: f;. NAT., ION A liTA'T'"EAV" .. IN A R,llA.. ' .. PRINCiPII, Jj ,.: ". '. . < , .,.. ..; LA DOCTRINA MOTTO, Nof'oKalitatea e8te pids,./IQ, cpelatoa,-. a tmltU1'II( 1ftKG"'..,. ftf,tura, pute1'l1 qrefatoa1's , a:'." .HOltotlaljt(JIQj, '. . , , r" ;J' I' 1'" EDITIA A TRElA .ADAOGITA. !, 'i,:' "; ,, ED1TURA .CARTEA BUCURE$Tl '"CARl DE FILOSOFIE. SOCIOLOGIE. ECON 0 M I E POL I T I cA EOITATE DE "CARTtA ROM/lNEASCA." Conta A., Opere filosofice Lei 90 Eliade Radulcscu I., Echilibru 'intrc 60 Rousseau J. J., Contractul social . . .. 22 Traducere de N. prof. ]a ulliv. din Ghiulea N. Prof. univ., Asociatiile 58 Pn'miat:i de Cot'/m ROI11,rillf.f1soi G orovci A., Datorii i?i drepturi, Ed. 11 .. 48 l'rcmiatli de Cartl'G Romiineasr(1Ta$ca G., Tratat de Economie 60 .. .., , ...1J- , .,1'I NATIONALITATEA IN ARTA J I '" . _j. .jt) A. C. C U Z A NATIONALIT A TEA IN ART A PRINCIPII, FAPTE. CONCLUllI INTRODUCERE LA DOCTRINA NATIONALlSTA-CRE$TlNA MuTTO: Na.!iolla.litatea. e81. pul pyea ("eiaio(.,.p a. ",.Uu-.P.i u""a>!. ..ra. Cf'r/a./oor" " "afiona.llta(Ri. f;lJlTIA A TIt}>;!A Al.lli.UliI'iA EDlTURA .,CARTEA ROMANEASCA", BUCURE$TI II .JlOf.-lil7 . " ""~ .s d" ~ ~ ~ oS ~ '5.5..... . " \;: ~ " ~ , PREFATA LA EDITIA A TRElA "NationaUla/ea in A rta", apare ill a treia editie-de /apt, ill a patra aaca socotim cil a fost publicatii, mai intai, in revis/a 1) Scoplll "Nafionalitiitii in Artii'l cn stu diu teorefic, est, sa dovedeascd existenta unei legi a nationalita,ei, ca lege nalurala. 0 lege natllraUi, dupa de/ittitie, este modal constant de man!lestare a nne! pateri a Ilaturei. Puterea na/urall} aid este narionalitatea ca expresif' a rase! sail ,lngelui care se manilesteazii /lururea ca putf're "eiatoare tiP clllturii a dileritelor I/({(ii. t:u zit', delillilld mal precis o natie este totalitatea indivizilor de acela, singe, formand prin coheziunea lor naturali aceeaf fiinta colectivi cu organe proprii cari sunt clasele sociale p StatuI ,i cu acelaf suflet, care elite na\ionaJitatea. IntGemal precum su/letul omulu!, este ladoml ilOtiiritor al manifesta(iilor lai, tot ,'ii SIlIletul 11a piilor, rart' este nationalitatea, dete"" irul, l) Vezi Anexa XXI Veli AnexQ II \'JU A. c. CU:':A ill mod caracteristic pelilm flecare, in arice domeIlia, manifestatiile ei. Legea nationalitatei, se poate dar euprinde ill llrmdtoarea forma Iii : Nationalitatea eate puterea creiatoare a culturei. umane- cultura, putere creiatoare a nationaJitatei. Co sii r/ovedesc existellta acestei legi, am arcetaf.o anltme III domenial artel, pentru cd tormal s'a zis cii "arta flU are patrie", lntelegdndu-s(' ca este indiferenta de natie: de$i se vede Illmuril ca toate creia/iile artei ca::;i ale "tUntel (111tUrei In gellere - .. nu SUllt dedit producte or/Klnol,. ale unor na(ii $i patril deosebite. fI m ajulls 0$0 dar 10 aceasta concluzlt!, til' (I foarte mare valoare praciiei1: Natiile trebue sa ae pastreze, cum lunl. cu orice aacrificii, dezvoltand .nationalital" lur, intrucat fiecare reprezinta 0 forma deobita a culturei umane. l)e III cllitura pamantulai --. carl' I'slll Im:1I culturei no/We Sf ridfeli 10 cllltlira spl,lIl1ll1i, fiecare ell in.'>ll!jiri/f fi. a$tl de variate, til 'n II/lfl 10 fllta. Cornpan7/ld diferitfle flatu, In aao...11l ",II'/II(a, am cereetat ;;f /latia jidancascil, ea" ",1" \"/I'il mal ales co exempLII pt'l/lm a illlstrn IIfI,l" IW(/IInalitatei In arlti. Produd de ameslcelll ura, flalia lida""'H,'n. ,.',11', lll; instrainatd, ell limpul. ti tI, III til' PREFATA IX de cultura pamantului, trdind pretutindeni suprapusd eelorlalte popoare, din expLoatarea muncei Lor productive, parazitar: incapabili'i sii-;;i creieze eultura ei proprie. Religla iidaneasca, iudaiamul, IlU este ,1 pentru acesl motiv, trebaia pastral nealil/s. ,) 1) Vezi Concluzii. '" x A. C. C(lZA Am adc/rJf,'U Ilumai, ca Iloua dovada, ilustrand teoria. imii 0 anexa: cazul Shakespeare. M odificarea textului ar fi insemnat apoi ca tearia "NationaiUatei in Arta", a fost ca fond sau ca for.ma. Dar eu am saUsfactia rarl/ sa pot afirma, la aceasta revizuire: Forma /Ill am gash /lid 1I1l motiv pellt,u 1/ o modi/ica. Fondul- o/Jserv, cil a fost pe deplin conlirmat de faptele ce s'au produs, de la publiC"f/(I a ultimei Iloastre editii, dovedind cd umallitatea este stapanitii in mod absolut de lllll'lI /lationalit{l(ei, precum a fost /ormulata tI,. mille aid. Si Ie voiu aminU: Razboiul mondial-- lncheiat la 1918, a ,,,1111/ illca 0 da Ifl , prin atilea fioroase distrug'" tI,. culturd, ce Insemaeaza puterea natiollalitl1{,I, III putere /laturala, cand illtocmirile ale (J'III,.., Ililor, comprima expanziunea ei prill llll,a,/i" Pacea de la Versailles - s'a illc/uia # '" ('I' baza legei Ilationalitiitei, putelll afl,m, ,1/ siguranta, precum se # vede, ca aceasttJ p,t, 1/1/ va Ii respectatd dedt numai intrucit a tI" 'II tis/actie legei. l)ovada 0 avem in f{7zbuUII, ""(111 nale, de sub ochii mai Ilumerua.