi legdturi, dovedeqte - gi este un al doilea argument -cd organizalia exist6, cd ea este credibili gi cd funclioneazd. De
aceea, consider cd aceste lucruri sunt deja dobAndite.
Criticile vor veni inevitabil, legate de finanliri ale unor acfiuni,
legate de faptul cd unii dintre liderli organizaliei sunt rude cu
liderii de partid. Singurul lucru care trebuie si conteze este cel al
competenlei gi eficienlei. in rest, nu va trebui sd intervenim cu
criterii artificiale - eu, spre exemplu, chiar dac[ ap dori s6-1
JJJ
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 336/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
conving pe bdiatul meu cel mare sA intre in politice, nu am s-o potface niciodatS, intrucdt el, in mod categoric, consider5 cI ceea ce a
vdzut gi a urmSrit privind politica - fiind in preajma mea qi anoastr6, in familie - ii ajunge pentru urmitoarele decenii; dar suntalli tineri care vor si se implice - ce este rlu in asta? Esteimportant ca ei sd continue aceasti acfiune solid[, serioasS, qi mi se
pare important sd ii sprijinim. Eu personal ii voi sprijini, dar dorescca ei si nu vini nevalidali de organrzaliile 1or, de structurile de
conducere - ei sd se valideze prin munca 1or, prin contribulia lor giatunci totul este in ordine. Sd nu fim mai catolici dec6t Papa, si nuintroducem discrimindri pe care alte panide nu le-au introdusniciodatd. in mlsura in care considerim c[ avem oameni de
valoare in partid, este firesc ca ei sd-i poatil ajuta pe copiii 1or s[ fiemai aproape de structurile de partid decdt alte persoane din laranoastri.
Vorbind despre aceste atacuri, nu vreau acum sd incerc sd vd apdr,
nu vreau s5 incerc sd aduc confaargumente la ceea ce s-a spus
despre voi. Puteli sd faceli acest lucru foarte bine gi sunt absolut
convins cd ali spart un anumit monopol - monopolul spaliuluiinterzis pentru PSD ?n zona tineretului - iar acest lucru a deranjat.
Este ca gi cum in zona energiei ar interveni, ?n viitor, anumiliproducitori particulari de energie - sigur ci Electrica va fi extrem
de deranjatd. Acest lucru se va intimpla pdndla urmd, dar iatd cd,
in spa{iul politic, aceasti spargere de monopol a reprezentat onoutate din punctul de vedere al unui partid important, care are pe
termen lung o strategie foarte solidd.
A existat, de-a lungul anilor, o anumitd spiralS atdceii, o incercare
de a fi intimida,ti tinerii care vroiau sd se apropie de noi. Se spunea,
adeseori, c5 PSD este un partid al bdtrAnilor, un partid al
dinozaurilor, un partid care nu trebuie sI reprezinte o destinalie
pentru un tdndr educat sau, in general, pentru un t0nir. Aceastifalsd legendi a dispirut. Sondajele din ultima vreme spun - chiardac6, in sfhrqit, ne aruti unele lucruri asupra cirora va trebui sd ne
aplecim cu mai multi atenfie - cd existi o mare atractivitate a
574
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 337/483
Tinerii Si politica
partidului nostru pe zona de tineret, $i este firesc sb fie a;a, iar
acest lucru se datoreazd, in mare m6sur5, activitilii organizaliei de
tineret.
Ag dori sd vi mai spun cdteva lucruri despre strategia noastra
pentru perioada urmitoare.
Intrim in linie dreaptd spre alegerile locale gi ne pregdtim de pe
acum pentru alegerile parlamentare gi prezidenliale. Acest ciclu
electoral insi va trebui sd fie sincronizat cu obiectivele pe care leavem de atins in lunile gi anii urmdtori. Viitorul parlament pe caf,e
il vom alege va fi parlamentul integririi noastre in UE. Acel
parlament va trebui sd aibl oameni gcolili la problemele Uniunii
Europene. in 2007, in timpul mandatului noului parlament, vor
trebui sd existe cei care vor funcliona in Parlamentul European, pe
de o parte, qi vor trebui si se exprime in limbile pe care
parlamentarii europeni le cunosc, dar qi in limbajul practic pe care
ei inqigi l-au dobdndit. De aceea, dacd in 1990 cei care au intrat inParlamentul Romdniei erau de obicei persoane care cunogteau
problemele interne qi ne-a fost foarte greu s6 construim structuri de
rezonan\i sau de legiturd cu parlamentele internalionale,
multilaterale, dacd in 1992, la alegeri, din nou a fost extrem de
dificil si gdsim specialiqti pentru Comisia de politici externi, dacd
in 1996 9i in 2000 lucrul acesta inci a fost dificil, in 2004,2005 va
fi important ca cei mai mulli dintre cei care vor intra in Parlament
si aibd qi dimensiune intern6, si cunoascd problemele interne, dargi problemele europene.
Unii dintre voi vor avea un anumit avantaj in aceastd competilie.
Va hebui sd anunlim din timp criteriile de calificare qi chiar daci
unora dintre cei care fac, de obicei, listele la nivelul judefelor
aceste lucruri li se vor pdrea dificil de acceptat, va trebui sd le
impunem cu foarte mare seriozitate, pentru ci este vorba de o
responsabilitate pe care noi, ca partid, o avem pentru interesele!6rii. Vedeli bine cd problemele integrdrii europene nu mai sunt
probleme de politici extern6, ele devin probleme de politicd
intern6. Bruxelles devine un fel de circumscriplie electorall a
335
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 338/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
fiecirui parlamentar roman. Unii dintre minigtri trebuie se mearge
ryrai des la Bruxelles decAt merg, poate, in unele dintre capitalele dejude!, pentru c[ multe dintre deciziile pentru evolulii interne se iau,in momentul de fa!6, in cadrul negocierilor pe care le purtim laBruxelles cu diferite segmente ale Comisiei Europene sau in cadrulunei competilii foarte dure pentru interese pe care !6rile europene,
membre ale uniunii, le negociazd in momentul de fala cu noi.
Daci vom reugi, in perioada urmdtoare, si impunem mai mulli
tineri pregdtili pentru aceste obiective in zonele de executiv gi inParlament, dar gi la nivel local, in consilii, la primdrii, atunci vomputea spune cd a inceput cu adevdrat schimbul de generalii.
Deocamdatio ceea ce am realizat sunt mai curdnd rezultatepunctuale ale unor iniliative individuale. De aceea, m-a deranjatprofund felul in care, la nivelul unor ministere, s-a inleles efortulde a aduce oameni mai tineri, pregdtili, pe zona integr5rii europene,
astfel incdt si putem si realizim o mai bund comunicare, o punere
in aplicare mai eficientl a proiectelor cu Uniunea Europeand qi, inacelagi timp, o cheltuire eficientd a banilor pe care ii primim incadrul acestor proiecte.
Am afirmat foarte clar, indiferent ce spune un prefect sau altul:dac6 nu se va rispunde aga cum am dorit la aceastE cerinli, voiface o reducere automatd a numbrului de personal din aceste
institufii gi din ministere pentru a impune cerinla menlionat[, care
line de nevoia de a utiliza intr-un mod inteligent, gi nu pentruinterese personale, banii disponibili pentru noi in cadrul UniuniiEuropene, in perioada urmitoare. Avem o responsabilitate in ceea
ce privegte cheltuirea acestor bani, in ceea ce privegte construireaacestor proiecte gi nu putem sd vorbim prin semne cu cei cu care vatrebui s6 ne inlelegem asupra proiectelor viitoare. Nu putem s[angajdm la infinit traducdtori doar pentru ci unii dintre colegiinogtri nu aduc in instituliile lor oameni care vorbesc qi limbistr6ine. Nu sunt de acord si cumpdrim, in continuare, calculatoare,
infrastructurd: dim bani in disperare pe tot felul de infrastructuri laministere, iar in urma acestor proiecte nu a fost dat afard, nici un
336
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 339/483
Tinerii Si politica
om din structurile clasice ale ministerelor - atunci de ce dim banrr
respectivi, dac6 aceasttr informatizare nu duce la o simplificare a
structurilor birocratice din ministere? $i, atunci, am cerut o analizh
de eficienld pentru aceste informatiz6ri. Sigur ci sunt cei interesali
in rcalizarea proiectelor - nu spun pentru ce raliuni - dar, dincolo
de aceste interese, ar trebui sd vedem, la nivelul Guvernului, dacd
ceea ce facem este cu adevlrat util.
Unii vorbesc despre gustul pentru politicl. Depinde cum aborddm
aceste lucruri, depinde ce inlelegem prin politicd. Dacd prinpoliticd inlelegem doar ceea ce fac unii, atunci cdnd sunt inopozigie, ca sd arate ci sunt gentlemani, ca sd arate cd sunt
europeni, ca si arate c[ sunt bine intenlionafi fa!6 de popor dar nu
explici de ce nu au fbcut lucrurile acestea atunci c6nd erau la
putere, nu ne spun ce s-a intdmplat de le-a venit mintea la cap gi
acum gtiu ce este de fbcut in societate, vom avea dificultdli sa ne
raportim la proiectele pe care ni le avanseazi. Sigur, noi nu putem
in acegti ani si rezolvlm toate problemele gi nemulgumirile care
existi in societatea noastrd. Sunt multe lucruri pe caf,e trebuiau siIe fac5" cei de dinaintea noastri gi nu le-au ficut, iar acutn, c6nd noi
incepem sd ne migcdm, sd realizdm pas cu pas anumite lucruri,
nimic din ce facem nu este bun. in loc s5 vind cu variante. cu
elemente suplimentare care sd se adauge la ceea ce facem noi,
existd un negativism continuu sau ni se dau sfaturi pe zone care sd
ne creeze probleme, fie de tip electoral, fie de tip internafional, aga
incdt trebuie si le spunem acestor oameni, incd o datd: au fost ani
de zile la putere gi nu au ftcut nimic din ceea ce spun acum cd ar fitrebuit ftcut.
Desigur, vorbim civtlizat pi incercdm sd explicdm de fiecare datlaceste lucruri, dar faptul c6 unii dintre colegii nogtri incep din nou
s[ se joace cu striinitatea, si ne trimiti mesaje negative instrdinitate pentru a le aduce inapoi intr-o form[ electorali gi
demagogicd, dovedegte ci nu s-au mafitizat suficient, c[ au rdmas
inc[ la nivelul anilor 90 gi c5 nu inleleg cd societatea romdneasc[ a
avansat, nu inleleg c6 dialogul intre Guvernul actual, autoritdlile
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 340/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
actuale gi partenerii din strdinitate se realizeazl transparent, la
lumini qi cd nu mai este nevoie de explicalii de alcov pentru ajustifica anumite acfiuni. Ei vorbesc foarte mult despre nevoiletinerehrlui, ce vrea tineretul, ce igi doreqte. Vorbesc de cei mai inv6rsti din zona partidelor de opozilie. Noi trebuie sd fim conqtienlide faptul c[ sunt doud sau trei direc]ii importante in care va trebuisi ddm semnale gi sd oferim modele.
ANL reprezintd un tip de r6spuns. Casele pentru tineri reprezintd
modul prin care noi incercdm sd rispundem la agteptdrile tinerilor.Locurile de muncd trebuie s5 reprezinte o alt[ direclie importantl.Am avut gi zilele acestea noi burse pentru locuri de muncd pentru
studenli. incercim, pe timpul vacanlelor de var6, si le oferimanumite solulii. Au fost peste 5.000 de astfel de oferte de locuri de
muncd pentru ei gi trebuie sI continu6m. Vom veni ?n curdnd cuprogramul ,,Vard europeanS" care, in mare misurd, se va adresa
acestor tineri. Daci doamna ministru Andronescu va fi de acord,
vom veni foarte curdnd, impreuni cu Vasile Pugcaq, cu un proiectde burse destinate tinerilor, burse ale Guvernului romdn, de
pregdtire in striinitate pentru proiectul european pe care il avem invedere. Nu este vorba doar de a-i capta, de a-i aduce inapoi pe uniidintre cei care au plecat, pe diferite formule, in striinitate - gi acest
proiect funclioneazd pe modelul head-hunting pe care il cunoagteli
- dar este vorba acum de a-i incuraja, printr-un program dedicat
acestor tinerf vom demara, deci, un proiect guvernamental deamploare, in cadrul ciruia, pebaza unor concursuri pe care le vomorganiza in curdnd, vom oferi aproximativ 2.000 de burse instrdinState.
Sunt multe alte proiecte pe care le avem gi pe care vom incerca sile organizdm impreuni cu voi. Sigur, exist6 foarte mult6 rezistenld.
In momentul in care am incercat sd impunem tineri de laorganizatia de tineret pentru departamentele partidului, am
observat c[ rdspunsul cel mai frecvent a fost nu, ne descurcbm, nueste neapirat necesar. Dar doamna Elena Dumitru, care
coordoneazd departamentele, se bate foarte dur pentru a impune cAt
338
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 341/483
Tinerii Si politica
mai mulli tineri in aceste departamente, pentru cd 9i acolo va fi un
alt tip de ucenicie pe care s-o impunem in pregStirea cadrelor
noastre politice gi vd asigur de sprijinul colegilor din delegalia
permanenti qi de sprijinul meu pentru realizarea pdn[ la capilt a
acestui proiect, a$a cum am stabilit, indiferent de opozilia pe care o
pot face unii sau al1ii. Voi veli reprezenta, pdni la urmd, exponenfii
noii clase politice din Romdnia.
Unii ar dori sd exmatricule ze actuala clasi politicd astizi, pentru cd
astdzi le-a venit tema politicd la indemdnd, gi sd aducl nu gtiu deunde alli lideri. Acest mod de a pune problema este specific
amatorilor. Noi trebuie sd construim cu seriozitate acest schimb de
generalii gi sd vd ajutdm s[ fifi cu adev[rat exponenlii noii clase
politice din Romdnia, o clasi politicd a unei Romdnii democratice,
mature. Noi suntem rcprezentanlii perioadei de trarzilie. Ne place
sau nu, noi toli cei care suntem acum in politicd suntem legali de
acest transfer, de aceastd miqcare, de aceastii modificare a regulilor,
a structurilor, a economiei din zona socialismului cu o fa16 maimult sau mai pulin umanb, spre o zon6, a unui capitalism
democratic, dar care a fost marcat in acegti ani, sau a fost prezent
mai curdnd in formele sale sdlbatice, in Romdnia. Vefi fireprezentanlii unei perioade posttranzifie care va reprezenta, in
acelapi timp, Rom0nia integrati european. Noi am reugit sd facem
citeva lucruri, s6 eliminlm vizele, s6 elimindm peretele, zidul
Berlinului dintre Romdniagi
16rileeuropene. Pentru Germania de
Est acest zid a fost ddrdmat foarte rapid dupi 1989. Pentru
Rominia, acest zid a fost ddrimat, practic, doar in anul 2001. Amreugit si eliminSm sentimentul de insecuritate, frcdnd in aga fel,
incAt Romdnia sd nu mai fie consideratd o zond a spaliului gri, o
zond a cordonului sanitar dintre Est gi Vest.
Integrarea Romdniei in NATO, care se va frnaliza probabil la
inceputul anului viitor, va fi un succes al actualei clase politice.
Actuala clasd politicd va fi cea care va pune bazele intrdriiRomdniei in Uniunea Europeanl, dar funclionarea in Uniunea
Europeand, sincronizarea proceselor de cregtere economicS, de
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 342/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
creativitate gi sincretism intre societatea romaneascb $i societeflle
europene dezvoltate vor fi rcalizate de cdtre voi, de aceea avemdatoria s[ vi pregitim pentru acest moment, care va fi foarte diferitfa\d de ceea ce am tr6it pdni acum. in mare misuri, in acegti aninoi am peticit nigte realitifi, am incercat sd facem sb funclionezeanumite componente economice sau am bandajat anumite r6nisociale. RomAnia, la orizontul anului 2007,va fi complet diferiti gi
nu va mai putea sd facd exceplii, nu va mai putea sb impuniformule ad-hoc sau sui generis, originale, Romdnia va trebui sd se
comporte pe o linie foarte clar stabilitd prin ceea ce numim, de
obicei, acquis-ul comunitar. Acela va fi testul de maturitate alRomdniei la intAlnirea cu ceea ce inseamnd nu numai valorile, darmai ales conduita europeand. $i aceasta este, de fapt,responsabilitatea pe care incercdm sd o transferim asupra voastr6.
De aceea, insist at6t de mult in legdturi cu pregdtirea pe care
trebuie sd o aveli - politicl, dar qi profesionalS. De aceea, acest
program de burse, pe care sper ci-l vom lansa foarte curdnd, ne vaajuta. De aceea, intrarea tinerilor, pregdtifi inclusiv in striindtate, instructurile noastre administrative reprezinti o necesitate. Cine vrea
si meargd cu noi pe acest drum este bine venit. Ceilal1i, daci se
simt incapabili si lind ritmul, vor putea sd iasd la pensie, vor putea
sd meargi in alte zone ale activitElilor absolut necesare in interiorulunei 1[ri, dar zona executilului va trebui si fie locomotiva acestor
schimbdri pe care le vom impune, aducdnd noua generalie politic[
in primul plan al scenei de acfiune.
Sunt numeroase teme pe care probabil cd ziariqtii ar fi dorit si le
comentez in aceste zlle,legate de Legea anticoruplie, de evoluliilerespective, de comentariile pe marginea acestora. Nu am intenlia sd
vorbesc foarte mult despre aceste lucruri, intrucdt consider c[ noiam frcut un pas important inainte gi este de datoria clasei politicedin Romdnia sd vadd ceea ce este cu adevdrat important pentru
societatea romineasci gi nu pentru lupta de baionete intensificatd,specificd anilor preelectorali. Eu am adus ca tem6 principali, prinlegea pentru care ne-am angajat rdspunderea, tema
incompatibilitalilor. Am realizat o departajare mai bund intre
340
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 343/483
Tinerii Si politica
politicd gi afaceri, am realizat, chiar dacl acest lucru nu este ince
foarte evident acum, o departajare intre politice gi administralie, celpulin pe o anumiti zond, stabilind cdteva elemente extrem de
importante, ?n momentul de fatS, intre noi qi noi ingine, intre noidin zona politici, la guvernare, gi membri ai partidelor politice.Doi: funcfionarii publici nu pot face parte din organele de
conducere ale partidelor politice. Trei: inallii funclionari publici nuau dreptul nici mdcar sd facd parte din partide politice. Acestea
sunt repere esenliale in administrafia publicd din prile europene.
Nu avem ce s[ negociem aici. Pe unii dintre colegii nogtri aceste
reguli ii deranjeazd, dar noi am introdus, chiar cu riscul de a ne
crea probleme, in strucfurile noastre politice, reguli europene pe
care puteau si le includl in reglementdrile realizate in Parlament,uneori sub forma angajirii rdspunderii, partidele care au fostinaintea noastrd la conducere.
Sigur cd rlmdn zone care pot fi imbunit6lite. O problemi aflatiacum in disculie este daci trebuie declaratd cu exactitate suma dincont. Poate cd da, poate ce nu, dar cdnd am discutat aceastl tem6,
inclusiv in Parlament, inclusiv la momentul discufiilor cu altepartide, al consultdrilor, inclusiv la nivelul delega{iei permanente -legea, vd reamintesc, a fost promulgatd gi puteau si fie, atunci,poate, rediscutate anumite teme - s-a considerat cd argumentuladus la momentul respectiv a fost puternic, in sensul cd existdobligalia de stabilire, de anunfare
asumelor
dincont; problema
esenliali este ca la iegirea din mandat sd se faci din nou o
declaralie, iar dacd vor fi antamate procedurile de examinare pentru
demnitari, atunci, fbrd indoiali, Parchetul va putea sd vadi cuexactitate daci sunt raliuni care si pund in disculie moralitatea sau
legalitatea ac{iunilor unui demnitar. Acest aspect este indicat de
procedura actuald. S-a pus insi problema dacd trebuie fbcut unanun! public in leg6turd cu suma respectivi in declarafia de avere.
Inilial, eu personal am fost in favoarea declardrii exacte a acestorsume. Colegii mei au venit gi au argumentat spunind cd existd unanumit risc gi c5, intr-o perioad[ cu acliuni violente, acliunile unormafii care funclioneazd, ar putea fi create probleme pentru membrii
341
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 344/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
de familie ai unora dintre demnitari - s-ar putea, in felul acesta, sd
fie cerute rdscumpdrdri care sd reprezinte exact cuantumul anun{at
de citre demnitarii respectivi, prin declaralia de avere, gi cunoscutprin Internet. Am spus la momentul acela cd nici eu gi nici colegiimei nu dorim si ne asumdm rdspunderea morald pentru o astfel de
acliune eventuali, dar cd nu avem nimic impotrivd ca ea, la limiti,sd fie acceptati. Am afirmat acest lucru gi in Parlament atunci cdnd
ne-am asumat rlspunderea, iar domnul deputat Boc, ciruia i-amexplicat raliunile respective, mi-a spus atunci c6
nu acunoscut
acest argument, care este destul de puternic. Repet, nu avem nimicimpofiva unei astfel de modificdri, dar cei care o doresc trebuie s6-gi
asume r[spunderea pentru aceastd iniliativd gi nu cred c6 noi ne
vom opune. Acesta este singurul risc pe care l-am discutat qi am
vrut si-l cunoapteli, pentru c6 mi se pare corect sd vi informez
asupra modului in care au decurs aceste discufii. Dar cei care astdzi
ne critici nu au fost in stare sd realizeze absolut nimic in acest
domeniu timp de patru ani, atunci cdnd ar fi putut sd impunf,formulare in care s[ fie trecut numdrul de nasturi de la cdm6gi,
puteau fi introduse toate rubricile pe care acum ni le sugereazd dinafard, ca spectatori, sperdnd cd ceea ce sugereazd nu se va adopta.
Nu este un comportament corect. Unii au fost pregedinli, unii prim-minigtri, allii au fost preqedinli de senat gi ar fi putut sd realizeze
atunci reglementirile acestea pe care acum ni le recomandi.
Desigur, nu avem nimic impotrivi si discutdm gi acum despre
imbundtSlirea acestei reglementiri, dar weau s6 punem accentulmai curdnd pe aplicarea gi pe respectarea cu bunl credin!5 a
acestora, nu sd continuSm la infinit dispute in legdturd cu forme
eventual mai bune ale acestei legi. Sigur cd este o lege perfectibilS,dar este evident, s-a vdzut foarte clar - chiar prin aplicarea unei
reglement6ri poate imperfecte, deja incep si se clarifice lucrurile,
s[ se decanteze anumite aspecte gi eu cred cd ceea ce am frcut este
deosebit de pozitiv.
Doamna Andronescu imi trimite o notd gi imi spune c6 sunt deja
200 de candidaturi depuse, pentru care avem finanlare, sunt 29 de
scrisori trimise c6tre universitdti din Uniunea Europeanb pentru
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 345/483
Tinerii qi politica
deschiderea colaborlrilor directe, iar scrisorile au fost trimise qi
minigtrilor educa{iei din !6ri1e respective, pentru a ne asigura desprijinul lor. Trebuie sd continulm acest gen de acliune. Aiciputem noi sd facem diferenla, cum se spune tot mai des,
traducdndu-se o formuli celebrd - prin injur[turi, prin formuleg[unoase nu reugim intotdeauna si cOptigdm in competilia cu
rcprezentanfii altor partide, dar prin proiecte concrete putem sIimpunem calitatea acliunii noastre politice.
Stimali colegi,
Avem in vedere o innoire a echipelor partidului. Este nevoie de o
sfrategie interni pe care, in momentul de fa!d, o gdndim gi care se
va reflecta inclusiv prin aducerea in structurile de conducere a
unora dintre Dumneavoastrd. Nu vreau neapirat si ne raportim dinnou la modelul chinezesc. Unii vor spune cd daci nu m-amcontaminat de SARS, m-am contaminat de ideologia chinezd.
Chinezii s-au schimbat extrem de rapid gi au devenit extrem deflexibili, pentru ci altfel nu ar fi reugit - fbrd un pragmatism
ultraevident - sd rezolve problemele generate de o cregtere a
populaliei cu aproape 20 de milioane pe an, populalie cdreia
trebuie sd ii dea de mdncare, locuinle, locuri de muncf, qi aga maideparte. Astfel incdt in China, de data aceasta, nu am mai at;z,it
vorbindu-se despre cele cinci principii, cele 20 de valori, despre
socialismul temperat; abordirile sunt exhem de pragmatice. Nu gi-ar
permite, m ar realiza altfel o cre$tere economicd de 9o/o anual, caresi men!in6, pe principiul bicicletei, qansa rezolvdrii problemelor.Ei asigurS, cam la zece ani, o schimbare a generaliilor politice. Austabilit, spre exemplu, acum, dupi alegeri, ci minigtrii nu pot s[aibd mai mult de 61 de ani, iar adjunclii ministrului 57 de ani, ceea
ce pentru China este un lucru absolut extraordinar. La fel, apar
elemente de principiu care si forleze aceste schimbiri de generalii.
Innoirea echipelor este absolut necesar[ gi este important pentru
noi si inlelegem la nivel politic acest lucru.
Sondajele ne arati cd oamenii ne percep ca fiind mai profesionigti,daci profesionist are grade de compara{ie, fald de cei de dinaintea
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 346/483
noaski gi partidul, intr-un fel, cdqtigl din aceasti percep,tie. Dar
daci noi nu vom reugi sd rdspundem agteptirilor populaliei inlunile urmdtoare, afunci partidul va avea de suferit din cauzaguvernirii gi aici va trebui si vedem care va fi strategia de urmat,astfel inc6t o anumit6 erodare de guvernare, care este inevitabili, sInu afecteze $ansa noastrd in alegerile viitoare.
in final, a$ vrea si vi spun ci ne vom concentra foarte serios pe
oferta tinerilor pentru alegerile locale. Am relinut mesajul, dar era
intr-un fel, pAn6la urm6, chiar testul de funclionare a relaliei dintrepartid gi organizalia de tineret. PdnI acum, am discutat frumos uniicu al1ii, ne-am liudat unii pe allii. Testul adevdrat va veni laalegerile locale. Atunci cAnd discutim despre alegerileparlamentare, de obicei spunem: hai s6 vd vedem int6i la ucenicie,la alegerile locale, nu discutim despre Parlament pdnl nu trece{iprintr-un consiliu. Asta spunem de obicei la Parlament, dar ce
spunem acum, la alegerile locale? Nu avem scdpare qi va trebui sd
vi ludm in considerare foarte serios pentru aceste alegeri iarmesajul nostru va ft ftrd echivoc pentru organizatiile pe care leavem in teritoriu. Nu vom discuta despre procente, insd nu vreau sicredeli cl aveli drepturi cigtigate sau drepturi automate, care deriviautomat din vdrsti sau din apartenenla la o grupi de vdrstS.
Competenla, profesionalismul, seriozitatea vor reprezenta criterii,frrd indoiald, dar vom urmiri cu foarte mare atenlie felul ?n care,la
nivel local, veli propune tineri ambiliogi, bine pregdtili, tinericapabili, eficienfi gi care s[ se implice in proiectele despre care v-amvorbit. Nu va fi foarte simplu, gtim lucrul acesta, dar suntem
obignuili sd ne batem pentru proiecte valoroase, mai ales ci suntconvins c6, in interiorul partidului, cei mai mulgi dintre colegiinogtri au infeles care este miza lunilor viitoare.
Schimbarea majord pe care voi trebuie si o aduceli ?n politica
romdneascd va fr legatd, de faptul c5, la aceastd vdrst6, viziunea esteinerentd proiectelor care vd, implicd pentru o lungS perioadd de
timp. Inifiativa va trebui sd fie legati de proiecte concrete gi nu
utopice.
344
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 347/483
Tinerii Si politica
Vreau, in final, si vd asigur c[ veli avea, la nivelul Delegaliei
permanente, la nivelul conducerii partidului, tot sprijinul necesar.
Vreau si fili siguri ci dorim si lucrim nu pe o dimensiune de
formalism, ci dorim un parteneriat politic, vital pentru noi ca
partid, dar gi pentru !ar6.De aceea, voi va trebui sd vi implicali, iar
noi va trebui sl vd ajutim sd realiza\i acest lucru. Este in interesul
nostru comun.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 348/483
NOUA OFENSIVA POLITICA1
(iulie 2003)
f)rezentul Consiliu Nalional al PSD reprezintd mai mult decit unI moment statutar, de bilanl. Noi lansdm astdzi, prin deciziile gi
documentele pe care le vom adopta, o puternicd ofensivd politicd,
al cirei scop este producerea unor schimbiri pozitive majore inviala cetllenilor noghi gi cdgtigarea alegerilor viitoare.
De ce ,,o noud ofensivd politicd"? Pentru ci ne afl6m inff-un nou
context politic Ai social care, ?n cea mai mare parte este rezultatulreformelor conduse guvernamental qi al practicii noastre politicedin 2.000 gi pdni acum. Noi am schimbat societatea gi, ca efect
normal, trebuie sb schimblm gi propriile noastre strategii gi
metod,e.
Avem citeva linii majore de acliune
urmitoare.
pentru perioada
in primul r6nd, in planul acliunii guvernamentale va trebui sd
acordim prioritate acelor mdsuri gi acliuni care vor contribui larezolvarea celor mai dificile probleme sociale cu care se confrunt[populalia.
in al doilea rdnd, pe baza conchniilor din documentul adoptat de
Consiliul European linut la Salonic - care prefrgareazd, cu grad
sporit de certitudine orizontul anului 2004 ca an al incheierii
negocierilor noastre de aderare la Uniunea Europeand - se impune
I Intervenlie rostit6 in deschiderea lucrlrilor Consiliului Nafional al PSD, 9 iulie 2003.
