LUND UNIVERSITY

PO Box 117221 00 Lund+46 46-222 00 00

A venit timpul re-creaiei re-generatilderii

Nicolau Felix

Published inSteaua

2018

Document VersionPublishers PDF also known as Version of record

Link to publication

Citation for published version (APA)Nicolau F (2018) A venit timpul re-creaţiei re-generatilderii Steaua 11-12 36-38 [8]

Total number of authors1

Creative Commons LicenseUnspecified

General rightsUnless other specific re-use rights are stated the following general rights applyCopyright and moral rights for the publications made accessible in the public portal are retained by the authorsandor other copyright owners and it is a condition of accessing publications that users recognise and abide by thelegal requirements associated with these rights bull Users may download and print one copy of any publication from the public portal for the purpose of private studyor research bull You may not further distribute the material or use it for any profit-making activity or commercial gain bull You may freely distribute the URL identifying the publication in the public portal

Read more about Creative commons licenses httpscreativecommonsorglicensesTake down policyIf you believe that this document breaches copyright please contact us providing details and we will removeaccess to the work immediately and investigate your claim

Adrian Popescu ECHINOXUL ndash STIL ȘI UTOPIE 3

Gelu Hossu DRUMUL REZOLUȚIEI PRESĂ ȘI MEMORIE (III) 5

Ruxandra Cesereanu CARTEA TRANSFIGURĂRII MEMORIILE CARDINALULUI IULIU HOSSU RECITITE IcircN 2018 11

Ion Buzași CARDINALUL IULIU HOSSU ȘI BLAJUL 15

Vitalie Ciobanu REGINA MARIA IMAGINEA MAI BUNĂ A ROMAcircNIEI CENTENARE 18

Andreea Stoica INCURSIUNE IcircN CULTURA TERORII 19

ECHINOX 50

Adrian Tudurachi ARTA TRANZIȚIEI 21Ioan Groșan DINTR-UN INTERVIU 22Alexandru Vlad SECVENȚE ALESE DE BIOGRAPHIA LITERARIA 23b DESPRE ECHINOX amp ECHINOXISM UN PUZZLE (CU IRINA PETRAȘ ȘI PETRU POANTĂ) 26

POEZIE

Leire Bilbao (traducere de Marius Chivu) 31Katja Plut (traducere de Elena Boldor) 32

Ion Pițoiu VALORIZĂRI ȘI STILIZĂRI 35

Felix Nicolau A VENIT TIMPUL RE-CREAȚIEI RE-GENERĂRII 36

ANIVERSARE 80

Mircea Braga amp Vasile Voia (texte de A E Rus) 38

Virgil Stanciu JULIAN BARNES ȘI bdquoSENTIMENTUL SFAcircRȘITULUIrdquo 40

PROZĂ

Iulia Pană REZIDENȚA 42Mircea Ioan Casimcea SINGURĂTATEA DIN VAGON 44

FICT 2018

Emil Adrian Rus PRIN FICT DESPRE MAI MULTE ROMAcircNII 48Andrei Zamfirescu DESPRE LIMITELE LIMBAJULUI ȘI LUCIDITATE CU GONCcedilALO M TAVARES LA FICT 49

Florin Balotescu POEZIA LUI NICOLAE TZONE CA RITUAL DE PURIFICARE ȘI CĂLĂTORIE 52

TRADUCERI

Autoportret icircn oglinda convexă (32) Gary Soto (traducere și prezentare de Alex Văsieș) 54

CRONICA LITERARĂ

Angelo Mitchievici CE NE SPUNE ISTORIA 56Marius Conkan CAcircNTEC PENTRU GENERAȚIA POSTMEMORIEI 57Victor Cubleșan ȚIGĂRI LA BUCATĂ 59

Ioan T Morar [POEM] 60

G Simion TUNELUL CELOR 100 DE ANI DE ROMAcircNIA 61

Virgil Mihaiu [POEM] 63

Ana-Maria Parasca O ISTORIE SURPRINSĂ IcircNTRE LUCID ȘI LUDIC 64

Marcel Mureșeanu [POEME] 65

CONFLUENȚE

Cristina Popescu ONTOLOGIA FICȚIUNII LUI JULIO CORTAacuteZAR 66

Mihaela Gligor [POEM] 68

Andrei Moldovan UN REGISTRU POETIC AL CRITICII LITERARE 69

Ovidiu Constantin Cornilă CAcircNTECUL TĂCERII LA BLAGA 71

Dan Dediu [POEME] 75

revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din Romacircnia finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale

Anul LXIX nr 11-12 (841-842) noiembrie-decembrie 2018

Director Adrian Popescu Redactor șef Ruxandra Cesereanu

Redactori Victor Cubleșan Vlad Moldovan Radu Toderici Redactor asociat Virgil Mihaiu

Consiliul consultativ Aurel Rău Ion Pop Irina Petraș Titu Popescu Nicolae Prelipceanu Ion Vlad

httprevisteauaro

Revista se găsește de vacircnzare la sediul redacției din Cluj str Universității nr 1Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din Romacircnia Calea Victoriei nr 133 București

(contact stelutapahontugmailro și dl Eugen Crișan tel 0212127988 sau 0727872276)

Revista Steaua icircncurajează dezbaterile de idei polemicile principiale dar nu se identificăneapărat cu opiniile exprimate de acestea

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor

ISSN 0039 ndash 0852

Ilustrația numărului și coperta Teodor Botiș

Maria Chiorean REAUTENTICIZAREA PERCEPȚIEI REINVENTAREA UNUI PROIECT 76

Menuț Maximinian O IMAGINE A VIEȚII LITERARE DIN ȚINUTUL BISTRIȚEI ȘI NĂSĂUDULUI 77

Florina Cușmir CONEXIUNI AUTENTICE 79

Diana Cornea [POEME] 81

RECENZII

Maria Făricircmă ROCOCO EROS ȘI ORAȘE 82Andreea Stoica DIN AUSCHWITZ SPRE LIMELFIA 82Maria Făricircmă PLEDOARIE PENTRU POEZIE 83Maria Barbu SĂ UIȚI SĂ CAUȚI ADEVĂRUL 83Maria Făricircmă MICILE MOMENTE DE GRAȚIE 84 Andreea Stoica DESPRE ORGANIZAREA HAZARDULUI 85

PAGINA LICEENILOR

Marcel Rus CĂUTARE 86

ARTE

Aurel Rău EXPOZIȚIE TEODOR BOTIȘ LA 80 DE ANI 87 Nicolae Sabău TRANSILVANIA VETERA 88Adrian Țion VIZIUNI TEATRALE IcircN CADRUL IcircNTAcircLNIRILOR DE LA CLUJ 2018 91b ALEXANDRU DABIJA bdquoTEATRUL PE CARE-L PRACTICĂM NOI ESTE IcircNCĂ VORBITrdquo (interviu de Eugenia Sarvari) 94Ioan-Pavel Azap NICOLAE MĂRGINEANU ndash 80 96Geanina Simion CAcircND VALKYRIA AJUNGE PENTRU PRIMA DATĂ LA CLUJ 98Cristina Pascu TIBOR SZAacuteSZ EVOCARE LA CEAS ANIVERSAR 101

JAZZ CONTEXT

Virgil Mihaiu FESTIVAL-CONCURS IcircN BRĂILA LUI JOHHNY R 103

b REVISTA REVISTELOR 106

b CUPRINSUL REVISTEI PE ANUL 2018 108

3

STE

AUA

11-

122

018

Echinoxul ndash stil ordmi utopieAdrian Popescu

1 Puțină ideologie

Despre revista Echinox și primii echinoxiști dar și despre promoțiile echinoxiste următoare s-au

scris mai multe cărți fie incluzacircnd texte exegetice despre protagoniștii grupării clujene fie despre atmosfera acelor ani de relativă deschidere ideo-logică ndash Dicționarul Echinox coordonat de Horea Poenar volumul Literatura Echinoxului de Nicolae Oprea antologia lui Traian Vedinaș despre textele teoretice publicate de revistă antologia lui Ion Pop cuprinzacircnd poezia apărută icircn Echinox Icircntre toate aceste remarcabile lucrări critice un volum de bdquoreverie eseistică și memorialisticărdquo reușește icircn mod strălucit bdquoreconstituirea genezei unui feno-men literarrdquo Este vorba despre volumul semnat de Petru Poantă icircn 2003 retipărit icircn 2018 volum care s-a impus ca una dintre cele mai inspirate și avizate descrieri ale grupării literare clujene acum semicentenare Efectul Echinox sau despre echilibru are ceva greu de explicat rațional dar vizibil ochiu-lui critic experimentat o luminozitate intensă care vine dinăuntru și se simte imediat că nu e adăugată convențional Vreau să spun că descoperi icircn paginile acestui volum de maturitate spectacolul unei inte-ligențe critice calde empatice participative fără a fi sentimentale un fel de bdquoanima rationalisldquo cum ar fi spus cei vechi Sigur că subiectul era generos din acest unghi afectiv deschizacircnd căile rememorări-lor dar și riscant prin idealizare nostalgică Petru Poantă recompune lucid climatul social actanții ideile formatoare lecturile tinerilor opțiunile lor Nici Primăvara de la Praga nici bdquodeschiderea spre Occidentrdquo nu explică apariția grupării studențești gestul celor care au icircntemeiat revista de sub egida Universității Babeș-Bolyai scrie Petru Poantă Mai explicit bdquoicircn societatea romacircnească din anii lsquo60 s-a icircntacircmplat ceva greu și de dovedit nu numai de cuantificat o revoltă interioară a izbucnit public icircn forma unui entuziasm generalizat Explozivă și dinamică se năștea o nouă generație de intelec-tuali majoritatea proveniți din lumea proletară și ruralărdquo Citacircndu-l pe Paul Ricœur Poantă ajunge la următoarea concluzie bdquoIcircn jocul paralelismelor și schimburilor reciproce dintre ideologie și utopie

văd aventura echilibrată a Echinoxuluirdquo Ce aduce ca mentalitate diferită ca noutate bdquoEchinoxulrdquo Pe urmele considerațiilor lui Laurențiu Ulici privind bdquopromoțiile mediane echinocțiale echilibraterdquo Petru Poantă crede că Echinoxul aduce bdquoun climat intelectual și moral pe care icircntreaga promoție și l-a asumat Un climat axat pe cultul valorii axat pe cultura artistică și pe imperativul esteticrdquo Criteriul estetic rămacircne cel decisiv icircn viziunea lui Petru Poantă criteriu operant icircn bătălia canonică dintre neo-modernism și postmodernism bdquoProblema mea este criteriul estetic icircnsă nu ca una de este-tică generală ci ca experiență creatoare a unei grupări creatoare care a avut vocație canonicărdquo Esteticul așadar va fi criteriul hotăracirctor atacirct icircn concepția primului cronicar al Echinoxului cacirct și a grupului prim Criteriul estetic așadar icircnsă luat nu icircn sine nici absolutizat ci inteligent combinat cu alte criterii printre care cel social Poantă refuză includerea echinoxismului icircn categoria literaturii evazioniste mai mult spune el această clasificare bdquoevazionistărdquo care va fi analizată de Ion Simuț mai tacircrziu icircntr-o carte ar avea bdquoun sens devalorizator prin care sunt denunțate icircn fond icircnseși modurile funcționale necontingente și specifice ale creațieirdquo bdquoO epifanie secularizatărdquo ar fi fenomenul echinoxist după cum formulează Petru Poantă criticul recu-noscacircnd elementul indeterminat indeterminabil din ecuația acestui joc social dintre interdicție și imaginar Imaginarul se dovedește mai puternic icircn deceniile 6 și 7 decacirct realitatea imediată el se strecoară prin fisurile politicului care moțăie sau se preface semi-adormit permisiv

2 De la bdquobotanicărdquo la bdquoanatomierdquo

Cartea criticului echinoxist nu este cum singur o afirmă o bdquopanoramă sau o istorie a fenomenu-

lui echinoxist un dicționar complet de autorirdquo Ce este atunci de unde admirația cu care este citită Cartea ne propune altceva un eseu care luminea-ză din interior un proiect cultural major cel echi-noxist mizacircnd pe bdquocultura icircnaltărdquo Aceasta icircntr-o epocă unde criteriile axiologice erau de multe ori tulburate de amestecul ideologic unde Cacircntarea

EDIT

ORI

AL

4

STE

AUA

11-

122

018

Romacircniei de pildă sau curentul protocronist icircncercau să instaureze un curs fals al valorilor Exista desigur un curs al valorilor reale recunos-cut uneori amendat de oficialități curs susținut de revistele literare cu tradiție cărora publicația tinerilor clujeni li s-a raliat de la icircnceput

Din punctul meu de vedere cartea lui Poantă este valoroasă nu icircn ultimul racircnd pentru că ea nu clasifică grațios dar convenabil prin metoda lui Linneacute numeroase familii de poeți echinoxiști ci ne descoperă individualitățile artistice ferm conturate Poantă nu vrea să ne icircncacircnte cu ierbare tematice unde seva realului s-a uscat sub presiu-nea convenționalului a limbajului critic lemnos previzibil ci vrea icircntotdeauna să decripteze arti-culațiile anatomia fiziologia unei opere literare Scris icircntr-un stil alert și pasionant implicat și auto-biografic volumul acesta marchează distanța de la Modalități lirice contemporane (1973) volumul de debut unde dominantă era bdquobotanica literarărdquo la aceste eseuri cu concentrări aforistice deseori unde Poantă execută cu macircnă sigură de diagnos-tician bdquoecografiirdquo ale operelor literare contextuali-zate dar dincolo de exagerări sociologizante sau

alinieri de ultim ceas la decretele corectitudinii politice Nu vom avea numai personaje memo-rabile icircn volumul lui Petru Poantă ca Ion Pop Eugen Uricaru Marian Papahagi Ion Vartic Dinu Flămacircnd Ion Mircea Peter Motzan Franz Hodjak Virgil Mihaiu Aurel Şorobetea etc vezi capitolul bdquoEroiirdquo excelent analizate psihologic de privirea scrutătoare a criticului ci un tablou credibil al epocii bdquoEchinoxul nu a produs curente sau progra-me literare ci individualități Şi totuși el este mai mult decacirct suma acestor individualitățihellip Exista o matrice stilistică echinoxistă ale cărei urme sunt recunoscute icircnsă doar de cei inițați icircn subtilitățile creațieirdquo scria criticul Corin Braga observa același specific al revistei Echinox cu prilejul sărbătoririi celor 25 de ani de la icircnființarea publicației clujene bdquoIcircn istoria literaturii noastre Echinoxul nu va figura ca o grupare cu o poetică bine individualizată ci ca o școală literară Trăsăturile care asigură conti-nuitatea icircn timp a revistei ar fi mai greu definibile ca program literar ele constituind mai degrabă un Geist un spirit echinoxistrdquo Acest element impon-derabil icircl captează cu finețe Petru Poantă icircntr-un volum dens de idei

EDIT

ORI

AL

5

STE

AUA

11-

122

018

Centenarul Marii Uniri

Drumul Rezoluthorniei Presatilde ordmi memorie (III)

Gelu Hossu

Ideologizarea excesivă a discursului istoric tonul lozincard ori tacircnguitor al textelor și prezentarea

triumfalistă a evenimentelor au avut un efect devastator iremediabil asupra ideii de Unire Ca rezultat al acestui exces demitizarea este astăzi considerată o condiție obligatorie pentru retrage-rea istoriei icircn albia științifică Icircnsă știința mitizată icircncetează a mai fi știință iar confuzia privind rever-sibilitatea fenomenului generează deseori conflic-te icircntre istorici și bdquojurnaliști care știu istoria după urecherdquo deoarece și unii și alții operează icircn mod inconștient pe aceeași piață ideologică nu științi-fică Icircn cinetica realizării Marii Uniri actorii au fost icircmpinși icircn vacircltoarea evenimentelor de mecanisme mitologice subconștiente Acesta este motivul pen- tru care icircn acel an marii oameni politici ardeleni au ales să realizeze Unirea nu Federalizarea

Continuăm să urmărim evoluția celor patru personalități care au așezat Rezoluția Marii Uniri la picioarele tronului Regelui Ferdinand Episcopul Iuliu Hossu Episcopul Miron Cristea Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș

asymp

Icircn seara zilei de vineri 29 noiembrie 1918 Regele Ferdinand și Regina Maria sunt icircntacircmpi-nați de generalul Berthelot și de statul său major icircn gara Buftea Aici se vor concentra icircn cursul zilei de sacircmbătă unitățile armatei romacircne urmacircnd ca duminică 1 decembrie să se desfășoare intrarea triumfală icircn București Universul publică Apelul Primăriei Bucureștilor către cei care doresc să-i icircntacircmpine pe Suverani bdquoDupă doi ani de grele suferințe icircn care timp vrăjmașul trufaș și crud nu v-a scutit de nicio umilire și de nicio suferință zile mari zile de glorie se ridică pentru voi și pentru toată romacircnimeardquo (Universul nr 19 1 dec 1918)

bdquoPer aspera ad astra (pe căi anevoioase se ajunge la stele) glăsuiește o veche deviză ce cu

drept cuvacircnt se potrivește cu vremurile din urmărdquo sunt primele cuvinte rostite de Regele Ferdinand la bdquoospățul intrării icircn Bucureștirdquo bdquoAm trăit icircn acest răstimp clipe de mare mulțumire sufletească Vitejii noștri ostași au ținut piept unui vrăjmaș puternic și trufaș și au demonstrat oștirilor teutone că pe aici nu se trece [hellip] Poporul meu a cacircștigat stima lumii icircntregi iar pentru Mine și pentru Casa Mea a izvoracirct din bucuriile și din suferințele icircmpărtășite icircn comun o legătură care ne-a unit sufletul [hellip] Per aspera ad astra După zile negre de restriște după luni de grele icircncercări a răsărit soarele asupra zilei de bucurierdquo (Romacircnul nr 29 14 dec 1918)

asymp

Icircn prima sesiune a Marelui Sfat Național Romacircn desfășurată icircn data de 2 decembrie icircn sala mare a tribunalului din Alba Iulia se formează Consiliul Dirigent și sunt desemnați membrii delegației care urmează să se deplaseze la București pentru a prezenta Regelui Ferdinand Rezoluția Marii Uniri Ședința este prezidată de bdquoapostolul din alte vremurirdquo octogenarul Gheorghe Pop de Băsești care nu-și poate stăpacircni emoțiile bdquoLacrimile-i curg din ochii lui icircnviorați de măreția momentului și placircngacircnd el placircng cu toțiirdquo (Ioan Bordea Amintiri din zile mari) Ștefan Cicio Pop propune ca stega-rul Ion Arion icircmpușcat icircn gara Teiuș de gărzile maghiare să fie declarat bdquoMort al Neamuluirdquo și să fie icircnmormacircntat pe cheltuiala Marelui Sfat Propune de asemenea ca actele redactate icircn zilele prece-dente să fie icircnmacircnate notarilor Silviu Dragomir și Laurențiu Oanea pentru a fi arhivate ca documen-te istorice

Ceremonia icircnmormacircntării stegarului Ion Arion se desfășoară icircn aceeași zi icircn biserica ortodoxă din Alba Iulia Laurențiu Oanea depune o coroană de flori din partea Marelui Sfat Național și rostește cacircteva cuvinte bdquoNațiunea romacircnă recunoscătoare

6

STE

AUA

11-

122

018

pentru această jertfă mare deoarece cu sacircngele tău ai sfințit actul Unirii tuturor romacircnilor icircți aduce prin aceste flori trecătoare mulțumită și recunoș-tință eternărdquo Adresacircndu-se bdquomamei icircnvăduviterdquo Vasile Goldiș icirci cere să nu se icircntristeze deoarece bdquope Ion Arion icircl va eterniza istoria și-l vor cacircnta flăcăii și fetele de la sate icircn doinele lor de jalerdquo (Romacircnul nr 22 6 dec 1918)

La Arad icircn noaptea de duminică spre luni un glonț a străpuns fereastra odăii icircn care dormea Alexandru fiul președintelui Ștefan Cicio Pop Consiliul Național Romacircn din Arad icirci icircndeamnă icircnsă pe romacircni să se abțină de la aplicarea represa-liilor Deși bdquoputerile centrale acest bălaur cu patru capete zace azi mort la pămacircnt puneți fracircu celor uitați de sine și de Dumnezeu care vor să-și facă icircnșiși dreptaterdquo (Romacircnul nr 28 13 dec 1918)

La Cluj bande icircnarmate reconstituite din rămă-șițele Regimentului 82 secuiesc pun stăpacircnire pe oraș maltratacircndu-i pe cei care arborează tricolorul romacircnesc La Biserica bdquoBobrdquo icircn timp ce se sfințește steagul romacircnesc un grup de soldați icircnarmați amenință credincioșii trecacircnd țevile puștilor prin crăpătura ușilor După ce asediații le icircncuie ataca-torii lovesc zăvoarele cu patul puștilor fără să țină seama de țipetele de spaimă ale femeilor și ale

copiilor Credincioșii reușesc să iasă din incinta bise-ricii abia după trei ore Emil Hațieganu protestează bdquoscurt și icircndesatrdquo icircn fața unui colonel maghiar bdquoCacircnd am fost mai puternici v-am apărat noi pe dumnea-voastră Acum sunteți stăpacircnii situației icircn Cluj va să zică sunteți datori să ne apărați Vă facem respon-sabili de orice neplăcere ce va ajunge pe romacircni E treaba voastră să alegeți mijloacele cum să se facă apărarea Am gătatrdquo (Romacircnul nr 27 12 dec 1918)

La Lăpușul Unguresc (azi Tacircrgu Lăpuș) delegații icircntorși de la Alba Iulia aduc la cunoștința romacircnilor adunați icircn curtea școlii confesionale greco-catolice hotăracircrile Marii Adunări Naționale O bandă de 60 de foști soldați ai Regimentului 39 condusă de locotenentul Szőcs Beacutela deșartă icircncărcătoarele a două mitraliere icircn mulțime lăsacircnd fără suflare 14 oameni și rănind alți 40 Intelectualii sunt obli-gați să părăsească localul școlii icircntre baionetele soldaților și sunt duși icircn fața primăriei pentru a fi icircmpușcați icircnsă sunt scăpați de la moarte la rugă-mințile unor evrei din localitate Icircn bdquoschimbrdquo banda locotenentului Szőcs Beacutela atacă banca bdquoLăpușanardquo jefuind-o de bani și metale prețioase icircn valoare de peste 100000 de coroane

asymp

Citir

ea P

rocl

amaț

iei d

e că

tre

epis

copu

l Iul

iu H

ossu

7

STE

AUA

11-

122

018

La Brașov bdquodin cauza lipsei mari de stofe e abso-lut imposibil a se găsi stindarde cu tricolor romacirc-nescrdquo Autoritățile găsesc icircnsă o soluție ingenioasă pentru a primi cum se cuvine trupele romacircne bdquodin seria de steaguri ce le arborau icircn decursul războiului și care astăzi nu mai au nicio noimă au icircmprumutat de la cel unguresc culoarea roșie de la cel austriac culoarea galbenă și de la cel săsesc culoarea albastrărdquo (Unirea nr de prop 19-20 7 dec 1918)

asymp

Pentru deplasarea la București Episcopul Miron Cristea Vasile Goldiș Episcopul Iuliu Hossu și Alexandru Vaida-Voevod cei patru delegați ai Marelui Sfat Național decid să se reunească la Sibiu icircncepacircnd cu data de 8 decembrie Episcopul Miron Cristea revine de la Caransebeș iar Episcopul Iuliu Hossu de la Blaj unde plecase imediat după ședința Marelui Sfat Ziarul Universul anunță că delegația ardeleană va sosi icircn Capitală icircn seara zilei de 9 decembrie bdquoE momentul cel mai sublim din viața noastră Toată ființa ni se cutremură și ne icircntrebăm dacă e vis sau realitate [hellip] Gacircndirea e prea slabă să exprime icircn fraze bucuria ce-o simțim și nici cea mai măiestrită pană nu va putea descrie epoca acestor sublime zile Fiți bineveniți vă zicem vouă cei dintacirci soli ai primăverii Romacircniei Noirdquo (Universul nr 27 9 dec 1918)

Icircn cadrul rubricii bdquoConducătorii națiunii romacircne din Ardealrdquo redacția Universului intenționează să popularizeze figurile emblematice ale elitei romacircnești de peste Carpați Primul beneficiar este bdquonespus de simpaticul și cuceritorulrdquo Iuliu Maniu a cărui elocvență bdquofascinează nu prin frumuse-țea ei artistică și nici prin melodia frazei care să icircncacircnterdquo ci prin naturalețe și realism bdquoOcolește mijloacele de efect iar limba romacircnă ce o foloseș-te nu o sucește nici nu o sulemenește nici nu o parfumează Singura lui grijă cacircnd vorbește este să facă loc numai adevărului și icircn acest scop este ajutat de claritatea luminoasă a expunerii și logica argumentelor sale stracircnserdquo (Ibidem) Un alt spațiu tipografic icirci este dedicat lui Vasile Goldiș care bdquofără să aibă nimbul unui Vasile Lucaciu Maniu Alexandru Vaida Goga sau Ștefan Pop se prezintă ca un stacirclp puternic al idealului național luptător nezgomotos dar om de acțiune și autoritaterdquo (Ibidem) Episcopul Miron Cristea este icircnfățișat ca bdquounul din cei mai culți arhierei romacircni un caracter drept și integru și un adevărat predicator al energi-ei moralerdquo bdquoLa Marea Adunare Națională din Alba Iulia cacircnd a apărut pe estradă mulțimea i-a făcut

ovații entuziaste salutacircndu-l nu ca episcop ci ca Mitropolitul Ardealului Icircn acest chip Adunarea Națională și-a dat glas dorinței ei de a-l avea pe episcopul Miron Cristea ca mitropolit icircn scaunul rămas vacant prin moartea renegatului Mangrardquo (Universul nr 29 11 dec 1918)

Lipsa comunicațiilor este motivul pentru care redacția Universului a anticipat icircn mod eronat sosi-rea delegaților ardeleni la București Icircn fapt pleca-rea acestora din Sibiu se petrece abia icircn data de 12 decembrie la ora opt a dimineții Trenul special tras de o locomotivă nemțească este bdquoprimit pretu-tindeni cu icircnsuflețire de nedescrisrdquo Redacția ziaru-lui Romacircnul notează bdquoPrimirile frumoase și acla-mațiunile de care e icircmpărtășit Consiliul Dirigent ne icircndreptățesc să facem concluzia că națiunea romacircnă de aici are un spirit public unitar o conști-ință comună care a fost adormită și ferecată de robia veacurilorrdquo (Romacircnul nr 30 15 dec 1918) bdquoEram patru icircși amintește Episcopul Iuliu cincizeci de ani mai tacircrziu Goldiș Alexandru Vaida Miron Cristea episcopul de Caransebeș și cu mine Ne-am urcat icircntr-un tren special compus dintr-un vagon de clasă tras de o locomotivă macircnată cu stacircnjeni de lemne așezaţi icircn tenderul care ne adăpostea de fumul gros al coșului ce icircnfrunta urcușul spre Predeal Era icircn ziua de 12 decembrie La Ploiești ne-au oprit cacircteva ceasuri lungi spre a obţine drum liber spre capitala izolată de restul ţării de trupele germane icircn retragere Icircntacircrzierea noastră se datora icircntre altele și unei schimbări pripite politice căzuse guvernul Coandă preluacircnd puterea Ion Brătianurdquo (Steaua nr 11-12 2017)

Din pricina avarierii liniilor telegrafice trenul sosește icircn Gara de Nord pe neașteptate oficia-litățile fiind anunțate icircn ultimul moment Totuși bdquos-a făcut o primire grandioasă cum n-au mai văzut Bucureștiirdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Delegații sunt icircntacircmpinați de noul prim-ministru și guvernul său membrii fostului guvern generalul Prezan reprezentanții Ligii Culturale vicepreședin-tele Academiei Romacircne Victor Babeș și voluntarii batalionului bdquoAvram Iancurdquo Cacircnd pășește pe peron Episcopul Miron Cristea rostește cu glas puternic bdquoAm venit să predăm Transilvania Banatul și teritoriile romacircnești din Ungaria Regelui tuturor romacircnilorrdquo Cu aceeași putere răspunde primul-mi-nistru Brătianu bdquoIcircn numele celor care au suferit icircn război icircn numele celor care au luptat cu cuvacircntul și cu fapta pentru mărirea și veșnicia neamului icircn numele tuturor celor care se bucură din adacircncul inimii și se vor bucura veacuri de-a racircndul de izbă-vitorul act al unirii tuturor romacircnilor vă zic bine ați venitrdquo (Biserica și școala nr 51 29 dec 1918)

8

STE

AUA

11-

122

018

Dialogul se icircncheie cu bdquonesfacircrșite aclamări și strigă-te care nu vreau să mai icircncetezerdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Ioan Hossu care a icircnsoțit delegația icircn calitate de inginer feroviar icircl atenționează pe fratele său Episcopul Iuliu că locomotiva de fabri-cație germană cu care au venit a fost rechiziționată icircn urma convenției prin care Puterile Centrale s-au obligat să predea 100 de garnituri de tren drept despăgubiri pentru distrugerea materialului rulant romacircnesc Episcopul icircl liniștește pe fratele său spunacircndu-i că locomotiva este de acum icircn proprietatea Romacircniei Mari

Icircn cursul dimineții de sacircmbătă 14 decembrie Episcopul Nifon și membrii icircnaltului cler ortodox icirci icircntacircmpină pe Regele Ferdinand pe Principele Carol și pe delegații Marelui Sfat Național pe platoul din fața bisericii mitropolitane O companie a regi-mentului de vacircnători de munte le oferă onorurile militare iar corurile reunite ale seminariilor Central și Pedagogic intonează bdquoTrăiască Regelerdquo Sunt prezenți primul-ministru Ion I C Brătianu membrii cabinetului generalii armatei romacircne ofițerii tran-silvăneni și reprezentanții legațiilor străine George Barclay din partea Angliei și Charles Vopika din partea SUA La sfacircrșitul serviciului divin Episcopul Nifon citește rugăciunea de mulțumire pentru realizarea Romacircniei Mari iar corul intonează din nou bdquoTrăiască Regelerdquo și bdquoMulți ani trăiascărdquo

La ora 1130 icircntacircmpinați de un bdquoUrardquo din toate piepturile Regele Ferdinand intră solemn icircn sala festivă a Palatului și icircși ocupă locul pe tron icircn vreme ce delegații ardeleni se plasează icircn fața podiumului Primul cuvacircnt icirci este oferit lui Vasile Goldiș bdquoRomacircnii din Transilvania Banat și Țara Ungurescă adunați prin reprezentanții lor legali la Alba Iulia icircn ziua de 1 Decembrie 1918 au decretat unirea lor și a acestor teritorii cu Regatul Romacircn [hellip] Pentru aceasta Sire noi icircți aducem pămacircntul strămoșilor noștri dar tot acum noi icircți aducem și sufletele tuturor romacircnilor de azi care trăiesc icircn Transilvaniardquo (Unirea nr 4 7 ian 1919) Vaida-Voevod citește textul Rezoluției apoi icircnmacircnează Suveranului bdquopergamentul icircn care se consemnează actul oficial al Unirii Transilvaniei cu Patria-mamărdquo (Universul nr 34 16 dec 1918) bdquoViu emoționat de solemnitatea momentuluirdquo cu ochii strălucind de fericire regele răspunde cu vocea gacirctuită de emoție bdquoIcircn numele romacircnilor din vechiul regat din Basarabia și din Bucovina astăzi uniți cu profun-dă recunoștință primesc hotăracircrea fraților noștri de peste Carpați de a săvacircrși unitatea națională a tuturor romacircnilor și declar pe veci unite icircn Regatul Romacircn toate ținuturile locuite de romacircni de la Tisa pacircnă la Nistrurdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918)

La finalul ceremoniei Iuliu Hossu Miron Cristea Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș sunt distinși de Suveran cu Marele Cordon al Coroanei Romacircniei secretarii Caius Brediceanu și Mihail Popovici sunt ridicați la treapta de comandori iar Cornel Corneanu căpitanul Bohățiel și locote-nentul Ioan Hossu sunt numiți Ofițeri ai Coroanei Solemnitatea se icircncheie cu sentința ministrului plenipotențiar al Statelor Unite bdquoRomacircnia Mare se poate privi ca icircnfăptuitărdquo (Romacircnul nr 32 18 dec 1918)

Pe holurile palatului redactorul ziarului Universul solicită interviuri delegaților ardeleni Goldiș aflat icircncă sub impresia momentelor petrecute icircn Sala Tronului icircși găsește cu greu cuvintele bdquoGacircndul icircmi este stăpacircnit icircn ceasul acesta de atacircta emoție icircncacirct nu vă pot spune decacirct că icircntreaga mea ființă e cuprinsă de o fericire de nedescrisrdquo (Universul nr 34 16 dec 1918) Episcopul Cristea icircl icircmbrățișează pe redactorul de care icircl leagă bdquoamintiri de lupte din trecut pe chestiunea naționalărdquo icircntrebacircndu-l retoric bdquoAtunci cacircnd veneam la București ca să cer sprijinul foilor romacircnești pentru cauza noastră credeai că vom trăi zilele astea marirdquo (Ibidem)

La ora 13 icircn sala de marmură a hotelului Boulevard gazdele oferă un dejun icircn onoarea delegaților Primarul Constantin Hălăuceanu salută oaspeții iar primul-ministru Brătianu toastează cu patetism nedisimulat bdquoPrea Sfințiți Părinți fraților vă așteptăm de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată Sunt icircn viața unui neam clipe de fericire atacirct de mari icircncacirct ele răscumpără veacuri icircntregi de suferințe Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generații ea este sfacircnta tresărire de bucurie a icircntregului popor romacircn [hellip] Fraților fiți bine-veniți [hellip] Această urare v-o strigă toți morții noștri și acei din cacircmpiile Turdei și acei din Munții Apuseni și acei din Carpați și acei de la Siretrdquo (Universul nr 34 16 dec 1918)

Trăim zile mari titrează Universul pe prima pagină

Icircn dimineața zilei de Duminică membrii dele-gației ardelene icircși manifestă dorința de a-i omagia pe voievodul Mihai și pe dascălul Gheorghe Lazăr la statuile acestora de pe Bulevardul Academiei Bucureștenii participă icircn număr mare la eveni-ment ocupacircnd ambele trotuare ale Căii Victoriei de la Palat unde sunt prezente elevele școlilor de fete pacircnă la Academie unde așteaptă elevii școlilor de băieți La ora 1130 studenții și repre-zentanții societăților din Capitală purtacircnd mari drapele se icircncolonează icircn urma fanfarei militare Sunt urmați de Ion I C Brătianu I G Duca Miron Cristea Iuliu Hossu Alexandru Vaida-Voevod și

9

STE

AUA

11-

122

018

Vasile Goldiș Statuia voievodului icircmpodobită cu crengi de brad și drapele naționale este icircnconju-rată de feciorii batalionului transilvănean bdquoAvram Iancurdquo Icircn semn de omagiu pentru Marele Voievod delegații ardeleni depun la soclul statuii o coroană de lauri cu panglică tricoloră Cu vocea acoperită de uralele celor prezenți Episcopul Miron Cristea icircși icircncepe discursul bdquoDin icircncrederea Marelui Sfat Național Romacircn din Ardeal și țările din Ungaria locuite de romacircni noi cei patru soli am venit icircmpreună cu icircnsoțitorii noștri ca să vă vestim marea bucurie ce ne-a cuprins inimile [hellip] Am avut rara fericire de a aduce vestea Unirii Majestății Sale La auzul ei Marele Rege a izbucnit icircn lacrimi de bucuriehelliprdquo (Universul nr 35 17 dec 1918) Cacircnd icircl pomenește pe Suveran cei prezenți intonează cu acompaniamentul fanfarei bdquoTraiască Regelerdquo Urmează la cuvacircnt primarul Hălăuceanu studen-tul Petre Haneș care promite că universitarii vor lupta bdquopentru cimentarea unirii sufletești a tutu-ror romacircnilorrdquo apoi I G Duca ministrul Cultelor acesta dezvoltacircnd ideea unei Romacircnii construite pe baze democratice icircn jurul Marelui Voevod Mihai Viteazul reprezentat acum de Ferdinand (Ibidem) După un scurt discurs rostit de Mircea Vulcănescu elev al liceului Gheorghe Lazăr icircntreaga asistență se deplasează la statuia dascălului ardelean Aici Alexandru Vaida-Voevod amintește bdquoSe cuvine ca icircn aceste momente istorice să ne gacircndim și la acei care prin cultură au contribuit la icircnălțarea neamu-lui nostru Evenimentele au dovedit că un neam nu trăiește numai prin forța armelor ci și prin arta cultura și știința sa [hellip] Romacircnia Mare se va putea ridica numai dacă armata va merge macircnă icircn macircnă cu științardquo (Ibidem)

La ora 1330 la hotelul Boulevard are loc un dejun oferit de Primăria Bucureștilor Icircn capul mesei se află Ion I C Brătianu icircn dreapta lui Episcopul Miron Cristea și Anghel Saligny minis-trul lucrărilor publice iar icircn stacircnga Episcopul Iuliu Hossu generalul Coandă Vasile Goldiș I G Duca Alexandru Vaida-Voevod Caius Brediceanu Mihail Popoviciu și Cornel Corneanu După o scurtă introducere a primarului Hălăuceanu Episcopul Iuliu Hossu icircn bdquocuvinte de caldă elocvențărdquo expri-mă bdquoviguros și emoționant vorbele superbe ale dragostei frățeștirdquo declaracircndu-se fericit că asistă la realizarea visului de aur al romacircnismului bdquoDupă cum fiecare creștin crede icircn Ierusalimul credințelor cucernice tot așa icircn cele naționale pelerinajul cel mare e calea binecuvacircntată ce duce la Bucureștirdquo (Unirea nr 4 7 ian 1919) Episcopul greco-cato-lic icircși icircncheie alocuțiunea rugacircnd Providența bdquosă icircndrume destinele Romacircniei spre viitorul strălucit

la care are dreptrdquo (Universul nr 35 17 dec 1918) După elogiile aduse de istoricul Dimitrie Onciul și sculptorul Ion C Dimitriu elitei politice de peste Carpați Brătianu icircși manifestă bdquocredința că prin inimosul cler al Ardealului se va realiza o regenera-re a credinței moralerdquo bdquoAvem aici doi reprezentanți ai izvoarelor de cultură și credință religioasă ale neamului romacircnesc de peste munți Din Ardeal s-a aprins făclia culturii romacircne Am neclintita icircncredere că de la clerul ardelean va izvoricirc o nouă icircnflorire a ideii noastre religioaserdquo (Ibidem Unirea nr 4 7 ian 1919)

Icircn cursul serii la banchetul oferit de Liga Culturală președintele Petru Grădișteanu susține bdquoun admirabil discursrdquo pe care-l icircncheie sur- prinzător bdquoLiga atingacircndu-și scopul se va dizolva (Tunete de aplauze care durează cacircteva minute Strigăte puternice Trăiască Liga Trăiască Romacircnia Mare)rdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Icircn săptămacircna care urmează delegații sunt invitați la numeroase recepții cum e cea oferită de Academia Romacircnă ori cea organizată de Camera de Comerț Inspectează Regimentul bdquoAvram Iancurdquo iau deju-nul alături de doamnele Cantacuzino și Brătianu mama primului-ministru și participă la serbarea organizată de rdquoSocietatea Ortodoxă Națională a Femeilor Romacircnerdquo Corespondentul ziarului Unirea constată că bdquodelegații sunt foarte ocupați toată ziua consilii de miniștri recepții vizite oficiale nu se mai isprăvescrdquo (Unirea nr 4 7 ian 1919)

Printre aceste obligații protocolare Iuliu Hossu bdquotacircnărul și simpaticul arhiereu care a ajuns la 34 de ani la așa de icircnaltă demnitate bisericească icircn Ardeal numai pe temeiul meritelor și culturii sale superioarerdquo găsește răgaz să ofere un interviu ziarului Universul

bdquo ndash Cum vă simțiți icircn Capitala Romacircniei Mari și care este impresia PS Voastre din prima zi

ndash Sunt uimit de primirea ce ni s-a făcut și de focul dragostei fraților noștri de aici Icircntacirclnim icircn aceeași măsură dragostea pe care am nutrit-o și noi atacircta vreme pentru romacircnii din Regat Așteptările noastre de veacuri s-au icircmplinit visul nostru drag s-a icircntrupat și unitatea noastră de astăzi și comuni-tatea simțămintelor noastre sunt temelia pe care zidi-vom falnicul nostru edificiu național [hellip]

ndash Care e starea de spirit icircn dieceza PS Voastre icircn momentul de față

ndash Poporul meu icircn timpul din urmă a avut de suferit mult de pe urma unor șoviniști deznădăj-duiți care icircși icircnchipuie că prin acte brutale și răzbunări personale vor putea icircmpiedica despărți-rea Ardealului de Ungaria [hellip] La Lăpușul Unguresc avem să deplacircngem cacircțiva morți Macircngacircierea

10

ST

EAUA

11-

122

018

noastră este că se apropie sfacircrșitul jertfelor noastre și că vom avea și noi acum parte de bucurii mari și trainicerdquo (Universul nr 36 18 dec 1918)

Icircn ziua de 16 decembrie zi de tacircrg la Gherla bdquocetatea de scaun a părintelui episcop Hossurdquo bdquosgura plebei ce-și apropriază sieși numele de socialiști folosindu-se de garda ungurească și de secuii aduși aici de la Tacircrgul Murășuluirdquo bdquosub pretextul că s-a pierdut o vitărdquo a adunat mulțimea icircn fața primăriei Din balcon socialiștii bdquoau vorbit poporului icircntr-un stil și icircntr-un ton demn doar de stepele azoricerdquo bdquoFulminat-au cu turbare contra hotăracircrilor de la Alba Iulia spumegat-au contra Regelui Ferdinand contra boierimii din Romacircnia zbierat-au cu spume albe la gură că nu le trebuie altă domnie decacirct care a fost apoi s-au năpustit asupra Bisericii asupra crucii mai vacircrtos asupra preoților zicacircnd că ar trebui spacircnzurați toți pentru că ei au vacircndut poporul Ardealului icircn Alba Iulia boierilor din Romacircniardquo (Unirea nr de prop 35-36 27 dec 1918) Icircși revarsă apoi furia asupra episco-pului diecezan bdquoVladica Hossu e un hoț și un vacircnză-tor al poporului a mers la București să vă vacircndă lui Ferdinand celui bețiv jos cu el jos cu popii jos cu cruceardquo A urmat apoi provocarea directă bdquoVeniți pe duminică la Cluj cu toții ca să protestăm contra hotăracircrilor de la Alba Iulia unde ați fost vacircnduți de vlădici și de popirdquo Auzind acestea preotul Traian Simon din Iclodul Mare a strigat bdquoOamenii aceștia sunt niște șarlatani plătiți de guvern nu le credețirdquo Gărzile s-au năpustit asupra preotului icircnsă oame-nii au sărit icircn apărarea lui și l-au ascuns icircn aula episcopească Husarii bdquode-o sălbăticie curat asia-ticărdquo au deschis focul asupra mulțimii bdquorămacircnacircnd patru morți și foarte mulți rănițirdquo (Ibidem)

Un sprijin pentru Episcopul Iuliu vine din partea lui Nicolae Iorga care protestează icircmpotriva artico-lelor publicate de Onisifor Ghibu icircn Romacircnia Nouă de la Chișinău Iorga demontează argumentația bdquorevenirii la legea vecherdquo accentuacircnd că legăturile Bisericii Unite cu Apusul sunt puternice și pot fi folositoare Romacircniei Mari bdquoȘi icircn definitiv ceea ce a trecut printr-un proces istoric se poate desființa numai prin alt proces istoricrdquo avertizează Nicolae Iorga (Unirea nr 4 7 ian 1919)

Continuacircndu-și programul diplomatic delegații ardeleni icircl vizitează pe generalul Berthelot care se arată bdquovădit emoționatrdquo de solemnitatea momentu-lui apoi pe primarul Hălăuceanu prin intermediul căruia transmit bucureștenilor mulțumirea pentru primirea entuziastă care li s-a făcut și pe domnul Henry Catargi mareșalul Palatului căruia icirci mulțu-mesc pentru buna găzduire Depun o coroană de stejar și lauri la statuia lui Ion Brătianu participă la

Catedrala Sfacircntul Iosif la parastasul eroului francez Lafont și onorează cu prezența banchetul oferit de Camera de Comerț Se văd icircnsă obligați să refuze unele din numeroasele invitații bdquoarătacircnd că sunt icircmpiedicați de la ocupațiile lor serioase din cauza acestor continue banchete ce li se oferărdquo (Universul nr 40 22 dec 1918)

Delegații icircși petrec dimineața zilei de 22 decem-brie la Legația Franței alături de ambasadorul Saint Aulaire Acesta se arată profund mișcat de afirmația lui Goldiș conform căreia bdquopatru milioane de romacircni pronunță numele de Saint Aulaire cu recunoștință și dragosterdquo (Universul nr 41 23 dec 1918) La ora amiezii Episcopul Hossu Episcopul Cristea și Caius Brediceanu se prezintă la Palat pentru audiența de plecare Icircn cursul după-amiezii vor părăsi Capitala cu un tren cu destinația Sibiu Vizibil marcat de momentul despărțirii Regele Ferdinand se adresează cu emoție icircn glas celor doi ierarhi bdquoDupă cum ne-ați adus toată inima romacircni-lor din Ardeal vă rog să le duceți toată inima meardquo (Romacircnul nr 37 25 dec 1918)

deta

liu

11

ST

EAUA

11-

122

018

Cartea transfiguratilderii Memoriile cardinalului Iuliu Hossu

recitite icircn 2018 Ruxandra Cesereanu

Am recitit Credința noastră este viața noastră memoriile cardinalului Iuliu Hossu (Ediție icircngri-

jită de Pr Silvestru Augustin Prunduș OSBM Cluj-Napoca Editura Viața Creștină 2003) cu destulă tulburare față de icircntacircia dată probabil icircntrucacirct modelul confesional și etic reprezentat de episco-pul de Cluj-Gherla a fost icircn chip decisiv marcant pentru bunicul meu patern Vasile Cesereanu și icircn acest fel a devenit și pentru mine un reper sufletesc hotăracirctor Figura mentorului său a fost pentru buni-cul meu patern un prilej de macircngacirciere sufletească și de rezistență obstinată icircn fața persecuțiilor Nu icircn zadar icircn autoexilul său la Roma (icircntre 1978-1984) Vasile Cesereanu a purtat cu sine portretele emble-matice iconic ale episcopului și cardinalului Hossu Există icircnsă icircn anul 2018 și o altă nuanță care mă face să mă raportez la figura cardinalului ca la una exemplară și charismatică episcopul de Cluj-Gherla de odinioară este cel care a citit icircn 1918 la Alba Iulia Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu Romacircnia și icircn același timp cel care a făcut sub comunism 22 de ani adunați de domiciliu forțat și detenție Icircn al treilea racircnd episcopul și cardinalul s-a iden-tificat deplin prin această carte testamentară cu caracter liturgic aparte cu Biserica greco-catolică vie icircn ciuda persecuțiilor și abuzurilor la care a fost supusă aceasta icircn timpul regimului comunist

Memoriile sunt scrise icircn trei caiete a căror cronologie de paisprezece ani se icircntinde din 1947 pacircnă icircn 1961 axate pe cacircteva momente-cheie arestarea domiciliul obligatoriu de la mănăstirile Dragoslavele și Căldărușani detenția de la Sighet domiciliul obligatoriu de la mănăstirile Curtea de Argeș Ciorogacircrla și Căldărușani Icircn 1961 cele trei caiete icirci sunt icircncredințate confidențial lui Traian Hossu unul din frații episcopului PS Florentin actualul episcop de Cluj-Gherla remarcă valoarea acestor caiete care alcătuiesc bdquoun testament spiri-tual dar și un model de trăirerdquo Iuliu Hossu fiind un bdquomaestru al vieții spiritualerdquo iar Pr Silvestru Augustin Prunduș și Pr Alexandru Nicula notează

că stilul memoriilor este unul paulin icircnrudit cu Epistolele Sfacircntului Pavel (pp 14 16)

Cartea este concepută ca o formă de rugăciu-ne vie o liturghie continuă și icircn ciuda Căii Crucii (domiciliul obligatoriu icircndelungat detenția la Sighet) pe care episcopul mărturisitor o amintește statornic este luminoasă căci materializează o icircncercare și un test la care ierarhul consideră că este supus de Dumnezeu Martiriul este văzut ca o cale de icircntărire a credinței de aceea memoriile cardinalului alcătuiesc și o amplă scrisoare pasto-rală fragmentată și testamentară Atacirct icircn domiciliul obligatoriu (care a fost de fapt o formă subtilă ori mai blacircndă de deportare sau de lagăr) cacirct și icircn detenție episcopul cutreieră contemplativ eparhia pentru a icircmpărtăși binecuvacircnta și a dărui dragoste spirituală Vizitația canonică mentală a ierarhului are funcția unui pelerinaj dublu de rememorare și de terapie spirituală Demonstrația lui Iuliu Hossu este aceea că deși Biserica greco-catolică a icircncetat să mai existe fiind desființată icircn documente (pe hacircrtie) ea este vie păzită cu credință și strășnicie icircn suflete și icircn minți găsindu-și o altă cale de supra-viețuire clandestină Iar viitorul va aduce resurec-ția ei inclusiv oficial ndash icircn acest punct episcopul este profetic și vizionar Asemenea lui Hristos Biserica greco-catolică va icircnvia din mormacircnt metafora este potrivită pentru vizionarismul episcopului de Cluj-Gherla căci Biserica greco-catolică devine icircn timpul persecuției sale cea mai apropiată alego-ric și simbolic de icircnvierea Fiului lui Dumnezeu Episcopul mărturisitor sfătuiește ca icircnvierea Bisericii să fie pregătită de aceea el icircnsuși conti-nuă arhipăstorirea (simbolic și mental) turmei de credincioși inclusiv cacircnd se află icircn domiciliu forțat ori icircn detenție Prin acest gest re-icircntemeietor Iuliu Hossu este cel care asumă icircnvierea Bisericii sale iar testamentul său din memorii devine ldquotestament al dragostei melerdquo (p 39)

Icircn arest activitatea centrală a episcopului de Cluj-Gherla este rugăciunea icircntrucacirct inclusiv icircn

12

ST

EAUA

11-

122

018

condiții punitive aceasta icircnseamnă a supraviețui a trăi a rezista Arestul domiciliul forțat icircnchi-soarea vor concretiza ani de pastorație mentală și sufletească Tocmai asceza impusă icircn arest ori simplitatea și penuria din mănăstirea-lagăr de la Dragoslavele stimulează celebrarea liturghiei de către toți episcopii greco-catolici arestați asumacircnd senin Calea Crucii și funcționarea episcopală a Bisericii Unite

Decretul de scoatere icircn afara legii a Bisericii Unite cu Roma din 1948 are spiritual vorbind cu totul altă funcție decacirct cea scontată de autorități episcopatul aflat icircn domiciliu forțat la mănăstirea Dragoslavele și Căldărușani de pildă percepe și mai acut statutul său de Biserică rezistentă și vie tocmai datorită prigoanei suferințelor persecuției Episcopii deținuți icircntr-o mănăstire-lagăr alcătuiesc tocmai Biserica supraviețuitoare icircn pofida forțelor ostile Astfel deși suprimată cu de-a sila icircn actele oficiale ale regimului comunist Biserica Unită cu Roma este vie prin neclintirea icircn credință a tuturor episcopilor ei Iar cel care redactează acest act de neclintire (ca dovadă stabilă piatră și testament) este Iuliu Hossu prin memoriile sale care au un rol dincolo de testimonial (metafizic și etic) Episcopul de Cluj-Gherla precizează statornic că detenția și domiciliul obligatoriu au produs o icircntărire a credinței sale o consolidare a acesteia icircntrucacirct Biserica greco-catolică icircn demolarea ei forțată dar de fapt icircn supraviețuirea ei concretă și-a forti-ficat credința făcacircnd din aceasta o temelie a lui Dumnezeu o stacircncă icircn sensul icircn care apostolul Petru a fost investit astfel și legitimat de Hristos ca piatră a Bisericii creștine Domiciliul forțat stabilit de regimul comunist din Romacircnia pentru episcopii greco-catolici va deveni un domiciliu icircntru Hristos și cu Hristos o chilie de călugărie o transfigurare a suferinței Mizeria condițiilor de trai și felul icircn care episcopii sunt tratați de autorități prin batjo-cură și umilință se preschimbă prin icircnnoire și transfigurare icircntr-o acceptare senină a suferinței Fraza-cheie mistică reluată ritualic ca o rugăciune a inimii icircn icircntreaga carte de memorii a cardinalului are tocmai acest sens Credința noastră este viața noastră Acest principiu de viață constituie atacirct o rugăciune lăuntrică cacirct și o justificare icircn fața opre-sorilor (autorități comuniste ori clerici ortodocși) Ion Pop icircntr-o cronică despre memoriile cardinalu-lui Hossu (publicată icircn Romacircnia literară nr 5 11-17 februarie 2004 pp 14-15) observase la racircndul său că acestea asumă o bdquoicircnrămare biblică liturgicărdquo iar bdquomemoria faptelor biblice devine tipar modelatorrdquo

Deși destui dintre ierarhii ortodocși sunt figuri perfide Iuliu Hossu nu exclude o unire cacircndva a

greco-catolicilor cu ortodocșii dar o vede ca pe o unire de prețuire și respect reciproce nu prin rapt și abuz Iar libertatea viitoare cacircndva icircn non-co-munism a Bisericii Unite cu Roma o percepe vizionar ca pe o icircmbrățișare a tuturor creștinilor romacircni indiferent de confesiunea lor Sunt foarte importante aceste aspecte unionale (și simbolice) intuite și sugerate de episcop icircn memoriile sale mai ales acum icircn 2018

Cacircnd rememorează anul 1948 care marchează decretul ilegal de desființare a Bisericii greco-ca-tolice Iuliu Hossu amintește cacircteva aniversări compensatorii față de ilegalitatea comisă de comuniști 250 de ani de la Unirea cu Roma 100 de ani de la Revoluția din 1848 30 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Romacircnia punctacircnd toți acești ani episcopul readuce de fapt icircn conștiința posibilului cititor al memoriilor sale ideea icircnvierii atacirct prin credință cacirct și simbolic a icircntregii țări cacircndva

Sărbătorile creștine icircl fac pe episcopul mărtu-risitor să retrăiască păstorirea de odinioară și să o rememoreze lăuntric icircn chilia personală a recluziu-nii cauzate de detenție sau domiciliu forțat efectul este acela de bdquopraznic sufletescrdquo de icircnviorare icircntărire și icircmbrățișare icircntru Domnul (p 144) Vulnerabilității și cedării racircvnite de autoritățile comuniste (și cele ortodoxe) i se opun icircmbărbătarea icircntărirea icircnarmarea sufletească bdquopetrificareardquo cu credință (icircn sensul asumării unei ipostaze colective de a fi Petru piatra Bisericii lui Hristos) Iuliu Hossu pome-nește la un moment dat și statutul de noi copii al episcopilor-prizonieri (cacircnd colindă de Crăciun dar nu numai) deoarece detenția ori mănăstirile-la-găr produc o inocentizare și o purificare a clerului greco-catolic icircntemnițat de aici credința ardentă și probatorie Atunci cacircnd găsește soluția de revi-zitare mentală a eparhiei al cărei păstor este (fie chiar clandestin) mărturisitorul vorbește despre o formă de icircnnoire sufletească (p 169) datorită căreia credința nu se icircmpuținează ci sporește și se regenerează Practicacircnd acest exercițiu spiritual lăuntric episcopii-deținuți devin niște semănători și roditori de credință sau ai credinței și icircncarnează tocmai Biserica Unită cu Roma Inclusiv deplasarea dură de la mănăstirea Căldărușani la icircnchisoarea Sighet (cu duba Securității iarna) este preschimba-tă icircntr-o rememorare de vizită canonică călătoria infernală este metanoizată sub semnul lui Hristos pătimitorul și macircntuitorul (pp 204-205)

Nelibertatea trupească este icircnsănătoșită și compensată de racircvnitoarea libertate spirituală exte-riorul coercitiv este depășit prin lăuntrul necucerit de opresori Detenția sau domiciliul obligatoriu sunt forme moderne de pustiu și deșert iar episcopul

13

ST

EAUA

11-

122

018

mărturisitor devine astfel simbolic un părinte al deșertului nevoindu-se pentru Dumnezeu Călătoria spirituală și religioasă este ritualică tocmai pentru a depăși trupelnicia icircncarcerată bdquoam luat calea neicircmpiedicată a sufletului care cu cacirct trupul era mai legat cu atacirct se avacircnta icircn deplină fericită libertate nelegat nici de timp nici de depărtarerdquo (p 172) Icircn aceste călătorii spirituale ale episcopului de Cluj-Gherla sunt prezenți sufletește toți preoții greco-catolici și toți credincioșii scopul călătoriei spirituale este o uriașă comuniune și icircmpărtășire prin care Biserica silită să fie clandestină (și elimi-nată de comuniști) să devină vie supraviețuitoare și mai ales roditoare Intensitatea acestei liturghii lăuntrice și colective icircn același timp are conținu-tul unei răpiri la cer de fapt liturghia devenind o hiperbolă ecumenică icircn bdquomica și dărăpănata capelă de la Căldărușanirdquo unde slujeau episcopii-deținuți se găseau toți credincioșii (chiar dacă invizibil) ndash p 175 Calea Crucii pentru episcopatul greco-catolic (detenția domiciliul forțat) e drumul spre Emmaus și un nou timp din Faptele Apostolilor Memoriile sunt scrise icircn stil paulin iar Iuliu Hossu este un admi-rator vădit al apostolului Pavel dar rolul său dincolo de memoriile testamentare redactate icircn stil paulin este acela al lui Petru icircn misionarismul său icircntăritor de și icircn credință

Penitenciarul de la Sighet reprezintă polul negativ extrem din memorii Icircmpotriva degradării cu care sunt icircntacircmpinați icircn icircnchisoare (icircmpotri-va trupului batjocorit) bdquoBăgăm bivolii la grajdrdquo (p 212) după cum avertizează un gardian viața episcopului va fi una de seninătate spirituală și iluminare continuă Sufletul și spiritul vor compen-sa felul icircn care corpul era obstrucționat și pedepsit de autoritățile icircnchisorii (prin foame frig mizerie umilințe) Metoda este aceea a transfigurării cacircnd sunt dezbrăcați de reverende și icircmbrăcați icircn zeghe clericii greco-catolici sunt transfigurați percepacircn-du-se astfel investiți ca icircntemnițați pentru dreapta credință bdquoAici nu este episcoprdquo (p 212) replică Vasile Ciolpan directorul primitiv al icircnchisorii Sighet atunci cacircnd Iuliu Hossu la internarea icircn penitenciar se prezintă ca episcop Or tocmai icircn pofida persecuției și negației din partea autorită-ților Iuliu Hossu va continua să fie episcop chiar și icircn icircnchisoare devenind bdquopiatrărdquo a Bisericii persecu-tate dar supraviețuitoare Deși i se confiscă roza-riul și deși patru ani și șapte luni nu va mai avea permisiunea să liturghisească la Sighet icircntrucacirct este cunoscător pe de rost al liturghiei episcopul de Cluj-Gherla va liturghisi contemplativ din adacircncul spiritului și sufletului Toate icircntacircmplările tragice anume ndash prigoana arestarea domiciliul

forțat detenția ndash devin bdquoo luptă de mărturierdquo (p 235) Temnița Sighetului cea mai aspră și brutală dintre acestea se preschimbă icircn prilej de hrană spirituală Din pricina nutriției mizere clericii greco-catolici slăbesc fățiș dar această fragilita-te corporală catalizează icircnălțarea lor spirituală continuă Icircntreaga prigoană devine antrenament spiritual probă pentru Hristos și dăruire coboracirc-rea icircn iad se preschimbă icircn ascensiune icircntrucacirct bdquoAici coboracircnd icircn adacircncurile sufletului multe află omul multe cunoaște și multe icircnvață aici este cea mai icircnaltă școală suprema universitate cum am numit-o aici aici școala supremă de aplicațierdquo (p 244) Icircnfometarea care-i face stafielnici pe deți-nuți este dublată de condițiile mizere de igienă nu din lipsă de pudoare narează episcopul Hossu aceste lucruri ci ca să justifice și să sugereze icircnăl-țarea spirituală necesară și compensatorie față de condițiile abjecte la care erau supuși cei icircntemni-țați (inclusiv preoții călugării și călugărițele) Baia bărbieritul tunsul părului curățarea latrinelor ndash toate acestea erau percepute ca penitente dar primite cu credință sporeau cealaltă dimensiune a sufletului icircnălțat către Dumnezeu Deținuții de la Sighet erau robi (cum amar glosează mărturisito-rul) iar temnița o robie o coboracircre icircn subuman dar racircvna robilor va fi tocmai una inversă și tera-peutică salvatoare comuniunea cu supraumanul De aici sfatul statornic al episcopului către preoți și credincioși Stați tari icircn credință icircntrucacirct cei dintacirci stătători icircn credință sunt chiar episcopii pătimitori

Trupul e chinuit ori chiar ucis dar sufletul este icircnviat ndash această mișcare spirituală este constantă icircn memoriile cardinalului Hossu De aceea un gest precum fracircngerea pacircinii icircn icircnchisoare devine o ceremonie euharistică iar temnița primește icircn mod ritualic emblema Cinei de la Emmaus Comuniunea icircntemnițaților cu Hristos este nucleul rezistenței lor bdquoA venit la noi a rămas cu noi sufletul nostru icircn locuința suferinței srsquoa bucurat și bucuria noastră nimenea nu a putut-o lua de la noi Cu noi a fost domnul Isus cu El prăznuiam praznicele noastre El ne era Sărbătoarea celor fără de sărbătorirdquo (p 299) A fi cu Hristos ori chiar icircntru Hristos icircncununează viața unui mărturisitor pentru credință mai ales dacă acesta pătimește statornic fără să se opună suferinței impuse Fără să folosească acest cuvacircnt episcopul Iuliu Hossu vizează un triumf supranatu-ral al celui care pătimește și care astfel obține de fapt bdquocununa mărturisitorilor neicircnfricați și neicircn-fracircnți ai credințeirdquo (p 311) Icircn acest sens cartea conține și rugăciuni (liturghii) de icircnmormacircntare pentru doi dintre episcopi (Valeriu Traian Frențiu și Ioan Suciu) asumacircndu-și astfel conținutul de a

14

ST

EAUA

11-

122

018

fi o carte a cărților atacirct despre rugăciune și supra-viețuire cacirct și despre trecerea sufletului dincolo Loialitatea față de credința greco-catolică dăru-irea sa completă cinstea și onoarea fermitatea franchețea și corectitudinea fidelitatea și onesti-tatea ndash toate aceste calități icircl fac pe Iuliu Hossu să fie perceput ca un maxim alter de către autorități bdquobătracircn nebunrdquo icirci spune un gardian de la penite-niciarul Sighet dar această insultă devine o laudă adusă de fapt unui iluminat care trăiește detenția icircn chip aproape mistic

O altă calitate a episcopului mărturisitor este aceea de a nu fi fost un anti-ortodox Cei pe care icirci blamează Iuliu Hossu sunt exclusiv ierarhii orto-docși care au pactizat cu autoritățile comuniste icircn toate mănăstirile unde are parte de domiciliu forțat (Curtea de Argeș schitul Trivale Ciorogacircrla chiar și la Căldărușani) mărturisitorul laudă constant compor-tamentul călugărilor și al călugărițelor precum și al stareților ori al sătenilor ortodocși din satele aflate icircn apropierea mănăstirilor-lagăr Mai mult decacirct atacirct episcopul de Cluj-Gherla prevede un triumf cacircndva icircmpotriva comunismului ateu icircntr-un timp nou icircn care să domine ecumenismul bdquoortodocși și uniți icircmpreună frățește icircn luptă icircnfrățiți icircn suferință icircnfrățiți mulți icircn moartea temniței pentru același neamrdquo (p 354) Icircnchisorile și lagărele din regimul comunist au creat o comuniune de suferință icircntre greco-catolici și ortodocși (și alte confesiuni) iar această comuniune e dorită de episcopul mărturisi-tor a fi continuată și icircn libertatea viitoare

După ieșirea din icircnchisoarea Sighet și intrarea icircntr-o nouă etapă de domiciliu obligatoriu (mai blacircndă decacirct cea de dinainte de detenția sighetea-nă) episcopul Iuliu Hossu este asaltat de vizite și de oameni dornici să fie binecuvacircntați toți aceștia așteaptă cuvinte de macircngacirciere și de statornicie icircn credință care de altfel sunt și dăruite imediat Episcopul de Cluj-Gherla e perceput de credincioși ca reprezentacircnd chiar Biserica Prigoana a fost după cum explică și scrie Iuliu Hossu icircn memorii la finalul acestora atacirct icircncercare cacirct și dragoste atacirct icircnfrun-tare cacirct și preamărire Prigoana a prilejuit o nouă formă de icircnsămacircnțare a credinței și a catalizat o nouă formă de putere lăuntrică iar suferința și chiar moartea au fortificat sufletește bdquomorții scumpi din temnițe erau puterea de neicircnvins a credincioșilor prigoana i-a icircntărit termnițele i-au oțelit icircn credință scumpii morți erau puterea celor viirdquo (p 422)

Pe acest fond este redactat Memoriul din 1956 de repunere icircn drepturi a Bisericii greco-catolice semnat de trei episcopi Alexandru Rusu Iuliu Hossu și Ioan Bălan Multă lume credea icircn 1956 că episco-pul Iuliu Hossu nu supraviețuise icircnchisorii Sighet de

aceea vestea că acesta e viu și că putea fi chiar vizitat la mănăstirile unde se afla icircn domiciliu obligatoriu a echivalat cu o resurecție icircn toate privințele firește icircnsă că aceatsă icircnviere simbolică și cu valoare profe-tică a stacircrnit iritarea și chiar furia ierarhilor ortodocși bdquosrsquoau alarmat peste măsură văzacircnd că cel crezut mort la vestea că mai trăiam și sunt frați care ne-au văzut se mișcă mai trăiește val de dragoste vie srsquoa arătat icircn mijlocul celor crezuți laquotrecuțiraquo au făcut greșeala că srsquoau atins de cel crezut mort și srsquoau spăi-macircntat că este viu voiau să consolideze nelegiuirea comisă cu sugrumarea Bisericii noastre prin misio-narii trimiși icircn Ardeal și iată că au deșteptat mortul spre marea lor spaimărdquo ndash p 441 Ca puniție pentru această icircnviere și pentru Memoriul din 1956 cei trei episcopi supraviețuitori ai Sighetului sunt despărțiți Iuliu Hossu este stabilit la mănăstirea Căldărușani unde ldquocetatea sufletului săurdquo rămacircne bine fortifi-cată icircn pofida asediului autorităților comuniste și ortodoxe Calea Crucii devine bdquocalea icircmpărăteascărdquo (p 454) Liturghia pe care o slujește statornic icircn soli-tudine la Căldărușani este bdquo centrul și sufletul vieții melerdquo iar icircn această cetate spirituală nebiruită doar Dumnezeu poate intra

Finalul memoriilor lui Iuliu Hossu constituie un testament al dragostei pentru credincioșii greco-catolici și pentru clericii rămași dar și o punte de continuitate o rodire a semințelor stator-nice ale credinței o macircngacirciere un icircndemn de icircnălțare și mai ales o mărturie vizionară icircn credința că Biserica Unită cu Roma va renaște și va rodi din nou Este așa cum am spus deja o carte a transfi-gurării Finalul memoriilor constituie și o investire liturgică a viitorilor episcopi clandestini care vor alcătui noua biserică icircn viața ei din noile catacom-be ascunsă de autoritățile comuniste Viața religi-oasă (chiar mistică) din noile catacombe rămacircne la fel de puternică pacircnă cacircnd posibilitatea de a ieși icircn lumină oficial se va ivi

Este admirabil faptul că memoriile cardinalului Iuliu Hossu au apărut icircn traducere italiană (La nostra fede e la nostra vita traducere icircn italiană de profe-sorul Giuseppe Munarini icircmpreună cu Cristian Florin Sabău și Ioan Mărginean-Cociș Editura Dehoniane Bologna 2016 ediție icircngrijită fiind de profesorul Marco dalla Torre note de profesorul Munarini prefață de PS Florentin Crihălmeanu) și că există posibilitatea să apară cacircndva icircn engleză și franceză (deocamdată s-au tradus doar niște fragmente) Este de dorit ca aceste memorii să fie traduse și tipărite icircn cacirct mai multe limbi străine icircn așa fel icircncacirct să facă să circule internațional sufe-rința dar mai ales experiența mistică și vizionară a acestei figuri religioase de excepție

15

ST

EAUA

11-

122

018

Cardinalul Iuliu Hossu ordmi BlajulIon Buzași

1 Elev la Blaj

După absolvirea studiilor primare și gimnaziale urmate icircn satul natal la Reghin și la Tacircrgu-

Mureș tacircnărul Iuliu Hossu feciorul protopopului onorar din Milașul Mare a trecut ca elev icircn clasa a V-a la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj cele mai renumite școli romacircnești din Transilvania pacircnă la Unirea din 1918 căci icircnainte de a fi școli confesionale Școlile Blajului au fost școli naționa-le Aici studiază patru ani icircntre 1900-1904 Dintre profesorii icircnceputului de secol XX Școlile Blajului numără cacircteva personalități care au influențat educația morală și patriotică a elevilor canonicul Ion Micu Moldovan discipolul și colaboratorul lui Timotei Cipariu canonicul Augustin Bunea erudi-tul istoric al Transilvaniei și autorul monografiilor despre Inocențiu Micu Klein Petru Pavel Aron scri-itorul Alexandru Ciura istoricul literar Ioan Rațiu autorul monografiei despre Andrei Mureșanu folcloristul Alexiu Viciu pedagogul și publicistul Gavril Precup de origine năsăudeană ș a

Are cacircțiva colegi care vor deveni personali-tăți ale Bisericii sau ale științei romacircnești Iuliu Hațieganu fiul protopopului romacircn unit din Dacircrja icircntemeietorul școlii de medicină clujene Ioan Coltor canonic de Blaj om de mare cultură bun orator și luptător pentru făurirea Marii Uniri din 1918 Sebastian Rusan viitor Mitropolit al Moldovei Pompei Morușca călugărit Policarp ajuns Episcop al Americii Icircnceputul secolului XX este dominat de aspirația spre unitate națională icircn 1911 are loc la Blaj jubileul Semicentenarului Astrei ca o prefigurare a Marii Uniri Alături de Iuliu Hațieganu care icircntr-o vreme intenționează să urmeze studii de teologie la Roma este premiantul clasei Elevii Blajului erau crescuți icircntr-o atmosferă de profundă trăire creștină și patriotică Activau icircn cadrul bdquoSocietății de lecturărdquo sub icircndrumarea profe-sorului Alexiu Viciu la icircnceput și apoi Gavril Precup Societatea de lectură icircși desfășura activitatea după un program asemănător Societății școlare năsăudene bdquoVirtus Roman Redivivardquo adică se citeau lucrări științifice sau poezii urmate de comentarii Era o bună școală pentru icircnsușirea unei temeinice

culturi literare și a unui limbaj adecvat rostirii icircn public Icircntr-un Anuar școlar din anul 1903-1904 deci anul cacircnd Iuliu Hossu era icircn pragul absolvirii liceului se spune că icircn aceste societăți de lectură bdquose afirmă tinerimea mai icircntacirci dacircnd probă de felul cum știe să utilizeze cunoștințele ce se icircmpărtășesc icircn clasă Era un fel de școală practică a gimnaziului și prima treaptă a pășirii icircn public Aici cacircștigă tine-rimea tăria de spirithelliprdquo Societatea de lectură ținea uneori ședințe festive icircndeosebi de 30 ianuarie sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi ziua patronilor liceului cacircnd elevii premianți din ultimele clase erau icircndemnați să conferențieze icircn fața publicu-lui Icircn anul 1904 cu o asemenea ocazie viitorul episcop ține o disertație icircn limba greacă iar cole-gul său Iuliu Hațieganu a vorbit despre Influența culturală a Școlilor din Blaj Sub icircndrumarea profe-sorilor se organizau excursii sau pelerinaje icircn anul 1903 ndash profesorul Vasile Hossu viitorul episcop al Lugojului și unchiul lui Iuliu Hossu a organizat un pelerinaj la Roma la care au participat și liceenii blăjeni Iuliu Hossu și Iuliu Hațieganu cu asemenea excursii sau pelerinaje se icircmbogățea orizontul cultural-artistic se icircntărea sentimentul patriotic și macircndria originii romane Icircn primăvara anului 1904 cei doi liceeni și prieteni au promovat examenul de bacalaureat cu premiu

Aceasta este perioada petrecută icircn Școlile Blajului ndash despre care va scrie o pagină antologică icircn 1937

2 Iuliu Hossu despre Școlile Blajului

Icircn 1937 Blajul și-a aniversat două secole de la adevărata icircntemeiere de către Episcopul

Inocențiu Micu Klein sunt aniversate cu acest prilej și Școlile Blajului cărora li se datorează icircn primul racircnd faima culturală a orașului Revista bdquoCultura creștinărdquo revista icircnțelepciunii Blajului tipărește un număr festiv icircn care alături de semnă-turile unor scriitori importanți ca N Iorga Aron Cotruș Ion Agacircrbiceanu șa găsim aprecieri ale ierarhilor Bisericii greco-catolice Salutul aniver-sar al Episcopului de Cluj-Gherla se intitulează Izvor de lumină și de viață Ca de obicei ierarhul

16

ST

EAUA

11-

122

018

găsește pentru a dezvolta icircnsemnătatea deschi-derii acestor școli un argument icircn cuvintele Sfintei Scripturi bdquoPoporul ce ședea icircn icircntuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau icircn laturea și icircn umbra morții lumina le-a răsărit lorrdquo (Matei VII 25) căci bdquoluacircnd lumina din izvorul primar al luminii care luminează pe tot omul ce intră icircn lume ele au revărsat-o statornic și din prisosință asupra poporului ce era ținutlaquoicircntru icircntuneric și icircn umbra morțiiraquordquo S-au icircnălțat icircn fața neamului romacircnesc ca un semn al Proniei cerești lucracircnd constant și puternic și semănacircnd icircnfrățită lumina credinței și a științei icircn sufletul atacirctor generații de icircnvățăcei Icircn fond bdquoizvor de lumină și de viațărdquo este o altă metafo-ră inspirată a Școlilor Blajului adăugacircndu-se la cea dată de episcopul Petru Pavel Aron la icircntemeierea lor ndash facircntacircnile darurilor icircntemeiate pe bdquostacircnca tare a credințeirdquo De la Timotei Cipariu care la centena-rul icircntemeierii Școlilor blăjene icircn 1854 ndash printr-un șir de interogații retoricebdquoCare școală icircntre toate școalele romacircnești poate să arate atacircția bărbați mari ieșiți din sacircnul lor hellipUnde a putut sămacircnța aruncată de economul cel bun să aducă roduri mai icircnsemnate de cum a adus sămacircnța revărsată pe acest loc ce părea cel mai steril și mai rău cultivat ndash fixa unicitatea acestei instituții de icircnvățămacircnt din istoria școlilor romacircnești ndash nu s-au mai rostit aprecieri atacirct de profunde și adevărate Cuvintele Episcopului Iuliu Hossu sunt un răspuns la inte-rogațiile lui Cipariu bdquoDin Școlile Blajului au ieșit eroi pentru că aici s-au format suflete icircntemeiate pe temelia nebiruită a credinței Icircntreagă clădirea sufletească era așezată pe piatră ndash bdquoiar piatra era Hristosrdquo bdquoȘi a căzut ploaie și au venit racircurile și au suflat vacircnturile și s-au pornit spre casa aceea și n-a căzut că era icircntemeiată pe piatrărdquo (Matei VII 25) Ideea susținută de Episcopul Iuliu Hossu ndash icircn legătură cu raportul icircntre instrucție și educație icircn școală cu accentul pe educație este asemănătoare cu o opinie din publicistica eminesciană bdquoNu icircn cultura excesivă a minții consistă misiunea școale-lor ndash excepție făcacircnd de cele icircnalte ndash ci de creșterea caracterului De acolo rezultă importanța biogra-fiei lui Hristos pentru inimile unei omeniri veșnic remarcabilerdquo

Credința icircn Dumnezeu și icircn dreptatea lui ndash este ndash ne spune Episcopul Iuliu Hossu caracteristică sufletului format icircn Școlile Blajului - și a fost confir-mată strălucit și icircn 1848 cacircnd la Blaj pe Cacircmpia Libertății s-a auzit strigătul națiunii Noi vrem să ne unim cu Țara ndash și ca un arc peste timp la Alba Iulia icircn 1 Decembrie 1918 icircmplinirea acestui vital deziderat al cărui vestitor a fost tacircnărul episcop de Gherla

3 Despre oamenii Blajului

Invitat să vorbească la diferite manifestări culturale la omagierea unor mari cărturari și oameni politici

Episcopul Iuliu Hossu a rostit alocuțiuni memora-bile publicate apoi icircn bdquoCurierul creștinrdquo Buletinul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (Scriitorii pe care-i prezint icircn continuare nu aparțin geografic Blajului ci ținutului năsăudean dar spiritual sunt bdquooameni ai Blajului pentru că au fost elevi la Școlile Blajului au colaborat la revistele blăjene și au fost icircn corespondență cu mari dascăli ai Blajului)

La 3 decembrie 1938 a participat la solemnita-tea dezvelirii statuii poetului Andrei Mureșanu la Bistrița opera sculptorului Corneliu Medrea icircn care poetul icircntr-o ținută impunătoare cu macircna dreaptă ridicată icircn sus pare icircnsăși conștiința trează a istoriei naționale pe care gestul poetului ne-o icircntipărește ca un permanent și mobilizator icircndemn bdquoUn răsu-netrdquo celebra poezie a lui Andrei Mureșanu a inspirat o serie de omagii lirice care dau glas poetic versului eminescian de memorabilă caracterizare bdquoPreot deșteptării noastre semnelor vremii profetrdquo La acestea se adaugă la fel de memorabile caracterizări entuziaste ale poeziei care alcătuiesc un florilegiu critic icircn care-și icircnscriu numele scriitori și poeți de la contemporanii poetului George Barițiu și Iosif Vulcan pacircnă la contemporanii noștri Ion Horea și Ioan Alexandru Icircntre acestea cuvintele rostite de Episcopul Iuliu Hossu au o legătură directă cu salu-tul adresat Școlilor Blajului la sărbătoarea aniversară vorbind și aici de poetul bdquoicircntemeiat pe credința icircn Dumnezeurdquo Un aer profetic străbate această evoca-re poetul icircnsuși adăugacircndu-se șirului de proroci vestitor cu glas de arhanghel ai judecății și dreptății lui Dumnezeu caracterizarea mergacircnd icircn crescen-do pacircnă la versul care sună ca o poruncă bdquoPreoți cu crucea-n frunte căci oastea e creștinărdquo și care icircnflăcărează această alocuțiune bdquoPe cărarea plinirii vremii s-a arătat Fiul lui Dumnezeu a așezat icircn cursul veacurilor proroci chemători cu glas dumnezeiesc pentru a pregăti plinirea a ceea ce pogora din cer și a formării sufletului nou Și au venit vestitori cu glas de arhangheli ai judecății și ai dreptății lui Dumnezeu Unul dintre aceștia [hellip] este Andrei Mureșanu care era icircntemeiat pe credința icircn Dumnezeu De aceea glasul lui a răsunat neicircntrerupt icircn sufletul neamului Cuvacircntul lui a fost cuvacircnt de nădejde cacircntare de leagăn el a stăpacircnit toate sufletele de atunci icircncoa-ce ndash a crezut icircn dreptatea lui Dumnezeu bdquoPreoți cu crucea-n frunte căci oastea e creștină ndash a strigat el S-a cutremurat și cenușa icircnaintașilor icircn mormintehellip Purtătorii crucii suntem chemați să ne așezăm icircn fruntea oștiriirdquo (v Curierul creștin Cluj ianuarie 1939)

17

ST

EAUA

11-

122

018

După sfințirea monumentului lui Ion Pop Reteganul icircn mai 1939 la Cluj a adresat icircndemnuri pentru a urma bdquopilda aleșilor neamuluirdquo pentru a birui vitregiile istoriei căci țara se afla icircn vremuri de cumpănă bdquoSă-i urmăm pilda contemplacircndu-i figura așezată aici ca lumacircnările răspacircnditoare de lumină așezate icircntr-un sfeșnic Trăim ceasuri de cumpănă icircn care numai așa vom putea birui icircntu-nerecul și nedreptatea dacă vom ști tălmăci pilda aleșilor neamului conduși la această icircnțelegere de sfetnicii altarelor din bisericuțele noastre de lemn Icircnchin cuvacircntul de recunoștință al Bisericii celui ce a fost Ion Pop Reteganul și fie ca icircnălțarea sa pe soclu să fie rodnică și pentru noi precum rodnică i-a fost viața sardquo (v Tribuna Cluj nr 1151939)

Dintre scriitori contemporani a avut o prețuire aparte pentru poetul Iustin Ilieșiu (1900-1976) din Maieru elev la Blaj icircn anul Marii Uniri Poetul icircl vizitează la mănăstirea Căldărușani icirci lasă un caiet de versuri pe care Episcopul le citește cu plăcuta aducere aminte a celui care icircn anii negri ai Dictatului de la Viena a publicat volumul Sacircngerări ardelene cu rezonanțe poetice din Răsunetul Mureșanului Scrisoare Popas lacircngă troiță Doina refugiatului Satul meu șa

4 Poezii icircnchinate Cardinalului Iuliu Hossu

Icircncă din timpul vieții Episcopului i s-au icircnchinat poezii omagiale Cele mai multe aparțin unor

rapsozi populari care icircntr-o stihuire folclorică arată vrednicia ierarhului sau suferințele icircndurate icircn anii de după 1948 Așa sunt poeziile scrise de Macedon Pop din Rebrișoara Maria Precup din Leșul Ilvei și Maria Gălățan din Milașul Mare care icircn 2003 a publicat la Editura Buna Vestire din Blaj volumul Gacircndul unei țărănci Maria Gălățan este un fel de cronicar creștin al satului și al destinului Bisericii Greco-Catolice Din copilărie reține mai ales două evenimente vizitele canonice ale Episcopului Iuliu Hossu puternic icircntipărite icircn memoria vizuală

Poetul Iustin Ilieșiu icircn poezia bdquoSolitarul de la Căldărușanirdquo icircnfățișează singurătatea icircndurată de ierarh cu o cristică resemnare așteptacircnd bdquoceasul de dreptaterdquo Evocacircnd bdquolupta pentru credință pentru neam și pentru legerdquo poetul insistă asupra momentului astral din această luptă a Episcopului vestirea Unirii

Poezia lui Ion Radu Zăgreanu bdquoVestitorul Uniriirdquo este o reconstituire icircn propoziții enunțiative a momentelor istorice care au fost trepte icircn făurirea Unirii conștiința originii romane și a unității nați-onale icircncă din vechiul scris romacircnesc și icircncheind apoteotic cu icircnfățișarea entuziasmului din ziua

proclamării Unirii pe Platoul Romanilor din Alba Iulia căci ea este așa cum spune Ion Chinezu criti-cul de la Gacircnd romacircnesc și participant la această solemnitate bdquoicircnsăși finalitatea romacircnească realiza-tă e sinteza tuturor eforturilor noastre de o mie de ani e plebiscitul care icircnsumează nu numai adeziu-nile unei generații ci ale tuturor acelora care ne-au precedat și care nădăjduind și crezacircnd icircn această zi ne-au pregătit-o pe tainicele drumuri ale sacircnge-lui ale graiului și ale datinilorrdquo Finalul poeziei lui Radu Zăgreanu conferă momentului proclamării Unirii o semnificație simbolică prin binecuvacircntarea divină prin icircmbrățișarea bdquofratelui Bisericii Surorirdquo căci i se pare că Dumnezeu icircnsuși așează Unirea ca argument al eternității neamului bdquohellipatunci la 1 Decembrie Episcopul le-a citit Noua Evanghelie și ei au icircngenuncheat ca să guste cuminecătura eternități Apoi Vestitorul l-a icircmbrățișat pe fratele Bisericii Surori Din ceruri Dumnezeu binecu-vacircnta Unirea și o așeza icircn sufletele romacircnilor ndashmerinde pentru veșnicia lorrdquo

deta

liu

18

ST

EAUA

11-

122

018

Regina Maria imaginea mai bunatilde a Romacircniei centenare

Vitalie Ciobanu

Două imagini cu Regina Maria a Romacircniei posta-te de Ruxandra Cesereanu pe pagina ei de

Facebook la un moment dat mi-au atras atenția prin contrastul și ineditul lor Prima datează de la 1893 pe cacircnd avea 18 ani Era de curacircnd căsătorită cu Principele Ferdinand și are un chip de icircnger de o bunătate și o duioșie indescriptibile Icircn cea de a doua poză la o vacircrstă a maturității se scaldă la Balcic se bucură e puternică e fericită ca orice femeie stăpacirc-nă pe destinul ei E foarte frumoasă icircn prima poză Regina Maria și haioasă icircn cea de a doua (dacă mi se permite cuvacircntul cu referire la o persoană augustă)

Aceste două fotografii dar și multe altele pe care le descoperi răsfoind arhiva digitală a istoriei naționale m-au făcut să mă gacircndesc că dincolo de virtuțile și meritele Suveranei Romacircnia Mare idea-lul țării noastre icircntregite capătă mai mult farmec și aș spune mai multă legitimitate Creată de o femeie Romacircnia Mare e un fruct al iubirii nu o redută masculină cucerită prin zacircngănitul armelor deși așa a fost Icircnsă sacrificiile pe cacircmpul de luptă jertfa soldatului romacircn ar fi fost zadarnice dacă n-ar fi fost icircnsoțite de iubire compasiune și speranță ndash cele trei grații care și-au găsit icircn Doamna noastră interbelică efigia cea mai convingătoare

Dacă Centenarul Marii Uniri avea nevoie de un chip iconic cel mai potrivit este cel al Reginei Maria A fost mama răniților și regină-soldat (peste decenii această calitate și-o va asuma și Regina Ana viitoarea soție a Regelui Mihai icircn teatrele de război din Africa de Nord icircn cel de-al Doilea Război Mondial Suverana de care n-a mai avut parte poporul romacircnhellip) Pe Doamna noastră interbelică o vezi icircn cele mai diver-se poze alături de familia ei din Anglia și rubedeniile din Rusia cacircnd se numea Maria Alexandra Victoria de Edinburgh la nunta sa cu principele Ferdinand icircn Germania prinsă icircn numeroasele sale activități pe front icircn spitale alături de soldații care o priveau cu recunoștință străbătacircnd țara icircn lung și-n lat icircmpăr-țind daruri copiilor nevoiași și romacircnilor sărăciți de ocupația germană Te fascinează cu aparițiile sale fastuoase la Paris acolo unde icircn discuții informa-le dar foarte eficiente punacircndu-și la contribuție

farmecul și inteligența a construit relații și a icircnfiripat simpatii care au ajutat la afirmarea noului stat post-belic la recunoașterea frontierelor Romacircniei Mari

La Paris icircnsoțită de fiica sa principesa Ileana este mereu curtată de domni spilcuiți Trece icircn revistă garda de onoare a Palatului Eacutelyseacutee Icircn 1924 se plimbă icircntr-o trăsură alături de Jeanne Millerand soția preșe-dintelui Franței care pare de-a dreptul intimidată alături de zacircmbetul și atitudinea degajată a Reginei Maria O vezi icircn Statele Unite icircn glorioasa sa vizită din 1926 icircnconjurată de mulțimi entuziaste sau racirczacircnd alături de șeful de trib Sioux Black Foot Red Tomahawk care-i aranjează pe cap o podoabă de pene icircn timpul unui ceremonial de inițiere (Mandan Dakota de Nord) Ocazie cu care Regina Romacircniei a primit numele indian de bdquoLuceafărul de dimineațărdquo

A fost iubită prețuită venerată a stacircrnit mari pasiuni și gelozii devastatoare Sensibilă la frumos melancolică visătoare iubitoarehellip Un adevărat personaj de film o Lady Di avant la lettre pe care ar trebui să o punem icircn valoare să-i fructificăm imagi-nea și virtuțile pentru că Regina Maria chiar și după moarte de la care s-au scurs iată exact 80 de ani poate face icircn continuare mult bine Romacircniei doar că acum nu mai depinde numai de ea ci de icircnțelep-ciunea și devotamentul nostru al urmașilor ei

bdquoAstăzi mai mult ca oricacircnd icircn momentul icircn care lumea trece prin așa o criză de sălbăticie și revoltă trebuie să fim statornici și să căutăm cu trăinicie tot ceea ce ne unește nu ceea ce ne dezbinărdquo

Aceste cuvinte frecvent citate ale Reginei Maria scrise la 1936 sună ndash o sută de ani mai tacircrziu ndash nu doar testamentar ci și profetic Trăim timpuri la fel de tulburi primejdioase din care nu se știe cum vom ieși icircn ce lume ne vom trezi și dacă o vom mai recunoaș-te Iar icircn vremuri tulburi care pun la grea icircncercare credințele și valorile noastre cele mai sigure călăuze ne vor fi iubirea compasiunea solidaritatea ajuto-rarea celor aflați icircn suferință Adică binele proxim Cel pe care-l putem face imediat fără a ne compli-ca fără a ne icircmpotmoli icircn calcule și prejudecățihellip Aceasta ar fi icircn mare lecția Reginei Maria a Romacircniei Conducacircndu-ne de ea nu vom greși niciodată

19

ST

EAUA

11-

122

018

Incursiune icircn cultura teroriiAndreea Stoica

Pe teritoriul Romacircniei anul 1948 marchează efor-turile regimului comunist de a elimina Biserica

greco-catolică prin asimilarea sa forțată icircn Biserica ortodoxă Ioan Ploscaru este unul dintre episcopii icircncarcerați și supuși atacirct cruzimii autorităților cacirct și condițiilor inumane specifice detenției politice Refuzacircnd trecerea la Biserica ortodoxă și rezistacircnd presiunilor și persecuțiilor regimului prin icircnarma-rea cu o credință puternică Ioan Ploscaru va relata ulterior după recăpătarea libertății experiența sa de detenție Mărturiile celor cincisprezece ani petrecuți icircn icircnchisorile comuniste sunt publicate icircn volumul Lanțuri și teroare la Editura Helicon din Timișoara icircn 1993 Icircn același an Raymond Lamarque realizează traducerea lucrării icircn limba franceză autorul fiind icircncă icircn viață Icircn 2017 la doi ani după descoperirea textului tradus icircn arhiva Episcopiei de Lugoj are loc apariția volumului icircn limba franceză Chaicircnes et terreur Un eacutevecircque dans les geocircles communistes la Editura Salvator din Paris

Icircn introducere Ioan Ploscaru menționează perse-cuțiile suferite de Biserică de-a lungul istoriei și impo-sibilitatea cunoașterii numărului total al martirilor și al misionarilor bdquocare au fost omoracircți pentru răspacircndi-rea religiei creștine sau persecutați de către dictatori fără conștiință și fără Dumnezeurdquo (p 13) Deși oferă descrieri detaliate ale tratamentului criminal oferit deținuților autorul nu urmărește să aducă icircnvinuiri grave torționarilor ci să sublinieze caracterul lor de bdquoinstrumenterdquo (p 15) folosite cu scopul de a bdquoicircnchina lui Dumnezeu suferințele și mărturisirea de credință chiar și cu prețul viețiirdquo (p 15) Autorul realizează o sinteză a schimbărilor politice și sociale de pe teri-toriul romacircnesc icircn anii premergători evenimentelor din 1948 Avacircnd convingerea terorii la care va fi supusă Biserica acesta a inițiat bdquoo tenace pregătire pentru martiriurdquo (p 18) punacircnd bdquotot mai mult temei pe viața spiritualărdquo (p 18) - atacirct pe cea personală cacirct și pe cea a credincioșilor săi Icircntr-un context icircn care oamenii sunt privați de bunurile și pămacircnturile lor viața spirituală devine bdquosingura valoare eternă pe care nimeni nu o poate răpirdquo (p 18) Volumul evocă stările de incertitudine de tensiune generală de proximitate a pericolului care icircn mod paradoxal au apărut icircn special icircn racircndul celor aflați icircn libertate Pe fondul procesului continuu de intimidare venit din

partea organelor securității și a propagandei anti-catolice icircn permanentă creștere bdquocondiția fugarului ajunsese de neividiatrdquo (p 43) Arestarea primește astfel aura unei binefaceri

Prin confiscarea libertății regimul urmărește ca tot mai mulți oameni să considere inutilă lupta pentru credință Autorul face apel la curaj credință și demnitate folosind icircn predici această imagine bdquodacă Dumnezeu voiește să se scufunde corabia să se scufunde cu steagul susrdquo (p 32) După prezen-tarea arestării sale din 29 august 1949 autorul recreează lunga călătorie infernală spre libertate consemnacircnd condițiile aspre din celule batjocura primită icircn timpul perchezițiilor contactul sufletesc cu oamenii icircntacirclniți icircn icircnchisoare Ioan Ploscaru continuă distribuirea icircnvățăturilor de credință chiar și după arestare icircn special colegilor de celulă atei convingacircndu-i pe aceștia să desfășoare rugă-ciuni colective Anii de icircnchisoare au conținut icircnsă și perioade de izolare bdquocare uneori era mai grea decacirct bătaiardquo (p 111) autorul a rezistat prin rugă-ciune și meditație prin compunerea de poeme și prin observarea naturii prin gratiile celulei

Cititorul devine părtaș atacirct la suferințele icircndu-rate de Ioan Ploscaru icircn anii de detenție cacirct și la experiența sa de credință la actele de speranță Volumul oferă astfel perspectiva unui deținut care simte compătimire pentru torționarul său pentru Ioan Ploscaru experiența detenției a fost una intensă și revelatorie de apropiere de Creator de mărturisire a credinței și de icircntărire a virtuților

Ioan Ploscaru Chaicircnes et terreur Un eacutevecircque dans les geocircles communistes Paris Editura Salvator 2017

detaliu

20

ST

EAUA

11-

122

018

5oTexte de AdriAn TudurAchi Ioan Groordman

AlexAndru VlAd irinA PeTrAordm ordmi PeTru PoAnTatilde

Am celebrat icircn 2018 icircn numerele 9 10 și icircn cel de acum cei 50 de ani de revistă Echinox și de

echinoxism Grupajele propuse de revista Steaua sunt selecții din diferite mese rotunde conferințe

interviuri amintiri dialoguri anchete dezbateri etc

ECHINOX

Aniversare Echinox la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor 2018(portretele din paginile următoare provin de la aceeași aniversare)

(foto Andrei Gazsi)

21

ST

EAUA

11-

122

018

Arta tranzițieiAdrian Tudurachi

Cacircnd am intrat icircn redacție revista se corecta icircncă icircn tipografie lacircngă zețar ultimul număr

de care m-am ocupat a fost paginat la Centrul de Analiză a Textului undeva la etajul al doilea al Facultății pe niște ordinatoare Apple Prima ședință la care am participat s-a ținut icircncă icircn clădirea din str Kogălniceanu icircntr-o icircncăpere cu boltă și ușă scundă cu multă lume icircnghesuită și fum După aceea redacția s-a mutat icircn clădirea Filologiei la subsol icircntr-o icircncăpere rece și cam igrasioasă și acolo a rămas icircn toți anii icircn care am frecventat-o Numărul icircn care am debutat se inti-tula bdquoCriza Echinoxuluirdquo Nu am realizat atunci cacirct era de semnificativ icircn istoria revistei (mai ales că au urmat și alte numere despre bdquocrizerdquo) că marca efortul de descărcare a unui pasiv acumulat icircn anii cam dezordonați de după 1989 La puțină vreme aspectul revistei s-a și modificat radical Numerele la care am lucrat ulterior arătau cu totul altfel cu dosare tematice puternice subiecte inspirate din aria studiilor culturale articole ample pe mai multe pagini și impresia generală de stil bdquoacademizantrdquo Poate că ar mai trebui să adaug aici și un fapt de memorie afectivă cei pe care i-am găsit icircn redacție mi s-au părut fascinanți boemi și foarte dezinvolți prin comparație cu noi care eram cam prea cumin-ți și școlari Ei făceau parte icircncă din acea Filologie a promoțiilor bdquomicirdquo care nu mai exista după 1994 aparțineau adică unei alte generații față de cei care urmau să scrie Echinox-ul

Aș putea continua dar cred că se icircnțelege ce vreau să spun Am prins revista icircntr-un moment de schimbare am apucat să văd o clipă cum arăta icircnainte apoi s-a transformat și a devenit altceva Iar la puțină vreme după ce am părăsit redacția s-a schimbat din nou Mi-e greu să compar Echinox-ul pe care l-am știut vreme de 4-5 ani cu cel pe care l-am găsit După cum mi-e greu să le raportez pe amacircndouă la Echinox-ul de azi Există ceva etanș icircntre multele episoade pe care le-a traversat ca și cum revista ar fi mereu afectată de schimbări majore de identitate icircntre care nu se petrece propriu-zis o predare de ștafetă

Istoricii literari au tendința să numească bdquotran-zițierdquo o etapă din evoluția unei literaturi care se

găsește icircntre două episoade cu identitate bine determinată bdquoDe tranzițierdquo i s-a spus deceniului dintre Revoluția de la 1848 și apariția Junimii icircn 1863 și bdquode tranzițierdquo era alfabetul care amesteca litere chirilice și litere latine Tot un deceniu de tranziție de data asta icircn plan economic și social a urmat după Revoluția din 1989 bdquoTranzițiardquo e un concept leneș arată spre ceea ce s-a icircntacircmplat dar nu spune ce Spune dimpotrivă că s-au icircntacircm-plat așa de multe icircncacirct nu se poate găsi un singur nume pentru ele Sau că schimbarea a fost icircn așa măsură amestecată cu forme ale continuității icircncacirct nu se mai poate degaja ca o direcție radical nouă Tranziția poate fi icircnsă exprimată și icircn termeni de memorie ca un interval pe care nimeni nu mai e dispus să icircl asume Nici icircnaintașii nici urmașii epocii de tranziție nu vor să recupereze intervalul pe care l-au numit astfel el se intitulează bdquode tranzi-țierdquo pentru că nu s-a văzut altceva acolo pentru că materia istorică s-a opacizat și nu icircși mai transmite conținuturile nici icircnainte nici după nici icircn sensul continuării nici icircn cel al rupturii

Revin la acest Echinox care icircmplinește 50 de ani Icircn istoria unei reviste există atunci cacircnd ea durează suficient de mult undeva icircntre starea ei inițială și starea ei actuală un interval indecis care nu mai e asumat nici de icircntemeietori nici de cei care ocupă terenul icircn prezent Icircntemeietorii sunt importanți pentru că determină identitatea publicației ultimii deținători ai mărcii sunt și ei importanți pentru că decid cu dreptul celor care locuiesc prezentul ce actualizează din valențele ei Icircntre aceste două generații se icircntinde un lung timp al tranzițiilor Nu icircn sensul bdquocălduțrdquo al lipsei de personalitate Ce se icircntacircmplă icircn acel interval poate să fie bine determinat și cu o identitate plină chiar fertilă pentru alte tendințe și școli icircn viitor La Convorbirile literare generațiile de tranziție au icircnceput cu Mihail Dragomirescu care poate că nu a contat așa de mult icircn istoria publicației junimiste dar a fost la racircndul lui inițiatorul unei reviste influ-ente Convorbirile critice și figura fondatoare a unui stil critic icircn literatura romacircnă Nici icircn Echinox-ul pe care l-am cunoscut nu a fost nimic indecis Genul său bdquoacademizantrdquo a fost suficient de puternic icircncacirct

22

ST

EAUA

11-

122

018

să icircși transmită ADN-ul icircn ceea ce este probabil cea mai consistentă publicație clujeană contem-porană din domeniul studiilor literare Caietele Echinox Schimbarea de politică editorială există identitatea noii formule e clară dar cei de dinainte nu o mai icircnțeleg sau nu au nevoie de ea ca să icircși reprezinte revista iar cei care vin după nu o mai solicită ca să revendice prin ea tradiția Echinox a avut multe asemenea episoade și din acest punct de vedere istoria sa este compusă din mai multe tradiții care au devenit racircnd pe racircnd opace Pentru o revistă despre care s-a spus că practică un cult al memoriei Echinox-ul știe să uite Și e un fapt important pentru că din pasta acestei uitări

se face durata Icircntr-un text despre transformările tăcute Franccedilois Jullien descria ceea ce ar fi o bdquoartă a tranzițieirdquo cacircnd ridici vacircslele cacircnd jocul ritmic al ramelor care lovesc apa s-a oprit și barca continuă totuși să icircnainteze plutind ca din inerție Cred că asta a icircnvățat Echinox-ul să facă foarte bine să acumuleze momentele intermediare să icircnserieze formulele uitate Și pentru ca așa ceva să reziste ca să nu se destrame pe liniile de cusătură ale gene-rațiilor e necesară o bdquoartă a tranzițieirdquo să te oprești din memorare (pentru că nu mai contează tot ce s-a icircntacircmplat) să icircnlănțui perioadele de trecere și să continui icircn virtutea indiferenței lor să mergi icircnainte

Dintr-un interviuIoan Groșan

ndash Se cam știe cum icircncep poeții să scrie icircn copilă-rie ca-ntr-o joacă Dar cum icircncep prozatorii Cum și cacircnd ai icircnceput tu să scrii povestiri

ndash Pentru că mama era bibliotecară unul din terenurile mele predilecte de joacă era bibliote-ca unde intram direct din sufrageria noastră așa era spațiul locativ icircn clădirea Sfatului Popular al comunei Și icircntr-o zi am dat peste Toate pacircnzele sus cartea lui Radu Tudoran pentru adolescenți (și nu numai) excepțională după părerea mea (Ar trebui tradusă) Am rămas așa icircncacircntat citind-o icircncacirct am bdquorescris-ordquo Asta a fost prima mea bdquooperărdquo literară

ndash Ai debutat publicistic presupun nu tocmai greu (poți să mă contrazici) făcacircnd parte din gruparea Echinox Povestește icircnsă cum ai debutat editorial cu excepționala Caravană cinematografică

ndash Am debutat relativ tacircrziu față de alți colegi de generație icircn 1985 Primii care au spart gheața editorială au fost poeții Petru Romoșan Traian T Coșovei Ion Mureșan Eugen Suciu Florin Iaru Emil Hurezeanu Alexandru Mușina Mircea Cărtărescu Ion Stratan Mariana Marin etc Prozatorii au venit mai tacircrziu pe această ușă icircntredeschisă de poezie N-am avut mari probleme cu cenzura care chipurile tocmai se bdquodesființaserdquo fiind de fapt icircnlo-cuită cu alte comitete și comiții care de care mai absconse Meritul apariției aproape neschimbate

a volumului Caravana cinematografică icirci aparține icircn mare măsură regretatului Florin Mugur om și redactor editorial de mare gust literar un adevărat degustător al esteticii Ore icircntregi la el acasă am pritocit fiecare frază a povestirilor el cu prudența-i caracteristică eu cu nonșalanța și tupeul debutan-tului N-a căzut mare lucru din această operațiune pe text deschis o propoziție sau două Icirci datorez enorm lui Florin Mugur Dumnezeu să-l odihneas-că icircn Biblioteca Lui

ndash Ce grupări sau cenacluri frecventai Ce rol au avut ele icircn devenirea prozatorului Ioan Groșan

ndash Am frecventat Echinoxul care nu mai era un cenaclu propriu-zis ca pe vremea icircntemeietori-lor ci era mai degrabă un cenaclu ambulant cu dese opriri la cafeneaua Arizona după ședințele serios-ludice din cămăruța redacției Pentru mine Echinoxul a icircnsemnat mai mult decacirct facultatea de filologie De la bdquotriumviratulrdquo Ion Pop ndash Marian Papahagi ndash Ion Vartic deseori icircnsoțiți de profesorul Zaciu și de Augustin Buzura am icircnvățat ce-nseamnă respectul valorilor estetice cum putem ocoli ideo-logia sufocantă a acelor timpuri cum să nu facem compromisuri șamd ndash adică exact lucrurile de care are nevoie un june aspirant icircntr-ale literaturii

De la Cenaclul de luni după ce-am fost reparti-zat icircn București icircn 1978 am icircnvățat alt lucru esen-țial analiza poeziei precedată neapărat de iubirea

23

ST

EAUA

11-

122

018

față de ea Icircmi aduc aminte și acum cu plăcere de disecțiile bdquope viurdquo neiertătoare pe care le făceau pe poemele nu-importă-cui Ion Stratan Traian T Coșovei Florin Iaru Doru Mareș Mușina Mircea Cărtărescu Ion Bogdan Lefter Școală adevărată ce mai Icircntr-un fel Cenaclul de luni era inversul Săptămacircnii icircn sensul că pentru a te consacra trebuia fie să fii icircnjurat icircn Săptămacircna fie lăudat de lunediști Din fericire eu am avut parte de amacircn-două tratamentele

ndash Cacircnd ai devenit conștient că a apărut o nouă generație literară cea optzecistă și că icirci aparții

ndash La icircnceputul anilor rsquo80 după ce debutaseră icircn trombă poeții pomeniți icircnainte plus grupul Cinci la Editura Litera plus Desantul icircn proză girat de Crohmălniceanu Atunci mi-am dat seama că se scrie dacă nu bdquoaltcevardquo atunci cu siguranță bdquoaltfelrdquo

ndash Dar prietenia literară a avut vreun rol icircn sudarea diferitelor grupuri grupări icircn cadrul generației

ndash Prietenia e esențială mai ales icircntre debutanți Noi am avut șansa să ne cunoaștem icircncă din armată fiind prima promoție care a fost luată icircn cătănie imediat după reușita la facultate Apoi am profitat din răsputeri de toate taberele acelea de bdquoinstruirerdquo de la Izvorul-Mureșului sau de la mama dracului de simpozioane colocvii studențești etc Așa s-a făcut că ne știam icircntre noi eram noi clujenii prieteni la cataramă și cu ieșenii și cu bucureștenii și cu timi-șorenii și cu craiovenii și cu brașovenii și cu sighișo-renii șamd Aveam ceea ce se cheamă icircn armata franceză bdquolrsquoesprit du corprdquo sau mai pe romacircnește un spirit de haită (nu degeaba un poem al lui Romoșan se numește Lupii tineri) Ei icircntre timp lucrurile s-au mai schimbat dar multe prietenii au rămas

[Din interviul realizat de Dumitru Augustin Doman icircn Argeș nr 3 martie 2009]

Secvențe alese de Biographia literaria

Alexandru Vlad

Dacă suntem de acord că primele două momente importante icircn viața unui scriitor sunt debutul icircn

presa literară (un fel de botez) și debutul icircn volum (un fel de prima icircmpărtășanie ndash ca să rămacircnem icircn contextul primei comparații) trebuie să recu-noaștem că reținem contextele icircn care aceste două momente importante au avut loc ca fiind parte din

istoria literară personală Ori măcar din primul volum al acesteia

Astfel la icircnceputul anilor optzeci icircnainte de-a fi debutat și chiar după aceea scriam icircn cafenele sau uneori icircn bibliotecă unde altundeva Icircn camera de cămin unde se defulau toți unde indiscreția era de-a dreptul spontană Scriam deci icircn cafenele unde

de la stacircnga la dreapta Ion Pop Eugen Uricaru Szőcs Geacuteza

24

ST

EAUA

11-

122

018

masa la care bei cafea se icircnconjoară de zgomotul difuz al localului și unde doar tu scrii Icircn bibliotecă toți scriau Și revin zgomotul difuz din cafenea este una din cele mai bune izolații fonice pe care le-am probat Aici făceam notițe sibilinice căutam soluții de dialog vacircnam adverbe care să dea și verbului culoare Renunțasem la poezie scriam proză deja pentru că Al Cistelecan icircn liceu m-a scos fără milă din racircndul veleitarilor icircn poezie retezacircndu-mi-o icircn fața tuturor și spunacircndu-mi că poezia nu icircncepe de la expresivitatea proprie (și căznită) ci neapărat de la aceea a elegiilor lui Nichita Stănescu Pe care el le citise Și nu admitea pe vremea aceea nici un fel de autoindulgență Dar tot el m-a atras la Echinox și aici icircn numărul din septembrie 1973 mi-am văzut pentru prima oară numele trecut sub un fragment de proză Icircn anul următor acceptat icircn colectivul redacțional numele avea să treacă deasupra texte-lor și să fie cules cu litere ceva mai mari Iar la un număr jubiliar am avut chiar și o fotografie Repede am icircnceput să văd diferențele subtile dintre textul scris de macircnă cel dactilografiat și mai apoi cel tipă-rit Textul tipărit se relevă pentru oricine la vacircrsta aceea cu noi insuficiențe și greșeli Eram subiectiv cu propriul meu text cum sunt probabil poeții Cacirctă vreme e scris de macircnă ții la acele greșeli ca la niște calități cacircnd icircl vezi dactilografiat greșelile sar icircn ochi se cer rezolvate iar cacircnd vezi textul tipărit icircți dorești să-l mai fi scris o dată icircnainte de-a deveni public Acestea sunt primele lucruri foarte impor-tante pe care le-am icircnvățat eu la Echinox

Sigur Echinoxul era o școală pentru toți Mai ales pentru critici și culmea pentru poeți Pot numi critici care au icircnvățat un limbaj plin de concepte Și pe urmă le-a luat cam tot atacircția ani să scape de ele Ion Pop repara accidente onomastice boteza poeții (Dan Damaschin Al Pintescu sau Ion Cristofor icirci datorează și azi cacircte-un purcel) dar era icircn același timp bdquocel ce privea peste umărul lorrdquo (citez din Robert Graves ndash poetul) adică pieptăna și poemele ca nu cumva să nu fie probabil icircn buna tradiție intelectuală echinoxistă Glumesc dar nu foarte tare Prozatorii mai puțini (Uricaru Runcanu și alții pacircnă la subsemnatul) au scăpat din acest punct de vedere mai ușor Dar mai trebuia fiecare să scriem uneori recenzii și alte texte și aproa-pe toți ne-am exersat icircn arta traducerii Oricum exigența nu lipsea textele trebuiau de multe ori rescrise De aceea spun că a fost o școală inclusiv pentru creatori Astăzi aceștia sunt mai liberi sau poate mai dezinhibați Sau poate ei s-o spună simt lipsa unei asemenea școli

Am fost acolo prețuit și dintr-un alt punct de vedere Mi-am exersat la Echinox și aptitudinile

de dactilograf la o mașină de scris antedeluviană căreia mereu icirci lipsea cacircte ceva Dactilografierea materialelor era mereu o problemă și auzeai din stradă țăcănitul exasperant de rar și neregulat cu care unul din băieți stătea pacircnă tacircrziu ca să-și tran-scrie un text după tot felul de ciorne chinuite Eu scriam fluent și chiar rapid dacă găseam pe cineva să dicteze Mă obișnuisem cel mai bine cu vocea și ritmul lui Ioan Moldovan Marian Papahagi a renunțat chiar de cacircteva ori la icircndemnizația lui de o sută și ceva de lei ca să mă răsplătească pentru eforturile și dispoziția mea N-o știam dar mai tacircrziu aveam să-mi cacircștig pacircinea vreme de ani buni ca dactilograf icircntr-o mare icircntreprindere de transporturi

Echinoxul mi-a dat și o familie prima familie literară din care am făcut parte Mai mult aceasta venea icircntr-un moment cacircnd poate riscam ca boema să mă icircndepărteze de orice alt fel de apartenență

Aș mai avea și alte lucruri de care să-mi amin-tesc destule ele s-au aglutinat oarecum nu pot să uit celebrul Registru care nu știu pe unde o fi dar era icircncărcat de semnături astăzi celebre Ceea ce scriai acolo de fapt un mesaj pentru ceilalți cum că au fost duse la tipografie anumite pagini sau că s-au cules altele trebuie mers pacircnă la o anumită bdquosomitaterdquo după un material care va fi gata pacircnă macircine și altele la fel trebuia să aibă neapărat bdquostilrdquo și mai ales umor Acolo icircși consemna și Ion Pop bdquoconiacele redacționalerdquo cu care ne gratifica pentru un lucru bine făcut

Tot la Echinox aveam să văd primii scriitori bdquonaționalirdquo adică veniți de la București Au trecut prin redacție Ion Horea și Romulus Vulpescu iar sărbătorirea a zece ani de la apariția revistei a adus la Cluj personalități pe care noi la vacircrsta aceea le consideram aproape legendare Atunci i-am cunoscut pe Mircea Iorgulescu Norman Manea și Alexandru Paleologu de exemplu ca să-i pome-nesc doar pe cei cu care aveam să dezvolt (nu chiar din acel moment totuși) o adevărată prietenie Nu știu dacă nu cumva unii dintre ei nu se aflau la Cluj pentru prima oară sau oricum reveneau după foarte multă vreme Norman Manea căuta cizme de piele pentru doamna lui așa că am ajuns la magazinul de prezentare al fabricii bdquoClujanardquo cu Mircea Iorgulescu (care mă pomenise deja icircn arti-colele lui din Luceafărul) am luat masa la bdquoPescarulrdquo Pe conursquo Alecu n-am icircndrăznit să-l abordez Pe lacircngă el se ațineau cei mai mari Țin minte că pe scena Casei de Cultură a Studenților icircn fața tuturor oaspeților s-a rupt scaunul tocmai cu proaspătul autor al romanului Cădere liberă spre hazul lui RG Țeposu Iar icircn ultima seară la o masă de icircncheiere

25

ST

EAUA

11-

122

018

organizată sus la COLA (restaurantul clujean al scriitorilor pe vremea aceea) am stat de vorbă cu o singură persoană singura despre care nu știam cine este un om liniștit și care a preferat să vorbească cu mine și nu să se amestece icircn animata discuție generală Ziua următoare Emil Hurezeanu mi-a spus că de fapt mă icircntreținusem cu Wolf Aichelburg despre care se zvonea că ar fi nobil și că l-ar fi chemat de fapt Wolf von Aichelburg Nu peste multă vreme acesta a plecat din țară Și pe atunci Mircea Martin ne părea chiar și nouă un tinerel Vizita acestui comando cultural certifica valoarea și reputația revistei la nivel național Apoi voi pleca la București ca să-i iau lui Constantin Țoiu un interviu pentru Echinox am pășit astfel la Casa Scacircnteii la Romacircnia literară Romancierul icircn plină vogă a refuzat interviul (dăduse deja prea multe icircn ultima vreme susținea el) dar m-a invitat la faimosul restaurant al Uniunii unde i-am cunoscut pe Regman Dimisianu și Ioanichie Olteanu De aici pacircnă la debutul meu icircn Romacircnia literară (girat de același Constantin Țoiu) a mai fost un singur pas Iar cunoștințele făcute la jubileu și faptul că aveam să fiu după cacircțiva ani de multe ori icircn casa de pe Voinescu (la Mircea Iorgulescu care se placircngea că-și surprinsese fetele citind cu lanterna sub plapumă) sau pe Calea Victoriei 2 (la Norman Manea care icircmi arăta din balcon cupolele de mucava puse de probă peste Casa Poporului) sau pe strada Armenească la Alexandru Paleologu (care a scos o dată o sticlă de vodkă Stolichnaya de după ediția integrală culeasă cu litere gotice a lui Goethe) m-au ajutat să mă simt o vreme ca acasă icircn viața literară a Bucureștilor Bucureștenii erau generoși cu mine I-am cunoscut pe membrii Cenaclului de Luni am legat cu ei o prietenie durabilă m-au adoptat și m-au ridicat fără să mă icircntrebe prea multe la rangul de optzecist

A urmat debutul icircn volum Acesta a icircnceput icircn 1974 și a durat pentru mine pacircnă icircn 1980 Eram gata

cu Aripa grifonului un volum de proză scurtă icircncă din 1973 Tradiția clujeană instaurată cumva de la sine la editura Dacia cerea ca pe coperta a patra să semneze un text de icircntacircmpinare DR Popescu Se debuta altfel doar icircn parcimonioase volume colec-tive fusese deja declanșată așa-zisa criză de hacircrtie orice carte icircnsemna un copac mai puțin volumele se amacircnau de pe un an pe altul uneori la nesfacircr-șit I-am icircnmacircnat marelui om volumul și acesta m-a icircntrebat cu directețea-i cunoscută dacă este o carte bună I-am spus fără ezitare (cu aceeași directețe) că da ndash altfel aș mai fi scris-o După fix un an m-am dus și am făcut anticameră ca să-i aflu opinia Nu-și mai amintea rătăcise manuscrisul pe undeva prin sertare fuseseră icircntre timp congrese ale educației socialiste era un om ocupat Dar volumul era și la editură nu Nu l-am predat acolo i-am spus De ce I-așteptasem opinia chiar și un text care să mă treacă de bariera editorială Un text El scria aceste texte icircn 20 de minute atunci cacircnd cartea era deja icircn tipar Icircn naivitatea mea crezusem că el citea cărțile pe care le gira Atunci cine pe cine ajută l-am icircntrebat Dumneavoastră pe mine să scot o carte sau eu pe dumneavoastră să scoateți un text Spusă icircn auzul tuturor replica a avut efec-tul unui epitaf DRP după cum l-am cunoscut mai tacircrziu nu se supărase dar redactorii Tribunei m-au ținut minte și vorbeau despre mine ca despre omul pe care nu-l iubește șeful Volumul avea să stea cacircțiva ani degeaba icircn editură Icircn vremea asta au debutat alții eu a trebuit să mă duc icircn armată timpul trecea frustrarea creștea Am retras volumul și am venit cu el la Albatros unde exista un concurs de debuturi Mircea Sacircntimbreanu directorul de-acolo (pe care-l citisem din copilărie cu Vacanța mare) mi-a spus-o pe șleau bdquoLa concurs am interesele mele debutea-ză icircn altă parte și eu icircți scot a doua carterdquo Am ajuns astfel la Cartea Romacircnească singura editură care evitase cumva mascarada concursului Editoarei nu i-a prea plăcut cartea (bdquoamoruri stradale nimicurirdquo)

de la stacircnga la dreapta Adrian Popescu Imre Balaacutezs Alex Goldiș

26

ST

EAUA

11-

122

018

dar s-a decis s-o scoată avacircnd icircn vedere buna mea cotă Publicam deja icircn toate revistele scriseseră despre mine C Țoiu M Iorgulescu (o avancronică icircn Romacircnia literară ca să forțeze apariția) și alții și eram privit ca un talent viguros Icircn perioada de așteptare am refăcut cu atenție cartea dar manus-crisele se vor icircncurca icircn mapa de la editură și avea să iasă tot varianta nefinisată Șpalturile avea să mi le aducă tocmai DRP la Cluj Cacircnd am luat premiul

de debut pentru 1980 eram deja un sceptic nu m-am dus la București iar premiul mi l-a adus severul Adrian Marino care mi-a cerut pentru asta chitanță

Ajuns aici trebuie probabil să-mi promit Va urma

[texte din Viața literară la Cluj volum alcătuit de Irina Petraș Editura Eikon Cluj-Napoca 2013]

Despre Echinox amp echinoxism un puzzle(cu Irina Petraș și Petru Poantă)

Cecacirct datorați Echinox-ului și echinoxismuluiIrina Petraș Deși nu am publicat icircn Echinox

(decacirct tacircrziu cacircnd devenisem asistentă la Litere și foarte puțin) și am luat parte rareori la icircntacirclniri (ches-tiune de fire și priorități) fac parte din generația 70 din generația Echinoxului prim originar Datoriile mele nu sunt așadar punctuale ci adacircnc contextu-ale Icircn 1968 toate visurile păreau să se transforme ca de la sine icircn realitate Greutățile nu ne speriau Aveam o privire larg icircnțelegătoare asupra lumii privire care nu ne-a părăsit niciodată cu totul Doar cei din generația mea pot icircnțelege exact ce vreau să spun Pentru ceilalți am părut adesea niște ciudați Se icircntreba cineva de ce tac șaptezeciștii Nu despre tăcere e vorba Icircn general cred că suntem o genera-ție așezată icircn sens ardelenesc O generație care icircși vede de treabă fără ieșiri zgomotoase icircn prim plan Excepțiile nu fac decacirct să confirme regula

Icircn 1966 eram icircn anul doi de facultate Marian Papahagi Eugen Uricaru Adrian Popescu icircn anul icircntacirci Marian locuia atunci pe strada Moților aproa-pe de căminul de fete bdquoElena Sacircrburdquo Eugen o curta asiduu pe Lucia colega mea de cameră viitoarea lui soție Diminețile mergeam la cursuri cu autobuzul ndash icircnghesuiala era nebună să reușești să urci era o performanță Ei dar după cursuri icircn lungile toamne senine ale Clujului veneam spre casă alene icircn haită cu opriri scurte la cofetării ori la un corn cu sana dar

mai ales cu povești nesfacircrșite și racirczacircnd cu lacrimi din te miri ce Icircntr-o vreme Marian Eugen și Marcel (Runcanu) luaseră obiceiul de a ne citi din bdquorevistelerdquo lor scrise de macircnă cu rubrici și caricaturi cu știri și comentarii parodice cu polemici zdrobitoare icircntre bdquoLa castronul aburindrdquo și bdquoOpozantul icircntristatrdquo puterea și opoziția Mai era și o a treia bdquofoaierdquo am uitat cum se chema și nu știu de a mai rămas pe undeva vreo urmă din acei strămoși ludici ai bdquoEchinoxuluirdquo bdquoRevista preseirdquo se petrecea de multe ori pe podul Someșului ndash un fel de scenă de pe care se puteau lansa mai lesne ideile și hohotele Deși eram toți plini de vervă și fără stare era limpede pentru oricine că zumzăiam de fapt icircn jurul lui Marian Marian cel vorbind icircn rafale atacirct de concentrate că atunci cacircnd era icircn vervă greu prindeai un interstițiu să strecori și tu o vorbă

Dacă ar fi să renunțați la toate cărțile pe care le-ați scris exceptacircnd una care ar fi titlul pe care l-ați alege La care țineți cel mai mult

Petru Poantă La care țin cel mai mult Cartea despre Echinox o carte mai sentimentală unde sunt icircnceputurile mele generația mea o evocare Asta ar fi

Cartea se numește Efectul Echinox sau despre echilibru Povestiți-ne puțin despre ea și despre expe-riența dumneavoastră echinoxistă

27

ST

EAUA

11-

122

018

Petru Poantă Cartea e un amestec de memoria-listică și de eseuri cum spuneam icircnainte Am evocat ambianța Clujului primii ani și sunt portretele fonda-torilor pe care i-am numit eroi adică cei cu care am făcut bdquoEchinoxulrdquo propriu-zis Voi tinerii aveți experi-ența acestor ani icircn care o revistă se poate face foarte ușor nefiind nicio problemă să scoți o revistă trebuie numai să ai niște bani dar atunci cacircnd toată presa era controlată de partid bdquoEchinoxulrdquo a fost o apariție absolut surprinzătoare și ea a coagulat o idee de fapt a unor studenți Vreo cinci șase inși la icircnceput din ani diferiți minus adică eram cu Dinu Flămacircnd cu Olimpia Radu care a murit și alți cacircțiva care eram cu un an mai mari Marian Papahagi Eugen Uricaru ceilalți erau icircn anul icircntacirci de-abia Am făcut un cenaclu Inițial am icircncercat la Filologie dar adevărul e că nu am fost lăsați să-l facem acolo fuseseră niște scandaluri cu niște cenacluri cu alți tipi cu alte personaje Decanul de atunci căruia nu mai are rost să-i spun numele a zis bdquoSă nu mai aud de acest cenaclurdquo Și atunci nu știu cum s-a icircntacircmplat ne-am dus la cramă Șeful cramei de atunci era Pop Remus care trăiește și astăzi dă și premii la Uniunea Scriitorilor Lucrase icircn tinerețe pe la ceva casă de cultură deci avea plăcerea lecturii și așa am făcut cenaclul acolo Aveam ideea revistei așa că ne-am dus pur și simplu un grup de studenți la oficialități la Casa de Cultură studențeas-că la Centrul Politic al Studenților dar primul care ne-a ajutat a fost Constantin Daicoviciu care era icircn ultimul său an de rectorat Au fost multe chestii și la București unde ne-am dus pe la Comitetul Central apoi la partid aici A fost și perioada aceea scurtă de deschidere a Romacircniei atunci după 1964 cacircnd am fost eliberați minus știți deja nu mai spun minus și icircn mod surprinzător pentru foarte multă lume așa a apărut revista Echinox Se vorbește de-abia acum despre multiculturalism dar noi am scos atunci revista icircn trei limbi icircn romacircnă și aveam pagini icircn germană și maghiară Cam asta este cartea mea o evocare a acestor ambianțe N-am avut niciun fel de tangență

cu ceea ce s-a numit bdquolimba de lemnrdquo Icircnvățam și ne construiam limbajul nostru toată cultura majoră care s-a făcut a fost un limbaj paralel de fapt cu cel al culturii oficiale Și aceasta era oficială sigur pentru că nu era interzisă dar mă refer la limba propagan-dei a ziarelor de partid Depinde din perspectiva cărui grup de interes e scrisă istoria recentă că nici așa nu e prea luminoasă Chestia cu deșertul spiri-tului este total mincinoasă se pot citi textele din revistele literare Sunt icircn față acolo editoriale scrise cu pseudonime de activiștii de pe la catedrele de filo-sofie Filosofia a fost cea mai atinsă icircntr-adevăr dar depindea și de profesori Textele de critică textele propriu-zise din revistă nu aveau nimic ideologic Eu am republicat un text despre Ioan Alexandru poet religios ndash sunt convins că voi ați icircnvățat că nu era voie să pronunți cuvacircntul bdquoreligiosrdquo ndash tot textul meu era o demonstrație că este vorba despre o poezie religioa-să Am polemizat și cu Mircea Iorgulescu care nu m-a crezut Nu știu cine l-a citit era icircn bdquoSteauardquo din rsquo80 și ceva sau nu mai rău icircn bdquoTribunardquo a apărut care era revistă a Consiliului Culturii păzită ideologic Deci erau anumite lucruri clar interzise nu aveai voie să icircnjuri partidul și chestii de-acestea precum și porno-grafia nu aveai voie să scrii cuvacircntul bdquomoarterdquo După rsquo68 a apărut un volum de versuri al lui AE Baconsky Cadavre icircn vid se numea viziunea unei societăți apocaliptice dezumanizate Ei acest volum a influ-ențat foarte mult o bună parte a poeziei romacircnești Poți găsi foarte multe lucruri de felul ăsta dar sunt cărți pe care astăzi probabil nu le mai citește nimeni Găsești acest imaginar deprimant căci așa era lumea aceea sentimentul depresiv era clar cu mizerie și de toate dar n-au apărut falsuri Erau cacircțiva autori de serviciu care publicau cărți o dată pe an au apărut și volume de versuri dedicate ba lui Ceaușescu ba Elenei Ceaușescu dar erau niște amăracircți pe care nu-i băga nimeni icircn seamă și culmea nu erau nici mai bine plătiți decacirct ceilalți pentru că era respectată Legea dreptului de autor

de la stacircnga la dreapta Irina Petraș Călin Teutișan Rareș Moldovan

28

ST

EAUA

11-

122

018

Ați avut o carieră icircndelungată și icircn publicistică dacă e să amintim doar colaborările dumneavoastră cu Echinoxul sau Steaua Cum vedeți astăzi panorama presei culturale romacircnești și care credeți că e viitorul ei

Adevărul e că icircn perioada aceea nu apăruse internetul niciunde ndash sigur icircn Occident era același lucru ndash deci presa era mijlocul principal de comu-nicare publică Se citeau revistele altfel decacirct acum iar ziarele erau mizerabile nu le citea nimeni erau cacircteva centrale ndash bdquoScacircnteiardquo bdquoRomacircnia liberărdquo mai aveau și texte literare adică cronici de carte dar icircn rest erau reviste literare puține Cacircte erau icircnsă se citeau Concurența internetului este reală și cred că va cacircștiga la noi Icircn Occident este mai puternică influența dar reviste apar icircn continuare se citesc mai mult La noi se citește foarte puțin acesta-i adevărul Nici icircnainte cititorii cu adevărat profesio-niști nu erau tot poporul hai să fim serioși se citea tot la nivelul unei elite mai mult sau mai puțin ample dar acum parcă se citește mai puțin Cacirct despre reviste eu cred că sunt prea multe reviste la noi literare culturale și sunt cacircțiva oameni cărora le găsești semnăturile icircn cinci șase reviste Aceiași oameni scriu de la Iași și pacircnă la Constanța Oradea și Tacircrgu Mureș Dar nu-i neapărat rău Oricum icircn noua situație a Romacircniei cu accentele puse cu totul alftel Icircnainte oamenii de cultură scriitorii nu erau nu știu ce minuni ci niște tipi respectați

Este suficient de bine percepută contribuția grupării echinoxiste la evoluția literaturii romacircne contempora-ne Cum vedeți actualul Echinox față de cel de ieri

Irina Petraș Cornel Regman spunea icircn Ultimele bdquoCred că nu greșesc cacircnd văd icircn gruparea tinerilor de la Echinox-ul clujean revistă studențească apăru-tă un sfert de secol mai tacircrziu o posibilă icircnrudire ca de la părinte la urmaș cu precedentul nostrurdquo

Echinoxul apăruse icircntr-un climat propice o dată cu reviste studențești din capitală ori din alte centre universitare Nașterea sa fusese posibilă prin coin-cidența unor factori multipli și complecși Relația părinteurmaș e cel puțin discutabilă chiar dacă Echinox-ul era ardelean și păstra trăsături ale unui anume fond spiritual iar echinoxiștii icirci citeau și icirci admirau pe cerchiști Dincolo de exagerare emoțio-nantă această icircnclinație recuperatoare Debutacircnd icircn ruptură cu toată lumea și icircntreținacircnd abil o anume distanță cacircteodată teribilistă dar mereu eficace icircn ordinea notorietății Cornel Regman simte icircn crepus-cul nevoia re-legării unor ițe a reconsiderării unor apartenențe și filiații Ba mai mult a adăugării unor valențe etnice și culturale bdquotransilvanismului esteticrdquo

Apropo de situarea Echinoxului icircn descendență cerchistă spuneam altădată că e necesară recon-stituirea condițiilor și condiționărilor din epocă Descrierea Cercului ține seama de Manifest de scrisoarea către Lovinescu și de răspunsul acestuia și enumeră intenții teoretice Așadar o așezare sub semnul esteticului icircn divorț cu eticul și etnicul Cu politicul Priviți dinspre starea de atunci a Ardealului dar și dinspre implicarea pe care pariază cel puțin la nivel declarativ bucureștenii de la Albatros cerchiștii suntpar evazioniști Curacircnd se va vedea icircnsă că era vorba mai degrabă de o icircncercare de salvare a ființei de sub vremi De reconsiderarea miezului durabil omenesc cel identificabil icircn marile cărți Protestul ambelor mișcări asta icircnseamnă icircn fond dincolo de diferențele dintre ei care țin măcar icircn parte și de cea tradițională dintre munteni și ardeleni Mai tacircrziu azi mărcile lor identitare s-au schimbat prin re-citiri din interior ndash creșterea independentă a membrilor Cercului cacircntărind cacirct o lectură multiplă și inevi-tabil divergentă ndash și din exterior prin generațiile succesive de receptori atacirct ai ideilor prime cacirct și ai operei fiecăruia icircn parte Portretul Cercului e unul icircn mișcare Apoi orice grupare e eclectică și e acesta un factor pe cacirct de inevitabil pe atacirct de benefic Ca orice grupare și Cercul a lucrat icircn epocă bdquoaluvionarrdquo E vorba de oprirea icircn loc opozantă și de construirea unei atitudini polemice față de curentul principal masivmasificant al ideologiei politice și culturale a orei istorice Izolarea icircn alte coordonate e imediat vizibilă Pot vizualiza conglomerarea anume icircntr-un obstacol insular care obligă apele la ocoliri iscă vacircrtejuri surpă maluri Icircn acest sens o grupare e o construcție rebelă Ea desenează un cerc și icircși procla-mă diferența Lansează un manifest icircși definește opți-unile și proiectele Icircnsă o grupare oricacirct de puternică și de coerentă e alcătuită din personalități care prin chiar structura lor accentuată se delimitează de spiritul mutonier Grupurile (de elită) pot funcționa

Corin Braga și Aurel Codoban

29

ST

EAUA

11-

122

018

dar nu anulează singurătățile Membrii Cercului au influențat evoluția ulterioară a literaturii mai icircntacirci prin modelul punctual al programului lor care putea fi salutat de icircnaintași (vezi scrisoarea lovinesciană) și la care mai tacircrziu se puteau afilia măcar simbolic ca la un chenar flexibil alte grupări (vezi Echinoxul) dar și mai apoi prin modelul individual al fiecăruia Deși e neicircndoielnic că grupărilecercurileșcolile sunt manifestări dintotdeauna gustate icircn spațiul cultural ele contează ca firmă ca blazon ca semn de recu-noaștere rapidă la nivel de dicționar enciclopedic O adevărată analiză a oricărei grupări celebre va scoate icircn evidență singurătățile durabile Ambele grupări Cercul și Echinoxul suntau fost grupări tinerești Rareori se constituie grupări semnificative la senec-tute Nu se poate păstra iluzoria proclamata unitate de viziune dincolo de pragul maturizării Se păstrea-ză și unește icircncă o vreme uneori toată viața doar sentimentala nostalgica evocare a unei apartenențe și a unui entuziasm Cerchismul a eșuat icircn sensul cel mai bun al termenului asemenea tuturor curen-telor importante icircn sedimentele adacircnci ale culturii și literaturii Cerchiștii pot fi evocați declarativ ca precursori ori pot acționa subteran și greu detectabil icircn gesturile generațiilor următoare Nici o grupare nu e nouă cu adevărat Și nici continuată icircntocmai Se ivește icircn contexte nerepetabile icircn detaliu și renaște icircn fracircnturi cacircnd vreun semn al vremii cere reacții din aceeași familie

Diferența fundamentală dintre cerchiști și echinoxiști stă icircn aceea că primii au fost un număr rămas același icircn ciuda evoluției individuale ulteri-oare Cercul icircncetacircnd să existe ca bdquoorganismrdquo activ și continuacircnd să fie blazon al icircnceputului comun icircn vreme ce Echinoxul icircnseamnă generații succe-sive de inși mereu tineri și mereu alții situați de bună voie icircntr-o descendență de cadru cu devieri firești și salutare de la conceptul prim devieri care nu alterează semnificativ sensul adacircnc al grupării ca loc al enunțării diferențelor și coincidențelor de crez artistic Biografia Cercului se compune și se icircmbogățește din biografiile icircn creștere ale celor de la icircnceputuri e un moment cu prelungiri cu distri-buție neschimbată pe cacircnd biografia Echinoxului e una icircn straturi cu protagoniști mereu noi un bdquoicircnceput continuurdquo al momentului originar el icircnsuși reconstituibil icircn alte coordonate și păstracircn-du-se icircn paliere ale memoriei Revista Echinox și Caietele sunt materializări periodice ale acestui spațiu comun de enunțare Literele Universitatea Clujul ele icircnsele icircn mișcare dau semnalmentele grupării

Familia atacirct de cuprinzătoare și rezistentă a bdquoEchinoxuluirdquo fără echivalent icircn cultura romacircnă icircși asigură icircn modul cel mai firesc și inevitabil trecerea de la o generație la alta cum spuneam mai sus Diferențele sunt de la sine icircnțelese și după mine nelitigioase Despre Echinoxul de azi

30

ST

EAUA

11-

122

018

voi spune doar că mi s-a părut excelent gestul de a reciti icircn numărul aniversar icircntreaga colecție a revistei pentru a compune cronologia 1968-2008 glumeț-doctă parodică ludică dezinhibată ames-tec de reverență și ironie variantă ad-hoc de școală ludică și exercițiu de ars amatoria Mă gacircndeam că ar fi fost și mai interesant dacă alcătuiau asemenea descrieri bdquode la icircnceputuri pacircnă icircn prezentrdquo măcar echinoxiștii primi și optzeciștii Oricacirct de critică

și incomodă lectura rămacircne forma privilegiată a respectului dintre generațiile de scriitori

[colaj alcătuit dintr-un interviu luat icircn iunie 2013 de UBB TV ndash realizator Paul Boca ndash și publicat

de Elena Abrudan icircn volumul Scriitori clujeni icircn dialog Editura Tritonic 2017 amp fragmente dintr-un

răspuns la ancheta bdquoLa Echinoxrdquo a revistei Vatra nr 5-6 2009]

Icircn Colecția Echinox icircngrijită de Horia Bădescu Ion Pop și Eugen Uricaru a apărut volumul Echinox 50 coordonat de

Ion Pop și Călin Teutișan Imaginea de pe coperta I este un desen de Florin Creangă ce ilustrează pagina icircntacirci a revistei

Echinox numărul 1 decembrie 1968 Antologia Echinox 50 este un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri

și Semicentenarului Echinox apărut sub egida Muzeului Național al Literaturii Romacircne din București

31

ST

EAUA

11-

122

018

traduceri poezietraduceri poezie

Icircn balanţa neputinţelor

Am crescut cu dureri tot mai maridormind pe pietreicircn balanța neputințelor Să te joci cu neputințelenu icircnseamnă că nu știi să te joci Nu ridica piatradecicirct ca s-o pui altundevaN-o lua din locul eidecicirct ca s-o arunci departe

Icircți spun sincernoi am conviețuit cu neputințele Oriunde am mergepurtăm același miros sub pielePămicircntul umed are mirosul mameioriunde am merge

Nu iese ușorCine nu i-a uricirctpe cei pe care-i iubește cel mai multCine n-a uricirctmirosul de pămicircnt umedde sub piele

Am crescut cu dureri tot mai maridormind pe pietreicircn balanța neputințelor

Cireși icircn floare

Icircmi spune că vrea să se icircntoarcă icircn locul natalsă-și domolească lacrimile de altădatăsă vadă cireșii icircn floareicircn luna mai Cu timpul a icircnceput să icircncurcestrăzile și ideileNu-și mai poate trage sufletulcum o făcea Singurătatea spune ea umblă iarna pe străziicircntr-o jachetă subțirespune că există case care-și deschid ușiledoar pentru a lăsa frigul icircnăuntru Spune că zorii i se revarsă icircn palmeși că icircn fiecare seară icircși pune haine de icircnmormicircntarepentru că i-ar fi rușine să moară goală icircn pat Luna mai e pe sficircrșiteȘi-a vicircricirct icircn buzunar pietre icircncălzite de soareIcircmi spune că vrea să se icircntoarcă icircn locul natalsă-și domolească lacrimile de altădată

Răbdare

Nu-mi cere să fiu loială ca oglinziledacă nu te poți vedea și singurdacă nu poți vedea icircn mineca printr-o fereastră resemnată să rămicircnă deschisă

LEIRE BILBAO Leire Bilbao (n 1978) absolventă a Universății din Deusto Țara Bască a publicat două cărți de poezie (Ezkatak 2006 Scanner 2011) și mai mult de o duzină de cărți pentru copii premiate cu Etxepare Prize Lizardi Prize și Euskadi Prize A publicat icircn nenumărate reviste și a compus texte pentru diverși muzicieni Scrie numai icircn limba bască iar poemele ei au fost traduse icircn mai multe limbi

32

ST

EAUA

11-

122

018

Nu sicircnt o șopicircrlă printre crăpăturiam fost icircnvățată să rămicircn pe loc Icircmi duc zilele cu răbdareneatentă la resemnarea cu careaștept icircn casa pe care mi-a dat-o tatăl meu Nu știu nimic despre durerea celorlalți dacă nu e și a meaDupă cum văd eu lucrurile icircți spunsă nu-mi ceri să fiu loială ca oglinzilenu mă voi mișcaaticircta timp cicircnd respirația icircmi cere să stau Am fost icircnvățată să rămicircn pe loc

Icircn ploaie

Pe geamul autobuzuluiicircți voi lăsa un mesaj umedsă-l citești după ce se oprește ploaia

Tăierea capetelor

Există femei a căror piele miroase mai pregnant decicirct solzii peștilor Există femei ale căror micircini pătrund adicircnc icircn stomac fără să știe cum se scot măruntaiele Există sicircnge icircmprăștiat pe șorțul cuivaExistă pești care seamănă cu soțul cuiva Există branhii pentru care cineva gicircficircie cicircnd le scoate Există corpuri care se zbat precum valurile Există femei care iau marea cu ele icircn pat ca pe-un iubit infidel Există femei care taie capetele peștilor ca și cum l-ar icircndepărta pe-al lor

Iarba

A crescut iarba prin canapeaua din casă beau roua de pe ea cicircnd mi-e sete cerul este o pustietate albastră deasupra mea și nu am nevoie de ferestre ca să văd că porturile seacă

Icircn fața mea e un munte din felinare stradale asfalt icircn loc de tălpi un val negru vertical cu margini curbate

a trecut mult timp de cicircnd n-am mai văzuto formă de viață icircn crăpăturile din asfalt

sicircnt tot mai puține ficircnticircni icircn satul nostru de mult nu mi-am mai udat picioarele A crescut iarba prin canapeaua din casă de la aticircta icircntins mă icircnvicircrt icircn jurul meu ca un fetus icircn picircntec

binecuvicircntați sicircntemsă nu știm cu adevărat icircn ce lume trăim

(traducere din limba engleză de Marius Chivu)