\'" rlll" ,/,. cum au fost alta data. Societatea Natiunilor - are ea 1(1 IJII.a ,,,.,.,,1,1 )' PHEFATA XI lege a Tlationalitiitei, pe care 0 cOlz/irma izeputinta ei vdzuta, datorita lInei contraziceri, care 0 lIa distruge: pretinzind sa satisfaca legea -ea cere ca natiile sa rellunte la natiollalitatea 101! o ipocrizie, 0 chimera absurdii, saa 0 ill,s'e(iiclune per/ida! Romania, std astazi mai IIlUtt dedt oricalld sub stapinirea acestei a tot putemice legi a nati()nalitatii, -dupa cum 0 a,'>a de lamurit Ilationala a timpuluillostru, illdreptatd impotriva jidallilor '). Nationalitatea romaneasca cere - cu putere elementara-sa i se dea satisfactie. III ce mil prive#e-ell sunt mullumit, illtruclt (Jot sii zic "i de data aceasta ca "Natiollalitatea ill Artii" a cOlltribuit ea cu ceva la aceastii Dovada " 0 avem ill faptul cii Ilatio"aid se illdreaptil exact itt directia stabilitd prill "Na(iollalitatea ill Artil", A tat mi-e des/ul, IJersollal. Dar, mil [tindesc la viitor-.care apartille tinerimei. Cum va fi ea- a,'>a va fi e/. Deaceea, dupil lupta mea statornica, de patruzeci de ani, pentru apararea Ila(ionalitatei romane$fi _.. ill CIIrsul careia m'am simtit In tot1) Vezi Anexa XVIII. XII A. C. CUZA deaUlla, ill acord cu sulletul tinerimei- flU cred co. a$ putea mal hine sa. servesc # viitorul $i ;nteresele ei, dedt lnchinlnd I,Nationalitatea ill Arta" co. 0 ci'ilauza incercati'i ;,i sigura : Tinerimei Romane. Avand fJururea ill millie $i in sullet, ca 0 lumina vie, legea nationalitatei, tinerimea romd,tt) este chematii sa. lucreze en foata energia, /fl III' taptuirea deplifza # repede a idealului naf/olln! romanesc: Romania Romanilor. ia\li, in ziua de Invierea Domnului. 25 Aprilie 11127. A. C. CU. " NATIONALITATEA IN ARTA J. Principii. t 'a zis: frumosul nu are patrie 1), arta e cosmopolWi. Noi sus tin em, !7i vom dovedi, cii ea nu exista, !7i nici nu poatc fi Inteleasa :tItfel, decat ca arta nationala 2). ;ii mai inHIi sa ne Iamurim. E 0 deosebire Intre cosmopolit ~ i universal. Prin straJuclrea creatiunilor ci, ada tinde a fi universala; prin origille, ea este national a, ~ i nu cosmopolita, intru Scat operele de arta sunt producte ale unoI' patrii deosebite. Cad un fapt e mai presus de orice j'ndoiaUi: omenirea nu se compunc dintr'o massa de clemente omogene, raspandite pc 0 suprafaFi de teren uniforma. Ea se desface in gru.pe dcrogene, 1) Vezi Anexa L 7) Vezl Anexa ll. Ai fl. till" rUllllllh' ,1111 llldlvl/l, Ilul tH' as\'alWillii intre .1411,111 dlr.'11i elc' 111111\'1/11 grupe prin hlllll11i C'IIIIII'II'I'INlltl', an'st e grnpe ocupll a""1111 It, I,'/I(oril, ('jill' I'll' se (h.'oscbcsc prill 11111111\111, Il'lil'fnl, clim:!, vegc\atiu11ca lor, pe SlIpral'lltn p;1Il1antului. Prill s:ingelecoll1ulI, unificat 111 cursul Ullui proces secular de Incruci!.,eri variate, prill tlllprcuna-vietuire de veacuri, i,n mcdiu 111cunjurator, indivizii fiedirei grupe, legati de llll teritoriu determinat, care e baza nec'esara a'\oexlstentei lor, se contopesc formand trup suflet, 0 noua fiinta coledivi1: nat/a.' Ca fiinti vii, natiile manifesteaza activltall':ATIO.1I:ALI'I'A'n;A tK ARTA 28 fiind, este evident col opera dc aria, care nu va purta semneIe vadite ale nationalitatei, nu va putea fi decat opera neadeviiratli, _. intrucat nu va rasfrange natura imediata - /ipsitii de stil, intruciit nu va fi product al unei sentimentaliti'iti specifiee ca atare uid nu va apartinea arteL In arta, natiollalitatea c dar puterea datiltoarc de viata. Pe chipul priucipeIui R.a-Hatep $i a sorici sale Nelert, sculptate eu 6000 de ani 111 Urilla, innainte de constructia mareIor piramide; pe fata scribului ,5ezatui, ca a bllSlului vestit de piatra i la prima Intelegem, comparfindu-k, ('ii 'intre dansele eeeva mai mult dedit () l1t'potrivire de artisticc. In opcrik lui Ibphael, nil uumai persoci 7i Dcspre ff 01bedll ea c ",:ca mai InnaIta expresie a cmat Muriflo, eli "toate opcrile lui poarta peeetea Andaluziei vesele ea :;;oarele ci". Dar oa1'e desprc care pietor insemnat nu s'ar putca spline acela$ di tablourile lui sunt produde ale nationalitajei, ale mijlocului inconjurator? :;;1 toemal de accia, l1iei nu exista 0 picfura IWWllii,cosmopolita, d $co(l,'e nation:i!e de pictura: $eoala italianii, $coala flamandii, !?coala spaaio!i:i, !i>eoala germana-adidl sunt reprczentantii gcniului unoI' opere, care reproduc l1a'intf'un stil NATlONALI'l'A'l'EA it>; AR'I'A. if) ':u particularitati de forme, de de seniimenialitate de nationalitatea apare ea priaclplU creator al operei de aria, dominill1d indi vidualitatca eu atat mai mult ea cste siapanii pc flluzidi Cu atiH mai mult, cu cat aid natia e deadreptul creatoare. Caci pc cttnd nu avem 0 piciura, 0 plastid populara deeat doar in elemente de ornamelltatii, de deseilllri de sapaturi primitive gasim in toate tarile 0 bogata literatudi de pove$ti, de Iegende, de cant,'ce, de poezii, datorite colaborihei masselor populare. Aeeste creatiuni striibiiinte de farmccui naivitaiei poporului, ale tinere1ei lui, pline de sanatate $i apol 0 toare celor mai poezia artsticii stau suo moona mrauflre: a na ei nemijlocite, ca a ereatiunilor, in care na :iullea 11treagii exprimat simtirile, ill atingere ttl natura Iaconjuriitoare. lliada $i Odyssea, ce sunt alta deeM 0 adunarc de mituri de basme popularc greee:;;ti, formate ill curs de secole, in care geniul I '>coale din cari unii chiar straini ca orig-ine, dar in tot cazul instriiini cioplira zidarii lui Solomon !?i zidllrii. lui Hiram # Ol!iblifif preglitirlt lemllele {if pietreie spre zidirea casei". Aceasta erilcapaciiall'a industriala a jiuanilor, In pcrioada lor de miirire, $i la zidirea celar mai inscmnate cI;idiri ce s'a ridicat vreodata pe pamant jidovesc, pel1tru ,ii(bni; Tell! pill! lui Solomon 1). 