346
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 349/483
Noua ofensivd polilicd
o concentrare gi mai puternic[ a efortului Executivului, dar gi a
grupurilor noastre parlamentare, asupra sarcinilor specifice defrnalizare a etapei de preaderare la Uniunea EuropeanS.
in al treilea rdnd, trebuie si trecem la acliune politici preelectorald
gi chiar electorald, respectiv sd intensificim demersul de
consolidare a partidului gi de pregitire a acestuia pentru alegeri.
Simpla enunlare a acestor trei prioritifi shategice de acliune lanivelul intregului partid
relevlfaptul
ciPSD este chemat astLzi sd
Ianseze, si suslind qi sd cdgtige o noud ofensivd politicS.
Acum este momentul sd facem dovada fo4ei, unitdlii gi voinleinoastre.
Consolidares PSD ca lider aI stdngii moderne romilneSti
Aniversarea astdzi a 110 ani de la infiinlarea primului partid social-
democrat din Romdnia - pi ii omagiem pe toli aceia care au militatpentru aceleagi valori gi idealuri ca qi noi - reprezintL unul dinmomentele in care ne raportdm la trecut, dar noua noastri ofensivipolitici are ca punct central voinla noastrd de a continua cea maivaloroasl tradilie politicd a partidului nostru - ideea generoasd a
social-democrafiei. Vom acfiona gi in viitor pornind de laprincipiile solidaritilii, echitilii 9i justiliei sociale.
Trebuie si spunem clar societi{ii rom6negti ci noi am fost, suntemgi vom fi, in modul cel mai autentic, exponenlii valorilor gi
idealurilor stdngii moderne, europene, cd noi reprezentdm cel maiclar gi constanl acele aspirafii pentru carc voteazd electoratul cuopliuni de st6nga, fie el din zona celor afectali de dificultaflsociale, fie a celor care au reugit s[ atingd un standard de viap bungi care sunt parte a procesului de formare qi afirmare a clasei de
mijloc in Romdnia.
incercim si promovim prin acfiunea noastri politic[ intereseleintregii structuri socioprofesionale din Romdnia gi avem din acest
punct de vedere vocalia clardaunui autentic partid nalional.
Jql
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 350/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Doresc sd vi amintesc as6zi gi faptul cd in toamna acestui an pSD
va dobdndi gi statutul de membru cu drepturi depline alInternafionalei Socialiste. Aceasti integrare in marea familie asocial-democraliei are gi semnificalia unei recunoagteriinterna{ionale a valabilitelii demersului nostru de coagulare gi
fortificare a stAngii democratice romdnegti.
Contrar unor agteptdri gi teorii politice estimdm cd pentru inc6 multtimp este foarte pufin probabil c&, in condiliile Romdniei
postrevolulionare, sl se constituie mai la stdnga de PSD un altnucleu politic viabil qi capabil s5 atingd nivelul de
reprezentativitate parlamentar6.
Este mult mai probabil ci forle politice de stdnga, care au evoluatp6nd acum separat, se vor apropia gi contopi cu PSD.
Este demn de remarcat faptul ci astdzi doud astfel de formaliunipolitice au decis si se comaseze prin absorblie cu PSD. Salutdm
astfel reunirea militanlilor Partidului Socialist al Muncii gi aiPartidului Socialist al Renagterii Nalionale cu marea noastrifamilie social-democrati.
Urdm bun venit noilor noqtri colegi in ofensiva politici pe care o
incepem ast};zi!
Suntem datori sd accentuim preocuparea pentru ceea ce doresc Ai
agteaptd concetdfenii nogtri de la Partidul Social Democrat, care vafi gi in viitor principala fo4i politici a societ5lii romdneqti, singura
capabill si conducd eficient procesul de integrare europeand.
Am reugit sd" realizdm in prima jumitate a acestui an o serie de
obiective importante ale strategiei noastre politice.
in primul rdnd, este vorba de adoptarea pachetului legislativ menitsd asigure cadrul juridic de luptd impotriva flagelului corupfiei.
Prin aceasta, am demonstrat voinfa noastri politici de a impune
mdsuri legislative riguroase de descurajare a corupfiei, ca un pas
decisiv in asigurarea unui control social mai eficient privind
348
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 351/483
Noua ofensivd politicd
folosirea abuzivd, in scopuri ilicite, a funcfiilor qi demnitifilorpublice.
in acest context, meriti poate si discutlm mai mult despre modulin care aceasti temd a fost utilizatd pentru erodarea noastripoliticd. Adoptarea acestui pachet de legi, trebuie specificat - prinasumarea rdspunderii de citre Guvern, a ardtat cd noi avem gi
curajul qi puterea de a lupta cu coruplia.
Problema nu este dacd in lard sau in afard se consideri cd avemcorupfie mare - de multe ori imaginea nu are total[ acoperire inrealitate. Important este sd asigur[m acel cadru legal care sd reducifenomenul corupliei gi sd dea convingerea electoratului cd legilesunt respectate de toati lumea in Romdnia. De altfel, sondajeledemonstreazd ci populalia percepe corect dinamica fenomenului gi
efortnrile noastre. intr-un an de zile. num6ru1 celor care consider6c[ a avut loc o cregtere a corupliei s-a diminuat. in 2002, peste
50o/o din subiecli considerau cd suntem martorii unui fenomen decre$tere a corupliei. Astdzi, numdrul acestora a scdzut cu peste
10%. Se corelSm acest lucru cu faptul cd7lYo dintre concetdfeniinogtri apreciazE cd actualul Guvern a luat mdsuri bune pentru
diminuarea corupfiei. 50% consideri cd in anul urmdtor fenomenulse va diminua cu certitudine. Acestea nu sunt evalu[rile noastre.
Sunt rezultatele barometrului de opinie realizat la comanda unuireprezentant relevant al societilii civile - Fundalia pentru o
Societate DeschisS.
Ce a determinat aceastd reaclie pozitivd a populaliei ?
Sd ne oprim pulin la aceste legi anticoruplie. Ele sunt unele dintrecele mai dure din Europa. in reglementlrile pe care le-am dat, amawt in vedere nu standardele minimale ci standarde maximale,care s[ asigure cea mai mare transparenli posibil[.
Opozilia a incercat si nege acest lucru, dar sb ne amintim cine suntcei care in Parlament au criticat aceste legi. Cine sunt cei care au
depus o moliune de cenzuri impotriva pachetului bnticoruplie?
Sunt aceeaqi politicieni care au fost la putere intre 1996-2000 gi
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 352/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
care au generat cea mai dramatici scedere economicA de dupb
revolulie. Sunt cei care au mimat lupta impotriva corupliei, in timpce in jurul lor c[deau bdnci sau fonduri de investiqii, iar bugetuldevenea tot mai sirac. Sunt cei care astdz| in declarafiile lor de
avere, etaleazd" cele mai inalte venitun realizate in acea perioadd.
De cdte ori acegtia ne explici faptul ci legile noastre nu vor avea
eficien1d, suntem datori si-i intrebdm: de ce nu le-afi adoptat
dumneavoastri pe cele eficiente atunci cdnd v-ati aflat laguvernare?
Noi am putut legifera european in acest domeniu pentru c[ am avut
voinld politici gi unitate. Doresc si mulgumesc aici, in fala
consiliului nalional, tuturor militanlilor partidului, pentru
solidaritatea pe care am demonstrat-o ?n acest demers importantpentru noi to1i.
Un alt obiect politic, pe care strategia il definea ca prioritar pentru
acest an, a fost revizuirea Constituliei. Adoptarea cu succes apropunerii legislative pentru revizuirea Constituliei in Camera
Deputalilor reprezintd un pas important in procesul amplu de
reform[ institulionali, pe care Partidul Social Democrat ilpromoveazi, constant, de la inceputul actualului mandat
parlamentar. Este semnificativ cd aceast6 noud formulS
constitufionald a fost votat[ in Camer[ qi de reprezentanfii UDMR,precum gi de cei ai minoritililor nafionale, ceea ce marcheazi cu
claritate un progres remarcabil in sensul instaurdrii stirii de
normalitate, a picii sociale gi interetnice in Rominia.
Firi a nega contribulia constructivd a PNL gi PD la succesul
acestui demers reformator, kebuie sd remarc6m faptul ci o astfel
de modernizare profund5, act.nlizare gi deschidere spre viitor a
fundamentului constitulional al democrafiei romdnegti nu se putea
face fErd existenla majoritafi noastre parlamentare consistente,
care a asigurat nucleul coerent de voinld politici necesar qi frrnstabilitatea socioeconomici gi pacea sociali generati in RomAnia
de guvernarea PSD, dupS alegerile din anul 2000.
350
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 353/483
Noua ofensivd politicd
Restructurarea Guvernalui Si noile prioritdli
O decizie politicd majori, a cdrei oportunitate o stabilisem deja incadrul strategiei noastre, a constat in restructurarea semnificativl a
Guvernului. Subliniez faptul ci este pentru prima dati cdnd, inRomdnia postrevolulionard, o astfel de reconstruclie
guvernamentali nu este efectul unei crize la nivelul Executivului,
ci este o decizie politici liber asumat6.
Restructurarea Executivului marcheazd deschiderea unei noi etapepolitice. Restructurarea guvernamentald, care a linut gi de
exigenlele Uniunii Europene gi de structura modelelor guvernelordin !6rile Europei Occidentale, a dovedit cd anumite obiective aleprogramului de guvernare au fost afinse gi, deci, nu mai necesitifo4a unui minister, timp in care altele au devenit prioritare. Vreau
sd subliniez aici cd restructurarea Guvernului nu inseamnd un nou
program de guvernare, ci o redefinire a prioritdlilor.
Restructurarea Guvernului anunt[ abordarea frontali gi decisivd a
reformei nucleului dur al economiei. Validarea acestui demers nuva mai fi una de lungd duratd, ci va fi rapidi gi tranganti gi vainsemna oblinerea calificativului de economie funclionali de piald.
Dacd acest obiectiv va fi atins opozilia va frebui sd se retragd dincdmpul disputei politice pe aceastd temi.
Tema reformei administrative devine gi ea centrali, reformaGuvernului fiind semnalul declangdrii ofensivei politice in acest
domeniu. Ea va genera tensiune, dar pi satisfacfie, in special in planlocal. Disputa politici va trebui sd se intensifice gi mai puternic ?n
plan local, ceea ce va ridica probleme majore partidelor cu structuriteritoriale anemice. Este evident cd in perioada de precampanie
aceste teme care deocamdatd sunt anunfate mai curdnd la nivelcentral vor fi discutate, vor fr dezbdtute, vor reprezenta teme pentru
acliune politici la nivelul fiecdrui partid.
Descentralizarea administrativi va impune gi descentralizarea
politicl. Sunt oare partidele pregdtite pentru o astfel de provocare?
351
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 354/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Vor putea depersonifica ele acliunea politicA? Care vor ficonsecinlele pentru partidele centrate exclusiv pe lideri? Este o
temi pe care noi am acceptat si o discutbm in cadrul partidului,reforma privind administralia public6, noile cerinle legate de
statutul funclionarilor publici au impus anumite sacrificii qi
anumite decizii din punct de vedere politic pe care noi ni le-amasumat. Este important sd considerim aceastd zond a schimblrilorpolitice din Romdnia ca fiind esenlial[ pentru dinamizarea
acliunilor concrete pentru dezvoltarea societdlii romdneqti.Adeseori ni se spune de cdtre partenerii nogtri din strlinState ciatunci cdnd discutdm cu minigtrii, cu secretarii de stat lucrurilemerg foarte bine, inlelegem, gtim care sunt prioritilile, stadiile, ce
este de fbcut, dar ni se intdmplS foarte des ca atunci cdnd trecem lanivelul trei in ministere, atunci cdnd discutdm la nivel local cu uniidintre reprezentanlii administrafiei lucrurile sd se blocheze, hirtiilesd rdmdnd in sertare, si nu mai existe voinld gi angajament. Este
datoria noastrd din punct de vedere politic si facem ca acestmecanism esenfial al statului sd funclioneze cu un randament mai
mare.
Reforma justiliei va ataca una din cele mai constante gi consistente
resurse de insatisfaclie a cetSfenilor. Opozilia ar putea agtepta aicigansa unei brege politiee, eare sd facd posibil un discurs negativ
privind capacitatea reformatoare a guverndrii noastre. Nu le vom
da aceastd satisfaclie.Este necesar sd atalizdm aici ce se int6mpld in aceste zile, cdnd inbaza interpretdrii absurde a unor modificiri ale Codului de
procedurd penald instanlele pun cu iresponsabilitate in libertate
infractori periculogi. Sensul gi spiritul acestor modificdri erau
pentru orice jurist cu buni-credinld cu totul altul. Cu toate acestea
pentru a elimina orice ambiguitate in legdturd cu soluliilelegislative in acest domeniu,
lin6ndseama de faptul cd iniliativa
juriqtilor de la Partidul Democrat, de la Partidul Nalional Liberal se
incearcd a fi ascunsd in spatele unui vot general al Parlamentului,
in aceste condilii vom examina probabil joi, la gedinla de Guvern,
352
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 355/483
Noua ofensivd politicd
textul unei ordonanle de urgen!6 prin care sd clarificdm aceste
lucruri, sd revenim la textul ini,tial al proiectului de lege a$a cum a
fost el transmis de la Guvern la Parlament, pentru cd iat6, ce s-a
frcut ulterior creeazd premise, creeazd brege pentru cei care au
probabil anumite interese de a construi o zond gri, o zoni de
ambiguitate de care sd beneficieze cei care srurt certafi cu legea. De
aceea, dac[ Parlamentul pi parlamentarii vor trebui sd vind pentru o
scurti perioadd din vacan!6 pentru a rezolva aceastd problemd,
rdmine la latitudinea birourilor permanente cum se va proceda. Dar
in ceea ce privegte Guvernul, vrem sd ardtilm foarte clar dorinlanoastr[ de a clarifica aceasti problemi printr-un text care sI nu maitransmitA ambiguitdli.
Atunci cdnd opinia publici ia act de reacliile PD 9i PNL pe aceastii
tem6, ea trebuie sd gtie cd aceste partide au insistat pentru
introducerea acestor prevederi iar acum se ascund cu lagitate inspatele majoritSlii PSD.
Cu privire la reforma justi,tiei, permite,ti-mi sI propun ca prezentul
consiliu nalional s[ adopte o rezolulie politici privind principiilede acliune viitoare in acest domeniu. Aceasti rezolulie hebuie siexprime clar voinla noashd de a rcaliza o reformd profundi inintregul epafodaj al justiliei din Romdnia.
Consider cd in toamn6, dupi reluarea activit6tii Legislativului, ar fibine
sirealizdm
unconsens politic pe
aceastd temi, exprimat prinadoptarea in Parlament a unei declaralii politice, care s6 cuprindiprincipiile gi obiectivele reformei justifiei. O astfel de declaralie arconduce la accelerarea acestui proces gi la asigurarea unei maibune predictibilit6f privind viitorul justiliei in Romdnia.
Direcfia centrald a ofensivei noastre politice hebuie sd vizezedomeniul dezvoltirii economice gi sociale. Noua acliuneguvernamentali porneqte de la o serie de reztltate economice
pozitive inregistrate in prima jumState a anului. Ele continudrezultatele bune oblinutein200l-2002, cind economia a inregistrato combinalie reugiti de creqtere economici in ritmuri inalte,
353
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 356/483
dezinflalie accentuat[ gi o scidere semnificativd a deficitului de
cont curent, caracteristici care ii conferd sustenabilitate pe termenmediu.
Realizirile din aceast6 primd parte a anului 2003 confirmdcaracterul durabil qi neconjunctural al cregterii economice. in fapt,este vorba de o consolidare a tendinlelor manifestate in ultimii doiani. Astfel, produsul intern brut a sporit pe trimestrul I cu 4,4o/o fali,de perioada corespunzdtoare din anul trecut, iar investiliile
rcalizate au fost superioare valoric cu aproape 7Yo; semnificativeste faptul cd dinamica investiliilor private continul sd fiesuperioari celei din sectorul de stat. Exportul pe 5 luni a depdgit
nivelul de 6,7 miliarde USD, fiind mai mare cu circa 30% ffid de
primele 5 luni din 2002 gi cu aproape 70o/o, calculat in USDcomparativ cu primele 5 luni din anul 2000.
in primele cinci luni ale anului 2003, trendul descendent al inflaliei
a continuat si se consolideze. Majordrile operate la I iulie erauluate in calcul, ceea ce ne indreptilepte si estimdm cdrata inflalieila sfhrqitul acestui an va fi de sub l4%. A continuat creqterea
gradului de ocupare a forlei de munc6. Num6ru1 gomerilor s-a
redus de la 76I mii in luna decembie 2002,la 693 mii in mai2003,iar rata qomajului de la 8,lo/ola7,4Yo.Deqi in partea a doua a
anului se inregistreaz.d, de regul6, o cregtere a cheltuielilorbugetare, in prezent nu se intrevede nici un factor de risc care si
pericliteze incadrarea in deficitul previzut, in ciuda persistenleiunui dezechilibru la bugetul asigurdrilor sociale de stat.
Un efort concentrat tn direclia integrdrii
in acest moment nu avem obiectiv mai important decit integrarea
europeand, considerdnd, desigur, cd integrarea nord-atlanticd a
intrat in linia dreapti a etapei finale. in privinla integrdrii europene
suntem pe drumul cel bun, dar nu suntem decdt la jumitateaacestuia. Iar prioritatea principalS pentru perioada urmitoare este
indeplinirea criteriului economic de aderare.
354
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 357/483
Noua ofensivd politicd
Obiectivul major al acestui an este recunoa$terea Romdniei ca
avdnd economie de piali funclionali. Oblinerea acestui statut vaconfirma faptul ci ne afldm pe drumul cel bun gi ci efectele pe
termen mediu gi lung ale reformelor curente vor depi"gi cu
certitudine costurile curente.
Stabilitatea macroeconomicd bazatd pe continuarea dezinflaliei,
asigurati prin menlinerea unei politici economice corespunzitoare
qi prin trecerea mai fermi la impunerea disciplinei financiare a
intreprinderilor, oblign la continuarea acfiunilor pentruimbunit5lirea administrdrii fiscale, la implementarea consistenti gi
transparent[ a mdsurilor de reducere a arieratelor utilizatorilor de
energie, aplicarea hotdrdtd a prevederilor legale, recent adoptate,
pentru frnalizarea privatizirii qi lichidarea intreprinderilorgeneratoare de pierderi.
Gribirea pivatizdii in sectorul bancar, continuarea reformelor
cheltuielilor publice gi asigurarea implementdrii respectdriiimbun[t5fite vor sprijini - gi ele - consolidarea economiei de piapfunclionale gi dezvoltarea capacitdlii de a face fat{ presiunilor
concurenliale gi fo4elor pielei din cadrul Uniunii Europene.
La inceputul anului 2003, in scopul rezolvdrii acestor probleme,
Guvernul a aprobat ,,Programul de tndeplinire a criteriilor pentru
a fi declaratd economie de piald funclionald' care conlineprioritdlile indicate de comisie
inraportul
anualgi
in foaiade
parcurs pentru Romdnia, fiind sprijinit de Fondul MonetarInternalional gi Banca Mondiald.
in ciuda dificultafllor economice gi a condiliilor de piafi pi a
costurilor sociale ridicate, implicate, in primul rdnd, prin cre$terea
prelului la energie, considerlm cd s-a frcut un progres important incele mai multe domenii. in pofida faptului cd trebuie incd, frnalizatesau legiferate un numdr important de mdsuri gi acfiuni, lucrurilesunt ireversibile.
Stimali colegi, dali-mi voie si vi prezint in continuare cdteva
dintre aspectele care vin si intregeasci rezultatele oblinute pe linia
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 358/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
credrii economiei de pia![ funclionale, intre care: corelarea politicii
salariale cu politicile macroeconomice; majorarea ratelor decolectare a impozitelor, precum gi a plililor pentru energie Si gaz;
imbundtilirea managementului intreprinderilor de stat; adoptarea
de solulii concrete pentru reforma reglementirii impozitelor gi a
impozitelor administrate; reglementarea acceleririi qi simplifi cdriiprocedurilor de falimentare gi reorganizare, precum gi de realizare
a unui echilibru intre acestea, cu scopul reducerii barierelorexistente pe pialn; supravegherea ajutoarelor de stat gi pregitirea
modificdrii legislaliei concurenlei gi a ajutoarelor de stat. De altfel,chiar la gedinla urmitoare a Guvernului vom discuta unele dintreaceste texte normative.
imbunitilirea activitilii de colectare a impozitelor reprezint6, incontinuare, un obiectiv major al Guvernului. In aceastl direcfie, a
fost promovat un plan de reformd generald pentru intdrirea
capacitSlii institugionale de a coiecta taxele datorate.
Dafi-mi voie si vd mai dau
precizdri in legdturi cu o
europeand.
Sunt o serie de rentltate pozitive in acest domeniu care a$ vrea sile menfionez. Poate in alt context ne-am putea gdndi chiar la o
anumiti relaxare. Dar in condiliile in care mai avem la dispozilieaproximativ 500 de zlle p|nd" la data la care trebuie
siincheiem
negocierile de aderare la Uniunea Europeand, nu ne putem gdndi innici un caz la o guvernare cu motoarel e la ,;alanti" .
Nu putem concepe sd incheiem acest mandat parlamentar fbrd sd fiterminat procesul de negociere a aderdrii. Indiferent daci alegerile
vor fi in toamna b,i 2004 sau in primivara lui 2005, acest Guvern
va trebui si se prezinte in fata electoratului cu obiectivul
,,integrare" atins.
Vreau aici sd fac o precizare: in ultimele sdpt6mdni asistim la unjoc politic cel pulin ciudat.
3s6
cdteva elemente gi sd fac citevaaltd temb importanti, integrarea
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 359/483
Noua ofensivd politicd
Colegii no$tri din opozilie criticd modul in care ne ocupim de
integrare, sugerdnd c[ Romdnia nu indeplinegte nici un criteriu de
aderare. Ei cauti argumente pentru a distrage atenlia publici de la
problemele reale.
Problema nu este acum de ce Romdnia nu s-a putut integra o datd
cu primele zece state. Explicalia o cunoa$tem: lipsa de interes gi
profesionalism de care a dat dovadi guvernarea anterioard inabordarea acestui obiectiv in perioada 1997-2000.
Problema este acum ce trebuie ftcut pentru ca sd nu ratimobiectivul2007.
Ar fi de dorit ca integrarea si fie o realizare a intregii clase politice.Am crezut ci este o dovadd de maturitate ca, in privinla integrdrii,sd nu existe partizanat.
Din pdcate, buna-credin!6 nu este punctul forte al colegilor noqtri
din opozilie. Noi sper[m in continuare cd tema Uniunii Europenesd nu reprezinte o temi de campanie electoralS.
Ei ?ncearcd sd sugereze cd meritul integririi nu este al guvemirii,ci ar fi vorba doar de o bunivoinlI a Uniunii Europene. Nu este
normal ca, cei care au eguat in procesul integrdrii, s[ vini acum sine dea lecfii.
Sd ne aducem aminte de anul2000.in
acel an,majoritatea statelorcandidate deschiseseri de mult toate capitolele de negociere, in
timp ce Guvemul PNL-PD-PNICD de la Bucuregti abia se
pregdtea sf, inceap6. Aducefi-vd aminte de haosul politic al acelor
ani gi privili din aceastd perspectivd criticile privind indeplinireacriteriului politic.
Aducefi-vd aminte de degringolada din economie gi comparali curitmul de cregtere din prezent. Daci pdnl in 1996 eram printre
primele qase state candidate, in 2000 am ajuns pe locul 12. Aceastaeste realitatea.
357
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 360/483
Adrian Ndstase - Spre ngrmalitate
Cine vrea si afle adevirul face aceastl comparalie. Aga se va vedea
cd, in problema integrdrii, am dat dovadd de mai multd voinld gi
capacitate politicd decit adversarii nogtri.
Sd recapitulim: p6nd acum, acele obiective majore pentru Rom0niape care ni le-am propus la inceput de mandat au fost atinse. Amdorit ca romdnii si circule liber in Europa. La sffirgitul primului an
de guvernare acest deziderat s-a implinit.
Era nevoie ca Romdnia si se integreze intr-o puternic[ structurdpolitico-militara. in toamna anului 2002, la iraga, am oblinutinvita.tia de a adera la NATO. Acum cele mai multe parlamente ale
!5rilor din Alianta Nord-Atlanticd, qi in primul rdnd CongresulSUA, au ratificat deja protocolul de aderare.
in fiecare an al guvernirii noastre un obiectiv major al Romdniei s-
a indeplinit. Sunt realitili care nu pot fi negate.
Ele au insemnat eforturi, seriozitate, respectul cuv6ntului dat girecdgtigarea credibilitnfii Rominiei in fala partenerilor externi.Avem toate motivele si credem cd, ne vom indeplini gi
angajamentele in planul integririi europene.
Toate succesele oblinute in planul guverndrii nu ar fi fost posibilefrrd sprijinul puternic al grupurilor noastre parlamentare qi alpartenerilor nogtri politici din cele doud Camere care au adoptat
legislalia necesari integririi.Doresc s[ mentionez c[ degi opoziliane acuzd de practica excesivda ordonanlelor de urgen!6, pe care ei au iniliat-o, realitatea este cd
numdrul acestora a inceput sd scadl, ceea ce reprezinti gi un proces
important de consolidare a rolului Parlamentului.
Romfrnia sociald
Ne-ar fi fost mult mai ugor si adoptim reformele dificile necesareintegrdrii europene dacd nu preluam guvernarea intr-o Rom0nie
siriciti excesiv.
358
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 361/483
Noua ofensivd politicd
Sunt foarte mu[i asttzi cei care depldng siricia concetilenilor
nogtri. Unii o fac cu bund-credinfd, alEii din motive politicianiste.Nimeni nu poate nega c[ in Romdnia sunt oameni siraci, oameni
care nu speri la o zi mai fericiti mdine. Sondajele ne spun foarte
clar acest lucru. Dar trebuie sb vedem doui aspecte: cine are
responsabilitatea qi cine are solufiile. Responsabilitatea revine inmare mdsuri celor care au guvernat din 1996 pdnd in 2000. 56 nu
uitim cd in acea perioad[ Romdnia a pierdut patru miliarde USD
datoritd proastei guverniri, dar gi a lScomiei unora dintre cei care
astdzi acuz6.
Noi am adus de la preluarea guvernlrii gi pdnd astdzi o creqtere de
4,3 miliarde USD. Nu credem ci este corect sd raportim nivelul de
trai nnmai la 1989. Responsabilitatea guvern[rii noastre incepe cu
ianuarie 2001. in ultimii trei ani, salariul debazd minim brut a
crescut de la un milion la 2,5 milioane de lei. Nu este un salariu
mare, dar este de doud ori gi jumdtate mai mult decdt oferea fosta
guvernare. Sporirea lui va continuapebaza cregterii economice pe
care o inregishdm.
Trebuie si facem distinclia intre sdricia unor categorii sociale gi
sSrdcia Romdniei. intr-adev5r, existi oameni care au sdrdcit pe
parcursul anilor de tranzifie. Exist[ insl gi mul1i, tot mai mul1i, care
o duc incomparabil mai bine decit in 1989. Problema nu este ca
acegtia sd o duci mai rdu, ci sd cregtem semnificativ numirul celor
care o duc mai bine. Existd o relafie directd intre cregtereaeconomici gi reducerea sdrdciei. Acest fapt este demonstrat de
cregterea gradului de sirdcie in perioada 1995-1999, marcati de
recesiune economicf, qi scdderea sdriciei incepdnd cu 2000 pdn[ inprezent cdnd s-a inregistrat cre$tere economici. La sfrrgitul anului2002 gradul de sirdcie era de 29Yo comparativ cu aproximativ 35o/o
la finele anului 2000. in plus, scdderea semnificativi a gradului de
sdricie incepdnd cu 2000 s-a datorat in mare parte cregterii
economice, dar gi programelor de proteclie social6, indeosebi a
introducerii venitului minim garun:tat menit s6 sprijine acea
categorie a populafiei care nu are posibilitatea sd beneficieze de
359
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 362/483
cre$terea economice. Proiecliile demonstreaz| cd, dac1" se va
menline un ritm anual de cregtere economicl de 5o/o pe an aprodusului intern brut (PIB) pe cap de locuitor, gradul de slricie apopulaliei s-ar putea reduce la jumltate, de la 29o/o in 20021a circa15%in2007.
Creqterea economicd va continua si joace principalul rol inreducerea sdriciei in Rominia. Dar, in acelagi timp, vom continuasd corectdm distribuliile pe care le asigurd pia1a, prin redistribuiri
specifice protecliei sociale. In prezent se alocd aproximativ l0%din PIB pentru programe de proteclie sociali. Circa 87%o dinpopulalie primegte cel pufin, direct sau indirect, un sprijin caproteclie sociald (venitul minim garantat, subvenlia pentru cildur6,alocalia de stat pentru copii gi ajutorul suplimentar pentru copii,pensii, ajutorul de gomaj, ajutoare sociale etc.).
Datele statistice relevi o cre$tere semnificativi a consumului
populaliei gi ce este mai important este ci aceste cregteri au loc nunumai in sfera produselor esen{iale - mdncare, imbricdminte,educalie etc. - ci, mai ales, la acele produse care tind s[ apropienivelul de civilizalie a clasei medii romdnegti de cel al societililoreuropene. Constatim, de exemplu, cre$terea numdrului deautoturisme la mia de locuitori. Este relevant faptul ci numai inanul 2002 num[ru] autoturismelor a crescut cu L6Yo, iar in acelagi
an num[rul celor care posedd telefoane mobile a crescut cu 29o/o.