Ad apta

Borăsc litere triste și nervoaseAm boracirct săruturi oamenilor de care

KATJA PLUTKatja Plut (n 1979 Slovenia) a crescut și a copilărit icircn Novo Mesto unde a și terminat liceul A urmat cursuri icircn științe ale comunicării icircn Ljubljana I-au apărut mai multe volume Do resniegravenosti izsanjan svet (The World Dreamed Out Into Reality 1994) Dober tek (Enjoy your meal 1997) Ej (Hey 2001) Štafeta hvaležnosti (Relay of Gratefulness 2005) Dvojnovidni (Double-sighted 2012) și Kresniegraveke (Fireflies 2012) După ce a cacircștigat primul concurs slovenian de slam din 2003 a icircnregistrat unul dintre poemele sale pentru debutul lui Nrsquotoko cu albumul Cesarjeva nova podoba (Emperorrsquos New Clothes Nika) din 2003 Icircn 2007 Katja a obținut premiul Zlata ptica pentru literatură

33

ST

EAUA

11-

122

018

nu știam nimic i-am selectat după bănuialadubioasă că zilele astea se sărbătoresc 500 de ani de naivitatee rău dacă nu icircnveți din neajunsul altorauită-te la felul icircn care suntem cu toții acum eu și ei șiScufița Roșieadaptează-te sau mori era scris icircntr-o scrisoare aruncată deCharles DarwinIstvaacuten zice că cea mai dezvoltată specie e capabilă de subordonareaalteia Eu zic că cea mai dezvoltată specie e cea mai fericită(Presupunacircnd că nu e necesar să definim fericirea pentru că ea estesecretatăsub formă de hormoni)Totu-i despre shopping Pentru mine nu-i important ce contează pentru cineva dar cacirct timp pierde cineva dacă icircncearcă magazinul ăsta Pentru Istvaacuten par opuicuță dulce proastă pentru că mă tulbur prin exersatul obiceiurilor meleDar eu cred că puicuțele proaste și dulci sunt alea care se chinuiesc să aduneuna din cele 10 sau 15 cele mai mari colecții de produse dinNINfactoryNe strigă Frații Mici Ce drăguț Romanii ne-ar fi numitbarbari Dar romani nu mai există deloc corect Și cuvacircntulbarbar nu mai icircnseamnă nimic Onoare e un fapt istoricIndienii sunt doar copii și delfinii sunt animale Și coincidențăeste cătoți sunt puternici Și toată lumea e nevinovată pacircnă cacircnd cel mai deșteptdintre noi se simte vinovat Și acei oameni cacircștigăNu trebuie să fie o coincidență să vezi că suntemcontrolațide o macircnă de tacirclhari și hoți care au fost cărați pe Nintildea Pinta in Santa Maria icircntr-o

imensă anarhie icircmpotrivaIndieiCopii

Devenind om

Probabil mogoče peut-ecirctre dacă eram un icircnger če bi bila icircnger que sijrsquoeacutetais ange da sam anđeoar fi fost mai ușor pentru mine să mă icircnțeleg bi se lažje shajalo il serait plusfacile pour moi agrave vivrebilo bi puno jednostavnije in razumelo et agrave comprendre i razumljivije să icircnțeleg și dacăeram uman ali če bi bila človek ou si jrsquoeacutetais homme ali nisamVreau să știu totultotul despre mine despre tine despre toți oamenii care vor trăidespre trubaduri icircngropațiVreau să vorbesc toate limbile și să discut cu fiecareființă umană icircn fiecare noapteVreau să mă culc cu fiecare bărbat fiecare femeie vreau să mergpe fiecare cărare pe care ritualurilede la marginea drumului nu au fost făcutede mulțimile de trecători morțiVreau să mă icircntorc printre copii și printre familiile delfinilor darchiar icircnainte de asta vreausă reflectez la lucruri dintr-un punct de vedere raționalfacem dragoste cu inimile noastre ca și cum eles-ar icircntinde dincolo de jumătatea PămacircntuluiVreau să mă contrazic cu mine și să devin acel gen de omcare este necesar să fiucorespunzător o persoană a multor direcții capabilă să meargă icircn orice papucicare sunt la icircndemacircnă uitacircndu-se prin ai mei și ai tăi ochi icircn vreo clopotniță ori icircn mijloculpămacircntului sau al cerului dar niciodată al intenției contrare

Vreau să devin uman ca să plec aiurea icircn orice direcție darniciodată spre intenția contrarăPentru că eu fac ceva aici fără să mă concentrez pe bunepe ce sunt sau fac și de ce ceilalți suntcacirct mai bine conectați la decorul ăsta

34

ST

EAUA

11-

122

018

M-am născut și m-am placircns mereu tot timpul luacircndu-măde bună așa ca toțitu șiproblemele taleMi se pare că ar trebui să icircncep să plătesc chirie pentru cămodul icircn care trăiesc nu contribuie cu nimic la comunitateaicircn care stauIartă-mă dar prima dată m-aș ierta pe mine prima

avem nevoie de un argument decent ca să mă pot calmafață de o persoană din nouSă fiu o tipă care poate pleca aiureași doar cacircnd voi fi icircn stare să plec

aprilie 2005

Ea zicea că timpul

Ref timp de 2000 de ani predicatorii ne-au icircnvățat duminicileși viața icircn celelalte zileTestul e aiciși doar cacircteva națiuni tribale știu ziuadoar cacircteva națiuni tribale icircși amintesccă nu putem păcăli Cosmosul ignoracircndu-lcă astăzi e o icircncercare și suntem doar pe jumătate pregătițimama cankarescă Pămacircntul nu are nicio intenție să ne fereascăde așteptaredacăceva va veni sau nudin ce ZICEAM noi că ar fiRef timp de 2000 de ani pastorii ne-au icircnvățat duminicileși viața icircn celelalte zileȘi acum devenim din adolescenți oamenisau nualegerea estea taa meaa ei etcNiciun profesor nu poate ajutaLa icircnceput era cuvacircntulși icircnceputul e gatași acum e timpulpentru acțiuneși prin asta nu mă refer la reduceri de iarnă

ci prin asta mă refercă prin cuvacircntul ORICUM toate icircnțelesurile au fost pierdute icircntre timpof scuuze daisychiar și cu propriii mei ochi nu conteazăparadisul e vacircndut la fiecare colț de stradădacă totul arată ca icircn paradisde ce arde ca naiba

Poţi ieși acum Am ajuns la destinaţie

Noua noastră religieva fi o religie a iubiriildquoși vor fi 2000 de ani de la icircnființareNoi chiar nu suntem rapizinu ne-am făcut temeleși abordarea noastră e clară ca grădina mea primăvara astanoi chiar n-avem timp de lucrurile asteaacum pe bune chiarn-a mai fost vremehttpwww youtubecomwatchv=dPEpSXo8K_Q căcathellipși toate bucățile astea se potrivesc perfecthellip cu a meandash hellippăi destul acum pot locuindash Nu știua zisIcircncearcă

(traducere din limba engleză de Elena Boldor)

35

ST

EAUA

11-

122

018

Valorizatilderi ordmi stilizatilderi Ion Piţoiu

Romanul de autoficțiune Locuri blacircnde pentru Aura a apărut la editura Cartea Romacircnească

icircn acest an Semnată de Horea Poenar cartea se revendică de la un tipar apostolic alcătuind bdquoun memorial al uităriirdquo cu prezențe icircndoliate ale trecu-tului Autorul estetizează vocile subiective icircn stilul Noului Roman Francez personajele fiind recompu-se fenomenologic prin descrierile ornamentate ale obiectelor de tip amintire

Icircntre spațiul conjugat de război și timpul unui montaj al memoriei subiectul romanului include cacircteva punți memorabile povestea lui Matei ndash băia-tul care parcurge taciturn pașii de maturizare scri-sorile adresate figurii parentale autoritare ndash colo-nelul și Medveșan ndash personajul-avatar al scriiturii Colonelul are afinități artistice Medveșan este și un demiurg intelectual iar icircntre cele două tipologii planează diferite personaje biblice sugestive (Toma Andrei Ioachim Paul Pereteatcu etc) Ele nu conlo-cuiesc mereu icircn aceeași coordonată temporală astfel cititorul fiind provocat la un slalom continuu icircntre timpul percepței și cel al prezentificării războ-iul trecacircnd adesea drept un timp auxiliar Per ansam-blu trădarea refugiul și corespondențele mediate ar fi cacircteva din tematicele derivate ale morții Ele se pierd descriptiv icircn roman tocmai pentru a fi regăsite de narativul observațional ndash acesta fiind de altfel modul de expunere pe care Horea Poenar icircl exploatează asumat

Locuri blacircnde pentru Aura se distinge prin rafina-mentul stilistic care prevalează icircn fața arhitecturii construite aproape integral din planuri sinopti-ce Scriitorul mizează pe alăturarea formelor de subiectivism intim multiple personaje reprezen-tacircnd o figură a timpului care completează perso-najul-construct al sinelui Mai mult decacirct atacirct icircntacirclnim la nivelul formei nu un cuprins obișnuit ci mai multe cronologii drept chei de lectură numite bdquoordinirdquo titluri rezumative chiar și o hartă ajută-toare ndash mai exact bagajul de instrumente pentru lectură Didacticismul se reliefează de-a lungul textului prin expunerile și corecturile teoretice (decalogul lecțiilor de scriere sau lectura prin cheia cartografierii) cu privire la receptarea și asimilarea artistică Cacircnd și cacircnd ipostaza de romancier este intenționat icircngreunată de robustețea meditaţiei

filosofice și de non-narativul unui colaj godardian semn că formarea autorului ca romancier face parte dintr-un proces interdisciplinar inedit

Dincolo de preocuparea educativă Horea Poenar se folosește de un icircntreg repertoriu teore-tic asimilat Icircn primul racircnd complexitatea măștilor subiective și intenţionalităţile conștiinţei apar pe parcursul romanului drept supraviețuiri fanto-matice Acestea creează identităţi de paroxism defensiv de unde posibila explicație că metafora centrală pentru care optează autorul este rana (bdquoDe atunci totul a fost aceeași pierdere același doliu Ștergi ceva pierzi ceva și rana rămicircne ca un semnrdquo) Servindu-se de procedee stilistice alternative (scri-sorile cu stiloul sau creionul sunt semnalate cursiv) liniile directoare ale volumului alcătuiesc trei roluri procedurale neutralitatea activă ca restabilire a echilibrului transcendentul sublim pentru obiec-tele afective (fotografii scaune colțuri afective) și pointilismul gestual Fiecare trădează o măiestrie debordantă De altfel pasiunile pentru jazz cine-matografie sau artă contemporană se icircnscriu icircn roman cu prilejul diferitelor asocieri Horea Poenar fiind un connaisseur icircn acest sens

Cacirct privește planul expunerii naraţiunea se construiește cu procedee de juxtapunere care oferă lecturii o tensiune artificială resimţită chiar și la nivelulul subiectului Se mai icircntrepătrund exacer-bări ale sinelui (bdquoscrisul are nevoie de venele melerdquo) cu fragmentări de temporalitate (bdquoo moarte icircntre mine și minerdquo) Icircn planul autoficţiunii Locuri blacircnde pentru Aura este și un rețetar de maturație Dialogul apare sub intimitatea percepţiei dislocările subiec-tului și lentoarea naraţiunii pretinzacircnd o lectură a ideii nu neapărat a conţinutului operei Șerpuirea de oglindă culoarea revigorantă a unei rame sau mecanismul contemplat al unei pendule fac parte icircn acest mod din viața lucrurilor și procesualitatea icircnrădăcinată a solitudinii

Icircn final ceea ce dăinuie după lectura romanu-lui Locuri blacircnde pentru Aura este o practică de originalizare a vidului Un travelling dislocat plin de substanță documentată viața personajului-su-biect bdquoca un obiect pierdutrdquo și o fracircngere experi-mentală icircn care pretextul obiectivităţii și aparatul narativ predomină

36

ST

EAUA

11-

122

018

A venit timpul re-creathorniei re-generatilderii

Felix Nicolau

Antologia bdquoasamblată computaționalrdquo de către Margento (Raluca Tănăsescu Chris Tănăsescu

Marius Surleac Vaibhav Kesarwani Diana Inkpen) are un titlu bilingv cu deschideri diferite o dată e bdquoUSrdquo Poets Foreign Poets apoi Noi poeți bdquoamericanirdquo poeți străinirdquo Prima oară e accentuată bdquostrăinareardquo a doua oară noutatea Este limpede că volumul apărut la FrACTalia Press icircn 2018 reprezintă un pas mai departe pe calea dezvoltării literaturii digi-tale Cum spune antologatorul icircn Cuvacircnt icircnainte bdquozdrăngăneam și emiteamrdquo adică o atmosferă de atelier-studio specifică trupei Margento mereu icircn schimbare icircn convoluție Creațiile se zămislesc din divagație și ramificație Poemul-graf se extin-de bdquoca pe niște linii de fugă deleuzienerdquo Mașinii de creație deleuziene i se substituie algoritmi și clasificatori computaționali Științele umane digitale pun la treabă matematica informatica și media Interdisciplinaritatea deja se revarsă icircn transdisciplinaritate

Nu se generează doar poezia ci și instrumentele de producție ndash vectori verbali ce au la bază corpu-suri poetice și care reprezintă o icircmbunătățire a vectorilor Glove Punctele de tangență cu metode-le lingvistice sunt multiple Poemul-graf icircnglobea-ză similitudini și confluențe pe care le expandează icircntr-o creație icircn care metoda deține prim-planul bdquoAlgoritmii sunt așadar cele mai bune poeme (in)traductibile ale noastre icircn timp ce aceste poeme sunt cei mai (poli)ritmici algoritmirdquo

Totodată fluența și versatilitatea poemului-graf nu pot fi trăite deplin decacirct asistacircnd cu interes la imprevizibila viață performativă a acestui bdquoperfor-mance integratic-de-compozițional ndash poemul multi- grafrdquo

Poetica operațională ține cont și de teoretizările lui Brian Kim Stefans despre poemele algoritmice Această poetică super-complexă este fundamen-tată pe mai multe moduri de traducere bdquotraducere literară laquotradiționalăraquo atacirct a unor poeme de pagină cacirct și a unora digitale traducere prin aplicarea de algoritmi (echivalenți celor implicați icircn generarea originalului) laquotraduceriiraquo input-ului textual al

originalului traducerea algoritmilor icircn noi algo-ritmi exploracircnd și exploatacircnd date și oportunități improbabile icircn limba țintărdquo Așadar multă știință icircn generarea poeziei din această antologie Propriu-zis efortul este interesant și pentru traductologie implicate fiind metode de ultimă generație Unele traduceri bdquoau fost retraduse icircn engleză și apoi recir-culate prin graf-algoritmii noștri strecuracircnd astfel un laquofatalraquo clinamen romacircnesc icircn această mecanicărdquo

Icircn bdquoPostfațărdquo Ion Bogdan Lefter propune trei chei de lectură După ce remarcă enorma proliferare a tipului de artă practicat de Chris Tănăsescu criti-cul vorbește de un bdquojoc acaparatorrdquo de bdquopolifonie poematicărdquo și de bdquofluxuri verbale juxtapuserdquo Ulteri- or acestui icircnceput promițător care admira aplica-rea teoriei grafului la gacircndirea poetică discursul alunecă icircn (deja) vechea icircncleștare dintre scriitorii de pagină și cei care practică bdquoautorlacirccul on-linerdquo Totuși literatura digitală se referă la un anumit mod de organizare a lecturii iar nu la simplul fapt că cineva icirci scriecitește textele ajutacircndu-se de un ecran Icircn cel mai bun caz digitalii sunt acuzați că reiau experimente dadaiste și suprarealiste icircn cel mai rău caz că sunt niște neaveniți ce apelează la trucuri tehno Orișicacirct satisfacția postfațatorului e că majoritatea autorilor din Antologie sunt bdquode paginărdquo

Poetul digital care deschide antologia este Alan Sondheim Poemul bdquoPlease read-rdquo arată exact cum funcționează icircmbinarea dintre know-how-ul digi-tal și intensitatea lirică bdquoAceste fișiere sunt resturi reziduuri de lucrări mai ample ca Trilby de 35 de minute Imaginile fixe sunt folosite icircn film fișierele mov sunt unite modificate se adaugă sune-tul Complotăm (traducere a lui bdquocolluderdquo nn) icircntre moarte și sex la limita distorsiunii ndash curbura spațiu-timp arde icircmprejurul formelor de teroare și al trupuluirdquo

Graful poemului este redat pe pagină cu legen-da aferentă S-a spus de altfel de mai bine de un deceniu că noua poezie este coding-ul

Un text ca bdquoStacy Doris Poem Automatizatrdquo a fost obținut cu aplicația Botnik plecacircnd de la volumul

37

ST

EAUA

11-

122

018

Paramour al autoarei Rezultatul este surprinzător de bdquonaturalrdquo exact ca un poem bdquode paginărdquo

La fel icircn cazul lui David Jhvae Johnston icircn bdquo1 (fragmente)rdquo unde s-au folosit pentru generare algoritmi Big Data

Colaborarea FunkhouseMargento icircn bdquothorn (o intersecție a runelor GTR icircn limba romacircnă)rdquo a avut ca plecare GTR Language Workbench icircn sensul bdquotraduceriirdquo ulterioare cu varianta beta a GTR icircn rune anglo-saxone După transmutarea icircn rune scandina-ve s-a purces la cea de-a treia etapă a bdquotraduceriirdquo icircn engleză și romacircnă Halocare lumească de Christopher Funkhouser via Pyprose via Margento a plecat de la bdquooriginalerdquo generate cu programul Pyprose al lui Charles O Hartman bdquotradusrdquo prin iterații cu același program și apoi tradus tradițional icircn romacircnă

Traducerea prin programe mă duce volens nolens cu gacircndul la bdquotraducereardquo caragialescă de fapt o transmutare prin re-creație și o bdquotrădarerdquo Un caz foarte interesant este textul Mariei Mencia (bdquopoegraveMe qui a trAverRseacute lrsquoatlantiquErdquo) unde s-a plecat de la bdquotraducereardquo sursă (versiunea fran-ceză a textului rdquoHow My Grandfather Became Part of This Storyrdquo) Textul a fost re-generat ca mezostih (o formă bdquoinventatărdquo și utilizată de John Cage ndash icircnrudită cu diastihul lui Jackson Mac Low ndash și transferată icircn mediul digital de mIEKAL aND și alții) Mezostihul de aici este dublu și a implicat

o serie de constracircngeri sursă de convergențe surprinzătoare

Erudiția lui Chris Tănăsescu icircn domeniul poetici-lor este monstruoasă Eforturile lui creative ne arată că dacă ne-am dorit o lume informatizată atunci trebuie să tragem ultimele consecințe Arta a fost permeată și reformulată de noile instrumente de generare de creierele virtuale Rezultatele nu sunt deloc dezamăgitoare oricacircr ar stracircmba din nas unii tradiționaliști Dovadă un fragment din textul Johannei Drucker bdquoEcoLaLia selecție ne-naturală ndash condusă procedural Startrdquo bdquoAutomatele se icircnmul-țesc Apar sinistre figuri canibalice dintru-nceput Memele morfo zoice se divid și conduc pămacircntul Restart Zvacircrlugele canibale conduc pămacircntul Proto-memele se icircnmulțesc icircntr-o stare primordi-ală Condițiile inițiale divid pămacircntul Automatele icircși fac de cap Totul este haos și combinații primor-diale Memele celulare icircși automatizează condițiile de start Cacircmpul de entropie generează pămacircntul Organismele de primă generație cad și se ridică din nou Strigătele lor se aud toată noapteardquo

Impresia este că privim la microscop creația unui alt univers hic et nunc

Noi poeți bdquoamericanirdquo poeți străini (antologie asamblată computațional) bdquoUSrdquo Poets Foreign Poets (a computationally

assembled anthology) București Editura frACTalia 2018

Transilvania din cuvinte 1918-2018 Antologie dedicată Cen- tenarului Marii Uniri ediția a doua adăugită și revizuită are un

număr aproape dublu de pagini față de cea dintacirci ediție Despre ce este această nouă ediție și care este rostul ei explică Irina Petraș (realizatoarea acestui proiect) icircn Nota care deschide volumul pe care o inserăm aici

bdquoTransilvania din cuvinte e continuarea firească a Clujului din cuvinte dar şi a Clujului din poveşti a Clujului din legende a Lu- minii din cuvinte a albumului 100 de ani de viaţă literară tran-silvanăhellip Toate antologii pe care le-am gacircndit şi editat din 2005 pacircnă astăzi (pot fi răsfoite pe site-ul wwwuniuneascriito- rilor-filialaclujro la secţiunea Editoriale) Viaţa literară la Cluj va avea anul viitor cacircnd Filiala clujeană icircmplineşte 70 de ani de exis- tenţă o ediţie aniversară ndash Viaţa literară transilvană icircn ima- gini Pentru ediţia a doua din Transilvania din cuvinte am reţinut din precedenta eseurile studiile memoriile evocările aşadar textele cele mai apropiate de subiectul aniversării centenare şi le-am adăugat altele pe aceeaşi temă Scrise de scriitori socio- logi istorici etnologi ele readuc icircn actualitate detalii importante din istoria noastră şi puncte de vedere competente şi ferme Am păstrat şi o secţiune de evocări mai pronunţat sentimentale Calde mulţumiri tuturor celor care au contribuit ndash cu texte fotografii documente ndash la buna alcătuire a acestei cărţi de istorie şi literaturărdquo

38

ST

EAUA

11-

122

018

La icircmplinirea celor optzeci de ani Mircea Braga este aniversat icircn lumea literară prin două volume de eseuri impresii și amintiri Mircea Braga

icircn mijlocul utopiei culturale asumate (Editura Aeternitas 2018) sub coordonarea Dianei Cacircmpan și Festschrift Mircea Braga ndash 80 (Editura Aeternitas 2018) coordonatori Gabriela Chiciudean și Cristina Matilda Vănoagă O aducere aminte și un omagiu din partea prietenilor a cole-gilor ori a unor foști studenți față de cel care le-a fost le este apropiat ori maestru și mai cuprinzător poate spus icircn sintagma unuia dintre ei bdquoființa-de-culturărdquo alături de care au crescut

Icircn spatele caracterului omagial și a numelui căruia i se adresează relevanța celor două volume constă icircn a fi conturat un portret biografic afectiv și o schemă a recepției critice a scrierilor celui aniversat După cum se poate ghici volumele sunt incomplete și nesimetrice dar cu atacirct mai sugestive icircn a arăta tocmai spațiile icircn care figurii celui omagiat i se găsește o justificare icircn interiorul unei idei ori tradiții culturale Icircn cazul lui Mircea Braga așa cum reiese din textele semnate de coordonatorii celor două volume relevanța nu e icircn a fi scris despre clasici tradiționaliști ori despre Nietzsche despre geografiile literare ori despre rolul criticului ci icircn icircncercarea și reușita de-a se desprinde de o abordare bdquomumificatoarerdquo a literaturii și a privi icircn funcție de o evoluție a sensibilității estetice

Dacă primul volum este icircn totalitate bdquocu și despre Mircea Bragardquo sub semnul afirmației că a crede icircncă icircn supremația prin cultură nu e depar-te de privirea unui utopist cel de-al doilea cuprinde și o secțiune de literatură plus studii cu tematică liberă care urmează tocmai imboldul critic al profesorului Mircea Braga icircnscriindu-se icircntr-o revizitare a unor cărări umblate dar cu niște pași ai contemporaneității ai lumii de acum

80

texte de E A Rus

aniversare Mircea Braga

39

ST

EAUA

11-

122

018

Prin volumul dedicat modelului său Liviu Rusu Adevăr și valoare (Editura Școala Ardeleană 2018) Vasile Voia poartă un dialog

icircn scris cu ideile și valorile celui care i-a fost profesor Icircncepute și structurate sub forma unei monografii scrierile despre Liviu Rusu de la considerațiile estetice ale acestuia icircn general și ale poeziei popu-lare romacircnești icircn particular ale raporturilor dintre lirica lui Eminescu și filosofia lui Schopenhauer ori a reconsiderării importanței lui Maiorescu la preocupările de factură comparatistă capătă treptat prin prisma raportării aspectul unor scrieri icircn spiritul lui Liviu Rusu icircn care ideile acestuia din urmă nu sunt doar obiectul unor comentarii și repoziționări critice ci devin suportul unor noi posibile demersuri Caracterului polemic al profesorului i-a luat locul modestia discursivă a discipolului

Intersecții comparatiste contemporane Studii dedicate profesorului Vasile Voia (Editura Școala Ardeleană 2018) volum coordonat de Mihaela Ursa adună nu mai puțin de douăzeci și nouă de eseuri studii recenzii și evocări ale unor bdquocomparatiști romacircni contempo-ranirdquo Făcacircnd abstracție de structura volumului două sunt articula-țiile majore și de interes icircn domeniul disciplinei pe care le surprinde colecția de față O dată perspectiva a ceea ce icircnseamnă literatura comparată istoria metodologia și scopul ei corpusul principal constituindu-se icircn jurul scrierilor lui Vasile Voia Icircn al doilea racircnd există și demersuri cu direcții diferite iar icircntr-o a treia secțiune studiile propriu-zis literare care prin obiectul lor nu mai propun o dezbatere a disciplinei dar sunt produsul unor gacircndiri și perspective asumate drept comparatiste

80Vasile Voia

40

ST

EAUA

11-

122

018

Julian Barnes ordmi bdquosentimentul sfacircrordmituluirdquo

Virgil Stanciu

Romancier esenţialmente citadin Julian Barnes a știut să imprime prozei sale o turnură expe-

rimentală aderacircnd tacit la premisa formulată de John Barth cum că toate poveștile au fost deja scrise iar creatorilor de ficţiune nu le rămacircne decacirct să le rescrie dacă este posibil icircn cheie ironică Sau icircn ultima perioadă pe un ton elegiac Rescrierea la Barnes merge de la recompunerea biografiilor (a lui Flaubert icircn cel mai celebru roman al său Papagalul lui Flaubert a lui Arthur Conan Doyle icircn Arthur amp George) la propunerea unor macroviziuni inedite asupra istorei (The History of the World in 10 frac12 Chapters) sau a organizării statale și sociale (England England) Icircntre ele scurte romane despre viaţa suburbiilor și a tinerimii londoneze (Metroland Before She Met Me etc) scrise cu sensibilitate la detaliu și cu fină analiză psihologică Aria tematică preferată și frecventată de Julian Barnes rămacircne aceeași icircn toate scrierile sale icircntrebări esenţiale și existenţiale despre viaţă și moarte realitate și vis uitare și rememorare istorie și prezent Cărţile sunt construite cu economie și precizie (reverenţă icircn faţa autorului preferat Gustave Flaubert) icircntr-un stil de o mare forţă evocatoare Frazele scurte și icircncărcate de semnificaţie ale lui Barnes au impac-tul versului liric tonul este perfect adecvat subiec-tului Pe deasupra impresionează logica riguroasă a scriitorului capacitatea sa de a relaţiona faptele iscusinţa cu care icircntoarce pe faţă și pe dos inciden-te situaţii sau stări icircnfăţișacircndu-le icircn plenitudinea semnificaţiei lor

După moartea soţiei sale Pat Kavannagh (care i-a slujit de muză dar și de agent literar și prim critic) o atmosferă [bdquomoodrdquo] sumbră icircnvăluie cele mai recente scrieri ale lui Julian Barnes Dovada sunt Nothing to Be Afraid Of cu abordarea intelectuală a fenomenului morţii nuvelele din Puls și romanul scurt The Sense of an Ending laureat cu Man Booker Prize icircn 2011 Obsesia sfacircrșitului plutește peste toate aceste scrieri ca un linţoliu (ea a existat dar mai bine echilibrată de alt fel de ingrediente și icircn romanele precedente dacă ne gacircndim bunăoară la tribulaţiile lui Geoffrey Braithwaite naratorul din

Papagalul lui Flaubert după dispariţia partenerei sale de viaţă) Și icircn aceste scrieri găsim icircnsă cu toată morbiditatea lor icircntrepătrunderea dintre real și imaginar nevoia acută de a rearanja perspectiva asupra istoriei dorinţa de a descoperi autenticita-tea existenţei de a elucida misterele trecutului

După un necaracteristic roman politic The Noise of Time (2016) ilustracircnd ndash prin recursul la icircncă o ficţiune biografică viaţa compozitorului rus D Șostakovici ndash conflictul dintre spiritul creator și strivitoarea putere sovietică totalitară (geniul și tiranul) Julian Barnes revine la tematica oarecum minoră icircn orice caz preocupată icircntr-un grad mai icircnalt de destinul personal și psihologia individului din microromanele susmenţionate cu The Only Story (2018) de curacircnd publicat și icircntr-o versiune romacircnească datorată unui traducător priceput și bun cunoscător al universului lui Barnes Este un roman despre viaţă și moarte despre trăirea plenară a fiecărei ore despre puţinele bucurii ale unei existenţe despre efectul amorţitor al trece-rii timpului despre retrospecţie introspecţie și rememorare care conduc inevitabil spre o rese-tare a datelor și o nouă interpretare posibilă a lor Canalizată dinspre prezent icircnspre trecut icircmpletind persoana icircntacirci reportericească adresarea directă și ich-erzahlung-ul proza din acest roman face posibilă compararea lui Barnes cu Ian McEwan (contemporanul dar nu și rivalul său de vreme ce scrie atacirct de diferit) cel din ultima secţiune a roma-nului Atonement (Ispășire) Este de fapt o istorisire de dragoste destul de originală Icircn concepţia lui Barnes orice om are icircn viaţa sa o singură poveste pe aceea a adevăratei iubiri generatoare de extaz fericire tristeţe și durere autentice bdquoCei mai mulţi dintre noirdquo ndash spune naratorul lui Barnes ndash bdquoau de spus o singură poveste Asta nu icircnseamnă că ni se icircntacircmplă un singur lucru icircn viaţă ndash se petrec nenumărate icircntacircmplări pe care le transformăm icircn nenumărate povești Icircnsă una singură contează cu adevărat pe una singură merită pacircnă la urmă s-o spuirdquo (p 11) Dar imediat vin și precizările auto-rului treaz și responsabil bdquoDacă asta e singura ta

PUN

CTE

CA

RDIN

ALE

41

ST

EAUA

11-

122

018

poveste [] icircnseamnă că ai spus-o și ai tot spus-o cel mai des deși ai făcut-o ca icircn cazul de faţă numai pentru tine De aici și icircntrebarea următoare oare repovestirile astea te aduc din ce icircn ce mai aproape sau te icircndepărtează din ce icircn ce mai mult de cele icircntacircmplate Nu prea știu Un mod de a verifica ar fi dacă pe măsură ce trec anii ieși mai bine sau mai rău din poveste Dacă ieși mai rău s-ar putea să icircnsemne că ești mai sincer Există pe de altă parte pericolul să devii antieroic cacircnd privești icircn urmă faptul că te arăţi icircntr-o lumină mai proastă decacirct cea reală poate fi o formă de laudă de sine Așa că va trebui să fiu foarte atentrdquo(p 12) Un plan de strategie narativă in nuce combinacircnd elementele compoziţionale cu gacircndirea de ordin metanarativ

Unica poveste a acestui bărbat acum icircnaintat icircn vacircrstă narator homodiegetic pe numele său Paul (dezmierdat bdquoCasey Paulrdquo icircntrucacirct pentru femeie este un fel de studiu de caz) icircncepe icircntr-o localita-te din apropierea Londrei cam cu cincizeci de ani icircn urmă adică prin 1960 La clubul de tenis unde este acceptat ca membru provizoriu o cunoaște pe doamna Susan Macleod considerabil mai vacircrst-nică decacirct el de care se icircndrăgostește inescapabil după un scurt flirt icircn care ea icircl cam joacă pe degete E o femeie experimentată icircn amor iar Barnes descrie cu delicateţe și cu oarecare duioșie atuurile și micile stratageme cu care icircl icircnrobește pe Paul Acesta devine un fel de prieten al familiei avacircnd o prezenţă asiduă icircn casa Macleod și fiind acceptat de soţul lui Susan Gordon un personaj taciturn și ciufut cu o psihologie indescifrabilă dedat uneori la răbufniri de ciudă și violenţă Pe Casey Paul icircl preocupă deontologia iubirii icircn aceeași măsură icircn care analizează aspectele morale etice și sociale ale acesteia și diferenţele icircntre concepţia despre amor a generaţiei sale și a generaţiei părinţilor bdquoAm fost icircmpreună ndash și vreau să spun chiar sbquoicircmpreunărsquo ndash cam zece sau doisprezece ani icircn funcţie de momentul cacircnd icircncepi să numeri și de cel cacircnd te oprești din numărat Iar anii aceia au coincis cu ceea ce ziarelor le plăcea să numească Revoluţia Sexuală un timp al [ ] plăcerilor imediate și al legăturilor libere și fără conștiinţa vinovăţiei cacircnd desfracircul profund și ușurătatea sentimentală ajunseseră la ordinea zilei Prin urmare aţi putea spune că relaţia mea cu Susan s-a dovedit la fel de jignitoare pentru normele noi și vechirdquo (p 69) După vreo trei ani eroul lui Barnes icircși părăsește părinţii cu toată deza-probarea acestora iar Susan icircși părăsește bărbatul Se stabilesc la Londra bdquoAm rămas icircmpreună ndash adică sub același acoperiș ndash zece ani sau ceva mai mult După aceea am continuat s-o văd regulat Icircn ultimii ani ceva mai rar Cacircnd a murit cu cacircţiva

ani icircn urmă a trebuit să accept că partea cea mai vitală a vieţii mele se icircncheiaserdquo (p 112) Se icircntacircm-plă lucruri esenţiale divorţul ei icircnfruntări fizice cu Gordon Macleod icircncercări de rupere a vrăjii cufundări icircn stupoarea alcoolică Vocea anonimă a moralistului anonim icircl previne bdquoAi douăzeci de ani și ești complet nepregătit pentru o asemenea situaţie [ ] Ești pe cont propriu Icircncă nu ai teorii despre viaţă icirci cunoști doar cacircteva plăceri și dureri Cu toate acestea crezi mai departe icircn iubire și icircn ce poate să facă icircn felul cum poate să transforme o viaţă ba chiar vieţile a doi oameni Crezi icircn invul-nerabilitatea iubirii icircn tenacitatea ei icircn capacita-tea ei de-a icircnvinge orice adversar De fapt asta e singura ta teorie despre viaţă [] deocamdatărdquo (p 159) Legătura celor doi continuă dar iubirea nu mai este pasională Casey Paul icircnvaţă că există sex bun și sex prost dar constată că al lui este un sex trist Are și o idilă cu o femeie de vacircrsta sa Paula care icirci va deveni ulterior confidentă Susan intră icircntr-o depresie profundă se internează de multe ori cade icircn patima beţiei Gordon Macleod moare Susan decade tot mai mult fizic și psihic pacircnă la inevitabilul sfacircrșit amar care icircnseamnă totuși o eliberare pentru Casey Paul

Singura poveste este și o meditaţie despre timp și memorie precum și o ilustrare a cuvintelor lui Samuel Johnson folosite de Julian Barnes drept motto bdquoRoman o povestioară icircn general de iubirerdquo

Julian Barnes Singura poveste traducere din limba engleză de Radu Paraschivescu București Editura

Nemira 2018

PUN

CTE

CA

RDIN

ALE

42

ST

EAUA

11-

122

018

Rezidenthorna

IULIA PANAtildeSe pregătea să coboare din tren Dintr-un drum

din care nu s-ar fi oprit niciodată atras de magnetismul unei traiectorii necunoscute Oare unde se opresc șinele de tren Călătorea de multe nopți căci zilele le icircnșiruise icircn carnetul de notițe iar nopțile icircl icircnsoțeau icircntr-o desfătare comună prin tubulatura timpului

Dar ce tren Ar fi trăit toată viața icircn comparti-mentul lui protejat ca icircntr-o burtă mare metalică și alunecoasă Se definea ca un călător perfect icircn propriile-i povești nescrise icircncă Tocmai citise icircntr-o revistă un studiu cum că icircn icircntreaga lui viață omul consumă șase ani visacircnd S-a gacircndit o clipă să le trimită un text pe care l-ar fi icircnceput așa (să-i contrazică) bdquoToată viața mea e un vis icircn visrdquo

S-a dezmeticit brusc cu bagajele lacircngă el A coboracirct din tren trezit de propria-i voce care icircntre-ba unde se află Pe coridor cineva i-a strigat ca un răspuns telepatic Chatham

Peronul era foarte curat Vreo doi oameni și un copil dar ce copil Soarele de pe cer icircl luase icircn vizor

Nimic nu icircl stacircnjenea nici azuriul cerului cu nori mari de melană pe care dacă aripi ar fi avut și-ar fi culcat capul obosit nici lipsa țigărilor Tot timpul icircl avea ocupat cu sine deși icircn sinea lui mai avea un loc doar pentru o mică ființă vie care să-i umble la sertărașele secrete Căra după el un sac marinăresc cu haine și o geantă ciudată din piele groasă pătrățoasă ca de mecanic icircn care se icircngră-mădeau fără să se suporte obiecte de igienă cărți caietul de notițe și multe foi amestecate Ce avea să se icircntacircmple icircn acea zi nu fusese prevestit cu nimic nici măcar incidentul din gară unde dăduse nas icircn nas cu acel copil Un copil de o uracircțenie nemaiicircn-tacirclnită cu o figură ce-i rămase pe retină ca neuita-tul abțibild de pe geamul trenului pe care icircl citești mereu icircntrebacircndu-te la ce folosește

Așa era și copilul pericoloso sporgersi piele și os de porțelan Prin pielea albă și icircntinsă puteai admira striațiile și fibrele mușchilor siajul

sacircngelui prin vene sau capilare și chiar osatura icircncă icircn formare L-a privit ca la microscop studiindu-i pigmenții tegumentul curiozitatea lui reflectacircn-du-se icircn retina translucidă

I-a zacircmbit ștrengărește să atenueze felul icircn care se uitase la el nepermis de mult dar copilul se repe-zise brusc cu ochii lui transparenți și icircnlăcrimați spre un adult Barbatul și-a icircntors brusc privirea era un albinos autentic pe care Daniel l-a salutat icircn fugă cu un zacircmbet icircncremenit Acum se simțea deraiat icircn micul orășel ca un vagon desprins de garnitură un vagon plutitor pe șinele ca două brațe de racircuri Trenul oprise lin ca o șoaptă pe buza unui pahar cu apă icircn minuscula gară cu o clădire de lemn verde ce-i amintea de jocul Monopoly și pierderile de active ce-i făceau mai tot timpul un gol imens icircn visteria de hacircrtie Acum plutea cu buzunarul gol de-adevăratelea dar convins că va reuși imediat să-și găsească un loc de dormit ieftin poate chiar gratis Viața lui se consumase pacircnă icircn clipa de față ca un scenariu scris de un debutant (optimist) icircn non-fiction story

Geanta grea icirci icircnroși palma macircinii drepte Se gacircndea să nu facă cumva o icircntindere muscula-ră mai avea de scris și icircn seara asta destul ca să scape de deadline Cămașa mov pe talie icirci sublinia suplețea era o rămășiță a trecutului ușor estom-pat dar glorios de manechin Era manechin de cămăși Prezenta doar cămăși pentru că nu avea icircnălțimea regulamentară pentru jocul pe podium Asta icirci icircntărise totuși stima de sine se știa atrăgă-tor și icirci adusese și un stoc de cămăși icircn garderobă Pe sub pacircnza mulată bicepșii dansau la fiecare mișcare și venele umflate pompau icircn trupul tacircnăr sacircnge amestecat și pasional Moștenirea era dublă mama sacircrboaică tatăl italian un cocktail de tip Casanova Avea trăsăturile creole o mustăcioa-ră și spracircncenele conturate ochii migdalați un sex-appeal căruia cu greu i s-ar fi rezistat

Icircn cale i-a ieșit primul bar din oraș o raritate nu mai văzuse așa ceva Ursul alb icircmpăiat de la intra-re icircl icircntacircmpină cu o gură largă și cu un șir de dinți deja icircngălbeniți de timp aproape putrezi Alături o chiuvetă veche de o sută de ani pusă icircn vitrină dintr-un motiv de neexplicat poate doar valoarea ei sentimentală să-l fi determinat pe proprietar să o posteze pe suportul de marmură ca pe un obiect de mare preț S-a așezat pe un scaun icircnalt din lemn și a cerut sec o bere Și-a rotit ochii un tur de scanare și marcare de teritoriu I-au sclipit și a mulțumit amabil tinerei barmane deși ea nu i-a prea surprins mișcarea mustăcioarei din pricina ochelarilor cu dioptrii adacircnci care icirci cuprindeau jumătate din față De altfel blondă ochi albaștri tipic americancă Ce

43

ST

EAUA

11-

122

018

prozatilde

curios icircn bar erau multe prea multe rafturi cu cărți Cărțile icirci provocau o stare oarecum confuză pornită din icircncricircncenarea cu care nu reușise să-și publice decacirct o plachetă de versuri și aceea pe banii lui Visa la cartea vieții ndash un roman la care scria de-o veșnicie paginile păreau curpinse de farmece voodoo cum reușea să icircnchege un capitol jumătate dintre ele se autoștergeau din computer doar cacircteva rezistau Ăsta era motivul pentru care veșnic avea foi carne-țele și caiete pe care icircși continua pedeapsa divină adnotacircnd idei icircntacircmplări și cel mai des poeme triste și romantice Auzise de poemul bdquoagrippardquo un poem lung semi-autobiografic și electronic al lui William Gibson bdquoprofetul icircntunecatrdquo al cyberpunk-ului unul din scriitorii lui preferați Gibson scrisese poemul despre natura eterică a amintirilor și icircl publicase pe o dischetă de 3 12 inch ce se auto-distrugea pe măsură ce se afișa textul pe computer Icircl marcase profund și icirci icircntărise și mai mult ideea de a avansa o teorie a poemelor-fantomă Pentru el fiecare icircncercare era o neputință dureroasă Și totuși reuși-se ceva impresionase un om și acesta icircl acreditase Acum se zărea un nou icircnceput

Undeva la cacircțiva kilometri exista o rezidență literară Daniel știa că acolo trebuia să ajungă acolo icirci era locul dar venise cu o săptămacircnă icircnain-te din motive sentimentale Cu un an icircn urmă icircn orașul lui cunoscuse o americancă O sunase și ea foarte relaxată icircl invitase acum la ea icircnsă ajuns la destinație descoperise că primise o adresă falsă Ei ce nașpa A suferit cinci minute apoi gacircndul lui s-a icircndreptat spre supraviețuire ce să facă Deja se obișnuise cu toate categoriile de oameni Prin el sentimentele se scurgeau odată cu sacircngele icircl hrăneau apoi avea nevoie de altele mai intense capabile de inspirație A plătit berea a macircncat pe furiș o cireașă luată de pe buza unui pahar de cocktail golit de cineva cu cacircteva clipe icircnainte A respirat și și-a icircndreptat ținuta zacircmbind cu privi-rea eliberată de tristețea mărturisirilor mentale și icircnhămat la cele două genți a salutat barmana și ursul alb Ați văzut filmele lui David Lynch Orașul acesta putea fi decorul unui nou film O singură stradă icircncremenită icircntr-un timp atacirct de personal că nu ai mai fi icircntacirclnit nicăieri așa ceva Magazine pline de praf de parcă nimeni nu le mai călcase pragul și case parcă mute și surde nelocuite de o veșnicie Doar două copile mulțumeau nu știu cui strigacircnd thanks ndash poate unor stafii vizibile doar pentru ele icircn goana lor pe biciclete Ce bizar oameni nu erau sau poate nu-i vedea el Iar s-a icircntrebat unde mă aflu și-a mai citit biletul de tren icircncă o dată Era ok scria Chatham ăsta era orașul așa era scris și pe pancarta de la intrare

Se lăsă ușor pe marginea trotuarului respiracircnd adacircnc ca la un atac de panică Poate chiar avea un atac de panică Nu era doar oboseala și greutatea genților purtate de două zile icircntregi prin aeropor-turi și gări Dar nu-l stacircnjenea nimic Trase aer adacircnc icircn piept icircn lipsa unei mult dorite țigări

ndash Ești bine auzi icircn spatele lui un glas tipic american

ndash Mda Caut un hotel ieftin unde să dorm vreo cacircteva zile

ndash Ești cu ceva treabă pe aiciPacircnă să-i răspundă individului care părea un om

normal văzu ceva de-a dreptul neobișnuit Acesta purta după el icircntr-o lesă bătută cu pietricele sclipi-toare un cacircine da dar icircmpăiat Picioarele-i tocite arătau că fusese plimbat icircn starea asta mai mult decacirct trăise

ndash M-ați putea ajuta bacircigui icircn loc de altceva Nu cunosc orașul

Cu o privire seacă omul se icircntoarse și din mișcarea ușor bruscă icircmpăiatul se răsuci și ateriză pe o parte Daniel icircncremeni

ndash E un hotel mai sus pe partea dreaptă icircn fața teatrului cinematograf icirci aruncă omul vorbele aplecat peste cacircinele mumie din care ieșea un soi de praf amestecat cu ceva fire de păr

Simți un val de greață ce-i apăsa stomacul ndash Să vă ajut icircngacircnă slab abia perceptibil ca și

cum gacircndul i-ar fi ieșit ușor pe gură fără aprobarendash La ce Nu vezi că am un cacircine cu mine Nu

sunt neajutorat cacircinele hmm se icircntoarse pe cele patru picioare și mai că și lătra sau era un lătrat pe undeva icircn depărtare omul ridică brusc aparatul de fotografiat de la gacirct și-l fotografie cu gesturi sigure de fotoreporter Icircl luă prin surprindere dar frica icircl țintuise și cu greu aproape icircn slow-motion reuși să-și miște un picior apoi pe celălalt dar cu privirea și racircnjetul exact ca la pozat

Se depărtă icircncet cu spatele cu pași mici privind la ciudatul tandem Clipi de cacircteva ori și apoi se icircntoarse și urmări linia străzii principale a orașului un bdquobulevardrdquo de circa un kilometru

44

ST

EAUA

11-

122

018

Pe malul racircului Hudson apusul e un spectacol iar Daniel intră icircn raza roșiatică a apusului exact icircn dreptul micului hotel icircncă bine conservat

Ușa se deschise atacirct doar cacirct să pășească și neașteptat un bărbat arătos icircl icircntacircmpină

ndash Bine ați venit icircn minunatul Chathamndash Bine v-am găsit zise Daniel icircncacircntat de primi-

re dar brusc icircși schimbă zacircmbetul icircntr-o grimasăTot holul hotelului era plin de animale și oameni

icircmpăiați Ah nu numai animalele erau icircmpăiate oamenii erau așa de bătracircni icircncacirct păreau icircmpăiați

Stracircnse din ochii să se obișnuiască cu lumina filtrată de ferestrele mici cu zăbrele deși icircn lobby era și un luminator icircn tavan din care lumina se scurgea fin peste obiectele vechi

ndash Doriți să ședeți la noi ndash Cam cacirct costă o cameră aș vrea să stau cacircteva

zile Sunt icircn trecere spre Eden ar fi vrut să spună dar icircși icircnghiți vorba

ndash Ah suntem cel mai bun loc pentru tranzit avem chiar o ofertă specială pentru călători ca tine Și prețul este spunem noi pe măsură

ndash Adică Daniel ridică și din spracircnceană și din mustăcioară știa că așa cucerește pe oricine

ndash Avem două variante 30 de dolari pe noapte camera single sau 15 dolari pe noapte icircntr-o cameră icircmpărțită cu altcineva

ndash Oh calculă repede și icircși dădu seama că nu prea s-ar fi descurcat

ndash Dar ceva de lucru aș putea găsi pe aici Pacircnă mă hotărăsc cu camera

Domnul acela avea cel mai frumos costum pe care icircl văzuse pacircnă atunci doar că era prea vintage pentru el Parcă citind-i gacircndurile acesta icircși scutu-ră o scamă imaginară și icircși prinse cele două revere icircnguste și aproape teatral rosti

ndash La ce vă pricepeți dumneavoastră stimate călător

ndash Păi știți eu sunt scriitor Aș putea să scriu la un ziar local sau să comentez la radio să vă scriu niște texte pentru reclame sau să vă gestionez pagina de facebook dacă aveți zise Daniel tără-gănacircndu-și ultimele cuvinte gacircndindu-se dacă nu cumva a exagerat cu facebook-ul

ndash Hmmm Dragă domnule orașul acesta poate nu ați aflat dar este un oraș plin de scriitori

Poate vreți să citiți monografia orașului și certificările de Guinness Book orașul care a avut cele mai multe mori și fabrici de hacircrtie știți cacircte Cincizeci Și avem cinci ziare locale și două reviste literare trei posturi de radio probabil și ceva revis-te pentru copii Evident că veți găsi ceva de făcut

Părea că nu aude bine părea că e icircntr-o nuvelă citită demult cacircnd sf-ul era la modă

ndash Voi lua o cameră de 15 dolari știți vin din Europa șihellip

ndash De unde Din Europa Mai există acest conti-nent auzi o femeie icircmpăiată vorbind

ndash E o glumăndash Nu nu e glumă Eu am fost reporter de război

spuse bătracircna și din gură icirci ieși o bulă de aer ca un balonaș de spumă Nu s-a scufundat

Daniel se frecă la ochi unde nimerise Mai bine să iasă afară la aer să respire

Dar ușa hmm ușa hotelului unde e Simți un elevator invizibil care-l ridică icircn aer odată cu privirea bătracircnei și a stimabilului domn presupus recepționer al hotelului De sus aproape de cer altfel arăta holul hotelului era sclipitor n-ar fi știut cum să explice asta dar așa simțea și din plin o uriașă relaxare

[fragment]

Urcă icircn vagon cacircțiva posibili călători guralivi pe unii icirci clatină anii adunați icircn mădulare

greutatea bagajelor vorbesc tare șușotesc se icircmbrățișează unii coboară grabnic Vagonul se umple rămacircn totuși locuri libere Printre ultimii intră un bărbos icircmbrăcat cu cămașă crem apreta-tă la gulerul căreia scacircnteiază un fluture viu fixat cu bold cu costum maro impecabil cu pantalonii călcați ireproșabil ale căror dungi prelungi par lame de baionetă Pantofii ascuțiți sunt din piele de căprioară aceeași culoare au șosetele lui și cercelul din urechea dreaptă Trufaș duce pe umărul stacircng un sac icircnnegrit de vremea care sălăsluiește icircn el

Pășește liniștit pacircnă la mijlocul vagonului apoi se rotește lent icircn jurul propriei axe să se convin-gă cei prezenți că dragii lui pantaloni sunt rupți icircn fund cum icircl obligă moda nouă mai precis

Singuratildetatea din vagon

MIRCEA IOAN CASIMCEA

45

ST

EAUA

11-

122

018

jumătate este cusută icircn cacircteva locuri cu sfoară cealaltă jumătate lipsește cu desăvacircrșire Cade cu fesele pe pardoseala curată se vaită de efectele minore ale căzăturii Brusc murmură un cacircntec fără cuvinte tandru dă la iveală din sac o broas-că țestoasă și doi șoareci albi dolofani Broasca țestoasă icircși scoate capul apoi picioarele de sub scutul carapacei icircși leagănă capul cu neașteptat șiretlic icircn ritmul icircn care stăpacircnul elegant icircncepe un cacircntec vesel susținut de limba vioaie icircnvacircrtită icircn gură lipită ritmic de cerul gurii Lovește hotăracirct icircn poditura vagonului și cacircntă dezinvolt bdquohellip arama veche tabla veche foarfeci veche cuțituri veche zdranganele fandosele ale stricam ale reparam coada la căței puneam sculă la voi toți dregeam schimbamrdquo

Cacircntecul continuă fără cuvinte personajul rămacircne pe locul de sine stabilit Chelnerul trenu-lui vine dinspre vagonul-restaurant ține ferm cu două macircini tava uriașă plină cu pungi pungulițe cești un papagal care oferă oricui un bilețel cu text indescifrabil despre viitorul fiecărui curios Pacircnă la urmă bilețelele acoperă spațiul dintre banchete Chelnerul zăbovește lacircngă bărbosul aflat jos ridică ușor tava cu ambele macircini și sare destins peste acest bărbat liniștit și peste animalele neliniștite Bărbatul cu tava nu este asaltat de onorata clien-telă motiv să plece spre următorul vagon care de fapt nu se zărește Bărbatul elegant scutură sacul din el erupe miros grețos icircși acoperă capul cu sacul și izbucnește icircn hohote de placircns

Călătorii emit semnale de nerăbdare Plutește zumzet neliniștit un telefon mobil urlă și se apropie de buzele unei doamne tinere Buzele se deslipesc icircn strigăte daaa da-dahellip simu da-dahellip daaahellip lărilehellip da-da-daa niicihellip ha-ha-ha ohellip ohohellip ho-ho cacircțihellip cacircțihellip ioi-ioi daahellip superhellip peste golplinhellip mișto cu superhellip peste hellip glu-gluhellip peste super haaahellip daa-da cacircrhellip cacircr ho-ha-da daaa ho-da cacircr-cohellip oleu siigurhellip ioi mai mult ca superhellip ooh pacircrhellip ha da-da-dahellip pacircrlit ziceamhellipdaa lionți uiu-iuhellip cacircrlionțihellipsiihellipda-da-dahellipdacirchellip

Un tacircnăr are cabluri icircn urechi pe genunchi sălășluiește laptopul deschis și citește cu glas tare Lumea se icircmparte icircn două de aceea se icircndoiește Lumea icircși croiește drumul și se icircndoiește fiindcă drumul e o punte care balansează Pe punte crește iarbă deasă iarba se revarsă icircn altă iarbă icircntr-un nefertil orizont

Elegantul domn vacircră animăluțele icircn sac și se retrage spre capătul vagonului eu privesc conster-nat și amuzat totodată turul jalnic al pantalonilor săi impecabili Pe plafonul vagonului stă lipită o femeie filiformă o doamnă cu pălărie albă cu

bluză icircn carouri cu fustă scurtă cu chiloți albi mai lungi decacirct minijupa Sub brațul stacircng stracircn-ge o poșetuță De după o banchetă iese anevoie un june zacircmbăreț semnalizează cu macircinile cu mușchii faciali cu privirea că totul este icircn ordine Icircși aruncă privirea icircn sus și o icircndeamnă pe doamnă icircn patru limbi să vină lacircngă el Ela tuca ghilburda vino-n coace idi suda Doamna coboară liniștită și zacircmbește la racircndu-i El așează pe jos un teanc de cărți ea le amestecă anevoie flăcăul se prăpădește de racircs și după un timp de suspans icirci atrage atenția că obiectele sunt pentru cititori nu pentru Popa Prostu După această precizare doamna răsfoiește smerită o carte o icircnchide sărută prima copertă și o stracircnge la piept El racircde afirmă că nu mai ține minte literele Ea scoate din poșetuță un creion chimic și o coală de hacircrtie se icircntind amacircndoi pe burtă ea icircși albăstrește limba cu creionul și icircl ajută astfel să-și amintească alfabetul

Doi tineri băiat și fată ușor trecuți de adoles-cență așteaptă fericirea pe o banchetă Nu au răbdare de aceea dau din coate caută cu palmele cu degetele El constată plăcut surprins că domni-șoara nu are sutien Jean Jacques Rousseau afirmă din Secolul Luminilor că fericirea unui individ normal se manifestă prin efortul de a-i face feri-ciți pe alții pe aceia care au nevoie cu adevătat de această stare admirabilă Părerile sunt icircmpărțite

O doamnă și un domn din preajma mea sufi-cient de spilcuiți au tăcut tot timpul tac icircn conti-nuare Domnul o privește icircncruntat pe aceea care este convinsă că vorbește la telefon Doamna de alături despre care eu cred că este soția domnu-lui dă capul pe spate și clipește de cacircteva ori Zgomotul roților se amplifică mecanicul fracircnează trenul staționează icircntr-o gară mică pe frontispiciul căreia un bec aprins inutil indică un carton alb pe care este menționat numele gării cu vopsea albă Fără importanță Apare conductorul și icircntreabă răstit cine coboară aici unde trenul nu are oprire dar a oprit totuși Un călător se ridică icircn picioare face un pas lateral și icircnalță picioarele pe racircnd să le

prozatilde

46

ST

EAUA

11-

122

018

dezmorțească icircși scutură antebrațele icircși masează coatele Conductorul fluieră trenul pornește și curge icircncet roțile zguduie șinele obosite Abia acum conductorul se furișează din vagon

Un tacircnăr bărbos cu ciurlan pe cap icircn loc de păr dă buzna icircn vagon și icircl tamponează cu rea credin-ță pe cel care icircși dezmorțește oasele icircn spațiul de trecere Se așează icircn fața mea și strigă

ndash Căscăunii Sunt niște gonflabili Nu mai circul cu huiduma asta numită de tine și de mine trenhellipVoi vedea După o pauză scurtă mi se adresează liniștit Mă domnule spovedește-te mie Cu ce-ai greșit să te așezi aicihellip pe locul ăsta Cu ce ai greșit

Eu icircmi icircnvălui fața cu boarea naivității zacircmbesc icircl privesc cu duioșie el icircntinde macircna stacircngă și așează palma moale pe umărul meu drept Cel cu laptopul pe genunchi și cu cablurile icircn urechi citește iarăși cu glas tare Omenirea nu se reduce la oameni Nici lumea nu se oprește la lumea asta Toți și toate evoluează spre icircncotro Mai scrie aici Tristețea devine balena sinucigașă din oceanul numit suflet Tacircnărul face pauză tușește icnit icircn final izbucnește icircn racircs Aaauzi Onomatopeele sunt maimuțele din vocabular Pricep eu că voca-bularul este vorbirea omului daa asteahellip aleahellip onoma-tohellip pe elehellip Asta icircmi place Convingerea boului este că el poartă doar jugul și că acesta trage plugulhellip Icircmi place plugul că are coarne ca boul

Bărbosul cu ciurlan pe cap icircși retrage lin palma de pe umărul meu icircmi mulțumește reverențios și glăsu-iește fără să se adreseze cuiva Tocmai am trecut pe la ministrul Zăronihellip Heehellip I-am cerut pămacircnt de două ori pămacircnt Pricepi icircntreabă pe nimeni proba-bil un personaj imaginat de el Dacă pricepi starea de fapt se petrece așahellip Cam așa O rază de suprafață rotundă și pămacircnt mult adus icircn căruța cu boi Să tot icircnalțe pălmașii pămacircntul cu tălpile să-l bătătoreas-că movilă macircndră și trainică să clădească Auzi Ia auziți Movilă de o sută de pași cu trepte și cu turlă Icircnțelegi De-acolo să privesc cum vin extratereștrii să anunț satele cacircnd sosesc eihellip Auzi Ascultă aici Petru Bumbac care adus-a groaza-n țară s-a zburlit rău de tot așa că domnul Zăroni a fost retrogradat urgent cu semnătură icircn regulă L-a hurducat amar-nic și l-a vărsat oblu-n grajdul de unde l-a-nălțat icircnainte Numai că n-a mai fost șef grăjdarilor

Domnul și doamna din apropiere continuă să tacă Periodic el oftează scracircșnește din dinți tușește ostentativ icircnghite icircn sec Doamna zacircmbeș-te și murmură cacircteva cuvinte din cacircntecul Dor de mamă auzit de la Făracircmiță Lambru Nicio frunză nu-i amară Ca mama de-a doua oară Domnul de alături zice cacircteva cuvinte din cacircntecul Șaraiman Drumul ți l-aș pietrui Tot cu flori și cu safiu Să

nu vii prea tacircrziu Ea icircl icircntrerupe șoptindu-i că-i este foame el trage tacticos dintre picioarele lui o traistă icircn burduhanul căreia se află pungi pline de multe mărimi și culori Patru palme se afundă icircn săculeț pungile se rostogolesc șușotesc cacircnd sunt scoase la lumină plesnesc bunătăți se revarsă icircn palme uscate apoi cu sfială icircn cele două guri larg deschise Maxilarele devin racircșnițe limba ndash harnic mestecău La picioarele lor pungile devastate se adună icircn grămezi acoperă două zone ale podelei firimiturile se icircmprăștie cu voioșie

După ce golesc traista domnul o scutură griju-liu o icircnfășoară scrupulos și o aruncă plictisit peste pungile schilodite Doamna ridică macircinile la verti-cală satisfăcută de macircncarea icircngurgitată cască și cacircntă două versuri ale ei pe o melodie din folclorul muzical Moșule te-aș icircntrebaAi să-mi dai să beau ceva Domnul racircde cu importanță pocnește din degetele ambelor macircini apoi dă la iveală altă traistă din care scoate un pet de mărime mijlocie cu lichid colorat desface atent dopul și icircn timp ce oferă sticla doamnei cacircntă mai mult recită Și ne-om face-un bordeieș Din crenguțe de cireșhellip Eu străin și tu străin Icircn bordei să ne iubim Doamna coboară macircinile la orizontală cuprinde cu ambele palme sticla plină o stracircnge să nu alunece de aceea lichid colorat se revarsă peste bluza icircnflorată motiv să se tacircnguie icircn cacircntec Din ochi negri lăcrima Din guriță-așa zicea Oof Doamne Doamnehellip Pătrunsă de ciudă stropește padimentul soarbe fără poftă și firește cacircntă Foaie verde nucă seacă Macircine toți recruții pleacă Domnul răspunde solemn Și mă duc și mă tot duc Pacircnă la izvor sub nuc E momen-tul cacircnd se ridică grăbit și pleacă la WC

Cel cu ciurlanul pe cap se placircnge că pacircnă la urmă nu i-a fost icircmplinită dorința că Zăroni este un păcălici fără fundament Se adresează doamnei care s-a descălțat de sandale și stă cu tălpile goale pe grămada de pungi mototolite

ndash Cu dumneata s-a icircndurat Ți-a făcut domnursquo Zăroni movilă

Doamna ridică umerii nu-l ia icircn seamă El continuă

ndash Da mie nu-mi trebuie movilă de pungihellip Marțienii nu se zăresc de pe movila de pungihellip Nici piticii din Piticonia

Celălalt domn se icircntoarce de la WC legănat de clătinatul vagonului cacircntă bine dispus murmură tainic Doamna lovește cu călcacirciul gol grămada de pungi și punguțe unele se icircmprăștie doamna icircl icircntreabă pe cel cu barbă și ciurlan cu chip de om ce dorește Domnul ei expiră satisfăcut și icircntreabă la racircndu-i sorbind-o din priviri

ndash Ce vrea

47

ST

EAUA

11-

122

018

ndash Nu știu ce vrea de la mine se oțărăște eaDomnul răspunde solemn cu abisală seninătatendash Parcă nu știi ce dorește un bărbat vacircnjosndash O Neofilule Neogrăbitulendash Zăroni m-a trădat M-a trădat Zăroni icircn

beneficiul vostruDoamnei icirci tremură zulufii de aceea izbucneștendash Mai lasă-l icircn pace pe acela Ce ai cu el A fost

deștept scos de la grajdurile lui Grozahellip Bumbac cum icirci spui fiindcă adus-a bumbac din America pentru romacircni

Doamna se hotărăște să tacă zacircmbetul de pe față se metamorfozează icircn spasm pleoapele se zbat necontrolate globii oculari revarsă privire deznădăjduită Strigăt tenebros dezlănțuie buzele ei uscate adunate icircntr-un țugui stracircmb

ndash M-a lăsat fără veste supapa numităhellipndash Șiiii icircntreabă el grijuliundash Și strigă ea disperatăIcircși lipește spatele de spetează inspiră icircndelung

și după ce expiră domol exclamă uimităndash Și gatahellip Nu ți-e rușine să-ntrebi Hai cu

mine să ajung unde trebuiehellipPleacă amacircndoi ea pășește dizgrațios Icircn capul

acoperit cu ciurlani se icircnfierbacircntă cacircțiva neuroni eveniment care-l determină pe bărbatul vacircnjos să icircnhațe poșeta singuratică și să o dosească icircntre două geamantane aflate pe poliță

ndash Pst icirci avertizează pe cei de față Dacă suflați ceva icircl oblig pe Zăroni să vă afurisească și să vă bage la grajduri Gata

La icircntoarcere doamna suspină După ce se așează pe locul ei se lamentează

ndash N-am mai fost icircn lume fără chiloți din tinerețehellip Racircde și oftează ultimul oftat icircl transfor-mă icircn icnet Privește icircmprejur vacircră degetele ambe-lor macircini sub fesele bucălate prompt se avacircntă icircn picioare icircși cuprinde mijlocul cu palmele Unde-i poșeta icircntreabă cu disperare Unde-i poșeta mea care am lăsat-o aici Chiar aici

Trenul oprește icircntre stații apare conductorul și icircntreabă dacă este cineva care a uitat să coboare la gara prin care haidamacul cu roți a trecut fără să oprească

prozatilde

48

ST

EAUA

11-

122

018

Prin FICT despre mai multe RomacircniiEmil Adrian Rus

Nu mai e de mult un fapt care să surprindă rit- murile și liniile de tensiune ale fiecărei ediții ale

Festivalului Internațional de Carte Transilvania se simt și sunt trăite icircn funcție de invitații și oaspeții săi iar icircn așteptarea fiecărui an fireasca icircntrebare care survi-ne imediat icircn mintea avizatului și a pasionatului de lectură este pe cine vom mai icircntacirclni și asculta acum

De această dată majoritatea celor care și-au dat icircntacirclnire icircn vechea așezare de pe Someș au fost scriitori romacircni plecați icircn exil de bunăvoie sau siliți să o facă icircn timpul perioadei comuniste sau postdecembriste și scriitori din diaspora Invitații Basarab Nicolescu Bujor Nedelcovici Petre Răileanu Virgil Tănase Sebastian Reichmann Andrei Vieru Alexandra Medrea Horea Porumb (Franța) Ion Taloș Gheorghe Săsărman Eugen Cojocaru (Germania) Leo Butnaru Liliana Armașu Gheorghe Calamanciuc (Republica Moldova) Mircea Măran Eugen Boieru Mihai Gherghel (Serbia) Paul Gabor (Spania) Grigore Arbore (Italia) Vasile Tăracircțeanu (Ucraina) Mihai Șteț (Marea Britanie) Icircntorși iată icircn ceas festiv de Centenar pentru a da glas unei Romacircnii a lor sau care a fost a lor a acelei Romacircnii de peste și privită dinspre hotare poate pe alocuri icircncă și a noastră Despre bdquoRomacircnia meardquo adică a lor și Romacircnia noastră cea pe care au părăsit-o și cea pe care o regăsesc cu prilejul fiecărei (re)icircntoarceri s-a pus interogația de bilanț și ce a mai rămas din ea De fel lipsită de retorică mulți i-au găsit un răspuns

cu o voce hotăracirctă și cu greutatea cuvintelor tăioase la care am adăuga fiindcă ne-ar plăcea să credem că așa și este un regret ascuns Bujor Nedelcovici unul dintre ultimii autori ai exilului bdquoAsta nu mai e Romacircnia meardquo Reacția de altfel nu singulară exis-tacircnd și nuanțe completări și bineicircnțeles diferențe a lăsat totuși să plutească impresia că nici icircn cetatea literaturii lucrurile la modul idealist nu mai sunt de mult cum ne-am fi dorit să fie că și acest avanpost al unei Romacircnii icircn care ar trebui să existe bdquoun singur corp și un singur suflet icircn care toți nervii și toate suspinele vibrează unul către altulrdquo nădejdea lui Hasdeu pare tot mai făracircmițat și nu icircn lipsa celor capabili și icircndreptățiți să-l țină departe de o astfel de soartă ci mai degrabă a unui spirit comun care să unească dacă nu cel puțin să prilejuiască icircntacirclnirea

FICT 2018

Catherine Lovey

49

ST

EAUA

11-

122

018

bdquoRe-unim Romacircnia prin culturărdquo de la istorisi-rile personale și proiecte literare și pacircnă la starea literaturii și a limbii romacircne din exil și diaspora precum și a rememorării unor figuri emblematice ale acestor spații a fost astfel prilejul unor teme de discuție icircntre invitații de onoare ai FICT icircn care două Romacircnii au icircncercat să se caute și să se re-găsească Cultura numitorul lor comun o expresie a timpului și a prefacerilor istoriei ultimelor noastre decenii s-a arătat sensibilizată prin referiri mai mult sau mai puțin voalate și la situația actuală a Romacircniei noas-tre Pentru același Nedelcovici Monica Lovinescu prin emisiunile ținute la Radio Europa Liberă era parte a Romacircniei sale iar Basarab Nicolescu la finalul unei prelegeri despre icircntacirclnirile literare din Franța ținute de Leonid Arcade sau Mircea Eliade atrăgea atenția necesității unei cercetări riguroase a manuscriselor lăsate de autorii exilului icircn vederea unei integrări icircn raport cu literatura din țară

O prezență aparte sau două perspective asupra Romacircniei noastre literare prin ochii altora a consti-tuit-o și participarea traducătorilor icircn limba ebraică ai Antologiei poeziei Echinox Apa stracircnsă-n căușul palmei Moshe B Itzhaki și Paul Farkaș precum și cea a lui Jean Poncet traducătorul operei poetice a lui Lucian Blaga icircn limba franceză ocazie cu care a fost lansată ediția bilingvă a volumului Icircn marea trecere Dans le grand passage

Catherine Lovey și Jean-Franccedilois Haas doi scri-itori elvețieni de limbă franceză au vorbit despre o literatură a oamenilor simpli capabilă icircnsă să seducă icircn timp ce scriitorul portughez Gonccedilalo Tavares a pledat pentru o nouă perspectivă asupra ideilor și o reconsiderare a discursului iar italianul Giancarlo Sturloni a atras icircncă o dată atenția asupra influenței nefaste a omului asupra mediului

Poate mai mult decacirct icircn anii anteriori cacircnd pentru public doar două trei nume erau emblema sub care se lansa și se desfășura festivalul ediția din acest an a FICT dedicată Centenarului Marii Uniri a arătat că există icircncă o nevoie acută de dialog și de mediere a unuia cu privire la bdquoRomacircnia meardquo adică a noastră

Despre limitele limbajului și luciditate Cu Gonccedilalo M Tavares

la FICT Andrei Zamfirescu

Icircn octombrie 2018 icircn cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) un

public variat (de la academicieni la amatori bdquocivilirdquo de literatură deopotrivă) a avut șansa să petreacă o oră și jumătate icircn compania eminentului scriitor portughez invitat de onoare al ediției din 2018

Gonccedilalo Manuel Tavares De la debutul acestuia (la icircnceputul mileniului) și pacircnă astăzi operele sale au ajuns să fie citite consacrate și vehiculate pe mapamond fiind traduse icircn zeci de limbi O astfel de traducere icircn limba romacircnă a celui mai recent volum Enciclopedia (apărut la Editura

Jean-Franccedilois Haas

50

ST

EAUA

11-

122

018

Școala Ardeleană icircn colecția Longseller) a consti-tuit motivația principală a realizării evenimentului de săptămacircna trecută După apusul soarelui cu un entuziast bdquotrăiască Portugaliardquo conferința a demarat cu decernarea unui premiu din partea organizatorilor dedicat contribuției aduse de Tavares literaturii de rang mondial Traducătoarea volumului proaspăt apărut Corina Nuțu a fost cea care a prezentat succint tematica stilistică a operelor lui Tavares punctacircnd caracterul lor hacirctru erudit și absurd un triptic volatil de trăsături aflat sub semnul unui ludism omniprezent

Potențialii cititori au fost avertizați cu blacircndețe că romanele lui Tavares cunosc o abundență de trimiteri atacirct la opere literare și filozofice ale trecu-tului icircndepărtat cacirct și la propriile-i volume anteri-oare scriitorul portughez nesfiindu-se să icircl provoa-ce constant pe cititor să icircși părăsească zona de confort Pentru restul serii Tavares a fost invitat să ia cuvacircntul și să intre icircn dialog cu eseistul și filosoful Aurel Codoban schimbul de icircntrebări și răspunsuri fiind tradus de Simona Popa și Veronica Manole Descris de interlocutorul său ca un Kafka actual care mizează pe filozofia lui Wittgenstein asemuit stilistic cu Haneke sau von Trier (scriitorul lusitan fiind totodată și producător de filme) Tavares a admis de la bun icircnceput că una dintre principalele sale pasiuni este studierea fenomenului interacțiu-nii dintre literatură și gacircndire Icircn acest sens invitatul

a trasat o paralelă inițială icircntre filosofia occidentală obișnuită să gacircndească și să explice realitatea icircn mod conceptual și filosofia orientală cu preferința sa pentru discursuri explicative narative

Cea din urmă abordare este lesne de intuit cea preferată de scriitor Mica parabolă a absurdității tezelor academice care tratează umorul ironia sau ambiguitatea concomitent evitacircnd icircntrebuințarea lor a stacircrnit racircsete apreciative și totodată a validat schițarea introductivă a portretului unui Tavares non-aristotelic plin de umor și contradicții pe deplin capabil să icircși argumenteze poziția semi-pesimistă (sau semi-optimistă) asupra omului și realității Limitele limbajului sunt icircntr-adevăr limitele lumii lui Tavares iar acest deziderat al lui Wittgenstein pledacircnd pentru libertatea cuvintelor a fost rotunjit și completat de afirmația invitatului potrivit căreia scrisul său e stră-bătut de perpetua icircncercare de a distila și reduce la elemente de bază ideile pe care vrea să le transmită cititorilor săi Dorința estetică cea mai acerbă a auto-rului cristalizată spre final icircntr-o maximă laconică a fost aceea ca fiecare carte să fie precum 100 de grame de luciditate lectura constantă adăugacircnd aproape farmaceutic doze succesive de luciditate icircn ființa cititorului pacircnă ce icircntregul său corp ar deveni ideal pătruns de numinoasa substanță

Sus Gonccedilalo M Tavares icircn această imagine cu Aurel Codoban

51

ST

EAUA

11-

122

018

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia atrage atenția asupra degradării

continue a limbii romacircne și a nivelului de cultură

din spațiul public

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia ca orga-nizație de breaslă a profesioniștilor litera-

turii și moștenitoare a tradiției cultivării limbii romacircne icircși manifestă profunda icircngrijorare față de degradarea continuă a limbii romacircne folosite icircn spațiul public ca și a nivelului cultu-ral general icircn special din partea celor care prin rolul lor social sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni

Limba romacircnă nu este un simplu instru-ment de comunicare Ea este o componentă esențială a identității și un liant al unității nați-onale chiar icircn epocile mai icircndepărtate icircn care statul romacircn nu exista Icircnsă chiar și atunci păturile luminate ale societății s-au preocu-pat de cultivarea limbii preocupare pe care unul dintre precursorii modernității Ienăchiță Văcărescu o echivala cu patriotismul

Limba este de asemenea instrumentul gacircndirii Cineva care vorbește și scrie incorect este puțin probabil să gacircndească bine cu atacirct mai mult cu cacirct incorectitudinea exprimării este primul și cel mai elocvent semn al absen-ței unei culturi corespunzătoare deci al lipsei pregătirii și competenței

Astăzi icircn anul icircn care aniversăm Centenarul Marii Uniri limba romacircnă vorbită și scrisă icircn spațiul public ndash de către politicieni oameni de media bdquovedeterdquo ale divertismentului și alte categorii de persoane cu apariții publice frec-vente ndash a atins un nivel icircngrijorător de scăzut din punctul de vedere al corectitudinii gramati-cale și ortografice ca și al vocabularului utilizat Icircn pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare această degradare este continuă și nu se icircntrevede niciun semn că s-ar opri

Degradarea limbii romacircne vorbite este icircnso-țită și amplificată de o la fel de icircngrijorătoare

prăbușire a nivelului cultural general Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio și televiziune dar și nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil Atacirct prin temele abordate cacirct și prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică exemplul pe care icircl primește societatea romacircnească (icircn primul racircnd tinerii) este descurajant Icircn loc să cultive valorile să ofere repere și modele ndash de care istoria noas-tră ca și prezentul nu duc lipsă ndash viața publică romacircnească oferă contra-exemple ruinătoare moral și dăunătoare intelectual

Cauzele acestor fenomene (de la dezinte-resul față de icircnvățămacircnt la erodarea instituți-ilor) sunt cunoscute Uniunea Scriitorilor din Romacircnia icircși manifestă adacircnca preocupare icircn fața acestor semnale icircngrijorătoare cu privire la starea intelectuală și morală a spațiului public și mai ales față de efectele devastatoa-re icircn timp ale lipsei de reacție icircn fața acestor evoluții negative care periclitează icircnsăși iden-titatea națională Uniunea Scriitorilor icircși expri-mă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor icircn cauză icircntreaga ei experiență culturală pentru corectarea acestei stări de lucruri

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia face un apel la toți actorii vieții publice ca și la institu-țiile care prin natura lor pot contribui la opri-rea degradării limbii și a nivelului cultural să dea dovadă de responsabilitate și să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționa-lități icircnainte ca ele să se transforme icircn adevă-rate obstacole icircn calea funcționării Romacircniei ca stat european modern

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

52

ST

EAUA

11-

122

018

Poezia lui Nicolae Tzone ca ritual de purificare ordmi catildelatildetorie

Florin Balotescu

Cartea lui Nicolae Tzone (sau nicolae tzone dacă vom păstra grafia de pe copertă)

Icircnmormacircntările publicată de editura Vinea icircn 2017 este un corp poematic care se construiește se hrănește și devine accesibil prin ideea de vizi-une Scris cu precizie aflăm la final pe bdquo1 2 și 3 februarie 2016 13h34rdquo completat de 19 ilustrații cu alură expresionistă ale Suzanei Facircntacircnariu volu-mul se constituie ca urmă a unui ritual intim icircn care poetul icircși descrie icircntacirclnirea cu sine cu lumea și cu Dumnezeu sub forma ceremonialului funerar

Ca icircntr-una din dedicațiile sale de autor aflăm că poemul conține bdquoicircnmormacircntări care mă nascrdquo ceea ce trimite spre o descoperire de sine asumată și ca anulare descuamare sau parcurgere a unui traseu invers Icircnmormacircntări și nu icircnmormacircntare căci vom vedea poetul icircl bdquosomeazărdquo pe Icircnsuși Dumnezeu cu aceeași icircndrăzneală ca a lui Iona profetul lui Marin Sorescu cel care spunea bdquosunt ca un Dumnezeu care nu mai poate icircnviardquo bdquodacă și de data aceasta vei icircndrăzni să mă-nvii fără voia mea nu voi mai vorbi niciodată cu tinerdquo (p 34) Structura fragmentară și imaginarul accesat de autor amin-tesc de epitaf și orațiile funebre antice Retorul Menandru din Laodiceea vorbea icircn secolul al IV-lea despre anumiți τόποι locuri sau κεφάλαια capito-le icircn structura unui epitaf γένος (familia) γένεσις (nașterea) φύσις (natura) ndash dacă cel care a murit este tacircnăr epitaful va vorbi despre frumusețea fizică σώματος φύσις iar dacă acesta era un vacircrst-nic erau onorate virtuțile vieții interioare ψυχῆς εὐφυΐα ndash ἀνατροφή (creșterea) παιδεία (educația) ἐπιτηδεύματα (maniera felul de a fi) πράξεις (fapte-le) sau ceea ce omul a icircmplinit pacircnă la vacircrsta matu-rității prin respectarea virtuților cardinale curajul dreptatea temperanța și prudența) τύχη (bdquodarurilerdquo pe care viața i le aduce omului) σύγκρισις (compa-rația) θρῆνος (lamentația) παραμύθια (consolarea) și ἐπίλογος (cf Theodore Chalon Burgess Epideictic Literature Studies in Classical Philology III Chicago 1902 p 120 Menander Rhetor A commentary Edited with translation and commentary by DA Russell and NG Wilson Oxford at The Clarendon

Press 1981 p174 PE Oprea-Călin Cuvacircntarea funebră antică Studiu de caz 2018 Universitatea din București p 22 și urm) Convertite icircntr-un fel de versuri-inscripție găsim și aici cacircteva dintre aceste etape nu ca o mare desfășurare discursivă icircnsă ci ca text care se dorește esențializat sentenți-os implacabil definitiv citim despre descoperirea trupului celui icircnecat despre abluțiune și purificare despre pregătirea icircnmormacircntării ca sărbătoare despre placircngerea care nu va fi doar a omului ci a lui Dumnezeu Icircnsuși

Dacă icircnsă icircn epitaf discursul era către celălalt cu misiunea de a-i icircnsoți sufletul și de a-i lumina amin-tirea icircn textul scris aproape spartan de n tzone după legea regresiunii limbajului spre origini cu versuri fragmentate pacircnă la nivelul sunetelor poetul vorbește de dincolo de viziune tot pentru sine cel de aici El nu pare să experimenteze cacirctuși de puțin stările pe care le va avea bdquodincolordquo așadar nu avem o reprezentare convențională a ceea ce se află dincolo de moarte Găsim icircn schimb un fel de discurs imposibil ca icircn viziunile lui Bacovia raportat la o lume icircn care nu se mai poate schimba nimic icircn care totul rămacircne icircmpietrit icircn afară de sufletul care migrează căutacircnd un fel de anti-topos unde icircși va consuma pentru veșnicie seninătatea chinul sau părăsirea totală Cartea nu pare străină nici de tensiunea dintr-un kaddish dacă nu cumva poetizacircnd am putea spune că e un fragment microscopic recuperat dintr-un manuscris imagi-nar al Divinei Comedii

Nu găsim un Dante aici nici un Vergiliu ci pe un alt poet bdquomai degrabă trist decacirct mortrdquo (p 8) care icircși placircnge ca Iona doar starea pe care prezumtiv o va avea icircn lumea oamenilor Poemul conține o poveste care de fapt la racircndul ei coboară spre ritualuri episoade arhaice și tragice despre bdquoicircnecațirdquo și ființe submerse (bdquopeștii mei frații mei de sub Dunărerdquo p 38-39) dintr-o zonă tainică a vechiului fluviu nu departe de doină nu departe de bocet Dintre bdquoșapte băieți și bărbați morțirdquo vii icircl vor alege pe cel mai frumos o bdquocompetițierdquo stranie post-inițiatică un ritual masculin de castă

53

ST

EAUA

11-

122

018

(bdquonu vrusese soarte să fie icircntre noi moartă niciofemeierdquo p 66) asistată de Dumnezeu icircnsuși icircn ipostaza de tată care icircși placircnge fiul De altfel poemul ar putea foarte bine să fie o intepretare postmodernă a ideii de chenoză ndash golit de propria divinitate Fiul divin devine om deplin care trăiește odată cu moartea și mai ales odată cu placircngerea sa ca mort una dintre cele mai profunde nostalgii ale omului aceea legată de pierderea paradisu-lui Așteptarea mortului care așteaptă bdquovremea votuluirdquo ndash este de fapt ndash așteptarea lui Dumnezeu icircnsuși (fiecare dintre cei șapte are icircn față un coș icircn care va primi darurile ndash poate ca ofrandă către om dar și către bdquoposibilulrdquo Dumnezeu) Discursurile se sparg unul icircn celălalt icircntr-un poem care aduce mai degrabă cu o inscripție menită să răscolească seco-lele măștile poetice rămacircn ambigue iar ipostazele se amestecă icircntocmai cum apele icirci acoperă pe cei ale căror suflete le primesc pentru totdeauna

Citim un poem care se scrie icircntre un ritual de puri-ficare (bdquom-au spălat de nisip și de frunzerdquo p 7) și o călătorie (bdquopornim pe cer icircn toate direcțiile deoda-tărdquo p 104) un poem dublu căci ideea de moarte include și o călătorie dublă spre ale cărei capete sufletul se icircndreaptă imposibil icircn același timp ndash una a celui mort către ceea ce va fi dincolo (un spațiu un vid o altă viață paradisul nimicul) iar alta către ceea ce va fi aici (intracircnd icircntr-o stare posibilă numai așa adică icircn memoria celorlați și astfel devenind simbo-lic una cu ei) Un poem al inscripțiilor și totodată un text enigmatic despre posteritatea poetului despre sunetele inaudibile cuvintele inefabile asocierile imposibile (bdquozgomotul sacircngelui din urechea lui gaugain tăiată icircn urmă cu peste o sută de ani de van gogh[] tot ceea ce beethoven nu a auzit vreo-datărdquo p 36-37) care cu subtile reverențe se icircntoarce spre Nichita Stănescu ale cărui conversații cu icircngerul icircși găsesc răspunsuri iată din nou și aici

Enciclopedia literaturii romacircne vechiAcademia Romacircnă Institutul de Istorie și Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Enciclopedia literaturii romacircne vechi Fundația Națională pentru Știință și Artă Muzeul Național al Literaturii Romacircne București 2018 Cuvacircnt-icircnainte de acad Eugen Simion 1040 pagini cu ilustrații alb-negru și color

Acum o bună jumătate de veac apărea Istoria literaturii romacircne volumul I (1964) Dedicat literaturii populare și literaturii romacircne vechi impresiona prin masivitatea lui ndash lucrările de referință nu erau punctul forte al vremii ndash dar dădea senzația de aisberg căci părea să lase multe lucruri bdquonesplicaterdquo despre un teritoriu destul de arid de puțin frecventat Monumentala Enciclopedie a literaturii romacircne vechi vine să pună lucrurile la locul lor Ea fructifică alte două lucrări de referință și anume Dicţionarul literaturii romacircne de

la origini pacircnă la 1900 (București 1979) și Dicţionarul general al literaturii romacircne (I-VII București 2004-2009) Autorii (Coordonator general Eugen Simion Coordonare și revizie Dan Horia Mazilu Gheorghe Chivu Eugen Pavel Laura Bădescu Autori ndash icirci icircnșir cu regretul că nu am loc pentru a pomeni toate zecile de nume ale celor care au colaborat la formidabila alcătuire Simona Antofi Manuela Anton Laurenţiu Avram Cristina Martha Balinte Laura Bădescu Cristina Bicircrsan Gheorghe Chivu Ioana Costa Bogdan Creţu Alexandru Gafton Alin-Mihai Gherman Svetlana Korolevski Luminiţa Koumlvary Raluca Levonian Silvia Marin-Barutcieff Dan Horia Mazilu G Mihăilă Ileana Mihăilă Gabriel Mihăilescu Cristian Moroianu Eugen Pavel Ioan-Aurel Pop Eugen Simion Algeria Simota Rodica Șuiu Constantin Teodorovici Ioana Vasiloiu Cătălina Velculescu) sunt la curent cu toate discuțiile legate de icircnceputurile literaturii noastre dar aleg soluția rațională bdquode a uni punctul de vedere al istoricului cu acela estetic al criticului literar acceptacircnd toate scrierile semnificative icircntr-un fel sau altul pentru cultura apărută icircn spațiul nostru aflat secole de-a racircndul sub ocupații străinerdquo O exigență motivată prin recurs la criterii de inflexibilă severitate ne-ar sărăci icircn mod nepermis Articolele se opresc nu doar asupra primelor scrieri romacircnești ci și asupra manuscriselor și tipăriturilor de texte religioase icircn limba slavonă asupra traducerilor icircn și din limba latină ori neogreacăProbă de erudiție de pedantă organizare a materialului icircntr-o prezentare grafică extrem de elegantă Enciclopedia pune la dispoziția noastră un veritabil tezaur Cele 500 de articole prezintă personalități opere teme și curente de primă icircnsemnătate pentru cercetarea perioadei (bizantinism baroc iluminism romacircnesc slavonism romanitatendashromacircnitate literatură parenetică oratorică științifică ceremonială cărțile populare etc) O foarte utilă Cronologie de la scrierile lui Filotei de pe la 1400 și pacircnă icircn 2 decembrie 1840 cacircnd bdquoIcircncetează din viață Ioan Bobb autorul primului dicţionar romacircno-maghiaro-latin scris cu litere latine și ortografie etimologizantă Dictionariu rumanesc lateinesc si unguresc (2 vol Cluj 1822-1823)rdquo alături de bibliografia generală și de cea icircnsoțind fiecare articol icircn parte transformă Enciclopedia icircn model de valorificare a moștenirii culturale (Red)

54

ST

EAUA

11-

122

018

autoportret icircn oglinda convexă (32)Gary Soto (n 1952) s-a născut icircn California din părinți aparținacircnd clasei muncitoare De unde și inte-resul pentru portretizarea acestei clase din Statele Unite și Mexic Icircn cele mai bine de douăzeci de titluri pe care le-a publicat Soto

abordează icircntr-un stil direct și plin de intensități situația și problemele etnicității și ale clasei icircntr-un melanj al pierderii și rezistenței al bucuriei și sufe-rinței Personajele poeziilor sale fie ei americani sau hispanici sunt dovada bogăției interioare care se poate manifesta chiar și icircntr-o cultură a sărăciei

Ars poetica sau Mazatlan icircntr-o zi icircn care corpurile sunt purtate spre ţărm

Cadavrul e icircn morgăIar morga e pe strada astaUnde noi așteptăm Omar și cu mineInvizibili pentru taxiuri și pentru catacircriȘi pentru cacircinii adormițiDin icircntunericul gării

Mai devreme am fost la mercadoUnde din puii atacircrnați cu capetele icircn josSe scurgeau picături de sacircnge prin toate găurile(Am cumpărat lămacirci și am făcut fețe acre la portocale)Mai devreme am aruncat cu monedePrin restaurante barosani dinNord pentru că aveam inimile plineIar portofelele niște sandviciuri pentru săracii dansatori

Acum nu mai suntem atacirct de siguriMoartea-i cea care a intrat călare cu valurileIcircn timp ce stăteam cu apa pacircnă la glezneCu spatele spre țărm și cerul era crestatCu alb acolo unde albastrul nu dispăreaMoartea e cadavrul unui omCu brațele icircndoite forțat icircn LCu părul biciuindu-i ochii să nu vadăCu burta lui jumătate din lumea pe care furnica nu se poate cățăra

Nu că nu mai suntem atacirct de siguriCăldura face frunzele copacilor să sclipeascăTaxiurile sunt adormite icircn stații blocateIar copiii cacircndva ocupați cu mingileIcircși mănacircncă tortul de icircnghețată de pe brațe

Adevărul e că vrem să mergem acasăSă dispărem icircn fumul alb al trenuluiȘi să ne trezim miraculosIcircn America Omar icircl icircntreb ți-a ajunsIcircși ridică fața spre mineBate o țigară de degetul mare icircngălbenitȘi aprinde o flacără albastră

Nu nu putem pleca Nu ne-am terminat Icircncă treaba Știu asta Știe și OmarȘi vom coboricirc troncănind precum catacircrii spre țărmVom verifica apa cu vacircrful piciorului și vom intra icircn eaPacircnă cacircnd capetele ne vor sta pe apă icircnvelite icircn apăDacă ne ridicăm dinții noștri vor transmite semnale luminoaseCelor care s-au adunat ndashUn bărbat voinic două mame bătracircne copii și bicicletele lorTrăim Trăim Crabii cu cleștii lor pocnitoriSe icircntrec spre locul pe unde cred ei că vom fi noi purtațiSpre mal cu picioarele icircnainte

Harta

Cacircnd albeața soarelui se stracircnge icircn jurul nostruCa un laț

E amiază iar Molina se ghemuieșteLa umbra schimbătoare a unui leandru

Desface o hartă și cu creionulIcircnnegrește Panama

Icircntr-o vacircnătaieFace puncte de ploaie peste Bogotaacute orașul păianjenilor

Și x-uri icircntr-un lanț muntos care urcăCa un termometru

Peste gardul de piatrăPeste care cei bătracircni nu s-au gacircndit niciodată să treacă

Lima e apăsată de ceațăBrazilia e descacirclcită de racircurile ei

55

ST

EAUA

11-

122

018

Unde apare o macirczgăliturăZăpada și-a brodat răcoarea peste cacircmp

Unde racircul Orinoco o ia spre estSe ivește un nou racircu fără nume

Din cacircmp deschisIar Molina icircl numește locul său de naștere

Avocado Lake

pentru Ben

Un corp se mișcă sub lacul icircntunecat ndashGacirctul e o țeavă pentru apă macircinileSunt cele ale unui copil care se icircntinde după mama sa

Ar putea trece ore icircnainte ca corpul să se ridiceLa suprafață

Și chiar mai mult pacircnă cacircnd corpul e găsitSă sufli aer icircn el e inutil ndashPlămacircnii trebuie storși ca buretelePielița cenușie jupuită ca banda adezivă de pe ochiDegetul răsucit frecat și sărutat

Și acum icircn zori sălciileȚin din nou de cald iar o tacircnărăPe malul de unde un prieten i-a dispărut dedesuptAruncă pietre pe lacPe ceea ce a rămas din el ndashFlegma plutindu-i la suprafațăLa fel cum i-a plutit și viața

traducere și prezentare de Alex Văsieș

56

ST

EAUA

11-

122

018

cronica literară

Ce ne spune istoria

Angelo Mitchievici

Villa Margareta primul roman al Doinei Jela revela un romancier interesat de reconstrucția unei epoci icircnfășurate icircn jurul unui personaj charismatic Cel de-al doilea roman al scriitoarei Efectul fluturelui (Polirom Iași 2018) pro- iectează istoria pe canavaua existenței a două personaje care

emană același fascin al iregularului al unor inten-sități ciocnite de relieful dur bdquoal timpului ce li s-a datrdquo cu sintagma destinal revelatoare a lui Annie Bentoiu Surorile Alexandrina și Tatiana Pantazopol au icircn comun și prezența icircn cadrul echipelor de cerce-tare sociologică inițiate de Dimitrie Gusti un capitol nefrecventat pacircnă astăzi icircn literatura romacircnă Un roman despre școala Gusti Unul despre grupul de cercetători pe care Anton Golopenția i-a condus icircn iarna anului 1941 icircn misiunea dificilă deloc lipsită de riscuri prezente și viitoare cum se va dovedi de a inventaria populația romacircnească pe teritoriile eliberate de sub ocupația sovietică Nicidecum Icircn fapt avem o complicată cronică de familie familia Pantazopol care oferă o vedere icircn secțiune prin istoria particulară a gustiștilor dar și prin cea cu majusculă care a tulburat și resemnificat destinele unei generații intelectuale prodigioase Icircn lista de bios-uri lapidare ale celor optsprezece cercetători pe care naratoarea o prezintă subliniind onest zonele lacunare se regăsește această dinamică imprevizibilă a devenirii cu scurtcircuitele pe care rdquoteroarea istorieirdquo le creează E vorba icircn majorita-tea cazurilor de comuniști sau doar oameni de stacircnga confruntați ulterior cu regimul pe care militantismul sau doar idealismul lor l-a edificat regimul comunist canibalizacircndu-și odraslele Dar chiar dacă nu avem un roman care are ca temă principală școala Gusti cu toate referințele critice și momentele biografice invocate există o atenție privilegiată acordată investigației ramificată icircn patru direcții care se icircntretaie O investigație e

condusă chiar de cercetătorii constituiți icircn echipa coordonată de Anton Golopenția și inițiată de Institutul Central de Statistică echipă din care știm că și-ar fi dorit să facă parte și Tatiana Pantazopol suspectă de activitate legionară O altă investi-gație are caracter strict personal este condusă de Maria Pantazopol și o are icircn vedere pe mama ei Alexandrina Pantazopol și secretele pe care le păstrează cu privire la trecutul ei care include o perioadă de detenție icircn icircnchisorile comuniste urmată de deportarea cu domiciliu forțat departe de fiica sa Ceea ce sporește icircnsă misterul cu privire la propria mamă sunt cacircteva documente disparate descoperite icircntr-un dosar ascuns printre care un desen copilăresc ilustracircnd-o pe mamă o frază ilite-rată a bunicii tardiv alfabetizate un fragment de jurnal anonim și două fotografii mărturie a pogro-mului de la Jilava din noaptea de 26-27 noiembrie 1940 Această istorie de familie poartă marca unei traume pe care investigația nu o exorcizează ci o nuanțează O investigație propriu-zis biografistă o icircntreprinde cercetătoarea Larisa Vartolomei icircn legătură cu Tatiana Pantazopol și ea surprinde angajamentele ideologice obscure patosul unei icircntregi generații intelectuale Supusă torturii icircn arest reușită să evadeze icircn cala unui vapor urmele Tatianei dispar icircn tăcere icircn Occident de unde parvin vagi reflexe ale unei existențe marcate de asemenea de traumă Numai că Larisa Vartolomei este alimentată de o pasiune care transcende neutralitatea necesară cercetării științifice căutacircnd să identifice toate probele icircn măsură s-o desoli-darizeze pe Tatiana de febra criminală a mișcării legionare producătoarea bdquomartirilor sacircngeroșirdquo Ultima investigație este condusă chiar de alter ego-ul naratorial al autoarei icircn roman cea care unește firele celorlalte investigații avacircnd compe-tența jurnalistului de investigație dar și a istori-cului autoinstitituit prin documentare și lecturi substanțiale Rezistența la developare a existenței acestor două surori se sincronizează cu rezistența la developare a istoriei Icircn discuția pe care Paul Ricoeur și Michel de Certeau au avut-o icircn 1983 cu ocazia unei mese rotunde care-i mai cuprindea pe Pierre-Jean Labarriegraverre și Jean Greisch Ricoeur propunea printre temele de discuție și problema eclipsei evenimentului și corelarea sa cu registre de natură diferită Așa cum o afirmă Michel de Certeau bdquoun eveniment nu este ceea ce putem vedea sau ști despre el ci ceea ce el devinerdquo Dacă Ricoeur privilegia relevanța bdquomarilor istoriirdquo Michel

57

ST

EAUA

11-

122

018

de Certeau miza pe bdquoistoriile atomizaterdquo Icircn ceea ce privește recuperarea adevărului istoric cu privire la una dintre cele mai agitate perioade din istoria Romacircniei romanul Doinei Jela aduce icircn tensiune ambele perspective una integratoare și una disper-sată la nivelul subiectivităților angajate icircn efortul de comprehensiune Doina Jela intră icircn miezul acestui metabolism al istoriei prin intermediul unei istorii de familie și surprinde deopotrivă eclipsa evenimentelor trecute prin filtrul atacirctor ideologii și sensibilități contrariate dar și bdquodevenireardquo lor sau cu cuvintele unui alt personaj avizat din roman Nicolas faptul că bdquosemnificațiile ajung din urmă faptul (istoric sn)rdquo Una dintre bdquolecțiilerdquo nemiloase ale istoriei consistă icircn aceea că orice angajament ideologic radical este icircmpins ultimativ spre deri-zoriu grotesc și irelevanță Momentul bdquocomemo- răriirdquo Tatianei Pantazopol icircn contextul martirolo-giei legionare de către grupul de deținuți politici devine revelator icircn acest sens Discursul surorii mai mari Alexandrina Pantazopol stabilește substanța de contrast revelatorul inaderenței la adevărurile incomode ale istoriei Golgota icircnchisorilor comu-niste apare pe fundalul pogromurilor interbelice așa cum cele două fotografii care documentează un fragment genocidar beneficiază de comple-mentul de inocență al desenului copilăresc și al frazei naive a bunicii bdquoNui mai scriețrdquo Toate acestea sunt reproduse autenticist icircn roman și creează un efect puternic

Discursul Alexandrinei Pantazopol care-i oripi-lează pe deținuții politici care-l venerează icircncă pe Căpitan loiali unei cauze pierdute cu o intra-sigență eroică e unul al reconcilierii imposibile icircntre generații icircntre victime și călăi icircntre istorii Tema istoriei ca traumă e profund diseminată icircn romanul Doinei Jela Icircn fond toate aceste căutări conduc la aceleași interogații Ce ne icircnvață istoria Există un adevăr istoric Dacă da posedă acesta virtuți soteriologice Nu avem concluzii dar avem atitudini care decurg din aceste căutări avem o dinamică intensă a intepretării Imprecizia răspun-sului reflexul tatonant ezitant al formulărilor toate polemicile configurează un cacircmp de forțe al romanului cacircmp icircn care sunt imersate personajele lui principale Titlul servește acestui paradox care survine icircn studiul istoriei și icircn oricare din investi-gațiile corelate și anume a icircntrepătrunderii dintre obiectivitate și subiectivitate icircntr-o epistemologie mixtă Efectul fluturelui e o metaforă revelatoare icircn acest sens bătaia unei aripi de fluture undeva icircn Brazilia ar putea declanșa un uragan icircn largul coastelor Japoniei Sunt aici două lucruri esențiale Un eveniment insignifinat pacircnă la imperceptibil

poate genera un efect considerabil avem o inver-sare a raportului de pondere icircntre cauză și efect Pe de altă parte cauza se află foarte departe de efect astfel icircncacirct relația dintre cele două poate fi cu dificultate dacă nu imposibil de detectat Efectul fluturelui ne vorbește icircntr-un fel de fragilitatea de echivocul determinismului icircn studiul istoriei invitacircnd la o reflecție cu privire la hazardul istoriei la ceea ce Nassim Taleb numea tot cu o metaforă o bdquolebădă neagrărdquo Iar lacul preferat pe care aceste bdquolebede negrerdquo se plimbă maiestuos este cel al romanului

Cacircntec pentru generathornia

postmemorieiMarius Conkan

Este firește destul de riscant ca un autor să icircși intituleze volumul Cacircntec de leagăn pentru generația mea icircn contextul icircn care poezia angoasei gravă icircn retorică și conți-nut este tot mai des repudiată ca rest al unor practici estetice (cu o lungă tradiție) care sunt conside-

rate astăzi a fi prea teatrale manieriste vetuste sau incompatibile cu noile configurații ale geografiei socio-culturale O astfel de poezie a angoasei cu toate nuanțele ei traumatice obsesive hiberbolice și uneori individualiste este retrogradată pe de altă parte icircn favoarea unor discursuri și sensibilități mai degrabă construite teoretic și imprumutate liricii recente (din diverse abordări critice) decacirct definitorii prin natura lor

Cosmin Perța a prevăzut și icircși asumă acest risc din moment ce optează icircn Cacircntec de leagăn pentru generația mea (Paralela 45 2018) pentru libertatea și liberalizarea scrisului său renunțacircnd la orice convenție pe care unii sau alții ar valida-o estetic (cu argumentele cacirctorva teorii de icircmprumut care pacircnă la un punct se dovedesc lămuritoare mai ales icircn cazul generației mai tinere de poeți) și mizacircnd pe fluxul incontrolabil (și prin urmare imprevizibil stilistic) al notației memoriei și afectelor Iată cum sună pledoaria autorului pentru poezia codificată

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

58

ST

EAUA

11-

122

018

existențial icircntr-o manieră care conține icircntrucacirctva ADN-ul estetic al Manifestului fracturist din 1998 (fără ca poetul să se revendice icircn vreun fel de la acesta) bdquoCred icircn poezia livrescă sofisticată dar mai mult cred icircn poezia trăită și asumată ca experiență icircn curs de desfășurare E teribil de riscant să scrii astfel poate fi considerat impudic chiar obscen dar nu voi putea eluda niciodată viața din artă deoarece o consider singurul ei ferment autenticrdquo Cosmin Perța nu scrie icircnsă pur și simplu o poezie inseparabilă de viață ori retrasă icircntr-un individua-lism de multe ori impenetrabil ci scrie icircntr-adevăr bdquoo poezie a traumelor și a obsesiilorrdquo (cum este numită pe coperta a IV-a cu un limbaj destul de bdquouzatrdquo critic mai ales icircn ultimele decenii) care conți-ne o puternică icircncărcătură socială deloc neglijabi-lă atunci cacircnd vorbim despre dimensiunea recentă a poeticilor confesive Firește socialul nu a lipsit de pildă din poemele unor autori douămiiști așa cum nu a lipsit nicicacircnd din literatură Icircnsă după o perioadă icircn care poezia generației mai tinere de autori explorează icircn special aspectele infrareale liminale și intermediate ndash inclusiv digital ndash ale exis-tenței (cu o recuzită stilistică pe măsură) o nouă imersiune icircn socio-politic devine tot mai necesară icircn contextul unei Romacircnii care stă sub semnul bdquodepresiei de țarărdquo ca să folosesc un diagnostic icircn jurul căruia gravitează imaginarul Scriisorii către un prieten și icircnapoi către țară volum recent publicat de Ruxandra Cesereanu

Din acest punct de vedere cu toată ironia din titlu Cacircntecul de leagăn pentru generația mea poate fi considerat tocmai manifestul unei gene-rații nu neapărat al unei generații de scriitori cacirct al uneia biologice chiar dacă anumite poeme sinte-tizează icircn mod subtil cacircteva direcții estetice și atitudini specific douămiiste icircn fața ratării morții deziluziei depersonalizării și derivei existențiale (vezi prima parte a cărții intitulată De război) bdquoToți avem momente icircn care ne gacircndim serios și vedem limpede adacircncimea Tuturor ni se face frică icircn fața neputinței a eșecului premeditat a liniei subțiri dintre ceva și nimic Am făcut pentru un experiment o hartă cerebrală și am notat pe mici secțiuni ale creierului aici este locul icircn care icircnvăț să mă bucur aici e locul icircn care placircng aici e locul icircn care vreau să mor repede aici e locul icircn care mă gacircndesc la supraviețuire aici e locul icircn care beau și fumez aici e locul icircn care nu icircnțeleg de ce scriu aici e locul icircn care icircmi pare rău aici e locul icircn care mi-aș fi dorit să fi fost altceva aici e locul icircn care am o casă aici e locul icircn care nu am nimic aici e locul icircn care țin minte primul sărut aici e locul icircn care iubesc aici e locul aici ești tu

Icircntr-o părticică am scris mărunt ilizibil aici e locul icircn care nu o să mă icircntorc niciodată (pp 53-55)

Icircn fond Cosmin Perța a scris manifestul unei generații a bdquopostmemorieirdquo un celebru concept care icircn definiția Mariannei Hirsch descrie bdquorelația dintre generația ulterioară celor care au fost marto-rii unei traume culturale sau colective și experiențe-le celor dinaintea ei experiențe care sunt laquoreamin-titeraquo doar prin intermediul narațiunilor imaginilor și comportamentelor icircn mijlocul cărora generația respectivă a crescut [hellip] Conexiunea postmemori-ei cu trecutul nu este astfel efectiv mediată prin rememorare ci prin proiecția și creația imagina-țieirdquo (t m) Iconografia (post)distopică din prima parte a volumului constituie așadar un construct al postmemoriei așa cum sunt de altfel multe dintre poeticile autorilor douămiiști care au scris despre anxietățile și precaritarea unei societăți icircn tranziție realizacircnd la modul inconștient și o critică a Romacircniei comuniste icircn care au copilărit și pe care au retrăit-o ulterior prin intermediul narațiunilor colective și individuale ale generațiilor anterioare

Icircn ciuda acurateței incisivității și a tonului anxios (adesea ironic) cu care cartografiază o realitate intimă și socială aflată icircn pragul dezastrului Cosmin Perța nu este un practician al ratării ci scrie despre mecanismele de rezistență icircn fața acesteia Fapt care ne conduce treptat spre partea a doua a cărții intitulată De dragoste unde autorul revizitează discursul amoros (uneori icircn cheie parodică) osci-lacircnd icircntre extazul bdquoreicircndrăgostiriirdquo (inclusiv de reali-tatea explorată icircn declinul ei) și conștientizarea unui erotism imposibil Sentimentalismul acestor poeme este (auto)subversiv iar pathosul lor intenționat și asumat deoarece Cosmin Perța nu pare aici adeptul sofisticării afectelor de dragul unor achiziții stilistice la modă Cu toate acestea există uneori icircn volum o neglijență a autorului față de propriul stil fie că vorbim despre asocieri tautologice de imagini despre lungirea inutilă a unor poeme și finalizarea riscantă a altora sau despre naivitatea expresiei Chiar dacă suntem avertizați de către autor că totul este bdquoscris gacircngav infantil și imperfect icircntocmai ca atitudinea noastră intimă icircn fața existențeirdquo asemenea imperfecțiuni puteau fi retușate ca să nu pună icircn umbră pasajele izbutite (și deloc puține) ale volumului cum este acesta bdquoLimbi de soare peste o mare lucioasă și albă ca sarea vorbim despre liniș-te de fapt nu vorbim gesticulăm și liniște nu este niciunde Icircn marea aceasta sticloasă compactă nu s-a născut nicio zeiță Mă uit la marea asta cum m-aș uita la sacircngele meu stracircns icircntr-un lighean liniștit căci despre liniște era vorbardquo (p 71)

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

59

ST

EAUA

11-

122

018

Oricum ar sta lucrurile și oricacirct de drastic ar fi receptat de cei care preferă alte stiluri mai puțin angajate social și existențial Cacircntec de leagăn pentru generația mea este volumul care pavează calea spre poezia de excepție a lui Cosmin Perța

THORNigatilderi la bucatatildeVictor Cubleșan

Numele lui Daniel Moșoiu nu a fost vehiculat prea des icircn discu-țiile despre literatura noastră De altfel aceste omisiuni repetate par să contureze destul de acurat chiar și atitudinea retrasă ndash dar deloc timidă de altfel ndash a autoru-lui clujean Atunci cicircnd e amintit e lăudat Volumul său de debut

Poeme din mers apărut icircn două ediții este unul dintre cele mai solide și convingătoare volume de poezie apărute icircn acei ani (1999) dar a avut parte din nefericire de o circulație restricircnsă Reeditarea din 2012 a venit ca o reparație dar icircntr-un fel părea prea ticircrziu Nu știu dacă Daniel Moșoiu scrie greu dar cu siguranță publică cu o lentoare teribilă Unii ar putea spune chiar că ritmul acesta sincron cu deplasarea ghețarilor i-ar influența fatal receptarea critică Volumul de povestiri de față Țigări umede era aproape gata de acum aproape douăzeci de ani E greu de spus cicirct de radical și-a modificat textele prozatorul dar amintindu-mi de lectura cicirctorva dintre ele icircn manuscris icircmi icircntărește convingerea că diferențele sicircnt mai mult superficiale

Dacă ar fi apărut acum două decade volumul ar fi fost unul de actualitate foarte bine arondat momentului de sficircrșit al anilor nouăzeci Prozele scurte ale lui Daniel Moșoiu sicircnt ancorate icircn finalul comunismului icircn marasmul ordinar al anilor rsquo80 și icircn răbufnirile de strălucire occidentală kitch de entuziasm degringoladă și marasm care au definit anii nouăzeci Atunci ar fi fost o dezbatere a actu-alității Astăzi sicircnt povești din istoria ușor icircndepăr-tată Dar tocmai pentru că și-au pierdut funcția de a fi implicit un punct de dialog asupra cotidianului imediat prozele se văd icircn postura de a funcționa deplin libere ca literatură Capacitatea de a poten-ța o lume de a revitaliza o atmosferă devin defini-torii Iar Daniel Moșoiu icircși onorează cititorii livricircnd texte debordicircnd de vitalitate de nerv capabile să

articuleze din cuvinte un timp care a devenit inac-cesibil icircn afara reicircntoarcerii ghidate sentimental

Poezia lui Daniel Moșoiu este unanim lăudată pentru simplitatea aparentă și inocența jucată sub care se ascunde un stilist exersat Proza sa este foarte aproape de această senzație dar constructiv e dusă mai departe Autorul stăpicircnește foarte bine ritmul narațiunii știind să accelereze să licircncezeas-că să sacadeze controlicircnd permanent tempoul printr-o frazare tăiată la milimetru Lectura devine astfel suplă textul curge cu firescul unei ape vesele de munte iar cititorul neexperimentat pesemne că nici nu icircnțelege de unde vine acea curgere firească O prea pritocită știință a scriiturii dublată pesemne de o intuiție nativă a povestașului icircnnăscut a celui capabil să spună orice fel de istorie oricicirct de insipi-dă ar putea fi fără a pierde o singură clipă atenția asistenței Daniel Moșoiu folosește cuvintele cu parcimonie ceea ce glumind se poate spune că se reflectă și icircn lungimea volumului dar știe să aleagă cu precizie exact materialul de care are nevoie Este genul de autor care din cicircteva fraze reușește o descriere coerentă vie și memorabilă genul de autor care folosește dialogul la maxim exploaticircn-du-l aticirct ca element al narațiunii cicirct și ca element de caracterizare a personajelor ca element de sondare a psihologiei Țigări umede este un volum care include cicircteva texte scrise absolut superb Alți comentatori au găsit modele din Cehov din Hrabal din Groșan etc Modelele există desigur dar icircn mod evident Daniel Moșoiu are maturitatea stilistică care icirci permite să-și configureze propria amprentă personală foarte distinctă foarte percutantă

Un alt palier unde Țigări umede surprinde plăcut este galeria de personaje dezvoltate Prozatorului nu-i place să se includă ca personaj nu-i place să se joace cu variațiuni ale propriei persoane dincolo de vocea naratorială proiecticircndu-se icircn text cel mult ca observator Daniel Moșoiu are vocația creării de personaje modelării de indivizi complecși psiholo-gici Textele sale nu sicircnt o multiplicare de tipolo-gii ci o cartografiere de indivizi distincți Chiar și personajele secundare sau marginale au nuanțe și tușe de finețe De altfel multe dintre povestirile volumului sicircnt susținute aproape exclusiv de psiho-logia personajelor narațiunea fiind dublată de un studiu asupra unui personaj sau unor personaje

Lumea volumului cea pe care reușește să o repună icircn prim-plan este din punctul meu de vedere credi-bilă și umană Prozatorul este de altfel hotăricirct bdquosă spună ceva despre viațăldquo Cu siguranță va fi interesant de urmărit efectul asupra diferitelor generații de cititori icircn funcție de modul icircn care și aceștia percep

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

60

ST

EAUA

11-

122

018

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă aceste contestate episoade din istorie Daniel Moșoiu preferă să se concetreze pe bdquolumea micăldquo cel mai adesea pe personaje cu educație simplă și cu o perce-pție simplistă leviticircnd deasupra momentului dintr-o zonă periferică Este universul cafenelelor boeme al cicircrciumilor populare al birourilor funcționărești este universul acelor oameni care nu s-au fixat foarte bine nici icircn mediul din care provin dar nici nu au reușit să ajungă acolo unde au visat poate să o facă Povestirea care dă și titlul volumului bdquoȚigări umederdquo e o plonjare directă icircn boema anilor rsquo90 evocicircnd cu mare finețe un univers dizolvat icircntre timp icircn comer-cial și subliniind cu finețe o icircntreagă mentalitate și mai ales o icircntreagă atmosferă care nu a mai supra-viețuit decicirct icircn literatură bdquoBilete de papagalrdquo e o odisee cu final agrave la Pavel Dan un drum zigzagat care trasează din penel tabloul Clujului din anii nouăzeci bdquoEști o femeie frumoasărdquo este povestea de dragoste a volumului poate cea mai delicată o icircnticirclnire icircntre el și ea amicircndoi cocliți la marginea societății pierduți aproape icircn mijlocul unei mulțimi triviale și agresive descoperind firesc și salvator iubirea bdquoRevoluția lui Fane Gurăurdquo este o piesă extrem de inteligent scrisă despre nu aticirct Revoluție cicirct despre aceia mulți care au trăit-o indirect

Surprinzător dar cred că icircnticircrzierea la publicare a volumului ar trebui să se icircntoarcă icircn favoarea sa Acum nu mai este doar un potențial pretext de discuții despre actualitate este o sumă de povești foate umane foarte subtile Volumul este unul rafinat o demonstrație de construcție și talent narativ Cu puțin noroc la difuzare și dacă poate autorul nu va mai icircnticircrzia cicircteva decade cu următo-rul volum criticii ar putea icircn fine să recunoască icircn Daniel Moșoiu unul dintre cei mai solizi și valoroși prozatori ai generației sale

Trestie cicircrtitoare

bdquoLeul de aur va micircnca Vițelul de aurrdquopicircnă aici am ajuns cu fragilitatea iluzieipicircnă aici cu principiile tot mai neputincioasezbăticircndu-se ca o bibliotecă icircncuiată ani mulți icircn icircntuneric Nu ne mai rămicircne decicirct să așteptăm două corăbii Ahab una pentru noi una pentru icircndoielile noastredouă corăbii fără icircntoarcere Nu ne mai rămane decicirct să slăvim Vițelul de aur ndash el să ne scoatăla marginea pustieisă despice marea să ne hrănească din nimicsă ne decoreze pentru răzvrătireLeul de aur nu există Doamne măcar o făricircmă de la masa profeților să-mi icircngădui bdquoTot ce nu e aur se va stingeTot ce e sicircngeVa icircnflori icircn alte pădurirdquo Nu ne mai rămicircne decicirct să picirclpicircim picircnă la capătcicircrtitori ca o trestie gicircnditoarefericiți ca un icircnger incult

poezie

Ioan T Morar

61

ST

EAUA

11-

122

018

Tunelul celor 100 de ani de Romacircnia

G Simion

Icircntre atacirctea manifestări de Centenar atacirctea sărbătoriri sub toate formele a celor 100 de ani

și atacirctea proiecte festivaliere părea că lipsește totuși ceva un anumit entuziasm sincer Cum Romacircnia de azi nu este nici pe departe Romacircnia pe care și-ar dori-o mulți dintre cetățenii ei e firesc să lipsească entuziasmul serbării prezen-tului Dar se icircntrevede o nouă formă de entuzi-asm mai ales icircn racircndul generațiilor tinere mai sănătoasă entuziasmul icircnțelegerii O formă mai matură de curiozitate Ca atunci cacircnd vrei să icircnțelegi de ce e așa cum e și simți nevoia să răsfo-iești icircn trecut

E mult E puțin Ce icircnseamnă 100 de ani pentru vacircrsta unei țări Dacă e să-i cacircntărim icircn evenimente cei 100 de ani ai Romacircniei par să atacircrne foarte greu Un final de război mondial

Marea Unire icircncoronarea regelui Ferdinand I la Alba Iulia al Doilea Război Mondial abdicarea regelui Mihai I patru decenii de regim comunist primul romacircn icircn cosmos o revoluție icircn direct la TV Mineriadele apariţia Internetului Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene protestele generate de noile legături create de social media ndash un secol foarte dinamic dacă e să ne uităm de unde am pornit și unde am ajuns Acum toți cei 100 de ani pot fi parcurși icircn cacircteva zeci de metri traversacircnd un tunel al timpului format din zece capsule reprezentacircnd zece decenii situat icircn Cluj-Napoca pe Bulevardul Eroilor Este vorba despre un proiect inedit inițiat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) dar validat prin donații chiar de către comunitate De unde dovada clară a entuziasmului icircnțelegerii

62

ST

EAUA

11-

122

018

Oamenii sunt dispuși să doneze să plătească pentru momente istorice altfel neicircnvățate la școală proaspăt scoase din arhive pentru docu-mente și fotografii văzute pentru prima dată pentru o asumare corectă a trecutului Este și aceasta o formă a unirii Nu macircnă cu macircnă dar macircnă de la macircnă ca să icircnțelegem ce e cu noi Pe scurt a existat ideea unui astfel de proiect Apoi icircn iunie 2018 Asociația bdquoNiște Oamenirdquo (alcătuită din antreprenori și manageri din Cluj) a organizat ediția a șaptea a Sferei Donatorilor din Transilvania un eveniment icircn care donatori individuali sau corporate se (re)unesc pentru a susține icircmpreună proiecte din diverse domenii Unul dintre proiecte a fost proiectul propus de MNIT ndash bdquo10x10 zece decenii de Romacircnia icircn 100 de imaginirdquo Icircn urma contribuțiilor participanți-lor s-a adunat o mare parte din suma necesară proiectului și astfel primind votul pozitiv al comunității s-a și implementat

Piesele au fost selectate pornind de la colecţii-le muzeului dar un real cacircștig a fost colaborarea cu diverși parteneri instituţii muzee biblioteci Agenția de Presă Agerpres București Asociaţia Culturală Minerva din Cluj etc Selecţia pieselor

a fost realizată de echipa de muzeografi ai MNIT care a identificat evenimentele și a stabilit contactele cu partenerii de proiect Icircn nume-roase cazuri evenimentele interesante au fost multiple pentru anumiţi ani Firește că icircn mod subiectiv s-a ales evenimentul cel mai reprezen-tativ pentru care au existat imagini deosebite O mare parte dintre evenimentele alese vizează cu precădere istoria locală și acoperă o paletă largă de subiecte de la destinele unor personalităţi la evenimente de istorie politică economică culturală sportivă și pacircnă la schimbări de natură urbanistică sau instituţionale care și-au pus amprenta asupra orașului Cluj și a Romacircniei icircn general Astfel bdquoexpoziția pe care o propunem aduce icircn faţa trecătorului ndash vizitator nu doar simple imagini ci toată icircncărcătura simbolică și emoţională pe care acestea o poartă mai cu seamă că vorbim despre un trecut recent o isto-rie trăită De aceea nădăjduim că informaţia va fi relevantă pentru preocupările celor care aleg să accepte propunerea noastră și că fiecare icircn parte va regăsi un moment evocat care să-i stacircrnească interesulrdquo (Dr Ioana Gruiță Muzeograf IA PR Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)

63

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Virgil Mihaiu

Periplu 1977

de ieri noapteaorele 24pacircnă acumcacircnd recompun ritualul eternelal spălatului pe dințis-au icircntacircmplatunele faptefosta mea iubitămi-a bacircntuit un vis(memoria laptelui latentăumezindu-ne fără voia noastrăcreierul somnolent)trezit cu greurealizai oripilatcă nu sunt capabil să scriu nimic viabildespre cineva pe care-l iubescfrumosadevărat cum s-ar zice(dex bunicul meula 80 de ani) eventual cu mari sforțăriaș putea compune ceva lizibildespre o pasiune icircnvecinatăfreneticcu ura ndash locuri comuneclarificări pentru mine icircnsumiplatitudinicine nu mai rezistăpoate lua o pauză ndash apoi am plecat la serviciuunde cei din jur făceau tot posibilulsă-mi distrugă iluziile la ieșire icircntacirclnii un amicicirci transcriu numele icircn clarEmil Hurezeanufiindcă huzurul nostrude huhurezi plecați din Horezuse dezlănțuie printreghizdurile fontanelor transilvane

ocolind macircngacircietor statuiașcolii ardeleneurcacircnd treptele tocite ale redacțiilordislocacircnd răceala metalizată a obiectelor autumnaleși din sacircngele fiecărei mele sperăridoresc reconciliereaicircnțelepților și bunilormuzicalilor drepților frumoșilorsă-i ascultadmirativ plin de ferigi caldeimponderabilcu măduva plutindu-mi icircn arboriisub care fiecare joacă din prima copilăriepicta o icoanădar viața se dezvațălagărele n-au dispărutde pe globsateliții se contrazic pe orbiteicircn ziarul die welt apare anunțulGran CanariaDamă brunetă icircl caută pe domnul cu inelde aur care icircn data de 5 O6 le-a șoptit cu jumătatede voce amicilor ce-l icircnsoțeau la Metro-Snack-Bardin Playa del Ingles bdquoE o femeie frumoasă are precisun bărbatrdquo ndash și-l roagă să-i scrie pe adresa Z 4169Welt-Verlag 43 Essen Postfach 38se apropie searaburghiele icircntrebărilorsfredelind somnultacacircmurile așezate pe masăduse la spălatperia noastră de dințifierăstrăul ce ne despică țeastala ce bunuciderea pruncilorpacircrjolirea țărilordeslănțuirea apocalipselorsuccesive pe care trebuiesă punem capul și să adormim

64

ST

EAUA

11-

122

018

O istorie surprinsatilde icircntre lucid ordmi ludic

Ana-Maria Parasca

Parcurgacircnd cea mai recentă lucrare a lui Sergiu Pavel Dan O istorie lucidă a Revoluției Franceze

numele autorului se impune ca o evidență icircn ceea ce privește critica și istoria literară din spațiul literar romacircnesc Nivelele de memorie pe care lucrea-ză istoricul literar sunt interșanjabile pe măsură ce dezvăluie crestătura epică a evenimentelor surprinse icircn cadrul Revoluției Franceze

Cartea se icircmparte icircn șase capitole care se ocupă icircn mod progresiv de evenimentele desfă-șurate icircntre anii 1789 și 1799 Ceea ce este cu adevărat remarcabil este raportarea onestă a autorului la cititorii săi icircn ceea ce privește expu-nerea evenimentelor Sergiu Pavel Dan are icircn spate un efort enorm de documentare și cu toate acestea cartea nu sacrifică fluenţa naraţiunii pe altarul discursului academic Istoricul literar știe să povestească despre oameni și locuri și să ofere statistici fără să rămacircnă icircmpotmolit icircn ele Nu ţine predici ci lasă faptele să vorbească de la sine și se limitează la o condamnare a barbariei cu un simț ironic

Istoria Revoluției Franceze portretizează uneori un conglomerat clișeic care accelerează adevăruri nespuse spuse și respuse Ceea ce regăsim icircntre paginile lucrării de față este o rela-tare a istoriei faptelor semnificative Rezultatul este o cronică universală a vieții oamenilor obiș-nuiți dar și a celor aflați la putere care surprinde icircntr-o manieră originală diversitatea existenței umane

Icircn mod universal s-a vorbit despre un realism și un pragmatism cinematografic icircn ceea ce privește șirul de evenimente petrecut icircntre anii 1789-1799 Contribuția autorului icircn expunerea acestor dezvă-luiri istorice este direcția marginală conturată prin recuperarea densității vieții

Numai cine s-a uitat prin lentilele lucidității poate citi istoria Revoluției Franceze relatată de Sergiu Pavel Dan cu un simț ludic deopo-trivă Autorul forțează reconstrucția de lumi complementare Ritmicitatea și alunecarea icircn discurs completează linia realității exponențiale

Construcția realității din acest volum este una credibilă icircntrucacirct este una care urmează polimor-fismul lumilor de atunci Revoluția Franceză repre-zintă prin lentila naratorului un accelerator de particule

La nivel stilistic regăsim o emergență a discur-sului care construiește o gramatică ficțională a timpurilor respective Cititorul asistă la o nouă realitate icircn care revin tensiunile icircncadrate icircntr-o paradigmă etică a spațiului francez

Făcacircnd apel la ironia instinctivă Sergiu Pavel Dan creionează o societate a spectacolului cu accente grotești societate al cărui fundament este unul superficial Icircn acest sens merită amintită lozinca bdquoRepublica n-are nevoie de savanțirdquo (La Reacutepublique nrsquoa pas besoin de savants) (p 67) Această replică a venit drept răspuns oferit chimistului Antoine-Laurent Lavoisier care a fost condamnat la moarte și care a solicitat ca icircnainte de a-și ispăși pedeapsa capitală să icirci fie permis să icircși ducă la bun sfacircrșit ultimul experiment Ostracizarea respectiv lichi-darea oamenilor de cultură din timpul republicii sunt redate printr-un soi de estetizare absurdă reicircnnodacircnd imagini cinematografice cu autentici-tatea minimalistă Enumerarea acestora face apel la tehnica bricolajului redacircnd astfel un scenariu care aduce artificiul la suprafață cu o naturalețe specifică

Viziunea lucidă experimentală a autorului pro- pune cititorului o privire vertiginoasă icircnspre viitor icircn timp ce privirea naratorului este icircntoarsă către un trecut cu care polemizează

Investigația constă icircn sintetizarea și conceptua-lizarea unei istorii refulate icircn care este nevoie de o abordare lucidă Altfel spus corpusul acestor fapte istorice este regacircndit de către Sergiu Pavel Dan icircn funcție de apartenențe și reprezentare

Sergiu Pavel Dan O istorie lucidă a Revoluției Franceze Cluj-Napoca Editura Școala Ardeleană 2018

65

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Marcel Mureşeanu

Ziua vacircntului

Sunt copt pentru nefericire tulbure pasăreCacircnd vei veni nu voi mai fi aiciPe vecie locul rămacircne gol după noiCacircnd vei putea zbura vara va fi trecutănumai flăcările ei vor mai plutiprintre frunzele pomilor și vor speria paianjeniiIcircn stolul tău plutitor te voi urmări cu privireaşi-ţi voi lăsa umbra să cadă peste mineA fost atacirct de bine icircmpreună pe țărmul măriiatacircta iarbă sălbatică am călcatAmacircndoi ne-am icircncălzit icircn nisipurişi ne-am spălat de păcatul uităriiCine va scrie despre noi și despre ceicare ieșeau din valuri amețiţişi cacircntacircnd slavă soareluiA sosit ziua Vacircntului limpede pasăre

Pe strada Neagră

Sunt icircn vizită la o bătracircnă DoamnăLa intrare nimenipe scări nimeniicircn odaie nimeninumai praful pe careicircl străbate soareleSă fie cenușa ei călătoare

Pe răcoare

Pui pui pui strig secundelordimineața pui pui puişi toate vin şi se așazăicircn faţa mea ascultătoare şi flămacircndepăsări din toate colțurilecele mai icircndepărtate ale nopții și ale zileiCa icircn fața unui stăpacircnse uită la mine iar eudintr-un vas mare și smălțuitle arunc boabele orelormari și gustoase și nu zicică măruntele păsări le icircnghitşi saltă de bucurie şi de sătuleiar lumea icircncă o datăse icircntoarce pe dosşi din căptuşeala ei

iese un praf icircnecăciosşi un şuierat lung şi disperatiar după toate acesteanu mai ai unde te icircntoarcenu mai ai pe cine chemagura amuțeșteburțile secundelorse umflă și crapăalt timp incestuoscurge din eleAcolo nu va fi nimeni care să ne icircndemne să murim

Va fi

Ca șerpii ne tacircracircmde la coaja oului nostrupacircnă la gaura icircn care ne ascundemcu totul icircn pămacircntNumai tăcerea e mai adacircncă decacirct icircntunericulIcircn somnul morţii se nasc fiinţele trecătoareNumai durerea e nesfacircrșităDincolo de moarte suntem singuri și viiIcircn alveole icircngheţate cu pereţi lunecoşine vor uita veșniciileCe-am greșit pentr-o pedeapsă atacirct de marePeste puțin limbile ni se vor umfla și vor cădeapeste puțin gacircndul va fi substanțafocurilor de artificiiNefericit cel care ne va spargeferestrele ochilorApoi una cacircte una ele singurese vor zidi

O icircnscenare

Ca o floare a soarelui neagrătrec stolurile de corbi pe cermă joc cu petalele lorşi arunc din zbor pe pămacircntcacircte-o pasăre pacircnă doar unamai rămacircne icircn văzduhiar cele căzute icircn lut se ridicăiar cea rămasă icircn văzduh moareşi aşa moartăse icircndreaptă către cuibul ei

66

ST

EAUA

11-

122

018

confluențe

Ontologia ficthorniunii lui Julio Cortaacutezar

Cristina Popescu

Icircn Șotron de Julio Cortaacutezar citim icircntr-una din noti-țele personajului-narator-autor pe nume Morelli

caracteristicile romanului pe care acesta inten-ționează să icircl scrie bdquoDacă aș scrie cartea aceasta comportamentele standard [] ar fi inexplicabile prin instrumentarul psihologic uzual [] Totul ar fi ca un fel de neliniște un zbucium o smulgere continuă un teritoriu unde cauzalitatea psihologi-că ar ceda descumpănită și aceste marionete s-ar distruge ori s-ar iubi ori s-ar recunoaște fără să bănuiască icircntr-adevăr că viața icircncearcă să schimbe cheia prin și pentru ele []rdquo (Polirom trad Tudora Șandru Mehedinți 2011 p 375)

Acest fragment constituie schița teoretică pe care Cortaacutezar o va folosi peste 5 ani icircn romanul intitulat 62 Model de asamblare Icircn vreme ce icircn Șotron icircncă mai există o narațiune liniară marcată de cauzalitate precum și personaje individuale și recognoscibile icircn 62 Model de asamblare narați-unea este icircnlocuită cu bdquonivelurile subliminale [hellip] care leagă și dezleagă ițele grupului angajat icircn dramărdquo iar personajele sunt fluidizate astfel icircncacirct bdquoanumiți indivizi ar pătrunde fără să și-o propună icircn chimia profundă a celorlalți și invers așa icircncacirct s-ar produce cele mai ciudate și mai neliniștitoare reacții icircn lanț fisiuni și transmutațiirdquo (ibid)

Fabulație ontologică

Căutarea lui Morelli coincide firește cu miza metaficțiunii autorului argentinian iar aceas-

ta este icircnainte de toate o căutare ontologică Conform Sarei Castro-Klareacuten icircn articolul său inti-tulat bdquoOntological Fabulation Toward Cortaacutezarrsquos Theory of Literaturerdquo bdquoființa pentru el [] se găsește icircn exersarea imaginației criticerdquo (Jaime Alazraki The Final Island The Fiction of Julio Cortaacutezar University of Oklahoma Press 1978 p 141 trad mea) motiv pentru care criticul literar numește bdquopractica și teoria lui estetică fabulație ontologicărdquo Această teorie estetică este practic bdquoo ontologie

a deveniriirdquo care bdquonu afirmă nimic altceva despre om decacirct 1) o recunoaștere a condiției poroase (asemenea buretelui) a conștiinței și a actelor sale (pline de altceva decacirct de sine = intenționalitate fenomenologică) și 2) un simț al unei constante tacircnjiri de a fi Celălalt (asemenea cameleonului) sau pur și simplu de a firdquo (ibid)

Această căutare a Celuilalt apare icircn teoria estetică a lui Cortaacutezar ca răspuns la bdquomottoul lui Felisberto Hernandez asupra obligației autoru-lui de a scrie nu numai despre ce cunoaște ci și despre celălaltrdquo (ibid 142) Atribuția scriitorului este deci bdquoaceea de a atinge limita icircntre ceea ce este cunoscut și Celălalt pentru că acolo se află icircnceputul transcendențeirdquo (ibid) Icircn studiul său Postmodernismo y metaficcioacuten historiograacutefica una perspectiva interamericana Santiago Juan Navarro vorbește despre cum Celălalt nu poate fi niciodată interpelat icircn mod direct ci numai icircntrezărit intuit icircn anumite instanțe icircntrucacirct aparține unei bdquosfere care se ascunde icircn spatele unei realități cotidi-ene viclene și care nu poate fi percepută decacirct fulgurant icircn momente epifanicerdquo (Universidad de Valencia 2002 p 161 trad mea) Pentru Cortaacutezar fantasticul este icircntocmai această icircntacirclnire cu Celălalt necunoscut și imposibil de fixat icircn menta-lul obișnuit fiindcă locul său de manifestare este icircntotdeauna un spațiu interstițial Icircn cuvintele auto-rului icircnsuși bdquoIcircntotdeauna am simțit că fantasticul nu apare icircntr-un mod brutal sau direct că nu este tăios ci mai degrabă se prezintă icircntr-un fel pe care l-am putea numi interstițial alunecacircnd icircntre două momente sau două acte pentru a ne permite să prindem o fracircntură icircn mecanismul binar care este tipic rațiunii umane a posibilității latente a unei a treia frontiere al unui al treilea ochirdquo (bdquoThe Present State of Fiction in Latin Americardquo icircn Alazraki op cit p 526)

Această idee a interstițialității e revendicată de Cortaacutezar bdquode la opera lui Mallarmeacute asupra teoriei conform căreia semnificația rezidă icircn articulația

67

ST

EAUA

11-

122

018

a ceea ce se află icircntre semne icircn goluri și intervale create de ele Cu toate acestea el alege să citeze dintr-un text Hindu probabil pentru a sugera universalitatea teoriei icircnseși care afirmă că laquorealita-tea sclipeșteraquo cacircnd conștiința intervalului a eliminat simultan ambele laquolucruriraquordquo (Castro-Klareacuten op cit p 142) Icircn acest sens este interesant modul icircn care icircn 62 Model de asamblare Marrast explică viziunea pe care a avut-o icircn momentul icircn care a numit-o pe Nicole bdquonemulțumitardquo bdquoȘi ca să vezi exact cacircnd ieșeam din vis am văzut totul cacirct se poate de limpe-de să icircnoți icircntre două ape cacircnd adevărul se simte aici direct icircn stomac adevărul pe care mai apoi cu ochii deschiși icircl negăm Icircn acel moment ți-am dat un nume un nume care te prinde foarte bine și care e atacirct de adevărat nemulțumitardquo (Editura Art trad Marin Mălaicu-Hondrari București 2016 p 91)

Icircn cuvintele Sarei Castro-Klareacuten bdquodacă cunoaș-terea sau semnficația este generatoare de sine e din cauză că omul nu e niciodată mulțumit cu a rămacircne cu ceea ce s-a constituit Din contră omul e mereu icircndreptat icircnspre ceea ce nu este (lo otro) icircnspre o lume icircncă inexistentă dar care ar putea să existe icircn intervale icircn golurile existenței sale poroa-serdquo (Castro-Klareacuten op cit p 143) Din fragmentul de mai sus reiese faptul că tăracircmul Celuilalt este perceput icircn străfulgerări care emerg la intersecția realității cu oniricul și icircntr-un spațiu fluid ndash bdquosă icircnoți icircntre două aperdquo ndash simptomatic pentru icircnsăși flui-ditatea personajelor romanului din care provine citatul

Cacirct despre numele dat lui Nicole bdquonemulțumitardquo icircn virtutea ușurinței cu care personajele fac schimb de ontologie conectacircndu-se unul la stările psihice ale celuilalt și chiar ajungacircnd să se trăiască unii pe ceilalți icircntr-un mod imposibil de explicat după legile psihologiei clasice acesta poate fi lesne apli-cat tuturor personajelor cortaacutezariene icircn general dintre care cel mai emblematic este Horacio Olive- ira din Șotron Nemulțumit de structura mentală occidentală care icircși are sorgintea icircn iluminism și icircn raționalismul cartezian Horacio Oliveira pornește icircn căutarea unui kibbutz al dorinței Jaime Alazraki scrie bdquoCum ajunge cineva la centru laquokibbutzul dorințeiraquo pe care icircl caută Oliveira Icircn povestirile sale drumul este o icircntacircmplare fantastică conflictul dintre o realitate găunoasă și una care asemenea unei epifanii dezvăluie personajelor un timp icircn afara timpului și un spațiu care transcende spațiul geometric se soluționează icircn metafore care prin sfidarea legilor fizicii apar ca icircntacircmplări fantasticerdquo (Alazraki op cit p13)

Acest spațiu ar putea fi chiar Orașul din 62 Model de asamblare icircntrucacirct icircn acesta toate personajele

se icircntacirclnesc și devin osmotice indiferent de faptul că teoretic ele se află icircn același timp icircn trei orașe diferite mdash Londra Paris și Viena bdquoPentru că aceste recurențe ale orașului țineau de viziune și de sentiment erau o stare un interregn efemer am retrăit faza cacircnd m-am icircntacirclnit cu Juan pe strada cu arcade [] am mers icircmpreună cu Juan fără să ne vorbim fiecare urmacircnd o direcție paralelă cu a celuilalt de-a lungul cacirctorva străzi pacircnă cacircnd se icircndepărtau subit Juan sărea brusc icircntr-un tramvai care trecea prin piață de parcă ar fi recunoscut un călător iar eu făceam stacircnga []rdquo (ibid p 102)

Icircntacirclnirea cu Celălalt

Tramvaiele icircn acest roman precum metrouri-le icircn Icircnsemnări dintr-un carnet sunt astfel de

spații interstițiale icircn care icircntacirclnirea cu Celălalt este aproape icircntotdeauna destinată să se producă bdquoNu știai că toate sunt Nemesis nu le-ai văzut nicioda-tă Toate sunt același tramvai imediat ce-ai urcat orice diferență se șterge nu contează linia orașul continentul fața controlorului De asta zise icircnflă-cărată Tell există tot mai puține oamenii și-au dat seama și le omoară sunt ultimii dragoni ultimele gorgonerdquo (ibid p 250-251) Referirea făcută la bdquodragonirdquo și la bdquogorgonerdquo nu e deloc icircntacircmplătoare ambele desemnacircnd elemente care aparțin fantas-ticului clasic și mitologiei Ceea ce face Cortaacutezar icircn 62 Model de asamblare este să grefeze icircntr-o bdquofabu-lație ontologicărdquo postmodernă vechile elemente ale categoriilor estetice aparținacircnd fantasticului și mitologiei Ceea ce reușește să creeze icircn Oraș este o mitologie urbană atemporală și atopică icircn care icircntacirclnirile cu Celălalt au loc interstițial iar persona-jele se remarcă printr-o ontologie fluidă și osmotică

Conștiința existenței icircn paralel cu Celălalt este pusă sub semnul icircntrebării icircn fragmentul pe care icircl reluăm mdash bdquoam mers icircmpreună cu Juan fără să ne vorbim fiecare urmacircnd o direcție paralelă cu a celui-lalt de-a lungul cacirctorva străzi pacircnă cacircnd se icircnde-părtau subit Juan sărea brusc icircntr-un tramvai care trecea prin piață de parcă ar fi recunoscut un călător iar eu făceam stacircnga []rdquo (ibid) mdash fiindcă matematic vorbind liniile paralele nu se pot niciodată icircndepăr-ta sau dimpotrivă intersecta Astfel icircnțelegem că geometria Orașului din 62 Model de asamblare este o geometrie neeuclidiană singura icircn care pot avea loc de altfel intersecții icircntre linii paralele

S-ar putea ridica icircntrebarea despre cum pot coexis-ta contrariile reprezentate de personajele cortaacutezarie-ne și de acel Celălalt cu care se intersectează fără ca cele două noțiuni să nu icircși piardă identitatea Poate supraviețui Celălalt să nu i se șteargă alteritatea adică

