Abaterapia.wordpress.com-Materiale ABA ABAterapia

8/17/2019 Abaterapia.wordpress.com-Materiale ABA ABAterapia

http://slidepdf.com/reader/full/abaterapiawordpresscom-materiale-aba-abaterapia 1/163

abaterapia.wordpress.com https://abaterapia.wordpress.com/category/articole/materiale-ab

Materiale ABA | ABAterapia

Bine ati venit !!! aici voi incerca sa va ajut sa intelegeti ce inseamna autismul si sava pun la dispozitie materiale de lucru.

Archive for the ‘Materiale ABA’ Category

Invatarea sunetelor

SCHEME SI MATERIALE VERBALE PENTRU CONSOLIDAREA SUNETELOR

Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului ‘P’

I. Silabe si logatomi:

1. Exercitii in silabe directe : pa, pe, pi, po, pu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : apa, epe, ipi, opo, upu – cu vocale diferite : ape, api, apo, apu: ipa, ipe, ipo, ipu: opa, ope, opi, opu: upa, upe, upi, upu

3. Exercitii in silabe inverse : ap, ep, ip, op, up

4. Exercitii in logatomi : pap, pep, pip, pop, pup – pronuntat fara vocale p….p, p….p, p….p, p….p

5. Exercitii in combinatii consonatice : pra, pre, pri, pro, pru: spa, spe, spi, spo, spu

II. Cuvinte:

1. Cuvinte cu ‘p’ in pozitie initiala – monosilabice : pa, pai, pat, pas, par, pe, pic, pin, pod, pom, pol,pui, pun;

– bisilabice : pahar, pana, pace, para, pata, pene, pere, pete, pica, pitic, pirat, pila, pojar, poza, pozna, pune, putin; – polisilabice : papara, parasuta, pepene, pericol, pipait, popular, popor, purece, putere, papusa;

2. Cuvinte cu ‘p’ in pozitie mediana: – monosilabice : apt, copt, rupt; – bisilabice : capa, apa, popas, copac, piper, reper, pupic, copil, popor, capot, papuc, prapad; – polisilabice : lopata, capace, repetent, clopotel, plapuma; – cu aglomerari de consoane : sporit, spate, spectacol, spuma, spin, rapsodie, piept, pieptanat, papricas, caprioaracapra;

3. Cuvinte cu ‘p’ la final:

1/16

https://abaterapia.wordpress.com/2011/01/18/invatarea-sunetelor/

https://abaterapia.wordpress.com/category/articole/materiale-aba/

https://abaterapia.wordpress.com/



– monosilabice : tap, nap, sap, cap, chip, tip, dop, hop, plop, strop, snop, lup, rup; – bisilabice : dulap;

III.Propozitii:

In dulap este un nap.In padure e un lup.Rup un par.In spatele spitalului e un plop.Petre ia pere padurete din padure.Crap in patru piatra.Paun a pus pulpa de pui in supa.Pe pat e o plapuma.Poza e pe dulap.Plec poimaine la Predeal.Profesorul a pus popandaul pe pupitru.Pipaie postavul din dulap.Petre s-a luptat piept la piept cu Pavel.Pe patinoar este un hop mare.

Pleci la petrecere?Postesti pana poimaine.Lui Puiu ii plac papanasii, papara si papricasul.Postasul aduce un plic.Daca sapi dupa napi o sa rupi sapa.E copt porumbul?Potopul s-a potolit, dar a prapadit papusoiul.Umple un pahar cu apa!

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI B

I. Silabe si logatomi

1. Exercitii in silabe directe :ba, be, bi, bo, bu;

2. Exercitii in pozitie intervocalica : aba, ebe, ibi, obo, ubu; – cu vocale diferite: abe, abi, abo, abueba, ebi, ebo, ebuiba, ibe, ibo, ibuoba, obe, obi, obuuba, ube, ubi, ubu

3. Exercitii in silabe inverse : ab, eb, ob, ub;4. Exercitii in logatomi: bab, beb, bib, bob, bub; – pronuntat fara vocale: b….b, b….b,b….b,b….b;5. Exercitii in combinatii consonantice : bra, bre, bri, bro, bru-arb, erb, irb, orb, urb-zba, zbe, zbi, zbo, zbu-alb, elb, ilb, olb, ulb;

II. CUVINTE :

1. Cuvinte cu ‘b’ in pozitie initiala :

2/16



– monosilabice : bag, bat, bal, ban, bea, beat, bec, bici, bir, bon, bot, box, bou, bun – bisilabice : balon, bagaj, bara, baie, baton, balon, bere, betiv, bila, bine, bilet, bivol, bocanc, bogat, boala, bufet,buchet, buza,butoi, baieti – polisilabice : balena, balustrada, bivolita, binisor, biberon,boroboata, bomboana, bucatarie, buzunar, bunica;

2. Cuvinte cu ‘b’ in pozitie mediana – monosilabice – bisilabice : baba, laba, roaba, ghebos, soba, toba, Gabi, debit, suba

– polisilabice : cabana, Rebenciuc, rebeli, robotel – cu aglomerari de consoane : bruma, brad, arbore, orbi, zbor, razboi;

3.Cuvinte cu ‘b’ in pozitie finala – monosilabice : slab, bob, rob, cuib, colb, zob, cub, tub, sub, stramb; – bisilabice :surub, porumb

III. Propozitii :

Bine, baiete!Broastele se balacesc in balta.Gabi are bani de buzunar.Sa fierb un porumb?Bag un surub in tub?Porumbelul este alb si slab.Ciorba fierbe.Un cub a cazut sub pat.Berbecul se bate bine.Bebelusul are biberon.Baba da baietilor boabe de porumb.

IV. Cuvinte paronime:

pere-bere; parca-barca; para-bara, paza-baza; poala-boala; par-bar; pile-bile; pun-bun; papa-baba; pruna-brunaSCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘M’

I. Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe : ma, me, mi, mo, mu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : ama, eme, imi, omo, umu – cu vocale diferite :-ame, ami, amo, amu-ema, emi, emo, emu-ima, ime, imo, imu-oma, ome, omi, omu-uma, ume, umi, umu

3. Exercitii in silabe inverse: am, em, im, om, um

4. Exercitii in logatomi: mam, mem, mim, mom, mum-pronuntat fara vocale : m….m,m….m, m….m, m….m

5. Exercitii in combinatii consonantice :-cma, cme, cmi, cmo, cmu-gma, gme, gmi, gmo,gmu

3/16



-sma, sme, smi, smo, smu-zma, ame, zmi, zmo, zmu

II. Cuvinte :

1. Cuvinte cu ‘m’ in pozitie initiala:-monosilabice : mac, mai, mal, mat, mei, meu, mic, miel, miez, mor, mos, mot, mut, ma, mar, manz-bisilabice : mare, maior, masa, mape, masaj, medic, merit, mere, metal, mila, miros, mine, misca, model, morar,motor,mosor, mura, muiat, mujdei, muzeu, mutat, mana, maner, mata, maine-polisilabice : mamifer, marinar, marmura, mecanica, membrane, merituosi,mimica, mireasa, miligram, momeala,monument, mormoloc, multime, multumit, mumie, muzica

2. Cuvinte cu ‘m’ in pozitie mediana-monosilabice-bisilabice : amar, lama, rama, vama, crema, rima, coma, lume, huma, suma, spuma, umar, numar -polisilabice : comanda, caramele, monument, familie, numarati-cu aglomerari de consoane : lemn, somn, domn, pumn, camp, damb, compas

3. Cuvinte cu ‘m’ in pozitie finala-monosilabice : am, cam, ham, geam, Fram, chem, ghem, om, pom, rom, om, cum, film-bisilabice : pilim, zidim, lacom, uram, urcam, caram, sapam, taram-polisilabice : coboram

III. Propozitii

Lampa lumineaza.Ma mir.Man manzul la camp.Maine merg la medic.Ia din pom un mar.Motanul lacom a mancat un morun mare.Manzul musca.Il chem pe Matei la munca.Cumpara un salam mare.La vama e lume multa. EDUCAREA MISCARILOR ARTICULATORII

1. Mobilitatea aparatului fono-articulator :

A. Exercitii de mobilitate a maxilarelor :-exercitii de inchidere si deschidere a gurii;-exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor;-exercitii de alternare a maxilarelor inainte-inapoi;-muscatura

B. Exercitii de mobilitate pentru limba :-limba iese si intra repede (ca la pisica cand bea)-limba miscata de la dreapta la stanga (tic-tacul ceasului)-limba iese in forma de lopata-limba iese in forma de sageata-limba sterge buzele-limba sterge dintii de deasupra-limba sterge dintii de dedesubt

4/16



-miscari circulare ale limbii-limba ghemuita in fundul gurii-miscarile limbii in jos si in sus cu gura deschisa-pronuntarea rapida si repetata a silabei ‘la’-limba la palat si jos

C. Exercitii pentru buze si obraji:-miscari de sugere a obrajilor

-miscari de tuguiere a buzelor -miscari de intindere a buzelor (zambetul)-miscari de rotunjire a buzelor -miscari alternative de intindere si rotunjire a buzelor -miscari de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, morisca-miscari de aburire a oglinzii-miscari de umflare a obrajiilor -vibrarea buzelor -rictusul buzelor

D. Exercitii pentru valul palatin :

-exercitii de imitare a cascatului-exercitii de imitare a inghititului, tusei-miscari de deglutitie

2. Educarea respiratiei

A. Dezvoltarea respiratiei nonverbale : educarea echilibrului intre inspiratie si expiratie (1/2)

Exercitii pentru expiratie-sufla nasul in batista-sufla aerul pe dosul mainii

-tine un fulg in aer -stinge lumanarea-umfla balonul-sufla in apa cu paiul

Exercitii pentru inspiratie-miroase florile-cainele la vanatoare-miroase parfum, spirt, otet etc.

B. Dezvoltarea respiratiei verbale :

Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntieVorbirea in expiratie, fara efort, ritmat

-exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii-exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane-exercitii de pronuntie a unor grupe de vocale pe durata unei expiratii (ai, ei, oi, ua, ue etc.)-exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be, bi, bo… ale, ele, ile…)-exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o expiratie(aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri)-exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec

5/16



-exercitii de respiratie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul diafragmei) : lainceput nonverbal ; cu pronuntie de vocale, silabe, cuvinte ; cu recitare de poezii ; citire in aceasta pozitie cu vocetare

EXERCITII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALA

-sa arate dintii-sa faca trompa-sa sufle in hartii, vata, moristi-sa suga cu paiul un lichid-sa mestece-sa inghita-sa apuce cu dintii sau cu buzele un obiect aflat pe masa-sa umfle sau sa suga obrajii-sa reproduca prin mimica :rasul, plansul, mirarea-sa fluiere-sa scoata limba-sa indrepte limba catre : nas, barbie, comisuri…

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘N’

I.Silabe si logatomi1. Exercitii in silabe directe: na, ne, ni, no, nu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : ana, ene, ini, ono, unu-cu vocale diferite-ena, eni, eno, enu-ina, ine, ino, inu-ona, one, oni, onu-una, une, uni, unu

3. Exercitii in silabe inverse : an, en, in, on, un

4. Exercitii in logatomi : nan, nen, nin, non, nun-pronuntat fara vocale : n….n, n….n, n….n, n….n

5. Exercitii in combinatii consonatice-cna, cne, cni, cno, cnu-gna, gne, gni, gnu, gno-sna, sne, sni, sno, snu

-zna, zne, zni, zno, znu

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘n’ in pozitie initiala-monosilabice : na, nap, nas, nas, ne, neg, nea, nit, nod, nor, nou, nu, nic, nul-bisilabice : nara, nava, nani, necaz, nepot, neted, nisip, nora, noroc, nota, nuca, nufar, namol, navod-polisilabice : natie, neatins, neghina, nevinovat, norocos, numarat

2. Cuvinte cu ‘n’ in pozitie mediana :-monosilabice

6/16



-bisilabice : cana, vana, jena, fina, mina, lina, buna, luna, suna, tuna, mana, zana, lana-polisilabice : inimos, canotaj, renumit-cu aglomerari de consoane : ocna, snoava, runda, condus, pneu, Cantemir, panta, invins

3. Cuvinte cu ‘n’ in pozitie finala-monosilabice : an, ban, Dan, han, Stan, lan, lemn, demn, ren, ten, din, chin, vin, fin, bon, con, ton, bun, sun, tun, fa-bisilabice : Nana, Nina, nene, nebun, senin, venin, noian, baston, nunta-polisilabice : camion, chimion, revelion, magneton

III. Propozitii

-Cine vine?-Vine nasul la fin.-Nina n-are alune.-Nu aud nimic?-N-am nasture la palton.-N-am nisip in pantof.-Ce lana buna are bunica!-La Nimigea a nins.

-Zana mananca alune.-Nanu ia nota noua la pian.-Tin in mana un baston.

IV. Cuvinte paronime-mama-nana-am-an-nod-mod-noi-moi-mai-nai-mor-nor

-mica-nica-cana-cama-coama-coana

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘T’


1. Exercitii in silabe directe : ta, te, ti, to, tu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : ata, ete, iti, oto, utu-cu vocale diferite-ate, ati, ato, atu-eta, eti, eto, etu-ita, ite, ito, itu, ita-ota, ote, oti, otu-uta, ute, uti, utu

3. Exercitii in silabe inverse : at, et, ot, ut

4. Exercitii in logatomi : tat, tet, tit, tot, tut-pronuntat fara vocale :t….t, t….t, t….t, t….t

7/16



5. Exercitii in combinatii consonantice-sta, ste, sti, sto, stu-tra, tre, tri, tro, tru

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie initiala-monosilabice : tanc, tai, tac, tel, tic, tip, tir, tiz, toc, tos, torc, tu, tub, tur, tun, tus, turc, turn, tau-bisilabice : tare, tace, tava, tacam, taxa, tema, tifon, tifos, tipar, timbru,tija, tona, topor, toiag, toca, tufa, tufis, tuse, tunde, taram, tanar, tarat-polisilabice : tabere, taraba, telefon, telegraf, televizor, tiparnita, tirbuson, tovarasa, tocana, tuburi, tuneluri, taietei,tacuta

2. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie mediana-monosilabice : star, stea, stau, stol, stop-bisilabice : fata, bata, lata, rata, vata, Veta, atent, roata, cota, vita, sita, cuta, suta, bata-polisilabice : catarama, perete, patine, trotuar, lopata-cu aglomerari de consoana : gostat, mestec, pasta, astru, castraveti, pastrama, rest, tact, trist

3. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie finala-monosilabice :sat, pat, lat, cat, bat, nit, Pit, bot, cot, vot, lut, mut, rat, tot-bisilabice : palat, sapat, murat, sarat, pachet, parchet, servet, clopot, clocot, robot, socot, pilot, cazut, cusut, durut,facut, palit, patit, urat, tarat, varat-polisilabice : cautat, ajutat, repetent

IV. Propozitii

E fata ta?Toto canta la toba. Acest caiet este ordonat si curat.E tava ta?Ceasul face : tic-tac, tic-tac. A trecut prin sat.Tutu a intrat tiptil si a furat tocul.Tataie a fumat tot tutunul.Pe cutie este desenat un robot.Pe taior este o pata tare urata. Ai pictat un tablou cu anotimpul toamna?Titi a cazut si s-a lovit la cot.

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘D’


1. Exercitii in silabe directe : da, de , di, do, du

2. Exercitii in pozitie semivocalica : ada, ede, idi, odo, udu-cu vocale diferite :-ade, adi, ado, adu-eda, edi, edo, edu-ida, ide, ido, idu

8/16



-oda, ode, odi, odu-uda, ude, udi, udu

3. Exercitii in silabe inverse : ad, ed, od, id, ud

4. Exercitii in logatomi : dad, ded, did, dod, dud-pronuntat fara vocale: d….d, d….d, d….d, d….d

5. Exercitii in combinatii consonatice : dra, dre, dri, dro, dru

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘d’ in pozitie initiala

-monosilabice : dac, dar, dat, da, Dan, de, des, din, dig, doi, dor, dop, dos, du, dus, duc, drag, dreg-bisilabice : daca, data, dator, deget, desen, deloc, divan, Dinu, dobor, dulap, dulau, daram, Danut, dara-polisilabice : datornic, Dacia, degete, decupa, dinozaur, dobora, dolofan, durabil, darama

2. Cuvinte cu ‘d’ in pozitie mediana

-monosilabice : jder -bisilabice : Ada, Rada, cada, cade, rade, sade, vede, zidar, soda, adu, ruda, uda, rade-polisilabice : cadere, Panduru-cu aglomerari de consoane : candelabru, cadru

3. Cuvinte cu ‘d’ final

-monosilabice : vad, cad, rad, zid, nod, pod, ud, sud, vand, bland, blond, Vlad, cald, surd, brad-bisilabice : Arad, aud, neted, comod-polisilabice : vagabond

IV. Propozitii

Ma duc des la Deva. Adu-mi repede din dulap ghidul.Deseori ma doare degetul.Dudu e in pod.Cine doarme dupa divan.Rad cand il vad dansand.Iti dau un desen in dar.Daria s-a dus sa ia doi dovleci.Radu vinde dulapul din debara.Mi-e dor de Dan.Ma duc sa-l vad duminica.Dacia era tara Dacilor.Duc in pod lada de brad.Doi dinti cad din cauza dulciurilor.

V. Cuvinte paronime

tus-dustata-datatuna-dunatoamna-doamna

9/16



topor-dobor vata-vadaclatite-claditetrepte-dreptevatra-vadralata-ladapod-potspate-spade

roate-roade

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘C’


1. Exercitii in silabe directe : ca, che, chi, co, cu

2. Exercitii in pozitie intervocalica: aca, eche, ichi, oco, ucu-cu vocale diferite-ache, achi, aco, acu-eca, echi, eco, ecu-ica, iche, ico, icu-oca, oche, ochi, ocu-uca, uche, uchi, ucu

3. Exercitii in silabe inverse : ac, ec, ic, oc, uc

4. Exercitii in logatomi : cac, chec, chic, coc, cuc-pronuntat fara vocale : c….c, c….c, c….c, c….c

5. Exercitii in combinatii consonatice :-cra, cre, cri, cro, cru

-cla, cle, cli, clo, clu

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘c’ in pozitie initiala

-monosilabice : ca, car, cal, cad, cam, car, cap, cas, caz, chel, chef, chem, chip, chin, cos, cos, copt, corn, colb, cu,curm, cub, cuib, cat-bisilabice : cana, casa, cale, cafea, caiet, cheie, chenar, cheama, chipiu,chifla, chimen, chibrit, copil, coleg, cotet, cosit, curaj, curat, cuier, cules, curea, curte, calut, caine, cantar, carma,carpa, cantar, carnat

-polisilabice : cabana, caravana, cafeluta, cheita, chitara, Chirila, Chiriac, copacel, conace, cunoscut, curios,curajos, cuminte, cuvios, cantaret

2. Cuvinte cu ‘c’ in pozitie mediana :

-monosilabice : ochi-bisilabice : acar, vaca, vacar, pacat, pachet, buchet, pachet, baschet, parchet, rechin, Achim, urechi, ridichi, local,frica, pica, Rica, ciocan, duca, nuca, Luca-polisilabice : acadea, racheta, ochelari, jacheta, tabachera, pachete, stacheta, buchetel, inchide, rochie, deschide,manechin, strachina, smochina, ocolit, racolat, decorat, decupat, descusut, recunoscut, pereche, ureche, ridiche,Enache, Costache

10/16



-cu aglomerari de consoane : recrutat, acrit, sacre, faclie

3. Cuvinte cu ‘c’ in pozitie finala

-monosilabice : ac, fac, rac, mac, sac, tac, zac, bec, sec, chec, foc, zic, mic, joc, soc, toc, duc, nuc, suc-bisilabice : arac, hamac, sarac, gandac, imbrac, berbec, bunic, ibric, paznic, voinic, boboc, noroc, deloc, aduc,usuc, butuc.

IV. Propozitii

Tac si fac.Costica a cazut si are acum un cucui cat o nuca. Acarul este sarac.In cuptor coc un cozonac cu nuca, un colac si un chec.In cos e un cas.Caietul si cartea copilului cel mic e la colegul de banca.Ma duc la nuc.Cocosul canta : Cucurigu! Cucurigu!

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘G’


1. Exercitii in silabe directe : ga, ghe, ghi, go, gu2. Exercitii in pozitie intervocalica : aga, eghe, ighi, ogo, ugu-cu vocale diferite-aghe, aghi, ago, agu-ega, eghi, ego, egu-iga, ighe, igo, igu-oga, oghe, oghi, ogu-uga, ughe, ughi, ugu

3. Exercitii in silabe inverse : ag, eg, og, ig, ug

4. Exercitii in logatomi : gag, gheg, ghig, gog, gug-pronuntat fara vocale : g….g, g….g, g….g, g….g

5. Exercitii in combinatii consonantice :-gra, gre, gri, gro, gru-gla, gle, gli, glo, glu

II. Cuvinte

1.Cuvinte cu ‘g’ in pozitie initiala :

-monosilabice : gard, gal, ghem, gheb, ghid, ghici, gol, gat-bisilabice : gara, gata, ghetar, ghetus, gheata, gherghef, ghicit, ghiara, golan, golit, goana, guma, gura, gusa, gulergunoi, gasit, gatit, gaza, gadil, graba, grasa, groasa, grozav, grane, glanda-polisilabice : garoafa, garaje, galosi, Gheorghita, ghereta, ghetuta, ghiocel, ghirlanda, ghicitoare, rogojina, ragusit

2. Cuvinte cu ‘g’ in pozitie mediana

-bisilabice : agat, baga, magar, legat, Anghel, lighean, tejghea, inghet, inghit, triunghi, mugur -polisilabice : topogan, gologan, buzdugan, Anghelina, inghetata, privighetoare, franghie, unghie, parghie, inghitite,

11/16



neghina, rogojina, pogoane, paguba-cu aglomerari de consoane : regret, reglat, gluga, ingradit

3. Cuvinte cu ‘g’ in pozitie finala

-monosilabice : fag, bag, leg, neg, dig, rog, jug, fug, rug-bisilabice : aleg, olog, alerg, coleg, briceag

IV. Propozitii

Fug dupa gaina.Gardul din lemn de fag este lung.In amurg vin gastele din grang. Arghir are inghetata cu gust de fragute.Fug pe dig.Gherghina a golit galeata cu gogosari. Aleg un fag si-mi leg murgul de el.Privighetoarea are glas ingeresc.Merg sa dreg strungul. Ai ghicit ghicitoarea lui Anghel?

V. Cuvinte paronime

creier-greier cara-garacaz-gazcocosi-gogosicoala-goalafac-fagcoarne-goarnecat-gatlunca-lungastanca-stanga

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘H’


1. Exercitii in silabe directe :-prelungit – hhha, hhhe. hhhi, hhho, hhhu-neprelungit – ha, he, hi, ho, hu

2. Exercitii in pozitie intervoalica : aha, ehe, ihi, oho, uhu-cu vocale diferite-ahe, ahi, aho, ahu-eha, ehi, eho,ehu-iha, ihe, iho, ihu-oha, ohe, ohi, ohu-uha, uhe, uhi, uho

3. Exercitii in silabe inverse-prelungit : ahhh. ehhh, ihhh, ohhh, uhhh-neprelungit : ah, eh, ih, oh, uh

12/16



4. Exercitii in logatomi : hah, heh, hih, hoh, huh-pronuntare fara vocale : h….h, h….h, h….h, h….h

5. Exercitii in combinatii consonantice : hra, hre, hri, hro, hru

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘h’ in pozitie initiala :

-monosilabice : hai, han, ham, hal, haz, hap, har, hei, hop, hol, horn, hot,-bisilabice : hala, halat, haita, harnic, halva, harta, hamal, hamac, hinta, hora, hotel, hotar, homar, huma-polisilabice : harnica, Horatiu

2. Cuvinte cu ‘h’ in pozitie mediana

-bisilabice : aha!, pahar, rahat, Oho!, Mihai, puhoi, Bihor, zahar -polisilabice : pahare, bihoreanca

3. Cuvinte cu ‘h’ in pozitie finala

-monosilabice :ah!, sah, ceh, oh, duh-bisilabice : valah

III. Propozitii

Halal hamac!Hangiul de la Hanul Homer este harnic.Hilda a varsat un pahar cu zahar.Puhoiul distruge holdele.Hagi i-a venit de hac hotului.L-a inhamat cu hamuri si haturi. A pus haina si halatul in hol.Haide in hamac sa ne dam uta.In hora s-a prins si un ceh.Hai dupa halvita!

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘F’


1. Exercitii in silabe directe-prelungit : fffa, fffe, fffi, fffo, fffu-neprelungit : fa, fe, fi, fo, fu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : afa, efe, ifi, ofo, ufu-cu vocale diferite-afe, efi, efo, efu-ifa, ife, ifo, ifu-ofa, ofe, ofi, ofu-ufa, ufe, ufi, ufo

3. Exercitii in silabe inverse – prelungit – afff, efff, ifff, offf, ufff – neprelungit – af, ef, if, of, uf

13/16



4. Exercitii in logatomi : faf, fef, fif, fof, fuf -pronuntare fara vocale : f…f, f….f, f….f, f….f

5. Exercitii de diferentiere :-fa-va:fe-ve;fi-vi;fo-vo;fu-vu-af-av;ef-ev;if-iv;of-ov;uf-uv;-afa-ava;efe-eve;ifi-ivi;ofo-ovo;ufu-uvu;-faf-vav;fef-vev;fif-viv;fof-vov;fuf-vuv;

-fav-vaf;fev-vef;fiv-vif;fov-vof;fuv-vuf;6. Exercitii in combinatii consonantice :-fla, fle, fli, flo, flu-fra, fre, fri, fro, fru

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘f’ in pozitie initiala-monosilabice: far, fac, fan, fag, fes, fel, ferm, fier, fin, fix, fiu, foi, foc, fus,fum, fug, fur, fan-bisilabice : face, fata, faima, fete, fidea, ficat, filmat, fota, fochist, foca, fura, fular, fara, faras-polisilabice : familie, farfurie, felicitare, fericita, firava, firisor, fotografie, fotoliu, fulare, furtuna, fantana-cu ‘f’ urmat de consoana : flanela, flamand, fluture, Fram, fragi, frisca, framanta, frana

2. Cuvinte cu ‘f’ in pozitie mediana :-monosilabice : ceafa, suferi, tufis, cofa, rufa, tufa, cufar, nufar -polisilabice : rafala, preface, fanfara, cofetarie, cafenea, foarfeca, scufita, portofoliu, cearceafuri – cu grupe consonantice : refren, inflorit, umflat

3. Cuvinte cu ‘f’ in pozitie finala-monosilabice : jaf, praf, sef, chef, of, coif, puf, buf -bisilabice : pilaf, cearceaf, pantof, cartof, sidef -polisilabice : paragraf, fotograf, pamatuf

III. Propozitii

Fac foc.Fota Frusinei este foarte frumoasa.Stefan tremura de frica in fata lui Fanel.Ia pilaf cu furculita.Fata si-a ferit fata de fum.Trandafir are o fotografie cu toata familia.Funda ta este foarte frumoasa.Firul este fin.Of, ce cartof!In fata fanfarei e mare forfota.Pufoaica are puf.Foarte frumoasa este fapta lui Filip.Fii fericit!

IV. Cuvinte paronime

fata-vatafila-vilafii-vii

14/16



foi-voifin-vinfar-var faca-vacafina-vinafag-vagfaza-vaza

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘V’I. Silabe si logatomi

1. Exercitii in silabe directe-prelungit : vvva, vvve, vvvi, vvvo, vvvu-neprelungit : va, ve, vi, vo, vu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : ava, eve, ivi, ovo, uvu-cu vocale diferite –-ave, avi, avo, avu-eva, evi, evo, evu-iva, ive, ivo, ivu-ova, ove, ovi, ovu-uva, uve, uvi, uvo

3. Exercitii in vocale inverse-prelungit : avvv, evvv, ivvv, ovvv, uvvv-neprelungit : av, ev, iv, ov, uv

4. Exercitii in logatomi :vav, vev, viv, vov, vuv-pronuntare fara vocale :v….v, v….v, v….v, v….v

5. Exercitii de diferentiere :-va-fa;ve-fe;vi-fi;vo-fo;vu-fu-av-af;ev-ef;iv-if;ov-of;uv-uf;-ava-afa;eve-efe;ivi-ifi;ovo-ofo;uvu-ufu-vav-faf;vev-fef;viv-fif;vov-fof;vuv-fuf -vaf-fav;vef-fev;vif-fiv;vof-fov;vuf-fuv

6. Exercitii in combinatii consonantice :-vla, vle, vli, vlo, vlu-vra, vre, vri, vro, vru

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘v’ in pozitie initiala-monosilabice : vai, var, val, vas, vest, vin, vis, viu, voi, vom, vor, vad, val, var, vasc, vand-bisilabice : vale, vara, vagon, vapor, vata, vesel, vecin, verde, vie, visin, vila, vita, vitel, viata, voce, voios, voinic,vorbe, vulpe, vacar, vanat, vanat-polisilabice : vapoare, varicela, vagoane, veverita, vecina, vizita, vitrina, voiosie, vodevil, vulcane, vanatoare,varuita – cu ‘v’ urmat de consoana : vrea, vrabie, vrute, vrabiute, Vlad, vlastar

2. Cuvinte cu ‘v’ in pozitie mediana

15/16



-bisilabice : avar, nava, oval, divan, lava, tava, Sava, avea, divin, bivol, covor, avut-polisilabice : livada, covata, Sovata, revedere, avion, pavilion, covoras, evoca, avutie, azvarlit

3. Cuvinte cu ‘v’ in pozitie finala:-monosilabice : brav, grav, tiv, mov-bisilabice : narav, bolnav, zugrav, elev, betiv, pasiv, morcov, plesuv-polisilabice : emotiv, uscativ

III. Propozitii

Vine vara. Am avut un covor vopsit cu mov.Vad vaca vecinilor.Vera e vesela, desi e vinovata.Vii la vita de vie?Vom vopsi vitrina cu vopsea verde.Vino, sa vezi vulpea !Victor serveste pe tava vanatul.Betivul este vorbaret si guraliv.

Vasile e bolnav grav.Vanzatoarea a vandut cateva volume de versuri scrise de Vasile Voiculescu.

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘S’


1. Exercitii cu silabe directe-prelungit : sssa, ssse, sssi, ssso, sssu-neprelungit : sa, se, si, so, su-repetate : sasa, sese, sisi, soso, susu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : asa, ese, isi, oso, usu-cu vocale diferite :-ase, esa, isa, osa, usa-asi, esi, ise, ose, use-aso, eso, iso, osi, usi-asu, esu, isu, osu, usu

3. Exercitii cu silabe inverse-prelungit : asss, esss, isss, osss, usss-neprelungit : as, es, is, os, us

4. Exercitii in logatomi : sas, ses, sis, sos, sus

5. Exercitii in combinatii consonantice-sca, sche, schi, sco, scu-scra, scre, scri, scro, scru-sfa, sfe, sfi, sfo, sfu-sma, sme, smi, smo, smu-spa, spe, spi, spo, spu-spla, sple, spli, splo, splu-sta, ste, sti, sto, stu-stra, stre, stri, stro, stru

16/16



-sna, sne, sni, sno, snu-sla, sle, sli, slo, slu

6. Exercitii de diferentiere-sa-za; as-az; asa-aza; saz-zas-se-ze; es-ez; ese-zez; sez-zes-si-zi; is-iz; isi-izi; siz-zis-so-zo; os-oz; oso-ozo; sos-zoz; soz-zos

-su-zu; us-uz; usu-uzu; sus-zuz; suz-zus7. Exercitii in combinatie cu diftongi : sea, sia, sie, sio, soa

8. Structuri verbale progresive prin aditie :

-SA-sa_c; sa_t; sa_p; sa-pa; sa-re; sa-nie; sa-bieca-sa; ma-sa; pa-sa; ra-sa;var-sa-te; ca-sa-te; la-sa-te;fru-moa-sa; a-lea-sa

-SE –se_r; se_t; se_c; se-re, se-te, se-caca-se; va-se; me-se; de-se; pa-se; vi-se; tre-seme-se-rie; ve-se-la; po-se-da; ca-se-rie;ma-ta-se;

-SI-si-la; si-ta; si-ne;co-si; vop-si; do-si; ga-side-si-gur;pa-ra-si

-SO-so_c; so_l; so_i; so-ia; soa-re; somn; so-da;fa-so-le

-SU-su_c; su_r; surd; suis, su-pa; su-ro-rira-su-net

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie initiala-monosilabice : sec, set, semn, sac, sarg, sat, sap, sar, sac, sol, somn, soi, sub, suc, sur, sug, sun, sul, surd-bisilabice : sete, sere, secret, sera, select, sita, sila, sica, sile, sifon, sirop, sarat, sapun, sarba, sarma, sala, salamsalut, sare, sate, sapa, Sava, sora, soda, soba, soldat, sonda, suta, suma, supa, sunet-polisilabice : semafor, secure, secunda, seringa, sirena, silaba, simpatie, sanatate, saturat, sambata, sambure,sacosa, salata, sanie, salvare, sonerie, sorcova, surade, suparat-cu grupe consonatice : schelet, schimba, scari, scandura, scara, scade, scoala, scor, scufunda, scrum, sfetnic,sfios, sfatos, sfada, sfoara, smerit, smoc, smucit, speriat, speranta, spital, spirt, spalat, span, spart, spatiu,spada,spate, spala, spaghete, sport, spune, splendid, splina, stea, steag, stima, stilou, stapan, stana, stau, stol,stup, striga, stranut, strabun, strada, stropitoare, strungar, strut, snop, sleit, slabut, slaba, sloi, sluga.

17/16



2. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie mediana :-monosilabice : vest, test, pisc, plisc, disc, vasc, pasc, nasc, trosc!, must,-bisilabice : mese, dese, desen, nisp, visa, vopsi, lipsi, nasuc, rasul, casa, masa, lasa, rasa, coase, dosar, mosor,cosor, bursuc, dansul-polisilabice : meserie, desigur, profesor, risipit, pisica,casatorie, pasarele, rasaduri, masura, casare, pasaje, pasarefasole, matase, mirosi, folosi, musafir, busola, pensula, insula.-cu grupe consonantice: cascheta, baschet, descheiat, deschis, basca, pescar, cascada, viscol, descoperi, ascuns,biscuit, discret, basme, cosmetice, Cosmin, casma, basma, cosmonaut, aspecte, spectacol, castel, mesteca,

pastila, pistil, pastai, asta, castan, castron, castor, pistol, costum, destul, castravete.

3. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie finala-monosilabice : des, ies, fes, ness, vis, zis, pis!, ras, plans, as, nas, las, pas, vas, ras, os, cos, dos, ros, tos, dus, fusrus, pus-bisilabice : ales, cules, Paris, apas, vars, compas, ramas, pufos, ploios, voios, miros, ghebos, barbos, apus, cactus-polisilabice : calduros, serios, scorburos, inimos

III. Propozitii

Sandu este vesel.