Tot in 2002 zestrea de computere a popula{iei RomAniei a crescutde 3,2 ori. Cregteri semnificative au fost pi la alte bunuri de consumde uz indelungal 25,60A la televizoare color, 34Yo la radiouri gi
radiocasetofoarrc, 44o/o la videocasetofoane. Numai in ultimii doiani, numdrul supermagazinelor a crescut exponenlial. Ar fi poate
util sd facem publici o statistic[ privind num[ru] de locuinfe nouconstruite gi sd comparim aceasti evolu$e cu perioadeleanterioare. Daci in 1990 proprietatea pnvatS asupra fondului de
locuinfe reprezenta 66,30A, astilzi 96,30/o din acest fond de locuinleare proprietari privali.
360
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 363/483
Noua ofensivd politicd
in fiecare an, alte sute de mii de cetAleni romani se adaugd celor
care au resursele financiare necesare unor investilii importante inimbundtdlirea nivelului lor de trai. Explozia de credite gi
imprumuturi contractate de populalie pentru achizilionarea unor
bunuri de folosinli indelungat[ este merturia unei noi speranle de
via!6 mai bunn. Mii de familii tinere se muti in casd nou6.
Acestea sunt argumentele pentru care spun cI nu sunt de acord cu
cei care afirmi cd Romdnia merge intr-o direclie gregit6. incotro ar
fi trebuit si meargd Romdnia dacd nu spre creqtere economicS gi
spre integrare europeand? Eu am convingerea cd nu direcfia este
gregit6, ci ritmul este incd prea lent in raport cu agteptirilepopulafiei. Anul acesta vom cregte ritmul.
Trebuie, agadar, sd respingem tentalia judecalilor in bloc,globalizante, despre siricie, pentru cd ele nu sunt de fapt decdt o
capcani politici pentru noi.
insd, pentru ci dincolo de orice disculie despre proiecte, despre
macrostabilizare, despre restructurare, rdmdn problemele sociale,
misiunea noastrd, ca partid social-democrat, este si punem la punct
programe speciale pentru a-i sprijini pe cei care se afli cu adevdrat
in nevoie.
O Romdnie normal6, o Romdnie moderni trebuie s6-i recupereze
pe cei afectali de tranzilie.
Pentru a imbundtdli sistemul de proteclie socialS, vom aproba unnou program social pentru sfhrgitul anului 2003 gi anul 2004.
Acest program social se va focaliza pe cdteva obiective sociale
importante: un sistem de securitate sociali mai eficient,extinderea politicilor active pe piala muncii, efrcientizarea
sistemului de asisten![ sociali, cregterea nivelului de acces labunuri sociale. Dublarea pensiilor pentru agricultori este un
angajament ferm pentru noi. Cregterea in termeni reali a pensiilorcuvenite agricultorilor cu pdn[ la l00o/o fa!5 de luna decembrie
2000 este, de altfel, cuprins[ qi in programul de guvernare.
361
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 364/483
Incepdnd cu I ianuarie 2004, pensionarii agricultori vorpensii mult mai mari, aga cum le-am promis.
Dublarea pensiilor pentru agricultori trebuie privitd atdt ca onecesitate de combatere a sirdciei la sate, cdt gi ca o formdconcretb de cregtere a coeziunii sociale; se vor reduce apreciabildiscrepanlele de venit disponibil dintre categoriile de pensionari,discrepanle pe care le-am condamnat intotdeauna. Numai in 2004,efortul bugetar presupus de aceasti mlsuri va depigi 5.000 de
miliarde de lei.
in prima parte a anului viitor vom incheia procesul de recorelare apensiilor. Marile inechitili din acest sistem, create in perioadaguverndrii 1997-2000 vor fi, in cea mai mare parte, solulionate.Numdrul de pensionari care vor beneficia in 2004 de recorelareapensiilor va fi de peste 2.700.000 persoane, din care circa 500.000pensionari urmagi.
Unul dintre obiectivele noastre importante este acela de a construiun sistem de pensii sigure gi viabile. Introducerea sistemului de
pensii cu mai multe componente - cu mai mulli piloni, dupd cumeste cunoscut de opinia publici - va asigura un venit mai mare lapensie pentru cei care astizi sunt activi pe piala muncii. Vomdefinitiva gi trimite la Parlament, in vederea aprobdrii, proiectullegii privind schemele facultative de pensii ocupalionale gi un
proiect de lege privind beneficiile adilionale pentru pensionarii dinsistemul public.
Introducerea acestor sisteme suplimentare de pensie va reprezentaun pas in sensul compatibilizdrii cu proceduri deja existente instatele Uniunii Europene. Mai important insd, pensionarii de azi gi
din viitor vor avea posibilitatea unor venituri decente. Vom punebanii din pivatizare la lucru, in economie, respectind toatenormele de prudenli gi av6nd asigurate sisteme de supravegherefoarte severe, bani care s6 producd at6t cregtere economici, cAt gi
beneficii sociale.
362
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 365/483
Noua ofensivd politicd
A apirut aceasti idee nou[ pe care trebuie si o suslinem: de a
folosi o parte din sumele rcaLizate din privatizare pentrucapitalizarea sistemului de pensii. Desigur, trebuie sd gisimformule care sd nu conduci la consumul imediat al acestor resurse,
ci la valorificarea lor prin mecanismele unor fonduri de investilii.Aceasta inseamnd, din punctul meu de vedere, conexarea
sistemului de pensii cu mecanismele de dezvoltare economici. Nusunt de acord cu unii analigti economici care opun creqterea
economicd protecliei sociale. Vedeli foarte bine, in Romdnia vinpentru investilii diverse fonduri de pensii private din alte leri gi
dupd aceea banii respectivi sunt duqi inapoi pentru a alimentasume, beneficii adilionale pentru pensionarii din ldrile respective.
Intenlionlm sd procedim dupi acest model. Sigur, va trebui sd
avem o mare grijd privind gestionarea acestui fond de pensii. $iaici statul nu va putea si se dezinteteseze, nu va putea l[sa pe mAna
oriciror persoane gestiunea unor astfel de fonduri. Instituliile
statului vor trebui sd fie prezente gi sd aibd controlul nemijlocit alutilizirii banilor in cadrul unui astfel de proiect.
in definitiv, din punct de vedere politic, ne revine ins[responsabilitatea de a gisi acele modalitili de control gi securizarepublic[ a sistemului, astfel incit si nu dim nici o gansi celor care
ar putea crede cd pot transforma aceasti idee valoroasi intr-un nouFNI.
Dorim s[ fim o naliune puternicS, care si priveascd in viitor cuincredere. Familiile gi copiii sunt piatra de temelie a acestui viitor.Familiile gi copiii au nevoie de sprijinul gi atenfia noastri. Ne vomrespecta angajamentul de a majora gi diversifica sprijinul financiaracordat copiilor, familiilor cu copii gi cu venituri reduse. S6r[cia nutrebuie sd compromit[ gansele de dezvoltare a copiilor,posibilitatea lor de a se educa qi de a se forma profesional.
Anul 2004 va fi anul in care importante resurse financiare vor fialocate de la bugetul de stat pentru cregterea semnificativd a
acestor alocafii, precum gi pentru instituirea unei componente
familiale destinate familiilor s6race. Se adaug[ acestei politici
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 366/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
generale de suslinere a familiilor cu
sprij in pentru familiile monoparentale.
o mdsurd specialS de
Una dintre marile preocupdri ale Guvernului este modul maieficient de acordare a ajutoarelor de incdlzire pentru anotimpulrece. Avem in vedere atdt o recalculare a nivelului ajutorului,
lindnd seama de evolulia prefurilor gi tarifelor de producere gi
distribulie a energiei termice, cdt gi o imbunitdlire a sistemului de
acordare. Analizdm posibilitatea introducerii unor tichete de
cdldurd care sd ajungd pe o cale mult mai simpld la pensionari,gomeri, beneficiari de venit minim gararLtat gi la alte categorii de
familii cu venituri reduse. Cu ajutorul acestor tichete ar urma sd se
realizeze plata obligaliilor pentru incilzire la asocialiile de locatari,in cazul blocurilor, iar acestea si pldteasci obligaliile citrefurnizorul de energie termicd. Furnizorul de energie termici arurma sd incaseze sumele aferente tichetelor de la buget.
Una dintre legile sociale importante pe care acest Guvern le-aintrodus este cea referitoare la venitul minim garantat. Am observatun numdr de disfunclionalitili pe care ne propunem s[ le inldturdmprin stabilirea unei evaludri unitare la nivelul intregii liri a moduluide calcul al veniturilor realizate care se iau in calcul. indeosebi inmediul rural s-au observat aceste aspecte. in perioada imediaturmitoare vom stabili criterii clare gi unitare, frrd expunere lajudecdli subiective in stabilirea evaluirii bunurilor din proprietate
pentru care autoritilile locale stabilesc acordarea acestui drept.
Pentru cei care acuzd" momentul consoliddrii politicii noastre
sociale avem un rispuns. Investiliile noastre sociale, chiar dac6 maireduse decOt am dori, sunt sustenabile din punct de vedere
economic. Am recuperat pierderile gi cregterea economici este
susfinuti! Noi am aclionat pentru crearea de locuri de muncd maimulte gi mai bune, pentru modernizarea protecliei sociale. S[
risipim confuziile: agenda noastr6 socialS este europeand, nuelectorald.
364
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 367/483
Noua ofensivd polilicd
Ca partid de st6nga, credem ci a venit timpul sI valorificim azr
reztltatele pozitive ale guvernirii noastre pentru binelecetdleanului care ne-a susfinut cu speran!6 gi care a pl6tit, cu
rdbdare gi inlelepciune, costurile inutile ale guverndrilor de dreapta,
dar qi pe cele inerente efortului de integrare europeani gi
euroatlanticS.
Adversarii nogtri cei mai perfizi vor fi, in viitoarea luptd electorali,demagogia gi populismul. Astizi, mai mult ca oricind, lupta cu
populismul este echivalenti cu protejarea interesului nafional.Romdnia nu poate risca in momentul cdnd se pregdtegte s6 semneze
tratatul de aderare la Uniunea European1 sd faci experienle
electorale ale cdror consecinfe sd fie discontinuitatea qi refugiul inpopulism.
Dimensiunea social6 va trebui si capete pondere mai mare inurmitoarea etapi. Combaterea siriciei este gi ea o componenti
insemnatd a efortului nostru de integrare europeanS. Caracteristicaguvernirii noastre in aceastd a doua parte a ciclului electoraltrebuie sd fie echilibrul intre guvernarea reformei gi guvernarea
social6.
A venit momentul de atrata mult mai direct unele dintre prioritifileanilor viitori. in mod categoric noi vom lua mdsuri importante indomeniul agriculturii gi vi anun! cd, avdnd in vedere situalia
dificili dinagriculturi,
carepune
pe miciiproducdtori
inimposibilitatea reinfiinlirii culturilor agricole, am stabilit ca,
aferent suprafelelor de pini la 5 hectare teren agricol, sd acord5m,incepdnd din aceastd toamn6, o suml de 2 milioane leiArectar, care
sd acopere cheltuielile cu sdmdnfa, aratul qi seminatul. Sigur, ceicare au suprafele mai mari vor primi aceste ajutoare doar pentruprimele 5 hectare. Nu ne putem permite la resursele noastre sIextindem aceastd categorie de sprijin, dar este vorba de bani care
vor merge in intdrirea agriculturii.Vom considera ca prioritard refacerea sistemului de irigafii. Este
important sd gisim bani pentru continuarea canalului Siret-
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 368/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Bdrdgan, care ne poate oferi, in condiliile climatice care sigur nu se
vor imbunitlli in urmitorii ani, o aducliune de apd mai ieftind,pentru cd, iigarea se poate face gravitalional qi nu prin pompare,ceea ce inseamni cd gi cheltuielile ca atare vor fi mult mai mici.Aceste gdnduri, aceste proiecte trebuie sd ne anime, gi este
important sd clutdm banii necesari, dar s6 ardtdm foarte clar gi
voinla politicd.
Am pomit un proiect important de construclie de autostrizi.
Romdnia este o larl perifericd qi pentru ci, din punct de vederefrzic, noi n-am reugit integrarea in Uniunea Europeani. Nu putem
si vorbim despre integrarea Romdniei in Uniunea Europeani doar
din punct de vedere intelectual. Nu putem si vorbim doar despre
valorile noastre culturale care ne fac egalii partenerilor nogtri
europeni. Este nevoie ca releaua noastrd de drumuri sd permitd cu
rapiditate accesul spre zona centralS a Europei, dar gi inapoi spre
Rominia. De aceea, weau sd vi anun! un proiect important de
construclii de autostr5zi: am semnat deja un memorandumimportant pentru o autostradd care si meargi din zona Bragov pdnlin Cluj-Napoca, Oradea, Borg gi spre Budapesta; de asemenea, sunt
contractate anumite lucrdri pentru o autostradi Bucureqti-Ploiegti,
apoi Cimpina-Predeal, in continuare de la Predeal la Bragov qi, de
asemenea, discutim zilele acestea posibilitatea de a lansa unproiect de construclie a unei autostrizi de centuri pentru Bucuregtigi, de asemenea, o autostradd care sd meargd, de la bifurcaliaPloiegti, un segment care s6 meargi pe coridorul noud modificat,prin Focgani, Buziu gi mai departe pe ramura risdriteani, pdnd la
Iagi bineinfeles, domnule Solcanu, trece prin Baciu, domnule
Hrebenciuc. De asemenea, am oblinut fonduri pe care le vom folosipentru pietruirea drumurilor comunale, reabilitarea drumurilorjudelene gi a celor nafionale.
Vom continua programul nostru de locuinle sociale gi pentru tineri.
Considerdm cd acesta este un proiect important al nostru, care
inseamnd gi dezvoltare economici gi care inseamni qi proiecte
sociale. Vom continua gi programul de sdli de sport. Sper[m ca
366
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 369/483
Noua ofensivd politicd
pdni la sffir$itul anului viitor, a$a cum am promis, peste 450 de sdli
de sport sd fie date in folosinli.
Sunt unele lucruri pe care va trebui sd le corect[m. Sunt, de
exemplu, numeroase disfunclii apdrute in aplicarea legislalieiprivind taxa radio-tv. Intenliondm ca in perioada imediat urmdtoaresd" analizdm cazurt'lle particulare semnalate de populalie gi sd
aducem corecturile necesare cadrului juridic respectiv. Este
anormal, fbrd indoiald, ca familii foarte sirace sd plIteascd pentru
taxa radio-fv mai mult decdt plitesc pentru electricitate. Suntdisfunclii, repet, qi vd promit ci vom examina cu mare atenlieaceastd problemE. Sigur, ideea de bazd rdmdne o independenfi aposturilor publice de televiziune sau de radio, capacitatea de a
asigura o finanlare pe aceastd baz6, dar nu in condiliile in carecredm tensiune sociald absolut inutili pe anumite segmente depopulafie.
D espre viitoareu confruntare politicd
Toate aceste realizdi gi proiecte alcituiesc baza de pe care pornimin confruntarea politici care urmeazi. Suntem o democralie gi, ca
rumare, avem de infruntat nu numai realitatea economicl gi sociallexistenti, ci gi proiectele alternative de gestionare a ei pe care leconstruiesc competitorii nogtri politici. Avem concurenli politicicapabili si vadi cu prioritate lipsurile qi rdmdnerile in urmd, sd
capitalizeze simpatie gi sprijin electoral prin valorificareanemulfumirilor. Cu atdt mai ugor pentru ei cu c6t actul deguvernare a condus la o cristalizare a imaginii noastre publice, insigi la o uzuri a acesteia, in special datoriti costurilor socialeinerente reformei. Iar, in final, cei care judeci guvernirile gi alegintre variantele oferite sunt alegitorii.
$tim ce opinii au alegitorii despre noi din sondajele de opinie.
Sondajele aratd cL PSD rimdne opliunea cea mai frecventd pentruelectorat. Dup6 30 de luni de exerciliu al puterii nu s-a produs o
risturnare a raportului de fo4e in interiorul egichierului politic.
367
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 370/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Este de remarcat ce nu existi un paralelism intre dinamica
opliunilor pentru PSD qi perceplia dificultAflor cu care oamenii se
confrunti. Aceasta inseamnl ci insatisfaclia electoratului nu s-a
transformat automat in modificare de opliune electorall, ceea ce ne
dovedeqte cd valoarea guvemerii noastre este evaluatd de votanlimult mai complex decdt se aqteapti adversarii noqtri politici. PSDnu este un partid in cidere electorali gi nici una din celelalte forlepolitice nu este consideratl mai capabild sI solulioneze problemele
electoratului.
O evaluare sociologicl a opfiunilor electoratului dovedegte cd intimp ce PSD rimAne constant peste 43%o, celelalte for{e politiceaflate in opozilie cresc sau scad una in detrimentul celeilalte.
Aceasta inseamni ci bazinul electoral al opoziliei a rdmas relativconstant. Nu s-a modificat radical nici comportamentul
nehotirAlilor gi nici al celor ce voteazd cu noi. Este importantfaptul c6 nici un sondaj, chiar gi cele care sunt cele mai drastice in
aprecierea ganselor noastre electorale, nu semnaleazd, o tendintd devot de respingere.
Se incearci sistematic acreditarea ideii ci PSD a intrat pe o curbidescendentI. Sondajele aratl cd existi perioade de diminuare a
procentelor noastre, in special iarna-primivara, dar acestea sunt
urmate sistematic de revenire qi chiar, a$a cum s-a intdmplat incursul lunii iunie, de o cregtere care ne apropie de pragul de 50%.
Un alt lucru remarcabil pe care il indici sondajele este preocuparea
tot mai accenfuati a electoratului pentru rezolvarea unor probleme
concrete. Discursul politic general nu mai produce reacfii sensibile
in sondaje. in schimb, apare o departajare zonald a intereselor
oamenilor, ceea ce reprezintd rm semn de normalitate gi ne apropie
de comportamentul politic din statele Uniunii Europene.
Este important, din acest punct de vedere, si ne modificdm gi noi
strategiile, si concepem proiecte cu relevanld locald sau regionalS.
in acest context, un bun rispuns pentru agenda publicului ilreprezintd marile noastre proiecte de investifii. Ne propunem si
368
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 371/483
Noua ofensivd politicd
fnalizdm autostrada Bucureqti-Constanfa in 2006. Am incheiat
zilele trecute, spuneam, un contract important pentru autostrada
care duce spre vest.
Este important pentru noi sd continudm proiecte de alimentare cu
apdla sate, care sunt, in momentul de fa1d, in valoare de peste 200
de miliarde de lei.
Sunt in execu{ie 20.000 de apartamente pentru tineri, din care
5.000 s-au dat deja in folosin!6. Este important, de asemenea, seinlelegem c6, pentru noi, proiectele de investilii, cum ardtam mai
devreme, reprezintd modul cel mai concret prin care putem intra incompetilia electoralS. Oamenii nu vor mai agtepta de la noi vorbe
frumoase, promisiuni. Este important si fructific[m eforrurile pe
care le-am frcut pdnd acum, sd acceler[m deciziile pe care le-am
pregitit in aceste luni de munc6, s[ ne impunem punctele de vedere
in ceea ce privegte modul de a concepe dezvoltarea viitoare a
Rominiei.
Acestor cifre, acestor realitili opozilia le opune, deocamdati,
populismul gi demagogia. Sigur, va trebui sd tratdm aceste atacuri
cu maximd atentie. Acestei maniere a adversarilor nogtri de a face
politicd ii datordm o mare parte din perceplia negativi pe care
alegitorii o au cu privire la guvernarea noastr6. In fala eficien{ei
noastre la guvernare, opozilia iqi reunegte rdndurile pe platforme
populiste. Este semnificativi, in acest sens, incercarea deconstrucfie a unei coalilii PNL-PD. Daci in perioada in care erau laputere aceste partide au incercat si se situeze pe zona reformei gi sd
ne prezinte aceste idei ca fiind constrdngeri ale voinlei gi
mecanismului de denroltare economicd. este foarte interesant
faptul cI PNL qi PD se apropie de mesajele populiste, demagogice
ale PRM pentru a ne ataca din st6nga noastr6, nu de la dreapta,
ceea ce, trebuie s[ recunoaqtem, reprezinti o schimbare de
atitudine gi de realitate politicd.
Este tot mai probabil cd PNL va accepta, in special sub presiunea
liderului sdu, o alianll electorali cu PD. Desi liberalii gtiu cd astfel
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 372/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
asigurd mai curdnd avantaje penfm democrali, ceea ce explic[ gi
dorinla lor de a ofrcializa alianla abia dupd alegerile locale,speranla de a genera o masi politici potenliali care si-i propulsezein opliunile electoratului peste PRM are forla de a incerca sd iiconvingi pe liberalii sceptici sd sprijine proiectul alianlei.
Se mizeazd pe o locomotivi electorald, pe tandemul acestui duetelectoral totugi vulnerabil, datorit6 caracterului imprevizibil alliderului democrat, de faptul ci acesta va trece intdi testul electoral
la Bucuregti cu ocazia alegerilor locale. Nu vreau sd fac o analjzdextinsS, dar felul in Partidul Democrat s-a referit la un partid cucare PNL negocia, Partidul Nalional Liberal Cdmpeanu, ne aratdmodul in care pot si funclioneze relalii de colaborare, de aliantiintre cele doud partide.
Electoratul bucureqtean va trebui, fbri indoiald, s[ decid6. Am avutieri o discu{ie la organizatia noastrl de Bucuregti, am luat anumite
decizi| Vor fi luate in continuare decizii imporLante, dar esteesenlial nu si ne propunem si infrdngem un alt candidat, fie cd este
vorba de Bdsescu sau de alli primari din mari orage. Pentru noi este
important si venim cu o altd viziune pentru dezvoltarea marilorora$e.
Am vorbit ieri pe larg despre acest subiect la reuniunea de laBucuregti. Nu este vorba de o chestiune specifici Bucuregtiului,
este vorba de proiecte pe care noi trebuie si le punem in aplicarepornind de la modele care funclioneazd in plan european. Marileaglomerlri urbane nu mai funclioneazd pe teritoriile limitate ale
oragelor, aga cum erau ele inainte de 1950. Marile aglomerlriurbane europene funclioneazd pe o bazd teritoriald extinsd tocmaipentru a-qi putea realiza unele dintre proiectele firegti, inclusivconstrucfiile de locuinfe.
Putem continua analiza situaliei opoziliei, dar eu cred cd, pdnilaurmd, ceea ce ne intereseazd pe noi astizi este ceea ce vrem noi sd
oferim electoratului, ceea ce vrem noi sd oferim RomAniei sub
aspectul politicilor viitoare.
5tu
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 373/483
Noua ofensivd politicd
Dorim sl convingem electomtul sd opteze pentru continuarea
guverndrii noastre. Partidul Social Democrat este singurul partid
din Romdnia care are o viziune clard qi completi asupra viitorului
!6rii. Ce avem in plus, noi cei din PSD? Avem viziunea, avem
oamenii, avem experienfa, avem competenla, avem mijloacele qi
avem sprijinul intern gi al partenerilor externi pentru a ne pune inaplicare proiectele.
De aceea, ne propunem ca lintE cdgtigarea alegerilor locale,
parlamentare gi prezidenliale gi continuarea guvernirii pe mandatul2004-2008. Dorim ca in toate tipurile de scrutin PSD sd se apropie
de condilia unui partid majoritar.
Dar, cdgtigarea alegerilor nu se poate baza numai pe succesul
actului de guvernare. Este nevoie ca acesta sd fie dublat de o
activitate politicd la nivel de partid consistentS, coerenti gi
continud. Partidul qi nu Guvernul trebuie sd se afle zilnic pe
baricada luptei politice, iar aceasti lupti nu trebuie dusd numai aicila Bucureqti, ci in toate organiza[iile noastre. Sunt multe lucruri pe
care trebuie si le schimbim in viafa noastri interni de partid. Sunt
multe neajunsuri care au iegit la suprafali gi cu ocazia disculiilorpurtate cu conducerile filialelor judele.
Am amdnat in mod nepermis o serie de misuri pe care ar fi trebuit
sd le ludm gi acum decontim costurile acestor am6ndri. Aceasti
situalie va trebui si se schimbe. De aceea, rcorganizarea conduceriiexecutive a Partidului Social Democrat, operati cu ocazia ultimeigedinle a Biroului Executiv Central, semnaleazi tocmai intenlia
noastr[ de a inha int-o fazd nou[, mult mai alert5", in ceea ce
privegte procesul de consolidare a partidului qi de pregdtire pentru
alegeri. Am incredere in noua echipd care funclioneazd aqtm lapartid. Am dorit sI dim un semnal foarte clar de concentrare, inparalel cu activitilile de guvernare, dar gi de transfer al unora
dintre resursele umane importante pe care le avem in partid cdtreactivitatea de partid.
)tl
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 374/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Nu ne puteam permite sd stim cu toate resursele grupate pe
guvernare pind in 2004 Si pe urm[ sd mergem veseli la alegeri. Eraimportant s6 facem acest transfer - chiar dacd unora li s-a p6rutciudat - spre zona executivd, a partidului, pentm c6, dincolo deintdlnirea de luni dimineala de la delega{ia permanentb, partidultrebuie sd funqioneze toati siptlm6na, inclusiv sdmbita gi
duminica, gi trebuie si funclioneze cu motoarele din plin, cudepartamentele sale, cu rela,tia s[ in teritoriu.
Dar, in acelagi timp, trebuie si gtim cd intr-un partid atit deimportant cum este partidul nostru trebuie s[ punem impreuniexperienla gi imaginafia, seriozitatea qi incercirile noi, trebuie sdgtim si inlelegem ci noi nu putem risca sd juc[m viitorul partiduluigi al larii pe carteaunei singure persoane sau pe incercdrile pe carecineva doreqte si le fac6. Suntem o echipd puternici, suntem o
echipd care ne permitem si fim in dezacord unii cu alfii, dar aceste
dezacorduri vizeazl doar elemente care, in final, trebuie
sine
impingd spre solulii comune. De aceea, suntem in aceastd
organizatie politicd. Dacd am avea viziuni diferite, plreri diferite,am fi, probabil, in alte partide. $i, pdnd la urm[, ceea ce este
important astizi - gi subliniez acest lucru - este faptul cb noireugim si aducem al6turi de noi, si adiugim proiectului nostrusocial-democrat de modernizare a stdngii gi alte formaliuni politice.
incercarea de a considera c[ un partid politic este bun in ansamblu
gi altul este riu in ansamblu mi se pare aberanti. Faptul ci un fostofi1er de securitate era bun afunci cdnd era la PD, dar este rduatunci cdnd vine la PSD mi se pare inci una dintre formeleaberante de analizd, maniheistd stupidl, care subzisti in societateanoastr6. Nu trebuie si mai avem complexe. Unii au putut sd-gi
construiasci generalii de oameni politici frrd s[ existe nici un felde complex. Noi, daci incercim si construim generalii politicebazate pe valoarea individuali, ni se spune cd nu avem dreptul s6
facem acest lucruri. De ce? Cine ?gi permite sd ne dea astfel de
leclii?
5tz
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 375/483
Noua ofensivd politicd
Spuneam cu un alt prilej, atunci cdnd unii dintre colegii liberali
erau impotriva sdrbdtoririi a 110 ani de la crearea Partidului SocialDemocrat al Muncitorilor din Rom6nia de cdtre PSD, spuneau
atunci cd nu putem sd facem acest lucru gi cd trebuie sd ingurgitdmgi perioada comunisti. Nu, perioada comunisti o digerlm cu tofii.Nu inleleg de ce la noi ar trebui sd fie criptocomunigtii, iar laceilalli ar trebui s[ fie comuniqtii cripto. Acest trecut trebuie sd ni-lasumim cu tolii, toli cei care ne-am niscut ?nainte de 1989. Se vorschimba, frri indoiali, generaliile, vor veni cei care s-au ndscut
dupd 1989, cei care nu vor mai rispunde la astfel de intrebdri, dar,
deocamdatd, generafiile noastre trebuie sd ducd Romdnia spre anul2007, atunci cdnd o generalie nou6, a unor tineri pe care noiincercim sd ii formdm gi ?n Romdnia, dar gi in striinitate, va preluagtafeta de la noi.
Generalia noastri este o generalie atranzi[iei; a$a cum am avut o
Constitulie a tranzitjei, avem gi o generafie a tranziliei. Este o
generalie care pregdtegte intrarea in Uniunea Europeand. Lamomentul acela insi Romdnia va intra intr-o noui realitate politicigi oamenii care vor conduce Romdnia vor trebui sd fie preg[tilipentru acel moment. Este ceea ce noi incercdm si facem gi, de
aceea, credem cd este mult mai important sd realizim in Romdnia
structuri politice moderne, comparabile gi care si comunice cu
structurile europene. De aceea au fost importante experimentelepolitice
-fronturi de diferite feluri, migcdri de diferite feluri,
convenlii de diferite feluri. Acum este timpul unor partide politicecare si-gi gdseascd corespondent in realitatea politicd europeand.
Efortul nostru de modernizare, care a fost imens, nu s-a realizat pe
un segment electoral de 3o/o sau de 5Yo. Ideea de a men{ineincrederea populaliei pe un segment de aproape 50% in aceste
eforturi de innoire permanenti inseamni respect gi inlelegerepentru cei in vdrsti gi inlelegere gi speran!6 pentru cei mai tineri.