1) Faimosul templu al lui Solomon cra dealtmintrela abia un - "Iempli,w)r". In aceia:;;i clasidi opera, Q. iHaspero (fUstoire Pag. 336) zice: "Inexpcrienta Evrrilor in materie de arhitectura i-a facut sa considere upera lui Solomon, l'a lin lllodt:! Imit: de fapt. fata dd !ll; A. c. CUZA Comertul nu a f03t 1a nicivdata dedit tratic marant - 1111 comert mare, precum a fost al FenicienHor, vecini, 0 ramura superioara a semitiJor. Regc\e Solomon - fiul blondului David a1 Batsebci, femeea lui Uria Hetitul, prin urmare avand ;;i sange ark - s'a imbo gatit 1n adevar din comertul mare, dar nu a fost urmat de supu:;;ii sai in a::easta direetie, eu toata vecinataiea 111arei. Corabiile lui Solomon erau conduse de lIlarinari tellicieni - tot del a Hiram "siriaculH Regit I. 9, 27. ,,$i Hiram frimise, in, corabie eu servii lui Solomon, pre servii sai marinari, t'orlibieri en marea. $i venira la Ofir luara de aco\o patru sute douazeci de talente de aliI' Ie adusera la Rege1e Solomon". III arUi au fost Iluli, dar ClI desiivar:;;ire nulL Pustiul Saharei e 0 gdidina pe lATIOl>ALlTA'I'/,JA iN AlnA doar nu c trecu ta in prugram sa fim obligati a ne intcrcsa de dansa. Dar ullii nu numai cii se dezintereseaza noi - ci se intereseaza tocmai lmpotriva strii. $i vom cita numai pentru a caracteriza spiritul ;;coalei Moldova, ill anul 1905, Caei in c de vina dadi asemene anomalii se duce. Un corp sanatos nu sufere (elulelor sale, ci Ie elimineaza. scopul nostru e al lata acum [ji exemplele - patm din multele pc care leam putca cita care Ie vom numerota ca sa llU se fiind l"U toatcle expresiunea diferite forme: I. Chiar in vara anului al comisiunei de ('nrsu/ui primal', in particular, din vi:izand di ulla din scrisc, dupa programul Sambata in Moldova, nu se cade sa a amanat examenul scris pc a dOlla zi, Duminidi, silind pe Romani sa calee sarbiHoarea pcntruca jidanii sa poata tine lor. Faptul a fost adus la nigtru Vliidescu,care s'a grabit a cheta, stabilindu-se pe deplin cell' e('rcetarea urmata. 2. Sunt acuma vre-o trei ani, 0 sl11nii 127 ca de noaexemple -romane din genere, pot proimbolnavirea la numar, pe prea elcvilor dind $titi scrim legalii a Sambata D-Iui miorfllldul 0 an spusc, din de pro-128 A. C. O{lZA NA 'fIONAl,lTATEA tN ART! 12H fesori: interesele poporului romanese? Sau inte jesori secllndari dill de idci cosmoresele "ideilor" proprii, - fereasca Dum polite, bateau joe de pc catedrele lor de orice na\i{H1alista, impotrivindu-se avan nezeu - ale "profitului" personal? Dar oare generos al tinerimei. Seeliunea din a unui popor e 0 institutiune particulara, Ligei culturale, condusii de un respectat batnln sau 0 dela tata, de care ne putem profesor universitar, s'a vazut silita a aduce folos! individual? oricine po ate sa propovaduiascli de pe cazul la Domnului Ministru diutand sa puna capat aeestor uneltiri criminale. catedre - ce-i tuna prin cap? Cand vezi di, intr'o parte din tara, poporul 3. Mai duunazi, till Domfl protesor ufliversitar, din ingrijindu-se de sigur de interesele tau se stinge - Iti este permis a avea "idei" lloastre romane:;;ti,. periclitate de prca marele indiferente de faptul aeesta, batjocorind pe aeei avallt al ideilor nationaliste - de aitmintrelea etl cad dau alarma peirei? totul In afara de cadrul wmpetentei sale - s'a Cand e vadit ca preintampinarea aeestei peiri, pus sa pledeze, la curs, j idanilor, r c nu poate porni decat dela dezvoltarea cat mai grabnidi a cofl$tiifl(ei natiollate - tu vii sa 0 tema sentimentalii cii "Romanul e generos bun la suflet des pre jidan nu ne spllllca cum intuneci eu fleacuri sentimentale, bazate pe este - ea nationalistnul antijidovesc, la noi, neant'? l' de importa1iune straina". Clnd illtreg poporul, a dirui interese de cul1urii chemat a Ie reprezinta, 1m are alta 4. - ca 0 culme -- chiar In totepli, ;;i cari, Impiu;;i de indemnul lor 8ufletcsc, devin ercatorii culturei, reprc/cntalltii adevlirati ai oricatUi popor, lntrtlciit popoarcIc exista nlllllai pentrll scopurile ei pc pa1lltmt. Va sa zidi in ultima analiza: tarani. Tarant" ridicati, din c1asa rural a c1asa de - in c1asa Am zis: prill clasa de mijloc. dar, se vcdc bine di pentru aceasta, doua conditii esentiale se cer: Mai intiiiu: ea taranii, sa S(! pOiltii ridira, neoprlti.in c1asa de mijloc. In al doilea rand: ca din clasa de Irea, fara oprire, in c1asa dirigenta. Rezulta dar ca aid pot in1ervenl anume: Se poate ea din c1asa de lllijlol:, lIlijloc, sa poalii duuii taranii ill comerl industrie sa fie impiedicati de a se ridid ill c1asa dirigenta, de pilda, din cauza priviicgiilor, vrellnei clasc ue aristocrati, avand prin drepturi istorice, o situatic rezervatii, de clasa ronduclitoare, In stat. Se poate ca din clasa ruralii, taranii, de fapt, sa i I t: . ,\1 1 ; I primenirea continua, din urm1L " I ca, pc cand taranii, hranl cu rnunca agricola meserii industrii, ill tarl1 piece dupa hralla, in aHe lor raman ocupate 178 A. (', CU7.A fie Impiedicati de a se ridica chlar ill clasa de mijloc, illchisa, in cazul cand aceasta s'ur