Sica coase.Savu sta acasa.Costel s-a dus.Masa este pusa.Stai in sat?Vasile este sanatos.Sacul este spart.Sa-mi scrii scrisoare.Pisica se spala.Steagul este sus.Sanda a scris o scrisoare sorei tale.

E soare si senin astazi.Soarele straluceste sus pe cer.Sandu a sosit aseara.Sica se spala in sila.Silviu scapa salata in supa.Sorin are o salopeta noua.Seara se lasa peste sat.

IV. Cuvinte paronime –s cu s (de la sarpe)scoala-scoaladus-dusnas- naspeste-pestesura-suramusca-muscalas-laspaste-pastecreste-creste

–s cu z

18/16



sare-zaresac-zacgroasa-groazaseama-zeamaseu-zeuvarsa-varzapasa-pazaoase-oaze

ser-zer vase-vazerasa-raza

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘Z’


1. Exercitii in silabe directe-prelungit : zzza, zzze, zzzi, zzzo, zzzu-neprelungit : za, ze, zi, zo, zu

2. Exercitii in pozitie intervocalica-aza, eze, izi, ozo, uzu-cu vocale diferite-aze, azi, azo, azu-eza, ezi, ezo, ezu-iza, ize, izo, izu-oza, oze, ozi, ozu-uza, uze, uzi, uzo

3. Exercitii in silabe inverse

-prelungit – azzz, ezzz, izzz, ozzz, uzzz-neprelungit – az, ez, iz, oz, uz

4. Exercitii in logatomi :-zaz, zez, ziz, zoz, zuz-pronuntare fara vocale z…z, z…z, z…z, z…z

5. Exercitii de diferentiere:-ze-se; zi-si; za-sa; zo-so; zu-su-ez-es; iz-is; az-as; oz-os; uz-us-eze-ese; izi-isi; aza-asa; ozo-oso; uzu-usu

-zez-ses; ziz-sis; zaz-sas; zoz-sos; zuz-sus-zes-sez; zis-siz; zas-saz; zos-soz; zus-suz

6. Exercitii in combinatii consonantice :-zba, zbe, zbi, zbo, zbu-zda, zde, zdi, zdo, zdu-zla, zle, zli, zlo, zlu-zma, zme, zmi, zmo, zmu-zna, zne, zni, zno, znu

II. Cuvinte

19/16



1. Cuvinte cu ‘z’ in pozitie initiala :-monosilabice : zer, zel, zeu, zi, zid, zic, zau, za, zat, zar, zac, zor, zob-bisilabice : zebra, zeama, zece, zestre, zefir, zice, ziua, zile, zidar, zimbru, zavoi, zaduf, zana, zahar, zare, zale,Zamfir, zona, zumzet, zulufi-polisilabice : zicatoare, Zimnicea, ziarist, zapada, zambeste, zarzare, zadarnic, zoologica, zorele, zurgalai, zugravi-cu ‘z’ urmat de consoana : zmeu, zdrobit, zbor, zburdalnic, zmeura, zgarda, zloata, zvon, zbiara

2. Cuvinte cu ‘z’ in pozitie mediana :

-monosilabice : brazi, lazi, blonzi, uzi-bisilabice : raze, paza, barza, varza, buze, bezea, bazin, fazan, cazan, vaza, baza, Azor, cazut, vazut-polisilabice : cazarma, cazane, duzina, uzina, depozit, magazin, cozonac, dezordonat, difuzor, buzunar, frunzulita,mazare, pupaza, pauza-cu grupe consonantice : izvor, azvarli, izbanda, pozna, paznic, izbi, izbucni, izma, cizma, cazma, ghiozdan

3. Cuvinte cu ‘z’ in pozitie finala-monosilabice : caz, gaz, iaz, haz, praz, treaz, crez, miez, iz, loz, roz, uz-bisilabice : necaz, obraz, pervaz, macaz, Bicaz, orez, vanez, moloz, abuz, refuz, ovaz-polisilabice : aragaz, desenez, colorez, titirez, autobuz, troleibuz

III. PropozitiiZidarul lucreaza.Roza e in poza.Zarul este pe ziar.Fac haz de necaz. A zidit un zid.Branza are zer.Visez sa vanez un bizon.Zoica pune in zeama zarzavat.Zizi mi-a spus ca pleaca in zorii zilei la Mizil.

Pastrez putin orez pentru supa.


zare-sare; zac-sac; groaza-grosa; zeama-seama; zale-sale; paza-pasa; oaze-oase; zer-ser; vaze-vase; zeu-seu;raza-rasa

… voi continua cu litera ‘sh’ , pentru ca imi este greu sa dactilografiez cu ‘sh’ voi folosi simplu ‘s’, atentie la citit …

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘S’


1. Exercitii in silabe directe-prelungit :sssa, ssse, sssi, ssso, sssu-neprelungit : sa, se,si, so,su-se pronunta consoanele cu maxilarele stranse, se face pauza, apoi se deschide brusc :-s-a, s-e, s-i, s-o, s-u-sa-sa, se-se, si-si, so-so, su-su

2. Exercitii in pozitie intervocalica-asa, ese, isi, oso, usucu vocale diferite

20/16



-ase, asi, aso, asu-esa, esi, eso, esu-isa, ise, iso, isu-osa, ose, osi, osu-usa, use, usi, uso

3. Exercitii in silabe inverse :-prelungit : asss, esss, isss, osss, usss

-neprelungit : as, es, is, os, us4. Exercitii in logatomi :sas, ses, sis, sos, sus-pronuntare fara vocale : s…s, s…s, s…s, s…s

5. Exercitii in combinatii consonantice :-spa, spe, spi, spo, spu-sta, ste, sti, sto, stu-sca, sche, schi, sco, scu-sma, sme, smi, smo, smu-sna, sne, sni, sno, snu

-stra, stre, stri, stro, stru6. Exercitii de diferentiere :s cu ssa-sa; se-se; si-si; so-so; su-suas-as; es-es; is-is; os-os; us-usasa-asa; ese-ese; isi-isi; oso-oso; usu-ususas-sas; ses-ses; sis-sis; sos-sos; sus-sus

s cu jsa-ja; se-je; si-ji; so-jo; su-ju

as-aj; es-ej; is-ij; os-oj; us-ujasa-aja; ese-eje; isi-iji; oso-ojo; usu-ujusas-jaj; ses-jej; sis-jij; sos-joj; sus-juj

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie initiala :-monosilabice : soc, sut, sah, sa, sant, sef, serpi, sir -bisilabice : sopti, soson, suba, sura, surub, sase, sarpe, sapca, sade, sapte, sale, salau, saref, sina, siroi, siret-polisilabice : soparla, soricel, sobolan, sugubat, santier, servetel, semineu-cu grupe consonantice : snur, snitel, spaclu, scoala, sterge, strand

2. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie mediana :-bisilabice : usor, rosu, Misu, Nusa, asez, cosar, tusi, pasi, desi, visin, fisa, gusa, cresa, mesa-polisilabice : rosie, puisor, matusa, manusa, papusa, orasel, cirese, visine, masina, camasa-cu grupuri consonantice : postas, peste, mester, creste, vested, prastie, liniste, cleste, ceasca, cusca, pusca,cascaval,closca, frisca, morisca, dusman, mosneag

3. Cuvinte cu ‘s’ in pozitie finala :-monoslabice : cos, mos, bors, dus, tus, cas, nas, les-bisilabice : cocos, tarus, golas, faras, codas, cosas, oras, lenes, tufis, ghetus, culcus-polisilabice : cocolos, galbenus, carabus, derdelus, covoras, umeras, copilas, bogatas, acoperis, tovaras

21/16



3. Propozitii

Salul este rosu.Sade pe sina.Musc dintr-o rosie.Labus este la culcus.Pe ghetus este alunecus.Serban este un scolar pus pe sotii.

In tufis este un cocos rosu. Am prins surubul cu un cleste.Postasul aduce posta la scoala.

IV. Cuvinte paronimecos-cos, paznic-pasnic, peste-peste, sale-zale, sura-sura, sale-sale, scoala-scoala, creste-creste, paste-paste, piscpisc, soc-soc.

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘J’


1. Exercitii in silabe directe-prelungit : jjja, jjje, jjji, jjjo, jjju-neprelungit : ja, je, ji, jo, ju-rostirea consoanelor cu maxilarele stranse si deschidere brusca si larga la vocale : j-a, j-e, j-i, j-o, j-u

2. Exercitii in pozitie intervocalica:-aja, eje, iji, ojo, ujucu vocale diferite :-aje, aji, ajo, aju-eja, eji, ejo, eju-ija, ije, ijo, iju-oja, oje, oji, oju-uja, uje, uji, ujo

3. Exercitii in silabe indirecte-prelungit : ajjj, ejjj, ijjj, ojjj, ujjj-neprelungit : aj, ej, ij, oj, uj

4. Exercitii in logatomi-jaj, jej, jij, joj, juj-pronuntare fara vocale j…j, j…j, j…j, j…j

5. Exercitii in combinatii consonantice :-jga, jghe, jghi, jgo, jgu-jda. jde, jdi, jdo, jdu

6. Exercitii de diferentierecu j si z-ja-za; je-ze; ji-zi; jo-zo; ju-zu;-aj-az; ej-ez; ij-iz; oj-oz; uj-uz-aja-aza; eje-eze; iji-izi; ojo-ozo; uju-uzu-jaj-zaz; jej-zez; jij-ziz; joj-zoz; juj-zuz-jaz-zaj; jez-zej; jiz-zij; joz-zoj; juz-zuj

22/16



II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘j’ in pozitie initiala-monosilabice : joi, jos, jug, jur, jar, jet-bisilabice : joaca, Joseni, judec, jumari, jalon, jale, Jeana, jeli, jeleu,jerseu, jena, jeton-polisilabice : Joiana, jucarii, jucatori, judecator, Janina, jalnica, Japonia, Jenica, jetoane, jeleuri, Jianu-cu grupe consonantice : jgheab, jder

2. Cuvinte cu ‘j’ in pozitie mediana :-monosilabice : coji-bisilabice : mojar, pojar, stejar, bujie, mojic, cojoc, major, Bujor, ajut, coaja, grija-polisilabice : pijama, deranja, incuraja, etajara, dirijor, ingrijorat, abajur, grijuliu-cu ‘j’ urmat de consoane : grajd, mijloc, bajbai, bojdeuca, tejghea

3. Cuvinte cu ‘j’ in pozitie finala :-monosilabice : Gorj, ruj, Cluj, gaj, bej, Dej-bisilabice : etaj, bagaj, curaj, garaj, marcaj, viraj, vartej, gatlej-polisilabice : bobinaj, canotaj, pilotaj

III. Propozitii

Dirijeaza Bujor.Joci joi?Jean are cojoc.Jenica s-a julit.Jur imprejur este jale. Ajuta-ma la bagaje.Jurnalul e din Dej.Juju se joaca cu jucaria Jeanei.S-au manjit cu ruj pe obraji.

Judecatorul a judecat just. SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI ‘T’I. Silabe si logatomi

1. Unirea sunetelor componente prin disparitia progresiva a pauzeit……………st………….st……….st…….st….st..s

ts2. Silabe directe : ta, te, ti, to, tu

3. Exercitii in pozitie intervocalica-ata, ete, iti, oto, utucu vocale diferite-ate, ati, ato, atu-eta, eti, eto, etu-ita, ite, ito, itu-ota, ote, oti, otu

23/16



-uta, ute, uti, uto

4. Silabe inverse : at, et, it, ot, ut

5. Exercitii in logatomi : tat, tet, tit, tot, tut-pronuntare fara vocale : t…t, t…t, t…t, t…t

6. Exercitii de diferentieres-z si t(ts) – s(sh)

ses-zez; sis-ziz; sas-zaz; sos-zoz; sus-zuz;tet-ses; tit-sis; tat-sas; tot-sos; tut-suste-te; ti-ti; ta-ta; to-to; tu-tute-se; ti-si, to-so; tu-su; ta-sa

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie initiala-monosilabice : tep, tes, tel, tepi, tip, tin, tarm, tap, tar, tol-bisilabice : teapa, teava, tipat, tigan, tinta, taran, tarus, tara-polisilabice : telina, tarana, tigara, taranca, tarai

2. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie mediana-monosilabice : poti, copti, moti-bisilabice : mate, rate, fata, bete, cutit, catel, otet, vitel, vita, gheata-polisilabice : incalta, ameninta, intepa, portelan, lectia, certati, multumiti, parinti, incaltaminte, balanta, dorinta,

3. Cuvinte cu ‘t’ in pozitie finala-monosilabice : zat, mat, lat, hot, mot, sot, bat, put, strut-bisilabice : cotet, podet, agat, Danut, calut, dragut-cu grupe consonantice : jilt, colt, calt

III. Propozitii

Lenuta tipa.Un bat e la put.Mita are ata.Ticu are vitel.Beti tuica ?Taranul ia cutitul.Cutitul e ascutit.Linga balti sunt multi tantari.Danut e un baietel dragut.

Sita s-a intepat in ac cand tesea cu ata o pernita.Taranca tine fetita in brate ca sa-i dea tata.


ate-acetine-sinetel-celteapa-ceapaplati-placimunti-munci

24/16



tar-jar tol-soltes-sesmot-mos

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI ‘CE’ SI ‘CI’


1. Exercitii in silabe directe-cu pauzace-a; ce-e; ce-i; ce-o; ce-uci-a; ci-e; ci-i; ci-o; ci-u-unit cu vocalecea, cee, cei, ceo, ceucia, cie, cii, cio, ciu

2. Exercitii in pozitie intervocalica-separata-ce-a; e-ce-e; i-ce-i; o-ce-o; u-ce-ua-ci-a; e-ci-e; i-ci-i; o-ci-o; u-ci-u-unitacea, ecee, icei, oceo, uceuacia, ecie, icii, ocio, uciu

3. Exercitii in silabe inverse-separata-ce; e-ce; i-ce, o-ce, u-cea-ci; e-ci; i-ci; o-ci; u-ci-unit

ace, ece, ice, oce, uceaci, eci, ici, oci, uci

4. Exercitii in logatomi-separat :ce-a-ce; ce-e-ce; ce-i-ce; ce-o-ce; ce-u-ceci-a-ci; ci-e-ci; ci-i-ci; ci-o-ci; ci-u-ci-unit :ceace; ceece, ceice, ceoce, ceuceciaci, cieci, ciici, cioci, ciuci

5. Exercitii cu consoanece-b, ce-c, ce-d, ce-f, ce-g, ce-h, ce-j, ce-l, ce-m, ce-n, ce-r,ce-s, ce-t, ce-v,ce-xceb, cec, ced, cef, ceg, ceh, cej, cel, cem, cen, cer, ces, cet, cev, cex

ci-b, ci-c, ci-d, ci-f, ci-g, ci-h, ci-j, ci-l, ci-m, ci-n, ci-r, ci-s, ci-t, ci-v, ci-xcib, cic, cid, cif, cig, cih, cij, cil, cim, cin, cir, cis, cit, civ, cix

II. Cuvinte

A. Cuvinte cu ‘ce’ in pozitie initiala-monosilabice : ce, cea, cerc, ceas, ceai, cer, cel, cei, cerb

25/16



-bisilabice : cere, ceva, ceapa, cearta, ceaun, ceainic, ceata, ceara, ceafa, cercel, cerdac-polisilabice : cerneala, cercetat, cealalta, cenusa, celofan

Cuvinte cu ‘ci’ in pozitie initiala-monosilabice : ci, ciob, cioc, ciot, ciur, circ, cinci-bisilabice : cifre, cina, cires, ciocan, cioban, ciomag, cip!, ciorap, cizme, cioara, ciulin, ciupit, cizmar, cimpoi-polisilabice : cinema, cineva, cireada, ciripi, citire, circula, cicoare, ciocolata, cinematograf

B. Cuvinte cu ‘ce’ in pozitie mediana-bisilabice : secer, briceag, Mircea-polisilabice : secera, inceput, vecernicie, macese, cercelus, incearca

Cuvinte cu ‘ci’ in pozitie mediana-bisilabice : vecin, sucit, racit, macin, fecior, lucios, picior, vaccin-polisilabice : macina, radacina, vecina, salcii, muncitor, adancime, bicicleta, fericit, accidenta, harnicie, felicitare,cauciuc

C. Cuvinte cu ‘ce’ in pozitie finala-bisilabice : zece, cruce, rece, ace, face, pace, plate, tace, coace, duce, zice, dulce, fiice, trece, toarce-polisilabice : intoarce, incoace, cojoace, rascruce

Cuvinte cu ‘ci’ in pozitie finala-monosilabice : taci, zici, faci, duci, maci, raci, daci, saci, coci, joci, mici, roci, furci, maci, sepci, barci, melci, banci-bisilabice : papuci, arici, saraci, pisici, piersici, boboci, copaci, ciuperci, arunci

III. Propozitii

Cerul cenusiu.Cine macina?Ce ceata?Faci basici.

Cere cercei.Duci ciocanul?Ce zapaceala.Macii sunt mici.Ce de ghiocei. Ai cinzeci de curci.Purceaua are zece purcei.Duci la Tecuci doi saci de nuci.Marcel isi petrece cele zile de concediu in Cecenia.De cand s-a chircit si zbarcit, vecinul e tare pocit si sucit.

Nu-mi place ceea ce face.Cici a gasit cinci ciuperci.


cerb-serbsaci-sasicina-sinaduci-duscioc-socJenica este de straga la baraj.

26/16



IV. Cuvinte paronimecu j si sir-sir oc-socura-suraapca-sapcaprajit-prasitale-sale

cu j si zar-zar ale-zale

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA AFRICATEI ‘GE’ SI ‘GI’


1.Exercitii in silabe directe-cu pauza : ge-a; ge-e; ge-i; ge-o; ge-u-cu pauza : gi-a; gi-e; gi-i; gi-o; gi-u

-unit cu vocale : gea; gee, gei, geo, geu-unit cu vocale : gia; gie, gii, gio, giu

2. Exercitii in pozitie intervocalica :-separat : a-ge-a; e-ge-e; i-ge-i; o-ge-o; u-ge-u-separat : a-gi-a; e-gi-e; i-gi-i; o-gi-o; u-gi-u

-unit : agea; egee; igei; ogeo; ugeu-unit : agia; egie, igii; ogio; ugiu

3. Exercitii in silabe inverse

-separat : a-ge, e-ge, i-ge, o-ge, u-ge-separat : a-gi, e-gi, i-gi, o-gi, u-gi

-unit : age, ege, ige, oge, oge-unit : agi, egi, igi, ogi, ugi

4. Exercitii in logatomi-separat : ge-a-ge; ge-e-ge; ge-i-ge, ge-o-ge, ge-u-ge-separat : gi-a-gi; gi-e-gi; gi-i-gi; gi-o-gi; gi-u-gi

-unit : geage; geege; geige; geoge; geuge

-unit : giagi; giegi; giigi; giogi; giugi

5. Exercitii cu consoane-ge-b, ge-c, ge-d, ge-f, ge-g, ge-h, ge-j, ge-l, ge-m, ge-n, ge-r, ge-s, ge-s, ge-t, ge-t, ge-v, ge-x-gi-b, gi-c, gi-d, gi-f, gi-g, gi-h, gi-j, gi-l, gi-m, gi-n, gi-r, gi-s, gi-s, gi-t, gi-t, gi-v, gi-x

-geb, gec, ged, gef, geg, geh, gej, gel, gem, gen, ger, ges, ges, get, get, gev, gex-gib, gic, gid, gif, gig, gih, gij, gil, gim, gin, gir, gis, gis, git, git, giv, gix

II. Cuvinte

A. Cuvinte cu ‘ge’ in pozitie initiala

27/16



-monosilabice : ger, gem, gen, get, geam, gel-bisilabice : gene, Geta, Gelu, gemeni, genunchi, geros, geamuri, geamat, geana, George, geanta-polisilabice : Georgeta, geamantan, generatie

Cuvinte cu ‘gi’ in pozitie initiala-monosilabice : gin, gir -bisilabice : Gica, Gina, Gicu, Giurgiu-polisilabice : girafa, gimnastica, ginere, gimnasta

B. Cuvinte cu ‘ge’ in pozitie mediana-bisilabice : muget, raget, deget, ager, fulger, Eugen-polisilabice : degete, degetar, margele, Angela, damigeana, Eugenia

Cuvinte cu ‘gi’ in pozitie mediana-bisilabice : argint, magiun, Virgil, geamgiu-polisilabice : pagina, galagie, regina, margine, mingile, diriginte, frigider, gingie, inginer, rugina

C. Cuvinte cu ‘ge’ in pozitie finala-bisilabice : fuge, merge, mulge, linge, ninge, curge, minge, rege, lege, sange, plange, stinge-polisilabice : alege, culege, impinge, invinge, colege, atinge, infige, belciuge, carlige

Cuvinte cu ‘gi’ in pozitie finala-monosilabice : mingi, fragi, legi, fugi, lungi, ungi, dragi, crengi, regi-bisilabice : colegi, verigi, ajungi, culegi, covrigi, desagi, ferigi, seringi, alergi

III. PropozitiiGelu ia gemul.Fuge de lege.Gelu o impinge pe Geta.Geta ia geanta.Gelu si Georgeta sunt gemeni.George a spart geamul cu mingea.Georgeta nu are margele.Gelu vrea sa bage degetul in gem.Pe Gigi il dor gingiile.Bagi fragi in pungi.Gica si Gineta sunt colegi.Crengile fagilor s-au lungit.Gigi a venit la Giurgiu cu gingiile umflate.


rece-rege; maci-magi; lunci-lungi; reci-regi; cerb-serb; coci-cos; fragi-frati,cer-ger, saci-sasi _________________SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘L’


1. Exercitii in silabe directe : la, le. li, lo, lu

2. Exercitii in pozitie intervocalica :ala, ele, ili, olo, ulu-cu vocale diferite :ale, ali, alo, aluela, eli, elo, elu

28/16



ila, ile, ilo, iluola, ole, oli, oluula, ule, uli, ulo

3. Exercitii in silabe inverse : al, el, il, ol, ul

4. Exercitii in logatomi : lal, lel, lil, lol, lul-pronuntat fara vocale : l…l, l…l, l…l, l…l

5. Exercitii in combinatii consonantice :-bla, ble, bli, blo, blu-pla, ple, pli, plo, plo-cla, cle, cli, clo, clu-gla, gle, gli, glo, glu-mla, mle, mli, mlo, mlu-sla, sle, sli, slo, slu-zla, zle, zli, zlo, zlu-vla, vle, vli, vlo, vlu-hla, hle, hli, hlo, hlu

-fla, fle, fli, flo, fluII. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘l’ in pozitie initiala :-monosilabice : la, lac, lan, lat, leu, lemn, leac, lin, lins, loc, lor, loz-bisilabice : lada, lama, lata, laba, lacat, lacom, lene, legat, lege, lenes, leafa, leagan, lesin, loto, liber, lichid, ligheanlipit, luna, lume, lana-polisilabice : lebada, locomotiva, lopeti, livada, lumanara

2. Cuvinte cu ‘l’ in pozitie mediana :-monosilabice : clar, plai, plan, blat, clei, clor, club-bisilabice : sala, vila, tabla, dulap, hala, fular, colac, elev, moale, vale, guler, coleg, milos, calut, fulgi, vulpe-polisilabice : pelican, lalele, liliac, alune, fasole, felinar, medalion, camila, inele, galeti, ochelari, umbrela, elefant-cu aglomerari de consoana : tablou, bloc, flori, plapuma, plug, biblioteca, balta, cleste, bicicleta, ploaie, plange,floarea soarelui, planta

3. Cuvinte cu ‘l’ in pozitie finala :-monosilabice : val, cal, mal, el, miel, fel, chel, gol, rol, pol, sul, mal-bisilabice : canal, hamal, hotel, catel, vesel, vitel, drapel, tunel, bivol, copil, satul-polisilabice : ghiocel, patrunjel, papagal, soricel

III. Propozitii

Lampa lumineaza.Culeg si aleg. Alege bilele.Lica e lacom.Localul e gol.Lili calareste.Copilul alearga.Lili ia multe lalele.Lazar si Calin s-au luat la lupta.

29/16



Lola ia la bal un sal.Lasa catelul sa latre! Ale mele sunt lalelele. Alina are un sal cu buline galbene.In localitatea Valea Lunga se cultiva multe legume.

IV. Cuvinte paronimelac-rac; cal-car; lege-rege; lampa-rampa; lama-rama; coroana-coloana; ale-are; lob-rob; clama-crama; lupa-rupa

_________________SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI ‘R’I. Silabe si logatomi

1. Exercitii cu prelungirea sunetului : rrra, rrre, rrri, rrro, rrru

2. Exercitii cu silabe directe : ra, re, ri, ro, ru

3. Exercitii in pozitie intervocalica : ara, ere, iri, oro, uru-cu vocale diferite :are, ari, aro, aruera, eri, ero, eru

ira, ire, iro, iruora, ore, ori, oruura, ure, uri, uro

4. Exercitii cu silabe indirecte :-prelungit : arrr, errr, irrr, orrr, urrr -neprelungit : ar, er, ir, or, ur

5. Exercitii cu silabe directe repetate-rara, rere, riri, roro, ruru

6. Exercitii in silabe inchise cu alte consoane :-rar, rer, rir, ror, rur -rap, rit, ref, res,-gar, ter, far, mur

7. Exercitii in logatomi cu consoane :-lera, lere, leri, lero, leru-nera, neri, nere, nero, neru-dera, dere, deri, dero, deru-tera, tere, teri, tero, teru

8. Exercitii cu grupari consonantice :-pra, pre, pri, pro, pru-bra, bre, bri, bro, bru-fra, fre, fri, fro, fru-vra, vre, vri, vro, vru-tra, tre, tri, tro, tru-dra, dre, dri, dro, dru

-asocieri mai dificile :-stra, stre, stri, stro, stru-zdra, zdre, zdri, zdro, zdru

30/16



-sra, sre, sri, sro, sru-jra, jre, jri, jro, jru

-pentru evitarea pericolului de contaminare la ‘r’ uvular sau velar se vor prelungi consoanele c, g, h-cra, cre, cri, cro, cru-gra, gre, gri, gro, gru-hra, hre, hri, hro, hru

-grupari consonantice in final, ce se rostesc mai greu datorita deficitului de aer -abr, ebr, ibr, obr, ubr -avr, evr, ivr, ovr, uvr -adr, edr, idr, odr, udr

9. Exercitii de diferentiere – de sunetul ‘l’la-ra; li-ri; le-re; lo-ro; lu-rual-ar; el-er; il-ir; ol-or; ul-ur ala-ara; ele-ere; ili-iri; olo-oro; ulu-urulal-rar; lel-rer; lil-rir; lol-ror; lul-rur lar-ral; ler-rel; lir-ril; lor-rol; lur-rul

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu ‘r’ in pozitie initiala :-monosilabice : rid, rit, ren, rad, rat, rau, rani, rac, rad, rai, ras, rod, rom, ros, roi, roz, rug, rus, rupt-bisilabice : ridic, rima, rece, rele, rade, rama, rata, radio, raza, rapid, roman, roua, roaba, rumen, rupta, rufe, rumen-polisilabice : ridiche, ridica, repara, revista, ravnit, randuri, radacina, ranita, radio, rotunda, robinet, romaneste,rusine, rusinos

2. Cuvinte cu ‘r’ in pozitie mediana :-monosilabice : circ, frig, verzi, cerc, carn, card, arc, parc, porc, orb, cort, curg-bisilabice : arid, pere, cere, mere, carunt, ara, cara, hora, vara, nara, bara, gara, mare, tare, acru-polisilabice : carioca, tremura, revedere, racoare, carare, respiratie, caravana, patruped-cu grupari consonantice : carte, cartofi, harta, barba, zarzavat, castraveti, barza, ardei, sarpe, varza, trambita

3. Cuvinte cu ‘r’ in pozitie finala :-monosilabice : sir, fir, cer, ger, zer, ser, mar, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor, nor, dor, por, lor, fur, jur, dur, tur -bisilabice : zefir, chefir, secer, paner, umar, penar, canar, cantar, amar, pahar, zidar, popor, cocor, bucur, matur,satur, ciucur -polisilabice : colindator, aviator, calendar, felinar, gogosar

III. Propozitii

Radu rade.Cerul este albastru.Cer un pahar. Afara este ger.Rana e dureroasa.Rochita este murdara.Respiri prea repede.Corina sare cu coarda.Marina a prins o buburuza. Aurel vrea un mar rosu,

31/16



Grigore lucreaza in gradina.Drapelul are trei culori.TRaian scrie o scrisoare. Adriana stropeste castravetii din gradina.

V. Cuvinte paronime :crema-clema; rasa-lasa; arama-alama; rupa-lupa; moare-moale; crapa-clapa; rupta-lupta; sare-sale; gras-glas; var-val

Exercitii pentru diferentiererea sunetelor cu puncte apropiate de articulare

S – Ş

soc – şocsold – şoldlas – laşcreste – creştepaste – paştemusca – muşcapisc – pişcsura – şurasa – şa

Ţ – Ce – Ci

aţe – acţine – cinetel – celinţeapa – inceapamunţi – munciplaţi – placiţeapa – ceapa

Z – J

zale – jalezar – jar zoi – joizur – jur zidar – jidar

R – L

rama – lamacrama – clamarege – legerac – lacrampa – lamparupa – luparada – ladarob – lobroz – lozrup – lup

32/16



crin – clinExerctii pentru imbunatatirea muschilor linguali

Baba, baba oarba,Unde iti este roaba?Roaba – i ici, colea,Ia-te dupa ea!

Barza, rata,Langa baltaPandesc broascaSi ea salta!

Casa mareCurte n-are!

Huta noi ne leganamSi o hora apoi formamHuta in sus si huta in josJocu-i vesel si frumos!

Faş, faş sufla vantul in tufiş,Dar şi apa la izvor Faşaie saltand uşor!

Capra sare casaIada sare masa!

Nici n-o zic şi zici c-a zisCand o-i zice, chiar oi zice!Ca sa zici c-am zis ce-oi zice!

Sper sa va fie de folos!

Category:

Materiale ABA

Terapia ABA

CAPITOLUL CINCI

Selectarea programelor de instruire

Bridget Ann Taylor

Kelly Ann McDonough

33/16

https://abaterapia.wordpress.com/2011/01/18/terapia-aba/

https://abaterapia.wordpress.com/category/articole/materiale-aba/



Atunci când veţi ajunge în situaţia provocativă de a construi un program pentru acasă, va trebui să selectaţiprograme de instruire care să aibă semnificaţie în cazul copilului. Întrucât nu există copii care să aibă aceleaşicompetenţe şi aceleaşi nevoi, selecţia iniţială a programelor trebuie să se bazeze pe abilităţile actuale ale fiecăruicopil. Selectarea programelor pentru copilul dumneavoastră va fi o sarcină permanentă. De fiecare dată cândcopilul va mastera un program, va trebui să alegi un altul. Acest capitol va prezenta un cadru conceptual pentrualegerea programelor de instruire pentru copilul dumneavoastră, astfel încât să puteţi începe instruirea semnificativ

pentru el.

EVALUAREA ABILITĂŢILOR

Cele trei ghiduri pentru planul de studiu (curriculum) din acest capitol subliniază abilităţi care pot fi învăţate de copilObiectivele sunt aranjate în ghidul începător, intermediar şi avansat, dar această ierahie nu este rigidă. Primul pas îselectarea programelor constă în evaluarea abilităţilor şi deficitelor copilului dumneavoastră. Ghidurile curricularepot fi folosite drept cadru pentru o evaluare iniţială. Începând cu Ghidul Curricular – nivel începător , puteţi determinnivelul abilităţilor copilului şi puteţi crea astfel posibile programe de instruire. Atunci când evaluaţi abilităţile copiluluiţineţi cont de următoarele aspecte:

Copilul dă dovada acestei abilităţi la comandă verbală? Există copii care pot face anumite lucrurispontan, dar nu şi la cerinţa adulţilor. De exemplu, puteţi sesiza că atunci când se joacă, copilul numeşteanumite obiecte, dar, când îi arăţi respectivul obiect şi îi ceri să îl numească, nu poate face acest lucru. Atunci când evaluaţi abilităţile copilului, fiţi siguri că el poate răspunde atunci când îi puneţi întrebareacorespunzătoare.

Abilitatea e prezentă fără ajutorul dumneavostră? Atunci când evaluaţi o anumită capacitate, trebuie sădeterminaţi nivelul la care se află copilul fără a fi ajutat. De pildă, când doriţi să aflaţi dacă el poate urmainstrucţiile simple, dă-i comanda, fără a-i oferi vreun gest ajutător (de exemplu, nu indicaţi către pantofi când îi spuneţi “Ia-ţi pantofii!”). Sau, când vreţi să ştiţi dacă poate îndeplini activităţi simple (de exemplu, puzzlesau sortare de forme), prezintaţi-i activitatea şi oferiţi-i o instrucţie verbală (de exemplu, “Fă puzzle!”), fără a îioferi vreun ajutor fizic.

Abilitatea are consistenţă în timp? Anumiţi copii nu sunt constanţi în răspunsurile lor. Este importantăstabilirea faptului că o anumită capacitate poate fi demonstrată în mai multe ocazii diferite. Doar pentru că odată copilul a reuşit să facă ceva, nu înseamnă că acea abilitate face parte din repertoriul său. Atunci cândrealizaţi evaluarea unei abilităţi, trebuie să oferiţi mai multe oportunităţi pentru a determina dacă răspunsurile

copilului sunt consistente în timp (de exemplu, în 8 cazuri din 10).Sunt prezente toate componentele abilităţii? Copilul poate fi capabil să dea dovada prezenţei unei părţi aabilităţii, dar nu a întregii abilităţi. De exemplu, el poate fi în stare să identifice trei părţi ale corpului sau săimite una sau două acţiuni. Deşi acesta este un bun început, trebuie să vă asiguraţi că el poate realiza unnumăr adecvat de răspunsuri în cadrul fiecărui program. În determinarea numărului adecvat de răspunsuripentru fiecare program, luaţi în considerare vârsta copilului (de exemplu, majoritatea copiilor preşcolari potidentifica 10 sau mai multe părţi ale corpului). Atunci când evaluaţi un anumit program (de exemplu,instrucţiile simple), trebuie să determini şi numărul corespunzător de răspunsuri şi să evaluezi performanţacopilului per total.

34/16



Abilitatea este demonstrată în prezenţa unor persoane diferite, în diverse contexte, cu stimuli variaţi?Uneori, copiii cu autism pot da dovada unor abilităţi numai faţă de anumite persoane (de exemplu, numai faţăde mamă), numai în contexte specifice (răspunde la comanda “Ia-ţi cana” nunmai în bucătărie, unde suculeste la vedere) sau numai faţă de stimuli specifici (de exemplu, Thomas The Train, dar nu şi alte jucării). Atunci când evaluaţi o anumită abilitate, fiţi siguri că prezenţa ei poate fi demonstrată în faţa unor persoanediferite, în mai multe contexte şi cu stimuli diferiţi.