Aceasta este filozofia care ne-a adus cdgtigul. Aceasta a fostabordarea echilibratd pe care noi am adus-o in spectrul politicromdnesc. De aceea, ca si pun o concluzie practici, ag vrea sI vd
)t)
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 376/483
Adrian Ndstase - Spfe normalitate
rog ca gi dumneavoastrd, la nivel judefean, sA tragefi concluzii din
ceea ce am frcut noi la nivel central. Nici unul dintre noi nu poates[ fie gi pregedinte 9i gef de guvern 9i gef de administra]ie 9i qef lapartid, sd fie toatd ziua gi la partid qi dincolo. Este vorba de o
diviziune a muncii pe care trebuie si o acceptim. Trebuie sd avemincredere in colegii noqtri. Mulli m-au intrebat dacd am increderesd-i dau biroul meu lui Octav Cozmdncd. Le-am spus cd asta nueste o problemi, pentru cd am impdrlit foarte multe lucruri pdn6
aculn, qi speranle gi egecuri, ne-am asumat impreun[ acliuneanoastrd politicS, ideile noastre. Sunt printre noi unii, poate, cu ideimai extravagante, allii cu idei mai agezate, dar este nevoie indialogul nostru intern de acest tip de interacfiune.
Am avut ieri o int6lnire a delegaliei permanente absolut minunatdin pregdtirea acestei reuniuni. A fost efectiv o bucurie sd discutimdespre ceea ce avem de ftcut. Unele dintre solutiile iniliale au fostacceptate, am addugat diverse idei. Politica nu trebuie si fie un
chin. Politica este, frrd indoiali, o acliune de echip6, dar ea trebuies6 insemne, in acelagi timp, bucuria performanfei, dar pentru asta
trebuie sd gtim si implrlim echipele, trebuie sd gtim sI aducem inechipa noastr[ atunci cdnd este nevoie oameni noi, trebuie siaducem oameni potrivili pentru ceea ce avem de fbcut.
V[ rog deci sd vedeli cu aten]ie aceste probleme de organizare, sd
incercali s6 vedefi care este cea mai bund formuld de agezare a
echipei de campanie electorald. in acelagi timp, este important s6vedem managementul de partid, sd vedem cum putem sd ne
pregdtim candidalii, si vedem care sunt cei mai buni candidali pe
care noi ii vom aduce in f4a opiniei publice.
Sigur, unii au incercat prezentarea misurilor de reorganizareinterni ca fiind contrapuse procesului de modernizare a partidului,
de compatibilizare a structurilor sale cu morfologia partidelor
similare din Internationala Socialistd gi chiar cu demersul deintinerire a partidului. Vor fi dezamdgili unii dintre cei care ne
atacd pe aceastl temi atunci c6nd vor vedea mdsurile pe care le
vom propune astdzi Consiliului na,tional. Vor fi dezamdgili cei care
tt+
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 377/483
Noua ofensivd politicd
vor constata gradul de innoire, inclusiv la nivelul secretarilor de
stat. Vor fr dezamdgili cei care vor vedea proiectele pe care le vomlansa in curdnd in acest domeniu qi, de altfel, este pentru prima
datd, din c6te gtiu eu, qi cunosc destul de bine acest partid, cdnd
organiza{ia noastri de tineret func}ioneazi eficient.
Am dat libertate tinerilor noghi s5 se manifeste, dar am cerut spiritde disciplini, pentru cd ei fac parte totu$i din familia noastr6, ei facparte din familia PSD gi atunci, sigur, libertatea lor politici va
trebui sd fie circumscrisd principiilor, valorilor pe care noi le-amstabilit prin statut. Aceste teze, aceste critici de care vorbeam maidevreme vor trebui respinse de citre partid. Procesul de
modernizare a partidului continud in parametrii normali. El este unproces ireversibil. Dintre toate structurile politice din Rom6nia,Partidul Social Democrat a parcurs cel mai amplu proces de
modernizare, de innoire doctrinar[ gi funclionald, de
profesionalizare a demersului sdu politic. De asemenea, practica
politicd a urmitoarelor luni va trebui sd demonstreze preocuparea
noastrd pentru intinerirea organelor sale de conducere, pentru
promovarea tinerilor in structurile de decizie administrativd.
Presa a lansat tema conflictului de generalii in partid. Desigur, informa in care a fost discutati aceasti tem5, era orientatd impotrivapartidului nostru. Ea ar fi dorit sd demonstreze c[ PSD rdmdne doar
declarativ un partid al tinerilor, c[ in fapt ei nu au acces la decizia
politicd real6. Aceastd temS de atac are o mizL politicd importantd.
in condi,tiile in care o parte consistent6 a electoratului t6n6r a
inceput sd fie atras de PSD, ca ufinare a gestiunii mult mai bune a
guvernirii, in raport cu partidele dreptei. Tema ,,schimbului de
generalii in partid" nu trebuie insd evitatd ci, dimpotrivS, orientatd
spre ideea capacit5lii partidului nostru de a asigura o innoireconstante abazei sale de militanli prin atragerea tineretului. Avem
nevoie de entuziasmul, de spiritul novator al celor tineri, dar, inaceeagi misur6, partidul are nevoie, cum spuneam, de experienla,de inlelepciunea, de ribdarea celor care au ajuns la vdrsta
maturitilii politice. In orice partid exist[ deosebire de idei, uneori
375
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 378/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
tensiuni, momente dificile, dar ceea ce dA for!6 unei structuri
politice este loialitatea gi menlinerea angajdrii fali de doctrina gi
idealurile comune. Cei care obosesc prea devreme nu sunt probabilpregdtili gi pentru probele de anduranfd, pentru testele de anduran{d
ale politicii.
Partidul nostru igi poate demonstra fo4a gi atractivitatea proiectdnd
imaginea unui partid in care mai multe generalii politice htcreazd
impreunf, pentru atingerea obiectivelor social-democrate.
De altfel, astizi vom propune Consiliului nalional cooptarea unuinumdr important de membri care vin ca sugestii, ca propuneri dinpartea organiza\iei de tineret. Ei se vor regisi gi in noua structurd a
Biroului executiv cenhal. Am numit, recent, - vorbeam mai
devreme despre secretarii de stat, subsecretari de stat din r0ndultinerilor nogtri, aldturi de cei care erau deja pe funclii. Este pentru
prima oard c0nd un Guvern in Romdnia are un numdr atdt de mare
de secretari de stat sub 35 de ani.
Avem in fald o perioadd de un an gi jumdtate pentru care trebuie sd
fim foarte bine pregdtifi. Mesajele noastrc trebuie si fie foarte
clare, acliunea noastrd trebuie sd fie foarte bine fundamentatd pe
documente gi mai ales pe structuri organizatorice. De aceea, eu
consider c[ este esenfiald aceasti intdlnire a noastr6, care va da
tonul activitililor politice, va determina stilul m5surilor pe care le
vom lua in perioada de vard qi in lansarea activitelilor politice inseptembrie.
De aceea, o noul ofensivi politicl pentru noi inseamnd acfiunieficiente, dar inseamni qi eforturi pentru a l6rgi baza noastrd
electorald qi de a aduce noi membri, personalitdfi importante. imiface pl5cere sI observ in sal6 prieteni, colegi, personalitdliimporLante care sunt aldturi de noi sau au o anumitd simpatie
pentru noi gi vreau sd le mulfumesc pentru prietenia lor constantl gi
pentru sprijinul pe care ni l-au acordat.
Vor fi importante schimbdrile de structuri care vor hebui si se
reflecte qi in componenla organiz{iilor noastre. Mesajele politice
376
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 379/483
\qyg "f"r'l!!!9!j!rd
adresate grupurilor lintn vor trebui dublate de acliunea
organizatoicd, de atragerea gi implicarea in activitilile partidului acelor care aparlin acestor grupuri.
Repet ceea ce am spus cu ocazia Conferinlei Asocialiei
profesorilor social-democrafi. Existi o conjuncturl favorabil5
pentru o ofensivi consistenti a partidului in mediile intelectuale.
De ce? O parte importantd a intelectualitetii, mai ales din zona
umanist5, care a sprijinit p6nl in 1996 dreapta politicl, observi
astizi diferenla calitativd dinhe guvernarea noastri gi guvernareade dreapta. Ca atare, avem datoria sd folosim acest moment pentru
a ne reconstrui relalia cu grupuri importante de intelectuali.
Putem imagina forme ahactive de participare politicb pentru cei
care apar{in acestei zone. Putem apelala tradi,tia intelectualitIfi de
stdnga din perioada interbelicd.
Zona micilor ?nfeprinzltori va trebui si rimdni in atenlia noastrd,
pentru c[ ei constituie partea cea mai importanti a clasei de mijloccu care dorim sd construim Romdnia de mdine. Avem nevoie de
mesaje speciale mai puternice pentru aceastii zond, de mSsuri
guvernamentale mai bine direclionate. Se teoretizeazd intens,
adesea, ideea cI PSD este partidul ,,marilor capitaligti", al celor
care fac afaceri cu, sau mai bine zis, pe spinarea statului, in vreme
ce micii intreprinzdtori ar trebui sd se indrepte spre alte fo4e
politice. Aceasti linie deatac
vatrebui contracaratl printr-o
ofensivi mult mai suslinut[ in rdndul micilor intreprinzdtori. $i in
acest caz trebuie sd gisim forme atractive de participare a lor la
dezbaterea politic6.
De altfel, trebuie si linem seama cd, practic, privatizarca la nivel
industrial se incheie anul acesta. Mai sunt cdteva procente de
intreprinderi care urmeazd si fie privatizate p0n6 in luna
decembrie. Rdmdn, sigur, zona utilitAlilor, zona energeticL, dat
aceasta intri deja ?n zona Ministerului Economiei. Ceea ce este
important e sd inlelegem foarte bine cd noi nu mai avem de
gestionat o economie mixti. Economia Romdniei este, in mod
377
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 380/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
preponderent, o economie de tip privat in care actorii - societitile,
companiile private - reprezinti esentialul gi ele, de altfel,contribuie in mod determinant la aw{ia nalionald.
Nu in ultimul rdnd insd este necesar si acordim o atentie deosebitdmuncitorimii. Pe fondul pauperizdrii gi al lipsei de orizont, acestgrup social poate foarte uqor cidea in capcana unor discursuripopuliste. Vom organiza ?n cel mai scurt timp un forum almuncitorilor din PSD, care si mobilizeze mai puternic capacitdlile
politice ale acestora.
o relalie importantd pentru orice partid social-democrat este aceeacu sindicatele. Dupi cdqtigarea alegerilor in 2000, am pus la punctun mecanism credibil de dialog social. Relalia noastri cusindicatele a fost gi va fi una decisivd pentru asigurarea pdcii gi
echilibrului social.
Noile reglementdri privind funclionarii publici au introdusschimbdri importante in fizionomia vielii politice din Rom6nia. Eleau stabilit o departajare clar6 intre cei care doresc s6 urmeze ocarierd politicd gi sd ocupe demnitili alese gi cei care doresc si aibdo carieri in serviciul public sau in afaceri.
Tocmai de aceea acum este momentul sd lansim ode resurse umane, adaptatd noului cadru normativpoliticd, noilor reglementbri gi constrdngeri.
Va trebui sd agezdm pe noi baze gi comunicarea la nivel de partid,sd ne regdndim strategia in acest domeniu. Nu trebuie s6 semanifeste perceplia cd avem o conduiti ,,dubld" fald de presi:caracterizatd prin deschidere atunci c6nd suntem in opozilie gi prinopacitate gi lipsd de interes atunci cdnd partidul se afl6 la putere.
O alti temd importanti in zona comunicdrii priveqte unitateamesajului nostru politic. Transmiterea unor mesaje
contradictoriide cdtre diverqi reprezentanfi ai partidului ne poate creavulnerabilitSli care vor fi din ce in ce mai evidente in anul electoralqi vor influenla negativ imaginea noastr6. in perioada urmitoare ne
378
noui strategie
pentru cariera
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 381/483
Noua ofensivd politicd
vom concentra asupra elabordrii legilor electorale. Ele sunt
importante, pentru cd definesc cadrul in care se desfbgoardcompetilia politicd.
in comisia parlamentard constituitd pentru legile electorale,
partidul nostru va susline punctele sale de vedere legate de
reducerea numirului de parlamentari qi de introducerea votului
uninominal pentru Senat. In toamnd, Partidul Social Democrat va
propune un proiect de Cod electoral gi va inilia o discufie ampl6 cu
celelalte forle politice gi cu societatea civild pe marginea acestuidocument.
Strategia pe care ne-o asumdm astdzi, at6t in ceea ce privegte
guvernarea pdnd la sffirgitul acestui mandat, c6t gi in ceea ce
privegte cdqtigarea viitoarelor alegeri este un obiectiv realizabll.
Deqi adversarii nogtri ar dori si equlm in privinla respectirii
calendarului integrdrii europene sau sd ne ldsim detumali de la
obiectivele centrale ale programului nostru de guvernare, nu existinici un motiv sd credem cd nu putem sd ne linem de cuvdntul dat la
ultimele alegeri. Finalizarea acestor proiecte, cu toate eforturile gi
cosfurile pe care ele le presupun este pentru noi singura cale de a
convinge electoratul sd ne acorde increderea s6-qi pentru mandatul
urmdtor.
Vd chem, din acest motiv, si pornim cu tolii aceastd ofensivdpoliticd pentru viitorul Romdniei! Este important s[ inlelegem cu
tofii cd momentul de astdzi va fi un moment de referinfi. Este un
moment in care reafirmim spiritul de echipl, unitatea noastrd,
capacitatea de a ne rcaliza obiectivele. Eu vi mulfumesc, inci o
dat6, pentru sprijinul acordat gi vi doresc succes in continuare!
3'79
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 382/483
NOUAARHITECTURA
A EUROPEI DE SUD-EST'
(octombrie 2003)
ste o mare pldcere pentru mine sd md. adresez acestei distinseaudienle care reprezintd adevdrali parteneri in solidaritate.
Permite,ti-mi si mulqumesc gazdelor noastre braziliene pentruextraordinara oportunitate reprezentatA de desfrpurarea uneireuniuni social-demoqate la acest nivel in America Latin6. Dupi
decenii de dictaturi gi lupti socialS, aceasta este una dintre pdrfilelumii care are nevoie in mod exceplional de angajamentul nostrupentru a sustine valorile solidaritdlii gi ale securitdlii umane,plasdndu-le in centrul preocup6rilor noastre comune. Noi, inRomdnia, gtim prea bine importanla acestor valori, dat fiind c6 amtriit experienla totalitarismului.
Un obiectiv important al Internalionalei Socialiste este
consolidarea capacitilii noastre de configurare a guvemiriiglobale. Angajamentul nostru referitor la dezvoltarea suslinut[ gi laprogresul social trebuie sd fie sprijinit intr-un mod clar qi decisiv.
Este adevdrat c6 globalizarea a incurajat cregterea economicb princrearea unor mai mari oportunitdli pentru comer!, investilii gi
transfer de tehnologie. Dar este, de asemenea, adevirat cd pdniacum globalizarea a adus beneficii mai ales celor mai dezvoltate,mai bogate gi mai puternice naliuni, economii qi societdfi,
t Discurs rostit la Al XXII-lea Congres al Internalionalei Socialiste, Sdo paulo,
Brazilia, 27-29 octombrie 2003.
380
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 383/483
Noua arhitecturd a Europei de S-E
conducand la creqterea discrepanlelor $i a discrimindrii in restul
lumii.
Avem nevoie de o noud arhitecturd pentru agenda noastri comunS.
Avem obligalia de a acliona astfel incdt globalizarca si fie beneficd
pentru toli gi sI nu excludd pe nimeni. Cred cd sunt patru niveluripe care trebuie sd le lu[m in considerare in acliunea noastr6:
nivelul global, regional, subregional gi local.
St6nga a imblAnzit capitalismul pe plan intern. Acum trebuie siechilibrdm pielele la nivel global. Stdnga a dezvoltat democratia
pluralistd intr-un cadru nalional. Acum trebuie sd credm o
democralie transfrontalierd. Stinga a deschis drumul citre o
guvernare transparentd gi responsabil[ la nivel nafional. Trebuie sipromovdm acum un proces global de luare a deciziilor transparent
gi responsabil. Stdnga a luptat pentru egalitate considerind-oprincipala sa valoare. Trebuie si luptdm acum pentru incluziune.
Incluziunea este o formd a egalit[1ii. Astfel trebuie si conferim onoud valoare solidaritdlii gi dreptitii care sd implice coeziunea
sociali, economicd gi teritoriald.
Din aceasti perspectivd, lnternalionala Socialisti a sprijinit in moddeosebit integrarea regionald gi cooperarea interregionald.
A fost un lucru reprezerfiativ pentru stdnga din Europa si aclioneze
in sprijinul evoluliilor democratice din fostul bloc comunist din
estul Europei gi al obiectivelor sale de integrare. Procesul de
configurare a Uniunii Europene nu este nu numai un proces de
extindere gi de aprofundare a ei, ci gi un proces de reclidire a
Europei, care presupune reunificarea europeand. Miza este o
Europd sociali baza6 pe voinla cetilenilor gi a naliunilor sale, o
Europd politici cu institulii solide, transparente gi responsabile, o
Europi avdnd rolul unui actor global capabil sd fie un contributor
de seami la pacea, securitatea gi prosperitatea lumii, o Europ6 ca o
zond multiculturali deschisd, care practicd o politicd justiprivitoare la imigraJie gi la dreptul de azil, care sd aibd o pia\d,
deschisi gi si desfrgoare un come4 intemalional just.
381
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 384/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Ca romdni, dorim sd ne integr[m in Europa nu numai cu piala gi cu
fo4a de munc6. De aceea, acliondm constant pentru a le asiguracetdlenilor noqtri oportunit{i gi drepturi egale intr-o Europi unitb.In consecin!5, luptim pentru un model de dezvoltare suslinuti,bazat pe ocuparea fo4ei de munci, pe incluziunea sociald qi peproteclia mediului.
Am aclionat in vederea redactilni unei Constitulii europene. Acumcredem cd acest proiect trebuie adoptat in forma existentd ?n cadrul
Conferinlei interguvernamentale pdni la sffirqitul acestui an.
Cred cd daci vom inregistra succese in Europa acest lucru ar putea
incuraja alte procese de integrare regionali, cum este
MERCOSOUR care trebuie sd devin5, dintr-o entitate economici.una politici, aga cum s-a exprimat gi Pregedintele Guterres.
RomAnia este un membru activ in cadrul proceselor subregionale.Ne-am angajat sd contribuim la stabilitatea qi securitatea
regiunilordin vecinitatea noastri. Am aclionat pentru consolidareademocraliei gi crearea unei zone integrate de pace qi cooperare inzona noastrd. Ca partid am creat o agendd de cooperare in regiune.
Ca reniltat direct al cooperdrii socialiste am creat un parteneriat
strategic in Europa Centrald. Rominia gi Ungaria sunt doud liricare impreund s-au dovedit un pilon de stabilitate in aceastd
regiune. Suntem pregdtili sd acordim asistenld partenerilor nogtri
din estul qi sud-estul Europei in privinfa dezvoltdrii democratice gieconomice, precum gi si-i ajutdm in stridaniile lor dedicatemodemizirii gi integrdrii.
Salutdm rezultatul Summit-ului Liderilor Socialigti din Balcani.
Organizat de SICEE (Comitetul Internalionalei Socialiste pentruEuropa CentralS gi de Est) la Tirana luna trecut6, el a fost unmoment important al angajamentului nostru reinnoit pentru viitorulpolitic
alregiunii. Prin stabilirea
unei agende socialistepentru
Europa de sud-est, eu cred cu tdrie cd vom putea da un impulsreinnoit dezvoltS.rii gi integrdrii regiunii bazdndu-ne pe strategia
dezvoltirii de proiecte comune gi pe solidaritatea de interese.
382
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 385/483
Noua arhitecturd a Europei de S-E
In viitor, acest mod de cooperare ar putea fi extins de la regiunea
Balcanilor de Vest la regiuni situate in estul indepirtat al
frontierelor Romdniei (regiunea Caucaztiui, a Mirii Negre qi chiarmai deparle, in Asia CentralS gi Orientul Mijlociu). De vreme ce
granilele estice ale Romdniei vor deveni in cur0nd granilele
Uniunii Europene, acest obiectiv devine o sarcini comund pentru
stdnga europeanS.
Vid acest exerci,tiu regional de solidaritate ca frind bazat pe
desfbqurarea cu succes a programelor regionale pe care le urm6rim.Avem un model excelent, dacl nu pe deplin aplicabil, inrealizareaProgramului Willy Brandt, al Partidului Socialigtilor Europeni,
creat pentru partidele socialiste din Europa Centrali qi de Est care
sunt pe cale si adere la Uniunea Europeani,
La Tirana, PSD gi-a reafirmat angajamentul in vederea credrii laBucuregti a unui Centru Regional al Internalionalei Socialiste
pentru Drepturile Omului gi Combaterea Discrimindrii. Unasemenea centru regional, reunind parteneri social-democrali cu rolcheie din regiune gi din Europa, ar putea folosi experienla noastrlin crearea de standarde pentru drephrile omului, inclusiv inproblemele minoritdlilor. Acest centru va acliona in sprijinulconsoliddrii gi promovirii democratiei, al drepturilor omului gi alcombaterii tuturor formelor de discriminare, devenind astfel uninstrument decisiv pentru acfiunea regionald a stingii. Va fi, de
asemenea, un instrument institulional in combaterea celor maipresante subiecte de discriminare sociali in regiune, precum gi inconfigurarea de programe de combatere a unor pl6gi sociale de
durati, precum sirdcia extremd, excluderea sociald a grupurilor de
risc gi a traficului cu fiinle umane.
Un accent deosebit se pune pe comunitatea de etnie romd. Suntmullumit de succesul dezbateilor pe care le-am avut in urmd cu
cdteva siptlmdni la Bucuregti cu partenerii nogtri din PartidulSocialigtilor Europeni pe aceast6 chestiune dureroasi.
383
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 386/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Fdri coeziune social5, viziunea noasfoi asupra Europei e$ueazd, iarcapacitatea noastrA de a contribui la rezolvarea problemelormondiale pe care le aborddm in timpul lucrSrilor acesfui congres se
va diminua.
Integrdm o Romdnie puternicS gi angajatd in cadrul unui continent
european puternic qi angajat. Aceasta este promisiunea noastrifbcutd plenului Intemalionalei Socialiste la care participdm, cdt gi
poporului Romdniei pe care il servim cu mdndrie.
384
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 387/483
nAspUNDERE GUvERN,qn rnNTAr-,4
$I SOLIDARITATE NATIONALA
PENTRU TNTEGRARBA BuRopnanAt(noiembrie 2003)
l\ ffui intdi, doresc si mullumesc domnului Pregedinte al
IYlRomdniei pentru aceasti initiativi care continui
consolidarea parteneriatului intre fo4ele politiceparlamentare qi
reprezentaltii mediului civic, social in problematica integrdrii
europene. Faptul c6 a r[spuns invitaliei tur numdr atit de
impresionant de personalit{i constituie incd un exemplu al
coeziunii societilii romdnegti in suslinerea proiectul european.
Anul 2004 este un an decisiv pentru procesul de integrare gi
sperdm ca apropiatul Consiliu European din decembrie de la
Bruxelles sd reconfirme traseul pdnd la aderarea efectivi. Avem
acum un drum previzibil agreat de partenerii nogtri comunitari,
enuntat atdt in documentele Consiliului European de la Salonic,
c0t gi in raportul de fari al Comisiei Europene. Consacrarea
acestor linte este o prioritate nalionald care va depinde de forla gi
unitatea intregii societdli romAnegti. Reugita europeani trebuie sd
insemne o noud energie a dezvoltdii, a ordondrii gi credibilitSliiRom6niei.
t Discurs rostit la Forumul Nafional pentru Integrare Europeantr - Palatul Parlamentului,
25 noiembrie 2003.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 388/483
Am convingerea profundd cI gansa Romdniei std in consensul
politic Ai social, in esenla solidaritilii de care lara are nevoie acum.$i cred c[ aceasta ar trebui si fie principala platformd comund aforumului nostru:'sI ne organizim acliunea Cu deschidere gi ftr[prejudecili partizane, in sprijinul integrdrii.
Aderarea la Uniunea EuropeanS nu mai este astizi doar o misiune a
Guvernului gi a politicii exteme. Criteriile integrdrii se deplaseazdtot mai mult din sfera strictl a adoptirii legislaliei gi a schimbdrilor
institulionale citre performanfele de ansamblu ale economiei qisocietdlii romdnegti. Trecem in etapa in care pregdtirea integririidevine mdsura coeziunii nalionale, reuqita societilii noastre de a
absorbi reformele gi de a se adapta la regulile gi valorile europene.
Uniunea Europeand nu integreazd guverne, ci societ[li. Dincolo devoinla politicd a guvernanlilor gi de capacitatea administrativI de
aplicare a reformelor se afl6 societatea cu clasa ei politici, cusocietatea civill, cu agenlii economici, patronatul, managementul
gi salarialii lor.
Raportul de lard al Comisiei Europene reprezintd, pentru noi uninstrument efectiv de lucru. Pebaza recomandirilor din raport gi a
elementelor menlionate in Documentul de strategie al ComisieiEuropene, Guvernul a proiectat repere ale traseului strategic deacliune ce decurg din aceste documente. Adoptarea misurilorstabilite este esenliali nu doar pentru a indeplini criterii tehnice
impuse sau asumate, ci pentru modemizarea Romdniei.
in anul viitor sunt prioritare proiectele focalizate pe administraliapublic6, pe reforma in justifie, pe combaterea corupliei.
Ceea ce nu inseamnd ci vom neglija in vreun fel economia tocmaipentru c[ aici am oblinut succese reale. Dimpokivi, vreau sd v6asigur c[ reformele economice vor continua in acelagi ritm suslinutgi cd ele nu vor fi in nici un caz afectate de calendarul electoral. inprivinla economiei eu impdrtdgesc intru totul concluziile raportuluide lard: cred ci putem fi mdndri de ceea ce am fbcut pdni acum,dar mai avem incd multe de frcut. ln 2004. vom continua
386
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 389/483
Integrarea europeand
pivatizarca $i ne vom concentra pe problemele structurale ale
economiei semnalate atAt de Comisia European6, dar gi departenerii din mediul economic intern: intdrirea disciplinei
financiare (inclusiv reducerea arieratelor), imbunitilirea mediului
de afaceri, restructurarea sectorului energetic.
in al doilea rdnd. interesul nostru al tuturor este si credm o
administralie publicl de nivel european, adicd transparentl,
responsabili, eficientd. Practic, un management al politicilor
publice care sd se orienteze cStre cetdfean, cu proceduri simple,coerente, eficiente, cu costuri minime. Descentralizarea, atit a
atribu,tiilor, cdt gi a resurselor este o componenti prioritari a
acestui proces. Suntem congtienfi c[ implementarea acquis-ului, a
reformelor, a m6surilor pe care le avem ?n vedere, nu poate avea
loc doar la Bucuregti. Important este mai ales planul local, pentru
cd acolo se preftgweazd, concret, contactul cetSlenilor cu
proiectele europene qi pentru ci in acest fel ddm o gansd
comunitSlilor locale sb se formeze, sd se afirme gi si invele s[-gigestioneze problemele. Pdni in luna iunie 2004, vom adopta o
Strategie nalionald privind descentralizarea, ca parte a Strategieiprivind accelerarea reformei administraliei publice. Administalialocal[ trebuie sd invele mai eficient cum si contribuie la dezvoltarea
comunitSlii locale, interacliondnd cu instituliile Uniunii Europene,
derulAnd programe comunitare gi aloc6nd resurse care si corespundiprogramelor de dezvoltare regionali ale UE.
in prezent, Romdnia beneftciazd de asistenfb financiard
nerambursabili prin programele de preaderare PHARE, ISPA gi
SAPARD. Aceste fonduri de preaderare sunt concentrate pe
consolidarea administrafiei publice gi a instituliilor sale pentru ca
acestea si funclioneze efrcient in cadrul uniunii. Sunt proiecte de
sprijin investifional, ale alinierii activitililor industriale gi ale
infrastructurii la standarde europene, de promovaxe a coeziunii
economice qi sociale, de investilii in domeniul protecliei mediuluigi al transporfurilor, in agriculturi gi in mediul rural. Trebuie sIdemonstrdm o capacitate mai mare de absorblie a acestor fonduri
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 390/483
comunitare, in paralel cu gestiunea lor responsabili gi eficienti qi
cu transparen[arepartizdii lor pe proiecte gi beneficiari.
Au fost multe disculii legate de transparenli gi au fost multespeculalii legate de utilizarea acestor fonduri in folosulsuslindtorilor sau al simpatizanlilor partidului de guvernimdnt.Conceplia noastri in aceasti privinld este c6 transparenla inrepartizarea fondurilor de asistenli europeand gi eficienla utiliziriilor este atdt in beneficiul populaliei gi al grii, c6t gi in beneficiul
partidului de guverndmdnt. Atdt PSD, cdt gi Guvernul au decdgtigat din cregterea transparenlei in domeniu gi din combatereaoriciror incerc[ri de autiliza aceste fonduri in folosul personal alcelor care le gestioneazd sau in scopuri clientelare. in acest spirit -de deschidere gi responsabilitate - doresc si v6 adresez propunereade a infiinla un Comitet de transparenld, care, impreuni cuGuvernul, autoritdlile comunitare gi societatea civild, s6monitorizeze permanent stadiul derulirii programelor de
preaderare.