alcatul, tie pilda, din c1ementele - tlesigur unite intre dansele, prin diferite manopere. folosinta excJusiva, sau in eea m,li marc parte, a meseriilor, industriei comertului. In ambele cazuri, natia, ca organism, trebue sa sfar prin a degenera, din cauza impiedicarei curSlIllli fiber at siillgelui at al'erei, care nil mai vine, din s1raturilc sanatoase de jos, sa hrancasdi straturile, PlIrurea supuse imbolnavirei saraciei, de sus. Dar e 0 mare deosebire: In cazul intai: restabilirea cursului liber al poporatiei i I I se pe cale polHid, prin abotirea pril'i legiilor, cum s'a Hi.cut, cu varsare de sange, de clitre revolutia franceza, pornita de starea a treia (tiers adica, tocmai de clasa de mijloc, care a inlaturat orgai , nizarea de stat feodala, bazatli pc suprematia unei clasc de nobili, avand singuri dreptul de dirmuitori. I In cawl al doilea: inlaturarea piedicii, care se pune I! in calea excedentelor clasci rurale, de c1asa dirigentli prin 0 clasii de mijloc inc/lisa, strllinii - e.o primejdie eu mult mai mare pentru dezvoltarea normalii a unui popor, lmpatrita: organica, economica, artistidi !?i Jlolitica dupii cum am vazut. OrgatticiJ, - c1asa de mijloc straina, interpunandu-se ! I , , . ca 0 patllrii izo/atoare, intre c1asa rurala clasa diri.1 1 genta nationala: pe deoparte impiedica ridicarea ex" cedentelor a celei dintai, iar pe de alta parte zadarcu elemente nOlla, a acestei prea !Uulti care nu se ma. -- fiind dela comert, la dlin;;ii stint siliti sa taxi, departate, in urma: de clasa de mijloc straina, NA'flONAI,J'l'A1'ffiA fl.; AR'l'l 179 iar c1asa dirigenta nationaUi IlU mai e 111stare sa-!?i indeplineascli menirea, pentru care rxisfa in Stat. Economidl - c1asa de mijloc straina, prin mllnca specificata, la care se poate dcda !?i prin specula, concentreaza in mailli1e ei bogatiile- care circula llumai intre elemcntele ei, prin afaceri disiHorii SIIpune astfel elementele sarlicite ale clasei dirigente nationale, exploatantl, prin capitalurile de care displlne, intreaga avutie a tarii, prin a se impune statului insul?i, prin puterea baneasca, Artistidi - c1asa de mijloc strilina, de ait s:lnge, ell alte conceptii, eu aUe tendint:, e dda sine dw;anana realizarii idealurilor nationale, pe care Ill! Ie intclege ale poporului pe pamantul caruia prin exploatarea lui, in mod parazitar - care Ii SlIl1t de-a dreptnl protivnice, primejdioasc in gradul eel mai inalt, afirmarea ideel lIationnle de singura ill drept sa existe pe orice teritoriu, I?i care IlU poate fi alta de cat ideea llatiollalii n {arm/itor, munl'itori ai pamflntului. Politica c1asa de mijloc straina, ill mod fatal ajunge, se cat poate, sa se ridier in c1asa dirigenta nationala, slabita, care dc1a sine, Jipsitii de vigoare !$i de mijloace nu mai c in stare sa opuna nici 0 rezistenta, Si astfe! se suprapune 0 clasa dirigenta de venetici, reduci\nd taranimea in stare de ilotie, de roaba, chemata numai sa intretina, prill munca ei bruHi, 0 cultura straina de caracterul, de aspiratiile, de interesele prin urmare, superioare, !?i all' mlturei umane in genere. IlU po ate fi 0 mai uureroasa 0 mai mare crimiJ, decat aceasta: a unui popor de Virani, batjocorit in dreptatile lui omeneijiti, osandit nu este o mai mare primejdie. ;> I '-III, iI I .; i I I _II I f'i ! I ! 180 A. C. OU1IA Aceasta stare de lucruri ill contra naturei - intelege orcine, eli nu poate dura mllitii vreme. Intr'o zi campiiIe pornesc spre cete furioase de oameni, fHimanzi, desperati, toatll ura ingramadiHi, mocnind ani de zile, lmpotril!a striJinilor, pe care-i curala focul, Ii ineaca val uri de sange, ii plimantul... :;;i apoi totul rcinkli In Taranii stllpfini Pi' ogoarPle lllr, PI' ora,sele lor, ri singuri airmllitori ai destinelor na(ifi, la rare i-a chemat Dumnezeu. IX (PAO, 71). Asimilare cooperare eliminare: iatii cele trei moduri de existen(ii, ale jidanilor, 1m pe suprafata pamantului prin urmare celor trei solu(ii ale problemei jidove#i, adidi, ale inlilturarei conflictului lor permanent cu celelalte popoare --- care se pot con'cepe, III leo';e. Itt pradicii --- Ilumai aceasta diu Itflna estc 0 adevaraHi solutie: eliminarea jidanilor. Ceeace se poate c1oved) ell prccizie oarecum matematicit. $i in adevar: I. Asimilarea ar fi absorbirea, prin casatorU mixte a jidanilor de catre celelaltc popoare, alii a ,ndt sa l1U mai existe In deosebi, ca jidani. $i numai astfe! poate fi inteleasa asimilarea, pentrud numai in cazul acesta ar fi in adevar 0 solutie. "Asimilarea" ca protes organic nu tre IN ARTA Illl bue dar sa se confunde eLI "asimilire.t" procedeu mecanic de adoptare a unor forme, l1U1nai exterioare, precum este graiul $i portul, care ntl atinge intru nimie fiinta jidanilor, ca popor CLI existen ta deosebita, cum Ii vedem cil provodlnd turburari pretutindeni. Cit doar dirile a9a zise "antisemite", in Austria, in Germania, In Franlia, in AngIia, se Indrepteaza tocmai impotriva jidanilor "asimili(i" care cum se vede nil sunt "asimilafi". $i dad! asimilarea jidanilor - de mii de ani de cand tritcsc in contact cu atatea popoare, de rase 9i reJigii deosebite nu s'a putut realizu nid!iri. trebue sa zicem di ea nu este posibilii. $tim insa ca i.'doria - ca procedare empirica, In gCllere - povesteliite, dar nu dovede9te nimic. III cazul acesta, prin urmare, leoria trebuc sa intervina spre a da autoritate faptclor, punandu-Ie in Icgiltura, ell ('allzele, care Ie-au produs. $i slInt, dupa parerca noastra, trei rau Z(' prindpale, care cxplidi f enomellul constE,nt al neasimilarei jidanilor: rasa, religia, $i interesul material . Rasa, sangde lor deosebit, ii face pe jidani sa tinda a se pasha dill instinct, precum 9i pc celelalte popoare de a rcfuza sa sc arri:estece CII panii la absorbire deplinil, care singura ar fi in adevar 0 solutie. In modul acesta, prill amestcc des3vaq;it -- Intrc rase Inrudite cii s'au format celemai1110Itepopoare.