SELECTAREA PROGRAMELOR

După evaluarea abilităţilor copilului, trebuie să decideţi care vor fi cele vizate pentru instruire. Întrebările de mai jospot fi de ajutor în selectarea obiectivelor de instruire. De fiecare dată când alegeţi un program, puneţi-văurmătoarele întrebări:

Copilul are abilităţile de bază necesare pentru acest program? Atunci când alegeţi un program, întrebaţi-vă mai întâi care sunt abilităţile de care copilul are nevoie pentru a răspunde. De exemplu, vă puteţi dori ca elsă-şi formuleze cererile prin propoziţii, dar e posibil să nu poată repeta cuvintele. Vă puteţi dori să învăţaţicopilul să iniţieze interacţiuni în timpul jocului cu ceilalţi copii, dar el nu poate urma comenzi simple.

Descompunerea unei abilităţi în componentele sale vă poate ajuta să identificaţi ce alte abilităţi trebuie învăţate mai întâi.

Programul este adecvat vârstei/dezvoltării copilului? Deşi copiilor cu autism nu li se poate aplica unmodel al dezvoltării normale a achiziţionării de abilităţi, programele trebuie totuşi să reflecte o secvenţă dedezvoltare care este de aşteptat şi în cazul unui copil tipic. Atunci când identifiaţi o abilitate, întrebaţi-vă mai întâi dacă un alt copil, de vârstă similară, poate îndeplini aceeaşi sarcină.

Această abilitate va ajuta la reducerea problemelor comportamentale? Alegeţi programe de instruirecare sunt susceptibile de a avea un impact pozitiv asupra comportamentului copilului. De exemplu, învăţareade răspunsuri comunicative, cum ar fi indicarea cu degetul şi gesturile de “da” şi “nu” pot ajuta la reducereaproblemelor comportamentale care îndeplinesc o funcţie de comunicare. În plus, a-l învăţa pe copil să iniţieze

independent jocul poate reduce comportamentele stereotipe.Această abilitate va duce la învăţarea altor abilităţi? Atunci când alegeţi abilităţile pentru instruire,identificaţi-le pe acelea care se construiesc unele pe altele. De exemplu, învăţându-l pe copil să imite acţiunisecvenţiale ce ţin de motricitatea grosieră (de exemplu, imitarea a două acţiuni în ordinea corectă), îl veţi învăţa cel mai probabil să asculte apoi comenzile verbale duble.

Această abilitate poate fi generalizată? Întrucât în cazul copiilor cu autism abilităţile sunt adesea dificil degeneralizat, alegeţi acele programe şi ţintiţi răspunsurile pe care copilul va avea ocazia să le practice şi înafara lecţiilor. De exemplu, e mult mai probabil ca de-a lungul unei zile să îi cereţi copilului “Închide uşa”,“Aprinde lumina”, “Ia-ţi pantofii” decât “Ridică mâinile” sau “Dă din picioare”. Răspunsurile care se asociazăcu consecinţe pozitive ce apar în mod firesc vor fi generalizate mai bine.

Copilul va achiziţiona această abilitate într-o perioadă de timp rezonabilă? Deşi ritmul de învăţarevariază foarte mult în funcţie de copil şi de abilităţi, trebuie acordată prioritate acelor abilităţi pe care copilul leva învăţa într-o perioadă de timp acceptabilă. De exemplu, în cazul în care copilul nu vorbeşte, el va trebui să înveţe răspunsuri comunicaţionale eficiente. În comparaţie cu comunicarea prin fraze, el poate învăţa destulde repede să arate către obiectele dorite. Alegerea abilităţilor care vor fi achiziţionate într-o perioadă de timprezonabilă va acţiona ca un întăritor pentru dumneavostră, pentru copil şi pentru tutori.

35/16



Abilitatea este importantă pentru dumneavoastră şi pentru familie? Alegeţi acele abilităţi care vor aveaimplicaţii pozitive în ceea ce priveşte participarea copilului la activităţile familiei. Deşi potrivirea culorilor esteo abilitate importantă, a-l învăţa pe copil să-i identifice pe membrii familiei va avea un impact mult mai mareasupra participării copilului în familie.

Abilitatea poate fi folosită de copil de-a lungul întregii zile? Alegeţi să-l învăţaţi acele abilităţi care suntfuncţionale. De exemplu, învăţarea îndeplinirii comenzilor simple, folosirea “da” şi “nu”, arătarea cătreobiectele dorite, realizarea activităţilor de joc, toate acestea sunt utile pentru copil şi pot fi incluse peparcursul întregii zile.

PREGĂTIREA

Atunci când începeţi un program acasă, trebuie să începeţi cu un număr limitat de abilităţi pentru primele câtevasăptămâni. E mult mai bine să vizaţi achiziţii rapide într-un număr limitat de domenii, decât un progres încet,inconsistent, în mai multe domenii. Această modalitate vă va permite şi dumneavoastră şi tutorilor să stăpâniţimetodologia de învăţare, iar copilului îi va permite să se obişnuiască cu structura şedinţelor. Deşi realizareaprogramului trebuie individualizată în funcţie de copil, în mod tipic, un program de început va include: un program dtip “Respond to name” (Răspunde la nume), un program de limbaj receptiv (de exemplu, îndeplinirea instrucţiilor simple), un program de imitaţie (de exemplu, imitarea unei mişcări grosiere), un program de limbaj expresiv (de

exemplu, arătarea itemilor doriţi) şi o sarcină de potrivire (de exemplu, potrivirea obiectelor identice). Pe măsură cecopilul face progrese, puteţi adăuga programe adiţionale, în funcţie de nevoile lui.

DESCRIEREA PROGRAMELOR

Ghidurile metodologice sunt urmate de descrieri ale programelor de instruire pentru mai multe obiective listate încadrul ghidurilor (nu toate obiectivele sunt subliniate în foile de programe). Sunt oferite răspunsurile pe care le dorimdin partea copilului (targetate), pre-cerinţele, materialele, strategiile de prompting (de ajutor) şi alte câteva indiciiutile. Pentru a economisi spaţiul, multe din programele de limbaj receptiv şi expresiv au fost prezentate pe aceeaşifoaie. Fiecare foaie de program poate fi copiată din manual şi poate fi inserată în dosarul de programe al copilului.Multe dintre programe oferă exemple de răspunsuri targetate (pe care le aştepăm din partea copilului), dar acesteasunt doar pentru a vă ajuta la început. Trebuie să-l învăţaţi pe copil acele răspunsuri relevante pentru el şi pentrudumneavoastră.

Procedurile de instruire sunt generice şi se poate ivi necesitatea de a le modifica în funcţie de copil. De exemplu,programele au fost scrise plecând de la ipoteza că, iniţial, copilul va avea nevoie de prompting (ajutor) pentru arăspunde corect. Deşi sunt oferite sugestii de prompting (ajutor), există multe proceduri de corectare a greşelilor care pot fi folosite atunci când copilul răspunde incorect sau nu reuşeşte să răspundă deloc. Consultaţi capitolul 6,“Cum să realizaţi instruirea”, pentru mai multe informaţii despre strategiile de instruire.

Unele dintre programele de limbaj receptiv şi de potrivire necesită prezentarea unor stimuli pe masă, cum ar fifotografiile. Numărul de stimuli prezentat va varia în funcţie de etapa actuală a programului. Cu toate acestea, serecomandă ca în cazul introducerii sarcinilor de discriminare, să prezinţi cel puţin trei stimuli, pentru a minimalizaşansele unui răspuns dat la întâmplare.

Uitându-vă pe foile de program, puteţi observa câţiva termeni nefamiliari. Îi vom defini pe scurt mai jos.

36/16



1. Prompt-urile (Ajutorul). Prompt-ul se referă la orice ajutor care îi este oferit copilului pentru a răspunde cusucces. Prompt-urile pot fi verbale (“Prinde mingea”), fizice (iei mâna copilului şi o pui pe minge), gesturale(indici către minge), de poziţie (pui mingea mai aproape de copil) sau de modelare (îi demonstrezi copiluluirăspunsul, pentru ca acesta să îl observe şi să îl imite). Atunci când începeţi un program de instruire, trebuiesă determinaţi de cât de mult ajutor (prompt) are nevoie copilul pentru a răspunde fără greşeli. Prompt-ul(ajutorul) trebuie scăzut treptat şi sistematic de-a lungul unei sesiuni de instruire, astfel încât copilul să poatefi capabil să îndeplinească sarcina fără ajutor.

2. Amânarea prompt-ului (Time Delay Prompt ). Amânarea prompt-ului este o procedură în care timpul dintreprezentarea unui stimul comandă şi a prompt-ului este crescut treptat. Iniţial, ajutorul este oferit în acelaşitimp sau imediat după comandă. De-a lungul sesiunilor de instruire ulterioare, ajutorul este amânat princreşterea treptată a intervalului de timp. De exemplu, atunci când îl înveţi pe copil să răspundă la întrebarea“Cum te cheamă?”, se oferă prompt-ul (de exemplu, modelarea răspunsului corect) imediat dupăprezentarea întrebării, pentru primele câteva încercări. Atunci când copilul răspunde corespunzător la prompt(de exemplu, spunându-şi numele după modelul prompt-ului, de trei ori consecutiv) se introduce un scurtrăgaz între comandă şi prompt. De exemplu, tutorele poate spune “Cum te cheamă”, aşteaptă 2 secunde şiapoi modelează răspunsul. Atâta timp cât copilul continuă să răspundă corect, acest interval poate rămâneacelaşi pentru alte trei încercări. Apoi intervalul dintre comandă şi prompt va creşte cu 2 secunde, ajungându-se la 4 secunde, apoi la 6 secunde, etc. scopul este acela de a-l face pe copil să răspundă corect înainte de

a i se oferi vreun ajutor (prompt).3. Recompensa diferenţială. Recompensa diferenţială înseamnă recompensarea (întărirea) anumitor răspunsuri

şi nerecompensarea (neîntărirea) altora. De exemplu, atunci când introduci o abilitate, recompensezirăspunsurile care sunt date cu prompt-uri. De-a lungul sesiunilor de învăţare, vei oferi treptat tot mai puţinajutor şi vei recompensa doar răspunsurile care sunt date cu prompt redus. În final, vei recompensa doar răspunsurile care sunt corecte şi care nu necesită ajutor.

RESURSE

Ghidului Curricular – nivelul avansat (Advanced Curriculum Guide ) îi urmează un capitol care prezintă materialelenecesare pentru instruire, precum şi sugestii bibliografice. Sunteţi încurajat, atunci când este posibil, să vă realizaţipropriile materiale (de exemplu, să fotografiaţi substantive, verbe, emoţii, camere şi scene din mediul natural alcopilului) şi să folosiţi aceste materiale în mai multe programe (de exemplu, folosiţi fotografii ale acţiunilor nu numapentru programul de “Receptiv şi Expresiv Verbe”, dar şi ca discriminare necesară în cazul “Wh questions”(întrebărde tipul Când? Cine? Cum? Care? Unde?, etc) în legătură cu o imagine). Dacă încercaţi să obţineţi fonduri princomisia şcolară locală pentru un program pentru acasă, includeţi şi o listă de obiecte necesare în Planul EducaţionaIndividualizat al copilului, astfel încât acestea să vă fie oferite de către şcoală. Sunt incluse în capitolul următor şialte surse bibliografice, pentru a vă ajuta în programe de instruire care nu sunt prezentate aici.

MULŢUMIRI

Unele dintre programele de instruire prezentate în acest capitol au fost dezvoltate de Alpine Leraning Group, Inc. Altele au fost influenţate de programe deja publicate în lucrări cum ar fi “Teaching Developmentally Disabled Children: The ME Book ”, de Ivar Lovaas. Autorii sunt recunoscători copiilor, familiilor şi profesioniştilor care ne-auajuntat la dezvoltarea programelor de instruire din acest capitol.

37/16



Ghidul curricular – nivel începător

Abilităţi de participare la lecţii

1. 1. Stă singur în scaun

2. 2. Realizează contactul vizual atunci când e strigat

3. 3. Realizează contactul vizual atunci când i se dă comanda “Uită-te la mine”4. 4. Răspunde la comanda “Mâinile cuminţi”

Abilităţi de imitaţie

1. Imită mişcările grosiere (gros-motorii)

2. Imită acţiunile cu obiecte

3. Imită mişcările fine (motricitatea fină)

4. Imită mişcările orale

Abilităţi de limbaj receptiv

1. Îndeplineşte comenzile simple

2. Identifică părţile corpului

3. Identifică obiectele

4. Identifică imaginile

5. Identifică persoanele familiare

6. Îndeplineşte comenzile ce presupun verbe

7. Identifică verbele în imagini

8. Identifică obiectele în mediu

9. Indică (cu degetul) imagini într-o carte

10. Identifică obiectele prin funcţia (utilitatea) lor

11. Identifică posesia

12. Identifică sunetele din mediu

Abilităţi de limbaj expresiv

1. Arată către itemii doriţi ca răspuns la întrebarea “Ce vrei?”

2. Arată spontan către itemii doriţi

3. Imită sunete şi cuvinte

4. Denumeşte obiectele

5. Denumeşte imaginile

6. Cere verbal itemii doriţi

7. Exprimă sau gesticulează “da” şi “nu” pentru itemii preferaţi şi pentru cei respinşi

8. Denumeşte persoanele familiare

38/16



9. Face o alegere

10. Răspunde când este salutat

11. Răspunde la întrebări sociale

12. Denumeşte verbele în imagini, la sine şi la alţii

13. Denumeşte obiectele după funcţia (utilitatea) lor

14. Denumeşte posesia

Abilităţi pre-şcolare

1. Potriveşte

Obiecte identice

Imagini identice

Obiectele la imagini

Imaginile la obiecte

Culori, forme, litere, numere

Obiecte non-identiceObiecte prin asociere

1. Finalizează independent activităţi simple

2. Identifică culorile

3. Identifică formele

4. Identifică literele

5. Identifică numerele

6. Numără pe de rost până la 10

7. Numără obiecte

Abilităţi de auto-servire (self-help)

1. Bea dintr-o cană

2. Foloseşte furculiţa şi lingura când mănâncă

3. Îşi descalţă pantofii

4. Îşi descalţă şosetele

5. Îşi dezbracă pantalonii

6. Îşi dezbracă tricoul7. Foloseşte şerveţelul/batista

8. Ştie să folosească toaleta pentru a urina

Ghidul curricular – nivelul intermediar

39/16




1. Susţine contactul vizual pentru 5 secunde, ca răspuns la strigarea numelui

2. Realizează contact vizual ca răspuns la strigarea numelui în timp ce se joacă

3. Realizează contact vizual ca răspuns la strigarea numelui de la distanţă

4. Răspunde “da” atunci când este numit


1. Imită mişcările gros-motorii din poziţia în picioare

2. Imită mişcări gros-motorii secvenţiale

3. Imită acţiuni secvenţiale cu obiecte

4. Imită acţiuni însoţite de sunete

5. Imită patternuri (construcţii) de cuburi

6. Copiază desene simple


1. Identifică camerele

2. Identifică emoţiile

3. Identifică locaţiile

4. Îndeplineşte instrucţiile (comenzile) duble

5. Dă două obiecte

6. Recuperează obiecte care nu sunt la vedere7. Identifică atributele (caracteristicile)

8. Identifică persoanele din comunitate

9. Se preface (pretinde că…)

10. Identifică categoriile

11. Identifică pronumele

12. Îndeplineşte instrucţiile cu prepoziţii

13. Identifică un obiect aflat la vedere atunci când îi este descris

14. Plasează în ordine cartonaşe secvenţiale

15. Identifică genul

16. Identifică itemul care lipseşte

17. Răspunde la întrebările wh (Care? Unde? Cum? Când? Cine?,etc)despre obiecte şi imagini

18. Răspunde da/nu la întrebări legate de obiecte şi acţiuni

19. Numeşte un obiect prin atingere


40/16



1. Imită fraze din două sau trei cuvinte

2. Cere itemii doriţi printr-o propoziţie, ca răspuns la “Ce vrei?”

3. Cere spontan itemii doriţi, printr-o propoziţie

4. Îşi strigă părinţii de la distanţă

5. Denumeşte obiectul după funcţia acestuia

6. Denumeşte funcţii ale obiectelor

7. Denumeşte şi indică părţi ale corpului conform funcţiei acestora

8. Denumeşte funcţia părţilor corpului

9. Denumeşte locaţiile

10. Denumeşte emoţiile

11. Denumeşte categoriile

12. Foloseşte propoziţii simple

Este un…

Văd o…

Am o…

1. Face schimb de informaţii

Am…

Văd…

Informaţii sociale

1. Spune “Nu ştiu” atunci când este rugat să numească obiecte necunoscute

2. Răspunde la întrebări wh de tipul: “Ce este asta?” şi “Unde este…”

3. Denumeşte prepoziţiile

4. Denumeşte pronumele

5. Răspunde la întrebări ce ţin de cunoştinţele generale

6. Denumeşte genul

7. Descrie imaginile printr-o propoziţie

8. Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute

9. Îşi aminteşte evenimente din trecutul apropiat

10. Răspunde la întrebări de tipul “Unde?”

11. Denumeşte obiectele care aparţin unei camere

12. Denumeşte funcţia camerelor

13. Denumeşte funcţia persoanelor din comunitate

14. Răspunde la întrebări de tipul “Când?”

15. Descrie secvenţe de imagini

16. Transmite un mesaj

17. Face jocuri de rol cu păpuşile

18. Oferă ajutor

Abilităţi pre-şcolare

41/16



1. Potriveşte itemii din aceeaşi categorie

2. Dă cantitatea cerută

3. Potriveşte numărul la cantitate

4. Potriveşte literele mari la literele mici

5. Potriveşte cuvintele identice

6. Identifică “mai mult” şi “mai puţin”

7. Secvenţializează numerele/literele

8. Completează ciorne simple (worksheets)

9. Copiază litere şi numere

10. Identifică numele scris

11. Desenează imagini simple

12. Îşi scrie numele

13. Lipeşte

14. Taie cu foarfeca

15. Colorează în chenar

Abilităţi de auto-servire (self-help)

1. Îşi îmbracă pantalonii

2. Îşi îmbracă tricoul

3. Îşi îmbracă haina

4. Îşi încalţă pantofii

5. Îşi încalţă şosetele

6. Se spală pe mâini

7. Se duce la toaletă atunci când îl doare burta8. Se duce din proprie iniţiativă la baie

Ghidul curricular – nivel avansat


1. Realizează contactul vizual în timpul conversaţiei

2. Realizează contactul vizual în timpul instrucţiilor în grup


1. Imită secvenţe complexe

2. Imită joaca copiilor de aceeaşi vârstă

3. Imită răspunsul verbal al copiilor de aceeaşi vârstă42/16




1. Îndeplineşte instrucţiile complexe, formate din trei comenzi

2. Îndeplineşte comenzi complexe date de la distanţă

3. Numeşte o persoană, un loc sau un obiect atunci când acestea sunt descrise

4. Numeşte un obiect din care se vede numai o parte5. Identifică obiecte care sunt la fel

6. Identifică obiecte care sunt diferite

7. Identifică ce nu aparţine unui grup, în funcţie de caracteristică sau de categorie

8. Identifică pluralul versus singular

9. Răspunde la întrebările wh despre o scurtă povestire

10. Răspunde la întrebările wh despre un subiect

11. Îndeplineşte comenzile “Întreabă…” versus “Spune…”

12. Găseşte obiectele ascunse atunci când i se dau indicii privind locaţia

13. Discriminează situaţiile în care trebuie să pună o întrebare de cele în care trebuie să răspundă (să ofereinformaţii în schimb)

14. Răspunde “Nu ştiu” la întrebările nefamiliare

15. Denumeşte categoria căreia îi aparţine un anumit item

16. Denumeşte itemii dintr-o categorie

17. Repovesteşte o poveste

18. Descrie obiecte care nu se află la vedere, folosind atribute (caracteristici)

19. Îşi aminteşte evenimente trecute

20. Descrie subiecte

21. Spune propriile poveşti22. Îşi exprimă confuzia şi cere lămuriri

23. Denumeşte pronumele posesive

24. Foloseşte timpul corect al verbelor

25. Pune o întrebare şi repovesteşte informaţiile obţinute

26. Ascultă o conversaţie şi răspunde la întrebări legate de acea conversaţie

27. Îşi afirmă cunoaşterea

28. Răspunde la întrebări avansate de cunoştinţe generale

29. Descrie felul în care se face ceva

30. Descrie similarităţile şi diferenţele dintre obiecte

31. Răspunde la întrebări de tipul “Care…?”

32. Pune întrebări wh atunci când îi sunt oferite informaţii vagi


Limbaj abstract

43/16



1. Răspunde la întrebări de tipul “De ce…?”

2. Răspunde la întrebări de tipul “Dacă…?”

3. Completează logic propoziţiile

4. Descrie neregulile dintr-o imagine

5. Răspunde “da/nu” (informaţii factuale)

6. Prevede finalul, rezultatul

7. Priveşte dintr-o altă perspectivă

8. Oferă explicaţii

9. Exclude un item în funcţie de categorie/caracteristică

10. Identifică subiectul principal dintr-o poveste sau o conversaţie

Abilităţi şcolare

1. Defineşte oameni, locaţii şi obiecte

2. Completează un pattern

3. Potriveşte cuvinte scrise la obiecte şi obiectele la cuvintele scrise

4. Citeşte cuvinte obişbuite

5. Numeşte literele (aşa cum sunt pronunţate)

6. Numeşte un cuvânt, începând cu primul sunet

7. Numeşte consoanele iniţiale, mediane şi finale

8. Citeşte literă cu literă cuvintele simple

9. Explică înţelesul cuvintelor

10. Identifică sinonime simple

11. Identifică relaţiile temporale12. Identifică numeralele ordinale

13. Identifică cuvintele care rimează

14. Scrie din memorie cuvinte simple

15. Adună numere formate dintr-o singură cifră

Abilităţi sociale

1. Imită acţiunile unui copil de aceeaşi vârstă2. Îndeplineşte indicaţiile unui copil de aceeaşi vârstă

3. Răspunde la întrebările unui (egal) copil de aceeaşi vârstă

4. Răspunde la cuvintele prin care un egal iniţiază jocul

5. Partcipă la jocuri cu egalii, jocuri care se desfăşoară la masă

6. Iniţiază (propune verbal) jocul cu egalii

7. Face schimb de informaţii cu egalii

8. Comunică cu egalii în timpul jocului

9. Cere ajutorul egalilor

44/16



10. Oferă ajutor egalilor

Pregătirea pentru şcoală

1. Îşi aşteaptă rândul

2. Dă dovada unor noi răspunsuri prin observaţie

3. Îndeplineşte comenzile date în grup4. Face schimb de informaţii sociale într-un grup

5. Cântă versuri ale unor cântecele de copii în cadrul grupului

6. Răspunde când este chemat

7. Ridică mâna pentru a răspunde la întrebări

8. Ascultă o poveste şi răspunde al întrebări privind acea poveste

9. Arată şi povesteşte

Abilităţi de auto-servire

1. Se spală pe dinţi

2. Îşi închide/deschide fermoarul

3. Îşi închide/deschide nasturii

4. Îşi închide/deschide capsele

ResurseCarduri (cartonaşe) pentru substantive

1. Photo Cue Cards

Communication Skill Builders

1. Photo Nouns – Fotografii ale substantivelor (Setul I şi Setul II)

Imaginart Communication Products

1. Photo Resource Kit (Nouns) – Trusa Resurselor Fotografice (Substantive)PRO-ED

Carduri pentru verbe

1. Power Cards: Verb Power (1-3) – Cardurile pentru verbe

2. Great Beginnings For Early Language Learning: Beginning Verbs – învăţarea timpurie a limbajului: verbelede început

45/16



3. Photo Action Cards – Cardurile-fotografii pentru acţiuni

Learning Development Aides (LDA)

ABC School Supply

1. Verbs, Verbs, Verbs

PRO-ED

Cărţi cu imagini

1. 1. My First Word Book – Cartea primului meu cuvânt

Angela Wilkes

Dorling Kindersley, Inc., 1991

1. 2. My First Book of Words: 1000 Words Every Child Should Know – Prima mea carte carte cu cuvinte:1000 de cuvinte pe care trebuie să le ştie orice copil

Lena Shiffman

Cartwell Learning Bookshelf

Scholastic, Inc. 1992

1. 3. The First 1000 Words and Pictures Book – Cartea primelor 1000 de cuvinte şi imagini

Wishing Well Books

Joshua Morris Publishing, Inc., 1991

1.4. The First Thousand Words: A Picture Book

– Primele o mie de cuvinte: carte cu imaginiHeather Amery & Stephen Cartwright

Usborne House, EDC Publishing, 1989

1. 300 First Words – Primele 300 de cuvinte

Betty Root

Barron;s Educational Series, Inc., 1993

Secvenţialitate

1. Childhood Sequence Photos (Sets 1-3) – Fotografiile secvenţiale pentru copii


1. What Follows Next? 3 Scene Sequence Cards – Ce urmează? Carduri cu secvenţe de 3 scene

Kaplan School Supply

46/16



1. Frank Schaffer 4- and 6- Scene Sequencing Cards – Cardurile cu secvenţe de 4 şi 6 scene ale lui FrankSchaffer

Constructive Play Things

1. Classroom Sequencing Card Library – Biblioteca cardurilor şcolare secvenţiale

Lakeshore

Asocieri

1. Photo Language Cards – Cardurile pentru limbaj

2. Great Beginnings Associations – Asocieri

Communications Skill Builders

1. Power Cards Association Power – cardurile pentru asocieri Power

Communications Skill Builders

Prepoziţii

1. Color Cards: Language in Living Color Prepositions – Cardurile colorate: prepoziţiile

Imaginart Communications Products

1. In, On and Under: A Preposition Lotto Game – În, Pe şi Sub: jocul prepoziţiilor


1. Great Beginnings Prepositions – Prepoziţii


1. Where is it? Spatial Relationship Cards – Unde este? Cardurile relaţiilor spaţiale

ABC School Supply

Adjective

1. Color Cards: Language in Living Color Adjectives – Cardurile colorate: Adjectivele


1. Power Cards Opposites Power – Cardurile pentru perechile de adjective opuse


47/16



1. Opposites Matching Game – Jocul de potrivire al adjectivelor opuse

ABC School Supply

Emoţii

1. Feeling and Faces Game – Jocul sentimentelor şi al mimicii

Lakeshore

1. Moods and Emotions Poster Pack –Emoţii şi dispoziţii

Lakeshore

1. Faces and Feelings/Jeux de Visage – Figuri şi sentimente/jocul figurilor

Constructive Play Things

Categorii/Clasificări

1. Category Sort – Sortarea categoriilor


1. Classroom Sorting Materials – Materiele pentru sortare

Lakeshore1. Classification Picture Card Library – Bibiloteca cardurilor cu imagini pentru clasificare

Lakeshore

Timpul verbelor

1. Verb Tenses – Timpul verbelor Imaginart Communication Products

1. Syntax Flip Book – Revised Edition

PRO-ED

Nereguli

48/16



1. “What’s Wrong?” Cards (LDA) – Cardurile “Ce e greşit?”


1. “What’s Funny?” Blackline Masters – “Ce e ciudat?”

PRO-ED

1. “What’s Different?” Cards – Cardurile “Ce e diferit?”

Imaginart Communication Products1. “150 What’s Wrong with this Picture?” Scenes – 150 de scene de tipul “Ce e în neregulă cu această

imagine?”

Super Duper School Company

Sunete din mediu

1. Living Learning Soundtracks Lotto

ABC School Supply

1. Photo Sound Supply – Rezerva de fotografii şi sunete

ABC School Supply

1. Hear the World Sound Lotto Game – Jocul Ascultă sunetul lumii

Discovery Toys

Potrivire

1. Photo Object Beginners Lotto – Fotografii ale obiectelor pentru începători

Lakeshore

1. Memory Match Game – Jocul potrivirii din memorie

ABC School Supply1. First Memory – Prima amintire

ABC School Supply

Jocuri

49/16



1. Eight Spin and See Games: Lotto Type Game for Visual and Verbal Skills


1. No Peeking

Ravensburger

1. Tell a Story – Spune o poveste

Ravensburger 1. What’s My Name? The Description Game – Care e numele meu. Jocul descrierilor

Ravensburger

1. Fast Progress (Advanced Language Game) – Progres rapid (Joc pentru limbajul avansat)

Imaginart Communicatiopn Products

1. Silly Expressions Board Game

Discovery Toys

1. First Four Games – Primele patru jocuri

Ravensburger

1. Mystery Garden – Grădiona misterelor

Ravensburger

Întrebări wh

1. See What You’re Asking? Games for Wh-Questions – Ce întrebi? Jocuri pentru întrebări

Coleen Murphy

Communication Skills Builders

1. Wh-Programs Who? What? Where? When? Why? – Programele întrebărilor: Cine? Ce? Care? Unde?Când? De ce?

Patricia J. Collins, Gary W. Cunningham

PRO-ED

1. Syntax Two: Materials for Teaching Wh-Questions

ECL Publications

Limbaj avansat

1. 1. MEER 1, Manual of Exercises for Expressive Reasoning – manualul exerciţiilor pentru raţionamentul expresiv

50/16



LinguiSystems

1. 2. MEER 2, Manual of Exercises for Expressive Reasoning – manualul de exerciţii pentru raţionament expresiv

LinguiSystems

1. Why? Because LDA – De ce? Pentru că…

ABC School Supply

1. Safety Cards – In and Around the Home


1. SPARC Picture Scenes

LinguiSystems

1. Think IT- Say It: Improving Reasoning and Organization Skills

Communication Skill Buliders

Programa şcolară

1. Edmark Reading Curriculum Level 1, 2nd edition

Edmark Corporations

1. Aims: Pre-Reading Kit

Continental Pres1. Aims: Mathematics A & B Kits

Continental Press

1. Special Needs Curriculum: Numbers A-D

Continental Press

1. Sensible Pencil Handwriting Curriculum

Ebsco Curriculum Materials

Computer Software

1. First Words – Primele cuvinte

Laureate

1. First Verbs – Primele Verbe

51/16



Laureate

1. Micro-LADS

Laureate

1. First Categories – Primele categorii

Laureate

Amestecate

1. Size Sort


1. Our Five Senses – Cele 5 simţuri

Imaginart Communication Products1. IZIT Cards

PRO-ED

1. Power Cards (Same/Different Power 1: House) – La fel/diferit


1. Color Library: Occupations – Ocupaţii


1. “Say and Do” K – Worksheets


1. Dot to Dot and Color by Number Artic Worksheets


1. Deck O’Dough: What’s Missing? – Ce lipseşte?

Continental Press

1. Perceptual Activities: Primary – activităţi perceptuale

Academic Therapy

1. ABC Mazes – labirinturi

Academic Therapy

1. Half-and-Half Design and Color Series

Academic Therapy

1. Teaching Pictures

52/16



Kaplan

1. Augmentative Communication Products

Prentke Romich Company

Mayer-Johnson Company

1. The Best Concept Pictures Ever

LinguiSystems1. Brain Quest

Workman Publishing Company

Cataloage

1. ABC School Supply(800) 669-4222 FREE

1. Academic Therapy Publications

(800) 422-7249 FREE

1. Communication Skill Buliders

(800) 866-4446 FREE

1. Constructive Play Things

(800) 448-4115 FREE

1. Continental Press

(800) 233-0759 FREE

1. Discovery Toys, Inc.

(800) 426-4777 FREE

1. Ebsco Curriculum Materials

(800) 633-8623 FREE

1. ECL Publications

(800) 246-4613 FREE

1. Edmark Corporation

(800) 362-2890 FREE

1. Imaginart Communication Products

(800) 828-1376 FREE

53/16



1. Kaplan School Supply

(800) 334-2014 FREE

1. Lakeshore Leraning Materials

(800) 421-5354 FREE

1. Laureate Learning Systems, Inc.

(800) 562-6801 FREE1. LinguiSystems, Inc.

(800) 776-4332 FREE

1. Mayer-Johnson Company

(619) 550-0084

1. Oriental Trading Company, Inc.

(800) 228-2269 FREE

1. Paul Brookes Publishing Company

(410) 337-9580

1. Prentice Hall

(800) 223-1360 FREE

1. Prentke Romich Company

(800) 262-1984 FREE

1. PRO-ED

(512) 451-3246

1. Research Press

(217) 352-3273

1. Super Duper School Company

(800) 277-8737 FREE

Cărţi/Reviste

1. 1. Applied Behavior Analysis

John O. Cooper, Timothy E. Heron and William L. Heward

Merrill, 1987

1. 2. Communication and Language

54/16



Steven F. Warren and Joe Reichle, Eds.

Paul H. Brookes Publishing, 1990

1. 3. Focus on Autistic Behavior

PRO-ED Journals

8700 Shoal Creek Blvd.

Austin, TX 76758-6897(512) 451-3246

1. 4. The Good Kid Book: How to Solve The Sixteen Most Common Behavior Problems

Howard Sloane

Research Press, 1988

1. 5. The How to Teach Series

Vance Hall, Nathan Azrin, Victoria A. Besalel, R. Vance Hall and Marylin C. Hall

PRO-ED

1. 6. Journal of Applied Behavior Analysis

Department of Human Development

University of Kansa

Lawrence, Kansaa 66045

(913) 843-0008

1. 7. Journal of Autism and Developmental Disabilities

Plenum Press

(212) 620-8000

1. 8. Let Me Hear Your Voice: A Family’Triumph Over Autism

Catherine Maurice

Knopf Publishing Company, 1993

1. 9. Negotiating the Special Education Maze: A Guide for Parents and Teachers

Winifred Anderson, Stephen Chitwood and Dierdre Hayden

Woodbine House, 1990

1. 10. Parents Are Teachers: A Child Management Program

Wesley C. Becker

Reaserch Press

1. 11. Personal Care Skills

Project More: Daily Living Skills

55/16



PRO-ED

1. Steps to Independence: A Skills Training Guide for Parents and Teachers of Children with Special Needs,2nd edition

Bruce L. Baker and Allen J. Brightman

Paul Brooks Publishing, 1989

1. 13. Steps to Independence: Behavior Problems

Bruce L. Baker and Allen J. Brightman, Louis J. Heifetz and Diane M. Murphy

Reaserch Press, 1976

1. 14. Systematic Instruction of Persons with Severe Disabilities

Martha Snell

Prentice Hall, 1993

1. 15. Teaching Developmentally Disabled Children: the ME Book

O. Ivar LovaasPRO-ED, 1981

1. 16. Toilet Training in Less Than a Day

Nathan Azrin and Richard Foxx

Simon and Schuster, 1974

1. 17. Toilet Training Persons with Developmental Disabilities

Richard Foxx and Nathan Azrin

Research Press, 1973

56/16



Program Realizează contactul vizual

Procedura:

1. În “Răspunsul la nume” (Response to name) –pe scaun, în faţa copilului. Spuneţi numele copilului şirealizaţi simultan prompt-ul pentru contactul vizual prin aducerea unei bucăţi mici de premiu alimentar (saua unui obiect mic) la nivelul ochilor dumneavoastră. În clipa în care copilul realizează contactul vizualpentru 1 secundă, daţi-i imediat premiul. De-a lungul sesiunilor, spuneţi numele copilului şi amânaţiprompt-ul cu câteva secunde, pentru a vedea dacă copilul se uită fără prompt. Recompensaţi treptat

răspusurile date fără prompt. De-a lungul sesiunilor de învăţare, oferiţi recompense pozitive în cazul încare copilul se uită la dumneavoastră spontan.