CON

FLU

ENȚE

68

ST

EAUA

11-

122

018

identitatea de Celălalt din moment ce nu mai deține o proprie ființă ci se contopește cu cel care icircl caută Un posibil răspuns la această icircntrebare se găsește icircn mărturia lui Cortaacutezar din cadrul emisiunii spaniole A fondo difuzată icircn anul 1977 Vorbind despre copilăria sa și despre modul icircn care și-a descoperit conștiin-ța fantastică icircncă de la o vacircrstă fragedă Cortaacutezar mărturisește bdquoMă mișcam cu naturalețe icircn teritoriul fantasticului fără să icircl pot distinge prea mult de real Atunci cacircnd surveneau icircntacircmplări fantastice icircn cărți sau icircn viața mea reală le asumam fără proteste și fără să fiu scandalizat Mă găseam icircntr-un sistem social unde acestea scandalizau și erau reduse imediat de manieră rațională oamenii spunacircnd este o icircntacircmpla-re este o coincidență o excepție Toate sunt maniere de a icircndepărta ceea ce te amenință pe alte căi decacirct calea logicii Astfel după cum vedeți pentru mine noțiunea mea de fantastic nu este icircn cele din urmă diferită de noțiunea realului []rdquo (trad mea)

Așadar problema alterității fantasticului nu este o problemă teoretică la Cortaacutezar sau o pură strate-gie textuală ci o emanație a conștiinței fantastice icircnnăscute a autorului Așa cum ontologia textuală a lui Cortaacutezar presupune o colaborare a cititorului cu autorul mdash un lector activ care să asambleze fragmentele textului pentru a obține o viziune pentru a ajunge icircn cuvintele lui Oliveira la kibbut-zul dorinței mdash icircntreaga ontologie pe care Cortaacutezar caută să o ficționalizeze este una a lui icircmpreună cu Sara Castro-Klareacuten găsește o metaforă edificatoare pentru ontologia ficțiunii lui Cortaacutezar ndash buretele bdquoo recunoaștere a condiției poroase (asemenea buretelui) a conștiinței și a actelor salerdquo (op cit p 141) Ea elucidează metafora icircn felul următor bdquoCaracteristica fundamentală a buretelui este desi-gur țesătura sa mdash sau structura asemănătoare unei pacircnze de păianjen [] Buretele exală și inhalează alteritate și făcacircnd aceasta compromite principiile aristoteliene fundamentale ale ființei o unitate fixă și limitată icircn spațiu și o completă identitate icircn toate aspectele salerdquo (Castro-Klareacuten op cit p 142)

Icircnțelegem asfel și la nivel teoretic intuiția pe care o deținea Cortaacutezar icircncă din copilărie aceea a subiectului ca țesătură și nu ca individualitate trăind icircntr-o realitate definită de icircmpletirea realului cu suprarealul Toate aceste icircntacirclniri au loc bdquoicircntotdeau-na pe neașteptate niciodată obediente chemărilor sau speranțelorrdquo fiindcă aparțin unei bdquoviziunirdquo unei bdquostărirdquo unui bdquointerregn efemerrdquo (62 Model de asamblare p 102) Caracteristice lumii descrise de mecanica cuantică de geometriile neeuclidiene și de teoria relativității acestea icircși găsesc icircn 62 Model de asamblare o ontologie coerentă și unică icircn post-modernismul latinoamerican

Muntele Măslinilor

Nu mai țin mintecacircte scări am coboracirctpacircnă icircn Valea RegilorLe-am pierdut șirul atentă lacămila ce se odihneaicircn fața mormacircntului lui ZahariaRumega icircncet scuturacircndu-și ușor capuliar clopoțeii de la gacirct făceausă răsune toată valea

La cacircțiva pași era mormacircntul lui Absalomascuns la umbra unui pin bătracircnM-am odihnit și euși am privit miile de pietre funerare albece acopereau muntele din fațăO ceremonie de icircngropăciunemi-a atras privireaTacircnguirea gravă a evreilor bătracircniacompania cacircntul clopoțeilor cămilei

Nu mai știu cacircte scări am urcatpacircnă icircn vacircrful Muntelui MăslinilorLe-am pierdut șirul fascinată deorașul sfacircnt ce mi se așternea la picioarePeste miile de morminte și valea dintre eleundeva icircn depărtare zăream Poarta de aur bdquoToți oamenii aceștia dorm icircn așteptarerdquo mi-am spusbdquoDoar icircnțeleptul se gacircndește la moarteToți ceilalți sunt mult prea ocupațisă trăiascărdquo

Adevărul acesta m-a făcut să tresarȘi-apoi am continuat să cuprind cu privirea Cetatea peste care se lăsa icircncet icircnserareaCacirctă bucurie era icircn sufletul meuNu-mi mai amintesc cacircte lacrimi fierbinți mi-au curs pe obrajiși cacircte mulțumiri apăsate am murmurat cu ochii icircnchișiLe-am pierdut șirul recunoscătoare

poezie

Mihaela GligorCON

FLU

ENȚE

69

ST

EAUA

11-

122

018

Un registru poetic al criticii literare

Andrei Moldovan

Andrea H Hedeș icircși intitulează recentul volum de critică literară Celei mai frumoase Șapte ani de

recenzii (Editura Neuma 2018) și se situează astfel prin titlu icircntr-un spaţiu subiectiv al evaluării ceea ce este un gest de onestitate Discursul critic oricacirct de riguroasă ar fi construcţia sa oricacirct demers academic ar etala prin faptul că se icircntemeiază pe o opţiune personală rămacircne unul subiectiv Poziţia auctorială este consolidată și de Cuvacircntul autoru-lui (de unde provine și textul escortă de pe coperta a IV-a) icircn care mărul discordiei rămacircne mereu o opţiune de astă dată a criticului literar Textele din volum respectă un criteriu cronologic deși sunt comentate volume de o mare diversitate (poezie proză teatru istorie și critică literară memorialisti-că publicistică traduceri etc) Icircntr-un registru atacirct de diversificat unitatea este dată de stilul Andreei Hedeș Ea se mișcă cu multă dezinvoltură printre textele pe care le comentează nu se sfiește să-și etaleze nedumeririle și pare să aibă mereu icircn faţă un cititor viu căruia nu-i dă voie să se plictisească

Poetă de succes (Cartea cu fluturi ndash 2008 Aritmii ndash 2015 Orele aspre ndash 2017) autoarea nu este un om diferit cacircnd scrie critică literară domeniu icircn care are deja o experienţă de luat icircn seamă icircn paginile unor cunoscute reviste de cultură printre care și Luceafărul de dimineaţă publicaţie icircn care a deţi-nut o rubrică permanentă pentru critica de icircntacircm-pinare Atuurile criticului sunt o intuiţie accentuată a valorilor literare icircn contextele icircn care acestea trăiesc precum și o inedită modalitate a argumen-taţiei venind dinspre perspectiva poetului ceea ce nu stă la icircndemacircna oricui modalitate asupra căreia ne vom opri mai mult icircn racircndurile care urmează

Vom spune de la icircnceput că opţiunea criticului pentru o asemenea modalitate nu este expresia unor mijloace teoretice reduse (o dovedește icircn volum nu de puţine ori) ci convingerea că reali-zează o comunicare mai vie mai atractivă atacirct de necesară unei critici de icircntacircmpinare Poate tocmai de aceea ţine să icircnceapă comentariile precum icircntr-un discurs al oratorilor de mare succes (exordium ex abrupto) pentru a capta interesul cu

orice preţ Sunt numeroase citate cu care icircncepe deseori din autorul comentat sau din alţi autori citate de natură să nască icircntrebări să remarce dileme oricum să ţină trează atenţia cititorului pe parcursul icircntregului comentariu Citatul este icircnlo-cuit uneori cu o retorică de natură să obţină același efect Iată cum debutează un text despre un volum de versuri al lui Viorel Mureșan bdquoCare să fie calea prin care un profesor care predă limba romacircnă de treizeci de ani la un liceu din Jibou retras icircn Surduc surd la zgomotul lumii și al timpului rotitor aude gingășiile Graţiilor și Muzelor și icircn chiar buri-cul pămacircntului scrie Poezierdquo (Andrea H Hedeș Celei mai frumoase p 19) Iar dacă tot amintim de o retorică a limbajului critic suntem datori să obser-văm că din discursul clasic cel ciceronian lipsește partea de inflamaţie respingerea sau combaterea Pe bună dreptate acest lucru se icircntacircmplă pentru că textele despre cărţi ale Andreei Hedeș nu sunt polemice Icircn același registru să observăm că partea finală a bdquodiscursuluirdquo critic (de astă dată comparat cu tipul de discurs care a consacrat arta oratorică) peroraţia este și ea una atenuată mai puţin spec-taculară ceea ce nu icircmpiedică exprimări de mare efect bdquoQuo vadis Ion Poprdquo icircși icircncheie comentariul despre cunoscutul critic și poet clujean

Așa cum precizam deja evaluarea textelor despre care opinează este una dominant poetică icircn care metafora ţine locul argumentaţiei riguros știinţifice Sunt frecvente situaţiile icircn care criticul concurează prin imagine poetică textul comentat Spre exemplu bdquoCele o sută de sonete trebuiesc murmurate cu grijă ca o sută de boabe de roza-riu delicat lucrate din petale rulate de trandafir tămacircios căci Aurel Rău cu minuţie cunoscacircnd volatilitatea de Fată Morgană a clipei cum petalele aceleiași flori culese icircn zile diferite au proprietăţi diferite a infuzat misterul preţiosul esenţa rară pentru vitrina-i de versuri Trecute prin alambic și serpentin sentiment emoţie gacircnd s-au făcut leac parfumat pentru alungarea tristeţiirdquo (Op cit p 111) De remarcat faptul că registrul poetic nu trădează o evaluare care ar putea fi obţinută și cu

70

ST

EAUA

11-

122

018

mijloace mai riguros teoretice Opţiunea criticului icircn privinţa modalităţilor nu este una care să vizeze aspecte superficiale ale textelor comentate ci au icircn vedere o amplificare a comunicării icircn forme mai diversificate pacircnă la urmă modalităţi de relevare a valorilor icircn profunzimea lor (bdquoDan Damaschin icircși visează propria-i poezie icircnălţacircnd catedrale din umbre și icircntunecimi din a căror orgă ţacircșnesc ţăndări de luminirdquo)

Andrea Hedeș nu este o exclusivistă Ea știe să interfereze mijloacele după nevoile comunicării chiar dacă putem vorbi de o dominantă Așa se face că semne ale erudiţiei se lasă identificate deseori bdquoParadisul lui Horia Gacircrbea nu este unul de huzur și lentoare un laquorai beteagraquo după fericita formulare arghezianărdquo (Ibid p 226) Mai mult cacircnd se cer o seamă de clarificări teoretice criticul literar nu ezită să o facă cu siguranţa profesionistului bdquoManuscrisul fanariot este și mărturia fascinantului laquoproces de transformare a lucrurilor icircn metaforăraquo după cum spunea Jakob Boumlhme (Ibid p 291) Tocmai o asemenea interferenţă a rigorilor teore-tice cu poematicul icircmplinită cu multă naturaleţe icircntr-o comunicare fluidă este de natură să sporeas-că interesul pentru metatext să simplifice accesul cititorului spre cronica de icircntacircmpinare Cred că este o cale prin care criticul literar icircși păstrează onestitatea și dacă nu recuperează măcar icircntreţi-ne interesul multor cititori spre o formă a criticii pe care mulţi o icircnmormacircntaseră deja

Propunerea Andreei Hedeș de concentrare a textului critic prin metaforă nu presupune cacirctuși de puţin o simplificare a mijloacelor comentatoru-lui volumul icircn discuţie dovedind că ele pot să fie de o mare diversitate terenul explorat fiind extrem de generos cu resurse de luat icircn seamă Aceasta pare să fie și una dintre căile prin care se poate pătrunde icircn spaţiul atacirct de sensibil al poiesisului cum se icircntacircmplă și icircn cazul discutării textelor lui Radu Sergiu Ruba pentru că spre un teritoriu al subiectivităţii prin excelenţă pare mai ușor să te icircndrepţi cu mjjloace de același fel

Icircn paleta largă a perspectivelor asupra volumelor comentate icircn Celei mai frumoase să mai amintim şi atenţia acordată modului de lucru al autorului comentat (Alex Ştefănescu) icircnsoţirile lirice precum icircntr-o călătorie iniţiatică (Horia Bădescu) tendinţa constantă icircn a releva adevărurile poetice durabile (M Gălăţeanu) atenţia crescacircndă pentru caracterul neconvenţional al reluării unor teme (V G Dacircncu) necesitatea revizuirilor icircn vederea reconfirmării valorilor (Răzvan Voncu) actualiza-rea ca preocupare constantă (Regina Maria) Nu putem trece cu vederea excelentele portrete lirice

realizate cu mijloace de același fel sintetice rele-vante icircn care metafora suplinește multe racircnduri de argumentaţie riguroasă Precizăm că portrete-le literare sunt destul de frecvente icircn volum Am aminti icircn plus doar portretul de poet al Simonei Grazia Dima Icircntr-un asemenea context nu este de mirare că limbajul criticului concurează uneori cu cel al textului poetic comentat (Horia Bădescu este bdquoun icircnfracircnt al frumuseţiirdquo)

Volumul aduce icircn atenţie și ipostaze mai puţin obișnuite ale unor cunoscuţi autori Așa ar fi cea de poet a lui Mircea Muthu printr-o interesantă evaluare a resurselor sale lirice sau sinteza poten-ţialului poematic al Irinei Petraș icircn memorialistica sa bdquoVolumul Petru Poantă Memoriale pare un dans al imaginilor pe suprafaţa delicată a amintirii un vals al norilor ce sfacircrșesc prin a contura o imagine un chip mereu același dar parcă niciodată la fel ca icircn magica fascinanta și străvechea artă ebru arta norilor sau arta picturii pe apărdquo (Ibid p 260)

Volumul acesta de critică literară Celei mai frumoase alcătuit cu prea multă modestie prin păstrarea unei măsuri decente a evaluării icircntre limitele relativităţii este o acumulare de energii care prevestesc desfășurări mai largi ceea ce va veni cu siguranţă prin abordările sale deschide și un spaţiu mai larg de interferenţe culturale de respiraţie a valorilor romacircnești icircntr-un context icircn care dialoghează sau pot dialoga cu voci literare ale altor spaţii lingvistice (italian german turc etc) Și toate se icircntacircmplă sub un semn constant al vulnerabilităţii autorului cacirct și al cititorului care deopotrivă bdquoau inima la vedererdquo ecuaţie din care criticul literar nu este exclus

Andrea H Hedeș Celei mai frumoase Șapte ani de recenzii Cluj-Napoca Editura Neuma 2018

71

ST

EAUA

11-

122

018

Cacircntecul tatildecerii la BlagaOvidiu Constantin Cornilă

bdquoNu mai rămacircne decacirct tăcerea Tăcerea scriito-rului Orice operă mare se naște din tăcererdquo

spunea Franccedilois Mauriac referindu-se la debutul aparent al unor mari scriitori precum Racine Mallarmeacute Valeacutery dar și la acea tăcere premergă-toare a marilor sale viitoare opere

Poate că aceste cuvinte fac trimitere la aceeași tăcere eternă a spațiilor infinite care-l speriau pe Pascale atacirct de mult icircncacirct blestema pacircnă și luna atunci cacircnd se afla icircn căutarea lor

Tăcerea este starea primordială rădăcina mitică din care aau luat ființă atacirct creatorul Blaga cacirct și creația sa bdquoTăcerea icircmi este duhulrdquo mărturisea el icircntr-una din poeziile de icircnceput asemănacircndu-se cu un bdquoascet de piatrărdquo cu o stalactită crescacircnd icircn tăcere icircntr-o grotă uriașă unde cerul este limita de sus Imaginea aceasta icircn care o interpretare psihoanalitică ar putea să vadă un simbol al creșterii fătului icircntr-o matrice imensă cacirct lumea este de fapt o proiecție a sacircmburelui originar de tăcere din care irumpe cuvacircntul O psihanaliză aplicată a universului blagian face Corin Braga icircn studiile sale dar și alții

Pentru Blaga la icircnceput a fost tăcerea bdquoIcircnceputurile mele stau sub semnul unei fabuloase absențe a cuvacircntuluirdquo ndash va spune icircn Hronicul și cacircntecul vacircrstelor

Acestei bdquotăceri inițialerdquo straniei detașări de bdquologosrdquo muțeniei din primii patru ani ai copilăriei poetul icirci va da o explicație specific blagiană bdquoPoate că starea mea embrionară se prelungea dincolo de orice termen normalrdquo Cuvintele icirci erau știute dar icircn contact cu ele era icircncercat de o ciudată sfială ele constituind bdquopăcatul originar al neamului omenescrdquo Se afla deci icircn primii ani de tăcere ai vieții icircntr-o stare care va apărea icircn felurite ipostaze icircn opera lui starea primordială a necreatului a preumanului Acesta este felul firii netulburate de cuvacircntul omenesc tulburătoare pentru omul care așteaptă de peste tot răspunsuri la icircntrebările sale starea de muțenie a cosmosului neumanizat Pămacircntul este bdquoucigător de mutrdquo (bdquoPămacircntulrdquo) descoperă o dată cu icircnfiorare poetul Numai prin bătaia unei inimi iubitor-icircnțele-gător-suferitoare lipsită de pămacircntul stăpacircnit de o bdquotăcere apăsătoarerdquo pămacircntul răspunde icircntrebărilor Din bătăile inimii ca și din vaietul celor care suferă și se simt suferind se icircntrupează cuvacircntul Amare foarte sunt toate cuvintele (bdquoCătre cititorirdquo)

Muțeniei din vacircrsta icircntacirci pe care copilul nu voia s-o rupă icirci corespunde această muțenie la care racircvnește poetul după ce a gustat din amărăciunea cuvintelor De ce această teamă de cuvacircnt de ce această dorință de a-l lepăda odată dobacircndit Se pot da multe explicații dar dincolo de ele există sensuri mai adacircnci ale acestei voințe de tăcere

Teama de a intra icircn lumea cuvacircntului ca și teama de a ieși dintr-icircnsa care-l ispitește uneori pe poet are icircn economia sufletului său un sens metafizic Lumea cuvintelor pentru Blaga este lumea suferinței a timpului măsurat Pentru el ca și pentru Houmllderlin cuvacircntul este primejdios căci icircnchide icircntr-icircnsul suferința și implică moartea De altfel rostind avertismentul său cu privire la gravi-tatea cuvintelor vocea lui Blaga are timbrul solemn al vocii houmllderiene bdquoDomniță cuvintele noastre-s morminte nu crezi Morminte-n care timpul și-a-nchis suferințele [] Sub bolțile acestea sub sfintele e bine tu știi să vorbim mai puțin și mai rar Să nu ne jucăm cu mormintelerdquo (bdquoDomnițelerdquo)

Așadar atunci cacircnd poetul explică acea tăcere infantilă drept o icircncercare de a prelungi o stare fizio-logică echivalentă cu o stare paradisiacă neștiutoare de bine și de rău necunoscacircnd suferința el identi-fică teama de cuvacircnt cu teama de a intra icircn lumea umană lume a răspunsurilor de dat și a răspunderilor de asumat a creației a suferinței și a morții Desigur poetul atribuie copilului de odinioară aprehensiunile maturității sale Părerea de rău după starea prenata-lă apare icircn poezia lui ca o nostalgie după un paradis pierdut al necuvacircntării acel Lost Paradise al lui John Milton bdquoMi-aduc aminte de vremea cacircnd icircncă nu eram ca de o copilărie depărtată și-mi pare așa de rău că n-am rămas icircn țara fără numerdquo (afirmă poetul icircn bdquoLiniște icircntre lucruri bătracircnerdquo) Sfiala de a lua icircn primire cuvacircntul bdquopăcatul originar al omeniriirdquo este una icircn sens cu ispita retragerii din lumea cuvintelor cu dorința muțeniei (bdquolăsați-mă să umblu mut printre voirdquo) Refuz ori renunțare voința de tăcere derivă din aspirația fundamentală blagiană aceea de a ieși din marea pace a necreatului icircntr-o eternitate a tăcerii Lui Dumnezeu Lui Icircnsuși necreatului prin excelență icirci este ndash după Blaga ndash frică de cuvacircnt Hălăduind bdquoDe macircnă cu Marele orbrdquo poetul icirci vorbește celui care prin cuvacircntul său a făcut lumea bdquoZic Tată mersul

72

ST

EAUA

11-

122

018

sorilor e bun El tace ndash pentru că icirci e frică de cuvinte El tace ndash fiindcă orice vorbă la el se schimbă-n faptărdquo

Marele Orb căruia icirci este teamă să rostească cuvintele amintește de Marele Anonim din filo-zofia lui Blaga care nenumit nu intră icircn lumea existenței deoarece icircn aceasta se intră prin cuvacircnt Blaga icircși vede așadar destinul acela al Poetului om al cuvacircntului legat de o stare de tăcere El se vede pe sine la patruzeci de ani sugrumacircndu-și cuvacircntul și pierzacircndu-se icircn căutare Tăcerea asocia-tă cu căutarea apare icircn cunoscutul bdquoAutoportretrdquo al artistului matur bdquoLucian Blaga e mut ca o lebădă Icircn patria sa zăpada făpturii ține loc de cuvacircnt Sufletul lui e icircn căutare icircn mută seculară căutare de totdeauna și pacircnă la cele din urmă hotarerdquo

Dintr-o altă perspectivă dacă avem icircn vizor poezia aceasta este o stranie confesiune a unui om a cărui existență pare să se fi identificat cu lumea cuvacircntului Neantul cuvacircntului se asociază icircn bdquoAutoportretulrdquo lui Blaga cu anularea culorilor icircn albul lebedei plutind mută și al zăpezilor tăcute Patria albă a poetului este aceea a neprihănirii nepacircngărită de cuvacircntul vinovat Starea originară a muțeniei este mai mult decacirct o experiență este o legătură cu nenumitul necreatul cu nevinovăția Icircntrucacirct necreatul este ceva de dincolo de lumea văzutelor căutarea fără icircncetare bdquomută seculară căutarerdquo a lui Blaga năzu-iește spre absolutul de dincolo de lumea creației și a cuvacircntului Ce caută Lucian Blaga bdquoEl caută apa din care bea curcubeul El caută apa din care curcubeul icircși bea puterea și neființardquo (bdquoAutoportretrdquo)

Poetul racircvnește la un transcendent pur icircnsetea-ză după imposibilul apei curate din care bea curcu-beul Tăcerea blagiană dă naștere unei căutări a absolutului Poetul icircl exprimă icircn ceea ce are mai revelatoriu printr-o metaforă fastuoasă ndash curcube-ul Icircn această mută căutare icircntrezărim icircnsă dincolo de tot ceea ce pare a fi sete de neființă căutarea autentică bdquode totdeauna și pacircnă la cele din urmă hotarerdquo a frumuseții a poeziei Descoperindu-se pe sine drept cel ce caută Blaga cel mut nu se condamnă la limbajul necreatului ci devine Orfeu icircn căutarea izvorului de dincolo al frumuseții

Se poate afirma că legătura dintre tăcere și cuvinte la Lucian Blaga este de natura orfică Icircn tăcerea poetului care suspendă lumea cuvintelor obișnuite banale unele tocite ale sensibilității comune umane s-a refugiat cuvacircntul dintacirci esențial izvorul cuvintelor Poeții care după Blaga bdquotac ca roua Ca sămacircnța Ca un dorrdquo (bdquoPoețiirdquo) au icircntr-icircnșii sursa cacircntării a cuvacircntului bdquoizvor se fac icircn rariște izvor sonorrdquo (bdquoPoețiirdquo) Icircn această tăcere a poeților cuvacircntul origine așteaptă orfica macircntuire care-l va readuce icircn lumea muritorilor Poezia este

asemenea unui cuvacircnt orfic o izbăvire a cuvacircn-tului nu de tăcere căci doar din tăceri e țesut ci de cuvinte de bdquoarta găunoasă a retoricii umane de toate zilelerdquo Poetul poartă icircn sine cuvacircntul orfic care icircnvie tălmăcind icircn cuvintele de racircnd cuvacircntul originar cacircntarea din inima sa bdquoTraduc icircntotdeau-na Traduc icircn limba romacircnească un cacircntec pe care inima meami-l spune icircngacircnat suav icircn limba eirdquo(bdquoStihuitorulrdquo) Dar deși icircl poartă icircn sine poetul caută mereu acest cuvacircnt și-l descoperă afară icircn cacircntarea lumii icircntregi Lumea icircnsăși icircn perspectivă orfică-blagiană este o cacircntare bdquoUnde și cacircnd m-am ivit din lumină nu știu din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cacircntarerdquo (bdquoBiografierdquo)

Poetul orfic nu cacircntă lumea ci o face să cacircnte o descoperă icircn esența ei care e o cacircntare Totul se poate transmuta icircn cacircntare căci totul este o cacircntare Chiar și suferința se poate transfigura bdquoNicio suferință nu-i așa de maresă nu se preschimbe icircn cacircntarerdquo (bdquoCatrenrdquo) iar atunci cacircnd cacircntă poetul icircnsuși devine cacircntare Aici se pierde pe sine poetul aici se slujește de cuvinte nu dă sensul lor nici după muzica lor ci după puterea lor S-ar putea spune că pentru el cuvacircntul are o priză magică nu una logică asupra lumii și ascultătorului Dar lumea sa nu este universul logic nici cel magic poezia icircn spiritul lui Blaga nu este o vorbire explicită nici o formulă magică o incantație exorcistică Icircn calitate de poet orfic el se consideră pe sine un iniți-ant și deci un inițiator Tăcerea poetului este aceea a poetului și inițiatului care păstrează o taină chiar proclamacircnd-o Poezia este inițiere icircn taine dar poetul nu face decacirct să anunțe taina fără să o elucideze

Icircn operația poetică blagiană prezidează nu lumina solară a rațiunii logice ci aceea lunară ori stelară a unei sensibilități ascunse Purtacircnd bdquotaina inițiatuluirdquo poetul refuză deslușirile bdquoOmule ți-aș spune mai mult dar e-n zadar ndash și-n afară de aceea stele răsar și-mi fac semn să tacrdquo (bdquoTaina inițiatuluirdquo)

O asemenea poezie inițiatică nu revelează deci adevărul nu oferă certitudini o lumină durabilă Ea este ca un fulger care luminează o clipă bdquoun fulger care nu trăiește singur icircn lumina sa decacirct o clipărdquo(bdquoPoeziardquo)

Poetul icircn calitate de purtător al cacircntării trebuie să recunoască icircntr-un ceas melancolic că inițierea icircn taine nu-i dă o certitudine care durează ci este doar rodul unui fulgurații al unei clipe de ilumina-re bdquoNumai tacircrziu numai o clipă uitată pe urmă și ea icircți dezvăluie nebănuitele trepterdquo (bdquoEpitafrdquo)

Astfel orficul Blaga mut vorbind icircnaintează icircn căutare Din tăcerea lui purcede cuvacircntul care jinduiește să se icircntoarcă icircn tăcere asemenea lui Hyperion ce din haos a apărut și s-ar icircntoarce-n haos Poetul știe că este condamnat să se stingă

73

ST

EAUA

11-

122

018

cuvacircntul său și că odată va coboricirc icircn tăcerea morții Atunci bdquoMumele sfintele ndash Luminile mii Mume sub glii Icircți dau icircn primire cuvintelerdquo (bdquoEpitafrdquo) Tăcerea pe care o cacircntă Blaga este tăcerea care lasă să se audă pulsația vieții universale este o tăcere sonoră Icircn noaptea bdquoicircntreagărdquo deplină a pădurii cu stele ce bdquodănțuiesc icircn iarbărdquo cacircnd bdquogornicul nu mai vorbeșterdquo și bdquose liniștesc păsări sacircnge țară și aventuri icircn care mereu recazirdquo nu se mai simte decacirct suflul cosmic bdquoDăinuie un suflet icircn adieri fără azi fără ierirdquo

Timpul care măsoară curgerea vieții aparente fenomenale e anulat adică nu mai e perceput dimpo-trivă totul intră icircntr-un illo tempore icircn veșnicie E ca și cum peste locul astfel golit al timpului superficial s-ar lăți timpul mitic al icircnceputului epoca fabuloasă a luminii și focului bdquoCu zvonuri surde prin arbori se ridică veacuri fierbințirdquo (bdquoSomnrdquo) Icircntr-un limbaj mito-logic consacrat este timpul lui Pan Icircn sfera cealaltă a individualității liniștea este condiția revelării părții nemuritoare a ființei bdquoAtacircta liniște-i icircn jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună Icircn piept mi s-a trezit un glas străin și-un cacircntec cacircntă-n mine un dor ce nu-i al meurdquo (bdquoLinișterdquo)

Numai aici icircn acest cadru feeric sufletul frag-ment din substanța absolută a lumii traversacircnd generațiile icircși cacircntă bdquopeste veacurirdquo bdquodorulrdquo și bdquobucuriardquo

Lauda tăcerii

Lauda tăcerii devine explicită icircn poeme care mărturisesc neicircncredere sau chiar dispreț față de

cuvacircnt bdquoCredeți-mă credeți-mă despre orișice poți să vorbești cacirct vrei [] Dar cuvintele sunt lacrimile celor de ar fi voit Așa de mult să placircngă și n-au putut Amare foarte sunt toate cuvintelerdquo (bdquoCătre cititorirdquo) Așadar icircn acest context cuvacircntul este un substitut al lacrimii pe care poetul ce icircncearcă mereu să scape de tristețile lui n-are de ce să-l cultive o născocire deșar-tă pentru că nu instituie existență nu creează ci doar numește (bdquoDeșartă născocire e vorba ce se țeserdquo ndash bdquoUliserdquo) Condiția poetului pentru Blaga este incertă și este sinonimă cu ierarhizarea lucrurilor date

bdquoNu știu nici azi pentru ce m-ai trimis lumină Numai ca să umblu prin lucruri și să le fac dreptate spunacircndu-le care-i mai adevărat și care-i mai frumos Macircna mi se oprește e prea puțin Glasul se stinge e prea puțin De ce m-ai trimis icircn lumină Mamă De ce m-ai trimisrdquo(bdquoScrisoarerdquo)

Poetul a năzuit la limbajul cosmogonic al divinului (bdquoorice vorbă la el se schimbă-n faptărdquo ndash bdquoDe macircnă cu Marele Orbrdquo bdquocu cuvintele simple ca ale noastre s-au făcut lumea stihiile ziua și foculrdquo ndash bdquoTristețe metafizicărdquo) Adevăratul limbaj poetic este cacircntec

confundacircndu-se cu vibrația muzicală a lumii și fiind mai aproape de tăcere decacirct de vorbire bdquoNu vă mirați Poeții evii ce se nasc și mor un singur ne-mpărțit neicircntrerupt popor Vorbind sunt muți Prin evii ce se nasc și mor Cacircntacircnd ei mai slujesc un crai pierdut de mult [] Ei tac ca roua Ca sămacircnța Ca un dor Ca apele ei tac ce umblă subt ogor Și-apoi sub cacircnte-cul privighetorilor Izvor se fac icircn rariște izvor sonorrdquo (bdquoPoețiirdquo)

Cacircntecul face din poeți dincolo de timp și de loc dincolo de limbile propriu-zise (bdquoPrin sunet și cuvacircnt s-ar despărți se-ntrec Icircși sunt asemenea prin ceea ce nu spunrdquo) un bdquoneicircntrerupt poporrdquo prin care se perpetuează graiul inițial creator de existență cosmogonic Modelul absolut al poetului este crea-torul lumii El este fondul originar sau generator el creează din sine icircnsuși reproducacircndu-se pe sine multiplicacircnd prin bdquodiferențiale divinerdquo existența a cărei ipostază absolută este Blaga a năzuit la un limbaj care să-l apropie de esențe și ambiție supre-mă demiurgică prin care să sporească existența spijinindu-se pe două precedente mitice unul oferit de mitul cosmogonic biblic celălalt ndash de mitul imaginat de el icircnsuși al bdquodiferențialelor divinerdquo Poetul caută bdquocuvintele originarerdquo sau creează bdquodestrămacircn-du-și icircn vacircnt ființardquo sublimacircndu-se icircn bdquoarmonii trep-tat de plinerdquo ce amintesc haosul diafan și muzical al bdquodiferențialelor din care se alcătuiește cosmosulrdquo Cacircntecul poetului mai apropiat de tăcere decacirct de cuvacircnt (bdquoCu cuvinte stinse icircn gură am cacircntat și mai cacircntrdquo ndash bdquoBiografierdquo) este o prelungire a genezei așa cum o imaginează Blaga este un limbaj cosmogo-nic iar tăcerea este calea singura prin care putem intra icircn comunicare cu substanța muzicală a lumii și este și ea icircn limbaj limbajul contemplației unul prin care ne icircnsușim universul bdquoLimba nu e vorba ce o faci Singura limbă limba ta deplină stăpacircnă peste taine și lumină e-aceea-n care știi să tacirdquo (bdquoCatrenrdquo)

Această exaltare a bdquolimbiirdquo tăcerii este a unui poet al existenței care preferă pacircnă la excludere realității secunde a cuvintelor realitatea primară deplină pură a bdquofăpturiirdquo așa cum mărturisește icircn primele versuri ale poeziei bdquoAutoportretrdquo Tăcerea este necesară contemplației dar face imposibilă creația poetului

Alături de tendința fundamentală a spiritului lui Blaga cea contemplativă chiar mai puternică decacirct ea este tendința activă vocația creatoare Astfel mai mult decacirct o bdquopoezie a tăceriirdquo este vorba la el de o tensiune icircntre tăcere și cuvacircnt icircn care a icircnvins mereu cuvacircntul Blaga a lăudat tăcerea și și-a compus o mască a muțeniei dar a fost totodată un fervent al cuvacircntului din care a construit o operă impresionantă prin proporții și prin coerență un univers secund bdquoPrieten al adacircnculuirdquo și de aceea

74

ST

EAUA

11-

122

018

bdquotovarăș al linișteirdquo (bdquoFiu al faptei nu suntrdquo) Blaga fost bdquoicircnchinat tăceriirdquo nu numai ca poet ci și ca om Toți cei care l-au cunoscut și au scris despre el notează ca fiind cea mai puternică impresia de muțenie pe care o producea prezența lui El icircnsuși și-a pus sub semnul tăcerii nu numai primii ani de viață ci felul său de a fi dintotdeauna icircn ceea ce avea mai propriu bdquoSe icircntacircmpla uneori după conversații de ore să cad icircn tăceri fără ieșire N-aveam putere să le preicircntacircm-pin și odată icircnființate n-aveam mijloc să le curm Trebuia să le las să-și facă de cap Erau tăceri a căror prelungire mă stingherea pe mine icircnsumi Tăcerile acestea ieșeau deasupra cacircnd adacircncurile icircncepeau să se angajeze icircn legăturile mele cu lumea și cu fiin-țele dimprejur Icircn asemenea clipe orice salt jucăuș al cuvacircntului icircmi devenea cu neputință Cuvacircntul nu mă mai servea Ceea ce spuneam se reducea la cacircte o expresie automată destinată să icircntrerupă golul Golul aparent care el icircnsuși era expresia preaplinu-luirdquo bdquoTăcerea ndash spune Blaga icircntr-un aforism ndash e umbra unui cuvacircntrdquo Icircntre a tăcea sub semnul misterului și a tăcea sub semnul conștiinței se desfășoară drama poetică blagiană Punerea icircn decantare a mistere-lor decantarea semnelor criptografice este taina inițiatului Poetul devine un inițiat posedat luacircnd icircn stăpacircnire lumea odată cu revelarea semnelor și a tacirclcurilor Dar icircn aceste revelații nu icircntacirclnește un spațiu securizant dimpotrivă descoperă marele placircnset al vieții al venirii icircn lumină Obiectele se lasă cu greu descifrate opun o evidentă rezistență astfel icircncacirct poetul strecurat prin revelație icircn marea taină a universului icircnțelege că trebuie să tacă Inițiatul este un mare tragedian convins că a spune bdquomai multrdquo semenilor este bdquoicircn zadarrdquo de aceea preferă să tacă refuzacircnd să facă auzit marele placircns al ființei sensul trist al icircntregului univers Poetul folosește cuvintele icircn starea lor de bdquograțierdquo el redă limbaju-lui o funcție recuperatoare a sensurilor pierdute Dincolo de cuvinte se instituie tăcerea ca o realitate mai semnificativă și mai profundă care potențiază misterele Tăcerea și misterul sunt de fapt două fețe ale aceleiași poezii Sunt adevărate cuvintele care nu se rostesc cele care rămacircn la noi icircntr-o legătură cu tăcerile și tainele bdquoCuvintele pe care nu le rostim Cuvintele ce rămacircn icircn noi Descoperă și ele fără de margini făpturardquo (bdquoInscripțierdquo)

Cuvintele tulbură misterele și deci ființa Așadar ipostaza cea mai definitorie a omului blagian este icircn primele două cărți aceea de ființă tăcută care preferă să lase mai degrabă lumea să se rostească icircn ea Nu cuvacircntul este cel ce se impune acum ci contrarul său tăcerea liniștea ndash o tăcere germinativă străbătută doar de tulburările sevelor ori ale sacircngelui și luminii ce urmează căile

ascunse ale impulsurilor vitale celor mai incon-trolabile bdquoTăcerea-mi este duhulrdquo ndash se definește poetul icircn bdquoStalactitardquo identificacircndu-se unei realități elementare bdquozăcacircndrdquo icircn umbra gorunului i se pare că bdquostropi de liniște icirci curg prin vine nu de sacircngerdquo

Icircn cosmica tăcere subiectul e de cele mai multe ori un receptacul pasiv al mișcărilor lumii Icircn umbră și tăcere eul comunică icircn profunzime cu universul devenind el icircnsuși un element printre elemente

Cacircnd apare icircnsă cuvacircntul se lasă doar șoptit aproape inutil atacircta vreme cacirct trăirea nemijlocită icirci poate lua locul exprimacircnd plenitudinea ființei ori dimpotrivă devine strigăt chiot debordare sonoră a dezlănțuitei energii dionisiace prelungi-re a marelui tumult al stihiilor Cel care icircn bdquoEu nu se strivesc corola de minuni a lumiirdquo icircntacircmpina universul cu o lumină blacircnd icircnvăluitoare este icircnsă mai curacircnd tentat să asculte și să recepteze cacircntecul luminii nu mai puțin icircnvăluitor Icircn poezia lui Blaga cacircntecul este pretutindeni iar tăcerea nu-i este ostilă Făcacircnd tăcere icircn sine ființa umană se deschide de fapt cacircntecului universal expresie de dincolo de cuvinte a deplinei armonii a Totului Cacircntecul marchează ca și tăcerea realitatea făptu-rii integrate icircn armonia cosmică E cacircntecul pe care icircn pragul sfacircrșitului icircl evocă Pan zeul naturii simbol prin excelență al unei atari integrări bdquoAm stăpacircnit cacircndva un cer de stele și lumilor eu le cacircntam din nairdquo (Pan cacircntă) Un cacircntec care e nu numai al zeului ci și al bdquolumilorrdquo parte din muzica atotcuprinzătoare și mărturie a ei expresie a unei armonii pe care cacircntărețul nu face decacirct s-o comu-nice după ce a participat la ea

75

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Dan Dediu

Humpty Dumpty

am vrut să-mi trăiesc viața ca un film de artăși toate fețele pe care le-am cunoscut aveau dureri banale trivialeși toate aveau dureri cu brațe și spiraleascunse icircntre ziduri mătăsoase departe de privirea lor

cu ultimele resturi de viață vreau să-mi arunc gunoaiele pe o alee icircntunecatăsub cupola de camfor unde imanențadeschide multiple realități

ies icircn șlapiprin tuneluri și bucleo muzică paliativă coboară peste pelegriniși structuri de carbon

nu sunt nici tanăr nici bătran dar icircncep să uit ce minuni poate realiza corpul umanși cum armate de acarieni urlă și se icircnchinăla picioarele lui

alături de cățeaua mea credincioasă Martaadmirăm icircntr-un tablouvalurile sclipitoare din simulații

mă bucur pentru ea ca un părintecare a lăsat o epocă de constracircngeri icircn urmăea nu icircnțelege mai nimicdin toată nebunia cu arta

Frederick Seidel

Trecuse mai bine de trei ani de cacircnd nu mai știam nimic de el- icircntr-o vară la un hotel din Nice cacircnd priveam icircmpreună un documentar despre Cosmos am icircnfipt și eu un steag cu portretul lui pe glezna unui roboțel halucinogen de pe planeta Marte

Acum ziua muncesc icircntr-o fabrică de automotive din Brașov ca să-mi mențin arderile seara icirci caut poemele audio pe Youtube icircntr-o casă de pe strada Livezilor cartier Stupini O voce de călău care putea aduna toate lighioanele pămacircntului icircntr-o arenă poeme postmortem despre proscriși oratori impetuoși și oameni posedațiAm născocit pe loc din invidie sau melancolie un scenariu motivațional pentru tribulațiile astronomice ale unei eroine din orașul Telos ucisă icircntr-un poem dictat de Frederick unui barman la o agapă cu marii poeți americani secvență minoră de altfel icircn poem vreau răzbunare Am să-l caut prin toată America și am să-i aflu toate secretele dar mai ales cheile de la motocicletele DucatiIcircn cinstea eroinei din Telos dansul meu posedat icircn sincron cu roboțelul halucinogen de pe planeta Marte reflectat icircn băltoacele de pe strada Livezilor cartier Stupini

76

ST

EAUA

11-

122

018

Reautenticizarea percepthorniei reinventarea unui proiect

Maria Chiorean

Cele mai recente plachete de versuri ale lui Ioan Milea (Fulgurații V și VI editura Limes 2017-

2018) se icircncadrează colecției icircncepute icircncă din 2010 urmacircnd nu doar structura și direcția stilisti-că a primelor volume ci și intenția de a recupera de pe poziția scriitorului de secol XXI viziunea poetică lansată de modernismul incipient al simboliștilor francezi și de concepțiile filozofice asociate lor Premisa implicită a poeziei lui Ioan Milea este astfel actualitatea crizei moderne ale cărei coordonate angoasante (tehnicizarea auto-matizarea existenței alienarea și vidul de semni-ficație) icircși dovedesc perenitatea mai ales icircn epoca post-umanului și a globalizării Versurile succinte construite la limita ermetismului nu indică icircnsă conglomeratul de factori obiectivi ai degradării umane resimțite din modernitate icircncoace ci reia insistent un singur simptom al patologiei concentrat icircn privirea bolnavă astigmatică și ineficientă pe care poezia se vede nevoită să o corecteze

Cele două volume sunt de fapt poeme ample construite prin acumularea de impresii și metafore problematizări fără soluție interogații suspendate (bdquoPrivirile tale-s păreri convertite Bună-ntrebarerdquo) Forma fragmentară de haiku nu ține deci doar de corpul poeziei ndash o icircnlănțuire de terține minimaliste disparate ci și de imagi-narul eterogen icircn care simbolurile referințele livresc-culturale și obiectele ce mobilează univer-sul poetic par amalgamate suprarealist icircn colaj Icircn spatele discursului discontinuu se icircntrevede icircnsă firul conceptual care odată extras din diapoziti-vele voit bulversante ale textului trimite la același proiect literar discutat deja de critică (de la Ion Pop la Al Cistelecan) imun la mutațiile socio-culturale filozofice tehnice și implicit estetice ale ultimelor decenii Ioan Milea continuă linia impresionistă a realității interpretate drept criptogramă miza fundamentală a poeticii sale rămacircne decodarea arbitrarului cotidian și a multitudinii lipsite de sens din lumea obiectelor și identificarea esenței cuprinse icircn particular Icircn final nu ar fi exagerată

afirmația conform căreia moștenirea valorificată de poezia lui Milea icircncepe cu obsesia dualismului platonician trecacircnd prin pasiunea vizionaristă pentru corespondențele ascunse icircn planul sensibil și oprindu-se icircn contemporaneitatea percepției desensibilizate

Aceasta este și funcția concentrării drastice a limbajului poetic Tot ceea ce corespunde gacircndi-rii impecabil raționale cartezianismului verbali-zat ordonării normative a mirajelor subconștien-te prin conceptualizare aruncă lumea sinestezică a lui Ioan Milea icircntr-o dinamică reductivă De aceea icircntrebarea trebuie icircnlocuită de uimire graba intelectualizantă ndash de tăcere (bdquoE bine să taci mai pe scurt uneori Altfel se-auderdquo) Triadele de versuri sunt adesea simple indicații de defamiliarizare icircn sens șlovskian bdquo(Se deșiră un nor icircn desenul copilului nu plouă După bare de cod e Pantera lui Rilkerdquo) sau intermitent micro-arte poetice bazate pe același imaginar (bdquoCacircnd cade o frunză din plopul ideic e cutre-mur Atacircta să treacă din vorbe măcar necuvacircn-tul clarrdquo) Punctul de plecare al poemelor este fără excepție cadrul urban apropiat asamblat din străzi peisaje banale de ilustrată branduri locale oarecare Prezentul problematic cu trau-mele sale colective (exodul populației ndash bdquoTot fuge de atunci Romacircnia rotundă icircn Italii prelungirdquo) și digitalizarea deconcertantă pentru tiparele canonice de interacțiune umană (bdquoPe o fațadă cu lumini schimbătoare reclametotemurirdquo) nu funcționează ca surse directe de anxietate și dezorientare așa cum se icircntacircmplă icircn majoritatea poeziei douămiiste Melancolia domină lirica lui Ioan Milea doar icircn măsura icircn care ea poate opri o existență irosită icircn raționalism osificat și icircn percepții automate ndash bdquoRespiri Icircntre frunze de mesteacăn sunt rariștirdquo

Ioan Milea Fulgurații V și VI Cluj-Napoca editura Limes 2017-2018

77

ST

EAUA

11-

122

018

O imagine a viethornii literare din thorninutul Bistrithornei ordmi Natildesatildeudului

Menuț Maximinian

Andrei Moldovan s-a ocupat recent de istoria scriitorilor din Bistrița-Năsăud editacircnd Pre-

texte Antologie-dicționar de scriitori din Bistrița-Năsăud la Editura Eikon icircn 2008 iar la o distanță de 10 ani dicționarul critic Scriitori din Bistrița-Năsăud sub sigla editurii Şcoala Ardeleană

Pentru prima dată avem o imagine cuprinzătoa-re a literaturii din Ținutul Bistriței și Năsăudului de după 1990 Lucrarea lui Andrei Moldovan prezintă icircn ordine alfabetică peste 120 de scriitori cărora li se adaugă o listă cu alți 71 (care au editată măcar o carte dar care nu au avut un impact icircn viața literară a țării) Referindu-ne la scriitorii din prima parte a dicționarului putem spune că aceștia s-au impus de-a lungul timpului atacirct prin publicarea icircn revistele țării cacirct și prin bdquoluarea icircn seamărdquo prin receptarea de către critica vremii

bdquoNu numărul de volume pe care le-au publicat acesta putacircnd să fie impresionant uneori (chiar fără a depăși provincialismul mărunt) ci vizibilitatea lor icircn presa de specialitate ne-a determinat să le dăm atenția cuvenitărdquo spune Andrei Moldovan Vorbim despre o oglindă a scrisului de pe meleagurile care i-au dat pe Liviu Rebreanu George Coșbuc și Andrei Mureșanu ca să amintim doar cele trei repere ce au avut un rol important icircn istoria literaturii romacircne

Andrei Moldovan așează icircn cele peste 400 de pagini pe fiecare autor la locul binemeritat fapt ce se vede din CV-ul prezentat (debut colaborări la presa de specialitate volume publicate recep-tare critică premiile și nominalizările venind din partea Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și a filialelor acesteia) Nu a lăsat la voia autorului pentru a-și prezenta o biografie bdquopompoasărdquo ci a uniformizat-o la standardele dicționarului

După cum spunea Liviu Rebreanu bdquoCantitatea indiferent de valoare dovedește totuși bogăția racircvnei creatoare Icircnainte de a alege trebuie să ai din ce anume să alegi Cantitatea devine astfel premisa calității Bogăția cantitativă permite o mai icircngrijită selecție calitativărdquo

Andrei Moldovan reușește prin propria grilă să așeze literatura bistrițeană icircn sfera largă a literaturii

romacircne și a celei internaționale astfel icircncacirct odată cu apariția acestui dicționar avem un portret la zi a ceea ce se icircntacircmplă din punctul de vedere al scrisului icircn acest spațiu din nordul țării

bdquoSe icircnțelege ca icircn orice dicționar gruparea scri-itoricească este una eterogenă Există autori care icircndeplinesc criteriile ce ne-au ghidat dar care nu trec cu mult peste această barieră vocea lor nefiind una foarte convingătoare alături de scriitori care se situează icircn primul plan al actualității literare naționale Cititorul interesat icirci va putea distinge icircn funcție de activitatea lor literară dar mai cu seamă icircn funcție de referințele critice atent de unde vin acestea și care este consistența lor Dicționarul dă informații nu stabilește ierarhii valoricerdquo ne lămu-rește criticul

Şi cacircteva din părerile celor avizați Icircn Romacircnia literară despre dicționarul critic Scriitori din Bistrița-Năsăud Irina Petraş sub genericul bdquoO carte de referințărdquo spune că bdquoaşază o bună temelie pe care să se poată lucra icircn anii următorihellip Andrei Moldovan cunoaşte foarte bine lucrările lexico-grafice precedente unele chiar de el icircnsuşi lucrate le recunoaşte meritele şi le ştie număra carențele Pentru acest dicționar din Anul Centenarului Marii Uniri autorul icircnțelege să combine generozitatea și patriotismul local cu exigența Așadar nu numărul de volume a contat ci vizibilitatea acestor scriitori icircn presa de specialitate Apartenența geografică de asemenea a ținut seama nu neapărat de locul nașterii ci de implicarea icircn viața literară a județu-luirdquo Vorbind despre cărțile lui Andrei Moldovan Irina Petraș spune bdquoModestia titlurilor nu icircnseamnă decacirct echilibru și măsură nicidecum nesiguranță a gustului ori reticență icircn a pune degetul pe rana textelor comentate [] Andrei Moldovan se referă la fiecare pas la spusele altor critici literari şi chiar intră icircn detaliate dezbateri monolog ori icircn suave polemici cu unul sau altul [] De fiecare dată şi tot mai decis va şti să introducă pata de culoare a lecturii propriirdquo

Ovidiu Pecican vorbește despre Andrei Moldovan ca bdquounul dintre pilonii culturii romacircne

78

ST

EAUA

11-

122

018

care a parcurs traseul corect al criticuluirdquo iar Al Cistelecan spune bdquoCa orice bun critic romacircn și Andrei Moldovan e singur pe lume Citește și comentează icircn deplină inocență fără să-l deranjeze niciun alt comentator Critica nu-i pentru Andrei Moldovan trialog (simpozion etc) ci eventual cel mult dialog cu cartea Andrei Moldovan e scrupulos la concepte și le problematizează cu acuratețe Cacircnd e sigur de tot pe ce spune nu ezită s-o sublinieze Ferm pe ale lui (pe tot ce spune) Andrei Moldovan e un critic tranșant cu singurătatea și inocența bine apăraterdquo bdquoOpera lui Andrei Moldovan renumit filolog critic și istoric literar fixează valori icircn timp și spațiu bine definit oglindește mentalități și un mod de existență fundamentală Contemporan cu scriitorii acestei constelații literare Andrei Moldovan s-a angajat la o muncă sisifică icircmpli-nită cu succes și pe care cu siguranță istoria literară o va icircnregistra ca un moment important

icircn evoluția eirdquo scrie Nicoleta Milea icircntr-o cronică dedicată dicționarului

Proiectul lui Andrei Moldovan este dedicat ca o ofrandă literară icircnaintașilor noștri care icircn urmă cu 100 de ani luptau pentru icircntregirea neamu-lui romacircnesc și pornește de la vorbele lui Liviu Rebreanu bdquoSpiritul romacircnesc e unic şi cuprinde deopotrivă ardelenismul moldovenismul munte-nismul sau oricum s-ar numi particularismele din care se alcătuieşte fizionomia sufletească a neamului nostru cea mai unitară poate icircn toată lumeardquo

Am mai spus-o Andrei Moldovan este criticul cu acte icircn regulă ce locuieşte icircn Beclean pe Someş şi care prin tot ceea ce face este ca o locomotivă ce poartă bdquotrenulrdquo cu scriitori din Bistrița-Năsăud cu opriri icircn stații importante ale țării Şi nu se opreşte aici După dicționar se conturează prima Istorie literară a acestor meleaguri de la icircnceputuri pacircnă acum

79

ST

EAUA

11-

122

018

Conexiuni autenticeFlorina Cușmir

Omenirea trăiește azi icircntr-o perioadă atacirct de controversată din punct de vedere spiritual

icircncacirct criza existențială nesiguranța lipsa unei direcții care să-i ofere icircncredere și iubire față de ea icircnsăși sunt fenomene pe cacirct se poate de normale și benefice deoarece echilibrul unei vieți care să-i aducă satisfacție e mult mai statornic și icircnrădăci-nat icircn urma unor stări de anxietate neicircncredere sau diferite crize tocmai pentru că omul găsind o soluție la o stare de rău se va agăța cu orice preț de acea soluție salvatoare din ghearele singurătății ale necunoscutului deloc blacircnd sau captivant cu unii dintre ei Totuși unii oameni nu privesc astfel lucrurile icircnsă pentru cei care cred că au nevoie de anumite soluții pentru a nu-și lăsa sufletul să plutească icircn deriva crizelor a nesiguranței cartea Ești o ființă autentică de Sandu Frunză apărută la editura Eikon icircn anul 2018 răspunde nesiguranței omenești icircntr-o manieră cu totul originală și bazată pe o documentare selectivă de mare importanță

Ordinea tratării subiectelor facilitează fixarea ideilor principale pe care un cititor interesat ar trebui să le stocheze icircn memorie iar apoi să le pună icircn aplicare icircn conduita zilnică Așa cum afirmă și Sandu Frunză omului occidental i s-a dat cel mai mare dar acela de a se autoguverna de a avea control asupra acțiunilor sale și asupra a tot ceea ce gacircndește și totuși omul occiden-tal manifestă cele mai multe crize existențiale nesiguranță și icircși pierde cel mai frecvent direcția stabilită De ce Autorul cărții propune o analiză a legăturii dintre comunicare religie dezvoltarea unui concept nou și anume leadership-ul și omul occidental cum icircl influențează acestea și icircn ce măsură un om occidental care trăiește icircntr-o soci-etate icircn care religia nu mai e o primă opțiune care să icirci ofere icircncredere poate totuși să icircși conceapă propria filosofie de viață și să urmeze o direcție care să icirci aducă beneficii pe planul spiritual căci nu lipsurile materiale aduc oamenii icircn fața crizelor ci lipsurile spirituale Niciodată un om sărac din punct de vedere material nu va adopta o atitudine ostilă față de spiritualitate pe cacircnd un om care icircși satisface toate nevoile mai puțin pe cea mai importantă ndash nevoia de sens de o direcție stabi-lă va fi reticent și neicircncrezător icircn această soluție

Capitolul doi oferă o perspectivă detaliată asupra conceptului de valoare cu unele trimiteri și expli-cații din filosofia nietzscheană care propune un nou mod de reinventare a perspectivei prin care privim omul și anume bdquosupraomulrdquo caracterizat de nevoia absolută de depășire de sine emanciparea sa icircn raport cu mediul icircnconjurător societatea propria percepție și icircnțelegere a lucrurilor Sandu Frunză afirmă că perioada contemporană este perioada bdquocrizei valorilorrdquo și că nevoia ca filosofia să se implice icircn soluționarea acestei crize este acută Cum poate filosofia ajuta omul să scape de sub ghearele incertitudinii și ale icircndepărtării de sens și de religie Prin asumarea filosofiei ca mod de viață ca direcție proprie icircn conformitate cu valorile personale Icircnsă tocmai această lipsă de valori este evidențiată icircn acest capitol și pusă sub semnul similarității crizei valorilor din perioada lui Nietzsche Nietzsche este susținătorul ideii că omul este dependent de mulțime de societate de istoria teritoriului icircn care s-a născut a unei rațiuni universale și că tocmai aceste autorități icircl limitează icircn alegerea unui mod de viață autentic și icircn defi-nirea propriilor valori Acest refuz de a fi slujitorul unei lumi ce dorește să-și arunce oamenii icircntr-un cerc monoton și controlat de autoritate se numeș-te refuzul bdquounei morale a sclavilorrdquo așa cum este el definit icircn paginile capitolului doi Nietzsche a propus o soluție pentru criza valorilor din perioa-da icircn care a trăit secolul XIX soluție care se arată a fi cacirct se poate de contemporană și anume icircnde-părtarea stratului tradițional cu ajutorul căruia noi interpretăm conceptul de valoare și icircnlocuirea acestuia cu unul modern occidental care ar putea influența icircn bine existența umană Așa cum afirmă și autorul valorile sunt dinamice se uită reapar icircn viața omului icircn urma unei experiențe fericite sau traumatizante ele se pot metamorfoza dar pot fi reactualizate și reprimite icircn construcția exis-tențială de către omul care icircși dorește să aibă un scop un sens sau un centru pe care să icircl situeze pe lista priorităților sale spirituale Eu consider că această criză a valorilor este rezultatul icircndepărtării premature a valorilor tradiționale cu care individul nu a reușit să se identifice icircndeajuns pentru a și le icircnsuși iar azi stă față icircn față cu o mulțime de valori

80

ST

EAUA

11-

122

018

occidentale aduse de valul european care tind să influențeze gacircndirea balcanică și oferă neicircncrede-re omului contemporan incert și nesigur Soluția este așa cum afirmă și icircn cartea Ești o ființă autenti-că icircmbrățișarea unui mod de viață acompaniat de filosofie moralitate și valori similare cu caracterul fiecăruia dar mai ales icircnainte de această hotăracircre e nevoie de introspecție cunoaștere de sine cu ajutorul diferitelor forme de meditație regăsire a unei individualități pierdute icircn valul majorității

Sandu Frunză icircn cel de al treilea capitol aduce icircn discuție rolul filosofiei icircn căutarea autenticității omului și a unui sens care să icirci ofere icircncredere și productivitate Icircnsă un aspect destul de contro-versat este rolul seducției icircn acest proces de regă-sire deoarece seducția a fost privită mult timp cu ochi negativi și ezitanți Autorul icircncearcă să schimbe aerul negativ cu care este icircnvăluit acest concept și aduce icircn prim plan aspectele pozitive noi interpretări susținute cu argumente solide și introducerea seducției icircn racircndul calităților nece-sare pentru a fi un bun lider Astfel icircn acest capi-tol se icircncearcă explicarea diferenței trecerii de la efectele negative ale seducției la cele pozitive Exemplul dat interpretării seducției ca proces negativ se referă la modul icircn care ideologiile din sistemele totalitare acaparează vocea opiniei publice manipulează conștiințe și seduc popo-rul icircn vederea exercitării dorinței grupului de la putere Icircn acest caz seducția poate icircmbrăca mai multe forme și poate fi găsită icircn diverse tehnici cum ar fi discursurile populiste propagandiste promovarea imaginii liderului ca fiind singurul om care dorește binele poporului atribuindu-i calități inexistente icircn realitate Alte aspecte nega-tive prin prisma cărora este privită seducția sunt dominarea și violența adesea seducătorii sunt cei care au o mare influență asupra sedusului și astfel s-a dezvoltat procesul de subordonare și mai apoi violența atribuită acestui termen Icircn perioada contemporană seducția nu mai e plasată icircn același cerc cu violența sau dominația s-a depășit icircn mare măsură această perspectivă și i s-a atribuit o variantă a bdquoseducției minimalerdquo Astăzi seducția este plasată icircn domeniul comu-nicării benefice și mai ales icircn contextul calităților unui bun lider deoarece a fi lider nu icircnseamnă doar a conduce și a exercita o anumită putere asupra organizației pe care o conduce ci mai ales a adopta un stil de viață autentic productiv pozitiv transmis celorlalți cu ajutorul seducției Icircn cazul acesta seducția exercitată de lider nu e doar o transmitere de mesaje ci un transfer de sens o variabilă icircncărcată cu calitățile și caracteristicile

liderului benefice pentru a construi o existență plină de succese și icircmpliniri Liderul trebuie să transmită organizației acest tip de gacircndire cu ajutorul seducției icircnsă icircnainte de aceasta el icircnsuși trebuie să adopte această filosofie de viață care icircl scoate din banalul mulțimii și icirci conferă o experiență autentică Capitolul patru aduce icircn discuție conceptul de gacircndire pozitivă ca metodă de accesare a unei legături dintre omul contem-poran și lumea exterioară lui indiferent dacă e vorba despre obiecte sau alți oameni și mai ales ca metodă de accesare a interiorității de regăsire a spiritualității și a resurselor nelimitate de care dispune existența sa și care așteaptă să fie acce-sate Pentru a icircntări semnificația acestui concept Sandu Frunză aduce icircn discuție afirmația filoso-fului Reneacute Descartes bdquoGacircndesc deci existrdquo afir-mație care permite omului să conștientizeze că tot ceea ce există poate fi pus la icircndoială icircn afară de activitatea de gacircndire ce oferă entității care o exercită garanția existenței icircn ciuda părerilor criticilor sau scepticilor

Citind Ești o ființă autentică de Sandu Frunză am conștientizat că o existență fericită este rezul-tatul unei munci sistematice de formare a unui sistem de valori capabil să conducă individul pe calea dobacircndirii autenticității A fi autentic icircnseamnă a te regăsi a conlucra cu propria ființă icircn vederea asumării deciziilor care pot schimba direcția oricărui om dar nu icircn ultimul racircnd mai icircnseamnă și a te descătușa de robia neicircncrederii a limitelor sau a crizelor și icircmbrățișarea propriei căi spre fericire icircn comuniune cu o spiritualitate asumată Filosofia mea de viață se poate reduce la o simplă frază dacă omul are o direcție bine stabi-lită un ideal sau un scop suprem nu va cădea niciodată pradă crizelor existențiale sau neicircncre-derii odată icircnstrăinat de acest scop dezbinarea și deznădejdea icirci vor icircmbolnăvi gacircndirea și se va lăsa pradă mulțimii mersului societății controla-te de o autoritate Ești o ființă autentică este un ghid pentru dezvoltarea spirituală a fiecăruia conținacircnd argumente care să convingă oamenii de necesitatea accesării unei existențe autentice și valide icircn acest mers continuu și haotic al unei societăți supraicircncărcate de valori cultură perso-nalități dumnezei și credințe care icircn loc să apro-pie și să ofere oamenilor icircncredere icirci dezbină și icircndepărtează de adevăratul lor sens

Sandu Frunză Ești o ființă autentică Despre tine filoso-fie comunicare dezvoltare personală și leadership Cluj-

Napoca Editura Eikon 2018

81

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Diana Cornea

am visat sacircmbătă că mă sărut cu vladimir și dacă spun visul pe stomacul gol o să se icircndeplinească

dezorientarea mă lovește de fiecare datăsimt radiațiile emise de găurile negreicircn camera asta ndashcromatică de bucătărie pe plastic arscu schimbare de temperaturăe soul training spre direcțiifără repere ndash sentiment de vinovăție

cacircnd se formează biluțe de substanțăproiecții icircn structura internă

e o nouă plăcere e ca vorbitul icircn somn

icircn scări spirală cu fixarea perfectăo linie dreaptă pe termen lungsupernove mașini sau nave spațialece e cu expunere icircn lumina asta neono să icircnțelegem pe parcurs

folosim cod roșufără să atingem perețiicircn seri cu blugi stracircmți pe fețe cu morfină

efectul păunului intensificatdupă 10 minute_ un bum puternic icircn timpan contact vizual saudiscuția despre karmaicircmi aduc aminte (de celelalte nopți)de fiecare bărbat care mi-a atins vreodată piciorul

sunt un icircnceput de magnolie mănacircncă-mă

schimb de experiență icircn 3 fazepe pixeli multicoloriadaug filosofie și totul devine mai erotic

cacircnd vorbim despre eșecpe interval 9-11 nu e nevoie de orăun obicei ciudaticircn public fără să ne atingem macircinile

am reicircnceput să fiu pe atracțiiicircn linia ce apare

o instalație formată pe josși icircn jurul meu(după ce icircmi curăț pielea)

la fiecare despărțire e mesaj scurtstracircngere personalăcacircnd detergent printre degete ajungeși privirea cu ochii minusculi

mă simt afectatăse icircntacircmplăbullstracircng din dinți fără aprobare

icircn bucuria astae-o stare pe care nu am s-o mai simt vreodată

Thanks for The Last Day Of Gravity

forma finală icircnelectro jazz amp space tripun sentiment reciproc care ne macircngacircie pe creștet

cacircnd ne amintim să nu mai vorbim icircn șoaptănimeni nu ascultă aicisunt 20 de minute icircn reluarecălătoriile inverse spre casă pot fi unantrenament pentru creiero formă de mental breakdowncare te motivează(depinde cum o privești)fără angry reactacopăr fiecare suprafață cu plasturi cacircndvreau să uit ceva

asociere icircn psihic estetic

icircnchid ochii și știude cacircte ieșiri e nevoie

mă țin la distanță --- icircn spatele tău

flux de amintiri pe portocaliue un crystalfilm aruncat icircn mintea tagăsește locul de prima datăcu stickere lipite pe pereți ca o față de omce te privește cacircnd dormi

82

ST

EAUA

11-

122

018

recenzii

Rococo eros ordmi oraordme

Maria Făricircmă

Poemul orașului tacircrziu este ultimul volum de poezie semnat de Dan Iancu apărut la Editura

Agol 2017 Cartea este completată cu o serie de fotografii alb-negru realizate de autor

Volumul se construiește ca o aglomerare de sensuri de cuvinte de obiecte și de senzații coagulate icircn structuri sintactice care cultivă o poetică de tip rococo La polul opus echilibrează decorul poetic fotografiile minimaliste care insis-tă să exprime o stare sau o viziune a percepției celui care observă lumea Acestea conțin un punc-tum marcat de o linie fluidă o falie care converge către ideea de destrămare și discontinuitate Icircn fapt incoerența aparentă este icircnvestită cu sens distingacircndu-se două direcții tematice orașul care icircl ancorează pe poet icircn realitate și erosul care icircl desprinde de banalitate și-l proiectează icircntr-un spațiu fantasmatic al desfătărilor și al viselor

Pe de o parte poetul configurează un topos citadin surprinzacircnd gesturile cotidiene din piețe cartiere cacircrciumi stații de autobuz terase gări Versurile pulsează de mișcare icircntotdeauna reflec-țiile vocii poetice fiind dublate de icircntacircmplările coti-dianului Pe de altă parte cele mai reușite versuri icircși regăsesc plenitudinea icircn imaginarul feminin puternic marcat de o corporalitate voluptoasă icircntotdeauna suavă niciodată vulgarizată genun-chii tăi icircndepărtați aburind de chemarerdquo (p 49) sfacircrcurile tale se-nalță precum cireșele roșii prin-tre frunzerdquo (p 60) Poetica senzualității și a dorinței pielea unui continent de dorințărdquo (p 22) echiva-lează deopotrivă desfătarea actului de a scrie Icircn același timp femeia este explorată prin intermediul macircinii care scrie și prinde contur icircn actul scriiturii obsesia recurentă fiind coapsele sacircnii genunchii ca reverie a celui care vrea să-i atingă să-i macircngacircie

Combinațiile inedite icircntregesc barocul poetic aliniindu-se unei experiențe suprarealiste icircn genun-chiul meu a crescut o crimee de vatărdquo (p 25) străzile se-nvacircrt icircn cutia toracicărdquo (p 60) Ritmul unor fraze și sincretismele tematice amintesc de iluminările

rimbauldiene iar versurile sintestezice se icircntrudesc cu cele baudelairiene

Cartea este construită ca un poem-fluviu cu fraze-afluenți care se rup abrupt și se mișcă către orizontul altor teme și senzații punacircnd icircn dificul-tate cititorul O altă cheie de lectură proiectează volumul ca pe un mare poem-vis icircn care aglome-rarea spațiilor fizice și psihice nu poate lua naștere decacirct ireal și fantasmatic

Dan Iancu poemul orașului tacircrziu București Editura Agol 2017

Din Auschwitz spre Limelfia

Andreea Stoica

Stabilită icircn prezent icircn Marea Britanie prozatoa-rea poeta autoarea de piese de teatru Lucia

Dărămuș a publicat icircn 2018 la editura Polirom un roman intitulat Convoiul mieilor Scriitoarea evocă realitatea sumbră a lagărului nazist apelacircnd la conturarea unei protagoniste cu o vacircrstă fragedă Hannya bdquofetița care știa să zicircmbească tot timpulrdquo este icircmbarcată icircmpreună cu familia sa icircn bdquotrenul morțiirdquo făcacircnd călătoria cumplită spre cuptorul bdquocare icircnghițea sute de sufleterdquo

Icircnzestrată cu inteligență și spontaneitate Hannya icircnțelege duritatea situației icircnsă o refuză alegacircnd să transforme lumea reală icircntr-un tăracircm personal tainic pe care icircl explorează icircmpreună cu trei prieteni imaginari piticii Negrilă Gălbilă și Roșilă Accesul la acest bdquotăricircm de visrdquo numit Limel- fia are loc prin inventarea unei serii de povești care estompează atacirct sentimentul de teamă al protagonistei cacirct și descumpănirea celorlalți evrei captivi Actul de creație devine astfel o modalitate de escapism și rezistență Lumea compensatorie a Limelfiei are aspectul unui tăracircm decupat din basm spre care Hannya zboară cu scopul de a găsi bdquodestulă apă pentru toți acești oameni din trenrdquo Conștientizacircnd condițiile inumane la care sunt supuși evreii fetița dezvoltă un sentiment de responsabilitate dorind să icirci salveze Ea este supusă unor probe pe tăracircmul imaginar pentru a-și

83

ST

EAUA

11-

122

018

duce la icircndeplinire misiunea dificilă De aici icircngacircnă cacircntece evreiești icircn pofida apelului imperativ la liniște venit din partea soldaților germani

Autoarea surprinde discrepanța dintre gesturile blacircnde umane ale captivilor și brutalitatea perse-cutorilor naziști Oamenii cu bdquochipuri livide tran-spirate lipsite de viațărdquo rememorează evenimente din trecutul personal icircmpărtășindu-le cu ceilalți și oferă icircmbrățisări stracircnse părintești Sosirea trenului la Auschwitz marchează icircnsă proximitatea sfacircrșitu-lui Lucia Dărămuș inserează o serie de episoade icircn care este descrisă atitudinea rece caustică a nazistului icircn ipostaza bdquosupraomuluirdquo față de nea- mul evreiesc format din bdquocicircini care trebuiau ucișirdquo

Deși ilustrează inevitabila fragilitate trupească sfacircrșitul romanului relevă incapacitatea crema-toriului de a provoca distrugerea psihică a indivi-dului creativ Pradă experimentelor medicale din laboratoarele Auschwitzului Hannya bdquovisează cu ochii deschișirdquo tăracircmul unde bdquoera bine foarte binerdquo Prin intermediul imaginației fetița privește spre Limelfia departe de sadismul medicului Mengele departe de Auschwitz

Lucia Dărămuș Convoiul mieilor Iași Editura Polirom 2018

Pledoarie pentru poezie

Maria Făricircmă

Maria Pilchin este una dintre cele mai active scriitoare contemporane din Republica Mol-

dova Cea mai recentă carte apărută icircn 2017 la Editura Univers Educațional Chișinău reprezintă un volum de eseuri intitulat Poezie eros și putere Așa cum anunță titlul eseurile au icircn centru (inter)dependența dintre poezie și putere printr-o analiză atentă trecută prin grila unor modele culturale Autoarea utilizează bibliografie de primă macircnă citacircnd sau trimițacircnd la fragmente teoretice și criti-ce Din acest punct de vedere eseurile icircși caută un receptor avizat icircntrucacirct textul abundă icircn referințe și citări icircncacirct argumentele autoarei se pot pierde cu ușurință printre marile idei la care face apel Pe de altă parte textul curge ușor M Pilchin practicacircnd o eseistică ușor impresionistă rezumacircnd idei esen-țiale din literatură și dezvoltacircnd analogii curioase utile pentru un cititor neinițiat

Chiar dacă autoarea icircnțelege structurile societății contemporane practicacircnd o analiză lucidă aceasta pare să fie o mare romantică care icircncă crede icircn poezie ca posibilă salvare De aceea icircntreaga construcție a cărții reprezintă un manifest pentru rolul și necesi-tatea poeziei Premiza de la care pornește icircntreaga argumentație are icircn centru existența unei societăți dresate pavlovian cu nevoi comucaționalerdquo (p 18) hipnotizată de forța creditului și a debitului

Intitulate simbolic capitolele din prima parte investighează triunghiul conflictual om-eros-putere prin intervenția statului-căpcăun icircn relațiile intime ale individului printr-o analiză diacronică Scriitoarea descrie cu precădere poziția icircndrăgostitului icircn tota-litarism ajungacircnd să observe cum capitalismul și mass-media actuală au modificat paradigma trăind un eros public sub dictatura divertismentuluirdquo Utopiilerdquo propune o reflecție neobișnuită despre cine este omul tentat de utopii care e pactul care e diferența dintre utopie și poezie și cum se definește iubirea-canon și cea icircn afara canonului

Partea a doua debutează cu o clasificare metafori-zată a omului-lut urmacircnd să traseze cacircteva repere ale literaturii basarabene Icircn consecință eseista punctează etapele definitorii ale poeziei basarabene contextualizate istoric de la foaia verde a cacircmpiilor la foile volante ale cotidianuluirdquo O descoperire inte-resantă o reprezintă eseurile despre Ion Vatamanu și Grigore Vieru prezentați ca traducători aspect mai puțin cunoscut despre aceștia

Poezie eros și putere propune o radiografie cultu-rală sinceră a sensibilității actuale iar interogațiile Mariei Pilchin au curajul de a declara că poezia mai poate avea efecte icircn real

Maria Pilchin Poezie eros și putere Chișinău Editura Univers Educațional 2017

Satilde uithorni Satilde cauthorni adevatilderul

Maria Barbu

Absolventă de Politehnică dar ulterior captivată de lumea științelor umaniste Anca Vieru icircncepe

să publice icircn volume colective icircn anul 2013 icircși face debutul literar cu volumul de proză scurtă Felii de lămacircie (Editura Polirom 2015) iar apoi continuă cu un roman Spulberatic (Editura Polirom 2018) Abia scoasă de sub tipar de cacircteva luni ultima carte a

RECE

NZI

I

84

ST

EAUA

11-

122

018

scriitoarei este așa cum ea icircnsăși mărturisește icircntr-un interviu bdquoo carte despre urmele pe care le lasă iubirea despre memorie și despre absențărdquo Altfel spus este o poveste cu mai multe ramifica-ții spusă din perspectiva mai multor personaje care se icircntinde pe trei generații și care arată cacirct de important este să ai curajul să icircți urmezi visurile și să mergi pacircnă la capăt pe drumul tău

Icircntrebarea cu care icircncepe romanul bdquoicircn cacircte feluri poți să uiți un omrdquo(p 9) icirci dă acestuia din start o dimensiune meditativă și oarecum nostalgică Oscilacircnd mereu icircntre evenimente ale prezentului și amintiri mai mult sau mai puțin dureroase sau clare narațiunea realizează o dialectică interesantă icircntre utilitatea memoriei și proprietățile salvatoare ale uitării bdquomemoria ne ferește de greșelile trecutu-lui dar fără uitare am fi paralizați de frică de rușine de vinovăție și nu am putea merge mai departerdquo(p 190) De asemenea trecutul este și el un element important la nivel ideatic căci personajele se icircntorc mereu la el și icircncearcă să-l icircnțeleagă pentru a se descoperi pe ele icircnsele

Povestea personajului principal Tiberiu Vreme se construiește dintr-o serie de relatări și perspec-tive diferite fiecare cu specificul ei dar și cu un element comun regretul Majoritatea personajelor se uită cu tristețe icircn urmă și revin mereu la icircntre-barea bdquooare ce ar fi fost dacărdquo dacă ar fi fugit cu persoana iubită dacă ar fi profitat de toate șansele primite dacă nu le-ar fi fost frică de schimbare Totuși am putea spune că au o scuză Presiunea regimului comunist apasă greu atacirct pe trecutul familiei Vreme cacirct și pe destinul lui Tibi care nu icircși dorește nimic altceva decacirct să fie regizor și să plece din țară Prins icircntre o senzație acută de neaparține-re icircntr-un mediu mediocru și dorința de libertate acesta face pacircnă la urmă o alegere dar plătește și un preț pentru asta

Există icircnsă și o urmă de speranță icircn acest peri-plu melancolic și dureros căci arta și iubirea nu vor putea fi niciodată ținute prea departe de sufletele oamenilor Deși icircncă marcat de o copilărie petrecu-tă icircn așteptarea unei absențe Andrei fiul lui Tibi reușește să se icircmpace cu trecutul prin sculptură creacircnd lucrări care vorbesc bdquodespre efemer despre fragilitate și nesiguranțărdquo(p 202) prin faptul că sunt făcute din materiale perisabile din nisip din ceară sau din gheață Cacirct despre intensitatea sentimen-telor personajelor bdquoce poate fi mai frumos decacirct să mori icircn brațele iubirii din cauza ei și pentru eardquo(p 138)

Cu o scriitură fluidă care pendulează printre gacircndurile personajelor și cu un stil cald de poves-te auzită icircntr-o noapte geroasă icircn fața focului

romanul Ancăi Vieru icircși plimbă așadar cititorii prin-tr-o lume care le vorbește profund fiind icircncă atacirct de recentă icircn memoria și inimile lor După cum suntem preveniți chiar din titlu lumea icircn care trăim e nestatornică și efemeră iar oamenii icircmprumută și ei ceva din caracterul acesteia prin neliniștea care nu icirci lasă să se agațe de ceva sau de cineva care să icirci țină pe loc Dar dacă viața e spulberatică rela-țiile dintre noi nu ar trebui să fie așa bdquoviața joacă murdar și icirci lovește de preferință pe cei care sunt deja icircn lada de gunoirdquo(p 45) dar cu puțină iubire și artă orice suflet icircși poate (re)găsi pacea interioară

Anca Vieru Spulberatic Iași Editura Polirom 2018

Micile momente de grathornie

Maria Făricircmă

Sebastian Reichmann scriitor romacircn stabilit icircn Franța revine cu un volum de poezie icircn

limba romacircnă după mai bine de treizeci de ani Cartea intitulată Acceleratorul de icircncarnări și alte Biografobii apărută la Editura Cartea Romacircnească icircn 2017 reunește o parte din preocupările și expe-riența autorului regacircndind și interogacircnd fantas-mele culturale ale acestuia

Una dintre calitățile acestui tip de poezie este capacitatea limbajului de a nu cădea pradă repe-titivității Dimpotrivă autorul explorează limi-tele limbajului atacirct la nivel stilistic cacirct și la nivel semantic icircncercacircnd să descopere noi formule spectaculare prin care se desfășoară existența noastră Sesizăm icircn poemele sale un soi de fobie icircn a surprinde acele momente de grațierdquo (p 53) ale vieții pe care autorul o percepe printr-o dimensi-une suprarealistă De aici revolta contra lucrurilor icircnconjurătoarerdquo (p 8) care se materializează de cele mai multe ori icircn imagini ermetice pline de simbo-luri și o topică intelectuală complexă Paradoxal sau nu suprarealismul cultivat de Sebastian Reichmann este unul controlat lucid adaptat la realitățile icircnconjurătoare O secvență remarcabilă este Dulapul nu visează decacirct să-și verse conți-nutul icircn stradă icircn vrac ca un acces nestăpacircnit de tuserdquo (p 43) Predilecția pentru intertextualitate fie directă sau sugerată este constantă și face apel la marile modele literare precum Eliot Poe Trakl

RECE

NZI

I

85

ST

EAUA

11-

122

018

Beckett intercalate adesea de accente ironice sau cinice Unele poeme denunță căderea icircn superfici-al ca tendință a societății contemporane jocurile video de pe ecranele noastre continuăm să jucăm isterici obsesionali paranoicirdquo (p 21) Icircn fața intrării icircn catedrală cacircțiva tineri icircn genul celor care caută pe Facebook răspunsuri la nevoia lor de sensrdquo (p 56)

Pe lacircngă diversitate poemele sunt icircn primul racircnd vizuale De aceea o parte din ele sunt intitula-te Scenă volumul construindu-se ca un adevărat tablou lingvistic Căutarea esențelor are icircn centru căutarea frumuseții care echivalează cu eternita-tea deși procesul icircn sine se desfășoară sub semnul ezitării Astfel străfulgerările vizionare sunt marca-te de o amacircnare perpetuărdquo (p 18) printre care se icircntrezărește fragilitatea lumii icircnconjurătoare

Icircntre haos și ordine icircntre ezitări și accelerări icircntre perenitate și efemeritate icircntre frumusețe pură și stranietate se poate afla micile miracole ale existenței iar poezia lui Sebastian Reichmann icircși propune să trangreseze granițele realului icircn căutarea misterului de dincolo

Sebastian Reichmann Acceleratorul de icircncarnări și alte Biografobii Pitești Editura Cartea Romacircnească 2017

Despre organizarea hazardului

Andreea Stoica

Scriitoare și profesor titular la catedra de limbă și literatură romacircnă a Colegiului Național de

Informatică bdquoTudor Vianurdquo din București Ohara Donovetsky a publicat icircn 2018 romanul Casting pentru ursitoare la Editura Polirom Icircncă din incipitul cărții realitatea bdquovăzutărdquo cotidiană tangibilă prezintă inserții de elemente invizibile ce aparțin unui substrat etno-mitologic magic oniric Romanul mizează pe conturarea a trei figuri feminine ale căror trasee personale sunt coerente și bine articulate dar care icircși interconectează icircn mod continuu viețile printr-o prietenie aflată (sau nu) sub semnul hazardului

Pe fondul obținerii unei moșteniri neașteptate Mira protagonista romanului inițiază demersurile

unei căutări identitare pe care reușește să o desfă-șoare prin colaborarea cu prietenele sale Haia și Lenca Cele trei au viziuni fundamental diferite asupra existenței icircnsă conștientizează că bdquoniciu-na dintre ele icircn ciuda aparențelor nu era foarte pregătită să facă față celorlalți lumii icircn general de una singură cu seninătate și curaj sau fără angoase Icircmpreună icircnsă se descurcaurdquo Haia cu un aer arhaic dezvoltă dorința de a accesa noi realități de a obține o icircnțelegere dincolo de diurn Saltul spre lumea onirică descris icircn primele pagini ale romanului anticipează interesul Haiei pentru latura invizibilă a realității Influențată de experien-ța traumatizantă a morții mamei aceasta dezvoltă o gacircndire metaforică magică infuzacircndu-și reali-tatea cu mituri legende superstiții și o admirație pentru nimfe sirene ființe fantastice preluate din basme capabile de a auzi voci bdquocu o frecvență imposibil de perceput de urechea umanărdquo Toate acestea au scopul de a recupera și a păstra imagi-nea mamei de a amăgi moartea Lenca situată icircn raport de opoziție față de Haia este personajul care echilibrează prin firea sa practică și rațională dinamica prieteniei și parcursul protagonistei

Icircn funcție de unghiul din care este privit roma- nul poate fi citit ca un efort de (re)găsire a origi-nilor sau ca o icircncercare de depășire a granițelor morții Un element rămacircne icircnsă constant și anume tentativa de a determina natura coincidențelor conturate icircn viețile personajelor Se poate icircntrezări o simetrie icircn jocurile hazardului Sau dimpotrivă acestea sunt doar incidente icircntacircmplătoare asupra cărora nu trebuie plasate noi icircnțelesuri ci se cuvin acceptate ca atare Romanul nu stabilește o soluție oferind icircn schimb mai multe perspective icircntrucacirct fiecare personaj oferă un răspuns diferit

Ohara Donovetsky Casting pentru ursitoare Iași Editura Polirom 2018

RECE

NZI

I

86

ST

EAUA

11-

122

018

foto

Ily

a Ya

kove

r U

nspl

ash

pagina liceenilor

CăutareMarcel Rus

Clasa a X-a A Seminarul Teologic Ortodox Cluj-NapocaProfesor coordonator Nicoleta Popa

Am ieșit din casă Și odată ieșit am fost luat de unul dintre puhoaiele de oameni care mergeau icircn direcția dorită de mine Mergeau fără

oprire nepăsători la ceea ce se icircntacircmplă icircn jur Erau asemenea unui racircu care mergea spre locul vărsării sale indiferent M-am icircntrebat dacă toți acești oameni știu măcar spre ce se icircndreaptă și dacă sunt icircntr-adevăr mulțumiți de faptul că vor ajunge acolo Majoritatea celor care mă icircncon-jurau erau fără nicio expresie pe față ca și cum nu le-ar mai fi păsat de ce se va icircntacircmpla cacircnd vor ajunge la locul doritApoi am icircnceput să mă icircntreb dacă sunt și eu doar o mică parte din acest uriaș racircu colorat Ce căutam Ce aveam de gacircnd să fac din momentul icircn care voi fi nevoit să părăsesc acel puhoi care pacircnă atunci mă lăsa să mă bucur de starea de indiferență dominatoare Brusc ca o scacircnteie produsă de două pietre m-am icircntrebat dacă această stare de indiferență este o stare care icircncepe icircncetul cu icircncetul să ne domine icircntreaga viață cu aceste drumuri pe care uneori le-am dori interminabile M-am oprit și din acel moment mi-am dat seama că am icircnceput să nu mai fac parte din puhoi că am icircnceput să fiu eu O persoană iar nu o bucățică din acel racircu interminabil Mi-am dat seama că restul oamenilor cei care continuă acest traseu interminabil sunt atacirct de capturați icircn această stare care ajunge să le domine viața icircncacirct ajung să fie la fel de indiferenți și cufun-dați icircn gacircnduri nu mai contează locul unde se află Poate că sunt obosiți de viață Plictisiți de felul icircn care trăiesc și din care sunt eliberați doar prin intermediul concediilor Nici acestea nu sunt cele mai speciale ci icirci introduc icircntr-un alt fel de banalitate datorat televizorului și produselor ronțăite icircn fața lui Și nici categoria celor care sunt bdquopetrecărețirdquo nu este diferită deși așa arată Numai că ei reușesc pentru un moment să o țină ascunsă icircn spatele muzicii și al semiicircntunericului Mergeam icircngacircndurat Eram icircn fața unei biserici Păream desprins de restul lumii dezlănțuite din afara acestei zone miraculoase Aici se deschidea poarta icircn care pătrundeau vag sunetele produse de lumea de afară Mă simțeam prote-jat de privirile sfințior pictați pe pereții bisericii Hristos bdquoEu sunt Calea Adevărul și Viațardquo Asta era oamenilor le lipsește viața Dumnezeu era este viața

87

ST

EAUA

11-

122

018

Expoziție Teodor Botiș la 80 de ani

Aurel Rău

Despre Teodor Botiș un pictor de anvergură și forță și de un dinamism am vorbit cu mai

multe prilejuri ca scriitor de regulă la icircmplinirea unei vacircrste iar acum el icircși sărbătorește vacircrsta de 80 de ani printr-o mare retrospectivă un adevărat eveniment plastic

Am recurs de fiecare dată după ce i-am privit icircn prealabil lucrările noi la cuvinte icircnflorate dar și cumpănite și mi-am exprimat mereu icircncrederea icircn demersul său inventiv cacircntacircnd de spontaneități și o prețuire admirația pentru o pasionată creație despre care dă seamă și un elegant și prețios album

E o plăcere să constați o aceeași prospețime a trăirilor și temeritate impetuozitate vervă a culo-rii și motivelor simboluri abstract și concret pe un fond tradițional și de afectivitate Privim vrăjito-riile lui de forme și abordări diferite care nu sunt anecdote sau descripții păstrează o consecventă

icircndepărtare de figurativ dar nu și de sens sunt ritmuri și armonii construcții care urcă și spre idee sau vin dinspre ea conținuturi sufletești ndash și găsim icircn ele o plăcere a spunerii

Icircmi amintesc de importante expoziții ale lui Teodor Botiș organizate tot la cinci ani De astă dată icircn anul Centenarului Marii Uniri expune icircn sălile Muzeului de Artă o sută de tablouri un gest monu-mental Cum Teodor Botiș icircnmulțește mereu cu cinci să ne dorim să ne vorbească icircn pildele lui de ideograme și frumuseți cald comunicative icircn jocul lui de culori și sugestiile lui de anotimpuri armonii muzicale și la un proxim peste cinci ani Dar după numărul de lucrări pentru care s-a decis acum icircn spiritul evenimentului romacircnesc național el se va fi gacircndind și la o icircntrevedere la o sută de ani

Vacircrstă pe care la fel icircn ambianța corală a meta-forelor și imaginilor la care ne face părtași să i-o dorim

ART

E PL

AST

ICE

88

ST

EAUA

11-

122

018

Transilvania veteraNicolae Sabău

După minunatul albumvolum cu genericul Lumină și locuri desen și culoare Pictura (Ed

Avalon Cluj-Napoca 2016) icircngrijit de prietenul nostru Ovidiu Pecican icircn care au fost adunate cronicile specialiștilor icircn istoria și critica de artă clujeană (Viorica Guy Marica Gh Arion Mircea Țoca Alexandra Rus Gheorghe Macircndrescu Livia Drăgoi Nicolae Sabău Vasile Radu Miron Scorobete) asupra operelor artistice expuse pe simezele unor expoziții clujene Liviu Vlad se reicircntoarce acasă adică acolo unde icircn anul 1984 a debutat ca expo-zant Galeria Clubului Casei Universitarilor din Cluj

De data aceasta icircntre teritoriile sacralizate ale artei icircntre care Italia și Franța primează (Italia retră-ită Alianța Artelor Cluj-Napoca 2010 Secvențe venețiene Galeria Paul Sima Universitatea bdquoBabeș-Bolyairdquo Cluj-Napoca 2015) talentatul desenator pastelist și acuarelist așază mărturiile Transilvaniei icircntregind astfel călătoria peninsulară cu o drumeție icircn țara bdquode dincolo de codrirdquo ilustrată prin imagini de mare reverberație artistică și spirituală icircn care autorul oficiază din exemplele trecutului nu ceea ce e trecător ci permanența ochiul și mintea noas-tră percepacircnd icircn pofida acestui Fugit irreparabile tempus (Vergilius Georgica 3 284) a acestei treceri nestăvilite a vremii durata stabilul uneori imua-bilul Neobositul călător icircnsuflețește fermecătorul tablou al monumentelor străvechii Transilvanii (vezi expozițiile Bonțida icircn clar-obscur Castelul din Bonțida 2011 Clujul gotic și baroc Gal Daniel Cluj-Napoca Kolozsvaacuteri műemlek templomok 2012 Muri trasilvani antiqui Muzeul de Istorie al Transilvaniei 2015) cu o altă călătorie autohtonă de data aceasta un adevărat pelerinaj de un elevat nivel sacral de o frățească comuniune ardeleană icircn care la slujba religioasă la mesa icircnălțătoare participă Omul cu biserica din care face parte adică ortodoxă unită evanghelică calvină și unitariană Drumul icircl poartă la puternicile biserici fortificate săsești (13 monu-mente) la pitoreștile biserici de lemn romacircnești (14 monumente) din Maramureș Sălaj Bihor Someș dar și la șase străvechi lăcașuri de zidărie ale romacirc-nilor ardeleni (Densuș Gurasada Ribița Gacircrbova Lupșa Copalnic Mănăștur) repertoriu icircntregit de monumentele reformate și catolice din Aiud și Lăzarea de două fortificații ale evului mediu

ruinele cetății de la BaacutelvaacutenyosUnguraș (jud Cluj) și bastionul Croitorilor din Cluj

Opriți icircn fața tablourilor de pe simeză deslușim predilecția autorului pentru arhitectura de zidărie și aceea vernaculară romacircnească ranforsată de nemaipotolita sa curiozitate exploratoare icircn care bdquoscafanderia istorică i-a rămas vierdquo după cum afirma Domnia Sa icircn pofida trecerii anilor

Expoziția baneficiază și de un album un adevă-rat bdquolivre de pocherdquo icircnsuflețit de două eseuri de o profundă reverberație spiritual-afectivă datorate apreciaților istorici ai Universității noastre Ana Victoria Sima și Ioan-Aurel Pop album ce poate servi cu ușurință tascabil fiind drept ghid al drume-ției propuse de Liviu Vlad Lăudabil și generos este sprijinul Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo pentru acest act de cultură prin editarea unui alt exemplar al albumului de dimensiuni adecvate (20x20 cm) Urmacircnd acest icircndemn ne vom opri icircn fața biserici-lor fortificate săsești racircnduite icircn mintea și cunoș-tințele noastre ndash echipa istoricilor de artă clujeni din care a făcut parte și subsemnatul a inventariat monumentele istorice din 120 de localități săsești icircntre anii 1993-1998 ndash funcție de zonele geogra-fice ale scaunelor și apoi ale Universității săsești pitoreasca Vale a Hacircrtibaciului (ApoldTrappold Dealu FrumosSchoumlnberg MerghindealMergen- thal și HozmannHolzmengen) biserici fortificate din Zona Cincului (ArchitaArkaden - Cetate Meșen- dorfMeschendorf și CațaKatzendorf) din zona Sibiului cu biserica fortificată SlimnicStolzenburg apoi mai reprezentata bdquozonă de granițărdquo mărgi-nită la nord de pămacircntul comitatens regiunea Tacircrnavelor (Axente SeverFrauendorf BuzdBussd MoșnaMeschen BiertanBierthaumllm și BăgaciuBogeschdorf ) Aceste construcții ecleziastice ilus- trează bogate și pilduitoare modalități de construire planimetrică compozițional-arhitecturală și deco-rativă elaborate funcție de modelele tradiționale specifice Europei medievale icircncepacircnd cu perioade-le stilistice romanică gotică și renascentistă de la jumătatea secolului al XIII-lea pacircnă icircn secolul al XVII-lea tipurile bazilical sală halăHalenkirchen cu interiorul tăvănit sau boltite corespunzător epocii cu bolți icircn cruce și bolți pe ogive Pericolul invaziilor otomane a mobilizat comunitățile rurale la ridicarea

ART

E PL

AST

ICE

89

ST

EAUA

11-

122

018

fortificațiilor icircmprejmuitoare bisericilor fortificații alcătuite din una pacircnă la trei incinte ramforsate prin turnuri de apărare (de la sfacircrșitul secolului al XV-lea pacircnă la finele secolului al XVII-lea)

Vreau să precizez că bibliografia de specialitate teoretică și ilustrativimagistică la această temă este foarte bogată mergacircnd de la volumele clasice ale lui Viktor Roth (1905) Walther Horwath (1940) Herrmann Phleps (1941) Virgil Vătășianu (1959) George Oprescu (1961) Christoph Machat (1978) Hermann Fabini (1985 2002) dar mai cu seamă icircn privința desenului la monument Juliana Fabritius-Dancu (1980) cu temeinica sa cercetare pe teren icircntre anii 1968-1978 vizacircnd 150 de localități tran-silvănene unde s-au mai păstrat biserici fortificate și cetățile țărănești din jurul lor Albumul de format mare cuprinde pe aversul planșei textul referitor la obiectiv iar pe revers imaginea pictată (acuarelă și desen) a acestor obiective care poartă bdquofoarte apăsat amprenta unor epoci istorice zbuciumate mărturisind despre efortul și geniul constructiv al localnicilor integrate familiar printr-o lungă conviețuire icircn peisajul specific țării prin aceasta cetățile și bisericile țărănești din Transilvania repre-zentacircnd documente unice de viață și istoricerdquo

Valoarea deosebită a planșelor ilustracircnd o parte dintre monumentele săsești transilvane pictate de Liviu Vlad dincolo de datul artistic constă și icircn aspectul icircn modul de fericită completareicircntregire a operei Julianei Fabritius-Dancu unde unghiurile fațadelor monumentelor turnurile de apărare inte-rioarele curtinelor detaliile arhitecturale axono-metriile sunt redate de Liviu Vlad din locuri cu totul diferite decacirct cele alese de cercetătoarea din Sibiu Coroborate cele două tipuri de reprezentare te fac să crezi că te aflii icircn fața unor reprezentări 3D

Topografia expoziției este icircn chip fericit icircntre-gită prin exemplele de arhitectură vernaculară romacircnească bdquooprindu-ne icircn fața acestor mărturii acuarelate privind aceste biserici icircncremenite la vremea răsăritului sau a apusului de soare cacircnd luminile și umbrele desenează pe cer siluete de turnuri strecurate printre crengi ești cuprins de o emoție intensă Apropiindu-te descoperi un alfa-bet de valențe ale frumosului firesc necăutat și neostentativ Este pur și simplu un frumos izvoracirct din nevoia lucrului bine făcut rezistentrdquo

Bibliografia la temă este la fel de importantă notabile fiind icircnceputurile cercetării și ilustrării obiectivelor arhitecturale vernaculare romacircnești

ART

E PL

AST

ICE

90

ST

EAUA

11-

122

018

datorate lui Franz Schulz la 1866 (Die Holzkirchen im Bisthume Szathmaacuter Architecktonische Bemerkungen Viena 1866 dar mai cu seamă opera primului profesor de istoria artei la Universitatea din Cluj (1919-1945) Coriolan Petranu (1893-1945) prin volumele sale Monumentele artistice ale jud Arad (1927) și Bihor (1931) cu pitoreștile biserici din lemn care au stacircrnit admirația unui reputat istoric de artă profesor la Universitatea din Lyon Henri Focillon care icircn lucrarea sa La Roumanie visage et acircme admiracircnd prețuind lăcașul din lemn nota bdquoIată ieșind din adacircncul vremilor capodopere anonime icircn care pulsează o viață misterioasărdquo

Sentimente asemănătoare le-a trăit icircn fața bisericii de lemn din Agacircrbiciu (jud Cluj) și marele arhitect francezul Auguste Perret (1874-1954) inventatorul betonului armat atunci cacircnd a vizitat această biserică icircmpreună cu Prof Coriolan Petranu icircn luna mai a anului 1937 Vom adăuga listei exege-ților temei pe Victor Brătulescu (1941) Ecaterina Cincheza-Buculei (1980) Marius Porumb (1980) Bogdana Tarnavschi (1980) Gheorghe Macircndrescu (1980) Nicolae Sabău (1982 2015) Ioan Toșa Ioana Cristache-Panait (1987 1988) Ioan Godea Pr Arh Emil Costin (1999) Joby Patterson (2001) Grigore Man (2007) Horia Medeleanu (2010)

Revenind la acuarelele profesorului Liviu Vlad notăm acea senină bucurie transmisă privitorului

prin modalitățile specifice de exprimare conso-nante unei plăcute și icircndrăgite partituri muzicale comuniunea frățească icircntre desen și culoare simbolistica dar și transfigurarea poetică Bisericile de lemn reprezentate se integrează firesc intim peisajului icircnconjurător iluminat aproape de fiecare dată de seninul cerului protector Liviu Vlad știe și el că pe lacircngă fiecare biserică de lemn din Transilvania icircn momentul icircnceperii ridicării construcției era sădit un copac protector din specia arboriferă cea mai rezistentă icircn zonă Li se spuneau uneori bdquocopaculcopacii de trăznitrdquo de regulă steja-rul sau gorunul asemenea acelui falnic exemplar aflat lacircngă biserica de lemn din Vidra (jud Arad) trecut prin veacuri pacircnă la vacircrsta de 500 de ani

Icircn icircncheiere vreau să adaug să subliniez modali-tatea prin care icircn creația lui Liviu Vlad realul e icircnsoțit permanent de imaginativ de rigoare de armonie de icircnfruntarea cu efemerul de statornicia și permanen-ța căutate precum icircntr-un simbol asemănător gorun-ului-străjer al amintitei biserici de lemn din Vidra

bdquoPe turla zveltă sfacircntul semn al crucii o pasăre plonjacircnd icircn ceruri pare dar ea veghează satele răzlețe și ape tresărind o-nfioară printre pășuni și molcome facircnețe Mai mult de-un veac de cacircnd ne dai binețe biserică din bacircrne de stejar Și chiar dacă n-ai fost cu sfinți pictată Iubindu-ți simplitatea demodată Hristos mereu e-acasă icircn altarrdquo (Victor M Ionescu)

ART

E PL

AST

ICE

91

ST

EAUA

11-

122

018

Viziuni teatrale icircn cadrul Icircntacirclnirilor de la Cluj 2018

Adrian Ţion

Cu toate că bugetele de la stat pentru reuniuni culturale de anvergură se subţiază drastic de

la an la an organizatorii fac ce fac și icircntr-un final reușesc să menţină la nivelul dacă nu dorit cel puţin onorabil calitatea manifestărilor Este cazul celei de a VIII-a ediţii a Icircntacirclnirilor internaţionale de la Cluj desfășurate icircntre 9-14 octombrie 2018 bdquoIcircntacirclnirirdquo da (icircntre oameni de teatru și specta-colele lor) bdquointernaţionalerdquo mai puţin icircntrucacirct putem menţiona modeste contribuţii din exterior Dimpotrivă aș spune este ușor sesizabilă o reori-entare spre interiorul cetății icircntrucacirct icircn familia profesioniștilor cu ștaif a fost primită echipa de la Reactor de Creaţie și Experiment din Cluj cu două spectacole merituoase MISApărut și Miracolul de la Cluj Sigur ne place să ne dăm internaţionali cacirct mai internaţionali (dacă se poate spune așa) dar fără un teatru invitat din afară a VIII-a ediţie a fost cacirct se poate de naţională și asta nu icircn detrimentul calităţii Dimpotrivă Invitaţii au fost răsfăţaţi cu spectacole de icircnaltă clasă și au luat parte la dezba-teri corespunzătoare analitice și argumentative pe marginea vizionărilor

Tema propusă icircn jurul căreia s-a coagulat problematica discuțiilor s-a numit generos direct și vast Viziuni așadar viziuni icircn arta mizanscenei romacircnești icircn anul care marchează Centenarul Marii Uniri Implementări icircn stare să reliefeze teme majore din tezaurul cultural național reflectate

icircn abordări regizorale originale și adesea foarte curajoase de impact copleșitor asupra publicului Ecourile au fost pe măsură Ambițioasele montări ale Teatrului Național bdquoLucian Blagardquo din ultima stagiune icircncheiată și din icircnceputul noii stagiuni au constituit repere icircn jurul cărora s-au organizat discuțiile Oricum am schimba unghiul de vedere critic asupa celor șase zile de festival cele trei spectacole-mamut (impresionante asamblări de structuri mitice și baroce) Meșterul Manole Craii de Curtea Veche și Țiganiada ies icircn evidență cu vădită claritate ca solide construcții regizorale Sunt spec-tacole puternice poate cel mai puternic dintre ele este Meșterul Manole după Lucian Blaga icircn regia lui Andrei Măjeni prin lectura proaspăt epurată de literaturitate excesivă fără să fie afectat fondul poetic al limbajului blagian Un decupaj icircn registru postmodern din edificiul ancestralului mit Mesajul transmite sobrietate tragism iluminare

Icircn cadrul dezbaterii pe tema Teatrul literatura sexualitatea și narcoticele antropologul Andrei Oișteanu Ioan Pop-Curșeu și Răzvan Mureșan regizorul adaptării pentru scenă a romanului Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale au marșat mai ales pe raportul dintre viziunea excesiv lubrică a secvențelor imaginate din casa Arnotenilor din spectacol și stilul rafinat icircn care prozatorul icircnca-drează bdquopovesteardquo crailor Icircn intervenția sa Sorin Alexandrescu s-a arătat oripilat de amploarea luată icircn cultura noastră de citatul din Raymond Poincareacute așezat de Mateiu la icircnceputul romanului său Fixarea atmosferei orientale și a decadențelor icircn care se complac personajele sunt real și motivat evidențiate icircn spectacol icircn ciuda unor stridențe exagerări reproșabile neamendate de vorbitori

Suflul epopeii eroi-comico-satirice Țiganiada s-a săltat cu greu din narativitatea explicită a textului de o savoare aparte Alexandru Dabija reușind să cuprindă prin limbaj nuanțat pitoresc și arhaic dimensiunile icircngroșat comice ale icircntacircmplă-rilor Asta icircn deplin acord cu sarcasmul săgetător promovat de Budai-Deleanu Actorii au asigurat o cursivitate rar icircntacirclnită spectacolului fără fisuri Craii de Curtea Veche (foto Nicu Cherciu)

TEAT

RU

92

ST

EAUA

11-

122

018

fără trenări fără ezitări Din păcate despre valen-țele acestei dificile dramatizări s-a vorbit mai puțin icircn dialogul programat la Muzeul de Artă dintre Mircea Cărtărescu și profesorul Ion Pop Invitatul bucureștean a ținut mai mult un discurs pro domo

Cu două spectacole icircn cadrul Icircntacirclnirilor Matei Vișniec este dramaturgul de serviciu nelipsit de la ultimele ediții ale acestui regal al teatrului clujean Sorin Misirianțu a creat icircn Angajare de clovn o introspecție dulce-amară icircn psihologiile a trei sluji-tori ai artei circului scoși de sub lumina reflectoa-relor Dansul tristeților și al amăgirilor este jucat icircn registru melodramatic de Ovidiu Crișan Ioan Isaiu și Sorin Misirianțu Multă inventivitate și icircnțelegere creativă pentru empatizarea cu personajele lui Vișniec dovedește din nou Răzvan Mureșan icircmbră-cacircnd icircntr-o viziune lugubră cu accente de comic negru lumea totalitarismului romacircnesc icircn monta-rea Despre senzația de elasticitate cacircnd pășim peste cadrave Este o glisare lentă elastică icircntre ludic și eseistic nu lipsită de surprize Absentă icircn textul lui Eugegravene Ionesco Cacircntăreața cheală e icircntruchipa-tă fizic de Patricia Brad printre capete de rinocer executate impecabil de Ilona Loumlrincz Stranietatea absurdul au devenit realitate crudă sub comunism repetă icircndurerat Matei Vișniec

Icircn concurență permanentă cu Naționalul clujean Teatrul Maghiar din Cluj a prezentat două producții relativ recente Burghezul gentilom icircn regia lui Mihai Măniuțiu și Ilegitim de Adrian Sitaru Icircn ritm de dans grotesc actualul monsieur Jourdain interpretat magistral de Mikloacutes Baacutecs prezintă aceeași dorință de parvenire insidios persiflată ca acum 350 de ani cacircnd a avut loc premiera lui Moliegravere Ilară e și pedeapsa dată de regizor ca personajul să poarte icircn spate globul pămacircntesc asemenea unui titan sui-generis anacronic batjo-corit de zborul omului contemporan printre stele Normalitatea ia chipul zilelor care trec insignifiant pentru personajele din Ilegitim Lentoarea derulării

momentelor banale de viață descumpănește pe spectatorul avid de acțiune

bdquoCopiiirdquo de la Reactor de creație și experiment dirijați de David Schwartz au prezentat un ingeni-os joc interactiv de tip documentarist inspirat din fenomenul Caritas care a făcut furori și victime icircn anii rsquo90 la Cluj A fost un adevărat miracol o icircnșe-lătorie de proporții halucinante Jocul piramidal propriu-zis contextul social și politic icircn care acesta a avut loc personalitățile participante psihoza generală au fost devoalate fără rețineri icircntr-un tur de exemplificări edificatoare Miracolul de la Cluj este un docu-show din seria investigărilor istoriei recente foarte gustat de public

Surprinzătoare apariția regizorului Tudor Lucanu icircn rolul XX din Emigranții lui Slawomir Mrozek alături de Matei Rotaru acest suprasoli-citat actor minunat inteligent capabil să joace orice afirmat ca talent de excepție icircn ultimele stagiuni Dialogul lor induce tensiune dramatică specifică trăirilor unor marginalizați bine conturați caracterologic

Icircn prezența scriitorilor Ana Blandiana Adriana Bittel Ioana Pacircrvulescu și Radu Paraschivescu s-a desfășurat show-ul de tip puzzle Povești de dragos-te la prima vedere icircn regia lui Tudor Lucanu Au avut loc două reprezentații și o discuție cu textierii participanți la Icircntacirclniri determinați să precizeze legătura lor cu teatrul ca interacțiune cu lumea și vizibilitate icircn afara intimității scrisului

Cel mai radical punct din programul manifes-tărilor a fost producția Teatrului Național bdquoMihai Eminescurdquo din Timișoara cu piesa norvegianului Jon Fosse Rambuku icircn regia lui Mihai Măniuțiu Alternanță icircntre verbal și nonverbal icircntre vizual și auditiv spectacolul are structura unui poem muzi-cal-coregrafic icircn egală măsură abstract și concret icircmbinacircnd elemente religioase cu surprinzătoare momente coregrafice derulate ca ritualuri sacrale venite din timpuri imemoriale De o frumusețe

Meșterul Manole (foto Nicu Cherciu) Țiganiada (foto Nicu Cherciu)

TEAT

RU

93

ST

EAUA

11-

122

018

stanie acest poem muzical-coregrafic ce amintește de alte montări fanteziste marca Măniuțiu Trupa

teatrului timișorean ndash minunată ca ansamblu core-grafic dirijat de Andrea Gavriliu

Ionuț Caras a adus Scrisori de pe front icircntr-un spectacol-lectură emoționant Scrisorile citite la o masă lungă printre spectatorii adunați icircn jurul ei să le asculte au adus icircn prim plan gacircndurile soldaților plecați pe front icircntr-un colaj de texte cu experiențe tragice din cele două războaie mondi-ale plus pasaje din scrisorile soldaților romacircni trimiși icircn Afganistan Vestea morții soldatului primită de fata care-l aștepta acasă se constituie icircntr-un punct culminant de un tulburător tragism Momentul e marcat prin ridicarea celor doi tineri pe masa icircmpodobită funerar cu lumacircnări aprinse Augmentare de real efect a tensiunii prevăzută de Ionuț Caras

Se poate pune Švejk icircn concert personajul icircndrăgit al lui Hašek pe scenă Ada Milea dovedeș-te că se poate și mai mult decacirct atacirct spectacolul ei cucerește noi și noi admiratori succesul de casă perpetuacircndu-i faima Este piesa tocmai bine aleasă să icircncheie o competiție teatrală de dimensiunea acestor Icircntacirclniri de la Cluj din 2018

TEAT

RU

94

ST

EAUA

11-

122

018

La sfacircrșitul lunii septembrie la Naționalul clujean a avut loc premiera spectacolului Țiganiada

după Ion Budai-Deleanu pe un scenariu de Cătălin Ștefănescu icircn regia lui Alexandru Dabija Din 1979 de la Schițe de I L Caragiale și picircnă la Țiganiada regizorul a montat pe scena clujeană zece specta-cole Punerea icircn scenă a operei lui Budai-Deleanu a fost un bun prilej pentru a-i adresa cicircteva icircntrebări

Eugenia Sarvari Ce v-a icircndemnat să puneți icircn scenă acest text La prima icircnticirclnire cu actorii pomeneați despre bdquoperioada polemicărdquo icircn care ne aflăm bdquoicircn care a-ți vorbi corect propria limbă e deja un act artisticrdquo Această idee să fi fost bdquomotorulrdquo Alexandru Dabija Răspunsul e da pentru că exact asta cred A vorbi corect o limbă e un act artistic Dar mai există un motiv Pasiunea pentru limba romacircnă și pentru scriitura icircn limba romacircnă Chiar dacă acuma nu mai este o pasiune limba veche romacircnească a fost o preocupare constantă a mea Icircntotdeauna m-am icircntrebat de unde și cum s-a făcut limba romacircnă literară Sicircnt icircntrebări pe care nu și le pun doar filologii ci sicircnt icircn același timp teatrale Pentru că teatrul pe care-l practicăm noi este icircncă vorbit Revenind ndash pasiunea pentru limba romacircnă pentru literatura romacircnă veche este și un gest recuperator Și aici nu fac decicirct să confirm părerea multora că avem de-a face cu o nedrepta-te și deci cu o misiune a culturii romacircne ndash aceea de a valorifica valoriza Țiganiada lui Budai-Deleanu

vreme icircndelungată nebăgată icircn seamă O scăpare culturală foarte mare Pentru că dacă ar fi fost un text cunoscut din vreme foarte din vreme atunci cacircnd a fost scris ar fi avut un impact imens asupra marilor noștri clasici De aceea am considerat că e nevoie de o recuperare Am găsit un aliat icircn Cătălin Ștefănescu care icircl admiră peste măsură pe Budai-Deleanu Așa icircncicirct i-am propus să facă o dramatiza-re Deci e o scriitură a lui Cătălin Ștefănescu făcută cu multă vreme icircnainte de icircnceperea lucrului la spectacol Și cu mult efort Țin să precizez că nu este vorba despre un workshop despre o operă colectivă ci este o creație literară a lui Cătălin Ștefănescu făcută pe limba scriitorului

ES Notam la aceeași primă icircnticirclnire cu actorii bdquoTrebuie să ne recăpătăm răbdarea asta de a auzi și de a da din gură unul cu altul pe limba romacircnărdquo Sicircnteți amabil să dezvoltați puțin AD Cred că pe licircngă marile derapaje și marile scăpări la care sicircntem provocați non-stop de lumea modernă apare și o reacție firească de icircntoarcere la lucruri solide O icircntoarcere la forme verificate o răbdare Și vorbind despre răbdare cred că atingicircndu-se saturația tehnologiilor noi singurul lucru care ne mai poate ajuta acum singurul care urmează icircn mod firesc este icircntotdeauna o icircntoar-cere la lucrurile tradiționale cum ar fi povestitul și ascultatul Deci vorbitul icircn limba ta De asta cred că ne vom icircntoarce la lucruri normale Iată oamenii

bdquoTeatrul pe care-l practicăm noi este icircncă vorbitldquo

Alexandru Dabija

foto

Nic

u Ch

erci

u

95

ST

EAUA

11-

122

018

icircncep să se mute icircncet icircncet din orașe mai la margi-ne e o reicircntoarcere la normalitate Oamenii vor să aibă grădini să mănacircnce natural să fie mai liniștiți Și limba face parte dintr-un proces natural asemănător

bdquoRecunosc că am damblale literare icircntr-un fel damblale literare romacircneștirdquo

ES De unde vine opțiunea pentru punerea icircn scenă a unui text nedramatic Vă plac mai mult dramati-zările sau preferați textul special scris pentru teatruAD Din icircndemicircnare Nu mă laud dar am o icircndemicircnare să fac lucrul acesta Cicirct despre plăce-re prefer de departe să fac o piesă Există icircnsă o mare problemă pentru majoritatea regizorilor care lucrează mult adică patru cinci uneori și șase spectacole pe an Nu găsești atacirctea texte bune gata scrise Dar prefer o piesă bine scrisă icircn loc de un chin Nu țin neapărat să-mi exprim propriile idei traversicircnd operele unor scriitori dar recunosc că am damblale literare icircntr-un fel damblale lite-rare romacircnești

ES Ca de pildăAD Icircn primul ricircnd Creangă din care am făcut aproape tot Deci e vorba de o dambla de limbă nu de o dambla de dramatizare Să dramatizez pur și simplu texte nu-mi face nici o plăcere Icircnsă sicircnt scriitori care au o limbă romacircnă formidabilă și care-mi spune mai mult decacirct temele autorilor decacirct ideile lor Deci de la limbă plec Adevărul e că se scrie prost teatru icircn limba romacircnă E o dramatur-gie ndash ca toată literatura modernă și contemporană ndash extrem de lățită și de icircntinsă pe orizontală Se exprimă multe lucruri Parafrazicircndu-l pe Caragiale care spune că opiniile sicircnt libere dar nu obligatorii așa e și cu literatura ndash e absolut liberă Sigur că poți să te manifești dar nu e obligatoriu să publici volu-mașe cu tot ce scrii tu pe un perete pe o fițuică sau pe o privată icircn gară Dar asta se icircnticircmplă de vreo sută de ani De cicircnd a dat năvală Gutenberg-ul peste noi

bdquoIcircntotdeauna am spus că sicircnt un lăutar și vreau să rămicircn așardquo

ES Credeți că a sosit momentul să ne icircntoarcem spre un teatru mai apropiat de palpitul viețiiAS Toată dramaturgia ultimilor patruzeci-cinci-zeci de ani tot teatrul occidental contemporan e așa Blood and sperm Este un teatru dur violent

Așa cum hip-hop a devenit un fenomen poetic așa și vorbitul Deci nu cred că trebuie să facem un efort pentru asta Concentrarea asta excesivă icircn orașe urbanizarea exagerată a dus la o diminuare a limbii la modul general ca număr de cuvinte ca lexic ca bogăție ca nuanțare tot ce aduce o limbă icircn comunicare s-a pipernicit s-a sărăcit s-a restricircns Vrem să comunicăm cicirct mai repede Și ca să duc ideea la extrem așa cum s-au scris romane cu texte din sms-uri cred că se va face și teatru tot așa

ES De ce faceți teatru AD Acuma că nu mai am loc de-ntors Dar proba-bil că e vorba totuși de o vocație Este o explicație care vine după ani și ani de zile Am icircmbătricircnit și-atunci mă uit icircn urmă și icircmi pun icircntrebări meta-fizice sau penibile Dar icircntrebarea e aceeași icircn ambele cazuri de ce faci teatru Poți să răspunzi cu degetul icircn ticircmplă metafizic adică gicircndindu-te la rost la sens la existență la om icircn general la ce menire ai tu pe lumea asta Dar problema poate fi pusă și la modul penibil de ce faci teatru cicircnd poți să faci altceva cicircnd poți să cacircștigi bani mai ușor cicircnd poți fi mai liniștit cicircnd poți trăi mai fără probleme mai puțin stresat Adică poți să ai o viață mai normală ca să zic așa La teatru nu ești creator După părerea mea E vorba de o simulare Asta e o discuție extrem de complicată Deci nu cred că e vorba de o mare creație la mijloc Icircntotdeauna am spus că sicircnt un lăutar și vreau să rămicircn așa Chiar cred că este vorba despre o lăutărie cu mici nuanțe de creație Creația de autor presupune altceva decacirct teatrul care este un efort de echipă Noi la teatru cicircntăm icircn taraf Cicircnt la comandă nu sicircnt un compozitor Icircntrebicircndu-mă la anii ăștia bdquode celdquo de multe ori chiar icircnverșunat răspunsul este cred că este vorba pur și simplu despre vocație Nimic altceva Și vocația de multe ori se leagă de cuvicircntul icircnticircmplare soartă Am făcut chestia asta dintotdeauna cum ar veni Nu e ceva care a apărut la un moment dat la care am gicircndit sau am meditat Nu știu e ceva ce mi s-a dat De aia prefer exemplul cu lăutăria A venit din bunica mea din tatăl meu Era o preocupare care era pe licircngă mine Deci exact cum țiganul poate să cicircnte la acordeon la doi ani icircl ticircricircie pe jos și trage din burduful ăla cam așa am făcut și eu cu teatrul Cam asta e Dacă e bine dacă e rău ce am făcut Dar ăsta e adevărul Așa am făcut Asta a devenit o vocație Da Dar nu e ceva cosmic

(interviul a apărut icircntr-o formă restricircnsă pe site-ul Teatrului Național din Cluj)

TEAT

RU

96

ST

EAUA

11-

122

018

NICOLAE MĂRGINEANU 80

FILMOGRAFIE Lungmetraj ficţiune Un om icircn loden (1979 coscenarist alături de Haralamb Zincă adaptare după romanul acestuia Moartea vine pe bandă de magnetofon) Ștefan Luchian (1981 coscenarist alături de Iosif Naghiu) Icircntoarcerea din Iad (1983 coscenarist alături de Petre Sălcudeanu adap-tare a nuvelei bdquoJandarmulrdquo de Ion Agacircrbiceanu) Pădureanca (1987 sc Augustin Buzura adaptare a nuvelei omonime a lui Ioan Slavici) Flăcări pe comori (1988 sc Ion Brad adaptare a romanului Arhanghelii de Ion Agacircrbiceanu) Un bulgăre de humă (1990 coscenarist alături de Mircea Radu Iacoban) Undeva icircn Est (1991 coscenarist alături de Augustin Buzura adaptare a roma-nului Feţele tăcerii de Augustin Buzura) Privește icircnainte cu macircnie (1993 sc Petre Sălcudeanu) Faimosul paparazzo (1999 sc Răsvan Popescu) Binecuvacircntată fii icircnchisoare (2002 coscenarist alături de Cătălin Cocriş Tudor Voican adaptare a romanului autobiografic omonim de Nicole Valeacutery-Grossu) Logodnicii din America (2007 sc Eva Sicircrbu) Schimb valutar (2008 sc Tudor Voican după o idee de Cătălin Cocriş) Poarta Albă (2014 coscenarist alături de Oana Cajal) Fals tratat de macircntuire a sufletului (2018 sc Bogdan Adrian Toma)

Nicolae Mărgineanu este probabil cel mai constant cel mai consecvent cu sine regizor de

film romacircn al ultimelor decenii şi nu numai Deși mai puţin spectaculos decacirct congenerii săi ndash Mircea Veroiu Dan Piţa Mircea Daneliuc Constantin Vaeni șa ndash Mărgineanu la fel ca regretatul Alexandru Tatos (care icircl numea icircn Jurnalul său bdquoun coleg exemplarrdquo) și-a construit filmografia cu migală evitacircnd pe cacirct posibil compromisul ideologic sau estetic Este regizorul romacircn pe care Revoluţia nu l-a descumpănit nu l-a zăpăcit nu l-a debusolat nu l-a (sur)prins bdquonepregătitrdquo ca pe majoritatea covacircrșitoare a colegilor Filmele pe care le-a realizat atacirct icircnainte cacirct și după 1990 denotă echilibru bun simţ și un funciar simţ al măsurii caracteristici care-i marchează icircntreaga operă și care l-au ferit de excese și de ridicol

Regizorul s-a născut icircn 25 septembrie 1938 icircn Cluj Este fiul psihologului Nicolae Mărgineanu care a petrecut 16 ani icircn icircnchisorile comuniste fapt ce l-a marcat definitiv pe viitorul cineast Iniţial se icircnscrie la Facultatea de Chimie din Cluj de unde este exmatri-culat din cauza dosarului Peste cacircțiva ani primește dreptul de a-și continua studiile și dă examen la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică bdquoI L Caragialerdquo București Secția Imagine film pe care icircl absolvă icircn 1969 Afirmat mai icircntacirci ca operator de imagine (ca operator a lucrat cu Mircea Săucan [Alerta 1967] Mircea Drăgan [BD intră icircn acțiune 1970 BD la munte și la mare 1971 Brigada Diverse icircn alertă 1971 Explozia 1972 Frații Jderi 1974] Andrei Cătălin Băleanu [Muntele ascuns 1975] Dan Pița [Tănase Scatiu 1976 Profetul aurul și ardelenii 1978]) dovedindu-se un bdquomaestru sensibil al imaginii atacirct icircn zona poeticului cacirct și a dramatismului atacirct icircn zona elaborării de forme cacirct și icircn descoperirea frumo-sului icircn cotidianrdquo (Bujor T Ricircpeanu Cinematografiștii București Ed Meronia 2013 p 336) se dedică regiei de film icircncepacircnd cu sfacircrșitul anilor rsquo70 (ca de altfel mai mulți dintre confrați George Cornea Dinu Tănase Iosif Demian Nicu Stan) Se lansează icircn 1971 cu Apa

text de Ioan-Pavel Azap

97

ST

EAUA

11-

122

018

ca un bivol negru debut colectiv film pe gene-ricul căruia icirci mai icircntacirclnim (și) pe Andrei Cătălin Băleanu Peter Bokor Dan Pița Mircea Veroiu Stere Gulea Iosif Demian Ion Marinescu Dinu Tănase Este filmul-reper filmul-manifest al generaței rsquo70 asumat de toți cei care au contribuit la realizarea lui bdquoDocumentarul eseistic Apa ca un bivol negru (filmat laquola caldraquo icircn primăvara lui 1970 cu imagini din miezul stihiei dar prezentat pe ecrane abia icircn mai 1971) anunța destinul fast al realizatori-lor de-atunci tinerii cineaști ndash majoritatea icircncă studenți ndash se afirmau printr-un film de atitudine cu caracter programatic mesajul lor avacircnd atributele unui manifestrdquo (Călin Căliman Istoria filmului romacirc-nesc (1897-2010) București Ed Contemporanul 2011 p 290-291) Este un film cu valoare de unicat icircn cinematografia romacircnă mărturie și dovadă a unei icircncercări ce a marcat și parte dintre filmele ulterioare ale cineaștilor care au debutat acum de a se desprinde de formalismul epocii al comanda-mentelor ideologice și de a face un cinema realist icircn sensul de autentic un bdquocinema al adevăruluirdquo

Regia de film Nicolae Mărgineanu o icircncepe bdquouceni-cindrdquo ca secund pe lacircngă Dan Pița la Profetul aurul și ardelenii (1978) Tot icircn tandem cu Dan Pița de astă dată icircn calitate de co-regizor semnează Mai presus de orice (1978) documentar inspirat ndash printr-o bdquosime-trierdquo sau bdquorimă interioarărdquo (pe generic mai figureaza și Iosif Demian co-scenarist alături de Pița Mărgineanu și Dan Mutașcu) cu Apa ca un bivol negru ndash tot de un dezastru natural tragicul cutremur din 1977 Primul lungmetraj de ficțiune pe care icircl regizează singur este Un om icircn loden (1979) adaptare după romanul polițist Moartea vine pe bandă de magnetofon de Haralamb Zincă pe un scenariu semnat de scriitor icircmpreună cu regizorul Un om icircn loden este icircn primul racircnd un exercițiu stilistic o demonstrație de virtu-ozitate prin care Nicolae Mărgineanu (icircși) vădește aptitudinile de cineast aptitudini care ulterior s-au dovedit a ține nu de capriciu ci de vocație bdquoS-a simțit de la icircnceput vocația regizorală a lui Nicolae Mărgineanu filmul său avea ritm suspans un limbaj cinematografic modern un desen plastic elegant [] Un om icircn loden inaugura o filmografie substanțialărdquo (Ibidem p 340-341)

Urmează un icircn mare parte lung șir de ecranizări filme construite solid bdquoardeleneșterdquo icircn ciuda faptului sau tocmai pentru că bdquoEu aș fi vrut icircntotdeauna să fac filme de actualitate Spun aș fi vrut pentru că icircnainte nu era posibil să faci filme de actualitate spunacircnd adevărul Icircn toate filmele pe care le-am făcut am icircncercat de fapt să maschez să camuflez actualitatea noastră icircntr-o poveste de epocă Asta am icircncercat nu numai eu și era icircndrăznesc să spun un cod icircntre

realizator și spectator Icircmi dădeam seama la premi-eră că cele mai fine nuanţe nu numai că se simţeau uneori nici măcar nu le bănuiam erau prinse pentru că era o foame extraordinară de a recepta o aluzie făcută la realitatea pe care cu toţii o icircnduram foarte foarte greu Aș fi vrut și icircnainte să fac și simţeam că cinematografia romacircnească ar fi avut nevoie de filme de actualitate ca să se afirme cu adevărat cum au făcut celelalte cinematografii socialiste cum au făcut cehii polonezii ungurii bulgarii chiar au făcut filme extraordinare ne-au icircntrecut cu mult icircn filmul de actualitate Noi din păcate n-am reușit și am făcut filme de epocă icircncercam să răspundă ca idee actualităţii noastrerdquo (A se vedea bdquoFilmul trebuie să provoace spectatorulrdquo icircn Ioan-Pavel Azap Traveling interviuri cu regizori romacircni de film Cluj-Napoca Ed Tribuna p 110 ndash interviu realizat icircn 1995)

Filmului de actualitate sau celui vizacircnd istoria apropiată regizorul i se va dedica după 1990 cu relativă constanţă și cu o perseverenţă de admirat Tot icircn ultimele decenii Nicolae Mărgineanu reali-zează o serie de documentare icircn principal despre Gulagul romacircnesc printre care și Amfiteatre și icircnchi-sori (2010) un omagiu adus memoriei tatălui său

Chiar dacă nedesăvacircrșite filmele lui Nicolae Mărgineanu rămacircn marea majoritate icircn memorie prin personajele puternice atmosfera veridică prin plasticitatea cadrului a imaginii și mai ales prin dimensiunea morală asumată icircn profunzime pe verticală fără ostentaţie și fără didacticism Nicolae Mărgineanu nu este un fals revoltat ca atacircţia dintre confraţi amintitul la icircnceputul aces-tor racircnduri bun-simţ și simţul măsurii ferindu-l de excese Oricare dintre filmele sale rezistă cu succes timpului confirmă datele esenţiale ale unui talent discret dar eficient

CIN

EMA

98

ST

EAUA

11-

122

018

Cacircnd Valkiria ajunge pentru prima dată la Cluj Geanina Simion

Din 1965 Clujul găzduiește anual cel mai impor-tant festival internațional de muzică clasică din

Romacircnia după festivalul bianual bdquoGeorge Enescurdquo Un reper asupra consecvenței cu care acest festival s-a icircntacircmplat de-a lungul timpului este emisiunea bdquoTeleenciclopediardquo care s-a bdquonăscutrdquo icircn același an cu festivalul bdquoToamna Muzicală Clujeanărdquo a deve-nit icircn timp o enciclopedie cultural-muzicală cea mai longevivă manifestare de acest gen din țară și un brand consacrat icircn domeniul muzicii clasice universale A asigurat practic background-ul muzical pentru mai bine de o jumătate de secol de istorie clujeană și numai

Evident ca orice produs cultural care urmează un traseu atacirct de lung și TMC a suferit transformări numeroase de conținut și de imagine Dacă pacircnă

nu demult festivalul se confunda cu stagiunea propriu-zisă și se icircntindea pe o lună icircntreagă mai nou el și-a schimbat formatul devenind mai scurt mai dens și mai puternic atacirct prin concertele și producțiile abordate cacirct și prin numele importan-te ale scenei muzicale internaționale pe care le-a atras Schimbarea completă de imagine imple-mentată icircncă din ediția de anul trecut reprezintă de fapt exact această nouă abordare din punctul de vedere al marketingului și implicit al publicu-lui Icircntr-o lume icircn care tehnologia a pătruns foarte adacircnc chiar și icircn cele mai vechi și mai pure forme de artă icircntr-o lume icircn care bdquosalvareardquo elementului uman stă doar icircn cultură (fiind singura care nu poate fi reprodusă la nivel spontan și conceptual de inteligența artificială) s-a simțit nevoia unei

MU

ZIC

Ă

99

ST

EAUA

11-

122

018

icircmprospătări unei adaptări a festivalului la stilul de viață și la ceea ce trezește icircn publicul de acum emoția Iar publicul pare să rezoneze cel mai mult cu producții sincretice multimedia ample care combină mai multe stiluri de artă De aceea evenimentele au devenit oarecum mai interactive combinacircnd muzica și story-ul icircn căutare de sens și de poveste Pentru că povestea dă aproape icircntot-deauna un sens Iar poveștile ample cu rădăcini medievale și cu eroi dau o nouă dimensiune exis-tenței urbane și ultratehnologizate a fiecărui om Așa se explică succesul și impactul seriilor Stăpacircnul inelelor Game of Thrones etc Se cerea și icircn muzică ceva grandios Iar Inelul nibelungilor de Richard Wagner care a stat de fapt la baza Stăpacircnului inelelor părea să aibă bdquoterenulrdquo emoțional perfect ca să fie icircmbrățișat de către melomani

Tetralogia wagneriană nu s-a mai cacircntat icircn Romacircnia de prin anii rsquo70 Există generații icircntregi de iubitori de muzică clasică care nu au avut unde să audă așa ceva live icircn Romacircnia Este o operă complexă care a revoluționat muzica Peste 26 de ani de muncă pentru Wagner Peste 14 ore de muzică (Aurul Rinului + Valkiria + Siegfried + Amurgul zeilor) Un teatru de operă special construit pentru așa ceva (teatrul de la Bayreuth) Instrumente muzicale inventate numai pentru această operă de Wagner icircnsuși (tubele wagneriene vestitoare de furtuni) Trebuie menționat că pentru Wagner orchestra este un factor major icircn dramaturgie prin faptul că nu doar susţine acţiunea ci o și produce Muzica trebuie să transmită chiar și ce gacircndește un anumit personaj sau de ce se icircntacircmplă un anumit lucru De exemplu ca să sugereze lumea zeilor Valhalla Wagner a căutat o sonoritate specială o combinaţie icircntre corn și trombon Această căutare a dus la crearea unui nou instrument ndash așa-nu-mita tubă wagneriană pe care Wagner icircnsuși l-a conceput Tot icircn lucrarea lui Wagner s-a născut icircn plan melodic fenomenul de bdquomelodie infinitărdquo ajutat de parametrul armonic Așadar Wagner a adus mutaţii fundamentale prin această operă și a dat pentru prima dată roluri egale textului și muzicii Toate acestea au condus spre conceptul de Gesamtkunstwerk bdquoopera de artă totalărdquo care a avut implicaţii mult dincolo de domeniul operei

Trebuie să ai curaj pentru a icircncerca să pui icircn scenă și să cacircnți Wagner Și trebuie resurse Atacirct vocale cacirct și instrumentale Se pot număra pe degete soliștii internaționali specializați icircn opere wagneriene Eforturile de voce sunt atacirct de mari icircncacirct numai la o anumită maturitate profesională poți aborda așa ceva altfel riști ca solist să te compromiți vocal Din teama de a nu-și pierde

vocea unii deși foarte buni profesional refuză să cacircnte Wagner Icircn ceea ce privește instrumentele specifice acestea sunt foarte rare Există țări icircn care tubele wagneriene nu se găsesc deloc sau se găsesc icircntr-un singur loc Ele trebuie icircnchiriate și trans-portate la distanțe mari Totuși dincolo de aceste eforturi tetralogia wagneriană este o provocare și un prilej de autodepășire pentru orice orchestră de un anumit nivel Și exact așa a fost primită și de către Orchestra Filarmonicii de Stat bdquoTransilvaniardquo care avea din punct de vedere calitativ poten-țialul de a implementa așa ceva dar avea nevoie de omul care să lanseze această provocare și s-o ducă pacircnă la capăt Aici a intervenit rolul cheie al dirijorului principal Gabriel Bebeșelea care la numai 30 de ani și-a propus să implementeze icircn cadrul bdquoToamnei Muzicale Clujenerdquo de anul trecut prima parte ndash Aurul Rinului Succesul extraordinar al producției a icircmpins lucrurile și mai departe astfel că ediția din acest an a festivalului s-a icircnche-iat glorios cu a doua parte a tetralogiei și anume Valkiria Publicul extaziat a aplaudat icircndelung una dintre cele mai sofisticate lucrări muzicale scrise vreodată Dincolo de complexitatea muzicală a lucrării spectacolul a fost combinat ingenios cu lumini (inclusiv machiajele Valkiriilor au fost create special icircn funcție de interacțiunea cu aceste lumini albastre montate pe fețele lor) proiecții animații scene de teatru japonez dispunerea soliștilor icircn

MU

ZIC

Ă

100

STE

AUA

11-

122

018

diverse zone ale sălii voci excelente ale scenei internaționale și naționale specializate pe opere-le lui Wagner (Corby Welch icircn rolul lui Siegmund Ruxandra Donose icircn rolul lui Siegliende Heike Wessels icircn rolul lui Bruumlnnhilde Andrei Yvan icircn rolul lui Wotan Alin Anca icircn rolul lui Hunding Orsolya Veress icircn rolul lui Fricka) Toate acestea au subli-niat și amplificat grandoarea spectacolului și au reprezentat viziunea proprie a dirijorului Gabriel Bebeșelea

Icircntrebat la ce s-a gacircndit cacircnd s-a hotăracirct să implementeze la Cluj un astfel de spectacol Gabriel Bebeșelea a răspuns bdquoDe ce Inelul Nibelungilor Tetralogia lui Wagner e o provocare din toate punctele de vedere După această experiență ieși inevitabil un muzician mai bun mai rafinat mai concentrat pe detaliu Dar mai ales tetralogia icircți ridică puternice dileme asupra condiției umane Ascunse icircn subsidiarul poveștii mitologice stau de fapt veșnice probleme ale societății și umanității general valabile indiferent de epocă De ce la Cluj Acest proiect este după părerea mea veriga lipsă icircn arta interpretativă romacircnească Tetralogia e realizată icircn Romacircnia la cacircteva decenii distanță asta icircnsemnacircnd că există generații de melomani care nu au trăit pe viu această experiență Pentru că nu e muzică nu e arta spectacolului (chiar și cel total cum icircl denumea Wagner icircnsuși) ci e o trăire Creația lui Wagner are un efect hipnotic

și e firesc faptul că istoria muzicii s-a icircmpărțit icircn laquoicircnainteraquo și laquodupăraquo tetralogie Filarmonica de Stat laquoTransilvaniaraquo e un ansamblu icircn continuă creștere și dorință de autodepășire care poate fi hrănită doar cu astfel de provocări Cum Wagner a fost ori iubit pacircnă la nivel de religie ori detestat dar icircn nici un caz ignorat prezentarea icircn fața publicului clujean a acestui ambițios proiect e culminația provocărilor acestor stagiunirdquo

Publicul clujean a avut ocazia de a asista la cea mai impunătoare și mai contradictorie operă din repertoriul muzicii culte o poveste despre conflic-tul dintre iubire și putere despre compromis și autocunoaștere al cărui icircnţeles nu a fost icircncă ndash dacă va fi vreodată ndash pe deplin formulat și icircn care se pot găsi mereu valențe noi

MU

ZIC

Ă

101

STE

AUA

11-

122

018

Tibor Szaacutesz evocare la ceas aniversar

Cristina Pascu

Istoria catedrei de pian a Academiei de Muzică bdquoGheorghe Dimardquo s-a scris icircn registrul vocației al

talentului și al dedicării Descendenții acesteia au preluat și au răspacircndit cu profesionalism valoroa-sele icircnvățături primite conferind noi dimensiuni și sensuri identității noastre muzicale

O proiectare a tradiției transilvane icircn actualita-tea muzicală europeană a realizat-o Tibor Szaacutesz pianist de renume internațional actualmente profesor la Hochschule fuumlr Musik Freiburg unde predă din anul 1993 Icircn cadrul unei burse de studiu am avut privilegiul de a asista la cursurile distinsului dascăl ocazie de a urmări continuitatea principiilor școlii Eliza Ciolan profesoara sa de la Cluj Totodată evocarea artistului este o datorie de onoare dictată de aniversarea a 70 de ani (Tibor Szaacutesz s-a născut la Cluj la 9 iunie 1948) pe care icircnsă icirci ghicești cu greu dincolo de aspectul și viva-citatea sa spirituală

Pianist puternic ancorat icircn circuitul artistic internațional cu o activitate arborescentă Tibor Szaacutesz deține un palmares impresionant de premii susținacircnd concerte și recitaluri icircn renumite săli ale lumii Și-a icircndeplinit misiunea muzicală și peda-gogică cu vocație artistică demnitate a spiritului onestitate intelectuală fiind un adevărat ambasa-dor al școlii prestigioase icircn care s-a format

Născut icircntr-o familie cu preocupări intelectuale Tibor Szaacutesz a cunoscut de mic noblețea spiritului casa părinților săi oferindu-i prin atmosfera caldă și elevată cadrul perfect pentru apropierea de muzică De la unsprezece ani a aprofundat studiul pianului cu bdquoprima profesoară veritabilă Eliza Ciolan Am fost norocos ndash Am primit cea mai bună icircndrumarerdquo mărturisește pianistul icircntr-un interviu (Ecaterina Stan Emisiunea radiofonică bdquoMaeștrii pedagogiei romacircnești din diasporardquo)

Icircn martie 1965 a debutat ca solist cu orche-stra sub bagheta lui Antonin Ciolan fondatorul Filarmonicii Clujene Palmaresul pianistului se icircmbogățește Icircn anul 1967 a participat la Concursul Internațional bdquoGeorge Enescurdquo alături de nume prestigioase ale pianisticii romacircnești Radu Lupu și

Dan Grigore obținacircnd prima mențiune o realizare remarcabilă pentru tacircnărul artist icircntr-o competiție de icircnalt nivel

Icircn februarie 1970 pianistul a plecat icircn SUA unde a studiat pianul cu profesorii Leon Fleisher Theodore Lettvin Russell Sherman Mikloacutes Schwalb și Charles Fisher Muzicianul a continuat să releve bogăția icircnzestrărilor sale artistice și a educației solide prin cacircștigarea a numeroase concursuri importante (Boston Arlington) Unul dintre cele mai semnificative evenimente icircn cariera sa a fost obținerea Premiului I icircn 1974 la Concursul Internațional de Pian al Universității Maryland reușită ce i-a deschis noi orizonturi Aflat pe noi culmi ale succesului pianistul nu a uitat să privească icircnapoi cu recunoștință spre cea care i-a pus baza educației sale bdquoAm avut marea fericire de a fi elevul doamnei Eliza Ciolan profesoară la Conservatorul din Cluj soția renu-mitului dirijor Antonin Ciolan Doamna Ciolan mi-a format cea mai mare parte din educația mea muzicală și pianistică s-a ocupat icircn mod special de mine de la vacircrsta de unsprezece ani pacircnă la douăzeci și doi de ani Icirci datorez cel mai mult icircn obținerea tehnicii pianistice fapt care la concurs imediat s-a observat și a prins juriul La Boston am continuat studiile mele icircnsă baza adevărată am primit-o la Cluj de la doamna Ciolan căreia icirci rămacircn icircndatorat pentru toata viațardquo (fragment din interviul transmis de Postul de radio Vocea Americii la 21 august 1974)