$is.ar 182 A. C. CUZA fi putut amesteea jidanii - eu elemente inrudite ell - dad nu ar fi fost ingradi,ti de religia lor. Religia jidaneasca, are ea bazli, ea principiu esential, toemai Ilcasimilarea, neamestecul ell eei de alta eredinta, "goimi", rezuWind din dogma fundamentala a "poporului ales", adic1i, anume ales ea sa fie lui lahve "am-code$", popor sfant, deosebit de eelelalte popoare. $i sunt texte' precise, insotite de eele mai blesteme, in caz cand jidanul nu ar urma poruncile lor. lata, de pilda ee zice Iahve lui Moise, ehiar ill momentui cfi)ld reinoe$tc ,,leglimantul", fU poporul sau Izrael, dfindu-i cele zece porunci: "Esod. 34. ]0. Sl Domnul zhw: lata eu tac legiimlillt ... Piize$fe creace-ti ordillai astiizi! lata, eu voin alungil de dinaintea ta pre Amorei !Ii pre Cananei pre Hetei !Ii pre Ferisei \,i pre Hevei !?i pre lebusei. sli nll taci [egamOnt ea IOlilitorii pamlintlllui, [If rare Fei intra... CI 1'01 a/tarele lor sit Ie stricati, sa-I starlimati ;;;i chipurile lor de Astarte sa Ie Ca nu cumva sa fad vreun legamant cu locuitorii acelei tari... $i din fetele lor sa nu ei femei pentru fii taL. Cjj, eu vola alunga pre Ilatiuni dinaintea ta, voiu largi kotarela tale. ,)1 lakve zise lui Moise.- Serie-Ii aeeste eUl-'inte! Cii ea 1n caprinsul aces/or am lllclzciat legiimiillt w tine, $i Cll Izrael ... ,')i Domnal scrfse pc acete tab/p eUl'intele legamlintuilli: cele zece cavillte". Va sa zicil: In momentul eel mai solemn, al NA'fIONALfTA'rElA iN ARTA Hili intrcgei cxistente a poporului jidovesc - afunci, eand lahve ii da tablele legei,ea semn etern al "legamfilltului" sau - el Ii impune eonditia fundamentala de a /LU se amesteca cu cete/alto popoare, pe care Ii ca Ie va alunga de dinaintea lui, marindu-l 1l11mai pc dansul. De aceca vcdem di Iahvc Ii prescric jidallilor, prill lege, cum trebue sit se poarte eu eelelaltc popoarc, zidind: ,.Deuterolloffl 7. 2. Si canrl lalzve Dumlleulll tilll, Ii Ie val da ill puterea ta, fa sa Ie bali, sa Ie Cll desavlir!jire: tegilmant cu etc sa nu incllei !}i mild de elc sa flu-Ii tie. Nici sa te lncuscre$ti w dansell!" pre fetcle tale sa nu Ic dai fiilor lor ;;;i prc fdele lor sa nu Ie iei pentru fii tilL. Cit popor slant e!jti tit tlli Dumllczelll tau, ca sa-i til popor al siiu, dl!osebit dintre toate popoarele care sant pe tafa Acest prinClpm de separatiune, de excluzivism de - rezuitand eu neeesitate logidi. din dogma IlilUiamentalii a iudaismului, eu "poporul aies" - a lost dus apoi de Talmud, pill/a la ultimele lui consecill(i, a fost rezumat in prescriptii precise, imperative, prin codul de legi $ullLa.n-amh, dupa cum am vilzut. (Vezi Anexa VII). Asimitarea a,wular, e dovedit imposibila, in tmcat religia jidillleascii este religia neasimi larei. Aceasta at' fi suficicnt pcntru a ni lilmuri faptul eli jidanii Illtrucat plistrat 184 ,te la oile di.tacite ale casei lui lzrael. Misiunea lui este universala: ,/01111 10, 16. !;ii altc' oi am, rari nu sunt din stalliul acesta; \'1 pre aces tea (rcbue sa Ie aduc VOl' aUll \'oca mea; !Ii va fi 0 turma un pastor". $i astfel, dupa ce dat viata, reinviind, e\ trimite acum discipolii sai la toate popoarele: "hl{1tei 19. Mergeti invatati pre toate popoarele, botezandll-Ie in numele Parinteilli at Fiului al Sfantu\ui Spirit; invatand pre dan\,ii sa pazeasca toate cate v'am ordonat". Celc douri texte, a.,a dar, IlU contrazic ci COIlfirma conceptia noastra cu privire la deosebirea esentiala dintre iudaism ordinul flOll al iubirei tuturor oamenilor --- indreptat in 'i Ii t. ....... ...4,.. '.!! ;; ;;;i-- Qrjiiiii("1E"-'vr E'C lJIkA " -2;,4 A. Co (;1'71\ contra "inviitltturilar ale carturarilor fariseilor - nu este aWl decat retl10irea 01'dinu/ui vechiu, falsificat de jidani. Cu aceasta, invatiltura lui [sus, ni apare 111tr'o perfecta unitate, limpede ca izvorul din munte, a;;a ca sa 0 poata patnmde chiar un copil ;;i totu;;i atiit de adiindi. A patrunde tot mai mult ln1elesul lt1ului, iata ce se cere mai ales dela noi romanii - d1ma;;i in ttrma celorlalte popoare civilizate- in momentul de fata, pe terenul acesta. La noi, s'a pierdut din vedere, ca Evangltelia Ill! cste numai carte a sfant1l, pe care preotii 0 dtesc din amVOll, ci ca trebuesa fie carte de Inviitiitllrii de meditare contilltta, bazli a educaliei noastre, a fiedi.rui om, Cll pretentii de cultura, abstractie Hicand de conceptiilc metafizice sau ;;tiin\ifice, ce lc poatc avea. Cre;;tinismul, in adevar, este 0 collceptie nwralii noi zicem, cea mai superioara din cate exista - fala de care, in tot cazul fiecarc are datoria sa sc lamureasca. :;;i nu poate fi 0 