2. Pentru 5 secunde – repetaţi procedura de mai sus, dar susţineţi contactul vizual 5 secunde înainte deaoferi recompensa copilului. Recompensaţi treptat răspunsurile date fără ajutor.

3. În timpul jocului – daţi-i copilului o jucărie să se joace cu ea la masă. Staţi de cealaltă parte a mesei şispuneţi numele copilului. Faceţi-i prompt copilului să se uite la dumneavoastră şi premiaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-urile de-a lungul sesiunilor de învăţare consecutive. Recompensaţi răspunsurile realizatecu nivelul cel mai scăzut de prompt.

4. De la distanţă – repetaţi procedura de la punctul 3, dar staţi la o distanţă de aproape 2 metri. Spuneţinumele copilului şi faceţi-i prompt să se uite la dumneavoastră. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-urile de-a lungul sesiunilor de învăţare consecutive. Recompensaţi răspunsurile realizate cu nivelul

cel mai scăzut de prompt. În timpul sesiunilor, creşteţi distanţa dintre dumneavoastră şi copil.5. Ca răspuns la “Uită-te la mine” – staţi pe scaun, de cealaltă parte a mesei. Daţi comanda “Uită-te la mine”.Folosiţi aceleaşi proceduri de prompting şi recompensă ca la punctul 1.

Materiale: recompense alimentare şi obiecte

Condiţii esenţiale: stă pe scaun

Sugestii privind prompting-ul: aduceţi recompensa la nivelul ochilor pentru a fi urmărită cu privirea de cătrecopil sau orientaţi uşor bărbia copilului pentru a facilita contactul vizual. Folosiţi o procedură de amânare:amânaţi propmt-ul cu 2 secunde de-a lungul încercărilor.

Comanda Răspuns Data Datamasterării

introducerii(1-4) Numele copilului

(5) “Uită-te la mine”

(1-5) Realizează contactulvizual

1. Pentru 1 secundă

2. Pentru 5 secunde

3. În timpul jocului

4. De la distanţă

5. Ca răspuns la “Uită-te lamine”

Sugestii utile: asiguraţi-vă că copilul se uită direct la dumneavoastră şi nu la recompensă

57/16



Program Imită motricitatea grosieră

Procedură: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că e atent. Daţi comanda “Fă ca mine”, modelândsimultan o mişcare ce ţine de motricitatea grosieră. Oferiţi-i prompt copilului pentru a realiza sarcina şirecompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat. Recompensaţi răspunsurile realizate cu nivelul celmai scăzut de prompt. În final recompensaţi numai răspunsurile corecte, realizate fără prompt.

Condiţii esenţiale: stă în scaun

Sugestii privind prompting-ul: ghidaţi fizic copilul pentru a îndeplini sarcina.

Comanda: “Fă ca mine”. Răspuns Data introducerii Data masterării

1. Bătut în masă

2. Bate din palme

3. Face cu mâna

4. Ridică mâinile sus

5. Tropăie

6. Dă din picioare

7. Scutură capul

8. Dă din cap

9. Se întoarce

10. Îşi acoperă faţa cu mâinile

11. Loveşte umerii uşor

12. Sare

13. Roteşte braţele

14. Loveşte uşor stomacul

15. Merge în pas de marş

16. Întinde braţele în faţă

17. Ciocăne

18. Pune mâinile pe şolduri

19. Freacă palmele una de alta

20. Loveşte uşor capul

Sugestii utile: unii copii pot învăţa imitaţia mediată de obiect (de exemplu, sunat cu clopoţelul, aruncarea cubului în găleată) mai repede decât mişcările grosiere. După ce aţi introdus cinci răspunsuri imitative, încercaţi unelenoi; e posibil ca abilitatea să se fi generalizat!

58/16



Program Imită acţiunile cu obiecte

Procedura: plasaţi două obiecte identice pe masă. Staţi de cealaltă parte a mesei, în faţa copilului.

Aiguraţi-vă că este atent. Prezntaţi comanda “Fă ca mine”, modelând simultan o acţiune cu unul dintreobiecte. Faceţi-i prompt copilului să realizeze acţiunea cu celălalt obiect şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat. Recompensaţi răspunsurile cu cel mai scăzut nivel de ajutor. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, fără prompt.

Materiale: obiecte pentru acţiuni.

Cerinţe: să stea pe scaun.

Sugestii pentru prompting: ghidaţi fizic copilul pentru a îndeplini sarcina

Comanda: “Fă ca mine” Răspuns Data introducerii Data masterării

1. Aruncarea cubului în găleata2. Sunat din clopoţel

3. Împins maşina de jucărie

4. Fluturat steagul

5. Lovit toba

6. Pus pălăria

7. Mâzgălit

8. Şters gura

9. Lovit cu ciocanul de jucărie

10. Scuturat o jucărie

11. Hrănit păpuşa

12. Ţinut telefonul la ureche

13. Băut din cană

14. Suflat în fluier

15. Pieptănat

16. Acţiuni cu păpuşa

17. Rostogolit o jucărie

18. Pus moneda în puşculiţă

19. Sărutat păpuşa

59/16



20. Ştampilat hârtia

Sugestii utile: Învăţaţi-l pe copil imitaţii legate de joc, care ar putea să îl încânte

Program Imită motricitatea fină

Procedura: pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent. Daţi comanda “Fă ca mine”, în timp cemodelaţi simultan mişcarea fină. Ajutaţi-l pe copil să facă mişcarea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi

treptat prompt-ul. Recompensaţi răspunsurile realizate cu cel mai redus nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, realizate fără prompt.

Cerinţe: stă pe scaun şi imită mişcările ce ţin de motricitatea grosieră.

Sugestii pentru prompting: ghidaţi-l fizic pe copil către realizarea răspunsului


1. Bate din palme

2. Îşi deschide şi îşi închide mâinile (pumnii)3. Bate uşor cu degetul arătător

4. Bate uşor cu degetul mare

5. Mişcă din degete

6. Îşi freacă palmele una de alta

7. Bate uşor cu degetul arătător pe degetul mare

8. Indică către părţile corpului

9. Arată cu degetul arătător către palmă

10. Întinde degetul arătător

11. Ridică degetul mare în sus

12. Face semnul păcii

Sugestii utile: atunci când introduceţi acest program, ţineţi cont de dezvoltarea motorie tipică, obişnuită.Mulţi dintre copiii mai mici de 3 ani vor avea dificultăţi în imitarea mişcărilor fine

Program Imită motricitatea orală (miogimnastica)

Procedura: pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent. Prezentaţi comanda “Fă ca mine”, modelândsimultan o mişcare orală. Oferiţi-i ajutor (prompt) copilului pentru a realiza mişcarea şi recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat. Recompensaţi răspunsurile efectuate cu cel mai redus nivel deajutor. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, făcute fără prompt.

Cerinţe: stă pe scaun; realizează contct vizual; imită mişcări ce ţin de motricitatea fină şi grosieră

Sugestii pentru prompting: aşezaţi gura copilului în poziţia corectă. Folosiţi materiale care pot facilitarăspunsul (fluier sau baloane de săpun pentru suflat, acadeaua pentru scos limba)

60/16




1. Deschide gura

2. Scoate limba

3. Uneşte buzele

4. Clănţăne dinţii

5. Suflă

6. Zâmbeşte

7. Încreţeşte buzele

8. Sărută

9. Limba peste dinţii de sus

10. Pune dinţii de sus peste buza de jos

Sugestii utile: Stabiliţi scopul acestui program. Dacă îl introduceţi ca pregătire pentru imitaţia verbală, ar fi util, încă de la început, să însoţiţi mişcarea cu un sunet. Dacă aveţi dificultăţi în a face prompt-ul pentru o anumitămişcare, încercaţi să folosiţi o oglindă. Copilul trebuie să se uite la reflecţia din oglindă atunci când îi oferiţiprompt-ul; treptat, diminuaţi folosirea oglinzii

Program Urmează instrucţiile (comenzile) simple

Procedura: pe scaun, faţă în faţă, asigurându-vă că e atent. Daţi comanda. Ajutaţi-l pe copil să răaspundăşi recompensaţi-l. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Materiale: itemii necesari pentru instrucţie

Cerinţe: pentru comanda 2, să stea pe scaun.

Sugestii privind prompting-ul: ghidaţi fizic mâna copilului către îndeplinirea sarcinii

Comanda Răspuns Data introducerii Data masterării

1. “Stai jos.”

2. “Ridică-te.”

3. “Vino la mine.”

4. “Mâinile jos.”

5. “Fă pa.”

6. “Ia-mă în braţe.”

7. “Ridică mâinile sus.”

61/16



8. “Bate din palme.”

9. “Întoarce-te.”

10. “Sari.”

11. “Pupă-mă.”

12. “Aruncă asta.”

13. “Închide uşa.”

14. “Trimite-mi un pupic.”

15. “Aprinde lumina.”

16. “Ia un şerveţel.”

17. “Dă drumul la muzică.”

18. “Pune pe raft.”

19. “Bate palma.”20. “Dă din picioare.”

Sugestii utile: selectaţi acele comenzi pe care le cereţi copilului să le îndeplinească în contextul unei zile. Alegerea comenzilor de instrucţie pe care i le poţi cere copilului şi în afara lecţiilor va oferi ocazii naturale pentru întărire şi generalizare.

62/16



Program Părţile corpului (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică părţile corpului – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_ (partea corpului)”. Faceţi-i prompt copilului să atingă corect partea corpului pe propriul lui corp şirecompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Numeşte părţile corpului – pe scaun, în faţa copilului. Indicaţi o parte a corpului dumneavoastră şi întrebaţi“Ce este?” Ajutaţi-l pe copil să numească partea corpului şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ultreptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe:

1. Îndeplineşte cinci instrucţii simple

2. Identifică partea corpului şi numeşte obiectele familiare

Sugestii privind prompt-ul:

1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi fizic copilul către îndeplinirea sarcinii2. Modelaţi răspunsul corect

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată”

2. 2. “Ce este?”

3. 1. Arată partea corpului corectă

4. 2. Numeşte partea corpului

Data introducerii Data masterării

1. Cap

2. Laba piciorului

3. Burtă

4. Nas

5. Gură

6. Picioare

7. Ochi

8. Urechi

9. Păr

10. Obraji

11. Umeri

63/16



12. Mână

13. Faţă

14. Braţ

15. Degete

16. Cot

17. Bărbie

18. Degete de la picioare

19. Degetul mare

Sugestii utile: la început, alegeţi părţi ale corpului care nu se află aproape una de cealaltă (de exemplu, la începutcopilul trebuie să discrimineze între cap şi picior decât între nas şi ochi).

Program Obiecte (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică obiectele – plasaţi obiectul (obiectele) pe masă în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţicomanda “Dă-mi_ (numele obiectului)”. Ajutaţi-l pe copil să vă dea obiectul şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Numeşte obiectele – pe scauna, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i un obiect. Spuneţi“Ce este?”. Ajutaţi-l pe copil să numească obiectul şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat,

de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel deprompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte

Cerinţe:

1. Potriveşte obiectele identice

2. Îndeplineşte 15 comenzi simple

3. Imită sunete şi cuvinte simple

Sugestii privind promting-ul:

1. Ghidaţi-l fizic pe copil să vă înmânze obiectul2. Modelaţi denumirea obiectului

Comanda Răspuns

64/16



1. 1. “Dă-mi _”

2. 2. “Ce este?”

3. 1. Dă obiectul corect

4. 2. Denumeşte obiectul


1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

Sugestii utile: alegeţi obiectele relevante pentru copil. De exemplu, dacă copilul preferă anumite jucării, folosiţi-lepe acestea ca prime obiecte de introdus în program. Denumirea primelor câteva obiecte trebuie să sune diferit. Încazul în care copilul are dificultăţi în a învăţa receptiv obiectele, încercaţi să-i daţi comenzi relative la obiecte (deexemplu, “Ia şerveţelul” şi “Aruncă mingea”). Treptat, mutaţi obiectele mai aproape unul de altul şi schimbaţicomanda în “Dă-mi şerveţelul” şi “Dă-mi mingea.”

65/16



Program Imagini (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică imaginile – plasaţi imaginile (fotografii) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şidaţi comanda “Arată_(numele itemului din fotografie)”. Faceţi-i prompt copilului să arate imaginea şirecompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Denumeşte imaginile – pe scaun, faţă în faţă cu copilul. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine.Spuneţi “Ce este?”. Faceţi-i prompt să denumească imaginea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: fotografii ale obiectelor şi carduri cu iamgini ( ase vedea lista de resurse)

Cerinţe:

1. Potriveşte imaginile identice

2. Îndeplineşte 10-15 comenzi simple şi poate identifica 10-15 obiecte

3. Denumeşte obiectele.

Sugestii privind prompting-ul

1. ghidaţi-l fizic pe copil să arate imaginea

2. modelaţi denumirea imaginii

Comanda Răspuns


1. 1. “Arată_”

2. 2. “Ce este?’

1. 1. Arată imaginea corectă

2. 2. Denumeşte imaginea

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

66/16



9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

Sugestii utile: Începeţi cu fotografii ale obiectelor pe care copilul a învăţat să le identifice. Imaginile trebuie să fiedistincte din punct de vedere vizual (de exemplu, imaginea unui măr trebuie să fie un măr singur şi nu un măr într-un copac). Fotografiile obiectelor care sunt relevante pentru copil (de exemplu, imaginea patului său, apantofilor săi) va ajuta la generalizare.

Program Identifică persoanele familiare

Procedura:

1. Identificarea în imagini – plasaţi imaginea (imaginile) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atentşi daţi comanda “Arată_(numele persoanei din fotografie)”. Faceţi-i prompt să arate imaginea corectă şirecompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Identificarea în persoană – cu o persoană cunoscută copilului în cameră, staţi pe scaun, în faţa copilului.

Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Du-te la _(numele persoanei cunoscute)”. Faceţi-i prompt săse îndrepte către acea persoană. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: fotografii ale persoanelor familiare copilului

Cerinţe: potriveşte fotografii identice. Îndeplineşte 10 comenzi simple şi identifică obiectele în imagini.

Sugestii privind prompting-ul: ghidaţi-l fizic pe copil să îndeplinească sarcina

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată_”.

2. 2. “Du-te la_”

1. 1. Arată fotografia corectă

2. 2. Se duce către persoana cunoscută


1.

2.

67/16



3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Sugestii utile: înainte de a începe discriminarea a două imagini a persoanelor familiare, folosiţi imagini aleobiectelor ca distractori. Începeţi cu o fotografie a unei persoane şi cu două poze de obiecte. Adăugaţi treptat maimulte fotografii ale unor persoane diferite. În cazul în care copilul are probleme cu identificarea cunoscuţilor înpersoană, încercaţi să folosiţi ca prompt fotografiile, prezntând fotografia în acelaşi timp cu comanda “Du-te la_.”

Program Verbe (comenzi şi identificarea în imagini)

Procedura:

1. Îndeplineşte comenzile (instrucţiile) cu verbe – pe scaun, faţă în faţă. Plasaţi materialele necesare pe omasă, la îndemâna copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată-mi cum_(verbul)”. Faceţi-iprompt copilului să realizeze acţiunea şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Identifică verbele în imagini – plasaţi imaginea pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţicomanda “Arată_(verbul)”. Faceţi-i prompt să indice imaginea corectă şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiectele necesare pentru următoarele acţiuni şi cartonaşele cu verbe ( a se vedea lista deresurse).

Cerinţe:

1. Îndeplineşte 10 instrucţii (comenzi) simple.

2. Identifică imaginile.


1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi-l fizic pe copil să îndeplinească sarcina.

2. Modelaţi denumirea acţiunii

Comanda Răspunsul

68/16



1. 1. “Arată-mi cum_”.

2. 2. “Arată_”.

3. 1. Face acţiunea

4. 2. Arată imaginea corectă


1. Stă în picioare

2. Stă jos

3. Bate din palme

4. Face cu mâna

5. Mănâncă

6. Bea

7. Se întoarce

8. Sare

9. Ia în braţe

10. Pupă

11. Suflă

12. Doarme

13. Ciocăne

14. Citeşte

15. Desenează

16. Plânge

17. Se piaptănă

18. Aruncă

19. Merge

20. Dă şut

Sugestii utile: începeţi cu acţiuni pe care copilul le-a învăţat ca instrucţii simple (de exemplu, învăţaţi-l “Arată cumstai în picioare” dacă el a învăţat “ridică-te” (“stai în picioare”).

69/16



Program Obiecte din mediu (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică obiectele din mediu – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda“Atinge_(obiectul din mediu)”. Faceţi-i prompt copilului să meargă şi să atingă obiectul. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

2. Denumeşte obiectele din mediu – aduceţi-l pe copil în faţa obiectului din mediu. Asiguraţi-vă că este atentşi arătaţi către obiect. Întrebaţi “Ce este?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească obiectul.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Cerinţe:

1. Îndeplineşte comenzile simple şi identifică obiectele.

2. Denumeşte obiectele.


1. Ghidaţi-l fizic pe copil spre îndeplinirea sarcinii.

2. Modelaţi denumirea obiectului.

Comanda Răspunsul

1. 1. “Atinge_”.

2. 2. “Ce este?”

3. 1. Merge şi atinge obiectul.

4. 2. Denumeşte obiectul


1. Masă

2. Scaun

3. Fereastră

4. Podea

5. Perete

6. Uşă

7. Covor

8. Lampă/lumina

9. Scări

10. Raft

11. Perdea

70/16



12. Frigider

13. Sobă

14. Chiuvetă

15. Toaletă

16. Cadă

17. Pat

18. Dulap

Sugestii utile: ca tehnică de prompting, începeţi cu copilul aflat în apropierea obiectului, iar apoi măriţi distanţadintre copil şi obiect

Program Arată imaginile într-o carte

Procedura: arătaţi-i copilului o pagină dintr-o carte cu poze. Daţi comanda “Arată_(numele itemului)”. Ajutaţi-l pe copil să indice imaginea corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: cărţi cu poze (a se vedea lista de resurse).

Cerinţe: identifică obiectele şi imaginile

Sugestii privind prompting-ul: ghidaţi-l fizic pe copil să indice răspunsul. Începeţi cu cărţi cu poze care aunumăr mai mic de itemi pe pagină.

Comanda: “Arată_”. Răspuns: indică imaginea corectă Data introducerii Data masterării

1.

2.

3.

4.

5.

6.7.

8.

9.

10.

Sugestii utile: aranjaţi fotografiile obiectelor pe care copilul le cunoaşte într-un album de fotografii, pentru a learăta. Generalizaţi abilitatea în contexte mai puţin structurate, mai naturale (de exemplu, în timp ce vă uitaţi pecărţi înainte de culcare).

71/16



Program Funcţia obiectelor (receptiv şi expresiv)Procedura:

1. Identifică obiectele după funcţia lor – plasaţi obiectul (obiectele) sau imaginile pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Cu ce_(funcţia)?” (de exemplu, “Cu ce mături?”). Faceţi-iprompt copilului să arate către obiectul sau imaginea corectă. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte obiectele după funcţia lor – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent. Spuneţi “Cuce_(funcţia)?” (de exemplu, “Cu ce colorezi?”). ajutaţi-l pe copil să denumească obiectul (de exemplu,“creioane” sau “colorez cu creioane”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul

sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

3. Denumeşte funcţia obiectului – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Spuneţi “Ce faci cu _(numele obiectului)?” (de exemplu, “Ce faci cu un creion?”). Ajutaţi-l pe copil să denumească funcţiaobiectului (de exemplu, “scriu” sau “scriu cu creionul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ultreptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte

Cerinţe:

1. Îndeplineşte instrucţiile simple; identifică obiectele; urmează comenzile cu verbe

2& 3. Identifică obiectul după funcţie şi denumeşte obiectele şi verbele

Întrebare Răspuns

1 & 2. “Cu ce_?”

3. “Ce faci cu_?”1. 1. Arată obiectul sau imaginea

2. 2. Spune numele obiectului

3. 3. Denumeşte funcţia


1. Scrii cu/ Creion

2. Bei din/ Cană

3. Mănânci cu/ Furculiţă

4. Tai cu / Foarfece

5. Citeşti/ Carte

6. Dormi în/ Pat

7. Stai pe/ Scaun

72/16



8. Vorbeşti la/ Telefon

9. Colorezi cu/ Creionul

10. Te speli cu/ Săpunul

11. Mături cu/ Mătura

12. Îţi sufli nasul/ Şerveţel

13. Arunci/ Mingea

14. Te pieptăni/ Peria (pieptăne)

Sugestii utile: folosiţi numai obiectele pe care copilul le-a masterat în programul de identificare receptivă aobiectelor şi imaginilor (de exemplu, fiţi sigur că el poate identifica un ciocan, înainte de a-l învăţa utilitateaacestui obiect).

Program Posesia (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică posesia – cu o persoană cunoscută în câmpul vizual al copilului, daţi comanda “Atinge_(parteacorpului sau obiect de îmbrăcăminte)_(numele persoanei)” (de exemplu, “Atinge tricoul lui Mary”). Faceţi-iprompt copilului să atingă partea corpului corectă sau obiectul de îmbrăcăminte şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte posesia – arătaţi către o parte a corpului sau obiect de îmbrăcăminte al unei persoanecunoscute copilului şi spuneţi “Al cui_ (parte a corpului sau obiect de îmbrăcăminte)?”. Faceţi-i prompt

copilului să numească persoana şi posesia (de exemplu, “tricoul lui Mary”). Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

Cerinţe:

1. Identifică părţile corpului sau hainele şi cunoscuţii (în persoană).

2. Denumeşte părţile corpului sau hainele şi persoanele familaire


1. Ghidaţi fizic copilul să arate către parte corectă a corpului sau către obiectul de îmbrăcăminte.

2. Modelaţi răspunsul.

Comanda Răspuns

73/16



1. 1. “Atinge_(partea corpului sau obiectul de îmbrăcăminteal persoanei”.

2. 2. “Al cui_(parte a corpului sau obiect de îmbrăcăminte)?”

3. 1. Atinge corect partea corpului sau obiectul de îmbrăcăminte

4. 2. Denumeşte persoana şi partea corpului sau obiectul de îmbrăcăminte

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Sugestii utile: Începeţi cu jucăriile (de exemplu, “atinge nasul păpuşii”).

74/16



Program Identifică sunetele din mediu

Procedura:

1. Arată imaginile care reprezintă un sunet – puenţi fotografiile în faţa copilului, pe masă. Daţi drmul lacasetofon unei casete cu sunete. Puneţi întrebarea: “Ce se aude?”. Faceţi-i prompt copilului să indicefotografia corespunzătoare. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt

2. Denumeşte sunetul – daţi drmul la casetofon unei casete cu sunete. Puneţi întrebarea “Ce se aude?”.Faceţi-i prompt copilului să denumească sunetul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: sunete din mediu (a se vedea lista de resurse) şi un casetofon.

Cerinţe:

1. Identifică imaginile şi acţiunile.

2. Denumeşte imaginile şi acţiunile.

Sugestii de prompting:

1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi fizic copilul să arate imaginea corectă.

2. Modelaţi răspunsul corect.

Întrebare Răspuns

1&2: “Ce se aude?”1. 1. Indică fotografia corespunzătoare.

2. 2. Denumeşte sunetul.


1. Telefonul sunând

2. Ticăitul ceasului

3. Broasca

4. Strănut

5. Câine lătrând

6. Raţă măcăind

7. Copil plângând

8. Mieunatul pisicii

9. Pian

10. Motor de maşină

11. Ciripitul unei păsări

12. Minge sărind

13. Maşină pornind

75/16



14. Apă

15. Porc

16. Mugetul unei vaci

17. Soneria

18. Fluier

19. Sorbit

20. Sunetul ciocanului

Sugestii utile: Începeţi cu acele sunete care îi sunt cunoscute copilului. Luaţi în calcul înregistrarea acelor sunetecare se aud frecvent în mediul copilului.

Program Arată către itemii doriţi

Procedura:

1. Arată către itemi izolaţi – pe scaun, de cealaltă parte a mesei. Arătaţi un item preferat (mâncare sau jucărie). Întrebaţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să răspundă cu mâna dominantă şi ghidaţi-l săatingă itemul cu degetul arătător. Daţi-i imediat itemul dorit. Lăsaţi-l pe copil să mănânce itemul sau să se joace cu el. Repetaţi această procedură şi diminuaţi treptat prompt-ul, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Arată către itemul dorit în prezenţa unui distractor care nu este dorit – arătaţi-i copilului un item preferat şiunul pe care nu îl preferă. Întrebaţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt să indice itemul preferat. Daţi-i imediat

itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurilecare sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, datefără prompt.

3. Arată către itemi aflaţi pe masă – plasaţi un item preferat şi unul respins pe masă, la îndemâna copilului. Întrebaţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt să arate către itemul dorit. Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

4. Arată către item fără comandă verbală – plasaţi pe masă câţiva itemi preferaţi şi câţiva itemi respinşi, la îndemâna copilului. Aşteptaţi câteva secunde. În cazul în care copilul se întinde spre itemul dorit, faceţi-iprompt să dae un răspuns de indicare. Daţi-i imediat itemul dorit. În cazul în care copilul nu se întinde saunu arată spontan către item, ademeniţi-l arătându-i itemul şi apoi punându-l la loc pe masă saupermiţându-i accesul la item pentru câteva secunde. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: itemi preferaţi (mâncare şi jucării) şi itemi respinşi.

Cerinţe: stă pe scaun.

Sugestii de prompting: ghidaţi fizic sau modelaţi un răspuns de indicare

Întrebare Răspuns

76/16



1-3 “Ce vrei?” 1-4 Arată către itemuldorit

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Un item preferat

2. Un item preferat şi unul care nu e preferat

3. Pe masă, un item preferat şi unul care nu epreferat

4. Fără comandă verbală

Sugestii utile: asiguraţi-vă că itemii sunt într-adevăr preferaţi. Schimbaţi itemii de-a lungul sesiunii de învăţare,pentru a evita saţietatea. Modelaţi denumirea itemului dorit atunci când copilul indică spre acesta. Încurajaţirăspunsul în contexte naturale!

77/16



Program Solicită verbal itemii doriţi

Procedura:

1. Cerere printr-un cuvânt – plasaţi pe masă un item preferat şi unul respins, la îndemâna copilului. Spuneţi“Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să arate către itemul dorit şi să denumească itemul (de exemplu,“prăjitură”). Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Cerere prin două cuvinte – plasaţi pe masă un item preferat şi unul respins, la îndemâna copilului. Spuneţi“Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să arate către itemul dorit şi să ceară verbal itemul dorit (“Vreauprăjitură”). Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Cerere prin trei cuvinte – plasaţi pe masă un item preferat şi unul respins, la îndemâna copilului. Spuneţi“Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să arate către itemul dorit şi să ceară verbal itemul dorit (“Eu vreauprăjitură”). Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

4. Folosind numele adultului – plasaţi pe masă un item preferat şi unul respins, la îndemâna copilului.

Spuneţi “Ce vrei?”. Faceţi-i prompt copilului să arate către itemul dorit şi să ceară verbal itemul dorit,folosindu-vă numele (de exemplu, “Mami, eu vraeu prăjitură”). Daţi-i imediat itemul dorit. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: itemi preferaţi şi itemi respinşi (jucării şi alimente)

Cerinţe:

1-3: indică itemii doriţi şi denumeşte obiectele.

4: cere în propoziţii şi denumeşte persoanele.

Sugestii de prompting: ghidaţi fizic un răspuns de indicare şi modelaţi fraza de cerere.

Întrebare Răspuns

1-4: “Ce vrei?” 1-3: Indică şi cere verbal.

4: Foloseşte numeleadultului

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Indică + “denumirea”

2. Indică +”vreau (denumirea)”

3. Indică + “Eu vreau (denumirea)”

4. Indică + “(numele adultului) Eu vreau(denumirea)”

Sugestii utile: Încurajaţi răspunsul în contexte naturale. Aranjaţi itemii doriţi pe un raft, în bucătărie pe dulap şi înafara vederii. Învăţaţi-l pe copil să vă abordeze, să vă ceară atenţia (de exemplu, să vă bată pe umăr) şi săceară printr-o propoziţie întreagă. Încurajaţi contactul vizual atunci când copilul vă cere ceva!

78/16



Program Da/ Nu (preferat/respins)

Procedura:

1. Pentru itemii respinşi (care nu sunt doriţi ) – pe scaun, faţă în faţă. Arătaţi-i un item care nu îi place (alimentsau jucărie) şi spuneţi “Vrei_(numele itemului)?”. Faceţi-i prompt să dea din cap în semn de nu sau săspună “Nu”. Imediat după răspuns, luaţi itemul din câmpul vizual al copilului şi oferiţi-i o recompensă.

Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Pentru itemii preferaţi – pe scaun, faţă în faţă. Arătaţi-i un item preferat (aliment sau jucărie) şi spuneţi“Vrei_(numele itemului)?”. Faceţi-i prompt să dea din cap în semn de da sau să spună “Da”. Imediat dupărăspuns, daţi-i copilului itemul preferat. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizare Da/ Nu- pe scaun, în faţa copilului. Prezentaţi fie un item respins, fie unul preferat şi spuneţi“Vrei_(numele itemului)?”. Faceţi-i prompt să dea din cap în semn de nu sau să spună “Nu” pentru itemulrespins şi să să dea din cap în semn de da sau să spună “Da” pentru itemul preferat. Imediat după unrăspuns “Nu”, luaţi itemul din câmpul vizual al copilului şi oferiţi-i o recompensă. După un răspuns “Da”,daţi-i copilului itemul preferat. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi

răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Materiale: itemi (alimente sau obiecte) preferate sau respinse

Cerinţe: imită mişcarea din cap sau imită verbal “Da” şi “Nu”.

Sugestii pentru prompting: modelaţi o mişcare din cap sau modelaţi răspunsul “Da” şi “Nu”.

Întrebare Răspuns

1-3: “Vrei_?”1. 1. “Nu”

2. 2. “Da”

3. 3. Fie “Da” sau “Nu”


1. Pentru respingere

2. Pentru itemii preferaţi

3. Randomizare Da şi Nu

Sugestii utile: asiguraţi-vă că itemii sunt cu adevărat preferaţi şi respinşi. Folosiţi itemi alimentari “scârboşi”(muştar) pe care copilul nu îi mănâncă ca itemi pentru “Nu”.

79/16



Program Denumeşte persoanele familiare

Procedura:

1. Denumeşte în fotografii – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent. Arătaţi-i o fotografie a uneipersoane familiare şi spuneţi “Cine este?”. Faceţi-i prompt copilului să numească persoana din fotografieşi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Denumeşte în realitate – pe scaun, în faţa copilului; în cameră se află o persoană cunoscută. Asiguraţi-văcă este atent şi arătaţi către persoana respectivă. Spuneţi “Cine este?”. Faceţi-i prompt copilului sănumească persoana. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: identifică persoanele familiare din imagini şi în realitate; denumeşte obiectele.

Sugestii de prompting: modelaţi numele persoanei.

Întrebare Răspuns

“Cine este?”

1. 1. în imagini

2. 2. în realitate

3. 1. Numeşte persoana

4. 2. Numeşte persoana


1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Sugestii utile: Învăţaţi-l la început persoane familiare, care arată diferit, cum ar fi un părinte sau fraţii.

80/16



Program Face o alegere

Procedura: pe scaun, de cealaltă parte a mesei. Ţineţi în faţa lui doi itemi doriţi. Spuneţi “Vrei _sau _?”.Faceţi-i prompt copilului să arate itemul cel mai dorit şi să-l numească. Daţi-i imediat itemul ales. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: să arate itemii doriţi; cere verbal itemii doriţi; denumeşte obiectele.

Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul să arate către itemul dorit şi oferiţi un model verbal al denumirii

obiectului.

Întrebare: “Vrei _sau_?”

Răspuns: arată către itemul dorit şi îldenumeşte

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

Sugestii utile: pentru a mări discriminarea, începeţi cu un item foarte preferat şi unul respins. Variaţi întrebarea(de exemplu, “Pe care îl vrei?”). În cazul în care copilul nu vorbeşte, îl puteţi învăţa răspunsul, mai puţinverbalizarea (de exemplu, faceţi-i prompt doar să arate către itemul dorit). În final, îl veţi învăţa pe copil să facăalegeri în legătură cu itemi doriţi care nu se află loa vedere. Asiguraţi-vă că variaţi ordinea în care îi prezentaţicopilului alternativele, fiind astfel siguri că el nu alege pur şi simplu ultimul item din întrebare (de exemplu, dacă

întrebaţi “Vrei o prăjitură sau un măr”, puneţi şi întrebarea “Vrei un măr sau o prăjitură?”).

Program Întrebări sociale

Procedura: pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi o întrebare socială. Ajutaţi-l pecopil să răspundă la întrebare şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: îndeplineşte comenzile simple şi imită cuvintele.

Sugestii de prompting: folosiţi amânarea prompt-ului. Modelaţi imediat răspunsul corect, iar apoi amânaţimodelul cu câte 2 secunde pentru fiecare comandă.

Întrebarea socială Răspuns Data introducerii Data masterării

1. “Cum te cheamă?”

2. “Câţi ani?”

3. “Ce mai faci?”

4. “Unde stai?”

5. “Cine este fratele/sora ta?”

6. “Cu ce îţi place să te joci?”

7. “Cum o cheamă pe mama ta / pe tatăl tău?”

8. “Ce îţi place să mănânci?”

9. “La ce şcoală mergi?”

81/16



10. “Cine este prietenul tău?”

11. “Care e emisiunea TV preferată?”

12. “Care este adresa ta?”

13. “Care e numărul tău de telefon?”

14. “Ce îţi place să bei?”

15. “Care e jucăria ta favorită?”

16. “Când e ziua ta?”

17. “Cum o cheamă pe profesoara ta?”

Sugestii utile: repetaţi răspunsurile la întrebări întâi în programul de imitaţie verbală, pentru a vă asigura de opronunţie adecvată

Program Verbele (le denumeşte în imagini, la alţii, la sine)

Procedura:

1. Denumeşte verbele în imagini – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi-i imagine aunei persoane făcând o acţiune. Spuneţi “Ce face?”. Ajutaţi-l pe copil să denumească acţiunea.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Denumeşte verbele la alţii – asiguraţi-vă că copilul este atent şi faceţi o acţiune. Spuneţi “Ce face eu?”.