Este esenlial ca un astfel de instrument de lucru in parteneriat s6contribuie la monitorizarea cdt mai eficienti qi c6t maicuprinzltoare a repartizdrii fondurilor, dar gi la promovarea celormai bune gi mai bogate in consecinle programe de dezvoltarelocalS gi nafionali. Nu trebuie gi nu este in interesul nimdnui, nueste in interesul Rom6niei, sd planeze suspiciuni asupra modului de
gestiune a fondurilor de preaderare. Aceste fonduri trebuie sdinsemne un beneficiu nalional, un exemplu de gestiuneresponsabili gi competente a sprijinului european pentrudezvoltarea Romdniei. Prin acest comitet pluripartit de transparenlidorim ca suspiciunea si fie inlocuitd definitiv de responsabilitate gicompetenfd. Doresc ca, infiin16nd acest comitet de transparenld, sicontribuim la atragerea cdt mai largd, a celor interesa{i inpromovarea accesului la programele comunitare, pentru a le folosi
mai eficient in beneficiul comunitifii.
Recent, Romdnia a decis revizuirea Constituliei. Este un momentde importanli fundamentald pentru continuarea eforturilor de
388
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 391/483
Integrarea europeand
aderare. Noua Constitulie pune bazele legale ale aderlrii gi
consolideazi parcursul cdtre finalizarea negocierilor de aderare.
Prin adoptarea noii Constitulii amrealizat schimbiri importante inmulte domenii. in justifie, direclia principald de acliune este
cregterea autonomiei actului de justifie, prin consolidarea
autonomiei magistralilor gi a instanlelor judecitoregti gi
transformarea justiliei in garantul drepturilor gi libertdlilor
cet[fenilor in relaliile lor cu statul. Noua Constitulie consolideaz[
autonomia Consiliului Superior
alMagistraturii gi pune sub
controlul imparlial al judecitorilor orice acfiune a instituliilorstatului care are ca efect restrAngerea drepturilor qi libert5lilorcetdfenilor. Institulionalizdm, in acest fel, o noud f/rozofte a
raporfurilor dintre stat gi cetdfean, gi anume filozofia UniuniiEuropene gi a democraliei moderne.
Am incredere cd vom reugi sd consolidlm independenla justiliei,
transparenla, impa4ialitatea qi credibilitatea sistemului judiciar gi
aceasta presupune mai multd incredere in semnalele mediului civicgi in dialogul cu acesta. Am putea avansa in aceasti privinli prin
adoptarea explicitl a acestor noi principii ale autonomiei justiliei gi
ale garantirli, de cdtre instituliile justiliei, a drepturilor 9i
libertSlilor cetSlenilor in raporturile lor cu statul. De aceea,
propnnem adoptarea unei Declaralii a Parlamentului cu privire la
principiile reformei in justilie. Aceasti declaralie ar putea exprima
foartebine
consensul politic in jurulmodului
de organizare a
justifiei in lara noastrd in spirit european gi ar fi un sprijin concret
pentru trecerea la o noud etapd a consolid6rii increderii in reforma
din acest domeniu.
Am stabilit obiective clare gi in ceea ce privegte combaterea
corupfiei. ln acest moment avem un cadru legislativ relativ bine
dezyoltat. Adoptarea, anul trecut, a pachetului de legi anticorupfie
a insemnat un pas inainte semnificativ. Acum accentul trebuie sb
cadi asupra aplicdrii cu strictele a reglementlrilor legale existente
gi a intdririi capacitdlii instituliilor statului in acest domeniu.
Aplicarea legii este o realitate care trebuie consolidati neincetat
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 392/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 393/483
Integrarea europeand
firmelor de stat. Transformdri importante vor trebui sd aib6 loc insectorul privat, unde productivitatea muncii gi calitatea produselorsau serviciilor sunt inci mult prea scizute in raport cu media
Uniunii Europene. $i, unde, incd prea multe firme, depi private,
reu$esc sd supravieluiasci doar in misura in care menlin un cordon
ombilical legat de accesul la fonduri publice, in condiliiprivilegiate fafd de cele oferite de pia!5.
Aderarea la Uniunea European[, integrarea in piala intern[, aga
cum am mai spus-o, creeazd, oportunitefi pentnr produseleromdnegti doar in mdsura in care suntem capabili sl le fructificlm.Discursul qi analiza centrate pe piala intern[ a uniunii gi pe
convergenp economic[ gi monetard au incercat si evidenlieze inspecial costurile pe care economia romdneasci, mai pulin
competitivd 9i mai pulin pregdtitd, le va avea de suportat. Sigur,
existd asemenea costuri, cAt de mari sunt gi cum vor fi ele pl[tite va
depinde pdni la urmd de performanla economicl a firmelorromdneqti, de capacitatea managerilor romdni de a se reorganizaininterior gi de a actiona pe piele. Pe scurt, de capacitatea lor de a-gi
conduce eficient gi profitabil afacerile. Dar, integrarea pietei
interne romdnegti in piata interni a Uniunii Europene oferI, multpeste costurile pe care le putem prognozl, oportunitili cum
economia romineasci nu a mai avut pdnl acum. Spafiul economic
european inseamni gi disparifia barierelor in calea circulaliei
mdrfurilor, serviciilor, capitalului gi a forlei de muncd. inseamniqi
accesul la tehnologii gi la know-how gi deschiderea cdtre pieleleglobale, a$a cum inseamni gi presiunea pielei pentru achizigionarea
a ceea ce este nou, pentru perfeclionarea produselor gi a tehnicilorde vdt:zarc, pentru invdlarea unor metode noi de finanlare sau
distribulie gi pentru extindere in ciutarea de nige de desfacere.
Costurile aderdrii la UE sunt costurile modernizirii societitiiromdnegti, ale dobdndirii competitivitilii necesare pentru a putea
intra pe piala global6. Iar aceste costuri sunt mult mai mici decdt
beneficiile pe care le putem obline, dacd, desigur, ne dovedim instare sd valorificdm deschiderile pe care le cigtigdm gi
391
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 394/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
oportunitelile care ni se oferd. Avem misiunea comun[ de a
accelera procesul de adoptare gi cunoagtere a actelor legislative aleaderirii la Uniunea European[. Am in vedere aici, cu precddere,
actele legislative din domeniul economic - falimentul, legileconcurenlei, serviciile financiare, domenii decisive pentru
consolidarea statutului de economie de piald funcfional5. Cu to{iidorim ca Romdnia si aibd firme qi sectoare de activitatecompetitive pe pielele globale, care s5 creeze noi locuri de muncigi bunlstare pentru cetilenii sii.
S-a vorbit mult despre economia func{ionali de pia!5 gi numerogi
specialigti s-au gribit sd explice mai mult sau mai pulin tehnic ce
inseamnd aceasta gi cdt de conformi este economia Romdniei cu
aceasti matrice. Este util cd am avut aceasti dezbatere la nivelnalional gi cred cd am invdlat cu tolii din aceastl interacliune, mai
in profunzime, reperele pe care trebuie sd le atingem. Putem sd
avem controverse oricdt de aprinse pe teme europene, dar nu avem
voie s[ l6s5m ca realitatea concretd, cea din economia trilifi, a
Romdniei, s[ treacd pe lAngi noi, iar noi, pe ldngd trenul atilt de
rapid al integririi.
Eu cred ci existi un cdqtig al acestei dezbatet',: am discutat maideschis despre problemele profunde ale economiei noastre qi
oamenii au inleles mai bine cd, aderarea la UE nu este doar politicdextern6, ci mai ales pregitire internd, transformare a inhegii
societifi romdnegti. Oamenii trebuie si aibd incredere ci fiindconsecvenli qi serioqi in munca de zi cu zi,vom reugi sd atingem
standardele agteptate.
Sunt sigur cd impreuni cu dumneavoastrd, partenerii nogtri de
dialog din politicd, din economie, din societatea civill, drncomunitatea academici, din administralia 1ocal6, putem identificacele mai viabile solulii in pregdtirea pentru aderare a intregii
societili romdnegti.
Am urmdrit evolutia a numeroase iniliative ale partidelor politice qi
ale organizatiilor nonguvernamentale, implicarea mass-media in
392
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 395/483
Integrarea europeand
pregitirea pentm aderarea la Uniunea Europeani gi in aplicarea
acquis-ului la nivel local. Apreciez cu toatd deschiderea
monitorizarea de citre acegti parteneri civici a modului in care
autoritdlile publice locale introduc normele europene.
Studiile de impact propuse de citre orgaruza\ille societdlii civile ne
sunt extrem de utile in negociere. Comunicarea prin centre de
informare, prin intdlniri directe cu cetdlenii, cu autoritdlile publicesau allturi de mass-media nu poate fi acoperiti numai cu mijloace
guvernamentale. Activitatea partenerilor civici face ca informaliaeuropeand sd ajungi cu credibilitate la cetdteni, agenli economici,parteneri sociali din intreaga !ari. Este de salutat faptul cd mass-
media s-a transformat nu doar intr-un real multiplicator de
informa{ie european5, dar a devenit gi un adevSrat formator de
opinie in problemele legate de integrare.
Este o conduiti care a dat reztfltate gi cred c[ este corect sI
subliniem energia pozitivd pe care acest forum a catalizat-o de-alungul timpului in jurul obiectivului integrdrii. Am convingerea c6
acum este nevoie sd deschidem cu mai mare determinare gi maisistematic acest mod de lucru in parteneriat, pe un domeniu criticpentru apdrarea interesului nostru nalional, negocierile de aderare.
Md gdndesc la utilitatea l[rgirii consultirilor cu partidele politiceparlamentare gi cu reprezentanlii societdfii civile pe problemesensibile apIrute in negocierile de aderare a Romdniei la Uniunea
Europeand.
Ag menfiona doar cdteva exemple: perioada de tranzifie solicitatbde Rom6nia cu privire la cumpdrarea de terenuri in Rom0nia de
cdtre cetilenii UE, perioada de tranzi,tie de 2+3+2 ani ceruti de
Uniunea Europeand pentru libera circulalie a lucrdtorilor romdni inUE dupd aderare, modificarea Legii ajutorului de stat gi a Legiiconcurenfei. Desigur, mai sunt gi altele.
Ag dori, in acest cadru, si vd propun constituirea unui Consiliuconsultativ al negociatorului !ef, deschis spre contribuliilereprezentanfilor partidelor, ale specialigtilor din organizatjile
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 396/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
societefli civile, din mass-media, care sd aducd acea plusvaloare de
imaginalie, creativitate gi gdndire politici strategicd de care este
nevoie in negocierile de aderare. Romdnia are atdt de multacreativitate gi competen\d, gata si fie pusl in valoare! Rominiapoate inlocui definitiv, prin eficientd qi o insumare cdt mai mare a
competenfelor, lanful intdrzierilor transferate de la un guvern laaltul, oricare ar fi acestea. De aceea, vE adresez invitalia de a
susline cu specialigti din fiecare domeniu pe care il reprezentali
acest efort nalional consolidat de accelerare a procesului denegociere cu Uniunea Europeand.
Avem in fali un calendar strdns de aderare la Uniunea Europeani.Anul urmitor este unul decisiv pentru Romdnia, anul in care am
dori s[ f:nalizdm negocierile incd in timpul mandatului achralei
Comisii Europene. Este un an cu o mizl extrem de importantd, incare concentrarea noastrd asupra finalizdrii negocierilor trebuie sd
fie una maxim6. Avem in fald capitole foarte dificile. Reformeleeconomice trebuie sd continue in acelagi ritrn. Implementarea
angajamentelor pe care ni le-am asumat in negociere va fi atent
monitorizatd de citre instituliile comunitare.
Anul 2004 va fi unul cu schimbiri importante gi in UniuneaEuropeani. Numirul statelor membre va ajunge la 25 o dat[ cu
1 mai 2004. In iunie 2004 vor avea loc alegerile pentru
Parlamentul European, cu posibile schimbiri de orientare gi direcfii
politice. La I noiembrie 2004, va avea loc o reconfigurareinstitulionali gi de functionare a Comisiei Europene, iar toate
acestea vor avea efecte asupra mediului de negociere in care
trebuie si acliondm.
in acest context atit de complicat, negocierile de aderare trebuie
conduse articulat qi coerent. Nu este nici timp gi nici nu este
avantajos pentru Rom0nia sd transformim negocierile in teme de
campanie electoral[.
in ceea ce priveqte Guvernul, el este decis sd-qi faci datoria cu
seriozitate, astfel ca reformele sd-gi amplifice ritmul, iar traseul pe
394
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 397/483
Integrarea europeand
care ne-arn arLgajat s[ ducl Rom6nia spre succesul pe care ilmeriti. Suntem o naliune care a dovedit cd-gi poate mobllizaresorturile cele mai valoroase pentru a-$i consacra vigoarea gi
competenfa qi ci, mai ales in situaliile critice, atunci cdnd trebuie
si rispundd la presiuni exteme sau la cerinle interne exceplionale,
se poate mobiliza la fel de exceplional. Suntem intr-o asemenea
situalie gi avem nevoie de o asemenea mobilizare excepliona16.
imi exprim increderea cI eforful pe care Guvernul il va face pentru
a mobiliza intreaga societate in procesul de integrare va primisprijinul gi contribulia dumneavoastrd, iar parteneriatul lansat de
acest forum va aduce romdnilor mai multi speranld gi mai multdtncredere in succes. impreund vom reugi in aceasti misiuneprioritard a interesuirri nostru nalional, o Romdnie siguri qi
prosperd ca membrd a Uniunii Europene.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 398/483
SINTEZA on nrapA t
(decembrie 2003)
I. IMPORTANTA POLITICAA CELOR 3 ANI DE GUVERNARE
Am linut s6 organizdm aceasti videoconferinld speciali pentru aface bilan{ul celor 3 ani de guvernare social-democrati.
De la bun inceput, vreau si apreciez ci bilanful celor 3 ani de
guvernare este pozitiv, intrucdt ne-am realizat obiectiveleprevdztte pentru aceasti perioadi.
- Este evident faptul cd, rentltatele oblinute exprim6, pe de o parte,
competen{a gi spiritul de echipi gi de solidirritate al
Guvernului, iar pe de alti parte, angajarea Ei responsabilitateasporiti a autoritlfilor publice locale.
Important este c[ succesele obfinute, atAtpe plan intem, c0t gi extern
au confirmat teza noasffi, potrivit cdreia doctrina social-democratide guvernare a fnrii este cea mai potriviti pentru Romflnia.
Oferta electorali a PSD propunea la sfhrqitul anului 2000 unamplu pachet de m6suri pentru relansare economici, reinnoire gi
modernizare.
' Bilanful guverndrii Partidului Social Democrat, prezentat in fata Camerelor reunite aleParlamentului Romdniei. 19 decembrie 2003.
396
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 399/483
Sintezd de etapd
In acel moment, pe fondul incapaciti,tii guvernirii de dreapta de
gestionare a firii Ei a reformei, unii erau neincrezdtori inhotdr6rea qi puterea noastri de a transpune in realitateProgramul de guvernare.
Realizarea concomitentd a unei cregteri economice, a reformei gi a
imbundtElirii nivelului de trai pdrea un ideal, o simp16 promisiuneelectoralS. Mai ales, in condiliile in care guvernarea CDR-PNL-PD ,,decretase" incompatibilitatea cregterii economice cu
pivatizarea, restructurarea qi imbunitdlirea condiliilor de viafd.
in schimb, populafia a crezutin Programul PSD. Prin votul lor,cetilenii ne-au acordat incredere, dar gi o mare responsabilitate.Aceea de arealiza o guvernare mai buni, care si aduci progres,bunistare gi speranfi.
Folosesc acest prilej pentru a mul{umi, inci o dati, tuturorcetifenilor, indeosebi celor care au votat PSD. Ve asigur c6 inintreaga noastrd activitate am pus gi punem pe primul planinteresele populafiei qi ale !5rii.
Bilanful acestor trei ani de guvernare - chiar dacd in unele domeniiar fi putut fi mai bun - jusffici increderea ce ne-a fost acordat[.
Putem aprecia - cu exemplul faptelor gi nu al vorbelor, aldemagogiei - ci prin ceea ce amreaLizatin acegti 3 ani am dovedit
ci - printr-un program de guvernare realist, articulat larealitifile romf,negti, dar gi printr-o permanentd qi ferm6preocupare de punere in aplicare a acestuia -, se pot atingeobiectivele de dezvoltare qi imbunitlfire a nivelului de trai.
Deteriorarea situaliei economice gi instabilitatea in plan social ce s-aumanifestat in perioada 1997-2000 au creat, pe plan extern, o imaginenefavorabili 15rii noastre. Instih4iile financiare intemalionale,agenliile
de ratinggi
Comisia Europeani erau neincrezdtoare incapacitatea de relansare gi reformare a economiei rom6negti.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 400/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 401/483
Sintezd de etapd
- recent, Consiliul European de la Bruxelles a stabilit pentru
Romdnia un calendar ferm, cu jaloane fixe pentru negocierea gi
aderarea la Uniunea Europeand:
- este penftu prima dati cdnd se stabilegte o dati precisipentru aderare, respectiv ianuarie 2007;
- semnificativ este faptul cd pentru prima datd gi cei l0membri noi acceptd calendarul integrdrii Romdniei.
r incheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internafional qiBanca Mondiali, in scopul recunoagterii gi sprijinirii financiare a
efortului de reform6:
- in acest cadru subliniez cd" finalizarea Acordului stand-by, convenit in anul 2001 cu FMI, reprezinti singurarealizare de acest gen de dupi 1989.
o rezolvarea unor litigii economice existentede ani de zile inrelafiile externe bilaterale (Suedia);
r extinderea cooperirii cu firi qi regiuni ale lumii, in careprezerLta Rom0niei devenise nesemnifi cativi;
o revizuirea Constitufiei - un capitol esenlial din amplulprogram de reformd politicd gi institulionald a societdfii romdnegti,cu efecte extrem de benefice in relafiile internalionale gi in
organizarea vielii sociale interne.
Realizirile Rominiei in plan extern se datoreazi politiciicoerente a Preqedintelui firii, Guvernului gi parlamentului,numeroaselor vizite gi contacte - realizate la Bucuregti sau instriindtate - cu Eefi de state qi guverne.
2. Pe plan interno progresele realizate sunt confirmate deComisia Europeani gi de institufiile financiare internafionale.
Rezultatele economice oblinute incep6nd cu 2001 ilustreazd - cuargumentul cifrelor - ci politica noastri a reprezentat singura
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 402/483
Adrian Ndstase - Sore normalitate
alternativi posibili pentru dezvoltarea economiei rominegti gi
pentru sus{inerea cre$terii economice.
o Anul 2001a insemnat anul recuplirii Romf,niei la tendinlele
europene de dezvoltare gi modernizare.
r Anul 2002 a reprezentat anul confirmlrii caracteruluieficient gi de durati al cregterii economice.
o Anul 2003 reprezintd anul configuririi unei economii de
piafl funcfionale in devenire.
Realismul gi eficienla politicii economice de suslinere a cregterii
economice au fost demonstrate mai ales in anii 2002 qi 2003, incondiliile contextului economic internalional nefavorabil, cdt gi ale
situaliei climaterice vitrege pentru agriculturi.
2.1. in domeniul economic sunt de
urmdtoarele:
in esenl6,
o in primul rf,nd, s1x[ilizarea macroeconomici qi amplificarea
cregterii economice, in vederea reahzdii convergenlei cu nivelul de
dezvoltare al statelor membre ale Uniunii Europene:
- nivelul cregterii economice a fost, din 2001 qi pdnd in prezent,
printre cele mai ridicate dintre ldrile candidate;
-in perioada200l-2003 ritmul mediu anual de cregtere a fost
de peste SVo fa\d de minus 4o/o in perioada 1997-1999;
o in al doilea rind, datoritd rezultatelor negative oblinute inperioada 1997-2000, agenfiile de rating au crescut riscul de lardpentru Rominia cu 3 niveluri;
- in perioada200l-2003, implementarea reformelor economice a
avut ca efect cregterea, an de an, a calificativelor pe care agenliile
de rating le-a acordat Romdniei, fiind recuperati gi depdqiti pdni inprezent scSderea ?nregistrati in perioada 1997-2000;
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 403/483
Sintezd de etapd
- in aceste condilii s-a imbunbtdlit semnificativ accesul Rom0niei
pe pielele externe de capital in condilii favorabile de dobdnd6;
o in al treilea rflnd, imbunititirea sustenabilitifii finan{elorpublice, caracteizatd prin controlul strict al deficitului bugetar qi
imbunitilirea gradului de colectare a veniturilor;
- de asemenea. incheierea in linii mari a reformei in domeniulfinanciar, astfel incdt politica financiari sf, devinf, un factor
stimulativ al cregterii economice;- Romdnia are, de acum, un Cod fiscal, care asigurl un cadruunitar, stabil gi coerent al reglementdrilor fiscale;
o in al patrulea rflnd, reducerea pronunfati a inflafiei;programarea coerentd gi echilibratd de politici macroeconomiceasigurd realizarea obiectivului de atingere in2004 a unei infla{ii cuo singurd cifr6;
r in al cincilea rf,ndo continuarea acceleratl a reformelorstructurale, respectiv a priv atizdrii gi restructuririi, ajungdndu-seca pentru prima dati dupi 60 de ani, sectorul privat s6 devindpreponderent in structura capitalului social;
o in al gaselea rAnd, imbunitifirea semnificativfl a mediuluide afaceri qi perfecfionarea legislafiei privind falimentul;
o in al qaptelea rind, declantarea unor programe de investitii,care suslin cregterea economic6 gi imbunitdfirea condifiilor de
via!5 in mediul urban gi rural.
Nu trebuie uitat insi cd adev[rata valoare a realizdrilor economicegi misura corectitudinii politicii noastre sunt date de modul de
reflectare a acestora in cregterea bunistirii poputafiei.
2.2. Politica sociali este cu atit mai importanti cu cfltignorarea acesteia, in timpul guvernirii din perioada 1997-2000, a condus la pribupirea firi precedent a nivelului de traigi la cregterea gradului de sirlcie a populafiei fnrii;
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 404/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
- consolidarea rolului politicii sociale, ca factor productiv, a
fost complet ignorat[ in guvemarea precedenti gi aceasti deciziepolitice eronati a contribuit la sciderea dramaticd a produsuluiintern brut gi a veniturilor celor mai largi categorii sociale.
Mdsurile infreprinse p6nn in prezent chiar daci uneori nu au rdspuns
in totalitate a;teptirilor populaliei, certificd - aga cum, de altfel, o
reflecti gi sondajele de opinie - angajarea fermi a Guvernuluipentru realizarea obiectivelor asumate in domeniul social.
Veniturile familiilor au crescut sensibil in anii de guvernare
PSD, dupi cum gi accesul la bunuri de utilitate publicd gi la servicii
de interes general a ?nregistrat o ameliorare semnificativl.
o Ca urmare, in Romdnia - conform celei mai recente evaluirifrcute de Banca Mondiald - nivelul de siricie in rAndulpopulafiei a scizut deh3Soh in 2000la29Yoin2002.
Pentru a da rdspuns preocupdrilor celor mai largi categorii sociale,pornind de la prevederile Programului de guvemare pe perioada
200I-2004, Guvernul a adoptat Programul social pe2002-2003.
Corespunzdtor obiectivelor urmdrite, au fost stabilite mlsuri care
si asigure:
o protecfia sociali a categoriilor de persoane cu venituri mici,
invederea compensdrii cregterilor
deprefiri
laenergie gi
combustibil;
o asigurarea corespunziltoare a populafiei gi a economiei
nafionale cu energie electrici, termici gi gaze naturale;
r alimentarea cu api a localitifilornecontrolate a tarifului apei potabile;
evitarea
realizarea de locuinfe cu caracter social;
creditarea construcfiilor de locuinfe;
misuri sociale in sistemul de invitimffnt;
t
o
o
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 405/483
Sintezd de etapd
r ameliorarea stirii de sinltate a populafiei;
r extinderea gradului de cuprindere a persoanelor defavorizate, cu
venituri mici, in releaua de magazine de tip ,reconomat".
Doresc s[ eviden{iez, de asemenea, c[ pentru prima dati s-a pus inaplicare un pachet de misuri stimulative pentru tineri, pornind
de la atribuirea gratuiti de active in vederea dezvoltirii de afaceri
in zootehnie gi pdnl la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei
care lucreazi in sectorul tehnologiei informaliei.
403
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 406/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
rI. EVOLUTTA POZTTTVA A ECONOMIET ROMANESTT
1. Evolufiile sectorului real al economiei in perioada 2000-2003 au
condus la rcalizarea unui spor de peste 16,/o al produsului internbrut care, in termeni echivalenfl, inseamni un plus de circa 5
miliarde USD, comparativ cu pierderea de 4 miliarde USD inprimii 3 ani ai guvernirii CDR-PNLPD (graficele nr. 1 gi nr. 2).
o in primele 9 huri ale acestui an, cu toate dificult[lile induse de
mediul internalional gi condiliile climaterice, produsul intern bruta crescut cu 4r7o/o, fiind premise pentru atingerea unui ritm de4r8-4,9oh pe intregul an.
o Nu numai cd se anihileazi astfel recesiunea din anii 1997-2000, dar se va permite cala finele anului viitor sau cel mai tiirziuin primul trimestru al anului 2005 si se oblini un volum alprodusului intern brut echivalent cu cel din anul 1989.
- Sd nu uitlm cb am preluat guvernarea lnrii in momentul in care
economia romdneasci realizanumai 80%o din PIB-ul din 1989.
2. Industria ilustreazi, cu siguran!6, cel mai bine ce poate
insemna aplicarea unui program economic judicios de restructuraregi modernizare, ancorat in realitate - cum este programul PSD.
o Daci in perioada 1997-1999, cdnd conjunctura internalionaldera favorabili, producfia industriali s-a redus cu22oh,noi, pdniin prezent, am rcalizat o creqtere cu circa 2l%o, in condiliieconomice externe total neprielnice (graficul nr. 3a).
o Pe ansamblul perioadei 2001-2004 aqteptim o cregtere cu 27o/o aproduc$ei industriale fafi de anul 2000, ceea ce va insemna,practic, ci aducem activitatea industriali la nivelul anului 1990.
4M
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 407/483
Sintezd de etapd
- Dar, evident c5 vorbim de o alti produclie industriali, mai
competitivi gi cu o structuri mai apropiati de cerinfele piefeiinterne gi externe.
o Industria prelucritoare gi-a majorat considerabil ponderea incadrul producliei indushiale totale, iar exportul acesteia este totmai competitiv pe plan internafional.
- Decalajul dinhe reaLizdrlle noastre - un plus de peste 26oh - gi
pierderile guverndrii anterioare - un declin de Zt"/o - sunt gi maipronunlate in cazul industriei prelucritoare.
o Exportul de produse ale construcfiilor de magini in perioada
2001-2A03, comparativ cu perioada 1997-1999, a inregistrat ocregtere cu circa 80olo.
- Este de remarcat exportul de magini gi echipamente electrice,cate a cunoscut o majorare de circa 3 ori, respectiv 2,2 miliarde
USD in ultimii 3 ani, comparativ cu primii 3 ani din guvernareaCDR-PNL-PD.
o Semnificativ este faptul c[ sporurile deosebite ale producfieiindustriale in perioada 2001-2003 s-at realizat in condiliilecreqterii productivitifii muncii ca 36Vo fa[d de 2000.
o Printr-un proces amplu de retehnologizare gi de orientarc a
fabricaliei spre cerinlele pielei, in perioada 2001-2003, s-au realizatritmuri anuale ridicate de cregtere, comparativ cu un regresmare in anii 1997-1999 (graficul nr. 3b):
Ritm mediu anual-oh
2001-2003 1997-1999
Industria de prelucrare a cauciucului$i maselor plastice +14,0 -15,2
lndushia metalureicd +15.8 -l1.6
405
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 408/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
Ritm mediu ^nu l-oh2001-2003 1997-1999
Industria de masini si echipamente + 6_4 -23.1
Industria chimici + 4.2 -1s.0
Industria textild +2-2 -13.0
Productia de mobilier + 7.0 -7.4
3. in agriculturi, anii 200I-2003 au reprezettat perioada
inscrierii acestei ramuri pe calea modernizirii gi adaptirii la
cerintele pie{ei.
o Acum, putem spune c[ agricultura romaneasci e mai
aproape de agricultura europeani, chiar dac[ decalajele suntinci semnificative.
- Producfia agricoli este in prezent cu 25Yo mai mare decfit
in anul 2000, in timp ce in perioada guvern[rii CDR-PNL-PD
scdzuse q I5Yo.
- Reugim, astfel, cain2004 si atingem nivelul din 1989, evident
inh-o alti structuri
-favorabili dezvoltdrii sectorului zootehnic
-gi ?n condifii sporite de eficien16.
- Subliniez faptul ci, in acegti trei ani, populafia ocupati inagriculturi s-a redus sensibil, de la 42oh in 2000 la 33,5Vo in2003, demonstrind qi in acest fel imbunitSlirea structurii
economiei noastre.
o Important pentru progresul agriculturii este cd sectorul
zootehnic s-a redresat gi cunoagte - dup[ mulli ani - sporuriimportante de producfie (graficele nr.4 qi 5).
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 409/483
Sintezd de etaod
- Pe primele 9 luni din acest an producfia sectorului zootehnic a
crescut cu circa l7o/o, dttpi ce anul trecut ea se majorase cul0rzoh, comparativ cu o scddere de l5o/o in perioada guverniriiCDR-PNL-PD.
o S-au creat gi modernizat structurile agrare. Mdsurile privindexploataliile agricole au urmirit sprijinirea organizirii deexploatafii performante gi creqterea dimensiunii acestora prin:asociere, arendare, concesiuni, vAnzare-cumplrare.
- in perioada 1997-1999 a avut loc o scidere constanti a
exploatdrii terenului agricol in forme orgarizate. Astfel, societilileagricole cu personalitate juridici erau la sfrrgitul anului 1999 maipu{ine cu 340 uniteli.