mai dedit de a apar\inecrede, eli. aceasta Cre!jtinismul nu a lost _ ;;i 0 poate vedca lui cu cccace este. dadi. nu e ca civi,lizatia sa ramana numai 0 vorba de;;arta -- vom trebui sa dcvenim: mai cre:;>tini. Cre;;tini insa putcm deven! pe doua dii diferite: pe calea credilltei ;;i pc calea "tiin(ci. oricine, El va -"IATIONAI.ITA'l'klA TN AI(TA ;!!)'I Credinta, se coboara in noi ea 0 lumina de sus, prin harul divin: e rena!jtere din spirit (loan 3, 5). Ea nu este dar un act, ti 0 stane sufleteascii, autonoma, pasiva, pc care nimeni nu 0 poate impune, Aeeasta este calea eelor Stiinto, din contra, este un act personal, COll$tient, al silin1ei noastre de a adevarul. Ea se poate dobandi $i se poate In lumea morala, ere$tinismul este nu un adevar oarecare ci adevliml el o putem face oricand. Aceasta dovada cste datoria acelor chesa-I oatrund1l $i sa-l nt! orin legi, ci prin spirit.) E dar 0 parte a propagandei care sta cu totul In manele noastre: $tiitlea Cll 0 bogata litt'ratl1ra; ea Se cere a$adar, 0 ineordare mai mare, dill noastra in domenilll a(:esta, can' It?i at?lucratorii cei harnici, ca sa dd roade bogate. Caci ntl exista, pretindem, popor in sllflrtul sall mai cre!?tin tarli !jtie ce IflsemllPaza dedit poporul romiinesc. :;;i aceasta este, desigur, una din slabiciunile lui. Cfllld va ,'it! PC! ti I'llternir. r ..."...-;;Cr. [...... ,1 .... -.. 2!i() A. C. ellZA XVI (PAG. 97) Literatura arta populara -legendele, basmeie, proverbele, ciintece!e, jocurile, cimiliturile, podoabele, toate acele creatH ar;;a de felunte, de caracteristice, ale spiritului anonim al multimelor - lips esc cu desavilr$ire jidanilor. E 0 sadicie culturala spaimantatoare: ei nu au nimic. Si dael!. voim sa-i caracterizam, deosehindu-i de celelalte popoare, e destul sa zicem atilt: jidanii sunt singuru! neam de pe lame, lipsit de Folklore. Aceasta lipsa - in curs de atiitea mii de ani _ este, fara indoiaUi, dovada cea mai hotaritoare a incapacitatii organice a poporului jidovesc, intrncat ;;i este unicii, in istoria culturei lImane. XVII (PAG. 1021. culturei :- de dUra jidanii, a$ezati in prea mare numar pe teritoriul nostru - iatli, in adevar, primejdia, de care avem a ne teme. ca sa se vada eli. temerea aceasta nu este 0 chimera a noastra, yom rereproduce observatiile unor distim;;i literati, eu privire la falsificarea culturei germane, $i a culturei ,daneze, prin infiltrarea spiritului jidovesco lata, mai intfi.i ce scrie - $i inca vorhind de Heinrich Heine, eel mai mare talent literar, pc care Pau produs vreodata jidanii _. 'V' " cunoscut istoric al literaturei r;;i poet, Adolf Bartels (Heinrich Heine. Auch ein Denkmal. 1906. pag. 363): Eu foarte bine, dupa cum am !?i spus-o mai inainte dupa cum este evident pentru ofice om cumillte, ea poporul jidovesc, ca oricare aitul, a oamelli bllni !?i oamelli rai, oameni cum trebue oameni netrebllici, dar aceasta, in marginile rasei sale (Rassetums), care este intruc1Hva diferita de a noastrL. Deoarece ins a dupa natura lor intima, dupa rasa lor, se deosebcsc de noi, ei nu pot nid sa-;;i aprocultura noastra in intregime, !?i ea niei nu rain mainile lor, aceea ce este, apoi, fiindca dupa verhiul lor obicei sc tin eu totii impreuna, sprijinindu-se nnii pc altii, ei formeaza, aiila zicand, un stat in stat, rare cste foartc puternic ;;i care ajunge sa fie gcrmani adesl'ori vatamator, ba chiar primejdios. Aceste sunt cauzele a;;a numitei ehestii a clirei exb se inceardi unii zadarnic a 0 tagadui". Se vede dar, til i?i pentru Germani, chestia jidoveasca apare, in primul rand, ea 0 chestie a falsifiearei culturei germane. Mai surprinzll.tor jnsa este de a vedea, ea aceca$i problema culturalii se pune acolo un de am putea-o bi:lnui mai pulin din cauza numarului res trans at jidanilor -- $i anume: III DOllemarca. In 1890, Danemarca avea, la 0 poporatie totala de 2.172.380 de locuitori, numai 4.080 de jidani. In 1914, sporind poporatia. a crescut $i numarul jidanilor la 5.500, gramaditi aproape A. C. Cuza.-Nationalitatea In arti. 11 NATlONALiTATEA TN AUT! 2t17 258 A. C. cu"'" eU totii In Copenhaga, eu 0 puporatie de 476.806 (1901), a$adar: 0 infima minoritate. Cu toate aeestea, inraurirea striciitoare a spiritului jidovese se resimte $i ae010, din care cauza vedem ea se rididi aeum, 'in J)anemarca, o puternidi mi$care, avand de seop emanciparea spiritului national, prin inUiturarea jidanilor din domeniul culturei daneze. Una din manifestatiile acestei mi$cari, este $i scrierca interesanta asupra spiritului jidovesc, In Danemarca, a unui timar scriitor $i universitar danez, Konrad Simonsen: Georg Brandes lodisll Aaand i Dunemark (Kobenhaven 1913) lucrare, care a fost tradusa $i In limba germana, \sub titlul: Georg Brandes. Moderner Geist 'in Diinemark (Leipzig 1914). Cum se vede, 0 traducere a titlului, caracteristidi, lnloCllind "spirit ;idovesc" (jodisk aand), prin eufemismul: "spirit modern" (Moderner Geist). Scrierea aceasta, foarte dOClimentata, are de ,scop sa invedereze actiunea viWimatoare asnpra culturei nationale danezc, mai ales, a "marelui critic", cum i sc zice in anumite ziare, Georg Brandes, care estc un jidan de origine germana, cu numclc adevarat: Morris Cohen, nepotul unui rabin dela Hamburg. "Georg Brandes", -- care