Ajutaţi-l pe copil să denumească acţiunea. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Denumeşte verbele în cazul său – ajutaţi-l pe copil să îndeplinească o anumită acţiune (ghidaţi-l fizic saumodelaţi prin imitaţie). Spuneţi “Ce faci tu?”. Faceţi-iprompt să denumească acţiunea. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Materiale: obiectele necesare pentru acţiuni şi cartonaşe cu verbe

Cerinţe: îndeplineşte comenzile cu verbe şi denumeşte imaginile

Sugestii de prompting: modelaţi denumirea acţiunii

Întrebare Răspuns

1. 1. “Ce face?”

2. 2. “Ce fac eu?”

3. 3. “Ce faci tu?”

1-3: denumeşte acţiunea Data introducerii Data masterării

1. Stă în picioare

82/16



2. Stă jos

3. Bate din palme

4. Face cu mâna

5. Mănâncă

6. Bea

7. Se întoarce

8. Sare

9. Ia în braţe

10. Pupă

11. Suflă

12. Doarme

13. Ciocăne (bate la uşă)14. Citeşte

15. Desenează

Sugestii utile: fotografiaţi-i pe membrii familiei făcând acţiuni. Asiguraţi-vă că susţineţi generalizarea, cerându-icopilului să denumească acţiunile la el şi la alţii în contexte naturale.

Program Potriveşte

Procedura: plasaţi itemii pe masă, în faţa copilului. Prezentaţi un item care corespunde unuia dintre itemiidin faţa copilului şi daţi comanda “Potriveşte”. Faceţi-i prompt copilului să plaseze itemul deasupra sau înfaţa itemului corespunzător şi recompensaţi răspunsul corect. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Iniţial, începeţi cu un singur item pemasă; treptat, introduceţi alţi itemi.

Materiale: obiecte şi imagini identice, cartonaşe cu litere, obiecte colorate, cartonaşe cu numere şi forme.

Cerinţe: stă pe scaun


1. Ghidaţi fizic copilul spre îndeplinirea sarcinii

2. Folosiţi un prompt de poziţie, plasând itemul mai aproape de copil

Comanda: “Potriveşte” Răspuns: plasează itemul deasupra sau în faţaitemului corespondent

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Obiecte identice

83/16



2. Imagini identice

3. Imagini la obiecte

4. Obiecte la imagini

5. Culori

6. Forme

7. Litere

8. Numere

9. Obiecte non-identice

10. Obiecte prin asociere(creion la hârtie)

Sugestii utile: iniţial, alegeţi obiecte care pot sta unele peste altele (de exemplu, cană, farfurie, lingură). E posibilsă doriţi să începeţi cu cel puţin trei itemi pe masă şi să variaţi poziţia itemilor pentru a creşte discriminarea.

Program Culori (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică culorile – plasaţi materialele colorate pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şispuneţi “Arată_(numele culorii)”. Ajutaţi-l pe copil să indice culoarea corectă şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte culorile – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi un obiect colorat.Spuneţi “Ce culoare este?”. Ajutaţi-l pe copil să denumească culoarea şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: hârtie colorată şi obiecte colorate

Cerinţe:


2. Denumeşte obiectele şi imaginile

Sugestii de prompting1. Ghidaţi-l fizic pe copil să arate culoarea corectă. Folosiţi prompt-ul de poziţie, plasând obiectul colorat pe

care îl cereţi mai aproape de copil.

2. Modelaţi denumirea culorii.

Comanda Răspunsul

84/16



1. 1. “Arată_”

2. 2. “Ce culoare este?”

1. 1. Arată culoarea corectă

2. 2. Denumeşte culoarea


1. Albastru

2. Roşu

3. Galben

4. Verde

5. Alb

6. Negru

7. Mov

8. Portocaliu

9. Roz

10. Maro

Sugestii utile: Încercaţi tehnici de instruire incidentală pentru a îl învăţa pe copil culorile. Aranajţi itemii doriţi (înculori diferite) la vederea copilului, dar nu la îndemâna sa. Atunci când copilul cere itemul, întrebaţi-l ce culoareare obiectul, înainte de a i-l înmâna. De exemplu, puneţi o maşină galbenă, o minge albastră şi o bomboanăverde pe masă. În cazul în care copilul cere bomboana, arătaţi bomboana şi întrebaţi “Ce culoare este?’. Faceţi-i

prompt copilului să răspundă corect şi daţi-i bomboana.

85/16



Program Forme (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică formele – puneţi forma (formele) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi“Arată_(numele formei)”. Faceţi-i prompt copilului să arate forma corectă şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte formele – pe scuan, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o formă. Spuneţi “Ce

formă este?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească forma şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: formele

Cerinţe:

1. Identifică obiectele şi imaginile şi potriveşte formele.

2. Identifică formele, denumeşte obiectele şi imaginile.


1. Ghidaţi-l fizic pe copil către forma corectă. Folosiţi prompt-ul de poziţie, plasând forma cerută mai aproapede copil.

2. Modelaţi denumirea formei.

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată_”

2. 2. “Ce formă este?”

3. 1. Arată forma corectă

4. 2. Denumeşte forma


1. Cerc

2. Pătrat

3. Triunghi

4. Dreptunghi

5. Romb

6. Oval7. Stea

8. Inimă

Sugestii utile: începeţi cu forme tridimensionale care au aceeaşi culoare şi abia apoi introduceţi formele bi-dimensionale (de exemplu, desene ale formelor). În final, învăţaţi-l pe copil să denumească forma obiectelor (deexemplu, arătaţi-i o cutie şi întrebaţi “Ce formă este?”).

86/16



Program Litere (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică literele – plasaţi litera (literele) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi“Arată_(numele literei)”. Faceţi-i prompt să arate litera corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte literele – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi o literă. Spuneţi “Ce

literă este?”. Faceţi-i prompt să denumească litera şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat,de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel deprompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: cardurile (cartonaşe) cu litere

Cerinţe:


2. Denumeşte imaginile


1. Ghidaţi-l fizic pe copil să arate litera corectă. Folosiţi prompt-uri de poziţie, plasând litera pe care o cereţimai aproape de copil.

2. Modelaţi denumirea literei

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată_”

2. 2. “Ce literă este?”

3. 1. Arată litera corectă

4. 2. Denumeşte litera


1. A/a

2. B/b

3. C/c

4. D/d

5. E/e

6. F/f

7. G/g

8. H/h

9. I/I

10. J/j

11. K/k

87/16



12. L/l

13. M/m

14. N/n

15. O/o

16. P/p

17. Q/q

18. R/r

19. S/s – Z/z

Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la îţnvăţarea literelor, încercaţi cu litere tri-dimensionale (deexemplu, litere de plastic), pentru a creşte discriminarea.

Program Numere (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. 1. Identifică numerele – plasaţi numărul (numerele) pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şispuneţi “Arată_(numărul)”. Faceţi-i prompt să arate numărul corect şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. 2. Denumeşte numerele – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi un număr. Spuneţi“Ce număr este?”. Faceţi-i prompt să denumească numărul şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-

ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materaile: cartonaşe cu numere

Cerinţe:

1. Identifică obiectele şi imaginile, potriveşte numerele.

2. Identifică numerele, denumeşte obiectele şi imaginile

Sugestii de prompting

1. Ghidaţi-l fizic pe copil să arate numărul corect. Folosiţi prompt-uri de poziţie, plasând numărul pe care îl

cereţi mai aproape de copil.2. Modelaţi denumirea numărului

Comanda Răspuns

88/16



1. 1. “Arată_”.

2. 2. “Ce număr este?’

1. 1. Arată numărul corect

2. 2. Denumeşte numărul


1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.13.

14.

15.

16.

17.

18.

19-20.

Sugestii utile: poate fi momentul introducerii unor recompense noi şi interesante!

89/16



Program Imită mişcările gros-motorii din picioare

Procedura: staţi în picioare, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Fă ca mine”, modelândsimultan o mişcare ce ţine de motricitatea grosieră. Faceţi-i prompt să facă acţiunea şi recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Cerinţe: imită mişcările grosiere stând pe scaun.

Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil spre îndeplinirea sarcinii

Comanda: “Fă ca mine”. Răspuns Data introducerii Data masterării

1. Săritură

2. Se întoarce

3. Ridică braţele sus

4. Merge în pas de marş

5. Stă jos pe podea

6. Bate cu palmele în podea

7. Bate la uşă

8. Se târăşte

9. Ocoleşte scaunul

10. Se întinde pe podea

11. Mâinile pe şolduri

12. Răsucire din mijloc

13. Îşi atinge degetele de la picioare

14. Fuge şi se opreşte

15. Ridică un picior

16. Ţopăie

17. Zboară ca un avion

18. Se târăşte sub masă

19. Ridică scaunul

20. Dă şut

Sugestii utile: faceţi acest program în format “Follow-the-leader”(“urmăriţi-l pe lider”). Amuzaţi-vă cu acestprogram şi vedeţi dacă îl puteţi determina pe copil să fie el în rolul liderului.

90/16



Program Imită secvenţe (motricitate grosieră şi acţiuni cu obiecte)

Procedura:

1. Motricitatea grosieră – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Spuneţi “Fă ca mine” şi

modelaţi două mişcări grosiere (de exemplu, bate din palme şi atinge capul). Ajutaţi-l pe copil să facă celedouă mişcări în ordinea în care au fost prezentate. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat,de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel deprompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

2. Acţiuni cu obiecte – plasaţi două seturi de obiecte identice pe masă (de exemplu, 2 clopoţei şi 2 steaguri).Staţi de cealaltă parte a mesi în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Spuneţi “Fă ca mine” şimodelaţi o acţiune cu fiecare obiect. Ajutaţi-l pe copil să facă cele două mişcări în ordinea în care au fostprezentate. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: obiecte

Cerinţe: îndeplineşte instrucţiile simple; imită mişcările gros-motorii şi acţiunile cu obiecte.Sugestii de prompting:

1. Ghidaţi fizic copilul spre îndeplinirea sarcinii.

2. Modelaţi a doua mişcare grosieră în timp ce copilul începe să o execute pe prima. Treptat, modelaţiambele mişcări împreună.

3. Spuneţi acţiunea în timp ce o demonstraţi. De exemplu, dacă modelaţi atingerea nasului şi apoi a capului,spuneţi “Atinge nasul”, “Atinge capul”, în timp ce modelaţi acţiunile. Eliminaţi treptat prompt-ul verbal.

Comanda “Fă ca mine” Răspuns Data introducerii Data masterării

1.

2.

3.

4.

5.

6.7.

8.

9.

10.

91/16



Sugestii utile: asiguraţi-vă că variaţi componentele secvenţei de mişcări grosiere (de exemplu, dacă modelaţi“Bate din palme şi atinge nasul”, învăţaţi-l pe copil şi altă secvenţă care să conţină bătutul din palme, cum ar fi“Bate din plame şi fă cu mâna”). În cazul în care copilul are dificultăţi cu secvenţele ce ţin de motricitatea grosieră încecaţi să înlănţuiţi o mişcare grosieră cu o acţiune cu obiect (de exemplu, pune un cub în găleata şi bate înmasă). Modelaţi acele secvenţe funcţionale care vor apărea cel mai probabil şi în viaţa reală.

Program Imită acţiunile însoţite de sunete

1. Procedura: plasaţi pe masă un sortiment de obiecte identice. Staţi de cealaltă parte a mesei, în faţacopilului şi asiguraţi-vă că este atent. Daţi comanda “Fă ca mine” şi modelaţi o acţiune cu un obiect şi overbalizare relevantă acţiunii (de exemplu, împingeţi maşina şi spuneţi “Vruum”). Faceţi-i prompt copiluluisă realizeze acţiunea şi să verbalizeze. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte

Cerinţe: îndeplineşte comenzile (instrucţiile) simple; imită acţiunile cu obiecte; imită sunetele.Sugestii de prompting:

1. Ghidaţi-l fizic pe copil să realizeze acţiunea

2. Repetaţi modelul verbal în timp ce copilul face acţiunea cu obiectul

Comanda: “Fă ca mine” Răspuns Dataintroducerii

Datamasterării

1. Împinge maşina şi spune “Vruum”

2. O figurină de jucărie, care alunecă si spuneţi “uuuiiiii:

3. Ciocăniţi cu ciocanul şi spuneţi “Poc, poc, poc”.

4. Beţi dintr-un pahar şi sorbiţi

5. Luaţi receptorul telefonului şi spuneţi “Alo!”

6. Luaţi leul de jucărie şi imitaţi sunetul acestuia

7. Cântaţi la un pian de jucărie şi spuneţi “La-la-la”.8. Cu broscuţa de jucărie, care sare, spuneţi “Oac-oac”

9. Şarpele de jucărie, mişcându-se pe masă şi spuneţi “Ssss”.

10. Pretindeţi că mâncaţi un sandwich de jucărie şi spuneţi“Mmmm”.

Sugestii utile: faceţi acest program în timpul jocului.

92/16



Program Imită construcţiile de cuburi

Procedura: puneţi pe masă mai multe cuburi identice. Staţi de cealaltă parte a mesei, în faţa copilului şiasiguraţi-vă că este atent. Faceţi o construcţie cu ajutorul cuburilor dumneavoastră şi daţi comanda“Construieşte ca mine”. Ajutaţi-l pe copil să facă aceeaşi construcţie cu propriul lui set de cuburi.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile

corecte, date fără promptMateriale: obiecte

Cerinţe: îndeplineşte comenzile simple; imită acţiunile cu obiecte

Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul să construiască patternul de cuburi.

Comanda: “Construieşte ca mine” Răspuns Data introducerii Data masterării

1. Plasări ale unu singur cub

2. Construcţii din două cuburi

3. Construcţii din trei cuburi

4. Construcţii din patru cuburi

5. Construcţii din cinci cuburi

Sugestii utile: Începeţi cu plasare unui singur cub odată. De exemplu, puneţi cinci cuburi pe masă, în dreaptacopilului. Daţi comanda “Construieşte ca mine”. Mutaţi un cub din setul dumneavoastră spre mijlocul mesei şiajutaţi-l pe copil să aleagă cubul corect din setul său şi să îl pună în faţa cubului dumneavoastră. Repetaţiaceastă procedură pentru fiecrae cub, punând cuburile în diverse poziţii, pentru a face construcţii diferite. Pe

măsură ce abilitatea copilului se îmbunătăţeşte, repetaţi această procedură cu două cuburi şi tot aşa. În final, învăţaţi-l pe copil să potrivească cele două construcţii fără să vadă când o construiţi pe cea iniţială (de exemplu,faceţi construcţia în spatele unui carton, apoi înlăturaţi cartonul astfel încât copilul să poată vedea construcţia şispuneţi “Construieşte ca mine”).

Program Copiază desene simple

Procedura: puneţi materialele de scris (hârtie, creioane sau carioci) pe masă, în faţa copilului. Daţi

comanda “Fă ca mine” sau “Desenează_” şi, simultan, desenaţi o formă pe hârtie (de exemplu, un cerc),pe care copilul trebuie să o imite. Ajutaţi-l pe copil să ia un instrument de scris şi să deseneze forma.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt

Materiale: instrumente de scris şi hârtie

Cerinţe: imită acţiunile ce ţin de motricitatea fină şi construcţia de cuburi; duce la final activităţi demotricitate fină, cum ar fi plasarea unor piuneze mic pe o tăbliţă specială.

Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să îndeplinească sarcina; folosiţi indici vizuali pe hârtie, cumar fi puncte care îi arată copilului de unde să înceapă desenul.

93/16



Comanda: “Fă ca mine” Răspuns: desenează forma corectă Data introducerii Data masterării

1. Linie verticală

2. Linie orizontală

3. Semnul “plus”

4. Cerc

5. Linie diagonală

6. Litere din linii drepte

7. Litere din linii curbe

8. Numere

9. Forme

10. Faţă zâmbitoare

11. Floare

12. Maşină

13. Casă

14. Om

15. Curcubeu

Sugestii utile: puneţi-l pe copil să exersez pe un şevalet pentru copii. În cazul în care copilul are dificultăţi săapese pe creion atunci când desenează (de exemplu, nu apasă pe creion, iar liniile ies prea subţiri), încercaţi săutilizaţi un alt instrument de scris, cum ar fi o cariocă. Faceţi desenatul amuzant!

94/16



Program Camere (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Localizează camerele – staţi în picioare în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent. Daţi comanda “Du-te în _(numele camerei)”. Faceţi-i prompt copilului să intre în camera corectă şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte camerele – luaţi copilul într-o cameră. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Unde suntem?”.

Faceţi-i prompt să răspundă “În_(numele camerei” şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat,de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel deprompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe:

1. Îndeplineşte instrucţii; identifică imagini şi obiecte din mediu.

2. Denumeşte obiectele şi obiectele din mediu şi localizează camerele.


1. Aduceţi copilul în cameră.

2. Modelaţ răspunsul.

Comanda Răspuns

1. 1. “Du-te în _”

2. 2. “Unde suntem?”

3. 1. Se duce în camera corectă.

4. 2. Denumeşte camera.


1. Bucătărie

2. Dormitor

3. Baie

4. Sufragerie

5. Camera familiei

6. Hol

7. Garaj

8. Camera fratelui

9. Living

10.Camera de joacă

95/16



Sugestii utile: În cazul în care copilul nu poate repeta cuvinte şi nu poate denumi obecte, învăţaţi-l răspunsul 2 întimp ce îl învăţaţi răspusnul 1 (de exemplu, după ce intraţi în cameră cu copilul, puneţi întrebarea 2 şi apoirecompensaţi). Aduceţi-vă aminte de generalizare şi întrebaţi-l pe copil “Unde eşti?” de-a lungul întregii zile. Încazul în care copilul are dificultăţi la învăţarea camerelor în context, puteţi fotografia camerele şi îl puteţi învăţa săle denumească după imagini (a se vedea programul de “Locaţii”).

Program Emoţii (receptiv)

Procedura:

1. Identifică emoţiile în imagini – puneţi pe masă, în faţa copilului, imaginea unei persoane trăind o anumităemoţie. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(emoţia)”. Faceţi-i prompt copilului să arateimaginea corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Afişează emoţii – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată-mi_(emoţia)”.

Faceţi-i prompt copilului să afişeze emoţia şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: fotografii cu persoane afişând diverse emoţii sau cardurile emoţiilor (a se vedea lista deresurse).

Cerinţe: identifică obiectele, acţiunile şi persoanele familiare.


1. Ghidaţi-l fizic pe copil să indice imaginea corectă.

2. Modelaţi emoţia

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată_”.

2. 2. “Arată-mi _”.

1. 1. Arată imaginea corectă.

2. 2. Afişează emoţia


1. Fercit

2. Trist

3. Furios

4. Surprins

5. Speriat

6. Somnoros

7. Bolnav

96/16



8. Obosit

9. Mânios

10. Înspăimântat

Sugestii utile: fotografiţi membrii familie afişând diverse emoţii.

Program Locaţii (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică locaţiile – puneţi pe masă, în faţa copilului, o imagine a unei locaţii. Asiguraţi-vă că este atent şidaţi comanda “Arată_”. Faceţi-i prompt copilului să arate imaginea corectă şi recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2.Denumeşte locaţiile

– pe scaun, în faţa copilului. Prezentaţi o imagine a unei locaţii şi întrebaţi “Undeeste?’ (“Ce reprezintă fotografia?”). Faceţi-i prompt copilului să numească locaţia. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Materiale: SPARC Picture Scenes (a se vedea lista de resurse) sau fotografii ale locaţiilor.

Cerinţe:

1. Identifică imaginile, obiectele din mediu şi camerele.

2. Denumeşte imaginile, obiectele din mediu şi camerele.

Sugestii de prompting:1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi-l fizic pe copil să indice imaginea.

2. Modelaţi denumirea locaţiei.

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată_”

2. 2. “Unde este?”


4. 2. Denumeşte locaţia


1. Parc

2. Zoo

3. Bibliotecă

4. Plajă

5. Fermă

97/16



6. Şcoală

7. Circ

8. Aeroport

9. Oraş

10. Restaurant

11. Băcănie

12. Junglă

13. Ocean

14. Spital

15. Sală de clasă

16. Loc de joacă

17. Gară18. Petrecere aniversară

19. Muzeu

20. Dentist

Sugestii utile: fotografiaţi acele locuri pe care copilul le frecventează adesea.

Program Îndeplineşte instrucţiile formate din două comenzi

1. 3. Procedura: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Daţi o instrucţie formată din douăpărţi. Faceţi-I prompt copilului să îndeplinească cele 2 comenzi în ordinea dată. Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: itemii necesari pentru comenzi.

Cerinţe: îndeplineşte instrucţiile (comenzile) simple; imită secvenţele de mişcări ce ţin de motricitateagrosieră.


1. Ghidaţi fizic copilul spre îndeplinirea sarcinii sau modelaţi răspunsul.

2. Spuneţi cea de-a doua parte a intrucţiei în momentul în care copilul o finalizează pe prima. Treptat, spuneţicele două comenzi ale instrucţiei împreună.

3. Limitaţi exprimarea atunci când prezentaţi instrucţia. De exemplu, spuneţi “Atinge capul, atinge nasul” înloc de “Atinge capul tău şi nasul tău”. Treptat, pe măsură ce copilul face sarcina tot mai bine, puteţi îmbogăţi exprimarea.

Instrucţie dublă Răspuns Data introducerii Data masterării

98/16



1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Sugestii utile: pentru a forma instrucţii duble, combinaţii comenzile simple deja masterate. Asiguraţi-vă că variaţicomponentele instrucţiei duble (de exemplu, dacă introduceţi “Bate din palme şi atinge nasul”, introduceţi şi o altă

instrucţie cu bătutul din palme, cum ar fi “Bate din palme şi fă pa”). Învăţaţi-l pe copil acele instrucţii care vor firelevante pentru el (de exemplu, “Ia mingea şi aruncă la coş”).

Program Dă două obiecte

Procedura: puneţi mai multe obiecte pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda“Dă-mi_ şi_”( de exemplu, “Dă-mi maşina şi mingea”). Faceţi-i prompt copilului să vă dea ambele obiecte.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte

Cerinţe: îndeplineşte intrucţiile duble şi identifică obiectele.

Sugestii de prompting: ghidaţi-l pe copil să vă înmâneze ambele obiecte. Spuneţi numele celui de-aldoilea obiect în timp ce copilul întinde mâna după primul. Treptat, cereţi-i ambele obiecet simultan.

Comanda: “Dă-mi_şi_”. Răspuns: înmânează ambele obiecte Data introducerii Data masterării

1.

Sugestii utile: Faceţi-i prompt copilului să ia ambele obiecte simultan, folosind cele două mâini (de exemplu, unobiect într-o mână, iar cel de-al doilea în cealaltă mână). În cazul în care copilul are dificultăţi la acest program, încercaţi să vă exprimaţi succint atunci când daţi comanda (de exemplu, spuneţi mai degrabă “minge, maşină”decât “Dă-mi mingea şi maşina”). Nu uitaţi să-i cereţi copilului două obiecte în contexte naturale (de exemplu, “Ia-ţi pantofii şi şosetele”).

99/16



Program Atribute (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică atributele – puneţi pe masă, în faţa copilului, două obiecte similare, cu excepţia unei singurediferenţe evidente (de exemplu, două camioane, unul mare şi altul mic). Asiguraţi-vă că este atent şi daţicomanda “Arată _(obiectul)_(atributul)” (de exemplu, “Arată camionul mare”). Faceţi-i prompt copilului săarate obiectul corect şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,

recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.2. Denumeşte atributele – plasaţi pe masă, în faţa copilului, două obiecte similare, cu excepţia unei diferenţe

evidente (de exemplu, două camioane, unul mic şi altul mare). Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi unuldintre obiecte. Spuneţi “Ce este?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească obiectul şi atributul (deexemplu, “Este un camion mare”). Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte care se diferenţiază între ele prin atribute şi imagini care descriu obiecte ce sediferenţiază prin atribute (a se vedea lista de resurse).

Cerinţe:

1. Identifică obiectele, imaginile, persoanele familiare, obiectele din mediu, culorile şi emoţiile.2. Identifică atributele, denumeşte imaginile, persoanele familiare, obiectele din mediu, culorile şi emoţiile.


1. Ghidaţi-l fizic pe copil să arate imaginea corectă.

2. Modelaţi denumirea atributului şi a obiectului

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată_ _.”2. 2. “Ce este?”

1. 1. Arată atributul corect

2. 2. Denumeşte obiectul cu atribut


1. Mare/Mic

2. Ud/Uscat

3. Cald/Rece

4. Curat/Murdar

5. Înalt/Scund

6. Greu/Uşor

7. Plin/Gol

8. Aspru/Netend

9. Bătrân/Tânăr

100/16



10. Nou/Vechi

11. Lung/Scurt

12. Gros/Subţire

13. Tare/Moale

14. Închis/Deschis

Sugestii utile: la început, renunţaţi la denumirea obiectului atunci când îl învăţaţi ope copil să identifice atributul(de exemplu, spuneţi “Arată mare” mai degrabă decât “Arată camionul mare”).

Program Persoanele din comunitate (receptiv şi expresiv)

1. Identifică persoanele din comunitate (receptiv şi expresiv ) – plasaţi imagini ale persoanelor din comunitatepe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(numele persoanei din

comunitate)”. Faceţi-i prompt copilului să arate imaginea corectă. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte persoanele din comunitate – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Arătaţi-io imagine cu o persoană din comunitate şi întrebaţi “Cine este?”. Faceţi-i prompt copilului să denumeascăpersoana. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Materiale: imagini ale persoanelor de ajutor din comuniatate (a se vedea lista de resurse).

Cerinţe:

1. Identifică imagini, persoane familiare, obiecte din mediu, scene.2. Denumeşte imagini, persoane familiare, obiecte din mediu, scne.


1. Modelaţi răspunsul sau ghidaţi fizic copilul să arate imaginea.

2. Modelaţi numele persoanei din comunitate

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată_”2. 2. “Cine este?”


2. 2. Denumeşte persoana din comunitate


1. Pompier

2. Poliţist

3. Poştaş

101/16



4. Profesor

5. Fermier

6. Gunoier

7.Frizer

8. Chelner

9. Şofer de autobuz

10. Pilot

11. Doctor

12. Asistentă

13. Şofer de camion

14. Dentist15. Bucătar

Sugestii utile: nu uitaţi să-i arătaţi în realitate copilului aceste persoane.

Program Pretinde că…(se face că…)

Procedura: în faţa copilului, pe scaun, asigurându-vă că este atent. Daţi comanda “Prefă-te că eşti…(unanimal, o acţiune, o persoană din comunitate” (de exemplu, “Prefă-te că bei”). Faceţi-i prompt copilului săsimuleze acţiunea (de exemplu, pentru băut copilul duce mâna căuş la gură şi scoate sunete ca şi cum ar bea) şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: recuzita necesară pentru a se preface că este o persoană din comunitate (de exemplu, ocaschetă de pompier, o trusă de doctor).

Cerinţe: îndeplineşte comenzile simple; imită acţiunile cu obiect; îndeplineşte instrucţiile cu verbe;denumeşte obiectele. În cazul animalelor şi al persoanelor din comunitate, copilul denumeşte animalele şipersoanele respective.

Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul să dea răspunsul sau modelaţi răspunsul.

Comanda:“Prefă-te căeşti_”.

Răspuns: copilul simulează o acţiune sau pretinde că esteun animal sau o persoană din comunitate

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Băut

2. Pipetănat

3. Spălat pe faţă

102/16



4. Spălat pe dinţi

5. Lins îngheţata

6. Condus maşina

7. Măturat

8. Pus pălăria

9. Un şarpe

10. Un leu

11. Un câine

12. O maimuţă

13. O broască

14. Un iepure

15. O pisică16. O pasăre

17. Un pompier

18. Un doctor

19. Un poliţist

20. Un frizer

Sugestii utile: acesta e un program amuzant, care poate fi făcut alături de alţi copii sau fraţi/surori!

103/16



Program Categorii (potriveşte, identifică şi denumeşte)

Procedura:

1. Potriveşte – puneţi pe masă, în faţa copilului, imagini ale unor itemi aparţinând unor categorii specifice.Prezentaţi o imagine a unui item dintr-o categorie şi spuneţi “Potriveşte”. Faceţi-i prompt copilului să punăimaginea în teancul categoriei corecte şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Identifică – puneţi pe masă, în faţa copilului, imagini ale unor itemi aparţinând unor categorii specifice. Daţicomanda “Arată_(categoria)” (de exemplu, “mâncare”). Faceţi-i prompt copilului să arate categoria corectăşi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

3. Denumeşte – puneţi teancuri de categorii în faţa copilului, pe masă. Arătaţi una dintre categorii şi întrebaţi“Ce sunt?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească categoria corectă (de pildă, mâncare) şirecompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Materiale: cartonaşe pentru categorii/clasificări (a se vedea lista de resurse).

Cerinţe: denumeşte obiectele, culorile, numerele, literele, formele şi potriveşte obiectele non-identice.


1-2. Ghidaţi fizic copilul să plaseze cartonaşul în categoria corectă.

3. Oferiţi un model verbal.

Comanda Răspuns1.” Potriveşte”

2. “Arată_”.

3. “Ce sunt?”

1. 1. Potriveşte cartonaşele.

2. 2. Arată categoria corectă.

3. 3. Denumeşte categoria


1. Mâncare

2. Haine

3. Animale4. Jucării

5. Fructe

6. Unelte

7. Legume

8. Vehicule

9. Instrumente

104/16



10. Mobilă

11. Forme

12. Litere

13. Numere

Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la potrivirea imaginilor din categorii, încercaţi să folosiţi itemi tri-

dimensionali.

Program Pronume (“meu” şi “tău”)

Procedura:

1. Identifică pronumele – staţi în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Atinge (parteacorpului/obiect de îmbrăcăminte) _(meu/tău)” (de exemplu, “Atinge tricoul meu”). Faceţi-i prompt copilului

să atingă partea corpului sau obiectul de îmbrăcăminte corect şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Introduceţi întâi “tău”, apoi “meu” şi abia apoi faceţi randomizarea.

2. Denumeşte pronumele – asiguraţi-vă că este atent şi indicaţi o parte a corpului (sau obiect de îmbrăcăminte) la copil sau la dumneavoastră. Spuneţi “A cui_(parte a corpului/îmbrăcăminte)?”. Faceţi-iprompt copilului să numească pronumele şi partea corpului sau îmbrăcăminte (de exemplu, “Tricoul tău”) şirecompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt. Introduceţi întâi “meu”, apoi “tău” şi apoi randomizaţi

Cerinţe:

1. Identifică părţile corpului sau îmbrăcămintea, persoanele familiare (în realitate), posesia, îndeplineştecomenzile duble.

2. Denumeşte părţile corpului sau îmbrăcămintea, persoanele familiare, posesia.


1. Ghidaţi fizic copilul să arate partea corpului corectă

2. Modelaţi răspunsul.

Comanda Răspuns

1. 1. “Atinge_.”

2. 2. “Al cui?’

1. 1. Atinge partea corpului sau îmbrăcămintea

2. 2. Denumeşte pronumele

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Meu

105/16



2. Tău

3. Randomizare

Sugestii utile: odată ce copilul a învăţat să identifice pronumele, mai aşteptaţi câteva săptămâni înainte de a-l învăţa să le denumească. Această amânare ar putea ajuta la reducerea confuziei.

Program Prepoziţii (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Receptiv – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi-i un obiect. Spuneţi“Pune_(prepoziţia)_(locaţia)” (de pildă, “Pune pe masă”). Faceţi-i prompt copilului să pună obiectul înlocaţia corectă şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Expresiv – puneţi un obiect într-un anumit loc, astfel încât copilul să îl poată vedea. Spuneţi “Unde este _(obiectul)?”. Faceţi-i prompt copilului să denumească locaţia (de exemplu, “Este pe masă”) şirecompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte şi cartonaşe care descriu prepoziţii (a se vedea lista de resurse).

Cerinţe:

1. Îndeplineşte instrucţiile duble şi identifică obiectele din mediu.

2. Denumeşte obiectele din mediu şi camerele; repetă fraze.

Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul să pună obiectul în locaţia corectă. Oferiţi un model verbalpentru răspunsul 2.

Comanda Răspuns

1. 1. “Pune_ _”.

2. 2. “Unde este_?”

3. 1. Pune obiectul în locul corect.

4. 2. Numeşte locul obiectului


1. Pe

2. În

3. Sub

4. În faţă

5. În spate

6. Lângă

106/16



7. Între

8. Deasupra

9. Pe fund

10.Alături

Sugestii utile: În cazul în care copilul vorbeşte, introduceţi răspunsul 2 în timp ce îl învăţaţi răspunsul 1 (de

exemplu, când copilul pune obiectul în locul corect, puneţi întrebarea “Unde este_?” şi apoi recompensaţirăspunsul). Folosiţi tehnicile de învăţare incidentală. De exemplu, puneţi itemii doriţi în anumite locuri. Cândcopilul cere unul dintre itemi, întrebaţi-l “Unde este_(itemul dorit)?”. Faceţi-i prompt să denumească locul şi daţi-iitemul dorit. Învăţaţi-l pe copil să se plaseze pe sine însuşi în anumite locaţii (de exemplu, “Du-te sub masă”) şi întrebaţi-l “Unde eşti?”. Generalizaţi răspunzând la imagini care descriu prepoziţii.

Program Identifică/denumeşte obiectele atunci când sunt descrise (la vedere, dar şi în afara câmpuluivizual)

Procedura:

1. La vedere – puneţi mai multe obiecte pe masă, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Măgândesc la ceva care este (descrierea unuia dintre obiectele de pe masă)” (de exemplu, dacă pe masăeste un măr, spuneţi “Mă gândesc la ceva care este roşu, creşte în copaci şi îl poţi mânca”). Faceţi-iprompt copilului să arate şi să numească obiectul descris (de ex., “măr”). Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. În afara câmpului vizual – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Măgândesc la ceva care este_(descrierea unui obiect)” (de ex., “Mă gândesc la ceva care este rotund şicăruia îi oţi da şut”). Faceţi-i prompt să numească obiectul descris (de exemplu, “o minge”). Recompensaţi

răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Materiale: obiecte.

Cerinţe:

1. La vedere: numeşte obiectele, atributele, culorile, funcţiile şi categoriile.

2. În afara vederii: numeşte obiectele aflate la vedere atunci când sunt descrise; descrie obiectele pe care levede folosind atribute; răspunde la întrebări ce ţin de cunoştinţele generale.

Sugestii de prompting: daţi-i descriptori adiţionali, arătaţi obiectul, modelaţi răspunsul, iar atunci când nu

se află în câmpul vizual, prezentaţi obiectul pe care îl descrieţi.