- Urmare a politicii de favorizare a concentririi exploataliiloragricole, acum, o suprafafi de peste 3 mil. ha este exploatati informe asociative.
r A fost pus in aplicare un program de imbunitifiri funciare inscopul combaterii secetei, eroziunii solului gi inunda,tiilor, linindcont de protectia mediului, astfel incdt si se diminueze suprafeleleagricole aflate sub influenfa directi a factorilor climaterici. S-aacfionat pentru achizilionarea de echipament de irigat, reabilitareaamenajirilor de imbun[tiliri funciare, precum gi pentrupivatizarca amenajirilor de irigalii.
- in perioada 1997-1999 gradul de utilizare a suprafelelor pentruirigat a scizut de la 4o/o la 2,7o/o.
- ln anul 2001 gradul de utilizare era de l0,3Yo, in 2002 de15,40 , iar in 2003 a atins nivelul de circa 26Vo (graficul nr. 6).
4. in domeniul infrastructurii de transport, acfiunile intreprinsein perioada 2001-2003 au urmdrit dezvoltarca unei retele cu grad
ridicat de eficien1i, compatibild cu releaua europeand.
407
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 410/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
o In domeniul transportului feroviar:
- a fost rea'lrzatl reabilitarea a 115 km de cale ferati pe
tronsonul Bucuregti-Cdmpina gi a continuat modernizarea
tronsoanelor Cdmpina-Bragov, Bucureqti-Fetegti, Fetegti-
Constanfa, Curtici-Deva, Craiova-C alafat;
- s-au pus in funcfiune 2.530 km de cablu fibri optici montat
aerian qi 1.000 km montat subteran;
- au fost modernizate, la nivelul standardelor europene, 13 stafiide cale ferilil;
- pe 7 relafii de cale ferati circulfl garnituri noi ,,SigeataAlbastrS".
r in domeniul infrastructurii rutiere:
- un accent deosebit s-a pus pe obfinerea de credite pentru
construirea gi modernizarea de autostrizi, drumud expres gi
linii de centurd, astfel incdt, in timp, Romdnia s[ se alinieze la
standardele europene din domeniul rutier;
- s-au reabilitat unele drumuri nationale gi poduri, cu
facilitilile limitrofe;
- a fost finalizati repararea autostrlzii Bucureqti-Pitegti;
- s-au executat lucriri de construcfie pe tronsonul Bucureqti-Fundulea-Lehliu-Drajna, aparlindnd autostrdzii Bucuregti-
Constanla.
5. O datd cu redefinirea statutului Ministerului Comunicaliilor qi
Tehnologiei Informaliei activitatea privind societatea
informafionali cunoagte un ritm alert. Astfel, in perioada200l-2003, acliunile intreprinse in scopul dezvoltdrii gi modernizdrii
acestui sector au fost:
o perfecfionarea cadrului legislativ - institufional al dome-
niului;
408
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 411/483
o finalizarea a 28 de proiecte pilot, care au scopul de a ofert
servicii publice prin intermediul mijloacelor electronice 9i alaccelerlrii Reformei Digitale a Guvernului, intre care:
- punerea in funcliune in martie 2002, a Sistemului Electronic
pentru Achizifii Publice, folosit in prezent de peste 800 de
institufii publice. Sistemul Electronic pentru Achizilii Publice a
funclionat in aceasti perioadi gi ca un instrument eficace de luptlcontra corupliei;
- plata taxelor qi impozitelor prin mijloace electronice;
- lansarea colectlrii electronice a datelor statistice;
- proiectul de informatuare a gedin{elor de guvern;
- proiecte din domeniul e-governmentl
o introducerea sistemului na{ional unic pentru apelul de
urgenfl - lI2;o implementarea noului Plan Nafional de Numerotafie 9i
asigurarea tuturor condiliilor pentru liberalizarea completi a
pie{ei de comunicafii din Romffnia;
r infiinfarea Autoritifii Nalionale de Reglementiri in
Comunicalii;
o accelerarea introducerii calculatoarelor cu/gi acces Internetin unitdlile de invdfdmdnt.
in altd ordine de idei, este de mentionat c5, in ptezent, sunt in
funcliune 473 sta{ii de radiodifuziune, din care doui treimi
private, spre deosebire de sfbrqitul anului i999, cAnd funclionau
331 stalii de radiodifuziune.
La fel, funclioneaze 299 sta,tii de televiziune, spre deosebire de
finele anului 1999, cdnd funclionau 139.
Abonamentele telefonice sunt in numir de 617 milioane, din care
35,8oh la re(eaua de telefonie mobili, spre deosebire de anul
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 412/483
1999, cdndabonamentele telefonice erau in num6r de 4rg milioane,
din care 23,30 la refeaua de telefonie mobil6.
in acelagi timp, nu trebuie uitat c6 intr-un termen relativ scurt amreugit si introducem competifia gi concurenfa in acest sector .
6. Exporturile au sporit puternic, atingdnd o valoare cumulatd peacegti 3 ani, de 43 mitiarde USD, fafi de 25,2 miliarde USD, inperioada 1997-1999 (graficul nr. 8).
o Aceastd cregtere deosebiti se datoreazd, in principal, evolutieimai rapide a exportului de produse ale industriei cbnstrucgiiiorde magini (graficul nr.9) qi de produse ale industriei uqoare.
o Media lunarl a exporturilor din perioada 2001-2003 este decirca 1,2 miliarde USD, fald de o medie de 0,7 miliarde USDrealizatl, ?n perioada 1997-1999.
in schimb, importurile au sporit intr-un ritm mai mare cu efectindeteriorarea balanfei comerciale gi a balanfei de pllfi.
7. irrcepdnd cu anul 2001, intre prioritdlile politicii economicepromovate de Guvern s-a aflat promovarea unor strategii maiatractive pentru intensificarea procesului investifional qiimbunitifirea climatului de afaceri.
o Punerea in stare de normalitate a corela{iei consum-
economisire-investi{ii a determinat un progres semnificativ alinvestifiilor ?n ultimii 3 ani.
o Investifiile in economia nationali s-au majorat in perioada2001-2003 cu peste 25o/o, spre deosebire de perioada lggT-lggg,cdnd acestea s-au redus cul4,SYs.
semnificativ este faptul cd aceste cregteri au fost rezultatul sporirii- in cea mai mare mdsurd - a investifiilor sectorului privat, ceea
ce denotd increderea acestuia in procesul de cregtere economicd giin politica noastri sociald.
410
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 413/483
in acegti primi trei ani, investifiile sectorului privat au crescut cu
peste 376/o, ceea ce s-a concretizatin mirirea contribuliei sale lavolumul total de investitii de la 58oh in anul 2000 la peste 66%o in
anul2002.
I A doua tr[sdturi - convergenti cu economiile dezvoltate - a
procesului investilional din aceqti ani o reprezintd tlocarea cu
precidere a fondurilor citre achizifionarea de utilaje 9i
echipamente gi, mai ales, a celor de nivel tehnic ridicat, din
import.
- Din 2001 pini in prezent, investiliile in utilaje 9i mijloace de
transport au crescut cu aproape 30Vo; ponderea acestora, in total
investifii, s-a majorat de la 47Vo in 2000 la aproape 50Yo in2002.
8. in ultimii trei ani, inflafia s-a situat pe un trend constant
descrescitor, constituind un semnal pozitiv privind eforturile
pentru recdgtigarea increderii populafiei in moneda nafional[.
o La sfhrqitul anului 2002, inflafia a fost de l7,8Yo
(decembrie/decembrie an anterior), nivel inferior ce\ti realizat, atht
in anul 200I (30,3"h), c8t qi in anul 2000 (40,7o/o).
r Pe primete 11 luni ale anului 2003 inflafia renlizatil a fost de
l2o8"h, fiind asigurate condifii pentru incadrarea in nivelul de
l4o/o (grafrcul nr. 7).
- De altfel, in intervalul 2002-2003, trendul descendent al
inflaliei a cunoscut o consolidare remarcabili, inflalia inregistratd
fiind cea mai redusi dupl anul 1990.
4tl
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 414/483
ru. o por,rrrcA FTNANcTAnA nrrcrpxrA
l. Din perspectiva relansdrii economiei gi a cregteriicompetitivitilii acesteia, Guvernul psD a orientat politica
financiari in scopul stimulirii muncii, economisirii giinvestifiilor. in acest sens, am reuqit - in limitele resurselordisponibile - s[ asigurdm relaxarea gradurui de fiscalitate de la29,5yo din produsul intern brut, cdt se inregistra in anul 2000,lacirca 28Yo pentru acest an. Este de remarcat faptul ci aceastievolulie favorabild pentru dezvoltarea afacerilor s-a oblinut, cudeosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii.
- Astfel, contribuliile calculate in raport cu salariile s-au redus dela 60Yo in anul 2000 la 52,5yo in 2003; in anul 2004 vom opera noireduceri ajungdnd la 49,5%o.
Aga cum ne-am angajat prin Programul de guvemare am asiguratun cadru coerent de taxe gi impozite, in concordanli cu legislatiafiscall a Uniunii Europene.
1.1. Codul fiscal, reglementare juridic[ de fond, prima deacest gen in Romdnia, a fost deja aprobat gi va intra in vigoarede la I ianuarie 2004.
Se asigurd astfel un cadru fiscal modern Ei stabil, stimulativpentru investitori qi pentru oamenii de afaceri.
Evidenfiez, in acest context, noile facilitifi care vin in sprijinulcetifenilor, insemnflnd practic o reducere importanti L
impozitelor gi taxelor plitite de acegtia.
412
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 415/483
Sintezd de etapd
Fa!6 de sistemul actual de determinare a venitului anual global,
codul fiscal introduce deduceri. cum sunt:
r deducerile pentru reabilitarea locuinlei de domiciliu, in limita a
15 milioane lei pe an;
o prime de asigurare pentru locuinla de domiciliu, ?n limita
echivalentului in lei a 200 euro pe an;
o contribulii la schemele facultative de pensii ocupalionale, in
limita echivalentului in lei a 200 euro pe an;
o conhibulii pentru asigurdrile private de sindtate, in limitaechivalentului in lei de maxim 200 euro pe an.
1.2. in cadrul reformei din sectorul bugetar, de la I ianuarie 2003
a fost implementatd Legea finanfelor publice.
- Aceasti lege conferd mai multi transparen![ in alocarea
fondurilor publice prin interzicerea refinerii qi utilizflrii in sistemextrabugetar a veniturilor bugetare. Totodati, se includ inbugetul de stat fondurile speciale, asigur0ndu-se astfel inscrierea intendinla de unificare a instrunentelor bugetare.
2. ln aceasti perioadi am acfionat in vederea realizirii uneiadministrafii fiscale semiautonome, care si flexibilizeze
colectarea impozitelor gi taxelor.
- in acest scop, incepdnd cu anul 2003, a devenit funcfionalbunitatea pentru contribuabilii mari, iar departamentele care au
responsabilitdli legate de administrarea fiscalS au fost unificate inAgenfia Nafionall de Administrare F'iscali.
3. Pentru prima dati dupb 1990, in fiecare din acegti trei ani,
proiectul bugetului a fost depus, la Parlament, in termenulprevizut de lege.
- Adoptarea de cdtre Parlament a legilor bugetare anuale in cadrul
termenului legal permite derularea in condifii de normalitate gi
eficienfi sporiti a viefii economico-sociale in Rominia.
413
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 416/483
- Se asigurd, realizarea obiectivelor generale ale dezvoltiiriieconomice pe tetmen mediu gi lung, atiltla nivel central, c6t gi lanivelul autoritillor publice locale.
4. O preocupare constanti a Guvernului a constituit-o accelerareareformei in domeniul financiar, astfel incdt politicile fiscale gi
bugetare sd asigure sciderea drastici a plifilor restante gi ablocajului financiar din economie.
- Pentru diminuarea efectelor acestor fenomene negative - carein fapt reprezentau, la inceputul anului 2001, cele mai graveprobleme ale economiei romdnegti - Guvernul a pus in aplicaremdsuri speciale, cuprinse in Programul antiinflafie gi Programulantiblocaj financiar.
o Am acordat o atenlie deosebiti intiririi disciplinei financiare,inisprind legisla{ia in domeniul recuperirii datoriilorbugetare.
Ca urmare a aplicd.rii misurilor de diminuare a arieratelor, dinaprilie 2002 Si pini in prezent au fost incasate peste 5.000miliarde lei.
o Pentru diminuarea arieratelor cdhe bugetul de stat gi intrepartenerii de afaceri au fost luate o serie de misuri care ii vtzeazilpe marii datornici, printre care:
- anularea obligafiilor bugetare aferente minelor inchise sauaflate in conservare;
- adoptarea Legii privind unele misuri pentru inttrrireadisciplinei contractuale;
- corelarea salariilor managerilor intreprinderilor de stat cuindicatorii de performanli.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 417/483
Sintezd de etapd
Tv. IMBUNATATTnT.q. MEDIULUI DE AFACERI
Atenlia deosebit[ acordatd, in aceastd perioadd, misurilor de
stimulare Ei sprijin al sectorului productiv al economiei, IMM-urilor, precum gi imbunitiifirii mediului de afaceri - inclusivprin perfeclionarea legisla{iei in domeniul investiliilor -, a inceput
deja sd producd efecte, cu consecinte favorabile asupra cregterii
economice, imbunitdfirii utilizirii forfei de muncd gi reduceriigomajului.
l. Organizarea, in cadrul fiecirei camere de comerf judelene, a
unui birou unic, a permis scurtarea duratei infiinflrii gi
autorizdrii noilor societl]i comerciale la 20 zile, fali de circa 90in sistemul anterior, precum qi reducerea taxelor in acest domeniu
at aptoape 40o/o.
2. Pentru perfeclionarea cadrului legal gi institufional destinatinvestitorilor s-au realizat doui schimbiri importante, respectiv:
- adoptarea Legii privind promovarea investiliilor directe cu
impact semnificativ in economie;
- infiinlarea Agenliei Romdne pentru Investilii Shiine.
3. Una din principalele prioritdli din ultimii ani ale Guvernului
nostru a fost de a reduce sau inljltura barierele administrative,in scopul incurajirii investifiilor private autohtone sau striine.in acest sens, in 2002, Guvernul a elaborat un Plan de acfiunepentru eliminarea barierelor administrative din mediul de
afaceri. Acest plan a fost conceput de cdtre Guvern impreund cucomunitS{ile de afaceri gi cu institufii internationale.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 418/483
- Din cele 71 de mdsuri specifice, 63 au fost implementate, cele
mai importante fiind: simplificarea procedurilor de inregistraregi autorizare a noilor firme; imbunitifirea reglementirilor deintrare gi de ieqire de pe piafn; simplificarea procedurilorvamale; adoptarea sistemului de aprobare taciti, ca mijloc de
reducere a birocraliei gi de eliminare aittdrzierilor administrative;implementarea sistemului de decizii electronice.
4. Pentru cre$terea competitivit5lii produselor romdneqti gi a
majorSrii expofturilor au fost intensificate acliunile de susfineregi promovare a exporturilor Romffniei prin alocarea defonduri bugetare, in administrarea EXIMBANK, aministerelor gi agenfilor responsabili. in acest scop, pentru anul2003 au fost previzute, in bugetul de stat, fonduri in valoare de2200 miliarde lei.
5. in vederea facilitirii accesului IMM-urilor la finanlare s-a
infiinfat qi consolidat Fondul de Garantare a Creditelor pentruIMM-uri.
416
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 419/483
Sntezd de etapd
V. RELANSAREA PROCESULUI DE PRTVATIZARE
$I RESTRUCTURARE
Evolulia ponderii sectorului privat in economia romaneasci releve
faptul cd in ultimii ani sporirea rolului sectorului privat s-a datoratatdt creqterii volumului siu de activitate prin investiliile efectuate
de capitalul privat, cdt gi prin intensificarea procesului de
privatizare.
La sfflrqitul anului 2000, grupul marilor societl{i industriale 9i
sectoriale (energetice, de transporturi) erau practic neatinse.
f. in acest moment, procesul de privatiz^re a societifilorcomerciale se afli infaza finaltr.
o De referin!5 sunt privatizdrile unor mari societdli industriale cu
dificultali in produclie qi pulin atractive. in anul 2003 am reu;it sd
pivatizdm 17 intreprinderi mari. Mai multe intreprinderi mari de
stat (Siderurgica, Tractorul, Aro), foarte bine cunoscute pentru
problemele lor, au fost vdndute unor investitori strategici.
o in linii generale, in turism, ca gi in domeniul bancar,privatizarea s-a incheiat.
. in domeniul agricol, privatizarea poate fi consideratiterminati, dac6 avem in vedere cd societilile rimase nu mai pot fipivatizate. Ele vor urma fie procedura de reorganizare qi faliment,
fie vor fr pregdtite in vederea vdnzdni de active.
o in sectorul transporturilor au fost privatizate 15 filiale ale
societifilor de cale ferati ,,Ctr'R Cilitori" gi unele din societililedesprinse din companiile 9i regiile nafionale de profil.
4t7
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 420/483
2. in perioada 2001^ noiembrie 2003 au fost incheiate
contracte de privattzare pentru 685 de societifi comerciale, cuun capital social v6ndut de peste 31.000 miliarde lei (din care97societdli comerciale mari gi foarte mari, cu un capital social v0ndutde 28.500 miliarde lei).
Valoarea capitalului social vfindut in perioada 20Ol-noiembrie2003 este de lr7 ori mai mare decfft valoarea capitalului socialvffndut in perioada 1997-2000.
o Capitalul social privatizat cu investitori strflini in perioada2001-2003 este de 4,4 ori mai mare decflt in perioada 1997-2000qi reprezinti peste 81% din intregul capital social v0ndut cltreinvestitorii strdini.
3. in aceasti perioadi a trebuit si facem faF li zecilor de societf,lipivatizate frri discerndmint in guvernarea CDR-PNL-pD gi lacare a trebuit sI reludm procedurile de privatizare.
Concomitent, am intensificat procedurile de restructurare gi
lichidare a societ[filor neviabile, mdsuri pe care ne-am asumat-o,degi creeazd nemulfumiri in rdndul populafiei.
Mulfumesc pe aceasti cale sindicatelor gi salariafilor de lasocietifile respective deoarece au inleles ci pentru viitorul lor este
mai bine si procedim in acest mod. Datele APAPS aratd c6 peste
400 de societifi se afl6 in acest moment in lichidare, iar pentru 18societili s-au aprobat planurile de restructurare, ce vor fiimplementate in prima parte a anului viitor.
4. La inceputul lunii noiembrie, in portofoliul APAPS se mai aflaunumai 65 societifi comerciale cu peste 100 salariafi fiecare, undestatul de,tine pachete majoritare de ac.tiuni.
Accelerarea in mod decisiv a procesului de privatizarc prin
completarea, in perioada imediat urmdtoare, a cadrului legislativdin domeniu, va conduce la incheierea, in termeni generali, aprivatizirii de cltre APAPS a societlfilor din portofoliul siu.
418
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 421/483
Sintezd de etapd
Dup[ sfhrgitul acestui an, vor mai rimdne de privatizat doar 16
societdli incluse in programele PSAL I gi PSAL II, convenite cu
Banca Mondiald.
APAPS a desfiinfat sucursale teritoriale gi a inceput procesul
de restructurare a institufiei, in sensul transform[rii sale intr-o
Agenlie de Monitorizare Postpriv atizare.
5. ln sectorul energetic, la Termoelectrica s-au privatizat 2 din
cele 5 grupuri energetice scoase lavdrlzarc.- La Hidroelectrica sunt avansate procedurile de privatizare
pentru cele 8 societ5ti de prestdri servicii gi pentru 12 obiective
hidroenergetice.
- in cazul SC Electrica - SA sunt in curs negocierile cu
compania ENEL pentru pivatizarea filialelor Banat gi Dobrogea,
iar pentru filialele Moldova qi Oltenia s-a aprobat strategia de
pivatizare.
- La SNP Petrom au inceput negocierile cu firmele precalificate
gi ne aqteptim si incheiem procesul in anul 2004.
419
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 422/483
VI. O POLITICA SOCIALA PENTRU CETATEAN
Solidaritatea fi protecfia sociali reprezinti obiectivefundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat.
Componenta sociali este cu atdt mai importantd, cu cOt ignorareaacesteia in timpul guvernirii de dreapta din perioada 1997-2000 a
condus - a$a dupi cum am menlionat - la pribugirea fbriprecedent a nivelului de trai al populaliei.
1. Principalele direcfii de ac{iune in plan social, pe care le avemin vedere, sunt:
- crearea de locuri de munci pentru diminuareacre$terea veniturilor;
- dezvoltarea serviciilor de interes publicfondurilor destinate acestora:
- aplicarea de misuri suplimentare pentru protecfie sociali,in func1ie de situalia specifici a fiecirei categorii de cetifeni.
Consecvent orientirii social-democrate, Guvernul aplici unprogram social amplu, menit si amelioreze condifiile de viafiale populafiei.
SI nu uitim cd datoritd regresului economic din perioada 1997-2000, fondurile bugetare au scdzut foarte mult, nivelul de traideteriordndu-se in mod dramatic. Desigur, cu toate eforturiledepuse in anii 2001,2002 gi 2003, agteptlrile populafiei rimin,
in continuare, foarte mari.
controlul
420
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 423/483
Sintezd de etapd
2. Promovarea unor misuri active de ocupare a forfei de
munci reprezintl cea mai importanti modalitate de combaterea siriciei qi de creEtere a nivelului de trai.
Cregterea economicl suslinut6, combinati cu o utilizare mai bund a
fo4ei de muncd, r6min factori decisivi in majorarea veniturilorpopula{iei qi restrfl n gerea categoriilor defavo rizate.
r in acegti trei ani au fost incadrate in munci circa 105
milioane persoane, din care pestejumltate
sunt tineri, femei,qomeri, persoane cu handicap, absolvenli cu vdrsta de peste 18 aniprovenifi din instituliile de ocrotire social6, persoane de etnie romd.
- in anul 2002 s-alu incadrat 540.400 persoane, comparativ cu250.000 previzute ?n Programul nalional pentru ocuparea fo4ei de
munc[.
- in programul aprobat pentru anul 2003 s-a previzut incadrarea
in muncd a 300.000 persoane; in primele 10 luni au fost incadrate456.000 persoane.
- in aceste condilii, numirul mediu de salariali va fi ?n 2003 cu
3r8o/o mai mare decdt in anul 2000, in timp ce in perioada 1997-
1999 reducerea numdrului de salariafi a fost de lgr8Yo.
c Ca efect al politicilor active de ocupare, numirul gomerilorinregistrafi la sff,rqitul anului a scizut de la 1.007.000 persoane
in anul 2000, la 827.000 persoane in 2001 9i 761.000 persoane in2002, ajungffnd la 655.000 persoane la finele lunii noiembrie2003 (graficul nr.10).
- Corespunzdtor, rata gomajului a scdzlt de la l0,5Vo in 2000 la7r2o/ola sfflrgitul lunii noiembrie 2003.
3. in contextul general al politicilor de stabilitate macroeconomic[
gi de accelerare a reformelor structurale, in perioada 2001-2003,politica veniturilor salariale a fost prudenti, fiind axati inprincipal pe acfiuni de protecfie a veniturilor salariale fa{[ de
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 424/483
Adrian Ndstase- Spre normalitate
rata inflafiei gi pe misuri de impunere a disciplinei financiare
in intreprinderile publice.
o Ca urmare a mlsurilor intreprinse s-a asigurat cregterea reali ac0gtigurilor salariale (graficul nr. I 1) la un nivel care si nu inducdefecte inflalioniste nedorite gi sI asigure o mai buniproporfionalitate intre salariile minime gi maxime gi, respectiv,intre cAgtigurile salariale oblinute in diverse ramuri.
r Pomind de la importanla salariului minim - ca elementreferin!5 in intregul sistem salarial 9i principali pdrghie
asigurarea de venituri care sd permiti un minim decent de via![ -,prin misurile adoptate, s-a reugit ca prevederile Programului deguvernare in acest domeniu s[ fie devansate cu I an de zile.
Salariul minim este in prezent de 2,5 mil. lei fala de 1 milion la
sffirgitul anului 2000, ceea ce - in termeni reali - inseamnd o
creqtere de 53o/o.
- Reamintim ci prin oferta electorali ne angajasem si cregtem
salariul minim pdni la sfirgitul anului 2004 - in termeni reali - cu
50% faln de 2000. Acum, avem in vedere creqterea in continuare a
salariului minim, respectiv la 2,8 mil. lei incepflnd cu ianuarie2004.
r Salariul real a crescut cu7,4%o in anul 2002 fa\d de anul 2000
Si cu 8,7Yo in primele 10 luni ale anului 2003, comparativ cuperioada corespunzdtoare a anuLui 2002;
- Este de amintit cd in anul 1999 salariul real a scizut fati de
1996 cu aproape23o/o.
- Daci nu ar fi avut loc aceasti pribugire a salariului real inperioada guvernirii de dreapta am fi reugit ca, acum, siatingem aproximativ nivelul de trai din anul1990.
- in aceste condi,tii, cu toate eforturile, nu reugim decdt sd
ajungem, in anul 2004, aproximativ la nivelul de trai din 1996.
422
dein
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 425/483
Sintezd de etapd
o Daci in anul 1999 falil de 1996, pensia reali a scizut cu
24r2oh, in anul 2002 a inregistrat o cre$tere de 8o/o fa!6 de 2000, iarin primele 10 luni din 2003 o cregtere de 6r2Yo fa16 de perioada
corespunzitoare a anului 2002 (grafrcul nr. 12).
4. Aprecierea cregterii nivelului de trai qi imbunitifiriicondifiilor de viafi reprezinti un demers complex, care nu se
renxnd la evolulia veniturilor qi a ocupirii forfei de munc6, degi
acestea reprezintd caracteristicile esenliale. Tocmai aceasti viziune
asupra futuror aspectelor ce concurd la o via!5 mai bun[ areprezentat fundamentul Programului social aprobat gi urmdritpermanent de Guvern.
o Pentru cunoagterea evolufiei unora din aceste cerinfe alenivelului de trai - precum situafia economici a gospodiriilor,condifiile de locuit, starea de sinitate, viafa asociativi,construcfia de drumuri, petrecerea timpului liber - s-au
orga,ntztt anchete statistice periodice.
Din anchetele realizate asupra condiliilor de via!5 rezltlJti cd
popula{ia consideri ci nivelul de trai s-a imbunitifit, chiardacfl efectele pozitive nu au fost resimfite de citre toatecategoriile; intr-o serie de gospodirii cregterea veniturilor nu a
compensat inrlutlfirea situafiei din alte c rrze, precum unnumlr mai mare de copii, gomaj,,imbolniviri etc.
Prin Programul social pe care Guvernul il implementeazd sunt
lintite tocmai asemenea categorii defav oizate.
in sintez6, principalele progrese in imbunitlfirea condiliilor de
via!5, in opinia celor intervievali, sunt:
o creqterea reald a veniturilor a permis ca pe ansamblulgospodiriilor si se reduci ponderea celor care trebuie si se
imprumute pentrua-qi
acoperi cheltuielile;o imbundtblirea nivelului de trai s-a reflectatinzestririi gospodlriilor cu unele bunuri
sporireafolosinfi
425
qi inde
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 426/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
indelungatl. Cregteri semnificative apar la aragazuri, frigidere,
aspiratoare, TV color, autoturisme, computere, telefoane mobileetc;
o semnificativ este gi faptul cd in acegti 3 ani s-au eliberat peste
88.000 de autorizalii de construire pentru case de locuit.
in concordanli cu prioritdlile stabilite in cadrul Programului de
guvernare pe perioada 200I-2004, politica sociali a Guvernului
s-a fundamentat pe necesitatea unei schimbiri radicale inabordarea problematicii siriciei gi marginalizilrii, prin creareacondifiilor minime de trai, astfel incfft cetifenii si poatiparticipa efectiv la viafa sociali.
5. Guvernul, pe deplin ataqat obiectiwlui fundamental de creqtere
a nivelului de trai, a adoptat gi pus in aplicare un programmenit si imbunitifeascl substanfial protecfia sociali pentrucategoriile de persoane cu venituri mici.
o Fondurile bugetare destinate asisten{ei sociale, aloca{iilor,pensiiloro ajutoarelor gi indemnizafiilor pentru diferitecategorii defavorizate au crescut - in condifii comparabile de
prefuri - cu 1516"/" in perioada 2001-2004 fafl de perioadat997-2000.
- in anul 2003 valoarea acestor fonduri a fost cu 27oh mzi mare
decdt in anul 2000, iar prin bugetul pe 2004, se prevede un sporsuplimentar - in termeni reali - de 7 160/o.
Am asigurat, astfel, fondurile necesare ca aproape intregul segment
al persoanelor cu venituri mici sd beneficieze - intr-o form[ sau
alta - de sprijin pentru un trai decent.
o Din acest punct de vedere, acordarea venitului minimgarantat axe un rol important.
- DacI in anul 2001 a beneficiat de ajutoare sociale, acordate inbazareglement5rilor legale in vigoare la acea dati, un numdr mediu
lunar de aproximativ 9L mii familii, in anul 2002, num6ru1 mediu
424
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 427/483
Sintezd de etapd
lunar al beneficiarilor de ajutoare sociale a crescut la 362 mii
familii, frind realizate pld,ti in sumd totald de 3.140 miliarde lei; inprimele 9 luni ale anului 2003, valoarea ajutoarelor a fost in sumd
de2.250 miliarde lei.
- Pentru echilibrarea bugetelor locale in anul 2003 in vederea
asigurdrii plS,tii ajutoarelor sociale, a ajutoarelor pentru incdlzirea
locuinlei gi pentru proteclia speciall a persoanelor cu handicap a
fost alocati in bugetul de stat suma de 7.727 miliarde lei.
o in vederea sprijinirii familiilor cu venituri reduse, pentru
perioada sezonului rece, au fost instituite ajutoare pentruincilzirea locuinfei, care si duc6 la diminuarea presiunilor
financiare asupra bugetelor de familie.