s'a vilrit In cultma Dancmarcci este iidanul tipic, lleasimilahil, toate tendinte1e lui jidove$ti, en dU$manic impotriva poporului in mijlocul diruia NATIONALlTATIIJA iN 2MI" de care sc simte strain, Illtocmai precum di a tost cazul/lui Heinrich Heine, in Germania. $i ce ni spune des pre lui Georg Brandes 1l11potriva poporului Danez, Konrad Simonsen (Ed. germ. pag. 144): "In zilla In care (191 ea barbat dc 70 de ani, el a fost siirbatorit de autoritlitilc tarci, de eci mai mlllti profesori :;;i de intreaga prcsa, a pubIL:aL. 0 alltobiografie illsllfietitii de 0 nemargenita ura, 0 batjo::urire trivial1i a Dallezilor. .. Ura lui Brandes fata de Danezi sc expliciL. c1 vede ca nu a ajllns in mod absolut pentru toidcallila stapanul natid, nccla imprejurul caruia sa se fi adunat tonte partidck alciitllind 0 Danemarca noua, antireJigioasa. Din aWi parte, cI considera tcoretice$te patriotismul ca till prejllliicitl, pe carc spiritele Iihere, europene, au datoria sa-I aiace, db, spline el, "patriotismul este admirarea poporului pentru tara sa propric, 0 rcvolta in eontra revolutici"; insfiir$it, antipatia lui estc tleopotrivii ell ura de rasa. Brandes simte adanc dcosebirea dintre siingclc lui i;1i al nostru... Ura lui Brandes estc primitiva, mcdicva!i:i; ea i;;i are r1iul1clllcle in prejuuitii instinctive, sau religioase, fara critica, cl tot ce cstI.' al nostru, preeum cl fara uitit'u., tot ee cste jidovese; numai ea zis cosmopo!it, d legli:ura sa (u nationalitatea jidoveasdi, f?i IlIl sc daca poatc profita prin aceasta, de a face paradil eu patriotismuI dancz". Insufletit de aceste scntimente - cum se vede "marc1e critic", a diutat In -;::ursul unei lntregi victi sa sUipancasca opinia publica a poporului Danez, infiltrandu-i toxinele de desorganizare sociaUi cunoscute: cosmoI I ! j 2{)O A. C. r:lTZA politismul, ateismul anti-Cfe!}tin, ~ i anarhic, cu derivate1e lui. Lipsit de orice originalitate ~ i de orice talent real, Georg Brandes a condus aceasUi opera de desorganizare a spiritului national in Dancmarca, mai ales prin ziarul "liberal", sc In1clege , ;;i absolut "dcmocratic" nu mai incapc vorba "politi/zen", din Copenhaga: avand ca editor pe jidanul Hermann Bing; ca inspirator politic, pc fratele sall Eduard Brandes, totodatll critic, literar $i teatral; ca administrator, pe ait frate al sau Emst Brandes, ~ i ca redactori, un trib intreg de jidani, Marcus Rubill, Solomon Solomonsen, frnst Goldsclunidt, Owe Rode, $i a1tii multi, Cu alte cuvinte, intocmai, dar absolut ca "Adev(lrul", la n01: 'i:nsa fara Georg In schimb, "Adevarul" are tot concursul altui "mare critic" de ncam jidovesc ~ - $i ctlm sc intampla, propovaduitor al tcoriilor a c c l u i a ~ Cohen-Brandes, in Romania - "e. DobrogcfllluGltcrea((, tntreitul pseudonim al numeilli silt! adcvarat, Solomon Solomof]ovici Katz, jidall nriginar din Rusia, $i anume din Harkow. Va sa zidi: In toate 1a fel. In Danemarca ins a, actiunea stricatoarc a spijidovesc, a provo cat 0 puternidi impotrivire, a una din manifestatii cstc tocmai 1ucrarea critica a distinsului universitar Konrad Simonsen, de care vorhim. ~ i iata ce ni spune 1 NATIONALITATEA tN ARTA " 261 acest talentat scrjtr, in concluzii (loc. cit. pag. 202): "Dad\ spiritul liberal-jidovese se marginise atunci) la afareri, in tara, el nazuia eulturei nortiice, ~ i en aeeasta tidparea sa, deeM sa-:;;i faca parlui interese. C:u ar fi marturisit ea ei toate aeestea, dad sunt jidani (ihr Wesen als jiidisch wgestanden), daea ar fi recunoscut, ca era g!asul lui I;li mana lui lacob, atunci eel putin ouorabilitatea lor nu ar fi jmtut fi atacatli. Dar ei au plutit supf pavilion fall;l, timp de patrllzeci de ani, ei au depoetizat (verflaeht) ~ i au nimicit coneeptiilc 1I0astre des pre viata, ei au lnrhircit sentimentul nostru ~ i sirntul Ilostru artistic ;;i s'au viirit ea viermii (frassen sich ein) in opinia publica, in critica, in I;ltiinta, Iiteratura, guvern ;;i presL. Pentru Scandilltlvi, spiritul liberal jido\'esc este spiritul vitc1ului de aur, spirit meschin (Geist der Diirfde riitacire sufleteasdi. Simtul sau pentru eultura I;li Iiteratura, estc aec! al omului de afaeeri. Daea iddlc Willi om mare par inveehitc unui nou, timpul se intoarce hotiirit, dar in cea mai mare parte respectuos, dela owul eel marc, al carui suflet a fost soarele unei generatii apuse. Dar dc!a Georg Brandes, para7.itlll, care nu a urmiirit dedt folosul propriu, ~ i a drui pcrsonalitate, tot aUt de zgomotoasa (:a ~ i de Jipsitii de fond sufletese, nu a facut deeM sa samene nerodniria in jurul slin, timpul nou se intoaree ell dispret ~ i compatime;;te pc naivul dintre Danezi, cari s'al! lasat atMa vrcme ca e1 sa Ii irnpl!nii >;Ii cari au tndrumat milltea lor In directia, pe care el a cerut-o. Liberarea de Brandesianism urn'leaza de indata ec devenim cOI1!?tienti de germanismul nostru, deindata ce intelegem, eli ameslecul nostru (Zusammens:hmellung) 1 -I j A. \. t:llZA ell 0 rasa atilt de Indepartata (de firea noastra), precum esie rasa semitidi, ne duce la stiingerea noastre eelor mai bune. De oarece am 19norat acest in ehip naiv, pana acum, ba chiar ne-am sa desehidem porli!e tard noastre jidanilor, vcdem arum, ea poporlll acesta formeazti. patura l10astrii de SIlS, e\ita