A desfășurat o bogată activitate didactică pe tăracircm american la universități de prestigiu Bowling Green State University University of Dayton și Duke University Ca o icircncununare a pregătirii sale profesionale Tibor Szaacutesz a obținut icircn 1983 diploma de doctor icircn arte muzicale la Universitatea din Michigan Ann Arbor Germania este țara care i-a oferit o slujbă pe viață astfel icircn 1993 pianistul a icircnceput o bogată activitate didactică la Hochschule fuumlr Musik Freiburg Școala pianistică clujeană este astfel răspacircndită prin activitatea profesorului clasa sa de pian avacircnd o

MU

ZIC

Ă

102

STE

AUA

11-

122

018

componență multietnică Japonia Taiwan China Filipine Spania Brazilia Argentina Franța fosta Uniune Sovietică Bulgaria Romacircnia

Succesul său ca profesor a fost dublat de cel ca pianist a susținut peste o mie de concerte recita-luri pe mari scene din Romacircnia SUA Germania Franța Spania Islanda Taiwan acoperind un repertoriu vast Couperin Bach Mozart Haydn Beethoven Chopin Liszt Debussy Ravel Enescu Bartoacutek Toduță Massiaen Țăranu

După cum menționam la icircnceputul articolului am avut privilegiul de a asista la cacircteva din orele de pian susținute de distinsul profesor cu studenți săi tineri proveniți din continente ce alcătuiau o varietate etnică și culturală foarte consistentă Dascălul s-a pliat atacirct de natural prin atitudine excurs explicații implicații terminologice la fieca-re student icircn funcție de cultura și țara sa saturate cu replici și idei memorabile cursurile sale hrăneau apetitul studenților pentru istoria muzicii prin joncțiuni și explicații dialectice Profesorul nu doar că oferea exemplificări revelatoare din literatura pianistică universală care vizau aceeași problemă tehnică sau muzicală dar le completa mereu cu observații comentarii lămuritoare de natură să livreze informațiile istorice muzicale culturale filo-sofice și chiar filologice necesare pentru a asigura icircnțelegerea profundă a partiturii Cu o versatilitate continuă icircn procesul de adaptare la personalitatea și nivelul studentului Tibor Szaacutesz asigura astfel un

demaraj icircn lectură și o parcurgere a pieselor solid asistatărdquo științific dublată de erudiția pedantă și tonul cordial Mai departe studentul avea posi-bilitatea să-și pună la icircncercare propriile gacircnduri dar și propriile soluții dincolo de sugestiile profe-sorului Icircn plus profesorul le-a oferit tinerilor nu doar un stimul intelectual ci și adjuvantul aferent regenerării afective necesar oricărei interpretări autentice Astfel icircntr-o lume uneori crispată Tibor Szaacutesz este genul de dascăl care te invită să respiri liber să gacircndești pe cont propriu și să-ți asumi riscul de a greși Totodată este un magister musi-cae a cărui configurație psihologică și sufletească atinge unul dintre cele mai importante deziderate acela de a oferi o educație rotundă plenară de a forma oameni deplini vii bdquosimfonicirdquo

Personal m-a icircncurajat discret dar aproape patern icircn cele intelectuale și icircn cele umane Icirci datorez deci recunoștință și icircl admir pentru curajul rostirii și veritabila sa bonomie

Iar nouă și icircn special tinerilor care vin după noi ne-aș dori să fim capabili icircn epoca resenti-mentului generalizat și a relativismului valoric postmodern să recunoaștem icircn Tibor Szaacutesz și icircn puținii ca el modele autentice de artist de inte-lectual și de muzicolog să conștientizăm că trăim icircn același timp cu una dintre marile și autenticele personalități ale timpului nostru un gacircnd pe baza căruia este de reflectat de vorbit de construit de respectat

deta

liu

MU

ZIC

Ă

103

STE

AUA

11-

122

018

Festival-concurs icircn Bratildeila lui Johnny R

Virgil Mihaiu

De la icircnființarea sa icircn urmă cu șase toamne aflasem multe lucruri de bine referitoare la

Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu de la Brăila Certamente e vorba despre o inițiativă salutară binemeritată atacirct de posteritatea impor-tantului nostru jazzman cacirct și de urbea sa natală De altfel icircn interviurile pe care i le-am luat sau icircn discuțiile informale cu dacircnsul Johnny Răducanu se referea aproape obsesiv la perioada de aur a copilăriei sale petrecută icircn perimetrul urban minus quasi-magic nu doar din perspectivă romacircnească dar și continentală minus al Brăilei Icircn fond acest perso-naj de referință al Jazzului Made in Romania (cum se și intitulează unul dintre albumele sale) a știut să mențină un fertil echilibru icircntre impulsurile cosmo-polite și atașamentul față de valorile identitare

Interesul meu pentru muzica și persoana lui JR fu incitat și de episodul clujean al biografiei sale Icircncă icircnainte de a-l cunoaște aflasem numeroase mărturii despre el de la colegii de generație cu care se icircmprietenise pe cacircnd era elev al Liceului de Muzică din Cluj (amplasat icircn edificiul medie-val adiacent Bisericii Franciscane) Cornel Țăranu Emil Simon Francisc Laszlo și icircndeosebi viitorul medic și jazzofil dr Ion Pitty Vintilă Pentru istoria muzicii romacircne ar merita să fie recuperat tabloul de absolvire din anii stalinismului pe care figura și fotografia unui suracirczător elev purtacircnd numele Răducanu Crețu

Ediția 2018 a Festivalului Johnny Răducanu s-a ținut icircn magnificul Teatru Maria Filotti din centrul Brăilei sub egida Consiliului Județean și a Primăriei Municipiului Brăila precum și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Această din urmă instituție condusă de distinsa doamnă Maria Pușcaciu s-a implicat cu trup și suflet (sintagmă bdquojazzificatărdquo odată cu titlul standard-ului bdquoBody and Soulrdquo) icircn impecabila acțiune organizatorică Vine vorba acum despre principala caracteristică originală a manifestării icircn fapt festivalul e indisolubil legat de un foarte serios concurs La acesta pot lua parte interpreți și formații de jazz cu etatea cuprinsă icircntre 16-35

de ani originari de pretutindeni La prezenta ediție au apărut pe scenă concurenți din Romacircnia Spania Italia Bulgaria Argentina Franța Fiecare dintre cele trei gale a cuprins icircn prima parte o secțiune dedicată Concursului iar icircn cea de-a doua recitaluri ale unor muzicieni consacrați Nu pot trece la consemnarea celor văzute pe scenă fără a elogia aportul muzicianului Michael Crețu minus nepot de frate al lui Johnny minus la succesul celor trei zile de adevărată celebrare a jazzului Deși trăiește de aproximativ trei decenii icircn Anglia dl Crețu și-a menținut intacte atributele prin care rămacircne un compatriot de-al nostru cacirct se poate de atașant jovialitate deschidere culturală maleabilitate simț al humorului convivialitate

Cacirct privește Concursul acesta fusese precedat de o riguroasă selecție ceea ce i-a asigurat un nivel valoric ridicat Ca atare misiunea juriului minus condus de Ionel Tudor apreciatul dirijor al Big Band-ului Radio minus n-a fost ușoară Apropo juriul era alcătuit din muzicieni jazzologi profesori din cele trei Provincii Istorice ale patriei reunite icircn urmă cu exact un secol Florian Lungu și Michael Crețu născuți la București Dan Spacircnu din Iași Petru Haruță din Chișinău Mircea Tiberian și Virgil Mihaiu născuți la Cluj Buna conlucrare dintre membrii juriului a fost facilitată de solicitudinea echipei organizatorice coordonate de d-na Pușcaciu dar și de agreabilul comperaj asigurat de realizatorul Cristian Marica de la Radio Romacircnia

Cele patru vocaliste icircnscrise icircn Concurs minus Dora Maria Notărescu Oana Laura Mureșan Teodora Spicircnu și Anita Petruescu minus atestă intensa promo-vare a cacircntului vocal la nivelul secțiilor de jazz din trei puternice centre de icircnvățămacircnt superior muzi-cal ale țării noastre minus București Iași Cluj Conform punctajului obținut din partea juriului ultimei dintre cele menționate i-a fost atribuit premiul pentru interpretare vocală Premiul pentru bdquocel mai promițător tacircnăr interpretrdquo a fost cacircștigat de către saxofonistul spaniol Enrique Oliver Gomez ce s-a manifestat ca un consecvent discipol al moda-lismului de factură coltraneană La acest capitol

JAZZ

CO

NTE

XT

104

STE

AUA

11-

122

018

aș menționa evoluția extrem de promițătoare a foarte tacircnărului duet (originar din Oltenia) alcătuit din pianistul Alex Olteanu icircmpreună cu vocalista Sorina Rotaru Ei s-au distins prin discreție finețe bun gust icircnvederacircnd de asemenea un ponderat dozaj icircntre sunet și tăcere

M-a bucurat quasi-unanimitatea juriului icircn evaluarea premiilor bdquode vacircrfrdquo pe Robert Cozma icircl apreciasem icircncă de acum cacircțiva ani pe cacircnd făcusem parte din juriul Concursului Studențesc de Jazz de la Tacircrgu Mureș Icircntr-adevăr rar se icircntacircm-plă prin părțile noastre ca un june jazzman să se afirme cu atacircta claritate ca interpret la trombon Deocamdată Cozma se află icircn plină ascensiune iar actuala sa perioadă de studii post-universita-re icircn patria lui Albert Mangelsdorff (icircn speță la Nuumlrnberg) este de bun augur după cum a demon-strat-o și prestația sa de la Brăila unde a cacircștigat premiul pentru cel mai bun instrumentist Chiar dacă actualul regulament nu permite acordarea de premii ex aequo la racircndul său saxofonistul argen-tiniano-spaniol (cu nume italian) Gianni Gagliardi s-a impus suveran ca instrumentist de o ardentă vivacitate oarecum icircn descendența faimosului său compatriot Gato Barbieri De altfel Gagliardi a binemeritat premiul pentru cea mai bună compo-ziție grație inspiratei sale piese dedicate lui Johnny Răducanu (aceasta cuprindea o insolită declarație de gratitudine icircn care numele veneratului muzici-an era intonat rubato pe trei voci)

Stefano Coppari Quartet e alcătuit din patru tineri originari din regiunea estică a Italiei minus Marche liderul la ghitară Nico Tangherlini pian Lorenzo Scipioni contrabas Jacopo Ausili bate-rie Ei și-au adjudecat Premiul pentru cea mai bună formație Trupa dispune de atributele necesare spre a se impune icircn peisajul supraaglomerat al jazzului contemporan coeziune și dezinvoltură icircn acțiunea colectivă aranjamente incitante un bun control al dinamicii toate girate de o concepție componis-tică evocacircnd pe alocuri universul lui Nino Rota Icircn prima piesă din concurs bdquoLa Moufferdquo (o compoziție mai puțin cunoscută a lui Răducanu) Coppari a introdus și un citat reprezentativ dintr-un interviu icircn inconfundabila rostire a muzicianului (cuvinte pline de bun simț și de humor selectate de o amică romacircncă a ghitaristului italian)

Icircn fine Trofeul Johnny Răducanu i-a revenit vocalistului amp pianistului Walter Ricci (tot italian icircnsă de pe coasta de vest) Icircn cazul său vocația irepresibilă de a cacircnta (cumva inerentă spațiului napolitan din care provine) se icircmbină cu o similară sensibilitate improvizatorică de factură jazzistică De altfel mi-am verificat ulterior intuițiile descoperind

icircntr-un interviu următoarea mărturisire a solistului bdquoIcircn concerte nu fac economie de melodicitate napolitană icircntrucacirct ea e o componentă intrinsecă a ADN-ului meu Indubitabil secretul urbei din care provin constă icircn ponderea acordată melodiei ceea ce icirci distinge adeseori pe cacircntăreții originari din ținutul meurdquo Optacircnd să cacircnte o piesă de Cindy Walker Walter Ricci nu ezită să-și afirme preferințele pentru manie-ra interpretativă a unor crooner-i precum Michael Buble sau Jamie Cullum Iar a doua sa opțiune pentru Concurs a fost bdquoBlues Unisonrdquo de Johnny Răducanu pe care l-a reformulat icircntr-un limbaj complex adăug-acircndu-i chiar cacircteva versuri proprii

Aci e cazul să menționez că toți concurenții au beneficiat de extraordinara capacitate de adaptare a formației de acompaniament conduse de rafina-tul pianist Andrei Tudor El alcătuiește minus icircmpreună cu colegii săi Sebastian Burnecitrompetă amp flugel-horn Liviu Negru ghitară Adrian Flautistu contra-bas și Laurențiu Zmău baterie minus un cvintet realmen-te stelar Adeseori solo-urile acestor instrumentiști atingeau cote maxime de intensitate emoțională Icircn cele trei gale festivaliere cvintetul ne-a regalat cu atacirctea satisfacții estetice icircncacirct aș pleda pentru permanentizarea acestei formule interpretative Nu de alta dar după dispariția legendarului Cvintet de Jazz București din care făcuse parte icircnsuși Johnny Răducanu icircn capitala noastră n-au prea mai existat combo-uri pe care să ne putem baza agrave la longue

Cacirct privește recitalurile bdquovedetărdquo ale fiecărei gale ele s-au desfășurat icircn următoarea succesiune mai icircntacirci Alex Simu Quintet ce activează (din cacircte știu) preponderent la Amsterdam O formație ce creează o muzică inflexibilă icircn conceptualismul ei cu toate că fiecare dintre componenți aspiră spre cacirct mai multă libertate de expresie Amprenta lui Alex Simu (lider romacircn icircn materie de clarinet-bas instrument al cărui efect coloristic e augmentat icircn cazul ciclului Ecourile Bucureștiului și prin utilizarea rarisimului oboe drsquoamore) se resimte icircn coordona-rea amplelor suite impregnate cu aluzii la spațiul originar Prelungile pasaje repetitive debordează icircn crescendo-uri de improvizație colectivă sau anticipează stări de spirit evocative Acestea sunt cel mai eficient revelate cacircnd solo-urile icircși recapătă cumpătarea melodică minus așa cum s-a icircntacircmplat icircn pasajele de violă (George Dimitriu) sau icircn explo-rările armonice ale germanului Franz von Chossy complinite prin tribulațiunile scindate icircntre percu-ție și violoncel ale slovenului Kristijan Krajncan

Icircn seara a doua am savurat un spectaculos reci-tal al tandemului Mircea Tiberian pian amp Nadia Trohin voce intitulat La margine de București E vorba despre un proiect consecvent dezvoltat icircn anii

JAZZ

CO

NTE

XT

105

STE

AUA

11-

122

018

din urmă de către reputatul jazzman și profesor de jazz al Universității Naționale de Muzică și adaptat de minune disponibilităților interpretative de certă anvergură ale discipolei sale Avem de-a face cu așa-numite șlagăre romacircnești din perioada inter-belică și pacircnă spre finele regimului totalitar cărora Tiberian le detectează neașteptate valențe jazzistice Fantezia armonică astfel descătușată pe claviatură icircși află pendantul icircn interpretarea puternic dramatizată cultivată de vocalistă Frazarea e marcată de influen-ța copleșitoare a Aurei Urziceanu dar maturizarea și individualizarea interpretativă a Nadiei Trohin din ultimii ani o recomandă ca pe o importantă repre-zentantă a jazzului nostru actual Icircn derularea biju-teriilor acustice astfel remodelate protagonistul nu a uitat să-i dedice o piesă doamnei Andreea Tudor fiica lui George Grigoriu celebrul compozitor de muzică (aparent) ușoară născut tot la Brăila

Last but not least contrabasistul Michael Crețu ne-a oferit un reconfortant program icircn compania colegilor săi de Trio britanicii Ed Barnwell pian și Myke Wilson baterie Repertoriul reunea fără complexe diverse orientări tematice și stilistice de la preclasic la postmodern Interesante mi s-au părut referințele la proprii antecesori de care nepo-tul lui Johnny Răducanu nici nu vrea nici nu poate să uite Tentativa sa constă icircn a transfigura această moștenire icircn termenii sensibilității noastre actuale ca un ecou la ceea ce muzicologul Dumitru Avakian aproxima după cum urmează bdquoJohnny Răducanu este un poem un poem iscat din sunet și trăire din sudoarea frămacircntărilor pornite din adacircncuri de neostoită simțire și care izbucnesc icircn muzică Sunt frămacircntări ale cacirctorva generații de pălmași care au icircmpletit simțiri și sunete de părinți și de copii de lăutari din tată icircn fiu din stirpea lui Petre Crețu Șolcanu de dunăreni care au icircnmiresmat cu cacircntec-ele lor așezările Brăileirdquo (cf text introductiv la Johnny Răducanu minus Legacy for Jazz Ed Muzicală București 2006) Michael Crețu icircși exprimă deschis și alte afini-tăți muzicale cum ar fi cele ținacircnd de melosul bizan-tin brazilian sau balcanic Componenta pianistică pare adeseori tutelată de maniera lui Ramsey Lewis icircn timp ce Wilson excelează printr-o flexibilitate percuționistică evident marcată de rădăcinile sale caraibiene Un program cu incontestabilă aderență la public primit de acesta cu ovații

Epilog

Icircn plan personal vizita la Brăila mi-a adus icircncă două bucurii de ordin personal 1) pontiful jazzologiei

romacircne Florian Lungu mi-a dăruit un volum pe care icircl așteptasem cu maxim interes studiul monografic

despre părintele său ilustrul muzician Nicolae Lungu (1900-1993) căruia icirci port un mare respect pentru performanțele sale componistice și pentru exemplara sa activitate profesorală și dirijorală (el a condus corul Romacircnia la premierele capodope-relor lui Paul Constantinescu Oratoriul de Paști minus Patimile Domnului și Oratoriul de Crăciun minus Nașterea Domnului) Lucrarea semnată de Nicu Moldoveanu poartă titlul Profesorul dirijorul și compozitorul Nicolae Lungu (editura Basilica București 2013) 2) cacircnd nici nu mai speram am reușit să detectez grota alegorică din Grădina Publică a urbei unde părintele meu și fratele său s-au fotografiat icircn 1941 cacircnd abia absol-viseră studiile universitare (tata minus Medicina la Cluj iar unchiul Nae minus Politehnica la București) ambii purtau uniforme de ofițeri icircn așteptarea plecării pe front de unde aveau să revină icircn patrie abia la finele confla-grației mondiale Cele două statuete plasate icircn acel spațiu de agrement icircncă din 1894 sunt neschimbate (uneia icirci lipsește brațul drept exact ca icircn pozele din albumul nostru de familie) La cacircțiva pași e amplasat un chioșc pentru fanfară foarte asemănător cu cel din splendidul parc Jardim da Estrela din Lisabona iar ceva mai icircncolo se află o elegantă construcție tot icircn stil art nouveau care adăpostește interesantisimul Museu Panait Istrati Doamna ce icircndeplinea funcția de custode m-a felicitat că avusesem inspirația de a-l vizita chiar de ziua Sfacircntului Gherasim din Kefalonia icircntrucacirct prenumele primit la botez de Istrati era Gherasim Ca icircn nenumărate alte situații și de astă dată revelațiile mele jazzistice se icircmpletiră inextrica-bil cu cele existențiale

JAZZ

CO

NTE

XT

106

STE

AUA

11-

122

018

Revista revistelor

Icircn numărul din septembrie al revistei Familia Ion Simuț discută conceptul prea puțin teoreti-

zat de istorie politică a literaturii demonstracircnd că unei astfel de direcții critice icirci lipsește icircn prezent credibilitatea din cauza unor confuzii conceptuale și a prejudecăților din critica literară autohtonă Pornind de la studiul lui Mihai Iovănel Ideologiile literaturii icircn postcomunismul romacircnesc Simuț prezintă diversitatea definițiilor date ideologiei odată cu eliminarea schemei marxiste și a restric-țiilor ei (logica reductivă a luptei de clasă) departe de a traduce exclusiv raporturile de forță dintre suprastructură și categoriile dominate ideologia funcționează atacirct icircn plan politic cacirct și ontologic determinacircnd raportarea individuală la sine la instanțele de autoritate statală și la domeniul estetic Critica ideologică este de altfel anunțată ca preocupare esențială a generației douămiiste eliberată de angoasa manolesciană față de ames-tecul dintre estetic și teorie politică Icircnsă dincolo de reabilitarea ideologiei Ion Simuț propune chiar o revenire la istoria politică Teza eseului său va fi icircn final necesitatea unei perspective ample icircn privința literaturii postbelice ndash perspectivă ce nu cuprinde doar analiza mentalitară ci și conglome-ratul instituțional implicat icircn cenzura distribuția și receptarea producțiilor literare

asymp

Numărul 10 al revistei Viața Romacircnească publică versuri de Bogdan Ghiu De ce poem reprezintă

icircn același timp un exercițiu de imaginație cu miză filozofică uriașă și o artă poetică icircn vremea digita-lizării universalizate pornind de la o suprapunere ludică a artificialității specifice existenței proiecta-te doar ca imagine și flux informațional cu ipoteza unui stat polițienesc vertebrat de supraveghere și cenzură Bogdan Ghiu construiește un exercițiu amplu de flux al conștiinței Faptul că imaginea devine ndash din substitut al referentului (icircn linia lui Baudrillard) ndash un manifest de libertate o expunere excesivă care sfidează intruziunea sferei publice icircn cea privată duce spre anularea eliberatoare a tuturor judecăților a tuturor teoriilor de interpre-tare (critică sau extaziată) a post-umanului Nicio evaluare bazată pe concepte consacrate nu rezistă icircn fața ficțiunii suprarealiste obținute astfel iar

poezia icircnsăși devine o imagine salvatoare și un act de rebeliune o rupere a tăcerii icircn singurul limbaj rămas necontaminat de suspiciunea falsului Discursul inegal alternativ tumultuos-explicativ și tranșant dublează imaginarul arătacircnd mecanis-mele sincopate ale acestei lumi icircn criză

asymp

Romacircnia literară (numărul 46) cuprinde cronica lui Angelo Mitchievici la romanul de debut al

Andreei Răsuceanu O formă de viață necunoscută Ipoteza de interpretare vizează tocmai modalități-le stilistice de concretizare a formelor de viață (icircn accepțiunea dată lor de Agamben) mai exact stra-tegiile prin care autoarea sintetizează o epocă și componentele ei greu de conceptualizat icircn diverse instanțe narative sau elemente de construcție ndash lentoarea narațiunii proiectată asupra spațio-tem-poralității locuri icircncărcate de afectele personajelor ce le străbat protagoniste a căror psihologie aparentă ascunde tocmai metabolizarea exterio-rității Mitchievici construiește o hartă a tehnicilor stilistice și narative pentru a expune substratul firelor epice icircntortocheate și mai ales pentru a scoate mereu la iveală (investigacircnd deconstruind balzacianismul de fațadă denunțacircnd punerile icircn abis prin inserția fotografiilor icircn imaginar) formele de viață ambigue disimulate manifestate doar prin particularizări

asymp

Eseul lui Antonio Patraș din Convorbiri literare (92018) dezbate compatibilitatea dintre perso-

nalitatea maioresciană a intelectualului Nicolae Steinhardt construită pe coordonatele etice ale liberalismului conservator și ipostaza lui tacircrzie de convertit devenit călugăr Comparacircnd textele de dinaintea icircnchisorii ndash ce susțineau religiozitatea ca formă de coeziune socială ndash cu apologia creș-tină a detașării de propriul orgoliu și de tentația răzbunării Antonio Patraș extrage două constan-te ale filozofiei personale a lui Steinhardt pe de o parte permanenta icircncredere icircn demnitatea umană icircn potențialul de ameliorare al individului și icircn echilibrul social necesar conservării libertății dar și o formă de conservatorism ce icircl așază pe

107

STE

AUA

11-

122

018

poziții polemice față de avangardă și implicit față de sentimentul absurdului Bazacircndu-se pe studiul monografic al lui George Ardelean N Steinhardt și paradoxurile libertății analiza lui Patraș este orien-tată mai ales spre nuanțarea portretului și spre așezarea coerentă a pieselor răspacircndite icircn scrierile epocii icircn mărturii și chiar icircn opera lui Steinhardt

asymp

Icircn ultimul număr al Pro Saeculum (5-62018) Ioan Scurtu face o prezentare echidistantă și bine

documentată a primăverii de la Praga August 1968 solidaritate cu reformele din Cehoslovacia reia punctual evenimentele reformei ratate sub conducerea lui Dubcek intervenția Kremlinului și atitudinea controversată a Partidului Comunist Romacircn Abordarea lui Scurtu este icircn general obiectivă enumeracircnd stenograme și transcrieri ale discursurilor sau ale convorbirilor dintre liderii sovietici icircnsă cronologia este icircntreruptă de un comentariu la adresa distorsiunilor istoriografice ale deciziilor lui Ceaușescu Criticacircnd viziunea lui Vladimir Tismăneanu conform căreia discursul icircn apărarea Cehoslovaciei și refuzul de a participa la invazie ar fi constituit o metodă propagandistică Ioan Scurtu consideră această judecată inadecva-tă fiindcă decizia partidului (indiferent de cultul personalității declanșat mai apoi) ar fi fost o mișca-re politică asumată Dincolo de pozițiile problema-tice aduse icircn discuție textul rămacircne icircnsă relevant mai ales prin dimensiunea documentaristică prin demonstrarea relativității inerente unor concepte precum democrație revoluție contrarevoluție și soli-daritate și icircn final prin consemnarea unui limbaj ideologizat ce dă mărturie despre blocajul cultural impus de regim

asymp

Seducția Orientului icircn mișcarea teatrală a anilor rsquo60 articolul lui Liviu Malița din ultimul Apostrof

(102018) analizează fenomenul transformării teatrului european icircn contact cu arta ritualică a spectacolului oriental Pe fondul experienței de hibridare și defamiliarizare a unor regizori precum Grotowski Brook Barba sau Mnouchkine sunt așezate caleidoscopic motivațiile posibile ale atrac-ției exercitate asupra lor de o formă de artă margi-nală icircn raport cu Occidentul ndash atitudinea anti-co-lonială ce anunța generația Beat și contra-cultura fascinația neoromantică pentru exotismul opus materialismului vestic nevoia de a readuce teatrul icircn punctul zero al experienței comunitare

reprezentate de tragedia greacă Relevante sunt icircnsă mai ales consecințele călătoriilor orientale observabile icircn mutații interne ale procesului crea-tiv de la abolirea autorității depline a textului pacircnă la desprinderea de realismul psihologic Discutacircnd totodată accesul mediat impur al regizorilor occi-dentali la arta căreia icirci sunt spectatori Liviu Malița trasează paralele icircntre ceremonialul teatral orien-tal și activarea latențelor participative ale vechiului teatru european

asymp

Echinox 22018 propune două dosare tematice Echinox 50 o colecție de texte personale ce recu-

perează experiența recentă a membrilor de redac-ție și Focus Scandinavia grupaj dedicat punctelor de contact dintre cultura romacircnă și cea nordică Primele texte se compun din nostalgia autoreflexi-vă ce se ferește grațios de clișeu și notațiile despre o viață culturală tacircnără scoasă din subterane prin publicistică Dosarul scandinav aduce printre altele cronici de roman nordic interviuri cu tradu-cători din și icircn norvegiană o cronică de teatru la Rambuku icircn regia lui Măniuțiu și un articol dens și entuziasmant despre Bjoumlrk Archives dovada plină a peisajului cultural efervescent și a racordării la el

(M Chio)

108

STE

AUA

11-

122

018

Cuprinsul revistei pe anul 2018Articole studii eseuri portrete

Alegeri ndash USR 2018 Convocator nr 3 Rezultatele la alegerile Uniunii Scriitorilor din Romacircnia nr 5 Comunicat USR nr 11-12

Festivalul Național de Literatură Festlit Cluj ediția a 5-a (2-4 Iunie 2018) nr 6

Ion Cocora ndash 60 de ani de la debutul icircn Steaua nr 8

Proiectul Blaga (traducere și prezentare de Horia Bădescu) nr 6

Revista revistelor nr 9 Revista revistelor nr 11-12

ABRAMS D SAM bdquoNu sunt altceva decacirct o pată de sacircnge care vorbeșterdquo nr 7

BALAacuteZS IMRE JOacuteZSEF O carte cu vagabonzi cultu-rali nr 3

BALOTESCU FLORIN Pedonirologi și splendide stranietăți nr 1 Cartea splendorilor burlești nr 2 Tropicele bicaniene nr 5 Poezia lui Nicolae Tzone ca ritual de purificare și călătorie nr 11-12

BERCE SANDA Europenitatea modernismelor romacirc-nești nr 3

BORA CĂLINA Un zeppelin romacircnesc nr 1BOSTAN CONSTANTIN bdquoCriminalulrdquo Slavici nr 6BRAGA CORIN Enciclopedia imaginariilor din

Romacircnia (I) nr 9 Enciclopedia imaginariilor din Romacircnia (II) nr 10

BUZAȘI ION Un sfacircnt al exilului romacircnesc nr1 Țiganiada icircntr-o versiune modernizată nr 4 bdquoLimba vechilor cazaniirdquo nr 6 La despărți-rea de Dumitru Micu (1928-2018) nr 7 Un dicționar insolit al scriitorilor romacircni nr 8 Revelațiile unei corespondențe familiale nr 9 O antologie comemorativă nr 10 Cardinalul Iuliu Hossu și Blajul nr 11-12

CESEREANU RUXANDRA Scotocind după licornele neicircmpăiate (a treia parte a unui reportaj de gourmet) nr 2 Casa onirică nr 3 Profesorul Nicolae Mărgineanu și Cardinalul Iuliu Hossu nr 4 O fotografie de-acum un veac nr 5 Cartea transfigurării Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu recitite icircn 2018 nr 11-12

CHIOREAN MARIA Dezbaterile lui Descartes ediția 21 nr 4 Analiza genetică a imaginarului nr 6 Ambiguitatea corpului expus nr 8 Despre marginile literaturii și memoria lor incomodă

nr 9 Reautenticizarea percepției reinventarea unui proiect nr 11-12

CIOBANU VITALIE Regina Maria imaginea mai bună a Romacircniei centenare nr 11-12

CODOBAN AUREL Un ardelean cu simțul propor-țiilor nr 5

CORNILĂ OVIDIU CONSTANTIN Cacircntecul tăcerii la Blaga nr 11-12

CUBLEȘAN CONSTANTIN Poet icircn Spania nr 1 Fasci- nantele călătorii nr 5 Poetizacircnd icircn espectativă nr 6 Eminescu din perspectivă esoterică nr 10

CUBLEȘAN VICTOR Am omis stabilopozii nr 2CUPȘA VICTOR De acum plecată fiind nr 6CUȘMIR FLORINA Conexiuni autentice nr 11-12ELVIREANU SONIA Jocul omonimelor icircntr-o

poveste nr 6 Secvențe de literatură romacircnă contemporană nr 8

FĂRAcircMĂ MARIA bdquoDeasupra icircmpușcau eu scriam acasă că totul e binerdquo nr 1 Naufragii nr 2 (Re)gacircndirea celuilalt nr 3 Poezia noastră cea de toate zilele nr 4 bdquoIstoria romacircnilor (ex)trasă la tombolărdquo nr 5 Axa New York-București o umbră se destramă nr 8 Ce moarte lungă ne-a fost dat să avem nr 10

FRĂȚILĂ MIHAI Portret de mărturisitor (un alt fel de celebritate) nr 6

HOSSU GELU Episcopul Iuliu Hossu și Marea Unire icircn presa anului jubiliar 1968 (I) nr 4 Episcopul Iuliu Hossu și Marea Unire icircn presa anului jubiliar 1968 (II) nr 4 Drumul Rezoluției presă și memorie (I) nr 9 Drumul Rezoluției presă și memorie (II) nr 10 Drumul Rezoluției presă și memorie (III) nr 11-12

IGNA ION Delegat la Alba Iulia 1918 părintele Aloisie Tăutu nr 4

IGNA VASILE Nicolae Mareș 80 nr 4 Statuile de hicircrtie nr 9

IVANOVICI VICTOR Ion Agacircrbiceanu și Alexandros Papadiamantis icircn oglindă nr 7

MANASIA ȘTEFAN Cartea de mijloc a unui jedi de provincie nr 4 Infernul ca sinonim al Argentinei nr 5 Cicircmp (minat) literar nr 7 Lecția de caligrafie americană nr 9

MARIAN RODICA Transgresarea melancoliei icircntru ireal nr 5

MAXIMINIAN MENUȚ O imagine a vieții literare din ținutul Bistriței și Năsăudului nr 11-12

109

STE

AUA

11-

122

018

MOLDOVAN ANDREI Un registru poetic al criticii literare nr 11-12

MOROȘAN COSMINA Performance-ul și gacircndirea contemporană (II) nr 2

MUREȘAN ADRIAN Nemoianu și Steinhardt teoria și practica secundarului nr1 Un detectiv la curtea regelui diversiunii nr 5

NICOLAU FELIX A venit timpul re-creației re-ge-nerării nr 11-12

PARASCA ANA-MARIA Incursiune spre o altă literatură nr 3 Și așa va crește iarba nr 5 O panoplie a Romacircniei anilor rsquo20 nr 6 Kate Morton și tentația neo-goticului nr 8 De la morala romantică la pasiunea fatală nr 9 O istorie surprinsă icircntre lucid și ludic nr 11-12

PAVEL IOANA Memoria și libertatea ca forme de supraviețuire nr 8

PAcircRVU IULIU Un eveniment editorial Ion Agacircr- biceanu Opere volumele VII-VIII nr 4

PECICAN OVIDIU Tacircnărul Agacircrbiceanu nr 7 Citadine intelectuale blăjene nr 10

PIŢOIU ION Doina Cornea ndash portret cu demnitate nr 3 Pentru o morfologie a genului utopic nr 8 Valorizări și stilizări nr 11-12

POANTĂ PETRU Universitatea (I) nr 2 Fragment de interviu nr 2 Universitatea (II) nr 3 Uni- versitatea (III) nr 4 Universitatea (IV) nr 5 Universitatea (V) nr 6 Universitatea (VI) nr 7 Universitatea (VII) școala medicală nr 8 Universitatea (VIII) nr 9

POP ION Eugen Simion la ora marilor icircmpliniri nr 6

POP ROXANA Privind dinspre capătul luminat al tunelului nr 6

POPA MIRCEA Suferințele unui preot greco-cato-lic nr 5

POPA NICOLETA Limba romacircnă icircn literatura popu-lară ndash ieri și azi nr 8

POPESCU ADRIAN Icircntoarcerea regelui nr 1 Totul e pe dos nr 2 Excelența baladistului nr 2 Umbrele centenarului nr 3 Un preot unionist nr 4 Cafeaua domnului Fulga nr 5 Exerciții de demnitate Doina Cornea nr 6 Poezia contemporanelor noastre nr 7 Elogiul limbii romacircne nr 8 Mircea Zaciu ordinea aventurii nr 9 O revistă semicentenară ndash Echinox nr 10 Echinoxul ndash stil și utopie nr 11-12

POPESCU CRISTINA Poetici metaficționale Cortaacute- zar și Saacutebato nr 5 Ontologia ficțiunii lui Julio Cortaacutezar nr 11-12

POPESCU TITU Principiul lecturii nr 1 Moralitatea romacircnilor nr 4 bdquoChestiunea Transilvanieirdquo nr 9 Premiul Nobel pentru literatură nr 10

RĂU AUREL Victor Felea ndash 95 nr 5

RUS ADRIAN EMIL Unicorni icircn captivitate nr 4 Attila Bartis ndash un album icircn proză nr 9 Kukulla matma nr 10 Prin FICT despre mai multe Romacircnii nr 11-12

SĂRĂȘAN EVA Două dicționare ale iubirii nr 6 Lungul drum al zilei și al memoriei către noapte icircn 2018 nr 9

STANCIU VIRGIL America lui Salman Rushdie nr 3 Remember Graham Greene nr 5 Goodbye Phiilip Roth nr 6 Icircn umbra lui Shakespeare nr 7 Mrejele lecturii nr 8 Stephen King ne icircnvață cum să scriem nr 9 Julian Barnes și bdquosentimentul sfacircrșituluirdquo nr 11-12

STOICA ANDREEA Incursiune icircn cultura terorii nr 11-12

ȘTEFĂNESCU ALEX Poezia ca sinteză nr 7TONU CONSTANTIN Obsesii animaliere icircn opera

lui Joseacute Saramago nr 1TURCU ALEXANDRA Volumul de bdquobătracircnețerdquo al lui

Dan Coman nr1 Și poetele pot fi cinice nr 2 Like someone in love nr 5 Poetica maternităţii unei autoare douămiiste nr 6 Noul experi-ment poetic al Elenei Vlădăreanu nr 7 Răni luminoase nr 10

ŢION ADRIAN Continuum poetic la Aurel Pantea nr 1 Transilvania ndash bdquostarea inimiirdquo nr 5 Marea Unire susținută de personalități străine nr 6 Povestiri din realitatea trăită nr 9

VALLASEK JUacuteLIA Pe marginea unor manuscrise pierdute nr 1

VONCU RĂZVAN Pe banda lui Moumlbius 1918 icircntre literatură și istorie nr 6

VOȘLOBAN ADRIANA Recuperarea umanului icircn post-comunism nr 7

WERNER MARINA Vorbind corect coduri creoli-zări și treceri de frontieră (traducere de Mihaela Mudure) nr 9

ZAMFIRESCU ANDREI Explorări teoretice ale isto-riei literaturii romacircne icircn context transnațional nr 4 bdquoCornucopiardquo de poesii și bucate alese nr 5 O incursiune icircn substratul datinilor și obice-iurilor autohtone nr 6 Reminiscențe literare ale Americii de ieri și de azi nr 8 Despre limitele limbajului și luciditate Cu Gonccedilalo M Tavares la FICT nr 11-12

Cronică literară

CIOROGAR ALEX Mitologii douămiiste nr 1 Istoria literară de la Herder la Rousseau nr 4 Literatura romacircnă postbelică față cu reacțiunea nr 5

CONKAN MARIUS Non stress test și estetica subver-sivă nr 1 Cinci poeme fără cusur nr 3 Charles Dickens și poetica bdquowaifrdquo nr 5 Cartografia ca

110

STE

AUA

11-

122

018

autocunoaștere nr 6 Epistolar de dincolo nr 8 Cacircntec pentru generația postmemoriei nr 11-12

CUBLEȘAN VICTOR Iustin și frumoasa fără nume nr 2 Gheaţă pentru revoluţie nr 3 Cu ce se hrănește o gaură nr 4 Sub acoperire și peste nr 5 Alcoolul icircn ficircșii nr 6 Fitilul nr 7 Jocul savant nr 9 Echinox varianta proză nr 10 Ţigări la bucată nr 11-12

MITCHIEVICI ANGELO Rusia și spectrele totalitarismu-lui nr 1 O istorie literară alternativă cu vedere spre interbelic nr 2 Ce ne spune istoria nr 11-12

NICOLAU FELIX Postmodernizări parabolice nr 2 bdquoPrin grădina icircntristării spre havuzul șoaptelorrdquo nr 3 Un interval poetic nr 10

PECICAN OVIDIU Ciulei nr 6 Nostalgie și vocabu-lă nr 8

POP ION Marta Petreu la al doilea roman nr 1 Ion Vinea recitit nr 2 Icircntr-un bazar sentimen-tal nr 3 Un cronicar la Snagov nr 4 Versuri noi de Constantin Abăluță nr 5 Incursiuni icircn imaginarul rus nr 6 Un herbar de vorbe nr 7 Despre puterea fragilității nr 8 Icircn lumea dezmoșteniților nr 9 Noi arabescuri lirice icircn jocul ideilor cu fantezia nr 10

Miniaturi semnalări recenzii

BARBU MARIA Să uiți Să cauți adevărul nr 11-12BOLEA ȘTEFAN Meursault la Chemnitz nr 6CHIOREAN MARIA O microscopie a textului nr

2 O rețea icircn interiorul obiectelor nr 5 Noi proiecții occidentale ale culturii romacircne nr 5 Tehnica fotografică a discontinuității nr 10 Cei ce locuiesc icircn discurs nr 10

CRĂCIUN MARIA Nostalgia călătoriei nr 5DARIE ANA Un puzzle postmodernist nr 1 Vina

unei generații nr 3 Căutacircnd tăracircmul făgădu-inței nr 4

DUMAN ANDA Despre singurătate și viciile afe- rente nr 4

FĂRIcircMĂ MARIA bdquoAglomerarea ființei icircn punctrdquo nr 7 Anacronisme cronice nr 10 Rococo eros și orașe nr 11-12 Pledoarie pentru poezie nr 11-12 Micile momente de grație nr 11-12

FORȚIU NOEMI Homo viator nr 2HANDRU CIPRIAN D Trăire nu scriere nr 3PARASCA ANA-MARIA O odisee retrăită prin

povești nr 7 O altfel de energie electrică nr 10PIȚOIU ION Politica nr 5SĂRĂȘAN EVA Despre teatrul contemporan Ce

nu s-a zis nr 7STOICA ANDREEA Borderline nr1 Colaborare

poetică nr 1 Din Auschwitz spre Limelfia nr 11-12 Despre organizarea hazardului nr 11-12

ȘTEFANCU IOANA Downshifting nr 5TONU CONSTANTIN Sub zodia binelui nr 6ȚAPU MIHAI Despre arheu nr 2 Icircntre două lumi

nr 5ŢION ADRIAN Un nou Petru Popescu nr 10VLAD SOFIA bdquoSpectactactentaculrdquo nr 3ZAMFIRESCU ANDREI O incursiune fantomatică icircn

Sulina nr 4

Poezie romacircnească

ABĂLUȚĂ CONSTANTIN Poeme nr 10BACIU MIORIȚA Poem nr 1BANCIU MIHAI Poeme nr 8BUCUR OANA CĂTĂLINA Poem nr 1BUTNARU LEO Poeme nr 8CHIFU GABRIEL Poeme nr 3CIUNGAN VALERIU MARIUS Poem nr 8CORNEA DIANA Poeme nr 11-12COROAMĂ IOAN Poeme nr 6COSAC EVA Poeme nr 5CURTEAN IOANA Viață nudă nr 8DĂNILĂ DAN Poeme nr 2DEDIU DAN Poeme nr 11-12DIACONESCU IOANA Poeme nr 5DORIAN GELLU Poem nr 4FLORESCU RADU Poeme nr 5GLIGOR MIHAELA Poem nr 6 Poem nr 11-12HOLOBAcircCĂ GEORGE Poem nr 2IACOB IULIA Lucruri fragile amp colorate nr 1 Deter-

gent nr 3 Logodne nr 4MAREȘ NICOLAE Poem nr 5MĂRGHITAȘ VLAD Copilăria icircn vene icircngropată nr

9MIHAIU VIRGIL Poem nr 11-12MILOȘ ALEXANDRU CRISTIAN La Arizona Odă nr 1MUREȘEANU MARCEL Poeme nr 5 Poeme nr

11-12OATU LUCA ȘTEFAN Poeme nr 6PANTEA AUREL Poem nr 1PINTEA ANDREEA Marți și eu nr 1POP TUDOR Poem nr 8ROHAN MONICA Poeme nr 8SAFTA CRISTINA ELENA Poeme nr 9SIMIOANĂ MĂLINA Poem nr 5SUDE EMIL IULIAN Poeme nr 4

Poezie străină

ABINADER ELMAZ Poeme (traducere și prezenta-re de Alex Văsieș) nr 6

BAILEY PAUL Poeme (traducere de Marius Chivu) nr 8

BARRY AMY Poeme (traducere de Elena Boldor) nr 9

111

STE

AUA

11-

122

018

BILBAO LEIRE Poeme (traducere de Marius Chivu) nr 11-12

BRODSKI IOSIF Poeme (traducere de Leo Butnaru) nr 9

GRISWOLD ELIZA Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 10

HARJO JOY Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 3

HILBERRY CONRAD Poeme (traducere și prezenta-re de Alex Văsieș) nr 2

LEHMAN DAVID Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 9

MARJAŃSKA LUDMIŁA Poeme (traducere de Nicolae Mareș) nr 8

MCCARTHY GERALD Poeme (traducere și prezen-tare de Alex Văsieș) nr 8

MIHAILOVA AKSINIA Poeme (traducere de Irina Nechit) nr 8

PLUT KATJA Poeme (traducere de Elena Boldor) nr 11-12

ROTH RUDY Poeme (traducere de Costin Tuchilă) nr 9

SKURTU TARA Poeme (traducere de Alexandra Turcu) nr 8

SOTO GARY Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 11-12

STAFFORD WILLIAM E Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 5

STERN GERALD Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 1

UPDIKE JOHN Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 4

Proză romacircnească dramaturgie

BUCUR DAN Cacircteodată ceaiul de mușețel e amar nr 7

CASIMCEA MIRCEA IOAN Școala superioară de practici onirice nr 2 Singurătatea din vagon nr 11-12

CESEREANU RUXANDRA Farid și brăţara cu povești (cacircteva istorisiri tunisiene) nr 8

DERȘIDAN IOAN Viața bate filmul nr 4DONȚU ANA Varșava nr 3GOCIU GABRIEL ALEXANDRU Obiecte nobile nr 3IACOB IULIA Zahăr brun nr 10ICONAR IOANA Pagină din jurnalul unui visător

nr 6KADAR SZONJA Irinușca nr 7NASTA MIHAI Trei icircncercări pe tăricircmul ființei

Prima icircncercare bdquodinspre neființărdquo nr 8 NICOLAE VALI Malu roșu Sarea noaptea munca

Fane Zmeu nr 3OANȚĂ REBECA Ataraxia nr 1

PANĂ IULIA Rezidența nr 11-12RĂSUCEANU ANDREEA IoanaStanca nr 7RUS MARCEL Căutare nr 11-12ȘERBAN MARIA Ploaia nr 3VOINESCU MARK Stupul nr 3

Anchete mese rotunde interviuri

Interviu cu Maacuterta Meacuteszaacuteros nr 6SARVARI EUGENIA Alexandru Dabija bdquoteatrul pe

care-l practicăm noi este icircncă vorbitrdquo (inter-viu) nr 11-12

Grupaje dosare

Cuprinsul revistei pe anul 2018 nr 11-12100 DE CĂRȚI DE PROZĂ IcircN 100 DE ANI un grupaj de

Irina Petraș și Victor Cubleșan Simona Antonescu Dumitru Cerna Icu Crăciun Grigorie M Croitoru Gheorghe Glodeanu Olimpiu Nușfelean Doina Curticăpeanu Gellu Dorian Horia Gacircrbea Adrian Lesenciuc Menuț Maximinian Andrei Moldovan Laura Poantă Ilie Rad Virgil Stanciu Cornel Cotuțiu Radu Voinescu nr 10

ANIVERSARE 80 - Mircea Braga amp Vasile Voia (texte de A E Rus) nr 11-12

ECHINOX 50 Adrian Tudurachi Ioan Groșan Ale- xandru Vlad Irina Petraș Petru Poantă nr 11-12

ECHINOX 50 Aurel Șorobetea Marta Petreu Al Cistelecan nr 10

ECHINOX 50 Dinu Flămacircnd Virgil Mihaiu Ruxandra Cesereanu nr 9

EVOCARE NICOLAE BOT Ion Taloș Dumitru Rusan Cornel Cotuțiu Eleonora Sava Achim Stoian Alexander Baumgarten Iulia Hossu Ileana Benga Sorin Sabău nr 4

MODERNITATE ndash MODERN(ISME) un grupaj de Sanda Berce Călina Părău Elena Păcurar Diana Melnic Vlad Melnic Rareș Moldovan Alina Preda Carmen-Veronica Borbely Petronia Popa Petrar Cristina Popescu Diana Dupu nr 2

NEDEBUTAȚI 2018 un grupaj de Vlad Moldovan amp Mihnea Bacirclici Elena Boldor Mircea Andrei Florea Teona Galgoțiu Lucian Brad Irina Temneanu Valeriu Cuc Deniz Otay nr 3

PĂRINȚI ȘI COPII SECVENȚE DINTR-UN ALBUM DE FAMILIE un grupaj de Ruxandra Cesereanu Mariana Codruț Ana Barton Irina Petraș Mihail Vakulovski Andrei Codrescu Ana Blandiana Dora Pavel Ioana Pacircrvulescu Robert Șerban Florin Irimia Vitalie Ciobanu Marius Chivu Simona Popescu Gabriela Adameșteanu Ruxandra Cesereanu nr 1

POETE CONTEMPORANE un grupaj de Ruxandra Cesereanu Marta Petreu Iulia Militaru Ioana

112

STE

AUA

11-

122

018

Nicolaie Mariana Codruț Olga Ștefan Svetlana Cacircrstean Ana Blandiana Irina Nechit Elena Vlădăreanu Iulia Pană Letiția Ilea Alexandra Turcu Floarea Țuțuianu Medeea Iancu Aura Maru Eugenia Țarălungă Angela Marcovici Moni Stănilă Lia Faur Magda Cacircrneci Codruța Simina Rodica Draghincescu Carmen Firan Luminița Urs Alina Purcaru Domnica Drumea Miruna Vlada Simona Popescu Rita Chirian Daniela Crăsnaru Irina-Roxana Georgescu Andra Rotaru Ioana Ieronim Ruxandra Cesereanu nr 7

TEMPORALITĂȚILE ANTINOMICE ALE MODERNIS- MELOR un grupaj de Sanda Berce Declan Kiberd Randall Stevenson Christian Moraru Jean-Michel Rabateacute Patrick McGuiness nr 8

Cronică de teatru film și muzică

Marius Preda la Chișinău nr 10 Ștefan Braborescu inițiatorul teatrului clujean

modern nr 1ANDRIEȘ VICTOR Va rămacircne bdquoFratele Ahrdquo quasi-ne-

cunoscut nr 8AZAP IOAN-PAVEL Pororoca nr 2 Perenitatea

capodoperei o noapte furtunoasă nr 3 Remember Andrei Blaier nr 5 Cacircteva filme romacircnești bdquonecanonicerdquo nr 6 Dan Pița ndash 80 nr 10 Nicolae Mărgineanu ndash 80 nr 11-12

JURCAN ALEXANDRU Oglinzile perverse și sclavia modernă nr 8

MIHAIU VIRGIL 20 de ani de estetica jazzului la Academia de Muzică din Cluj (II) nr 1 Etern-tacircnărul Gaio Big Band la 35 de ani nr 2 Pentru Leo Feigin Tavitian și Stroe sunt mai importanți decacirct Taylor sau Braxton nr 3 Neastacircmpăratul jazz cubanez (I) nr 4 Neastacircmpăratul jazz cubanez (II) nr 5 Neastacircmpăratul jazz cuba-nez (III) Roberto Fonseca nr 6 Alex Mercado ndash pianist mexican la vacircrf nr 7 Neastacircmpăratul jazz cubanez (IV) Interludiu nr 7 Sfidacircnd embargoul nr 8 Magistrul cacircntului coral Dorin Pop evocat de Adrian Pop nr 9 Jam icircn bine-cuvacircntatul Muntenegru nr 9 Creativitatea icircnfracircnge vicisitudinile nr 10 Festival-concurs icircn Brăila lui Johhny R nr 11-12

PASCU CRISTINA Noeumll angelique Romacircni de succes la Paris nr 2 Jaroussky și Haumlndel sau triumful muzicii peste timp(uri) nr 3 Christian Dior ndash succesul unui compozitor ratat nr 4 bdquoIcircntotdeauna mi-am imaginat paradisul ca pe un fel de bibliotecărdquo nr 5 Festivalul Elektro Arts nr 8 Despre artă cu alte (ne)cuvinte nr 9 Tibor Szaacutesz evocare la ceas aniversar nr 11-12

SIMION GEANINA Cacircnd Valkyria ajunge pentru prima dată la Cluj nr 11-12

TODERICI RADU O adevărată premieră nr 2 Un an clasic nr 6 Note despre un film indepen-dent nr 7 Barbarii lui Radu Jude nr 10

ȚĂRANU CORNEL Strigoii un poem-oratoriu de Eminescu și Enescu nr 10

ŢION ADRIAN Contrabasul era nimfa și nimfa era femeia nr 2 Moliegravere icircn pas de dans nr 7 Viziuni teatrale icircn cadrul Icircntacirclnirilor de la Cluj 2018 nr 11-12

ZAMFIRESCU ANDREI Analize și autopsii ale cinemaului romacircnesc nouăzecist nr 3 Noi perspective teoretice asupra lui Strindberg și Bergman nr 7

Cronică plastică

ANASTASIEI IOLANDA 808080 un spațiu al memoriei nr 1 Kierkegaard sateliți mixed media ndash trei vernisaje la icircnceput de an nr 2

BĂDESCU HORIA Cu penelul lui Dumnezeu nr 9GHERASIM FLORIN Un artist peregrin nr 9MICU ALICE VALERIA Icircngerii singurătății nr 6MIHAIU VIRGIL Luminosul dor lusitan al lui Valeriu

Turea nr 4OLIV MIRCEA Invertirea și grația centrului nr 5

Ape și micircngicircieri nr 8PIŢOIU ION Dumitru Ivan ndash persona artistica nr 1RĂU AUREL Expoziție Teodor Botiș la 80 de ani nr

11-12SABĂU NICOLAE Transilvania vetera nr 11-12SIMION G Tunelul celor 100 de ani de Romacircnia

nr 11-12VLASIU IOANA Discreția lui Ioan Cuciurcă nr 2

Ilustraţiile numerelor

BOTIȘ TEODOR nr 11-12BOUR OCTAVIAN Caricaturi nr 1 Caricaturi nr 2

Caricaturi nr 3 Caricaturi nr 4 Caricaturi nr 5 Caricaturi nr 6 Caricaturi nr 7 Caricaturi nr 8 Caricaturi nr 9 Caricaturi nr 10 Caricaturi nr 11-12

BRUDAȘCĂ MARIA nr6CUCIURCĂ IOAN nr 2GHEORGHIȚĂ VASILE nr 10IVAN DUMITRU nr 1MANEA IOANA-STELUȚA nr 3MIHĂILESCU DOINA nr 5ȘERBAN RADU nr 8TUREA VALERIU nr 4ȚUȚUIANU FLOAREA nr 7VERDIANU DUMITRU nr 9

Director Adrian Popescu Redactor șef Ruxandra Cesereanu

Redactori Victor Cubleșan Vlad Moldovan Radu Toderici Redactor asociat Virgil Mihaiu

Consiliul consultativ Aurel Rău Ion Pop Irina Petraș Titu Popescu Nicolae Prelipceanu Ion Vlad

httprevisteauaro

Revista se găsește de vacircnzare la sediul redacției din Cluj str Universității nr 1Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din Romacircnia Calea Victoriei nr 133 București

(contact stelutapahontugmailro și dl Eugen Crișan tel 0212127988 sau 0727872276)

Revista Steaua icircncurajează dezbaterile de idei polemicile principiale dar nu se identificăneapărat cu opiniile exprimate de acestea

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul articolelor aparține autorilor

ISSN 0039 ndash 0852

Ilustrația numărului și coperta Teodor Botiș

Maria Chiorean REAUTENTICIZAREA PERCEPȚIEI REINVENTAREA UNUI PROIECT 76

Menuț Maximinian O IMAGINE A VIEȚII LITERARE DIN ȚINUTUL BISTRIȚEI ȘI NĂSĂUDULUI 77

Florina Cușmir CONEXIUNI AUTENTICE 79

Diana Cornea [POEME] 81

RECENZII

Maria Făricircmă ROCOCO EROS ȘI ORAȘE 82Andreea Stoica DIN AUSCHWITZ SPRE LIMELFIA 82Maria Făricircmă PLEDOARIE PENTRU POEZIE 83Maria Barbu SĂ UIȚI SĂ CAUȚI ADEVĂRUL 83Maria Făricircmă MICILE MOMENTE DE GRAȚIE 84 Andreea Stoica DESPRE ORGANIZAREA HAZARDULUI 85

PAGINA LICEENILOR

Marcel Rus CĂUTARE 86

ARTE

Aurel Rău EXPOZIȚIE TEODOR BOTIȘ LA 80 DE ANI 87 Nicolae Sabău TRANSILVANIA VETERA 88Adrian Țion VIZIUNI TEATRALE IcircN CADRUL IcircNTAcircLNIRILOR DE LA CLUJ 2018 91b ALEXANDRU DABIJA bdquoTEATRUL PE CARE-L PRACTICĂM NOI ESTE IcircNCĂ VORBITrdquo (interviu de Eugenia Sarvari) 94Ioan-Pavel Azap NICOLAE MĂRGINEANU ndash 80 96Geanina Simion CAcircND VALKYRIA AJUNGE PENTRU PRIMA DATĂ LA CLUJ 98Cristina Pascu TIBOR SZAacuteSZ EVOCARE LA CEAS ANIVERSAR 101

JAZZ CONTEXT

Virgil Mihaiu FESTIVAL-CONCURS IcircN BRĂILA LUI JOHHNY R 103

b REVISTA REVISTELOR 106

b CUPRINSUL REVISTEI PE ANUL 2018 108

3

STE

AUA

11-

122

018

Echinoxul ndash stil ordmi utopieAdrian Popescu

1 Puțină ideologie

Despre revista Echinox și primii echinoxiști dar și despre promoțiile echinoxiste următoare s-au

scris mai multe cărți fie incluzacircnd texte exegetice despre protagoniștii grupării clujene fie despre atmosfera acelor ani de relativă deschidere ideo-logică ndash Dicționarul Echinox coordonat de Horea Poenar volumul Literatura Echinoxului de Nicolae Oprea antologia lui Traian Vedinaș despre textele teoretice publicate de revistă antologia lui Ion Pop cuprinzacircnd poezia apărută icircn Echinox Icircntre toate aceste remarcabile lucrări critice un volum de bdquoreverie eseistică și memorialisticărdquo reușește icircn mod strălucit bdquoreconstituirea genezei unui feno-men literarrdquo Este vorba despre volumul semnat de Petru Poantă icircn 2003 retipărit icircn 2018 volum care s-a impus ca una dintre cele mai inspirate și avizate descrieri ale grupării literare clujene acum semicentenare Efectul Echinox sau despre echilibru are ceva greu de explicat rațional dar vizibil ochiu-lui critic experimentat o luminozitate intensă care vine dinăuntru și se simte imediat că nu e adăugată convențional Vreau să spun că descoperi icircn paginile acestui volum de maturitate spectacolul unei inte-ligențe critice calde empatice participative fără a fi sentimentale un fel de bdquoanima rationalisldquo cum ar fi spus cei vechi Sigur că subiectul era generos din acest unghi afectiv deschizacircnd căile rememorări-lor dar și riscant prin idealizare nostalgică Petru Poantă recompune lucid climatul social actanții ideile formatoare lecturile tinerilor opțiunile lor Nici Primăvara de la Praga nici bdquodeschiderea spre Occidentrdquo nu explică apariția grupării studențești gestul celor care au icircntemeiat revista de sub egida Universității Babeș-Bolyai scrie Petru Poantă Mai explicit bdquoicircn societatea romacircnească din anii lsquo60 s-a icircntacircmplat ceva greu și de dovedit nu numai de cuantificat o revoltă interioară a izbucnit public icircn forma unui entuziasm generalizat Explozivă și dinamică se năștea o nouă generație de intelec-tuali majoritatea proveniți din lumea proletară și ruralărdquo Citacircndu-l pe Paul Ricœur Poantă ajunge la următoarea concluzie bdquoIcircn jocul paralelismelor și schimburilor reciproce dintre ideologie și utopie

văd aventura echilibrată a Echinoxuluirdquo Ce aduce ca mentalitate diferită ca noutate bdquoEchinoxulrdquo Pe urmele considerațiilor lui Laurențiu Ulici privind bdquopromoțiile mediane echinocțiale echilibraterdquo Petru Poantă crede că Echinoxul aduce bdquoun climat intelectual și moral pe care icircntreaga promoție și l-a asumat Un climat axat pe cultul valorii axat pe cultura artistică și pe imperativul esteticrdquo Criteriul estetic rămacircne cel decisiv icircn viziunea lui Petru Poantă criteriu operant icircn bătălia canonică dintre neo-modernism și postmodernism bdquoProblema mea este criteriul estetic icircnsă nu ca una de este-tică generală ci ca experiență creatoare a unei grupări creatoare care a avut vocație canonicărdquo Esteticul așadar va fi criteriul hotăracirctor atacirct icircn concepția primului cronicar al Echinoxului cacirct și a grupului prim Criteriul estetic așadar icircnsă luat nu icircn sine nici absolutizat ci inteligent combinat cu alte criterii printre care cel social Poantă refuză includerea echinoxismului icircn categoria literaturii evazioniste mai mult spune el această clasificare bdquoevazionistărdquo care va fi analizată de Ion Simuț mai tacircrziu icircntr-o carte ar avea bdquoun sens devalorizator prin care sunt denunțate icircn fond icircnseși modurile funcționale necontingente și specifice ale creațieirdquo bdquoO epifanie secularizatărdquo ar fi fenomenul echinoxist după cum formulează Petru Poantă criticul recu-noscacircnd elementul indeterminat indeterminabil din ecuația acestui joc social dintre interdicție și imaginar Imaginarul se dovedește mai puternic icircn deceniile 6 și 7 decacirct realitatea imediată el se strecoară prin fisurile politicului care moțăie sau se preface semi-adormit permisiv

2 De la bdquobotanicărdquo la bdquoanatomierdquo

Cartea criticului echinoxist nu este cum singur o afirmă o bdquopanoramă sau o istorie a fenomenu-

lui echinoxist un dicționar complet de autorirdquo Ce este atunci de unde admirația cu care este citită Cartea ne propune altceva un eseu care luminea-ză din interior un proiect cultural major cel echi-noxist mizacircnd pe bdquocultura icircnaltărdquo Aceasta icircntr-o epocă unde criteriile axiologice erau de multe ori tulburate de amestecul ideologic unde Cacircntarea

EDIT

ORI

AL

4

STE

AUA

11-

122

018

Romacircniei de pildă sau curentul protocronist icircncercau să instaureze un curs fals al valorilor Exista desigur un curs al valorilor reale recunos-cut uneori amendat de oficialități curs susținut de revistele literare cu tradiție cărora publicația tinerilor clujeni li s-a raliat de la icircnceput

Din punctul meu de vedere cartea lui Poantă este valoroasă nu icircn ultimul racircnd pentru că ea nu clasifică grațios dar convenabil prin metoda lui Linneacute numeroase familii de poeți echinoxiști ci ne descoperă individualitățile artistice ferm conturate Poantă nu vrea să ne icircncacircnte cu ierbare tematice unde seva realului s-a uscat sub presiu-nea convenționalului a limbajului critic lemnos previzibil ci vrea icircntotdeauna să decripteze arti-culațiile anatomia fiziologia unei opere literare Scris icircntr-un stil alert și pasionant implicat și auto-biografic volumul acesta marchează distanța de la Modalități lirice contemporane (1973) volumul de debut unde dominantă era bdquobotanica literarărdquo la aceste eseuri cu concentrări aforistice deseori unde Poantă execută cu macircnă sigură de diagnos-tician bdquoecografiirdquo ale operelor literare contextuali-zate dar dincolo de exagerări sociologizante sau

alinieri de ultim ceas la decretele corectitudinii politice Nu vom avea numai personaje memo-rabile icircn volumul lui Petru Poantă ca Ion Pop Eugen Uricaru Marian Papahagi Ion Vartic Dinu Flămacircnd Ion Mircea Peter Motzan Franz Hodjak Virgil Mihaiu Aurel Şorobetea etc vezi capitolul bdquoEroiirdquo excelent analizate psihologic de privirea scrutătoare a criticului ci un tablou credibil al epocii bdquoEchinoxul nu a produs curente sau progra-me literare ci individualități Şi totuși el este mai mult decacirct suma acestor individualitățihellip Exista o matrice stilistică echinoxistă ale cărei urme sunt recunoscute icircnsă doar de cei inițați icircn subtilitățile creațieirdquo scria criticul Corin Braga observa același specific al revistei Echinox cu prilejul sărbătoririi celor 25 de ani de la icircnființarea publicației clujene bdquoIcircn istoria literaturii noastre Echinoxul nu va figura ca o grupare cu o poetică bine individualizată ci ca o școală literară Trăsăturile care asigură conti-nuitatea icircn timp a revistei ar fi mai greu definibile ca program literar ele constituind mai degrabă un Geist un spirit echinoxistrdquo Acest element impon-derabil icircl captează cu finețe Petru Poantă icircntr-un volum dens de idei

EDIT

ORI

AL

5

STE

AUA

11-

122

018

Centenarul Marii Uniri

Drumul Rezoluthorniei Presatilde ordmi memorie (III)

Gelu Hossu

Ideologizarea excesivă a discursului istoric tonul lozincard ori tacircnguitor al textelor și prezentarea

triumfalistă a evenimentelor au avut un efect devastator iremediabil asupra ideii de Unire Ca rezultat al acestui exces demitizarea este astăzi considerată o condiție obligatorie pentru retrage-rea istoriei icircn albia științifică Icircnsă știința mitizată icircncetează a mai fi știință iar confuzia privind rever-sibilitatea fenomenului generează deseori conflic-te icircntre istorici și bdquojurnaliști care știu istoria după urecherdquo deoarece și unii și alții operează icircn mod inconștient pe aceeași piață ideologică nu științi-fică Icircn cinetica realizării Marii Uniri actorii au fost icircmpinși icircn vacircltoarea evenimentelor de mecanisme mitologice subconștiente Acesta este motivul pen- tru care icircn acel an marii oameni politici ardeleni au ales să realizeze Unirea nu Federalizarea

Continuăm să urmărim evoluția celor patru personalități care au așezat Rezoluția Marii Uniri la picioarele tronului Regelui Ferdinand Episcopul Iuliu Hossu Episcopul Miron Cristea Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș

asymp

Icircn seara zilei de vineri 29 noiembrie 1918 Regele Ferdinand și Regina Maria sunt icircntacircmpi-nați de generalul Berthelot și de statul său major icircn gara Buftea Aici se vor concentra icircn cursul zilei de sacircmbătă unitățile armatei romacircne urmacircnd ca duminică 1 decembrie să se desfășoare intrarea triumfală icircn București Universul publică Apelul Primăriei Bucureștilor către cei care doresc să-i icircntacircmpine pe Suverani bdquoDupă doi ani de grele suferințe icircn care timp vrăjmașul trufaș și crud nu v-a scutit de nicio umilire și de nicio suferință zile mari zile de glorie se ridică pentru voi și pentru toată romacircnimeardquo (Universul nr 19 1 dec 1918)

bdquoPer aspera ad astra (pe căi anevoioase se ajunge la stele) glăsuiește o veche deviză ce cu

drept cuvacircnt se potrivește cu vremurile din urmărdquo sunt primele cuvinte rostite de Regele Ferdinand la bdquoospățul intrării icircn Bucureștirdquo bdquoAm trăit icircn acest răstimp clipe de mare mulțumire sufletească Vitejii noștri ostași au ținut piept unui vrăjmaș puternic și trufaș și au demonstrat oștirilor teutone că pe aici nu se trece [hellip] Poporul meu a cacircștigat stima lumii icircntregi iar pentru Mine și pentru Casa Mea a izvoracirct din bucuriile și din suferințele icircmpărtășite icircn comun o legătură care ne-a unit sufletul [hellip] Per aspera ad astra După zile negre de restriște după luni de grele icircncercări a răsărit soarele asupra zilei de bucurierdquo (Romacircnul nr 29 14 dec 1918)

asymp

Icircn prima sesiune a Marelui Sfat Național Romacircn desfășurată icircn data de 2 decembrie icircn sala mare a tribunalului din Alba Iulia se formează Consiliul Dirigent și sunt desemnați membrii delegației care urmează să se deplaseze la București pentru a prezenta Regelui Ferdinand Rezoluția Marii Uniri Ședința este prezidată de bdquoapostolul din alte vremurirdquo octogenarul Gheorghe Pop de Băsești care nu-și poate stăpacircni emoțiile bdquoLacrimile-i curg din ochii lui icircnviorați de măreția momentului și placircngacircnd el placircng cu toțiirdquo (Ioan Bordea Amintiri din zile mari) Ștefan Cicio Pop propune ca stega-rul Ion Arion icircmpușcat icircn gara Teiuș de gărzile maghiare să fie declarat bdquoMort al Neamuluirdquo și să fie icircnmormacircntat pe cheltuiala Marelui Sfat Propune de asemenea ca actele redactate icircn zilele prece-dente să fie icircnmacircnate notarilor Silviu Dragomir și Laurențiu Oanea pentru a fi arhivate ca documen-te istorice

Ceremonia icircnmormacircntării stegarului Ion Arion se desfășoară icircn aceeași zi icircn biserica ortodoxă din Alba Iulia Laurențiu Oanea depune o coroană de flori din partea Marelui Sfat Național și rostește cacircteva cuvinte bdquoNațiunea romacircnă recunoscătoare

6

STE

AUA

11-

122

018

pentru această jertfă mare deoarece cu sacircngele tău ai sfințit actul Unirii tuturor romacircnilor icircți aduce prin aceste flori trecătoare mulțumită și recunoș-tință eternărdquo Adresacircndu-se bdquomamei icircnvăduviterdquo Vasile Goldiș icirci cere să nu se icircntristeze deoarece bdquope Ion Arion icircl va eterniza istoria și-l vor cacircnta flăcăii și fetele de la sate icircn doinele lor de jalerdquo (Romacircnul nr 22 6 dec 1918)

La Arad icircn noaptea de duminică spre luni un glonț a străpuns fereastra odăii icircn care dormea Alexandru fiul președintelui Ștefan Cicio Pop Consiliul Național Romacircn din Arad icirci icircndeamnă icircnsă pe romacircni să se abțină de la aplicarea represa-liilor Deși bdquoputerile centrale acest bălaur cu patru capete zace azi mort la pămacircnt puneți fracircu celor uitați de sine și de Dumnezeu care vor să-și facă icircnșiși dreptaterdquo (Romacircnul nr 28 13 dec 1918)

La Cluj bande icircnarmate reconstituite din rămă-șițele Regimentului 82 secuiesc pun stăpacircnire pe oraș maltratacircndu-i pe cei care arborează tricolorul romacircnesc La Biserica bdquoBobrdquo icircn timp ce se sfințește steagul romacircnesc un grup de soldați icircnarmați amenință credincioșii trecacircnd țevile puștilor prin crăpătura ușilor După ce asediații le icircncuie ataca-torii lovesc zăvoarele cu patul puștilor fără să țină seama de țipetele de spaimă ale femeilor și ale

copiilor Credincioșii reușesc să iasă din incinta bise-ricii abia după trei ore Emil Hațieganu protestează bdquoscurt și icircndesatrdquo icircn fața unui colonel maghiar bdquoCacircnd am fost mai puternici v-am apărat noi pe dumnea-voastră Acum sunteți stăpacircnii situației icircn Cluj va să zică sunteți datori să ne apărați Vă facem respon-sabili de orice neplăcere ce va ajunge pe romacircni E treaba voastră să alegeți mijloacele cum să se facă apărarea Am gătatrdquo (Romacircnul nr 27 12 dec 1918)

La Lăpușul Unguresc (azi Tacircrgu Lăpuș) delegații icircntorși de la Alba Iulia aduc la cunoștința romacircnilor adunați icircn curtea școlii confesionale greco-catolice hotăracircrile Marii Adunări Naționale O bandă de 60 de foști soldați ai Regimentului 39 condusă de locotenentul Szőcs Beacutela deșartă icircncărcătoarele a două mitraliere icircn mulțime lăsacircnd fără suflare 14 oameni și rănind alți 40 Intelectualii sunt obli-gați să părăsească localul școlii icircntre baionetele soldaților și sunt duși icircn fața primăriei pentru a fi icircmpușcați icircnsă sunt scăpați de la moarte la rugă-mințile unor evrei din localitate Icircn bdquoschimbrdquo banda locotenentului Szőcs Beacutela atacă banca bdquoLăpușanardquo jefuind-o de bani și metale prețioase icircn valoare de peste 100000 de coroane

asymp

Citir

ea P

rocl

amaț

iei d

e că

tre

epis

copu

l Iul

iu H

ossu

7

STE

AUA

11-

122

018

La Brașov bdquodin cauza lipsei mari de stofe e abso-lut imposibil a se găsi stindarde cu tricolor romacirc-nescrdquo Autoritățile găsesc icircnsă o soluție ingenioasă pentru a primi cum se cuvine trupele romacircne bdquodin seria de steaguri ce le arborau icircn decursul războiului și care astăzi nu mai au nicio noimă au icircmprumutat de la cel unguresc culoarea roșie de la cel austriac culoarea galbenă și de la cel săsesc culoarea albastrărdquo (Unirea nr de prop 19-20 7 dec 1918)

asymp

Pentru deplasarea la București Episcopul Miron Cristea Vasile Goldiș Episcopul Iuliu Hossu și Alexandru Vaida-Voevod cei patru delegați ai Marelui Sfat Național decid să se reunească la Sibiu icircncepacircnd cu data de 8 decembrie Episcopul Miron Cristea revine de la Caransebeș iar Episcopul Iuliu Hossu de la Blaj unde plecase imediat după ședința Marelui Sfat Ziarul Universul anunță că delegația ardeleană va sosi icircn Capitală icircn seara zilei de 9 decembrie bdquoE momentul cel mai sublim din viața noastră Toată ființa ni se cutremură și ne icircntrebăm dacă e vis sau realitate [hellip] Gacircndirea e prea slabă să exprime icircn fraze bucuria ce-o simțim și nici cea mai măiestrită pană nu va putea descrie epoca acestor sublime zile Fiți bineveniți vă zicem vouă cei dintacirci soli ai primăverii Romacircniei Noirdquo (Universul nr 27 9 dec 1918)

Icircn cadrul rubricii bdquoConducătorii națiunii romacircne din Ardealrdquo redacția Universului intenționează să popularizeze figurile emblematice ale elitei romacircnești de peste Carpați Primul beneficiar este bdquonespus de simpaticul și cuceritorulrdquo Iuliu Maniu a cărui elocvență bdquofascinează nu prin frumuse-țea ei artistică și nici prin melodia frazei care să icircncacircnterdquo ci prin naturalețe și realism bdquoOcolește mijloacele de efect iar limba romacircnă ce o foloseș-te nu o sucește nici nu o sulemenește nici nu o parfumează Singura lui grijă cacircnd vorbește este să facă loc numai adevărului și icircn acest scop este ajutat de claritatea luminoasă a expunerii și logica argumentelor sale stracircnserdquo (Ibidem) Un alt spațiu tipografic icirci este dedicat lui Vasile Goldiș care bdquofără să aibă nimbul unui Vasile Lucaciu Maniu Alexandru Vaida Goga sau Ștefan Pop se prezintă ca un stacirclp puternic al idealului național luptător nezgomotos dar om de acțiune și autoritaterdquo (Ibidem) Episcopul Miron Cristea este icircnfățișat ca bdquounul din cei mai culți arhierei romacircni un caracter drept și integru și un adevărat predicator al energi-ei moralerdquo bdquoLa Marea Adunare Națională din Alba Iulia cacircnd a apărut pe estradă mulțimea i-a făcut

ovații entuziaste salutacircndu-l nu ca episcop ci ca Mitropolitul Ardealului Icircn acest chip Adunarea Națională și-a dat glas dorinței ei de a-l avea pe episcopul Miron Cristea ca mitropolit icircn scaunul rămas vacant prin moartea renegatului Mangrardquo (Universul nr 29 11 dec 1918)

Lipsa comunicațiilor este motivul pentru care redacția Universului a anticipat icircn mod eronat sosi-rea delegaților ardeleni la București Icircn fapt pleca-rea acestora din Sibiu se petrece abia icircn data de 12 decembrie la ora opt a dimineții Trenul special tras de o locomotivă nemțească este bdquoprimit pretu-tindeni cu icircnsuflețire de nedescrisrdquo Redacția ziaru-lui Romacircnul notează bdquoPrimirile frumoase și acla-mațiunile de care e icircmpărtășit Consiliul Dirigent ne icircndreptățesc să facem concluzia că națiunea romacircnă de aici are un spirit public unitar o conști-ință comună care a fost adormită și ferecată de robia veacurilorrdquo (Romacircnul nr 30 15 dec 1918) bdquoEram patru icircși amintește Episcopul Iuliu cincizeci de ani mai tacircrziu Goldiș Alexandru Vaida Miron Cristea episcopul de Caransebeș și cu mine Ne-am urcat icircntr-un tren special compus dintr-un vagon de clasă tras de o locomotivă macircnată cu stacircnjeni de lemne așezaţi icircn tenderul care ne adăpostea de fumul gros al coșului ce icircnfrunta urcușul spre Predeal Era icircn ziua de 12 decembrie La Ploiești ne-au oprit cacircteva ceasuri lungi spre a obţine drum liber spre capitala izolată de restul ţării de trupele germane icircn retragere Icircntacircrzierea noastră se datora icircntre altele și unei schimbări pripite politice căzuse guvernul Coandă preluacircnd puterea Ion Brătianurdquo (Steaua nr 11-12 2017)

Din pricina avarierii liniilor telegrafice trenul sosește icircn Gara de Nord pe neașteptate oficia-litățile fiind anunțate icircn ultimul moment Totuși bdquos-a făcut o primire grandioasă cum n-au mai văzut Bucureștiirdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Delegații sunt icircntacircmpinați de noul prim-ministru și guvernul său membrii fostului guvern generalul Prezan reprezentanții Ligii Culturale vicepreședin-tele Academiei Romacircne Victor Babeș și voluntarii batalionului bdquoAvram Iancurdquo Cacircnd pășește pe peron Episcopul Miron Cristea rostește cu glas puternic bdquoAm venit să predăm Transilvania Banatul și teritoriile romacircnești din Ungaria Regelui tuturor romacircnilorrdquo Cu aceeași putere răspunde primul-mi-nistru Brătianu bdquoIcircn numele celor care au suferit icircn război icircn numele celor care au luptat cu cuvacircntul și cu fapta pentru mărirea și veșnicia neamului icircn numele tuturor celor care se bucură din adacircncul inimii și se vor bucura veacuri de-a racircndul de izbă-vitorul act al unirii tuturor romacircnilor vă zic bine ați venitrdquo (Biserica și școala nr 51 29 dec 1918)

8

STE

AUA

11-

122

018

Dialogul se icircncheie cu bdquonesfacircrșite aclamări și strigă-te care nu vreau să mai icircncetezerdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Ioan Hossu care a icircnsoțit delegația icircn calitate de inginer feroviar icircl atenționează pe fratele său Episcopul Iuliu că locomotiva de fabri-cație germană cu care au venit a fost rechiziționată icircn urma convenției prin care Puterile Centrale s-au obligat să predea 100 de garnituri de tren drept despăgubiri pentru distrugerea materialului rulant romacircnesc Episcopul icircl liniștește pe fratele său spunacircndu-i că locomotiva este de acum icircn proprietatea Romacircniei Mari

Icircn cursul dimineții de sacircmbătă 14 decembrie Episcopul Nifon și membrii icircnaltului cler ortodox icirci icircntacircmpină pe Regele Ferdinand pe Principele Carol și pe delegații Marelui Sfat Național pe platoul din fața bisericii mitropolitane O companie a regi-mentului de vacircnători de munte le oferă onorurile militare iar corurile reunite ale seminariilor Central și Pedagogic intonează bdquoTrăiască Regelerdquo Sunt prezenți primul-ministru Ion I C Brătianu membrii cabinetului generalii armatei romacircne ofițerii tran-silvăneni și reprezentanții legațiilor străine George Barclay din partea Angliei și Charles Vopika din partea SUA La sfacircrșitul serviciului divin Episcopul Nifon citește rugăciunea de mulțumire pentru realizarea Romacircniei Mari iar corul intonează din nou bdquoTrăiască Regelerdquo și bdquoMulți ani trăiascărdquo

La ora 1130 icircntacircmpinați de un bdquoUrardquo din toate piepturile Regele Ferdinand intră solemn icircn sala festivă a Palatului și icircși ocupă locul pe tron icircn vreme ce delegații ardeleni se plasează icircn fața podiumului Primul cuvacircnt icirci este oferit lui Vasile Goldiș bdquoRomacircnii din Transilvania Banat și Țara Ungurescă adunați prin reprezentanții lor legali la Alba Iulia icircn ziua de 1 Decembrie 1918 au decretat unirea lor și a acestor teritorii cu Regatul Romacircn [hellip] Pentru aceasta Sire noi icircți aducem pămacircntul strămoșilor noștri dar tot acum noi icircți aducem și sufletele tuturor romacircnilor de azi care trăiesc icircn Transilvaniardquo (Unirea nr 4 7 ian 1919) Vaida-Voevod citește textul Rezoluției apoi icircnmacircnează Suveranului bdquopergamentul icircn care se consemnează actul oficial al Unirii Transilvaniei cu Patria-mamărdquo (Universul nr 34 16 dec 1918) bdquoViu emoționat de solemnitatea momentuluirdquo cu ochii strălucind de fericire regele răspunde cu vocea gacirctuită de emoție bdquoIcircn numele romacircnilor din vechiul regat din Basarabia și din Bucovina astăzi uniți cu profun-dă recunoștință primesc hotăracircrea fraților noștri de peste Carpați de a săvacircrși unitatea națională a tuturor romacircnilor și declar pe veci unite icircn Regatul Romacircn toate ținuturile locuite de romacircni de la Tisa pacircnă la Nistrurdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918)

La finalul ceremoniei Iuliu Hossu Miron Cristea Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș sunt distinși de Suveran cu Marele Cordon al Coroanei Romacircniei secretarii Caius Brediceanu și Mihail Popovici sunt ridicați la treapta de comandori iar Cornel Corneanu căpitanul Bohățiel și locote-nentul Ioan Hossu sunt numiți Ofițeri ai Coroanei Solemnitatea se icircncheie cu sentința ministrului plenipotențiar al Statelor Unite bdquoRomacircnia Mare se poate privi ca icircnfăptuitărdquo (Romacircnul nr 32 18 dec 1918)

Pe holurile palatului redactorul ziarului Universul solicită interviuri delegaților ardeleni Goldiș aflat icircncă sub impresia momentelor petrecute icircn Sala Tronului icircși găsește cu greu cuvintele bdquoGacircndul icircmi este stăpacircnit icircn ceasul acesta de atacircta emoție icircncacirct nu vă pot spune decacirct că icircntreaga mea ființă e cuprinsă de o fericire de nedescrisrdquo (Universul nr 34 16 dec 1918) Episcopul Cristea icircl icircmbrățișează pe redactorul de care icircl leagă bdquoamintiri de lupte din trecut pe chestiunea naționalărdquo icircntrebacircndu-l retoric bdquoAtunci cacircnd veneam la București ca să cer sprijinul foilor romacircnești pentru cauza noastră credeai că vom trăi zilele astea marirdquo (Ibidem)

La ora 13 icircn sala de marmură a hotelului Boulevard gazdele oferă un dejun icircn onoarea delegaților Primarul Constantin Hălăuceanu salută oaspeții iar primul-ministru Brătianu toastează cu patetism nedisimulat bdquoPrea Sfințiți Părinți fraților vă așteptăm de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată Sunt icircn viața unui neam clipe de fericire atacirct de mari icircncacirct ele răscumpără veacuri icircntregi de suferințe Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generații ea este sfacircnta tresărire de bucurie a icircntregului popor romacircn [hellip] Fraților fiți bine-veniți [hellip] Această urare v-o strigă toți morții noștri și acei din cacircmpiile Turdei și acei din Munții Apuseni și acei din Carpați și acei de la Siretrdquo (Universul nr 34 16 dec 1918)

Trăim zile mari titrează Universul pe prima pagină

Icircn dimineața zilei de Duminică membrii dele-gației ardelene icircși manifestă dorința de a-i omagia pe voievodul Mihai și pe dascălul Gheorghe Lazăr la statuile acestora de pe Bulevardul Academiei Bucureștenii participă icircn număr mare la eveni-ment ocupacircnd ambele trotuare ale Căii Victoriei de la Palat unde sunt prezente elevele școlilor de fete pacircnă la Academie unde așteaptă elevii școlilor de băieți La ora 1130 studenții și repre-zentanții societăților din Capitală purtacircnd mari drapele se icircncolonează icircn urma fanfarei militare Sunt urmați de Ion I C Brătianu I G Duca Miron Cristea Iuliu Hossu Alexandru Vaida-Voevod și

9

STE

AUA

11-

122

018

Vasile Goldiș Statuia voievodului icircmpodobită cu crengi de brad și drapele naționale este icircnconju-rată de feciorii batalionului transilvănean bdquoAvram Iancurdquo Icircn semn de omagiu pentru Marele Voievod delegații ardeleni depun la soclul statuii o coroană de lauri cu panglică tricoloră Cu vocea acoperită de uralele celor prezenți Episcopul Miron Cristea icircși icircncepe discursul bdquoDin icircncrederea Marelui Sfat Național Romacircn din Ardeal și țările din Ungaria locuite de romacircni noi cei patru soli am venit icircmpreună cu icircnsoțitorii noștri ca să vă vestim marea bucurie ce ne-a cuprins inimile [hellip] Am avut rara fericire de a aduce vestea Unirii Majestății Sale La auzul ei Marele Rege a izbucnit icircn lacrimi de bucuriehelliprdquo (Universul nr 35 17 dec 1918) Cacircnd icircl pomenește pe Suveran cei prezenți intonează cu acompaniamentul fanfarei bdquoTraiască Regelerdquo Urmează la cuvacircnt primarul Hălăuceanu studen-tul Petre Haneș care promite că universitarii vor lupta bdquopentru cimentarea unirii sufletești a tutu-ror romacircnilorrdquo apoi I G Duca ministrul Cultelor acesta dezvoltacircnd ideea unei Romacircnii construite pe baze democratice icircn jurul Marelui Voevod Mihai Viteazul reprezentat acum de Ferdinand (Ibidem) După un scurt discurs rostit de Mircea Vulcănescu elev al liceului Gheorghe Lazăr icircntreaga asistență se deplasează la statuia dascălului ardelean Aici Alexandru Vaida-Voevod amintește bdquoSe cuvine ca icircn aceste momente istorice să ne gacircndim și la acei care prin cultură au contribuit la icircnălțarea neamu-lui nostru Evenimentele au dovedit că un neam nu trăiește numai prin forța armelor ci și prin arta cultura și știința sa [hellip] Romacircnia Mare se va putea ridica numai dacă armata va merge macircnă icircn macircnă cu științardquo (Ibidem)

La ora 1330 la hotelul Boulevard are loc un dejun oferit de Primăria Bucureștilor Icircn capul mesei se află Ion I C Brătianu icircn dreapta lui Episcopul Miron Cristea și Anghel Saligny minis-trul lucrărilor publice iar icircn stacircnga Episcopul Iuliu Hossu generalul Coandă Vasile Goldiș I G Duca Alexandru Vaida-Voevod Caius Brediceanu Mihail Popoviciu și Cornel Corneanu După o scurtă introducere a primarului Hălăuceanu Episcopul Iuliu Hossu icircn bdquocuvinte de caldă elocvențărdquo expri-mă bdquoviguros și emoționant vorbele superbe ale dragostei frățeștirdquo declaracircndu-se fericit că asistă la realizarea visului de aur al romacircnismului bdquoDupă cum fiecare creștin crede icircn Ierusalimul credințelor cucernice tot așa icircn cele naționale pelerinajul cel mare e calea binecuvacircntată ce duce la Bucureștirdquo (Unirea nr 4 7 ian 1919) Episcopul greco-cato-lic icircși icircncheie alocuțiunea rugacircnd Providența bdquosă icircndrume destinele Romacircniei spre viitorul strălucit

la care are dreptrdquo (Universul nr 35 17 dec 1918) După elogiile aduse de istoricul Dimitrie Onciul și sculptorul Ion C Dimitriu elitei politice de peste Carpați Brătianu icircși manifestă bdquocredința că prin inimosul cler al Ardealului se va realiza o regenera-re a credinței moralerdquo bdquoAvem aici doi reprezentanți ai izvoarelor de cultură și credință religioasă ale neamului romacircnesc de peste munți Din Ardeal s-a aprins făclia culturii romacircne Am neclintita icircncredere că de la clerul ardelean va izvoricirc o nouă icircnflorire a ideii noastre religioaserdquo (Ibidem Unirea nr 4 7 ian 1919)

Icircn cursul serii la banchetul oferit de Liga Culturală președintele Petru Grădișteanu susține bdquoun admirabil discursrdquo pe care-l icircncheie sur- prinzător bdquoLiga atingacircndu-și scopul se va dizolva (Tunete de aplauze care durează cacircteva minute Strigăte puternice Trăiască Liga Trăiască Romacircnia Mare)rdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Icircn săptămacircna care urmează delegații sunt invitați la numeroase recepții cum e cea oferită de Academia Romacircnă ori cea organizată de Camera de Comerț Inspectează Regimentul bdquoAvram Iancurdquo iau deju-nul alături de doamnele Cantacuzino și Brătianu mama primului-ministru și participă la serbarea organizată de rdquoSocietatea Ortodoxă Națională a Femeilor Romacircnerdquo Corespondentul ziarului Unirea constată că bdquodelegații sunt foarte ocupați toată ziua consilii de miniștri recepții vizite oficiale nu se mai isprăvescrdquo (Unirea nr 4 7 ian 1919)

Printre aceste obligații protocolare Iuliu Hossu bdquotacircnărul și simpaticul arhiereu care a ajuns la 34 de ani la așa de icircnaltă demnitate bisericească icircn Ardeal numai pe temeiul meritelor și culturii sale superioarerdquo găsește răgaz să ofere un interviu ziarului Universul

bdquo ndash Cum vă simțiți icircn Capitala Romacircniei Mari și care este impresia PS Voastre din prima zi

ndash Sunt uimit de primirea ce ni s-a făcut și de focul dragostei fraților noștri de aici Icircntacirclnim icircn aceeași măsură dragostea pe care am nutrit-o și noi atacircta vreme pentru romacircnii din Regat Așteptările noastre de veacuri s-au icircmplinit visul nostru drag s-a icircntrupat și unitatea noastră de astăzi și comuni-tatea simțămintelor noastre sunt temelia pe care zidi-vom falnicul nostru edificiu național [hellip]

ndash Care e starea de spirit icircn dieceza PS Voastre icircn momentul de față

ndash Poporul meu icircn timpul din urmă a avut de suferit mult de pe urma unor șoviniști deznădăj-duiți care icircși icircnchipuie că prin acte brutale și răzbunări personale vor putea icircmpiedica despărți-rea Ardealului de Ungaria [hellip] La Lăpușul Unguresc avem să deplacircngem cacircțiva morți Macircngacircierea

10

ST

EAUA

11-

122

018

noastră este că se apropie sfacircrșitul jertfelor noastre și că vom avea și noi acum parte de bucurii mari și trainicerdquo (Universul nr 36 18 dec 1918)

Icircn ziua de 16 decembrie zi de tacircrg la Gherla bdquocetatea de scaun a părintelui episcop Hossurdquo bdquosgura plebei ce-și apropriază sieși numele de socialiști folosindu-se de garda ungurească și de secuii aduși aici de la Tacircrgul Murășuluirdquo bdquosub pretextul că s-a pierdut o vitărdquo a adunat mulțimea icircn fața primăriei Din balcon socialiștii bdquoau vorbit poporului icircntr-un stil și icircntr-un ton demn doar de stepele azoricerdquo bdquoFulminat-au cu turbare contra hotăracircrilor de la Alba Iulia spumegat-au contra Regelui Ferdinand contra boierimii din Romacircnia zbierat-au cu spume albe la gură că nu le trebuie altă domnie decacirct care a fost apoi s-au năpustit asupra Bisericii asupra crucii mai vacircrtos asupra preoților zicacircnd că ar trebui spacircnzurați toți pentru că ei au vacircndut poporul Ardealului icircn Alba Iulia boierilor din Romacircniardquo (Unirea nr de prop 35-36 27 dec 1918) Icircși revarsă apoi furia asupra episco-pului diecezan bdquoVladica Hossu e un hoț și un vacircnză-tor al poporului a mers la București să vă vacircndă lui Ferdinand celui bețiv jos cu el jos cu popii jos cu cruceardquo A urmat apoi provocarea directă bdquoVeniți pe duminică la Cluj cu toții ca să protestăm contra hotăracircrilor de la Alba Iulia unde ați fost vacircnduți de vlădici și de popirdquo Auzind acestea preotul Traian Simon din Iclodul Mare a strigat bdquoOamenii aceștia sunt niște șarlatani plătiți de guvern nu le credețirdquo Gărzile s-au năpustit asupra preotului icircnsă oame-nii au sărit icircn apărarea lui și l-au ascuns icircn aula episcopească Husarii bdquode-o sălbăticie curat asia-ticărdquo au deschis focul asupra mulțimii bdquorămacircnacircnd patru morți și foarte mulți rănițirdquo (Ibidem)

Un sprijin pentru Episcopul Iuliu vine din partea lui Nicolae Iorga care protestează icircmpotriva artico-lelor publicate de Onisifor Ghibu icircn Romacircnia Nouă de la Chișinău Iorga demontează argumentația bdquorevenirii la legea vecherdquo accentuacircnd că legăturile Bisericii Unite cu Apusul sunt puternice și pot fi folositoare Romacircniei Mari bdquoȘi icircn definitiv ceea ce a trecut printr-un proces istoric se poate desființa numai prin alt proces istoricrdquo avertizează Nicolae Iorga (Unirea nr 4 7 ian 1919)

Continuacircndu-și programul diplomatic delegații ardeleni icircl vizitează pe generalul Berthelot care se arată bdquovădit emoționatrdquo de solemnitatea momentu-lui apoi pe primarul Hălăuceanu prin intermediul căruia transmit bucureștenilor mulțumirea pentru primirea entuziastă care li s-a făcut și pe domnul Henry Catargi mareșalul Palatului căruia icirci mulțu-mesc pentru buna găzduire Depun o coroană de stejar și lauri la statuia lui Ion Brătianu participă la

Catedrala Sfacircntul Iosif la parastasul eroului francez Lafont și onorează cu prezența banchetul oferit de Camera de Comerț Se văd icircnsă obligați să refuze unele din numeroasele invitații bdquoarătacircnd că sunt icircmpiedicați de la ocupațiile lor serioase din cauza acestor continue banchete ce li se oferărdquo (Universul nr 40 22 dec 1918)

Delegații icircși petrec dimineața zilei de 22 decem-brie la Legația Franței alături de ambasadorul Saint Aulaire Acesta se arată profund mișcat de afirmația lui Goldiș conform căreia bdquopatru milioane de romacircni pronunță numele de Saint Aulaire cu recunoștință și dragosterdquo (Universul nr 41 23 dec 1918) La ora amiezii Episcopul Hossu Episcopul Cristea și Caius Brediceanu se prezintă la Palat pentru audiența de plecare Icircn cursul după-amiezii vor părăsi Capitala cu un tren cu destinația Sibiu Vizibil marcat de momentul despărțirii Regele Ferdinand se adresează cu emoție icircn glas celor doi ierarhi bdquoDupă cum ne-ați adus toată inima romacircni-lor din Ardeal vă rog să le duceți toată inima meardquo (Romacircnul nr 37 25 dec 1918)

deta

liu

11

ST

EAUA

11-

122

018

Cartea transfiguratilderii Memoriile cardinalului Iuliu Hossu

recitite icircn 2018 Ruxandra Cesereanu

Am recitit Credința noastră este viața noastră memoriile cardinalului Iuliu Hossu (Ediție icircngri-

jită de Pr Silvestru Augustin Prunduș OSBM Cluj-Napoca Editura Viața Creștină 2003) cu destulă tulburare față de icircntacircia dată probabil icircntrucacirct modelul confesional și etic reprezentat de episco-pul de Cluj-Gherla a fost icircn chip decisiv marcant pentru bunicul meu patern Vasile Cesereanu și icircn acest fel a devenit și pentru mine un reper sufletesc hotăracirctor Figura mentorului său a fost pentru buni-cul meu patern un prilej de macircngacirciere sufletească și de rezistență obstinată icircn fața persecuțiilor Nu icircn zadar icircn autoexilul său la Roma (icircntre 1978-1984) Vasile Cesereanu a purtat cu sine portretele emble-matice iconic ale episcopului și cardinalului Hossu Există icircnsă icircn anul 2018 și o altă nuanță care mă face să mă raportez la figura cardinalului ca la una exemplară și charismatică episcopul de Cluj-Gherla de odinioară este cel care a citit icircn 1918 la Alba Iulia Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu Romacircnia și icircn același timp cel care a făcut sub comunism 22 de ani adunați de domiciliu forțat și detenție Icircn al treilea racircnd episcopul și cardinalul s-a iden-tificat deplin prin această carte testamentară cu caracter liturgic aparte cu Biserica greco-catolică vie icircn ciuda persecuțiilor și abuzurilor la care a fost supusă aceasta icircn timpul regimului comunist

Memoriile sunt scrise icircn trei caiete a căror cronologie de paisprezece ani se icircntinde din 1947 pacircnă icircn 1961 axate pe cacircteva momente-cheie arestarea domiciliul obligatoriu de la mănăstirile Dragoslavele și Căldărușani detenția de la Sighet domiciliul obligatoriu de la mănăstirile Curtea de Argeș Ciorogacircrla și Căldărușani Icircn 1961 cele trei caiete icirci sunt icircncredințate confidențial lui Traian Hossu unul din frații episcopului PS Florentin actualul episcop de Cluj-Gherla remarcă valoarea acestor caiete care alcătuiesc bdquoun testament spiri-tual dar și un model de trăirerdquo Iuliu Hossu fiind un bdquomaestru al vieții spiritualerdquo iar Pr Silvestru Augustin Prunduș și Pr Alexandru Nicula notează

că stilul memoriilor este unul paulin icircnrudit cu Epistolele Sfacircntului Pavel (pp 14 16)

Cartea este concepută ca o formă de rugăciu-ne vie o liturghie continuă și icircn ciuda Căii Crucii (domiciliul obligatoriu icircndelungat detenția la Sighet) pe care episcopul mărturisitor o amintește statornic este luminoasă căci materializează o icircncercare și un test la care ierarhul consideră că este supus de Dumnezeu Martiriul este văzut ca o cale de icircntărire a credinței de aceea memoriile cardinalului alcătuiesc și o amplă scrisoare pasto-rală fragmentată și testamentară Atacirct icircn domiciliul obligatoriu (care a fost de fapt o formă subtilă ori mai blacircndă de deportare sau de lagăr) cacirct și icircn detenție episcopul cutreieră contemplativ eparhia pentru a icircmpărtăși binecuvacircnta și a dărui dragoste spirituală Vizitația canonică mentală a ierarhului are funcția unui pelerinaj dublu de rememorare și de terapie spirituală Demonstrația lui Iuliu Hossu este aceea că deși Biserica greco-catolică a icircncetat să mai existe fiind desființată icircn documente (pe hacircrtie) ea este vie păzită cu credință și strășnicie icircn suflete și icircn minți găsindu-și o altă cale de supra-viețuire clandestină Iar viitorul va aduce resurec-ția ei inclusiv oficial ndash icircn acest punct episcopul este profetic și vizionar Asemenea lui Hristos Biserica greco-catolică va icircnvia din mormacircnt metafora este potrivită pentru vizionarismul episcopului de Cluj-Gherla căci Biserica greco-catolică devine icircn timpul persecuției sale cea mai apropiată alego-ric și simbolic de icircnvierea Fiului lui Dumnezeu Episcopul mărturisitor sfătuiește ca icircnvierea Bisericii să fie pregătită de aceea el icircnsuși conti-nuă arhipăstorirea (simbolic și mental) turmei de credincioși inclusiv cacircnd se află icircn domiciliu forțat ori icircn detenție Prin acest gest re-icircntemeietor Iuliu Hossu este cel care asumă icircnvierea Bisericii sale iar testamentul său din memorii devine ldquotestament al dragostei melerdquo (p 39)

Icircn arest activitatea centrală a episcopului de Cluj-Gherla este rugăciunea icircntrucacirct inclusiv icircn

12

ST

EAUA

11-

122

018

condiții punitive aceasta icircnseamnă a supraviețui a trăi a rezista Arestul domiciliul forțat icircnchi-soarea vor concretiza ani de pastorație mentală și sufletească Tocmai asceza impusă icircn arest ori simplitatea și penuria din mănăstirea-lagăr de la Dragoslavele stimulează celebrarea liturghiei de către toți episcopii greco-catolici arestați asumacircnd senin Calea Crucii și funcționarea episcopală a Bisericii Unite

Decretul de scoatere icircn afara legii a Bisericii Unite cu Roma din 1948 are spiritual vorbind cu totul altă funcție decacirct cea scontată de autorități episcopatul aflat icircn domiciliu forțat la mănăstirea Dragoslavele și Căldărușani de pildă percepe și mai acut statutul său de Biserică rezistentă și vie tocmai datorită prigoanei suferințelor persecuției Episcopii deținuți icircntr-o mănăstire-lagăr alcătuiesc tocmai Biserica supraviețuitoare icircn pofida forțelor ostile Astfel deși suprimată cu de-a sila icircn actele oficiale ale regimului comunist Biserica Unită cu Roma este vie prin neclintirea icircn credință a tuturor episcopilor ei Iar cel care redactează acest act de neclintire (ca dovadă stabilă piatră și testament) este Iuliu Hossu prin memoriile sale care au un rol dincolo de testimonial (metafizic și etic) Episcopul de Cluj-Gherla precizează statornic că detenția și domiciliul obligatoriu au produs o icircntărire a credinței sale o consolidare a acesteia icircntrucacirct Biserica greco-catolică icircn demolarea ei forțată dar de fapt icircn supraviețuirea ei concretă și-a forti-ficat credința făcacircnd din aceasta o temelie a lui Dumnezeu o stacircncă icircn sensul icircn care apostolul Petru a fost investit astfel și legitimat de Hristos ca piatră a Bisericii creștine Domiciliul forțat stabilit de regimul comunist din Romacircnia pentru episcopii greco-catolici va deveni un domiciliu icircntru Hristos și cu Hristos o chilie de călugărie o transfigurare a suferinței Mizeria condițiilor de trai și felul icircn care episcopii sunt tratați de autorități prin batjo-cură și umilință se preschimbă prin icircnnoire și transfigurare icircntr-o acceptare senină a suferinței Fraza-cheie mistică reluată ritualic ca o rugăciune a inimii icircn icircntreaga carte de memorii a cardinalului are tocmai acest sens Credința noastră este viața noastră Acest principiu de viață constituie atacirct o rugăciune lăuntrică cacirct și o justificare icircn fața opre-sorilor (autorități comuniste ori clerici ortodocși) Ion Pop icircntr-o cronică despre memoriile cardinalu-lui Hossu (publicată icircn Romacircnia literară nr 5 11-17 februarie 2004 pp 14-15) observase la racircndul său că acestea asumă o bdquoicircnrămare biblică liturgicărdquo iar bdquomemoria faptelor biblice devine tipar modelatorrdquo

Deși destui dintre ierarhii ortodocși sunt figuri perfide Iuliu Hossu nu exclude o unire cacircndva a

greco-catolicilor cu ortodocșii dar o vede ca pe o unire de prețuire și respect reciproce nu prin rapt și abuz Iar libertatea viitoare cacircndva icircn non-co-munism a Bisericii Unite cu Roma o percepe vizionar ca pe o icircmbrățișare a tuturor creștinilor romacircni indiferent de confesiunea lor Sunt foarte importante aceste aspecte unionale (și simbolice) intuite și sugerate de episcop icircn memoriile sale mai ales acum icircn 2018

Cacircnd rememorează anul 1948 care marchează decretul ilegal de desființare a Bisericii greco-ca-tolice Iuliu Hossu amintește cacircteva aniversări compensatorii față de ilegalitatea comisă de comuniști 250 de ani de la Unirea cu Roma 100 de ani de la Revoluția din 1848 30 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Romacircnia punctacircnd toți acești ani episcopul readuce de fapt icircn conștiința posibilului cititor al memoriilor sale ideea icircnvierii atacirct prin credință cacirct și simbolic a icircntregii țări cacircndva

Sărbătorile creștine icircl fac pe episcopul mărtu-risitor să retrăiască păstorirea de odinioară și să o rememoreze lăuntric icircn chilia personală a recluziu-nii cauzate de detenție sau domiciliu forțat efectul este acela de bdquopraznic sufletescrdquo de icircnviorare icircntărire și icircmbrățișare icircntru Domnul (p 144) Vulnerabilității și cedării racircvnite de autoritățile comuniste (și cele ortodoxe) i se opun icircmbărbătarea icircntărirea icircnarmarea sufletească bdquopetrificareardquo cu credință (icircn sensul asumării unei ipostaze colective de a fi Petru piatra Bisericii lui Hristos) Iuliu Hossu pome-nește la un moment dat și statutul de noi copii al episcopilor-prizonieri (cacircnd colindă de Crăciun dar nu numai) deoarece detenția ori mănăstirile-la-găr produc o inocentizare și o purificare a clerului greco-catolic icircntemnițat de aici credința ardentă și probatorie Atunci cacircnd găsește soluția de revi-zitare mentală a eparhiei al cărei păstor este (fie chiar clandestin) mărturisitorul vorbește despre o formă de icircnnoire sufletească (p 169) datorită căreia credința nu se icircmpuținează ci sporește și se regenerează Practicacircnd acest exercițiu spiritual lăuntric episcopii-deținuți devin niște semănători și roditori de credință sau ai credinței și icircncarnează tocmai Biserica Unită cu Roma Inclusiv deplasarea dură de la mănăstirea Căldărușani la icircnchisoarea Sighet (cu duba Securității iarna) este preschimba-tă icircntr-o rememorare de vizită canonică călătoria infernală este metanoizată sub semnul lui Hristos pătimitorul și macircntuitorul (pp 204-205)

Nelibertatea trupească este icircnsănătoșită și compensată de racircvnitoarea libertate spirituală exte-riorul coercitiv este depășit prin lăuntrul necucerit de opresori Detenția sau domiciliul obligatoriu sunt forme moderne de pustiu și deșert iar episcopul

13

ST

EAUA

11-

122

018

mărturisitor devine astfel simbolic un părinte al deșertului nevoindu-se pentru Dumnezeu Călătoria spirituală și religioasă este ritualică tocmai pentru a depăși trupelnicia icircncarcerată bdquoam luat calea neicircmpiedicată a sufletului care cu cacirct trupul era mai legat cu atacirct se avacircnta icircn deplină fericită libertate nelegat nici de timp nici de depărtarerdquo (p 172) Icircn aceste călătorii spirituale ale episcopului de Cluj-Gherla sunt prezenți sufletește toți preoții greco-catolici și toți credincioșii scopul călătoriei spirituale este o uriașă comuniune și icircmpărtășire prin care Biserica silită să fie clandestină (și elimi-nată de comuniști) să devină vie supraviețuitoare și mai ales roditoare Intensitatea acestei liturghii lăuntrice și colective icircn același timp are conținu-tul unei răpiri la cer de fapt liturghia devenind o hiperbolă ecumenică icircn bdquomica și dărăpănata capelă de la Căldărușanirdquo unde slujeau episcopii-deținuți se găseau toți credincioșii (chiar dacă invizibil) ndash p 175 Calea Crucii pentru episcopatul greco-catolic (detenția domiciliul forțat) e drumul spre Emmaus și un nou timp din Faptele Apostolilor Memoriile sunt scrise icircn stil paulin iar Iuliu Hossu este un admi-rator vădit al apostolului Pavel dar rolul său dincolo de memoriile testamentare redactate icircn stil paulin este acela al lui Petru icircn misionarismul său icircntăritor de și icircn credință

Penitenciarul de la Sighet reprezintă polul negativ extrem din memorii Icircmpotriva degradării cu care sunt icircntacircmpinați icircn icircnchisoare (icircmpotri-va trupului batjocorit) bdquoBăgăm bivolii la grajdrdquo (p 212) după cum avertizează un gardian viața episcopului va fi una de seninătate spirituală și iluminare continuă Sufletul și spiritul vor compen-sa felul icircn care corpul era obstrucționat și pedepsit de autoritățile icircnchisorii (prin foame frig mizerie umilințe) Metoda este aceea a transfigurării cacircnd sunt dezbrăcați de reverende și icircmbrăcați icircn zeghe clericii greco-catolici sunt transfigurați percepacircn-du-se astfel investiți ca icircntemnițați pentru dreapta credință bdquoAici nu este episcoprdquo (p 212) replică Vasile Ciolpan directorul primitiv al icircnchisorii Sighet atunci cacircnd Iuliu Hossu la internarea icircn penitenciar se prezintă ca episcop Or tocmai icircn pofida persecuției și negației din partea autorită-ților Iuliu Hossu va continua să fie episcop chiar și icircn icircnchisoare devenind bdquopiatrărdquo a Bisericii persecu-tate dar supraviețuitoare Deși i se confiscă roza-riul și deși patru ani și șapte luni nu va mai avea permisiunea să liturghisească la Sighet icircntrucacirct este cunoscător pe de rost al liturghiei episcopul de Cluj-Gherla va liturghisi contemplativ din adacircncul spiritului și sufletului Toate icircntacircmplările tragice anume ndash prigoana arestarea domiciliul

forțat detenția ndash devin bdquoo luptă de mărturierdquo (p 235) Temnița Sighetului cea mai aspră și brutală dintre acestea se preschimbă icircn prilej de hrană spirituală Din pricina nutriției mizere clericii greco-catolici slăbesc fățiș dar această fragilita-te corporală catalizează icircnălțarea lor spirituală continuă Icircntreaga prigoană devine antrenament spiritual probă pentru Hristos și dăruire coboracirc-rea icircn iad se preschimbă icircn ascensiune icircntrucacirct bdquoAici coboracircnd icircn adacircncurile sufletului multe află omul multe cunoaște și multe icircnvață aici este cea mai icircnaltă școală suprema universitate cum am numit-o aici aici școala supremă de aplicațierdquo (p 244) Icircnfometarea care-i face stafielnici pe deți-nuți este dublată de condițiile mizere de igienă nu din lipsă de pudoare narează episcopul Hossu aceste lucruri ci ca să justifice și să sugereze icircnăl-țarea spirituală necesară și compensatorie față de condițiile abjecte la care erau supuși cei icircntemni-țați (inclusiv preoții călugării și călugărițele) Baia bărbieritul tunsul părului curățarea latrinelor ndash toate acestea erau percepute ca penitente dar primite cu credință sporeau cealaltă dimensiune a sufletului icircnălțat către Dumnezeu Deținuții de la Sighet erau robi (cum amar glosează mărturisito-rul) iar temnița o robie o coboracircre icircn subuman dar racircvna robilor va fi tocmai una inversă și tera-peutică salvatoare comuniunea cu supraumanul De aici sfatul statornic al episcopului către preoți și credincioși Stați tari icircn credință icircntrucacirct cei dintacirci stătători icircn credință sunt chiar episcopii pătimitori

Trupul e chinuit ori chiar ucis dar sufletul este icircnviat ndash această mișcare spirituală este constantă icircn memoriile cardinalului Hossu De aceea un gest precum fracircngerea pacircinii icircn icircnchisoare devine o ceremonie euharistică iar temnița primește icircn mod ritualic emblema Cinei de la Emmaus Comuniunea icircntemnițaților cu Hristos este nucleul rezistenței lor bdquoA venit la noi a rămas cu noi sufletul nostru icircn locuința suferinței srsquoa bucurat și bucuria noastră nimenea nu a putut-o lua de la noi Cu noi a fost domnul Isus cu El prăznuiam praznicele noastre El ne era Sărbătoarea celor fără de sărbătorirdquo (p 299) A fi cu Hristos ori chiar icircntru Hristos icircncununează viața unui mărturisitor pentru credință mai ales dacă acesta pătimește statornic fără să se opună suferinței impuse Fără să folosească acest cuvacircnt episcopul Iuliu Hossu vizează un triumf supranatu-ral al celui care pătimește și care astfel obține de fapt bdquocununa mărturisitorilor neicircnfricați și neicircn-fracircnți ai credințeirdquo (p 311) Icircn acest sens cartea conține și rugăciuni (liturghii) de icircnmormacircntare pentru doi dintre episcopi (Valeriu Traian Frențiu și Ioan Suciu) asumacircndu-și astfel conținutul de a

14

ST

EAUA

11-

122

018

fi o carte a cărților atacirct despre rugăciune și supra-viețuire cacirct și despre trecerea sufletului dincolo Loialitatea față de credința greco-catolică dăru-irea sa completă cinstea și onoarea fermitatea franchețea și corectitudinea fidelitatea și onesti-tatea ndash toate aceste calități icircl fac pe Iuliu Hossu să fie perceput ca un maxim alter de către autorități bdquobătracircn nebunrdquo icirci spune un gardian de la penite-niciarul Sighet dar această insultă devine o laudă adusă de fapt unui iluminat care trăiește detenția icircn chip aproape mistic

O altă calitate a episcopului mărturisitor este aceea de a nu fi fost un anti-ortodox Cei pe care icirci blamează Iuliu Hossu sunt exclusiv ierarhii orto-docși care au pactizat cu autoritățile comuniste icircn toate mănăstirile unde are parte de domiciliu forțat (Curtea de Argeș schitul Trivale Ciorogacircrla chiar și la Căldărușani) mărturisitorul laudă constant compor-tamentul călugărilor și al călugărițelor precum și al stareților ori al sătenilor ortodocși din satele aflate icircn apropierea mănăstirilor-lagăr Mai mult decacirct atacirct episcopul de Cluj-Gherla prevede un triumf cacircndva icircmpotriva comunismului ateu icircntr-un timp nou icircn care să domine ecumenismul bdquoortodocși și uniți icircmpreună frățește icircn luptă icircnfrățiți icircn suferință icircnfrățiți mulți icircn moartea temniței pentru același neamrdquo (p 354) Icircnchisorile și lagărele din regimul comunist au creat o comuniune de suferință icircntre greco-catolici și ortodocși (și alte confesiuni) iar această comuniune e dorită de episcopul mărturisi-tor a fi continuată și icircn libertatea viitoare

După ieșirea din icircnchisoarea Sighet și intrarea icircntr-o nouă etapă de domiciliu obligatoriu (mai blacircndă decacirct cea de dinainte de detenția sighetea-nă) episcopul Iuliu Hossu este asaltat de vizite și de oameni dornici să fie binecuvacircntați toți aceștia așteaptă cuvinte de macircngacirciere și de statornicie icircn credință care de altfel sunt și dăruite imediat Episcopul de Cluj-Gherla e perceput de credincioși ca reprezentacircnd chiar Biserica Prigoana a fost după cum explică și scrie Iuliu Hossu icircn memorii la finalul acestora atacirct icircncercare cacirct și dragoste atacirct icircnfrun-tare cacirct și preamărire Prigoana a prilejuit o nouă formă de icircnsămacircnțare a credinței și a catalizat o nouă formă de putere lăuntrică iar suferința și chiar moartea au fortificat sufletește bdquomorții scumpi din temnițe erau puterea de neicircnvins a credincioșilor prigoana i-a icircntărit termnițele i-au oțelit icircn credință scumpii morți erau puterea celor viirdquo (p 422)

Pe acest fond este redactat Memoriul din 1956 de repunere icircn drepturi a Bisericii greco-catolice semnat de trei episcopi Alexandru Rusu Iuliu Hossu și Ioan Bălan Multă lume credea icircn 1956 că episco-pul Iuliu Hossu nu supraviețuise icircnchisorii Sighet de

aceea vestea că acesta e viu și că putea fi chiar vizitat la mănăstirile unde se afla icircn domiciliu obligatoriu a echivalat cu o resurecție icircn toate privințele firește icircnsă că aceatsă icircnviere simbolică și cu valoare profe-tică a stacircrnit iritarea și chiar furia ierarhilor ortodocși bdquosrsquoau alarmat peste măsură văzacircnd că cel crezut mort la vestea că mai trăiam și sunt frați care ne-au văzut se mișcă mai trăiește val de dragoste vie srsquoa arătat icircn mijlocul celor crezuți laquotrecuțiraquo au făcut greșeala că srsquoau atins de cel crezut mort și srsquoau spăi-macircntat că este viu voiau să consolideze nelegiuirea comisă cu sugrumarea Bisericii noastre prin misio-narii trimiși icircn Ardeal și iată că au deșteptat mortul spre marea lor spaimărdquo ndash p 441 Ca puniție pentru această icircnviere și pentru Memoriul din 1956 cei trei episcopi supraviețuitori ai Sighetului sunt despărțiți Iuliu Hossu este stabilit la mănăstirea Căldărușani unde ldquocetatea sufletului săurdquo rămacircne bine fortifi-cată icircn pofida asediului autorităților comuniste și ortodoxe Calea Crucii devine bdquocalea icircmpărăteascărdquo (p 454) Liturghia pe care o slujește statornic icircn soli-tudine la Căldărușani este bdquo centrul și sufletul vieții melerdquo iar icircn această cetate spirituală nebiruită doar Dumnezeu poate intra

Finalul memoriilor lui Iuliu Hossu constituie un testament al dragostei pentru credincioșii greco-catolici și pentru clericii rămași dar și o punte de continuitate o rodire a semințelor stator-nice ale credinței o macircngacirciere un icircndemn de icircnălțare și mai ales o mărturie vizionară icircn credința că Biserica Unită cu Roma va renaște și va rodi din nou Este așa cum am spus deja o carte a transfi-gurării Finalul memoriilor constituie și o investire liturgică a viitorilor episcopi clandestini care vor alcătui noua biserică icircn viața ei din noile catacom-be ascunsă de autoritățile comuniste Viața religi-oasă (chiar mistică) din noile catacombe rămacircne la fel de puternică pacircnă cacircnd posibilitatea de a ieși icircn lumină oficial se va ivi

Este admirabil faptul că memoriile cardinalului Iuliu Hossu au apărut icircn traducere italiană (La nostra fede e la nostra vita traducere icircn italiană de profe-sorul Giuseppe Munarini icircmpreună cu Cristian Florin Sabău și Ioan Mărginean-Cociș Editura Dehoniane Bologna 2016 ediție icircngrijită fiind de profesorul Marco dalla Torre note de profesorul Munarini prefață de PS Florentin Crihălmeanu) și că există posibilitatea să apară cacircndva icircn engleză și franceză (deocamdată s-au tradus doar niște fragmente) Este de dorit ca aceste memorii să fie traduse și tipărite icircn cacirct mai multe limbi străine icircn așa fel icircncacirct să facă să circule internațional sufe-rința dar mai ales experiența mistică și vizionară a acestei figuri religioase de excepție

15

ST

EAUA

11-

122

018

Cardinalul Iuliu Hossu ordmi BlajulIon Buzași

1 Elev la Blaj

După absolvirea studiilor primare și gimnaziale urmate icircn satul natal la Reghin și la Tacircrgu-

Mureș tacircnărul Iuliu Hossu feciorul protopopului onorar din Milașul Mare a trecut ca elev icircn clasa a V-a la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj cele mai renumite școli romacircnești din Transilvania pacircnă la Unirea din 1918 căci icircnainte de a fi școli confesionale Școlile Blajului au fost școli naționa-le Aici studiază patru ani icircntre 1900-1904 Dintre profesorii icircnceputului de secol XX Școlile Blajului numără cacircteva personalități care au influențat educația morală și patriotică a elevilor canonicul Ion Micu Moldovan discipolul și colaboratorul lui Timotei Cipariu canonicul Augustin Bunea erudi-tul istoric al Transilvaniei și autorul monografiilor despre Inocențiu Micu Klein Petru Pavel Aron scri-itorul Alexandru Ciura istoricul literar Ioan Rațiu autorul monografiei despre Andrei Mureșanu folcloristul Alexiu Viciu pedagogul și publicistul Gavril Precup de origine năsăudeană ș a

Are cacircțiva colegi care vor deveni personali-tăți ale Bisericii sau ale științei romacircnești Iuliu Hațieganu fiul protopopului romacircn unit din Dacircrja icircntemeietorul școlii de medicină clujene Ioan Coltor canonic de Blaj om de mare cultură bun orator și luptător pentru făurirea Marii Uniri din 1918 Sebastian Rusan viitor Mitropolit al Moldovei Pompei Morușca călugărit Policarp ajuns Episcop al Americii Icircnceputul secolului XX este dominat de aspirația spre unitate națională icircn 1911 are loc la Blaj jubileul Semicentenarului Astrei ca o prefigurare a Marii Uniri Alături de Iuliu Hațieganu care icircntr-o vreme intenționează să urmeze studii de teologie la Roma este premiantul clasei Elevii Blajului erau crescuți icircntr-o atmosferă de profundă trăire creștină și patriotică Activau icircn cadrul bdquoSocietății de lecturărdquo sub icircndrumarea profe-sorului Alexiu Viciu la icircnceput și apoi Gavril Precup Societatea de lectură icircși desfășura activitatea după un program asemănător Societății școlare năsăudene bdquoVirtus Roman Redivivardquo adică se citeau lucrări științifice sau poezii urmate de comentarii Era o bună școală pentru icircnsușirea unei temeinice

culturi literare și a unui limbaj adecvat rostirii icircn public Icircntr-un Anuar școlar din anul 1903-1904 deci anul cacircnd Iuliu Hossu era icircn pragul absolvirii liceului se spune că icircn aceste societăți de lectură bdquose afirmă tinerimea mai icircntacirci dacircnd probă de felul cum știe să utilizeze cunoștințele ce se icircmpărtășesc icircn clasă Era un fel de școală practică a gimnaziului și prima treaptă a pășirii icircn public Aici cacircștigă tine-rimea tăria de spirithelliprdquo Societatea de lectură ținea uneori ședințe festive icircndeosebi de 30 ianuarie sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi ziua patronilor liceului cacircnd elevii premianți din ultimele clase erau icircndemnați să conferențieze icircn fața publicu-lui Icircn anul 1904 cu o asemenea ocazie viitorul episcop ține o disertație icircn limba greacă iar cole-gul său Iuliu Hațieganu a vorbit despre Influența culturală a Școlilor din Blaj Sub icircndrumarea profe-sorilor se organizau excursii sau pelerinaje icircn anul 1903 ndash profesorul Vasile Hossu viitorul episcop al Lugojului și unchiul lui Iuliu Hossu a organizat un pelerinaj la Roma la care au participat și liceenii blăjeni Iuliu Hossu și Iuliu Hațieganu cu asemenea excursii sau pelerinaje se icircmbogățea orizontul cultural-artistic se icircntărea sentimentul patriotic și macircndria originii romane Icircn primăvara anului 1904 cei doi liceeni și prieteni au promovat examenul de bacalaureat cu premiu

Aceasta este perioada petrecută icircn Școlile Blajului ndash despre care va scrie o pagină antologică icircn 1937

2 Iuliu Hossu despre Școlile Blajului

Icircn 1937 Blajul și-a aniversat două secole de la adevărata icircntemeiere de către Episcopul

Inocențiu Micu Klein sunt aniversate cu acest prilej și Școlile Blajului cărora li se datorează icircn primul racircnd faima culturală a orașului Revista bdquoCultura creștinărdquo revista icircnțelepciunii Blajului tipărește un număr festiv icircn care alături de semnă-turile unor scriitori importanți ca N Iorga Aron Cotruș Ion Agacircrbiceanu șa găsim aprecieri ale ierarhilor Bisericii greco-catolice Salutul aniver-sar al Episcopului de Cluj-Gherla se intitulează Izvor de lumină și de viață Ca de obicei ierarhul

16

ST

EAUA

11-

122

018

găsește pentru a dezvolta icircnsemnătatea deschi-derii acestor școli un argument icircn cuvintele Sfintei Scripturi bdquoPoporul ce ședea icircn icircntuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau icircn laturea și icircn umbra morții lumina le-a răsărit lorrdquo (Matei VII 25) căci bdquoluacircnd lumina din izvorul primar al luminii care luminează pe tot omul ce intră icircn lume ele au revărsat-o statornic și din prisosință asupra poporului ce era ținutlaquoicircntru icircntuneric și icircn umbra morțiiraquordquo S-au icircnălțat icircn fața neamului romacircnesc ca un semn al Proniei cerești lucracircnd constant și puternic și semănacircnd icircnfrățită lumina credinței și a științei icircn sufletul atacirctor generații de icircnvățăcei Icircn fond bdquoizvor de lumină și de viațărdquo este o altă metafo-ră inspirată a Școlilor Blajului adăugacircndu-se la cea dată de episcopul Petru Pavel Aron la icircntemeierea lor ndash facircntacircnile darurilor icircntemeiate pe bdquostacircnca tare a credințeirdquo De la Timotei Cipariu care la centena-rul icircntemeierii Școlilor blăjene icircn 1854 ndash printr-un șir de interogații retoricebdquoCare școală icircntre toate școalele romacircnești poate să arate atacircția bărbați mari ieșiți din sacircnul lor hellipUnde a putut sămacircnța aruncată de economul cel bun să aducă roduri mai icircnsemnate de cum a adus sămacircnța revărsată pe acest loc ce părea cel mai steril și mai rău cultivat ndash fixa unicitatea acestei instituții de icircnvățămacircnt din istoria școlilor romacircnești ndash nu s-au mai rostit aprecieri atacirct de profunde și adevărate Cuvintele Episcopului Iuliu Hossu sunt un răspuns la inte-rogațiile lui Cipariu bdquoDin Școlile Blajului au ieșit eroi pentru că aici s-au format suflete icircntemeiate pe temelia nebiruită a credinței Icircntreagă clădirea sufletească era așezată pe piatră ndash bdquoiar piatra era Hristosrdquo bdquoȘi a căzut ploaie și au venit racircurile și au suflat vacircnturile și s-au pornit spre casa aceea și n-a căzut că era icircntemeiată pe piatrărdquo (Matei VII 25) Ideea susținută de Episcopul Iuliu Hossu ndash icircn legătură cu raportul icircntre instrucție și educație icircn școală cu accentul pe educație este asemănătoare cu o opinie din publicistica eminesciană bdquoNu icircn cultura excesivă a minții consistă misiunea școale-lor ndash excepție făcacircnd de cele icircnalte ndash ci de creșterea caracterului De acolo rezultă importanța biogra-fiei lui Hristos pentru inimile unei omeniri veșnic remarcabilerdquo

Credința icircn Dumnezeu și icircn dreptatea lui ndash este ndash ne spune Episcopul Iuliu Hossu caracteristică sufletului format icircn Școlile Blajului - și a fost confir-mată strălucit și icircn 1848 cacircnd la Blaj pe Cacircmpia Libertății s-a auzit strigătul națiunii Noi vrem să ne unim cu Țara ndash și ca un arc peste timp la Alba Iulia icircn 1 Decembrie 1918 icircmplinirea acestui vital deziderat al cărui vestitor a fost tacircnărul episcop de Gherla

3 Despre oamenii Blajului

Invitat să vorbească la diferite manifestări culturale la omagierea unor mari cărturari și oameni politici

Episcopul Iuliu Hossu a rostit alocuțiuni memora-bile publicate apoi icircn bdquoCurierul creștinrdquo Buletinul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (Scriitorii pe care-i prezint icircn continuare nu aparțin geografic Blajului ci ținutului năsăudean dar spiritual sunt bdquooameni ai Blajului pentru că au fost elevi la Școlile Blajului au colaborat la revistele blăjene și au fost icircn corespondență cu mari dascăli ai Blajului)

La 3 decembrie 1938 a participat la solemnita-tea dezvelirii statuii poetului Andrei Mureșanu la Bistrița opera sculptorului Corneliu Medrea icircn care poetul icircntr-o ținută impunătoare cu macircna dreaptă ridicată icircn sus pare icircnsăși conștiința trează a istoriei naționale pe care gestul poetului ne-o icircntipărește ca un permanent și mobilizator icircndemn bdquoUn răsu-netrdquo celebra poezie a lui Andrei Mureșanu a inspirat o serie de omagii lirice care dau glas poetic versului eminescian de memorabilă caracterizare bdquoPreot deșteptării noastre semnelor vremii profetrdquo La acestea se adaugă la fel de memorabile caracterizări entuziaste ale poeziei care alcătuiesc un florilegiu critic icircn care-și icircnscriu numele scriitori și poeți de la contemporanii poetului George Barițiu și Iosif Vulcan pacircnă la contemporanii noștri Ion Horea și Ioan Alexandru Icircntre acestea cuvintele rostite de Episcopul Iuliu Hossu au o legătură directă cu salu-tul adresat Școlilor Blajului la sărbătoarea aniversară vorbind și aici de poetul bdquoicircntemeiat pe credința icircn Dumnezeurdquo Un aer profetic străbate această evoca-re poetul icircnsuși adăugacircndu-se șirului de proroci vestitor cu glas de arhanghel ai judecății și dreptății lui Dumnezeu caracterizarea mergacircnd icircn crescen-do pacircnă la versul care sună ca o poruncă bdquoPreoți cu crucea-n frunte căci oastea e creștinărdquo și care icircnflăcărează această alocuțiune bdquoPe cărarea plinirii vremii s-a arătat Fiul lui Dumnezeu a așezat icircn cursul veacurilor proroci chemători cu glas dumnezeiesc pentru a pregăti plinirea a ceea ce pogora din cer și a formării sufletului nou Și au venit vestitori cu glas de arhangheli ai judecății și ai dreptății lui Dumnezeu Unul dintre aceștia [hellip] este Andrei Mureșanu care era icircntemeiat pe credința icircn Dumnezeu De aceea glasul lui a răsunat neicircntrerupt icircn sufletul neamului Cuvacircntul lui a fost cuvacircnt de nădejde cacircntare de leagăn el a stăpacircnit toate sufletele de atunci icircncoa-ce ndash a crezut icircn dreptatea lui Dumnezeu bdquoPreoți cu crucea-n frunte căci oastea e creștină ndash a strigat el S-a cutremurat și cenușa icircnaintașilor icircn mormintehellip Purtătorii crucii suntem chemați să ne așezăm icircn fruntea oștiriirdquo (v Curierul creștin Cluj ianuarie 1939)

17

ST

EAUA

11-

122

018

După sfințirea monumentului lui Ion Pop Reteganul icircn mai 1939 la Cluj a adresat icircndemnuri pentru a urma bdquopilda aleșilor neamuluirdquo pentru a birui vitregiile istoriei căci țara se afla icircn vremuri de cumpănă bdquoSă-i urmăm pilda contemplacircndu-i figura așezată aici ca lumacircnările răspacircnditoare de lumină așezate icircntr-un sfeșnic Trăim ceasuri de cumpănă icircn care numai așa vom putea birui icircntu-nerecul și nedreptatea dacă vom ști tălmăci pilda aleșilor neamului conduși la această icircnțelegere de sfetnicii altarelor din bisericuțele noastre de lemn Icircnchin cuvacircntul de recunoștință al Bisericii celui ce a fost Ion Pop Reteganul și fie ca icircnălțarea sa pe soclu să fie rodnică și pentru noi precum rodnică i-a fost viața sardquo (v Tribuna Cluj nr 1151939)

Dintre scriitori contemporani a avut o prețuire aparte pentru poetul Iustin Ilieșiu (1900-1976) din Maieru elev la Blaj icircn anul Marii Uniri Poetul icircl vizitează la mănăstirea Căldărușani icirci lasă un caiet de versuri pe care Episcopul le citește cu plăcuta aducere aminte a celui care icircn anii negri ai Dictatului de la Viena a publicat volumul Sacircngerări ardelene cu rezonanțe poetice din Răsunetul Mureșanului Scrisoare Popas lacircngă troiță Doina refugiatului Satul meu șa

4 Poezii icircnchinate Cardinalului Iuliu Hossu

Icircncă din timpul vieții Episcopului i s-au icircnchinat poezii omagiale Cele mai multe aparțin unor

rapsozi populari care icircntr-o stihuire folclorică arată vrednicia ierarhului sau suferințele icircndurate icircn anii de după 1948 Așa sunt poeziile scrise de Macedon Pop din Rebrișoara Maria Precup din Leșul Ilvei și Maria Gălățan din Milașul Mare care icircn 2003 a publicat la Editura Buna Vestire din Blaj volumul Gacircndul unei țărănci Maria Gălățan este un fel de cronicar creștin al satului și al destinului Bisericii Greco-Catolice Din copilărie reține mai ales două evenimente vizitele canonice ale Episcopului Iuliu Hossu puternic icircntipărite icircn memoria vizuală

Poetul Iustin Ilieșiu icircn poezia bdquoSolitarul de la Căldărușanirdquo icircnfățișează singurătatea icircndurată de ierarh cu o cristică resemnare așteptacircnd bdquoceasul de dreptaterdquo Evocacircnd bdquolupta pentru credință pentru neam și pentru legerdquo poetul insistă asupra momentului astral din această luptă a Episcopului vestirea Unirii

Poezia lui Ion Radu Zăgreanu bdquoVestitorul Uniriirdquo este o reconstituire icircn propoziții enunțiative a momentelor istorice care au fost trepte icircn făurirea Unirii conștiința originii romane și a unității nați-onale icircncă din vechiul scris romacircnesc și icircncheind apoteotic cu icircnfățișarea entuziasmului din ziua

proclamării Unirii pe Platoul Romanilor din Alba Iulia căci ea este așa cum spune Ion Chinezu criti-cul de la Gacircnd romacircnesc și participant la această solemnitate bdquoicircnsăși finalitatea romacircnească realiza-tă e sinteza tuturor eforturilor noastre de o mie de ani e plebiscitul care icircnsumează nu numai adeziu-nile unei generații ci ale tuturor acelora care ne-au precedat și care nădăjduind și crezacircnd icircn această zi ne-au pregătit-o pe tainicele drumuri ale sacircnge-lui ale graiului și ale datinilorrdquo Finalul poeziei lui Radu Zăgreanu conferă momentului proclamării Unirii o semnificație simbolică prin binecuvacircntarea divină prin icircmbrățișarea bdquofratelui Bisericii Surorirdquo căci i se pare că Dumnezeu icircnsuși așează Unirea ca argument al eternității neamului bdquohellipatunci la 1 Decembrie Episcopul le-a citit Noua Evanghelie și ei au icircngenuncheat ca să guste cuminecătura eternități Apoi Vestitorul l-a icircmbrățișat pe fratele Bisericii Surori Din ceruri Dumnezeu binecu-vacircnta Unirea și o așeza icircn sufletele romacircnilor ndashmerinde pentru veșnicia lorrdquo

deta

liu

18

ST

EAUA

11-

122

018

Regina Maria imaginea mai bunatilde a Romacircniei centenare

Vitalie Ciobanu

Două imagini cu Regina Maria a Romacircniei posta-te de Ruxandra Cesereanu pe pagina ei de

Facebook la un moment dat mi-au atras atenția prin contrastul și ineditul lor Prima datează de la 1893 pe cacircnd avea 18 ani Era de curacircnd căsătorită cu Principele Ferdinand și are un chip de icircnger de o bunătate și o duioșie indescriptibile Icircn cea de a doua poză la o vacircrstă a maturității se scaldă la Balcic se bucură e puternică e fericită ca orice femeie stăpacirc-nă pe destinul ei E foarte frumoasă icircn prima poză Regina Maria și haioasă icircn cea de a doua (dacă mi se permite cuvacircntul cu referire la o persoană augustă)

Aceste două fotografii dar și multe altele pe care le descoperi răsfoind arhiva digitală a istoriei naționale m-au făcut să mă gacircndesc că dincolo de virtuțile și meritele Suveranei Romacircnia Mare idea-lul țării noastre icircntregite capătă mai mult farmec și aș spune mai multă legitimitate Creată de o femeie Romacircnia Mare e un fruct al iubirii nu o redută masculină cucerită prin zacircngănitul armelor deși așa a fost Icircnsă sacrificiile pe cacircmpul de luptă jertfa soldatului romacircn ar fi fost zadarnice dacă n-ar fi fost icircnsoțite de iubire compasiune și speranță ndash cele trei grații care și-au găsit icircn Doamna noastră interbelică efigia cea mai convingătoare

Dacă Centenarul Marii Uniri avea nevoie de un chip iconic cel mai potrivit este cel al Reginei Maria A fost mama răniților și regină-soldat (peste decenii această calitate și-o va asuma și Regina Ana viitoarea soție a Regelui Mihai icircn teatrele de război din Africa de Nord icircn cel de-al Doilea Război Mondial Suverana de care n-a mai avut parte poporul romacircnhellip) Pe Doamna noastră interbelică o vezi icircn cele mai diver-se poze alături de familia ei din Anglia și rubedeniile din Rusia cacircnd se numea Maria Alexandra Victoria de Edinburgh la nunta sa cu principele Ferdinand icircn Germania prinsă icircn numeroasele sale activități pe front icircn spitale alături de soldații care o priveau cu recunoștință străbătacircnd țara icircn lung și-n lat icircmpăr-țind daruri copiilor nevoiași și romacircnilor sărăciți de ocupația germană Te fascinează cu aparițiile sale fastuoase la Paris acolo unde icircn discuții informa-le dar foarte eficiente punacircndu-și la contribuție

farmecul și inteligența a construit relații și a icircnfiripat simpatii care au ajutat la afirmarea noului stat post-belic la recunoașterea frontierelor Romacircniei Mari

La Paris icircnsoțită de fiica sa principesa Ileana este mereu curtată de domni spilcuiți Trece icircn revistă garda de onoare a Palatului Eacutelyseacutee Icircn 1924 se plimbă icircntr-o trăsură alături de Jeanne Millerand soția preșe-dintelui Franței care pare de-a dreptul intimidată alături de zacircmbetul și atitudinea degajată a Reginei Maria O vezi icircn Statele Unite icircn glorioasa sa vizită din 1926 icircnconjurată de mulțimi entuziaste sau racirczacircnd alături de șeful de trib Sioux Black Foot Red Tomahawk care-i aranjează pe cap o podoabă de pene icircn timpul unui ceremonial de inițiere (Mandan Dakota de Nord) Ocazie cu care Regina Romacircniei a primit numele indian de bdquoLuceafărul de dimineațărdquo

A fost iubită prețuită venerată a stacircrnit mari pasiuni și gelozii devastatoare Sensibilă la frumos melancolică visătoare iubitoarehellip Un adevărat personaj de film o Lady Di avant la lettre pe care ar trebui să o punem icircn valoare să-i fructificăm imagi-nea și virtuțile pentru că Regina Maria chiar și după moarte de la care s-au scurs iată exact 80 de ani poate face icircn continuare mult bine Romacircniei doar că acum nu mai depinde numai de ea ci de icircnțelep-ciunea și devotamentul nostru al urmașilor ei

bdquoAstăzi mai mult ca oricacircnd icircn momentul icircn care lumea trece prin așa o criză de sălbăticie și revoltă trebuie să fim statornici și să căutăm cu trăinicie tot ceea ce ne unește nu ceea ce ne dezbinărdquo

Aceste cuvinte frecvent citate ale Reginei Maria scrise la 1936 sună ndash o sută de ani mai tacircrziu ndash nu doar testamentar ci și profetic Trăim timpuri la fel de tulburi primejdioase din care nu se știe cum vom ieși icircn ce lume ne vom trezi și dacă o vom mai recunoaș-te Iar icircn vremuri tulburi care pun la grea icircncercare credințele și valorile noastre cele mai sigure călăuze ne vor fi iubirea compasiunea solidaritatea ajuto-rarea celor aflați icircn suferință Adică binele proxim Cel pe care-l putem face imediat fără a ne compli-ca fără a ne icircmpotmoli icircn calcule și prejudecățihellip Aceasta ar fi icircn mare lecția Reginei Maria a Romacircniei Conducacircndu-ne de ea nu vom greși niciodată

19

ST

EAUA

11-

122

018

Incursiune icircn cultura teroriiAndreea Stoica

Pe teritoriul Romacircniei anul 1948 marchează efor-turile regimului comunist de a elimina Biserica

greco-catolică prin asimilarea sa forțată icircn Biserica ortodoxă Ioan Ploscaru este unul dintre episcopii icircncarcerați și supuși atacirct cruzimii autorităților cacirct și condițiilor inumane specifice detenției politice Refuzacircnd trecerea la Biserica ortodoxă și rezistacircnd presiunilor și persecuțiilor regimului prin icircnarma-rea cu o credință puternică Ioan Ploscaru va relata ulterior după recăpătarea libertății experiența sa de detenție Mărturiile celor cincisprezece ani petrecuți icircn icircnchisorile comuniste sunt publicate icircn volumul Lanțuri și teroare la Editura Helicon din Timișoara icircn 1993 Icircn același an Raymond Lamarque realizează traducerea lucrării icircn limba franceză autorul fiind icircncă icircn viață Icircn 2017 la doi ani după descoperirea textului tradus icircn arhiva Episcopiei de Lugoj are loc apariția volumului icircn limba franceză Chaicircnes et terreur Un eacutevecircque dans les geocircles communistes la Editura Salvator din Paris

Icircn introducere Ioan Ploscaru menționează perse-cuțiile suferite de Biserică de-a lungul istoriei și impo-sibilitatea cunoașterii numărului total al martirilor și al misionarilor bdquocare au fost omoracircți pentru răspacircndi-rea religiei creștine sau persecutați de către dictatori fără conștiință și fără Dumnezeurdquo (p 13) Deși oferă descrieri detaliate ale tratamentului criminal oferit deținuților autorul nu urmărește să aducă icircnvinuiri grave torționarilor ci să sublinieze caracterul lor de bdquoinstrumenterdquo (p 15) folosite cu scopul de a bdquoicircnchina lui Dumnezeu suferințele și mărturisirea de credință chiar și cu prețul viețiirdquo (p 15) Autorul realizează o sinteză a schimbărilor politice și sociale de pe teri-toriul romacircnesc icircn anii premergători evenimentelor din 1948 Avacircnd convingerea terorii la care va fi supusă Biserica acesta a inițiat bdquoo tenace pregătire pentru martiriurdquo (p 18) punacircnd bdquotot mai mult temei pe viața spiritualărdquo (p 18) - atacirct pe cea personală cacirct și pe cea a credincioșilor săi Icircntr-un context icircn care oamenii sunt privați de bunurile și pămacircnturile lor viața spirituală devine bdquosingura valoare eternă pe care nimeni nu o poate răpirdquo (p 18) Volumul evocă stările de incertitudine de tensiune generală de proximitate a pericolului care icircn mod paradoxal au apărut icircn special icircn racircndul celor aflați icircn libertate Pe fondul procesului continuu de intimidare venit din

partea organelor securității și a propagandei anti-catolice icircn permanentă creștere bdquocondiția fugarului ajunsese de neividiatrdquo (p 43) Arestarea primește astfel aura unei binefaceri