Daci pdnd in anul 2001, in baza OUG w. 16211999, familiile cu
venituri reduse beneficiau de ajutoare pentru incdlzirea locuinlelornumai ?n caztilrtilizdrii energiei termice, in anul2001, prin OUG
w. 115/2001, au fost acordate ajutoare de incdlzire gi familiilor cu
venituri reduse care utilizeazd gaze naturale pentru incdlzirea
locuinlelor.
incepdnd cu anul 2002 a fost instituitL acordarea ajutoarelor de
incilzire gi pentru persoanele care utllizeazd lemne de foc,
cirbuni, combustibili petrolieri, dacil sunt beneficiare de ajutor
social.
Avdnd in vedere cregterile inregistrate la preful nalional de
referinld pentru energia termic6, cdt gi la gaze naturale gi alte tipuride combustibili, a fost necesar[ majorarea cuantumurilorajutoarelor pentru incllzire, in care scop au fost adoptate douiordonanle de urgenld.
o imbuniti,tirea sistemului de acordare a ajutoarelor pentruincilzire pe perioada noiembrie 2003- martie 2004, prin acoperirea
de citre stat, pentru familiile defavoizate, a unei p6(i dincheltuielile determinate de majorarea prefurilor la combustibili.Efortul bugetar total va fi de circa 4.000 miliarde lei.
425
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 428/483
$i in anul 2004, obiectivele politicii de asistenfi sociali se vor
concentra asupra combaterii sirrciei extreme gi delimitirii maiprecise a grupurilor beneficiare ale procesului de redistribuire,ftril a se afecta caracterul stimulativ al politicii salariale.
6. Prin Programul social al Guvernului pentru perioada 2003-2004se propun urmdtoarele:
o cretterea in termeni reali a pensiilor agricultorilor cu 100%o;
o finalizarea procesului de recorelare asuccesive, pdndla finele primei parli a anului;
in 2 etape
. promovarea gi acordarea unui sistem alternativ de pensii;
o majorarea sprijinului financiar pe care il primesc familiilecu copii qi cu venituri reduse, prin alocalii familialecomplementare acordate familiilor cu venituri reduse, pe trange devenit gi in funclie de numirul copiilor.
- Numdrul estimat de beneficiari ai acestor alocalii este de circa1.104.000 familii cu copii, pentru care se preconizeazi un efortbugetar, in2004, de aproape 5.600 miliarde lei.
- Pdni la 15
ajutoare pentru
rece 2002-2003
lemne, cdrbuninaturale.
decembrie au fost aprobate peste 1,2 milioaneincdlzirea locuinlei, asigurdndu-se fali de sezonul
cre$tere de 27o/o la energie termicS, 75o/o la
combustibili petrolieri gi de 5,2 ori la gaze
o
qi
7. Avind in vedere criza spatiilor de locuit - mai ales pentrucategoriile de populalie cu venituri modeste - la inceputul anului2001 am pus in aplicare o noui concepfie pentru construcfia delocuinfe, bazatil pe intensificarea sprijinului bugetar gi peextinderea utilizirii creditului ipotecar, indeosebi pentru
familiile tinere.
426
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 429/483
Sintezd de etapd
o in perioada 2001-2003, au fost puse in funcliwre 5.702 de
asemenea unitali locative (din care 2.302in primii doi ani qi 3.400in anul 2003\;
o La finele lunii septembrie 2003 ew in diferite stadii de
execulie I 1.900 apafiamente.
427
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 430/483
vrr. uN iNvAtAivrANT MoDERN" EURorEAN
in acest domeniu am adoptat gi aplicat o strategie adecvatipentru dezvoltarea invlfimf,ntului in concordanld cu rolul s6u
decisiv in asigurarea unui capital uman cu buni pregdtire gi
competitiv.
- incd din primele luni ale anului 2001 s-au abordat, sistematic,problemele de confinut ale reformei invifimflntului, aplic6ndu-se mdsuri concrete care au vizat implementarea programelornalionale de dezvoltare a sistemului educafional qi de formareprofesionald.
f. in perioada 2001-2003, pentru finantarea sistemuluiinvifimAntului de stat, a fost alocat echivalentul in lei a circa 5.3miliarde USD.
- FaF de perioada 1997-1999, cdnd invSlimdntul de stat a dispusde la buget de 3r8 miliarde USD, fondurile alocate de c6treGuvernul PSD sunt cu aproape 40%o mai mari. Aceste fonduri aucrescut de la an la an: I,4 miliarde USD ?n anul 2001; 1,6 miliardeUSD in anul2002;2,3 miliarde USD in acest an.
o Cea mai mare parte a cheltuielilor de invdfimint, respectiv85"/o, a fost suportatfl de la bugetul de stat gi din bugetelelocale.
o Dacd in anii 1997-1999 finanlarea invdlimdntului s-a limitat, inprincipal, la asigurarea cheltuielilor de functionare a unitdlilor de
invdldmdnt, in perioada 200I-2003 Guvernul a avut ?n vedere at6timbunitifirea condi{iilor de desf5gurare a procesuluiinstructiv-educativ, cAt gi stimularea cadrelor didactice:
428
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 431/483
Sintezd de etapd
- cheltuielile de personal au crescut qt 20o/o, de la 2,2 miliarde
USD la 2,7 miliarde USD, iar
- cheltuielile de capital au crescut cu peste 620/o, de la 227
milioane USD la 366 milioane USD.
2. in scopul asigurlrii accesului echitabil la educafie pentrucopiii gi tinerii din mediul rural, au fost create, in anul 2001, un
numdr de 189 gcoli-centre de zoni, iar in anul 2002, alte 2ll
gcoli-centre de zoni. Pentru transportul elevilor de la domiciliu lagcoalS au fost achizilionate ?n aceqti trei ani 750 microbuze.
o A fost extins6, din acest &f,, durata invi(im6ntuluiobligatoriu gi acordarea de manuale gratuite pentru elevii dinclasa a IX-a.
o S-a intensificat modernizarea procesului instructiv-educativprin dotarea gcolilor din inv6!6mdntul preuniversitar cu
calculatoare qi soft-uri educafionale:
- s-au alocat 5,6 milioane USD in anul 200I;7 milioane USD inanul2002 gi 18 milioane USD in acest an. Astfel, au fost dotate
12.800 unitili gcolare la standarde superioare;
- in anul gcolar 200I-2002, s-a derulat prima etapi a
programului de informatuare a qcolilor, care s-a incheiat cu
succes, fiind dotate 113 licee gi 7 centre na{ionale de formare a
profesorilor, cu un total de 120 refele de calculatoare;
- in procesul de informatizare au fost dotate 1.100 licee cuplatforme educafionale compuse din calculatoare, server,
infrastructuri de relea, modem pentru conectare la Internet,
imprimantl laser, scaner.
o Am sprijinit unit5lile de invblimdnt prin alocarea de fonduri
de la buget pentru dotarea cu mobilier gcolar.
429
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 432/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
o S-au acordat rechizite elevilor din invifimAntul primar gi
gimnazial, care provin din familii cu venituri reduse, de care au
beneficiat, in medie, 945.000 de copii anual.
o Pentru Programul ,,Cornul qi laptele", destinat copiilor dininv6limdntul pregcolar gi primar, s-au alocat 10,2 milioane USD inanul2002 Si 42,7 milioane USD in acest an.
3. Pentru invifimAntul superior, in paralel cu alocarea directi a
unor sume din fonduri bugetare, s-a creat posibilitateacontractirii directe de citre universititi a unor credite externecu garanfia statului, pentru finanlarea unor proiecte proprii.
- Pdni in prezent, cinci universitifi au solicitat gi li s-a aprobatprin hotdrdri ale Guvernului, garantarea de imprumuturi externepentru crearea de parcuri industriale gi tehnologice, centre detransfer tehnologic, refele de cercetare tehnologici, cateinsumeazi
49de
milioane USD.4. Nu in ultimul rind. vreau s[ remarc at6t intirirea autonomieifinanciare a unitifilor de invilimffnt preuniversitar qi
universitar, cdt gi managementul, din ce in ce mai performant.
- Aceste unit5li au realizat gi utilizat venituri proprii in continuicreqtere, care in anul 2003 au fost de aproximativ de trei ori maimari fafi de anul 1999, respectiv 268 milioane USD faln de 93
milioane USD in 1999.
5. Sintetizdnd cele mai importante rezttltate din cadrulProgramului ,,Reabilitare gcoli"o cu termen de frnalizare 2004, se
cuvine precizatc6:
- au fost reabilitate gi date in folosinfi in anul 2001 un numirde 270 gcoli, in care inva!5 peste 60.000 de elevi;
- in 2002 au fost reabilitate qi date in folosinli 530 gcoli in careinva!6 114.000 elevi;
430
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 433/483
Sintezd de etapd
- in anul 2003 au fost reabilitate gi date in folosinli un numir de
412 pcoli (92.000 elevi);
- in concluzie, in perioada 2001-2003 au fost reabilitate l2l2gcoli, de care beneficiazd,peste 270.000 elevi.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 434/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 435/483
Sintezd de etapd
- promovarea programului nalional de turism cultural, prin
includerea muzeelor, a parcurilor muzeale, a siturilor arheologice'istorice gi naturale;
- finanlarea cercet6rilor arheologice gi a proiectelor de protejare a
siturilor istorice.
3. Guvernul s-a implicat activ in organizarea 9i finanfarea
unor acfiuni culturale de anverguri nafionali: Festivalul
,,George Enescu", Cerbulde Aur, festivaluri de teatru gi de folclor,
concerte de muzici modern6, spectacole de teatru.
- in acelagi timp, s-au reeditat numeroase lucrlri de
importanfi nafionali: Atlasul etnografic, Atlasul geografic qi
istoric, diferite monografii gi altele.
4. in anul 2004, vom acorda o atenfie mai mare pentru
relansarea activitifii culturale gi pentru rezolvarea
problemelor sociale ale oamenilor de culturi.- Vom lua misuri sporite pentru imbunitdfirea protejiriipatrimoniului nalional cultural.
- Vom crea condilii mai bune de via15 qi de muncd pentru
personalul din instituliile de teatru gi operl, pentru pictori, sculptori
qi scriitori.
- Vom statornici relalii de sprijin gi colaborare cu uniunile decrealie, respectiv : Uniunea Scriitorilor, Uniunea Arti gtilor Plastici,
Uniunea Compozitorilor, Uniunea Cineagtilor, Clubul Romdn de
Presd gi Uniunea Ziarigtilor din Rom6nia, precum qi cu celelalte
asociafii profesionale din cultur6.
433
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 436/483
Ix. AccELERAREA REFoRMET iN sANATATE
f . in acest domeniu extrem de important gi cu impact major asuprapopulaliei am demarat gi am suslinut un amplu proces de
restructurare gi de implementare a planurilor de dezvoltare aserviciilor de sinitate integrate, care cuprind:
- reorganinarea structurilor din sistemul public de sindtate;
- stabilirea prioritifilor pentru primul ciclu de planificare a
serviciilor;
- imbuniti{ireacalitifiiserviciilor;
- dezvoltarea gi gestionarea programelor de sinltate deimportanfi nafionall;
- reglementarea sectorului de slnitate public Ai privat;
- dezvoltarea capacitifii manageriale la nivel central gi locat.
2. in anul2003, am asigurat reorganizarea uniti.tilor sanitare,prin:
- reorgantzarea spitalelor pe tipuri;
- restructurarea serviciilorin cadrul spitalelor;
- renun{area la spitalele neperformante gi dezvoltareaambulatoriului de specialitate.
in acest cadru, numirul unitifilor gi al secfiilor pentru
ingrijirea bolnavilor cronic a crescut de la 84 la 126, iar alcentrelor de permanenfi pentru asistenfi medicali primari dela306la 491.
434
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 437/483
Sintezd de etapd
3. O altl acliune importantd se referA la transferarea imobilelor
in care func{ioneazi unitifi sanitare din administrareaMinisterului Snnntlfii in domeniul public al jude{elor,
municipiilor, oragelor gi comunelor gi in administrareaconsiliilor locale sau judefene.
Implicarea comunitifilor locale in administrarea unitdlilorsanitare - in acord cu realitilile gi tendinlele de evolulie europene -va asigura, pe ldngd noi surse de finanfare, responsabilutrez
comunitSlilor locale in ocrotirea slniti,tii gi cregterea calitifiiactului medical, prin facilitarea accesibilitilii la serviciilemedicale.
4. O componentd importanti a sistemului de servicii integrate este
reprezentat[ de ingrijirea la domiciliu, care duce la scidereaduratei de spitalizare gi eficientizarea utilizirii resurseloralocate sinitifii.
ln aceastl perioadi au fost reorganizate programele de s6n6tatepublicd in vederea cregterii accesului la servicii pentru problemelemajore de sindtate publici.
- Programele nafionale, cu un impact social important, se
adreseazA unui numir mare de persoane aflate in stare de risc Aiasigurd tratament medicamentos pentru aproximativ 1 milion depersoane.
- in cadrul celor 4 programe nafionale de sinitate sunt 42 desubprograme.
De remarcat este cregterea evidenti, de la an la an, a sumeloralocate pentru asigurarea cu medicamente in tratamentulambulatoriu, suportate din Fondul nalional unic de asigurdrisociale de sindtate.
435
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 438/483
Anul 1999 2000 200r 2002 2003
Sume alocate
- mil. USD -r15,4 177,7 203,8 211,4 225,6
Fafi de anul 1999, suma destinati in 2003 pentru medicamente
in tratamentul ambulatoriu aproape s-a dublat (cregtere w96%).
- Am aprobat in Guvern majorarea sumelor prevdzute pentru
medicamentele ce se acordd in regim compensat gi gratuit cu 100
miliarde lei, din care 80Yo sunt destinate pensionarilor.
5. Efortul Guvernului pentru a asigura resursele necesare finan!5riisistemului de sdnitate sunt evidenfiate de faptul cE procentul dinprodusul
intern brut alocat sinitfltii a crescut de la 2,6Yo inanul 1997 9i 3,87o in 1999 la 44,2o/o in anii 2001-2003.
Daci in perioada 1997-2000 media sumelor alocate anual pentru
sindtate reprezenta circa 1r3 miliarde USD, in perioada 2001-2003, aceasta a avut o evolufie pozitivi, ajungdndu-se in acest an1a2,2 miliarde USD.
Pentru anul 2004, in concordan{l cu obiectivele asumate prin
Programul de guvernare qi sursele financiare disponibile, s-austabilit urmitoarele misuri prioritare:
o cretterea catitifii serviciilor medicale oferite populaliei insistem public qi privat; stimularea dezvoltirii sectorului medicalprivat;
o cregterea eficienlei programelor nalionale de sdnitate;
o dezvoltarea sistemului nalional de supraveghere a bolilortransmisibile;
r inttrrirea capacitifii de prevenire a infecfiei HIV/SIDA;
436
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 439/483
Sintezd de etapd
o cretterea capaciti{ii institu,tionale de implementare a
acquis-ului comunitar in domeniile calitdfii alimentelor, apei
potabile, al protecfiei populaliei impotriva radialiilor ionizante gi al
expunerii profesionale ;
o dezvoltarea serviciilor de promovare a siniti{ii, de controlal cancerului gi al consumului de droguri;
o schimbarea radicall a managementului unitililor sanitare gi
int[rirea disciplinei financiare in folosirea banului public.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 440/483
X. REFORMA JUSTITIEI. COMBATEREA CORUPTIEI
1. Reforma sistemului judiciar in 200I-2003 a vizat transpunereaacquis-ului comunitar in legislalia romOnb gi armonizarea
cadrului legal intern cu cel al statelor membre ale UniuniiEuropene.
Prima parte a reformei in justilie s-a incheiat cu definitivareaproiectului noului Cod penal, care a fost inaintat la Parlament.
Au fost adoptate legi importante pentru combaterea criminalitdliitransnalionale organizate, pentru prevenirea gi combaterea
coruptiei, a finanfdrii terorismului gi a spdlirii de bani.o Introducerea in sistemul judiciar rominesc a metodeloralternative de solulionare a litigiilor pe cale judecltoreascd se
concretizeazi prin desfigurarea unor programs.pilot pentruintroducerea instituliei medierii in sistemul nostru judiciar.
r Credibilitatea justitiei gi sporirea calitifii actului de justifiereprezintd, un alt obiectiv major. in acest context, prioritatea o
reprezintd consolidarea independenlei gi a statutului magistratului,urmirindu-se formarea unui corp de magistra,ti de carieril caresd se bucure de independent5 gi stabilitate.
r Una dintre componentele reformei justiliei in Romdnia oreprezintd, reorganizarea institufionali in vederea accentuiriiintegririi justiliei ca serviciu public in societate.
Mdsurile cele mai importante se referi la infiinlarea, incepind cu2004, a tribunalelor specializate in domenii precum: minori gi
familie, comercial, administrativ-fiscale, de muncd gi asigurlrisociale.
438
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 441/483
Sintezd de etapd
o Eficacitatea administr[rii actului de justi,tie constd gi in
celeritatea cu care o hotirflre judecitoreascl intrl in circuituljuridic, in asigurarea stabilitlfii raporturilor juridicerecunoscute ori restabilite pe cale judecitoreasci, precum gi inmecanismele care dau expresie autoriti{ii de lucru judecat.
- In acest sens, a fost eliminati calea de atac extraordinari a
recursului in anulare in civil gi in comercial qi s-au stabilit noireguli de competenfi a inaltei Curfi de Casafie gi Justifie,
avflnd ca obiectiv crearea unei practici unitare gi asigurareaaccesului la justifie al ceti{enilor.
- A fost introdus un nou motiv de revizuire pentru situalia incare, printr-o hotirdre a Curfii Europene a Drepturilor Omului, s-a
constatat o incilcare a drepturilor sau libertililor fundamentale.
- Modificirile menlionate au in vedere gi stabilirea unortermene rezonabile de solulionare a cauzelor de cdtre instanlelejudecdtoregti. O inifiativd in acest sens este reprezentat5 de
proiectul de modificare aLegii privind procedura insolvenlei.
2. Prin Ordonanla de urgen!5 a Guvernului nr. 2012002, aprobatd"
prin Legea nr. 65312002, s-a realizat llrgirea componenfeiConsiliului Superior al Magistraturii gi s-au imbun[tdfitstructura gi modul de desemnare a membrilor acestuia, prinmajorarea numirului reprezentanlilor curlilor de apel qi includerea
reprezentanlilor tribunalelor.
3. Consider6nd drept inadmisibile modificdrile aduse dupd anul
1996 Legii nr. 9211992 pentru organizarea judecdtoreasc[, care
instituie dreptul ministrului justiliei de a da direct dispoziliiprocurorilor gi acordi inspectorilor generali gi consilierilor juridicidin minister dreptul de control asupra activitilii procurorilor,proiectele de lege privind statutul magistra{ilor gi organizaret
judiciari asiguri independenfa reali a Ministerului Public gireda\ autoritatea procurorului general al Parchetului de pe
lAngd Inalta Curte de Casa,tie gi Justitie.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 442/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
4. in vederea unificirii practicii judiciare in materie civili,lindnd seama de diversitatea soluliilor pronunlate de curlile de apelin recurs, au fost introduse urmitoarele modificdri:
- repartizarea competenfei materiale de primi instanfi inmaterie civili gi comerciali la judecitorii gi tribunale;
- reintroducerea apelului in materie comerciali;
- reconsiderarea rolului cur,tilor de apel ca instanfe care sijudece, in principal, apelurile, avdnd drept consecinfi judecarearecursurilor de citre Inalta Curte de Casafie gi Justifie, ca
instanld care si asigure aplicareaunitard a legii.
5. imbunltifirea substanfiali a pregitirii profesionale a
magistrafilor, cu un accent deosebit asupra componentelor etice qi
morale, a constituit un element central al politicii aplicate inperioada 2001-2003 in vederea cregterii prestigiului qi situaliei
materiale a magistrafilor, printr-o mai bund salarizare a acestora giacordarea drepturilor necesare exercitirii acestei importante funcliiin societate.
Misurile adoptate, incepdnd cu anul 200I, au vizat redefinireasistemului de selecfie Ei promovare a magistrafilor, precum gi
creqterea exigenlei controlului, evaludrii gi sancfioniriiabaterilor de la normele deontologice gi a faptelor de naturi
penali.in perioada 200I-2003, procurorul general al Parchetului de pe
l6ng5 Inalta Curte de Casalie gi Justilie gi procurorul general al
Parchetului Nafional Anticorupfie au adresat ministrului justiliei unnumdr de 387 cereri de avizare a cercetirii penale sau a
trimiterii in judecatl cu privire la fapte comise de judecdtori,
procurori, notari gi executori judecdtoregti.
6. Un subiect important asupra ciruia weau sd insist este celcombaterii faptelor de corupfie. Dincolo de ceea ce poate
considerat uneori o luptd politici, politizarca subiectului
440
alfi9i
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 443/483
Sintezd de etapd
supermediatizarea, este clar ci existi o probleml in societatea
romdneasc6.
- F[ri falsi modestie, trebuie si subliniez cd Guvernul PSD a fostsingurul care a atacat frontal corupfia.
- Noi am creat un cadru legislativ Ei institufional funcfional gi
elicient, iar reniltatele sunt incomparabile cu cele din perioada
guvernirii CDR-PNL-PD, cdnd s-a vorbit mult despre acest flagel,
dar nus-a frcut,
practic,nimic. Mai mult, prin acliunile din
acea
perioadd se ajunsese la un nivel generalizat al corupfiei in toate
domeniile societdlii.
- Partidele, ai ciror reprezentanfi au fhcut parte din fostaputere, nu gi-au asumat rispunderea pentru faptele ilegale ale
unora dintre proprii membri, indiferent dacd este vorba de exploziaadopliilor internalionale sau de pivatizdi frauduloase.
- in prezent, partidele din opozilie se manifest[ ca gi cdnd ar aflaacum de coruplie gi nu ar avea nici o responsabilitate in legdturi cu
acest fenomen.
Degi acfiunile noastre sunt cunoscute, mi voi referi, incontinuare, la cele mai importante.
o incd din anul 2001, prinfr-o abordare unitarl gi coerenti,
Guvernul a elaborat, cu o largl consultare a reprezentanfilor
principalelor partide gi a sindicatelor, a ONG-urilor 9i mass-media,
un Program nafional de combatere a corupfiei, programpermanent actualizat gi imbundtdlit.
o Un rol important in aceastd luptd l-a avut infiinlareaParchetului Nafional Anticorupfie, care pdnd in prezent gi-a
dovedit utilitatea prin instrumentarea unor fapte gi acte relevante de
coruplie.
o Decizia noastri fermi de a acliona pentru combaterea coruplieidin societatea romdneascd a fost demonstrat[ gi de angajarearispunderii in Parlament asupra Legii privind unele misuri
441
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 444/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
pentru asigurarea transparenfei in exercitarea demnitifilorpublice, a func,tiilor publice qi in mediul de afaceri, pentruprevenirea gi sanclionarea corupfiei.
Mlsuri esen,tiale de combatere a corupfiei au fost luate, practic,in toate domeniile:
- achiziliile publice;
- licitaliile eleckonice, unde prin cele 73.000 de licitalii s-au
economisit peste f .i00 miliarde lei;
- stoparea adopliilor internafionale;
- infiinlarea ghigeului unic in institulii publice gi la RegistrulComerfului;
- reglementarea transparenlei tufuror actelor normative;
- infiinlarea unui num6r de 12 servicii de tip ,,e-Administralie"puse direct in slujba cetdlenilor de citre autoritd,tile administrafieipublice centrale gi locale;
' infiinlarea refelei nalionale de ,,infochioqcuri".
Rezultatele acestor misuri nu au intflrziat si aparl gi putemspune cd in prezent fenomenul este sub control gi intr-o continuireducere.
Cf,teva date statistice sunt sugestive.
o in intervalul septembrie 2}}2-octombrie 2003, din 2.531 dedosare inregistrate, PNA a solufionat 947 Q7%), din care 134prin rechizitoriu, dispunfind trimiterea in judecati a 608inculpafi, din care 183 au fost condamnafi in primi instan{il iar83 condamnafi definitiv.
Se constati existenla unui prejudiciu total de peste 20 de mii demiliarde lei, care vizeazi privatiziri frauduloase, acordlriilegale de credite, operafiuni de spilare a banilor.
442
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 445/483
Sintezd de etapd
r In perioada 2002-semestrul 112003, parchetele (cu exceplia
PNA) au solufionat 4.573 ctuze de corup{ie, intocmind 375rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea in judecati a 551 de
inculpafi.
o Ministerul Justi,tiei a avuat cercetarea penali/trimiterea injudecattr dupi cum urmeaztr:
- cercetare penali: 26 de rctari publici, 7 judecitori, 3 procurori,
23 de executori judecitoreqti;
- trimiterea in judecati: 6 notari. I procuror, 3 executorijudecltoregti.
o in anul 2003, Potifia RomAni a cercetat 6.359 persoane
suspecte de comiterea unor fapte de corupfie in 3.384 luordripenale, dintre care 3.159 au fost rezolvate prin declinarea
competenlei in favoarea parchetelor, in vederea continuirii gi
definitivirii cercetirilor, pentru comiterea a aproape 9.000infracfiuni.
Dintre persoanele suspectate de participarea la comitereainfracfiunilor de corupfie, 1.240 indeplineau funcfii de
conducere, dintre care 452 erau funcfionari publici, 397
conducitori de societifi comerciale, regii autonome gi companiinafionale, iar 391 proveneau din rAndul altor categorii sociale.
443
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 446/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
xr. iNrAnrREA CONTROLULUI
1. Principalul obiectiv asumat de cike Autoritatea NafionaliControl este verificarea rigwoasA gi exigentl asupra surselor
finanlare care alimenteazd bugetul de stat, prin:
- prevenirea pi reducerea evaziunii fiscale gi a contrabandei;
- eradicarea economiei subterane, asigurdndu-se astfel premiselereducerii impozitelor pldtite de populalie gi de agenfii economici.
De la infiinlarea Autoritilii Nalionale de Control se constatd o
cre$tere a contribuliei la gradul de colectare a veniturilor totale
la buget, in medie lunard cu 39o/o in perioada iulie-noiembrie 2003faln de primul semestru al anului 2003.
r Reprezentativd este cre$terea cu 50o/o a aportului impozitului pe
profit la total venituri gi creqterea accizelor gi taxelor vamale cu62%o, respectiv 25Yo, raportat la aceeagi perioadi;
2. Trecerea Autoriti,tii Nafionale a Vimilor in subordinea
Autoriti{ii Nafionale de Control a generat schimbiri importantein ceea ce privegte activitdlile desfrgurate in vam[, inclusiv cele de
control vamal.
Astfel, in primele 11 luni ale anului 2003, Autoritatea Nafional[ a
Vimilor a realizat venituri la bugetul statului in valoare de peste
107.000 miliarde lei, cu 54 o/o mai mult decdt in aceeagi perioadi a
anului trecut.
3. Controalele efectuate in domeniul sanitar au scos in evidenlidisfunclionalitili gi nereguli care au dus la concluzia existenfeiunui management defectuos gi - nu neapirat - a lipseiresurselor financiare.
444
de
de
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 447/483
Sintezd de etapd
o Urmare acliunilor de control in sistemul sanitar gi a mdsurilor
luate se constatd creqterea gradului de colectare a contribufiilorla Fondul nafional unic al asiguririlor sociale de sinitate; faldde o medie lunard de 4.264 miliarde lei in perioada ianuarie - mai2003, in perioada iunie-noiembrie 2003 s-a inregistrat o medielunard de 4.686 miliarde lei, deci cu aproape l0o/o maimare.
4. Autoritatea Na{ionald de Control a declangat acliuni av6nd ca
obiectiv lupta impotriva corupfiei manifestate in rffndul
persoanelor cu func{ii de conducere qi al demnitarilor dincadrul ministerelor gi instituliilor de stat, efectudndu-se verificf,ri laMinisterul Sanitilii, Garda Financiari gi Autoritatea Nalionald aVimilor.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 448/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
XII. CONTINUAREA PROCESULUI DE REF'ORMAiN .rnvnNIsrRATrA puBLrcA
1. Accelerarea procesului de reformd in administralia publiciurmdregte:
o frnalizarea procesului de descentralizare
serviciilor publice;
o adoptarea unei legi privind salarizarea unitari gi echitabili a
funcfionarilor publici;
o elaborarea proiectului de lege privind institufia prefectului gi
a Cartei Serviciilor Deconcentrate;
o asigurarea pregitirii gi selecfiei funcfionarilor publici inconformitate cu planul anual de ocupare a funcliei publice;
e imbunitifirea organizdrii administrativ-teritoriale a Romdniei.
2. in cadrul serviciilor publice se continui procesul demodernizare a infrastructurilor pi a managementului acestora.
o Procesul inceput in anii 2001-2002 de descentralizare a
serviciilor publice a continuat prin crearea cadrului de
reglementare adecvat. in acest sens, au fost elaborate qi aprobatelegi sau ordonanle de guvem pentru domeniile de api,canal,iluminat public gi administrarea domeniului public.