noastra, pc dnd noi incepem a ne robori pe treapta de jos a unor lueriHori subordonati, clirora 1m Ii ramane dedit sa asculte de cuvantul iidanilor (judischen Parole). Totu;;;i, In poezic, noi Danezii . la noi im;.ine. Poetii nO'?tri eei mai tineri eel mai buni, Iohannes V. lensen lakob Knudsen, sunt manl directi ai Brandesianismullli. Ei aU prins spiritul danez In originalitatea lui, scotftnd la lumina samburele caracteru\ui nostrll - insiindele de rasa, precum SUllt imprcunli crcocute ru sufletul taranullli, inctllratnicie mistcrloasii". Se vede dar, In ee mod hotarlt sc ridid l;'l In Danemarea !;>i 111 Gcrmania, reprezentantii cei mai ale$i ai ai literaturci, lmpotriva cttlturei na(ionale de catre jidani. Notali: ca In Germania, e yorba de J-I einrich Heine, ill Danemarea, de Oeorg Brandes, unul, eel mai mare "critic", edaH, eel mai marc "poet" al jidanHor -- de cu1ture1e nationale respective, ea elemente primejdioase fiintei lor, 'intrueat nu s'all putut asimila. ;;i atunci: dad! $aptezeci de mitioane de Germani, eu 0 civilizaiic literatura temeinica, fata de numai 600.000 de jidani, preeum !?i doaii milioane jamr1tate de Danezi, fata de abia .!.. ........ ,I NAT10NAI,ITAT1DA IN Ait'J'A 2H3 vre-o 5500 (cinei mii cinci sute) de jidani, se ingrijesc de falsificarea eulturei lor l1alionale - !;>i resping eu energie inraurirea striclHoare a spiritului jidovese ell cat mai legitima nu este ingrijirea 110astra, a eelor $eapte milion!1e de Romani, dill Romania libera, faia de vrc-o 500.000 (einei sute de mii) de jidani, adica de zece ori mai mult, ea In Gennania, de l're-o patm slife de ori mai mult, ea in Danemarea! CopellIlfIga, am vazut di avea 476.806 (1901) de loeuitori, eu vre-o 4000 de jidani; Bllcure!jtii aveau, la 1910, aproape 300.000 (293.435) de 10cuitori, din eari desigur vre-o 50.000 de jidani. a dona capitala a tarH, aveall la 1910, 0 popora,ie totala de 79.402 loeuitori, pc jumiHate jidani; pe diud, 111 celelalte ale Moldovei, Fiilticel1i, j)oro/lOi, Boto,'wni, Piatra-Neam(, :iidanii sunt in mare majoritate, sUipinind aproape toate izvoare\e de cal;'tig, propriu zisc ora::;em'l;'ti, In eomerl iudustrie i3i alcatuind astfel clasa de miiloc, pc dud poporatia romaneasea 0 formeaZ3 ftln/talagii, siiraei, pe jumatate rurali, tanc(ionnrii, eari abia pot tral ell salarii minime. Sllltt IlIsli celltrete cu/tarei, ea sedii ale clasci de miiloc, siapane pe izvoarele lnstriiinarea ora:;dor, . a clasei de mijloe--nu Illsemnea/;i al1:i Liceat. i llstrliinarea cultllrei. ;;i sa 1111 sc uite di eceace este irista realitate, de astllzi, a nra"dor instrainatc, ale Moldovei, va fi soarta de miiinc a tuturor 1arii , *'" ...... ,,5 A. e. UlJZA2M a tntregei culturi dad}, 0 puternica reactiune a spiritului national nu se va afirma, fara zabava, pe toate terenurile, !;>i mai intai in domeniul economiei nationale, In care cultura t!;>i are izvoarele ei hranitoare, intocmai ca pomul Inflorit, In pamant. Aceasta este clzemarea timplllui nostra, cea mai de capetenie hotaritoare, putem zice, pentru existenta noastra ca popor de cultura. "Nationalismulu , nu are alt Inteles !;>i aWi menire decat de a organiza aceasta reactiune na(ionala, pe toate terenurile !;>i a face ca ea sa se impuna conduditorilor Statului, prin crearea unei opinii publice ca putere constitutionala, activa, fata de oligarhia partidelor. XVIlI (P.w. Trezirea nationale -la care a contribuit Intr'o larga masura propaganda natioIlalista, prin grai ;;i prin scris --- a facut Insemnate progrese, la noi In 1ara, in ultimul timp. Printre scrierile vrednice de Insemnat, in deosebi pentru intelegerea problemei care au aparut acum mai in urma, putem ti 1913). O. Bogdan-Duiea: Ovreii pl1mlinteni $i subpiim/inteni (pag. 88. Bucure$ti 1913). Cn aceste scrieri, clIprinzand date pozitive si :: , 26flNATIONAI"ITATFlA iN AUT! gure, !;>i dovedind 0 intinsa a subiec- , tului, distinsul publicist d. O. Bogdan-Duidi, a facut un mare serviciu cauzei nationale, intr'un moment cu deosebire critic, la 1913. N. lorga: Problema evreiasra ta Camera. 0 interpelare, cu 0 introducere de A. C. CUZIl ';ii note des pre vechimea evreilor til tadj. (pag. 48. Valenii-de-Mnnte 1910). N. lorgn: Istoria evreilor In (ilrile noastrl? Comunicare facuUi. la Academie in !;>edinta dela 13 Septembrie 1913. Analele Academiei. Seria II. Tom. XXXVI. pag. 42. Bucure!;>ti 1913. In interpelarea sa din Adunarea deputatilor - faia de agitatiile politiee din ,ara d. N. Iorga sllstine punctul de vedere romanesc: plistrarea lU!atillsii a art. 7, din Constitutic, arirmand cit nid Ull guvern nu poate sa dea mai mutt. In eomunicarca dela Acat\emie, cu competenia sa cunoscuta, d. N. iOff';:l lamure:;;te trecutul jidanilor in 1ad! la noi. Dr. N. C. Prtuleseu: SpituLul, Corallul, Talmudul, Cahalul, FratiC-Masolleria (pag. 304. Bu 1913). Dr. N. C. Pauleseu: Sllpliment La rartea: Sf'itatul, Cormml, Ta.'mudlll, Cabalul, Franc-Masoneria (pag. 45 Blll:urc$ti 191.1). In acestc lucrari, i1ustrul profesor de fiziologie dela Facllltatca de Medicina din Bucure!;>ti, d. Dr. N. C. Paulesca, patrunde taina adanca a iudaismului, inved('rand Jegatura dintre credinta 266 267 I I $ .''''''.dl!!!!!!;i!l'I!IMIiWJ!!I'. g.,.." .. 1. ,j.ZZ_ .. sa.._ A. C. GnZA l-