Prin confiscarea libertății regimul urmărește ca tot mai mulți oameni să considere inutilă lupta pentru credință Autorul face apel la curaj credință și demnitate folosind icircn predici această imagine bdquodacă Dumnezeu voiește să se scufunde corabia să se scufunde cu steagul susrdquo (p 32) După prezen-tarea arestării sale din 29 august 1949 autorul recreează lunga călătorie infernală spre libertate consemnacircnd condițiile aspre din celule batjocura primită icircn timpul perchezițiilor contactul sufletesc cu oamenii icircntacirclniți icircn icircnchisoare Ioan Ploscaru continuă distribuirea icircnvățăturilor de credință chiar și după arestare icircn special colegilor de celulă atei convingacircndu-i pe aceștia să desfășoare rugă-ciuni colective Anii de icircnchisoare au conținut icircnsă și perioade de izolare bdquocare uneori era mai grea decacirct bătaiardquo (p 111) autorul a rezistat prin rugă-ciune și meditație prin compunerea de poeme și prin observarea naturii prin gratiile celulei

Cititorul devine părtaș atacirct la suferințele icircndu-rate de Ioan Ploscaru icircn anii de detenție cacirct și la experiența sa de credință la actele de speranță Volumul oferă astfel perspectiva unui deținut care simte compătimire pentru torționarul său pentru Ioan Ploscaru experiența detenției a fost una intensă și revelatorie de apropiere de Creator de mărturisire a credinței și de icircntărire a virtuților

Ioan Ploscaru Chaicircnes et terreur Un eacutevecircque dans les geocircles communistes Paris Editura Salvator 2017

detaliu

20

ST

EAUA

11-

122

018

5oTexte de AdriAn TudurAchi Ioan Groordman

AlexAndru VlAd irinA PeTrAordm ordmi PeTru PoAnTatilde

Am celebrat icircn 2018 icircn numerele 9 10 și icircn cel de acum cei 50 de ani de revistă Echinox și de

echinoxism Grupajele propuse de revista Steaua sunt selecții din diferite mese rotunde conferințe

interviuri amintiri dialoguri anchete dezbateri etc

ECHINOX

Aniversare Echinox la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor 2018(portretele din paginile următoare provin de la aceeași aniversare)

(foto Andrei Gazsi)

21

ST

EAUA

11-

122

018

Arta tranzițieiAdrian Tudurachi

Cacircnd am intrat icircn redacție revista se corecta icircncă icircn tipografie lacircngă zețar ultimul număr

de care m-am ocupat a fost paginat la Centrul de Analiză a Textului undeva la etajul al doilea al Facultății pe niște ordinatoare Apple Prima ședință la care am participat s-a ținut icircncă icircn clădirea din str Kogălniceanu icircntr-o icircncăpere cu boltă și ușă scundă cu multă lume icircnghesuită și fum După aceea redacția s-a mutat icircn clădirea Filologiei la subsol icircntr-o icircncăpere rece și cam igrasioasă și acolo a rămas icircn toți anii icircn care am frecventat-o Numărul icircn care am debutat se inti-tula bdquoCriza Echinoxuluirdquo Nu am realizat atunci cacirct era de semnificativ icircn istoria revistei (mai ales că au urmat și alte numere despre bdquocrizerdquo) că marca efortul de descărcare a unui pasiv acumulat icircn anii cam dezordonați de după 1989 La puțină vreme aspectul revistei s-a și modificat radical Numerele la care am lucrat ulterior arătau cu totul altfel cu dosare tematice puternice subiecte inspirate din aria studiilor culturale articole ample pe mai multe pagini și impresia generală de stil bdquoacademizantrdquo Poate că ar mai trebui să adaug aici și un fapt de memorie afectivă cei pe care i-am găsit icircn redacție mi s-au părut fascinanți boemi și foarte dezinvolți prin comparație cu noi care eram cam prea cumin-ți și școlari Ei făceau parte icircncă din acea Filologie a promoțiilor bdquomicirdquo care nu mai exista după 1994 aparțineau adică unei alte generații față de cei care urmau să scrie Echinox-ul

Aș putea continua dar cred că se icircnțelege ce vreau să spun Am prins revista icircntr-un moment de schimbare am apucat să văd o clipă cum arăta icircnainte apoi s-a transformat și a devenit altceva Iar la puțină vreme după ce am părăsit redacția s-a schimbat din nou Mi-e greu să compar Echinox-ul pe care l-am știut vreme de 4-5 ani cu cel pe care l-am găsit După cum mi-e greu să le raportez pe amacircndouă la Echinox-ul de azi Există ceva etanș icircntre multele episoade pe care le-a traversat ca și cum revista ar fi mereu afectată de schimbări majore de identitate icircntre care nu se petrece propriu-zis o predare de ștafetă

Istoricii literari au tendința să numească bdquotran-zițierdquo o etapă din evoluția unei literaturi care se

găsește icircntre două episoade cu identitate bine determinată bdquoDe tranzițierdquo i s-a spus deceniului dintre Revoluția de la 1848 și apariția Junimii icircn 1863 și bdquode tranzițierdquo era alfabetul care amesteca litere chirilice și litere latine Tot un deceniu de tranziție de data asta icircn plan economic și social a urmat după Revoluția din 1989 bdquoTranzițiardquo e un concept leneș arată spre ceea ce s-a icircntacircmplat dar nu spune ce Spune dimpotrivă că s-au icircntacircm-plat așa de multe icircncacirct nu se poate găsi un singur nume pentru ele Sau că schimbarea a fost icircn așa măsură amestecată cu forme ale continuității icircncacirct nu se mai poate degaja ca o direcție radical nouă Tranziția poate fi icircnsă exprimată și icircn termeni de memorie ca un interval pe care nimeni nu mai e dispus să icircl asume Nici icircnaintașii nici urmașii epocii de tranziție nu vor să recupereze intervalul pe care l-au numit astfel el se intitulează bdquode tranzi-țierdquo pentru că nu s-a văzut altceva acolo pentru că materia istorică s-a opacizat și nu icircși mai transmite conținuturile nici icircnainte nici după nici icircn sensul continuării nici icircn cel al rupturii

Revin la acest Echinox care icircmplinește 50 de ani Icircn istoria unei reviste există atunci cacircnd ea durează suficient de mult undeva icircntre starea ei inițială și starea ei actuală un interval indecis care nu mai e asumat nici de icircntemeietori nici de cei care ocupă terenul icircn prezent Icircntemeietorii sunt importanți pentru că determină identitatea publicației ultimii deținători ai mărcii sunt și ei importanți pentru că decid cu dreptul celor care locuiesc prezentul ce actualizează din valențele ei Icircntre aceste două generații se icircntinde un lung timp al tranzițiilor Nu icircn sensul bdquocălduțrdquo al lipsei de personalitate Ce se icircntacircmplă icircn acel interval poate să fie bine determinat și cu o identitate plină chiar fertilă pentru alte tendințe și școli icircn viitor La Convorbirile literare generațiile de tranziție au icircnceput cu Mihail Dragomirescu care poate că nu a contat așa de mult icircn istoria publicației junimiste dar a fost la racircndul lui inițiatorul unei reviste influ-ente Convorbirile critice și figura fondatoare a unui stil critic icircn literatura romacircnă Nici icircn Echinox-ul pe care l-am cunoscut nu a fost nimic indecis Genul său bdquoacademizantrdquo a fost suficient de puternic icircncacirct

22

ST

EAUA

11-

122

018

să icircși transmită ADN-ul icircn ceea ce este probabil cea mai consistentă publicație clujeană contem-porană din domeniul studiilor literare Caietele Echinox Schimbarea de politică editorială există identitatea noii formule e clară dar cei de dinainte nu o mai icircnțeleg sau nu au nevoie de ea ca să icircși reprezinte revista iar cei care vin după nu o mai solicită ca să revendice prin ea tradiția Echinox a avut multe asemenea episoade și din acest punct de vedere istoria sa este compusă din mai multe tradiții care au devenit racircnd pe racircnd opace Pentru o revistă despre care s-a spus că practică un cult al memoriei Echinox-ul știe să uite Și e un fapt important pentru că din pasta acestei uitări

se face durata Icircntr-un text despre transformările tăcute Franccedilois Jullien descria ceea ce ar fi o bdquoartă a tranzițieirdquo cacircnd ridici vacircslele cacircnd jocul ritmic al ramelor care lovesc apa s-a oprit și barca continuă totuși să icircnainteze plutind ca din inerție Cred că asta a icircnvățat Echinox-ul să facă foarte bine să acumuleze momentele intermediare să icircnserieze formulele uitate Și pentru ca așa ceva să reziste ca să nu se destrame pe liniile de cusătură ale gene-rațiilor e necesară o bdquoartă a tranzițieirdquo să te oprești din memorare (pentru că nu mai contează tot ce s-a icircntacircmplat) să icircnlănțui perioadele de trecere și să continui icircn virtutea indiferenței lor să mergi icircnainte

Dintr-un interviuIoan Groșan

ndash Se cam știe cum icircncep poeții să scrie icircn copilă-rie ca-ntr-o joacă Dar cum icircncep prozatorii Cum și cacircnd ai icircnceput tu să scrii povestiri

ndash Pentru că mama era bibliotecară unul din terenurile mele predilecte de joacă era bibliote-ca unde intram direct din sufrageria noastră așa era spațiul locativ icircn clădirea Sfatului Popular al comunei Și icircntr-o zi am dat peste Toate pacircnzele sus cartea lui Radu Tudoran pentru adolescenți (și nu numai) excepțională după părerea mea (Ar trebui tradusă) Am rămas așa icircncacircntat citind-o icircncacirct am bdquorescris-ordquo Asta a fost prima mea bdquooperărdquo literară

ndash Ai debutat publicistic presupun nu tocmai greu (poți să mă contrazici) făcacircnd parte din gruparea Echinox Povestește icircnsă cum ai debutat editorial cu excepționala Caravană cinematografică

ndash Am debutat relativ tacircrziu față de alți colegi de generație icircn 1985 Primii care au spart gheața editorială au fost poeții Petru Romoșan Traian T Coșovei Ion Mureșan Eugen Suciu Florin Iaru Emil Hurezeanu Alexandru Mușina Mircea Cărtărescu Ion Stratan Mariana Marin etc Prozatorii au venit mai tacircrziu pe această ușă icircntredeschisă de poezie N-am avut mari probleme cu cenzura care chipurile tocmai se bdquodesființaserdquo fiind de fapt icircnlo-cuită cu alte comitete și comiții care de care mai absconse Meritul apariției aproape neschimbate

a volumului Caravana cinematografică icirci aparține icircn mare măsură regretatului Florin Mugur om și redactor editorial de mare gust literar un adevărat degustător al esteticii Ore icircntregi la el acasă am pritocit fiecare frază a povestirilor el cu prudența-i caracteristică eu cu nonșalanța și tupeul debutan-tului N-a căzut mare lucru din această operațiune pe text deschis o propoziție sau două Icirci datorez enorm lui Florin Mugur Dumnezeu să-l odihneas-că icircn Biblioteca Lui

ndash Ce grupări sau cenacluri frecventai Ce rol au avut ele icircn devenirea prozatorului Ioan Groșan

ndash Am frecventat Echinoxul care nu mai era un cenaclu propriu-zis ca pe vremea icircntemeietori-lor ci era mai degrabă un cenaclu ambulant cu dese opriri la cafeneaua Arizona după ședințele serios-ludice din cămăruța redacției Pentru mine Echinoxul a icircnsemnat mai mult decacirct facultatea de filologie De la bdquotriumviratulrdquo Ion Pop ndash Marian Papahagi ndash Ion Vartic deseori icircnsoțiți de profesorul Zaciu și de Augustin Buzura am icircnvățat ce-nseamnă respectul valorilor estetice cum putem ocoli ideo-logia sufocantă a acelor timpuri cum să nu facem compromisuri șamd ndash adică exact lucrurile de care are nevoie un june aspirant icircntr-ale literaturii

De la Cenaclul de luni după ce-am fost reparti-zat icircn București icircn 1978 am icircnvățat alt lucru esen-țial analiza poeziei precedată neapărat de iubirea

23

ST

EAUA

11-

122

018

față de ea Icircmi aduc aminte și acum cu plăcere de disecțiile bdquope viurdquo neiertătoare pe care le făceau pe poemele nu-importă-cui Ion Stratan Traian T Coșovei Florin Iaru Doru Mareș Mușina Mircea Cărtărescu Ion Bogdan Lefter Școală adevărată ce mai Icircntr-un fel Cenaclul de luni era inversul Săptămacircnii icircn sensul că pentru a te consacra trebuia fie să fii icircnjurat icircn Săptămacircna fie lăudat de lunediști Din fericire eu am avut parte de amacircn-două tratamentele

ndash Cacircnd ai devenit conștient că a apărut o nouă generație literară cea optzecistă și că icirci aparții

ndash La icircnceputul anilor rsquo80 după ce debutaseră icircn trombă poeții pomeniți icircnainte plus grupul Cinci la Editura Litera plus Desantul icircn proză girat de Crohmălniceanu Atunci mi-am dat seama că se scrie dacă nu bdquoaltcevardquo atunci cu siguranță bdquoaltfelrdquo

ndash Dar prietenia literară a avut vreun rol icircn sudarea diferitelor grupuri grupări icircn cadrul generației

ndash Prietenia e esențială mai ales icircntre debutanți Noi am avut șansa să ne cunoaștem icircncă din armată fiind prima promoție care a fost luată icircn cătănie imediat după reușita la facultate Apoi am profitat din răsputeri de toate taberele acelea de bdquoinstruirerdquo de la Izvorul-Mureșului sau de la mama dracului de simpozioane colocvii studențești etc Așa s-a făcut că ne știam icircntre noi eram noi clujenii prieteni la cataramă și cu ieșenii și cu bucureștenii și cu timi-șorenii și cu craiovenii și cu brașovenii și cu sighișo-renii șamd Aveam ceea ce se cheamă icircn armata franceză bdquolrsquoesprit du corprdquo sau mai pe romacircnește un spirit de haită (nu degeaba un poem al lui Romoșan se numește Lupii tineri) Ei icircntre timp lucrurile s-au mai schimbat dar multe prietenii au rămas

[Din interviul realizat de Dumitru Augustin Doman icircn Argeș nr 3 martie 2009]

Secvențe alese de Biographia literaria

Alexandru Vlad

Dacă suntem de acord că primele două momente importante icircn viața unui scriitor sunt debutul icircn

presa literară (un fel de botez) și debutul icircn volum (un fel de prima icircmpărtășanie ndash ca să rămacircnem icircn contextul primei comparații) trebuie să recu-noaștem că reținem contextele icircn care aceste două momente importante au avut loc ca fiind parte din

istoria literară personală Ori măcar din primul volum al acesteia

Astfel la icircnceputul anilor optzeci icircnainte de-a fi debutat și chiar după aceea scriam icircn cafenele sau uneori icircn bibliotecă unde altundeva Icircn camera de cămin unde se defulau toți unde indiscreția era de-a dreptul spontană Scriam deci icircn cafenele unde

de la stacircnga la dreapta Ion Pop Eugen Uricaru Szőcs Geacuteza

24

ST

EAUA

11-

122

018

masa la care bei cafea se icircnconjoară de zgomotul difuz al localului și unde doar tu scrii Icircn bibliotecă toți scriau Și revin zgomotul difuz din cafenea este una din cele mai bune izolații fonice pe care le-am probat Aici făceam notițe sibilinice căutam soluții de dialog vacircnam adverbe care să dea și verbului culoare Renunțasem la poezie scriam proză deja pentru că Al Cistelecan icircn liceu m-a scos fără milă din racircndul veleitarilor icircn poezie retezacircndu-mi-o icircn fața tuturor și spunacircndu-mi că poezia nu icircncepe de la expresivitatea proprie (și căznită) ci neapărat de la aceea a elegiilor lui Nichita Stănescu Pe care el le citise Și nu admitea pe vremea aceea nici un fel de autoindulgență Dar tot el m-a atras la Echinox și aici icircn numărul din septembrie 1973 mi-am văzut pentru prima oară numele trecut sub un fragment de proză Icircn anul următor acceptat icircn colectivul redacțional numele avea să treacă deasupra texte-lor și să fie cules cu litere ceva mai mari Iar la un număr jubiliar am avut chiar și o fotografie Repede am icircnceput să văd diferențele subtile dintre textul scris de macircnă cel dactilografiat și mai apoi cel tipă-rit Textul tipărit se relevă pentru oricine la vacircrsta aceea cu noi insuficiențe și greșeli Eram subiectiv cu propriul meu text cum sunt probabil poeții Cacirctă vreme e scris de macircnă ții la acele greșeli ca la niște calități cacircnd icircl vezi dactilografiat greșelile sar icircn ochi se cer rezolvate iar cacircnd vezi textul tipărit icircți dorești să-l mai fi scris o dată icircnainte de-a deveni public Acestea sunt primele lucruri foarte impor-tante pe care le-am icircnvățat eu la Echinox

Sigur Echinoxul era o școală pentru toți Mai ales pentru critici și culmea pentru poeți Pot numi critici care au icircnvățat un limbaj plin de concepte Și pe urmă le-a luat cam tot atacircția ani să scape de ele Ion Pop repara accidente onomastice boteza poeții (Dan Damaschin Al Pintescu sau Ion Cristofor icirci datorează și azi cacircte-un purcel) dar era icircn același timp bdquocel ce privea peste umărul lorrdquo (citez din Robert Graves ndash poetul) adică pieptăna și poemele ca nu cumva să nu fie probabil icircn buna tradiție intelectuală echinoxistă Glumesc dar nu foarte tare Prozatorii mai puțini (Uricaru Runcanu și alții pacircnă la subsemnatul) au scăpat din acest punct de vedere mai ușor Dar mai trebuia fiecare să scriem uneori recenzii și alte texte și aproa-pe toți ne-am exersat icircn arta traducerii Oricum exigența nu lipsea textele trebuiau de multe ori rescrise De aceea spun că a fost o școală inclusiv pentru creatori Astăzi aceștia sunt mai liberi sau poate mai dezinhibați Sau poate ei s-o spună simt lipsa unei asemenea școli

Am fost acolo prețuit și dintr-un alt punct de vedere Mi-am exersat la Echinox și aptitudinile

de dactilograf la o mașină de scris antedeluviană căreia mereu icirci lipsea cacircte ceva Dactilografierea materialelor era mereu o problemă și auzeai din stradă țăcănitul exasperant de rar și neregulat cu care unul din băieți stătea pacircnă tacircrziu ca să-și tran-scrie un text după tot felul de ciorne chinuite Eu scriam fluent și chiar rapid dacă găseam pe cineva să dicteze Mă obișnuisem cel mai bine cu vocea și ritmul lui Ioan Moldovan Marian Papahagi a renunțat chiar de cacircteva ori la icircndemnizația lui de o sută și ceva de lei ca să mă răsplătească pentru eforturile și dispoziția mea N-o știam dar mai tacircrziu aveam să-mi cacircștig pacircinea vreme de ani buni ca dactilograf icircntr-o mare icircntreprindere de transporturi

Echinoxul mi-a dat și o familie prima familie literară din care am făcut parte Mai mult aceasta venea icircntr-un moment cacircnd poate riscam ca boema să mă icircndepărteze de orice alt fel de apartenență

Aș mai avea și alte lucruri de care să-mi amin-tesc destule ele s-au aglutinat oarecum nu pot să uit celebrul Registru care nu știu pe unde o fi dar era icircncărcat de semnături astăzi celebre Ceea ce scriai acolo de fapt un mesaj pentru ceilalți cum că au fost duse la tipografie anumite pagini sau că s-au cules altele trebuie mers pacircnă la o anumită bdquosomitaterdquo după un material care va fi gata pacircnă macircine și altele la fel trebuia să aibă neapărat bdquostilrdquo și mai ales umor Acolo icircși consemna și Ion Pop bdquoconiacele redacționalerdquo cu care ne gratifica pentru un lucru bine făcut

Tot la Echinox aveam să văd primii scriitori bdquonaționalirdquo adică veniți de la București Au trecut prin redacție Ion Horea și Romulus Vulpescu iar sărbătorirea a zece ani de la apariția revistei a adus la Cluj personalități pe care noi la vacircrsta aceea le consideram aproape legendare Atunci i-am cunoscut pe Mircea Iorgulescu Norman Manea și Alexandru Paleologu de exemplu ca să-i pome-nesc doar pe cei cu care aveam să dezvolt (nu chiar din acel moment totuși) o adevărată prietenie Nu știu dacă nu cumva unii dintre ei nu se aflau la Cluj pentru prima oară sau oricum reveneau după foarte multă vreme Norman Manea căuta cizme de piele pentru doamna lui așa că am ajuns la magazinul de prezentare al fabricii bdquoClujanardquo cu Mircea Iorgulescu (care mă pomenise deja icircn arti-colele lui din Luceafărul) am luat masa la bdquoPescarulrdquo Pe conursquo Alecu n-am icircndrăznit să-l abordez Pe lacircngă el se ațineau cei mai mari Țin minte că pe scena Casei de Cultură a Studenților icircn fața tuturor oaspeților s-a rupt scaunul tocmai cu proaspătul autor al romanului Cădere liberă spre hazul lui RG Țeposu Iar icircn ultima seară la o masă de icircncheiere

25

ST

EAUA

11-

122

018

organizată sus la COLA (restaurantul clujean al scriitorilor pe vremea aceea) am stat de vorbă cu o singură persoană singura despre care nu știam cine este un om liniștit și care a preferat să vorbească cu mine și nu să se amestece icircn animata discuție generală Ziua următoare Emil Hurezeanu mi-a spus că de fapt mă icircntreținusem cu Wolf Aichelburg despre care se zvonea că ar fi nobil și că l-ar fi chemat de fapt Wolf von Aichelburg Nu peste multă vreme acesta a plecat din țară Și pe atunci Mircea Martin ne părea chiar și nouă un tinerel Vizita acestui comando cultural certifica valoarea și reputația revistei la nivel național Apoi voi pleca la București ca să-i iau lui Constantin Țoiu un interviu pentru Echinox am pășit astfel la Casa Scacircnteii la Romacircnia literară Romancierul icircn plină vogă a refuzat interviul (dăduse deja prea multe icircn ultima vreme susținea el) dar m-a invitat la faimosul restaurant al Uniunii unde i-am cunoscut pe Regman Dimisianu și Ioanichie Olteanu De aici pacircnă la debutul meu icircn Romacircnia literară (girat de același Constantin Țoiu) a mai fost un singur pas Iar cunoștințele făcute la jubileu și faptul că aveam să fiu după cacircțiva ani de multe ori icircn casa de pe Voinescu (la Mircea Iorgulescu care se placircngea că-și surprinsese fetele citind cu lanterna sub plapumă) sau pe Calea Victoriei 2 (la Norman Manea care icircmi arăta din balcon cupolele de mucava puse de probă peste Casa Poporului) sau pe strada Armenească la Alexandru Paleologu (care a scos o dată o sticlă de vodkă Stolichnaya de după ediția integrală culeasă cu litere gotice a lui Goethe) m-au ajutat să mă simt o vreme ca acasă icircn viața literară a Bucureștilor Bucureștenii erau generoși cu mine I-am cunoscut pe membrii Cenaclului de Luni am legat cu ei o prietenie durabilă m-au adoptat și m-au ridicat fără să mă icircntrebe prea multe la rangul de optzecist

A urmat debutul icircn volum Acesta a icircnceput icircn 1974 și a durat pentru mine pacircnă icircn 1980 Eram gata

cu Aripa grifonului un volum de proză scurtă icircncă din 1973 Tradiția clujeană instaurată cumva de la sine la editura Dacia cerea ca pe coperta a patra să semneze un text de icircntacircmpinare DR Popescu Se debuta altfel doar icircn parcimonioase volume colec-tive fusese deja declanșată așa-zisa criză de hacircrtie orice carte icircnsemna un copac mai puțin volumele se amacircnau de pe un an pe altul uneori la nesfacircr-șit I-am icircnmacircnat marelui om volumul și acesta m-a icircntrebat cu directețea-i cunoscută dacă este o carte bună I-am spus fără ezitare (cu aceeași directețe) că da ndash altfel aș mai fi scris-o După fix un an m-am dus și am făcut anticameră ca să-i aflu opinia Nu-și mai amintea rătăcise manuscrisul pe undeva prin sertare fuseseră icircntre timp congrese ale educației socialiste era un om ocupat Dar volumul era și la editură nu Nu l-am predat acolo i-am spus De ce I-așteptasem opinia chiar și un text care să mă treacă de bariera editorială Un text El scria aceste texte icircn 20 de minute atunci cacircnd cartea era deja icircn tipar Icircn naivitatea mea crezusem că el citea cărțile pe care le gira Atunci cine pe cine ajută l-am icircntrebat Dumneavoastră pe mine să scot o carte sau eu pe dumneavoastră să scoateți un text Spusă icircn auzul tuturor replica a avut efec-tul unui epitaf DRP după cum l-am cunoscut mai tacircrziu nu se supărase dar redactorii Tribunei m-au ținut minte și vorbeau despre mine ca despre omul pe care nu-l iubește șeful Volumul avea să stea cacircțiva ani degeaba icircn editură Icircn vremea asta au debutat alții eu a trebuit să mă duc icircn armată timpul trecea frustrarea creștea Am retras volumul și am venit cu el la Albatros unde exista un concurs de debuturi Mircea Sacircntimbreanu directorul de-acolo (pe care-l citisem din copilărie cu Vacanța mare) mi-a spus-o pe șleau bdquoLa concurs am interesele mele debutea-ză icircn altă parte și eu icircți scot a doua carterdquo Am ajuns astfel la Cartea Romacircnească singura editură care evitase cumva mascarada concursului Editoarei nu i-a prea plăcut cartea (bdquoamoruri stradale nimicurirdquo)

de la stacircnga la dreapta Adrian Popescu Imre Balaacutezs Alex Goldiș

26

ST

EAUA

11-

122

018

dar s-a decis s-o scoată avacircnd icircn vedere buna mea cotă Publicam deja icircn toate revistele scriseseră despre mine C Țoiu M Iorgulescu (o avancronică icircn Romacircnia literară ca să forțeze apariția) și alții și eram privit ca un talent viguros Icircn perioada de așteptare am refăcut cu atenție cartea dar manus-crisele se vor icircncurca icircn mapa de la editură și avea să iasă tot varianta nefinisată Șpalturile avea să mi le aducă tocmai DRP la Cluj Cacircnd am luat premiul

de debut pentru 1980 eram deja un sceptic nu m-am dus la București iar premiul mi l-a adus severul Adrian Marino care mi-a cerut pentru asta chitanță

Ajuns aici trebuie probabil să-mi promit Va urma

[texte din Viața literară la Cluj volum alcătuit de Irina Petraș Editura Eikon Cluj-Napoca 2013]

Despre Echinox amp echinoxism un puzzle(cu Irina Petraș și Petru Poantă)

Cecacirct datorați Echinox-ului și echinoxismuluiIrina Petraș Deși nu am publicat icircn Echinox

(decacirct tacircrziu cacircnd devenisem asistentă la Litere și foarte puțin) și am luat parte rareori la icircntacirclniri (ches-tiune de fire și priorități) fac parte din generația 70 din generația Echinoxului prim originar Datoriile mele nu sunt așadar punctuale ci adacircnc contextu-ale Icircn 1968 toate visurile păreau să se transforme ca de la sine icircn realitate Greutățile nu ne speriau Aveam o privire larg icircnțelegătoare asupra lumii privire care nu ne-a părăsit niciodată cu totul Doar cei din generația mea pot icircnțelege exact ce vreau să spun Pentru ceilalți am părut adesea niște ciudați Se icircntreba cineva de ce tac șaptezeciștii Nu despre tăcere e vorba Icircn general cred că suntem o genera-ție așezată icircn sens ardelenesc O generație care icircși vede de treabă fără ieșiri zgomotoase icircn prim plan Excepțiile nu fac decacirct să confirme regula

Icircn 1966 eram icircn anul doi de facultate Marian Papahagi Eugen Uricaru Adrian Popescu icircn anul icircntacirci Marian locuia atunci pe strada Moților aproa-pe de căminul de fete bdquoElena Sacircrburdquo Eugen o curta asiduu pe Lucia colega mea de cameră viitoarea lui soție Diminețile mergeam la cursuri cu autobuzul ndash icircnghesuiala era nebună să reușești să urci era o performanță Ei dar după cursuri icircn lungile toamne senine ale Clujului veneam spre casă alene icircn haită cu opriri scurte la cofetării ori la un corn cu sana dar

mai ales cu povești nesfacircrșite și racirczacircnd cu lacrimi din te miri ce Icircntr-o vreme Marian Eugen și Marcel (Runcanu) luaseră obiceiul de a ne citi din bdquorevistelerdquo lor scrise de macircnă cu rubrici și caricaturi cu știri și comentarii parodice cu polemici zdrobitoare icircntre bdquoLa castronul aburindrdquo și bdquoOpozantul icircntristatrdquo puterea și opoziția Mai era și o a treia bdquofoaierdquo am uitat cum se chema și nu știu de a mai rămas pe undeva vreo urmă din acei strămoși ludici ai bdquoEchinoxuluirdquo bdquoRevista preseirdquo se petrecea de multe ori pe podul Someșului ndash un fel de scenă de pe care se puteau lansa mai lesne ideile și hohotele Deși eram toți plini de vervă și fără stare era limpede pentru oricine că zumzăiam de fapt icircn jurul lui Marian Marian cel vorbind icircn rafale atacirct de concentrate că atunci cacircnd era icircn vervă greu prindeai un interstițiu să strecori și tu o vorbă

Dacă ar fi să renunțați la toate cărțile pe care le-ați scris exceptacircnd una care ar fi titlul pe care l-ați alege La care țineți cel mai mult

Petru Poantă La care țin cel mai mult Cartea despre Echinox o carte mai sentimentală unde sunt icircnceputurile mele generația mea o evocare Asta ar fi

Cartea se numește Efectul Echinox sau despre echilibru Povestiți-ne puțin despre ea și despre expe-riența dumneavoastră echinoxistă

27

ST

EAUA

11-

122

018

Petru Poantă Cartea e un amestec de memoria-listică și de eseuri cum spuneam icircnainte Am evocat ambianța Clujului primii ani și sunt portretele fonda-torilor pe care i-am numit eroi adică cei cu care am făcut bdquoEchinoxulrdquo propriu-zis Voi tinerii aveți experi-ența acestor ani icircn care o revistă se poate face foarte ușor nefiind nicio problemă să scoți o revistă trebuie numai să ai niște bani dar atunci cacircnd toată presa era controlată de partid bdquoEchinoxulrdquo a fost o apariție absolut surprinzătoare și ea a coagulat o idee de fapt a unor studenți Vreo cinci șase inși la icircnceput din ani diferiți minus adică eram cu Dinu Flămacircnd cu Olimpia Radu care a murit și alți cacircțiva care eram cu un an mai mari Marian Papahagi Eugen Uricaru ceilalți erau icircn anul icircntacirci de-abia Am făcut un cenaclu Inițial am icircncercat la Filologie dar adevărul e că nu am fost lăsați să-l facem acolo fuseseră niște scandaluri cu niște cenacluri cu alți tipi cu alte personaje Decanul de atunci căruia nu mai are rost să-i spun numele a zis bdquoSă nu mai aud de acest cenaclurdquo Și atunci nu știu cum s-a icircntacircmplat ne-am dus la cramă Șeful cramei de atunci era Pop Remus care trăiește și astăzi dă și premii la Uniunea Scriitorilor Lucrase icircn tinerețe pe la ceva casă de cultură deci avea plăcerea lecturii și așa am făcut cenaclul acolo Aveam ideea revistei așa că ne-am dus pur și simplu un grup de studenți la oficialități la Casa de Cultură studențeas-că la Centrul Politic al Studenților dar primul care ne-a ajutat a fost Constantin Daicoviciu care era icircn ultimul său an de rectorat Au fost multe chestii și la București unde ne-am dus pe la Comitetul Central apoi la partid aici A fost și perioada aceea scurtă de deschidere a Romacircniei atunci după 1964 cacircnd am fost eliberați minus știți deja nu mai spun minus și icircn mod surprinzător pentru foarte multă lume așa a apărut revista Echinox Se vorbește de-abia acum despre multiculturalism dar noi am scos atunci revista icircn trei limbi icircn romacircnă și aveam pagini icircn germană și maghiară Cam asta este cartea mea o evocare a acestor ambianțe N-am avut niciun fel de tangență

cu ceea ce s-a numit bdquolimba de lemnrdquo Icircnvățam și ne construiam limbajul nostru toată cultura majoră care s-a făcut a fost un limbaj paralel de fapt cu cel al culturii oficiale Și aceasta era oficială sigur pentru că nu era interzisă dar mă refer la limba propagan-dei a ziarelor de partid Depinde din perspectiva cărui grup de interes e scrisă istoria recentă că nici așa nu e prea luminoasă Chestia cu deșertul spiri-tului este total mincinoasă se pot citi textele din revistele literare Sunt icircn față acolo editoriale scrise cu pseudonime de activiștii de pe la catedrele de filo-sofie Filosofia a fost cea mai atinsă icircntr-adevăr dar depindea și de profesori Textele de critică textele propriu-zise din revistă nu aveau nimic ideologic Eu am republicat un text despre Ioan Alexandru poet religios ndash sunt convins că voi ați icircnvățat că nu era voie să pronunți cuvacircntul bdquoreligiosrdquo ndash tot textul meu era o demonstrație că este vorba despre o poezie religioa-să Am polemizat și cu Mircea Iorgulescu care nu m-a crezut Nu știu cine l-a citit era icircn bdquoSteauardquo din rsquo80 și ceva sau nu mai rău icircn bdquoTribunardquo a apărut care era revistă a Consiliului Culturii păzită ideologic Deci erau anumite lucruri clar interzise nu aveai voie să icircnjuri partidul și chestii de-acestea precum și porno-grafia nu aveai voie să scrii cuvacircntul bdquomoarterdquo După rsquo68 a apărut un volum de versuri al lui AE Baconsky Cadavre icircn vid se numea viziunea unei societăți apocaliptice dezumanizate Ei acest volum a influ-ențat foarte mult o bună parte a poeziei romacircnești Poți găsi foarte multe lucruri de felul ăsta dar sunt cărți pe care astăzi probabil nu le mai citește nimeni Găsești acest imaginar deprimant căci așa era lumea aceea sentimentul depresiv era clar cu mizerie și de toate dar n-au apărut falsuri Erau cacircțiva autori de serviciu care publicau cărți o dată pe an au apărut și volume de versuri dedicate ba lui Ceaușescu ba Elenei Ceaușescu dar erau niște amăracircți pe care nu-i băga nimeni icircn seamă și culmea nu erau nici mai bine plătiți decacirct ceilalți pentru că era respectată Legea dreptului de autor

de la stacircnga la dreapta Irina Petraș Călin Teutișan Rareș Moldovan

28

ST

EAUA

11-

122

018

Ați avut o carieră icircndelungată și icircn publicistică dacă e să amintim doar colaborările dumneavoastră cu Echinoxul sau Steaua Cum vedeți astăzi panorama presei culturale romacircnești și care credeți că e viitorul ei

Adevărul e că icircn perioada aceea nu apăruse internetul niciunde ndash sigur icircn Occident era același lucru ndash deci presa era mijlocul principal de comu-nicare publică Se citeau revistele altfel decacirct acum iar ziarele erau mizerabile nu le citea nimeni erau cacircteva centrale ndash bdquoScacircnteiardquo bdquoRomacircnia liberărdquo mai aveau și texte literare adică cronici de carte dar icircn rest erau reviste literare puține Cacircte erau icircnsă se citeau Concurența internetului este reală și cred că va cacircștiga la noi Icircn Occident este mai puternică influența dar reviste apar icircn continuare se citesc mai mult La noi se citește foarte puțin acesta-i adevărul Nici icircnainte cititorii cu adevărat profesio-niști nu erau tot poporul hai să fim serioși se citea tot la nivelul unei elite mai mult sau mai puțin ample dar acum parcă se citește mai puțin Cacirct despre reviste eu cred că sunt prea multe reviste la noi literare culturale și sunt cacircțiva oameni cărora le găsești semnăturile icircn cinci șase reviste Aceiași oameni scriu de la Iași și pacircnă la Constanța Oradea și Tacircrgu Mureș Dar nu-i neapărat rău Oricum icircn noua situație a Romacircniei cu accentele puse cu totul alftel Icircnainte oamenii de cultură scriitorii nu erau nu știu ce minuni ci niște tipi respectați

Este suficient de bine percepută contribuția grupării echinoxiste la evoluția literaturii romacircne contempora-ne Cum vedeți actualul Echinox față de cel de ieri

Irina Petraș Cornel Regman spunea icircn Ultimele bdquoCred că nu greșesc cacircnd văd icircn gruparea tinerilor de la Echinox-ul clujean revistă studențească apăru-tă un sfert de secol mai tacircrziu o posibilă icircnrudire ca de la părinte la urmaș cu precedentul nostrurdquo

Echinoxul apăruse icircntr-un climat propice o dată cu reviste studențești din capitală ori din alte centre universitare Nașterea sa fusese posibilă prin coin-cidența unor factori multipli și complecși Relația părinteurmaș e cel puțin discutabilă chiar dacă Echinox-ul era ardelean și păstra trăsături ale unui anume fond spiritual iar echinoxiștii icirci citeau și icirci admirau pe cerchiști Dincolo de exagerare emoțio-nantă această icircnclinație recuperatoare Debutacircnd icircn ruptură cu toată lumea și icircntreținacircnd abil o anume distanță cacircteodată teribilistă dar mereu eficace icircn ordinea notorietății Cornel Regman simte icircn crepus-cul nevoia re-legării unor ițe a reconsiderării unor apartenențe și filiații Ba mai mult a adăugării unor valențe etnice și culturale bdquotransilvanismului esteticrdquo

Apropo de situarea Echinoxului icircn descendență cerchistă spuneam altădată că e necesară recon-stituirea condițiilor și condiționărilor din epocă Descrierea Cercului ține seama de Manifest de scrisoarea către Lovinescu și de răspunsul acestuia și enumeră intenții teoretice Așadar o așezare sub semnul esteticului icircn divorț cu eticul și etnicul Cu politicul Priviți dinspre starea de atunci a Ardealului dar și dinspre implicarea pe care pariază cel puțin la nivel declarativ bucureștenii de la Albatros cerchiștii suntpar evazioniști Curacircnd se va vedea icircnsă că era vorba mai degrabă de o icircncercare de salvare a ființei de sub vremi De reconsiderarea miezului durabil omenesc cel identificabil icircn marile cărți Protestul ambelor mișcări asta icircnseamnă icircn fond dincolo de diferențele dintre ei care țin măcar icircn parte și de cea tradițională dintre munteni și ardeleni Mai tacircrziu azi mărcile lor identitare s-au schimbat prin re-citiri din interior ndash creșterea independentă a membrilor Cercului cacircntărind cacirct o lectură multiplă și inevi-tabil divergentă ndash și din exterior prin generațiile succesive de receptori atacirct ai ideilor prime cacirct și ai operei fiecăruia icircn parte Portretul Cercului e unul icircn mișcare Apoi orice grupare e eclectică și e acesta un factor pe cacirct de inevitabil pe atacirct de benefic Ca orice grupare și Cercul a lucrat icircn epocă bdquoaluvionarrdquo E vorba de oprirea icircn loc opozantă și de construirea unei atitudini polemice față de curentul principal masivmasificant al ideologiei politice și culturale a orei istorice Izolarea icircn alte coordonate e imediat vizibilă Pot vizualiza conglomerarea anume icircntr-un obstacol insular care obligă apele la ocoliri iscă vacircrtejuri surpă maluri Icircn acest sens o grupare e o construcție rebelă Ea desenează un cerc și icircși procla-mă diferența Lansează un manifest icircși definește opți-unile și proiectele Icircnsă o grupare oricacirct de puternică și de coerentă e alcătuită din personalități care prin chiar structura lor accentuată se delimitează de spiritul mutonier Grupurile (de elită) pot funcționa

Corin Braga și Aurel Codoban

29

ST

EAUA

11-

122

018

dar nu anulează singurătățile Membrii Cercului au influențat evoluția ulterioară a literaturii mai icircntacirci prin modelul punctual al programului lor care putea fi salutat de icircnaintași (vezi scrisoarea lovinesciană) și la care mai tacircrziu se puteau afilia măcar simbolic ca la un chenar flexibil alte grupări (vezi Echinoxul) dar și mai apoi prin modelul individual al fiecăruia Deși e neicircndoielnic că grupărilecercurileșcolile sunt manifestări dintotdeauna gustate icircn spațiul cultural ele contează ca firmă ca blazon ca semn de recu-noaștere rapidă la nivel de dicționar enciclopedic O adevărată analiză a oricărei grupări celebre va scoate icircn evidență singurătățile durabile Ambele grupări Cercul și Echinoxul suntau fost grupări tinerești Rareori se constituie grupări semnificative la senec-tute Nu se poate păstra iluzoria proclamata unitate de viziune dincolo de pragul maturizării Se păstrea-ză și unește icircncă o vreme uneori toată viața doar sentimentala nostalgica evocare a unei apartenențe și a unui entuziasm Cerchismul a eșuat icircn sensul cel mai bun al termenului asemenea tuturor curen-telor importante icircn sedimentele adacircnci ale culturii și literaturii Cerchiștii pot fi evocați declarativ ca precursori ori pot acționa subteran și greu detectabil icircn gesturile generațiilor următoare Nici o grupare nu e nouă cu adevărat Și nici continuată icircntocmai Se ivește icircn contexte nerepetabile icircn detaliu și renaște icircn fracircnturi cacircnd vreun semn al vremii cere reacții din aceeași familie

Diferența fundamentală dintre cerchiști și echinoxiști stă icircn aceea că primii au fost un număr rămas același icircn ciuda evoluției individuale ulteri-oare Cercul icircncetacircnd să existe ca bdquoorganismrdquo activ și continuacircnd să fie blazon al icircnceputului comun icircn vreme ce Echinoxul icircnseamnă generații succe-sive de inși mereu tineri și mereu alții situați de bună voie icircntr-o descendență de cadru cu devieri firești și salutare de la conceptul prim devieri care nu alterează semnificativ sensul adacircnc al grupării ca loc al enunțării diferențelor și coincidențelor de crez artistic Biografia Cercului se compune și se icircmbogățește din biografiile icircn creștere ale celor de la icircnceputuri e un moment cu prelungiri cu distri-buție neschimbată pe cacircnd biografia Echinoxului e una icircn straturi cu protagoniști mereu noi un bdquoicircnceput continuurdquo al momentului originar el icircnsuși reconstituibil icircn alte coordonate și păstracircn-du-se icircn paliere ale memoriei Revista Echinox și Caietele sunt materializări periodice ale acestui spațiu comun de enunțare Literele Universitatea Clujul ele icircnsele icircn mișcare dau semnalmentele grupării

Familia atacirct de cuprinzătoare și rezistentă a bdquoEchinoxuluirdquo fără echivalent icircn cultura romacircnă icircși asigură icircn modul cel mai firesc și inevitabil trecerea de la o generație la alta cum spuneam mai sus Diferențele sunt de la sine icircnțelese și după mine nelitigioase Despre Echinoxul de azi

30

ST

EAUA

11-

122

018

voi spune doar că mi s-a părut excelent gestul de a reciti icircn numărul aniversar icircntreaga colecție a revistei pentru a compune cronologia 1968-2008 glumeț-doctă parodică ludică dezinhibată ames-tec de reverență și ironie variantă ad-hoc de școală ludică și exercițiu de ars amatoria Mă gacircndeam că ar fi fost și mai interesant dacă alcătuiau asemenea descrieri bdquode la icircnceputuri pacircnă icircn prezentrdquo măcar echinoxiștii primi și optzeciștii Oricacirct de critică

și incomodă lectura rămacircne forma privilegiată a respectului dintre generațiile de scriitori

[colaj alcătuit dintr-un interviu luat icircn iunie 2013 de UBB TV ndash realizator Paul Boca ndash și publicat

de Elena Abrudan icircn volumul Scriitori clujeni icircn dialog Editura Tritonic 2017 amp fragmente dintr-un

răspuns la ancheta bdquoLa Echinoxrdquo a revistei Vatra nr 5-6 2009]

Icircn Colecția Echinox icircngrijită de Horia Bădescu Ion Pop și Eugen Uricaru a apărut volumul Echinox 50 coordonat de

Ion Pop și Călin Teutișan Imaginea de pe coperta I este un desen de Florin Creangă ce ilustrează pagina icircntacirci a revistei

Echinox numărul 1 decembrie 1968 Antologia Echinox 50 este un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri

și Semicentenarului Echinox apărut sub egida Muzeului Național al Literaturii Romacircne din București

31

ST

EAUA

11-

122

018

traduceri poezietraduceri poezie

Icircn balanţa neputinţelor

Am crescut cu dureri tot mai maridormind pe pietreicircn balanța neputințelor Să te joci cu neputințelenu icircnseamnă că nu știi să te joci Nu ridica piatradecicirct ca s-o pui altundevaN-o lua din locul eidecicirct ca s-o arunci departe

Icircți spun sincernoi am conviețuit cu neputințele Oriunde am mergepurtăm același miros sub pielePămicircntul umed are mirosul mameioriunde am merge

Nu iese ușorCine nu i-a uricirctpe cei pe care-i iubește cel mai multCine n-a uricirctmirosul de pămicircnt umedde sub piele

Am crescut cu dureri tot mai maridormind pe pietreicircn balanța neputințelor

Cireși icircn floare

Icircmi spune că vrea să se icircntoarcă icircn locul natalsă-și domolească lacrimile de altădatăsă vadă cireșii icircn floareicircn luna mai Cu timpul a icircnceput să icircncurcestrăzile și ideileNu-și mai poate trage sufletulcum o făcea Singurătatea spune ea umblă iarna pe străziicircntr-o jachetă subțirespune că există case care-și deschid ușiledoar pentru a lăsa frigul icircnăuntru Spune că zorii i se revarsă icircn palmeși că icircn fiecare seară icircși pune haine de icircnmormicircntarepentru că i-ar fi rușine să moară goală icircn pat Luna mai e pe sficircrșiteȘi-a vicircricirct icircn buzunar pietre icircncălzite de soareIcircmi spune că vrea să se icircntoarcă icircn locul natalsă-și domolească lacrimile de altădată

Răbdare

Nu-mi cere să fiu loială ca oglinziledacă nu te poți vedea și singurdacă nu poți vedea icircn mineca printr-o fereastră resemnată să rămicircnă deschisă

LEIRE BILBAO Leire Bilbao (n 1978) absolventă a Universății din Deusto Țara Bască a publicat două cărți de poezie (Ezkatak 2006 Scanner 2011) și mai mult de o duzină de cărți pentru copii premiate cu Etxepare Prize Lizardi Prize și Euskadi Prize A publicat icircn nenumărate reviste și a compus texte pentru diverși muzicieni Scrie numai icircn limba bască iar poemele ei au fost traduse icircn mai multe limbi

32

ST

EAUA

11-

122

018

Nu sicircnt o șopicircrlă printre crăpăturiam fost icircnvățată să rămicircn pe loc Icircmi duc zilele cu răbdareneatentă la resemnarea cu careaștept icircn casa pe care mi-a dat-o tatăl meu Nu știu nimic despre durerea celorlalți dacă nu e și a meaDupă cum văd eu lucrurile icircți spunsă nu-mi ceri să fiu loială ca oglinzilenu mă voi mișcaaticircta timp cicircnd respirația icircmi cere să stau Am fost icircnvățată să rămicircn pe loc

Icircn ploaie

Pe geamul autobuzuluiicircți voi lăsa un mesaj umedsă-l citești după ce se oprește ploaia

Tăierea capetelor

Există femei a căror piele miroase mai pregnant decicirct solzii peștilor Există femei ale căror micircini pătrund adicircnc icircn stomac fără să știe cum se scot măruntaiele Există sicircnge icircmprăștiat pe șorțul cuivaExistă pești care seamănă cu soțul cuiva Există branhii pentru care cineva gicircficircie cicircnd le scoate Există corpuri care se zbat precum valurile Există femei care iau marea cu ele icircn pat ca pe-un iubit infidel Există femei care taie capetele peștilor ca și cum l-ar icircndepărta pe-al lor

Iarba

A crescut iarba prin canapeaua din casă beau roua de pe ea cicircnd mi-e sete cerul este o pustietate albastră deasupra mea și nu am nevoie de ferestre ca să văd că porturile seacă

Icircn fața mea e un munte din felinare stradale asfalt icircn loc de tălpi un val negru vertical cu margini curbate

a trecut mult timp de cicircnd n-am mai văzuto formă de viață icircn crăpăturile din asfalt

sicircnt tot mai puține ficircnticircni icircn satul nostru de mult nu mi-am mai udat picioarele A crescut iarba prin canapeaua din casă de la aticircta icircntins mă icircnvicircrt icircn jurul meu ca un fetus icircn picircntec

binecuvicircntați sicircntemsă nu știm cu adevărat icircn ce lume trăim

(traducere din limba engleză de Marius Chivu)

Ad apta

Borăsc litere triste și nervoaseAm boracirct săruturi oamenilor de care

KATJA PLUTKatja Plut (n 1979 Slovenia) a crescut și a copilărit icircn Novo Mesto unde a și terminat liceul A urmat cursuri icircn științe ale comunicării icircn Ljubljana I-au apărut mai multe volume Do resniegravenosti izsanjan svet (The World Dreamed Out Into Reality 1994) Dober tek (Enjoy your meal 1997) Ej (Hey 2001) Štafeta hvaležnosti (Relay of Gratefulness 2005) Dvojnovidni (Double-sighted 2012) și Kresniegraveke (Fireflies 2012) După ce a cacircștigat primul concurs slovenian de slam din 2003 a icircnregistrat unul dintre poemele sale pentru debutul lui Nrsquotoko cu albumul Cesarjeva nova podoba (Emperorrsquos New Clothes Nika) din 2003 Icircn 2007 Katja a obținut premiul Zlata ptica pentru literatură

33

ST

EAUA

11-

122

018

nu știam nimic i-am selectat după bănuialadubioasă că zilele astea se sărbătoresc 500 de ani de naivitatee rău dacă nu icircnveți din neajunsul altorauită-te la felul icircn care suntem cu toții acum eu și ei șiScufița Roșieadaptează-te sau mori era scris icircntr-o scrisoare aruncată deCharles DarwinIstvaacuten zice că cea mai dezvoltată specie e capabilă de subordonareaalteia Eu zic că cea mai dezvoltată specie e cea mai fericită(Presupunacircnd că nu e necesar să definim fericirea pentru că ea estesecretatăsub formă de hormoni)Totu-i despre shopping Pentru mine nu-i important ce contează pentru cineva dar cacirct timp pierde cineva dacă icircncearcă magazinul ăsta Pentru Istvaacuten par opuicuță dulce proastă pentru că mă tulbur prin exersatul obiceiurilor meleDar eu cred că puicuțele proaste și dulci sunt alea care se chinuiesc să aduneuna din cele 10 sau 15 cele mai mari colecții de produse dinNINfactoryNe strigă Frații Mici Ce drăguț Romanii ne-ar fi numitbarbari Dar romani nu mai există deloc corect Și cuvacircntulbarbar nu mai icircnseamnă nimic Onoare e un fapt istoricIndienii sunt doar copii și delfinii sunt animale Și coincidențăeste cătoți sunt puternici Și toată lumea e nevinovată pacircnă cacircnd cel mai deșteptdintre noi se simte vinovat Și acei oameni cacircștigăNu trebuie să fie o coincidență să vezi că suntemcontrolațide o macircnă de tacirclhari și hoți care au fost cărați pe Nintildea Pinta in Santa Maria icircntr-o

imensă anarhie icircmpotrivaIndieiCopii

Devenind om

Probabil mogoče peut-ecirctre dacă eram un icircnger če bi bila icircnger que sijrsquoeacutetais ange da sam anđeoar fi fost mai ușor pentru mine să mă icircnțeleg bi se lažje shajalo il serait plusfacile pour moi agrave vivrebilo bi puno jednostavnije in razumelo et agrave comprendre i razumljivije să icircnțeleg și dacăeram uman ali če bi bila človek ou si jrsquoeacutetais homme ali nisamVreau să știu totultotul despre mine despre tine despre toți oamenii care vor trăidespre trubaduri icircngropațiVreau să vorbesc toate limbile și să discut cu fiecareființă umană icircn fiecare noapteVreau să mă culc cu fiecare bărbat fiecare femeie vreau să mergpe fiecare cărare pe care ritualurilede la marginea drumului nu au fost făcutede mulțimile de trecători morțiVreau să mă icircntorc printre copii și printre familiile delfinilor darchiar icircnainte de asta vreausă reflectez la lucruri dintr-un punct de vedere raționalfacem dragoste cu inimile noastre ca și cum eles-ar icircntinde dincolo de jumătatea PămacircntuluiVreau să mă contrazic cu mine și să devin acel gen de omcare este necesar să fiucorespunzător o persoană a multor direcții capabilă să meargă icircn orice papucicare sunt la icircndemacircnă uitacircndu-se prin ai mei și ai tăi ochi icircn vreo clopotniță ori icircn mijloculpămacircntului sau al cerului dar niciodată al intenției contrare

Vreau să devin uman ca să plec aiurea icircn orice direcție darniciodată spre intenția contrarăPentru că eu fac ceva aici fără să mă concentrez pe bunepe ce sunt sau fac și de ce ceilalți suntcacirct mai bine conectați la decorul ăsta

34

ST

EAUA

11-

122

018

M-am născut și m-am placircns mereu tot timpul luacircndu-măde bună așa ca toțitu șiproblemele taleMi se pare că ar trebui să icircncep să plătesc chirie pentru cămodul icircn care trăiesc nu contribuie cu nimic la comunitateaicircn care stauIartă-mă dar prima dată m-aș ierta pe mine prima

avem nevoie de un argument decent ca să mă pot calmafață de o persoană din nouSă fiu o tipă care poate pleca aiureași doar cacircnd voi fi icircn stare să plec

aprilie 2005

Ea zicea că timpul

Ref timp de 2000 de ani predicatorii ne-au icircnvățat duminicileși viața icircn celelalte zileTestul e aiciși doar cacircteva națiuni tribale știu ziuadoar cacircteva națiuni tribale icircși amintesccă nu putem păcăli Cosmosul ignoracircndu-lcă astăzi e o icircncercare și suntem doar pe jumătate pregătițimama cankarescă Pămacircntul nu are nicio intenție să ne fereascăde așteptaredacăceva va veni sau nudin ce ZICEAM noi că ar fiRef timp de 2000 de ani pastorii ne-au icircnvățat duminicileși viața icircn celelalte zileȘi acum devenim din adolescenți oamenisau nualegerea estea taa meaa ei etcNiciun profesor nu poate ajutaLa icircnceput era cuvacircntulși icircnceputul e gatași acum e timpulpentru acțiuneși prin asta nu mă refer la reduceri de iarnă

ci prin asta mă refercă prin cuvacircntul ORICUM toate icircnțelesurile au fost pierdute icircntre timpof scuuze daisychiar și cu propriii mei ochi nu conteazăparadisul e vacircndut la fiecare colț de stradădacă totul arată ca icircn paradisde ce arde ca naiba

Poţi ieși acum Am ajuns la destinaţie

Noua noastră religieva fi o religie a iubiriildquoși vor fi 2000 de ani de la icircnființareNoi chiar nu suntem rapizinu ne-am făcut temeleși abordarea noastră e clară ca grădina mea primăvara astanoi chiar n-avem timp de lucrurile asteaacum pe bune chiarn-a mai fost vremehttpwww youtubecomwatchv=dPEpSXo8K_Q căcathellipși toate bucățile astea se potrivesc perfecthellip cu a meandash hellippăi destul acum pot locuindash Nu știua zisIcircncearcă

(traducere din limba engleză de Elena Boldor)

35

ST

EAUA

11-

122

018

Valorizatilderi ordmi stilizatilderi Ion Piţoiu

Romanul de autoficțiune Locuri blacircnde pentru Aura a apărut la editura Cartea Romacircnească

icircn acest an Semnată de Horea Poenar cartea se revendică de la un tipar apostolic alcătuind bdquoun memorial al uităriirdquo cu prezențe icircndoliate ale trecu-tului Autorul estetizează vocile subiective icircn stilul Noului Roman Francez personajele fiind recompu-se fenomenologic prin descrierile ornamentate ale obiectelor de tip amintire

Icircntre spațiul conjugat de război și timpul unui montaj al memoriei subiectul romanului include cacircteva punți memorabile povestea lui Matei ndash băia-tul care parcurge taciturn pașii de maturizare scri-sorile adresate figurii parentale autoritare ndash colo-nelul și Medveșan ndash personajul-avatar al scriiturii Colonelul are afinități artistice Medveșan este și un demiurg intelectual iar icircntre cele două tipologii planează diferite personaje biblice sugestive (Toma Andrei Ioachim Paul Pereteatcu etc) Ele nu conlo-cuiesc mereu icircn aceeași coordonată temporală astfel cititorul fiind provocat la un slalom continuu icircntre timpul percepței și cel al prezentificării războ-iul trecacircnd adesea drept un timp auxiliar Per ansam-blu trădarea refugiul și corespondențele mediate ar fi cacircteva din tematicele derivate ale morții Ele se pierd descriptiv icircn roman tocmai pentru a fi regăsite de narativul observațional ndash acesta fiind de altfel modul de expunere pe care Horea Poenar icircl exploatează asumat

Locuri blacircnde pentru Aura se distinge prin rafina-mentul stilistic care prevalează icircn fața arhitecturii construite aproape integral din planuri sinopti-ce Scriitorul mizează pe alăturarea formelor de subiectivism intim multiple personaje reprezen-tacircnd o figură a timpului care completează perso-najul-construct al sinelui Mai mult decacirct atacirct icircntacirclnim la nivelul formei nu un cuprins obișnuit ci mai multe cronologii drept chei de lectură numite bdquoordinirdquo titluri rezumative chiar și o hartă ajută-toare ndash mai exact bagajul de instrumente pentru lectură Didacticismul se reliefează de-a lungul textului prin expunerile și corecturile teoretice (decalogul lecțiilor de scriere sau lectura prin cheia cartografierii) cu privire la receptarea și asimilarea artistică Cacircnd și cacircnd ipostaza de romancier este intenționat icircngreunată de robustețea meditaţiei

filosofice și de non-narativul unui colaj godardian semn că formarea autorului ca romancier face parte dintr-un proces interdisciplinar inedit

Dincolo de preocuparea educativă Horea Poenar se folosește de un icircntreg repertoriu teore-tic asimilat Icircn primul racircnd complexitatea măștilor subiective și intenţionalităţile conștiinţei apar pe parcursul romanului drept supraviețuiri fanto-matice Acestea creează identităţi de paroxism defensiv de unde posibila explicație că metafora centrală pentru care optează autorul este rana (bdquoDe atunci totul a fost aceeași pierdere același doliu Ștergi ceva pierzi ceva și rana rămicircne ca un semnrdquo) Servindu-se de procedee stilistice alternative (scri-sorile cu stiloul sau creionul sunt semnalate cursiv) liniile directoare ale volumului alcătuiesc trei roluri procedurale neutralitatea activă ca restabilire a echilibrului transcendentul sublim pentru obiec-tele afective (fotografii scaune colțuri afective) și pointilismul gestual Fiecare trădează o măiestrie debordantă De altfel pasiunile pentru jazz cine-matografie sau artă contemporană se icircnscriu icircn roman cu prilejul diferitelor asocieri Horea Poenar fiind un connaisseur icircn acest sens

Cacirct privește planul expunerii naraţiunea se construiește cu procedee de juxtapunere care oferă lecturii o tensiune artificială resimţită chiar și la nivelulul subiectului Se mai icircntrepătrund exacer-bări ale sinelui (bdquoscrisul are nevoie de venele melerdquo) cu fragmentări de temporalitate (bdquoo moarte icircntre mine și minerdquo) Icircn planul autoficţiunii Locuri blacircnde pentru Aura este și un rețetar de maturație Dialogul apare sub intimitatea percepţiei dislocările subiec-tului și lentoarea naraţiunii pretinzacircnd o lectură a ideii nu neapărat a conţinutului operei Șerpuirea de oglindă culoarea revigorantă a unei rame sau mecanismul contemplat al unei pendule fac parte icircn acest mod din viața lucrurilor și procesualitatea icircnrădăcinată a solitudinii

Icircn final ceea ce dăinuie după lectura romanu-lui Locuri blacircnde pentru Aura este o practică de originalizare a vidului Un travelling dislocat plin de substanță documentată viața personajului-su-biect bdquoca un obiect pierdutrdquo și o fracircngere experi-mentală icircn care pretextul obiectivităţii și aparatul narativ predomină

36

ST

EAUA

11-

122

018

A venit timpul re-creathorniei re-generatilderii

Felix Nicolau

Antologia bdquoasamblată computaționalrdquo de către Margento (Raluca Tănăsescu Chris Tănăsescu

Marius Surleac Vaibhav Kesarwani Diana Inkpen) are un titlu bilingv cu deschideri diferite o dată e bdquoUSrdquo Poets Foreign Poets apoi Noi poeți bdquoamericanirdquo poeți străinirdquo Prima oară e accentuată bdquostrăinareardquo a doua oară noutatea Este limpede că volumul apărut la FrACTalia Press icircn 2018 reprezintă un pas mai departe pe calea dezvoltării literaturii digi-tale Cum spune antologatorul icircn Cuvacircnt icircnainte bdquozdrăngăneam și emiteamrdquo adică o atmosferă de atelier-studio specifică trupei Margento mereu icircn schimbare icircn convoluție Creațiile se zămislesc din divagație și ramificație Poemul-graf se extin-de bdquoca pe niște linii de fugă deleuzienerdquo Mașinii de creație deleuziene i se substituie algoritmi și clasificatori computaționali Științele umane digitale pun la treabă matematica informatica și media Interdisciplinaritatea deja se revarsă icircn transdisciplinaritate

Nu se generează doar poezia ci și instrumentele de producție ndash vectori verbali ce au la bază corpu-suri poetice și care reprezintă o icircmbunătățire a vectorilor Glove Punctele de tangență cu metode-le lingvistice sunt multiple Poemul-graf icircnglobea-ză similitudini și confluențe pe care le expandează icircntr-o creație icircn care metoda deține prim-planul bdquoAlgoritmii sunt așadar cele mai bune poeme (in)traductibile ale noastre icircn timp ce aceste poeme sunt cei mai (poli)ritmici algoritmirdquo

Totodată fluența și versatilitatea poemului-graf nu pot fi trăite deplin decacirct asistacircnd cu interes la imprevizibila viață performativă a acestui bdquoperfor-mance integratic-de-compozițional ndash poemul multi- grafrdquo

Poetica operațională ține cont și de teoretizările lui Brian Kim Stefans despre poemele algoritmice Această poetică super-complexă este fundamen-tată pe mai multe moduri de traducere bdquotraducere literară laquotradiționalăraquo atacirct a unor poeme de pagină cacirct și a unora digitale traducere prin aplicarea de algoritmi (echivalenți celor implicați icircn generarea originalului) laquotraduceriiraquo input-ului textual al

originalului traducerea algoritmilor icircn noi algo-ritmi exploracircnd și exploatacircnd date și oportunități improbabile icircn limba țintărdquo Așadar multă știință icircn generarea poeziei din această antologie Propriu-zis efortul este interesant și pentru traductologie implicate fiind metode de ultimă generație Unele traduceri bdquoau fost retraduse icircn engleză și apoi recir-culate prin graf-algoritmii noștri strecuracircnd astfel un laquofatalraquo clinamen romacircnesc icircn această mecanicărdquo

Icircn bdquoPostfațărdquo Ion Bogdan Lefter propune trei chei de lectură După ce remarcă enorma proliferare a tipului de artă practicat de Chris Tănăsescu criti-cul vorbește de un bdquojoc acaparatorrdquo de bdquopolifonie poematicărdquo și de bdquofluxuri verbale juxtapuserdquo Ulteri- or acestui icircnceput promițător care admira aplica-rea teoriei grafului la gacircndirea poetică discursul alunecă icircn (deja) vechea icircncleștare dintre scriitorii de pagină și cei care practică bdquoautorlacirccul on-linerdquo Totuși literatura digitală se referă la un anumit mod de organizare a lecturii iar nu la simplul fapt că cineva icirci scriecitește textele ajutacircndu-se de un ecran Icircn cel mai bun caz digitalii sunt acuzați că reiau experimente dadaiste și suprarealiste icircn cel mai rău caz că sunt niște neaveniți ce apelează la trucuri tehno Orișicacirct satisfacția postfațatorului e că majoritatea autorilor din Antologie sunt bdquode paginărdquo

Poetul digital care deschide antologia este Alan Sondheim Poemul bdquoPlease read-rdquo arată exact cum funcționează icircmbinarea dintre know-how-ul digi-tal și intensitatea lirică bdquoAceste fișiere sunt resturi reziduuri de lucrări mai ample ca Trilby de 35 de minute Imaginile fixe sunt folosite icircn film fișierele mov sunt unite modificate se adaugă sune-tul Complotăm (traducere a lui bdquocolluderdquo nn) icircntre moarte și sex la limita distorsiunii ndash curbura spațiu-timp arde icircmprejurul formelor de teroare și al trupuluirdquo

Graful poemului este redat pe pagină cu legen-da aferentă S-a spus de altfel de mai bine de un deceniu că noua poezie este coding-ul

Un text ca bdquoStacy Doris Poem Automatizatrdquo a fost obținut cu aplicația Botnik plecacircnd de la volumul

37

ST

EAUA

11-

122

018

Paramour al autoarei Rezultatul este surprinzător de bdquonaturalrdquo exact ca un poem bdquode paginărdquo

La fel icircn cazul lui David Jhvae Johnston icircn bdquo1 (fragmente)rdquo unde s-au folosit pentru generare algoritmi Big Data

Colaborarea FunkhouseMargento icircn bdquothorn (o intersecție a runelor GTR icircn limba romacircnă)rdquo a avut ca plecare GTR Language Workbench icircn sensul bdquotraduceriirdquo ulterioare cu varianta beta a GTR icircn rune anglo-saxone După transmutarea icircn rune scandina-ve s-a purces la cea de-a treia etapă a bdquotraduceriirdquo icircn engleză și romacircnă Halocare lumească de Christopher Funkhouser via Pyprose via Margento a plecat de la bdquooriginalerdquo generate cu programul Pyprose al lui Charles O Hartman bdquotradusrdquo prin iterații cu același program și apoi tradus tradițional icircn romacircnă

Traducerea prin programe mă duce volens nolens cu gacircndul la bdquotraducereardquo caragialescă de fapt o transmutare prin re-creație și o bdquotrădarerdquo Un caz foarte interesant este textul Mariei Mencia (bdquopoegraveMe qui a trAverRseacute lrsquoatlantiquErdquo) unde s-a plecat de la bdquotraducereardquo sursă (versiunea fran-ceză a textului rdquoHow My Grandfather Became Part of This Storyrdquo) Textul a fost re-generat ca mezostih (o formă bdquoinventatărdquo și utilizată de John Cage ndash icircnrudită cu diastihul lui Jackson Mac Low ndash și transferată icircn mediul digital de mIEKAL aND și alții) Mezostihul de aici este dublu și a implicat

o serie de constracircngeri sursă de convergențe surprinzătoare

Erudiția lui Chris Tănăsescu icircn domeniul poetici-lor este monstruoasă Eforturile lui creative ne arată că dacă ne-am dorit o lume informatizată atunci trebuie să tragem ultimele consecințe Arta a fost permeată și reformulată de noile instrumente de generare de creierele virtuale Rezultatele nu sunt deloc dezamăgitoare oricacircr ar stracircmba din nas unii tradiționaliști Dovadă un fragment din textul Johannei Drucker bdquoEcoLaLia selecție ne-naturală ndash condusă procedural Startrdquo bdquoAutomatele se icircnmul-țesc Apar sinistre figuri canibalice dintru-nceput Memele morfo zoice se divid și conduc pămacircntul Restart Zvacircrlugele canibale conduc pămacircntul Proto-memele se icircnmulțesc icircntr-o stare primordi-ală Condițiile inițiale divid pămacircntul Automatele icircși fac de cap Totul este haos și combinații primor-diale Memele celulare icircși automatizează condițiile de start Cacircmpul de entropie generează pămacircntul Organismele de primă generație cad și se ridică din nou Strigătele lor se aud toată noapteardquo

Impresia este că privim la microscop creația unui alt univers hic et nunc

Noi poeți bdquoamericanirdquo poeți străini (antologie asamblată computațional) bdquoUSrdquo Poets Foreign Poets (a computationally

assembled anthology) București Editura frACTalia 2018

Transilvania din cuvinte 1918-2018 Antologie dedicată Cen- tenarului Marii Uniri ediția a doua adăugită și revizuită are un

număr aproape dublu de pagini față de cea dintacirci ediție Despre ce este această nouă ediție și care este rostul ei explică Irina Petraș (realizatoarea acestui proiect) icircn Nota care deschide volumul pe care o inserăm aici

bdquoTransilvania din cuvinte e continuarea firească a Clujului din cuvinte dar şi a Clujului din poveşti a Clujului din legende a Lu- minii din cuvinte a albumului 100 de ani de viaţă literară tran-silvanăhellip Toate antologii pe care le-am gacircndit şi editat din 2005 pacircnă astăzi (pot fi răsfoite pe site-ul wwwuniuneascriito- rilor-filialaclujro la secţiunea Editoriale) Viaţa literară la Cluj va avea anul viitor cacircnd Filiala clujeană icircmplineşte 70 de ani de exis- tenţă o ediţie aniversară ndash Viaţa literară transilvană icircn ima- gini Pentru ediţia a doua din Transilvania din cuvinte am reţinut din precedenta eseurile studiile memoriile evocările aşadar textele cele mai apropiate de subiectul aniversării centenare şi le-am adăugat altele pe aceeaşi temă Scrise de scriitori socio- logi istorici etnologi ele readuc icircn actualitate detalii importante din istoria noastră şi puncte de vedere competente şi ferme Am păstrat şi o secţiune de evocări mai pronunţat sentimentale Calde mulţumiri tuturor celor care au contribuit ndash cu texte fotografii documente ndash la buna alcătuire a acestei cărţi de istorie şi literaturărdquo

38

ST

EAUA

11-

122

018

La icircmplinirea celor optzeci de ani Mircea Braga este aniversat icircn lumea literară prin două volume de eseuri impresii și amintiri Mircea Braga

icircn mijlocul utopiei culturale asumate (Editura Aeternitas 2018) sub coordonarea Dianei Cacircmpan și Festschrift Mircea Braga ndash 80 (Editura Aeternitas 2018) coordonatori Gabriela Chiciudean și Cristina Matilda Vănoagă O aducere aminte și un omagiu din partea prietenilor a cole-gilor ori a unor foști studenți față de cel care le-a fost le este apropiat ori maestru și mai cuprinzător poate spus icircn sintagma unuia dintre ei bdquoființa-de-culturărdquo alături de care au crescut

Icircn spatele caracterului omagial și a numelui căruia i se adresează relevanța celor două volume constă icircn a fi conturat un portret biografic afectiv și o schemă a recepției critice a scrierilor celui aniversat După cum se poate ghici volumele sunt incomplete și nesimetrice dar cu atacirct mai sugestive icircn a arăta tocmai spațiile icircn care figurii celui omagiat i se găsește o justificare icircn interiorul unei idei ori tradiții culturale Icircn cazul lui Mircea Braga așa cum reiese din textele semnate de coordonatorii celor două volume relevanța nu e icircn a fi scris despre clasici tradiționaliști ori despre Nietzsche despre geografiile literare ori despre rolul criticului ci icircn icircncercarea și reușita de-a se desprinde de o abordare bdquomumificatoarerdquo a literaturii și a privi icircn funcție de o evoluție a sensibilității estetice

Dacă primul volum este icircn totalitate bdquocu și despre Mircea Bragardquo sub semnul afirmației că a crede icircncă icircn supremația prin cultură nu e depar-te de privirea unui utopist cel de-al doilea cuprinde și o secțiune de literatură plus studii cu tematică liberă care urmează tocmai imboldul critic al profesorului Mircea Braga icircnscriindu-se icircntr-o revizitare a unor cărări umblate dar cu niște pași ai contemporaneității ai lumii de acum

80

texte de E A Rus

aniversare Mircea Braga

39

ST

EAUA

11-

122

018

Prin volumul dedicat modelului său Liviu Rusu Adevăr și valoare (Editura Școala Ardeleană 2018) Vasile Voia poartă un dialog

icircn scris cu ideile și valorile celui care i-a fost profesor Icircncepute și structurate sub forma unei monografii scrierile despre Liviu Rusu de la considerațiile estetice ale acestuia icircn general și ale poeziei popu-lare romacircnești icircn particular ale raporturilor dintre lirica lui Eminescu și filosofia lui Schopenhauer ori a reconsiderării importanței lui Maiorescu la preocupările de factură comparatistă capătă treptat prin prisma raportării aspectul unor scrieri icircn spiritul lui Liviu Rusu icircn care ideile acestuia din urmă nu sunt doar obiectul unor comentarii și repoziționări critice ci devin suportul unor noi posibile demersuri Caracterului polemic al profesorului i-a luat locul modestia discursivă a discipolului

Intersecții comparatiste contemporane Studii dedicate profesorului Vasile Voia (Editura Școala Ardeleană 2018) volum coordonat de Mihaela Ursa adună nu mai puțin de douăzeci și nouă de eseuri studii recenzii și evocări ale unor bdquocomparatiști romacircni contempo-ranirdquo Făcacircnd abstracție de structura volumului două sunt articula-țiile majore și de interes icircn domeniul disciplinei pe care le surprinde colecția de față O dată perspectiva a ceea ce icircnseamnă literatura comparată istoria metodologia și scopul ei corpusul principal constituindu-se icircn jurul scrierilor lui Vasile Voia Icircn al doilea racircnd există și demersuri cu direcții diferite iar icircntr-o a treia secțiune studiile propriu-zis literare care prin obiectul lor nu mai propun o dezbatere a disciplinei dar sunt produsul unor gacircndiri și perspective asumate drept comparatiste

80Vasile Voia

40

ST

EAUA

11-

122

018

Julian Barnes ordmi bdquosentimentul sfacircrordmituluirdquo

Virgil Stanciu

Romancier esenţialmente citadin Julian Barnes a știut să imprime prozei sale o turnură expe-

rimentală aderacircnd tacit la premisa formulată de John Barth cum că toate poveștile au fost deja scrise iar creatorilor de ficţiune nu le rămacircne decacirct să le rescrie dacă este posibil icircn cheie ironică Sau icircn ultima perioadă pe un ton elegiac Rescrierea la Barnes merge de la recompunerea biografiilor (a lui Flaubert icircn cel mai celebru roman al său Papagalul lui Flaubert a lui Arthur Conan Doyle icircn Arthur amp George) la propunerea unor macroviziuni inedite asupra istorei (The History of the World in 10 frac12 Chapters) sau a organizării statale și sociale (England England) Icircntre ele scurte romane despre viaţa suburbiilor și a tinerimii londoneze (Metroland Before She Met Me etc) scrise cu sensibilitate la detaliu și cu fină analiză psihologică Aria tematică preferată și frecventată de Julian Barnes rămacircne aceeași icircn toate scrierile sale icircntrebări esenţiale și existenţiale despre viaţă și moarte realitate și vis uitare și rememorare istorie și prezent Cărţile sunt construite cu economie și precizie (reverenţă icircn faţa autorului preferat Gustave Flaubert) icircntr-un stil de o mare forţă evocatoare Frazele scurte și icircncărcate de semnificaţie ale lui Barnes au impac-tul versului liric tonul este perfect adecvat subiec-tului Pe deasupra impresionează logica riguroasă a scriitorului capacitatea sa de a relaţiona faptele iscusinţa cu care icircntoarce pe faţă și pe dos inciden-te situaţii sau stări icircnfăţișacircndu-le icircn plenitudinea semnificaţiei lor

După moartea soţiei sale Pat Kavannagh (care i-a slujit de muză dar și de agent literar și prim critic) o atmosferă [bdquomoodrdquo] sumbră icircnvăluie cele mai recente scrieri ale lui Julian Barnes Dovada sunt Nothing to Be Afraid Of cu abordarea intelectuală a fenomenului morţii nuvelele din Puls și romanul scurt The Sense of an Ending laureat cu Man Booker Prize icircn 2011 Obsesia sfacircrșitului plutește peste toate aceste scrieri ca un linţoliu (ea a existat dar mai bine echilibrată de alt fel de ingrediente și icircn romanele precedente dacă ne gacircndim bunăoară la tribulaţiile lui Geoffrey Braithwaite naratorul din

Papagalul lui Flaubert după dispariţia partenerei sale de viaţă) Și icircn aceste scrieri găsim icircnsă cu toată morbiditatea lor icircntrepătrunderea dintre real și imaginar nevoia acută de a rearanja perspectiva asupra istoriei dorinţa de a descoperi autenticita-tea existenţei de a elucida misterele trecutului

După un necaracteristic roman politic The Noise of Time (2016) ilustracircnd ndash prin recursul la icircncă o ficţiune biografică viaţa compozitorului rus D Șostakovici ndash conflictul dintre spiritul creator și strivitoarea putere sovietică totalitară (geniul și tiranul) Julian Barnes revine la tematica oarecum minoră icircn orice caz preocupată icircntr-un grad mai icircnalt de destinul personal și psihologia individului din microromanele susmenţionate cu The Only Story (2018) de curacircnd publicat și icircntr-o versiune romacircnească datorată unui traducător priceput și bun cunoscător al universului lui Barnes Este un roman despre viaţă și moarte despre trăirea plenară a fiecărei ore despre puţinele bucurii ale unei existenţe despre efectul amorţitor al trece-rii timpului despre retrospecţie introspecţie și rememorare care conduc inevitabil spre o rese-tare a datelor și o nouă interpretare posibilă a lor Canalizată dinspre prezent icircnspre trecut icircmpletind persoana icircntacirci reportericească adresarea directă și ich-erzahlung-ul proza din acest roman face posibilă compararea lui Barnes cu Ian McEwan (contemporanul dar nu și rivalul său de vreme ce scrie atacirct de diferit) cel din ultima secţiune a roma-nului Atonement (Ispășire) Este de fapt o istorisire de dragoste destul de originală Icircn concepţia lui Barnes orice om are icircn viaţa sa o singură poveste pe aceea a adevăratei iubiri generatoare de extaz fericire tristeţe și durere autentice bdquoCei mai mulţi dintre noirdquo ndash spune naratorul lui Barnes ndash bdquoau de spus o singură poveste Asta nu icircnseamnă că ni se icircntacircmplă un singur lucru icircn viaţă ndash se petrec nenumărate icircntacircmplări pe care le transformăm icircn nenumărate povești Icircnsă una singură contează cu adevărat pe una singură merită pacircnă la urmă s-o spuirdquo (p 11) Dar imediat vin și precizările auto-rului treaz și responsabil bdquoDacă asta e singura ta

PUN

CTE

CA

RDIN

ALE

41

ST

EAUA

11-

122

018

poveste [] icircnseamnă că ai spus-o și ai tot spus-o cel mai des deși ai făcut-o ca icircn cazul de faţă numai pentru tine De aici și icircntrebarea următoare oare repovestirile astea te aduc din ce icircn ce mai aproape sau te icircndepărtează din ce icircn ce mai mult de cele icircntacircmplate Nu prea știu Un mod de a verifica ar fi dacă pe măsură ce trec anii ieși mai bine sau mai rău din poveste Dacă ieși mai rău s-ar putea să icircnsemne că ești mai sincer Există pe de altă parte pericolul să devii antieroic cacircnd privești icircn urmă faptul că te arăţi icircntr-o lumină mai proastă decacirct cea reală poate fi o formă de laudă de sine Așa că va trebui să fiu foarte atentrdquo(p 12) Un plan de strategie narativă in nuce combinacircnd elementele compoziţionale cu gacircndirea de ordin metanarativ

Unica poveste a acestui bărbat acum icircnaintat icircn vacircrstă narator homodiegetic pe numele său Paul (dezmierdat bdquoCasey Paulrdquo icircntrucacirct pentru femeie este un fel de studiu de caz) icircncepe icircntr-o localita-te din apropierea Londrei cam cu cincizeci de ani icircn urmă adică prin 1960 La clubul de tenis unde este acceptat ca membru provizoriu o cunoaște pe doamna Susan Macleod considerabil mai vacircrst-nică decacirct el de care se icircndrăgostește inescapabil după un scurt flirt icircn care ea icircl cam joacă pe degete E o femeie experimentată icircn amor iar Barnes descrie cu delicateţe și cu oarecare duioșie atuurile și micile stratageme cu care icircl icircnrobește pe Paul Acesta devine un fel de prieten al familiei avacircnd o prezenţă asiduă icircn casa Macleod și fiind acceptat de soţul lui Susan Gordon un personaj taciturn și ciufut cu o psihologie indescifrabilă dedat uneori la răbufniri de ciudă și violenţă Pe Casey Paul icircl preocupă deontologia iubirii icircn aceeași măsură icircn care analizează aspectele morale etice și sociale ale acesteia și diferenţele icircntre concepţia despre amor a generaţiei sale și a generaţiei părinţilor bdquoAm fost icircmpreună ndash și vreau să spun chiar sbquoicircmpreunărsquo ndash cam zece sau doisprezece ani icircn funcţie de momentul cacircnd icircncepi să numeri și de cel cacircnd te oprești din numărat Iar anii aceia au coincis cu ceea ce ziarelor le plăcea să numească Revoluţia Sexuală un timp al [ ] plăcerilor imediate și al legăturilor libere și fără conștiinţa vinovăţiei cacircnd desfracircul profund și ușurătatea sentimentală ajunseseră la ordinea zilei Prin urmare aţi putea spune că relaţia mea cu Susan s-a dovedit la fel de jignitoare pentru normele noi și vechirdquo (p 69) După vreo trei ani eroul lui Barnes icircși părăsește părinţii cu toată deza-probarea acestora iar Susan icircși părăsește bărbatul Se stabilesc la Londra bdquoAm rămas icircmpreună ndash adică sub același acoperiș ndash zece ani sau ceva mai mult După aceea am continuat s-o văd regulat Icircn ultimii ani ceva mai rar Cacircnd a murit cu cacircţiva

ani icircn urmă a trebuit să accept că partea cea mai vitală a vieţii mele se icircncheiaserdquo (p 112) Se icircntacircm-plă lucruri esenţiale divorţul ei icircnfruntări fizice cu Gordon Macleod icircncercări de rupere a vrăjii cufundări icircn stupoarea alcoolică Vocea anonimă a moralistului anonim icircl previne bdquoAi douăzeci de ani și ești complet nepregătit pentru o asemenea situaţie [ ] Ești pe cont propriu Icircncă nu ai teorii despre viaţă icirci cunoști doar cacircteva plăceri și dureri Cu toate acestea crezi mai departe icircn iubire și icircn ce poate să facă icircn felul cum poate să transforme o viaţă ba chiar vieţile a doi oameni Crezi icircn invul-nerabilitatea iubirii icircn tenacitatea ei icircn capacita-tea ei de-a icircnvinge orice adversar De fapt asta e singura ta teorie despre viaţă [] deocamdatărdquo (p 159) Legătura celor doi continuă dar iubirea nu mai este pasională Casey Paul icircnvaţă că există sex bun și sex prost dar constată că al lui este un sex trist Are și o idilă cu o femeie de vacircrsta sa Paula care icirci va deveni ulterior confidentă Susan intră icircntr-o depresie profundă se internează de multe ori cade icircn patima beţiei Gordon Macleod moare Susan decade tot mai mult fizic și psihic pacircnă la inevitabilul sfacircrșit amar care icircnseamnă totuși o eliberare pentru Casey Paul

Singura poveste este și o meditaţie despre timp și memorie precum și o ilustrare a cuvintelor lui Samuel Johnson folosite de Julian Barnes drept motto bdquoRoman o povestioară icircn general de iubirerdquo

Julian Barnes Singura poveste traducere din limba engleză de Radu Paraschivescu București Editura

Nemira 2018

PUN

CTE

CA

RDIN

ALE

42

ST

EAUA

11-

122

018

Rezidenthorna

IULIA PANAtildeSe pregătea să coboare din tren Dintr-un drum

din care nu s-ar fi oprit niciodată atras de magnetismul unei traiectorii necunoscute Oare unde se opresc șinele de tren Călătorea de multe nopți căci zilele le icircnșiruise icircn carnetul de notițe iar nopțile icircl icircnsoțeau icircntr-o desfătare comună prin tubulatura timpului

Dar ce tren Ar fi trăit toată viața icircn comparti-mentul lui protejat ca icircntr-o burtă mare metalică și alunecoasă Se definea ca un călător perfect icircn propriile-i povești nescrise icircncă Tocmai citise icircntr-o revistă un studiu cum că icircn icircntreaga lui viață omul consumă șase ani visacircnd S-a gacircndit o clipă să le trimită un text pe care l-ar fi icircnceput așa (să-i contrazică) bdquoToată viața mea e un vis icircn visrdquo

S-a dezmeticit brusc cu bagajele lacircngă el A coboracirct din tren trezit de propria-i voce care icircntre-ba unde se află Pe coridor cineva i-a strigat ca un răspuns telepatic Chatham

Peronul era foarte curat Vreo doi oameni și un copil dar ce copil Soarele de pe cer icircl luase icircn vizor

Nimic nu icircl stacircnjenea nici azuriul cerului cu nori mari de melană pe care dacă aripi ar fi avut și-ar fi culcat capul obosit nici lipsa țigărilor Tot timpul icircl avea ocupat cu sine deși icircn sinea lui mai avea un loc doar pentru o mică ființă vie care să-i umble la sertărașele secrete Căra după el un sac marinăresc cu haine și o geantă ciudată din piele groasă pătrățoasă ca de mecanic icircn care se icircngră-mădeau fără să se suporte obiecte de igienă cărți caietul de notițe și multe foi amestecate Ce avea să se icircntacircmple icircn acea zi nu fusese prevestit cu nimic nici măcar incidentul din gară unde dăduse nas icircn nas cu acel copil Un copil de o uracircțenie nemaiicircn-tacirclnită cu o figură ce-i rămase pe retină ca neuita-tul abțibild de pe geamul trenului pe care icircl citești mereu icircntrebacircndu-te la ce folosește

Așa era și copilul pericoloso sporgersi piele și os de porțelan Prin pielea albă și icircntinsă puteai admira striațiile și fibrele mușchilor siajul

sacircngelui prin vene sau capilare și chiar osatura icircncă icircn formare L-a privit ca la microscop studiindu-i pigmenții tegumentul curiozitatea lui reflectacircn-du-se icircn retina translucidă

I-a zacircmbit ștrengărește să atenueze felul icircn care se uitase la el nepermis de mult dar copilul se repe-zise brusc cu ochii lui transparenți și icircnlăcrimați spre un adult Barbatul și-a icircntors brusc privirea era un albinos autentic pe care Daniel l-a salutat icircn fugă cu un zacircmbet icircncremenit Acum se simțea deraiat icircn micul orășel ca un vagon desprins de garnitură un vagon plutitor pe șinele ca două brațe de racircuri Trenul oprise lin ca o șoaptă pe buza unui pahar cu apă icircn minuscula gară cu o clădire de lemn verde ce-i amintea de jocul Monopoly și pierderile de active ce-i făceau mai tot timpul un gol imens icircn visteria de hacircrtie Acum plutea cu buzunarul gol de-adevăratelea dar convins că va reuși imediat să-și găsească un loc de dormit ieftin poate chiar gratis Viața lui se consumase pacircnă icircn clipa de față ca un scenariu scris de un debutant (optimist) icircn non-fiction story

Geanta grea icirci icircnroși palma macircinii drepte Se gacircndea să nu facă cumva o icircntindere muscula-ră mai avea de scris și icircn seara asta destul ca să scape de deadline Cămașa mov pe talie icirci sublinia suplețea era o rămășiță a trecutului ușor estom-pat dar glorios de manechin Era manechin de cămăși Prezenta doar cămăși pentru că nu avea icircnălțimea regulamentară pentru jocul pe podium Asta icirci icircntărise totuși stima de sine se știa atrăgă-tor și icirci adusese și un stoc de cămăși icircn garderobă Pe sub pacircnza mulată bicepșii dansau la fiecare mișcare și venele umflate pompau icircn trupul tacircnăr sacircnge amestecat și pasional Moștenirea era dublă mama sacircrboaică tatăl italian un cocktail de tip Casanova Avea trăsăturile creole o mustăcioa-ră și spracircncenele conturate ochii migdalați un sex-appeal căruia cu greu i s-ar fi rezistat

Icircn cale i-a ieșit primul bar din oraș o raritate nu mai văzuse așa ceva Ursul alb icircmpăiat de la intra-re icircl icircntacircmpină cu o gură largă și cu un șir de dinți deja icircngălbeniți de timp aproape putrezi Alături o chiuvetă veche de o sută de ani pusă icircn vitrină dintr-un motiv de neexplicat poate doar valoarea ei sentimentală să-l fi determinat pe proprietar să o posteze pe suportul de marmură ca pe un obiect de mare preț S-a așezat pe un scaun icircnalt din lemn și a cerut sec o bere Și-a rotit ochii un tur de scanare și marcare de teritoriu I-au sclipit și a mulțumit amabil tinerei barmane deși ea nu i-a prea surprins mișcarea mustăcioarei din pricina ochelarilor cu dioptrii adacircnci care icirci cuprindeau jumătate din față De altfel blondă ochi albaștri tipic americancă Ce

43

ST

EAUA

11-

122

018

prozatilde

curios icircn bar erau multe prea multe rafturi cu cărți Cărțile icirci provocau o stare oarecum confuză pornită din icircncricircncenarea cu care nu reușise să-și publice decacirct o plachetă de versuri și aceea pe banii lui Visa la cartea vieții ndash un roman la care scria de-o veșnicie paginile păreau curpinse de farmece voodoo cum reușea să icircnchege un capitol jumătate dintre ele se autoștergeau din computer doar cacircteva rezistau Ăsta era motivul pentru care veșnic avea foi carne-țele și caiete pe care icircși continua pedeapsa divină adnotacircnd idei icircntacircmplări și cel mai des poeme triste și romantice Auzise de poemul bdquoagrippardquo un poem lung semi-autobiografic și electronic al lui William Gibson bdquoprofetul icircntunecatrdquo al cyberpunk-ului unul din scriitorii lui preferați Gibson scrisese poemul despre natura eterică a amintirilor și icircl publicase pe o dischetă de 3 12 inch ce se auto-distrugea pe măsură ce se afișa textul pe computer Icircl marcase profund și icirci icircntărise și mai mult ideea de a avansa o teorie a poemelor-fantomă Pentru el fiecare icircncercare era o neputință dureroasă Și totuși reuși-se ceva impresionase un om și acesta icircl acreditase Acum se zărea un nou icircnceput

Undeva la cacircțiva kilometri exista o rezidență literară Daniel știa că acolo trebuia să ajungă acolo icirci era locul dar venise cu o săptămacircnă icircnain-te din motive sentimentale Cu un an icircn urmă icircn orașul lui cunoscuse o americancă O sunase și ea foarte relaxată icircl invitase acum la ea icircnsă ajuns la destinație descoperise că primise o adresă falsă Ei ce nașpa A suferit cinci minute apoi gacircndul lui s-a icircndreptat spre supraviețuire ce să facă Deja se obișnuise cu toate categoriile de oameni Prin el sentimentele se scurgeau odată cu sacircngele icircl hrăneau apoi avea nevoie de altele mai intense capabile de inspirație A plătit berea a macircncat pe furiș o cireașă luată de pe buza unui pahar de cocktail golit de cineva cu cacircteva clipe icircnainte A respirat și și-a icircndreptat ținuta zacircmbind cu privi-rea eliberată de tristețea mărturisirilor mentale și icircnhămat la cele două genți a salutat barmana și ursul alb Ați văzut filmele lui David Lynch Orașul acesta putea fi decorul unui nou film O singură stradă icircncremenită icircntr-un timp atacirct de personal că nu ai mai fi icircntacirclnit nicăieri așa ceva Magazine pline de praf de parcă nimeni nu le mai călcase pragul și case parcă mute și surde nelocuite de o veșnicie Doar două copile mulțumeau nu știu cui strigacircnd thanks ndash poate unor stafii vizibile doar pentru ele icircn goana lor pe biciclete Ce bizar oameni nu erau sau poate nu-i vedea el Iar s-a icircntrebat unde mă aflu și-a mai citit biletul de tren icircncă o dată Era ok scria Chatham ăsta era orașul așa era scris și pe pancarta de la intrare

Se lăsă ușor pe marginea trotuarului respiracircnd adacircnc ca la un atac de panică Poate chiar avea un atac de panică Nu era doar oboseala și greutatea genților purtate de două zile icircntregi prin aeropor-turi și gări Dar nu-l stacircnjenea nimic Trase aer adacircnc icircn piept icircn lipsa unei mult dorite țigări

ndash Ești bine auzi icircn spatele lui un glas tipic american

ndash Mda Caut un hotel ieftin unde să dorm vreo cacircteva zile

ndash Ești cu ceva treabă pe aiciPacircnă să-i răspundă individului care părea un om

normal văzu ceva de-a dreptul neobișnuit Acesta purta după el icircntr-o lesă bătută cu pietricele sclipi-toare un cacircine da dar icircmpăiat Picioarele-i tocite arătau că fusese plimbat icircn starea asta mai mult decacirct trăise

ndash M-ați putea ajuta bacircigui icircn loc de altceva Nu cunosc orașul

Cu o privire seacă omul se icircntoarse și din mișcarea ușor bruscă icircmpăiatul se răsuci și ateriză pe o parte Daniel icircncremeni

ndash E un hotel mai sus pe partea dreaptă icircn fața teatrului cinematograf icirci aruncă omul vorbele aplecat peste cacircinele mumie din care ieșea un soi de praf amestecat cu ceva fire de păr

Simți un val de greață ce-i apăsa stomacul ndash Să vă ajut icircngacircnă slab abia perceptibil ca și

cum gacircndul i-ar fi ieșit ușor pe gură fără aprobarendash La ce Nu vezi că am un cacircine cu mine Nu

sunt neajutorat cacircinele hmm se icircntoarse pe cele patru picioare și mai că și lătra sau era un lătrat pe undeva icircn depărtare omul ridică brusc aparatul de fotografiat de la gacirct și-l fotografie cu gesturi sigure de fotoreporter Icircl luă prin surprindere dar frica icircl țintuise și cu greu aproape icircn slow-motion reuși să-și miște un picior apoi pe celălalt dar cu privirea și racircnjetul exact ca la pozat

Se depărtă icircncet cu spatele cu pași mici privind la ciudatul tandem Clipi de cacircteva ori și apoi se icircntoarse și urmări linia străzii principale a orașului un bdquobulevardrdquo de circa un kilometru

44

ST

EAUA

11-

122

018

Pe malul racircului Hudson apusul e un spectacol iar Daniel intră icircn raza roșiatică a apusului exact icircn dreptul micului hotel icircncă bine conservat

Ușa se deschise atacirct doar cacirct să pășească și neașteptat un bărbat arătos icircl icircntacircmpină

ndash Bine ați venit icircn minunatul Chathamndash Bine v-am găsit zise Daniel icircncacircntat de primi-

re dar brusc icircși schimbă zacircmbetul icircntr-o grimasăTot holul hotelului era plin de animale și oameni

icircmpăiați Ah nu numai animalele erau icircmpăiate oamenii erau așa de bătracircni icircncacirct păreau icircmpăiați

Stracircnse din ochii să se obișnuiască cu lumina filtrată de ferestrele mici cu zăbrele deși icircn lobby era și un luminator icircn tavan din care lumina se scurgea fin peste obiectele vechi

ndash Doriți să ședeți la noi ndash Cam cacirct costă o cameră aș vrea să stau cacircteva

zile Sunt icircn trecere spre Eden ar fi vrut să spună dar icircși icircnghiți vorba

ndash Ah suntem cel mai bun loc pentru tranzit avem chiar o ofertă specială pentru călători ca tine Și prețul este spunem noi pe măsură

ndash Adică Daniel ridică și din spracircnceană și din mustăcioară știa că așa cucerește pe oricine

ndash Avem două variante 30 de dolari pe noapte camera single sau 15 dolari pe noapte icircntr-o cameră icircmpărțită cu altcineva

ndash Oh calculă repede și icircși dădu seama că nu prea s-ar fi descurcat

ndash Dar ceva de lucru aș putea găsi pe aici Pacircnă mă hotărăsc cu camera

Domnul acela avea cel mai frumos costum pe care icircl văzuse pacircnă atunci doar că era prea vintage pentru el Parcă citind-i gacircndurile acesta icircși scutu-ră o scamă imaginară și icircși prinse cele două revere icircnguste și aproape teatral rosti

ndash La ce vă pricepeți dumneavoastră stimate călător

ndash Păi știți eu sunt scriitor Aș putea să scriu la un ziar local sau să comentez la radio să vă scriu niște texte pentru reclame sau să vă gestionez pagina de facebook dacă aveți zise Daniel tără-gănacircndu-și ultimele cuvinte gacircndindu-se dacă nu cumva a exagerat cu facebook-ul

ndash Hmmm Dragă domnule orașul acesta poate nu ați aflat dar este un oraș plin de scriitori

Poate vreți să citiți monografia orașului și certificările de Guinness Book orașul care a avut cele mai multe mori și fabrici de hacircrtie știți cacircte Cincizeci Și avem cinci ziare locale și două reviste literare trei posturi de radio probabil și ceva revis-te pentru copii Evident că veți găsi ceva de făcut

Părea că nu aude bine părea că e icircntr-o nuvelă citită demult cacircnd sf-ul era la modă

ndash Voi lua o cameră de 15 dolari știți vin din Europa șihellip

ndash De unde Din Europa Mai există acest conti-nent auzi o femeie icircmpăiată vorbind

ndash E o glumăndash Nu nu e glumă Eu am fost reporter de război

spuse bătracircna și din gură icirci ieși o bulă de aer ca un balonaș de spumă Nu s-a scufundat

Daniel se frecă la ochi unde nimerise Mai bine să iasă afară la aer să respire

Dar ușa hmm ușa hotelului unde e Simți un elevator invizibil care-l ridică icircn aer odată cu privirea bătracircnei și a stimabilului domn presupus recepționer al hotelului De sus aproape de cer altfel arăta holul hotelului era sclipitor n-ar fi știut cum să explice asta dar așa simțea și din plin o uriașă relaxare

[fragment]

Urcă icircn vagon cacircțiva posibili călători guralivi pe unii icirci clatină anii adunați icircn mădulare

greutatea bagajelor vorbesc tare șușotesc se icircmbrățișează unii coboară grabnic Vagonul se umple rămacircn totuși locuri libere Printre ultimii intră un bărbos icircmbrăcat cu cămașă crem apreta-tă la gulerul căreia scacircnteiază un fluture viu fixat cu bold cu costum maro impecabil cu pantalonii călcați ireproșabil ale căror dungi prelungi par lame de baionetă Pantofii ascuțiți sunt din piele de căprioară aceeași culoare au șosetele lui și cercelul din urechea dreaptă Trufaș duce pe umărul stacircng un sac icircnnegrit de vremea care sălăsluiește icircn el

Pășește liniștit pacircnă la mijlocul vagonului apoi se rotește lent icircn jurul propriei axe să se convin-gă cei prezenți că dragii lui pantaloni sunt rupți icircn fund cum icircl obligă moda nouă mai precis

Singuratildetatea din vagon

MIRCEA IOAN CASIMCEA

45

ST

EAUA

11-

122

018

jumătate este cusută icircn cacircteva locuri cu sfoară cealaltă jumătate lipsește cu desăvacircrșire Cade cu fesele pe pardoseala curată se vaită de efectele minore ale căzăturii Brusc murmură un cacircntec fără cuvinte tandru dă la iveală din sac o broas-că țestoasă și doi șoareci albi dolofani Broasca țestoasă icircși scoate capul apoi picioarele de sub scutul carapacei icircși leagănă capul cu neașteptat șiretlic icircn ritmul icircn care stăpacircnul elegant icircncepe un cacircntec vesel susținut de limba vioaie icircnvacircrtită icircn gură lipită ritmic de cerul gurii Lovește hotăracirct icircn poditura vagonului și cacircntă dezinvolt bdquohellip arama veche tabla veche foarfeci veche cuțituri veche zdranganele fandosele ale stricam ale reparam coada la căței puneam sculă la voi toți dregeam schimbamrdquo

Cacircntecul continuă fără cuvinte personajul rămacircne pe locul de sine stabilit Chelnerul trenu-lui vine dinspre vagonul-restaurant ține ferm cu două macircini tava uriașă plină cu pungi pungulițe cești un papagal care oferă oricui un bilețel cu text indescifrabil despre viitorul fiecărui curios Pacircnă la urmă bilețelele acoperă spațiul dintre banchete Chelnerul zăbovește lacircngă bărbosul aflat jos ridică ușor tava cu ambele macircini și sare destins peste acest bărbat liniștit și peste animalele neliniștite Bărbatul cu tava nu este asaltat de onorata clien-telă motiv să plece spre următorul vagon care de fapt nu se zărește Bărbatul elegant scutură sacul din el erupe miros grețos icircși acoperă capul cu sacul și izbucnește icircn hohote de placircns

Călătorii emit semnale de nerăbdare Plutește zumzet neliniștit un telefon mobil urlă și se apropie de buzele unei doamne tinere Buzele se deslipesc icircn strigăte daaa da-dahellip simu da-dahellip daaahellip lărilehellip da-da-daa niicihellip ha-ha-ha ohellip ohohellip ho-ho cacircțihellip cacircțihellip ioi-ioi daahellip superhellip peste golplinhellip mișto cu superhellip peste hellip glu-gluhellip peste super haaahellip daa-da cacircrhellip cacircr ho-ha-da daaa ho-da cacircr-cohellip oleu siigurhellip ioi mai mult ca superhellip ooh pacircrhellip ha da-da-dahellip pacircrlit ziceamhellipdaa lionți uiu-iuhellip cacircrlionțihellipsiihellipda-da-dahellipdacirchellip

Un tacircnăr are cabluri icircn urechi pe genunchi sălășluiește laptopul deschis și citește cu glas tare Lumea se icircmparte icircn două de aceea se icircndoiește Lumea icircși croiește drumul și se icircndoiește fiindcă drumul e o punte care balansează Pe punte crește iarbă deasă iarba se revarsă icircn altă iarbă icircntr-un nefertil orizont

Elegantul domn vacircră animăluțele icircn sac și se retrage spre capătul vagonului eu privesc conster-nat și amuzat totodată turul jalnic al pantalonilor săi impecabili Pe plafonul vagonului stă lipită o femeie filiformă o doamnă cu pălărie albă cu

bluză icircn carouri cu fustă scurtă cu chiloți albi mai lungi decacirct minijupa Sub brațul stacircng stracircn-ge o poșetuță De după o banchetă iese anevoie un june zacircmbăreț semnalizează cu macircinile cu mușchii faciali cu privirea că totul este icircn ordine Icircși aruncă privirea icircn sus și o icircndeamnă pe doamnă icircn patru limbi să vină lacircngă el Ela tuca ghilburda vino-n coace idi suda Doamna coboară liniștită și zacircmbește la racircndu-i El așează pe jos un teanc de cărți ea le amestecă anevoie flăcăul se prăpădește de racircs și după un timp de suspans icirci atrage atenția că obiectele sunt pentru cititori nu pentru Popa Prostu După această precizare doamna răsfoiește smerită o carte o icircnchide sărută prima copertă și o stracircnge la piept El racircde afirmă că nu mai ține minte literele Ea scoate din poșetuță un creion chimic și o coală de hacircrtie se icircntind amacircndoi pe burtă ea icircși albăstrește limba cu creionul și icircl ajută astfel să-și amintească alfabetul

Doi tineri băiat și fată ușor trecuți de adoles-cență așteaptă fericirea pe o banchetă Nu au răbdare de aceea dau din coate caută cu palmele cu degetele El constată plăcut surprins că domni-șoara nu are sutien Jean Jacques Rousseau afirmă din Secolul Luminilor că fericirea unui individ normal se manifestă prin efortul de a-i face feri-ciți pe alții pe aceia care au nevoie cu adevătat de această stare admirabilă Părerile sunt icircmpărțite

O doamnă și un domn din preajma mea sufi-cient de spilcuiți au tăcut tot timpul tac icircn conti-nuare Domnul o privește icircncruntat pe aceea care este convinsă că vorbește la telefon Doamna de alături despre care eu cred că este soția domnu-lui dă capul pe spate și clipește de cacircteva ori Zgomotul roților se amplifică mecanicul fracircnează trenul staționează icircntr-o gară mică pe frontispiciul căreia un bec aprins inutil indică un carton alb pe care este menționat numele gării cu vopsea albă Fără importanță Apare conductorul și icircntreabă răstit cine coboară aici unde trenul nu are oprire dar a oprit totuși Un călător se ridică icircn picioare face un pas lateral și icircnalță picioarele pe racircnd să le

prozatilde

46

ST

EAUA

11-

122

018

dezmorțească icircși scutură antebrațele icircși masează coatele Conductorul fluieră trenul pornește și curge icircncet roțile zguduie șinele obosite Abia acum conductorul se furișează din vagon

Un tacircnăr bărbos cu ciurlan pe cap icircn loc de păr dă buzna icircn vagon și icircl tamponează cu rea credin-ță pe cel care icircși dezmorțește oasele icircn spațiul de trecere Se așează icircn fața mea și strigă

ndash Căscăunii Sunt niște gonflabili Nu mai circul cu huiduma asta numită de tine și de mine trenhellipVoi vedea După o pauză scurtă mi se adresează liniștit Mă domnule spovedește-te mie Cu ce-ai greșit să te așezi aicihellip pe locul ăsta Cu ce ai greșit

Eu icircmi icircnvălui fața cu boarea naivității zacircmbesc icircl privesc cu duioșie el icircntinde macircna stacircngă și așează palma moale pe umărul meu drept Cel cu laptopul pe genunchi și cu cablurile icircn urechi citește iarăși cu glas tare Omenirea nu se reduce la oameni Nici lumea nu se oprește la lumea asta Toți și toate evoluează spre icircncotro Mai scrie aici Tristețea devine balena sinucigașă din oceanul numit suflet Tacircnărul face pauză tușește icnit icircn final izbucnește icircn racircs Aaauzi Onomatopeele sunt maimuțele din vocabular Pricep eu că voca-bularul este vorbirea omului daa asteahellip aleahellip onoma-tohellip pe elehellip Asta icircmi place Convingerea boului este că el poartă doar jugul și că acesta trage plugulhellip Icircmi place plugul că are coarne ca boul

Bărbosul cu ciurlan pe cap icircși retrage lin palma de pe umărul meu icircmi mulțumește reverențios și glăsu-iește fără să se adreseze cuiva Tocmai am trecut pe la ministrul Zăronihellip Heehellip I-am cerut pămacircnt de două ori pămacircnt Pricepi icircntreabă pe nimeni proba-bil un personaj imaginat de el Dacă pricepi starea de fapt se petrece așahellip Cam așa O rază de suprafață rotundă și pămacircnt mult adus icircn căruța cu boi Să tot icircnalțe pălmașii pămacircntul cu tălpile să-l bătătoreas-că movilă macircndră și trainică să clădească Auzi Ia auziți Movilă de o sută de pași cu trepte și cu turlă Icircnțelegi De-acolo să privesc cum vin extratereștrii să anunț satele cacircnd sosesc eihellip Auzi Ascultă aici Petru Bumbac care adus-a groaza-n țară s-a zburlit rău de tot așa că domnul Zăroni a fost retrogradat urgent cu semnătură icircn regulă L-a hurducat amar-nic și l-a vărsat oblu-n grajdul de unde l-a-nălțat icircnainte Numai că n-a mai fost șef grăjdarilor

Domnul și doamna din apropiere continuă să tacă Periodic el oftează scracircșnește din dinți tușește ostentativ icircnghite icircn sec Doamna zacircmbeș-te și murmură cacircteva cuvinte din cacircntecul Dor de mamă auzit de la Făracircmiță Lambru Nicio frunză nu-i amară Ca mama de-a doua oară Domnul de alături zice cacircteva cuvinte din cacircntecul Șaraiman Drumul ți l-aș pietrui Tot cu flori și cu safiu Să

nu vii prea tacircrziu Ea icircl icircntrerupe șoptindu-i că-i este foame el trage tacticos dintre picioarele lui o traistă icircn burduhanul căreia se află pungi pline de multe mărimi și culori Patru palme se afundă icircn săculeț pungile se rostogolesc șușotesc cacircnd sunt scoase la lumină plesnesc bunătăți se revarsă icircn palme uscate apoi cu sfială icircn cele două guri larg deschise Maxilarele devin racircșnițe limba ndash harnic mestecău La picioarele lor pungile devastate se adună icircn grămezi acoperă două zone ale podelei firimiturile se icircmprăștie cu voioșie

După ce golesc traista domnul o scutură griju-liu o icircnfășoară scrupulos și o aruncă plictisit peste pungile schilodite Doamna ridică macircinile la verti-cală satisfăcută de macircncarea icircngurgitată cască și cacircntă două versuri ale ei pe o melodie din folclorul muzical Moșule te-aș icircntrebaAi să-mi dai să beau ceva Domnul racircde cu importanță pocnește din degetele ambelor macircini apoi dă la iveală altă traistă din care scoate un pet de mărime mijlocie cu lichid colorat desface atent dopul și icircn timp ce oferă sticla doamnei cacircntă mai mult recită Și ne-om face-un bordeieș Din crenguțe de cireșhellip Eu străin și tu străin Icircn bordei să ne iubim Doamna coboară macircinile la orizontală cuprinde cu ambele palme sticla plină o stracircnge să nu alunece de aceea lichid colorat se revarsă peste bluza icircnflorată motiv să se tacircnguie icircn cacircntec Din ochi negri lăcrima Din guriță-așa zicea Oof Doamne Doamnehellip Pătrunsă de ciudă stropește padimentul soarbe fără poftă și firește cacircntă Foaie verde nucă seacă Macircine toți recruții pleacă Domnul răspunde solemn Și mă duc și mă tot duc Pacircnă la izvor sub nuc E momen-tul cacircnd se ridică grăbit și pleacă la WC

Cel cu ciurlanul pe cap se placircnge că pacircnă la urmă nu i-a fost icircmplinită dorința că Zăroni este un păcălici fără fundament Se adresează doamnei care s-a descălțat de sandale și stă cu tălpile goale pe grămada de pungi mototolite

ndash Cu dumneata s-a icircndurat Ți-a făcut domnursquo Zăroni movilă

Doamna ridică umerii nu-l ia icircn seamă El continuă

ndash Da mie nu-mi trebuie movilă de pungihellip Marțienii nu se zăresc de pe movila de pungihellip Nici piticii din Piticonia

Celălalt domn se icircntoarce de la WC legănat de clătinatul vagonului cacircntă bine dispus murmură tainic Doamna lovește cu călcacirciul gol grămada de pungi și punguțe unele se icircmprăștie doamna icircl icircntreabă pe cel cu barbă și ciurlan cu chip de om ce dorește Domnul ei expiră satisfăcut și icircntreabă la racircndu-i sorbind-o din priviri

ndash Ce vrea

47

ST

EAUA

11-

122

018

ndash Nu știu ce vrea de la mine se oțărăște eaDomnul răspunde solemn cu abisală seninătatendash Parcă nu știi ce dorește un bărbat vacircnjosndash O Neofilule Neogrăbitulendash Zăroni m-a trădat M-a trădat Zăroni icircn

beneficiul vostruDoamnei icirci tremură zulufii de aceea izbucneștendash Mai lasă-l icircn pace pe acela Ce ai cu el A fost

deștept scos de la grajdurile lui Grozahellip Bumbac cum icirci spui fiindcă adus-a bumbac din America pentru romacircni

Doamna se hotărăște să tacă zacircmbetul de pe față se metamorfozează icircn spasm pleoapele se zbat necontrolate globii oculari revarsă privire deznădăjduită Strigăt tenebros dezlănțuie buzele ei uscate adunate icircntr-un țugui stracircmb

ndash M-a lăsat fără veste supapa numităhellipndash Șiiii icircntreabă el grijuliundash Și strigă ea disperatăIcircși lipește spatele de spetează inspiră icircndelung

și după ce expiră domol exclamă uimităndash Și gatahellip Nu ți-e rușine să-ntrebi Hai cu

mine să ajung unde trebuiehellipPleacă amacircndoi ea pășește dizgrațios Icircn capul

acoperit cu ciurlani se icircnfierbacircntă cacircțiva neuroni eveniment care-l determină pe bărbatul vacircnjos să icircnhațe poșeta singuratică și să o dosească icircntre două geamantane aflate pe poliță

ndash Pst icirci avertizează pe cei de față Dacă suflați ceva icircl oblig pe Zăroni să vă afurisească și să vă bage la grajduri Gata

La icircntoarcere doamna suspină După ce se așează pe locul ei se lamentează

ndash N-am mai fost icircn lume fără chiloți din tinerețehellip Racircde și oftează ultimul oftat icircl transfor-mă icircn icnet Privește icircmprejur vacircră degetele ambe-lor macircini sub fesele bucălate prompt se avacircntă icircn picioare icircși cuprinde mijlocul cu palmele Unde-i poșeta icircntreabă cu disperare Unde-i poșeta mea care am lăsat-o aici Chiar aici

Trenul oprește icircntre stații apare conductorul și icircntreabă dacă este cineva care a uitat să coboare la gara prin care haidamacul cu roți a trecut fără să oprească

prozatilde

48

ST

EAUA

11-

122

018

Prin FICT despre mai multe RomacircniiEmil Adrian Rus

Nu mai e de mult un fapt care să surprindă rit- murile și liniile de tensiune ale fiecărei ediții ale

Festivalului Internațional de Carte Transilvania se simt și sunt trăite icircn funcție de invitații și oaspeții săi iar icircn așteptarea fiecărui an fireasca icircntrebare care survi-ne imediat icircn mintea avizatului și a pasionatului de lectură este pe cine vom mai icircntacirclni și asculta acum

De această dată majoritatea celor care și-au dat icircntacirclnire icircn vechea așezare de pe Someș au fost scriitori romacircni plecați icircn exil de bunăvoie sau siliți să o facă icircn timpul perioadei comuniste sau postdecembriste și scriitori din diaspora Invitații Basarab Nicolescu Bujor Nedelcovici Petre Răileanu Virgil Tănase Sebastian Reichmann Andrei Vieru Alexandra Medrea Horea Porumb (Franța) Ion Taloș Gheorghe Săsărman Eugen Cojocaru (Germania) Leo Butnaru Liliana Armașu Gheorghe Calamanciuc (Republica Moldova) Mircea Măran Eugen Boieru Mihai Gherghel (Serbia) Paul Gabor (Spania) Grigore Arbore (Italia) Vasile Tăracircțeanu (Ucraina) Mihai Șteț (Marea Britanie) Icircntorși iată icircn ceas festiv de Centenar pentru a da glas unei Romacircnii a lor sau care a fost a lor a acelei Romacircnii de peste și privită dinspre hotare poate pe alocuri icircncă și a noastră Despre bdquoRomacircnia meardquo adică a lor și Romacircnia noastră cea pe care au părăsit-o și cea pe care o regăsesc cu prilejul fiecărei (re)icircntoarceri s-a pus interogația de bilanț și ce a mai rămas din ea De fel lipsită de retorică mulți i-au găsit un răspuns

cu o voce hotăracirctă și cu greutatea cuvintelor tăioase la care am adăuga fiindcă ne-ar plăcea să credem că așa și este un regret ascuns Bujor Nedelcovici unul dintre ultimii autori ai exilului bdquoAsta nu mai e Romacircnia meardquo Reacția de altfel nu singulară exis-tacircnd și nuanțe completări și bineicircnțeles diferențe a lăsat totuși să plutească impresia că nici icircn cetatea literaturii lucrurile la modul idealist nu mai sunt de mult cum ne-am fi dorit să fie că și acest avanpost al unei Romacircnii icircn care ar trebui să existe bdquoun singur corp și un singur suflet icircn care toți nervii și toate suspinele vibrează unul către altulrdquo nădejdea lui Hasdeu pare tot mai făracircmițat și nu icircn lipsa celor capabili și icircndreptățiți să-l țină departe de o astfel de soartă ci mai degrabă a unui spirit comun care să unească dacă nu cel puțin să prilejuiască icircntacirclnirea

FICT 2018

Catherine Lovey

49

ST

EAUA

11-

122

018

bdquoRe-unim Romacircnia prin culturărdquo de la istorisi-rile personale și proiecte literare și pacircnă la starea literaturii și a limbii romacircne din exil și diaspora precum și a rememorării unor figuri emblematice ale acestor spații a fost astfel prilejul unor teme de discuție icircntre invitații de onoare ai FICT icircn care două Romacircnii au icircncercat să se caute și să se re-găsească Cultura numitorul lor comun o expresie a timpului și a prefacerilor istoriei ultimelor noastre decenii s-a arătat sensibilizată prin referiri mai mult sau mai puțin voalate și la situația actuală a Romacircniei noas-tre Pentru același Nedelcovici Monica Lovinescu prin emisiunile ținute la Radio Europa Liberă era parte a Romacircniei sale iar Basarab Nicolescu la finalul unei prelegeri despre icircntacirclnirile literare din Franța ținute de Leonid Arcade sau Mircea Eliade atrăgea atenția necesității unei cercetări riguroase a manuscriselor lăsate de autorii exilului icircn vederea unei integrări icircn raport cu literatura din țară

O prezență aparte sau două perspective asupra Romacircniei noastre literare prin ochii altora a consti-tuit-o și participarea traducătorilor icircn limba ebraică ai Antologiei poeziei Echinox Apa stracircnsă-n căușul palmei Moshe B Itzhaki și Paul Farkaș precum și cea a lui Jean Poncet traducătorul operei poetice a lui Lucian Blaga icircn limba franceză ocazie cu care a fost lansată ediția bilingvă a volumului Icircn marea trecere Dans le grand passage

Catherine Lovey și Jean-Franccedilois Haas doi scri-itori elvețieni de limbă franceză au vorbit despre o literatură a oamenilor simpli capabilă icircnsă să seducă icircn timp ce scriitorul portughez Gonccedilalo Tavares a pledat pentru o nouă perspectivă asupra ideilor și o reconsiderare a discursului iar italianul Giancarlo Sturloni a atras icircncă o dată atenția asupra influenței nefaste a omului asupra mediului

Poate mai mult decacirct icircn anii anteriori cacircnd pentru public doar două trei nume erau emblema sub care se lansa și se desfășura festivalul ediția din acest an a FICT dedicată Centenarului Marii Uniri a arătat că există icircncă o nevoie acută de dialog și de mediere a unuia cu privire la bdquoRomacircnia meardquo adică a noastră

Despre limitele limbajului și luciditate Cu Gonccedilalo M Tavares

la FICT Andrei Zamfirescu

Icircn octombrie 2018 icircn cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) un

public variat (de la academicieni la amatori bdquocivilirdquo de literatură deopotrivă) a avut șansa să petreacă o oră și jumătate icircn compania eminentului scriitor portughez invitat de onoare al ediției din 2018

Gonccedilalo Manuel Tavares De la debutul acestuia (la icircnceputul mileniului) și pacircnă astăzi operele sale au ajuns să fie citite consacrate și vehiculate pe mapamond fiind traduse icircn zeci de limbi O astfel de traducere icircn limba romacircnă a celui mai recent volum Enciclopedia (apărut la Editura

Jean-Franccedilois Haas

50

ST

EAUA

11-

122

018

Școala Ardeleană icircn colecția Longseller) a consti-tuit motivația principală a realizării evenimentului de săptămacircna trecută După apusul soarelui cu un entuziast bdquotrăiască Portugaliardquo conferința a demarat cu decernarea unui premiu din partea organizatorilor dedicat contribuției aduse de Tavares literaturii de rang mondial Traducătoarea volumului proaspăt apărut Corina Nuțu a fost cea care a prezentat succint tematica stilistică a operelor lui Tavares punctacircnd caracterul lor hacirctru erudit și absurd un triptic volatil de trăsături aflat sub semnul unui ludism omniprezent

Potențialii cititori au fost avertizați cu blacircndețe că romanele lui Tavares cunosc o abundență de trimiteri atacirct la opere literare și filozofice ale trecu-tului icircndepărtat cacirct și la propriile-i volume anteri-oare scriitorul portughez nesfiindu-se să icircl provoa-ce constant pe cititor să icircși părăsească zona de confort Pentru restul serii Tavares a fost invitat să ia cuvacircntul și să intre icircn dialog cu eseistul și filosoful Aurel Codoban schimbul de icircntrebări și răspunsuri fiind tradus de Simona Popa și Veronica Manole Descris de interlocutorul său ca un Kafka actual care mizează pe filozofia lui Wittgenstein asemuit stilistic cu Haneke sau von Trier (scriitorul lusitan fiind totodată și producător de filme) Tavares a admis de la bun icircnceput că una dintre principalele sale pasiuni este studierea fenomenului interacțiu-nii dintre literatură și gacircndire Icircn acest sens invitatul

a trasat o paralelă inițială icircntre filosofia occidentală obișnuită să gacircndească și să explice realitatea icircn mod conceptual și filosofia orientală cu preferința sa pentru discursuri explicative narative

Cea din urmă abordare este lesne de intuit cea preferată de scriitor Mica parabolă a absurdității tezelor academice care tratează umorul ironia sau ambiguitatea concomitent evitacircnd icircntrebuințarea lor a stacircrnit racircsete apreciative și totodată a validat schițarea introductivă a portretului unui Tavares non-aristotelic plin de umor și contradicții pe deplin capabil să icircși argumenteze poziția semi-pesimistă (sau semi-optimistă) asupra omului și realității Limitele limbajului sunt icircntr-adevăr limitele lumii lui Tavares iar acest deziderat al lui Wittgenstein pledacircnd pentru libertatea cuvintelor a fost rotunjit și completat de afirmația invitatului potrivit căreia scrisul său e stră-bătut de perpetua icircncercare de a distila și reduce la elemente de bază ideile pe care vrea să le transmită cititorilor săi Dorința estetică cea mai acerbă a auto-rului cristalizată spre final icircntr-o maximă laconică a fost aceea ca fiecare carte să fie precum 100 de grame de luciditate lectura constantă adăugacircnd aproape farmaceutic doze succesive de luciditate icircn ființa cititorului pacircnă ce icircntregul său corp ar deveni ideal pătruns de numinoasa substanță

Sus Gonccedilalo M Tavares icircn această imagine cu Aurel Codoban

51

ST

EAUA

11-

122

018

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia atrage atenția asupra degradării

continue a limbii romacircne și a nivelului de cultură

din spațiul public

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia ca orga-nizație de breaslă a profesioniștilor litera-

turii și moștenitoare a tradiției cultivării limbii romacircne icircși manifestă profunda icircngrijorare față de degradarea continuă a limbii romacircne folosite icircn spațiul public ca și a nivelului cultu-ral general icircn special din partea celor care prin rolul lor social sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni

Limba romacircnă nu este un simplu instru-ment de comunicare Ea este o componentă esențială a identității și un liant al unității nați-onale chiar icircn epocile mai icircndepărtate icircn care statul romacircn nu exista Icircnsă chiar și atunci păturile luminate ale societății s-au preocu-pat de cultivarea limbii preocupare pe care unul dintre precursorii modernității Ienăchiță Văcărescu o echivala cu patriotismul

Limba este de asemenea instrumentul gacircndirii Cineva care vorbește și scrie incorect este puțin probabil să gacircndească bine cu atacirct mai mult cu cacirct incorectitudinea exprimării este primul și cel mai elocvent semn al absen-ței unei culturi corespunzătoare deci al lipsei pregătirii și competenței

Astăzi icircn anul icircn care aniversăm Centenarul Marii Uniri limba romacircnă vorbită și scrisă icircn spațiul public ndash de către politicieni oameni de media bdquovedeterdquo ale divertismentului și alte categorii de persoane cu apariții publice frec-vente ndash a atins un nivel icircngrijorător de scăzut din punctul de vedere al corectitudinii gramati-cale și ortografice ca și al vocabularului utilizat Icircn pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare această degradare este continuă și nu se icircntrevede niciun semn că s-ar opri

Degradarea limbii romacircne vorbite este icircnso-țită și amplificată de o la fel de icircngrijorătoare

prăbușire a nivelului cultural general Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio și televiziune dar și nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil Atacirct prin temele abordate cacirct și prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică exemplul pe care icircl primește societatea romacircnească (icircn primul racircnd tinerii) este descurajant Icircn loc să cultive valorile să ofere repere și modele ndash de care istoria noas-tră ca și prezentul nu duc lipsă ndash viața publică romacircnească oferă contra-exemple ruinătoare moral și dăunătoare intelectual

Cauzele acestor fenomene (de la dezinte-resul față de icircnvățămacircnt la erodarea instituți-ilor) sunt cunoscute Uniunea Scriitorilor din Romacircnia icircși manifestă adacircnca preocupare icircn fața acestor semnale icircngrijorătoare cu privire la starea intelectuală și morală a spațiului public și mai ales față de efectele devastatoa-re icircn timp ale lipsei de reacție icircn fața acestor evoluții negative care periclitează icircnsăși iden-titatea națională Uniunea Scriitorilor icircși expri-mă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor icircn cauză icircntreaga ei experiență culturală pentru corectarea acestei stări de lucruri

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia face un apel la toți actorii vieții publice ca și la institu-țiile care prin natura lor pot contribui la opri-rea degradării limbii și a nivelului cultural să dea dovadă de responsabilitate și să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționa-lități icircnainte ca ele să se transforme icircn adevă-rate obstacole icircn calea funcționării Romacircniei ca stat european modern

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

52

ST

EAUA

11-

122

018

Poezia lui Nicolae Tzone ca ritual de purificare ordmi catildelatildetorie

Florin Balotescu

Cartea lui Nicolae Tzone (sau nicolae tzone dacă vom păstra grafia de pe copertă)

Icircnmormacircntările publicată de editura Vinea icircn 2017 este un corp poematic care se construiește se hrănește și devine accesibil prin ideea de vizi-une Scris cu precizie aflăm la final pe bdquo1 2 și 3 februarie 2016 13h34rdquo completat de 19 ilustrații cu alură expresionistă ale Suzanei Facircntacircnariu volu-mul se constituie ca urmă a unui ritual intim icircn care poetul icircși descrie icircntacirclnirea cu sine cu lumea și cu Dumnezeu sub forma ceremonialului funerar

Ca icircntr-una din dedicațiile sale de autor aflăm că poemul conține bdquoicircnmormacircntări care mă nascrdquo ceea ce trimite spre o descoperire de sine asumată și ca anulare descuamare sau parcurgere a unui traseu invers Icircnmormacircntări și nu icircnmormacircntare căci vom vedea poetul icircl bdquosomeazărdquo pe Icircnsuși Dumnezeu cu aceeași icircndrăzneală ca a lui Iona profetul lui Marin Sorescu cel care spunea bdquosunt ca un Dumnezeu care nu mai poate icircnviardquo bdquodacă și de data aceasta vei icircndrăzni să mă-nvii fără voia mea nu voi mai vorbi niciodată cu tinerdquo (p 34) Structura fragmentară și imaginarul accesat de autor amin-tesc de epitaf și orațiile funebre antice Retorul Menandru din Laodiceea vorbea icircn secolul al IV-lea despre anumiți τόποι locuri sau κεφάλαια capito-le icircn structura unui epitaf γένος (familia) γένεσις (nașterea) φύσις (natura) ndash dacă cel care a murit este tacircnăr epitaful va vorbi despre frumusețea fizică σώματος φύσις iar dacă acesta era un vacircrst-nic erau onorate virtuțile vieții interioare ψυχῆς εὐφυΐα ndash ἀνατροφή (creșterea) παιδεία (educația) ἐπιτηδεύματα (maniera felul de a fi) πράξεις (fapte-le) sau ceea ce omul a icircmplinit pacircnă la vacircrsta matu-rității prin respectarea virtuților cardinale curajul dreptatea temperanța și prudența) τύχη (bdquodarurilerdquo pe care viața i le aduce omului) σύγκρισις (compa-rația) θρῆνος (lamentația) παραμύθια (consolarea) și ἐπίλογος (cf Theodore Chalon Burgess Epideictic Literature Studies in Classical Philology III Chicago 1902 p 120 Menander Rhetor A commentary Edited with translation and commentary by DA Russell and NG Wilson Oxford at The Clarendon

Press 1981 p174 PE Oprea-Călin Cuvacircntarea funebră antică Studiu de caz 2018 Universitatea din București p 22 și urm) Convertite icircntr-un fel de versuri-inscripție găsim și aici cacircteva dintre aceste etape nu ca o mare desfășurare discursivă icircnsă ci ca text care se dorește esențializat sentenți-os implacabil definitiv citim despre descoperirea trupului celui icircnecat despre abluțiune și purificare despre pregătirea icircnmormacircntării ca sărbătoare despre placircngerea care nu va fi doar a omului ci a lui Dumnezeu Icircnsuși

Dacă icircnsă icircn epitaf discursul era către celălalt cu misiunea de a-i icircnsoți sufletul și de a-i lumina amin-tirea icircn textul scris aproape spartan de n tzone după legea regresiunii limbajului spre origini cu versuri fragmentate pacircnă la nivelul sunetelor poetul vorbește de dincolo de viziune tot pentru sine cel de aici El nu pare să experimenteze cacirctuși de puțin stările pe care le va avea bdquodincolordquo așadar nu avem o reprezentare convențională a ceea ce se află dincolo de moarte Găsim icircn schimb un fel de discurs imposibil ca icircn viziunile lui Bacovia raportat la o lume icircn care nu se mai poate schimba nimic icircn care totul rămacircne icircmpietrit icircn afară de sufletul care migrează căutacircnd un fel de anti-topos unde icircși va consuma pentru veșnicie seninătatea chinul sau părăsirea totală Cartea nu pare străină nici de tensiunea dintr-un kaddish dacă nu cumva poetizacircnd am putea spune că e un fragment microscopic recuperat dintr-un manuscris imagi-nar al Divinei Comedii

Nu găsim un Dante aici nici un Vergiliu ci pe un alt poet bdquomai degrabă trist decacirct mortrdquo (p 8) care icircși placircnge ca Iona doar starea pe care prezumtiv o va avea icircn lumea oamenilor Poemul conține o poveste care de fapt la racircndul ei coboară spre ritualuri episoade arhaice și tragice despre bdquoicircnecațirdquo și ființe submerse (bdquopeștii mei frații mei de sub Dunărerdquo p 38-39) dintr-o zonă tainică a vechiului fluviu nu departe de doină nu departe de bocet Dintre bdquoșapte băieți și bărbați morțirdquo vii icircl vor alege pe cel mai frumos o bdquocompetițierdquo stranie post-inițiatică un ritual masculin de castă

53

ST

EAUA

11-

122

018

(bdquonu vrusese soarte să fie icircntre noi moartă niciofemeierdquo p 66) asistată de Dumnezeu icircnsuși icircn ipostaza de tată care icircși placircnge fiul De altfel poemul ar putea foarte bine să fie o intepretare postmodernă a ideii de chenoză ndash golit de propria divinitate Fiul divin devine om deplin care trăiește odată cu moartea și mai ales odată cu placircngerea sa ca mort una dintre cele mai profunde nostalgii ale omului aceea legată de pierderea paradisu-lui Așteptarea mortului care așteaptă bdquovremea votuluirdquo ndash este de fapt ndash așteptarea lui Dumnezeu icircnsuși (fiecare dintre cei șapte are icircn față un coș icircn care va primi darurile ndash poate ca ofrandă către om dar și către bdquoposibilulrdquo Dumnezeu) Discursurile se sparg unul icircn celălalt icircntr-un poem care aduce mai degrabă cu o inscripție menită să răscolească seco-lele măștile poetice rămacircn ambigue iar ipostazele se amestecă icircntocmai cum apele icirci acoperă pe cei ale căror suflete le primesc pentru totdeauna

Citim un poem care se scrie icircntre un ritual de puri-ficare (bdquom-au spălat de nisip și de frunzerdquo p 7) și o călătorie (bdquopornim pe cer icircn toate direcțiile deoda-tărdquo p 104) un poem dublu căci ideea de moarte include și o călătorie dublă spre ale cărei capete sufletul se icircndreaptă imposibil icircn același timp ndash una a celui mort către ceea ce va fi dincolo (un spațiu un vid o altă viață paradisul nimicul) iar alta către ceea ce va fi aici (intracircnd icircntr-o stare posibilă numai așa adică icircn memoria celorlați și astfel devenind simbo-lic una cu ei) Un poem al inscripțiilor și totodată un text enigmatic despre posteritatea poetului despre sunetele inaudibile cuvintele inefabile asocierile imposibile (bdquozgomotul sacircngelui din urechea lui gaugain tăiată icircn urmă cu peste o sută de ani de van gogh[] tot ceea ce beethoven nu a auzit vreo-datărdquo p 36-37) care cu subtile reverențe se icircntoarce spre Nichita Stănescu ale cărui conversații cu icircngerul icircși găsesc răspunsuri iată din nou și aici

Enciclopedia literaturii romacircne vechiAcademia Romacircnă Institutul de Istorie și Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Enciclopedia literaturii romacircne vechi Fundația Națională pentru Știință și Artă Muzeul Național al Literaturii Romacircne București 2018 Cuvacircnt-icircnainte de acad Eugen Simion 1040 pagini cu ilustrații alb-negru și color

Acum o bună jumătate de veac apărea Istoria literaturii romacircne volumul I (1964) Dedicat literaturii populare și literaturii romacircne vechi impresiona prin masivitatea lui ndash lucrările de referință nu erau punctul forte al vremii ndash dar dădea senzația de aisberg căci părea să lase multe lucruri bdquonesplicaterdquo despre un teritoriu destul de arid de puțin frecventat Monumentala Enciclopedie a literaturii romacircne vechi vine să pună lucrurile la locul lor Ea fructifică alte două lucrări de referință și anume Dicţionarul literaturii romacircne de

la origini pacircnă la 1900 (București 1979) și Dicţionarul general al literaturii romacircne (I-VII București 2004-2009) Autorii (Coordonator general Eugen Simion Coordonare și revizie Dan Horia Mazilu Gheorghe Chivu Eugen Pavel Laura Bădescu Autori ndash icirci icircnșir cu regretul că nu am loc pentru a pomeni toate zecile de nume ale celor care au colaborat la formidabila alcătuire Simona Antofi Manuela Anton Laurenţiu Avram Cristina Martha Balinte Laura Bădescu Cristina Bicircrsan Gheorghe Chivu Ioana Costa Bogdan Creţu Alexandru Gafton Alin-Mihai Gherman Svetlana Korolevski Luminiţa Koumlvary Raluca Levonian Silvia Marin-Barutcieff Dan Horia Mazilu G Mihăilă Ileana Mihăilă Gabriel Mihăilescu Cristian Moroianu Eugen Pavel Ioan-Aurel Pop Eugen Simion Algeria Simota Rodica Șuiu Constantin Teodorovici Ioana Vasiloiu Cătălina Velculescu) sunt la curent cu toate discuțiile legate de icircnceputurile literaturii noastre dar aleg soluția rațională bdquode a uni punctul de vedere al istoricului cu acela estetic al criticului literar acceptacircnd toate scrierile semnificative icircntr-un fel sau altul pentru cultura apărută icircn spațiul nostru aflat secole de-a racircndul sub ocupații străinerdquo O exigență motivată prin recurs la criterii de inflexibilă severitate ne-ar sărăci icircn mod nepermis Articolele se opresc nu doar asupra primelor scrieri romacircnești ci și asupra manuscriselor și tipăriturilor de texte religioase icircn limba slavonă asupra traducerilor icircn și din limba latină ori neogreacăProbă de erudiție de pedantă organizare a materialului icircntr-o prezentare grafică extrem de elegantă Enciclopedia pune la dispoziția noastră un veritabil tezaur Cele 500 de articole prezintă personalități opere teme și curente de primă icircnsemnătate pentru cercetarea perioadei (bizantinism baroc iluminism romacircnesc slavonism romanitatendashromacircnitate literatură parenetică oratorică științifică ceremonială cărțile populare etc) O foarte utilă Cronologie de la scrierile lui Filotei de pe la 1400 și pacircnă icircn 2 decembrie 1840 cacircnd bdquoIcircncetează din viață Ioan Bobb autorul primului dicţionar romacircno-maghiaro-latin scris cu litere latine și ortografie etimologizantă Dictionariu rumanesc lateinesc si unguresc (2 vol Cluj 1822-1823)rdquo alături de bibliografia generală și de cea icircnsoțind fiecare articol icircn parte transformă Enciclopedia icircn model de valorificare a moștenirii culturale (Red)

54

ST

EAUA

11-

122

018

autoportret icircn oglinda convexă (32)Gary Soto (n 1952) s-a născut icircn California din părinți aparținacircnd clasei muncitoare De unde și inte-resul pentru portretizarea acestei clase din Statele Unite și Mexic Icircn cele mai bine de douăzeci de titluri pe care le-a publicat Soto

abordează icircntr-un stil direct și plin de intensități situația și problemele etnicității și ale clasei icircntr-un melanj al pierderii și rezistenței al bucuriei și sufe-rinței Personajele poeziilor sale fie ei americani sau hispanici sunt dovada bogăției interioare care se poate manifesta chiar și icircntr-o cultură a sărăciei

Ars poetica sau Mazatlan icircntr-o zi icircn care corpurile sunt purtate spre ţărm

Cadavrul e icircn morgăIar morga e pe strada astaUnde noi așteptăm Omar și cu mineInvizibili pentru taxiuri și pentru catacircriȘi pentru cacircinii adormițiDin icircntunericul gării

Mai devreme am fost la mercadoUnde din puii atacircrnați cu capetele icircn josSe scurgeau picături de sacircnge prin toate găurile(Am cumpărat lămacirci și am făcut fețe acre la portocale)Mai devreme am aruncat cu monedePrin restaurante barosani dinNord pentru că aveam inimile plineIar portofelele niște sandviciuri pentru săracii dansatori

Acum nu mai suntem atacirct de siguriMoartea-i cea care a intrat călare cu valurileIcircn timp ce stăteam cu apa pacircnă la glezneCu spatele spre țărm și cerul era crestatCu alb acolo unde albastrul nu dispăreaMoartea e cadavrul unui omCu brațele icircndoite forțat icircn LCu părul biciuindu-i ochii să nu vadăCu burta lui jumătate din lumea pe care furnica nu se poate cățăra

Nu că nu mai suntem atacirct de siguriCăldura face frunzele copacilor să sclipeascăTaxiurile sunt adormite icircn stații blocateIar copiii cacircndva ocupați cu mingileIcircși mănacircncă tortul de icircnghețată de pe brațe

Adevărul e că vrem să mergem acasăSă dispărem icircn fumul alb al trenuluiȘi să ne trezim miraculosIcircn America Omar icircl icircntreb ți-a ajunsIcircși ridică fața spre mineBate o țigară de degetul mare icircngălbenitȘi aprinde o flacără albastră

Nu nu putem pleca Nu ne-am terminat Icircncă treaba Știu asta Știe și OmarȘi vom coboricirc troncănind precum catacircrii spre țărmVom verifica apa cu vacircrful piciorului și vom intra icircn eaPacircnă cacircnd capetele ne vor sta pe apă icircnvelite icircn apăDacă ne ridicăm dinții noștri vor transmite semnale luminoaseCelor care s-au adunat ndashUn bărbat voinic două mame bătracircne copii și bicicletele lorTrăim Trăim Crabii cu cleștii lor pocnitoriSe icircntrec spre locul pe unde cred ei că vom fi noi purtațiSpre mal cu picioarele icircnainte

Harta

Cacircnd albeața soarelui se stracircnge icircn jurul nostruCa un laț

E amiază iar Molina se ghemuieșteLa umbra schimbătoare a unui leandru

Desface o hartă și cu creionulIcircnnegrește Panama

Icircntr-o vacircnătaieFace puncte de ploaie peste Bogotaacute orașul păianjenilor

Și x-uri icircntr-un lanț muntos care urcăCa un termometru

Peste gardul de piatrăPeste care cei bătracircni nu s-au gacircndit niciodată să treacă

Lima e apăsată de ceațăBrazilia e descacirclcită de racircurile ei

55

ST

EAUA

11-

122

018

Unde apare o macirczgăliturăZăpada și-a brodat răcoarea peste cacircmp

Unde racircul Orinoco o ia spre estSe ivește un nou racircu fără nume

Din cacircmp deschisIar Molina icircl numește locul său de naștere

Avocado Lake

pentru Ben

Un corp se mișcă sub lacul icircntunecat ndashGacirctul e o țeavă pentru apă macircinileSunt cele ale unui copil care se icircntinde după mama sa