- A fost elaborat5 o shategie generalS a serviciilor publice de
gospodirie comunali care a fost prezentati spre dezbatere in cadrulForumului National al Serviciilor Publice.
deconcentare a
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 449/483
Sintezd de etapd
- Funclionarea serviciilor de transport public de cilitori
transportului in regim de taxi a fost reglementatd prinnormative.
o Procesul de modernizare a serviciilor publice locale
programe de investilii cu finanlare extern[ a continuat, prin:
- Programul SAMTID - in valoare totald de 380 milioane euro, de
care vor beneficia 230 de municipii gi orage, cdt qi prin Programulde
dezvoltare regionali - in valoare totali de 100 milioane USD, decare - in prima etape - vor beneficia 100 de localitali rurale;
- pentru modernizarea serviciilor de incilzire urban[ din 27 de
orage gi municipii s-a alocat, de la bugetul de stat, suma de 820
miliarde lei.
Fondul Romdn de Dezvoltare Sociali - organism de interes public,creat pentru a contribui la imbunltilirea condiliilor de via!6 ale
locuitorilor satelor sirace gi persoanelor aparfindnd grupurilordezavantajate, a finanfat, in perioada 200I-2003, 610 proiecte invaloare de 30 milioane USD.
3. in domeniul administrafiei publice, anul 2003 este definitprin crearea unei structuri noi - Ministerul Administratiei liInternelor.
o Decizia a fost fundamentatd atdt de necesitatea de a adapta
instituliile administraliei publice din {ara noastri la rigoarea
instituliilor publice eruopene, cit gi din dorinla de a crea condiliipentru accelerarea reformei in administrafia publici prin:
- apropierea administrafiei de cetlfean;
- finalizarea descentr allzilrii serviciilor publice;
- aplicarea principiilor unanim acceptate privind imparfialitatea,
integritatea, transparenfa deciziei gi supremafia interesului public.
r Suslinerea proceselor de reformn in administrafia publicd s-a
realizat prin crearea Unitnfii Centrale pentru Reforma
$1 a
acte
prin
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 450/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 451/483
Sintezd de etapd
- creareaunui sistem de salarizare motivant;
- utllizarea sistemului de management bazat pe obiective 9i
cre$terea responsabilitAlii funclionarilor publici, ca prim pas pentru
introducerea managementului calit5lii ;
- dezvoltarea unei culturi organiza\ionale in cadrul autorite$lor $i
institufiilor publice, orientatd cdtre rcalizarea obiectivelor av0nd ca
scop oblinerea performanfei.
o Definirea gi implementarea strategiei de pregdtire profesionald a
funclionarilor publici a reprezentat unul din obiectivele
Institutului Nafional de Administra,tie. Acesta are misiunea de a
gestiona, in mod unitar, procesul de formare continui 9i de
perfeclionare a pregbtirii profesionale a intregului personal din
administralia publicd centrald gi locald.
o in domeniul parteneriatului cu structurile asociative ale
administraliei publice locale, realizdile s-au concretizat in:.
- constituirea ,,Comitetului interministerial pentru relaliile cu
administralia public6" ;
- sefilnarea Protocolului de colaborare intre MAI 9i UNCJR;
- inilierea unui nou proiect de protocol cu FALR, pentru
imbunltdlirea mecanismului de consultare cu toate structurile
asociative ale autoritililor administraliei publice locale'
4. ln cadrul reformei administrativ-teritoriale, ca urnare a
programelor de dezvoltare rurali, se va acorda statutul de
comuni la peste 100 de sate gi vor fi declarate orage 25 de
comune.
- Vom aborda, dup[ anul 2005, potrivit cerinlelor Uniunii
Europene, constituirea de uniti,ti administrativ-teritoriale
puternice, cu o populalie de circa 1,5 milioane de locuitori.
5. O atenfie speciald am acordat incheierii procesului de
retrocedare a terenurilor agricole 9i forestiere, accelerdrii
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 452/483
lucririlor de inregistrare a proprietA,tilor, precum gi continuirii
procesului de aplicare a misurilor reparatorii prevdzute deLegea nr. 1012001, concomitent cu reglementarea regimuluidespngubirilor generate de aplicarea acestei legi gi a legilorfondului funciar.
in domeniul restituirii proprietdlilor acfiunile desfiigurate in anul2003 au vizat accelerarea linalizirii proceselor de constituire,precum qi de reconstituire a dreptului de proprietate funciari,
cflt qi aplicarea actelor normative ce vzrazil restituireaimobilelor preluate in mod abuziv de stat.
- in perioada 2001-2003 au fost emise, in total, un num6r de
1.445.860 titluri de proprietate, reprezentdnd o medie anuall de
481.950 titluri, de peste 5 ori mai mare dec6t media anuald realizatlin anii 1997-2000.
Prin eforturile comisiilor locale gi ale comisiilor judefene de
aplicare a legilor fondului funciar, cu participarea directd, a
prefecturilor, in perioada i ianuarie 2003-5 decembrie 2003, au
fost emise un numdr de 286.149 titluri de proprietate, iar pe
ansamblu s-a reugit si fie emise titluri pentru 96,2oh din numdrulcererilor de retrocedare a terenurilor agricole gi silvice.
r Prin emiterea gi punerea in aplicare a Legii nr. 1012001,
Rominia a declanqat cel mai amplu proces de retrocediri din
fostele firi comuniste.
- Procesul de aplicare a acestei legi s-a accelerat dupd ce
Guvemul a infiin{at, in 2001, o institulie specializat[ respectivAutoritatea pentru Urmdrirea Aplicdrii Unitare a Legii w.1012001.
- P0ni la aceastd dati, dintr-un total de 210.000 notificlri s-au
solufionat aproximativ 75.000, respectiv 35%o, prin emiterea de
decizii admini strative.
o in baza Legii nr. 50112002, care permite o rezolvare mairapidi Ei corectd a problemei restituirii imobilelor apar,tinflnd
450
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 453/483
Sintezd de etapd
cultelor religioase din Rominia' a fost aprobat un numAr de 200 de
dosare penfru refocedarea unor imobile ce au aparlinut acestor culte.
- Este de precizat cI fosta guvernare nu a restituit nici un
imobil din aceasti categorie, deqi era adoptati Ordonan{a de
urgenfi a Guvernului nr.9412000.
4sl
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 454/483
XIII. OFENSIVA PENTRU INTEGRAREA EUROPEANAA ROMANIEI. POLITICA EXTERNA
1. Strategia de negociere adoptatd de Guvernul pSD s-a axat peabordarea globali, sistemici qi sectoriali a procesului denegociere, prin pregdtirea tuturor capitolelor de acquis, inclusiv a
celor mai dificile.
Guvernul a inifiat misurile administrative gi legislativesuplimentare pentru intirirea capacitifii institufionale,coordonarea gi eficientanrea procesului de pregitire a adeririiRomdniei la Uniunea Europeand, in vederea recuper6rii decalajelorinregistrate in perioada 1998-2000, in raport cu celelalte statecandidate.
o La sfhrgitul anului 2000, Rom6nia avea deschise negocierile la9 capitole, din care 6 erau inchise provizoriu. La acea datd erautransmise documente de pozilie doar la 13 capitole de acquis.
o Prin compara{ie, ldrile baltice gi Slovacia au prezentatdocumente de pozilie pentru toate capitolele la momentul lansiriiprocesului de negociere, fapt care le-a permis ca, pdnd in semestrulI/2001, sd deschidi negocierile latoate capitolele.
r Bulgaria a transmis oficial documentele de pozilie la jumdtatedin capitolele de acquis pAnd la sfhrgitul anului 2000, iar p6nd lamijlocul anului 2001 a inregistrat oficial documentele de pozilie latoate capitolele, fapt ce i-a permis sd inregistreze un avanssemnificativ in negocieri fald de Rom0nia.
o incep0nd cu 2001 - pornind de la situalia gravd in care se aflaRomdnia
-Guvernul a indeplinit
obiectivul de elaboraregi
transmitere oficiali a documentelor de pozifie pentru toatecapitolele de negociere.
452
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 455/483
Sintezd de etapd
o De asemenea, prin mesurile luate in cursul anului 2002,
progresele rcabzate de Romdnia in pregStirea interni a negocierilorau asigurat intrarea in substanfa procesului de negociere, au
creat premisele acceleririi ritmului negocierilor gi au permis
deschiderea negocierilor la toate capitolele.
o in cursul anului 2003, prin continuarea susfinutd a eforturilorgenerale de pregitire interni a aderlrii, prin asigurarea vizibilit5liiacestora in planul relaliilor cu actorii sociali, precum gi prin
continuarea comunicdrii gi cooperirii cu institu,tiile comunitare gi
statele membre UE, s-a asigurat accelerarea ritmuluinegocierilor de aderare la Uniunea Europeanl.
r Am purtat un dialog permanent gi constructiv cu partenerii
sociali, cu mediile de afaceri, partidele politice gi cu societatea
civili, care s-a concretizat in numeroase intdlniri in procesul de
elaborare a documentelor de pozi[ie, de stabilire a mandatelor de
negociere.
o Mdsurile intreprinse au permis carpe parcursul anului 2003, sd
fie fEculi pagi importanli in pregitirile Rom6niei referitoare Iapia\ainternd a uniunii, fiind inchise provizoriu alte 6 capitole:
- I - Libera circulalie amdrfurilor;
- 2 -Libera circulalie a persoanelor;
- 4 -Libera circulafie a capitalului;
- 9 - Politica in domeniul transporturilor;
- l0 - Impozitarea;
- 28 - Controlul financiar.
o Ritmul accelerat al preg[tirilor pentru aderare gi al negocierilor
inregistrat in perioada 2001-2003 a dus la inchiderea provizorie a22 capitole din cele 30 existente. Acest fapt creetzi cadrulnecesar pentru finalizarea negocierilor in anul 2004, pe
parcursul mandatului actualei Comisii Europene.
453
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 456/483
o Progresele semnificative realizate de autorit[file romflne inperioada 2A01 - 2003 au constituit premisele deciziilor istoriceluate cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles, din 12-13 decembrie a.c., care au confirmat obiectivul comun al UniuniiEuropene cu 25 de membri de a primi Romflnia ca membrudeplin al UE la l ianuarie200Trprin finalizarea negocierilor deaderare in anul2004 gi semnarea tratatului de aderare cAt maidevreme posibil in anul 2005.
o in perioada urmdtoare, eforhrrile Rom6niei vor fi concentrate petoate cele 8 capitole rdmase deschise, capitole dificile, carenecesitd pregitiri substanliale pe plan intern.
r Situalia acestor capitole a fost discutati in cadrul reuniuniiComitetului executiv de integrare europeanl din 16 decembrie a.c.,stabilindu-se mlsurile ce se impun pentru atingerea obiectivului defrnaluar e a negocierilor.
in acest scop, va fi continuat procesul de monitori zare sfficti" aindeplinirii tuturor angajamentelor asumate de Romdnia peparcursul negocierilor de aderare, cu accent asupra acelora care au
un impact deosebit.
r Mdsurile avute in vedere, cu prioritate, de Guvern pentruatingerea obiectivului de finalizare a negocierilor in anul 2004 vorviza, cu precidere:
- Continuarea reformei economice, axatd pe intirireadisciplinei financiare, reducerea arieratelor, limitarea interven{ieistatului in economie, inclusiv prin continuarea liberaliziriiprelurilor controlate, precum gi accelerarea reformelor structuraleqi pnvatizarea, in primul rdnd, in domeniile energetic, altransporturilor qi industriei miniere.
2. in ceea ce privegte utilizarea fondurilor de preaderare putemardta cd:.
454
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 457/483
Sintezd de etapd
- ratele de contractare a Programului Phare depSgesc 95%,
ceea ce reprezintiun rezlriltat foarte bun;
- in cadrul programelor ISPA am incheiat pdnd in prezent33 de
memorandumuri de finanfare, in valoare tota16 de aproape 116
miliarde euro, din care aproximativ lr2 miliarde euro reprezinti
contribulia Uniunii Europene;
- in cadrul Programului SAPARD am reugit sE rezolvim toate
problemele gi sd intrdm intr-un ritm care si ne permitd un sprijinconsistent pentru deztroltarea agriculturii gi imbundtS{irea
condiliilor de via!6 in satul romdnesc.
3. in vederea intiririi capacitdlii administrative a ministerelor inprocesul de pregdtire a Romdniei pentru aderare a fost creat
Corpul Consilierilor de Integrare.
- in cursul anului 2003, at fost organizate mai multe concursuri
pentru seleclionarea unor tineri specialigti, fiind admis un numdr de185 euroconsilieri.
- Majoritatea candidafilor admiqi au studii universitare efecfuate
in tard; unul este absolvent al Huron University USA in London,
unul este absolvent al Universitilii Paris II Panth6on Sorbonne gi
10 sunt absolvenfi ai Colegiului Juridic Franco-Roman de StudiiEuropene, Universitatea Paris Panthdon Sorbonne.
- Aproape toli candidatii admiqi au absolvit sau urrneazd forme
de pregdtire gi perfeclionare postuniversitari de tip masterat sau
sunt doctoranzi; 26 dintre acegtia au masterat efectuat insffiindtate, la Bruges, Natolin, Nice, Bordeaux, Grenoble,
Budapesta, Amsterdam, Manchester, Viena, Bruxelles, Bologna,
Mastricht, Harrisbourg - statul Virgina gi Israel. Semnificativ este
faptul ci 887o sunt tineri sub 35 ani.
4. in planul politicii externe activitatea Guvernului Romdniei inanul 2003 a avut ca element central continuarea decisivfl a
eforturilor din perioada200l-2002, in direclia concretizdrii celor
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 458/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
doui obiective majore ale politicii externe romane$ti: aderarea la
UE qi integrarea in NATO.
Pe linia continuirii gi addncirii procesului de integrare europeand gi
euroatlanticd, Romdnia a parcurs in 2003 o etapd noud, calitativsuperioari, a procesului sdu de integrare europeand. A fostrealizati,,masa critici" in pregitirile pentru aderare.
Concluziile Consiliului European de la Salonic (iunie 2003) au
rispuns agteptirilor majoritdlii rom6nilor: uniunea recunoagteprogresele inregistrate de fara noastri ?n atingerea obiectivelorstabilite prin Foaia de parcurs qi Parteneriatul de preaderare revizuit.Semnificalia specialS a acestor concluzii este datl de faptul c6, pentru
prima dati intr-un document oficial european, a fost exprimatsprijinul uniunii pentru ca Rom0nia si incheie negocierile de
aderare in 2004. Acest sprijin este, desigur, condifonat de
continuarea qi accelerarea reformelor inteme pentru integrare ?n UE.
Comisia Europeani a apreciat in Raportul de fari difuzat innoiembrie 20A3 cd obiectivul aderirii in2007 este realist.
o Rom6nia continul si indeplineasce criteriile politice gi a marcatprogrese semnificative in proteclia copiilor institulionalizali,respectarea drepturilor minoritSfilor, consolidarea statutuluifunclionarului public, imbunitilirea cadrului legislativ, inclusivadoptarea prin referendum a noii Constitulii. Sunt apreciate
mbsurile luate in cadrul reformei justiliei gi a administraliei.
o in ceea ce privegte criteriile economice, raporful arath cd
Romdnia a continuat si facd progrese in consacrarea statutuluide economie de piafl func{ionali. Continuarea reformelorconsolida statutul economic al RomAniei, asigurdnd un nivelcompetitivitate adecvat pielei inteme europene.
Ca viitor stat membru ce va asigura protecfia unei plrfiinsemnate a frontierei UE, Romdnia a contribuit activ la stoparea
imigraliei ilegale, combaterea criminalitilii organizate, blocareaacliunilor relelelor de hafic de droguri, persoane gi arme.
456
va
de
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 459/483
Sintezd de etapd
o Alte mdsuri in domeniul justiliei qi afacerilor interne au fost
legate de politica de vize. Armonizarea listei negative de vize a
Romdniei cu cea a Uniunii Europene a continuat in 2003 qi va
continua qi in 2004. in paralel, este avut6 in vedere finalizareasistemului informatic de procesare,ron line" a cererilor de vize,precum gi cre$terea graduali a capacit[1ii administrative a
Centrului Nalional de Vize gi a consulatelor Rom0niei.
Participarea activ[ a Romdniei la activititile consacrate adoptdrii
unui Tratat constitufional pentru Europa extinsi - la inceput, incadrul Convenliei Europene, apoi in cadrul ConferinleiInterguvernamentale - constituie incd o formi concreti a
contribufei Romflniei, incl de pe acum, la definirea qi
construirea Europei viitoare.
5. Momentul primirii de cltre Romdnia a invitaliei de aderare laNATO, cu ocazia Reuniunii la Nivel inalt a Alianlei Nord-atlantice
de la Praga (noiembrie 2002), a marcat revenirea definitivd aRomdniei in familia occidentalS, ca aliat respectat gi de incredere.
o Negocierile de aderare cu alianla au demarat incd din lunadecembrie 2002 qi s-a aclionat sistematic pentru incheierea
procesului de ratificare de cdtre toate statele-membre a protocoluluide aderare a RomAniei la NATO.
Protocolul de aderare a Rominiei la NATO a fost semnat cu
ocazia ceremoniei oficiale dela26 martie 2003 (Bruxelles), la care
au participat statele-membre NATO gi cele invitate.
o Procesul de ratificare a protocoalelor s-a desflgurat intr-unritm foarte bun in 2003. Din cele 19 state-membre NATO, 17 au
incheiat deja acest proces, ultimele 2 tdxi - care, conformprogramlrilor, vor ftnaliza in curdnd procedurile interne necesare -
fiind Franla qi Olanda.
o Oficialii NATO au confirmat faptul ci Romflnia ar putea
deveni membru de jure al alianfei chiar inaintea Summit-uluide la Istanbul, programat pentru iunie 2004.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 460/483
o Trebuie subliniat5, de asemenea, excelenta apreciere de care se
bucuri participarea militarilor rom6ni in cadrul opera{iunilorISAF gi Enduring tr'reedom din Afganistan gi al operaliunii destabilizare din Irak.
o in continuare, vom urmiri realizareaprincipalelor prioriti,ti inreforma organismului militar, transparenla procesului de reformdeconomicd, combaterea corupfiei qi a traficului de fiinle umane,proteclia informaliilor clasificate gi funclionarea serviciilor
speciale, drepturile copilului gi ale minoritililor nafionale.
6. Relafiile de parteneriat gi cooperirile strategice cu firilemembre NATO qi UE au fost consolidate intr-un rifin fAr[precedent. Prioritatea pe agenda contactelor bilaterale
^onstituit-o continuarea proiectelor strategice relevante pentruobiectivele actuale de politicd externd ale Romdniei.
o Au fost promovate inifiative concrete, devizibilitate
qiintereseuropean, in relaliile cu !6rile vecine, care au consacrat rolul
dinannic al RomAniei in Europa gi au pus in valoare potenfialulei de cooperare in plan regional.
o Acliunile de politici externi din 2003 au urmdrit cu tenacitatepromovarea candidatwii Romdniei la un loc de membrunepermanent al Consiliului de Securitate al ONU pentruperioada 2004-2005.
- Succesul inregistrat inparticiplrii Romdniei la
international.
o Domeniul protecliei drepturilor omului a reprezentat opreocupare in continud cre$tere, fapt reflectat gi in transferarea incadrul Ministerului Afacerilor Externe a instituliei Agentului
guvernamental pentru Curtea Europeand a Drepturilor Omului.Aceasti institulie a iniliat deja forme de cooperare inter-institulionalS, a fost implicati in sistemul de preg[tire initiah $i
458
acest demers va conferi noi dimensiunisolulionarea unor probleme de interes
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 461/483
Sintezd de etapd
continuA a magishalilor $i a semnat primele convenlii de
solu{ionare amiabili.
o in anul 2004, activitatea in planul politicii externe va fiorientati, in principal, spre:
- continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor de
integrare euroatlantici;
- dezvoltarea qi valorificarea Parteneriatului Strategic
Intensificat cu SUA;
- consolidarea relaliilor privilegiate cu Republica Moldova;
- addncirea cooperdrii regionale, inclusiv prin mandatul lapregedinfia SEECP;
- consolidarea relafiilor bilaterale cu !6rile vecine gi cu !6rile cucare Romdnia are relalii tradilionale;
- dinamizarea participirii Rom6niei in cadrul diplomafieimultilaterale, in principal in cadrul ONU gi al organismelor sale
specializate;
- dezvoltarea relafiilor cu comunitifile romffnegti din afaragranifelor.
459
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 462/483
Adrian Ndstase - Spre normalitate
XIV. PRINCIPALELE OBIECTIVEALE PROGRAMULUI DE GWERNARE PSD N ANUT, ZOOI
Pornind delaanaliza realistd arezttltatelor oblinute in cei trei ani gi
linind seama de prevederile Programului de guvernare al PSD pe
perioada 2001-2004, ne propunem urmdtoarele obiective pentruanul viitor:
o in primul rffnd, vom acfiona cu fermitate qi responsabilitatepentru respectarea stricti a ,,f,'oii de parcurstt pentrupregitirea aderirii Rominiei la Uniunea Europeani. in acest
sens, vom ac,tiona in trei direclii esenfiale:
- incheierea negocierilor la toate capitolele in anul 2004;
- sernnarea Tratatului de aderare a Rominiei la UniuneaEuropeanl in anul 2005;
- primirea efectivd a 15rii noastre in Uniunea EuropeanS incepdnd
cu 1ianuarie2007.
in acest cadru, vom lua toate misurile pentru aplicarearecomandirilor din Raportul de farl pe anul 2003, punindaccent pe:
- accelerarea reformelor economice in scopuleconomiei funclionale de pia!6;
- intirirea capacitilii administrative gi
administralia publicd centrali gi locald;
- relansarea reformei in justifie, intirirea independenleijudecltoregti;
460
reformei in
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 463/483
Sintezd de etapd
- o ofensivb puternicd impotriva birocraliei, corupliei gi
orsanizate.
o In al doilea rfind, Guvernul are obligafia constitufionali qi
legali de a organiza, in cele mai bune condifii, alegerile locale,parlamentare gi prezidenfiale din anul2004.
- Este un examen extrem de serios. De aceea avem nevoie de
angajarea tuturor fo4elor de pe plan central gi local in procesul de
pregdtire a alegerilor din anul2004.- Vom aproba, printr-o hotirdre de guvern, calendarul dedesflqurare a alegerilor locale, parlamentare gi prezidenfiale,
lin6nd seama de sugestiile partidelor parlamentare, care vor ficuprinse intr-un protocol semnat de membrii comisiei parlamentare
special constituite.
- Vom contribui activ - pe baza experienlei dobdndite - la
definitivarea legilor electorale gi a Codului de conduitd electorald.
. in al treilea rf,nd, vom pune in centrul activitifiiguvernamentale realizarea unei cregteri economicesubstantiale, in condifiile imbunltitirii eficienfei intregiiactivitifi:
- produsul intern brut va cregte - in termeni reali - cu5,5"/o;
- investiliile se vor majora cul3Yo;- rata inflaliei se va situa la cel mult 97o;
- exporturile de bunuri vor spori cu circa 1,4 miliarde USD fatide 2003, ceea ce reprezintd o cregtere de 8,5o/o;
- importurile de bunuri se estimeazl, cd vor cregte cu circa 9Yo,
lindnd cont, in principal, de dependenla dezvoltirii !6rii noastre de
resuse energetice din import, precum gi de necesitatea suslineriiprocesului investilional prin hansferul de tehnologie din exterior;
- deficitul contului curent se va menline in limite sustenabile;
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 464/483
Adrian Ndstase - Snre normalitate
- produclia .industriali gi, respectiv, cea agricolS vor cregte cu
peste 57o;
' se va intdri disciplina financiarb gi se vor reduce semnificativarieratele in economie.
r in al patrulea rAnd, Guvernul vaproblematicii sociale, amelioririicetifenilor, prin:
acorda o atenfie specialicondifiilor de trai ale
- aplicarea prevederilor programului social pe anul2004;
- cregterea salariilor din sectorul bugetar cu cel pu[in l2Yo;
- accelerarea recoreldrii pensiilor gi indexarea 1or cu rata inflafiei;
- lintirea ajutoarelor sociale numai pe categoriile defavorizate.
o in al cincilea rflnd, vom continua reforma politici gi
institu,tionall, armoniz0nd cadrul legislativ cu reglementirileeuropene.
- Vom definitiva Programul legislativ al Guvernului pe anul
2004.
- incepdnd cu luna ianuarie vom monitoriza cu exigen!6
activitatea ministerelor qi agenliilor nafionale, prefecturilor gi
consiliilor judelene pentru aplicarea Programului de guvernare gi
respectarea strict6 a reglementirilor in vigoare:
- vom analiza activitatea secretarilor de stat, a prefeclilor gi
subprefecfilor, ludnd misuri imediate fap de cei care nu
sunt eficienli, nu-gi indeplinesc obligaliile profesionale;
- in mod similar vor proceda minigtrii impreund cu
prefeclii privind analiza activitSlii gefilor serviciilordescentralizate.
r in al gaselea rflnd, Guvernul va sprijini direct autoritifitepublice locale pentru modernizarea gi gospodirirealocalitifilor firii.462
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 465/483
Sintezd de etapd
- Vom acorda o atenlie deosebiti anului 2004, care este ,,Anul
colectivitlfilor locale".
- Vom acliona pentru apropierea autoritililor locale de cetilean,inclusiv prin infiinlarea de noi comune gi orape gi pregltireacondiliilor pentru imbundtilirea impirlirii administrativ-teritorialea ldrii.
- Vom sprijini autoritdtile locale in consolidarea autonomieilocale, numai din punct
de vedere administrativ gi financiar gi nupe alte criterii.
- Vom accelera implementarea Programului nalional ,oRomflniacurati".
o ln al gaptelea rdnd, dorim si asigurim in anul 2004 linigteagi pacea sociali, avansAnd propuneri corespunzitoarepartenerilor sociali - sindicate gi patronate, inclusiv partidelor
politice.
40J
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 466/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 467/483
Sintezd de eta4
EvoLaTa pRrNcrpALILoR INDICATORIECONOMICO.SOCULI
Ix ptruoto,a zoot - zoot tnooMPARATIE CA PERIOAITA 1997-1999
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 468/483
Adriar! Ndstase - Spre notmqlitae
Gr.ficul Dr, IPRODUST'L INTENN BRI'T
tet&.
-
wrordnr^
- tlltlttlbr r|rE irrll.d!i&Li., tr .ddfib 4l.r{u.r!rl t!r.tBtl.n.l.
*oidNr^
. &Ll|ji! hrn r.rnC!iIA .l lo.d l.ra tnrn..L ll ttrl srdm.n p.r.!d!l r!.l ..rlr!.t$lbtrdo.b narr.blt
466
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 469/483
Sintezd de etapd
C€6cul nr, 2
EFECTUL GLoBAL AL CRS$TERII rcoNOMICn - m|d. dohrl
- Fli.d.F/.4*t d;. rdit F.!| | PtB
F Picr!.F/osrt dji Dodt Flt. oMlld divirid't.ftciv
.:: tidd..r'dCg& tr.dlf El. lb.dil b6& c{.d &(
- h p..lo.d. r9r7-ttr9 -hFitdt 0LmaO c.r&nrRt$.Fr c.lt.6%. PIAb | 6r.d.Id. !'r.16'4 rt€dtrml Mtl . d.t.mh.t o , r d& a.9trL idrltLrdc t rrr. Mh d.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 470/483
Adrian Nd.trqse - SDre normalitate
xoadNt
-!J!bl&etdrt&{.dra&,e. Frd!.F
-P.L& +rtrtL
-E& + l!i6%
Gr.ficullr.
3a
PRODUCTIA INDUSTRIALAtrltift
l" Aldqi n'.t$i.i !ideno.!
rofiiNra
--EhrLbS brE F l|. CEF,IA rl .lFd.br.d. r!dkl6d-!-
,16E
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 471/483
Sintezd de etapd
- RftmuI ucdlu reurl 7c
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 472/483
Adrian Ndstate - Sp/e ,rormalitate
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 473/483
Sirt9a449 :!9p4
r,#o cra b vtu iLdiftrl
4ttdrrlt . d rcr.E r4a..b!l.didE O||-dlhc,
471
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 474/483
Adrian Ndstase -
Gr.fod f.6
412
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 475/483
Sintezd de ermd
(htficol or, 7
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 476/483
Adrian Ndstase - Srye nonttalitale
Ctricd trr, 8
EXPOIIfULUI - E[. drlrt
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 477/483
Sinlezd de elapd
Grafqtt nr, 9
f,XPORTUL DE PRODUSE ALE INDUSTRIEICONSTRUCTTIII)B DE MAgINI
r2ro ttlr . !!qL
rud- lrt rrd.$.ddd. hd.t.-..[.r - r.*& .ltE ur||t ra..|iLrl h ltt, .untr€rItL-rr.i..q.r.
- tlth@@al[|i rtr rrde.r. t as.rLt a..kn$.. &r..l.l, ..r. l. ...1 2aat,infiEul rtd.t r.
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 478/483
Onfiqrl !r, l0
EVOLUIIA SOMAJTTLTItt sftrtltrt perlo.det
rEutl![ &.u.d.I&
D l&!tuE rdlrbi & FdEl
E rard6.e ir.i |oelld
476
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 479/483
Sintezd de etapd
Grafiorl ar.l IMOIIEICAREA SAI.,AnIULUI REAL - h % -
t',.g,',Jt'' !rclI...!
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 480/483
Adrian Ndstase - Spre notmalitate
Grdficul !r. 12
MODIFICAREA PEI\t$fI nEALE -tn %-
rcgo l.t*& 1945 ,@.o{jr.t@
478
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 481/483
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 482/483
Editor: Regia Autonoml ,Monitorul Ofrciala, Bucureqti
Bun de tipar: 2l ianuarie 2004. Apnrut: 2004Tipografia,,Monitorul Oficial", Bucuregti, str. Parcului 65, sectorul I
E-mail: [email protected], Intemet: www.monitorulofi cial.ro
8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate
http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 483/483