Comanda Răspuns

1-2 “Mă gândesc la ceva…” 1-2 Denumeşte obiectul Data introducerii Data masterării

1. Obiecte la vedere

2. Obiecte în afara câmpului vizual

107/16



Sugestii utile: Începeţi doar cu câteva obiecte la vedere, obiecte care să fie distincte ca şi atribute (caracteristici)şi funcţii (de exemplu, un item verde, un item galben, unul pe care îl poţi mânca, altul cu care te poţi juca). În timpcreşteţi similarităţile dintre obiecte (de exemplu, două obiecte roşii, unul pe care îl porţi, iar altul pe care îlmănânci). Învăţaţi copilul să răspundă şi la descrierea unor locuri (de exemplu, “Mă gândesc la un loc unde poţi înota şi unde te poţi juca în nisip”) şi oameni (“mă gândesc la cineva care are părul negru, este fată şi se joacă cutine sâmbăta”). În final, învăţaţi-l pe copil să facă el descrieri, astfel încât dumneavoastră să fiţi cel care ghiceştepersoana la care se gândeşte! Variaţi comanda (de exemplu, “Spune-mi ceva care este…” sau “Arată-mi cevacare este…”).

Program Carduri secvenţiale (le pune în ordine şi descrie)

Procedura:

1. Ordonează – daţi-i copilului un set de cartonaşe secvenţiale şi daţi comanda “Pune cartonaşele în ordine”.Faceţi-i prompt să aşeze cartonaşele pe masă, de la stânga la dreapta, în ordinea corectă. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

2. Descrie secvenţa – daţi-i copilului un set de cartonaşe secvenţiale şi cereţi-i să le aşeze în ordine. Înmomentul în care cartonaşele au fost aşezate corect pe masă, spuneţi “Povesteşte-mi despre acesteimagini”. Faceţi-i prompt să arate fiecare imagine şi să descrie secvenţa de imagini de la stânga la dreapta(de exemplu, “Fata toarnă suc, ea bea sucul, pune cana în chiuvetă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: cartonaşele secvenţiale (a se vedea lista de resurse).

Cerinţe: descrie imaginile folosind propoziţii complete.

Sugestii de prompting: ghidaţi copilul să aşeze cartonaşele în ordinea corectă sau modelaţi răspunsul

corect.

Comanda Răspuns

1. 1. “Pune cardurile în ordine”.

2. 2. “Povesteşte-mi despre imagini”.

3. 1. Aşază cardurile în ordinea corectă, de la stânga ladreapta

4. 2. Arată şi descrie fiecare imagine, de la stânga la

dreapta

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Secvenţe formate din două scene

2. Secvenţe formate din trei scene

3. Secvenţe formate din patru scene

4. Secvenţe formate din cinci scene

108/16



Sugestii utile: În cazul în care copilul vorbeşte, introduceţi răspunsul 2 în timp ce îl învăţaţi răspunsul 1 (de pildă,după ce i-aţi făcut prompt să aşeze cardurile în ordine, cereţi-i să descrie fiecare imagine). Începeţi cu secvenţefornmate din două scene, apoi progresaţi până ajungeţi la cinci. Folosiţi imagini ale acţiunilor pe care copilul leface (de exemplu, căţăratul pe tobogan, aşezat pe tobogan, luncat pe tobogan). Fotografiaţi-vă copilul în timp cedesfăşoară activităţi secvenţiale şi folosiţi-le în acest program.

Program Genul (receptiv şi expresiv)

Procedura:

1. Identifică genul – puneţi pe masă, în faţa copilului, imagini descriind genul (imaginea unui băiat, a uneifete). Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Arată_(genul)” (de ex., “fată”). Faceţi-i prompt să arateimaginea corectă. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte genul – pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine care descrie

genul. Spuneţi “Ce este?” şi faceţi-i prompt să numească genul (“Este un băiat”). Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: imagini descriind genul.

Cerinţe:

1. Identifică imaginile şi numeşte persoanele familiare

2. Identifică genul; numeşte imaginile şi persoanele familiare.


1. Ghidaţi fizic copilul să arate imaginea corectă. Folosiţi prompt-urile de poziţie, plasând imaginea pe care ocereţi mai aproape de copil.

2. Modelaţi denumirea genului.

Comanda Răspuns

1. 1. “Arată_”.

2. 2. “Ce este?”


2. 2. Numeşte genul


1. Băiat

2. Fată

3. Bărbat

4. Femeie

5. Doamnă

109/16



Sugestii utile: folosiţi reviste pentru a găsi imagini. Folosiţi acele imagini care descriu genul într-o manieră clară,fără ambiguitate. Apoi, învăţaţi-l pe copil să numească genul persoanelor cunoscute (de exemplu, “Tati estefemeie sau bărbat?”, “Tu eşti fată sau băiat?”).

Program Răspunde la întrebările Wh (Unde? Care? Cum? Cine? Când?) în legătură cu obiecte şi imaginiProcedura:

1. Cu obiecte – Pe scaun, în faţa copilului. Arătaţi-i un obiect şi puneţi-i o întrebare Wh în legătură cu acestobiect (a se vedea exemplele de mai jos). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (vedeţiexemplele de mai jos). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Cu imagnin – staţi pe scaun, faţă în faţă. Arătaţi-i o fotografie a unei persoane cunoscute, făcând o acţiune într-o locaţie specifică (de exemplu, o fotografie a tatălui, gătind în bucătărie). Puneţi întrebări Wh despreimagine (vedeţi exemplele de mai jos). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (vedeţi exemplele

de mai jos). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt. Învăţaţi-l pe copil să discrimineze întrebările despre un sigur obiect/imagine. La început, învăţaţi-l pe copil să discrimineze două întrebări legate de obiect/imagine, apoiintroduceţi fiecare întrebare suplimentară pe rând.

Materiale: obiecte şi fotografii ale persoanelor familiare, îndeplinind acţiuni în anumite locaţii.

Cerinţe:

1. Obiecte: denumeşte obiectele, culorile, funcţiile, categoriile şi locaţiile.

2. Imagini: denumeşte persoanele familiare, acţiunile, locaţiile (camerele) şi emoţiile.

Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul.

Exemple de întrebări Exemple de răspunsuri Data introducerii Data masterării

Despre obiecte

1. “Ce este?”

2. “Ce culoare este?”

3. “Ce faci cu el (ea)?”

4. “Ce este o banană?”

“Este o banană.”

“Este galbenă.”

“O mănânc.”

“Fruct.”

1. “Ce este?”

2. “Ce culoare este?”

3. “Ce faci cu ea (el)?”

4. “Ce gust are?”

5. “De unde iei una?”

“Este o acadea.”

“Este roşie.”

“O ling.”

“Este dulce.”

“De la magazin.”

110/16



Despre imagini

1. “Cine este?”

2. “Ce face?”

3. “Unde este?”

4. “Cum se simte?’

“Mama.”

“Râde.”

“La televizor.”

“E fericită.”

Sugestii utile: În cazul în care copilul are dificultăţi la acest program, încercaţi să-i prezentaţi întrebările într-oordine fixă şi apoi, în timp, să le randomizaţi. Copilul nu trebuie neapărat să îndeplinească toate cerinţele pentrua începe discriminarea întrebărilor despre obiecte/imagini (de exemplu, dacă ştie denumirea obiectelor şi culorile, învăţaţi-l să discrimineze “Ce este?” şi “Ce culoare este?”).

Program Da/Nu (obiecte)

Procedura:

1. Pentru obiecte (DA) – staţi pe scaun, în faţa copilului. Arătaţi-i un obiect şi spuneţi “Este un_(numeleobiectului)?” (de exemplu, “Este o maşină?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă “Da”. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

2. Pentru obiecte ( NU )- staţi pe scaun, în faţa copilului. Arătaţi-i un obiect şi spuneţi “Este un_(numele altuiobiect)?” (de exemplu, “Este un măr?”). Faceţi-i prompt să răspundă “Nu, este un (numele obiectului)” (deexemplu, “Nu, este o maşină”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizare DA şi NU – staţi pe scaun, în faţa copilului. Arătaţi-i un obiect şi spuneţi “Este un_(numelealtui obiect)?” sau “Este un_(numele obiectului)?”. Faceţi-i prompt să răspundă “Da” sau “Nu, esteun_(numele obiectului)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte.

Cerinţe: răspunde la “Da/Nu” pentru itemii preferaţi şi cei respinşi; denumeşte obiectele; imită cuvintele;identifică itemii care sunt la fel şi care sunt diferiţi.

Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect.

Comanda Răspuns

1. 1. “Este un _(numele obiectului)?”

2. 2. “Este un _(numele altui obiect)?

3. 3. Randomizare 1 şi 2.

4. 1. “Da”

5. 2. “Nu, este un_(numele obiectului)”.

6. 3. Fie “Da” , fie “Nu, este un_”.


111/16



1. Da

2. Nu

3. Randomizare Da şi Nu.

Sugestii utile: Învăţaţi-l până la urmă şi răspunsuri Da/Nu la întrebări legate de acţiuni (de exemplu, “Bate dinpalme?”) şi la întrebări generale (de exemplu, “Vara ninge?”).

Program Funcţiile părţilor corpului

Procedura:

1. Denumeşte părţile corpului după funcţia lor – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent.Spuneţi “Cu ce_(funcţia)?”. Faceţi-i prompt copilului să indice corect partea corpului şi să o numească.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile

corecte, date fără prompt.2. Denumeşte funcţia părţii corpului – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Spuneţi “Ce faci

cu _(partea corpului)?”. Faceţi-i prompt copilului să numească funcţia. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt.

Cerinţe: identifică şi denumeşte părţile corpului; denumeşte obiectele după funcţie.


Comanda Răspuns

1. 1. “Cu ce_?”2. 2. “Ce faci cu_?”

3. 1. Indică şi numeşte partea corpului.

4. 2. Numeşte funcţia părţii corpului


1. Vezi cu/ Ochii

2. Miroşi cu/ Nasul

3. Auzi cu/ Urechile

4. Guşti cu/ Gura

5. Atingi cu/ Mâna

6. Mergi cu/ Picioarele

7. Strănuţi cu/ Naul

8. Clipeşti cu/ Ochii

9. Vorbeşti cu/ Gura

112/16



10. Pupi cu/ Buzele

Sugestii utile: I-aţi mai schimbat copilului premiile? Dacă nu, ar fi timpul să le mai variaţi!

Program Denumeşte emoţiileProcedura:

1. Denumeşte emoţiile pe imagini – asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine a unei persoane careafişează o emoţie. Spuneţi “Cum se simte _(el, ea)?”. Faceţi-I prompt să denumească emoţia şirecompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Denumeşte emoţiile la alţii – pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Afişaţi o emoţie şi întrebaţi “Cum mă simt eu?”. Faceţi-i prompt să denumească emoţia şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai

scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.3. Denumeşte emoţiile la sine – În contexte specifice, în care copilul afişează o emoţie (de exemplu, atunci

când râde; când plânge pentru că s-a lovit) spuneţi “Cum te simţi tu?” Faceţi-i prompt să denumeascăemoţia şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: fotografii ale persoanelor afişând emoţii sau cartonaşele cu emoţii (vedeţi lista de resurse).

Cerinţe: identifică emoţiile în fotografii; denumeşte obiectele, acţiunile, persoanele familiare.

Sugestii de prompting: modelaţi denumirea emoţiei.

Întrebare Răspuns

1. 1. “Cum se simte_?”

2. 2. “Cum mă simt eu?”

3. 3. “Cum te simţi tu?”

1-3 denumeşte emoţia corectă Data introducerii Data masterării

1. Fericit

2. Trist

3. Supărat

4. Surprins

5. Speriat

6. Somnoros

7. Bolnav

8. Obosit

113/16



9. Mânios

10. Înspăimântat

Sugestii utile: folosiţi imagini care descriu emoţii în contexte relevante (de exemplu, pentru trist, imaginea unuibăieţel care plânge pentru că a căzut de pe bicicletă).

Program Categorii (denumeşte categoria şi numeşte obiectele dintr-o categorie)

Procedura:

1. Denumeşte categoria căreia îi aparţine obiectul – prezentaţi-i copilului o imagine a unui item dintr-ocategorie şi cereţi-i să o denumească (de exemplu, “Ce este?” “Pisică”). Spuneţi “Ce este _(denumireaobiectului)?” (de ex., pisica). Faceţi-i prompt copilului să denumească categoria căreia îi aparţine itemul(de ex., “un animal”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de

învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Numeşte obiectele dintr -o categorie

3. aflate la vedere: puneţi pe masă, în faţa copilului, câteva cartonaşe cu categorii. Spuneţi “Numeşte o _(numele categoriei)” (de ex., mâncare). Faceţi-i prompt să numească itemul care îi aparţine categoriei (deex., “hamburger”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

4. În afara vederii: asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Numeşte un _(categoria)” (de ex., animal). Faceţi-iprompt copilului să numească un item aparţinând categoriei (de ex., “un tigru”). Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date

cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: cartonaşe pentru categorii/clasificări (vedeţi lista de resurse).

Cerinţe: denumeşte obiectele, culorile, numerele, literele, formele, potriveşte categoriile.

Sugestii de prompting: oferiţi un model verbal.

Comanda Răspuns

1. 1. “Ce este_?”

2. 2. “Numeşte un_.”

3. 1. Denumeşte categoria

4. 2. Numeşte un item al categoriei


1. Mâncare

2. Haine

3. Animale

4. Jucării

114/16



5. Fructe

6. Unelte

7. Legume

8. Vehicule

9. Instrumente

10. Mobilă

11. Forme

12. Litere

13. Numere

Sugestii utile: puteţi să faceţi programul de potrivire a categoriilor în acelaşi timp cu programul 1 (de exemplu, întrebaţi “Ce este?” [“pisică”]; “Ce este pisica?” [“un animal”]; “Foarte bine! Potriveşte animalele”).

Program Foloseşte propoziţii simple

Procedura:

1. Este un – prezentaţi-i un obiect copilului şi spuneţi “Ce este?”. Faceţi-i prompt să răspundă “Esteun_(numele oniectului). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Văd un – prezentaţi-i copilului o imagine şi spuneţi “Ce vezi?”. Faceţi-i prompt să spună “Văd un_(numeleitemului din imagine)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Am un – daţi-i copilului un obiect sau puneţi-l să aleagă un obiect dintr-un coş. Spuneţi “Ce ai?”. Faceţi-Iprompt să spună “Am un_(numele obiectului)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte şi imagini.

Cerinţe: denumeşte obiectele şi imaginile; repetă cuvinte.


Întrebare Răspuns Data introducerii Data masterării

1. “Ce este?” “Este un_.”

2. “Ce vezi?” “Văd un_.”

3. “Ce ai?” “Am un_.”

115/16



Sugestii utile: pentru întrebarea 2, puteţi să-l învăţaţi pe copil să denumească mai mult de un item pe pagină (deexemplu, “Văd o casă, un copac, o maşină, o minge, o flaore”) şi generalizaţi prin răspunsuri pe cărţi cu poze.

Program Face schimb de informaţii (Am… Văd…)

Procedura:

1. Cu obiecte – staţi pe scaun, în faţa copilului. Daţi-i un obiect şi ţineţi şi dumneavoastră un obiect diferit înmână. Arătaţi obiectul dumneavoastră şi spuneţi “Eu am un (numele obiectului pe care îl ţineţi).” Faceţi-iprompt copilului să arate propriul obiect şi să spună “Eu am__(numele obiectului pe care îl ţine copilul)”.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt. Schimbaţi obiectele la câteva sesiuni de învăţare. Eventual, îl puteţi pune pecopil să-şi aleagă obiectul dintr-o cutie. Odată ce copilul a învăţat să spună ce ţine, faceţi şi alte afirmaţiisuplimentare legate de obiect (a se vdea exemplele de mai jos).

2. Cu imagini/carte – puneţi pe masă două imagini, astfel încât să le poată vedea copilul. Arătaţi către una

dintre imagini şi spuneţi “Eu văd _(numele itemului din imagine)”. Faceţi-i prompt să arate către cealaltăimagine şi să spună “Eu văd_(numele itemului din imagine)”. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Schimbaţi imaginiledupă câteva sesiuni. Odată ce copilul învaţă să facă schimb de informaţii în legătură cu imaginile, învăţaţi-lsă răspundă la imaginile din cărţi (mai jos sunt exemple de afirmaţii suplimentare).

Materiale: obiecte, imagini şi cărţi.

Cerinţe: denumeşte obiectele, repetă cuvintele.

Sugestii de prompting: modelaţi afirmaţia reciprocă. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului,modelând afirmaţia copilului imediat după ce afirmaţia iniţială e prezentată, amânând apoi prezentareamodelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare.

Exemple de afirmaţii Exemple de răspunsuri Data introducerii Data masterării

Cu obiecte :

1. “Eu am o (raţă)”.

2. “Raţa mea este galbenă.”

3. “Raţa mea face mac.”

4. “Raţa mea trăieşte pe lac.”

“Eu am o (vacă).”

“Vaca mea este albă.”“Vaca mea face muu.”

“Vaca mea trăieşte la fermă.”

116/16



Cu imagini :

1. “Eu văd o (minge).”

2. “Eu văd (o maşină şi un copac).”

3. “Eu văd o (pălărie roşie).”

4. “Eu văd un (om mergând).”

5. “Eu văd o (fată într-o maşină).”

“Eu văd o (floare).”

“Eu văd (un om şi o prăjitură).”

“Eu văd o (minge albastră)”

“Eu văd (o fată înotând).”

“Eu văd (un băiat pe tobogan).”

Sugestii utile: faceţi generalizarea în contexte fireşti (de exemplu, în timp ce vă jucaţi, “Eu mă joc cu…”; în timpulmesei “Eu mănânc …”).

Program Face schimb de informaţii sociale

Procedura: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Faceţi o afirmaţie socială (de exemplu,“Numele meu este…”. Faceţi-I prompt copilului să răspundă în schimb cu o informaţie relevantă despre el însuşi (“Numele meu este…”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: răspunde la întrebări sociale simple; face schimb de informaţii în legătură cu obiectele/imaginile.

Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul copilului. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului,modelând afirmaţia copilului imediat după ce afirmaţia iniţială e prezentată, amânând apoi prezentareamodelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare.

Exemplu: afirmaţii sociale Răspuns: răspunde cu informaţiirelevante

Dataintroducerii

Datamasterării

1. “Numele meu este…”

2. “Am _ ani.”

3. “Locuiesc în _.”

4. “Îmi place să mă joc cu…”

5. “Numele fratelui meu este…”

6. “Îmi place să mănânc…”

7. “Numele prietenului meueste…”

8. “Numele mamei/tatăluieste…”

117/16



9. “Îmi place să beau…”

10. “Emisiunea TV preferatăeste…”

Sugestii utile: folosiţi întrebările sociale masterate de copil ca afirmaţii reciproce. În final, îl veţi învăţa pe copil săfacă schimb de informaţii complexe (de ex., “Când merg în parc, îmi place să…” sau “La micul dejun ammâncat…”_. Învăţaţi-l pe copil să facă schimb de informaţii cu copiii de aceeaşi vârstă.

Program Nu ştiu (obiecte şi întrebări necunoscute)

Procedura:

1. Obiecte necunoscute – staţi pe scaun în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Arătaţi-i un obiect (unulpe care copilul îl poate denumi) şi spuneţi “Ce este?” (copilul trebuie să denumească obiectul). După ce i-aţi cerut de trei ori să denumească obiecte cunoscute, arătaţi-i un obiect necunoscut (unul pe care nu îlpoate denumi) şi spuneţi “Ce este?”. Faceţi-i imediat prompt să spună “Nu ştiu”. Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.Randomizaţi, cerându-i copilului să denumească obiecte cunoscute şi obiecte necunoscute. Schimbaţiobiectele în timpul sesiunilor de învăţare.

2. Întrebări necunoscute – staţi pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Puneţi o întrebare alcărei răspuns e cunoscut de copil (de exemplu, “Cum te cheamă?”). (Copilul trebuie să răspundă la întrebare). După trei astfel de întrebări, puneţi o întrebare al cărei răspuns nu este cunoscut de copil (deexemplu, “Cine a descoperit America?”). Faceţi-i imediat prompt să spună “Nu ştiu”. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt. Randomizaţi, cerându-i copilului să răspundă la întrebări cunoscute şi întrebări al căror răspunsnu îl cunoaşte.

Materiale: obiecte cunoscute şi necunoscute.

Cerinţe:

1. Denumeşte obiectele; repetă fraze.

2. Spune “Nu ştiu” pentru obiectele necunoscute şi răspunde la întrebări sociale şi întrebări simple ce ţin decunoştinţele generale.

Sugestii de prompting: oferiţi un model verbal pentru afirmaţie. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului, modelând afirmaţia copilului imediat după ce afirmaţia iniţială e prezentată, amânând apoiprezentarea modelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare.

Întrebări Răspuns

1. 1. “Ce este?”

2. 2. Noi întrebări

1-2: “Nu ştiu” Data introducerii Data masterării

118/16



1.

2.

Sugestii utile: după câteva sesiuni reuşite, spuneţi-i copilului denumirea obiectului după fiecare răspuns (deexemplu, “Aceasta este o solniţă”) şi răspunsul la întrebarea necunoscută.

Program Întreabă “Ce este?”

Procedura:

1. 1. În timpul unei sarcini – puneţi pe masă, în faţa copilului, patru imagini pe care copilul le poate denumi. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Spune-mi ce vezi pe masă”. Faceţi-i prompt (fizic şi model verbal) săarate fiecare imagine de la stânga la dreapta şi să o denumească (de exemplu, “pisică, minge, copac,măr”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Dupăcâteva răspunsuri bune, eliminaţi una dintre fotografii şi înlocuiţi-o cu o altă imagine pe care copilul nu opoate denumi. Spuneţi “Spune-mi ce vezi pe masă”. Faceţi-i prompt (fizic şi model verbal) să arate fiecare

imagine de la stânga la dreapta şi să o denumească (de exemplu, “pisică, minge…”). În momemntul încare copilul a arătat imaginea necunoscută, faceţi-i prompt să întrebe “Ce este?” Recompensaţi răspunsul(de exemplu, “Foarte bine ai întrebat!) şi răspundeţi la întrebare (de ex., “Este un aspirator”). Prezentaţi onouă combinaţie de imagini la fiecare comandă, fiecare combinaţie constând din trei imagini cunoscute şiuna necunoscută. Schimbaţi poziţia imaginii necunsocute de fiecare dată. Diminuaţi treptat prompt-ul.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. 2. Mergând prin casă – puneţi mai multe obiecte necunoscute prin casă. Obiectele trebuie să se afle acolounde, în mod obişnuit, nu şi-ar găsi locul (de exemplu, o pompă în dormitor). Luaţi-l pe copil la o plimbareprin casă. Imediat cum vă apropiaţi de un obiect necunoscut, faceţi-i prompt copilului să arate către obiectşi să întrebe “Ce este?” Recompensaţi răspunsul (“Foarte bine ai întrebat!”) şi răspundeţi la întrebare(“Este o pompă!). Repetaţi procedura de mai sus în cazul fiecărui nou obiect. Diminuaţi treptat prompt-ul.

Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte şi imagini cunoscute şi necunoscute.

Cerinţe: denumeşte obiectele; imită întrebarea “Ce este?”; spune “Nu ştiu” în cazul obiectelor şi imaginilor pe care nu le cunoaşte.

Sugestii de prompting: oferiţi un model verbal al întrebării. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului,modelând afirmaţia copilului imediat după ce afirmaţia iniţială e prezentată, amânând apoi prezentareamodelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare. Oferiţi modelul cu o intonaţie de întrebareexagerată.

Comanda Răspuns

1. 1. “Spune-mi ce vezi pe masă.”

2. 2. Fără comandă.

1-2 “Ce este?” Data introducerii Data masterării

1.

119/16



2.

Sugestii utile: determinaţi din timp obiectele ştiute şi pe cele neştiute. Promovaţi punere de întrebări şi în contextenaturale (de exemplu, în timp ce se uită la o carte, în timp ce merge în parc). Folosiţi imagini şi obiectenecunoscute interesante (de exemplu, jucării colorate).

Program Întreabă “Ce este?”

Procedura: puneţi mai multe obiecte cunoscute şi necunoscute într-o pungă. Daţi-i punga copilului şi cereţi“Spune-mi ce este în pungă”. Faceţi-i prompt (fizic şi model verbal) să ia fiecare obiect din pungă, să îlţină câteva secunde şi să îl numească (de ex., “maşină, minge”). În momentul în care copilul scoate unobiect necunoscut, faceţi-i prompt să întrebe “Ce este?” Recompensaţi răspunsul (“Foarte bine ai întrebat!”) şi răspundeţi la întrebare (de ex., “Este o şurubelniţă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Schimbaţiobiectele din timp în timp.

Materiale: obiecte cunoscute şi necunoscuteCerinţe: denumeşte obiectele; imită întrebarea “Ce este?”; spune “Nu ştiu” pentru obiecte şi imaginineştiute.

Sugestii de prompting: oferiţi un model verbal pentru întrebare. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului, modelând întrebarea copilului imediat după ce copilul găseşte obiectul neştiut, amânând apoiprezentarea modelului cu câte 2 secunde de-a lugul sesiunilor de învăţare

Comanda: “Spune-mi ceeste în pungă”.

Răspuns: întreabă “Ce este?” atunci cândgăseşte un obiect necunoscut

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

Sugestii utile: determinaţi din timp care sunt obiectele ştiute şi care sunt cele neştiute de copil. Generalizaţirăspunsul în contexte naturale (de exemplu, la cină daţi-i ceva de mâncare ce nu a mai mâncat până atunci şifaceţi-i prompt să întrebe “Ce este?”). Folosiţi obiecte noi, interesante (de exemplu, jucării colorate). Măriţidistanţa dintre dumneavoastră şi copil, astfel încât să vină până la dumneavoastră, să vă arate un obiect şi săpună întrebarea.

120/16



Program Întreabă “Unde este…?”

Procedura:

1. Atunci când i se cere să recupereze obiecte care lipsesc – puneţi cinci obiecte pe care copilul le poateidentifica în spatele scaunului său (în afara vederii). Arătaţi-i copilului unde sunt obiectele (întoarceţi-l cufaţa spre obiecte şi spuneţi “Uite, acolo e o maşină, o minge, o carte, un creion şi o pălărie”). Întoarceţi-lcu faţa spre dumneavoastră, astfel încât obiectele să nu se mai afle în câmpul vizual. Asiguraţi-vă că esteatent şi daţi comanda “Ia_(numele obiectului prezent).” Faceţi-i prompt să ia obiectul şi recompensaţi

răspunsul. După ce i-aţi cerut de trei ori să ia obiecte care sunt prezente, înlăturaţi unul din itemi (fără casă fiţi văzut de copil). Daţi comanda “Ia_(numele obiectului înlăturat).” În clipa în care copilul se duce înspatele scaunului şi începe să caute obiectul (de exemplu, se uită pe podea), faceţi-i prompt să întrebe“Unde este_(numele obiectului înlăturat)?” Ca răspuns la această întrebare, spuneţi “Aici este _(numeleobiectului înlăturat)!” Arătaţi-i obiectul copilului şi recompensaţi răspunsul. După câteva întrebări în care îicereţi obiecte care nu sunt prezente, cereţi-i obiecte care sunt prezente. Randomizaţi. Diminuaţi prompt-ultreptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. Schimbaţi obiectelede-a lungul sesiunilor de învăţare.

2. În timpul unei activităţi – creaţi un context în care copilului i se cere să termine o activitate (de exemplu, unpuzzle sau un proiect artistic). Înainte de a-l implica pe copil într-o activitate, înlăturaţi unul dintre obiectenecesare pentru finalizarea acesteia (de exemplu, înlăturaţi o piesă de puzzle sau creioanele). Faceţi-i

prompt copilului să înceapă activitatea. În clipa în care caută obiectul lipsă, faceţi-i prompt să spună “Undeeste_(numele obiectului înlăturat)?”. După întrebare, spuneţi “Aici este_(numele obiectului)!” Arătaţi-icopilului obiectul şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

Comanda Răspuns

1. 1. “Ia_!”

2. 2. Fără comandă verbală

1-2: “Unde este_?” Data introducerii Data masterării

1.

2.

Sugestii utile:creaţi oportunităţi în contexte naturale pentru a generaliza răspunsul (de exemplu, ascundeţipantofii sau haina copilului înainte de a ieşi afară).

121/16



Program Pronume (“eu” şi “tu”)

Procedura:

1. Eu – faceţi-i prompt copilului să facă o acţiune (de exemplu, ghidaţi-l fizic să bată din palme) şi întrebaţi“Ce faci?”. Faceţi-i prompt să răspundă, folosind pronumele corect (“Eu bat din palme”). Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

2. Tu – staţi în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Faceţi ceva (de exemplu, bateţi din palme) şi întrebaţi “Ce fac eu?”. Faceţi-i prompt copilului să răspundă, folosind pronumele corect (de exemplu, “Tubaţi din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizare “eu” şi” tu” – faceţi-i prompt copilului să îndeplinească o acţiune (de exemplu, daţi-i nişte sucsă bea) şi faceţi şi dumneavoastră ceva (de exemplu, mâncaţi o prăjitură). Spuneţi fie “Ce faci tu?”, fie “Ceface eu?”. Faceţi-i prompt copilului să spună ce faceţi (de ex., “Tu mănânci o prăjitură”) sau ce face el (deex., “Eu beau suc”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: denumeşte acţiunile, posesia şi pronumele (“al meu” şi “al tău”).Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect şi folosiţi o procedură de amânare a prompt-ului.

Întrebare Răspuns

1. 1. “Ce faci tu?’

2. 2. “Ce fac eu?”

3. 3. Fie 1, fie2

4. 1. Descrie ceea ce face, folosind pronumele corect“Eu…”

5. 2. Descrie ceea ce faceţi, folosind pronumele corect“Tu…”

6. 3. Fie 1, fie2

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Eu…

2. Tu…

3. RandomizareSugestii utile: nu uitaţi să îi cereţi copilului să denumească pronumele în contexte naturale

122/16



Program Pronume (“ea” sau “el”)

Procedura:

1. “El” sau “al lui ” – puneţi o persoană se sex masculin, cunoscută copilului, să facă ceva în faţa acestuia.Spuneţi “Ce face?” (de exemplu, “Ce face Billy?”). Faceţi-i prompt să răspundă folosind pronumele corect(“El bate din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. “Ea” sau “al ei” – puneţi o persoană se sex feminin, cunoscută copilului, să facă ceva în faţa acestuia.Spuneţi “Ce face?” (de exemplu, “Ce face Mary?”). Faceţi-i prompt să răspundă folosind pronumele corect(“Ea bate din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizare – prezentaţi fie situaţia 1, fie 2. Faceţi pronmpt să răspundă corect. puneţi o persoană sesex masculin, cunoscută copilului, să facă ceva în faţa acestuia. Spuneţi “Ce face?” (de exemplu, “Ce faceBilly?”). Faceţi-i prompt să răspundă folosind pronumele corect (“El bate din palme”). Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Cerinţe: denumeşte persoanele familiare, acţiunile, posesia, genul, pronumele (al meru, al tău, eu, tu).Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect şi folosiţi o procedură de amânare a prompt-ului.

Întrebare Răspuns

1. 1. “Ce face_?”

2. 2. “Ce face_?”

3. 3. Fie 1, fie 2

4. 1. Descrie ce face persona, folosind pronumele corect:“el..”

5. 2. Descrie ce face persoana, folosind pronumelecorect: “Ea…”

6. 3. Fie 1, fie 2

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

2.

3.

Sugestii utile: puteţi folosi şi imagini ale unor băieţi, fete, bărbaţi şi femei pentru a-l învăţa pe copil să răspundă(de exemplu, arătaţi-i imaginea unui bărbat şi întrebaţi “Ce face bărbatul?”).

123/16



Program Răspunde la întrebări de cunoştinţe generale

Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Puneţi o întrebare legată de unsubiect ce ţine de cunoştinţele generale. Faceţi-i prompt să răspundă corect. Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: materiale legate de anumite subiecte (a se vedea lista de resurse).

Cerinţe: copilul a masterat programele receptive şi expresive legate de acel subiect (de exemplu, pentru

culori, copilul denumeşte culorile, iar în cazul persoanelor din comunitate, copilul denumeşte membriicomunităţii).

Exemple şi sugestii de subiecte ce ţin de cunoştinţelegenerale

Exemple de răspunsuri

Subiect: animale

1. “Cum face_?”

2. “Cine face_?”3. “Ce face un_?”

4. “Unde trăieşte un_?”

1. Câine/ “Ham-ham”

2. Ham-ham/ “câine”3. Câine/ “latră”

4. Vacă/ “la fermă”

Subiect: culori

1. “Ce culoare are_?”

2. “Spune-mi ceva care este_”

1. Soare/ “galben”

2. Galben/ “soare”

Subiect: persoane din comunitate

1. “Ce face un_?”

2. “Cine_?”

1. Pompier/ “Stinge focul”

2. Stinge focul/ “Pompierul”

Subiect: vacanţe

1. “Ce vacanţă e în _?”

2. “Când este_?”

3. “Ce se întâmplă de_?”

1. Decembrie/ “Crăciun”

2. Crăciun/ “Decembrie”

3. Ziua Recunoştinţei/ “Mâncămcurcan”.

Subiect: atribute

1. “Cum are gustul_?”

2. “Spune-mi ceva care este_.”

3. “Cum este_?’



1. Bomboana/ “Dulce”

2. Amar/ “Lămâie”

3. Zăpadă/ “Rece”

4. Moale/ “Bumbacul”

5. Mare. “Elefantul”.

124/16



Subiect: anotimpuri

1. “Care sunt cele patru anotimpuri?’

2. “În ce anotimp_?”

3. “Ce se întâmplă_?’

4. “Spune-mi ceav ce faci_”.

1. “Primăvara, vara, toamna, iarna”

2. Ninge/ “iarna”

3. Toamna/ “Cad frunzele din copaci”

4. Vara/ “Înot”

Subiect: întrebări preşcolare generale1. “Ce străluceşte pe cer noaptea?

2. “Ce fac găinile?”

3. “Câte zile sunt într-o săptămână?”

1. “Luna”

2. “Ouă”

3. “Şapte”

Sugestii utile: la început, folosiţi materiale vizuale concrete. De exemplu, folosiţi imagini reprezentând vacanţeleatunci când vorbiţi despre acest subiect.

Program Descrie imaginile folosind propoziţii întregi

Procedura: staţi pe scaun, faţă în faţă. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine. Daţi comanda:“Povesteşte-mi despre imagine”. Faceţi-i prompt să descrie imaginea folosind propoziţii întregi (deexemplu, “Fata citeşte o carte”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: cardurile cu verbe.

Cerinţe: denumeşte obiectele, persoanele familiare, acţiunile, genul; repetă fraze.Sugestii de prompting: modelaţi descrierea imaginii.

Comanda: “Povesteşte-midespre imagine”.

Răspuns: descrie imaginea, folosindpropoziţii complete

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

125/16



9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

Sugestii utile: fotografiaţi-i pe membrii familiei făcând diverse acţiuni şi învăţaţi-l pe copil să descrie aceste imginifolosind propoziţii complete (de exemplu, “Tata pregăteşte un hamburger”).