Ar putea trece ore icircnainte ca corpul să se ridiceLa suprafață

Și chiar mai mult pacircnă cacircnd corpul e găsitSă sufli aer icircn el e inutil ndashPlămacircnii trebuie storși ca buretelePielița cenușie jupuită ca banda adezivă de pe ochiDegetul răsucit frecat și sărutat

Și acum icircn zori sălciileȚin din nou de cald iar o tacircnărăPe malul de unde un prieten i-a dispărut dedesuptAruncă pietre pe lacPe ceea ce a rămas din el ndashFlegma plutindu-i la suprafațăLa fel cum i-a plutit și viața

traducere și prezentare de Alex Văsieș

56

ST

EAUA

11-

122

018

cronica literară

Ce ne spune istoria

Angelo Mitchievici

Villa Margareta primul roman al Doinei Jela revela un romancier interesat de reconstrucția unei epoci icircnfășurate icircn jurul unui personaj charismatic Cel de-al doilea roman al scriitoarei Efectul fluturelui (Polirom Iași 2018) pro- iectează istoria pe canavaua existenței a două personaje care

emană același fascin al iregularului al unor inten-sități ciocnite de relieful dur bdquoal timpului ce li s-a datrdquo cu sintagma destinal revelatoare a lui Annie Bentoiu Surorile Alexandrina și Tatiana Pantazopol au icircn comun și prezența icircn cadrul echipelor de cerce-tare sociologică inițiate de Dimitrie Gusti un capitol nefrecventat pacircnă astăzi icircn literatura romacircnă Un roman despre școala Gusti Unul despre grupul de cercetători pe care Anton Golopenția i-a condus icircn iarna anului 1941 icircn misiunea dificilă deloc lipsită de riscuri prezente și viitoare cum se va dovedi de a inventaria populația romacircnească pe teritoriile eliberate de sub ocupația sovietică Nicidecum Icircn fapt avem o complicată cronică de familie familia Pantazopol care oferă o vedere icircn secțiune prin istoria particulară a gustiștilor dar și prin cea cu majusculă care a tulburat și resemnificat destinele unei generații intelectuale prodigioase Icircn lista de bios-uri lapidare ale celor optsprezece cercetători pe care naratoarea o prezintă subliniind onest zonele lacunare se regăsește această dinamică imprevizibilă a devenirii cu scurtcircuitele pe care rdquoteroarea istorieirdquo le creează E vorba icircn majorita-tea cazurilor de comuniști sau doar oameni de stacircnga confruntați ulterior cu regimul pe care militantismul sau doar idealismul lor l-a edificat regimul comunist canibalizacircndu-și odraslele Dar chiar dacă nu avem un roman care are ca temă principală școala Gusti cu toate referințele critice și momentele biografice invocate există o atenție privilegiată acordată investigației ramificată icircn patru direcții care se icircntretaie O investigație e

condusă chiar de cercetătorii constituiți icircn echipa coordonată de Anton Golopenția și inițiată de Institutul Central de Statistică echipă din care știm că și-ar fi dorit să facă parte și Tatiana Pantazopol suspectă de activitate legionară O altă investi-gație are caracter strict personal este condusă de Maria Pantazopol și o are icircn vedere pe mama ei Alexandrina Pantazopol și secretele pe care le păstrează cu privire la trecutul ei care include o perioadă de detenție icircn icircnchisorile comuniste urmată de deportarea cu domiciliu forțat departe de fiica sa Ceea ce sporește icircnsă misterul cu privire la propria mamă sunt cacircteva documente disparate descoperite icircntr-un dosar ascuns printre care un desen copilăresc ilustracircnd-o pe mamă o frază ilite-rată a bunicii tardiv alfabetizate un fragment de jurnal anonim și două fotografii mărturie a pogro-mului de la Jilava din noaptea de 26-27 noiembrie 1940 Această istorie de familie poartă marca unei traume pe care investigația nu o exorcizează ci o nuanțează O investigație propriu-zis biografistă o icircntreprinde cercetătoarea Larisa Vartolomei icircn legătură cu Tatiana Pantazopol și ea surprinde angajamentele ideologice obscure patosul unei icircntregi generații intelectuale Supusă torturii icircn arest reușită să evadeze icircn cala unui vapor urmele Tatianei dispar icircn tăcere icircn Occident de unde parvin vagi reflexe ale unei existențe marcate de asemenea de traumă Numai că Larisa Vartolomei este alimentată de o pasiune care transcende neutralitatea necesară cercetării științifice căutacircnd să identifice toate probele icircn măsură s-o desoli-darizeze pe Tatiana de febra criminală a mișcării legionare producătoarea bdquomartirilor sacircngeroșirdquo Ultima investigație este condusă chiar de alter ego-ul naratorial al autoarei icircn roman cea care unește firele celorlalte investigații avacircnd compe-tența jurnalistului de investigație dar și a istori-cului autoinstitituit prin documentare și lecturi substanțiale Rezistența la developare a existenței acestor două surori se sincronizează cu rezistența la developare a istoriei Icircn discuția pe care Paul Ricoeur și Michel de Certeau au avut-o icircn 1983 cu ocazia unei mese rotunde care-i mai cuprindea pe Pierre-Jean Labarriegraverre și Jean Greisch Ricoeur propunea printre temele de discuție și problema eclipsei evenimentului și corelarea sa cu registre de natură diferită Așa cum o afirmă Michel de Certeau bdquoun eveniment nu este ceea ce putem vedea sau ști despre el ci ceea ce el devinerdquo Dacă Ricoeur privilegia relevanța bdquomarilor istoriirdquo Michel

57

ST

EAUA

11-

122

018

de Certeau miza pe bdquoistoriile atomizaterdquo Icircn ceea ce privește recuperarea adevărului istoric cu privire la una dintre cele mai agitate perioade din istoria Romacircniei romanul Doinei Jela aduce icircn tensiune ambele perspective una integratoare și una disper-sată la nivelul subiectivităților angajate icircn efortul de comprehensiune Doina Jela intră icircn miezul acestui metabolism al istoriei prin intermediul unei istorii de familie și surprinde deopotrivă eclipsa evenimentelor trecute prin filtrul atacirctor ideologii și sensibilități contrariate dar și bdquodevenireardquo lor sau cu cuvintele unui alt personaj avizat din roman Nicolas faptul că bdquosemnificațiile ajung din urmă faptul (istoric sn)rdquo Una dintre bdquolecțiilerdquo nemiloase ale istoriei consistă icircn aceea că orice angajament ideologic radical este icircmpins ultimativ spre deri-zoriu grotesc și irelevanță Momentul bdquocomemo- răriirdquo Tatianei Pantazopol icircn contextul martirolo-giei legionare de către grupul de deținuți politici devine revelator icircn acest sens Discursul surorii mai mari Alexandrina Pantazopol stabilește substanța de contrast revelatorul inaderenței la adevărurile incomode ale istoriei Golgota icircnchisorilor comu-niste apare pe fundalul pogromurilor interbelice așa cum cele două fotografii care documentează un fragment genocidar beneficiază de comple-mentul de inocență al desenului copilăresc și al frazei naive a bunicii bdquoNui mai scriețrdquo Toate acestea sunt reproduse autenticist icircn roman și creează un efect puternic

Discursul Alexandrinei Pantazopol care-i oripi-lează pe deținuții politici care-l venerează icircncă pe Căpitan loiali unei cauze pierdute cu o intra-sigență eroică e unul al reconcilierii imposibile icircntre generații icircntre victime și călăi icircntre istorii Tema istoriei ca traumă e profund diseminată icircn romanul Doinei Jela Icircn fond toate aceste căutări conduc la aceleași interogații Ce ne icircnvață istoria Există un adevăr istoric Dacă da posedă acesta virtuți soteriologice Nu avem concluzii dar avem atitudini care decurg din aceste căutări avem o dinamică intensă a intepretării Imprecizia răspun-sului reflexul tatonant ezitant al formulărilor toate polemicile configurează un cacircmp de forțe al romanului cacircmp icircn care sunt imersate personajele lui principale Titlul servește acestui paradox care survine icircn studiul istoriei și icircn oricare din investi-gațiile corelate și anume a icircntrepătrunderii dintre obiectivitate și subiectivitate icircntr-o epistemologie mixtă Efectul fluturelui e o metaforă revelatoare icircn acest sens bătaia unei aripi de fluture undeva icircn Brazilia ar putea declanșa un uragan icircn largul coastelor Japoniei Sunt aici două lucruri esențiale Un eveniment insignifinat pacircnă la imperceptibil

poate genera un efect considerabil avem o inver-sare a raportului de pondere icircntre cauză și efect Pe de altă parte cauza se află foarte departe de efect astfel icircncacirct relația dintre cele două poate fi cu dificultate dacă nu imposibil de detectat Efectul fluturelui ne vorbește icircntr-un fel de fragilitatea de echivocul determinismului icircn studiul istoriei invitacircnd la o reflecție cu privire la hazardul istoriei la ceea ce Nassim Taleb numea tot cu o metaforă o bdquolebădă neagrărdquo Iar lacul preferat pe care aceste bdquolebede negrerdquo se plimbă maiestuos este cel al romanului

Cacircntec pentru generathornia

postmemorieiMarius Conkan

Este firește destul de riscant ca un autor să icircși intituleze volumul Cacircntec de leagăn pentru generația mea icircn contextul icircn care poezia angoasei gravă icircn retorică și conți-nut este tot mai des repudiată ca rest al unor practici estetice (cu o lungă tradiție) care sunt conside-

rate astăzi a fi prea teatrale manieriste vetuste sau incompatibile cu noile configurații ale geografiei socio-culturale O astfel de poezie a angoasei cu toate nuanțele ei traumatice obsesive hiberbolice și uneori individualiste este retrogradată pe de altă parte icircn favoarea unor discursuri și sensibilități mai degrabă construite teoretic și imprumutate liricii recente (din diverse abordări critice) decacirct definitorii prin natura lor

Cosmin Perța a prevăzut și icircși asumă acest risc din moment ce optează icircn Cacircntec de leagăn pentru generația mea (Paralela 45 2018) pentru libertatea și liberalizarea scrisului său renunțacircnd la orice convenție pe care unii sau alții ar valida-o estetic (cu argumentele cacirctorva teorii de icircmprumut care pacircnă la un punct se dovedesc lămuritoare mai ales icircn cazul generației mai tinere de poeți) și mizacircnd pe fluxul incontrolabil (și prin urmare imprevizibil stilistic) al notației memoriei și afectelor Iată cum sună pledoaria autorului pentru poezia codificată

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

58

ST

EAUA

11-

122

018

existențial icircntr-o manieră care conține icircntrucacirctva ADN-ul estetic al Manifestului fracturist din 1998 (fără ca poetul să se revendice icircn vreun fel de la acesta) bdquoCred icircn poezia livrescă sofisticată dar mai mult cred icircn poezia trăită și asumată ca experiență icircn curs de desfășurare E teribil de riscant să scrii astfel poate fi considerat impudic chiar obscen dar nu voi putea eluda niciodată viața din artă deoarece o consider singurul ei ferment autenticrdquo Cosmin Perța nu scrie icircnsă pur și simplu o poezie inseparabilă de viață ori retrasă icircntr-un individua-lism de multe ori impenetrabil ci scrie icircntr-adevăr bdquoo poezie a traumelor și a obsesiilorrdquo (cum este numită pe coperta a IV-a cu un limbaj destul de bdquouzatrdquo critic mai ales icircn ultimele decenii) care conți-ne o puternică icircncărcătură socială deloc neglijabi-lă atunci cacircnd vorbim despre dimensiunea recentă a poeticilor confesive Firește socialul nu a lipsit de pildă din poemele unor autori douămiiști așa cum nu a lipsit nicicacircnd din literatură Icircnsă după o perioadă icircn care poezia generației mai tinere de autori explorează icircn special aspectele infrareale liminale și intermediate ndash inclusiv digital ndash ale exis-tenței (cu o recuzită stilistică pe măsură) o nouă imersiune icircn socio-politic devine tot mai necesară icircn contextul unei Romacircnii care stă sub semnul bdquodepresiei de țarărdquo ca să folosesc un diagnostic icircn jurul căruia gravitează imaginarul Scriisorii către un prieten și icircnapoi către țară volum recent publicat de Ruxandra Cesereanu

Din acest punct de vedere cu toată ironia din titlu Cacircntecul de leagăn pentru generația mea poate fi considerat tocmai manifestul unei gene-rații nu neapărat al unei generații de scriitori cacirct al uneia biologice chiar dacă anumite poeme sinte-tizează icircn mod subtil cacircteva direcții estetice și atitudini specific douămiiste icircn fața ratării morții deziluziei depersonalizării și derivei existențiale (vezi prima parte a cărții intitulată De război) bdquoToți avem momente icircn care ne gacircndim serios și vedem limpede adacircncimea Tuturor ni se face frică icircn fața neputinței a eșecului premeditat a liniei subțiri dintre ceva și nimic Am făcut pentru un experiment o hartă cerebrală și am notat pe mici secțiuni ale creierului aici este locul icircn care icircnvăț să mă bucur aici e locul icircn care placircng aici e locul icircn care vreau să mor repede aici e locul icircn care mă gacircndesc la supraviețuire aici e locul icircn care beau și fumez aici e locul icircn care nu icircnțeleg de ce scriu aici e locul icircn care icircmi pare rău aici e locul icircn care mi-aș fi dorit să fi fost altceva aici e locul icircn care am o casă aici e locul icircn care nu am nimic aici e locul icircn care țin minte primul sărut aici e locul icircn care iubesc aici e locul aici ești tu

Icircntr-o părticică am scris mărunt ilizibil aici e locul icircn care nu o să mă icircntorc niciodată (pp 53-55)

Icircn fond Cosmin Perța a scris manifestul unei generații a bdquopostmemorieirdquo un celebru concept care icircn definiția Mariannei Hirsch descrie bdquorelația dintre generația ulterioară celor care au fost marto-rii unei traume culturale sau colective și experiențe-le celor dinaintea ei experiențe care sunt laquoreamin-titeraquo doar prin intermediul narațiunilor imaginilor și comportamentelor icircn mijlocul cărora generația respectivă a crescut [hellip] Conexiunea postmemori-ei cu trecutul nu este astfel efectiv mediată prin rememorare ci prin proiecția și creația imagina-țieirdquo (t m) Iconografia (post)distopică din prima parte a volumului constituie așadar un construct al postmemoriei așa cum sunt de altfel multe dintre poeticile autorilor douămiiști care au scris despre anxietățile și precaritarea unei societăți icircn tranziție realizacircnd la modul inconștient și o critică a Romacircniei comuniste icircn care au copilărit și pe care au retrăit-o ulterior prin intermediul narațiunilor colective și individuale ale generațiilor anterioare

Icircn ciuda acurateței incisivității și a tonului anxios (adesea ironic) cu care cartografiază o realitate intimă și socială aflată icircn pragul dezastrului Cosmin Perța nu este un practician al ratării ci scrie despre mecanismele de rezistență icircn fața acesteia Fapt care ne conduce treptat spre partea a doua a cărții intitulată De dragoste unde autorul revizitează discursul amoros (uneori icircn cheie parodică) osci-lacircnd icircntre extazul bdquoreicircndrăgostiriirdquo (inclusiv de reali-tatea explorată icircn declinul ei) și conștientizarea unui erotism imposibil Sentimentalismul acestor poeme este (auto)subversiv iar pathosul lor intenționat și asumat deoarece Cosmin Perța nu pare aici adeptul sofisticării afectelor de dragul unor achiziții stilistice la modă Cu toate acestea există uneori icircn volum o neglijență a autorului față de propriul stil fie că vorbim despre asocieri tautologice de imagini despre lungirea inutilă a unor poeme și finalizarea riscantă a altora sau despre naivitatea expresiei Chiar dacă suntem avertizați de către autor că totul este bdquoscris gacircngav infantil și imperfect icircntocmai ca atitudinea noastră intimă icircn fața existențeirdquo asemenea imperfecțiuni puteau fi retușate ca să nu pună icircn umbră pasajele izbutite (și deloc puține) ale volumului cum este acesta bdquoLimbi de soare peste o mare lucioasă și albă ca sarea vorbim despre liniș-te de fapt nu vorbim gesticulăm și liniște nu este niciunde Icircn marea aceasta sticloasă compactă nu s-a născut nicio zeiță Mă uit la marea asta cum m-aș uita la sacircngele meu stracircns icircntr-un lighean liniștit căci despre liniște era vorbardquo (p 71)

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

59

ST

EAUA

11-

122

018

Oricum ar sta lucrurile și oricacirct de drastic ar fi receptat de cei care preferă alte stiluri mai puțin angajate social și existențial Cacircntec de leagăn pentru generația mea este volumul care pavează calea spre poezia de excepție a lui Cosmin Perța

THORNigatilderi la bucatatildeVictor Cubleșan

Numele lui Daniel Moșoiu nu a fost vehiculat prea des icircn discu-țiile despre literatura noastră De altfel aceste omisiuni repetate par să contureze destul de acurat chiar și atitudinea retrasă ndash dar deloc timidă de altfel ndash a autoru-lui clujean Atunci cicircnd e amintit e lăudat Volumul său de debut

Poeme din mers apărut icircn două ediții este unul dintre cele mai solide și convingătoare volume de poezie apărute icircn acei ani (1999) dar a avut parte din nefericire de o circulație restricircnsă Reeditarea din 2012 a venit ca o reparație dar icircntr-un fel părea prea ticircrziu Nu știu dacă Daniel Moșoiu scrie greu dar cu siguranță publică cu o lentoare teribilă Unii ar putea spune chiar că ritmul acesta sincron cu deplasarea ghețarilor i-ar influența fatal receptarea critică Volumul de povestiri de față Țigări umede era aproape gata de acum aproape douăzeci de ani E greu de spus cicirct de radical și-a modificat textele prozatorul dar amintindu-mi de lectura cicirctorva dintre ele icircn manuscris icircmi icircntărește convingerea că diferențele sicircnt mai mult superficiale

Dacă ar fi apărut acum două decade volumul ar fi fost unul de actualitate foarte bine arondat momentului de sficircrșit al anilor nouăzeci Prozele scurte ale lui Daniel Moșoiu sicircnt ancorate icircn finalul comunismului icircn marasmul ordinar al anilor rsquo80 și icircn răbufnirile de strălucire occidentală kitch de entuziasm degringoladă și marasm care au definit anii nouăzeci Atunci ar fi fost o dezbatere a actu-alității Astăzi sicircnt povești din istoria ușor icircndepăr-tată Dar tocmai pentru că și-au pierdut funcția de a fi implicit un punct de dialog asupra cotidianului imediat prozele se văd icircn postura de a funcționa deplin libere ca literatură Capacitatea de a poten-ța o lume de a revitaliza o atmosferă devin defini-torii Iar Daniel Moșoiu icircși onorează cititorii livricircnd texte debordicircnd de vitalitate de nerv capabile să

articuleze din cuvinte un timp care a devenit inac-cesibil icircn afara reicircntoarcerii ghidate sentimental

Poezia lui Daniel Moșoiu este unanim lăudată pentru simplitatea aparentă și inocența jucată sub care se ascunde un stilist exersat Proza sa este foarte aproape de această senzație dar constructiv e dusă mai departe Autorul stăpicircnește foarte bine ritmul narațiunii știind să accelereze să licircncezeas-că să sacadeze controlicircnd permanent tempoul printr-o frazare tăiată la milimetru Lectura devine astfel suplă textul curge cu firescul unei ape vesele de munte iar cititorul neexperimentat pesemne că nici nu icircnțelege de unde vine acea curgere firească O prea pritocită știință a scriiturii dublată pesemne de o intuiție nativă a povestașului icircnnăscut a celui capabil să spună orice fel de istorie oricicirct de insipi-dă ar putea fi fără a pierde o singură clipă atenția asistenței Daniel Moșoiu folosește cuvintele cu parcimonie ceea ce glumind se poate spune că se reflectă și icircn lungimea volumului dar știe să aleagă cu precizie exact materialul de care are nevoie Este genul de autor care din cicircteva fraze reușește o descriere coerentă vie și memorabilă genul de autor care folosește dialogul la maxim exploaticircn-du-l aticirct ca element al narațiunii cicirct și ca element de caracterizare a personajelor ca element de sondare a psihologiei Țigări umede este un volum care include cicircteva texte scrise absolut superb Alți comentatori au găsit modele din Cehov din Hrabal din Groșan etc Modelele există desigur dar icircn mod evident Daniel Moșoiu are maturitatea stilistică care icirci permite să-și configureze propria amprentă personală foarte distinctă foarte percutantă

Un alt palier unde Țigări umede surprinde plăcut este galeria de personaje dezvoltate Prozatorului nu-i place să se includă ca personaj nu-i place să se joace cu variațiuni ale propriei persoane dincolo de vocea naratorială proiecticircndu-se icircn text cel mult ca observator Daniel Moșoiu are vocația creării de personaje modelării de indivizi complecși psiholo-gici Textele sale nu sicircnt o multiplicare de tipolo-gii ci o cartografiere de indivizi distincți Chiar și personajele secundare sau marginale au nuanțe și tușe de finețe De altfel multe dintre povestirile volumului sicircnt susținute aproape exclusiv de psiho-logia personajelor narațiunea fiind dublată de un studiu asupra unui personaj sau unor personaje

Lumea volumului cea pe care reușește să o repună icircn prim-plan este din punctul meu de vedere credi-bilă și umană Prozatorul este de altfel hotăricirct bdquosă spună ceva despre viațăldquo Cu siguranță va fi interesant de urmărit efectul asupra diferitelor generații de cititori icircn funcție de modul icircn care și aceștia percep

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

60

ST

EAUA

11-

122

018

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă aceste contestate episoade din istorie Daniel Moșoiu preferă să se concetreze pe bdquolumea micăldquo cel mai adesea pe personaje cu educație simplă și cu o perce-pție simplistă leviticircnd deasupra momentului dintr-o zonă periferică Este universul cafenelelor boeme al cicircrciumilor populare al birourilor funcționărești este universul acelor oameni care nu s-au fixat foarte bine nici icircn mediul din care provin dar nici nu au reușit să ajungă acolo unde au visat poate să o facă Povestirea care dă și titlul volumului bdquoȚigări umederdquo e o plonjare directă icircn boema anilor rsquo90 evocicircnd cu mare finețe un univers dizolvat icircntre timp icircn comer-cial și subliniind cu finețe o icircntreagă mentalitate și mai ales o icircntreagă atmosferă care nu a mai supra-viețuit decicirct icircn literatură bdquoBilete de papagalrdquo e o odisee cu final agrave la Pavel Dan un drum zigzagat care trasează din penel tabloul Clujului din anii nouăzeci bdquoEști o femeie frumoasărdquo este povestea de dragoste a volumului poate cea mai delicată o icircnticirclnire icircntre el și ea amicircndoi cocliți la marginea societății pierduți aproape icircn mijlocul unei mulțimi triviale și agresive descoperind firesc și salvator iubirea bdquoRevoluția lui Fane Gurăurdquo este o piesă extrem de inteligent scrisă despre nu aticirct Revoluție cicirct despre aceia mulți care au trăit-o indirect

Surprinzător dar cred că icircnticircrzierea la publicare a volumului ar trebui să se icircntoarcă icircn favoarea sa Acum nu mai este doar un potențial pretext de discuții despre actualitate este o sumă de povești foate umane foarte subtile Volumul este unul rafinat o demonstrație de construcție și talent narativ Cu puțin noroc la difuzare și dacă poate autorul nu va mai icircnticircrzia cicircteva decade cu următo-rul volum criticii ar putea icircn fine să recunoască icircn Daniel Moșoiu unul dintre cei mai solizi și valoroși prozatori ai generației sale

Trestie cicircrtitoare

bdquoLeul de aur va micircnca Vițelul de aurrdquopicircnă aici am ajuns cu fragilitatea iluzieipicircnă aici cu principiile tot mai neputincioasezbăticircndu-se ca o bibliotecă icircncuiată ani mulți icircn icircntuneric Nu ne mai rămicircne decicirct să așteptăm două corăbii Ahab una pentru noi una pentru icircndoielile noastredouă corăbii fără icircntoarcere Nu ne mai rămane decicirct să slăvim Vițelul de aur ndash el să ne scoatăla marginea pustieisă despice marea să ne hrănească din nimicsă ne decoreze pentru răzvrătireLeul de aur nu există Doamne măcar o făricircmă de la masa profeților să-mi icircngădui bdquoTot ce nu e aur se va stingeTot ce e sicircngeVa icircnflori icircn alte pădurirdquo Nu ne mai rămicircne decicirct să picirclpicircim picircnă la capătcicircrtitori ca o trestie gicircnditoarefericiți ca un icircnger incult

poezie

Ioan T Morar

61

ST

EAUA

11-

122

018

Tunelul celor 100 de ani de Romacircnia

G Simion

Icircntre atacirctea manifestări de Centenar atacirctea sărbătoriri sub toate formele a celor 100 de ani

și atacirctea proiecte festivaliere părea că lipsește totuși ceva un anumit entuziasm sincer Cum Romacircnia de azi nu este nici pe departe Romacircnia pe care și-ar dori-o mulți dintre cetățenii ei e firesc să lipsească entuziasmul serbării prezen-tului Dar se icircntrevede o nouă formă de entuzi-asm mai ales icircn racircndul generațiilor tinere mai sănătoasă entuziasmul icircnțelegerii O formă mai matură de curiozitate Ca atunci cacircnd vrei să icircnțelegi de ce e așa cum e și simți nevoia să răsfo-iești icircn trecut

E mult E puțin Ce icircnseamnă 100 de ani pentru vacircrsta unei țări Dacă e să-i cacircntărim icircn evenimente cei 100 de ani ai Romacircniei par să atacircrne foarte greu Un final de război mondial

Marea Unire icircncoronarea regelui Ferdinand I la Alba Iulia al Doilea Război Mondial abdicarea regelui Mihai I patru decenii de regim comunist primul romacircn icircn cosmos o revoluție icircn direct la TV Mineriadele apariţia Internetului Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene protestele generate de noile legături create de social media ndash un secol foarte dinamic dacă e să ne uităm de unde am pornit și unde am ajuns Acum toți cei 100 de ani pot fi parcurși icircn cacircteva zeci de metri traversacircnd un tunel al timpului format din zece capsule reprezentacircnd zece decenii situat icircn Cluj-Napoca pe Bulevardul Eroilor Este vorba despre un proiect inedit inițiat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) dar validat prin donații chiar de către comunitate De unde dovada clară a entuziasmului icircnțelegerii

62

ST

EAUA

11-

122

018

Oamenii sunt dispuși să doneze să plătească pentru momente istorice altfel neicircnvățate la școală proaspăt scoase din arhive pentru docu-mente și fotografii văzute pentru prima dată pentru o asumare corectă a trecutului Este și aceasta o formă a unirii Nu macircnă cu macircnă dar macircnă de la macircnă ca să icircnțelegem ce e cu noi Pe scurt a existat ideea unui astfel de proiect Apoi icircn iunie 2018 Asociația bdquoNiște Oamenirdquo (alcătuită din antreprenori și manageri din Cluj) a organizat ediția a șaptea a Sferei Donatorilor din Transilvania un eveniment icircn care donatori individuali sau corporate se (re)unesc pentru a susține icircmpreună proiecte din diverse domenii Unul dintre proiecte a fost proiectul propus de MNIT ndash bdquo10x10 zece decenii de Romacircnia icircn 100 de imaginirdquo Icircn urma contribuțiilor participanți-lor s-a adunat o mare parte din suma necesară proiectului și astfel primind votul pozitiv al comunității s-a și implementat

Piesele au fost selectate pornind de la colecţii-le muzeului dar un real cacircștig a fost colaborarea cu diverși parteneri instituţii muzee biblioteci Agenția de Presă Agerpres București Asociaţia Culturală Minerva din Cluj etc Selecţia pieselor

a fost realizată de echipa de muzeografi ai MNIT care a identificat evenimentele și a stabilit contactele cu partenerii de proiect Icircn nume-roase cazuri evenimentele interesante au fost multiple pentru anumiţi ani Firește că icircn mod subiectiv s-a ales evenimentul cel mai reprezen-tativ pentru care au existat imagini deosebite O mare parte dintre evenimentele alese vizează cu precădere istoria locală și acoperă o paletă largă de subiecte de la destinele unor personalităţi la evenimente de istorie politică economică culturală sportivă și pacircnă la schimbări de natură urbanistică sau instituţionale care și-au pus amprenta asupra orașului Cluj și a Romacircniei icircn general Astfel bdquoexpoziția pe care o propunem aduce icircn faţa trecătorului ndash vizitator nu doar simple imagini ci toată icircncărcătura simbolică și emoţională pe care acestea o poartă mai cu seamă că vorbim despre un trecut recent o isto-rie trăită De aceea nădăjduim că informaţia va fi relevantă pentru preocupările celor care aleg să accepte propunerea noastră și că fiecare icircn parte va regăsi un moment evocat care să-i stacircrnească interesulrdquo (Dr Ioana Gruiță Muzeograf IA PR Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)

63

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Virgil Mihaiu

Periplu 1977

de ieri noapteaorele 24pacircnă acumcacircnd recompun ritualul eternelal spălatului pe dințis-au icircntacircmplatunele faptefosta mea iubitămi-a bacircntuit un vis(memoria laptelui latentăumezindu-ne fără voia noastrăcreierul somnolent)trezit cu greurealizai oripilatcă nu sunt capabil să scriu nimic viabildespre cineva pe care-l iubescfrumosadevărat cum s-ar zice(dex bunicul meula 80 de ani) eventual cu mari sforțăriaș putea compune ceva lizibildespre o pasiune icircnvecinatăfreneticcu ura ndash locuri comuneclarificări pentru mine icircnsumiplatitudinicine nu mai rezistăpoate lua o pauză ndash apoi am plecat la serviciuunde cei din jur făceau tot posibilulsă-mi distrugă iluziile la ieșire icircntacirclnii un amicicirci transcriu numele icircn clarEmil Hurezeanufiindcă huzurul nostrude huhurezi plecați din Horezuse dezlănțuie printreghizdurile fontanelor transilvane

ocolind macircngacircietor statuiașcolii ardeleneurcacircnd treptele tocite ale redacțiilordislocacircnd răceala metalizată a obiectelor autumnaleși din sacircngele fiecărei mele sperăridoresc reconciliereaicircnțelepților și bunilormuzicalilor drepților frumoșilorsă-i ascultadmirativ plin de ferigi caldeimponderabilcu măduva plutindu-mi icircn arboriisub care fiecare joacă din prima copilăriepicta o icoanădar viața se dezvațălagărele n-au dispărutde pe globsateliții se contrazic pe orbiteicircn ziarul die welt apare anunțulGran CanariaDamă brunetă icircl caută pe domnul cu inelde aur care icircn data de 5 O6 le-a șoptit cu jumătatede voce amicilor ce-l icircnsoțeau la Metro-Snack-Bardin Playa del Ingles bdquoE o femeie frumoasă are precisun bărbatrdquo ndash și-l roagă să-i scrie pe adresa Z 4169Welt-Verlag 43 Essen Postfach 38se apropie searaburghiele icircntrebărilorsfredelind somnultacacircmurile așezate pe masăduse la spălatperia noastră de dințifierăstrăul ce ne despică țeastala ce bunuciderea pruncilorpacircrjolirea țărilordeslănțuirea apocalipselorsuccesive pe care trebuiesă punem capul și să adormim

64

ST

EAUA

11-

122

018

O istorie surprinsatilde icircntre lucid ordmi ludic

Ana-Maria Parasca

Parcurgacircnd cea mai recentă lucrare a lui Sergiu Pavel Dan O istorie lucidă a Revoluției Franceze

numele autorului se impune ca o evidență icircn ceea ce privește critica și istoria literară din spațiul literar romacircnesc Nivelele de memorie pe care lucrea-ză istoricul literar sunt interșanjabile pe măsură ce dezvăluie crestătura epică a evenimentelor surprinse icircn cadrul Revoluției Franceze

Cartea se icircmparte icircn șase capitole care se ocupă icircn mod progresiv de evenimentele desfă-șurate icircntre anii 1789 și 1799 Ceea ce este cu adevărat remarcabil este raportarea onestă a autorului la cititorii săi icircn ceea ce privește expu-nerea evenimentelor Sergiu Pavel Dan are icircn spate un efort enorm de documentare și cu toate acestea cartea nu sacrifică fluenţa naraţiunii pe altarul discursului academic Istoricul literar știe să povestească despre oameni și locuri și să ofere statistici fără să rămacircnă icircmpotmolit icircn ele Nu ţine predici ci lasă faptele să vorbească de la sine și se limitează la o condamnare a barbariei cu un simț ironic

Istoria Revoluției Franceze portretizează uneori un conglomerat clișeic care accelerează adevăruri nespuse spuse și respuse Ceea ce regăsim icircntre paginile lucrării de față este o rela-tare a istoriei faptelor semnificative Rezultatul este o cronică universală a vieții oamenilor obiș-nuiți dar și a celor aflați la putere care surprinde icircntr-o manieră originală diversitatea existenței umane

Icircn mod universal s-a vorbit despre un realism și un pragmatism cinematografic icircn ceea ce privește șirul de evenimente petrecut icircntre anii 1789-1799 Contribuția autorului icircn expunerea acestor dezvă-luiri istorice este direcția marginală conturată prin recuperarea densității vieții

Numai cine s-a uitat prin lentilele lucidității poate citi istoria Revoluției Franceze relatată de Sergiu Pavel Dan cu un simț ludic deopo-trivă Autorul forțează reconstrucția de lumi complementare Ritmicitatea și alunecarea icircn discurs completează linia realității exponențiale

Construcția realității din acest volum este una credibilă icircntrucacirct este una care urmează polimor-fismul lumilor de atunci Revoluția Franceză repre-zintă prin lentila naratorului un accelerator de particule

La nivel stilistic regăsim o emergență a discur-sului care construiește o gramatică ficțională a timpurilor respective Cititorul asistă la o nouă realitate icircn care revin tensiunile icircncadrate icircntr-o paradigmă etică a spațiului francez

Făcacircnd apel la ironia instinctivă Sergiu Pavel Dan creionează o societate a spectacolului cu accente grotești societate al cărui fundament este unul superficial Icircn acest sens merită amintită lozinca bdquoRepublica n-are nevoie de savanțirdquo (La Reacutepublique nrsquoa pas besoin de savants) (p 67) Această replică a venit drept răspuns oferit chimistului Antoine-Laurent Lavoisier care a fost condamnat la moarte și care a solicitat ca icircnainte de a-și ispăși pedeapsa capitală să icirci fie permis să icircși ducă la bun sfacircrșit ultimul experiment Ostracizarea respectiv lichi-darea oamenilor de cultură din timpul republicii sunt redate printr-un soi de estetizare absurdă reicircnnodacircnd imagini cinematografice cu autentici-tatea minimalistă Enumerarea acestora face apel la tehnica bricolajului redacircnd astfel un scenariu care aduce artificiul la suprafață cu o naturalețe specifică

Viziunea lucidă experimentală a autorului pro- pune cititorului o privire vertiginoasă icircnspre viitor icircn timp ce privirea naratorului este icircntoarsă către un trecut cu care polemizează

Investigația constă icircn sintetizarea și conceptua-lizarea unei istorii refulate icircn care este nevoie de o abordare lucidă Altfel spus corpusul acestor fapte istorice este regacircndit de către Sergiu Pavel Dan icircn funcție de apartenențe și reprezentare

Sergiu Pavel Dan O istorie lucidă a Revoluției Franceze Cluj-Napoca Editura Școala Ardeleană 2018

65

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Marcel Mureşeanu

Ziua vacircntului

Sunt copt pentru nefericire tulbure pasăreCacircnd vei veni nu voi mai fi aiciPe vecie locul rămacircne gol după noiCacircnd vei putea zbura vara va fi trecutănumai flăcările ei vor mai plutiprintre frunzele pomilor și vor speria paianjeniiIcircn stolul tău plutitor te voi urmări cu privireaşi-ţi voi lăsa umbra să cadă peste mineA fost atacirct de bine icircmpreună pe țărmul măriiatacircta iarbă sălbatică am călcatAmacircndoi ne-am icircncălzit icircn nisipurişi ne-am spălat de păcatul uităriiCine va scrie despre noi și despre ceicare ieșeau din valuri amețiţişi cacircntacircnd slavă soareluiA sosit ziua Vacircntului limpede pasăre

Pe strada Neagră

Sunt icircn vizită la o bătracircnă DoamnăLa intrare nimenipe scări nimeniicircn odaie nimeninumai praful pe careicircl străbate soareleSă fie cenușa ei călătoare

Pe răcoare

Pui pui pui strig secundelordimineața pui pui puişi toate vin şi se așazăicircn faţa mea ascultătoare şi flămacircndepăsări din toate colțurilecele mai icircndepărtate ale nopții și ale zileiCa icircn fața unui stăpacircnse uită la mine iar eudintr-un vas mare și smălțuitle arunc boabele orelormari și gustoase și nu zicică măruntele păsări le icircnghitşi saltă de bucurie şi de sătuleiar lumea icircncă o datăse icircntoarce pe dosşi din căptuşeala ei

iese un praf icircnecăciosşi un şuierat lung şi disperatiar după toate acesteanu mai ai unde te icircntoarcenu mai ai pe cine chemagura amuțeșteburțile secundelorse umflă și crapăalt timp incestuoscurge din eleAcolo nu va fi nimeni care să ne icircndemne să murim

Va fi

Ca șerpii ne tacircracircmde la coaja oului nostrupacircnă la gaura icircn care ne ascundemcu totul icircn pămacircntNumai tăcerea e mai adacircncă decacirct icircntunericulIcircn somnul morţii se nasc fiinţele trecătoareNumai durerea e nesfacircrșităDincolo de moarte suntem singuri și viiIcircn alveole icircngheţate cu pereţi lunecoşine vor uita veșniciileCe-am greșit pentr-o pedeapsă atacirct de marePeste puțin limbile ni se vor umfla și vor cădeapeste puțin gacircndul va fi substanțafocurilor de artificiiNefericit cel care ne va spargeferestrele ochilorApoi una cacircte una ele singurese vor zidi

O icircnscenare

Ca o floare a soarelui neagrătrec stolurile de corbi pe cermă joc cu petalele lorşi arunc din zbor pe pămacircntcacircte-o pasăre pacircnă doar unamai rămacircne icircn văzduhiar cele căzute icircn lut se ridicăiar cea rămasă icircn văzduh moareşi aşa moartăse icircndreaptă către cuibul ei

66

ST

EAUA

11-

122

018

confluențe

Ontologia ficthorniunii lui Julio Cortaacutezar

Cristina Popescu

Icircn Șotron de Julio Cortaacutezar citim icircntr-una din noti-țele personajului-narator-autor pe nume Morelli

caracteristicile romanului pe care acesta inten-ționează să icircl scrie bdquoDacă aș scrie cartea aceasta comportamentele standard [] ar fi inexplicabile prin instrumentarul psihologic uzual [] Totul ar fi ca un fel de neliniște un zbucium o smulgere continuă un teritoriu unde cauzalitatea psihologi-că ar ceda descumpănită și aceste marionete s-ar distruge ori s-ar iubi ori s-ar recunoaște fără să bănuiască icircntr-adevăr că viața icircncearcă să schimbe cheia prin și pentru ele []rdquo (Polirom trad Tudora Șandru Mehedinți 2011 p 375)

Acest fragment constituie schița teoretică pe care Cortaacutezar o va folosi peste 5 ani icircn romanul intitulat 62 Model de asamblare Icircn vreme ce icircn Șotron icircncă mai există o narațiune liniară marcată de cauzalitate precum și personaje individuale și recognoscibile icircn 62 Model de asamblare narați-unea este icircnlocuită cu bdquonivelurile subliminale [hellip] care leagă și dezleagă ițele grupului angajat icircn dramărdquo iar personajele sunt fluidizate astfel icircncacirct bdquoanumiți indivizi ar pătrunde fără să și-o propună icircn chimia profundă a celorlalți și invers așa icircncacirct s-ar produce cele mai ciudate și mai neliniștitoare reacții icircn lanț fisiuni și transmutațiirdquo (ibid)

Fabulație ontologică

Căutarea lui Morelli coincide firește cu miza metaficțiunii autorului argentinian iar aceas-

ta este icircnainte de toate o căutare ontologică Conform Sarei Castro-Klareacuten icircn articolul său inti-tulat bdquoOntological Fabulation Toward Cortaacutezarrsquos Theory of Literaturerdquo bdquoființa pentru el [] se găsește icircn exersarea imaginației criticerdquo (Jaime Alazraki The Final Island The Fiction of Julio Cortaacutezar University of Oklahoma Press 1978 p 141 trad mea) motiv pentru care criticul literar numește bdquopractica și teoria lui estetică fabulație ontologicărdquo Această teorie estetică este practic bdquoo ontologie

a deveniriirdquo care bdquonu afirmă nimic altceva despre om decacirct 1) o recunoaștere a condiției poroase (asemenea buretelui) a conștiinței și a actelor sale (pline de altceva decacirct de sine = intenționalitate fenomenologică) și 2) un simț al unei constante tacircnjiri de a fi Celălalt (asemenea cameleonului) sau pur și simplu de a firdquo (ibid)

Această căutare a Celuilalt apare icircn teoria estetică a lui Cortaacutezar ca răspuns la bdquomottoul lui Felisberto Hernandez asupra obligației autoru-lui de a scrie nu numai despre ce cunoaște ci și despre celălaltrdquo (ibid 142) Atribuția scriitorului este deci bdquoaceea de a atinge limita icircntre ceea ce este cunoscut și Celălalt pentru că acolo se află icircnceputul transcendențeirdquo (ibid) Icircn studiul său Postmodernismo y metaficcioacuten historiograacutefica una perspectiva interamericana Santiago Juan Navarro vorbește despre cum Celălalt nu poate fi niciodată interpelat icircn mod direct ci numai icircntrezărit intuit icircn anumite instanțe icircntrucacirct aparține unei bdquosfere care se ascunde icircn spatele unei realități cotidi-ene viclene și care nu poate fi percepută decacirct fulgurant icircn momente epifanicerdquo (Universidad de Valencia 2002 p 161 trad mea) Pentru Cortaacutezar fantasticul este icircntocmai această icircntacirclnire cu Celălalt necunoscut și imposibil de fixat icircn menta-lul obișnuit fiindcă locul său de manifestare este icircntotdeauna un spațiu interstițial Icircn cuvintele auto-rului icircnsuși bdquoIcircntotdeauna am simțit că fantasticul nu apare icircntr-un mod brutal sau direct că nu este tăios ci mai degrabă se prezintă icircntr-un fel pe care l-am putea numi interstițial alunecacircnd icircntre două momente sau două acte pentru a ne permite să prindem o fracircntură icircn mecanismul binar care este tipic rațiunii umane a posibilității latente a unei a treia frontiere al unui al treilea ochirdquo (bdquoThe Present State of Fiction in Latin Americardquo icircn Alazraki op cit p 526)

Această idee a interstițialității e revendicată de Cortaacutezar bdquode la opera lui Mallarmeacute asupra teoriei conform căreia semnificația rezidă icircn articulația

67

ST

EAUA

11-

122

018

a ceea ce se află icircntre semne icircn goluri și intervale create de ele Cu toate acestea el alege să citeze dintr-un text Hindu probabil pentru a sugera universalitatea teoriei icircnseși care afirmă că laquorealita-tea sclipeșteraquo cacircnd conștiința intervalului a eliminat simultan ambele laquolucruriraquordquo (Castro-Klareacuten op cit p 142) Icircn acest sens este interesant modul icircn care icircn 62 Model de asamblare Marrast explică viziunea pe care a avut-o icircn momentul icircn care a numit-o pe Nicole bdquonemulțumitardquo bdquoȘi ca să vezi exact cacircnd ieșeam din vis am văzut totul cacirct se poate de limpe-de să icircnoți icircntre două ape cacircnd adevărul se simte aici direct icircn stomac adevărul pe care mai apoi cu ochii deschiși icircl negăm Icircn acel moment ți-am dat un nume un nume care te prinde foarte bine și care e atacirct de adevărat nemulțumitardquo (Editura Art trad Marin Mălaicu-Hondrari București 2016 p 91)

Icircn cuvintele Sarei Castro-Klareacuten bdquodacă cunoaș-terea sau semnficația este generatoare de sine e din cauză că omul nu e niciodată mulțumit cu a rămacircne cu ceea ce s-a constituit Din contră omul e mereu icircndreptat icircnspre ceea ce nu este (lo otro) icircnspre o lume icircncă inexistentă dar care ar putea să existe icircn intervale icircn golurile existenței sale poroa-serdquo (Castro-Klareacuten op cit p 143) Din fragmentul de mai sus reiese faptul că tăracircmul Celuilalt este perceput icircn străfulgerări care emerg la intersecția realității cu oniricul și icircntr-un spațiu fluid ndash bdquosă icircnoți icircntre două aperdquo ndash simptomatic pentru icircnsăși flui-ditatea personajelor romanului din care provine citatul

Cacirct despre numele dat lui Nicole bdquonemulțumitardquo icircn virtutea ușurinței cu care personajele fac schimb de ontologie conectacircndu-se unul la stările psihice ale celuilalt și chiar ajungacircnd să se trăiască unii pe ceilalți icircntr-un mod imposibil de explicat după legile psihologiei clasice acesta poate fi lesne apli-cat tuturor personajelor cortaacutezariene icircn general dintre care cel mai emblematic este Horacio Olive- ira din Șotron Nemulțumit de structura mentală occidentală care icircși are sorgintea icircn iluminism și icircn raționalismul cartezian Horacio Oliveira pornește icircn căutarea unui kibbutz al dorinței Jaime Alazraki scrie bdquoCum ajunge cineva la centru laquokibbutzul dorințeiraquo pe care icircl caută Oliveira Icircn povestirile sale drumul este o icircntacircmplare fantastică conflictul dintre o realitate găunoasă și una care asemenea unei epifanii dezvăluie personajelor un timp icircn afara timpului și un spațiu care transcende spațiul geometric se soluționează icircn metafore care prin sfidarea legilor fizicii apar ca icircntacircmplări fantasticerdquo (Alazraki op cit p13)

Acest spațiu ar putea fi chiar Orașul din 62 Model de asamblare icircntrucacirct icircn acesta toate personajele

se icircntacirclnesc și devin osmotice indiferent de faptul că teoretic ele se află icircn același timp icircn trei orașe diferite mdash Londra Paris și Viena bdquoPentru că aceste recurențe ale orașului țineau de viziune și de sentiment erau o stare un interregn efemer am retrăit faza cacircnd m-am icircntacirclnit cu Juan pe strada cu arcade [] am mers icircmpreună cu Juan fără să ne vorbim fiecare urmacircnd o direcție paralelă cu a celuilalt de-a lungul cacirctorva străzi pacircnă cacircnd se icircndepărtau subit Juan sărea brusc icircntr-un tramvai care trecea prin piață de parcă ar fi recunoscut un călător iar eu făceam stacircnga []rdquo (ibid p 102)

Icircntacirclnirea cu Celălalt

Tramvaiele icircn acest roman precum metrouri-le icircn Icircnsemnări dintr-un carnet sunt astfel de

spații interstițiale icircn care icircntacirclnirea cu Celălalt este aproape icircntotdeauna destinată să se producă bdquoNu știai că toate sunt Nemesis nu le-ai văzut nicioda-tă Toate sunt același tramvai imediat ce-ai urcat orice diferență se șterge nu contează linia orașul continentul fața controlorului De asta zise icircnflă-cărată Tell există tot mai puține oamenii și-au dat seama și le omoară sunt ultimii dragoni ultimele gorgonerdquo (ibid p 250-251) Referirea făcută la bdquodragonirdquo și la bdquogorgonerdquo nu e deloc icircntacircmplătoare ambele desemnacircnd elemente care aparțin fantas-ticului clasic și mitologiei Ceea ce face Cortaacutezar icircn 62 Model de asamblare este să grefeze icircntr-o bdquofabu-lație ontologicărdquo postmodernă vechile elemente ale categoriilor estetice aparținacircnd fantasticului și mitologiei Ceea ce reușește să creeze icircn Oraș este o mitologie urbană atemporală și atopică icircn care icircntacirclnirile cu Celălalt au loc interstițial iar persona-jele se remarcă printr-o ontologie fluidă și osmotică

Conștiința existenței icircn paralel cu Celălalt este pusă sub semnul icircntrebării icircn fragmentul pe care icircl reluăm mdash bdquoam mers icircmpreună cu Juan fără să ne vorbim fiecare urmacircnd o direcție paralelă cu a celui-lalt de-a lungul cacirctorva străzi pacircnă cacircnd se icircnde-părtau subit Juan sărea brusc icircntr-un tramvai care trecea prin piață de parcă ar fi recunoscut un călător iar eu făceam stacircnga []rdquo (ibid) mdash fiindcă matematic vorbind liniile paralele nu se pot niciodată icircndepăr-ta sau dimpotrivă intersecta Astfel icircnțelegem că geometria Orașului din 62 Model de asamblare este o geometrie neeuclidiană singura icircn care pot avea loc de altfel intersecții icircntre linii paralele

S-ar putea ridica icircntrebarea despre cum pot coexis-ta contrariile reprezentate de personajele cortaacutezarie-ne și de acel Celălalt cu care se intersectează fără ca cele două noțiuni să nu icircși piardă identitatea Poate supraviețui Celălalt să nu i se șteargă alteritatea adică

CON

FLU

ENȚE

68

ST

EAUA

11-

122

018

identitatea de Celălalt din moment ce nu mai deține o proprie ființă ci se contopește cu cel care icircl caută Un posibil răspuns la această icircntrebare se găsește icircn mărturia lui Cortaacutezar din cadrul emisiunii spaniole A fondo difuzată icircn anul 1977 Vorbind despre copilăria sa și despre modul icircn care și-a descoperit conștiin-ța fantastică icircncă de la o vacircrstă fragedă Cortaacutezar mărturisește bdquoMă mișcam cu naturalețe icircn teritoriul fantasticului fără să icircl pot distinge prea mult de real Atunci cacircnd surveneau icircntacircmplări fantastice icircn cărți sau icircn viața mea reală le asumam fără proteste și fără să fiu scandalizat Mă găseam icircntr-un sistem social unde acestea scandalizau și erau reduse imediat de manieră rațională oamenii spunacircnd este o icircntacircmpla-re este o coincidență o excepție Toate sunt maniere de a icircndepărta ceea ce te amenință pe alte căi decacirct calea logicii Astfel după cum vedeți pentru mine noțiunea mea de fantastic nu este icircn cele din urmă diferită de noțiunea realului []rdquo (trad mea)

Așadar problema alterității fantasticului nu este o problemă teoretică la Cortaacutezar sau o pură strate-gie textuală ci o emanație a conștiinței fantastice icircnnăscute a autorului Așa cum ontologia textuală a lui Cortaacutezar presupune o colaborare a cititorului cu autorul mdash un lector activ care să asambleze fragmentele textului pentru a obține o viziune pentru a ajunge icircn cuvintele lui Oliveira la kibbut-zul dorinței mdash icircntreaga ontologie pe care Cortaacutezar caută să o ficționalizeze este una a lui icircmpreună cu Sara Castro-Klareacuten găsește o metaforă edificatoare pentru ontologia ficțiunii lui Cortaacutezar ndash buretele bdquoo recunoaștere a condiției poroase (asemenea buretelui) a conștiinței și a actelor salerdquo (op cit p 141) Ea elucidează metafora icircn felul următor bdquoCaracteristica fundamentală a buretelui este desi-gur țesătura sa mdash sau structura asemănătoare unei pacircnze de păianjen [] Buretele exală și inhalează alteritate și făcacircnd aceasta compromite principiile aristoteliene fundamentale ale ființei o unitate fixă și limitată icircn spațiu și o completă identitate icircn toate aspectele salerdquo (Castro-Klareacuten op cit p 142)

Icircnțelegem asfel și la nivel teoretic intuiția pe care o deținea Cortaacutezar icircncă din copilărie aceea a subiectului ca țesătură și nu ca individualitate trăind icircntr-o realitate definită de icircmpletirea realului cu suprarealul Toate aceste icircntacirclniri au loc bdquoicircntotdeau-na pe neașteptate niciodată obediente chemărilor sau speranțelorrdquo fiindcă aparțin unei bdquoviziunirdquo unei bdquostărirdquo unui bdquointerregn efemerrdquo (62 Model de asamblare p 102) Caracteristice lumii descrise de mecanica cuantică de geometriile neeuclidiene și de teoria relativității acestea icircși găsesc icircn 62 Model de asamblare o ontologie coerentă și unică icircn post-modernismul latinoamerican

Muntele Măslinilor

Nu mai țin mintecacircte scări am coboracirctpacircnă icircn Valea RegilorLe-am pierdut șirul atentă lacămila ce se odihneaicircn fața mormacircntului lui ZahariaRumega icircncet scuturacircndu-și ușor capuliar clopoțeii de la gacirct făceausă răsune toată valea

La cacircțiva pași era mormacircntul lui Absalomascuns la umbra unui pin bătracircnM-am odihnit și euși am privit miile de pietre funerare albece acopereau muntele din fațăO ceremonie de icircngropăciunemi-a atras privireaTacircnguirea gravă a evreilor bătracircniacompania cacircntul clopoțeilor cămilei

Nu mai știu cacircte scări am urcatpacircnă icircn vacircrful Muntelui MăslinilorLe-am pierdut șirul fascinată deorașul sfacircnt ce mi se așternea la picioarePeste miile de morminte și valea dintre eleundeva icircn depărtare zăream Poarta de aur bdquoToți oamenii aceștia dorm icircn așteptarerdquo mi-am spusbdquoDoar icircnțeleptul se gacircndește la moarteToți ceilalți sunt mult prea ocupațisă trăiascărdquo

Adevărul acesta m-a făcut să tresarȘi-apoi am continuat să cuprind cu privirea Cetatea peste care se lăsa icircncet icircnserareaCacirctă bucurie era icircn sufletul meuNu-mi mai amintesc cacircte lacrimi fierbinți mi-au curs pe obrajiși cacircte mulțumiri apăsate am murmurat cu ochii icircnchișiLe-am pierdut șirul recunoscătoare

poezie

Mihaela GligorCON

FLU

ENȚE

69

ST

EAUA

11-

122

018

Un registru poetic al criticii literare

Andrei Moldovan

Andrea H Hedeș icircși intitulează recentul volum de critică literară Celei mai frumoase Șapte ani de

recenzii (Editura Neuma 2018) și se situează astfel prin titlu icircntr-un spaţiu subiectiv al evaluării ceea ce este un gest de onestitate Discursul critic oricacirct de riguroasă ar fi construcţia sa oricacirct demers academic ar etala prin faptul că se icircntemeiază pe o opţiune personală rămacircne unul subiectiv Poziţia auctorială este consolidată și de Cuvacircntul autoru-lui (de unde provine și textul escortă de pe coperta a IV-a) icircn care mărul discordiei rămacircne mereu o opţiune de astă dată a criticului literar Textele din volum respectă un criteriu cronologic deși sunt comentate volume de o mare diversitate (poezie proză teatru istorie și critică literară memorialisti-că publicistică traduceri etc) Icircntr-un registru atacirct de diversificat unitatea este dată de stilul Andreei Hedeș Ea se mișcă cu multă dezinvoltură printre textele pe care le comentează nu se sfiește să-și etaleze nedumeririle și pare să aibă mereu icircn faţă un cititor viu căruia nu-i dă voie să se plictisească

Poetă de succes (Cartea cu fluturi ndash 2008 Aritmii ndash 2015 Orele aspre ndash 2017) autoarea nu este un om diferit cacircnd scrie critică literară domeniu icircn care are deja o experienţă de luat icircn seamă icircn paginile unor cunoscute reviste de cultură printre care și Luceafărul de dimineaţă publicaţie icircn care a deţi-nut o rubrică permanentă pentru critica de icircntacircm-pinare Atuurile criticului sunt o intuiţie accentuată a valorilor literare icircn contextele icircn care acestea trăiesc precum și o inedită modalitate a argumen-taţiei venind dinspre perspectiva poetului ceea ce nu stă la icircndemacircna oricui modalitate asupra căreia ne vom opri mai mult icircn racircndurile care urmează

Vom spune de la icircnceput că opţiunea criticului pentru o asemenea modalitate nu este expresia unor mijloace teoretice reduse (o dovedește icircn volum nu de puţine ori) ci convingerea că reali-zează o comunicare mai vie mai atractivă atacirct de necesară unei critici de icircntacircmpinare Poate tocmai de aceea ţine să icircnceapă comentariile precum icircntr-un discurs al oratorilor de mare succes (exordium ex abrupto) pentru a capta interesul cu

orice preţ Sunt numeroase citate cu care icircncepe deseori din autorul comentat sau din alţi autori citate de natură să nască icircntrebări să remarce dileme oricum să ţină trează atenţia cititorului pe parcursul icircntregului comentariu Citatul este icircnlo-cuit uneori cu o retorică de natură să obţină același efect Iată cum debutează un text despre un volum de versuri al lui Viorel Mureșan bdquoCare să fie calea prin care un profesor care predă limba romacircnă de treizeci de ani la un liceu din Jibou retras icircn Surduc surd la zgomotul lumii și al timpului rotitor aude gingășiile Graţiilor și Muzelor și icircn chiar buri-cul pămacircntului scrie Poezierdquo (Andrea H Hedeș Celei mai frumoase p 19) Iar dacă tot amintim de o retorică a limbajului critic suntem datori să obser-văm că din discursul clasic cel ciceronian lipsește partea de inflamaţie respingerea sau combaterea Pe bună dreptate acest lucru se icircntacircmplă pentru că textele despre cărţi ale Andreei Hedeș nu sunt polemice Icircn același registru să observăm că partea finală a bdquodiscursuluirdquo critic (de astă dată comparat cu tipul de discurs care a consacrat arta oratorică) peroraţia este și ea una atenuată mai puţin spec-taculară ceea ce nu icircmpiedică exprimări de mare efect bdquoQuo vadis Ion Poprdquo icircși icircncheie comentariul despre cunoscutul critic și poet clujean

Așa cum precizam deja evaluarea textelor despre care opinează este una dominant poetică icircn care metafora ţine locul argumentaţiei riguros știinţifice Sunt frecvente situaţiile icircn care criticul concurează prin imagine poetică textul comentat Spre exemplu bdquoCele o sută de sonete trebuiesc murmurate cu grijă ca o sută de boabe de roza-riu delicat lucrate din petale rulate de trandafir tămacircios căci Aurel Rău cu minuţie cunoscacircnd volatilitatea de Fată Morgană a clipei cum petalele aceleiași flori culese icircn zile diferite au proprietăţi diferite a infuzat misterul preţiosul esenţa rară pentru vitrina-i de versuri Trecute prin alambic și serpentin sentiment emoţie gacircnd s-au făcut leac parfumat pentru alungarea tristeţiirdquo (Op cit p 111) De remarcat faptul că registrul poetic nu trădează o evaluare care ar putea fi obţinută și cu

70

ST

EAUA

11-

122

018

mijloace mai riguros teoretice Opţiunea criticului icircn privinţa modalităţilor nu este una care să vizeze aspecte superficiale ale textelor comentate ci au icircn vedere o amplificare a comunicării icircn forme mai diversificate pacircnă la urmă modalităţi de relevare a valorilor icircn profunzimea lor (bdquoDan Damaschin icircși visează propria-i poezie icircnălţacircnd catedrale din umbre și icircntunecimi din a căror orgă ţacircșnesc ţăndări de luminirdquo)

Andrea Hedeș nu este o exclusivistă Ea știe să interfereze mijloacele după nevoile comunicării chiar dacă putem vorbi de o dominantă Așa se face că semne ale erudiţiei se lasă identificate deseori bdquoParadisul lui Horia Gacircrbea nu este unul de huzur și lentoare un laquorai beteagraquo după fericita formulare arghezianărdquo (Ibid p 226) Mai mult cacircnd se cer o seamă de clarificări teoretice criticul literar nu ezită să o facă cu siguranţa profesionistului bdquoManuscrisul fanariot este și mărturia fascinantului laquoproces de transformare a lucrurilor icircn metaforăraquo după cum spunea Jakob Boumlhme (Ibid p 291) Tocmai o asemenea interferenţă a rigorilor teore-tice cu poematicul icircmplinită cu multă naturaleţe icircntr-o comunicare fluidă este de natură să sporeas-că interesul pentru metatext să simplifice accesul cititorului spre cronica de icircntacircmpinare Cred că este o cale prin care criticul literar icircși păstrează onestitatea și dacă nu recuperează măcar icircntreţi-ne interesul multor cititori spre o formă a criticii pe care mulţi o icircnmormacircntaseră deja

Propunerea Andreei Hedeș de concentrare a textului critic prin metaforă nu presupune cacirctuși de puţin o simplificare a mijloacelor comentatoru-lui volumul icircn discuţie dovedind că ele pot să fie de o mare diversitate terenul explorat fiind extrem de generos cu resurse de luat icircn seamă Aceasta pare să fie și una dintre căile prin care se poate pătrunde icircn spaţiul atacirct de sensibil al poiesisului cum se icircntacircmplă și icircn cazul discutării textelor lui Radu Sergiu Ruba pentru că spre un teritoriu al subiectivităţii prin excelenţă pare mai ușor să te icircndrepţi cu mjjloace de același fel

Icircn paleta largă a perspectivelor asupra volumelor comentate icircn Celei mai frumoase să mai amintim şi atenţia acordată modului de lucru al autorului comentat (Alex Ştefănescu) icircnsoţirile lirice precum icircntr-o călătorie iniţiatică (Horia Bădescu) tendinţa constantă icircn a releva adevărurile poetice durabile (M Gălăţeanu) atenţia crescacircndă pentru caracterul neconvenţional al reluării unor teme (V G Dacircncu) necesitatea revizuirilor icircn vederea reconfirmării valorilor (Răzvan Voncu) actualiza-rea ca preocupare constantă (Regina Maria) Nu putem trece cu vederea excelentele portrete lirice

realizate cu mijloace de același fel sintetice rele-vante icircn care metafora suplinește multe racircnduri de argumentaţie riguroasă Precizăm că portrete-le literare sunt destul de frecvente icircn volum Am aminti icircn plus doar portretul de poet al Simonei Grazia Dima Icircntr-un asemenea context nu este de mirare că limbajul criticului concurează uneori cu cel al textului poetic comentat (Horia Bădescu este bdquoun icircnfracircnt al frumuseţiirdquo)

Volumul aduce icircn atenţie și ipostaze mai puţin obișnuite ale unor cunoscuţi autori Așa ar fi cea de poet a lui Mircea Muthu printr-o interesantă evaluare a resurselor sale lirice sau sinteza poten-ţialului poematic al Irinei Petraș icircn memorialistica sa bdquoVolumul Petru Poantă Memoriale pare un dans al imaginilor pe suprafaţa delicată a amintirii un vals al norilor ce sfacircrșesc prin a contura o imagine un chip mereu același dar parcă niciodată la fel ca icircn magica fascinanta și străvechea artă ebru arta norilor sau arta picturii pe apărdquo (Ibid p 260)

Volumul acesta de critică literară Celei mai frumoase alcătuit cu prea multă modestie prin păstrarea unei măsuri decente a evaluării icircntre limitele relativităţii este o acumulare de energii care prevestesc desfășurări mai largi ceea ce va veni cu siguranţă prin abordările sale deschide și un spaţiu mai larg de interferenţe culturale de respiraţie a valorilor romacircnești icircntr-un context icircn care dialoghează sau pot dialoga cu voci literare ale altor spaţii lingvistice (italian german turc etc) Și toate se icircntacircmplă sub un semn constant al vulnerabilităţii autorului cacirct și al cititorului care deopotrivă bdquoau inima la vedererdquo ecuaţie din care criticul literar nu este exclus

Andrea H Hedeș Celei mai frumoase Șapte ani de recenzii Cluj-Napoca Editura Neuma 2018

71

ST

EAUA

11-

122

018

Cacircntecul tatildecerii la BlagaOvidiu Constantin Cornilă

bdquoNu mai rămacircne decacirct tăcerea Tăcerea scriito-rului Orice operă mare se naște din tăcererdquo

spunea Franccedilois Mauriac referindu-se la debutul aparent al unor mari scriitori precum Racine Mallarmeacute Valeacutery dar și la acea tăcere premergă-toare a marilor sale viitoare opere

Poate că aceste cuvinte fac trimitere la aceeași tăcere eternă a spațiilor infinite care-l speriau pe Pascale atacirct de mult icircncacirct blestema pacircnă și luna atunci cacircnd se afla icircn căutarea lor

Tăcerea este starea primordială rădăcina mitică din care aau luat ființă atacirct creatorul Blaga cacirct și creația sa bdquoTăcerea icircmi este duhulrdquo mărturisea el icircntr-una din poeziile de icircnceput asemănacircndu-se cu un bdquoascet de piatrărdquo cu o stalactită crescacircnd icircn tăcere icircntr-o grotă uriașă unde cerul este limita de sus Imaginea aceasta icircn care o interpretare psihoanalitică ar putea să vadă un simbol al creșterii fătului icircntr-o matrice imensă cacirct lumea este de fapt o proiecție a sacircmburelui originar de tăcere din care irumpe cuvacircntul O psihanaliză aplicată a universului blagian face Corin Braga icircn studiile sale dar și alții

Pentru Blaga la icircnceput a fost tăcerea bdquoIcircnceputurile mele stau sub semnul unei fabuloase absențe a cuvacircntuluirdquo ndash va spune icircn Hronicul și cacircntecul vacircrstelor

Acestei bdquotăceri inițialerdquo straniei detașări de bdquologosrdquo muțeniei din primii patru ani ai copilăriei poetul icirci va da o explicație specific blagiană bdquoPoate că starea mea embrionară se prelungea dincolo de orice termen normalrdquo Cuvintele icirci erau știute dar icircn contact cu ele era icircncercat de o ciudată sfială ele constituind bdquopăcatul originar al neamului omenescrdquo Se afla deci icircn primii ani de tăcere ai vieții icircntr-o stare care va apărea icircn felurite ipostaze icircn opera lui starea primordială a necreatului a preumanului Acesta este felul firii netulburate de cuvacircntul omenesc tulburătoare pentru omul care așteaptă de peste tot răspunsuri la icircntrebările sale starea de muțenie a cosmosului neumanizat Pămacircntul este bdquoucigător de mutrdquo (bdquoPămacircntulrdquo) descoperă o dată cu icircnfiorare poetul Numai prin bătaia unei inimi iubitor-icircnțele-gător-suferitoare lipsită de pămacircntul stăpacircnit de o bdquotăcere apăsătoarerdquo pămacircntul răspunde icircntrebărilor Din bătăile inimii ca și din vaietul celor care suferă și se simt suferind se icircntrupează cuvacircntul Amare foarte sunt toate cuvintele (bdquoCătre cititorirdquo)

Muțeniei din vacircrsta icircntacirci pe care copilul nu voia s-o rupă icirci corespunde această muțenie la care racircvnește poetul după ce a gustat din amărăciunea cuvintelor De ce această teamă de cuvacircnt de ce această dorință de a-l lepăda odată dobacircndit Se pot da multe explicații dar dincolo de ele există sensuri mai adacircnci ale acestei voințe de tăcere

Teama de a intra icircn lumea cuvacircntului ca și teama de a ieși dintr-icircnsa care-l ispitește uneori pe poet are icircn economia sufletului său un sens metafizic Lumea cuvintelor pentru Blaga este lumea suferinței a timpului măsurat Pentru el ca și pentru Houmllderlin cuvacircntul este primejdios căci icircnchide icircntr-icircnsul suferința și implică moartea De altfel rostind avertismentul său cu privire la gravi-tatea cuvintelor vocea lui Blaga are timbrul solemn al vocii houmllderiene bdquoDomniță cuvintele noastre-s morminte nu crezi Morminte-n care timpul și-a-nchis suferințele [] Sub bolțile acestea sub sfintele e bine tu știi să vorbim mai puțin și mai rar Să nu ne jucăm cu mormintelerdquo (bdquoDomnițelerdquo)

Așadar atunci cacircnd poetul explică acea tăcere infantilă drept o icircncercare de a prelungi o stare fizio-logică echivalentă cu o stare paradisiacă neștiutoare de bine și de rău necunoscacircnd suferința el identi-fică teama de cuvacircnt cu teama de a intra icircn lumea umană lume a răspunsurilor de dat și a răspunderilor de asumat a creației a suferinței și a morții Desigur poetul atribuie copilului de odinioară aprehensiunile maturității sale Părerea de rău după starea prenata-lă apare icircn poezia lui ca o nostalgie după un paradis pierdut al necuvacircntării acel Lost Paradise al lui John Milton bdquoMi-aduc aminte de vremea cacircnd icircncă nu eram ca de o copilărie depărtată și-mi pare așa de rău că n-am rămas icircn țara fără numerdquo (afirmă poetul icircn bdquoLiniște icircntre lucruri bătracircnerdquo) Sfiala de a lua icircn primire cuvacircntul bdquopăcatul originar al omeniriirdquo este una icircn sens cu ispita retragerii din lumea cuvintelor cu dorința muțeniei (bdquolăsați-mă să umblu mut printre voirdquo) Refuz ori renunțare voința de tăcere derivă din aspirația fundamentală blagiană aceea de a ieși din marea pace a necreatului icircntr-o eternitate a tăcerii Lui Dumnezeu Lui Icircnsuși necreatului prin excelență icirci este ndash după Blaga ndash frică de cuvacircnt Hălăduind bdquoDe macircnă cu Marele orbrdquo poetul icirci vorbește celui care prin cuvacircntul său a făcut lumea bdquoZic Tată mersul

72

ST

EAUA

11-

122

018

sorilor e bun El tace ndash pentru că icirci e frică de cuvinte El tace ndash fiindcă orice vorbă la el se schimbă-n faptărdquo

Marele Orb căruia icirci este teamă să rostească cuvintele amintește de Marele Anonim din filo-zofia lui Blaga care nenumit nu intră icircn lumea existenței deoarece icircn aceasta se intră prin cuvacircnt Blaga icircși vede așadar destinul acela al Poetului om al cuvacircntului legat de o stare de tăcere El se vede pe sine la patruzeci de ani sugrumacircndu-și cuvacircntul și pierzacircndu-se icircn căutare Tăcerea asocia-tă cu căutarea apare icircn cunoscutul bdquoAutoportretrdquo al artistului matur bdquoLucian Blaga e mut ca o lebădă Icircn patria sa zăpada făpturii ține loc de cuvacircnt Sufletul lui e icircn căutare icircn mută seculară căutare de totdeauna și pacircnă la cele din urmă hotarerdquo

Dintr-o altă perspectivă dacă avem icircn vizor poezia aceasta este o stranie confesiune a unui om a cărui existență pare să se fi identificat cu lumea cuvacircntului Neantul cuvacircntului se asociază icircn bdquoAutoportretulrdquo lui Blaga cu anularea culorilor icircn albul lebedei plutind mută și al zăpezilor tăcute Patria albă a poetului este aceea a neprihănirii nepacircngărită de cuvacircntul vinovat Starea originară a muțeniei este mai mult decacirct o experiență este o legătură cu nenumitul necreatul cu nevinovăția Icircntrucacirct necreatul este ceva de dincolo de lumea văzutelor căutarea fără icircncetare bdquomută seculară căutarerdquo a lui Blaga năzu-iește spre absolutul de dincolo de lumea creației și a cuvacircntului Ce caută Lucian Blaga bdquoEl caută apa din care bea curcubeul El caută apa din care curcubeul icircși bea puterea și neființardquo (bdquoAutoportretrdquo)

Poetul racircvnește la un transcendent pur icircnsetea-ză după imposibilul apei curate din care bea curcu-beul Tăcerea blagiană dă naștere unei căutări a absolutului Poetul icircl exprimă icircn ceea ce are mai revelatoriu printr-o metaforă fastuoasă ndash curcube-ul Icircn această mută căutare icircntrezărim icircnsă dincolo de tot ceea ce pare a fi sete de neființă căutarea autentică bdquode totdeauna și pacircnă la cele din urmă hotarerdquo a frumuseții a poeziei Descoperindu-se pe sine drept cel ce caută Blaga cel mut nu se condamnă la limbajul necreatului ci devine Orfeu icircn căutarea izvorului de dincolo al frumuseții

Se poate afirma că legătura dintre tăcere și cuvinte la Lucian Blaga este de natura orfică Icircn tăcerea poetului care suspendă lumea cuvintelor obișnuite banale unele tocite ale sensibilității comune umane s-a refugiat cuvacircntul dintacirci esențial izvorul cuvintelor Poeții care după Blaga bdquotac ca roua Ca sămacircnța Ca un dorrdquo (bdquoPoețiirdquo) au icircntr-icircnșii sursa cacircntării a cuvacircntului bdquoizvor se fac icircn rariște izvor sonorrdquo (bdquoPoețiirdquo) Icircn această tăcere a poeților cuvacircntul origine așteaptă orfica macircntuire care-l va readuce icircn lumea muritorilor Poezia este

asemenea unui cuvacircnt orfic o izbăvire a cuvacircn-tului nu de tăcere căci doar din tăceri e țesut ci de cuvinte de bdquoarta găunoasă a retoricii umane de toate zilelerdquo Poetul poartă icircn sine cuvacircntul orfic care icircnvie tălmăcind icircn cuvintele de racircnd cuvacircntul originar cacircntarea din inima sa bdquoTraduc icircntotdeau-na Traduc icircn limba romacircnească un cacircntec pe care inima meami-l spune icircngacircnat suav icircn limba eirdquo(bdquoStihuitorulrdquo) Dar deși icircl poartă icircn sine poetul caută mereu acest cuvacircnt și-l descoperă afară icircn cacircntarea lumii icircntregi Lumea icircnsăși icircn perspectivă orfică-blagiană este o cacircntare bdquoUnde și cacircnd m-am ivit din lumină nu știu din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cacircntarerdquo (bdquoBiografierdquo)

Poetul orfic nu cacircntă lumea ci o face să cacircnte o descoperă icircn esența ei care e o cacircntare Totul se poate transmuta icircn cacircntare căci totul este o cacircntare Chiar și suferința se poate transfigura bdquoNicio suferință nu-i așa de maresă nu se preschimbe icircn cacircntarerdquo (bdquoCatrenrdquo) iar atunci cacircnd cacircntă poetul icircnsuși devine cacircntare Aici se pierde pe sine poetul aici se slujește de cuvinte nu dă sensul lor nici după muzica lor ci după puterea lor S-ar putea spune că pentru el cuvacircntul are o priză magică nu una logică asupra lumii și ascultătorului Dar lumea sa nu este universul logic nici cel magic poezia icircn spiritul lui Blaga nu este o vorbire explicită nici o formulă magică o incantație exorcistică Icircn calitate de poet orfic el se consideră pe sine un iniți-ant și deci un inițiator Tăcerea poetului este aceea a poetului și inițiatului care păstrează o taină chiar proclamacircnd-o Poezia este inițiere icircn taine dar poetul nu face decacirct să anunțe taina fără să o elucideze

Icircn operația poetică blagiană prezidează nu lumina solară a rațiunii logice ci aceea lunară ori stelară a unei sensibilități ascunse Purtacircnd bdquotaina inițiatuluirdquo poetul refuză deslușirile bdquoOmule ți-aș spune mai mult dar e-n zadar ndash și-n afară de aceea stele răsar și-mi fac semn să tacrdquo (bdquoTaina inițiatuluirdquo)

O asemenea poezie inițiatică nu revelează deci adevărul nu oferă certitudini o lumină durabilă Ea este ca un fulger care luminează o clipă bdquoun fulger care nu trăiește singur icircn lumina sa decacirct o clipărdquo(bdquoPoeziardquo)

Poetul icircn calitate de purtător al cacircntării trebuie să recunoască icircntr-un ceas melancolic că inițierea icircn taine nu-i dă o certitudine care durează ci este doar rodul unui fulgurații al unei clipe de ilumina-re bdquoNumai tacircrziu numai o clipă uitată pe urmă și ea icircți dezvăluie nebănuitele trepterdquo (bdquoEpitafrdquo)

Astfel orficul Blaga mut vorbind icircnaintează icircn căutare Din tăcerea lui purcede cuvacircntul care jinduiește să se icircntoarcă icircn tăcere asemenea lui Hyperion ce din haos a apărut și s-ar icircntoarce-n haos Poetul știe că este condamnat să se stingă

73

ST

EAUA

11-

122

018

cuvacircntul său și că odată va coboricirc icircn tăcerea morții Atunci bdquoMumele sfintele ndash Luminile mii Mume sub glii Icircți dau icircn primire cuvintelerdquo (bdquoEpitafrdquo) Tăcerea pe care o cacircntă Blaga este tăcerea care lasă să se audă pulsația vieții universale este o tăcere sonoră Icircn noaptea bdquoicircntreagărdquo deplină a pădurii cu stele ce bdquodănțuiesc icircn iarbărdquo cacircnd bdquogornicul nu mai vorbeșterdquo și bdquose liniștesc păsări sacircnge țară și aventuri icircn care mereu recazirdquo nu se mai simte decacirct suflul cosmic bdquoDăinuie un suflet icircn adieri fără azi fără ierirdquo

Timpul care măsoară curgerea vieții aparente fenomenale e anulat adică nu mai e perceput dimpo-trivă totul intră icircntr-un illo tempore icircn veșnicie E ca și cum peste locul astfel golit al timpului superficial s-ar lăți timpul mitic al icircnceputului epoca fabuloasă a luminii și focului bdquoCu zvonuri surde prin arbori se ridică veacuri fierbințirdquo (bdquoSomnrdquo) Icircntr-un limbaj mito-logic consacrat este timpul lui Pan Icircn sfera cealaltă a individualității liniștea este condiția revelării părții nemuritoare a ființei bdquoAtacircta liniște-i icircn jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună Icircn piept mi s-a trezit un glas străin și-un cacircntec cacircntă-n mine un dor ce nu-i al meurdquo (bdquoLinișterdquo)

Numai aici icircn acest cadru feeric sufletul frag-ment din substanța absolută a lumii traversacircnd generațiile icircși cacircntă bdquopeste veacurirdquo bdquodorulrdquo și bdquobucuriardquo

Lauda tăcerii

Lauda tăcerii devine explicită icircn poeme care mărturisesc neicircncredere sau chiar dispreț față de

cuvacircnt bdquoCredeți-mă credeți-mă despre orișice poți să vorbești cacirct vrei [] Dar cuvintele sunt lacrimile celor de ar fi voit Așa de mult să placircngă și n-au putut Amare foarte sunt toate cuvintelerdquo (bdquoCătre cititorirdquo) Așadar icircn acest context cuvacircntul este un substitut al lacrimii pe care poetul ce icircncearcă mereu să scape de tristețile lui n-are de ce să-l cultive o născocire deșar-tă pentru că nu instituie existență nu creează ci doar numește (bdquoDeșartă născocire e vorba ce se țeserdquo ndash bdquoUliserdquo) Condiția poetului pentru Blaga este incertă și este sinonimă cu ierarhizarea lucrurilor date

bdquoNu știu nici azi pentru ce m-ai trimis lumină Numai ca să umblu prin lucruri și să le fac dreptate spunacircndu-le care-i mai adevărat și care-i mai frumos Macircna mi se oprește e prea puțin Glasul se stinge e prea puțin De ce m-ai trimis icircn lumină Mamă De ce m-ai trimisrdquo(bdquoScrisoarerdquo)

Poetul a năzuit la limbajul cosmogonic al divinului (bdquoorice vorbă la el se schimbă-n faptărdquo ndash bdquoDe macircnă cu Marele Orbrdquo bdquocu cuvintele simple ca ale noastre s-au făcut lumea stihiile ziua și foculrdquo ndash bdquoTristețe metafizicărdquo) Adevăratul limbaj poetic este cacircntec

confundacircndu-se cu vibrația muzicală a lumii și fiind mai aproape de tăcere decacirct de vorbire bdquoNu vă mirați Poeții evii ce se nasc și mor un singur ne-mpărțit neicircntrerupt popor Vorbind sunt muți Prin evii ce se nasc și mor Cacircntacircnd ei mai slujesc un crai pierdut de mult [] Ei tac ca roua Ca sămacircnța Ca un dor Ca apele ei tac ce umblă subt ogor Și-apoi sub cacircnte-cul privighetorilor Izvor se fac icircn rariște izvor sonorrdquo (bdquoPoețiirdquo)

Cacircntecul face din poeți dincolo de timp și de loc dincolo de limbile propriu-zise (bdquoPrin sunet și cuvacircnt s-ar despărți se-ntrec Icircși sunt asemenea prin ceea ce nu spunrdquo) un bdquoneicircntrerupt poporrdquo prin care se perpetuează graiul inițial creator de existență cosmogonic Modelul absolut al poetului este crea-torul lumii El este fondul originar sau generator el creează din sine icircnsuși reproducacircndu-se pe sine multiplicacircnd prin bdquodiferențiale divinerdquo existența a cărei ipostază absolută este Blaga a năzuit la un limbaj care să-l apropie de esențe și ambiție supre-mă demiurgică prin care să sporească existența spijinindu-se pe două precedente mitice unul oferit de mitul cosmogonic biblic celălalt ndash de mitul imaginat de el icircnsuși al bdquodiferențialelor divinerdquo Poetul caută bdquocuvintele originarerdquo sau creează bdquodestrămacircn-du-și icircn vacircnt ființardquo sublimacircndu-se icircn bdquoarmonii trep-tat de plinerdquo ce amintesc haosul diafan și muzical al bdquodiferențialelor din care se alcătuiește cosmosulrdquo Cacircntecul poetului mai apropiat de tăcere decacirct de cuvacircnt (bdquoCu cuvinte stinse icircn gură am cacircntat și mai cacircntrdquo ndash bdquoBiografierdquo) este o prelungire a genezei așa cum o imaginează Blaga este un limbaj cosmogo-nic iar tăcerea este calea singura prin care putem intra icircn comunicare cu substanța muzicală a lumii și este și ea icircn limbaj limbajul contemplației unul prin care ne icircnsușim universul bdquoLimba nu e vorba ce o faci Singura limbă limba ta deplină stăpacircnă peste taine și lumină e-aceea-n care știi să tacirdquo (bdquoCatrenrdquo)

Această exaltare a bdquolimbiirdquo tăcerii este a unui poet al existenței care preferă pacircnă la excludere realității secunde a cuvintelor realitatea primară deplină pură a bdquofăpturiirdquo așa cum mărturisește icircn primele versuri ale poeziei bdquoAutoportretrdquo Tăcerea este necesară contemplației dar face imposibilă creația poetului

Alături de tendința fundamentală a spiritului lui Blaga cea contemplativă chiar mai puternică decacirct ea este tendința activă vocația creatoare Astfel mai mult decacirct o bdquopoezie a tăceriirdquo este vorba la el de o tensiune icircntre tăcere și cuvacircnt icircn care a icircnvins mereu cuvacircntul Blaga a lăudat tăcerea și și-a compus o mască a muțeniei dar a fost totodată un fervent al cuvacircntului din care a construit o operă impresionantă prin proporții și prin coerență un univers secund bdquoPrieten al adacircnculuirdquo și de aceea

74

ST

EAUA

11-

122

018

bdquotovarăș al linișteirdquo (bdquoFiu al faptei nu suntrdquo) Blaga fost bdquoicircnchinat tăceriirdquo nu numai ca poet ci și ca om Toți cei care l-au cunoscut și au scris despre el notează ca fiind cea mai puternică impresia de muțenie pe care o producea prezența lui El icircnsuși și-a pus sub semnul tăcerii nu numai primii ani de viață ci felul său de a fi dintotdeauna icircn ceea ce avea mai propriu bdquoSe icircntacircmpla uneori după conversații de ore să cad icircn tăceri fără ieșire N-aveam putere să le preicircntacircm-pin și odată icircnființate n-aveam mijloc să le curm Trebuia să le las să-și facă de cap Erau tăceri a căror prelungire mă stingherea pe mine icircnsumi Tăcerile acestea ieșeau deasupra cacircnd adacircncurile icircncepeau să se angajeze icircn legăturile mele cu lumea și cu fiin-țele dimprejur Icircn asemenea clipe orice salt jucăuș al cuvacircntului icircmi devenea cu neputință Cuvacircntul nu mă mai servea Ceea ce spuneam se reducea la cacircte o expresie automată destinată să icircntrerupă golul Golul aparent care el icircnsuși era expresia preaplinu-luirdquo bdquoTăcerea ndash spune Blaga icircntr-un aforism ndash e umbra unui cuvacircntrdquo Icircntre a tăcea sub semnul misterului și a tăcea sub semnul conștiinței se desfășoară drama poetică blagiană Punerea icircn decantare a mistere-lor decantarea semnelor criptografice este taina inițiatului Poetul devine un inițiat posedat luacircnd icircn stăpacircnire lumea odată cu revelarea semnelor și a tacirclcurilor Dar icircn aceste revelații nu icircntacirclnește un spațiu securizant dimpotrivă descoperă marele placircnset al vieții al venirii icircn lumină Obiectele se lasă cu greu descifrate opun o evidentă rezistență astfel icircncacirct poetul strecurat prin revelație icircn marea taină a universului icircnțelege că trebuie să tacă Inițiatul este un mare tragedian convins că a spune bdquomai multrdquo semenilor este bdquoicircn zadarrdquo de aceea preferă să tacă refuzacircnd să facă auzit marele placircns al ființei sensul trist al icircntregului univers Poetul folosește cuvintele icircn starea lor de bdquograțierdquo el redă limbaju-lui o funcție recuperatoare a sensurilor pierdute Dincolo de cuvinte se instituie tăcerea ca o realitate mai semnificativă și mai profundă care potențiază misterele Tăcerea și misterul sunt de fapt două fețe ale aceleiași poezii Sunt adevărate cuvintele care nu se rostesc cele care rămacircn la noi icircntr-o legătură cu tăcerile și tainele bdquoCuvintele pe care nu le rostim Cuvintele ce rămacircn icircn noi Descoperă și ele fără de margini făpturardquo (bdquoInscripțierdquo)

Cuvintele tulbură misterele și deci ființa Așadar ipostaza cea mai definitorie a omului blagian este icircn primele două cărți aceea de ființă tăcută care preferă să lase mai degrabă lumea să se rostească icircn ea Nu cuvacircntul este cel ce se impune acum ci contrarul său tăcerea liniștea ndash o tăcere germinativă străbătută doar de tulburările sevelor ori ale sacircngelui și luminii ce urmează căile

ascunse ale impulsurilor vitale celor mai incon-trolabile bdquoTăcerea-mi este duhulrdquo ndash se definește poetul icircn bdquoStalactitardquo identificacircndu-se unei realități elementare bdquozăcacircndrdquo icircn umbra gorunului i se pare că bdquostropi de liniște icirci curg prin vine nu de sacircngerdquo

Icircn cosmica tăcere subiectul e de cele mai multe ori un receptacul pasiv al mișcărilor lumii Icircn umbră și tăcere eul comunică icircn profunzime cu universul devenind el icircnsuși un element printre elemente

Cacircnd apare icircnsă cuvacircntul se lasă doar șoptit aproape inutil atacircta vreme cacirct trăirea nemijlocită icirci poate lua locul exprimacircnd plenitudinea ființei ori dimpotrivă devine strigăt chiot debordare sonoră a dezlănțuitei energii dionisiace prelungi-re a marelui tumult al stihiilor Cel care icircn bdquoEu nu se strivesc corola de minuni a lumiirdquo icircntacircmpina universul cu o lumină blacircnd icircnvăluitoare este icircnsă mai curacircnd tentat să asculte și să recepteze cacircntecul luminii nu mai puțin icircnvăluitor Icircn poezia lui Blaga cacircntecul este pretutindeni iar tăcerea nu-i este ostilă Făcacircnd tăcere icircn sine ființa umană se deschide de fapt cacircntecului universal expresie de dincolo de cuvinte a deplinei armonii a Totului Cacircntecul marchează ca și tăcerea realitatea făptu-rii integrate icircn armonia cosmică E cacircntecul pe care icircn pragul sfacircrșitului icircl evocă Pan zeul naturii simbol prin excelență al unei atari integrări bdquoAm stăpacircnit cacircndva un cer de stele și lumilor eu le cacircntam din nairdquo (Pan cacircntă) Un cacircntec care e nu numai al zeului ci și al bdquolumilorrdquo parte din muzica atotcuprinzătoare și mărturie a ei expresie a unei armonii pe care cacircntărețul nu face decacirct s-o comu-nice după ce a participat la ea

75

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Dan Dediu

Humpty Dumpty

am vrut să-mi trăiesc viața ca un film de artăși toate fețele pe care le-am cunoscut aveau dureri banale trivialeși toate aveau dureri cu brațe și spiraleascunse icircntre ziduri mătăsoase departe de privirea lor

cu ultimele resturi de viață vreau să-mi arunc gunoaiele pe o alee icircntunecatăsub cupola de camfor unde imanențadeschide multiple realități

ies icircn șlapiprin tuneluri și bucleo muzică paliativă coboară peste pelegriniși structuri de carbon

nu sunt nici tanăr nici bătran dar icircncep să uit ce minuni poate realiza corpul umanși cum armate de acarieni urlă și se icircnchinăla picioarele lui

alături de cățeaua mea credincioasă Martaadmirăm icircntr-un tablouvalurile sclipitoare din simulații

mă bucur pentru ea ca un părintecare a lăsat o epocă de constracircngeri icircn urmăea nu icircnțelege mai nimicdin toată nebunia cu arta

Frederick Seidel

Trecuse mai bine de trei ani de cacircnd nu mai știam nimic de el- icircntr-o vară la un hotel din Nice cacircnd priveam icircmpreună un documentar despre Cosmos am icircnfipt și eu un steag cu portretul lui pe glezna unui roboțel halucinogen de pe planeta Marte

Acum ziua muncesc icircntr-o fabrică de automotive din Brașov ca să-mi mențin arderile seara icirci caut poemele audio pe Youtube icircntr-o casă de pe strada Livezilor cartier Stupini O voce de călău care putea aduna toate lighioanele pămacircntului icircntr-o arenă poeme postmortem despre proscriși oratori impetuoși și oameni posedațiAm născocit pe loc din invidie sau melancolie un scenariu motivațional pentru tribulațiile astronomice ale unei eroine din orașul Telos ucisă icircntr-un poem dictat de Frederick unui barman la o agapă cu marii poeți americani secvență minoră de altfel icircn poem vreau răzbunare Am să-l caut prin toată America și am să-i aflu toate secretele dar mai ales cheile de la motocicletele DucatiIcircn cinstea eroinei din Telos dansul meu posedat icircn sincron cu roboțelul halucinogen de pe planeta Marte reflectat icircn băltoacele de pe strada Livezilor cartier Stupini

76

ST

EAUA

11-

122

018

Reautenticizarea percepthorniei reinventarea unui proiect

Maria Chiorean

Cele mai recente plachete de versuri ale lui Ioan Milea (Fulgurații V și VI editura Limes 2017-

2018) se icircncadrează colecției icircncepute icircncă din 2010 urmacircnd nu doar structura și direcția stilisti-că a primelor volume ci și intenția de a recupera de pe poziția scriitorului de secol XXI viziunea poetică lansată de modernismul incipient al simboliștilor francezi și de concepțiile filozofice asociate lor Premisa implicită a poeziei lui Ioan Milea este astfel actualitatea crizei moderne ale cărei coordonate angoasante (tehnicizarea auto-matizarea existenței alienarea și vidul de semni-ficație) icircși dovedesc perenitatea mai ales icircn epoca post-umanului și a globalizării Versurile succinte construite la limita ermetismului nu indică icircnsă conglomeratul de factori obiectivi ai degradării umane resimțite din modernitate icircncoace ci reia insistent un singur simptom al patologiei concentrat icircn privirea bolnavă astigmatică și ineficientă pe care poezia se vede nevoită să o corecteze

Cele două volume sunt de fapt poeme ample construite prin acumularea de impresii și metafore problematizări fără soluție interogații suspendate (bdquoPrivirile tale-s păreri convertite Bună-ntrebarerdquo) Forma fragmentară de haiku nu ține deci doar de corpul poeziei ndash o icircnlănțuire de terține minimaliste disparate ci și de imagi-narul eterogen icircn care simbolurile referințele livresc-culturale și obiectele ce mobilează univer-sul poetic par amalgamate suprarealist icircn colaj Icircn spatele discursului discontinuu se icircntrevede icircnsă firul conceptual care odată extras din diapoziti-vele voit bulversante ale textului trimite la același proiect literar discutat deja de critică (de la Ion Pop la Al Cistelecan) imun la mutațiile socio-culturale filozofice tehnice și implicit estetice ale ultimelor decenii Ioan Milea continuă linia impresionistă a realității interpretate drept criptogramă miza fundamentală a poeticii sale rămacircne decodarea arbitrarului cotidian și a multitudinii lipsite de sens din lumea obiectelor și identificarea esenței cuprinse icircn particular Icircn final nu ar fi exagerată

afirmația conform căreia moștenirea valorificată de poezia lui Milea icircncepe cu obsesia dualismului platonician trecacircnd prin pasiunea vizionaristă pentru corespondențele ascunse icircn planul sensibil și oprindu-se icircn contemporaneitatea percepției desensibilizate

Aceasta este și funcția concentrării drastice a limbajului poetic Tot ceea ce corespunde gacircndi-rii impecabil raționale cartezianismului verbali-zat ordonării normative a mirajelor subconștien-te prin conceptualizare aruncă lumea sinestezică a lui Ioan Milea icircntr-o dinamică reductivă De aceea icircntrebarea trebuie icircnlocuită de uimire graba intelectualizantă ndash de tăcere (bdquoE bine să taci mai pe scurt uneori Altfel se-auderdquo) Triadele de versuri sunt adesea simple indicații de defamiliarizare icircn sens șlovskian bdquo(Se deșiră un nor icircn desenul copilului nu plouă După bare de cod e Pantera lui Rilkerdquo) sau intermitent micro-arte poetice bazate pe același imaginar (bdquoCacircnd cade o frunză din plopul ideic e cutre-mur Atacircta să treacă din vorbe măcar necuvacircn-tul clarrdquo) Punctul de plecare al poemelor este fără excepție cadrul urban apropiat asamblat din străzi peisaje banale de ilustrată branduri locale oarecare Prezentul problematic cu trau-mele sale colective (exodul populației ndash bdquoTot fuge de atunci Romacircnia rotundă icircn Italii prelungirdquo) și digitalizarea deconcertantă pentru tiparele canonice de interacțiune umană (bdquoPe o fațadă cu lumini schimbătoare reclametotemurirdquo) nu funcționează ca surse directe de anxietate și dezorientare așa cum se icircntacircmplă icircn majoritatea poeziei douămiiste Melancolia domină lirica lui Ioan Milea doar icircn măsura icircn care ea poate opri o existență irosită icircn raționalism osificat și icircn percepții automate ndash bdquoRespiri Icircntre frunze de mesteacăn sunt rariștirdquo

Ioan Milea Fulgurații V și VI Cluj-Napoca editura Limes 2017-2018

77

ST

EAUA

11-

122

018

O imagine a viethornii literare din thorninutul Bistrithornei ordmi Natildesatildeudului

Menuț Maximinian

Andrei Moldovan s-a ocupat recent de istoria scriitorilor din Bistrița-Năsăud editacircnd Pre-

texte Antologie-dicționar de scriitori din Bistrița-Năsăud la Editura Eikon icircn 2008 iar la o distanță de 10 ani dicționarul critic Scriitori din Bistrița-Năsăud sub sigla editurii Şcoala Ardeleană

Pentru prima dată avem o imagine cuprinzătoa-re a literaturii din Ținutul Bistriței și Năsăudului de după 1990 Lucrarea lui Andrei Moldovan prezintă icircn ordine alfabetică peste 120 de scriitori cărora li se adaugă o listă cu alți 71 (care au editată măcar o carte dar care nu au avut un impact icircn viața literară a țării) Referindu-ne la scriitorii din prima parte a dicționarului putem spune că aceștia s-au impus de-a lungul timpului atacirct prin publicarea icircn revistele țării cacirct și prin bdquoluarea icircn seamărdquo prin receptarea de către critica vremii

bdquoNu numărul de volume pe care le-au publicat acesta putacircnd să fie impresionant uneori (chiar fără a depăși provincialismul mărunt) ci vizibilitatea lor icircn presa de specialitate ne-a determinat să le dăm atenția cuvenitărdquo spune Andrei Moldovan Vorbim despre o oglindă a scrisului de pe meleagurile care i-au dat pe Liviu Rebreanu George Coșbuc și Andrei Mureșanu ca să amintim doar cele trei repere ce au avut un rol important icircn istoria literaturii romacircne

Andrei Moldovan așează icircn cele peste 400 de pagini pe fiecare autor la locul binemeritat fapt ce se vede din CV-ul prezentat (debut colaborări la presa de specialitate volume publicate recep-tare critică premiile și nominalizările venind din partea Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și a filialelor acesteia) Nu a lăsat la voia autorului pentru a-și prezenta o biografie bdquopompoasărdquo ci a uniformizat-o la standardele dicționarului

După cum spunea Liviu Rebreanu bdquoCantitatea indiferent de valoare dovedește totuși bogăția racircvnei creatoare Icircnainte de a alege trebuie să ai din ce anume să alegi Cantitatea devine astfel premisa calității Bogăția cantitativă permite o mai icircngrijită selecție calitativărdquo

Andrei Moldovan reușește prin propria grilă să așeze literatura bistrițeană icircn sfera largă a literaturii

romacircne și a celei internaționale astfel icircncacirct odată cu apariția acestui dicționar avem un portret la zi a ceea ce se icircntacircmplă din punctul de vedere al scrisului icircn acest spațiu din nordul țării

bdquoSe icircnțelege ca icircn orice dicționar gruparea scri-itoricească este una eterogenă Există autori care icircndeplinesc criteriile ce ne-au ghidat dar care nu trec cu mult peste această barieră vocea lor nefiind una foarte convingătoare alături de scriitori care se situează icircn primul plan al actualității literare naționale Cititorul interesat icirci va putea distinge icircn funcție de activitatea lor literară dar mai cu seamă icircn funcție de referințele critice atent de unde vin acestea și care este consistența lor Dicționarul dă informații nu stabilește ierarhii valoricerdquo ne lămu-rește criticul

Şi cacircteva din părerile celor avizați Icircn Romacircnia literară despre dicționarul critic Scriitori din Bistrița-Năsăud Irina Petraş sub genericul bdquoO carte de referințărdquo spune că bdquoaşază o bună temelie pe care să se poată lucra icircn anii următorihellip Andrei Moldovan cunoaşte foarte bine lucrările lexico-grafice precedente unele chiar de el icircnsuşi lucrate le recunoaşte meritele şi le ştie număra carențele Pentru acest dicționar din Anul Centenarului Marii Uniri autorul icircnțelege să combine generozitatea și patriotismul local cu exigența Așadar nu numărul de volume a contat ci vizibilitatea acestor scriitori icircn presa de specialitate Apartenența geografică de asemenea a ținut seama nu neapărat de locul nașterii ci de implicarea icircn viața literară a județu-luirdquo Vorbind despre cărțile lui Andrei Moldovan Irina Petraș spune bdquoModestia titlurilor nu icircnseamnă decacirct echilibru și măsură nicidecum nesiguranță a gustului ori reticență icircn a pune degetul pe rana textelor comentate [] Andrei Moldovan se referă la fiecare pas la spusele altor critici literari şi chiar intră icircn detaliate dezbateri monolog ori icircn suave polemici cu unul sau altul [] De fiecare dată şi tot mai decis va şti să introducă pata de culoare a lecturii propriirdquo

Ovidiu Pecican vorbește despre Andrei Moldovan ca bdquounul dintre pilonii culturii romacircne

78

ST

EAUA

11-

122

018

care a parcurs traseul corect al criticuluirdquo iar Al Cistelecan spune bdquoCa orice bun critic romacircn și Andrei Moldovan e singur pe lume Citește și comentează icircn deplină inocență fără să-l deranjeze niciun alt comentator Critica nu-i pentru Andrei Moldovan trialog (simpozion etc) ci eventual cel mult dialog cu cartea Andrei Moldovan e scrupulos la concepte și le problematizează cu acuratețe Cacircnd e sigur de tot pe ce spune nu ezită s-o sublinieze Ferm pe ale lui (pe tot ce spune) Andrei Moldovan e un critic tranșant cu singurătatea și inocența bine apăraterdquo bdquoOpera lui Andrei Moldovan renumit filolog critic și istoric literar fixează valori icircn timp și spațiu bine definit oglindește mentalități și un mod de existență fundamentală Contemporan cu scriitorii acestei constelații literare Andrei Moldovan s-a angajat la o muncă sisifică icircmpli-nită cu succes și pe care cu siguranță istoria literară o va icircnregistra ca un moment important

icircn evoluția eirdquo scrie Nicoleta Milea icircntr-o cronică dedicată dicționarului

Proiectul lui Andrei Moldovan este dedicat ca o ofrandă literară icircnaintașilor noștri care icircn urmă cu 100 de ani luptau pentru icircntregirea neamu-lui romacircnesc și pornește de la vorbele lui Liviu Rebreanu bdquoSpiritul romacircnesc e unic şi cuprinde deopotrivă ardelenismul moldovenismul munte-nismul sau oricum s-ar numi particularismele din care se alcătuieşte fizionomia sufletească a neamului nostru cea mai unitară poate icircn toată lumeardquo

Am mai spus-o Andrei Moldovan este criticul cu acte icircn regulă ce locuieşte icircn Beclean pe Someş şi care prin tot ceea ce face este ca o locomotivă ce poartă bdquotrenulrdquo cu scriitori din Bistrița-Năsăud cu opriri icircn stații importante ale țării Şi nu se opreşte aici După dicționar se conturează prima Istorie literară a acestor meleaguri de la icircnceputuri pacircnă acum

79

ST

EAUA

11-

122

018

Conexiuni autenticeFlorina Cușmir

Omenirea trăiește azi icircntr-o perioadă atacirct de controversată din punct de vedere spiritual

icircncacirct criza existențială nesiguranța lipsa unei direcții care să-i ofere icircncredere și iubire față de ea icircnsăși sunt fenomene pe cacirct se poate de normale și benefice deoarece echilibrul unei vieți care să-i aducă satisfacție e mult mai statornic și icircnrădăci-nat icircn urma unor stări de anxietate neicircncredere sau diferite crize tocmai pentru că omul găsind o soluție la o stare de rău se va agăța cu orice preț de acea soluție salvatoare din ghearele singurătății ale necunoscutului deloc blacircnd sau captivant cu unii dintre ei Totuși unii oameni nu privesc astfel lucrurile icircnsă pentru cei care cred că au nevoie de anumite soluții pentru a nu-și lăsa sufletul să plutească icircn deriva crizelor a nesiguranței cartea Ești o ființă autentică de Sandu Frunză apărută la editura Eikon icircn anul 2018 răspunde nesiguranței omenești icircntr-o manieră cu totul originală și bazată pe o documentare selectivă de mare importanță

Ordinea tratării subiectelor facilitează fixarea ideilor principale pe care un cititor interesat ar trebui să le stocheze icircn memorie iar apoi să le pună icircn aplicare icircn conduita zilnică Așa cum afirmă și Sandu Frunză omului occidental i s-a dat cel mai mare dar acela de a se autoguverna de a avea control asupra acțiunilor sale și asupra a tot ceea ce gacircndește și totuși omul occiden-tal manifestă cele mai multe crize existențiale nesiguranță și icircși pierde cel mai frecvent direcția stabilită De ce Autorul cărții propune o analiză a legăturii dintre comunicare religie dezvoltarea unui concept nou și anume leadership-ul și omul occidental cum icircl influențează acestea și icircn ce măsură un om occidental care trăiește icircntr-o soci-etate icircn care religia nu mai e o primă opțiune care să icirci ofere icircncredere poate totuși să icircși conceapă propria filosofie de viață și să urmeze o direcție care să icirci aducă beneficii pe planul spiritual căci nu lipsurile materiale aduc oamenii icircn fața crizelor ci lipsurile spirituale Niciodată un om sărac din punct de vedere material nu va adopta o atitudine ostilă față de spiritualitate pe cacircnd un om care icircși satisface toate nevoile mai puțin pe cea mai importantă ndash nevoia de sens de o direcție stabi-lă va fi reticent și neicircncrezător icircn această soluție

Capitolul doi oferă o perspectivă detaliată asupra conceptului de valoare cu unele trimiteri și expli-cații din filosofia nietzscheană care propune un nou mod de reinventare a perspectivei prin care privim omul și anume bdquosupraomulrdquo caracterizat de nevoia absolută de depășire de sine emanciparea sa icircn raport cu mediul icircnconjurător societatea propria percepție și icircnțelegere a lucrurilor Sandu Frunză afirmă că perioada contemporană este perioada bdquocrizei valorilorrdquo și că nevoia ca filosofia să se implice icircn soluționarea acestei crize este acută Cum poate filosofia ajuta omul să scape de sub ghearele incertitudinii și ale icircndepărtării de sens și de religie Prin asumarea filosofiei ca mod de viață ca direcție proprie icircn conformitate cu valorile personale Icircnsă tocmai această lipsă de valori este evidențiată icircn acest capitol și pusă sub semnul similarității crizei valorilor din perioada lui Nietzsche Nietzsche este susținătorul ideii că omul este dependent de mulțime de societate de istoria teritoriului icircn care s-a născut a unei rațiuni universale și că tocmai aceste autorități icircl limitează icircn alegerea unui mod de viață autentic și icircn defi-nirea propriilor valori Acest refuz de a fi slujitorul unei lumi ce dorește să-și arunce oamenii icircntr-un cerc monoton și controlat de autoritate se numeș-te refuzul bdquounei morale a sclavilorrdquo așa cum este el definit icircn paginile capitolului doi Nietzsche a propus o soluție pentru criza valorilor din perioa-da icircn care a trăit secolul XIX soluție care se arată a fi cacirct se poate de contemporană și anume icircnde-părtarea stratului tradițional cu ajutorul căruia noi interpretăm conceptul de valoare și icircnlocuirea acestuia cu unul modern occidental care ar putea influența icircn bine existența umană Așa cum afirmă și autorul valorile sunt dinamice se uită reapar icircn viața omului icircn urma unei experiențe fericite sau traumatizante ele se pot metamorfoza dar pot fi reactualizate și reprimite icircn construcția exis-tențială de către omul care icircși dorește să aibă un scop un sens sau un centru pe care să icircl situeze pe lista priorităților sale spirituale Eu consider că această criză a valorilor este rezultatul icircndepărtării premature a valorilor tradiționale cu care individul nu a reușit să se identifice icircndeajuns pentru a și le icircnsuși iar azi stă față icircn față cu o mulțime de valori

80

ST

EAUA

11-

122

018

occidentale aduse de valul european care tind să influențeze gacircndirea balcanică și oferă neicircncrede-re omului contemporan incert și nesigur Soluția este așa cum afirmă și icircn cartea Ești o ființă autenti-că icircmbrățișarea unui mod de viață acompaniat de filosofie moralitate și valori similare cu caracterul fiecăruia dar mai ales icircnainte de această hotăracircre e nevoie de introspecție cunoaștere de sine cu ajutorul diferitelor forme de meditație regăsire a unei individualități pierdute icircn valul majorității

Sandu Frunză icircn cel de al treilea capitol aduce icircn discuție rolul filosofiei icircn căutarea autenticității omului și a unui sens care să icirci ofere icircncredere și productivitate Icircnsă un aspect destul de contro-versat este rolul seducției icircn acest proces de regă-sire deoarece seducția a fost privită mult timp cu ochi negativi și ezitanți Autorul icircncearcă să schimbe aerul negativ cu care este icircnvăluit acest concept și aduce icircn prim plan aspectele pozitive noi interpretări susținute cu argumente solide și introducerea seducției icircn racircndul calităților nece-sare pentru a fi un bun lider Astfel icircn acest capi-tol se icircncearcă explicarea diferenței trecerii de la efectele negative ale seducției la cele pozitive Exemplul dat interpretării seducției ca proces negativ se referă la modul icircn care ideologiile din sistemele totalitare acaparează vocea opiniei publice manipulează conștiințe și seduc popo-rul icircn vederea exercitării dorinței grupului de la putere Icircn acest caz seducția poate icircmbrăca mai multe forme și poate fi găsită icircn diverse tehnici cum ar fi discursurile populiste propagandiste promovarea imaginii liderului ca fiind singurul om care dorește binele poporului atribuindu-i calități inexistente icircn realitate Alte aspecte nega-tive prin prisma cărora este privită seducția sunt dominarea și violența adesea seducătorii sunt cei care au o mare influență asupra sedusului și astfel s-a dezvoltat procesul de subordonare și mai apoi violența atribuită acestui termen Icircn perioada contemporană seducția nu mai e plasată icircn același cerc cu violența sau dominația s-a depășit icircn mare măsură această perspectivă și i s-a atribuit o variantă a bdquoseducției minimalerdquo Astăzi seducția este plasată icircn domeniul comu-nicării benefice și mai ales icircn contextul calităților unui bun lider deoarece a fi lider nu icircnseamnă doar a conduce și a exercita o anumită putere asupra organizației pe care o conduce ci mai ales a adopta un stil de viață autentic productiv pozitiv transmis celorlalți cu ajutorul seducției Icircn cazul acesta seducția exercitată de lider nu e doar o transmitere de mesaje ci un transfer de sens o variabilă icircncărcată cu calitățile și caracteristicile

liderului benefice pentru a construi o existență plină de succese și icircmpliniri Liderul trebuie să transmită organizației acest tip de gacircndire cu ajutorul seducției icircnsă icircnainte de aceasta el icircnsuși trebuie să adopte această filosofie de viață care icircl scoate din banalul mulțimii și icirci conferă o experiență autentică Capitolul patru aduce icircn discuție conceptul de gacircndire pozitivă ca metodă de accesare a unei legături dintre omul contem-poran și lumea exterioară lui indiferent dacă e vorba despre obiecte sau alți oameni și mai ales ca metodă de accesare a interiorității de regăsire a spiritualității și a resurselor nelimitate de care dispune existența sa și care așteaptă să fie acce-sate Pentru a icircntări semnificația acestui concept Sandu Frunză aduce icircn discuție afirmația filoso-fului Reneacute Descartes bdquoGacircndesc deci existrdquo afir-mație care permite omului să conștientizeze că tot ceea ce există poate fi pus la icircndoială icircn afară de activitatea de gacircndire ce oferă entității care o exercită garanția existenței icircn ciuda părerilor criticilor sau scepticilor

Citind Ești o ființă autentică de Sandu Frunză am conștientizat că o existență fericită este rezul-tatul unei munci sistematice de formare a unui sistem de valori capabil să conducă individul pe calea dobacircndirii autenticității A fi autentic icircnseamnă a te regăsi a conlucra cu propria ființă icircn vederea asumării deciziilor care pot schimba direcția oricărui om dar nu icircn ultimul racircnd mai icircnseamnă și a te descătușa de robia neicircncrederii a limitelor sau a crizelor și icircmbrățișarea propriei căi spre fericire icircn comuniune cu o spiritualitate asumată Filosofia mea de viață se poate reduce la o simplă frază dacă omul are o direcție bine stabi-lită un ideal sau un scop suprem nu va cădea niciodată pradă crizelor existențiale sau neicircncre-derii odată icircnstrăinat de acest scop dezbinarea și deznădejdea icirci vor icircmbolnăvi gacircndirea și se va lăsa pradă mulțimii mersului societății controla-te de o autoritate Ești o ființă autentică este un ghid pentru dezvoltarea spirituală a fiecăruia conținacircnd argumente care să convingă oamenii de necesitatea accesării unei existențe autentice și valide icircn acest mers continuu și haotic al unei societăți supraicircncărcate de valori cultură perso-nalități dumnezei și credințe care icircn loc să apro-pie și să ofere oamenilor icircncredere icirci dezbină și icircndepărtează de adevăratul lor sens

Sandu Frunză Ești o ființă autentică Despre tine filoso-fie comunicare dezvoltare personală și leadership Cluj-

Napoca Editura Eikon 2018

81

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Diana Cornea

am visat sacircmbătă că mă sărut cu vladimir și dacă spun visul pe stomacul gol o să se icircndeplinească

dezorientarea mă lovește de fiecare datăsimt radiațiile emise de găurile negreicircn camera asta ndashcromatică de bucătărie pe plastic arscu schimbare de temperaturăe soul training spre direcțiifără repere ndash sentiment de vinovăție

cacircnd se formează biluțe de substanțăproiecții icircn structura internă

e o nouă plăcere e ca vorbitul icircn somn

icircn scări spirală cu fixarea perfectăo linie dreaptă pe termen lungsupernove mașini sau nave spațialece e cu expunere icircn lumina asta neono să icircnțelegem pe parcurs

folosim cod roșufără să atingem perețiicircn seri cu blugi stracircmți pe fețe cu morfină

efectul păunului intensificatdupă 10 minute_ un bum puternic icircn timpan contact vizual saudiscuția despre karmaicircmi aduc aminte (de celelalte nopți)de fiecare bărbat care mi-a atins vreodată piciorul

sunt un icircnceput de magnolie mănacircncă-mă

schimb de experiență icircn 3 fazepe pixeli multicoloriadaug filosofie și totul devine mai erotic

cacircnd vorbim despre eșecpe interval 9-11 nu e nevoie de orăun obicei ciudaticircn public fără să ne atingem macircinile

am reicircnceput să fiu pe atracțiiicircn linia ce apare

o instalație formată pe josși icircn jurul meu(după ce icircmi curăț pielea)

la fiecare despărțire e mesaj scurtstracircngere personalăcacircnd detergent printre degete ajungeși privirea cu ochii minusculi

mă simt afectatăse icircntacircmplăbullstracircng din dinți fără aprobare

icircn bucuria astae-o stare pe care nu am s-o mai simt vreodată

Thanks for The Last Day Of Gravity

forma finală icircnelectro jazz amp space tripun sentiment reciproc care ne macircngacircie pe creștet

cacircnd ne amintim să nu mai vorbim icircn șoaptănimeni nu ascultă aicisunt 20 de minute icircn reluarecălătoriile inverse spre casă pot fi unantrenament pentru creiero formă de mental breakdowncare te motivează(depinde cum o privești)fără angry reactacopăr fiecare suprafață cu plasturi cacircndvreau să uit ceva

asociere icircn psihic estetic

icircnchid ochii și știude cacircte ieșiri e nevoie

mă țin la distanță --- icircn spatele tău

flux de amintiri pe portocaliue un crystalfilm aruncat icircn mintea tagăsește locul de prima datăcu stickere lipite pe pereți ca o față de omce te privește cacircnd dormi

82

ST

EAUA

11-

122

018

recenzii

Rococo eros ordmi oraordme

Maria Făricircmă

Poemul orașului tacircrziu este ultimul volum de poezie semnat de Dan Iancu apărut la Editura

Agol 2017 Cartea este completată cu o serie de fotografii alb-negru realizate de autor

Volumul se construiește ca o aglomerare de sensuri de cuvinte de obiecte și de senzații coagulate icircn structuri sintactice care cultivă o poetică de tip rococo La polul opus echilibrează decorul poetic fotografiile minimaliste care insis-tă să exprime o stare sau o viziune a percepției celui care observă lumea Acestea conțin un punc-tum marcat de o linie fluidă o falie care converge către ideea de destrămare și discontinuitate Icircn fapt incoerența aparentă este icircnvestită cu sens distingacircndu-se două direcții tematice orașul care icircl ancorează pe poet icircn realitate și erosul care icircl desprinde de banalitate și-l proiectează icircntr-un spațiu fantasmatic al desfătărilor și al viselor

Pe de o parte poetul configurează un topos citadin surprinzacircnd gesturile cotidiene din piețe cartiere cacircrciumi stații de autobuz terase gări Versurile pulsează de mișcare icircntotdeauna reflec-țiile vocii poetice fiind dublate de icircntacircmplările coti-dianului Pe de altă parte cele mai reușite versuri icircși regăsesc plenitudinea icircn imaginarul feminin puternic marcat de o corporalitate voluptoasă icircntotdeauna suavă niciodată vulgarizată genun-chii tăi icircndepărtați aburind de chemarerdquo (p 49) sfacircrcurile tale se-nalță precum cireșele roșii prin-tre frunzerdquo (p 60) Poetica senzualității și a dorinței pielea unui continent de dorințărdquo (p 22) echiva-lează deopotrivă desfătarea actului de a scrie Icircn același timp femeia este explorată prin intermediul macircinii care scrie și prinde contur icircn actul scriiturii obsesia recurentă fiind coapsele sacircnii genunchii ca reverie a celui care vrea să-i atingă să-i macircngacircie

Combinațiile inedite icircntregesc barocul poetic aliniindu-se unei experiențe suprarealiste icircn genun-chiul meu a crescut o crimee de vatărdquo (p 25) străzile se-nvacircrt icircn cutia toracicărdquo (p 60) Ritmul unor fraze și sincretismele tematice amintesc de iluminările

rimbauldiene iar versurile sintestezice se icircntrudesc cu cele baudelairiene

Cartea este construită ca un poem-fluviu cu fraze-afluenți care se rup abrupt și se mișcă către orizontul altor teme și senzații punacircnd icircn dificul-tate cititorul O altă cheie de lectură proiectează volumul ca pe un mare poem-vis icircn care aglome-rarea spațiilor fizice și psihice nu poate lua naștere decacirct ireal și fantasmatic

Dan Iancu poemul orașului tacircrziu București Editura Agol 2017

Din Auschwitz spre Limelfia

Andreea Stoica

Stabilită icircn prezent icircn Marea Britanie prozatoa-rea poeta autoarea de piese de teatru Lucia

Dărămuș a publicat icircn 2018 la editura Polirom un roman intitulat Convoiul mieilor Scriitoarea evocă realitatea sumbră a lagărului nazist apelacircnd la conturarea unei protagoniste cu o vacircrstă fragedă Hannya bdquofetița care știa să zicircmbească tot timpulrdquo este icircmbarcată icircmpreună cu familia sa icircn bdquotrenul morțiirdquo făcacircnd călătoria cumplită spre cuptorul bdquocare icircnghițea sute de sufleterdquo

Icircnzestrată cu inteligență și spontaneitate Hannya icircnțelege duritatea situației icircnsă o refuză alegacircnd să transforme lumea reală icircntr-un tăracircm personal tainic pe care icircl explorează icircmpreună cu trei prieteni imaginari piticii Negrilă Gălbilă și Roșilă Accesul la acest bdquotăricircm de visrdquo numit Limel- fia are loc prin inventarea unei serii de povești care estompează atacirct sentimentul de teamă al protagonistei cacirct și descumpănirea celorlalți evrei captivi Actul de creație devine astfel o modalitate de escapism și rezistență Lumea compensatorie a Limelfiei are aspectul unui tăracircm decupat din basm spre care Hannya zboară cu scopul de a găsi bdquodestulă apă pentru toți acești oameni din trenrdquo Conștientizacircnd condițiile inumane la care sunt supuși evreii fetița dezvoltă un sentiment de responsabilitate dorind să icirci salveze Ea este supusă unor probe pe tăracircmul imaginar pentru a-și

83

ST

EAUA

11-

122

018

duce la icircndeplinire misiunea dificilă De aici icircngacircnă cacircntece evreiești icircn pofida apelului imperativ la liniște venit din partea soldaților germani

Autoarea surprinde discrepanța dintre gesturile blacircnde umane ale captivilor și brutalitatea perse-cutorilor naziști Oamenii cu bdquochipuri livide tran-spirate lipsite de viațărdquo rememorează evenimente din trecutul personal icircmpărtășindu-le cu ceilalți și oferă icircmbrățisări stracircnse părintești Sosirea trenului la Auschwitz marchează icircnsă proximitatea sfacircrșitu-lui Lucia Dărămuș inserează o serie de episoade icircn care este descrisă atitudinea rece caustică a nazistului icircn ipostaza bdquosupraomuluirdquo față de nea- mul evreiesc format din bdquocicircini care trebuiau ucișirdquo

Deși ilustrează inevitabila fragilitate trupească sfacircrșitul romanului relevă incapacitatea crema-toriului de a provoca distrugerea psihică a indivi-dului creativ Pradă experimentelor medicale din laboratoarele Auschwitzului Hannya bdquovisează cu ochii deschișirdquo tăracircmul unde bdquoera bine foarte binerdquo Prin intermediul imaginației fetița privește spre Limelfia departe de sadismul medicului Mengele departe de Auschwitz

Lucia Dărămuș Convoiul mieilor Iași Editura Polirom 2018

Pledoarie pentru poezie

Maria Făricircmă

Maria Pilchin este una dintre cele mai active scriitoare contemporane din Republica Mol-

dova Cea mai recentă carte apărută icircn 2017 la Editura Univers Educațional Chișinău reprezintă un volum de eseuri intitulat Poezie eros și putere Așa cum anunță titlul eseurile au icircn centru (inter)dependența dintre poezie și putere printr-o analiză atentă trecută prin grila unor modele culturale Autoarea utilizează bibliografie de primă macircnă citacircnd sau trimițacircnd la fragmente teoretice și criti-ce Din acest punct de vedere eseurile icircși caută un receptor avizat icircntrucacirct textul abundă icircn referințe și citări icircncacirct argumentele autoarei se pot pierde cu ușurință printre marile idei la care face apel Pe de altă parte textul curge ușor M Pilchin practicacircnd o eseistică ușor impresionistă rezumacircnd idei esen-țiale din literatură și dezvoltacircnd analogii curioase utile pentru un cititor neinițiat

Chiar dacă autoarea icircnțelege structurile societății contemporane practicacircnd o analiză lucidă aceasta pare să fie o mare romantică care icircncă crede icircn poezie ca posibilă salvare De aceea icircntreaga construcție a cărții reprezintă un manifest pentru rolul și necesi-tatea poeziei Premiza de la care pornește icircntreaga argumentație are icircn centru existența unei societăți dresate pavlovian cu nevoi comucaționalerdquo (p 18) hipnotizată de forța creditului și a debitului

Intitulate simbolic capitolele din prima parte investighează triunghiul conflictual om-eros-putere prin intervenția statului-căpcăun icircn relațiile intime ale individului printr-o analiză diacronică Scriitoarea descrie cu precădere poziția icircndrăgostitului icircn tota-litarism ajungacircnd să observe cum capitalismul și mass-media actuală au modificat paradigma trăind un eros public sub dictatura divertismentuluirdquo Utopiilerdquo propune o reflecție neobișnuită despre cine este omul tentat de utopii care e pactul care e diferența dintre utopie și poezie și cum se definește iubirea-canon și cea icircn afara canonului

Partea a doua debutează cu o clasificare metafori-zată a omului-lut urmacircnd să traseze cacircteva repere ale literaturii basarabene Icircn consecință eseista punctează etapele definitorii ale poeziei basarabene contextualizate istoric de la foaia verde a cacircmpiilor la foile volante ale cotidianuluirdquo O descoperire inte-resantă o reprezintă eseurile despre Ion Vatamanu și Grigore Vieru prezentați ca traducători aspect mai puțin cunoscut despre aceștia

Poezie eros și putere propune o radiografie cultu-rală sinceră a sensibilității actuale iar interogațiile Mariei Pilchin au curajul de a declara că poezia mai poate avea efecte icircn real

Maria Pilchin Poezie eros și putere Chișinău Editura Univers Educațional 2017

Satilde uithorni Satilde cauthorni adevatilderul

Maria Barbu

Absolventă de Politehnică dar ulterior captivată de lumea științelor umaniste Anca Vieru icircncepe

să publice icircn volume colective icircn anul 2013 icircși face debutul literar cu volumul de proză scurtă Felii de lămacircie (Editura Polirom 2015) iar apoi continuă cu un roman Spulberatic (Editura Polirom 2018) Abia scoasă de sub tipar de cacircteva luni ultima carte a

RECE

NZI

I

84

ST

EAUA

11-

122

018

scriitoarei este așa cum ea icircnsăși mărturisește icircntr-un interviu bdquoo carte despre urmele pe care le lasă iubirea despre memorie și despre absențărdquo Altfel spus este o poveste cu mai multe ramifica-ții spusă din perspectiva mai multor personaje care se icircntinde pe trei generații și care arată cacirct de important este să ai curajul să icircți urmezi visurile și să mergi pacircnă la capăt pe drumul tău

Icircntrebarea cu care icircncepe romanul bdquoicircn cacircte feluri poți să uiți un omrdquo(p 9) icirci dă acestuia din start o dimensiune meditativă și oarecum nostalgică Oscilacircnd mereu icircntre evenimente ale prezentului și amintiri mai mult sau mai puțin dureroase sau clare narațiunea realizează o dialectică interesantă icircntre utilitatea memoriei și proprietățile salvatoare ale uitării bdquomemoria ne ferește de greșelile trecutu-lui dar fără uitare am fi paralizați de frică de rușine de vinovăție și nu am putea merge mai departerdquo(p 190) De asemenea trecutul este și el un element important la nivel ideatic căci personajele se icircntorc mereu la el și icircncearcă să-l icircnțeleagă pentru a se descoperi pe ele icircnsele

Povestea personajului principal Tiberiu Vreme se construiește dintr-o serie de relatări și perspec-tive diferite fiecare cu specificul ei dar și cu un element comun regretul Majoritatea personajelor se uită cu tristețe icircn urmă și revin mereu la icircntre-barea bdquooare ce ar fi fost dacărdquo dacă ar fi fugit cu persoana iubită dacă ar fi profitat de toate șansele primite dacă nu le-ar fi fost frică de schimbare Totuși am putea spune că au o scuză Presiunea regimului comunist apasă greu atacirct pe trecutul familiei Vreme cacirct și pe destinul lui Tibi care nu icircși dorește nimic altceva decacirct să fie regizor și să plece din țară Prins icircntre o senzație acută de neaparține-re icircntr-un mediu mediocru și dorința de libertate acesta face pacircnă la urmă o alegere dar plătește și un preț pentru asta

Există icircnsă și o urmă de speranță icircn acest peri-plu melancolic și dureros căci arta și iubirea nu vor putea fi niciodată ținute prea departe de sufletele oamenilor Deși icircncă marcat de o copilărie petrecu-tă icircn așteptarea unei absențe Andrei fiul lui Tibi reușește să se icircmpace cu trecutul prin sculptură creacircnd lucrări care vorbesc bdquodespre efemer despre fragilitate și nesiguranțărdquo(p 202) prin faptul că sunt făcute din materiale perisabile din nisip din ceară sau din gheață Cacirct despre intensitatea sentimen-telor personajelor bdquoce poate fi mai frumos decacirct să mori icircn brațele iubirii din cauza ei și pentru eardquo(p 138)

Cu o scriitură fluidă care pendulează printre gacircndurile personajelor și cu un stil cald de poves-te auzită icircntr-o noapte geroasă icircn fața focului

romanul Ancăi Vieru icircși plimbă așadar cititorii prin-tr-o lume care le vorbește profund fiind icircncă atacirct de recentă icircn memoria și inimile lor După cum suntem preveniți chiar din titlu lumea icircn care trăim e nestatornică și efemeră iar oamenii icircmprumută și ei ceva din caracterul acesteia prin neliniștea care nu icirci lasă să se agațe de ceva sau de cineva care să icirci țină pe loc Dar dacă viața e spulberatică rela-țiile dintre noi nu ar trebui să fie așa bdquoviața joacă murdar și icirci lovește de preferință pe cei care sunt deja icircn lada de gunoirdquo(p 45) dar cu puțină iubire și artă orice suflet icircși poate (re)găsi pacea interioară

Anca Vieru Spulberatic Iași Editura Polirom 2018

Micile momente de grathornie

Maria Făricircmă

Sebastian Reichmann scriitor romacircn stabilit icircn Franța revine cu un volum de poezie icircn

limba romacircnă după mai bine de treizeci de ani Cartea intitulată Acceleratorul de icircncarnări și alte Biografobii apărută la Editura Cartea Romacircnească icircn 2017 reunește o parte din preocupările și expe-riența autorului regacircndind și interogacircnd fantas-mele culturale ale acestuia

Una dintre calitățile acestui tip de poezie este capacitatea limbajului de a nu cădea pradă repe-titivității Dimpotrivă autorul explorează limi-tele limbajului atacirct la nivel stilistic cacirct și la nivel semantic icircncercacircnd să descopere noi formule spectaculare prin care se desfășoară existența noastră Sesizăm icircn poemele sale un soi de fobie icircn a surprinde acele momente de grațierdquo (p 53) ale vieții pe care autorul o percepe printr-o dimensi-une suprarealistă De aici revolta contra lucrurilor icircnconjurătoarerdquo (p 8) care se materializează de cele mai multe ori icircn imagini ermetice pline de simbo-luri și o topică intelectuală complexă Paradoxal sau nu suprarealismul cultivat de Sebastian Reichmann este unul controlat lucid adaptat la realitățile icircnconjurătoare O secvență remarcabilă este Dulapul nu visează decacirct să-și verse conți-nutul icircn stradă icircn vrac ca un acces nestăpacircnit de tuserdquo (p 43) Predilecția pentru intertextualitate fie directă sau sugerată este constantă și face apel la marile modele literare precum Eliot Poe Trakl

RECE

NZI

I

85

ST

EAUA

11-

122

018

Beckett intercalate adesea de accente ironice sau cinice Unele poeme denunță căderea icircn superfici-al ca tendință a societății contemporane jocurile video de pe ecranele noastre continuăm să jucăm isterici obsesionali paranoicirdquo (p 21) Icircn fața intrării icircn catedrală cacircțiva tineri icircn genul celor care caută pe Facebook răspunsuri la nevoia lor de sensrdquo (p 56)

Pe lacircngă diversitate poemele sunt icircn primul racircnd vizuale De aceea o parte din ele sunt intitula-te Scenă volumul construindu-se ca un adevărat tablou lingvistic Căutarea esențelor are icircn centru căutarea frumuseții care echivalează cu eternita-tea deși procesul icircn sine se desfășoară sub semnul ezitării Astfel străfulgerările vizionare sunt marca-te de o amacircnare perpetuărdquo (p 18) printre care se icircntrezărește fragilitatea lumii icircnconjurătoare

Icircntre haos și ordine icircntre ezitări și accelerări icircntre perenitate și efemeritate icircntre frumusețe pură și stranietate se poate afla micile miracole ale existenței iar poezia lui Sebastian Reichmann icircși propune să trangreseze granițele realului icircn căutarea misterului de dincolo

Sebastian Reichmann Acceleratorul de icircncarnări și alte Biografobii Pitești Editura Cartea Romacircnească 2017

Despre organizarea hazardului

Andreea Stoica

Scriitoare și profesor titular la catedra de limbă și literatură romacircnă a Colegiului Național de

Informatică bdquoTudor Vianurdquo din București Ohara Donovetsky a publicat icircn 2018 romanul Casting pentru ursitoare la Editura Polirom Icircncă din incipitul cărții realitatea bdquovăzutărdquo cotidiană tangibilă prezintă inserții de elemente invizibile ce aparțin unui substrat etno-mitologic magic oniric Romanul mizează pe conturarea a trei figuri feminine ale căror trasee personale sunt coerente și bine articulate dar care icircși interconectează icircn mod continuu viețile printr-o prietenie aflată (sau nu) sub semnul hazardului

Pe fondul obținerii unei moșteniri neașteptate Mira protagonista romanului inițiază demersurile

unei căutări identitare pe care reușește să o desfă-șoare prin colaborarea cu prietenele sale Haia și Lenca Cele trei au viziuni fundamental diferite asupra existenței icircnsă conștientizează că bdquoniciu-na dintre ele icircn ciuda aparențelor nu era foarte pregătită să facă față celorlalți lumii icircn general de una singură cu seninătate și curaj sau fără angoase Icircmpreună icircnsă se descurcaurdquo Haia cu un aer arhaic dezvoltă dorința de a accesa noi realități de a obține o icircnțelegere dincolo de diurn Saltul spre lumea onirică descris icircn primele pagini ale romanului anticipează interesul Haiei pentru latura invizibilă a realității Influențată de experien-ța traumatizantă a morții mamei aceasta dezvoltă o gacircndire metaforică magică infuzacircndu-și reali-tatea cu mituri legende superstiții și o admirație pentru nimfe sirene ființe fantastice preluate din basme capabile de a auzi voci bdquocu o frecvență imposibil de perceput de urechea umanărdquo Toate acestea au scopul de a recupera și a păstra imagi-nea mamei de a amăgi moartea Lenca situată icircn raport de opoziție față de Haia este personajul care echilibrează prin firea sa practică și rațională dinamica prieteniei și parcursul protagonistei

Icircn funcție de unghiul din care este privit roma- nul poate fi citit ca un efort de (re)găsire a origi-nilor sau ca o icircncercare de depășire a granițelor morții Un element rămacircne icircnsă constant și anume tentativa de a determina natura coincidențelor conturate icircn viețile personajelor Se poate icircntrezări o simetrie icircn jocurile hazardului Sau dimpotrivă acestea sunt doar incidente icircntacircmplătoare asupra cărora nu trebuie plasate noi icircnțelesuri ci se cuvin acceptate ca atare Romanul nu stabilește o soluție oferind icircn schimb mai multe perspective icircntrucacirct fiecare personaj oferă un răspuns diferit

Ohara Donovetsky Casting pentru ursitoare Iași Editura Polirom 2018

RECE

NZI

I

86

ST

EAUA

11-

122

018

foto

Ily

a Ya

kove

r U

nspl

ash

pagina liceenilor

CăutareMarcel Rus

Clasa a X-a A Seminarul Teologic Ortodox Cluj-NapocaProfesor coordonator Nicoleta Popa

Am ieșit din casă Și odată ieșit am fost luat de unul dintre puhoaiele de oameni care mergeau icircn direcția dorită de mine Mergeau fără

oprire nepăsători la ceea ce se icircntacircmplă icircn jur Erau asemenea unui racircu care mergea spre locul vărsării sale indiferent M-am icircntrebat dacă toți acești oameni știu măcar spre ce se icircndreaptă și dacă sunt icircntr-adevăr mulțumiți de faptul că vor ajunge acolo Majoritatea celor care mă icircncon-jurau erau fără nicio expresie pe față ca și cum nu le-ar mai fi păsat de ce se va icircntacircmpla cacircnd vor ajunge la locul doritApoi am icircnceput să mă icircntreb dacă sunt și eu doar o mică parte din acest uriaș racircu colorat Ce căutam Ce aveam de gacircnd să fac din momentul icircn care voi fi nevoit să părăsesc acel puhoi care pacircnă atunci mă lăsa să mă bucur de starea de indiferență dominatoare Brusc ca o scacircnteie produsă de două pietre m-am icircntrebat dacă această stare de indiferență este o stare care icircncepe icircncetul cu icircncetul să ne domine icircntreaga viață cu aceste drumuri pe care uneori le-am dori interminabile M-am oprit și din acel moment mi-am dat seama că am icircnceput să nu mai fac parte din puhoi că am icircnceput să fiu eu O persoană iar nu o bucățică din acel racircu interminabil Mi-am dat seama că restul oamenilor cei care continuă acest traseu interminabil sunt atacirct de capturați icircn această stare care ajunge să le domine viața icircncacirct ajung să fie la fel de indiferenți și cufun-dați icircn gacircnduri nu mai contează locul unde se află Poate că sunt obosiți de viață Plictisiți de felul icircn care trăiesc și din care sunt eliberați doar prin intermediul concediilor Nici acestea nu sunt cele mai speciale ci icirci introduc icircntr-un alt fel de banalitate datorat televizorului și produselor ronțăite icircn fața lui Și nici categoria celor care sunt bdquopetrecărețirdquo nu este diferită deși așa arată Numai că ei reușesc pentru un moment să o țină ascunsă icircn spatele muzicii și al semiicircntunericului Mergeam icircngacircndurat Eram icircn fața unei biserici Păream desprins de restul lumii dezlănțuite din afara acestei zone miraculoase Aici se deschidea poarta icircn care pătrundeau vag sunetele produse de lumea de afară Mă simțeam prote-jat de privirile sfințior pictați pe pereții bisericii Hristos bdquoEu sunt Calea Adevărul și Viațardquo Asta era oamenilor le lipsește viața Dumnezeu era este viața

87

ST

EAUA

11-

122

018

Expoziție Teodor Botiș la 80 de ani

Aurel Rău

Despre Teodor Botiș un pictor de anvergură și forță și de un dinamism am vorbit cu mai

multe prilejuri ca scriitor de regulă la icircmplinirea unei vacircrste iar acum el icircși sărbătorește vacircrsta de 80 de ani printr-o mare retrospectivă un adevărat eveniment plastic

Am recurs de fiecare dată după ce i-am privit icircn prealabil lucrările noi la cuvinte icircnflorate dar și cumpănite și mi-am exprimat mereu icircncrederea icircn demersul său inventiv cacircntacircnd de spontaneități și o prețuire admirația pentru o pasionată creație despre care dă seamă și un elegant și prețios album

E o plăcere să constați o aceeași prospețime a trăirilor și temeritate impetuozitate vervă a culo-rii și motivelor simboluri abstract și concret pe un fond tradițional și de afectivitate Privim vrăjito-riile lui de forme și abordări diferite care nu sunt anecdote sau descripții păstrează o consecventă

icircndepărtare de figurativ dar nu și de sens sunt ritmuri și armonii construcții care urcă și spre idee sau vin dinspre ea conținuturi sufletești ndash și găsim icircn ele o plăcere a spunerii

Icircmi amintesc de importante expoziții ale lui Teodor Botiș organizate tot la cinci ani De astă dată icircn anul Centenarului Marii Uniri expune icircn sălile Muzeului de Artă o sută de tablouri un gest monu-mental Cum Teodor Botiș icircnmulțește mereu cu cinci să ne dorim să ne vorbească icircn pildele lui de ideograme și frumuseți cald comunicative icircn jocul lui de culori și sugestiile lui de anotimpuri armonii muzicale și la un proxim peste cinci ani Dar după numărul de lucrări pentru care s-a decis acum icircn spiritul evenimentului romacircnesc național el se va fi gacircndind și la o icircntrevedere la o sută de ani

Vacircrstă pe care la fel icircn ambianța corală a meta-forelor și imaginilor la care ne face părtași să i-o dorim

ART

E PL

AST

ICE

88

ST

EAUA

11-

122

018

Transilvania veteraNicolae Sabău

După minunatul albumvolum cu genericul Lumină și locuri desen și culoare Pictura (Ed

Avalon Cluj-Napoca 2016) icircngrijit de prietenul nostru Ovidiu Pecican icircn care au fost adunate cronicile specialiștilor icircn istoria și critica de artă clujeană (Viorica Guy Marica Gh Arion Mircea Țoca Alexandra Rus Gheorghe Macircndrescu Livia Drăgoi Nicolae Sabău Vasile Radu Miron Scorobete) asupra operelor artistice expuse pe simezele unor expoziții clujene Liviu Vlad se reicircntoarce acasă adică acolo unde icircn anul 1984 a debutat ca expo-zant Galeria Clubului Casei Universitarilor din Cluj

De data aceasta icircntre teritoriile sacralizate ale artei icircntre care Italia și Franța primează (Italia retră-ită Alianța Artelor Cluj-Napoca 2010 Secvențe venețiene Galeria Paul Sima Universitatea bdquoBabeș-Bolyairdquo Cluj-Napoca 2015) talentatul desenator pastelist și acuarelist așază mărturiile Transilvaniei icircntregind astfel călătoria peninsulară cu o drumeție icircn țara bdquode dincolo de codrirdquo ilustrată prin imagini de mare reverberație artistică și spirituală icircn care autorul oficiază din exemplele trecutului nu ceea ce e trecător ci permanența ochiul și mintea noas-tră percepacircnd icircn pofida acestui Fugit irreparabile tempus (Vergilius Georgica 3 284) a acestei treceri nestăvilite a vremii durata stabilul uneori imua-bilul Neobositul călător icircnsuflețește fermecătorul tablou al monumentelor străvechii Transilvanii (vezi expozițiile Bonțida icircn clar-obscur Castelul din Bonțida 2011 Clujul gotic și baroc Gal Daniel Cluj-Napoca Kolozsvaacuteri műemlek templomok 2012 Muri trasilvani antiqui Muzeul de Istorie al Transilvaniei 2015) cu o altă călătorie autohtonă de data aceasta un adevărat pelerinaj de un elevat nivel sacral de o frățească comuniune ardeleană icircn care la slujba religioasă la mesa icircnălțătoare participă Omul cu biserica din care face parte adică ortodoxă unită evanghelică calvină și unitariană Drumul icircl poartă la puternicile biserici fortificate săsești (13 monu-mente) la pitoreștile biserici de lemn romacircnești (14 monumente) din Maramureș Sălaj Bihor Someș dar și la șase străvechi lăcașuri de zidărie ale romacirc-nilor ardeleni (Densuș Gurasada Ribița Gacircrbova Lupșa Copalnic Mănăștur) repertoriu icircntregit de monumentele reformate și catolice din Aiud și Lăzarea de două fortificații ale evului mediu

ruinele cetății de la BaacutelvaacutenyosUnguraș (jud Cluj) și bastionul Croitorilor din Cluj

Opriți icircn fața tablourilor de pe simeză deslușim predilecția autorului pentru arhitectura de zidărie și aceea vernaculară romacircnească ranforsată de nemaipotolita sa curiozitate exploratoare icircn care bdquoscafanderia istorică i-a rămas vierdquo după cum afirma Domnia Sa icircn pofida trecerii anilor

Expoziția baneficiază și de un album un adevă-rat bdquolivre de pocherdquo icircnsuflețit de două eseuri de o profundă reverberație spiritual-afectivă datorate apreciaților istorici ai Universității noastre Ana Victoria Sima și Ioan-Aurel Pop album ce poate servi cu ușurință tascabil fiind drept ghid al drume-ției propuse de Liviu Vlad Lăudabil și generos este sprijinul Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo pentru acest act de cultură prin editarea unui alt exemplar al albumului de dimensiuni adecvate (20x20 cm) Urmacircnd acest icircndemn ne vom opri icircn fața biserici-lor fortificate săsești racircnduite icircn mintea și cunoș-tințele noastre ndash echipa istoricilor de artă clujeni din care a făcut parte și subsemnatul a inventariat monumentele istorice din 120 de localități săsești icircntre anii 1993-1998 ndash funcție de zonele geogra-fice ale scaunelor și apoi ale Universității săsești pitoreasca Vale a Hacircrtibaciului (ApoldTrappold Dealu FrumosSchoumlnberg MerghindealMergen- thal și HozmannHolzmengen) biserici fortificate din Zona Cincului (ArchitaArkaden - Cetate Meșen- dorfMeschendorf și CațaKatzendorf) din zona Sibiului cu biserica fortificată SlimnicStolzenburg apoi mai reprezentata bdquozonă de granițărdquo mărgi-nită la nord de pămacircntul comitatens regiunea Tacircrnavelor (Axente SeverFrauendorf BuzdBussd MoșnaMeschen BiertanBierthaumllm și BăgaciuBogeschdorf ) Aceste construcții ecleziastice ilus- trează bogate și pilduitoare modalități de construire planimetrică compozițional-arhitecturală și deco-rativă elaborate funcție de modelele tradiționale specifice Europei medievale icircncepacircnd cu perioade-le stilistice romanică gotică și renascentistă de la jumătatea secolului al XIII-lea pacircnă icircn secolul al XVII-lea tipurile bazilical sală halăHalenkirchen cu interiorul tăvănit sau boltite corespunzător epocii cu bolți icircn cruce și bolți pe ogive Pericolul invaziilor otomane a mobilizat comunitățile rurale la ridicarea

ART

E PL

AST

ICE

89

ST

EAUA

11-

122

018

fortificațiilor icircmprejmuitoare bisericilor fortificații alcătuite din una pacircnă la trei incinte ramforsate prin turnuri de apărare (de la sfacircrșitul secolului al XV-lea pacircnă la finele secolului al XVII-lea)

Vreau să precizez că bibliografia de specialitate teoretică și ilustrativimagistică la această temă este foarte bogată mergacircnd de la volumele clasice ale lui Viktor Roth (1905) Walther Horwath (1940) Herrmann Phleps (1941) Virgil Vătășianu (1959) George Oprescu (1961) Christoph Machat (1978) Hermann Fabini (1985 2002) dar mai cu seamă icircn privința desenului la monument Juliana Fabritius-Dancu (1980) cu temeinica sa cercetare pe teren icircntre anii 1968-1978 vizacircnd 150 de localități tran-silvănene unde s-au mai păstrat biserici fortificate și cetățile țărănești din jurul lor Albumul de format mare cuprinde pe aversul planșei textul referitor la obiectiv iar pe revers imaginea pictată (acuarelă și desen) a acestor obiective care poartă bdquofoarte apăsat amprenta unor epoci istorice zbuciumate mărturisind despre efortul și geniul constructiv al localnicilor integrate familiar printr-o lungă conviețuire icircn peisajul specific țării prin aceasta cetățile și bisericile țărănești din Transilvania repre-zentacircnd documente unice de viață și istoricerdquo

Valoarea deosebită a planșelor ilustracircnd o parte dintre monumentele săsești transilvane pictate de Liviu Vlad dincolo de datul artistic constă și icircn aspectul icircn modul de fericită completareicircntregire a operei Julianei Fabritius-Dancu unde unghiurile fațadelor monumentelor turnurile de apărare inte-rioarele curtinelor detaliile arhitecturale axono-metriile sunt redate de Liviu Vlad din locuri cu totul diferite decacirct cele alese de cercetătoarea din Sibiu Coroborate cele două tipuri de reprezentare te fac să crezi că te aflii icircn fața unor reprezentări 3D

Topografia expoziției este icircn chip fericit icircntre-gită prin exemplele de arhitectură vernaculară romacircnească bdquooprindu-ne icircn fața acestor mărturii acuarelate privind aceste biserici icircncremenite la vremea răsăritului sau a apusului de soare cacircnd luminile și umbrele desenează pe cer siluete de turnuri strecurate printre crengi ești cuprins de o emoție intensă Apropiindu-te descoperi un alfa-bet de valențe ale frumosului firesc necăutat și neostentativ Este pur și simplu un frumos izvoracirct din nevoia lucrului bine făcut rezistentrdquo

Bibliografia la temă este la fel de importantă notabile fiind icircnceputurile cercetării și ilustrării obiectivelor arhitecturale vernaculare romacircnești

ART

E PL

AST

ICE

90

ST

EAUA

11-

122

018

datorate lui Franz Schulz la 1866 (Die Holzkirchen im Bisthume Szathmaacuter Architecktonische Bemerkungen Viena 1866 dar mai cu seamă opera primului profesor de istoria artei la Universitatea din Cluj (1919-1945) Coriolan Petranu (1893-1945) prin volumele sale Monumentele artistice ale jud Arad (1927) și Bihor (1931) cu pitoreștile biserici din lemn care au stacircrnit admirația unui reputat istoric de artă profesor la Universitatea din Lyon Henri Focillon care icircn lucrarea sa La Roumanie visage et acircme admiracircnd prețuind lăcașul din lemn nota bdquoIată ieșind din adacircncul vremilor capodopere anonime icircn care pulsează o viață misterioasărdquo

Sentimente asemănătoare le-a trăit icircn fața bisericii de lemn din Agacircrbiciu (jud Cluj) și marele arhitect francezul Auguste Perret (1874-1954) inventatorul betonului armat atunci cacircnd a vizitat această biserică icircmpreună cu Prof Coriolan Petranu icircn luna mai a anului 1937 Vom adăuga listei exege-ților temei pe Victor Brătulescu (1941) Ecaterina Cincheza-Buculei (1980) Marius Porumb (1980) Bogdana Tarnavschi (1980) Gheorghe Macircndrescu (1980) Nicolae Sabău (1982 2015) Ioan Toșa Ioana Cristache-Panait (1987 1988) Ioan Godea Pr Arh Emil Costin (1999) Joby Patterson (2001) Grigore Man (2007) Horia Medeleanu (2010)

Revenind la acuarelele profesorului Liviu Vlad notăm acea senină bucurie transmisă privitorului

prin modalitățile specifice de exprimare conso-nante unei plăcute și icircndrăgite partituri muzicale comuniunea frățească icircntre desen și culoare simbolistica dar și transfigurarea poetică Bisericile de lemn reprezentate se integrează firesc intim peisajului icircnconjurător iluminat aproape de fiecare dată de seninul cerului protector Liviu Vlad știe și el că pe lacircngă fiecare biserică de lemn din Transilvania icircn momentul icircnceperii ridicării construcției era sădit un copac protector din specia arboriferă cea mai rezistentă icircn zonă Li se spuneau uneori bdquocopaculcopacii de trăznitrdquo de regulă steja-rul sau gorunul asemenea acelui falnic exemplar aflat lacircngă biserica de lemn din Vidra (jud Arad) trecut prin veacuri pacircnă la vacircrsta de 500 de ani

Icircn icircncheiere vreau să adaug să subliniez modali-tatea prin care icircn creația lui Liviu Vlad realul e icircnsoțit permanent de imaginativ de rigoare de armonie de icircnfruntarea cu efemerul de statornicia și permanen-ța căutate precum icircntr-un simbol asemănător gorun-ului-străjer al amintitei biserici de lemn din Vidra

bdquoPe turla zveltă sfacircntul semn al crucii o pasăre plonjacircnd icircn ceruri pare dar ea veghează satele răzlețe și ape tresărind o-nfioară printre pășuni și molcome facircnețe Mai mult de-un veac de cacircnd ne dai binețe biserică din bacircrne de stejar Și chiar dacă n-ai fost cu sfinți pictată Iubindu-ți simplitatea demodată Hristos mereu e-acasă icircn altarrdquo (Victor M Ionescu)

ART

E PL

AST

ICE

91

ST

EAUA

11-

122

018

Viziuni teatrale icircn cadrul Icircntacirclnirilor de la Cluj 2018

Adrian Ţion

Cu toate că bugetele de la stat pentru reuniuni culturale de anvergură se subţiază drastic de

la an la an organizatorii fac ce fac și icircntr-un final reușesc să menţină la nivelul dacă nu dorit cel puţin onorabil calitatea manifestărilor Este cazul celei de a VIII-a ediţii a Icircntacirclnirilor internaţionale de la Cluj desfășurate icircntre 9-14 octombrie 2018 bdquoIcircntacirclnirirdquo da (icircntre oameni de teatru și specta-colele lor) bdquointernaţionalerdquo mai puţin icircntrucacirct putem menţiona modeste contribuţii din exterior Dimpotrivă aș spune este ușor sesizabilă o reori-entare spre interiorul cetății icircntrucacirct icircn familia profesioniștilor cu ștaif a fost primită echipa de la Reactor de Creaţie și Experiment din Cluj cu două spectacole merituoase MISApărut și Miracolul de la Cluj Sigur ne place să ne dăm internaţionali cacirct mai internaţionali (dacă se poate spune așa) dar fără un teatru invitat din afară a VIII-a ediţie a fost cacirct se poate de naţională și asta nu icircn detrimentul calităţii Dimpotrivă Invitaţii au fost răsfăţaţi cu spectacole de icircnaltă clasă și au luat parte la dezba-teri corespunzătoare analitice și argumentative pe marginea vizionărilor

Tema propusă icircn jurul căreia s-a coagulat problematica discuțiilor s-a numit generos direct și vast Viziuni așadar viziuni icircn arta mizanscenei romacircnești icircn anul care marchează Centenarul Marii Uniri Implementări icircn stare să reliefeze teme majore din tezaurul cultural național reflectate

icircn abordări regizorale originale și adesea foarte curajoase de impact copleșitor asupra publicului Ecourile au fost pe măsură Ambițioasele montări ale Teatrului Național bdquoLucian Blagardquo din ultima stagiune icircncheiată și din icircnceputul noii stagiuni au constituit repere icircn jurul cărora s-au organizat discuțiile Oricum am schimba unghiul de vedere critic asupa celor șase zile de festival cele trei spectacole-mamut (impresionante asamblări de structuri mitice și baroce) Meșterul Manole Craii de Curtea Veche și Țiganiada ies icircn evidență cu vădită claritate ca solide construcții regizorale Sunt spec-tacole puternice poate cel mai puternic dintre ele este Meșterul Manole după Lucian Blaga icircn regia lui Andrei Măjeni prin lectura proaspăt epurată de literaturitate excesivă fără să fie afectat fondul poetic al limbajului blagian Un decupaj icircn registru postmodern din edificiul ancestralului mit Mesajul transmite sobrietate tragism iluminare

Icircn cadrul dezbaterii pe tema Teatrul literatura sexualitatea și narcoticele antropologul Andrei Oișteanu Ioan Pop-Curșeu și Răzvan Mureșan regizorul adaptării pentru scenă a romanului Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale au marșat mai ales pe raportul dintre viziunea excesiv lubrică a secvențelor imaginate din casa Arnotenilor din spectacol și stilul rafinat icircn care prozatorul icircnca-drează bdquopovesteardquo crailor Icircn intervenția sa Sorin Alexandrescu s-a arătat oripilat de amploarea luată icircn cultura noastră de citatul din Raymond Poincareacute așezat de Mateiu la icircnceputul romanului său Fixarea atmosferei orientale și a decadențelor icircn care se complac personajele sunt real și motivat evidențiate icircn spectacol icircn ciuda unor stridențe exagerări reproșabile neamendate de vorbitori

Suflul epopeii eroi-comico-satirice Țiganiada s-a săltat cu greu din narativitatea explicită a textului de o savoare aparte Alexandru Dabija reușind să cuprindă prin limbaj nuanțat pitoresc și arhaic dimensiunile icircngroșat comice ale icircntacircmplă-rilor Asta icircn deplin acord cu sarcasmul săgetător promovat de Budai-Deleanu Actorii au asigurat o cursivitate rar icircntacirclnită spectacolului fără fisuri Craii de Curtea Veche (foto Nicu Cherciu)

TEAT

RU

92

ST

EAUA

11-

122

018

fără trenări fără ezitări Din păcate despre valen-țele acestei dificile dramatizări s-a vorbit mai puțin icircn dialogul programat la Muzeul de Artă dintre Mircea Cărtărescu și profesorul Ion Pop Invitatul bucureștean a ținut mai mult un discurs pro domo

Cu două spectacole icircn cadrul Icircntacirclnirilor Matei Vișniec este dramaturgul de serviciu nelipsit de la ultimele ediții ale acestui regal al teatrului clujean Sorin Misirianțu a creat icircn Angajare de clovn o introspecție dulce-amară icircn psihologiile a trei sluji-tori ai artei circului scoși de sub lumina reflectoa-relor Dansul tristeților și al amăgirilor este jucat icircn registru melodramatic de Ovidiu Crișan Ioan Isaiu și Sorin Misirianțu Multă inventivitate și icircnțelegere creativă pentru empatizarea cu personajele lui Vișniec dovedește din nou Răzvan Mureșan icircmbră-cacircnd icircntr-o viziune lugubră cu accente de comic negru lumea totalitarismului romacircnesc icircn monta-rea Despre senzația de elasticitate cacircnd pășim peste cadrave Este o glisare lentă elastică icircntre ludic și eseistic nu lipsită de surprize Absentă icircn textul lui Eugegravene Ionesco Cacircntăreața cheală e icircntruchipa-tă fizic de Patricia Brad printre capete de rinocer executate impecabil de Ilona Loumlrincz Stranietatea absurdul au devenit realitate crudă sub comunism repetă icircndurerat Matei Vișniec

Icircn concurență permanentă cu Naționalul clujean Teatrul Maghiar din Cluj a prezentat două producții relativ recente Burghezul gentilom icircn regia lui Mihai Măniuțiu și Ilegitim de Adrian Sitaru Icircn ritm de dans grotesc actualul monsieur Jourdain interpretat magistral de Mikloacutes Baacutecs prezintă aceeași dorință de parvenire insidios persiflată ca acum 350 de ani cacircnd a avut loc premiera lui Moliegravere Ilară e și pedeapsa dată de regizor ca personajul să poarte icircn spate globul pămacircntesc asemenea unui titan sui-generis anacronic batjo-corit de zborul omului contemporan printre stele Normalitatea ia chipul zilelor care trec insignifiant pentru personajele din Ilegitim Lentoarea derulării

momentelor banale de viață descumpănește pe spectatorul avid de acțiune

bdquoCopiiirdquo de la Reactor de creație și experiment dirijați de David Schwartz au prezentat un ingeni-os joc interactiv de tip documentarist inspirat din fenomenul Caritas care a făcut furori și victime icircn anii rsquo90 la Cluj A fost un adevărat miracol o icircnșe-lătorie de proporții halucinante Jocul piramidal propriu-zis contextul social și politic icircn care acesta a avut loc personalitățile participante psihoza generală au fost devoalate fără rețineri icircntr-un tur de exemplificări edificatoare Miracolul de la Cluj este un docu-show din seria investigărilor istoriei recente foarte gustat de public

Surprinzătoare apariția regizorului Tudor Lucanu icircn rolul XX din Emigranții lui Slawomir Mrozek alături de Matei Rotaru acest suprasoli-citat actor minunat inteligent capabil să joace orice afirmat ca talent de excepție icircn ultimele stagiuni Dialogul lor induce tensiune dramatică specifică trăirilor unor marginalizați bine conturați caracterologic

Icircn prezența scriitorilor Ana Blandiana Adriana Bittel Ioana Pacircrvulescu și Radu Paraschivescu s-a desfășurat show-ul de tip puzzle Povești de dragos-te la prima vedere icircn regia lui Tudor Lucanu Au avut loc două reprezentații și o discuție cu textierii participanți la Icircntacirclniri determinați să precizeze legătura lor cu teatrul ca interacțiune cu lumea și vizibilitate icircn afara intimității scrisului

Cel mai radical punct din programul manifes-tărilor a fost producția Teatrului Național bdquoMihai Eminescurdquo din Timișoara cu piesa norvegianului Jon Fosse Rambuku icircn regia lui Mihai Măniuțiu Alternanță icircntre verbal și nonverbal icircntre vizual și auditiv spectacolul are structura unui poem muzi-cal-coregrafic icircn egală măsură abstract și concret icircmbinacircnd elemente religioase cu surprinzătoare momente coregrafice derulate ca ritualuri sacrale venite din timpuri imemoriale De o frumusețe

Meșterul Manole (foto Nicu Cherciu) Țiganiada (foto Nicu Cherciu)

TEAT

RU

93

ST

EAUA

11-

122

018

stanie acest poem muzical-coregrafic ce amintește de alte montări fanteziste marca Măniuțiu Trupa

teatrului timișorean ndash minunată ca ansamblu core-grafic dirijat de Andrea Gavriliu

Ionuț Caras a adus Scrisori de pe front icircntr-un spectacol-lectură emoționant Scrisorile citite la o masă lungă printre spectatorii adunați icircn jurul ei să le asculte au adus icircn prim plan gacircndurile soldaților plecați pe front icircntr-un colaj de texte cu experiențe tragice din cele două războaie mondi-ale plus pasaje din scrisorile soldaților romacircni trimiși icircn Afganistan Vestea morții soldatului primită de fata care-l aștepta acasă se constituie icircntr-un punct culminant de un tulburător tragism Momentul e marcat prin ridicarea celor doi tineri pe masa icircmpodobită funerar cu lumacircnări aprinse Augmentare de real efect a tensiunii prevăzută de Ionuț Caras

Se poate pune Švejk icircn concert personajul icircndrăgit al lui Hašek pe scenă Ada Milea dovedeș-te că se poate și mai mult decacirct atacirct spectacolul ei cucerește noi și noi admiratori succesul de casă perpetuacircndu-i faima Este piesa tocmai bine aleasă să icircncheie o competiție teatrală de dimensiunea acestor Icircntacirclniri de la Cluj din 2018

TEAT

RU

94

ST

EAUA

11-

122

018

La sfacircrșitul lunii septembrie la Naționalul clujean a avut loc premiera spectacolului Țiganiada

după Ion Budai-Deleanu pe un scenariu de Cătălin Ștefănescu icircn regia lui Alexandru Dabija Din 1979 de la Schițe de I L Caragiale și picircnă la Țiganiada regizorul a montat pe scena clujeană zece specta-cole Punerea icircn scenă a operei lui Budai-Deleanu a fost un bun prilej pentru a-i adresa cicircteva icircntrebări

Eugenia Sarvari Ce v-a icircndemnat să puneți icircn scenă acest text La prima icircnticirclnire cu actorii pomeneați despre bdquoperioada polemicărdquo icircn care ne aflăm bdquoicircn care a-ți vorbi corect propria limbă e deja un act artisticrdquo Această idee să fi fost bdquomotorulrdquo Alexandru Dabija Răspunsul e da pentru că exact asta cred A vorbi corect o limbă e un act artistic Dar mai există un motiv Pasiunea pentru limba romacircnă și pentru scriitura icircn limba romacircnă Chiar dacă acuma nu mai este o pasiune limba veche romacircnească a fost o preocupare constantă a mea Icircntotdeauna m-am icircntrebat de unde și cum s-a făcut limba romacircnă literară Sicircnt icircntrebări pe care nu și le pun doar filologii ci sicircnt icircn același timp teatrale Pentru că teatrul pe care-l practicăm noi este icircncă vorbit Revenind ndash pasiunea pentru limba romacircnă pentru literatura romacircnă veche este și un gest recuperator Și aici nu fac decicirct să confirm părerea multora că avem de-a face cu o nedrepta-te și deci cu o misiune a culturii romacircne ndash aceea de a valorifica valoriza Țiganiada lui Budai-Deleanu

vreme icircndelungată nebăgată icircn seamă O scăpare culturală foarte mare Pentru că dacă ar fi fost un text cunoscut din vreme foarte din vreme atunci cacircnd a fost scris ar fi avut un impact imens asupra marilor noștri clasici De aceea am considerat că e nevoie de o recuperare Am găsit un aliat icircn Cătălin Ștefănescu care icircl admiră peste măsură pe Budai-Deleanu Așa icircncicirct i-am propus să facă o dramatiza-re Deci e o scriitură a lui Cătălin Ștefănescu făcută cu multă vreme icircnainte de icircnceperea lucrului la spectacol Și cu mult efort Țin să precizez că nu este vorba despre un workshop despre o operă colectivă ci este o creație literară a lui Cătălin Ștefănescu făcută pe limba scriitorului

ES Notam la aceeași primă icircnticirclnire cu actorii bdquoTrebuie să ne recăpătăm răbdarea asta de a auzi și de a da din gură unul cu altul pe limba romacircnărdquo Sicircnteți amabil să dezvoltați puțin AD Cred că pe licircngă marile derapaje și marile scăpări la care sicircntem provocați non-stop de lumea modernă apare și o reacție firească de icircntoarcere la lucruri solide O icircntoarcere la forme verificate o răbdare Și vorbind despre răbdare cred că atingicircndu-se saturația tehnologiilor noi singurul lucru care ne mai poate ajuta acum singurul care urmează icircn mod firesc este icircntotdeauna o icircntoar-cere la lucrurile tradiționale cum ar fi povestitul și ascultatul Deci vorbitul icircn limba ta De asta cred că ne vom icircntoarce la lucruri normale Iată oamenii

bdquoTeatrul pe care-l practicăm noi este icircncă vorbitldquo

Alexandru Dabija

foto

Nic

u Ch

erci

u

95

ST

EAUA

11-

122

018

icircncep să se mute icircncet icircncet din orașe mai la margi-ne e o reicircntoarcere la normalitate Oamenii vor să aibă grădini să mănacircnce natural să fie mai liniștiți Și limba face parte dintr-un proces natural asemănător

bdquoRecunosc că am damblale literare icircntr-un fel damblale literare romacircneștirdquo

ES De unde vine opțiunea pentru punerea icircn scenă a unui text nedramatic Vă plac mai mult dramati-zările sau preferați textul special scris pentru teatruAD Din icircndemicircnare Nu mă laud dar am o icircndemicircnare să fac lucrul acesta Cicirct despre plăce-re prefer de departe să fac o piesă Există icircnsă o mare problemă pentru majoritatea regizorilor care lucrează mult adică patru cinci uneori și șase spectacole pe an Nu găsești atacirctea texte bune gata scrise Dar prefer o piesă bine scrisă icircn loc de un chin Nu țin neapărat să-mi exprim propriile idei traversicircnd operele unor scriitori dar recunosc că am damblale literare icircntr-un fel damblale lite-rare romacircnești

ES Ca de pildăAD Icircn primul ricircnd Creangă din care am făcut aproape tot Deci e vorba de o dambla de limbă nu de o dambla de dramatizare Să dramatizez pur și simplu texte nu-mi face nici o plăcere Icircnsă sicircnt scriitori care au o limbă romacircnă formidabilă și care-mi spune mai mult decacirct temele autorilor decacirct ideile lor Deci de la limbă plec Adevărul e că se scrie prost teatru icircn limba romacircnă E o dramatur-gie ndash ca toată literatura modernă și contemporană ndash extrem de lățită și de icircntinsă pe orizontală Se exprimă multe lucruri Parafrazicircndu-l pe Caragiale care spune că opiniile sicircnt libere dar nu obligatorii așa e și cu literatura ndash e absolut liberă Sigur că poți să te manifești dar nu e obligatoriu să publici volu-mașe cu tot ce scrii tu pe un perete pe o fițuică sau pe o privată icircn gară Dar asta se icircnticircmplă de vreo sută de ani De cicircnd a dat năvală Gutenberg-ul peste noi

bdquoIcircntotdeauna am spus că sicircnt un lăutar și vreau să rămicircn așardquo

ES Credeți că a sosit momentul să ne icircntoarcem spre un teatru mai apropiat de palpitul viețiiAS Toată dramaturgia ultimilor patruzeci-cinci-zeci de ani tot teatrul occidental contemporan e așa Blood and sperm Este un teatru dur violent

Așa cum hip-hop a devenit un fenomen poetic așa și vorbitul Deci nu cred că trebuie să facem un efort pentru asta Concentrarea asta excesivă icircn orașe urbanizarea exagerată a dus la o diminuare a limbii la modul general ca număr de cuvinte ca lexic ca bogăție ca nuanțare tot ce aduce o limbă icircn comunicare s-a pipernicit s-a sărăcit s-a restricircns Vrem să comunicăm cicirct mai repede Și ca să duc ideea la extrem așa cum s-au scris romane cu texte din sms-uri cred că se va face și teatru tot așa

ES De ce faceți teatru AD Acuma că nu mai am loc de-ntors Dar proba-bil că e vorba totuși de o vocație Este o explicație care vine după ani și ani de zile Am icircmbătricircnit și-atunci mă uit icircn urmă și icircmi pun icircntrebări meta-fizice sau penibile Dar icircntrebarea e aceeași icircn ambele cazuri de ce faci teatru Poți să răspunzi cu degetul icircn ticircmplă metafizic adică gicircndindu-te la rost la sens la existență la om icircn general la ce menire ai tu pe lumea asta Dar problema poate fi pusă și la modul penibil de ce faci teatru cicircnd poți să faci altceva cicircnd poți să cacircștigi bani mai ușor cicircnd poți fi mai liniștit cicircnd poți trăi mai fără probleme mai puțin stresat Adică poți să ai o viață mai normală ca să zic așa La teatru nu ești creator După părerea mea E vorba de o simulare Asta e o discuție extrem de complicată Deci nu cred că e vorba de o mare creație la mijloc Icircntotdeauna am spus că sicircnt un lăutar și vreau să rămicircn așa Chiar cred că este vorba despre o lăutărie cu mici nuanțe de creație Creația de autor presupune altceva decacirct teatrul care este un efort de echipă Noi la teatru cicircntăm icircn taraf Cicircnt la comandă nu sicircnt un compozitor Icircntrebicircndu-mă la anii ăștia bdquode celdquo de multe ori chiar icircnverșunat răspunsul este cred că este vorba pur și simplu despre vocație Nimic altceva Și vocația de multe ori se leagă de cuvicircntul icircnticircmplare soartă Am făcut chestia asta dintotdeauna cum ar veni Nu e ceva care a apărut la un moment dat la care am gicircndit sau am meditat Nu știu e ceva ce mi s-a dat De aia prefer exemplul cu lăutăria A venit din bunica mea din tatăl meu Era o preocupare care era pe licircngă mine Deci exact cum țiganul poate să cicircnte la acordeon la doi ani icircl ticircricircie pe jos și trage din burduful ăla cam așa am făcut și eu cu teatrul Cam asta e Dacă e bine dacă e rău ce am făcut Dar ăsta e adevărul Așa am făcut Asta a devenit o vocație Da Dar nu e ceva cosmic

(interviul a apărut icircntr-o formă restricircnsă pe site-ul Teatrului Național din Cluj)

TEAT

RU

96

ST

EAUA

11-

122

018

NICOLAE MĂRGINEANU 80

FILMOGRAFIE Lungmetraj ficţiune Un om icircn loden (1979 coscenarist alături de Haralamb Zincă adaptare după romanul acestuia Moartea vine pe bandă de magnetofon) Ștefan Luchian (1981 coscenarist alături de Iosif Naghiu) Icircntoarcerea din Iad (1983 coscenarist alături de Petre Sălcudeanu adap-tare a nuvelei bdquoJandarmulrdquo de Ion Agacircrbiceanu) Pădureanca (1987 sc Augustin Buzura adaptare a nuvelei omonime a lui Ioan Slavici) Flăcări pe comori (1988 sc Ion Brad adaptare a romanului Arhanghelii de Ion Agacircrbiceanu) Un bulgăre de humă (1990 coscenarist alături de Mircea Radu Iacoban) Undeva icircn Est (1991 coscenarist alături de Augustin Buzura adaptare a roma-nului Feţele tăcerii de Augustin Buzura) Privește icircnainte cu macircnie (1993 sc Petre Sălcudeanu) Faimosul paparazzo (1999 sc Răsvan Popescu) Binecuvacircntată fii icircnchisoare (2002 coscenarist alături de Cătălin Cocriş Tudor Voican adaptare a romanului autobiografic omonim de Nicole Valeacutery-Grossu) Logodnicii din America (2007 sc Eva Sicircrbu) Schimb valutar (2008 sc Tudor Voican după o idee de Cătălin Cocriş) Poarta Albă (2014 coscenarist alături de Oana Cajal) Fals tratat de macircntuire a sufletului (2018 sc Bogdan Adrian Toma)

Nicolae Mărgineanu este probabil cel mai constant cel mai consecvent cu sine regizor de

film romacircn al ultimelor decenii şi nu numai Deși mai puţin spectaculos decacirct congenerii săi ndash Mircea Veroiu Dan Piţa Mircea Daneliuc Constantin Vaeni șa ndash Mărgineanu la fel ca regretatul Alexandru Tatos (care icircl numea icircn Jurnalul său bdquoun coleg exemplarrdquo) și-a construit filmografia cu migală evitacircnd pe cacirct posibil compromisul ideologic sau estetic Este regizorul romacircn pe care Revoluţia nu l-a descumpănit nu l-a zăpăcit nu l-a debusolat nu l-a (sur)prins bdquonepregătitrdquo ca pe majoritatea covacircrșitoare a colegilor Filmele pe care le-a realizat atacirct icircnainte cacirct și după 1990 denotă echilibru bun simţ și un funciar simţ al măsurii caracteristici care-i marchează icircntreaga operă și care l-au ferit de excese și de ridicol

Regizorul s-a născut icircn 25 septembrie 1938 icircn Cluj Este fiul psihologului Nicolae Mărgineanu care a petrecut 16 ani icircn icircnchisorile comuniste fapt ce l-a marcat definitiv pe viitorul cineast Iniţial se icircnscrie la Facultatea de Chimie din Cluj de unde este exmatri-culat din cauza dosarului Peste cacircțiva ani primește dreptul de a-și continua studiile și dă examen la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică bdquoI L Caragialerdquo București Secția Imagine film pe care icircl absolvă icircn 1969 Afirmat mai icircntacirci ca operator de imagine (ca operator a lucrat cu Mircea Săucan [Alerta 1967] Mircea Drăgan [BD intră icircn acțiune 1970 BD la munte și la mare 1971 Brigada Diverse icircn alertă 1971 Explozia 1972 Frații Jderi 1974] Andrei Cătălin Băleanu [Muntele ascuns 1975] Dan Pița [Tănase Scatiu 1976 Profetul aurul și ardelenii 1978]) dovedindu-se un bdquomaestru sensibil al imaginii atacirct icircn zona poeticului cacirct și a dramatismului atacirct icircn zona elaborării de forme cacirct și icircn descoperirea frumo-sului icircn cotidianrdquo (Bujor T Ricircpeanu Cinematografiștii București Ed Meronia 2013 p 336) se dedică regiei de film icircncepacircnd cu sfacircrșitul anilor rsquo70 (ca de altfel mai mulți dintre confrați George Cornea Dinu Tănase Iosif Demian Nicu Stan) Se lansează icircn 1971 cu Apa

text de Ioan-Pavel Azap

97

ST

EAUA

11-

122

018

ca un bivol negru debut colectiv film pe gene-ricul căruia icirci mai icircntacirclnim (și) pe Andrei Cătălin Băleanu Peter Bokor Dan Pița Mircea Veroiu Stere Gulea Iosif Demian Ion Marinescu Dinu Tănase Este filmul-reper filmul-manifest al generaței rsquo70 asumat de toți cei care au contribuit la realizarea lui bdquoDocumentarul eseistic Apa ca un bivol negru (filmat laquola caldraquo icircn primăvara lui 1970 cu imagini din miezul stihiei dar prezentat pe ecrane abia icircn mai 1971) anunța destinul fast al realizatori-lor de-atunci tinerii cineaști ndash majoritatea icircncă studenți ndash se afirmau printr-un film de atitudine cu caracter programatic mesajul lor avacircnd atributele unui manifestrdquo (Călin Căliman Istoria filmului romacirc-nesc (1897-2010) București Ed Contemporanul 2011 p 290-291) Este un film cu valoare de unicat icircn cinematografia romacircnă mărturie și dovadă a unei icircncercări ce a marcat și parte dintre filmele ulterioare ale cineaștilor care au debutat acum de a se desprinde de formalismul epocii al comanda-mentelor ideologice și de a face un cinema realist icircn sensul de autentic un bdquocinema al adevăruluirdquo

Regia de film Nicolae Mărgineanu o icircncepe bdquouceni-cindrdquo ca secund pe lacircngă Dan Pița la Profetul aurul și ardelenii (1978) Tot icircn tandem cu Dan Pița de astă dată icircn calitate de co-regizor semnează Mai presus de orice (1978) documentar inspirat ndash printr-o bdquosime-trierdquo sau bdquorimă interioarărdquo (pe generic mai figureaza și Iosif Demian co-scenarist alături de Pița Mărgineanu și Dan Mutașcu) cu Apa ca un bivol negru ndash tot de un dezastru natural tragicul cutremur din 1977 Primul lungmetraj de ficțiune pe care icircl regizează singur este Un om icircn loden (1979) adaptare după romanul polițist Moartea vine pe bandă de magnetofon de Haralamb Zincă pe un scenariu semnat de scriitor icircmpreună cu regizorul Un om icircn loden este icircn primul racircnd un exercițiu stilistic o demonstrație de virtu-ozitate prin care Nicolae Mărgineanu (icircși) vădește aptitudinile de cineast aptitudini care ulterior s-au dovedit a ține nu de capriciu ci de vocație bdquoS-a simțit de la icircnceput vocația regizorală a lui Nicolae Mărgineanu filmul său avea ritm suspans un limbaj cinematografic modern un desen plastic elegant [] Un om icircn loden inaugura o filmografie substanțialărdquo (Ibidem p 340-341)

Urmează un icircn mare parte lung șir de ecranizări filme construite solid bdquoardeleneșterdquo icircn ciuda faptului sau tocmai pentru că bdquoEu aș fi vrut icircntotdeauna să fac filme de actualitate Spun aș fi vrut pentru că icircnainte nu era posibil să faci filme de actualitate spunacircnd adevărul Icircn toate filmele pe care le-am făcut am icircncercat de fapt să maschez să camuflez actualitatea noastră icircntr-o poveste de epocă Asta am icircncercat nu numai eu și era icircndrăznesc să spun un cod icircntre

realizator și spectator Icircmi dădeam seama la premi-eră că cele mai fine nuanţe nu numai că se simţeau uneori nici măcar nu le bănuiam erau prinse pentru că era o foame extraordinară de a recepta o aluzie făcută la realitatea pe care cu toţii o icircnduram foarte foarte greu Aș fi vrut și icircnainte să fac și simţeam că cinematografia romacircnească ar fi avut nevoie de filme de actualitate ca să se afirme cu adevărat cum au făcut celelalte cinematografii socialiste cum au făcut cehii polonezii ungurii bulgarii chiar au făcut filme extraordinare ne-au icircntrecut cu mult icircn filmul de actualitate Noi din păcate n-am reușit și am făcut filme de epocă icircncercam să răspundă ca idee actualităţii noastrerdquo (A se vedea bdquoFilmul trebuie să provoace spectatorulrdquo icircn Ioan-Pavel Azap Traveling interviuri cu regizori romacircni de film Cluj-Napoca Ed Tribuna p 110 ndash interviu realizat icircn 1995)

Filmului de actualitate sau celui vizacircnd istoria apropiată regizorul i se va dedica după 1990 cu relativă constanţă și cu o perseverenţă de admirat Tot icircn ultimele decenii Nicolae Mărgineanu reali-zează o serie de documentare icircn principal despre Gulagul romacircnesc printre care și Amfiteatre și icircnchi-sori (2010) un omagiu adus memoriei tatălui său

Chiar dacă nedesăvacircrșite filmele lui Nicolae Mărgineanu rămacircn marea majoritate icircn memorie prin personajele puternice atmosfera veridică prin plasticitatea cadrului a imaginii și mai ales prin dimensiunea morală asumată icircn profunzime pe verticală fără ostentaţie și fără didacticism Nicolae Mărgineanu nu este un fals revoltat ca atacircţia dintre confraţi amintitul la icircnceputul aces-tor racircnduri bun-simţ și simţul măsurii ferindu-l de excese Oricare dintre filmele sale rezistă cu succes timpului confirmă datele esenţiale ale unui talent discret dar eficient

CIN

EMA

98

ST

EAUA

11-

122

018

Cacircnd Valkiria ajunge pentru prima dată la Cluj Geanina Simion

Din 1965 Clujul găzduiește anual cel mai impor-tant festival internațional de muzică clasică din

Romacircnia după festivalul bianual bdquoGeorge Enescurdquo Un reper asupra consecvenței cu care acest festival s-a icircntacircmplat de-a lungul timpului este emisiunea bdquoTeleenciclopediardquo care s-a bdquonăscutrdquo icircn același an cu festivalul bdquoToamna Muzicală Clujeanărdquo a deve-nit icircn timp o enciclopedie cultural-muzicală cea mai longevivă manifestare de acest gen din țară și un brand consacrat icircn domeniul muzicii clasice universale A asigurat practic background-ul muzical pentru mai bine de o jumătate de secol de istorie clujeană și numai

Evident ca orice produs cultural care urmează un traseu atacirct de lung și TMC a suferit transformări numeroase de conținut și de imagine Dacă pacircnă

nu demult festivalul se confunda cu stagiunea propriu-zisă și se icircntindea pe o lună icircntreagă mai nou el și-a schimbat formatul devenind mai scurt mai dens și mai puternic atacirct prin concertele și producțiile abordate cacirct și prin numele importan-te ale scenei muzicale internaționale pe care le-a atras Schimbarea completă de imagine imple-mentată icircncă din ediția de anul trecut reprezintă de fapt exact această nouă abordare din punctul de vedere al marketingului și implicit al publicu-lui Icircntr-o lume icircn care tehnologia a pătruns foarte adacircnc chiar și icircn cele mai vechi și mai pure forme de artă icircntr-o lume icircn care bdquosalvareardquo elementului uman stă doar icircn cultură (fiind singura care nu poate fi reprodusă la nivel spontan și conceptual de inteligența artificială) s-a simțit nevoia unei

MU

ZIC

Ă

99

ST

EAUA

11-

122

018

icircmprospătări unei adaptări a festivalului la stilul de viață și la ceea ce trezește icircn publicul de acum emoția Iar publicul pare să rezoneze cel mai mult cu producții sincretice multimedia ample care combină mai multe stiluri de artă De aceea evenimentele au devenit oarecum mai interactive combinacircnd muzica și story-ul icircn căutare de sens și de poveste Pentru că povestea dă aproape icircntot-deauna un sens Iar poveștile ample cu rădăcini medievale și cu eroi dau o nouă dimensiune exis-tenței urbane și ultratehnologizate a fiecărui om Așa se explică succesul și impactul seriilor Stăpacircnul inelelor Game of Thrones etc Se cerea și icircn muzică ceva grandios Iar Inelul nibelungilor de Richard Wagner care a stat de fapt la baza Stăpacircnului inelelor părea să aibă bdquoterenulrdquo emoțional perfect ca să fie icircmbrățișat de către melomani

Tetralogia wagneriană nu s-a mai cacircntat icircn Romacircnia de prin anii rsquo70 Există generații icircntregi de iubitori de muzică clasică care nu au avut unde să audă așa ceva live icircn Romacircnia Este o operă complexă care a revoluționat muzica Peste 26 de ani de muncă pentru Wagner Peste 14 ore de muzică (Aurul Rinului + Valkiria + Siegfried + Amurgul zeilor) Un teatru de operă special construit pentru așa ceva (teatrul de la Bayreuth) Instrumente muzicale inventate numai pentru această operă de Wagner icircnsuși (tubele wagneriene vestitoare de furtuni) Trebuie menționat că pentru Wagner orchestra este un factor major icircn dramaturgie prin faptul că nu doar susţine acţiunea ci o și produce Muzica trebuie să transmită chiar și ce gacircndește un anumit personaj sau de ce se icircntacircmplă un anumit lucru De exemplu ca să sugereze lumea zeilor Valhalla Wagner a căutat o sonoritate specială o combinaţie icircntre corn și trombon Această căutare a dus la crearea unui nou instrument ndash așa-nu-mita tubă wagneriană pe care Wagner icircnsuși l-a conceput Tot icircn lucrarea lui Wagner s-a născut icircn plan melodic fenomenul de bdquomelodie infinitărdquo ajutat de parametrul armonic Așadar Wagner a adus mutaţii fundamentale prin această operă și a dat pentru prima dată roluri egale textului și muzicii Toate acestea au condus spre conceptul de Gesamtkunstwerk bdquoopera de artă totalărdquo care a avut implicaţii mult dincolo de domeniul operei

Trebuie să ai curaj pentru a icircncerca să pui icircn scenă și să cacircnți Wagner Și trebuie resurse Atacirct vocale cacirct și instrumentale Se pot număra pe degete soliștii internaționali specializați icircn opere wagneriene Eforturile de voce sunt atacirct de mari icircncacirct numai la o anumită maturitate profesională poți aborda așa ceva altfel riști ca solist să te compromiți vocal Din teama de a nu-și pierde

vocea unii deși foarte buni profesional refuză să cacircnte Wagner Icircn ceea ce privește instrumentele specifice acestea sunt foarte rare Există țări icircn care tubele wagneriene nu se găsesc deloc sau se găsesc icircntr-un singur loc Ele trebuie icircnchiriate și trans-portate la distanțe mari Totuși dincolo de aceste eforturi tetralogia wagneriană este o provocare și un prilej de autodepășire pentru orice orchestră de un anumit nivel Și exact așa a fost primită și de către Orchestra Filarmonicii de Stat bdquoTransilvaniardquo care avea din punct de vedere calitativ poten-țialul de a implementa așa ceva dar avea nevoie de omul care să lanseze această provocare și s-o ducă pacircnă la capăt Aici a intervenit rolul cheie al dirijorului principal Gabriel Bebeșelea care la numai 30 de ani și-a propus să implementeze icircn cadrul bdquoToamnei Muzicale Clujenerdquo de anul trecut prima parte ndash Aurul Rinului Succesul extraordinar al producției a icircmpins lucrurile și mai departe astfel că ediția din acest an a festivalului s-a icircnche-iat glorios cu a doua parte a tetralogiei și anume Valkiria Publicul extaziat a aplaudat icircndelung una dintre cele mai sofisticate lucrări muzicale scrise vreodată Dincolo de complexitatea muzicală a lucrării spectacolul a fost combinat ingenios cu lumini (inclusiv machiajele Valkiriilor au fost create special icircn funcție de interacțiunea cu aceste lumini albastre montate pe fețele lor) proiecții animații scene de teatru japonez dispunerea soliștilor icircn

MU

ZIC

Ă

100

STE

AUA

11-

122

018

diverse zone ale sălii voci excelente ale scenei internaționale și naționale specializate pe opere-le lui Wagner (Corby Welch icircn rolul lui Siegmund Ruxandra Donose icircn rolul lui Siegliende Heike Wessels icircn rolul lui Bruumlnnhilde Andrei Yvan icircn rolul lui Wotan Alin Anca icircn rolul lui Hunding Orsolya Veress icircn rolul lui Fricka) Toate acestea au subli-niat și amplificat grandoarea spectacolului și au reprezentat viziunea proprie a dirijorului Gabriel Bebeșelea

Icircntrebat la ce s-a gacircndit cacircnd s-a hotăracirct să implementeze la Cluj un astfel de spectacol Gabriel Bebeșelea a răspuns bdquoDe ce Inelul Nibelungilor Tetralogia lui Wagner e o provocare din toate punctele de vedere După această experiență ieși inevitabil un muzician mai bun mai rafinat mai concentrat pe detaliu Dar mai ales tetralogia icircți ridică puternice dileme asupra condiției umane Ascunse icircn subsidiarul poveștii mitologice stau de fapt veșnice probleme ale societății și umanității general valabile indiferent de epocă De ce la Cluj Acest proiect este după părerea mea veriga lipsă icircn arta interpretativă romacircnească Tetralogia e realizată icircn Romacircnia la cacircteva decenii distanță asta icircnsemnacircnd că există generații de melomani care nu au trăit pe viu această experiență Pentru că nu e muzică nu e arta spectacolului (chiar și cel total cum icircl denumea Wagner icircnsuși) ci e o trăire Creația lui Wagner are un efect hipnotic

și e firesc faptul că istoria muzicii s-a icircmpărțit icircn laquoicircnainteraquo și laquodupăraquo tetralogie Filarmonica de Stat laquoTransilvaniaraquo e un ansamblu icircn continuă creștere și dorință de autodepășire care poate fi hrănită doar cu astfel de provocări Cum Wagner a fost ori iubit pacircnă la nivel de religie ori detestat dar icircn nici un caz ignorat prezentarea icircn fața publicului clujean a acestui ambițios proiect e culminația provocărilor acestor stagiunirdquo

Publicul clujean a avut ocazia de a asista la cea mai impunătoare și mai contradictorie operă din repertoriul muzicii culte o poveste despre conflic-tul dintre iubire și putere despre compromis și autocunoaștere al cărui icircnţeles nu a fost icircncă ndash dacă va fi vreodată ndash pe deplin formulat și icircn care se pot găsi mereu valențe noi

MU

ZIC

Ă

101

STE

AUA

11-

122

018

Tibor Szaacutesz evocare la ceas aniversar

Cristina Pascu

Istoria catedrei de pian a Academiei de Muzică bdquoGheorghe Dimardquo s-a scris icircn registrul vocației al

talentului și al dedicării Descendenții acesteia au preluat și au răspacircndit cu profesionalism valoroa-sele icircnvățături primite conferind noi dimensiuni și sensuri identității noastre muzicale

O proiectare a tradiției transilvane icircn actualita-tea muzicală europeană a realizat-o Tibor Szaacutesz pianist de renume internațional actualmente profesor la Hochschule fuumlr Musik Freiburg unde predă din anul 1993 Icircn cadrul unei burse de studiu am avut privilegiul de a asista la cursurile distinsului dascăl ocazie de a urmări continuitatea principiilor școlii Eliza Ciolan profesoara sa de la Cluj Totodată evocarea artistului este o datorie de onoare dictată de aniversarea a 70 de ani (Tibor Szaacutesz s-a născut la Cluj la 9 iunie 1948) pe care icircnsă icirci ghicești cu greu dincolo de aspectul și viva-citatea sa spirituală

Pianist puternic ancorat icircn circuitul artistic internațional cu o activitate arborescentă Tibor Szaacutesz deține un palmares impresionant de premii susținacircnd concerte și recitaluri icircn renumite săli ale lumii Și-a icircndeplinit misiunea muzicală și peda-gogică cu vocație artistică demnitate a spiritului onestitate intelectuală fiind un adevărat ambasa-dor al școlii prestigioase icircn care s-a format

Născut icircntr-o familie cu preocupări intelectuale Tibor Szaacutesz a cunoscut de mic noblețea spiritului casa părinților săi oferindu-i prin atmosfera caldă și elevată cadrul perfect pentru apropierea de muzică De la unsprezece ani a aprofundat studiul pianului cu bdquoprima profesoară veritabilă Eliza Ciolan Am fost norocos ndash Am primit cea mai bună icircndrumarerdquo mărturisește pianistul icircntr-un interviu (Ecaterina Stan Emisiunea radiofonică bdquoMaeștrii pedagogiei romacircnești din diasporardquo)

Icircn martie 1965 a debutat ca solist cu orche-stra sub bagheta lui Antonin Ciolan fondatorul Filarmonicii Clujene Palmaresul pianistului se icircmbogățește Icircn anul 1967 a participat la Concursul Internațional bdquoGeorge Enescurdquo alături de nume prestigioase ale pianisticii romacircnești Radu Lupu și

Dan Grigore obținacircnd prima mențiune o realizare remarcabilă pentru tacircnărul artist icircntr-o competiție de icircnalt nivel

Icircn februarie 1970 pianistul a plecat icircn SUA unde a studiat pianul cu profesorii Leon Fleisher Theodore Lettvin Russell Sherman Mikloacutes Schwalb și Charles Fisher Muzicianul a continuat să releve bogăția icircnzestrărilor sale artistice și a educației solide prin cacircștigarea a numeroase concursuri importante (Boston Arlington) Unul dintre cele mai semnificative evenimente icircn cariera sa a fost obținerea Premiului I icircn 1974 la Concursul Internațional de Pian al Universității Maryland reușită ce i-a deschis noi orizonturi Aflat pe noi culmi ale succesului pianistul nu a uitat să privească icircnapoi cu recunoștință spre cea care i-a pus baza educației sale bdquoAm avut marea fericire de a fi elevul doamnei Eliza Ciolan profesoară la Conservatorul din Cluj soția renu-mitului dirijor Antonin Ciolan Doamna Ciolan mi-a format cea mai mare parte din educația mea muzicală și pianistică s-a ocupat icircn mod special de mine de la vacircrsta de unsprezece ani pacircnă la douăzeci și doi de ani Icirci datorez cel mai mult icircn obținerea tehnicii pianistice fapt care la concurs imediat s-a observat și a prins juriul La Boston am continuat studiile mele icircnsă baza adevărată am primit-o la Cluj de la doamna Ciolan căreia icirci rămacircn icircndatorat pentru toata viațardquo (fragment din interviul transmis de Postul de radio Vocea Americii la 21 august 1974)

A desfășurat o bogată activitate didactică pe tăracircm american la universități de prestigiu Bowling Green State University University of Dayton și Duke University Ca o icircncununare a pregătirii sale profesionale Tibor Szaacutesz a obținut icircn 1983 diploma de doctor icircn arte muzicale la Universitatea din Michigan Ann Arbor Germania este țara care i-a oferit o slujbă pe viață astfel icircn 1993 pianistul a icircnceput o bogată activitate didactică la Hochschule fuumlr Musik Freiburg Școala pianistică clujeană este astfel răspacircndită prin activitatea profesorului clasa sa de pian avacircnd o

MU

ZIC

Ă

102

STE

AUA

11-

122

018

componență multietnică Japonia Taiwan China Filipine Spania Brazilia Argentina Franța fosta Uniune Sovietică Bulgaria Romacircnia

Succesul său ca profesor a fost dublat de cel ca pianist a susținut peste o mie de concerte recita-luri pe mari scene din Romacircnia SUA Germania Franța Spania Islanda Taiwan acoperind un repertoriu vast Couperin Bach Mozart Haydn Beethoven Chopin Liszt Debussy Ravel Enescu Bartoacutek Toduță Massiaen Țăranu

După cum menționam la icircnceputul articolului am avut privilegiul de a asista la cacircteva din orele de pian susținute de distinsul profesor cu studenți săi tineri proveniți din continente ce alcătuiau o varietate etnică și culturală foarte consistentă Dascălul s-a pliat atacirct de natural prin atitudine excurs explicații implicații terminologice la fieca-re student icircn funcție de cultura și țara sa saturate cu replici și idei memorabile cursurile sale hrăneau apetitul studenților pentru istoria muzicii prin joncțiuni și explicații dialectice Profesorul nu doar că oferea exemplificări revelatoare din literatura pianistică universală care vizau aceeași problemă tehnică sau muzicală dar le completa mereu cu observații comentarii lămuritoare de natură să livreze informațiile istorice muzicale culturale filo-sofice și chiar filologice necesare pentru a asigura icircnțelegerea profundă a partiturii Cu o versatilitate continuă icircn procesul de adaptare la personalitatea și nivelul studentului Tibor Szaacutesz asigura astfel un

demaraj icircn lectură și o parcurgere a pieselor solid asistatărdquo științific dublată de erudiția pedantă și tonul cordial Mai departe studentul avea posi-bilitatea să-și pună la icircncercare propriile gacircnduri dar și propriile soluții dincolo de sugestiile profe-sorului Icircn plus profesorul le-a oferit tinerilor nu doar un stimul intelectual ci și adjuvantul aferent regenerării afective necesar oricărei interpretări autentice Astfel icircntr-o lume uneori crispată Tibor Szaacutesz este genul de dascăl care te invită să respiri liber să gacircndești pe cont propriu și să-ți asumi riscul de a greși Totodată este un magister musi-cae a cărui configurație psihologică și sufletească atinge unul dintre cele mai importante deziderate acela de a oferi o educație rotundă plenară de a forma oameni deplini vii bdquosimfonicirdquo

Personal m-a icircncurajat discret dar aproape patern icircn cele intelectuale și icircn cele umane Icirci datorez deci recunoștință și icircl admir pentru curajul rostirii și veritabila sa bonomie

Iar nouă și icircn special tinerilor care vin după noi ne-aș dori să fim capabili icircn epoca resenti-mentului generalizat și a relativismului valoric postmodern să recunoaștem icircn Tibor Szaacutesz și icircn puținii ca el modele autentice de artist de inte-lectual și de muzicolog să conștientizăm că trăim icircn același timp cu una dintre marile și autenticele personalități ale timpului nostru un gacircnd pe baza căruia este de reflectat de vorbit de construit de respectat

deta

liu

MU

ZIC

Ă

103

STE

AUA

11-

122

018

Festival-concurs icircn Bratildeila lui Johnny R

Virgil Mihaiu

De la icircnființarea sa icircn urmă cu șase toamne aflasem multe lucruri de bine referitoare la

Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu de la Brăila Certamente e vorba despre o inițiativă salutară binemeritată atacirct de posteritatea impor-tantului nostru jazzman cacirct și de urbea sa natală De altfel icircn interviurile pe care i le-am luat sau icircn discuțiile informale cu dacircnsul Johnny Răducanu se referea aproape obsesiv la perioada de aur a copilăriei sale petrecută icircn perimetrul urban minus quasi-magic nu doar din perspectivă romacircnească dar și continentală minus al Brăilei Icircn fond acest perso-naj de referință al Jazzului Made in Romania (cum se și intitulează unul dintre albumele sale) a știut să mențină un fertil echilibru icircntre impulsurile cosmo-polite și atașamentul față de valorile identitare

Interesul meu pentru muzica și persoana lui JR fu incitat și de episodul clujean al biografiei sale Icircncă icircnainte de a-l cunoaște aflasem numeroase mărturii despre el de la colegii de generație cu care se icircmprietenise pe cacircnd era elev al Liceului de Muzică din Cluj (amplasat icircn edificiul medie-val adiacent Bisericii Franciscane) Cornel Țăranu Emil Simon Francisc Laszlo și icircndeosebi viitorul medic și jazzofil dr Ion Pitty Vintilă Pentru istoria muzicii romacircne ar merita să fie recuperat tabloul de absolvire din anii stalinismului pe care figura și fotografia unui suracirczător elev purtacircnd numele Răducanu Crețu

Ediția 2018 a Festivalului Johnny Răducanu s-a ținut icircn magnificul Teatru Maria Filotti din centrul Brăilei sub egida Consiliului Județean și a Primăriei Municipiului Brăila precum și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Această din urmă instituție condusă de distinsa doamnă Maria Pușcaciu s-a implicat cu trup și suflet (sintagmă bdquojazzificatărdquo odată cu titlul standard-ului bdquoBody and Soulrdquo) icircn impecabila acțiune organizatorică Vine vorba acum despre principala caracteristică originală a manifestării icircn fapt festivalul e indisolubil legat de un foarte serios concurs La acesta pot lua parte interpreți și formații de jazz cu etatea cuprinsă icircntre 16-35

de ani originari de pretutindeni La prezenta ediție au apărut pe scenă concurenți din Romacircnia Spania Italia Bulgaria Argentina Franța Fiecare dintre cele trei gale a cuprins icircn prima parte o secțiune dedicată Concursului iar icircn cea de-a doua recitaluri ale unor muzicieni consacrați Nu pot trece la consemnarea celor văzute pe scenă fără a elogia aportul muzicianului Michael Crețu minus nepot de frate al lui Johnny minus la succesul celor trei zile de adevărată celebrare a jazzului Deși trăiește de aproximativ trei decenii icircn Anglia dl Crețu și-a menținut intacte atributele prin care rămacircne un compatriot de-al nostru cacirct se poate de atașant jovialitate deschidere culturală maleabilitate simț al humorului convivialitate

Cacirct privește Concursul acesta fusese precedat de o riguroasă selecție ceea ce i-a asigurat un nivel valoric ridicat Ca atare misiunea juriului minus condus de Ionel Tudor apreciatul dirijor al Big Band-ului Radio minus n-a fost ușoară Apropo juriul era alcătuit din muzicieni jazzologi profesori din cele trei Provincii Istorice ale patriei reunite icircn urmă cu exact un secol Florian Lungu și Michael Crețu născuți la București Dan Spacircnu din Iași Petru Haruță din Chișinău Mircea Tiberian și Virgil Mihaiu născuți la Cluj Buna conlucrare dintre membrii juriului a fost facilitată de solicitudinea echipei organizatorice coordonate de d-na Pușcaciu dar și de agreabilul comperaj asigurat de realizatorul Cristian Marica de la Radio Romacircnia

Cele patru vocaliste icircnscrise icircn Concurs minus Dora Maria Notărescu Oana Laura Mureșan Teodora Spicircnu și Anita Petruescu minus atestă intensa promo-vare a cacircntului vocal la nivelul secțiilor de jazz din trei puternice centre de icircnvățămacircnt superior muzi-cal ale țării noastre minus București Iași Cluj Conform punctajului obținut din partea juriului ultimei dintre cele menționate i-a fost atribuit premiul pentru interpretare vocală Premiul pentru bdquocel mai promițător tacircnăr interpretrdquo a fost cacircștigat de către saxofonistul spaniol Enrique Oliver Gomez ce s-a manifestat ca un consecvent discipol al moda-lismului de factură coltraneană La acest capitol

JAZZ

CO

NTE

XT

104

STE

AUA

11-

122

018

aș menționa evoluția extrem de promițătoare a foarte tacircnărului duet (originar din Oltenia) alcătuit din pianistul Alex Olteanu icircmpreună cu vocalista Sorina Rotaru Ei s-au distins prin discreție finețe bun gust icircnvederacircnd de asemenea un ponderat dozaj icircntre sunet și tăcere

M-a bucurat quasi-unanimitatea juriului icircn evaluarea premiilor bdquode vacircrfrdquo pe Robert Cozma icircl apreciasem icircncă de acum cacircțiva ani pe cacircnd făcusem parte din juriul Concursului Studențesc de Jazz de la Tacircrgu Mureș Icircntr-adevăr rar se icircntacircm-plă prin părțile noastre ca un june jazzman să se afirme cu atacircta claritate ca interpret la trombon Deocamdată Cozma se află icircn plină ascensiune iar actuala sa perioadă de studii post-universita-re icircn patria lui Albert Mangelsdorff (icircn speță la Nuumlrnberg) este de bun augur după cum a demon-strat-o și prestația sa de la Brăila unde a cacircștigat premiul pentru cel mai bun instrumentist Chiar dacă actualul regulament nu permite acordarea de premii ex aequo la racircndul său saxofonistul argen-tiniano-spaniol (cu nume italian) Gianni Gagliardi s-a impus suveran ca instrumentist de o ardentă vivacitate oarecum icircn descendența faimosului său compatriot Gato Barbieri De altfel Gagliardi a binemeritat premiul pentru cea mai bună compo-ziție grație inspiratei sale piese dedicate lui Johnny Răducanu (aceasta cuprindea o insolită declarație de gratitudine icircn care numele veneratului muzici-an era intonat rubato pe trei voci)

Stefano Coppari Quartet e alcătuit din patru tineri originari din regiunea estică a Italiei minus Marche liderul la ghitară Nico Tangherlini pian Lorenzo Scipioni contrabas Jacopo Ausili bate-rie Ei și-au adjudecat Premiul pentru cea mai bună formație Trupa dispune de atributele necesare spre a se impune icircn peisajul supraaglomerat al jazzului contemporan coeziune și dezinvoltură icircn acțiunea colectivă aranjamente incitante un bun control al dinamicii toate girate de o concepție componis-tică evocacircnd pe alocuri universul lui Nino Rota Icircn prima piesă din concurs bdquoLa Moufferdquo (o compoziție mai puțin cunoscută a lui Răducanu) Coppari a introdus și un citat reprezentativ dintr-un interviu icircn inconfundabila rostire a muzicianului (cuvinte pline de bun simț și de humor selectate de o amică romacircncă a ghitaristului italian)

Icircn fine Trofeul Johnny Răducanu i-a revenit vocalistului amp pianistului Walter Ricci (tot italian icircnsă de pe coasta de vest) Icircn cazul său vocația irepresibilă de a cacircnta (cumva inerentă spațiului napolitan din care provine) se icircmbină cu o similară sensibilitate improvizatorică de factură jazzistică De altfel mi-am verificat ulterior intuițiile descoperind

icircntr-un interviu următoarea mărturisire a solistului bdquoIcircn concerte nu fac economie de melodicitate napolitană icircntrucacirct ea e o componentă intrinsecă a ADN-ului meu Indubitabil secretul urbei din care provin constă icircn ponderea acordată melodiei ceea ce icirci distinge adeseori pe cacircntăreții originari din ținutul meurdquo Optacircnd să cacircnte o piesă de Cindy Walker Walter Ricci nu ezită să-și afirme preferințele pentru manie-ra interpretativă a unor crooner-i precum Michael Buble sau Jamie Cullum Iar a doua sa opțiune pentru Concurs a fost bdquoBlues Unisonrdquo de Johnny Răducanu pe care l-a reformulat icircntr-un limbaj complex adăug-acircndu-i chiar cacircteva versuri proprii

Aci e cazul să menționez că toți concurenții au beneficiat de extraordinara capacitate de adaptare a formației de acompaniament conduse de rafina-tul pianist Andrei Tudor El alcătuiește minus icircmpreună cu colegii săi Sebastian Burnecitrompetă amp flugel-horn Liviu Negru ghitară Adrian Flautistu contra-bas și Laurențiu Zmău baterie minus un cvintet realmen-te stelar Adeseori solo-urile acestor instrumentiști atingeau cote maxime de intensitate emoțională Icircn cele trei gale festivaliere cvintetul ne-a regalat cu atacirctea satisfacții estetice icircncacirct aș pleda pentru permanentizarea acestei formule interpretative Nu de alta dar după dispariția legendarului Cvintet de Jazz București din care făcuse parte icircnsuși Johnny Răducanu icircn capitala noastră n-au prea mai existat combo-uri pe care să ne putem baza agrave la longue

Cacirct privește recitalurile bdquovedetărdquo ale fiecărei gale ele s-au desfășurat icircn următoarea succesiune mai icircntacirci Alex Simu Quintet ce activează (din cacircte știu) preponderent la Amsterdam O formație ce creează o muzică inflexibilă icircn conceptualismul ei cu toate că fiecare dintre componenți aspiră spre cacirct mai multă libertate de expresie Amprenta lui Alex Simu (lider romacircn icircn materie de clarinet-bas instrument al cărui efect coloristic e augmentat icircn cazul ciclului Ecourile Bucureștiului și prin utilizarea rarisimului oboe drsquoamore) se resimte icircn coordona-rea amplelor suite impregnate cu aluzii la spațiul originar Prelungile pasaje repetitive debordează icircn crescendo-uri de improvizație colectivă sau anticipează stări de spirit evocative Acestea sunt cel mai eficient revelate cacircnd solo-urile icircși recapătă cumpătarea melodică minus așa cum s-a icircntacircmplat icircn pasajele de violă (George Dimitriu) sau icircn explo-rările armonice ale germanului Franz von Chossy complinite prin tribulațiunile scindate icircntre percu-ție și violoncel ale slovenului Kristijan Krajncan

Icircn seara a doua am savurat un spectaculos reci-tal al tandemului Mircea Tiberian pian amp Nadia Trohin voce intitulat La margine de București E vorba despre un proiect consecvent dezvoltat icircn anii

JAZZ

CO

NTE

XT

105

STE

AUA

11-

122

018

din urmă de către reputatul jazzman și profesor de jazz al Universității Naționale de Muzică și adaptat de minune disponibilităților interpretative de certă anvergură ale discipolei sale Avem de-a face cu așa-numite șlagăre romacircnești din perioada inter-belică și pacircnă spre finele regimului totalitar cărora Tiberian le detectează neașteptate valențe jazzistice Fantezia armonică astfel descătușată pe claviatură icircși află pendantul icircn interpretarea puternic dramatizată cultivată de vocalistă Frazarea e marcată de influen-ța copleșitoare a Aurei Urziceanu dar maturizarea și individualizarea interpretativă a Nadiei Trohin din ultimii ani o recomandă ca pe o importantă repre-zentantă a jazzului nostru actual Icircn derularea biju-teriilor acustice astfel remodelate protagonistul nu a uitat să-i dedice o piesă doamnei Andreea Tudor fiica lui George Grigoriu celebrul compozitor de muzică (aparent) ușoară născut tot la Brăila

Last but not least contrabasistul Michael Crețu ne-a oferit un reconfortant program icircn compania colegilor săi de Trio britanicii Ed Barnwell pian și Myke Wilson baterie Repertoriul reunea fără complexe diverse orientări tematice și stilistice de la preclasic la postmodern Interesante mi s-au părut referințele la proprii antecesori de care nepo-tul lui Johnny Răducanu nici nu vrea nici nu poate să uite Tentativa sa constă icircn a transfigura această moștenire icircn termenii sensibilității noastre actuale ca un ecou la ceea ce muzicologul Dumitru Avakian aproxima după cum urmează bdquoJohnny Răducanu este un poem un poem iscat din sunet și trăire din sudoarea frămacircntărilor pornite din adacircncuri de neostoită simțire și care izbucnesc icircn muzică Sunt frămacircntări ale cacirctorva generații de pălmași care au icircmpletit simțiri și sunete de părinți și de copii de lăutari din tată icircn fiu din stirpea lui Petre Crețu Șolcanu de dunăreni care au icircnmiresmat cu cacircntec-ele lor așezările Brăileirdquo (cf text introductiv la Johnny Răducanu minus Legacy for Jazz Ed Muzicală București 2006) Michael Crețu icircși exprimă deschis și alte afini-tăți muzicale cum ar fi cele ținacircnd de melosul bizan-tin brazilian sau balcanic Componenta pianistică pare adeseori tutelată de maniera lui Ramsey Lewis icircn timp ce Wilson excelează printr-o flexibilitate percuționistică evident marcată de rădăcinile sale caraibiene Un program cu incontestabilă aderență la public primit de acesta cu ovații

Epilog

Icircn plan personal vizita la Brăila mi-a adus icircncă două bucurii de ordin personal 1) pontiful jazzologiei

romacircne Florian Lungu mi-a dăruit un volum pe care icircl așteptasem cu maxim interes studiul monografic

despre părintele său ilustrul muzician Nicolae Lungu (1900-1993) căruia icirci port un mare respect pentru performanțele sale componistice și pentru exemplara sa activitate profesorală și dirijorală (el a condus corul Romacircnia la premierele capodope-relor lui Paul Constantinescu Oratoriul de Paști minus Patimile Domnului și Oratoriul de Crăciun minus Nașterea Domnului) Lucrarea semnată de Nicu Moldoveanu poartă titlul Profesorul dirijorul și compozitorul Nicolae Lungu (editura Basilica București 2013) 2) cacircnd nici nu mai speram am reușit să detectez grota alegorică din Grădina Publică a urbei unde părintele meu și fratele său s-au fotografiat icircn 1941 cacircnd abia absol-viseră studiile universitare (tata minus Medicina la Cluj iar unchiul Nae minus Politehnica la București) ambii purtau uniforme de ofițeri icircn așteptarea plecării pe front de unde aveau să revină icircn patrie abia la finele confla-grației mondiale Cele două statuete plasate icircn acel spațiu de agrement icircncă din 1894 sunt neschimbate (uneia icirci lipsește brațul drept exact ca icircn pozele din albumul nostru de familie) La cacircțiva pași e amplasat un chioșc pentru fanfară foarte asemănător cu cel din splendidul parc Jardim da Estrela din Lisabona iar ceva mai icircncolo se află o elegantă construcție tot icircn stil art nouveau care adăpostește interesantisimul Museu Panait Istrati Doamna ce icircndeplinea funcția de custode m-a felicitat că avusesem inspirația de a-l vizita chiar de ziua Sfacircntului Gherasim din Kefalonia icircntrucacirct prenumele primit la botez de Istrati era Gherasim Ca icircn nenumărate alte situații și de astă dată revelațiile mele jazzistice se icircmpletiră inextrica-bil cu cele existențiale

JAZZ

CO

NTE

XT

106

STE

AUA

11-

122

018

Revista revistelor

Icircn numărul din septembrie al revistei Familia Ion Simuț discută conceptul prea puțin teoreti-

zat de istorie politică a literaturii demonstracircnd că unei astfel de direcții critice icirci lipsește icircn prezent credibilitatea din cauza unor confuzii conceptuale și a prejudecăților din critica literară autohtonă Pornind de la studiul lui Mihai Iovănel Ideologiile literaturii icircn postcomunismul romacircnesc Simuț prezintă diversitatea definițiilor date ideologiei odată cu eliminarea schemei marxiste și a restric-țiilor ei (logica reductivă a luptei de clasă) departe de a traduce exclusiv raporturile de forță dintre suprastructură și categoriile dominate ideologia funcționează atacirct icircn plan politic cacirct și ontologic determinacircnd raportarea individuală la sine la instanțele de autoritate statală și la domeniul estetic Critica ideologică este de altfel anunțată ca preocupare esențială a generației douămiiste eliberată de angoasa manolesciană față de ames-tecul dintre estetic și teorie politică Icircnsă dincolo de reabilitarea ideologiei Ion Simuț propune chiar o revenire la istoria politică Teza eseului său va fi icircn final necesitatea unei perspective ample icircn privința literaturii postbelice ndash perspectivă ce nu cuprinde doar analiza mentalitară ci și conglome-ratul instituțional implicat icircn cenzura distribuția și receptarea producțiilor literare

asymp

Numărul 10 al revistei Viața Romacircnească publică versuri de Bogdan Ghiu De ce poem reprezintă

icircn același timp un exercițiu de imaginație cu miză filozofică uriașă și o artă poetică icircn vremea digita-lizării universalizate pornind de la o suprapunere ludică a artificialității specifice existenței proiecta-te doar ca imagine și flux informațional cu ipoteza unui stat polițienesc vertebrat de supraveghere și cenzură Bogdan Ghiu construiește un exercițiu amplu de flux al conștiinței Faptul că imaginea devine ndash din substitut al referentului (icircn linia lui Baudrillard) ndash un manifest de libertate o expunere excesivă care sfidează intruziunea sferei publice icircn cea privată duce spre anularea eliberatoare a tuturor judecăților a tuturor teoriilor de interpre-tare (critică sau extaziată) a post-umanului Nicio evaluare bazată pe concepte consacrate nu rezistă icircn fața ficțiunii suprarealiste obținute astfel iar

poezia icircnsăși devine o imagine salvatoare și un act de rebeliune o rupere a tăcerii icircn singurul limbaj rămas necontaminat de suspiciunea falsului Discursul inegal alternativ tumultuos-explicativ și tranșant dublează imaginarul arătacircnd mecanis-mele sincopate ale acestei lumi icircn criză

asymp

Romacircnia literară (numărul 46) cuprinde cronica lui Angelo Mitchievici la romanul de debut al

Andreei Răsuceanu O formă de viață necunoscută Ipoteza de interpretare vizează tocmai modalități-le stilistice de concretizare a formelor de viață (icircn accepțiunea dată lor de Agamben) mai exact stra-tegiile prin care autoarea sintetizează o epocă și componentele ei greu de conceptualizat icircn diverse instanțe narative sau elemente de construcție ndash lentoarea narațiunii proiectată asupra spațio-tem-poralității locuri icircncărcate de afectele personajelor ce le străbat protagoniste a căror psihologie aparentă ascunde tocmai metabolizarea exterio-rității Mitchievici construiește o hartă a tehnicilor stilistice și narative pentru a expune substratul firelor epice icircntortocheate și mai ales pentru a scoate mereu la iveală (investigacircnd deconstruind balzacianismul de fațadă denunțacircnd punerile icircn abis prin inserția fotografiilor icircn imaginar) formele de viață ambigue disimulate manifestate doar prin particularizări

asymp

Eseul lui Antonio Patraș din Convorbiri literare (92018) dezbate compatibilitatea dintre perso-

nalitatea maioresciană a intelectualului Nicolae Steinhardt construită pe coordonatele etice ale liberalismului conservator și ipostaza lui tacircrzie de convertit devenit călugăr Comparacircnd textele de dinaintea icircnchisorii ndash ce susțineau religiozitatea ca formă de coeziune socială ndash cu apologia creș-tină a detașării de propriul orgoliu și de tentația răzbunării Antonio Patraș extrage două constan-te ale filozofiei personale a lui Steinhardt pe de o parte permanenta icircncredere icircn demnitatea umană icircn potențialul de ameliorare al individului și icircn echilibrul social necesar conservării libertății dar și o formă de conservatorism ce icircl așază pe

107

STE

AUA

11-

122

018

poziții polemice față de avangardă și implicit față de sentimentul absurdului Bazacircndu-se pe studiul monografic al lui George Ardelean N Steinhardt și paradoxurile libertății analiza lui Patraș este orien-tată mai ales spre nuanțarea portretului și spre așezarea coerentă a pieselor răspacircndite icircn scrierile epocii icircn mărturii și chiar icircn opera lui Steinhardt

asymp

Icircn ultimul număr al Pro Saeculum (5-62018) Ioan Scurtu face o prezentare echidistantă și bine

documentată a primăverii de la Praga August 1968 solidaritate cu reformele din Cehoslovacia reia punctual evenimentele reformei ratate sub conducerea lui Dubcek intervenția Kremlinului și atitudinea controversată a Partidului Comunist Romacircn Abordarea lui Scurtu este icircn general obiectivă enumeracircnd stenograme și transcrieri ale discursurilor sau ale convorbirilor dintre liderii sovietici icircnsă cronologia este icircntreruptă de un comentariu la adresa distorsiunilor istoriografice ale deciziilor lui Ceaușescu Criticacircnd viziunea lui Vladimir Tismăneanu conform căreia discursul icircn apărarea Cehoslovaciei și refuzul de a participa la invazie ar fi constituit o metodă propagandistică Ioan Scurtu consideră această judecată inadecva-tă fiindcă decizia partidului (indiferent de cultul personalității declanșat mai apoi) ar fi fost o mișca-re politică asumată Dincolo de pozițiile problema-tice aduse icircn discuție textul rămacircne icircnsă relevant mai ales prin dimensiunea documentaristică prin demonstrarea relativității inerente unor concepte precum democrație revoluție contrarevoluție și soli-daritate și icircn final prin consemnarea unui limbaj ideologizat ce dă mărturie despre blocajul cultural impus de regim

asymp

Seducția Orientului icircn mișcarea teatrală a anilor rsquo60 articolul lui Liviu Malița din ultimul Apostrof

(102018) analizează fenomenul transformării teatrului european icircn contact cu arta ritualică a spectacolului oriental Pe fondul experienței de hibridare și defamiliarizare a unor regizori precum Grotowski Brook Barba sau Mnouchkine sunt așezate caleidoscopic motivațiile posibile ale atrac-ției exercitate asupra lor de o formă de artă margi-nală icircn raport cu Occidentul ndash atitudinea anti-co-lonială ce anunța generația Beat și contra-cultura fascinația neoromantică pentru exotismul opus materialismului vestic nevoia de a readuce teatrul icircn punctul zero al experienței comunitare

reprezentate de tragedia greacă Relevante sunt icircnsă mai ales consecințele călătoriilor orientale observabile icircn mutații interne ale procesului crea-tiv de la abolirea autorității depline a textului pacircnă la desprinderea de realismul psihologic Discutacircnd totodată accesul mediat impur al regizorilor occi-dentali la arta căreia icirci sunt spectatori Liviu Malița trasează paralele icircntre ceremonialul teatral orien-tal și activarea latențelor participative ale vechiului teatru european

asymp

Echinox 22018 propune două dosare tematice Echinox 50 o colecție de texte personale ce recu-

perează experiența recentă a membrilor de redac-ție și Focus Scandinavia grupaj dedicat punctelor de contact dintre cultura romacircnă și cea nordică Primele texte se compun din nostalgia autoreflexi-vă ce se ferește grațios de clișeu și notațiile despre o viață culturală tacircnără scoasă din subterane prin publicistică Dosarul scandinav aduce printre altele cronici de roman nordic interviuri cu tradu-cători din și icircn norvegiană o cronică de teatru la Rambuku icircn regia lui Măniuțiu și un articol dens și entuziasmant despre Bjoumlrk Archives dovada plină a peisajului cultural efervescent și a racordării la el

(M Chio)

108

STE

AUA

11-

122

018

Cuprinsul revistei pe anul 2018Articole studii eseuri portrete

Alegeri ndash USR 2018 Convocator nr 3 Rezultatele la alegerile Uniunii Scriitorilor din Romacircnia nr 5 Comunicat USR nr 11-12

Festivalul Național de Literatură Festlit Cluj ediția a 5-a (2-4 Iunie 2018) nr 6

Ion Cocora ndash 60 de ani de la debutul icircn Steaua nr 8

Proiectul Blaga (traducere și prezentare de Horia Bădescu) nr 6

Revista revistelor nr 9 Revista revistelor nr 11-12

ABRAMS D SAM bdquoNu sunt altceva decacirct o pată de sacircnge care vorbeșterdquo nr 7

BALAacuteZS IMRE JOacuteZSEF O carte cu vagabonzi cultu-rali nr 3

BALOTESCU FLORIN Pedonirologi și splendide stranietăți nr 1 Cartea splendorilor burlești nr 2 Tropicele bicaniene nr 5 Poezia lui Nicolae Tzone ca ritual de purificare și călătorie nr 11-12

BERCE SANDA Europenitatea modernismelor romacirc-nești nr 3

BORA CĂLINA Un zeppelin romacircnesc nr 1BOSTAN CONSTANTIN bdquoCriminalulrdquo Slavici nr 6BRAGA CORIN Enciclopedia imaginariilor din

Romacircnia (I) nr 9 Enciclopedia imaginariilor din Romacircnia (II) nr 10

BUZAȘI ION Un sfacircnt al exilului romacircnesc nr1 Țiganiada icircntr-o versiune modernizată nr 4 bdquoLimba vechilor cazaniirdquo nr 6 La despărți-rea de Dumitru Micu (1928-2018) nr 7 Un dicționar insolit al scriitorilor romacircni nr 8 Revelațiile unei corespondențe familiale nr 9 O antologie comemorativă nr 10 Cardinalul Iuliu Hossu și Blajul nr 11-12

CESEREANU RUXANDRA Scotocind după licornele neicircmpăiate (a treia parte a unui reportaj de gourmet) nr 2 Casa onirică nr 3 Profesorul Nicolae Mărgineanu și Cardinalul Iuliu Hossu nr 4 O fotografie de-acum un veac nr 5 Cartea transfigurării Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu recitite icircn 2018 nr 11-12

CHIOREAN MARIA Dezbaterile lui Descartes ediția 21 nr 4 Analiza genetică a imaginarului nr 6 Ambiguitatea corpului expus nr 8 Despre marginile literaturii și memoria lor incomodă

nr 9 Reautenticizarea percepției reinventarea unui proiect nr 11-12

CIOBANU VITALIE Regina Maria imaginea mai bună a Romacircniei centenare nr 11-12

CODOBAN AUREL Un ardelean cu simțul propor-țiilor nr 5

CORNILĂ OVIDIU CONSTANTIN Cacircntecul tăcerii la Blaga nr 11-12

CUBLEȘAN CONSTANTIN Poet icircn Spania nr 1 Fasci- nantele călătorii nr 5 Poetizacircnd icircn espectativă nr 6 Eminescu din perspectivă esoterică nr 10

CUBLEȘAN VICTOR Am omis stabilopozii nr 2CUPȘA VICTOR De acum plecată fiind nr 6CUȘMIR FLORINA Conexiuni autentice nr 11-12ELVIREANU SONIA Jocul omonimelor icircntr-o

poveste nr 6 Secvențe de literatură romacircnă contemporană nr 8

FĂRAcircMĂ MARIA bdquoDeasupra icircmpușcau eu scriam acasă că totul e binerdquo nr 1 Naufragii nr 2 (Re)gacircndirea celuilalt nr 3 Poezia noastră cea de toate zilele nr 4 bdquoIstoria romacircnilor (ex)trasă la tombolărdquo nr 5 Axa New York-București o umbră se destramă nr 8 Ce moarte lungă ne-a fost dat să avem nr 10

FRĂȚILĂ MIHAI Portret de mărturisitor (un alt fel de celebritate) nr 6

HOSSU GELU Episcopul Iuliu Hossu și Marea Unire icircn presa anului jubiliar 1968 (I) nr 4 Episcopul Iuliu Hossu și Marea Unire icircn presa anului jubiliar 1968 (II) nr 4 Drumul Rezoluției presă și memorie (I) nr 9 Drumul Rezoluției presă și memorie (II) nr 10 Drumul Rezoluției presă și memorie (III) nr 11-12

IGNA ION Delegat la Alba Iulia 1918 părintele Aloisie Tăutu nr 4

IGNA VASILE Nicolae Mareș 80 nr 4 Statuile de hicircrtie nr 9

IVANOVICI VICTOR Ion Agacircrbiceanu și Alexandros Papadiamantis icircn oglindă nr 7

MANASIA ȘTEFAN Cartea de mijloc a unui jedi de provincie nr 4 Infernul ca sinonim al Argentinei nr 5 Cicircmp (minat) literar nr 7 Lecția de caligrafie americană nr 9

MARIAN RODICA Transgresarea melancoliei icircntru ireal nr 5

MAXIMINIAN MENUȚ O imagine a vieții literare din ținutul Bistriței și Năsăudului nr 11-12

109

STE

AUA

11-

122

018

MOLDOVAN ANDREI Un registru poetic al criticii literare nr 11-12

MOROȘAN COSMINA Performance-ul și gacircndirea contemporană (II) nr 2

MUREȘAN ADRIAN Nemoianu și Steinhardt teoria și practica secundarului nr1 Un detectiv la curtea regelui diversiunii nr 5

NICOLAU FELIX A venit timpul re-creației re-ge-nerării nr 11-12

PARASCA ANA-MARIA Incursiune spre o altă literatură nr 3 Și așa va crește iarba nr 5 O panoplie a Romacircniei anilor rsquo20 nr 6 Kate Morton și tentația neo-goticului nr 8 De la morala romantică la pasiunea fatală nr 9 O istorie surprinsă icircntre lucid și ludic nr 11-12

PAVEL IOANA Memoria și libertatea ca forme de supraviețuire nr 8

PAcircRVU IULIU Un eveniment editorial Ion Agacircr- biceanu Opere volumele VII-VIII nr 4

PECICAN OVIDIU Tacircnărul Agacircrbiceanu nr 7 Citadine intelectuale blăjene nr 10

PIŢOIU ION Doina Cornea ndash portret cu demnitate nr 3 Pentru o morfologie a genului utopic nr 8 Valorizări și stilizări nr 11-12

POANTĂ PETRU Universitatea (I) nr 2 Fragment de interviu nr 2 Universitatea (II) nr 3 Uni- versitatea (III) nr 4 Universitatea (IV) nr 5 Universitatea (V) nr 6 Universitatea (VI) nr 7 Universitatea (VII) școala medicală nr 8 Universitatea (VIII) nr 9

POP ION Eugen Simion la ora marilor icircmpliniri nr 6

POP ROXANA Privind dinspre capătul luminat al tunelului nr 6

POPA MIRCEA Suferințele unui preot greco-cato-lic nr 5

POPA NICOLETA Limba romacircnă icircn literatura popu-lară ndash ieri și azi nr 8

POPESCU ADRIAN Icircntoarcerea regelui nr 1 Totul e pe dos nr 2 Excelența baladistului nr 2 Umbrele centenarului nr 3 Un preot unionist nr 4 Cafeaua domnului Fulga nr 5 Exerciții de demnitate Doina Cornea nr 6 Poezia contemporanelor noastre nr 7 Elogiul limbii romacircne nr 8 Mircea Zaciu ordinea aventurii nr 9 O revistă semicentenară ndash Echinox nr 10 Echinoxul ndash stil și utopie nr 11-12

POPESCU CRISTINA Poetici metaficționale Cortaacute- zar și Saacutebato nr 5 Ontologia ficțiunii lui Julio Cortaacutezar nr 11-12

POPESCU TITU Principiul lecturii nr 1 Moralitatea romacircnilor nr 4 bdquoChestiunea Transilvanieirdquo nr 9 Premiul Nobel pentru literatură nr 10

RĂU AUREL Victor Felea ndash 95 nr 5

RUS ADRIAN EMIL Unicorni icircn captivitate nr 4 Attila Bartis ndash un album icircn proză nr 9 Kukulla matma nr 10 Prin FICT despre mai multe Romacircnii nr 11-12

SĂRĂȘAN EVA Două dicționare ale iubirii nr 6 Lungul drum al zilei și al memoriei către noapte icircn 2018 nr 9

STANCIU VIRGIL America lui Salman Rushdie nr 3 Remember Graham Greene nr 5 Goodbye Phiilip Roth nr 6 Icircn umbra lui Shakespeare nr 7 Mrejele lecturii nr 8 Stephen King ne icircnvață cum să scriem nr 9 Julian Barnes și bdquosentimentul sfacircrșituluirdquo nr 11-12

STOICA ANDREEA Incursiune icircn cultura terorii nr 11-12

ȘTEFĂNESCU ALEX Poezia ca sinteză nr 7TONU CONSTANTIN Obsesii animaliere icircn opera

lui Joseacute Saramago nr 1TURCU ALEXANDRA Volumul de bdquobătracircnețerdquo al lui

Dan Coman nr1 Și poetele pot fi cinice nr 2 Like someone in love nr 5 Poetica maternităţii unei autoare douămiiste nr 6 Noul experi-ment poetic al Elenei Vlădăreanu nr 7 Răni luminoase nr 10

ŢION ADRIAN Continuum poetic la Aurel Pantea nr 1 Transilvania ndash bdquostarea inimiirdquo nr 5 Marea Unire susținută de personalități străine nr 6 Povestiri din realitatea trăită nr 9

VALLASEK JUacuteLIA Pe marginea unor manuscrise pierdute nr 1

VONCU RĂZVAN Pe banda lui Moumlbius 1918 icircntre literatură și istorie nr 6

VOȘLOBAN ADRIANA Recuperarea umanului icircn post-comunism nr 7

WERNER MARINA Vorbind corect coduri creoli-zări și treceri de frontieră (traducere de Mihaela Mudure) nr 9

ZAMFIRESCU ANDREI Explorări teoretice ale isto-riei literaturii romacircne icircn context transnațional nr 4 bdquoCornucopiardquo de poesii și bucate alese nr 5 O incursiune icircn substratul datinilor și obice-iurilor autohtone nr 6 Reminiscențe literare ale Americii de ieri și de azi nr 8 Despre limitele limbajului și luciditate Cu Gonccedilalo M Tavares la FICT nr 11-12

Cronică literară

CIOROGAR ALEX Mitologii douămiiste nr 1 Istoria literară de la Herder la Rousseau nr 4 Literatura romacircnă postbelică față cu reacțiunea nr 5

CONKAN MARIUS Non stress test și estetica subver-sivă nr 1 Cinci poeme fără cusur nr 3 Charles Dickens și poetica bdquowaifrdquo nr 5 Cartografia ca

110

STE

AUA

11-

122

018

autocunoaștere nr 6 Epistolar de dincolo nr 8 Cacircntec pentru generația postmemoriei nr 11-12

CUBLEȘAN VICTOR Iustin și frumoasa fără nume nr 2 Gheaţă pentru revoluţie nr 3 Cu ce se hrănește o gaură nr 4 Sub acoperire și peste nr 5 Alcoolul icircn ficircșii nr 6 Fitilul nr 7 Jocul savant nr 9 Echinox varianta proză nr 10 Ţigări la bucată nr 11-12

MITCHIEVICI ANGELO Rusia și spectrele totalitarismu-lui nr 1 O istorie literară alternativă cu vedere spre interbelic nr 2 Ce ne spune istoria nr 11-12

NICOLAU FELIX Postmodernizări parabolice nr 2 bdquoPrin grădina icircntristării spre havuzul șoaptelorrdquo nr 3 Un interval poetic nr 10

PECICAN OVIDIU Ciulei nr 6 Nostalgie și vocabu-lă nr 8

POP ION Marta Petreu la al doilea roman nr 1 Ion Vinea recitit nr 2 Icircntr-un bazar sentimen-tal nr 3 Un cronicar la Snagov nr 4 Versuri noi de Constantin Abăluță nr 5 Incursiuni icircn imaginarul rus nr 6 Un herbar de vorbe nr 7 Despre puterea fragilității nr 8 Icircn lumea dezmoșteniților nr 9 Noi arabescuri lirice icircn jocul ideilor cu fantezia nr 10

Miniaturi semnalări recenzii

BARBU MARIA Să uiți Să cauți adevărul nr 11-12BOLEA ȘTEFAN Meursault la Chemnitz nr 6CHIOREAN MARIA O microscopie a textului nr

2 O rețea icircn interiorul obiectelor nr 5 Noi proiecții occidentale ale culturii romacircne nr 5 Tehnica fotografică a discontinuității nr 10 Cei ce locuiesc icircn discurs nr 10

CRĂCIUN MARIA Nostalgia călătoriei nr 5DARIE ANA Un puzzle postmodernist nr 1 Vina

unei generații nr 3 Căutacircnd tăracircmul făgădu-inței nr 4

DUMAN ANDA Despre singurătate și viciile afe- rente nr 4

FĂRIcircMĂ MARIA bdquoAglomerarea ființei icircn punctrdquo nr 7 Anacronisme cronice nr 10 Rococo eros și orașe nr 11-12 Pledoarie pentru poezie nr 11-12 Micile momente de grație nr 11-12

FORȚIU NOEMI Homo viator nr 2HANDRU CIPRIAN D Trăire nu scriere nr 3PARASCA ANA-MARIA O odisee retrăită prin

povești nr 7 O altfel de energie electrică nr 10PIȚOIU ION Politica nr 5SĂRĂȘAN EVA Despre teatrul contemporan Ce

nu s-a zis nr 7STOICA ANDREEA Borderline nr1 Colaborare

poetică nr 1 Din Auschwitz spre Limelfia nr 11-12 Despre organizarea hazardului nr 11-12

ȘTEFANCU IOANA Downshifting nr 5TONU CONSTANTIN Sub zodia binelui nr 6ȚAPU MIHAI Despre arheu nr 2 Icircntre două lumi

nr 5ŢION ADRIAN Un nou Petru Popescu nr 10VLAD SOFIA bdquoSpectactactentaculrdquo nr 3ZAMFIRESCU ANDREI O incursiune fantomatică icircn

Sulina nr 4

Poezie romacircnească

ABĂLUȚĂ CONSTANTIN Poeme nr 10BACIU MIORIȚA Poem nr 1BANCIU MIHAI Poeme nr 8BUCUR OANA CĂTĂLINA Poem nr 1BUTNARU LEO Poeme nr 8CHIFU GABRIEL Poeme nr 3CIUNGAN VALERIU MARIUS Poem nr 8CORNEA DIANA Poeme nr 11-12COROAMĂ IOAN Poeme nr 6COSAC EVA Poeme nr 5CURTEAN IOANA Viață nudă nr 8DĂNILĂ DAN Poeme nr 2DEDIU DAN Poeme nr 11-12DIACONESCU IOANA Poeme nr 5DORIAN GELLU Poem nr 4FLORESCU RADU Poeme nr 5GLIGOR MIHAELA Poem nr 6 Poem nr 11-12HOLOBAcircCĂ GEORGE Poem nr 2IACOB IULIA Lucruri fragile amp colorate nr 1 Deter-

gent nr 3 Logodne nr 4MAREȘ NICOLAE Poem nr 5MĂRGHITAȘ VLAD Copilăria icircn vene icircngropată nr

9MIHAIU VIRGIL Poem nr 11-12MILOȘ ALEXANDRU CRISTIAN La Arizona Odă nr 1MUREȘEANU MARCEL Poeme nr 5 Poeme nr

11-12OATU LUCA ȘTEFAN Poeme nr 6PANTEA AUREL Poem nr 1PINTEA ANDREEA Marți și eu nr 1POP TUDOR Poem nr 8ROHAN MONICA Poeme nr 8SAFTA CRISTINA ELENA Poeme nr 9SIMIOANĂ MĂLINA Poem nr 5SUDE EMIL IULIAN Poeme nr 4

Poezie străină

ABINADER ELMAZ Poeme (traducere și prezenta-re de Alex Văsieș) nr 6

BAILEY PAUL Poeme (traducere de Marius Chivu) nr 8

BARRY AMY Poeme (traducere de Elena Boldor) nr 9

111

STE

AUA

11-

122

018

BILBAO LEIRE Poeme (traducere de Marius Chivu) nr 11-12

BRODSKI IOSIF Poeme (traducere de Leo Butnaru) nr 9

GRISWOLD ELIZA Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 10

HARJO JOY Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 3

HILBERRY CONRAD Poeme (traducere și prezenta-re de Alex Văsieș) nr 2

LEHMAN DAVID Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 9

MARJAŃSKA LUDMIŁA Poeme (traducere de Nicolae Mareș) nr 8

MCCARTHY GERALD Poeme (traducere și prezen-tare de Alex Văsieș) nr 8

MIHAILOVA AKSINIA Poeme (traducere de Irina Nechit) nr 8

PLUT KATJA Poeme (traducere de Elena Boldor) nr 11-12

ROTH RUDY Poeme (traducere de Costin Tuchilă) nr 9

SKURTU TARA Poeme (traducere de Alexandra Turcu) nr 8

SOTO GARY Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 11-12

STAFFORD WILLIAM E Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 5

STERN GERALD Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 1

UPDIKE JOHN Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 4

Proză romacircnească dramaturgie

BUCUR DAN Cacircteodată ceaiul de mușețel e amar nr 7

CASIMCEA MIRCEA IOAN Școala superioară de practici onirice nr 2 Singurătatea din vagon nr 11-12

CESEREANU RUXANDRA Farid și brăţara cu povești (cacircteva istorisiri tunisiene) nr 8

DERȘIDAN IOAN Viața bate filmul nr 4DONȚU ANA Varșava nr 3GOCIU GABRIEL ALEXANDRU Obiecte nobile nr 3IACOB IULIA Zahăr brun nr 10ICONAR IOANA Pagină din jurnalul unui visător

nr 6KADAR SZONJA Irinușca nr 7NASTA MIHAI Trei icircncercări pe tăricircmul ființei

Prima icircncercare bdquodinspre neființărdquo nr 8 NICOLAE VALI Malu roșu Sarea noaptea munca

Fane Zmeu nr 3OANȚĂ REBECA Ataraxia nr 1

PANĂ IULIA Rezidența nr 11-12RĂSUCEANU ANDREEA IoanaStanca nr 7RUS MARCEL Căutare nr 11-12ȘERBAN MARIA Ploaia nr 3VOINESCU MARK Stupul nr 3

Anchete mese rotunde interviuri

Interviu cu Maacuterta Meacuteszaacuteros nr 6SARVARI EUGENIA Alexandru Dabija bdquoteatrul pe

care-l practicăm noi este icircncă vorbitrdquo (inter-viu) nr 11-12

Grupaje dosare

Cuprinsul revistei pe anul 2018 nr 11-12100 DE CĂRȚI DE PROZĂ IcircN 100 DE ANI un grupaj de

Irina Petraș și Victor Cubleșan Simona Antonescu Dumitru Cerna Icu Crăciun Grigorie M Croitoru Gheorghe Glodeanu Olimpiu Nușfelean Doina Curticăpeanu Gellu Dorian Horia Gacircrbea Adrian Lesenciuc Menuț Maximinian Andrei Moldovan Laura Poantă Ilie Rad Virgil Stanciu Cornel Cotuțiu Radu Voinescu nr 10

ANIVERSARE 80 - Mircea Braga amp Vasile Voia (texte de A E Rus) nr 11-12

ECHINOX 50 Adrian Tudurachi Ioan Groșan Ale- xandru Vlad Irina Petraș Petru Poantă nr 11-12

ECHINOX 50 Aurel Șorobetea Marta Petreu Al Cistelecan nr 10

ECHINOX 50 Dinu Flămacircnd Virgil Mihaiu Ruxandra Cesereanu nr 9

EVOCARE NICOLAE BOT Ion Taloș Dumitru Rusan Cornel Cotuțiu Eleonora Sava Achim Stoian Alexander Baumgarten Iulia Hossu Ileana Benga Sorin Sabău nr 4

MODERNITATE ndash MODERN(ISME) un grupaj de Sanda Berce Călina Părău Elena Păcurar Diana Melnic Vlad Melnic Rareș Moldovan Alina Preda Carmen-Veronica Borbely Petronia Popa Petrar Cristina Popescu Diana Dupu nr 2

NEDEBUTAȚI 2018 un grupaj de Vlad Moldovan amp Mihnea Bacirclici Elena Boldor Mircea Andrei Florea Teona Galgoțiu Lucian Brad Irina Temneanu Valeriu Cuc Deniz Otay nr 3

PĂRINȚI ȘI COPII SECVENȚE DINTR-UN ALBUM DE FAMILIE un grupaj de Ruxandra Cesereanu Mariana Codruț Ana Barton Irina Petraș Mihail Vakulovski Andrei Codrescu Ana Blandiana Dora Pavel Ioana Pacircrvulescu Robert Șerban Florin Irimia Vitalie Ciobanu Marius Chivu Simona Popescu Gabriela Adameșteanu Ruxandra Cesereanu nr 1

POETE CONTEMPORANE un grupaj de Ruxandra Cesereanu Marta Petreu Iulia Militaru Ioana

112

STE

AUA

11-

122

018

Nicolaie Mariana Codruț Olga Ștefan Svetlana Cacircrstean Ana Blandiana Irina Nechit Elena Vlădăreanu Iulia Pană Letiția Ilea Alexandra Turcu Floarea Țuțuianu Medeea Iancu Aura Maru Eugenia Țarălungă Angela Marcovici Moni Stănilă Lia Faur Magda Cacircrneci Codruța Simina Rodica Draghincescu Carmen Firan Luminița Urs Alina Purcaru Domnica Drumea Miruna Vlada Simona Popescu Rita Chirian Daniela Crăsnaru Irina-Roxana Georgescu Andra Rotaru Ioana Ieronim Ruxandra Cesereanu nr 7

TEMPORALITĂȚILE ANTINOMICE ALE MODERNIS- MELOR un grupaj de Sanda Berce Declan Kiberd Randall Stevenson Christian Moraru Jean-Michel Rabateacute Patrick McGuiness nr 8

Cronică de teatru film și muzică

Marius Preda la Chișinău nr 10 Ștefan Braborescu inițiatorul teatrului clujean

modern nr 1ANDRIEȘ VICTOR Va rămacircne bdquoFratele Ahrdquo quasi-ne-

cunoscut nr 8AZAP IOAN-PAVEL Pororoca nr 2 Perenitatea

capodoperei o noapte furtunoasă nr 3 Remember Andrei Blaier nr 5 Cacircteva filme romacircnești bdquonecanonicerdquo nr 6 Dan Pița ndash 80 nr 10 Nicolae Mărgineanu ndash 80 nr 11-12

JURCAN ALEXANDRU Oglinzile perverse și sclavia modernă nr 8

MIHAIU VIRGIL 20 de ani de estetica jazzului la Academia de Muzică din Cluj (II) nr 1 Etern-tacircnărul Gaio Big Band la 35 de ani nr 2 Pentru Leo Feigin Tavitian și Stroe sunt mai importanți decacirct Taylor sau Braxton nr 3 Neastacircmpăratul jazz cubanez (I) nr 4 Neastacircmpăratul jazz cubanez (II) nr 5 Neastacircmpăratul jazz cuba-nez (III) Roberto Fonseca nr 6 Alex Mercado ndash pianist mexican la vacircrf nr 7 Neastacircmpăratul jazz cubanez (IV) Interludiu nr 7 Sfidacircnd embargoul nr 8 Magistrul cacircntului coral Dorin Pop evocat de Adrian Pop nr 9 Jam icircn bine-cuvacircntatul Muntenegru nr 9 Creativitatea icircnfracircnge vicisitudinile nr 10 Festival-concurs icircn Brăila lui Johhny R nr 11-12

PASCU CRISTINA Noeumll angelique Romacircni de succes la Paris nr 2 Jaroussky și Haumlndel sau triumful muzicii peste timp(uri) nr 3 Christian Dior ndash succesul unui compozitor ratat nr 4 bdquoIcircntotdeauna mi-am imaginat paradisul ca pe un fel de bibliotecărdquo nr 5 Festivalul Elektro Arts nr 8 Despre artă cu alte (ne)cuvinte nr 9 Tibor Szaacutesz evocare la ceas aniversar nr 11-12

SIMION GEANINA Cacircnd Valkyria ajunge pentru prima dată la Cluj nr 11-12

TODERICI RADU O adevărată premieră nr 2 Un an clasic nr 6 Note despre un film indepen-dent nr 7 Barbarii lui Radu Jude nr 10

ȚĂRANU CORNEL Strigoii un poem-oratoriu de Eminescu și Enescu nr 10

ŢION ADRIAN Contrabasul era nimfa și nimfa era femeia nr 2 Moliegravere icircn pas de dans nr 7 Viziuni teatrale icircn cadrul Icircntacirclnirilor de la Cluj 2018 nr 11-12

ZAMFIRESCU ANDREI Analize și autopsii ale cinemaului romacircnesc nouăzecist nr 3 Noi perspective teoretice asupra lui Strindberg și Bergman nr 7

Cronică plastică

ANASTASIEI IOLANDA 808080 un spațiu al memoriei nr 1 Kierkegaard sateliți mixed media ndash trei vernisaje la icircnceput de an nr 2

BĂDESCU HORIA Cu penelul lui Dumnezeu nr 9GHERASIM FLORIN Un artist peregrin nr 9MICU ALICE VALERIA Icircngerii singurătății nr 6MIHAIU VIRGIL Luminosul dor lusitan al lui Valeriu

Turea nr 4OLIV MIRCEA Invertirea și grația centrului nr 5

Ape și micircngicircieri nr 8PIŢOIU ION Dumitru Ivan ndash persona artistica nr 1RĂU AUREL Expoziție Teodor Botiș la 80 de ani nr

11-12SABĂU NICOLAE Transilvania vetera nr 11-12SIMION G Tunelul celor 100 de ani de Romacircnia

nr 11-12VLASIU IOANA Discreția lui Ioan Cuciurcă nr 2

Ilustraţiile numerelor

BOTIȘ TEODOR nr 11-12BOUR OCTAVIAN Caricaturi nr 1 Caricaturi nr 2

Caricaturi nr 3 Caricaturi nr 4 Caricaturi nr 5 Caricaturi nr 6 Caricaturi nr 7 Caricaturi nr 8 Caricaturi nr 9 Caricaturi nr 10 Caricaturi nr 11-12

BRUDAȘCĂ MARIA nr6CUCIURCĂ IOAN nr 2GHEORGHIȚĂ VASILE nr 10IVAN DUMITRU nr 1MANEA IOANA-STELUȚA nr 3MIHĂILESCU DOINA nr 5ȘERBAN RADU nr 8TUREA VALERIU nr 4ȚUȚUIANU FLOAREA nr 7VERDIANU DUMITRU nr 9

3

STE

AUA

11-

122

018

Echinoxul ndash stil ordmi utopieAdrian Popescu

1 Puțină ideologie

Despre revista Echinox și primii echinoxiști dar și despre promoțiile echinoxiste următoare s-au

scris mai multe cărți fie incluzacircnd texte exegetice despre protagoniștii grupării clujene fie despre atmosfera acelor ani de relativă deschidere ideo-logică ndash Dicționarul Echinox coordonat de Horea Poenar volumul Literatura Echinoxului de Nicolae Oprea antologia lui Traian Vedinaș despre textele teoretice publicate de revistă antologia lui Ion Pop cuprinzacircnd poezia apărută icircn Echinox Icircntre toate aceste remarcabile lucrări critice un volum de bdquoreverie eseistică și memorialisticărdquo reușește icircn mod strălucit bdquoreconstituirea genezei unui feno-men literarrdquo Este vorba despre volumul semnat de Petru Poantă icircn 2003 retipărit icircn 2018 volum care s-a impus ca una dintre cele mai inspirate și avizate descrieri ale grupării literare clujene acum semicentenare Efectul Echinox sau despre echilibru are ceva greu de explicat rațional dar vizibil ochiu-lui critic experimentat o luminozitate intensă care vine dinăuntru și se simte imediat că nu e adăugată convențional Vreau să spun că descoperi icircn paginile acestui volum de maturitate spectacolul unei inte-ligențe critice calde empatice participative fără a fi sentimentale un fel de bdquoanima rationalisldquo cum ar fi spus cei vechi Sigur că subiectul era generos din acest unghi afectiv deschizacircnd căile rememorări-lor dar și riscant prin idealizare nostalgică Petru Poantă recompune lucid climatul social actanții ideile formatoare lecturile tinerilor opțiunile lor Nici Primăvara de la Praga nici bdquodeschiderea spre Occidentrdquo nu explică apariția grupării studențești gestul celor care au icircntemeiat revista de sub egida Universității Babeș-Bolyai scrie Petru Poantă Mai explicit bdquoicircn societatea romacircnească din anii lsquo60 s-a icircntacircmplat ceva greu și de dovedit nu numai de cuantificat o revoltă interioară a izbucnit public icircn forma unui entuziasm generalizat Explozivă și dinamică se năștea o nouă generație de intelec-tuali majoritatea proveniți din lumea proletară și ruralărdquo Citacircndu-l pe Paul Ricœur Poantă ajunge la următoarea concluzie bdquoIcircn jocul paralelismelor și schimburilor reciproce dintre ideologie și utopie

văd aventura echilibrată a Echinoxuluirdquo Ce aduce ca mentalitate diferită ca noutate bdquoEchinoxulrdquo Pe urmele considerațiilor lui Laurențiu Ulici privind bdquopromoțiile mediane echinocțiale echilibraterdquo Petru Poantă crede că Echinoxul aduce bdquoun climat intelectual și moral pe care icircntreaga promoție și l-a asumat Un climat axat pe cultul valorii axat pe cultura artistică și pe imperativul esteticrdquo Criteriul estetic rămacircne cel decisiv icircn viziunea lui Petru Poantă criteriu operant icircn bătălia canonică dintre neo-modernism și postmodernism bdquoProblema mea este criteriul estetic icircnsă nu ca una de este-tică generală ci ca experiență creatoare a unei grupări creatoare care a avut vocație canonicărdquo Esteticul așadar va fi criteriul hotăracirctor atacirct icircn concepția primului cronicar al Echinoxului cacirct și a grupului prim Criteriul estetic așadar icircnsă luat nu icircn sine nici absolutizat ci inteligent combinat cu alte criterii printre care cel social Poantă refuză includerea echinoxismului icircn categoria literaturii evazioniste mai mult spune el această clasificare bdquoevazionistărdquo care va fi analizată de Ion Simuț mai tacircrziu icircntr-o carte ar avea bdquoun sens devalorizator prin care sunt denunțate icircn fond icircnseși modurile funcționale necontingente și specifice ale creațieirdquo bdquoO epifanie secularizatărdquo ar fi fenomenul echinoxist după cum formulează Petru Poantă criticul recu-noscacircnd elementul indeterminat indeterminabil din ecuația acestui joc social dintre interdicție și imaginar Imaginarul se dovedește mai puternic icircn deceniile 6 și 7 decacirct realitatea imediată el se strecoară prin fisurile politicului care moțăie sau se preface semi-adormit permisiv

2 De la bdquobotanicărdquo la bdquoanatomierdquo

Cartea criticului echinoxist nu este cum singur o afirmă o bdquopanoramă sau o istorie a fenomenu-

lui echinoxist un dicționar complet de autorirdquo Ce este atunci de unde admirația cu care este citită Cartea ne propune altceva un eseu care luminea-ză din interior un proiect cultural major cel echi-noxist mizacircnd pe bdquocultura icircnaltărdquo Aceasta icircntr-o epocă unde criteriile axiologice erau de multe ori tulburate de amestecul ideologic unde Cacircntarea

EDIT

ORI

AL

4

STE

AUA

11-

122

018

Romacircniei de pildă sau curentul protocronist icircncercau să instaureze un curs fals al valorilor Exista desigur un curs al valorilor reale recunos-cut uneori amendat de oficialități curs susținut de revistele literare cu tradiție cărora publicația tinerilor clujeni li s-a raliat de la icircnceput

Din punctul meu de vedere cartea lui Poantă este valoroasă nu icircn ultimul racircnd pentru că ea nu clasifică grațios dar convenabil prin metoda lui Linneacute numeroase familii de poeți echinoxiști ci ne descoperă individualitățile artistice ferm conturate Poantă nu vrea să ne icircncacircnte cu ierbare tematice unde seva realului s-a uscat sub presiu-nea convenționalului a limbajului critic lemnos previzibil ci vrea icircntotdeauna să decripteze arti-culațiile anatomia fiziologia unei opere literare Scris icircntr-un stil alert și pasionant implicat și auto-biografic volumul acesta marchează distanța de la Modalități lirice contemporane (1973) volumul de debut unde dominantă era bdquobotanica literarărdquo la aceste eseuri cu concentrări aforistice deseori unde Poantă execută cu macircnă sigură de diagnos-tician bdquoecografiirdquo ale operelor literare contextuali-zate dar dincolo de exagerări sociologizante sau

alinieri de ultim ceas la decretele corectitudinii politice Nu vom avea numai personaje memo-rabile icircn volumul lui Petru Poantă ca Ion Pop Eugen Uricaru Marian Papahagi Ion Vartic Dinu Flămacircnd Ion Mircea Peter Motzan Franz Hodjak Virgil Mihaiu Aurel Şorobetea etc vezi capitolul bdquoEroiirdquo excelent analizate psihologic de privirea scrutătoare a criticului ci un tablou credibil al epocii bdquoEchinoxul nu a produs curente sau progra-me literare ci individualități Şi totuși el este mai mult decacirct suma acestor individualitățihellip Exista o matrice stilistică echinoxistă ale cărei urme sunt recunoscute icircnsă doar de cei inițați icircn subtilitățile creațieirdquo scria criticul Corin Braga observa același specific al revistei Echinox cu prilejul sărbătoririi celor 25 de ani de la icircnființarea publicației clujene bdquoIcircn istoria literaturii noastre Echinoxul nu va figura ca o grupare cu o poetică bine individualizată ci ca o școală literară Trăsăturile care asigură conti-nuitatea icircn timp a revistei ar fi mai greu definibile ca program literar ele constituind mai degrabă un Geist un spirit echinoxistrdquo Acest element impon-derabil icircl captează cu finețe Petru Poantă icircntr-un volum dens de idei

EDIT

ORI

AL

5

STE

AUA

11-

122

018

Centenarul Marii Uniri

Drumul Rezoluthorniei Presatilde ordmi memorie (III)

Gelu Hossu

Ideologizarea excesivă a discursului istoric tonul lozincard ori tacircnguitor al textelor și prezentarea

triumfalistă a evenimentelor au avut un efect devastator iremediabil asupra ideii de Unire Ca rezultat al acestui exces demitizarea este astăzi considerată o condiție obligatorie pentru retrage-rea istoriei icircn albia științifică Icircnsă știința mitizată icircncetează a mai fi știință iar confuzia privind rever-sibilitatea fenomenului generează deseori conflic-te icircntre istorici și bdquojurnaliști care știu istoria după urecherdquo deoarece și unii și alții operează icircn mod inconștient pe aceeași piață ideologică nu științi-fică Icircn cinetica realizării Marii Uniri actorii au fost icircmpinși icircn vacircltoarea evenimentelor de mecanisme mitologice subconștiente Acesta este motivul pen- tru care icircn acel an marii oameni politici ardeleni au ales să realizeze Unirea nu Federalizarea

Continuăm să urmărim evoluția celor patru personalități care au așezat Rezoluția Marii Uniri la picioarele tronului Regelui Ferdinand Episcopul Iuliu Hossu Episcopul Miron Cristea Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș

asymp

Icircn seara zilei de vineri 29 noiembrie 1918 Regele Ferdinand și Regina Maria sunt icircntacircmpi-nați de generalul Berthelot și de statul său major icircn gara Buftea Aici se vor concentra icircn cursul zilei de sacircmbătă unitățile armatei romacircne urmacircnd ca duminică 1 decembrie să se desfășoare intrarea triumfală icircn București Universul publică Apelul Primăriei Bucureștilor către cei care doresc să-i icircntacircmpine pe Suverani bdquoDupă doi ani de grele suferințe icircn care timp vrăjmașul trufaș și crud nu v-a scutit de nicio umilire și de nicio suferință zile mari zile de glorie se ridică pentru voi și pentru toată romacircnimeardquo (Universul nr 19 1 dec 1918)

bdquoPer aspera ad astra (pe căi anevoioase se ajunge la stele) glăsuiește o veche deviză ce cu

drept cuvacircnt se potrivește cu vremurile din urmărdquo sunt primele cuvinte rostite de Regele Ferdinand la bdquoospățul intrării icircn Bucureștirdquo bdquoAm trăit icircn acest răstimp clipe de mare mulțumire sufletească Vitejii noștri ostași au ținut piept unui vrăjmaș puternic și trufaș și au demonstrat oștirilor teutone că pe aici nu se trece [hellip] Poporul meu a cacircștigat stima lumii icircntregi iar pentru Mine și pentru Casa Mea a izvoracirct din bucuriile și din suferințele icircmpărtășite icircn comun o legătură care ne-a unit sufletul [hellip] Per aspera ad astra După zile negre de restriște după luni de grele icircncercări a răsărit soarele asupra zilei de bucurierdquo (Romacircnul nr 29 14 dec 1918)

asymp

Icircn prima sesiune a Marelui Sfat Național Romacircn desfășurată icircn data de 2 decembrie icircn sala mare a tribunalului din Alba Iulia se formează Consiliul Dirigent și sunt desemnați membrii delegației care urmează să se deplaseze la București pentru a prezenta Regelui Ferdinand Rezoluția Marii Uniri Ședința este prezidată de bdquoapostolul din alte vremurirdquo octogenarul Gheorghe Pop de Băsești care nu-și poate stăpacircni emoțiile bdquoLacrimile-i curg din ochii lui icircnviorați de măreția momentului și placircngacircnd el placircng cu toțiirdquo (Ioan Bordea Amintiri din zile mari) Ștefan Cicio Pop propune ca stega-rul Ion Arion icircmpușcat icircn gara Teiuș de gărzile maghiare să fie declarat bdquoMort al Neamuluirdquo și să fie icircnmormacircntat pe cheltuiala Marelui Sfat Propune de asemenea ca actele redactate icircn zilele prece-dente să fie icircnmacircnate notarilor Silviu Dragomir și Laurențiu Oanea pentru a fi arhivate ca documen-te istorice

Ceremonia icircnmormacircntării stegarului Ion Arion se desfășoară icircn aceeași zi icircn biserica ortodoxă din Alba Iulia Laurențiu Oanea depune o coroană de flori din partea Marelui Sfat Național și rostește cacircteva cuvinte bdquoNațiunea romacircnă recunoscătoare

6

STE

AUA

11-

122

018

pentru această jertfă mare deoarece cu sacircngele tău ai sfințit actul Unirii tuturor romacircnilor icircți aduce prin aceste flori trecătoare mulțumită și recunoș-tință eternărdquo Adresacircndu-se bdquomamei icircnvăduviterdquo Vasile Goldiș icirci cere să nu se icircntristeze deoarece bdquope Ion Arion icircl va eterniza istoria și-l vor cacircnta flăcăii și fetele de la sate icircn doinele lor de jalerdquo (Romacircnul nr 22 6 dec 1918)

La Arad icircn noaptea de duminică spre luni un glonț a străpuns fereastra odăii icircn care dormea Alexandru fiul președintelui Ștefan Cicio Pop Consiliul Național Romacircn din Arad icirci icircndeamnă icircnsă pe romacircni să se abțină de la aplicarea represa-liilor Deși bdquoputerile centrale acest bălaur cu patru capete zace azi mort la pămacircnt puneți fracircu celor uitați de sine și de Dumnezeu care vor să-și facă icircnșiși dreptaterdquo (Romacircnul nr 28 13 dec 1918)

La Cluj bande icircnarmate reconstituite din rămă-șițele Regimentului 82 secuiesc pun stăpacircnire pe oraș maltratacircndu-i pe cei care arborează tricolorul romacircnesc La Biserica bdquoBobrdquo icircn timp ce se sfințește steagul romacircnesc un grup de soldați icircnarmați amenință credincioșii trecacircnd țevile puștilor prin crăpătura ușilor După ce asediații le icircncuie ataca-torii lovesc zăvoarele cu patul puștilor fără să țină seama de țipetele de spaimă ale femeilor și ale

copiilor Credincioșii reușesc să iasă din incinta bise-ricii abia după trei ore Emil Hațieganu protestează bdquoscurt și icircndesatrdquo icircn fața unui colonel maghiar bdquoCacircnd am fost mai puternici v-am apărat noi pe dumnea-voastră Acum sunteți stăpacircnii situației icircn Cluj va să zică sunteți datori să ne apărați Vă facem respon-sabili de orice neplăcere ce va ajunge pe romacircni E treaba voastră să alegeți mijloacele cum să se facă apărarea Am gătatrdquo (Romacircnul nr 27 12 dec 1918)

La Lăpușul Unguresc (azi Tacircrgu Lăpuș) delegații icircntorși de la Alba Iulia aduc la cunoștința romacircnilor adunați icircn curtea școlii confesionale greco-catolice hotăracircrile Marii Adunări Naționale O bandă de 60 de foști soldați ai Regimentului 39 condusă de locotenentul Szőcs Beacutela deșartă icircncărcătoarele a două mitraliere icircn mulțime lăsacircnd fără suflare 14 oameni și rănind alți 40 Intelectualii sunt obli-gați să părăsească localul școlii icircntre baionetele soldaților și sunt duși icircn fața primăriei pentru a fi icircmpușcați icircnsă sunt scăpați de la moarte la rugă-mințile unor evrei din localitate Icircn bdquoschimbrdquo banda locotenentului Szőcs Beacutela atacă banca bdquoLăpușanardquo jefuind-o de bani și metale prețioase icircn valoare de peste 100000 de coroane

asymp

Citir

ea P

rocl

amaț

iei d

e că

tre

epis

copu

l Iul

iu H

ossu

7

STE

AUA

11-

122

018

La Brașov bdquodin cauza lipsei mari de stofe e abso-lut imposibil a se găsi stindarde cu tricolor romacirc-nescrdquo Autoritățile găsesc icircnsă o soluție ingenioasă pentru a primi cum se cuvine trupele romacircne bdquodin seria de steaguri ce le arborau icircn decursul războiului și care astăzi nu mai au nicio noimă au icircmprumutat de la cel unguresc culoarea roșie de la cel austriac culoarea galbenă și de la cel săsesc culoarea albastrărdquo (Unirea nr de prop 19-20 7 dec 1918)

asymp

Pentru deplasarea la București Episcopul Miron Cristea Vasile Goldiș Episcopul Iuliu Hossu și Alexandru Vaida-Voevod cei patru delegați ai Marelui Sfat Național decid să se reunească la Sibiu icircncepacircnd cu data de 8 decembrie Episcopul Miron Cristea revine de la Caransebeș iar Episcopul Iuliu Hossu de la Blaj unde plecase imediat după ședința Marelui Sfat Ziarul Universul anunță că delegația ardeleană va sosi icircn Capitală icircn seara zilei de 9 decembrie bdquoE momentul cel mai sublim din viața noastră Toată ființa ni se cutremură și ne icircntrebăm dacă e vis sau realitate [hellip] Gacircndirea e prea slabă să exprime icircn fraze bucuria ce-o simțim și nici cea mai măiestrită pană nu va putea descrie epoca acestor sublime zile Fiți bineveniți vă zicem vouă cei dintacirci soli ai primăverii Romacircniei Noirdquo (Universul nr 27 9 dec 1918)

Icircn cadrul rubricii bdquoConducătorii națiunii romacircne din Ardealrdquo redacția Universului intenționează să popularizeze figurile emblematice ale elitei romacircnești de peste Carpați Primul beneficiar este bdquonespus de simpaticul și cuceritorulrdquo Iuliu Maniu a cărui elocvență bdquofascinează nu prin frumuse-țea ei artistică și nici prin melodia frazei care să icircncacircnterdquo ci prin naturalețe și realism bdquoOcolește mijloacele de efect iar limba romacircnă ce o foloseș-te nu o sucește nici nu o sulemenește nici nu o parfumează Singura lui grijă cacircnd vorbește este să facă loc numai adevărului și icircn acest scop este ajutat de claritatea luminoasă a expunerii și logica argumentelor sale stracircnserdquo (Ibidem) Un alt spațiu tipografic icirci este dedicat lui Vasile Goldiș care bdquofără să aibă nimbul unui Vasile Lucaciu Maniu Alexandru Vaida Goga sau Ștefan Pop se prezintă ca un stacirclp puternic al idealului național luptător nezgomotos dar om de acțiune și autoritaterdquo (Ibidem) Episcopul Miron Cristea este icircnfățișat ca bdquounul din cei mai culți arhierei romacircni un caracter drept și integru și un adevărat predicator al energi-ei moralerdquo bdquoLa Marea Adunare Națională din Alba Iulia cacircnd a apărut pe estradă mulțimea i-a făcut

ovații entuziaste salutacircndu-l nu ca episcop ci ca Mitropolitul Ardealului Icircn acest chip Adunarea Națională și-a dat glas dorinței ei de a-l avea pe episcopul Miron Cristea ca mitropolit icircn scaunul rămas vacant prin moartea renegatului Mangrardquo (Universul nr 29 11 dec 1918)

Lipsa comunicațiilor este motivul pentru care redacția Universului a anticipat icircn mod eronat sosi-rea delegaților ardeleni la București Icircn fapt pleca-rea acestora din Sibiu se petrece abia icircn data de 12 decembrie la ora opt a dimineții Trenul special tras de o locomotivă nemțească este bdquoprimit pretu-tindeni cu icircnsuflețire de nedescrisrdquo Redacția ziaru-lui Romacircnul notează bdquoPrimirile frumoase și acla-mațiunile de care e icircmpărtășit Consiliul Dirigent ne icircndreptățesc să facem concluzia că națiunea romacircnă de aici are un spirit public unitar o conști-ință comună care a fost adormită și ferecată de robia veacurilorrdquo (Romacircnul nr 30 15 dec 1918) bdquoEram patru icircși amintește Episcopul Iuliu cincizeci de ani mai tacircrziu Goldiș Alexandru Vaida Miron Cristea episcopul de Caransebeș și cu mine Ne-am urcat icircntr-un tren special compus dintr-un vagon de clasă tras de o locomotivă macircnată cu stacircnjeni de lemne așezaţi icircn tenderul care ne adăpostea de fumul gros al coșului ce icircnfrunta urcușul spre Predeal Era icircn ziua de 12 decembrie La Ploiești ne-au oprit cacircteva ceasuri lungi spre a obţine drum liber spre capitala izolată de restul ţării de trupele germane icircn retragere Icircntacircrzierea noastră se datora icircntre altele și unei schimbări pripite politice căzuse guvernul Coandă preluacircnd puterea Ion Brătianurdquo (Steaua nr 11-12 2017)

Din pricina avarierii liniilor telegrafice trenul sosește icircn Gara de Nord pe neașteptate oficia-litățile fiind anunțate icircn ultimul moment Totuși bdquos-a făcut o primire grandioasă cum n-au mai văzut Bucureștiirdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Delegații sunt icircntacircmpinați de noul prim-ministru și guvernul său membrii fostului guvern generalul Prezan reprezentanții Ligii Culturale vicepreședin-tele Academiei Romacircne Victor Babeș și voluntarii batalionului bdquoAvram Iancurdquo Cacircnd pășește pe peron Episcopul Miron Cristea rostește cu glas puternic bdquoAm venit să predăm Transilvania Banatul și teritoriile romacircnești din Ungaria Regelui tuturor romacircnilorrdquo Cu aceeași putere răspunde primul-mi-nistru Brătianu bdquoIcircn numele celor care au suferit icircn război icircn numele celor care au luptat cu cuvacircntul și cu fapta pentru mărirea și veșnicia neamului icircn numele tuturor celor care se bucură din adacircncul inimii și se vor bucura veacuri de-a racircndul de izbă-vitorul act al unirii tuturor romacircnilor vă zic bine ați venitrdquo (Biserica și școala nr 51 29 dec 1918)

8

STE

AUA

11-

122

018

Dialogul se icircncheie cu bdquonesfacircrșite aclamări și strigă-te care nu vreau să mai icircncetezerdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Ioan Hossu care a icircnsoțit delegația icircn calitate de inginer feroviar icircl atenționează pe fratele său Episcopul Iuliu că locomotiva de fabri-cație germană cu care au venit a fost rechiziționată icircn urma convenției prin care Puterile Centrale s-au obligat să predea 100 de garnituri de tren drept despăgubiri pentru distrugerea materialului rulant romacircnesc Episcopul icircl liniștește pe fratele său spunacircndu-i că locomotiva este de acum icircn proprietatea Romacircniei Mari

Icircn cursul dimineții de sacircmbătă 14 decembrie Episcopul Nifon și membrii icircnaltului cler ortodox icirci icircntacircmpină pe Regele Ferdinand pe Principele Carol și pe delegații Marelui Sfat Național pe platoul din fața bisericii mitropolitane O companie a regi-mentului de vacircnători de munte le oferă onorurile militare iar corurile reunite ale seminariilor Central și Pedagogic intonează bdquoTrăiască Regelerdquo Sunt prezenți primul-ministru Ion I C Brătianu membrii cabinetului generalii armatei romacircne ofițerii tran-silvăneni și reprezentanții legațiilor străine George Barclay din partea Angliei și Charles Vopika din partea SUA La sfacircrșitul serviciului divin Episcopul Nifon citește rugăciunea de mulțumire pentru realizarea Romacircniei Mari iar corul intonează din nou bdquoTrăiască Regelerdquo și bdquoMulți ani trăiascărdquo

La ora 1130 icircntacircmpinați de un bdquoUrardquo din toate piepturile Regele Ferdinand intră solemn icircn sala festivă a Palatului și icircși ocupă locul pe tron icircn vreme ce delegații ardeleni se plasează icircn fața podiumului Primul cuvacircnt icirci este oferit lui Vasile Goldiș bdquoRomacircnii din Transilvania Banat și Țara Ungurescă adunați prin reprezentanții lor legali la Alba Iulia icircn ziua de 1 Decembrie 1918 au decretat unirea lor și a acestor teritorii cu Regatul Romacircn [hellip] Pentru aceasta Sire noi icircți aducem pămacircntul strămoșilor noștri dar tot acum noi icircți aducem și sufletele tuturor romacircnilor de azi care trăiesc icircn Transilvaniardquo (Unirea nr 4 7 ian 1919) Vaida-Voevod citește textul Rezoluției apoi icircnmacircnează Suveranului bdquopergamentul icircn care se consemnează actul oficial al Unirii Transilvaniei cu Patria-mamărdquo (Universul nr 34 16 dec 1918) bdquoViu emoționat de solemnitatea momentuluirdquo cu ochii strălucind de fericire regele răspunde cu vocea gacirctuită de emoție bdquoIcircn numele romacircnilor din vechiul regat din Basarabia și din Bucovina astăzi uniți cu profun-dă recunoștință primesc hotăracircrea fraților noștri de peste Carpați de a săvacircrși unitatea națională a tuturor romacircnilor și declar pe veci unite icircn Regatul Romacircn toate ținuturile locuite de romacircni de la Tisa pacircnă la Nistrurdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918)

La finalul ceremoniei Iuliu Hossu Miron Cristea Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș sunt distinși de Suveran cu Marele Cordon al Coroanei Romacircniei secretarii Caius Brediceanu și Mihail Popovici sunt ridicați la treapta de comandori iar Cornel Corneanu căpitanul Bohățiel și locote-nentul Ioan Hossu sunt numiți Ofițeri ai Coroanei Solemnitatea se icircncheie cu sentința ministrului plenipotențiar al Statelor Unite bdquoRomacircnia Mare se poate privi ca icircnfăptuitărdquo (Romacircnul nr 32 18 dec 1918)

Pe holurile palatului redactorul ziarului Universul solicită interviuri delegaților ardeleni Goldiș aflat icircncă sub impresia momentelor petrecute icircn Sala Tronului icircși găsește cu greu cuvintele bdquoGacircndul icircmi este stăpacircnit icircn ceasul acesta de atacircta emoție icircncacirct nu vă pot spune decacirct că icircntreaga mea ființă e cuprinsă de o fericire de nedescrisrdquo (Universul nr 34 16 dec 1918) Episcopul Cristea icircl icircmbrățișează pe redactorul de care icircl leagă bdquoamintiri de lupte din trecut pe chestiunea naționalărdquo icircntrebacircndu-l retoric bdquoAtunci cacircnd veneam la București ca să cer sprijinul foilor romacircnești pentru cauza noastră credeai că vom trăi zilele astea marirdquo (Ibidem)

La ora 13 icircn sala de marmură a hotelului Boulevard gazdele oferă un dejun icircn onoarea delegaților Primarul Constantin Hălăuceanu salută oaspeții iar primul-ministru Brătianu toastează cu patetism nedisimulat bdquoPrea Sfințiți Părinți fraților vă așteptăm de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată Sunt icircn viața unui neam clipe de fericire atacirct de mari icircncacirct ele răscumpără veacuri icircntregi de suferințe Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generații ea este sfacircnta tresărire de bucurie a icircntregului popor romacircn [hellip] Fraților fiți bine-veniți [hellip] Această urare v-o strigă toți morții noștri și acei din cacircmpiile Turdei și acei din Munții Apuseni și acei din Carpați și acei de la Siretrdquo (Universul nr 34 16 dec 1918)

Trăim zile mari titrează Universul pe prima pagină

Icircn dimineața zilei de Duminică membrii dele-gației ardelene icircși manifestă dorința de a-i omagia pe voievodul Mihai și pe dascălul Gheorghe Lazăr la statuile acestora de pe Bulevardul Academiei Bucureștenii participă icircn număr mare la eveni-ment ocupacircnd ambele trotuare ale Căii Victoriei de la Palat unde sunt prezente elevele școlilor de fete pacircnă la Academie unde așteaptă elevii școlilor de băieți La ora 1130 studenții și repre-zentanții societăților din Capitală purtacircnd mari drapele se icircncolonează icircn urma fanfarei militare Sunt urmați de Ion I C Brătianu I G Duca Miron Cristea Iuliu Hossu Alexandru Vaida-Voevod și

9

STE

AUA

11-

122

018

Vasile Goldiș Statuia voievodului icircmpodobită cu crengi de brad și drapele naționale este icircnconju-rată de feciorii batalionului transilvănean bdquoAvram Iancurdquo Icircn semn de omagiu pentru Marele Voievod delegații ardeleni depun la soclul statuii o coroană de lauri cu panglică tricoloră Cu vocea acoperită de uralele celor prezenți Episcopul Miron Cristea icircși icircncepe discursul bdquoDin icircncrederea Marelui Sfat Național Romacircn din Ardeal și țările din Ungaria locuite de romacircni noi cei patru soli am venit icircmpreună cu icircnsoțitorii noștri ca să vă vestim marea bucurie ce ne-a cuprins inimile [hellip] Am avut rara fericire de a aduce vestea Unirii Majestății Sale La auzul ei Marele Rege a izbucnit icircn lacrimi de bucuriehelliprdquo (Universul nr 35 17 dec 1918) Cacircnd icircl pomenește pe Suveran cei prezenți intonează cu acompaniamentul fanfarei bdquoTraiască Regelerdquo Urmează la cuvacircnt primarul Hălăuceanu studen-tul Petre Haneș care promite că universitarii vor lupta bdquopentru cimentarea unirii sufletești a tutu-ror romacircnilorrdquo apoi I G Duca ministrul Cultelor acesta dezvoltacircnd ideea unei Romacircnii construite pe baze democratice icircn jurul Marelui Voevod Mihai Viteazul reprezentat acum de Ferdinand (Ibidem) După un scurt discurs rostit de Mircea Vulcănescu elev al liceului Gheorghe Lazăr icircntreaga asistență se deplasează la statuia dascălului ardelean Aici Alexandru Vaida-Voevod amintește bdquoSe cuvine ca icircn aceste momente istorice să ne gacircndim și la acei care prin cultură au contribuit la icircnălțarea neamu-lui nostru Evenimentele au dovedit că un neam nu trăiește numai prin forța armelor ci și prin arta cultura și știința sa [hellip] Romacircnia Mare se va putea ridica numai dacă armata va merge macircnă icircn macircnă cu științardquo (Ibidem)

La ora 1330 la hotelul Boulevard are loc un dejun oferit de Primăria Bucureștilor Icircn capul mesei se află Ion I C Brătianu icircn dreapta lui Episcopul Miron Cristea și Anghel Saligny minis-trul lucrărilor publice iar icircn stacircnga Episcopul Iuliu Hossu generalul Coandă Vasile Goldiș I G Duca Alexandru Vaida-Voevod Caius Brediceanu Mihail Popoviciu și Cornel Corneanu După o scurtă introducere a primarului Hălăuceanu Episcopul Iuliu Hossu icircn bdquocuvinte de caldă elocvențărdquo expri-mă bdquoviguros și emoționant vorbele superbe ale dragostei frățeștirdquo declaracircndu-se fericit că asistă la realizarea visului de aur al romacircnismului bdquoDupă cum fiecare creștin crede icircn Ierusalimul credințelor cucernice tot așa icircn cele naționale pelerinajul cel mare e calea binecuvacircntată ce duce la Bucureștirdquo (Unirea nr 4 7 ian 1919) Episcopul greco-cato-lic icircși icircncheie alocuțiunea rugacircnd Providența bdquosă icircndrume destinele Romacircniei spre viitorul strălucit

la care are dreptrdquo (Universul nr 35 17 dec 1918) După elogiile aduse de istoricul Dimitrie Onciul și sculptorul Ion C Dimitriu elitei politice de peste Carpați Brătianu icircși manifestă bdquocredința că prin inimosul cler al Ardealului se va realiza o regenera-re a credinței moralerdquo bdquoAvem aici doi reprezentanți ai izvoarelor de cultură și credință religioasă ale neamului romacircnesc de peste munți Din Ardeal s-a aprins făclia culturii romacircne Am neclintita icircncredere că de la clerul ardelean va izvoricirc o nouă icircnflorire a ideii noastre religioaserdquo (Ibidem Unirea nr 4 7 ian 1919)

Icircn cursul serii la banchetul oferit de Liga Culturală președintele Petru Grădișteanu susține bdquoun admirabil discursrdquo pe care-l icircncheie sur- prinzător bdquoLiga atingacircndu-și scopul se va dizolva (Tunete de aplauze care durează cacircteva minute Strigăte puternice Trăiască Liga Trăiască Romacircnia Mare)rdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Icircn săptămacircna care urmează delegații sunt invitați la numeroase recepții cum e cea oferită de Academia Romacircnă ori cea organizată de Camera de Comerț Inspectează Regimentul bdquoAvram Iancurdquo iau deju-nul alături de doamnele Cantacuzino și Brătianu mama primului-ministru și participă la serbarea organizată de rdquoSocietatea Ortodoxă Națională a Femeilor Romacircnerdquo Corespondentul ziarului Unirea constată că bdquodelegații sunt foarte ocupați toată ziua consilii de miniștri recepții vizite oficiale nu se mai isprăvescrdquo (Unirea nr 4 7 ian 1919)

Printre aceste obligații protocolare Iuliu Hossu bdquotacircnărul și simpaticul arhiereu care a ajuns la 34 de ani la așa de icircnaltă demnitate bisericească icircn Ardeal numai pe temeiul meritelor și culturii sale superioarerdquo găsește răgaz să ofere un interviu ziarului Universul

bdquo ndash Cum vă simțiți icircn Capitala Romacircniei Mari și care este impresia PS Voastre din prima zi

ndash Sunt uimit de primirea ce ni s-a făcut și de focul dragostei fraților noștri de aici Icircntacirclnim icircn aceeași măsură dragostea pe care am nutrit-o și noi atacircta vreme pentru romacircnii din Regat Așteptările noastre de veacuri s-au icircmplinit visul nostru drag s-a icircntrupat și unitatea noastră de astăzi și comuni-tatea simțămintelor noastre sunt temelia pe care zidi-vom falnicul nostru edificiu național [hellip]

ndash Care e starea de spirit icircn dieceza PS Voastre icircn momentul de față

ndash Poporul meu icircn timpul din urmă a avut de suferit mult de pe urma unor șoviniști deznădăj-duiți care icircși icircnchipuie că prin acte brutale și răzbunări personale vor putea icircmpiedica despărți-rea Ardealului de Ungaria [hellip] La Lăpușul Unguresc avem să deplacircngem cacircțiva morți Macircngacircierea

10

ST

EAUA

11-

122

018

noastră este că se apropie sfacircrșitul jertfelor noastre și că vom avea și noi acum parte de bucurii mari și trainicerdquo (Universul nr 36 18 dec 1918)

Icircn ziua de 16 decembrie zi de tacircrg la Gherla bdquocetatea de scaun a părintelui episcop Hossurdquo bdquosgura plebei ce-și apropriază sieși numele de socialiști folosindu-se de garda ungurească și de secuii aduși aici de la Tacircrgul Murășuluirdquo bdquosub pretextul că s-a pierdut o vitărdquo a adunat mulțimea icircn fața primăriei Din balcon socialiștii bdquoau vorbit poporului icircntr-un stil și icircntr-un ton demn doar de stepele azoricerdquo bdquoFulminat-au cu turbare contra hotăracircrilor de la Alba Iulia spumegat-au contra Regelui Ferdinand contra boierimii din Romacircnia zbierat-au cu spume albe la gură că nu le trebuie altă domnie decacirct care a fost apoi s-au năpustit asupra Bisericii asupra crucii mai vacircrtos asupra preoților zicacircnd că ar trebui spacircnzurați toți pentru că ei au vacircndut poporul Ardealului icircn Alba Iulia boierilor din Romacircniardquo (Unirea nr de prop 35-36 27 dec 1918) Icircși revarsă apoi furia asupra episco-pului diecezan bdquoVladica Hossu e un hoț și un vacircnză-tor al poporului a mers la București să vă vacircndă lui Ferdinand celui bețiv jos cu el jos cu popii jos cu cruceardquo A urmat apoi provocarea directă bdquoVeniți pe duminică la Cluj cu toții ca să protestăm contra hotăracircrilor de la Alba Iulia unde ați fost vacircnduți de vlădici și de popirdquo Auzind acestea preotul Traian Simon din Iclodul Mare a strigat bdquoOamenii aceștia sunt niște șarlatani plătiți de guvern nu le credețirdquo Gărzile s-au năpustit asupra preotului icircnsă oame-nii au sărit icircn apărarea lui și l-au ascuns icircn aula episcopească Husarii bdquode-o sălbăticie curat asia-ticărdquo au deschis focul asupra mulțimii bdquorămacircnacircnd patru morți și foarte mulți rănițirdquo (Ibidem)

Un sprijin pentru Episcopul Iuliu vine din partea lui Nicolae Iorga care protestează icircmpotriva artico-lelor publicate de Onisifor Ghibu icircn Romacircnia Nouă de la Chișinău Iorga demontează argumentația bdquorevenirii la legea vecherdquo accentuacircnd că legăturile Bisericii Unite cu Apusul sunt puternice și pot fi folositoare Romacircniei Mari bdquoȘi icircn definitiv ceea ce a trecut printr-un proces istoric se poate desființa numai prin alt proces istoricrdquo avertizează Nicolae Iorga (Unirea nr 4 7 ian 1919)

Continuacircndu-și programul diplomatic delegații ardeleni icircl vizitează pe generalul Berthelot care se arată bdquovădit emoționatrdquo de solemnitatea momentu-lui apoi pe primarul Hălăuceanu prin intermediul căruia transmit bucureștenilor mulțumirea pentru primirea entuziastă care li s-a făcut și pe domnul Henry Catargi mareșalul Palatului căruia icirci mulțu-mesc pentru buna găzduire Depun o coroană de stejar și lauri la statuia lui Ion Brătianu participă la

Catedrala Sfacircntul Iosif la parastasul eroului francez Lafont și onorează cu prezența banchetul oferit de Camera de Comerț Se văd icircnsă obligați să refuze unele din numeroasele invitații bdquoarătacircnd că sunt icircmpiedicați de la ocupațiile lor serioase din cauza acestor continue banchete ce li se oferărdquo (Universul nr 40 22 dec 1918)