Program Descrie obiectele folosind atribute (obiecte aflate la vedere, dar şi în afara câmpului vizual)

Procedura:1. La vedere – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi prezentaţi-i un obiect. Daţi comanda

“Spune-mi despre asta”. Faceţi-i prompt copilului să denumească obiectul şi să vă spună trei lucruridespre obiect (de exemplu, “e o maşină de pompieri, este roşu cu alb, are o scară şi înăuntru este unpompier”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. În afara câmpului vizual – pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda “Spune-midespre un _(numele obiectului)” (de exemplu, un măr). Faceţi-i prompt copilului să descrie obiectul dupăcaracteristici, funcţie şi/sau categorie (de exemplu, “este roşu, îl mănânci şi este un fruct”). Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care

sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt

Materiale: obiecte.

Cerinţe:

1. la vedere: denumeşte obiectele, atributele, funcţiile şi categoriile; repetă fraze.

2. În afara vederii: descrie obiecte care nu se află în câmpul vizual; denumeşte categoriile, atributele şifuncţiile; repetă frazele.

Sugestii de prompting: modelaţi o descriere a obiectelor

Comanda Răspuns

1. 1. “Spune-mi despre asta.”

2. 2. “Spune-mi despre un_.”

3. 1. Denumeşte obiectul şi spune trei lucruri despreobiect.

4. 2. Descrie obiectul după atribut, funcţie sau categorie

Dataintroducerii

Datamasterării

126/16



1. Obiecte la vedere

2. Obiecte în afara vederii

Sugestii utile: modelaţi răspunsul de-a lungul sesiunuilor de învăţare (de exemplu, introduceţi întâi un singur descriptor “Este o maşină roşie”; apoi doi “Este o maşină roşie şi are patru roţi”; apoi trei, “Este o maşină roşie,are patru roţi şi o conduce un om”). Obiectele care nu sunt în câmpul vizual trebuie să fie acelea pe care copilulle poate deja descrie atunci când le vede.

Program Îşi aminteşte evenimente (din trecutul imediat/ mai târziu)

Procedura:

1. Trecutul imediat – faceţi-i prompt copilului să meargă într-un anumit loc şi să facă ceva acolo (de exemplu,“Du-te la baie şi spală-te pe mâini”). Însoţiţi-l. după îndeplinirea acţiunii, întoarceţi-vă în camera de lecţii şipuneţi-I copilului mai multe întrebări legate de ceea ce tocmai a făcut (de exemplu, “Unde ai fost?”, “Ce aifăcut acolo?”, “Pe cine ai văzut?”). faceţi-I prompt copilului să răspundă la fiecare întrebare (de exemplu,

“La baie”, “M-am spălat pe mâini”, “L-am văzut pe tati”). Recompensaţi fiecare răspuns. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Mai târziu – faceţi-i prompt copilului să meargă într-un anumit loc şi să facă ceva acolo (de exemplu, “Haila bucătărie să mâncăm lapte cu prăjituri”). Întoarceţi-vă în camera de lecţii şi începeţi să vă jucaţi (faceţiun puzzle cu copilul). După terminarea activităţii, puneţi-i copilului întrebări despre activitatea anterioară(de exemplu, “Unde am fost înainte de a face puzzle?”, “Ce am făcut la bucătărie?”, “Cine era înbucătărie?”). Faceţi-i prompt să răspundă la fiecare întrebare (de exemplu, “Am fost la bucătărie”, “Ammâncat prăjituri şi lapte”, “Sam era în bucătărie”). Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe:

1. Denumeşte camerele, acţiunile şi foloseşte timpul corect.

2. Îşi aminteşte evenimente din trecutul imediat, repovesteşte o poveste, descrie obiecte care nu sunt încâmpul vizual.


1-2 O întrebare despre o activitate 1-2 Răspunde la întrebare Data introducerii Data masterării

1. Fără amânare (imediat)

2. Mai târziu

Sugestii utile:În final, renunţaţi la prompt-ul verbal prin care îi spuneţi copilului unde va merge; ghidaţi-l fizic cătreimplicarea în activitate (de exemplu, conduceţi-l la baie, să se spele pe mâini, întoarceţi-vă în camera de lecţii şi întrebaţi-l despre ce a făcut). Faceţi ca activităţile pe care doriţi să şi le amintească să fie amuzante (de exemplu,alergaţi în dormitor şi săriţi pe pat). Nu uitaţi să-i cereţi copilului să-şi amintească informaţii în contexte naturale,de-a lungul întregii zile (de exemplu, când vă întoarceţi acasă din parc, întrebaţi “Unde am fost?”, “Ce am făcut înparc?” şi “Pe cine am văzut în parc?”). În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, încercaţi săobţineţi câte o amintire pe rând (de exemplu, introduceţi întâi “Unde am fost?”, apoi “Ce ai făcut acolo?”, apoipuneţi ambele întrebări). Adăugaţi mai multe întrebări pe măsură ce copilul îşi îmbunătăţeşte performanţa.

127/16



Program Răspunde la întrebări de tipul “Unde…?”

Procedura: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Întrebaţi “Unde…?” (de exemplu,“Unde găseşti frigiderul?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (de exemplu, “în bucătărie”)şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi


Materiale: MEER 2 (vedeţi lista de resurse).

Cerinţe: denumeşte prepoziţiile, camerele, scenele şi funcţia obiectelor.

Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect

Exemple: “Unde…?” Răspuns Data introducerii Data masterării

1. …dormi?

2. …faci baie?

3. …găteşti cina?

4. …locuieşti?

5. …cumperi alimente?

6. …găseşti o sobă?

7. …lucrează mama?

8. …te dai în leagăn şi pe tobogan?

9. …te duci la şcoală?

10. …vezi un leu?

11. …înoţi?

12. …te duci când nu te simţi bine?

13. …iei cărţi?

14. …poţi cumpăra hamburgeri şi cartofi prăjiţi?15. …te tunzi?

Sugestii utile: folosiţi imagini ale locaţiilor ca prompt.

e

128/16



Program Funcţiile camerelor

Procedura:

1. Denumeşte camera după funcţia ei – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi“În ce cameră_(ex., dormi)?” Faceţi-i prompt copilului să denumească camera (de exemplu, “dormitorulmeu”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Denumeşte funcţiile camerelor – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Cefaci în_(camera)?”) de ex., “Ce faci în bucătărie?”). Faceţi-i prompt copilului să spună ce face în cameră.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt

Cerinţe: denumeşte camerele, funcţia obiectelor şi acţiunile.


Întrebare Răspuns

1. 1. “În ce cameră_?”

2. 2. “Ce faci în _?”

3. 1. Denumeşte camera

4. 2. Denumeşte funcţia


1. Bucătărie / Găteşti

2. Dormitor / Dormi

3. Baie / Faci baie4. Camera de zi / te uiţi la televizor

5. Sufragerie / Iei cina

6. Linving / te uiţi la televizor

7. Camera de joacă / te joci cu jucării

Sugestii utile: folosiţi imagini ale camerelor ca prompt pentru răspunsul 1.

129/16



Program Răspunde la întrebările “Când…?”

Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi întrebarea “Când_?’ (deexemplu, “Când te duci la culcare?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (“noaptea”).Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Cerinţe: răspunde la întrebările “cine?”, “unde?” şi “de ce?.


Exemple: “Când…?” Răspuns Data introducerii Data masterării

1. …te duci al culcare?

2. …faci baie?

3. …iei cina?

4. …te duci la şcoală?

5. …te trezeşti?

6. …se întunecă?

7. …răsare soarele?

8. …vine bunica?

9. …te duci al doctor?

10. …e ziua ta?

Sugestii utile: folosiţi manualul MEER 2 pentru mai multe întrebări de acest tip (vedeţi lista de resurse).

Program Transmite un mesaj

Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului, asigurându-văcă este atent. Daţi comanda “Du-te şi spune-i lui _(persoana)_(mesajul)” (“Du-te şi spune-i lui mami că e ora mesei”). Faceţi-i prompt copilului să seapropie de persoană, să-i câştige atenţia şi să transmită mesajul (“Mami, e ora mesei”). Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care

sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Cerinţe: repetă fraze; formulează propoziţii pentru a cere ceva; îndeplineşte comenzile duble; îşi aminteşteevenimentele.

Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să se apropie de persoană şi modelaţi răspunsul, astefl încâtcopilul să îl poată repeta.

Comanda: “Du-te şispune-i lui_ _.”

Răspuns: copilul se apropie de persoana corectă, îicâştigă atenţia şi transmite mesajul

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

130/16



2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Sugestii utile: Începeţi cu mesaje simple (de exemplu, “Du-te şi spune-i lui tati că vrei prăjitură”). Treptat, creşteţicomplexitatea mesajelor (de exemplu, “Du-te şi spune-i lui tati pe cine ai văzut în parc”). Transmiteţi mesajerelevante faţă de context. Încurajaţi contactul vizual atunci când copilul transmite mesajul.

Program Joc de rol cu păpuşile

Procedura: staţi în faţa copilului, pe podea, în zona de joacă. Puneţi mai multe păpuşi (personaje şianimale – o broscuţă, Bert) în faţa copilului. Faceţi-i prompt să aleagă o păpuşă. Luaţi păpuşa în mână şipuneţi o întrebare direcţionată către păpuşă (de exemplu, “Cum te cheamă?”). Faceţ-i prompt copilului sărăspundă la întrebarea legată de păpuşa sa (“Ernie”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ultreptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: păpuşi (de exemplu, Bert, Ernie, animale).

Cerinţe: face schimb de informaţii sociale şi de informaţii legate de obiect; răspunde la întrebări sociale şila întrebări de cunoştinţe generale.

Sugestii de prompting: repetaţi întrebarea sau oferiţi un model verbal al răspunsului corect.

O întrebare adresatăpăpuşii

Răspuns: răspunde corect la întrebareaadresată păpuşii

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

2.

3.

Sugestii utile: acest program trebuie introdus într-un context de joacă, alături de alţi copii. În final, învăţaţi-l pecopil să pună întrebări păpuşii dumneavoastră. Dacă nu aveţi păpuşi marionete, faceţi acest program cu păpuşiobişnuite. În final, învăţaţi-l, pe lângă răspunsul la întrebări, să facă schimb de informaţii.

131/16



Program “La fel” şi “diferit” (receptiv)

Procedura:

1. La fel – puneţi trei obiecte pe masă, în faţa copilului (două care sunt la fel, unul diferit, de pildă, două lingurişi o minge). Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Care sunt la fel?” Faceţi-i prompt să vă dea obiecteleidentice. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Diferit – puneţi trei obiecte pe masă, în faţa copilului (două care sunt la fel, unul diferit, de pildă, douălinguri şi o minge). Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Care este diferit?” Faceţi-i prompt să vă deaobiectul diferit. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizare “la fel”şi “diferit” – puneţi trei obiecte pe masă, în faţa copilului (două care sunt la fel, unuldiferit, de pildă, două linguri şi o minge). Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi fie “Care sunt la fel?”, fie“Care este diferit?” Faceţi-i prompt să răspundă corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ultreptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte.

Cerinţe: potriveşte obiectele; identifică obiectele, atributele, culorile şi categoriile.

Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să vă dea obiectele corecte.

Întrebare Răspuns

1. 1. “Care sunt la fel?”

2. 2. “Care este diferit?”

3. 3. Fie 1, fie 2

1-3: dă obiectul corect Data introducerii Data masterării

Obiecte identice

1. La fel

2. Diferit

3. Randomizare

După culoare

1. La fel

2. Diferit

3. Randomizare

După categorie

1. La fel

2. Diferit

3. Randomizare

132/16



Sugestii utile: începeţi cu obiecte identice (de exemplu, două linguri şi o pălărie), apoi folosiţi unele asemănătoaredupă culoare (de exemplu, minge roşie, cană roşie, pantof albastru), apoi după categorie (un măr, o banană şi ocană).

Program Identifică ce nu aparţine unui grup de obiecte (atribut şi categorie)Procedura:

1. Atribut – puneţi patru obiecte pe masă, în faţa copilului (trei care sunt asemănătoare după un atribut, ocaracteristică şi unul care este diferit; de pildă, trei maşini albastre şi o maşină roşie). Spuneţi “Care nuaparţine?” Faceţi-i prompt să arate obiectul corect şi să-l numească (de exemplu, “maşina roşie”).Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Categorie – puneţi patru obiecte pe masă, în faţa copilului (trei care sunt asemănătoare după categorie şiunul care este diferit; de pildă, trei fructe şi un animal). Spuneţi “Care nu aparţine?” Faceţi-i prompt să

arate obiectul corect şi să-l numească (de exemplu, “câinele”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte din categorii şi obiecte asemănătoare după un atribut.

Cerinţe: identifică obiectele care îi sunt descrise; răspunde “da” şi “nu” la întrebările privind obiectele;identifică obiectele care sunt la fel şi pe cele care sunt diferite; denumeşte categoriile şi atributele.

Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să vă dea obiectul corect şi oferiţi un model verbal aldenumirii obiectului.

Comanda Răspuns

1-2: “Care nu aparţine?” 1-2: Copilul arată obiectul corect şi îl numeşte Data introducerii Data masterării

1. Atribut

2. Categorie

Sugestii utile: începeţi simplu: puneţi patru obiecte pe masă, în faţa copilului trei care sunt asemănătoare şi unulcare este diferit (de pildă, trei mingii şi o cană). Spuneţi “Care nu aparţine?”. Faceţi-i prompt copilului să vă deacana. Învăţaţi-l pe copil să spună de ce obiectul nu aparţine (după ce copilul v-a dat obiectul corect, spuneţi“Bine, de ce nu aparţine?” Faceţi-i prompt să răspundă “Pentru că nu este_(o minge)”).

133/16



Program Răspunde la întrebările wh despre o povestire

Procedura:

1. Cu imagini – staţi pe scaun în faţa copilului. Arătaţi-i o imagine a unei persoane care face o acţiune într-oanumită locaţie (de exemplu, imaginea unui copil care înoată la mare). Spuneţi o povestire simplă despreaceastă imagine (de exemplu, “Odată Billy s-a dus la plajă şi s-a dus să înoate”). Întrebaţi-l pe copil o întrebare de tipul wh (“Cine s-a dus să înoate?”, “Unde s-a dus Billy?”, “Ce a făcut Billy la plajă?”). Faceţi-iprompt să răspundă la fiecare întrebare (de exemplu, “Billy”, “La plajă”, “S-a dus să înoate”).

Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Verbal simplu – staţi în faţa copilului, pe scaun. Spuneţi-i o povestire simplă (de ex., “Într-o zi, mama s-adus la magazin şi a cumpărat îngheţată”). Puneţi întrebări (“Cine s-a dus la magazin?”, “Unde s-a dusmama?”, “Ce a cumpărat mama de la magazin?”). Faceţi-i prompt să răspundă la fiecare întrebare(“mama”, :La magazin”, “Îngheţată”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Carte de poveşti simple – staţi pe scaun în faţa copilului. Citiţi o pagină dintr-o carte cu poveşti simple şipuneţi întrebări în legătură cu ce aţi citit. Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebări. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care

sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

4. Verbal avansat – staţi pe scaun în faţa copilului. Spuneţi-i acestuia o povestire formată din patru propoziţii(de exemplu, “Într-o zi, un băieţel pe nume Sam s-a dus în parc. Acolo, el a găsit o minge roşie. A adusmingea acasă să i-o arate mamei. După cină, s-a jucat cu mingea şi apoi s-a dus la culcare”). Puneţi întrebări despre povestire. Faceţi-i prompt copilului să răspundă la fiecare întrebare. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Materiale: fotografii ale persoanelor cunoscute, făcând acţiuni în locaţii specifice; cărţi de poveşti.

Cerinţe: discriminează întrebările wh despre obiecte şi imagini; îşi aminteşte evenimente trecute.


1-4: O întrebare desprepovestire

Răspuns: răspunde corect la întrebări

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Cu imagini

2. Verbal simplu

3. Carte de poveşti simple

4. Verbal avansat

Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, încercaţi să introduceţi fiecare întrebare separat, apoi randomizaţi întrebările sau reduceţi complexitatea povestirii (“Mama s-a dus la magazin”;“Cine s-a dus la magazin?”).

134/16



Program Răspunde la întrebări wh despre anumite subiecte

Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi întrebări în legătură cuanumite subiecte (vedeţi exemplele de mai jos). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi


Cerinţe: discriminează întrebările wh despre obiecte şi imagini; răspunde la întrebări de tipul “de ce? /pentru că”, “unde?”, “când?”.


Exemple de subiecte şi întrebări Exemple de răspunsuri Dataintroducerii

Data masterării

1. Mic-dejun“Ce mănânci la micul dejun?”

“Când mănânci micul dejun?’

“De ce mănânci micul dejun?”

“Unde mănânci micul dejun?’

“Cine îţi pregăteşte micul dejun?”

“Clătite.”

“Dimineaţa.”

“Pentru că mi-e foame.”

“În bucătărie.”

“Tati îl pregăteşte.”

1. Baia“Când faci baie?’

“Cine te spală?”

“De ce trebuie să faci baie?”

“Unde faci baie?”

“Înainte de culcare.”

“Mami mă spală.”

“Să fiu curat.”

“În cadă.”

1. Şcoală

“Unde te duci la şcoală?”

“Când te duci la şcoală?”

“Pe cine vezi la şcoală?”

“Ce faci la şcoală?

“De ce te duci la şcoală?”

“La şcoala ABC.”

“Lunea.”

“Îi văd pe Tommy şi Mary.”

“Mă joc şi scriu litere.”

“Să-i văd pe prietenii mei şi să învăţ.”

Sugestii utile: În cazul în care copilul are probleme la acest program, încercaţi să puneţi întrebările într-o ordinefixă şi abia mai târziu să le randomizaţi.

135/16



Program Îndeplineşte comenzile “Întreabă…” versus “Spune-i lui…”

Procedura:

1. Întreabă – în prezenţa altei persoane, daţi comanda “Întreabă pe_(persoana)_(o întrebare)” (“Întreabă-l pe

Billy câţi ani are.”). Faceţi-i prompt copilului să se apropie de persoana respectivă şi să-i pună întrebarea(“Billy, câţi ani ai?”; persoana trebuie să răspundă la întrebare). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Spune – în prezenţa altei persoane, daţi comanda “Spune-i _(persoana)_(informaţia)” (“Spune-i lui Billycâţi ani ai”). Faceţi-i prompt copilului să se apropie de persoana respectivă şi să-I comunice informaţia(“Am şase ani”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

3 Randomizaţi “întreabă” şi “spune” – daţi fie comanda 1, fie comanda 2. Faceţi prompt pentru a obţine răspunsulcorect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi

răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte,date fără prompt.

Cerinţe: transmite mesajele; denumeşte pronumele avansate; răspunde la întrebări sociale folosindpropoziţii întregi; îndeplineşte comenzi complexe, date de la distanţă..

Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să se apropie de persoana respectivă şi modelaţi întrebareasau informaţia pe care copilul trebuie să o repete. Folosiţi o tehincă de amânare a prompt-ului.

Comanda Răspuns

1. 1. “Întreabă_ _.”

2. 2. “Spune_ _.”

3. 3. Fie 1, fie 2.

1. 1. Se apropie de persoană şi pune întrebareacorectă.

2. 2. Se apropie de persoană şi spune informaţiacorectă.

3. 3. Fie 1, fie2.

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Întreabă

2. Spune

3.Random întreabă/spune

Sugestii utile: pentru acest program puteţi folosi copii de aceeaşi vârstă, învăţându-l pe copil să răspundă încontextul activităţilor de joc (de exemplu, “Întreabă-l pe Bily ce construieşte” şi “Spune-i lui Billy ce construieştitu”). La început, cealaltă persoană trebuie să stea alături de copil, astfel încât să modelaţi răspunsul corectimediat.

136/16



Program Găseşte obiectele ascunse dacă i se dau indicii privind locaţia

Procedura: puneţi diferite obiecte în locaţii specifice din casă (puneţi o minge în dulapul din dormitor,puneţi pantofii copilului sub masa din bucătărie). Staţi pe scaun în faţa copilului, asiguraţi-vă că este atentşi daţi comanda “Du-te şi ia _(obiectul). Este în _(indicii privind locaţia)” (“Este în bucătărie, sub masă”).Faceţi-i prompt să aducă obiectul. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: aduce obiectele care nusunt în câmpul lui perceptiv; identifică camerele; îndeplineşte comenzilece conţin prepoziţii; îndeplineşte comenzile formate din trei instrucţii.Sugestii de prompting: oferiţi daor un indiciu la început (de exemplu, “E în bucătărie”), apoi, ajunşi înbucătărie, oferiţi-l pe al doilea (“sub masă”). Treptat, oferiţi toate indiciile simultan.

Comanda Răspuns

1-3: “Du-te şi ia_. Este în _.” 1-3: Copilul găseşteobiectul

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Un indiciu (de exemplu, în dulap).

2. Două indicii (în dulap, în cutia maro).3. Trei indicii (în bucătărie, sub masă, încanaroşie).

Sugestii utile: Începeţi cu indicii simple, în camera de studiu (de exemplu, “Dă-mi mingea. E sub masă.”_. Creşteţitreptat complexitatea indiciilor (“Dă-mi mingea. Este în camera ta, sub pat, într-o cutie roşie”).

Program Discriminează când să întrebe / când să ofere informaţii

Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi faceţi fie o afirmaţie vagă (“Asearăm-am dus undeva să mănânc”), fie o afirmaţie care cere un răspuns (“Îmi place să mănânc cartofi prăjiţi”).Faceţi-i prompt copilului să pună o întrebare legată de afirmaţie (“Unde te-ai dus?”) sau să facă schimb deinformaţii (“Mie îmi place să mănânc prăjituri”). Recompensaţi răspunsul (în cazul în care copilul a pus o întrebare, răspundeţi la acea întrebare [“M-am dus la film]). Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: face schimb de informaţii sociale şi pune întrebări atunci când ise oferă informaţii vagi.

Sugestii de prompting: modelaţi întrebarea sau afirmaţia. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului:

modelaţi răspunsul imediat după ce e prezentată afirmaţia, apoi amânaţi prezentarea modelului cu câte 2secunde.

Exemple de afirmaţii vagi sau afirmaţii care cer un răspuns la schimb

Exemple de întrebări şirăspunsuri reciproce

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Ghici “Ce?”

2. Aseară am fost undeva. “Unde te-ai dus?”

3. Am fost la film. Filmul meu preferat este “Micasirenă”.

“Filmul meu preferat este“Pinocchio.”

137/16



4. Am mâncat ceva la film. “Ce ai mâncat?”

5. Am mâncat popcorn. Îmi place popcornul. “Şi mie îmi place!”

6. Îmi place sărat. “Mie îmi place cu unt.”

7. Am văzut pe cineva la film. “Pe cine ai văzut?”

8. Am văzut-o pe mary. Mary e cea mai bună

prietenă a mea.

“Tommy e cel mai bun prieten al

meu.”

9. Mă voi costuma în ceva foarte înspăimântător de Halloween.

“În ce te vei costuma?”

10. Voi fi o fantomă. “Eu voi fi un leu.”

Sugestii utile: cele de mai sus sunt doar exemple. Faceţi prompt pentru răspunsurile relevante pentru copiluldumneavoastră. Prezentaţi afirmaţiile pe un ton natural, de conversaţie.

Program Repovesteşte o povestire

1. Cu materiale de ajutor – staţi pe podea în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Folosind indicii (deexemplu, jucării, maşinuţă, o casă de păpuşi) spuneţi o poveste simplă (de exemplu, “Odată ca niciodată,fata s-a dus în parc. Acolo s-a dat pe tobogan, apoi s-a urcat în maşină şi a condus până acasă”). Daţicomanda “Spune-mi ce s-a întâmplat în poveste”. Faceţi-i prompt să repovestească întâmplarea,folosindu-se de indicii (jucării). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Fără materiale de ajutor – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi-i o povestire

simplă (“Odată ca niciodată, erau trei urşi…”). Daţi comanda “Spune-mi ce s-a întâmplat în poveste.”Faceţ-i prompt copilului să repovestească. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: jucării, mobilă şi casă de păpuşi, maşini de jucărie, etc.

Cerinţe: imită secvenţe complexe; descrie secvenţe din imagini; repetă propoziţii.


1. Ghidaţi-l fizic pe copil să folosească materialele.

2. Modelaţi povestea astfel încât copilul să o poată repeta.

Comanda Răspuns

1-2: “Spune-mi ce s-a întâmplat în poveste” 1. 1. Copilul spune povestea folosindu-

se de materiale.

2. 2. Copilul repovesteşte

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Cu materiale de ajutor

2. Fără materiale de ajutor

138/16



Sugestii utile: Începeţi cu povestiri simple, formate dintr-o propoziţie, apoi creşteţi complexitatea, pe măsură căcopilul stăpâneşte mai bine programul.

Program Descrie subiecte

Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Daţi comanda “Spune-mi despre _(un subiect, a se vedea exemplele de mai jos)”. Faceţi-i prompt să folosească trei descriptori îndescrierea subiectului. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: descrie obiecte aflate la vedere şi în afara vederii, folosind atribute; răspunde la întrebări ce ţin decunoştinţele generale; îşi reaminteşte evenimentele; repetă frazele.

Sugestii privind prompting-ul: modelaţi descrierea

Comanda

“Spune-midespre_.”

Sugestii şi exemplede subiecte

Exemple de răspunsuri Dataintroducerii

Datamasterării

1. Vacanţe

Exemplu:

“Spune-mi despre

Crăciun.”

“Este vacanţă. Este în decembrie. Vine Moş Crăciun şi neaduce cadouri.”

1. 2. Locaţii

Exemplu:

“Spune-mi despreşcoală.”

“Eu merg la şcoala Elwood, numele profesorului meu ested-l Jones, iar acolo mă joc cu Sarah.”

1. 3. Familie

Exemplu:“Spune-mi desprefratele tău.”

“Numele fratelui meu este Mark. El are 5 ani şi se joacă cuNintendo.”

139/16



1. 4.Evenimentespeciale

Exemplu:

“Spune-mi desprepatinaj.”

“M-am dus la patinaj cu mami. Am fost la patinoarul Willow. Am patinat repede.”

Sugestii utile: de-a lungul sesiunilor de instruire, modelaţi răspunsul (de exemplu, introduceţi întâi un descriptor:“Este vacanţă”; apoui doi “Este vacanţă. Este în decembrie.”; apoi trei “Este în vacanţă. Este în decembrie, iar Moş Crăciun ne aduce cadouri.”).

Program Spune o povestire (cu materiale de ajutor)

Procedura:

1. Despre un anumit subiect – staţi pe podea, alături de copil. Puneţi materialele de ajutor (de exemplu,figurine, păpuşi, maşinuţe, tobogan de jucărie, casa şi mobilă de păpuşi) pe podea, lângă copil. Daţicomanda “Spune-mi o poveste despre__(subiect)” (“Ernie care se duce în parc”). Faceţi-I prompt copiluluisă spună povestea folosindu-se de materialele ajutătoare (de exemplu, ghidaţi-lm pe copil să-l manevrezepe Ernie în timp ce modelaţi “Odată ca niciodată, Ernie s-a urcat în maşină. A condus până la parc şi acolos-a dat pe tobogan. S-a urcat apoi în maşină şi a condus până acasă”). Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Fără vreun subiect anume – staţi pe podea, alături de copil. Puneţi materialele de ajutor (de exemplu,figurine, păpuşi, maşinuţe, tobogan de jucărie, casa şi mobilă de păpuşi) pe podea, lângă copil. Folosindmaterialele de ajutor, spuneţi-i copilului o povestire simplă. Daţi comanda “Acum e rândul tău. Spune-mi o

poveste.” Faceţi-i prompt copilului să spună povestea folosind materialele (de exemplu, ghidaţi-l pe copilsă-l manevreze pe Bert,în timp ce modelaţi “Odată ca niciodată, lui Bert îi era atât de foame, încât s-aurcat în maşină şi acondus până la un McDonald’s. Şi-a cumpărat un hamburger şi cartofi prăjiţi şi apoi s-adus acasă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: figurine, mobilă de păpuşi, maşinuţe de jucărie, etc.

Cerinţe: repovesteşte poveştile; imită secvenţe complexe; descrie secvenţe de imagini; descrie obiecteleaflate la vedere; repetă propoziţiile.


1. Ghidaţi-l fizic pe copil să manevreze materialele şi modelaţi povestea, astfel încât copilul să o repete.2. În cazul în care copilul are dificultăţi în a-şi crea propria poveste, sugeraţi subiecte vagi (“Îmi poţi spune o

poveste despre Ernie”) sau începeţi povestea modelând prima propoziţie, făcând apoi pauză să verificaţidacă nu cumva copilul va continua singur povestea.

Comanda Răspuns

140/16



1. 1. “Spune-mi o poveste despre_.”

2. 2. “Acum e rândul tău. Spune-mi o poveste.”

3. 1. Copilul spune o poveste despre subiect, folosindmaterialele ajutătoare.

4. 2. Copilul spune povestea folosind materialele ajutătoare.

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Despre un subiect

2. Fără vreun subiect anume

Sugestii utile: acest program poate fi făcut foarte bine cu alţi copii. Staţi în cerc şi spuneţi pe rând poveşti. Pentrurăspunsul 2, descurjaţi repetarea exactă a primei poveşti (spuneţi “Spune-mi o poveste diferită” în cazul în carecopilul repetă povestea pe care tocmai aţi spus-o). Încercaţi să filmaţi povestiri simple cu materiale şi învăţaţi-l pecopil să imite modelul prezentat pe casteă.

Program Spune o poveste (fără materiale ajutătoare)

Procedura:

1. Despre un anumit subiect – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi comanda“Spune-mi o poveste despre_(subiect)” (de exemplu, “despre un monstru înfricoşător”). Faceţi-i promptcopilului să vă spună o poveste (modelaţi “Odată ca niciodată, era un monstru mare şi înfricoşător. Aveaochii roşii şi dinţii verzi.”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Fără un subiect anume – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi-i o povestire

simplă. Daţi comanda “Acum e rândul tău, spune-mi o poveste”. Faceţi-i prompt să spună o poveste.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Cerinţe: repovesteşte povestirile; imită secvenţele complexe; descrie secvenţele din imagini spunepovestiri cu materiale ajutătoare; descrie obiecte care nu sunt la vedere; descrie subiecte; repetăpropoziţii.


1. Modelaţi povestea, astfel încât copilul să o repete.

2. În cazul în care copilul are dificultăţi la crearea propriei poveşti, sugeraţi subiecte vagi (“Îmi poţi spune o

povestire despre Ernie”) sau începeţi povestea modelând prima propoziţie, făcând apoi pauză să verificaţidacă nu cumva copilul va continua singur povestea.

Comanda Răspuns

141/16



1. 1. “Spune-mi o poveste despre_.”

2. 2. “Acum e rândul tău, spune-mi o poveste.”

3. 1. Copilul spune o oveste despre subiect.

4. 2. Copilul spune propria poveste


1. Subiect specific

2. Fără subiect

Sugestii utile: modelaţi spunerea poveştii de-a lungul sesiunilor de instruire (de exemplu, recompensaţi mai întâipovestiriel formate dintr-o propoziţie, apoi din două, etc). Acest program poate fi făcut foarte bine cu fraţii copiluluişi cu alţi copii.

Program Îşi exprimă confuzia şi cere lămuriri

Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi daţi o comandă complicată (deexemplu, cereţi-i să facă ceva ce ştiţi că nu poate face, de pildă “Atinge-ţi tibia”, sau daţi foarte repede ocomandă formată din trei instrucţii sau daţi comanda cu o voce foarte joasă). Faceţi-i prompt copilului să-şiexprime confuzia şi să ceară lămuriri (de exemplu, “Nu înţeleg. Arată-mi cum se face.” Sau “Nu am înţeles. Repetă” sau “Nu te aud. Spune-mi mai tare”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ultreptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: spune “Nu ştiu” la întrebările necunoscute; iidentifică neregularităţile din imagini; repetă propoziţii.


O comandăcomplicată

Răspuns: copilul spune că nu înţelege şi cerelămuriri

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

142/16



12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

Sugestii utile: nu uitaţi să randomizaţi comenzile simple pe care copilul le poate face cu cele complicate. Acestlucru îl va ajuta să discrimineze situaţiile în care trebuie să ceară lămuriri de cele în care nu e nevoie.

Program Pronumele posesive avansate (Eu / Tu)

Procedura:

1. Eu / îţi (al tău) / îi (al ei)– faceţi-i prompt (fizic) copilului să atingă o parte a corpului sau un obiect de îmbrăcăminte la dumneavoastră sau la o altă persoană. Spuneţi “Ce faci?” Faceţi-i prompt să răspundă,folosind pronumele corecte (“Eu îţi ating capul” sau “Eu îi ating umărul”). Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Tu / al meu (îmi) / al lui / al ei (îi) – atingeţi o parte a corpului sau un obiect de îmbrăcăminte al copiluluisau al altei persoane. Spuneţi “Ce fac eu?” Faceţi-i prompt să răspundă ce faceţi, folosind pronumelecorecte (“Îmi atingi cămaşa” sau “Îi atingi pălăria”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat,de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel deprompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizaţi 1şi 2 – faceţi-i copilului prompt (fizic) să atingă un obiect de îmbrăcăminte sau o parte acorpului cuiva, în timp ce dumneavoastră atingeţi o parte a corpului sau un obiect de îmbrăcăminte alcopilului sau al altcuiva. Spuneţi fie întrebarea 1, fie 2. Faceţi prompt pentru a obţine răspunsul corect.Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Cerinţe: denumeşte persoanele familiare, acţiunile, posesia, genul şi pronumele (al meu, al tău, eu, tu).

Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect şi folosiţi o procedură de amânare a prompt-ului.

Întrebare Răspuns

143/16



1. 1. “Ce faci tu?’

2. 2. “Ce fac eu?”

3. 3. Fie 1, fie2

4. 1. Descrie ceeea ce face, folosind pronumelecorecte.

5. 2. Descrie ceea ce faceţi, folosind pronumele

corecte.6. 3. Fie 1, fie 2.

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Eu / îţi (al tău) / îi (al ei)

2. Tu / al meu (îmi) / al lui (îi)

3. Randomizare 1 sau 2.

Sugestii utile: faceţi acest program alături de alţi copii.

Program Pronume posesive avansate (el/ea)

Procedura:

1. El / al meu (îmi) / al tău (îţi) / al ei (îi) / al lui(îşi) – puneţi-l pe copil să observe un bărbat care îşi atinge unobiect de îmbrăcăminte sau o parte a corpului sau pe alte persoane. Spuneţi “Ce face_(numelepersoanei)?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce face persoana, folosind pronumele corecte (“El îmiatinge nasul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai

răspunsurile corecte, date fără prompt.2. Ea / al meu (îmi)/ al tău (îţi) / al ei (îşi)/ al lui (îi) – puneţi-l pe copil să observe o femeie care îşi atinge un

obiect de îmbrăcăminte sau o parte a corpului sau pe alte persoane. Spuneţi “Ce face_(numelepersoanei)?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce face persoana, folosind pronumele corecte (“Ea îşiatinge nasul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizaţi 1 şi 2 – puneţi-l pe copil să observe simultn situaţia 1 şi 2. Puneţi fie întrebarea 1, fie 2. Faceţiprompt pentru răspunsul corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: denumeşte persoanele familiare, acţiunile, posesia, genul, pronumele (al meu, al tău, eu, tu, el,ea); repetă propoziţiile.

Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect şi folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului.

Întrebare Răspuns

1-3: Ce face_? 1-3: descrie ce face persoana, folosindpronumele corecte.

Dataintroducerii

Datamasterării

1. El / al meu (îmi) / al tău (îţi) / al ei(îi) / al lui(îşi)

144/16



2. Ea / al meu (îmi)/ al tău (îţi) / al ei(îşi)/ al lui (îi) –

3. Randomizare 1 şi 2.

Sugestii utile: faceţi acest program alături de alţi copii.

Program Foloseşte timpul corect al verbelor

Procedura:

1. Viitor – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi cereţi-i să facă ceva (de ex., “Bate dinpalme”). Înainte de a face acţiunea, spuneţi “Ce vei face?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce va face,folosind timpul corect (“Voi bate din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt.

În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.2. Prezent – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi cereţi-i să facă ceva (de ex., “Bate

din palme”). În timp ce copilul face acţiunea, spuneţi “Ce faci?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce face,folosind timpul corect (“Bat din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Trecut – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi cereţi-i să facă ceva (de ex., “Bate dinpalme”). După ce copilul a făcut acţiunea, spuneţi “Ce ai făcut?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce afăcut, folosind timpul corect (“Bat din palme”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: denumeşte acţiunile la sine; foloseşte pronumele; repetă propoziţiile.Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul corect.

Întrebare Răspuns

1. 1. “Ce vei face?”

2. 2. “Ce faci?”

3. 3. “Ce ai făcut?”

1. 1. Descrie folosind timpul viitor.

2. 2. Descrie folosind prezentul

3. 3. Descrie folosind timpul trecut


1. Viitor

2. Prezent

3. Trecut

145/16



Sugestii utile: învăţaţi-l pe copil descrieri mai complexe, folosind timpul corect (“Eu mă voi duce în bucătărie săiau o cană”, “Iau o cană din bucătărie”, “Am fost în bucătărie să iau o cană”). Învăţaţi-l să răspundă la imagini (deexemplu, folosiţi cartonaşele Verb Tensing Cards – consultaţi lista de resurse).

Program Răspunde la întrebări despre o conversaţieProcedura: staţi în cerc, cu copilul şi o altă persoană. Puneţi-l pe copil să observe o conversaţie simplă(dintre dumneavoastră şi cealaltă persoană) despre un anumit subiect (“Mike, care e mâncarea tapreferată?” “Pizza. Dar care e mâncarea ta preferată?” “Mie îmi place să mănânc hamburgeri”). Dupăconversaţie, puneţi-I copilului întrebări specifice despre discuţie (câte una pe rând) (de exemplu, “Desprece vorbeam?” “Care este mâncarea favorită a lui Mike?” “Ce îmi place mie să mănânc?”). Faceţi-i promptcopilului să răspundă la fiecare întrebare (“Vorbeaţi despre mâncărurile preferate”, “Pizza”, “Hambugeri”).Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Cerinţe: repovesteşte o povestire; ascultă o poveste şi răspunde la întrebări despre ea; pune întrebări şi

redă informaţii; îşi reaminteşte evenimente trecute.Sugestii de prompting: repetaţi porţiuni din conversaţie. Modelaţi răspunsul.

O întrebare despreconversaţie

Răspuns: copilul răspunde corect la întrebare

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

2.

3.

Sugestii utile: În timpul conversaţiei, faceţi-i prompt copilului să se uite la fiecare persoană când aceastavorbeşte. Începeţi cu discuţii simple şi progresaţi către conversaţii tot mai complexe. În cazul în care copilul aredificultăţi să răspundă la multe întrebări despre o conversaţie, începeţi cu o singură întrebare (de exemplu, învăţaţi-l să răspundă la “Despre ce vorbeam?” în cazul mai multor discuţii şi abia apoi adăugaţi întrebărisuplimentare). Înregistraţi conversaţiile.

Program Descrie “cum…”

Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului şi asiguraţi-vă că este atent. Puneţi o întrebare de tipul “Cum…”(de exemplu, “Cum te speli pe dinţi?”). Faceţi-i prompt să ofere o descriere (de exemplu, “Întâi îmi iauperiuţa şi pasta de dinţi. Pun pasta de dinţi pe periuţă, …apoi pun periuţa la locul ei.”). Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fărăprompt.

Cerinţe: descrie secvenţe de imagini; îşi reaminteşte evenimente; spune poveşti.

Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul. În cazul în care copilul citeşte, folosiţi prompt-uri scrise (scrieţidescrierea pentru ca el să o citească) şi diminuaţi prompt-ul de-a lungul sesiunilor de instruire.

146/16



Exemple de întrebări “Cum…?” Răspuns: descriecum

Dataintroducerii

Datamasterării

1. …te speli pe dinţi?

2. …faci un sandwich cu unt de arahide şi jeleu?

3. …te joci_?

4. …te speli pe mâini?

5. …faci un om de zăpadă?

6. …te îmbraci?

7. …funcţionează asta?

8. …faci un castel de nisip?

9. …faci baie?

Sugestii utile: În clipa în care copilul începe activităţile pe care mai târziu le va descrie, verbalizaţi secvenţa(atunci când îşi spală dinţii, spuneţi “Mai întâi iei pasta şi periuţa de dinţi…”). Generalizaţi răspunsul şi laevenimentele la care participă copilul (de exemplu, faceţi prăjituri împreună. Când terminaţi, întrebaţi-l pe copil“Cum am făcut prăjiturile?”).

147/16



Program “La fel” şi “Diferit” (expresiv, la vedere)

Procedura:

1. La fel – staţi pe scaun în faţa copilului. Arătaţi-i două obiecte care sunt la fel şi spuneţi “Ce este la fel laaceste obiecte?” sau “De ce sunt la fel?” Faceţi-i prompt să descrie asemănările dintre obiecte (“suntamândouă mere”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Diferit – staţi pe scaun în faţa copilului. Arătaţi-i două obiecte care sunt diferite şi spuneţi “Ce este la diferitla aceste obiecte?” Faceţi-i prompt să descrie deosebirile dintre obiecte (“Unul este un măr, iar celălalteste o minge”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizare “la fel” şi “diferit” – staţi pe scaun în faţa copilului. Arătaţi-i două obiecte care sunt la fel, dar care au atribute diferite (de exemplu, două mingi, una roşie şi una albastră). Spuneţi fie “Ce este la fel laaceste obiecte?” fie “Ce este diferit?” Faceţi-i prompt să (“Una este albastră, iar cealaltă este roşie” sau“Sunt amândouă mingi”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final,recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: obiecte.Cerinţe: denumeşte obiectele, atributele, culorile şi categoriile; discriminează întrebările wh despre unobiect; identifică obiectele care sunt la fel/diferite.


Întrebare Răspuns

1. 1. “Ce este la fel la aceste obiecte?”

2. 2. “Ce este diferit?”3. 3. Fie 1, fie 2.

4. 1. Descrie asemănările dintre obiecte.

5. 2. Descrie deosebirile dintre obiecte.

6. 3. Fie 1, fie 2


1. La fel

2. Diferit

3. Randomizare

Sugestii utile: puteţi introduce răspunsul expresiv în timp ce introduceţi răspunsul receptiv (de exemplu, după cecopilul vă dă obiectele care sunt la fel, întrebaţi “De ce sunt la fel?”). În final, învăţaţi-l pe cdopil să descrie maimulte obiecte care sunt similare şi/sau obiecte care sunt diferite (de exemplu, “Unul este roşu şi îl mănânci, iar celălalt este albastru şi colorezi cu el”). Nu uitaţi să subliniaţi asemănările şi deosebirile în contexte naturale (deexemplu, “Uită-te la băieţii aceia. Amândoi au şepci. Ce este diferit la şepcile lor?: Răspuns: “Un aeste roşie, iar cealaltă este albastră”).

148/16



Program “La fel” şi “Diferit” (expresiv,în afara vederii)

Procedura:

1. La fel – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi întrebaţi “Ce este la fel la _ şi la_?” (deexemplu, “Ce este la fel la o banană şi un măr?”). Faceţi-i prompt copilului să descrie similarităţile dintreitemi (de ex., “Sunt amândouă fructe”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungulsesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Înfinal, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Diferit – staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi întrebaţi “Ce este diferit între _ şi între_?” (de exemplu, “Ce este diferit între o banană şi un măr?”). Faceţi-i prompt copilului să descriedeosebirile dintre itemi (de ex., “Una este galbenă, iar celălalt este roşu”). Recompensaţi răspunsul.Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt datecu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Randomizare “la fel” şi “diferit” – Alternaţi prezentarea întrebării 1 cu întrebarea 2. Faceţi prompt pentrurăspunsul corect. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt,

Cerinţe: descrie obiecte care nu se află la vedere; descrie asemănările şi deosebirile dintre obiecte pecare le poate vedea.


Întrebare Răspuns

1. “Ce este la fel între_ şi _?”

2. “Ce este diferit între_ şi între_?”

3. Fie 1, fie2

4. Descrie similarităţile dintre obiecte

5. Descrie deosebirile dintre obiecte

6. Fie 1, fie2


1. La fel

2. Diferit

3. Randomizare

Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi la acest program, ţineţi pentru început obiectele lavedere, apoi repetaţi întrebarea, fără ca obiectele să mai poată fi vizibile.

149/16



Program Răspunde la întrebările de tipul “Care …?”

Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi întrebaţi “Care..?” (de exemplu,“Care este mare, un elefant sau un şoarece?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (“unelefant”) şi recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: spune da/nu pentru obiecte, răspunde la întrebări de tipul “cine?”, “unde?” şi “de ce?” şi la întrebări ce ţin de cunoştinţele generale.


Exemple de întrebări “Care…?” Răspuns Data introducerii Data masterării

1. …poate înota: un peşte sau o pasăre?

2. …jucărie poate fi aruncată: un puzzle sau o minge?

3. ..mâncare are gustul mai dulce: bomboanele sau lămâia?

4. …animal rage: un tigru sau pisica?

5. …anotimp ninge: iarna sau vara?

6. …porţi pe cap: un hanorac sau o şapcă?

7. …călătoreşti: o maşină sau un scaun?

8. …animal este moale şi blănos: un şarpe sau o pisică?

9. …este mic: un şoarece sau un elefant?

10. …zboară: o pasăre sau un câine?

Sugestii utile: Începeţi cu obiecte aflate la vedere (de pildă, puneţi un măr şi o banană pe masă şi întrebaţi “Careeste galbenă: mărul sau banana?”). Folosiţi cartea MEER 2 pentru mai multe întrebări de acest tip (consultaţi listade resurse).

150/16



Program Răspunde la întrebările de tipul Wh atunci când i se oferă informaţii vagi

Procedura: staţi pe scaun în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi faceţi o afirmaţie vagă (“Aseară amfost undeva”). Faceţi-i prompt copilului să vă întrebe ceva legat de afirmaţie (“Unde ai fost?”).Recompensaţi răspunsul şi răspundeţi la întrebare (“Am fost la film”). Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: face schimb de informaţii, răspunde la întrebări despre subiecte, răspunde la întrebări de tipul“Când?” şi “Unde?”, întreabă “Unde este…”, “Ce este…”, foloseşte pronumele posesive avansate,foloseşte timpul corect al verbelor.Sugestii de prompting: modelaţi întrebarea. Folosiţi o tehnică de amânare a prompt-ului, modelând întrebarea imediat după prezentarea afirmaţiei, iar apoi amânaţi prezentarea unui model cu câte 2secunde pentru fiecare încercare.

Exemple de afirmaţii vagi Răspuns: pune o întrebare privindafirmaţia

Dataintroducerii

Datamasterării

1. “Am primit o jucărie nouă.” “Ce jucărie ai primit?”

2. “Am cumpărat ceva de la

magazin.”

“Ce ai cumpărat?”

3. “Prietenul meu a făcut cevaamuzant.”

“Ce a făcut?”

4. “Am mâncat ceva bun la prânz.” “Ce ai mâncat?”

5. “Aseară am fost undeva.” “Unde ai fost?”

6. “Tatăl meu a plecat într-ocălătorie.”

“Unde a plecat?”

7. “Mă duc undeva mâine.” “Unde te duci?”

8. “Am văzut pe cineva azi.” “Pe cine ai văzut?

9. “E cineva aici.” “Cine e acolo?’

10. “Cineva mi-a cumpărat asta.” “Cine ţi-a cumpărat?”

11. “A trebuit să mă duc la doctor.” “De ce?’

12. “Nu mă pot duce în parc azi.” “De ce nu?”

13. “Mă duc la Disney World.” “Când te duci?”

Sugestii utile: începeţi cu întrebări legate de joc (“Construiesc ceva”, “Desenez ceva”, “Am ceva”). Afirmaţiiledumneavostră trebuie să evoce în mod firec o întrebare (de exemplu, când spuneţi “Am fost la McDonald’s” nutreziţi neapărat o întrebare în mintea cuiva, dar când spuneţi “Am găsit ceva în parc”, poate apărea întrebarea“Ce ai găsit?”). faceţi afirmaţii în contexte fireşti (înainte de a ieşi, spuneţi “Mergem undeva.” Faceţi pauză şifaceţi prompt pentru întrebarea “Unde mergem?”).

151/16



Program Răspunde la întrebările “De ce…?” şi “Dacă…?”

Procedura:

1. “De ce…?” – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi o întrebare “De ce?” (deexemplu, “De ce mănânci?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (de exemplu, “Pentru că îmi este foame”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

2. “Dacă…?” – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi puneţi o întrebare ”dacă?” (deexemplu, “Ce faci dacă îţi este foame?”). Faceţi-i prompt copilului să răspundă la întrebare (de exemplu,“Mănânc ceva”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt.

Cerinţe: răspunde la întrebări de tipul “cine?”, “ce?”, “unde?”; denumeşte acţiunile, emoţiile şi funcţiile.


Întrebare Răspuns

1. 1. “De ce_?”2. 2. “Ce faci dacă_?”

3. 1. “Pentru că…”

4. 2. “Eu…”


1. Mănânci / foame

2. Bei / sete

3. Dormi / obosit

4. Plângi / trist

5. Zâmbeşti / fericit

6. Mergi la doctor / bolnav

7. Faci baie / murdar

8. Te îmbraci / frig

9. Râzi / ceva e amuzant

10. Foloseşti umbrela / plouă

Sugestii utile: folosiţi tehnici de învăţare incidentală (de exemplu, când copilul cere ceva de băut, puneţi întrebarea “De ce vrei să bei?” Faceţi-i prompt să spună “pentru că îmi este sete”, apoi daţi-i copilului să bea). Învăţaţi-l să răspundă la imagini (de pildă, arătaţi-i o imagine a unui băiat care a căzut de pe bicicletă şi plânge.Puneţi întrebarea “De ce plânge băiatul?” Faceţi-i prompt copilului să răspundă “Pentru că a căzut de pebicicletă”).

152/16



Program Completează logic propoziţiile

Procedura: staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi arătaţi-i o imagine relevantă pentruexemplele de mai jos. Începeţi prima parte a unei propoziţii (de exemplu, “Are mâinile murdare. El trebuiesă …”). Faceţi-i prompt să completeze propoziţia (“să se spele”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: imagini.

Cerinţe: descrie neregulile din imagini, răspunde la întrebări de tipul “De ce?” şi “Dacă?”.Sugestii de prompting: modelaţi răspunsul

Exemple de propoziţiineterminate

Răspuns: completeazăpropoziţia

Dataintroducerii

Datamasterării

1. “Îi este foame. Trebuie să…”

2. “Plouă. Ea trebuie să…”

3. “Lui îi este sete. Trebbuie să…”

4. “Uşa este încuiată. Ea trebuiesă…”

5. “S-a tăiat la deget. Trebuie să…”

Sugestii utile: folosiţi cartea MEER I pentru mai multe exemple (consultaţi lista de resurse)

Program Descrie neregularităţile din imagini

Procedura: staţi pe scaun în faţacopilului şi asiguraţi-vă că este atent. Arătaţi-i o imagine care descrie ceva în neregulă (de exemplu, imaginea unei maşini cu roţi pătrate) şi întrebaţi “Ce este în neregulă în aceastăimagine?”. Faceţi-i prompt copilului să descrie ce este greşit în imagine (“Roţile sunt pătrate”).Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Materiale: cartonaşe cu imagini care descriu ceva în neregulă (a se vedea lista de resurse).

Cerinţe: descrie imagini; descrie asemănările şi deosebirile dintre obiecte; răspunde la întrebări de tipul“De ce?”.

Sugestii de prompting: modelaţi descrierea astfel încât copilul să o imite.

Întrebare: “Ce este în neregulă înaceastă imagine?”

Răspuns: descrie neregularităţiledin imagine

Dataintroducerii

Datamasterării

1.

2.

153/16



3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.15.

16.

17.

18.

19.

20.

Sugestii utile: variaţi întrebarea (“Ce nu e bine în imagine?”). În final, învăţaţi-l pe copil să spună ce ar trebui săse întâmple în imagine (“Maşinile trebuie să aibă roţile rotunde”). Creaţi situaţii cu neregularităţi, astfel încâtcopilul să le observe (de exemplu, uitaţi-vă la o carte invers, scrieţi cu o furculiţă) şi învăţaţi-l să descrie ce egreşit.

154/16



Program Prevede rezultatul (continuarea)

Procedura:

1. Imagini – prezentaţi-i o imagine copilului, imagine care descrie un eveniment al cărui rezultat poate fianticipat (de exemplu, un băiat care toarnă suc). Puneţi una din întrebările următoare “Ce crezi că _(persoana) va face în continuare?”, “Ce crezi că se va întâmpla în continuare?” Faceţi-i prompt să spunăce se va întâmpla în continuare (de exemplu, “Băiatul va bea sucul”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai

scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.2. Povestire – spuneţi-i copilului o povestire scurtă despre un eveniment al cărui rezultat poate fi anticipat (de

exemplu, “Într-o zi, lui Bily îi era foame. S-a hotărât să-şi facă un sandwich. Când s-a dus să ia pâine, avăzut că se terminase.”). Puneţi una din următoarele întrebări: “Ce crezi că _ (persoana) va face încontinuare?”, “Ce crezi că se va întâmpla în continuare?” Faceţi-i prompt copilului să spună ce se va întâmpla în continuare (“Billy se va duce la magazin să mai cumpere pâine” sau “Billy îşi va pregăti altcevade mâncare”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare.Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numairăspunsurile corecte, date fără prompt

Materiale: imagini cu evenimente al căror sfârşit poate fi anticipat (vedeţi lista de resurse, de exemplu VerbTensing Cards).

Cerinţe: descrie neregularităţile; răspunde la întrebări de tipul “De ce?”; spune povestiri; îşi aminteşteevenimente; completează logic propoziţiile.


Întrebare Răspuns

1-2: “Ce crezi că se va întâmpla în continuare?” sau

“Ce crezi că va face _ în continuare?”

1-2 Copilul anticipă

un final adecvat

Data

introducerii

Data

masterării

1. Imagini

2. Povestiri

Sugestii utile: folosiţi imagini care sugerează un răspuns evident.

155/16



Program Oferă explicaţii

Procedura: pe scaun, în faţa copilului, asigurându-vă că este atent. Arătaţi-i o imagine care descrie oscenă sau un eveniment (de exemplu, o plajă, fotografia unei bucătării, o imagine a unor copii care fac unom de zăpadă). Puneţi o întrebare în legătură cu imaginea (de exemplu, “Ce anotimp este?”). După cecopilul răspunde la întrebare (“iarnă”), spuneţi “Cum ştii că _?” (“Cum ştii că e iarnă?”). Faceţi-i promptcopilului să ofere o explicaţie (“pentru că e zăpadă pe jos”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ultreptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

Materiale: imagini care descriu scene şi evenimente (vedeţi lista de resurse).

Cerinţe: descrie imagini; identifică asemănările şi deosebirile dintre obiecte; răspunde la întrebări de tipul“De ce/pentru că”.

Sugestii de prompting: modelaţi o explicaţie

Întrebare: “Cum ştii că_?” Răspuns: Oferă o explicaţie Dataintroducerii

Datamasterării

Exemple:

1. Fotografia unei petrecerianiversare.

Întrebaţi: “Ce fac?”

“Cum ştii că dau o petrecereaniversară?”

“Dau o petrecere aniversară.”

“Pentru că ea suflă în lumânări şi au coifuride petrecere.”

2. Fotografia unui parc. Întrebaţi:

“Cum se numeşte locul acesta?”

“Cum ştii/de unde ştii că este unparc?”

“Este un parc.”

“Pentru că văd un tobogan.”

1. Fotografia unei fetezâmbind.

Întrebaţi: “Cum se simte?”

“Cum ştii că este fericită?”

“Este fericită.”

“Pentru că zâmbeşte.”

1. Fotografia unei fete încostum de baie

Întrebaţi: “Unde se duce?”

“De unde ştii că se duce să înoate?”

“Să înoate.”

“Pentru că e îmbrăcată cu costumul de baie.”

Sugestii utile: generalizaţi răspunsul la evenimentele observate în contexte naturale (de exemplu, copilul observăun băiat ducând o bâtă. Întrebaţi “Ce o să joace băiatul acela?” “Baseball.” “De unde ştii că o să joace baseball?”“Pentru că are o bâtă de baseball.”).

156/16



Program Exclude un item pe baza unui atribut sau categorii

Procedura:

1. Atribut – puneţi pe masă, în faţa copilului, un grup de obiecte diferite după atribute. Daţi comanda “Dă-mi

ceva care nu este_(atribut)” (de exemplu, “Dă-mi ceva care nu este galben”, “Dă-mi ceva care nu este mic”sau “Dă-mi ceva care nu este moale”). Faceţi-i prompt să vă înmâneze obiectul corect. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Randomizaţi comanda 1 cu comanda “Dă-mi ceva careeste_(atributul)” (de exemplu, “Dă-mi ceva care este galben”). În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

2. Categorie – puneţi pe masă un grup de obiecte diferite ca şi categorie. Daţi comanda “Dă-mi ceva care nueste_(categoria)” (de exemplu, “Dă-mi ceva care nu este mâncare”, “Dă-mi ceva care nu este animal” sau“Dă-mi ceva care nu este fruct”). Faceţi-i prompt copilului să vă dea obiectul corect. Recompensaţirăspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile caresunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. Randomizaţi comanda 2 cu comanda “Dă-mi ceva care este _(categorie)” (de exemplu, “Dă-mi ceva care este mâncare”). În final, recompensaţi numai răspunsurile

corecte, date fără prompt.Materiale: obiecte

Cerinţe: identifică obiectele care sunt descrise; spune “Da” şi “Nu” ca răspuns la întrebări legate deobiecte; identifică obiecte care sunt la fel şi diferite; răspunde la întrebări de tipul “Care?”; identificăobiecte care nu aparţin unui grup, după categorie sau atribut.

Sugestii de prompting: ghidaţi-l fizic pe copil să vă înmâneze obiectul corect.

Comanda Răspuns

1-2: “Dă-mi ceva care nu este_.” 1-2: Copilul dă obiectul corect Data introducerii Data masterării

1. Atribut

2. Categorie

Sugestii utile: începeţi cu excludere simplă. De exemplu, puneţi patru obiecte pe masă, trei identice şi unul diferit(de exemplu, trei mingi şi o cană) şi daţi comanda “Dă-mi ceva care nu este minge”. În final, variaţi comanda (deexemplu, “Care nu este_?”).

157/16



Program Defineşte oameni, locaţii şi lucruri

Procedura:

1. Oameni – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Ce este un _(persoană dincomunitate, de exemplu bibliotecar)?” Faceţi-i prompt copilului să definească funcţia acestuia (deexemplu, “Cineva care lucrează la bibliotecă”). Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Locaţii – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Ce este un_(locaţie, deexemplu biblioteca)?” Faceţi-i prompt să definească locaţia (de exemplu, “Este un loc de unde iau cărţi”).Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

3. Lucruri – staţi pe scaun, în faţa copilului. Asiguraţi-vă că este atent şi spuneţi “Ce este o_(ceva, deexemplu o carte)?” Faceţi-i prompt să definească itemul (de exemplu, “Este ceva ce citeşti”).Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

4. Randomizaţi prezentarea 1, 2 şi 3.

Cerinţe: denumeşte persoanele din comunitate, funcţia obiectelor şi scene; descrie obiecte care nu se aflăla vedere; răspunde al întrebări wh legate de obiecte; repetă fraze.

Sugestii de prompting: modelaţi definiţia

Întrebare Răspuns

1-4: “Ce esteun_?” 1. 1. Defineşte persoana din comunitate.

2. 2. Defineşte locul.3. 3. Defineşte itemul.

4. 4. Fie 1, 2 sau 3

Dataintroducerii

Datamasterării

158/16



Exemple

1. Pompier

Unitatea depompieri

Maşina de pompieri

1. Doctor

Spital

Medicament

1. Profesor

Şcoală

Tablă

“Cineva care stinge focul.”

“Un loc unde trăiesc pompierii.”

“Ceva ce conduce pompierul.”

“Cineva care îmi dă medicamente când suntbolnav.”

“E un loc unde se duc oamenii când sunt bolnavi.”

“E ceva ce iau când sunt bolnav.”

“Cineva care mă învaţă. “

“E un loc unde mă duc să învăţ.”

“E ceva pe care scriu la şcoală.”

Sugestii utile: folosiţi imagini ale persoanelor din comunitate, locaţii şi obiecte.

159/16



Program Îşi imită egalii

Procedura:

1. Mişcări gros-motorii – puneţi copilul pe un scaun, în faţa unui alt copil. Faceţi-i prompt acestuia din urmă săfacă o mişcare ce ţine de motricitatea grosieră (de exemplu, îi şoptiţi în ureche “Bate din palme” sau îiarătaţi poze cu acţiunea, astfel încât copilul dumneavoastră să nu audă comanda). În timp ce acest copilface acţiunea, daţi comanda “Fă ce face _(numele celuilalt copil)” (de exemplu, “Fă ce face Michael”).Faceţi-i prompt copilului să imite mişcarea gros-motorie. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul

treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzutnivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Acţiuni – puneţi-l pe copil pe un scaun lângă un alt copil. Faceţi-i prompt acestuia din urmă să facă oacţiune în afara scaunului şi apoi să se întoarcă pe scaun (“Du-te şi dă coş”). Acesta trebuie să îndeplinească instrucţia (să ia mingea şi să dea coş). Atunci când el se întoarce la scaunul său, spuneţi-icopilului dumneavoastră “E rândul tău. Fă ce a făcut _(numele celuilalt copil) (de exemplu, “E rândul tău.Fă ce a făcut Billy”). Faceţi-i prompt copilului să imite acţiunea. Recompensaţi răspunsul. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel maiscăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

3. Răspunsuri verbale – copilul dumneavoastră şi un alt copil trebuie să stea unul lângă celălalt. Staţi în faţalor. Arătaţi-i celuilalt copil o imagine (pe care copilul dumneavoastră nu trebuie să o vadă) şi întrebaţi-l “Ceeste?” După ce acesta denumeşte imaginea, întrebaţi-l pe copilul dumneavoastră “Ce a văzut _(numele

celuilalt copil)?”. Faceţi-i prompt copilului să spună ce a văzut celălalt copil (de exemplu, “măr”).Recompensaţi răspunsul. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţirăspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurilecorecte, date fără prompt.

Cerinţe: imită comportamentul adult; repetă fraze; îndeplineşte instrucţiile simple.


1-2 Ghidaţi-l fizic pe copil să dea răspunsul.

3. Oferiţi un model verbal sau permiteţi-i copilului să vadă imaginea în timp ce puneţi întrebarea

Comanda Răspuns

1. 1. “Fă ce face_”.

2. 2. “E rândul tău. Fă ce afăcut_”.

3. 3. “Ce a văzut _?”

1-2: imită acţiunile egalului

3. Numeşte ce a văzutegalul

Dataintroducerii

Data masterării

1. Mişcări gros-motorii

2. Acţiuni

3. Răspunsuri verbale

Sugestii utile: În cazul în care copilul întâmpină dificultăţi cu instrucţia 1, celăllat copil trebuie să îi spună “Fă camine”. Faceţi-i prompt celuilalt copil să demonstreze pentru imitaţie activităţi legate de joacă. În sfârşit, schimbaţicomanda 2 în “E rândul tău”, fără să mai spuneţi “Fă ce a făcut_”, nepermiţându-i copilului să audă comandadată egalului. În cazul în care copilul dumneavoastră are probleme la 3, trebuie ca celălalt copil să-i prezintedirect cuvinte singulare pentru a le imita (de exemplu, egalul trebuie să stea în faţa copilului dumneavoastră şi să-I spună “Spune carte”), până copilul va imita răspunsurile.

160/16



Program Iniţiază (propune verbal) jocul cu egalii

Procedura:

1. Comanda verbală – în timpul activităţilor de joc cu copiii de aceeaşi vârstă, cereţi-i copilului “Du-te la

_(numele unui copil) şi roagă-l să vă jucaţi_(o activitate preferată de copil)” (de exemplu, “Du-te şi întreabă-l pe Billy dacă vrea să se joace cu trenuleţul”). Faceţi-i prompt copilului să se apropie depersoana respectivă, să-i câştige atenţia şi să iniţieze verbal jocul (de exemplu, “Billy, vrei să ne jucăm cutrenuleţul?”). Recompensaţi răspunsul. Permiteţi-le copiilor să se joace. Diminuaţi prompt-ul treptat, de-alungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt.

2. Fără comandă verbală – creaţi contextul mai multor jocuri în zona de joacă. Atunci când copiluldumneavoastră şi un alt copil pătrund în zona de joacă, aşteptaţi să vedeţi ce joc preferă. Imediat cumcopilul vrea să înceapă un anumit joc (de exemplu, se duce spre trenuleţ), ghidaţi-l imediat să se ducă lacelălalt copil şi faceţi-i prompt să iniţieze verbal jocul (de exemplu, modelaţi verbal afirmaţia sau spuneţi“Billy, hai să ne jucăm cu trenuleţul”). Recompensaţi răspunsul. Permiteţi-le copiilor să se joace. Diminuaţiprompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de învăţare. Recompensaţi răspunsurile care sunt date cu cel mai

scăzut nivel de prompt. În final, recompensaţi numai răspunsurile corecte, date fără prompt. De fiecaredată când copilul e interesat de un alt joc, repetaţi procedura.

Cerinţe: repetă propoziţii; transmite mesaje verbale; cere în propoziţii; îndeplineşte instrucţiile duble; se joacă cu jucării.

Sugestii de prompting: ghidaţi fizic copilul, din spate, să se apropie de celălalt copil şi modelaţi iniţierea jocului.

Comanda: “Du-te la _ şi roagă-l săvă jucaţi_”.

Răspuns: se apropie de egal şi iniţiazăverbal jocul

Dataintroducerii

Datamasterării

1. Cu comandă verbală2. Fără comandă verbală

Sugestii utile: asiguraţi-vă că veţi folosi drept colaboratori copii complianţi, care vor răspunde pozitiv la iniţiativelecopilului dumneavoastră. Odată ce copilul a învăţat cum să propună jocul, învăţaţi-l şi ce să facă în cazul în carecelălalt refuză (de exemplu, propune o altă alternativă). Folosiţi fotografii ale activităţilor de joc şi indicii scrisepentru a susţine iniţiativele.

161/16



Program Dă dovada unor răspunsuri noi prin observaţie

Procedura:

1. La imagini necunoscute – staţi în faţa copilului şi a unui alt copil. Cei doi trebuie să stea unul lângă celălalt. Arătaţi-i copilului o imagine a unui obiect necunoscut. Întrebaţi-l “Ce este?”; copilul trebuie să răspundă“Nu ştiu” (a se vedea cerinţele de mai jos). Arătaţi-I aceeaşi imagine şi celuilalt copil (imaginea trebuie săpoată fi denumită de acesta din urmă) şi întrebaţi-l “Ce este?” Copilul trebuie să denumească corectimaginea. Recompensaţi răspunsul acestuia (“Ai dreptate”). Arătaţi-i din nou imaginea copilului

dumneavoastră şi întrebaţi “Ce este?” Copilul trebuie să denumească corect imaginea (să repeterăspunsul celuilalt copil). Recompensaţi răspunsul.

2. La întrebări neştiute – staţi în faţa copilului şi a unui alt copil. Cei doi trebuie să stea unul lângă celălalt.Puneţi-i copilului o întrebare nouă. Copilul trebuie să răspundă “nu ştiu” (a se vedea cerinţele de mai jos).Puneţi-i aceeaşi întrebare celuilalt copil (întrebarea trebuie să fie una la care acesta poate răspunde cusucces), care trebuie să răspundă corect. Recompensaţi răspunsul (“Ai dreptate!”). Repetaţi-i copiluluidumneavoastră întrebarea. El trebuie să răspundă corect (să repete răspunsul celuilalt copil).Recompensaţi răspunsul.

Materiale: imagini pe care copilul dumneavoastră nu le poate identifica, dar pe care celăllat copil le poatenumi.

Cerinţe: spune “Nu ştiu” la întrebările şi obiectele nefamiliare; imită răspunsul verbal al altui copil.

Sugestii de prompting: puneţi-l pe copil să observe din nou răspunsul, modelaţi răspunsul după modelulceluilat copil (de ex., “Ai dreptate, este un _(denumirea)”).

Întrebare Răspuns

1. 1. “Ce este?”

2. 2. O nouă întrebare

3. 1. Denumeşte corect imaginea, după modelul celuilaltcopil.

4. 2. Răspunde corect la întrebare, după modelulceluilalt copil

Dataintroducerii

Datamasterării

1. La imagini

2. La noi întrebări

Sugestii utile: asiguraţi-vă că, atunci când celălalt copil modelează răspunsul, copilul dumneavostră este atent.Generalizaţi răspunsul la alte denumiri (de exemplu, imagini cu noi acţiuni). Creşteţi latenţa dintre momentul încare celălalt copil modelează răspunsul şi momentul în care îi arătaţi din nou copilului dumneavoastră imagineasau întrebarea (de exemplu, puneţi-l pe celălalt copil să modeleze răspunsul, întrebaţi-l pe copilul dumneavoastrăcâteva întrebări cunoscute, apoi puneţi-i din nou întrebarea).

Program

Procedura

Materiale

162/16



Răspuns Data introducerii Data masterării

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.12.

13.

14.

Abaterapia.wordpress.com-Materiale ABA ABAterapia

Documents

Transcript of Abaterapia.wordpress.com-Materiale ABA ABAterapia