Delegații icircși petrec dimineața zilei de 22 decem-brie la Legația Franței alături de ambasadorul Saint Aulaire Acesta se arată profund mișcat de afirmația lui Goldiș conform căreia bdquopatru milioane de romacircni pronunță numele de Saint Aulaire cu recunoștință și dragosterdquo (Universul nr 41 23 dec 1918) La ora amiezii Episcopul Hossu Episcopul Cristea și Caius Brediceanu se prezintă la Palat pentru audiența de plecare Icircn cursul după-amiezii vor părăsi Capitala cu un tren cu destinația Sibiu Vizibil marcat de momentul despărțirii Regele Ferdinand se adresează cu emoție icircn glas celor doi ierarhi bdquoDupă cum ne-ați adus toată inima romacircni-lor din Ardeal vă rog să le duceți toată inima meardquo (Romacircnul nr 37 25 dec 1918)

deta

liu

11

ST

EAUA

11-

122

018

Cartea transfiguratilderii Memoriile cardinalului Iuliu Hossu

recitite icircn 2018 Ruxandra Cesereanu

Am recitit Credința noastră este viața noastră memoriile cardinalului Iuliu Hossu (Ediție icircngri-

jită de Pr Silvestru Augustin Prunduș OSBM Cluj-Napoca Editura Viața Creștină 2003) cu destulă tulburare față de icircntacircia dată probabil icircntrucacirct modelul confesional și etic reprezentat de episco-pul de Cluj-Gherla a fost icircn chip decisiv marcant pentru bunicul meu patern Vasile Cesereanu și icircn acest fel a devenit și pentru mine un reper sufletesc hotăracirctor Figura mentorului său a fost pentru buni-cul meu patern un prilej de macircngacirciere sufletească și de rezistență obstinată icircn fața persecuțiilor Nu icircn zadar icircn autoexilul său la Roma (icircntre 1978-1984) Vasile Cesereanu a purtat cu sine portretele emble-matice iconic ale episcopului și cardinalului Hossu Există icircnsă icircn anul 2018 și o altă nuanță care mă face să mă raportez la figura cardinalului ca la una exemplară și charismatică episcopul de Cluj-Gherla de odinioară este cel care a citit icircn 1918 la Alba Iulia Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu Romacircnia și icircn același timp cel care a făcut sub comunism 22 de ani adunați de domiciliu forțat și detenție Icircn al treilea racircnd episcopul și cardinalul s-a iden-tificat deplin prin această carte testamentară cu caracter liturgic aparte cu Biserica greco-catolică vie icircn ciuda persecuțiilor și abuzurilor la care a fost supusă aceasta icircn timpul regimului comunist

Memoriile sunt scrise icircn trei caiete a căror cronologie de paisprezece ani se icircntinde din 1947 pacircnă icircn 1961 axate pe cacircteva momente-cheie arestarea domiciliul obligatoriu de la mănăstirile Dragoslavele și Căldărușani detenția de la Sighet domiciliul obligatoriu de la mănăstirile Curtea de Argeș Ciorogacircrla și Căldărușani Icircn 1961 cele trei caiete icirci sunt icircncredințate confidențial lui Traian Hossu unul din frații episcopului PS Florentin actualul episcop de Cluj-Gherla remarcă valoarea acestor caiete care alcătuiesc bdquoun testament spiri-tual dar și un model de trăirerdquo Iuliu Hossu fiind un bdquomaestru al vieții spiritualerdquo iar Pr Silvestru Augustin Prunduș și Pr Alexandru Nicula notează

că stilul memoriilor este unul paulin icircnrudit cu Epistolele Sfacircntului Pavel (pp 14 16)

Cartea este concepută ca o formă de rugăciu-ne vie o liturghie continuă și icircn ciuda Căii Crucii (domiciliul obligatoriu icircndelungat detenția la Sighet) pe care episcopul mărturisitor o amintește statornic este luminoasă căci materializează o icircncercare și un test la care ierarhul consideră că este supus de Dumnezeu Martiriul este văzut ca o cale de icircntărire a credinței de aceea memoriile cardinalului alcătuiesc și o amplă scrisoare pasto-rală fragmentată și testamentară Atacirct icircn domiciliul obligatoriu (care a fost de fapt o formă subtilă ori mai blacircndă de deportare sau de lagăr) cacirct și icircn detenție episcopul cutreieră contemplativ eparhia pentru a icircmpărtăși binecuvacircnta și a dărui dragoste spirituală Vizitația canonică mentală a ierarhului are funcția unui pelerinaj dublu de rememorare și de terapie spirituală Demonstrația lui Iuliu Hossu este aceea că deși Biserica greco-catolică a icircncetat să mai existe fiind desființată icircn documente (pe hacircrtie) ea este vie păzită cu credință și strășnicie icircn suflete și icircn minți găsindu-și o altă cale de supra-viețuire clandestină Iar viitorul va aduce resurec-ția ei inclusiv oficial ndash icircn acest punct episcopul este profetic și vizionar Asemenea lui Hristos Biserica greco-catolică va icircnvia din mormacircnt metafora este potrivită pentru vizionarismul episcopului de Cluj-Gherla căci Biserica greco-catolică devine icircn timpul persecuției sale cea mai apropiată alego-ric și simbolic de icircnvierea Fiului lui Dumnezeu Episcopul mărturisitor sfătuiește ca icircnvierea Bisericii să fie pregătită de aceea el icircnsuși conti-nuă arhipăstorirea (simbolic și mental) turmei de credincioși inclusiv cacircnd se află icircn domiciliu forțat ori icircn detenție Prin acest gest re-icircntemeietor Iuliu Hossu este cel care asumă icircnvierea Bisericii sale iar testamentul său din memorii devine ldquotestament al dragostei melerdquo (p 39)

Icircn arest activitatea centrală a episcopului de Cluj-Gherla este rugăciunea icircntrucacirct inclusiv icircn

12

ST

EAUA

11-

122

018

condiții punitive aceasta icircnseamnă a supraviețui a trăi a rezista Arestul domiciliul forțat icircnchi-soarea vor concretiza ani de pastorație mentală și sufletească Tocmai asceza impusă icircn arest ori simplitatea și penuria din mănăstirea-lagăr de la Dragoslavele stimulează celebrarea liturghiei de către toți episcopii greco-catolici arestați asumacircnd senin Calea Crucii și funcționarea episcopală a Bisericii Unite

Decretul de scoatere icircn afara legii a Bisericii Unite cu Roma din 1948 are spiritual vorbind cu totul altă funcție decacirct cea scontată de autorități episcopatul aflat icircn domiciliu forțat la mănăstirea Dragoslavele și Căldărușani de pildă percepe și mai acut statutul său de Biserică rezistentă și vie tocmai datorită prigoanei suferințelor persecuției Episcopii deținuți icircntr-o mănăstire-lagăr alcătuiesc tocmai Biserica supraviețuitoare icircn pofida forțelor ostile Astfel deși suprimată cu de-a sila icircn actele oficiale ale regimului comunist Biserica Unită cu Roma este vie prin neclintirea icircn credință a tuturor episcopilor ei Iar cel care redactează acest act de neclintire (ca dovadă stabilă piatră și testament) este Iuliu Hossu prin memoriile sale care au un rol dincolo de testimonial (metafizic și etic) Episcopul de Cluj-Gherla precizează statornic că detenția și domiciliul obligatoriu au produs o icircntărire a credinței sale o consolidare a acesteia icircntrucacirct Biserica greco-catolică icircn demolarea ei forțată dar de fapt icircn supraviețuirea ei concretă și-a forti-ficat credința făcacircnd din aceasta o temelie a lui Dumnezeu o stacircncă icircn sensul icircn care apostolul Petru a fost investit astfel și legitimat de Hristos ca piatră a Bisericii creștine Domiciliul forțat stabilit de regimul comunist din Romacircnia pentru episcopii greco-catolici va deveni un domiciliu icircntru Hristos și cu Hristos o chilie de călugărie o transfigurare a suferinței Mizeria condițiilor de trai și felul icircn care episcopii sunt tratați de autorități prin batjo-cură și umilință se preschimbă prin icircnnoire și transfigurare icircntr-o acceptare senină a suferinței Fraza-cheie mistică reluată ritualic ca o rugăciune a inimii icircn icircntreaga carte de memorii a cardinalului are tocmai acest sens Credința noastră este viața noastră Acest principiu de viață constituie atacirct o rugăciune lăuntrică cacirct și o justificare icircn fața opre-sorilor (autorități comuniste ori clerici ortodocși) Ion Pop icircntr-o cronică despre memoriile cardinalu-lui Hossu (publicată icircn Romacircnia literară nr 5 11-17 februarie 2004 pp 14-15) observase la racircndul său că acestea asumă o bdquoicircnrămare biblică liturgicărdquo iar bdquomemoria faptelor biblice devine tipar modelatorrdquo

Deși destui dintre ierarhii ortodocși sunt figuri perfide Iuliu Hossu nu exclude o unire cacircndva a

greco-catolicilor cu ortodocșii dar o vede ca pe o unire de prețuire și respect reciproce nu prin rapt și abuz Iar libertatea viitoare cacircndva icircn non-co-munism a Bisericii Unite cu Roma o percepe vizionar ca pe o icircmbrățișare a tuturor creștinilor romacircni indiferent de confesiunea lor Sunt foarte importante aceste aspecte unionale (și simbolice) intuite și sugerate de episcop icircn memoriile sale mai ales acum icircn 2018

Cacircnd rememorează anul 1948 care marchează decretul ilegal de desființare a Bisericii greco-ca-tolice Iuliu Hossu amintește cacircteva aniversări compensatorii față de ilegalitatea comisă de comuniști 250 de ani de la Unirea cu Roma 100 de ani de la Revoluția din 1848 30 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Romacircnia punctacircnd toți acești ani episcopul readuce de fapt icircn conștiința posibilului cititor al memoriilor sale ideea icircnvierii atacirct prin credință cacirct și simbolic a icircntregii țări cacircndva

Sărbătorile creștine icircl fac pe episcopul mărtu-risitor să retrăiască păstorirea de odinioară și să o rememoreze lăuntric icircn chilia personală a recluziu-nii cauzate de detenție sau domiciliu forțat efectul este acela de bdquopraznic sufletescrdquo de icircnviorare icircntărire și icircmbrățișare icircntru Domnul (p 144) Vulnerabilității și cedării racircvnite de autoritățile comuniste (și cele ortodoxe) i se opun icircmbărbătarea icircntărirea icircnarmarea sufletească bdquopetrificareardquo cu credință (icircn sensul asumării unei ipostaze colective de a fi Petru piatra Bisericii lui Hristos) Iuliu Hossu pome-nește la un moment dat și statutul de noi copii al episcopilor-prizonieri (cacircnd colindă de Crăciun dar nu numai) deoarece detenția ori mănăstirile-la-găr produc o inocentizare și o purificare a clerului greco-catolic icircntemnițat de aici credința ardentă și probatorie Atunci cacircnd găsește soluția de revi-zitare mentală a eparhiei al cărei păstor este (fie chiar clandestin) mărturisitorul vorbește despre o formă de icircnnoire sufletească (p 169) datorită căreia credința nu se icircmpuținează ci sporește și se regenerează Practicacircnd acest exercițiu spiritual lăuntric episcopii-deținuți devin niște semănători și roditori de credință sau ai credinței și icircncarnează tocmai Biserica Unită cu Roma Inclusiv deplasarea dură de la mănăstirea Căldărușani la icircnchisoarea Sighet (cu duba Securității iarna) este preschimba-tă icircntr-o rememorare de vizită canonică călătoria infernală este metanoizată sub semnul lui Hristos pătimitorul și macircntuitorul (pp 204-205)

Nelibertatea trupească este icircnsănătoșită și compensată de racircvnitoarea libertate spirituală exte-riorul coercitiv este depășit prin lăuntrul necucerit de opresori Detenția sau domiciliul obligatoriu sunt forme moderne de pustiu și deșert iar episcopul

13

ST

EAUA

11-

122

018

mărturisitor devine astfel simbolic un părinte al deșertului nevoindu-se pentru Dumnezeu Călătoria spirituală și religioasă este ritualică tocmai pentru a depăși trupelnicia icircncarcerată bdquoam luat calea neicircmpiedicată a sufletului care cu cacirct trupul era mai legat cu atacirct se avacircnta icircn deplină fericită libertate nelegat nici de timp nici de depărtarerdquo (p 172) Icircn aceste călătorii spirituale ale episcopului de Cluj-Gherla sunt prezenți sufletește toți preoții greco-catolici și toți credincioșii scopul călătoriei spirituale este o uriașă comuniune și icircmpărtășire prin care Biserica silită să fie clandestină (și elimi-nată de comuniști) să devină vie supraviețuitoare și mai ales roditoare Intensitatea acestei liturghii lăuntrice și colective icircn același timp are conținu-tul unei răpiri la cer de fapt liturghia devenind o hiperbolă ecumenică icircn bdquomica și dărăpănata capelă de la Căldărușanirdquo unde slujeau episcopii-deținuți se găseau toți credincioșii (chiar dacă invizibil) ndash p 175 Calea Crucii pentru episcopatul greco-catolic (detenția domiciliul forțat) e drumul spre Emmaus și un nou timp din Faptele Apostolilor Memoriile sunt scrise icircn stil paulin iar Iuliu Hossu este un admi-rator vădit al apostolului Pavel dar rolul său dincolo de memoriile testamentare redactate icircn stil paulin este acela al lui Petru icircn misionarismul său icircntăritor de și icircn credință

Penitenciarul de la Sighet reprezintă polul negativ extrem din memorii Icircmpotriva degradării cu care sunt icircntacircmpinați icircn icircnchisoare (icircmpotri-va trupului batjocorit) bdquoBăgăm bivolii la grajdrdquo (p 212) după cum avertizează un gardian viața episcopului va fi una de seninătate spirituală și iluminare continuă Sufletul și spiritul vor compen-sa felul icircn care corpul era obstrucționat și pedepsit de autoritățile icircnchisorii (prin foame frig mizerie umilințe) Metoda este aceea a transfigurării cacircnd sunt dezbrăcați de reverende și icircmbrăcați icircn zeghe clericii greco-catolici sunt transfigurați percepacircn-du-se astfel investiți ca icircntemnițați pentru dreapta credință bdquoAici nu este episcoprdquo (p 212) replică Vasile Ciolpan directorul primitiv al icircnchisorii Sighet atunci cacircnd Iuliu Hossu la internarea icircn penitenciar se prezintă ca episcop Or tocmai icircn pofida persecuției și negației din partea autorită-ților Iuliu Hossu va continua să fie episcop chiar și icircn icircnchisoare devenind bdquopiatrărdquo a Bisericii persecu-tate dar supraviețuitoare Deși i se confiscă roza-riul și deși patru ani și șapte luni nu va mai avea permisiunea să liturghisească la Sighet icircntrucacirct este cunoscător pe de rost al liturghiei episcopul de Cluj-Gherla va liturghisi contemplativ din adacircncul spiritului și sufletului Toate icircntacircmplările tragice anume ndash prigoana arestarea domiciliul

forțat detenția ndash devin bdquoo luptă de mărturierdquo (p 235) Temnița Sighetului cea mai aspră și brutală dintre acestea se preschimbă icircn prilej de hrană spirituală Din pricina nutriției mizere clericii greco-catolici slăbesc fățiș dar această fragilita-te corporală catalizează icircnălțarea lor spirituală continuă Icircntreaga prigoană devine antrenament spiritual probă pentru Hristos și dăruire coboracirc-rea icircn iad se preschimbă icircn ascensiune icircntrucacirct bdquoAici coboracircnd icircn adacircncurile sufletului multe află omul multe cunoaște și multe icircnvață aici este cea mai icircnaltă școală suprema universitate cum am numit-o aici aici școala supremă de aplicațierdquo (p 244) Icircnfometarea care-i face stafielnici pe deți-nuți este dublată de condițiile mizere de igienă nu din lipsă de pudoare narează episcopul Hossu aceste lucruri ci ca să justifice și să sugereze icircnăl-țarea spirituală necesară și compensatorie față de condițiile abjecte la care erau supuși cei icircntemni-țați (inclusiv preoții călugării și călugărițele) Baia bărbieritul tunsul părului curățarea latrinelor ndash toate acestea erau percepute ca penitente dar primite cu credință sporeau cealaltă dimensiune a sufletului icircnălțat către Dumnezeu Deținuții de la Sighet erau robi (cum amar glosează mărturisito-rul) iar temnița o robie o coboracircre icircn subuman dar racircvna robilor va fi tocmai una inversă și tera-peutică salvatoare comuniunea cu supraumanul De aici sfatul statornic al episcopului către preoți și credincioși Stați tari icircn credință icircntrucacirct cei dintacirci stătători icircn credință sunt chiar episcopii pătimitori

Trupul e chinuit ori chiar ucis dar sufletul este icircnviat ndash această mișcare spirituală este constantă icircn memoriile cardinalului Hossu De aceea un gest precum fracircngerea pacircinii icircn icircnchisoare devine o ceremonie euharistică iar temnița primește icircn mod ritualic emblema Cinei de la Emmaus Comuniunea icircntemnițaților cu Hristos este nucleul rezistenței lor bdquoA venit la noi a rămas cu noi sufletul nostru icircn locuința suferinței srsquoa bucurat și bucuria noastră nimenea nu a putut-o lua de la noi Cu noi a fost domnul Isus cu El prăznuiam praznicele noastre El ne era Sărbătoarea celor fără de sărbătorirdquo (p 299) A fi cu Hristos ori chiar icircntru Hristos icircncununează viața unui mărturisitor pentru credință mai ales dacă acesta pătimește statornic fără să se opună suferinței impuse Fără să folosească acest cuvacircnt episcopul Iuliu Hossu vizează un triumf supranatu-ral al celui care pătimește și care astfel obține de fapt bdquocununa mărturisitorilor neicircnfricați și neicircn-fracircnți ai credințeirdquo (p 311) Icircn acest sens cartea conține și rugăciuni (liturghii) de icircnmormacircntare pentru doi dintre episcopi (Valeriu Traian Frențiu și Ioan Suciu) asumacircndu-și astfel conținutul de a

14

ST

EAUA

11-

122

018

fi o carte a cărților atacirct despre rugăciune și supra-viețuire cacirct și despre trecerea sufletului dincolo Loialitatea față de credința greco-catolică dăru-irea sa completă cinstea și onoarea fermitatea franchețea și corectitudinea fidelitatea și onesti-tatea ndash toate aceste calități icircl fac pe Iuliu Hossu să fie perceput ca un maxim alter de către autorități bdquobătracircn nebunrdquo icirci spune un gardian de la penite-niciarul Sighet dar această insultă devine o laudă adusă de fapt unui iluminat care trăiește detenția icircn chip aproape mistic

O altă calitate a episcopului mărturisitor este aceea de a nu fi fost un anti-ortodox Cei pe care icirci blamează Iuliu Hossu sunt exclusiv ierarhii orto-docși care au pactizat cu autoritățile comuniste icircn toate mănăstirile unde are parte de domiciliu forțat (Curtea de Argeș schitul Trivale Ciorogacircrla chiar și la Căldărușani) mărturisitorul laudă constant compor-tamentul călugărilor și al călugărițelor precum și al stareților ori al sătenilor ortodocși din satele aflate icircn apropierea mănăstirilor-lagăr Mai mult decacirct atacirct episcopul de Cluj-Gherla prevede un triumf cacircndva icircmpotriva comunismului ateu icircntr-un timp nou icircn care să domine ecumenismul bdquoortodocși și uniți icircmpreună frățește icircn luptă icircnfrățiți icircn suferință icircnfrățiți mulți icircn moartea temniței pentru același neamrdquo (p 354) Icircnchisorile și lagărele din regimul comunist au creat o comuniune de suferință icircntre greco-catolici și ortodocși (și alte confesiuni) iar această comuniune e dorită de episcopul mărturisi-tor a fi continuată și icircn libertatea viitoare

După ieșirea din icircnchisoarea Sighet și intrarea icircntr-o nouă etapă de domiciliu obligatoriu (mai blacircndă decacirct cea de dinainte de detenția sighetea-nă) episcopul Iuliu Hossu este asaltat de vizite și de oameni dornici să fie binecuvacircntați toți aceștia așteaptă cuvinte de macircngacirciere și de statornicie icircn credință care de altfel sunt și dăruite imediat Episcopul de Cluj-Gherla e perceput de credincioși ca reprezentacircnd chiar Biserica Prigoana a fost după cum explică și scrie Iuliu Hossu icircn memorii la finalul acestora atacirct icircncercare cacirct și dragoste atacirct icircnfrun-tare cacirct și preamărire Prigoana a prilejuit o nouă formă de icircnsămacircnțare a credinței și a catalizat o nouă formă de putere lăuntrică iar suferința și chiar moartea au fortificat sufletește bdquomorții scumpi din temnițe erau puterea de neicircnvins a credincioșilor prigoana i-a icircntărit termnițele i-au oțelit icircn credință scumpii morți erau puterea celor viirdquo (p 422)

Pe acest fond este redactat Memoriul din 1956 de repunere icircn drepturi a Bisericii greco-catolice semnat de trei episcopi Alexandru Rusu Iuliu Hossu și Ioan Bălan Multă lume credea icircn 1956 că episco-pul Iuliu Hossu nu supraviețuise icircnchisorii Sighet de

aceea vestea că acesta e viu și că putea fi chiar vizitat la mănăstirile unde se afla icircn domiciliu obligatoriu a echivalat cu o resurecție icircn toate privințele firește icircnsă că aceatsă icircnviere simbolică și cu valoare profe-tică a stacircrnit iritarea și chiar furia ierarhilor ortodocși bdquosrsquoau alarmat peste măsură văzacircnd că cel crezut mort la vestea că mai trăiam și sunt frați care ne-au văzut se mișcă mai trăiește val de dragoste vie srsquoa arătat icircn mijlocul celor crezuți laquotrecuțiraquo au făcut greșeala că srsquoau atins de cel crezut mort și srsquoau spăi-macircntat că este viu voiau să consolideze nelegiuirea comisă cu sugrumarea Bisericii noastre prin misio-narii trimiși icircn Ardeal și iată că au deșteptat mortul spre marea lor spaimărdquo ndash p 441 Ca puniție pentru această icircnviere și pentru Memoriul din 1956 cei trei episcopi supraviețuitori ai Sighetului sunt despărțiți Iuliu Hossu este stabilit la mănăstirea Căldărușani unde ldquocetatea sufletului săurdquo rămacircne bine fortifi-cată icircn pofida asediului autorităților comuniste și ortodoxe Calea Crucii devine bdquocalea icircmpărăteascărdquo (p 454) Liturghia pe care o slujește statornic icircn soli-tudine la Căldărușani este bdquo centrul și sufletul vieții melerdquo iar icircn această cetate spirituală nebiruită doar Dumnezeu poate intra

Finalul memoriilor lui Iuliu Hossu constituie un testament al dragostei pentru credincioșii greco-catolici și pentru clericii rămași dar și o punte de continuitate o rodire a semințelor stator-nice ale credinței o macircngacirciere un icircndemn de icircnălțare și mai ales o mărturie vizionară icircn credința că Biserica Unită cu Roma va renaște și va rodi din nou Este așa cum am spus deja o carte a transfi-gurării Finalul memoriilor constituie și o investire liturgică a viitorilor episcopi clandestini care vor alcătui noua biserică icircn viața ei din noile catacom-be ascunsă de autoritățile comuniste Viața religi-oasă (chiar mistică) din noile catacombe rămacircne la fel de puternică pacircnă cacircnd posibilitatea de a ieși icircn lumină oficial se va ivi

Este admirabil faptul că memoriile cardinalului Iuliu Hossu au apărut icircn traducere italiană (La nostra fede e la nostra vita traducere icircn italiană de profe-sorul Giuseppe Munarini icircmpreună cu Cristian Florin Sabău și Ioan Mărginean-Cociș Editura Dehoniane Bologna 2016 ediție icircngrijită fiind de profesorul Marco dalla Torre note de profesorul Munarini prefață de PS Florentin Crihălmeanu) și că există posibilitatea să apară cacircndva icircn engleză și franceză (deocamdată s-au tradus doar niște fragmente) Este de dorit ca aceste memorii să fie traduse și tipărite icircn cacirct mai multe limbi străine icircn așa fel icircncacirct să facă să circule internațional sufe-rința dar mai ales experiența mistică și vizionară a acestei figuri religioase de excepție

15

ST

EAUA

11-

122

018

Cardinalul Iuliu Hossu ordmi BlajulIon Buzași

1 Elev la Blaj

După absolvirea studiilor primare și gimnaziale urmate icircn satul natal la Reghin și la Tacircrgu-

Mureș tacircnărul Iuliu Hossu feciorul protopopului onorar din Milașul Mare a trecut ca elev icircn clasa a V-a la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj cele mai renumite școli romacircnești din Transilvania pacircnă la Unirea din 1918 căci icircnainte de a fi școli confesionale Școlile Blajului au fost școli naționa-le Aici studiază patru ani icircntre 1900-1904 Dintre profesorii icircnceputului de secol XX Școlile Blajului numără cacircteva personalități care au influențat educația morală și patriotică a elevilor canonicul Ion Micu Moldovan discipolul și colaboratorul lui Timotei Cipariu canonicul Augustin Bunea erudi-tul istoric al Transilvaniei și autorul monografiilor despre Inocențiu Micu Klein Petru Pavel Aron scri-itorul Alexandru Ciura istoricul literar Ioan Rațiu autorul monografiei despre Andrei Mureșanu folcloristul Alexiu Viciu pedagogul și publicistul Gavril Precup de origine năsăudeană ș a

Are cacircțiva colegi care vor deveni personali-tăți ale Bisericii sau ale științei romacircnești Iuliu Hațieganu fiul protopopului romacircn unit din Dacircrja icircntemeietorul școlii de medicină clujene Ioan Coltor canonic de Blaj om de mare cultură bun orator și luptător pentru făurirea Marii Uniri din 1918 Sebastian Rusan viitor Mitropolit al Moldovei Pompei Morușca călugărit Policarp ajuns Episcop al Americii Icircnceputul secolului XX este dominat de aspirația spre unitate națională icircn 1911 are loc la Blaj jubileul Semicentenarului Astrei ca o prefigurare a Marii Uniri Alături de Iuliu Hațieganu care icircntr-o vreme intenționează să urmeze studii de teologie la Roma este premiantul clasei Elevii Blajului erau crescuți icircntr-o atmosferă de profundă trăire creștină și patriotică Activau icircn cadrul bdquoSocietății de lecturărdquo sub icircndrumarea profe-sorului Alexiu Viciu la icircnceput și apoi Gavril Precup Societatea de lectură icircși desfășura activitatea după un program asemănător Societății școlare năsăudene bdquoVirtus Roman Redivivardquo adică se citeau lucrări științifice sau poezii urmate de comentarii Era o bună școală pentru icircnsușirea unei temeinice

culturi literare și a unui limbaj adecvat rostirii icircn public Icircntr-un Anuar școlar din anul 1903-1904 deci anul cacircnd Iuliu Hossu era icircn pragul absolvirii liceului se spune că icircn aceste societăți de lectură bdquose afirmă tinerimea mai icircntacirci dacircnd probă de felul cum știe să utilizeze cunoștințele ce se icircmpărtășesc icircn clasă Era un fel de școală practică a gimnaziului și prima treaptă a pășirii icircn public Aici cacircștigă tine-rimea tăria de spirithelliprdquo Societatea de lectură ținea uneori ședințe festive icircndeosebi de 30 ianuarie sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi ziua patronilor liceului cacircnd elevii premianți din ultimele clase erau icircndemnați să conferențieze icircn fața publicu-lui Icircn anul 1904 cu o asemenea ocazie viitorul episcop ține o disertație icircn limba greacă iar cole-gul său Iuliu Hațieganu a vorbit despre Influența culturală a Școlilor din Blaj Sub icircndrumarea profe-sorilor se organizau excursii sau pelerinaje icircn anul 1903 ndash profesorul Vasile Hossu viitorul episcop al Lugojului și unchiul lui Iuliu Hossu a organizat un pelerinaj la Roma la care au participat și liceenii blăjeni Iuliu Hossu și Iuliu Hațieganu cu asemenea excursii sau pelerinaje se icircmbogățea orizontul cultural-artistic se icircntărea sentimentul patriotic și macircndria originii romane Icircn primăvara anului 1904 cei doi liceeni și prieteni au promovat examenul de bacalaureat cu premiu

Aceasta este perioada petrecută icircn Școlile Blajului ndash despre care va scrie o pagină antologică icircn 1937

2 Iuliu Hossu despre Școlile Blajului

Icircn 1937 Blajul și-a aniversat două secole de la adevărata icircntemeiere de către Episcopul

Inocențiu Micu Klein sunt aniversate cu acest prilej și Școlile Blajului cărora li se datorează icircn primul racircnd faima culturală a orașului Revista bdquoCultura creștinărdquo revista icircnțelepciunii Blajului tipărește un număr festiv icircn care alături de semnă-turile unor scriitori importanți ca N Iorga Aron Cotruș Ion Agacircrbiceanu șa găsim aprecieri ale ierarhilor Bisericii greco-catolice Salutul aniver-sar al Episcopului de Cluj-Gherla se intitulează Izvor de lumină și de viață Ca de obicei ierarhul

16

ST

EAUA

11-

122

018

găsește pentru a dezvolta icircnsemnătatea deschi-derii acestor școli un argument icircn cuvintele Sfintei Scripturi bdquoPoporul ce ședea icircn icircntuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau icircn laturea și icircn umbra morții lumina le-a răsărit lorrdquo (Matei VII 25) căci bdquoluacircnd lumina din izvorul primar al luminii care luminează pe tot omul ce intră icircn lume ele au revărsat-o statornic și din prisosință asupra poporului ce era ținutlaquoicircntru icircntuneric și icircn umbra morțiiraquordquo S-au icircnălțat icircn fața neamului romacircnesc ca un semn al Proniei cerești lucracircnd constant și puternic și semănacircnd icircnfrățită lumina credinței și a științei icircn sufletul atacirctor generații de icircnvățăcei Icircn fond bdquoizvor de lumină și de viațărdquo este o altă metafo-ră inspirată a Școlilor Blajului adăugacircndu-se la cea dată de episcopul Petru Pavel Aron la icircntemeierea lor ndash facircntacircnile darurilor icircntemeiate pe bdquostacircnca tare a credințeirdquo De la Timotei Cipariu care la centena-rul icircntemeierii Școlilor blăjene icircn 1854 ndash printr-un șir de interogații retoricebdquoCare școală icircntre toate școalele romacircnești poate să arate atacircția bărbați mari ieșiți din sacircnul lor hellipUnde a putut sămacircnța aruncată de economul cel bun să aducă roduri mai icircnsemnate de cum a adus sămacircnța revărsată pe acest loc ce părea cel mai steril și mai rău cultivat ndash fixa unicitatea acestei instituții de icircnvățămacircnt din istoria școlilor romacircnești ndash nu s-au mai rostit aprecieri atacirct de profunde și adevărate Cuvintele Episcopului Iuliu Hossu sunt un răspuns la inte-rogațiile lui Cipariu bdquoDin Școlile Blajului au ieșit eroi pentru că aici s-au format suflete icircntemeiate pe temelia nebiruită a credinței Icircntreagă clădirea sufletească era așezată pe piatră ndash bdquoiar piatra era Hristosrdquo bdquoȘi a căzut ploaie și au venit racircurile și au suflat vacircnturile și s-au pornit spre casa aceea și n-a căzut că era icircntemeiată pe piatrărdquo (Matei VII 25) Ideea susținută de Episcopul Iuliu Hossu ndash icircn legătură cu raportul icircntre instrucție și educație icircn școală cu accentul pe educație este asemănătoare cu o opinie din publicistica eminesciană bdquoNu icircn cultura excesivă a minții consistă misiunea școale-lor ndash excepție făcacircnd de cele icircnalte ndash ci de creșterea caracterului De acolo rezultă importanța biogra-fiei lui Hristos pentru inimile unei omeniri veșnic remarcabilerdquo

Credința icircn Dumnezeu și icircn dreptatea lui ndash este ndash ne spune Episcopul Iuliu Hossu caracteristică sufletului format icircn Școlile Blajului - și a fost confir-mată strălucit și icircn 1848 cacircnd la Blaj pe Cacircmpia Libertății s-a auzit strigătul națiunii Noi vrem să ne unim cu Țara ndash și ca un arc peste timp la Alba Iulia icircn 1 Decembrie 1918 icircmplinirea acestui vital deziderat al cărui vestitor a fost tacircnărul episcop de Gherla

3 Despre oamenii Blajului

Invitat să vorbească la diferite manifestări culturale la omagierea unor mari cărturari și oameni politici

Episcopul Iuliu Hossu a rostit alocuțiuni memora-bile publicate apoi icircn bdquoCurierul creștinrdquo Buletinul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (Scriitorii pe care-i prezint icircn continuare nu aparțin geografic Blajului ci ținutului năsăudean dar spiritual sunt bdquooameni ai Blajului pentru că au fost elevi la Școlile Blajului au colaborat la revistele blăjene și au fost icircn corespondență cu mari dascăli ai Blajului)

La 3 decembrie 1938 a participat la solemnita-tea dezvelirii statuii poetului Andrei Mureșanu la Bistrița opera sculptorului Corneliu Medrea icircn care poetul icircntr-o ținută impunătoare cu macircna dreaptă ridicată icircn sus pare icircnsăși conștiința trează a istoriei naționale pe care gestul poetului ne-o icircntipărește ca un permanent și mobilizator icircndemn bdquoUn răsu-netrdquo celebra poezie a lui Andrei Mureșanu a inspirat o serie de omagii lirice care dau glas poetic versului eminescian de memorabilă caracterizare bdquoPreot deșteptării noastre semnelor vremii profetrdquo La acestea se adaugă la fel de memorabile caracterizări entuziaste ale poeziei care alcătuiesc un florilegiu critic icircn care-și icircnscriu numele scriitori și poeți de la contemporanii poetului George Barițiu și Iosif Vulcan pacircnă la contemporanii noștri Ion Horea și Ioan Alexandru Icircntre acestea cuvintele rostite de Episcopul Iuliu Hossu au o legătură directă cu salu-tul adresat Școlilor Blajului la sărbătoarea aniversară vorbind și aici de poetul bdquoicircntemeiat pe credința icircn Dumnezeurdquo Un aer profetic străbate această evoca-re poetul icircnsuși adăugacircndu-se șirului de proroci vestitor cu glas de arhanghel ai judecății și dreptății lui Dumnezeu caracterizarea mergacircnd icircn crescen-do pacircnă la versul care sună ca o poruncă bdquoPreoți cu crucea-n frunte căci oastea e creștinărdquo și care icircnflăcărează această alocuțiune bdquoPe cărarea plinirii vremii s-a arătat Fiul lui Dumnezeu a așezat icircn cursul veacurilor proroci chemători cu glas dumnezeiesc pentru a pregăti plinirea a ceea ce pogora din cer și a formării sufletului nou Și au venit vestitori cu glas de arhangheli ai judecății și ai dreptății lui Dumnezeu Unul dintre aceștia [hellip] este Andrei Mureșanu care era icircntemeiat pe credința icircn Dumnezeu De aceea glasul lui a răsunat neicircntrerupt icircn sufletul neamului Cuvacircntul lui a fost cuvacircnt de nădejde cacircntare de leagăn el a stăpacircnit toate sufletele de atunci icircncoa-ce ndash a crezut icircn dreptatea lui Dumnezeu bdquoPreoți cu crucea-n frunte căci oastea e creștină ndash a strigat el S-a cutremurat și cenușa icircnaintașilor icircn mormintehellip Purtătorii crucii suntem chemați să ne așezăm icircn fruntea oștiriirdquo (v Curierul creștin Cluj ianuarie 1939)

17

ST

EAUA

11-

122

018

După sfințirea monumentului lui Ion Pop Reteganul icircn mai 1939 la Cluj a adresat icircndemnuri pentru a urma bdquopilda aleșilor neamuluirdquo pentru a birui vitregiile istoriei căci țara se afla icircn vremuri de cumpănă bdquoSă-i urmăm pilda contemplacircndu-i figura așezată aici ca lumacircnările răspacircnditoare de lumină așezate icircntr-un sfeșnic Trăim ceasuri de cumpănă icircn care numai așa vom putea birui icircntu-nerecul și nedreptatea dacă vom ști tălmăci pilda aleșilor neamului conduși la această icircnțelegere de sfetnicii altarelor din bisericuțele noastre de lemn Icircnchin cuvacircntul de recunoștință al Bisericii celui ce a fost Ion Pop Reteganul și fie ca icircnălțarea sa pe soclu să fie rodnică și pentru noi precum rodnică i-a fost viața sardquo (v Tribuna Cluj nr 1151939)

Dintre scriitori contemporani a avut o prețuire aparte pentru poetul Iustin Ilieșiu (1900-1976) din Maieru elev la Blaj icircn anul Marii Uniri Poetul icircl vizitează la mănăstirea Căldărușani icirci lasă un caiet de versuri pe care Episcopul le citește cu plăcuta aducere aminte a celui care icircn anii negri ai Dictatului de la Viena a publicat volumul Sacircngerări ardelene cu rezonanțe poetice din Răsunetul Mureșanului Scrisoare Popas lacircngă troiță Doina refugiatului Satul meu șa

4 Poezii icircnchinate Cardinalului Iuliu Hossu

Icircncă din timpul vieții Episcopului i s-au icircnchinat poezii omagiale Cele mai multe aparțin unor

rapsozi populari care icircntr-o stihuire folclorică arată vrednicia ierarhului sau suferințele icircndurate icircn anii de după 1948 Așa sunt poeziile scrise de Macedon Pop din Rebrișoara Maria Precup din Leșul Ilvei și Maria Gălățan din Milașul Mare care icircn 2003 a publicat la Editura Buna Vestire din Blaj volumul Gacircndul unei țărănci Maria Gălățan este un fel de cronicar creștin al satului și al destinului Bisericii Greco-Catolice Din copilărie reține mai ales două evenimente vizitele canonice ale Episcopului Iuliu Hossu puternic icircntipărite icircn memoria vizuală

Poetul Iustin Ilieșiu icircn poezia bdquoSolitarul de la Căldărușanirdquo icircnfățișează singurătatea icircndurată de ierarh cu o cristică resemnare așteptacircnd bdquoceasul de dreptaterdquo Evocacircnd bdquolupta pentru credință pentru neam și pentru legerdquo poetul insistă asupra momentului astral din această luptă a Episcopului vestirea Unirii

Poezia lui Ion Radu Zăgreanu bdquoVestitorul Uniriirdquo este o reconstituire icircn propoziții enunțiative a momentelor istorice care au fost trepte icircn făurirea Unirii conștiința originii romane și a unității nați-onale icircncă din vechiul scris romacircnesc și icircncheind apoteotic cu icircnfățișarea entuziasmului din ziua

proclamării Unirii pe Platoul Romanilor din Alba Iulia căci ea este așa cum spune Ion Chinezu criti-cul de la Gacircnd romacircnesc și participant la această solemnitate bdquoicircnsăși finalitatea romacircnească realiza-tă e sinteza tuturor eforturilor noastre de o mie de ani e plebiscitul care icircnsumează nu numai adeziu-nile unei generații ci ale tuturor acelora care ne-au precedat și care nădăjduind și crezacircnd icircn această zi ne-au pregătit-o pe tainicele drumuri ale sacircnge-lui ale graiului și ale datinilorrdquo Finalul poeziei lui Radu Zăgreanu conferă momentului proclamării Unirii o semnificație simbolică prin binecuvacircntarea divină prin icircmbrățișarea bdquofratelui Bisericii Surorirdquo căci i se pare că Dumnezeu icircnsuși așează Unirea ca argument al eternității neamului bdquohellipatunci la 1 Decembrie Episcopul le-a citit Noua Evanghelie și ei au icircngenuncheat ca să guste cuminecătura eternități Apoi Vestitorul l-a icircmbrățișat pe fratele Bisericii Surori Din ceruri Dumnezeu binecu-vacircnta Unirea și o așeza icircn sufletele romacircnilor ndashmerinde pentru veșnicia lorrdquo

deta

liu

18

ST

EAUA

11-

122

018

Regina Maria imaginea mai bunatilde a Romacircniei centenare

Vitalie Ciobanu

Două imagini cu Regina Maria a Romacircniei posta-te de Ruxandra Cesereanu pe pagina ei de

Facebook la un moment dat mi-au atras atenția prin contrastul și ineditul lor Prima datează de la 1893 pe cacircnd avea 18 ani Era de curacircnd căsătorită cu Principele Ferdinand și are un chip de icircnger de o bunătate și o duioșie indescriptibile Icircn cea de a doua poză la o vacircrstă a maturității se scaldă la Balcic se bucură e puternică e fericită ca orice femeie stăpacirc-nă pe destinul ei E foarte frumoasă icircn prima poză Regina Maria și haioasă icircn cea de a doua (dacă mi se permite cuvacircntul cu referire la o persoană augustă)

Aceste două fotografii dar și multe altele pe care le descoperi răsfoind arhiva digitală a istoriei naționale m-au făcut să mă gacircndesc că dincolo de virtuțile și meritele Suveranei Romacircnia Mare idea-lul țării noastre icircntregite capătă mai mult farmec și aș spune mai multă legitimitate Creată de o femeie Romacircnia Mare e un fruct al iubirii nu o redută masculină cucerită prin zacircngănitul armelor deși așa a fost Icircnsă sacrificiile pe cacircmpul de luptă jertfa soldatului romacircn ar fi fost zadarnice dacă n-ar fi fost icircnsoțite de iubire compasiune și speranță ndash cele trei grații care și-au găsit icircn Doamna noastră interbelică efigia cea mai convingătoare

Dacă Centenarul Marii Uniri avea nevoie de un chip iconic cel mai potrivit este cel al Reginei Maria A fost mama răniților și regină-soldat (peste decenii această calitate și-o va asuma și Regina Ana viitoarea soție a Regelui Mihai icircn teatrele de război din Africa de Nord icircn cel de-al Doilea Război Mondial Suverana de care n-a mai avut parte poporul romacircnhellip) Pe Doamna noastră interbelică o vezi icircn cele mai diver-se poze alături de familia ei din Anglia și rubedeniile din Rusia cacircnd se numea Maria Alexandra Victoria de Edinburgh la nunta sa cu principele Ferdinand icircn Germania prinsă icircn numeroasele sale activități pe front icircn spitale alături de soldații care o priveau cu recunoștință străbătacircnd țara icircn lung și-n lat icircmpăr-țind daruri copiilor nevoiași și romacircnilor sărăciți de ocupația germană Te fascinează cu aparițiile sale fastuoase la Paris acolo unde icircn discuții informa-le dar foarte eficiente punacircndu-și la contribuție

farmecul și inteligența a construit relații și a icircnfiripat simpatii care au ajutat la afirmarea noului stat post-belic la recunoașterea frontierelor Romacircniei Mari

La Paris icircnsoțită de fiica sa principesa Ileana este mereu curtată de domni spilcuiți Trece icircn revistă garda de onoare a Palatului Eacutelyseacutee Icircn 1924 se plimbă icircntr-o trăsură alături de Jeanne Millerand soția preșe-dintelui Franței care pare de-a dreptul intimidată alături de zacircmbetul și atitudinea degajată a Reginei Maria O vezi icircn Statele Unite icircn glorioasa sa vizită din 1926 icircnconjurată de mulțimi entuziaste sau racirczacircnd alături de șeful de trib Sioux Black Foot Red Tomahawk care-i aranjează pe cap o podoabă de pene icircn timpul unui ceremonial de inițiere (Mandan Dakota de Nord) Ocazie cu care Regina Romacircniei a primit numele indian de bdquoLuceafărul de dimineațărdquo

A fost iubită prețuită venerată a stacircrnit mari pasiuni și gelozii devastatoare Sensibilă la frumos melancolică visătoare iubitoarehellip Un adevărat personaj de film o Lady Di avant la lettre pe care ar trebui să o punem icircn valoare să-i fructificăm imagi-nea și virtuțile pentru că Regina Maria chiar și după moarte de la care s-au scurs iată exact 80 de ani poate face icircn continuare mult bine Romacircniei doar că acum nu mai depinde numai de ea ci de icircnțelep-ciunea și devotamentul nostru al urmașilor ei

bdquoAstăzi mai mult ca oricacircnd icircn momentul icircn care lumea trece prin așa o criză de sălbăticie și revoltă trebuie să fim statornici și să căutăm cu trăinicie tot ceea ce ne unește nu ceea ce ne dezbinărdquo

Aceste cuvinte frecvent citate ale Reginei Maria scrise la 1936 sună ndash o sută de ani mai tacircrziu ndash nu doar testamentar ci și profetic Trăim timpuri la fel de tulburi primejdioase din care nu se știe cum vom ieși icircn ce lume ne vom trezi și dacă o vom mai recunoaș-te Iar icircn vremuri tulburi care pun la grea icircncercare credințele și valorile noastre cele mai sigure călăuze ne vor fi iubirea compasiunea solidaritatea ajuto-rarea celor aflați icircn suferință Adică binele proxim Cel pe care-l putem face imediat fără a ne compli-ca fără a ne icircmpotmoli icircn calcule și prejudecățihellip Aceasta ar fi icircn mare lecția Reginei Maria a Romacircniei Conducacircndu-ne de ea nu vom greși niciodată

19

ST

EAUA

11-

122

018

Incursiune icircn cultura teroriiAndreea Stoica

Pe teritoriul Romacircniei anul 1948 marchează efor-turile regimului comunist de a elimina Biserica

greco-catolică prin asimilarea sa forțată icircn Biserica ortodoxă Ioan Ploscaru este unul dintre episcopii icircncarcerați și supuși atacirct cruzimii autorităților cacirct și condițiilor inumane specifice detenției politice Refuzacircnd trecerea la Biserica ortodoxă și rezistacircnd presiunilor și persecuțiilor regimului prin icircnarma-rea cu o credință puternică Ioan Ploscaru va relata ulterior după recăpătarea libertății experiența sa de detenție Mărturiile celor cincisprezece ani petrecuți icircn icircnchisorile comuniste sunt publicate icircn volumul Lanțuri și teroare la Editura Helicon din Timișoara icircn 1993 Icircn același an Raymond Lamarque realizează traducerea lucrării icircn limba franceză autorul fiind icircncă icircn viață Icircn 2017 la doi ani după descoperirea textului tradus icircn arhiva Episcopiei de Lugoj are loc apariția volumului icircn limba franceză Chaicircnes et terreur Un eacutevecircque dans les geocircles communistes la Editura Salvator din Paris

Icircn introducere Ioan Ploscaru menționează perse-cuțiile suferite de Biserică de-a lungul istoriei și impo-sibilitatea cunoașterii numărului total al martirilor și al misionarilor bdquocare au fost omoracircți pentru răspacircndi-rea religiei creștine sau persecutați de către dictatori fără conștiință și fără Dumnezeurdquo (p 13) Deși oferă descrieri detaliate ale tratamentului criminal oferit deținuților autorul nu urmărește să aducă icircnvinuiri grave torționarilor ci să sublinieze caracterul lor de bdquoinstrumenterdquo (p 15) folosite cu scopul de a bdquoicircnchina lui Dumnezeu suferințele și mărturisirea de credință chiar și cu prețul viețiirdquo (p 15) Autorul realizează o sinteză a schimbărilor politice și sociale de pe teri-toriul romacircnesc icircn anii premergători evenimentelor din 1948 Avacircnd convingerea terorii la care va fi supusă Biserica acesta a inițiat bdquoo tenace pregătire pentru martiriurdquo (p 18) punacircnd bdquotot mai mult temei pe viața spiritualărdquo (p 18) - atacirct pe cea personală cacirct și pe cea a credincioșilor săi Icircntr-un context icircn care oamenii sunt privați de bunurile și pămacircnturile lor viața spirituală devine bdquosingura valoare eternă pe care nimeni nu o poate răpirdquo (p 18) Volumul evocă stările de incertitudine de tensiune generală de proximitate a pericolului care icircn mod paradoxal au apărut icircn special icircn racircndul celor aflați icircn libertate Pe fondul procesului continuu de intimidare venit din

partea organelor securității și a propagandei anti-catolice icircn permanentă creștere bdquocondiția fugarului ajunsese de neividiatrdquo (p 43) Arestarea primește astfel aura unei binefaceri

Prin confiscarea libertății regimul urmărește ca tot mai mulți oameni să considere inutilă lupta pentru credință Autorul face apel la curaj credință și demnitate folosind icircn predici această imagine bdquodacă Dumnezeu voiește să se scufunde corabia să se scufunde cu steagul susrdquo (p 32) După prezen-tarea arestării sale din 29 august 1949 autorul recreează lunga călătorie infernală spre libertate consemnacircnd condițiile aspre din celule batjocura primită icircn timpul perchezițiilor contactul sufletesc cu oamenii icircntacirclniți icircn icircnchisoare Ioan Ploscaru continuă distribuirea icircnvățăturilor de credință chiar și după arestare icircn special colegilor de celulă atei convingacircndu-i pe aceștia să desfășoare rugă-ciuni colective Anii de icircnchisoare au conținut icircnsă și perioade de izolare bdquocare uneori era mai grea decacirct bătaiardquo (p 111) autorul a rezistat prin rugă-ciune și meditație prin compunerea de poeme și prin observarea naturii prin gratiile celulei

Cititorul devine părtaș atacirct la suferințele icircndu-rate de Ioan Ploscaru icircn anii de detenție cacirct și la experiența sa de credință la actele de speranță Volumul oferă astfel perspectiva unui deținut care simte compătimire pentru torționarul său pentru Ioan Ploscaru experiența detenției a fost una intensă și revelatorie de apropiere de Creator de mărturisire a credinței și de icircntărire a virtuților

Ioan Ploscaru Chaicircnes et terreur Un eacutevecircque dans les geocircles communistes Paris Editura Salvator 2017

detaliu

20

ST

EAUA

11-

122

018

5oTexte de AdriAn TudurAchi Ioan Groordman

AlexAndru VlAd irinA PeTrAordm ordmi PeTru PoAnTatilde

Am celebrat icircn 2018 icircn numerele 9 10 și icircn cel de acum cei 50 de ani de revistă Echinox și de

echinoxism Grupajele propuse de revista Steaua sunt selecții din diferite mese rotunde conferințe

interviuri amintiri dialoguri anchete dezbateri etc

ECHINOX

Aniversare Echinox la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor 2018(portretele din paginile următoare provin de la aceeași aniversare)

(foto Andrei Gazsi)

21

ST

EAUA

11-

122

018

Arta tranzițieiAdrian Tudurachi

Cacircnd am intrat icircn redacție revista se corecta icircncă icircn tipografie lacircngă zețar ultimul număr

de care m-am ocupat a fost paginat la Centrul de Analiză a Textului undeva la etajul al doilea al Facultății pe niște ordinatoare Apple Prima ședință la care am participat s-a ținut icircncă icircn clădirea din str Kogălniceanu icircntr-o icircncăpere cu boltă și ușă scundă cu multă lume icircnghesuită și fum După aceea redacția s-a mutat icircn clădirea Filologiei la subsol icircntr-o icircncăpere rece și cam igrasioasă și acolo a rămas icircn toți anii icircn care am frecventat-o Numărul icircn care am debutat se inti-tula bdquoCriza Echinoxuluirdquo Nu am realizat atunci cacirct era de semnificativ icircn istoria revistei (mai ales că au urmat și alte numere despre bdquocrizerdquo) că marca efortul de descărcare a unui pasiv acumulat icircn anii cam dezordonați de după 1989 La puțină vreme aspectul revistei s-a și modificat radical Numerele la care am lucrat ulterior arătau cu totul altfel cu dosare tematice puternice subiecte inspirate din aria studiilor culturale articole ample pe mai multe pagini și impresia generală de stil bdquoacademizantrdquo Poate că ar mai trebui să adaug aici și un fapt de memorie afectivă cei pe care i-am găsit icircn redacție mi s-au părut fascinanți boemi și foarte dezinvolți prin comparație cu noi care eram cam prea cumin-ți și școlari Ei făceau parte icircncă din acea Filologie a promoțiilor bdquomicirdquo care nu mai exista după 1994 aparțineau adică unei alte generații față de cei care urmau să scrie Echinox-ul

Aș putea continua dar cred că se icircnțelege ce vreau să spun Am prins revista icircntr-un moment de schimbare am apucat să văd o clipă cum arăta icircnainte apoi s-a transformat și a devenit altceva Iar la puțină vreme după ce am părăsit redacția s-a schimbat din nou Mi-e greu să compar Echinox-ul pe care l-am știut vreme de 4-5 ani cu cel pe care l-am găsit După cum mi-e greu să le raportez pe amacircndouă la Echinox-ul de azi Există ceva etanș icircntre multele episoade pe care le-a traversat ca și cum revista ar fi mereu afectată de schimbări majore de identitate icircntre care nu se petrece propriu-zis o predare de ștafetă

Istoricii literari au tendința să numească bdquotran-zițierdquo o etapă din evoluția unei literaturi care se

găsește icircntre două episoade cu identitate bine determinată bdquoDe tranzițierdquo i s-a spus deceniului dintre Revoluția de la 1848 și apariția Junimii icircn 1863 și bdquode tranzițierdquo era alfabetul care amesteca litere chirilice și litere latine Tot un deceniu de tranziție de data asta icircn plan economic și social a urmat după Revoluția din 1989 bdquoTranzițiardquo e un concept leneș arată spre ceea ce s-a icircntacircmplat dar nu spune ce Spune dimpotrivă că s-au icircntacircm-plat așa de multe icircncacirct nu se poate găsi un singur nume pentru ele Sau că schimbarea a fost icircn așa măsură amestecată cu forme ale continuității icircncacirct nu se mai poate degaja ca o direcție radical nouă Tranziția poate fi icircnsă exprimată și icircn termeni de memorie ca un interval pe care nimeni nu mai e dispus să icircl asume Nici icircnaintașii nici urmașii epocii de tranziție nu vor să recupereze intervalul pe care l-au numit astfel el se intitulează bdquode tranzi-țierdquo pentru că nu s-a văzut altceva acolo pentru că materia istorică s-a opacizat și nu icircși mai transmite conținuturile nici icircnainte nici după nici icircn sensul continuării nici icircn cel al rupturii

Revin la acest Echinox care icircmplinește 50 de ani Icircn istoria unei reviste există atunci cacircnd ea durează suficient de mult undeva icircntre starea ei inițială și starea ei actuală un interval indecis care nu mai e asumat nici de icircntemeietori nici de cei care ocupă terenul icircn prezent Icircntemeietorii sunt importanți pentru că determină identitatea publicației ultimii deținători ai mărcii sunt și ei importanți pentru că decid cu dreptul celor care locuiesc prezentul ce actualizează din valențele ei Icircntre aceste două generații se icircntinde un lung timp al tranzițiilor Nu icircn sensul bdquocălduțrdquo al lipsei de personalitate Ce se icircntacircmplă icircn acel interval poate să fie bine determinat și cu o identitate plină chiar fertilă pentru alte tendințe și școli icircn viitor La Convorbirile literare generațiile de tranziție au icircnceput cu Mihail Dragomirescu care poate că nu a contat așa de mult icircn istoria publicației junimiste dar a fost la racircndul lui inițiatorul unei reviste influ-ente Convorbirile critice și figura fondatoare a unui stil critic icircn literatura romacircnă Nici icircn Echinox-ul pe care l-am cunoscut nu a fost nimic indecis Genul său bdquoacademizantrdquo a fost suficient de puternic icircncacirct

22

ST

EAUA

11-

122

018

să icircși transmită ADN-ul icircn ceea ce este probabil cea mai consistentă publicație clujeană contem-porană din domeniul studiilor literare Caietele Echinox Schimbarea de politică editorială există identitatea noii formule e clară dar cei de dinainte nu o mai icircnțeleg sau nu au nevoie de ea ca să icircși reprezinte revista iar cei care vin după nu o mai solicită ca să revendice prin ea tradiția Echinox a avut multe asemenea episoade și din acest punct de vedere istoria sa este compusă din mai multe tradiții care au devenit racircnd pe racircnd opace Pentru o revistă despre care s-a spus că practică un cult al memoriei Echinox-ul știe să uite Și e un fapt important pentru că din pasta acestei uitări

se face durata Icircntr-un text despre transformările tăcute Franccedilois Jullien descria ceea ce ar fi o bdquoartă a tranzițieirdquo cacircnd ridici vacircslele cacircnd jocul ritmic al ramelor care lovesc apa s-a oprit și barca continuă totuși să icircnainteze plutind ca din inerție Cred că asta a icircnvățat Echinox-ul să facă foarte bine să acumuleze momentele intermediare să icircnserieze formulele uitate Și pentru ca așa ceva să reziste ca să nu se destrame pe liniile de cusătură ale gene-rațiilor e necesară o bdquoartă a tranzițieirdquo să te oprești din memorare (pentru că nu mai contează tot ce s-a icircntacircmplat) să icircnlănțui perioadele de trecere și să continui icircn virtutea indiferenței lor să mergi icircnainte

Dintr-un interviuIoan Groșan

ndash Se cam știe cum icircncep poeții să scrie icircn copilă-rie ca-ntr-o joacă Dar cum icircncep prozatorii Cum și cacircnd ai icircnceput tu să scrii povestiri

ndash Pentru că mama era bibliotecară unul din terenurile mele predilecte de joacă era bibliote-ca unde intram direct din sufrageria noastră așa era spațiul locativ icircn clădirea Sfatului Popular al comunei Și icircntr-o zi am dat peste Toate pacircnzele sus cartea lui Radu Tudoran pentru adolescenți (și nu numai) excepțională după părerea mea (Ar trebui tradusă) Am rămas așa icircncacircntat citind-o icircncacirct am bdquorescris-ordquo Asta a fost prima mea bdquooperărdquo literară

ndash Ai debutat publicistic presupun nu tocmai greu (poți să mă contrazici) făcacircnd parte din gruparea Echinox Povestește icircnsă cum ai debutat editorial cu excepționala Caravană cinematografică

ndash Am debutat relativ tacircrziu față de alți colegi de generație icircn 1985 Primii care au spart gheața editorială au fost poeții Petru Romoșan Traian T Coșovei Ion Mureșan Eugen Suciu Florin Iaru Emil Hurezeanu Alexandru Mușina Mircea Cărtărescu Ion Stratan Mariana Marin etc Prozatorii au venit mai tacircrziu pe această ușă icircntredeschisă de poezie N-am avut mari probleme cu cenzura care chipurile tocmai se bdquodesființaserdquo fiind de fapt icircnlo-cuită cu alte comitete și comiții care de care mai absconse Meritul apariției aproape neschimbate

a volumului Caravana cinematografică icirci aparține icircn mare măsură regretatului Florin Mugur om și redactor editorial de mare gust literar un adevărat degustător al esteticii Ore icircntregi la el acasă am pritocit fiecare frază a povestirilor el cu prudența-i caracteristică eu cu nonșalanța și tupeul debutan-tului N-a căzut mare lucru din această operațiune pe text deschis o propoziție sau două Icirci datorez enorm lui Florin Mugur Dumnezeu să-l odihneas-că icircn Biblioteca Lui

ndash Ce grupări sau cenacluri frecventai Ce rol au avut ele icircn devenirea prozatorului Ioan Groșan

ndash Am frecventat Echinoxul care nu mai era un cenaclu propriu-zis ca pe vremea icircntemeietori-lor ci era mai degrabă un cenaclu ambulant cu dese opriri la cafeneaua Arizona după ședințele serios-ludice din cămăruța redacției Pentru mine Echinoxul a icircnsemnat mai mult decacirct facultatea de filologie De la bdquotriumviratulrdquo Ion Pop ndash Marian Papahagi ndash Ion Vartic deseori icircnsoțiți de profesorul Zaciu și de Augustin Buzura am icircnvățat ce-nseamnă respectul valorilor estetice cum putem ocoli ideo-logia sufocantă a acelor timpuri cum să nu facem compromisuri șamd ndash adică exact lucrurile de care are nevoie un june aspirant icircntr-ale literaturii

De la Cenaclul de luni după ce-am fost reparti-zat icircn București icircn 1978 am icircnvățat alt lucru esen-țial analiza poeziei precedată neapărat de iubirea

23

ST

EAUA

11-

122

018

față de ea Icircmi aduc aminte și acum cu plăcere de disecțiile bdquope viurdquo neiertătoare pe care le făceau pe poemele nu-importă-cui Ion Stratan Traian T Coșovei Florin Iaru Doru Mareș Mușina Mircea Cărtărescu Ion Bogdan Lefter Școală adevărată ce mai Icircntr-un fel Cenaclul de luni era inversul Săptămacircnii icircn sensul că pentru a te consacra trebuia fie să fii icircnjurat icircn Săptămacircna fie lăudat de lunediști Din fericire eu am avut parte de amacircn-două tratamentele

ndash Cacircnd ai devenit conștient că a apărut o nouă generație literară cea optzecistă și că icirci aparții

ndash La icircnceputul anilor rsquo80 după ce debutaseră icircn trombă poeții pomeniți icircnainte plus grupul Cinci la Editura Litera plus Desantul icircn proză girat de Crohmălniceanu Atunci mi-am dat seama că se scrie dacă nu bdquoaltcevardquo atunci cu siguranță bdquoaltfelrdquo

ndash Dar prietenia literară a avut vreun rol icircn sudarea diferitelor grupuri grupări icircn cadrul generației

ndash Prietenia e esențială mai ales icircntre debutanți Noi am avut șansa să ne cunoaștem icircncă din armată fiind prima promoție care a fost luată icircn cătănie imediat după reușita la facultate Apoi am profitat din răsputeri de toate taberele acelea de bdquoinstruirerdquo de la Izvorul-Mureșului sau de la mama dracului de simpozioane colocvii studențești etc Așa s-a făcut că ne știam icircntre noi eram noi clujenii prieteni la cataramă și cu ieșenii și cu bucureștenii și cu timi-șorenii și cu craiovenii și cu brașovenii și cu sighișo-renii șamd Aveam ceea ce se cheamă icircn armata franceză bdquolrsquoesprit du corprdquo sau mai pe romacircnește un spirit de haită (nu degeaba un poem al lui Romoșan se numește Lupii tineri) Ei icircntre timp lucrurile s-au mai schimbat dar multe prietenii au rămas

[Din interviul realizat de Dumitru Augustin Doman icircn Argeș nr 3 martie 2009]

Secvențe alese de Biographia literaria

Alexandru Vlad

Dacă suntem de acord că primele două momente importante icircn viața unui scriitor sunt debutul icircn

presa literară (un fel de botez) și debutul icircn volum (un fel de prima icircmpărtășanie ndash ca să rămacircnem icircn contextul primei comparații) trebuie să recu-noaștem că reținem contextele icircn care aceste două momente importante au avut loc ca fiind parte din

istoria literară personală Ori măcar din primul volum al acesteia

Astfel la icircnceputul anilor optzeci icircnainte de-a fi debutat și chiar după aceea scriam icircn cafenele sau uneori icircn bibliotecă unde altundeva Icircn camera de cămin unde se defulau toți unde indiscreția era de-a dreptul spontană Scriam deci icircn cafenele unde

de la stacircnga la dreapta Ion Pop Eugen Uricaru Szőcs Geacuteza

24

ST

EAUA

11-

122

018

masa la care bei cafea se icircnconjoară de zgomotul difuz al localului și unde doar tu scrii Icircn bibliotecă toți scriau Și revin zgomotul difuz din cafenea este una din cele mai bune izolații fonice pe care le-am probat Aici făceam notițe sibilinice căutam soluții de dialog vacircnam adverbe care să dea și verbului culoare Renunțasem la poezie scriam proză deja pentru că Al Cistelecan icircn liceu m-a scos fără milă din racircndul veleitarilor icircn poezie retezacircndu-mi-o icircn fața tuturor și spunacircndu-mi că poezia nu icircncepe de la expresivitatea proprie (și căznită) ci neapărat de la aceea a elegiilor lui Nichita Stănescu Pe care el le citise Și nu admitea pe vremea aceea nici un fel de autoindulgență Dar tot el m-a atras la Echinox și aici icircn numărul din septembrie 1973 mi-am văzut pentru prima oară numele trecut sub un fragment de proză Icircn anul următor acceptat icircn colectivul redacțional numele avea să treacă deasupra texte-lor și să fie cules cu litere ceva mai mari Iar la un număr jubiliar am avut chiar și o fotografie Repede am icircnceput să văd diferențele subtile dintre textul scris de macircnă cel dactilografiat și mai apoi cel tipă-rit Textul tipărit se relevă pentru oricine la vacircrsta aceea cu noi insuficiențe și greșeli Eram subiectiv cu propriul meu text cum sunt probabil poeții Cacirctă vreme e scris de macircnă ții la acele greșeli ca la niște calități cacircnd icircl vezi dactilografiat greșelile sar icircn ochi se cer rezolvate iar cacircnd vezi textul tipărit icircți dorești să-l mai fi scris o dată icircnainte de-a deveni public Acestea sunt primele lucruri foarte impor-tante pe care le-am icircnvățat eu la Echinox

Sigur Echinoxul era o școală pentru toți Mai ales pentru critici și culmea pentru poeți Pot numi critici care au icircnvățat un limbaj plin de concepte Și pe urmă le-a luat cam tot atacircția ani să scape de ele Ion Pop repara accidente onomastice boteza poeții (Dan Damaschin Al Pintescu sau Ion Cristofor icirci datorează și azi cacircte-un purcel) dar era icircn același timp bdquocel ce privea peste umărul lorrdquo (citez din Robert Graves ndash poetul) adică pieptăna și poemele ca nu cumva să nu fie probabil icircn buna tradiție intelectuală echinoxistă Glumesc dar nu foarte tare Prozatorii mai puțini (Uricaru Runcanu și alții pacircnă la subsemnatul) au scăpat din acest punct de vedere mai ușor Dar mai trebuia fiecare să scriem uneori recenzii și alte texte și aproa-pe toți ne-am exersat icircn arta traducerii Oricum exigența nu lipsea textele trebuiau de multe ori rescrise De aceea spun că a fost o școală inclusiv pentru creatori Astăzi aceștia sunt mai liberi sau poate mai dezinhibați Sau poate ei s-o spună simt lipsa unei asemenea școli

Am fost acolo prețuit și dintr-un alt punct de vedere Mi-am exersat la Echinox și aptitudinile

de dactilograf la o mașină de scris antedeluviană căreia mereu icirci lipsea cacircte ceva Dactilografierea materialelor era mereu o problemă și auzeai din stradă țăcănitul exasperant de rar și neregulat cu care unul din băieți stătea pacircnă tacircrziu ca să-și tran-scrie un text după tot felul de ciorne chinuite Eu scriam fluent și chiar rapid dacă găseam pe cineva să dicteze Mă obișnuisem cel mai bine cu vocea și ritmul lui Ioan Moldovan Marian Papahagi a renunțat chiar de cacircteva ori la icircndemnizația lui de o sută și ceva de lei ca să mă răsplătească pentru eforturile și dispoziția mea N-o știam dar mai tacircrziu aveam să-mi cacircștig pacircinea vreme de ani buni ca dactilograf icircntr-o mare icircntreprindere de transporturi

Echinoxul mi-a dat și o familie prima familie literară din care am făcut parte Mai mult aceasta venea icircntr-un moment cacircnd poate riscam ca boema să mă icircndepărteze de orice alt fel de apartenență

Aș mai avea și alte lucruri de care să-mi amin-tesc destule ele s-au aglutinat oarecum nu pot să uit celebrul Registru care nu știu pe unde o fi dar era icircncărcat de semnături astăzi celebre Ceea ce scriai acolo de fapt un mesaj pentru ceilalți cum că au fost duse la tipografie anumite pagini sau că s-au cules altele trebuie mers pacircnă la o anumită bdquosomitaterdquo după un material care va fi gata pacircnă macircine și altele la fel trebuia să aibă neapărat bdquostilrdquo și mai ales umor Acolo icircși consemna și Ion Pop bdquoconiacele redacționalerdquo cu care ne gratifica pentru un lucru bine făcut

Tot la Echinox aveam să văd primii scriitori bdquonaționalirdquo adică veniți de la București Au trecut prin redacție Ion Horea și Romulus Vulpescu iar sărbătorirea a zece ani de la apariția revistei a adus la Cluj personalități pe care noi la vacircrsta aceea le consideram aproape legendare Atunci i-am cunoscut pe Mircea Iorgulescu Norman Manea și Alexandru Paleologu de exemplu ca să-i pome-nesc doar pe cei cu care aveam să dezvolt (nu chiar din acel moment totuși) o adevărată prietenie Nu știu dacă nu cumva unii dintre ei nu se aflau la Cluj pentru prima oară sau oricum reveneau după foarte multă vreme Norman Manea căuta cizme de piele pentru doamna lui așa că am ajuns la magazinul de prezentare al fabricii bdquoClujanardquo cu Mircea Iorgulescu (care mă pomenise deja icircn arti-colele lui din Luceafărul) am luat masa la bdquoPescarulrdquo Pe conursquo Alecu n-am icircndrăznit să-l abordez Pe lacircngă el se ațineau cei mai mari Țin minte că pe scena Casei de Cultură a Studenților icircn fața tuturor oaspeților s-a rupt scaunul tocmai cu proaspătul autor al romanului Cădere liberă spre hazul lui RG Țeposu Iar icircn ultima seară la o masă de icircncheiere

25

ST

EAUA

11-

122

018

organizată sus la COLA (restaurantul clujean al scriitorilor pe vremea aceea) am stat de vorbă cu o singură persoană singura despre care nu știam cine este un om liniștit și care a preferat să vorbească cu mine și nu să se amestece icircn animata discuție generală Ziua următoare Emil Hurezeanu mi-a spus că de fapt mă icircntreținusem cu Wolf Aichelburg despre care se zvonea că ar fi nobil și că l-ar fi chemat de fapt Wolf von Aichelburg Nu peste multă vreme acesta a plecat din țară Și pe atunci Mircea Martin ne părea chiar și nouă un tinerel Vizita acestui comando cultural certifica valoarea și reputația revistei la nivel național Apoi voi pleca la București ca să-i iau lui Constantin Țoiu un interviu pentru Echinox am pășit astfel la Casa Scacircnteii la Romacircnia literară Romancierul icircn plină vogă a refuzat interviul (dăduse deja prea multe icircn ultima vreme susținea el) dar m-a invitat la faimosul restaurant al Uniunii unde i-am cunoscut pe Regman Dimisianu și Ioanichie Olteanu De aici pacircnă la debutul meu icircn Romacircnia literară (girat de același Constantin Țoiu) a mai fost un singur pas Iar cunoștințele făcute la jubileu și faptul că aveam să fiu după cacircțiva ani de multe ori icircn casa de pe Voinescu (la Mircea Iorgulescu care se placircngea că-și surprinsese fetele citind cu lanterna sub plapumă) sau pe Calea Victoriei 2 (la Norman Manea care icircmi arăta din balcon cupolele de mucava puse de probă peste Casa Poporului) sau pe strada Armenească la Alexandru Paleologu (care a scos o dată o sticlă de vodkă Stolichnaya de după ediția integrală culeasă cu litere gotice a lui Goethe) m-au ajutat să mă simt o vreme ca acasă icircn viața literară a Bucureștilor Bucureștenii erau generoși cu mine I-am cunoscut pe membrii Cenaclului de Luni am legat cu ei o prietenie durabilă m-au adoptat și m-au ridicat fără să mă icircntrebe prea multe la rangul de optzecist

A urmat debutul icircn volum Acesta a icircnceput icircn 1974 și a durat pentru mine pacircnă icircn 1980 Eram gata

cu Aripa grifonului un volum de proză scurtă icircncă din 1973 Tradiția clujeană instaurată cumva de la sine la editura Dacia cerea ca pe coperta a patra să semneze un text de icircntacircmpinare DR Popescu Se debuta altfel doar icircn parcimonioase volume colec-tive fusese deja declanșată așa-zisa criză de hacircrtie orice carte icircnsemna un copac mai puțin volumele se amacircnau de pe un an pe altul uneori la nesfacircr-șit I-am icircnmacircnat marelui om volumul și acesta m-a icircntrebat cu directețea-i cunoscută dacă este o carte bună I-am spus fără ezitare (cu aceeași directețe) că da ndash altfel aș mai fi scris-o După fix un an m-am dus și am făcut anticameră ca să-i aflu opinia Nu-și mai amintea rătăcise manuscrisul pe undeva prin sertare fuseseră icircntre timp congrese ale educației socialiste era un om ocupat Dar volumul era și la editură nu Nu l-am predat acolo i-am spus De ce I-așteptasem opinia chiar și un text care să mă treacă de bariera editorială Un text El scria aceste texte icircn 20 de minute atunci cacircnd cartea era deja icircn tipar Icircn naivitatea mea crezusem că el citea cărțile pe care le gira Atunci cine pe cine ajută l-am icircntrebat Dumneavoastră pe mine să scot o carte sau eu pe dumneavoastră să scoateți un text Spusă icircn auzul tuturor replica a avut efec-tul unui epitaf DRP după cum l-am cunoscut mai tacircrziu nu se supărase dar redactorii Tribunei m-au ținut minte și vorbeau despre mine ca despre omul pe care nu-l iubește șeful Volumul avea să stea cacircțiva ani degeaba icircn editură Icircn vremea asta au debutat alții eu a trebuit să mă duc icircn armată timpul trecea frustrarea creștea Am retras volumul și am venit cu el la Albatros unde exista un concurs de debuturi Mircea Sacircntimbreanu directorul de-acolo (pe care-l citisem din copilărie cu Vacanța mare) mi-a spus-o pe șleau bdquoLa concurs am interesele mele debutea-ză icircn altă parte și eu icircți scot a doua carterdquo Am ajuns astfel la Cartea Romacircnească singura editură care evitase cumva mascarada concursului Editoarei nu i-a prea plăcut cartea (bdquoamoruri stradale nimicurirdquo)

de la stacircnga la dreapta Adrian Popescu Imre Balaacutezs Alex Goldiș

26

ST

EAUA

11-

122

018

dar s-a decis s-o scoată avacircnd icircn vedere buna mea cotă Publicam deja icircn toate revistele scriseseră despre mine C Țoiu M Iorgulescu (o avancronică icircn Romacircnia literară ca să forțeze apariția) și alții și eram privit ca un talent viguros Icircn perioada de așteptare am refăcut cu atenție cartea dar manus-crisele se vor icircncurca icircn mapa de la editură și avea să iasă tot varianta nefinisată Șpalturile avea să mi le aducă tocmai DRP la Cluj Cacircnd am luat premiul

de debut pentru 1980 eram deja un sceptic nu m-am dus la București iar premiul mi l-a adus severul Adrian Marino care mi-a cerut pentru asta chitanță

Ajuns aici trebuie probabil să-mi promit Va urma

[texte din Viața literară la Cluj volum alcătuit de Irina Petraș Editura Eikon Cluj-Napoca 2013]

Despre Echinox amp echinoxism un puzzle(cu Irina Petraș și Petru Poantă)

Cecacirct datorați Echinox-ului și echinoxismuluiIrina Petraș Deși nu am publicat icircn Echinox

(decacirct tacircrziu cacircnd devenisem asistentă la Litere și foarte puțin) și am luat parte rareori la icircntacirclniri (ches-tiune de fire și priorități) fac parte din generația 70 din generația Echinoxului prim originar Datoriile mele nu sunt așadar punctuale ci adacircnc contextu-ale Icircn 1968 toate visurile păreau să se transforme ca de la sine icircn realitate Greutățile nu ne speriau Aveam o privire larg icircnțelegătoare asupra lumii privire care nu ne-a părăsit niciodată cu totul Doar cei din generația mea pot icircnțelege exact ce vreau să spun Pentru ceilalți am părut adesea niște ciudați Se icircntreba cineva de ce tac șaptezeciștii Nu despre tăcere e vorba Icircn general cred că suntem o genera-ție așezată icircn sens ardelenesc O generație care icircși vede de treabă fără ieșiri zgomotoase icircn prim plan Excepțiile nu fac decacirct să confirme regula

Icircn 1966 eram icircn anul doi de facultate Marian Papahagi Eugen Uricaru Adrian Popescu icircn anul icircntacirci Marian locuia atunci pe strada Moților aproa-pe de căminul de fete bdquoElena Sacircrburdquo Eugen o curta asiduu pe Lucia colega mea de cameră viitoarea lui soție Diminețile mergeam la cursuri cu autobuzul ndash icircnghesuiala era nebună să reușești să urci era o performanță Ei dar după cursuri icircn lungile toamne senine ale Clujului veneam spre casă alene icircn haită cu opriri scurte la cofetării ori la un corn cu sana dar

mai ales cu povești nesfacircrșite și racirczacircnd cu lacrimi din te miri ce Icircntr-o vreme Marian Eugen și Marcel (Runcanu) luaseră obiceiul de a ne citi din bdquorevistelerdquo lor scrise de macircnă cu rubrici și caricaturi cu știri și comentarii parodice cu polemici zdrobitoare icircntre bdquoLa castronul aburindrdquo și bdquoOpozantul icircntristatrdquo puterea și opoziția Mai era și o a treia bdquofoaierdquo am uitat cum se chema și nu știu de a mai rămas pe undeva vreo urmă din acei strămoși ludici ai bdquoEchinoxuluirdquo bdquoRevista preseirdquo se petrecea de multe ori pe podul Someșului ndash un fel de scenă de pe care se puteau lansa mai lesne ideile și hohotele Deși eram toți plini de vervă și fără stare era limpede pentru oricine că zumzăiam de fapt icircn jurul lui Marian Marian cel vorbind icircn rafale atacirct de concentrate că atunci cacircnd era icircn vervă greu prindeai un interstițiu să strecori și tu o vorbă

Dacă ar fi să renunțați la toate cărțile pe care le-ați scris exceptacircnd una care ar fi titlul pe care l-ați alege La care țineți cel mai mult

Petru Poantă La care țin cel mai mult Cartea despre Echinox o carte mai sentimentală unde sunt icircnceputurile mele generația mea o evocare Asta ar fi

Cartea se numește Efectul Echinox sau despre echilibru Povestiți-ne puțin despre ea și despre expe-riența dumneavoastră echinoxistă

27

ST

EAUA

11-

122

018

Petru Poantă Cartea e un amestec de memoria-listică și de eseuri cum spuneam icircnainte Am evocat ambianța Clujului primii ani și sunt portretele fonda-torilor pe care i-am numit eroi adică cei cu care am făcut bdquoEchinoxulrdquo propriu-zis Voi tinerii aveți experi-ența acestor ani icircn care o revistă se poate face foarte ușor nefiind nicio problemă să scoți o revistă trebuie numai să ai niște bani dar atunci cacircnd toată presa era controlată de partid bdquoEchinoxulrdquo a fost o apariție absolut surprinzătoare și ea a coagulat o idee de fapt a unor studenți Vreo cinci șase inși la icircnceput din ani diferiți minus adică eram cu Dinu Flămacircnd cu Olimpia Radu care a murit și alți cacircțiva care eram cu un an mai mari Marian Papahagi Eugen Uricaru ceilalți erau icircn anul icircntacirci de-abia Am făcut un cenaclu Inițial am icircncercat la Filologie dar adevărul e că nu am fost lăsați să-l facem acolo fuseseră niște scandaluri cu niște cenacluri cu alți tipi cu alte personaje Decanul de atunci căruia nu mai are rost să-i spun numele a zis bdquoSă nu mai aud de acest cenaclurdquo Și atunci nu știu cum s-a icircntacircmplat ne-am dus la cramă Șeful cramei de atunci era Pop Remus care trăiește și astăzi dă și premii la Uniunea Scriitorilor Lucrase icircn tinerețe pe la ceva casă de cultură deci avea plăcerea lecturii și așa am făcut cenaclul acolo Aveam ideea revistei așa că ne-am dus pur și simplu un grup de studenți la oficialități la Casa de Cultură studențeas-că la Centrul Politic al Studenților dar primul care ne-a ajutat a fost Constantin Daicoviciu care era icircn ultimul său an de rectorat Au fost multe chestii și la București unde ne-am dus pe la Comitetul Central apoi la partid aici A fost și perioada aceea scurtă de deschidere a Romacircniei atunci după 1964 cacircnd am fost eliberați minus știți deja nu mai spun minus și icircn mod surprinzător pentru foarte multă lume așa a apărut revista Echinox Se vorbește de-abia acum despre multiculturalism dar noi am scos atunci revista icircn trei limbi icircn romacircnă și aveam pagini icircn germană și maghiară Cam asta este cartea mea o evocare a acestor ambianțe N-am avut niciun fel de tangență

cu ceea ce s-a numit bdquolimba de lemnrdquo Icircnvățam și ne construiam limbajul nostru toată cultura majoră care s-a făcut a fost un limbaj paralel de fapt cu cel al culturii oficiale Și aceasta era oficială sigur pentru că nu era interzisă dar mă refer la limba propagan-dei a ziarelor de partid Depinde din perspectiva cărui grup de interes e scrisă istoria recentă că nici așa nu e prea luminoasă Chestia cu deșertul spiri-tului este total mincinoasă se pot citi textele din revistele literare Sunt icircn față acolo editoriale scrise cu pseudonime de activiștii de pe la catedrele de filo-sofie Filosofia a fost cea mai atinsă icircntr-adevăr dar depindea și de profesori Textele de critică textele propriu-zise din revistă nu aveau nimic ideologic Eu am republicat un text despre Ioan Alexandru poet religios ndash sunt convins că voi ați icircnvățat că nu era voie să pronunți cuvacircntul bdquoreligiosrdquo ndash tot textul meu era o demonstrație că este vorba despre o poezie religioa-să Am polemizat și cu Mircea Iorgulescu care nu m-a crezut Nu știu cine l-a citit era icircn bdquoSteauardquo din rsquo80 și ceva sau nu mai rău icircn bdquoTribunardquo a apărut care era revistă a Consiliului Culturii păzită ideologic Deci erau anumite lucruri clar interzise nu aveai voie să icircnjuri partidul și chestii de-acestea precum și porno-grafia nu aveai voie să scrii cuvacircntul bdquomoarterdquo După rsquo68 a apărut un volum de versuri al lui AE Baconsky Cadavre icircn vid se numea viziunea unei societăți apocaliptice dezumanizate Ei acest volum a influ-ențat foarte mult o bună parte a poeziei romacircnești Poți găsi foarte multe lucruri de felul ăsta dar sunt cărți pe care astăzi probabil nu le mai citește nimeni Găsești acest imaginar deprimant căci așa era lumea aceea sentimentul depresiv era clar cu mizerie și de toate dar n-au apărut falsuri Erau cacircțiva autori de serviciu care publicau cărți o dată pe an au apărut și volume de versuri dedicate ba lui Ceaușescu ba Elenei Ceaușescu dar erau niște amăracircți pe care nu-i băga nimeni icircn seamă și culmea nu erau nici mai bine plătiți decacirct ceilalți pentru că era respectată Legea dreptului de autor

de la stacircnga la dreapta Irina Petraș Călin Teutișan Rareș Moldovan

28

ST

EAUA

11-

122

018

Ați avut o carieră icircndelungată și icircn publicistică dacă e să amintim doar colaborările dumneavoastră cu Echinoxul sau Steaua Cum vedeți astăzi panorama presei culturale romacircnești și care credeți că e viitorul ei

Adevărul e că icircn perioada aceea nu apăruse internetul niciunde ndash sigur icircn Occident era același lucru ndash deci presa era mijlocul principal de comu-nicare publică Se citeau revistele altfel decacirct acum iar ziarele erau mizerabile nu le citea nimeni erau cacircteva centrale ndash bdquoScacircnteiardquo bdquoRomacircnia liberărdquo mai aveau și texte literare adică cronici de carte dar icircn rest erau reviste literare puține Cacircte erau icircnsă se citeau Concurența internetului este reală și cred că va cacircștiga la noi Icircn Occident este mai puternică influența dar reviste apar icircn continuare se citesc mai mult La noi se citește foarte puțin acesta-i adevărul Nici icircnainte cititorii cu adevărat profesio-niști nu erau tot poporul hai să fim serioși se citea tot la nivelul unei elite mai mult sau mai puțin ample dar acum parcă se citește mai puțin Cacirct despre reviste eu cred că sunt prea multe reviste la noi literare culturale și sunt cacircțiva oameni cărora le găsești semnăturile icircn cinci șase reviste Aceiași oameni scriu de la Iași și pacircnă la Constanța Oradea și Tacircrgu Mureș Dar nu-i neapărat rău Oricum icircn noua situație a Romacircniei cu accentele puse cu totul alftel Icircnainte oamenii de cultură scriitorii nu erau nu știu ce minuni ci niște tipi respectați

Este suficient de bine percepută contribuția grupării echinoxiste la evoluția literaturii romacircne contempora-ne Cum vedeți actualul Echinox față de cel de ieri

Irina Petraș Cornel Regman spunea icircn Ultimele bdquoCred că nu greșesc cacircnd văd icircn gruparea tinerilor de la Echinox-ul clujean revistă studențească apăru-tă un sfert de secol mai tacircrziu o posibilă icircnrudire ca de la părinte la urmaș cu precedentul nostrurdquo

Echinoxul apăruse icircntr-un climat propice o dată cu reviste studențești din capitală ori din alte centre universitare Nașterea sa fusese posibilă prin coin-cidența unor factori multipli și complecși Relația părinteurmaș e cel puțin discutabilă chiar dacă Echinox-ul era ardelean și păstra trăsături ale unui anume fond spiritual iar echinoxiștii icirci citeau și icirci admirau pe cerchiști Dincolo de exagerare emoțio-nantă această icircnclinație recuperatoare Debutacircnd icircn ruptură cu toată lumea și icircntreținacircnd abil o anume distanță cacircteodată teribilistă dar mereu eficace icircn ordinea notorietății Cornel Regman simte icircn crepus-cul nevoia re-legării unor ițe a reconsiderării unor apartenențe și filiații Ba mai mult a adăugării unor valențe etnice și culturale bdquotransilvanismului esteticrdquo

Apropo de situarea Echinoxului icircn descendență cerchistă spuneam altădată că e necesară recon-stituirea condițiilor și condiționărilor din epocă Descrierea Cercului ține seama de Manifest de scrisoarea către Lovinescu și de răspunsul acestuia și enumeră intenții teoretice Așadar o așezare sub semnul esteticului icircn divorț cu eticul și etnicul Cu politicul Priviți dinspre starea de atunci a Ardealului dar și dinspre implicarea pe care pariază cel puțin la nivel declarativ bucureștenii de la Albatros cerchiștii suntpar evazioniști Curacircnd se va vedea icircnsă că era vorba mai degrabă de o icircncercare de salvare a ființei de sub vremi De reconsiderarea miezului durabil omenesc cel identificabil icircn marile cărți Protestul ambelor mișcări asta icircnseamnă icircn fond dincolo de diferențele dintre ei care țin măcar icircn parte și de cea tradițională dintre munteni și ardeleni Mai tacircrziu azi mărcile lor identitare s-au schimbat prin re-citiri din interior ndash creșterea independentă a membrilor Cercului cacircntărind cacirct o lectură multiplă și inevi-tabil divergentă ndash și din exterior prin generațiile succesive de receptori atacirct ai ideilor prime cacirct și ai operei fiecăruia icircn parte Portretul Cercului e unul icircn mișcare Apoi orice grupare e eclectică și e acesta un factor pe cacirct de inevitabil pe atacirct de benefic Ca orice grupare și Cercul a lucrat icircn epocă bdquoaluvionarrdquo E vorba de oprirea icircn loc opozantă și de construirea unei atitudini polemice față de curentul principal masivmasificant al ideologiei politice și culturale a orei istorice Izolarea icircn alte coordonate e imediat vizibilă Pot vizualiza conglomerarea anume icircntr-un obstacol insular care obligă apele la ocoliri iscă vacircrtejuri surpă maluri Icircn acest sens o grupare e o construcție rebelă Ea desenează un cerc și icircși procla-mă diferența Lansează un manifest icircși definește opți-unile și proiectele Icircnsă o grupare oricacirct de puternică și de coerentă e alcătuită din personalități care prin chiar structura lor accentuată se delimitează de spiritul mutonier Grupurile (de elită) pot funcționa

Corin Braga și Aurel Codoban

29

ST

EAUA

11-

122

018

dar nu anulează singurătățile Membrii Cercului au influențat evoluția ulterioară a literaturii mai icircntacirci prin modelul punctual al programului lor care putea fi salutat de icircnaintași (vezi scrisoarea lovinesciană) și la care mai tacircrziu se puteau afilia măcar simbolic ca la un chenar flexibil alte grupări (vezi Echinoxul) dar și mai apoi prin modelul individual al fiecăruia Deși e neicircndoielnic că grupărilecercurileșcolile sunt manifestări dintotdeauna gustate icircn spațiul cultural ele contează ca firmă ca blazon ca semn de recu-noaștere rapidă la nivel de dicționar enciclopedic O adevărată analiză a oricărei grupări celebre va scoate icircn evidență singurătățile durabile Ambele grupări Cercul și Echinoxul suntau fost grupări tinerești Rareori se constituie grupări semnificative la senec-tute Nu se poate păstra iluzoria proclamata unitate de viziune dincolo de pragul maturizării Se păstrea-ză și unește icircncă o vreme uneori toată viața doar sentimentala nostalgica evocare a unei apartenențe și a unui entuziasm Cerchismul a eșuat icircn sensul cel mai bun al termenului asemenea tuturor curen-telor importante icircn sedimentele adacircnci ale culturii și literaturii Cerchiștii pot fi evocați declarativ ca precursori ori pot acționa subteran și greu detectabil icircn gesturile generațiilor următoare Nici o grupare nu e nouă cu adevărat Și nici continuată icircntocmai Se ivește icircn contexte nerepetabile icircn detaliu și renaște icircn fracircnturi cacircnd vreun semn al vremii cere reacții din aceeași familie

Diferența fundamentală dintre cerchiști și echinoxiști stă icircn aceea că primii au fost un număr rămas același icircn ciuda evoluției individuale ulteri-oare Cercul icircncetacircnd să existe ca bdquoorganismrdquo activ și continuacircnd să fie blazon al icircnceputului comun icircn vreme ce Echinoxul icircnseamnă generații succe-sive de inși mereu tineri și mereu alții situați de bună voie icircntr-o descendență de cadru cu devieri firești și salutare de la conceptul prim devieri care nu alterează semnificativ sensul adacircnc al grupării ca loc al enunțării diferențelor și coincidențelor de crez artistic Biografia Cercului se compune și se icircmbogățește din biografiile icircn creștere ale celor de la icircnceputuri e un moment cu prelungiri cu distri-buție neschimbată pe cacircnd biografia Echinoxului e una icircn straturi cu protagoniști mereu noi un bdquoicircnceput continuurdquo al momentului originar el icircnsuși reconstituibil icircn alte coordonate și păstracircn-du-se icircn paliere ale memoriei Revista Echinox și Caietele sunt materializări periodice ale acestui spațiu comun de enunțare Literele Universitatea Clujul ele icircnsele icircn mișcare dau semnalmentele grupării

Familia atacirct de cuprinzătoare și rezistentă a bdquoEchinoxuluirdquo fără echivalent icircn cultura romacircnă icircși asigură icircn modul cel mai firesc și inevitabil trecerea de la o generație la alta cum spuneam mai sus Diferențele sunt de la sine icircnțelese și după mine nelitigioase Despre Echinoxul de azi

30

ST

EAUA

11-

122

018

voi spune doar că mi s-a părut excelent gestul de a reciti icircn numărul aniversar icircntreaga colecție a revistei pentru a compune cronologia 1968-2008 glumeț-doctă parodică ludică dezinhibată ames-tec de reverență și ironie variantă ad-hoc de școală ludică și exercițiu de ars amatoria Mă gacircndeam că ar fi fost și mai interesant dacă alcătuiau asemenea descrieri bdquode la icircnceputuri pacircnă icircn prezentrdquo măcar echinoxiștii primi și optzeciștii Oricacirct de critică

și incomodă lectura rămacircne forma privilegiată a respectului dintre generațiile de scriitori

[colaj alcătuit dintr-un interviu luat icircn iunie 2013 de UBB TV ndash realizator Paul Boca ndash și publicat

de Elena Abrudan icircn volumul Scriitori clujeni icircn dialog Editura Tritonic 2017 amp fragmente dintr-un

răspuns la ancheta bdquoLa Echinoxrdquo a revistei Vatra nr 5-6 2009]

Icircn Colecția Echinox icircngrijită de Horia Bădescu Ion Pop și Eugen Uricaru a apărut volumul Echinox 50 coordonat de

Ion Pop și Călin Teutișan Imaginea de pe coperta I este un desen de Florin Creangă ce ilustrează pagina icircntacirci a revistei

Echinox numărul 1 decembrie 1968 Antologia Echinox 50 este un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri

și Semicentenarului Echinox apărut sub egida Muzeului Național al Literaturii Romacircne din București

31

ST

EAUA

11-

122

018

traduceri poezietraduceri poezie

Icircn balanţa neputinţelor

Am crescut cu dureri tot mai maridormind pe pietreicircn balanța neputințelor Să te joci cu neputințelenu icircnseamnă că nu știi să te joci Nu ridica piatradecicirct ca s-o pui altundevaN-o lua din locul eidecicirct ca s-o arunci departe

Icircți spun sincernoi am conviețuit cu neputințele Oriunde am mergepurtăm același miros sub pielePămicircntul umed are mirosul mameioriunde am merge

Nu iese ușorCine nu i-a uricirctpe cei pe care-i iubește cel mai multCine n-a uricirctmirosul de pămicircnt umedde sub piele

Am crescut cu dureri tot mai maridormind pe pietreicircn balanța neputințelor

Cireși icircn floare

Icircmi spune că vrea să se icircntoarcă icircn locul natalsă-și domolească lacrimile de altădatăsă vadă cireșii icircn floareicircn luna mai Cu timpul a icircnceput să icircncurcestrăzile și ideileNu-și mai poate trage sufletulcum o făcea Singurătatea spune ea umblă iarna pe străziicircntr-o jachetă subțirespune că există case care-și deschid ușiledoar pentru a lăsa frigul icircnăuntru Spune că zorii i se revarsă icircn palmeși că icircn fiecare seară icircși pune haine de icircnmormicircntarepentru că i-ar fi rușine să moară goală icircn pat Luna mai e pe sficircrșiteȘi-a vicircricirct icircn buzunar pietre icircncălzite de soareIcircmi spune că vrea să se icircntoarcă icircn locul natalsă-și domolească lacrimile de altădată

Răbdare

Nu-mi cere să fiu loială ca oglinziledacă nu te poți vedea și singurdacă nu poți vedea icircn mineca printr-o fereastră resemnată să rămicircnă deschisă

LEIRE BILBAO Leire Bilbao (n 1978) absolventă a Universății din Deusto Țara Bască a publicat două cărți de poezie (Ezkatak 2006 Scanner 2011) și mai mult de o duzină de cărți pentru copii premiate cu Etxepare Prize Lizardi Prize și Euskadi Prize A publicat icircn nenumărate reviste și a compus texte pentru diverși muzicieni Scrie numai icircn limba bască iar poemele ei au fost traduse icircn mai multe limbi

32

ST

EAUA

11-

122

018

Nu sicircnt o șopicircrlă printre crăpăturiam fost icircnvățată să rămicircn pe loc Icircmi duc zilele cu răbdareneatentă la resemnarea cu careaștept icircn casa pe care mi-a dat-o tatăl meu Nu știu nimic despre durerea celorlalți dacă nu e și a meaDupă cum văd eu lucrurile icircți spunsă nu-mi ceri să fiu loială ca oglinzilenu mă voi mișcaaticircta timp cicircnd respirația icircmi cere să stau Am fost icircnvățată să rămicircn pe loc

Icircn ploaie

Pe geamul autobuzuluiicircți voi lăsa un mesaj umedsă-l citești după ce se oprește ploaia

Tăierea capetelor

Există femei a căror piele miroase mai pregnant decicirct solzii peștilor Există femei ale căror micircini pătrund adicircnc icircn stomac fără să știe cum se scot măruntaiele Există sicircnge icircmprăștiat pe șorțul cuivaExistă pești care seamănă cu soțul cuiva Există branhii pentru care cineva gicircficircie cicircnd le scoate Există corpuri care se zbat precum valurile Există femei care iau marea cu ele icircn pat ca pe-un iubit infidel Există femei care taie capetele peștilor ca și cum l-ar icircndepărta pe-al lor

Iarba

A crescut iarba prin canapeaua din casă beau roua de pe ea cicircnd mi-e sete cerul este o pustietate albastră deasupra mea și nu am nevoie de ferestre ca să văd că porturile seacă

Icircn fața mea e un munte din felinare stradale asfalt icircn loc de tălpi un val negru vertical cu margini curbate

a trecut mult timp de cicircnd n-am mai văzuto formă de viață icircn crăpăturile din asfalt

sicircnt tot mai puține ficircnticircni icircn satul nostru de mult nu mi-am mai udat picioarele A crescut iarba prin canapeaua din casă de la aticircta icircntins mă icircnvicircrt icircn jurul meu ca un fetus icircn picircntec

binecuvicircntați sicircntemsă nu știm cu adevărat icircn ce lume trăim

(traducere din limba engleză de Marius Chivu)

Ad apta

Borăsc litere triste și nervoaseAm boracirct săruturi oamenilor de care

KATJA PLUTKatja Plut (n 1979 Slovenia) a crescut și a copilărit icircn Novo Mesto unde a și terminat liceul A urmat cursuri icircn științe ale comunicării icircn Ljubljana I-au apărut mai multe volume Do resniegravenosti izsanjan svet (The World Dreamed Out Into Reality 1994) Dober tek (Enjoy your meal 1997) Ej (Hey 2001) Štafeta hvaležnosti (Relay of Gratefulness 2005) Dvojnovidni (Double-sighted 2012) și Kresniegraveke (Fireflies 2012) După ce a cacircștigat primul concurs slovenian de slam din 2003 a icircnregistrat unul dintre poemele sale pentru debutul lui Nrsquotoko cu albumul Cesarjeva nova podoba (Emperorrsquos New Clothes Nika) din 2003 Icircn 2007 Katja a obținut premiul Zlata ptica pentru literatură

33

ST

EAUA

11-

122

018

nu știam nimic i-am selectat după bănuialadubioasă că zilele astea se sărbătoresc 500 de ani de naivitatee rău dacă nu icircnveți din neajunsul altorauită-te la felul icircn care suntem cu toții acum eu și ei șiScufița Roșieadaptează-te sau mori era scris icircntr-o scrisoare aruncată deCharles DarwinIstvaacuten zice că cea mai dezvoltată specie e capabilă de subordonareaalteia Eu zic că cea mai dezvoltată specie e cea mai fericită(Presupunacircnd că nu e necesar să definim fericirea pentru că ea estesecretatăsub formă de hormoni)Totu-i despre shopping Pentru mine nu-i important ce contează pentru cineva dar cacirct timp pierde cineva dacă icircncearcă magazinul ăsta Pentru Istvaacuten par opuicuță dulce proastă pentru că mă tulbur prin exersatul obiceiurilor meleDar eu cred că puicuțele proaste și dulci sunt alea care se chinuiesc să aduneuna din cele 10 sau 15 cele mai mari colecții de produse dinNINfactoryNe strigă Frații Mici Ce drăguț Romanii ne-ar fi numitbarbari Dar romani nu mai există deloc corect Și cuvacircntulbarbar nu mai icircnseamnă nimic Onoare e un fapt istoricIndienii sunt doar copii și delfinii sunt animale Și coincidențăeste cătoți sunt puternici Și toată lumea e nevinovată pacircnă cacircnd cel mai deșteptdintre noi se simte vinovat Și acei oameni cacircștigăNu trebuie să fie o coincidență să vezi că suntemcontrolațide o macircnă de tacirclhari și hoți care au fost cărați pe Nintildea Pinta in Santa Maria icircntr-o

imensă anarhie icircmpotrivaIndieiCopii

Devenind om

Probabil mogoče peut-ecirctre dacă eram un icircnger če bi bila icircnger que sijrsquoeacutetais ange da sam anđeoar fi fost mai ușor pentru mine să mă icircnțeleg bi se lažje shajalo il serait plusfacile pour moi agrave vivrebilo bi puno jednostavnije in razumelo et agrave comprendre i razumljivije să icircnțeleg și dacăeram uman ali če bi bila človek ou si jrsquoeacutetais homme ali nisamVreau să știu totultotul despre mine despre tine despre toți oamenii care vor trăidespre trubaduri icircngropațiVreau să vorbesc toate limbile și să discut cu fiecareființă umană icircn fiecare noapteVreau să mă culc cu fiecare bărbat fiecare femeie vreau să mergpe fiecare cărare pe care ritualurilede la marginea drumului nu au fost făcutede mulțimile de trecători morțiVreau să mă icircntorc printre copii și printre familiile delfinilor darchiar icircnainte de asta vreausă reflectez la lucruri dintr-un punct de vedere raționalfacem dragoste cu inimile noastre ca și cum eles-ar icircntinde dincolo de jumătatea PămacircntuluiVreau să mă contrazic cu mine și să devin acel gen de omcare este necesar să fiucorespunzător o persoană a multor direcții capabilă să meargă icircn orice papucicare sunt la icircndemacircnă uitacircndu-se prin ai mei și ai tăi ochi icircn vreo clopotniță ori icircn mijloculpămacircntului sau al cerului dar niciodată al intenției contrare

Vreau să devin uman ca să plec aiurea icircn orice direcție darniciodată spre intenția contrarăPentru că eu fac ceva aici fără să mă concentrez pe bunepe ce sunt sau fac și de ce ceilalți suntcacirct mai bine conectați la decorul ăsta

34

ST

EAUA

11-

122

018

M-am născut și m-am placircns mereu tot timpul luacircndu-măde bună așa ca toțitu șiproblemele taleMi se pare că ar trebui să icircncep să plătesc chirie pentru cămodul icircn care trăiesc nu contribuie cu nimic la comunitateaicircn care stauIartă-mă dar prima dată m-aș ierta pe mine prima

avem nevoie de un argument decent ca să mă pot calmafață de o persoană din nouSă fiu o tipă care poate pleca aiureași doar cacircnd voi fi icircn stare să plec

aprilie 2005

Ea zicea că timpul

Ref timp de 2000 de ani predicatorii ne-au icircnvățat duminicileși viața icircn celelalte zileTestul e aiciși doar cacircteva națiuni tribale știu ziuadoar cacircteva națiuni tribale icircși amintesccă nu putem păcăli Cosmosul ignoracircndu-lcă astăzi e o icircncercare și suntem doar pe jumătate pregătițimama cankarescă Pămacircntul nu are nicio intenție să ne fereascăde așteptaredacăceva va veni sau nudin ce ZICEAM noi că ar fiRef timp de 2000 de ani pastorii ne-au icircnvățat duminicileși viața icircn celelalte zileȘi acum devenim din adolescenți oamenisau nualegerea estea taa meaa ei etcNiciun profesor nu poate ajutaLa icircnceput era cuvacircntulși icircnceputul e gatași acum e timpulpentru acțiuneși prin asta nu mă refer la reduceri de iarnă

ci prin asta mă refercă prin cuvacircntul ORICUM toate icircnțelesurile au fost pierdute icircntre timpof scuuze daisychiar și cu propriii mei ochi nu conteazăparadisul e vacircndut la fiecare colț de stradădacă totul arată ca icircn paradisde ce arde ca naiba

Poţi ieși acum Am ajuns la destinaţie

Noua noastră religieva fi o religie a iubiriildquoși vor fi 2000 de ani de la icircnființareNoi chiar nu suntem rapizinu ne-am făcut temeleși abordarea noastră e clară ca grădina mea primăvara astanoi chiar n-avem timp de lucrurile asteaacum pe bune chiarn-a mai fost vremehttpwww youtubecomwatchv=dPEpSXo8K_Q căcathellipși toate bucățile astea se potrivesc perfecthellip cu a meandash hellippăi destul acum pot locuindash Nu știua zisIcircncearcă

(traducere din limba engleză de Elena Boldor)

35

ST

EAUA

11-

122

018

Valorizatilderi ordmi stilizatilderi Ion Piţoiu

Romanul de autoficțiune Locuri blacircnde pentru Aura a apărut la editura Cartea Romacircnească

icircn acest an Semnată de Horea Poenar cartea se revendică de la un tipar apostolic alcătuind bdquoun memorial al uităriirdquo cu prezențe icircndoliate ale trecu-tului Autorul estetizează vocile subiective icircn stilul Noului Roman Francez personajele fiind recompu-se fenomenologic prin descrierile ornamentate ale obiectelor de tip amintire

Icircntre spațiul conjugat de război și timpul unui montaj al memoriei subiectul romanului include cacircteva punți memorabile povestea lui Matei ndash băia-tul care parcurge taciturn pașii de maturizare scri-sorile adresate figurii parentale autoritare ndash colo-nelul și Medveșan ndash personajul-avatar al scriiturii Colonelul are afinități artistice Medveșan este și un demiurg intelectual iar icircntre cele două tipologii planează diferite personaje biblice sugestive (Toma Andrei Ioachim Paul Pereteatcu etc) Ele nu conlo-cuiesc mereu icircn aceeași coordonată temporală astfel cititorul fiind provocat la un slalom continuu icircntre timpul percepței și cel al prezentificării războ-iul trecacircnd adesea drept un timp auxiliar Per ansam-blu trădarea refugiul și corespondențele mediate ar fi cacircteva din tematicele derivate ale morții Ele se pierd descriptiv icircn roman tocmai pentru a fi regăsite de narativul observațional ndash acesta fiind de altfel modul de expunere pe care Horea Poenar icircl exploatează asumat

Locuri blacircnde pentru Aura se distinge prin rafina-mentul stilistic care prevalează icircn fața arhitecturii construite aproape integral din planuri sinopti-ce Scriitorul mizează pe alăturarea formelor de subiectivism intim multiple personaje reprezen-tacircnd o figură a timpului care completează perso-najul-construct al sinelui Mai mult decacirct atacirct icircntacirclnim la nivelul formei nu un cuprins obișnuit ci mai multe cronologii drept chei de lectură numite bdquoordinirdquo titluri rezumative chiar și o hartă ajută-toare ndash mai exact bagajul de instrumente pentru lectură Didacticismul se reliefează de-a lungul textului prin expunerile și corecturile teoretice (decalogul lecțiilor de scriere sau lectura prin cheia cartografierii) cu privire la receptarea și asimilarea artistică Cacircnd și cacircnd ipostaza de romancier este intenționat icircngreunată de robustețea meditaţiei

filosofice și de non-narativul unui colaj godardian semn că formarea autorului ca romancier face parte dintr-un proces interdisciplinar inedit

Dincolo de preocuparea educativă Horea Poenar se folosește de un icircntreg repertoriu teore-tic asimilat Icircn primul racircnd complexitatea măștilor subiective și intenţionalităţile conștiinţei apar pe parcursul romanului drept supraviețuiri fanto-matice Acestea creează identităţi de paroxism defensiv de unde posibila explicație că metafora centrală pentru care optează autorul este rana (bdquoDe atunci totul a fost aceeași pierdere același doliu Ștergi ceva pierzi ceva și rana rămicircne ca un semnrdquo) Servindu-se de procedee stilistice alternative (scri-sorile cu stiloul sau creionul sunt semnalate cursiv) liniile directoare ale volumului alcătuiesc trei roluri procedurale neutralitatea activă ca restabilire a echilibrului transcendentul sublim pentru obiec-tele afective (fotografii scaune colțuri afective) și pointilismul gestual Fiecare trădează o măiestrie debordantă De altfel pasiunile pentru jazz cine-matografie sau artă contemporană se icircnscriu icircn roman cu prilejul diferitelor asocieri Horea Poenar fiind un connaisseur icircn acest sens

Cacirct privește planul expunerii naraţiunea se construiește cu procedee de juxtapunere care oferă lecturii o tensiune artificială resimţită chiar și la nivelulul subiectului Se mai icircntrepătrund exacer-bări ale sinelui (bdquoscrisul are nevoie de venele melerdquo) cu fragmentări de temporalitate (bdquoo moarte icircntre mine și minerdquo) Icircn planul autoficţiunii Locuri blacircnde pentru Aura este și un rețetar de maturație Dialogul apare sub intimitatea percepţiei dislocările subiec-tului și lentoarea naraţiunii pretinzacircnd o lectură a ideii nu neapărat a conţinutului operei Șerpuirea de oglindă culoarea revigorantă a unei rame sau mecanismul contemplat al unei pendule fac parte icircn acest mod din viața lucrurilor și procesualitatea icircnrădăcinată a solitudinii

Icircn final ceea ce dăinuie după lectura romanu-lui Locuri blacircnde pentru Aura este o practică de originalizare a vidului Un travelling dislocat plin de substanță documentată viața personajului-su-biect bdquoca un obiect pierdutrdquo și o fracircngere experi-mentală icircn care pretextul obiectivităţii și aparatul narativ predomină

36

ST

EAUA

11-

122

018

A venit timpul re-creathorniei re-generatilderii

Felix Nicolau

Antologia bdquoasamblată computaționalrdquo de către Margento (Raluca Tănăsescu Chris Tănăsescu

Marius Surleac Vaibhav Kesarwani Diana Inkpen) are un titlu bilingv cu deschideri diferite o dată e bdquoUSrdquo Poets Foreign Poets apoi Noi poeți bdquoamericanirdquo poeți străinirdquo Prima oară e accentuată bdquostrăinareardquo a doua oară noutatea Este limpede că volumul apărut la FrACTalia Press icircn 2018 reprezintă un pas mai departe pe calea dezvoltării literaturii digi-tale Cum spune antologatorul icircn Cuvacircnt icircnainte bdquozdrăngăneam și emiteamrdquo adică o atmosferă de atelier-studio specifică trupei Margento mereu icircn schimbare icircn convoluție Creațiile se zămislesc din divagație și ramificație Poemul-graf se extin-de bdquoca pe niște linii de fugă deleuzienerdquo Mașinii de creație deleuziene i se substituie algoritmi și clasificatori computaționali Științele umane digitale pun la treabă matematica informatica și media Interdisciplinaritatea deja se revarsă icircn transdisciplinaritate

Nu se generează doar poezia ci și instrumentele de producție ndash vectori verbali ce au la bază corpu-suri poetice și care reprezintă o icircmbunătățire a vectorilor Glove Punctele de tangență cu metode-le lingvistice sunt multiple Poemul-graf icircnglobea-ză similitudini și confluențe pe care le expandează icircntr-o creație icircn care metoda deține prim-planul bdquoAlgoritmii sunt așadar cele mai bune poeme (in)traductibile ale noastre icircn timp ce aceste poeme sunt cei mai (poli)ritmici algoritmirdquo

Totodată fluența și versatilitatea poemului-graf nu pot fi trăite deplin decacirct asistacircnd cu interes la imprevizibila viață performativă a acestui bdquoperfor-mance integratic-de-compozițional ndash poemul multi- grafrdquo

Poetica operațională ține cont și de teoretizările lui Brian Kim Stefans despre poemele algoritmice Această poetică super-complexă este fundamen-tată pe mai multe moduri de traducere bdquotraducere literară laquotradiționalăraquo atacirct a unor poeme de pagină cacirct și a unora digitale traducere prin aplicarea de algoritmi (echivalenți celor implicați icircn generarea originalului) laquotraduceriiraquo input-ului textual al

originalului traducerea algoritmilor icircn noi algo-ritmi exploracircnd și exploatacircnd date și oportunități improbabile icircn limba țintărdquo Așadar multă știință icircn generarea poeziei din această antologie Propriu-zis efortul este interesant și pentru traductologie implicate fiind metode de ultimă generație Unele traduceri bdquoau fost retraduse icircn engleză și apoi recir-culate prin graf-algoritmii noștri strecuracircnd astfel un laquofatalraquo clinamen romacircnesc icircn această mecanicărdquo

Icircn bdquoPostfațărdquo Ion Bogdan Lefter propune trei chei de lectură După ce remarcă enorma proliferare a tipului de artă practicat de Chris Tănăsescu criti-cul vorbește de un bdquojoc acaparatorrdquo de bdquopolifonie poematicărdquo și de bdquofluxuri verbale juxtapuserdquo Ulteri- or acestui icircnceput promițător care admira aplica-rea teoriei grafului la gacircndirea poetică discursul alunecă icircn (deja) vechea icircncleștare dintre scriitorii de pagină și cei care practică bdquoautorlacirccul on-linerdquo Totuși literatura digitală se referă la un anumit mod de organizare a lecturii iar nu la simplul fapt că cineva icirci scriecitește textele ajutacircndu-se de un ecran Icircn cel mai bun caz digitalii sunt acuzați că reiau experimente dadaiste și suprarealiste icircn cel mai rău caz că sunt niște neaveniți ce apelează la trucuri tehno Orișicacirct satisfacția postfațatorului e că majoritatea autorilor din Antologie sunt bdquode paginărdquo

Poetul digital care deschide antologia este Alan Sondheim Poemul bdquoPlease read-rdquo arată exact cum funcționează icircmbinarea dintre know-how-ul digi-tal și intensitatea lirică bdquoAceste fișiere sunt resturi reziduuri de lucrări mai ample ca Trilby de 35 de minute Imaginile fixe sunt folosite icircn film fișierele mov sunt unite modificate se adaugă sune-tul Complotăm (traducere a lui bdquocolluderdquo nn) icircntre moarte și sex la limita distorsiunii ndash curbura spațiu-timp arde icircmprejurul formelor de teroare și al trupuluirdquo

Graful poemului este redat pe pagină cu legen-da aferentă S-a spus de altfel de mai bine de un deceniu că noua poezie este coding-ul

Un text ca bdquoStacy Doris Poem Automatizatrdquo a fost obținut cu aplicația Botnik plecacircnd de la volumul

37

ST

EAUA

11-

122

018

Paramour al autoarei Rezultatul este surprinzător de bdquonaturalrdquo exact ca un poem bdquode paginărdquo

La fel icircn cazul lui David Jhvae Johnston icircn bdquo1 (fragmente)rdquo unde s-au folosit pentru generare algoritmi Big Data

Colaborarea FunkhouseMargento icircn bdquothorn (o intersecție a runelor GTR icircn limba romacircnă)rdquo a avut ca plecare GTR Language Workbench icircn sensul bdquotraduceriirdquo ulterioare cu varianta beta a GTR icircn rune anglo-saxone După transmutarea icircn rune scandina-ve s-a purces la cea de-a treia etapă a bdquotraduceriirdquo icircn engleză și romacircnă Halocare lumească de Christopher Funkhouser via Pyprose via Margento a plecat de la bdquooriginalerdquo generate cu programul Pyprose al lui Charles O Hartman bdquotradusrdquo prin iterații cu același program și apoi tradus tradițional icircn romacircnă

Traducerea prin programe mă duce volens nolens cu gacircndul la bdquotraducereardquo caragialescă de fapt o transmutare prin re-creație și o bdquotrădarerdquo Un caz foarte interesant este textul Mariei Mencia (bdquopoegraveMe qui a trAverRseacute lrsquoatlantiquErdquo) unde s-a plecat de la bdquotraducereardquo sursă (versiunea fran-ceză a textului rdquoHow My Grandfather Became Part of This Storyrdquo) Textul a fost re-generat ca mezostih (o formă bdquoinventatărdquo și utilizată de John Cage ndash icircnrudită cu diastihul lui Jackson Mac Low ndash și transferată icircn mediul digital de mIEKAL aND și alții) Mezostihul de aici este dublu și a implicat

o serie de constracircngeri sursă de convergențe surprinzătoare

Erudiția lui Chris Tănăsescu icircn domeniul poetici-lor este monstruoasă Eforturile lui creative ne arată că dacă ne-am dorit o lume informatizată atunci trebuie să tragem ultimele consecințe Arta a fost permeată și reformulată de noile instrumente de generare de creierele virtuale Rezultatele nu sunt deloc dezamăgitoare oricacircr ar stracircmba din nas unii tradiționaliști Dovadă un fragment din textul Johannei Drucker bdquoEcoLaLia selecție ne-naturală ndash condusă procedural Startrdquo bdquoAutomatele se icircnmul-țesc Apar sinistre figuri canibalice dintru-nceput Memele morfo zoice se divid și conduc pămacircntul Restart Zvacircrlugele canibale conduc pămacircntul Proto-memele se icircnmulțesc icircntr-o stare primordi-ală Condițiile inițiale divid pămacircntul Automatele icircși fac de cap Totul este haos și combinații primor-diale Memele celulare icircși automatizează condițiile de start Cacircmpul de entropie generează pămacircntul Organismele de primă generație cad și se ridică din nou Strigătele lor se aud toată noapteardquo

Impresia este că privim la microscop creația unui alt univers hic et nunc

Noi poeți bdquoamericanirdquo poeți străini (antologie asamblată computațional) bdquoUSrdquo Poets Foreign Poets (a computationally

assembled anthology) București Editura frACTalia 2018

Transilvania din cuvinte 1918-2018 Antologie dedicată Cen- tenarului Marii Uniri ediția a doua adăugită și revizuită are un

număr aproape dublu de pagini față de cea dintacirci ediție Despre ce este această nouă ediție și care este rostul ei explică Irina Petraș (realizatoarea acestui proiect) icircn Nota care deschide volumul pe care o inserăm aici

bdquoTransilvania din cuvinte e continuarea firească a Clujului din cuvinte dar şi a Clujului din poveşti a Clujului din legende a Lu- minii din cuvinte a albumului 100 de ani de viaţă literară tran-silvanăhellip Toate antologii pe care le-am gacircndit şi editat din 2005 pacircnă astăzi (pot fi răsfoite pe site-ul wwwuniuneascriito- rilor-filialaclujro la secţiunea Editoriale) Viaţa literară la Cluj va avea anul viitor cacircnd Filiala clujeană icircmplineşte 70 de ani de exis- tenţă o ediţie aniversară ndash Viaţa literară transilvană icircn ima- gini Pentru ediţia a doua din Transilvania din cuvinte am reţinut din precedenta eseurile studiile memoriile evocările aşadar textele cele mai apropiate de subiectul aniversării centenare şi le-am adăugat altele pe aceeaşi temă Scrise de scriitori socio- logi istorici etnologi ele readuc icircn actualitate detalii importante din istoria noastră şi puncte de vedere competente şi ferme Am păstrat şi o secţiune de evocări mai pronunţat sentimentale Calde mulţumiri tuturor celor care au contribuit ndash cu texte fotografii documente ndash la buna alcătuire a acestei cărţi de istorie şi literaturărdquo

38

ST

EAUA

11-

122

018

La icircmplinirea celor optzeci de ani Mircea Braga este aniversat icircn lumea literară prin două volume de eseuri impresii și amintiri Mircea Braga

icircn mijlocul utopiei culturale asumate (Editura Aeternitas 2018) sub coordonarea Dianei Cacircmpan și Festschrift Mircea Braga ndash 80 (Editura Aeternitas 2018) coordonatori Gabriela Chiciudean și Cristina Matilda Vănoagă O aducere aminte și un omagiu din partea prietenilor a cole-gilor ori a unor foști studenți față de cel care le-a fost le este apropiat ori maestru și mai cuprinzător poate spus icircn sintagma unuia dintre ei bdquoființa-de-culturărdquo alături de care au crescut

Icircn spatele caracterului omagial și a numelui căruia i se adresează relevanța celor două volume constă icircn a fi conturat un portret biografic afectiv și o schemă a recepției critice a scrierilor celui aniversat După cum se poate ghici volumele sunt incomplete și nesimetrice dar cu atacirct mai sugestive icircn a arăta tocmai spațiile icircn care figurii celui omagiat i se găsește o justificare icircn interiorul unei idei ori tradiții culturale Icircn cazul lui Mircea Braga așa cum reiese din textele semnate de coordonatorii celor două volume relevanța nu e icircn a fi scris despre clasici tradiționaliști ori despre Nietzsche despre geografiile literare ori despre rolul criticului ci icircn icircncercarea și reușita de-a se desprinde de o abordare bdquomumificatoarerdquo a literaturii și a privi icircn funcție de o evoluție a sensibilității estetice

Dacă primul volum este icircn totalitate bdquocu și despre Mircea Bragardquo sub semnul afirmației că a crede icircncă icircn supremația prin cultură nu e depar-te de privirea unui utopist cel de-al doilea cuprinde și o secțiune de literatură plus studii cu tematică liberă care urmează tocmai imboldul critic al profesorului Mircea Braga icircnscriindu-se icircntr-o revizitare a unor cărări umblate dar cu niște pași ai contemporaneității ai lumii de acum

80

texte de E A Rus

aniversare Mircea Braga

39

ST

EAUA

11-

122

018

Prin volumul dedicat modelului său Liviu Rusu Adevăr și valoare (Editura Școala Ardeleană 2018) Vasile Voia poartă un dialog

icircn scris cu ideile și valorile celui care i-a fost profesor Icircncepute și structurate sub forma unei monografii scrierile despre Liviu Rusu de la considerațiile estetice ale acestuia icircn general și ale poeziei popu-lare romacircnești icircn particular ale raporturilor dintre lirica lui Eminescu și filosofia lui Schopenhauer ori a reconsiderării importanței lui Maiorescu la preocupările de factură comparatistă capătă treptat prin prisma raportării aspectul unor scrieri icircn spiritul lui Liviu Rusu icircn care ideile acestuia din urmă nu sunt doar obiectul unor comentarii și repoziționări critice ci devin suportul unor noi posibile demersuri Caracterului polemic al profesorului i-a luat locul modestia discursivă a discipolului

Intersecții comparatiste contemporane Studii dedicate profesorului Vasile Voia (Editura Școala Ardeleană 2018) volum coordonat de Mihaela Ursa adună nu mai puțin de douăzeci și nouă de eseuri studii recenzii și evocări ale unor bdquocomparatiști romacircni contempo-ranirdquo Făcacircnd abstracție de structura volumului două sunt articula-țiile majore și de interes icircn domeniul disciplinei pe care le surprinde colecția de față O dată perspectiva a ceea ce icircnseamnă literatura comparată istoria metodologia și scopul ei corpusul principal constituindu-se icircn jurul scrierilor lui Vasile Voia Icircn al doilea racircnd există și demersuri cu direcții diferite iar icircntr-o a treia secțiune studiile propriu-zis literare care prin obiectul lor nu mai propun o dezbatere a disciplinei dar sunt produsul unor gacircndiri și perspective asumate drept comparatiste

80Vasile Voia

40

ST

EAUA

11-

122

018

Julian Barnes ordmi bdquosentimentul sfacircrordmituluirdquo

Virgil Stanciu

Romancier esenţialmente citadin Julian Barnes a știut să imprime prozei sale o turnură expe-

rimentală aderacircnd tacit la premisa formulată de John Barth cum că toate poveștile au fost deja scrise iar creatorilor de ficţiune nu le rămacircne decacirct să le rescrie dacă este posibil icircn cheie ironică Sau icircn ultima perioadă pe un ton elegiac Rescrierea la Barnes merge de la recompunerea biografiilor (a lui Flaubert icircn cel mai celebru roman al său Papagalul lui Flaubert a lui Arthur Conan Doyle icircn Arthur amp George) la propunerea unor macroviziuni inedite asupra istorei (The History of the World in 10 frac12 Chapters) sau a organizării statale și sociale (England England) Icircntre ele scurte romane despre viaţa suburbiilor și a tinerimii londoneze (Metroland Before She Met Me etc) scrise cu sensibilitate la detaliu și cu fină analiză psihologică Aria tematică preferată și frecventată de Julian Barnes rămacircne aceeași icircn toate scrierile sale icircntrebări esenţiale și existenţiale despre viaţă și moarte realitate și vis uitare și rememorare istorie și prezent Cărţile sunt construite cu economie și precizie (reverenţă icircn faţa autorului preferat Gustave Flaubert) icircntr-un stil de o mare forţă evocatoare Frazele scurte și icircncărcate de semnificaţie ale lui Barnes au impac-tul versului liric tonul este perfect adecvat subiec-tului Pe deasupra impresionează logica riguroasă a scriitorului capacitatea sa de a relaţiona faptele iscusinţa cu care icircntoarce pe faţă și pe dos inciden-te situaţii sau stări icircnfăţișacircndu-le icircn plenitudinea semnificaţiei lor

După moartea soţiei sale Pat Kavannagh (care i-a slujit de muză dar și de agent literar și prim critic) o atmosferă [bdquomoodrdquo] sumbră icircnvăluie cele mai recente scrieri ale lui Julian Barnes Dovada sunt Nothing to Be Afraid Of cu abordarea intelectuală a fenomenului morţii nuvelele din Puls și romanul scurt The Sense of an Ending laureat cu Man Booker Prize icircn 2011 Obsesia sfacircrșitului plutește peste toate aceste scrieri ca un linţoliu (ea a existat dar mai bine echilibrată de alt fel de ingrediente și icircn romanele precedente dacă ne gacircndim bunăoară la tribulaţiile lui Geoffrey Braithwaite naratorul din

Papagalul lui Flaubert după dispariţia partenerei sale de viaţă) Și icircn aceste scrieri găsim icircnsă cu toată morbiditatea lor icircntrepătrunderea dintre real și imaginar nevoia acută de a rearanja perspectiva asupra istoriei dorinţa de a descoperi autenticita-tea existenţei de a elucida misterele trecutului

După un necaracteristic roman politic The Noise of Time (2016) ilustracircnd ndash prin recursul la icircncă o ficţiune biografică viaţa compozitorului rus D Șostakovici ndash conflictul dintre spiritul creator și strivitoarea putere sovietică totalitară (geniul și tiranul) Julian Barnes revine la tematica oarecum minoră icircn orice caz preocupată icircntr-un grad mai icircnalt de destinul personal și psihologia individului din microromanele susmenţionate cu The Only Story (2018) de curacircnd publicat și icircntr-o versiune romacircnească datorată unui traducător priceput și bun cunoscător al universului lui Barnes Este un roman despre viaţă și moarte despre trăirea plenară a fiecărei ore despre puţinele bucurii ale unei existenţe despre efectul amorţitor al trece-rii timpului despre retrospecţie introspecţie și rememorare care conduc inevitabil spre o rese-tare a datelor și o nouă interpretare posibilă a lor Canalizată dinspre prezent icircnspre trecut icircmpletind persoana icircntacirci reportericească adresarea directă și ich-erzahlung-ul proza din acest roman face posibilă compararea lui Barnes cu Ian McEwan (contemporanul dar nu și rivalul său de vreme ce scrie atacirct de diferit) cel din ultima secţiune a roma-nului Atonement (Ispășire) Este de fapt o istorisire de dragoste destul de originală Icircn concepţia lui Barnes orice om are icircn viaţa sa o singură poveste pe aceea a adevăratei iubiri generatoare de extaz fericire tristeţe și durere autentice bdquoCei mai mulţi dintre noirdquo ndash spune naratorul lui Barnes ndash bdquoau de spus o singură poveste Asta nu icircnseamnă că ni se icircntacircmplă un singur lucru icircn viaţă ndash se petrec nenumărate icircntacircmplări pe care le transformăm icircn nenumărate povești Icircnsă una singură contează cu adevărat pe una singură merită pacircnă la urmă s-o spuirdquo (p 11) Dar imediat vin și precizările auto-rului treaz și responsabil bdquoDacă asta e singura ta

PUN

CTE

CA

RDIN

ALE

41

ST

EAUA

11-

122

018

poveste [] icircnseamnă că ai spus-o și ai tot spus-o cel mai des deși ai făcut-o ca icircn cazul de faţă numai pentru tine De aici și icircntrebarea următoare oare repovestirile astea te aduc din ce icircn ce mai aproape sau te icircndepărtează din ce icircn ce mai mult de cele icircntacircmplate Nu prea știu Un mod de a verifica ar fi dacă pe măsură ce trec anii ieși mai bine sau mai rău din poveste Dacă ieși mai rău s-ar putea să icircnsemne că ești mai sincer Există pe de altă parte pericolul să devii antieroic cacircnd privești icircn urmă faptul că te arăţi icircntr-o lumină mai proastă decacirct cea reală poate fi o formă de laudă de sine Așa că va trebui să fiu foarte atentrdquo(p 12) Un plan de strategie narativă in nuce combinacircnd elementele compoziţionale cu gacircndirea de ordin metanarativ

Unica poveste a acestui bărbat acum icircnaintat icircn vacircrstă narator homodiegetic pe numele său Paul (dezmierdat bdquoCasey Paulrdquo icircntrucacirct pentru femeie este un fel de studiu de caz) icircncepe icircntr-o localita-te din apropierea Londrei cam cu cincizeci de ani icircn urmă adică prin 1960 La clubul de tenis unde este acceptat ca membru provizoriu o cunoaște pe doamna Susan Macleod considerabil mai vacircrst-nică decacirct el de care se icircndrăgostește inescapabil după un scurt flirt icircn care ea icircl cam joacă pe degete E o femeie experimentată icircn amor iar Barnes descrie cu delicateţe și cu oarecare duioșie atuurile și micile stratageme cu care icircl icircnrobește pe Paul Acesta devine un fel de prieten al familiei avacircnd o prezenţă asiduă icircn casa Macleod și fiind acceptat de soţul lui Susan Gordon un personaj taciturn și ciufut cu o psihologie indescifrabilă dedat uneori la răbufniri de ciudă și violenţă Pe Casey Paul icircl preocupă deontologia iubirii icircn aceeași măsură icircn care analizează aspectele morale etice și sociale ale acesteia și diferenţele icircntre concepţia despre amor a generaţiei sale și a generaţiei părinţilor bdquoAm fost icircmpreună ndash și vreau să spun chiar sbquoicircmpreunărsquo ndash cam zece sau doisprezece ani icircn funcţie de momentul cacircnd icircncepi să numeri și de cel cacircnd te oprești din numărat Iar anii aceia au coincis cu ceea ce ziarelor le plăcea să numească Revoluţia Sexuală un timp al [ ] plăcerilor imediate și al legăturilor libere și fără conștiinţa vinovăţiei cacircnd desfracircul profund și ușurătatea sentimentală ajunseseră la ordinea zilei Prin urmare aţi putea spune că relaţia mea cu Susan s-a dovedit la fel de jignitoare pentru normele noi și vechirdquo (p 69) După vreo trei ani eroul lui Barnes icircși părăsește părinţii cu toată deza-probarea acestora iar Susan icircși părăsește bărbatul Se stabilesc la Londra bdquoAm rămas icircmpreună ndash adică sub același acoperiș ndash zece ani sau ceva mai mult După aceea am continuat s-o văd regulat Icircn ultimii ani ceva mai rar Cacircnd a murit cu cacircţiva

ani icircn urmă a trebuit să accept că partea cea mai vitală a vieţii mele se icircncheiaserdquo (p 112) Se icircntacircm-plă lucruri esenţiale divorţul ei icircnfruntări fizice cu Gordon Macleod icircncercări de rupere a vrăjii cufundări icircn stupoarea alcoolică Vocea anonimă a moralistului anonim icircl previne bdquoAi douăzeci de ani și ești complet nepregătit pentru o asemenea situaţie [ ] Ești pe cont propriu Icircncă nu ai teorii despre viaţă icirci cunoști doar cacircteva plăceri și dureri Cu toate acestea crezi mai departe icircn iubire și icircn ce poate să facă icircn felul cum poate să transforme o viaţă ba chiar vieţile a doi oameni Crezi icircn invul-nerabilitatea iubirii icircn tenacitatea ei icircn capacita-tea ei de-a icircnvinge orice adversar De fapt asta e singura ta teorie despre viaţă [] deocamdatărdquo (p 159) Legătura celor doi continuă dar iubirea nu mai este pasională Casey Paul icircnvaţă că există sex bun și sex prost dar constată că al lui este un sex trist Are și o idilă cu o femeie de vacircrsta sa Paula care icirci va deveni ulterior confidentă Susan intră icircntr-o depresie profundă se internează de multe ori cade icircn patima beţiei Gordon Macleod moare Susan decade tot mai mult fizic și psihic pacircnă la inevitabilul sfacircrșit amar care icircnseamnă totuși o eliberare pentru Casey Paul

Singura poveste este și o meditaţie despre timp și memorie precum și o ilustrare a cuvintelor lui Samuel Johnson folosite de Julian Barnes drept motto bdquoRoman o povestioară icircn general de iubirerdquo

Julian Barnes Singura poveste traducere din limba engleză de Radu Paraschivescu București Editura

Nemira 2018

PUN

CTE

CA

RDIN

ALE

42

ST

EAUA

11-

122

018

Rezidenthorna

IULIA PANAtildeSe pregătea să coboare din tren Dintr-un drum

din care nu s-ar fi oprit niciodată atras de magnetismul unei traiectorii necunoscute Oare unde se opresc șinele de tren Călătorea de multe nopți căci zilele le icircnșiruise icircn carnetul de notițe iar nopțile icircl icircnsoțeau icircntr-o desfătare comună prin tubulatura timpului

Dar ce tren Ar fi trăit toată viața icircn comparti-mentul lui protejat ca icircntr-o burtă mare metalică și alunecoasă Se definea ca un călător perfect icircn propriile-i povești nescrise icircncă Tocmai citise icircntr-o revistă un studiu cum că icircn icircntreaga lui viață omul consumă șase ani visacircnd S-a gacircndit o clipă să le trimită un text pe care l-ar fi icircnceput așa (să-i contrazică) bdquoToată viața mea e un vis icircn visrdquo

S-a dezmeticit brusc cu bagajele lacircngă el A coboracirct din tren trezit de propria-i voce care icircntre-ba unde se află Pe coridor cineva i-a strigat ca un răspuns telepatic Chatham

Peronul era foarte curat Vreo doi oameni și un copil dar ce copil Soarele de pe cer icircl luase icircn vizor

Nimic nu icircl stacircnjenea nici azuriul cerului cu nori mari de melană pe care dacă aripi ar fi avut și-ar fi culcat capul obosit nici lipsa țigărilor Tot timpul icircl avea ocupat cu sine deși icircn sinea lui mai avea un loc doar pentru o mică ființă vie care să-i umble la sertărașele secrete Căra după el un sac marinăresc cu haine și o geantă ciudată din piele groasă pătrățoasă ca de mecanic icircn care se icircngră-mădeau fără să se suporte obiecte de igienă cărți caietul de notițe și multe foi amestecate Ce avea să se icircntacircmple icircn acea zi nu fusese prevestit cu nimic nici măcar incidentul din gară unde dăduse nas icircn nas cu acel copil Un copil de o uracircțenie nemaiicircn-tacirclnită cu o figură ce-i rămase pe retină ca neuita-tul abțibild de pe geamul trenului pe care icircl citești mereu icircntrebacircndu-te la ce folosește

Așa era și copilul pericoloso sporgersi piele și os de porțelan Prin pielea albă și icircntinsă puteai admira striațiile și fibrele mușchilor siajul

sacircngelui prin vene sau capilare și chiar osatura icircncă icircn formare L-a privit ca la microscop studiindu-i pigmenții tegumentul curiozitatea lui reflectacircn-du-se icircn retina translucidă

I-a zacircmbit ștrengărește să atenueze felul icircn care se uitase la el nepermis de mult dar copilul se repe-zise brusc cu ochii lui transparenți și icircnlăcrimați spre un adult Barbatul și-a icircntors brusc privirea era un albinos autentic pe care Daniel l-a salutat icircn fugă cu un zacircmbet icircncremenit Acum se simțea deraiat icircn micul orășel ca un vagon desprins de garnitură un vagon plutitor pe șinele ca două brațe de racircuri Trenul oprise lin ca o șoaptă pe buza unui pahar cu apă icircn minuscula gară cu o clădire de lemn verde ce-i amintea de jocul Monopoly și pierderile de active ce-i făceau mai tot timpul un gol imens icircn visteria de hacircrtie Acum plutea cu buzunarul gol de-adevăratelea dar convins că va reuși imediat să-și găsească un loc de dormit ieftin poate chiar gratis Viața lui se consumase pacircnă icircn clipa de față ca un scenariu scris de un debutant (optimist) icircn non-fiction story

Geanta grea icirci icircnroși palma macircinii drepte Se gacircndea să nu facă cumva o icircntindere muscula-ră mai avea de scris și icircn seara asta destul ca să scape de deadline Cămașa mov pe talie icirci sublinia suplețea era o rămășiță a trecutului ușor estom-pat dar glorios de manechin Era manechin de cămăși Prezenta doar cămăși pentru că nu avea icircnălțimea regulamentară pentru jocul pe podium Asta icirci icircntărise totuși stima de sine se știa atrăgă-tor și icirci adusese și un stoc de cămăși icircn garderobă Pe sub pacircnza mulată bicepșii dansau la fiecare mișcare și venele umflate pompau icircn trupul tacircnăr sacircnge amestecat și pasional Moștenirea era dublă mama sacircrboaică tatăl italian un cocktail de tip Casanova Avea trăsăturile creole o mustăcioa-ră și spracircncenele conturate ochii migdalați un sex-appeal căruia cu greu i s-ar fi rezistat

Icircn cale i-a ieșit primul bar din oraș o raritate nu mai văzuse așa ceva Ursul alb icircmpăiat de la intra-re icircl icircntacircmpină cu o gură largă și cu un șir de dinți deja icircngălbeniți de timp aproape putrezi Alături o chiuvetă veche de o sută de ani pusă icircn vitrină dintr-un motiv de neexplicat poate doar valoarea ei sentimentală să-l fi determinat pe proprietar să o posteze pe suportul de marmură ca pe un obiect de mare preț S-a așezat pe un scaun icircnalt din lemn și a cerut sec o bere Și-a rotit ochii un tur de scanare și marcare de teritoriu I-au sclipit și a mulțumit amabil tinerei barmane deși ea nu i-a prea surprins mișcarea mustăcioarei din pricina ochelarilor cu dioptrii adacircnci care icirci cuprindeau jumătate din față De altfel blondă ochi albaștri tipic americancă Ce

43

ST

EAUA

11-

122

018

prozatilde

curios icircn bar erau multe prea multe rafturi cu cărți Cărțile icirci provocau o stare oarecum confuză pornită din icircncricircncenarea cu care nu reușise să-și publice decacirct o plachetă de versuri și aceea pe banii lui Visa la cartea vieții ndash un roman la care scria de-o veșnicie paginile păreau curpinse de farmece voodoo cum reușea să icircnchege un capitol jumătate dintre ele se autoștergeau din computer doar cacircteva rezistau Ăsta era motivul pentru care veșnic avea foi carne-țele și caiete pe care icircși continua pedeapsa divină adnotacircnd idei icircntacircmplări și cel mai des poeme triste și romantice Auzise de poemul bdquoagrippardquo un poem lung semi-autobiografic și electronic al lui William Gibson bdquoprofetul icircntunecatrdquo al cyberpunk-ului unul din scriitorii lui preferați Gibson scrisese poemul despre natura eterică a amintirilor și icircl publicase pe o dischetă de 3 12 inch ce se auto-distrugea pe măsură ce se afișa textul pe computer Icircl marcase profund și icirci icircntărise și mai mult ideea de a avansa o teorie a poemelor-fantomă Pentru el fiecare icircncercare era o neputință dureroasă Și totuși reuși-se ceva impresionase un om și acesta icircl acreditase Acum se zărea un nou icircnceput

Undeva la cacircțiva kilometri exista o rezidență literară Daniel știa că acolo trebuia să ajungă acolo icirci era locul dar venise cu o săptămacircnă icircnain-te din motive sentimentale Cu un an icircn urmă icircn orașul lui cunoscuse o americancă O sunase și ea foarte relaxată icircl invitase acum la ea icircnsă ajuns la destinație descoperise că primise o adresă falsă Ei ce nașpa A suferit cinci minute apoi gacircndul lui s-a icircndreptat spre supraviețuire ce să facă Deja se obișnuise cu toate categoriile de oameni Prin el sentimentele se scurgeau odată cu sacircngele icircl hrăneau apoi avea nevoie de altele mai intense capabile de inspirație A plătit berea a macircncat pe furiș o cireașă luată de pe buza unui pahar de cocktail golit de cineva cu cacircteva clipe icircnainte A respirat și și-a icircndreptat ținuta zacircmbind cu privi-rea eliberată de tristețea mărturisirilor mentale și icircnhămat la cele două genți a salutat barmana și ursul alb Ați văzut filmele lui David Lynch Orașul acesta putea fi decorul unui nou film O singură stradă icircncremenită icircntr-un timp atacirct de personal că nu ai mai fi icircntacirclnit nicăieri așa ceva Magazine pline de praf de parcă nimeni nu le mai călcase pragul și case parcă mute și surde nelocuite de o veșnicie Doar două copile mulțumeau nu știu cui strigacircnd thanks ndash poate unor stafii vizibile doar pentru ele icircn goana lor pe biciclete Ce bizar oameni nu erau sau poate nu-i vedea el Iar s-a icircntrebat unde mă aflu și-a mai citit biletul de tren icircncă o dată Era ok scria Chatham ăsta era orașul așa era scris și pe pancarta de la intrare

Se lăsă ușor pe marginea trotuarului respiracircnd adacircnc ca la un atac de panică Poate chiar avea un atac de panică Nu era doar oboseala și greutatea genților purtate de două zile icircntregi prin aeropor-turi și gări Dar nu-l stacircnjenea nimic Trase aer adacircnc icircn piept icircn lipsa unei mult dorite țigări

ndash Ești bine auzi icircn spatele lui un glas tipic american

ndash Mda Caut un hotel ieftin unde să dorm vreo cacircteva zile

ndash Ești cu ceva treabă pe aiciPacircnă să-i răspundă individului care părea un om

normal văzu ceva de-a dreptul neobișnuit Acesta purta după el icircntr-o lesă bătută cu pietricele sclipi-toare un cacircine da dar icircmpăiat Picioarele-i tocite arătau că fusese plimbat icircn starea asta mai mult decacirct trăise

ndash M-ați putea ajuta bacircigui icircn loc de altceva Nu cunosc orașul

Cu o privire seacă omul se icircntoarse și din mișcarea ușor bruscă icircmpăiatul se răsuci și ateriză pe o parte Daniel icircncremeni

ndash E un hotel mai sus pe partea dreaptă icircn fața teatrului cinematograf icirci aruncă omul vorbele aplecat peste cacircinele mumie din care ieșea un soi de praf amestecat cu ceva fire de păr

Simți un val de greață ce-i apăsa stomacul ndash Să vă ajut icircngacircnă slab abia perceptibil ca și

cum gacircndul i-ar fi ieșit ușor pe gură fără aprobarendash La ce Nu vezi că am un cacircine cu mine Nu

sunt neajutorat cacircinele hmm se icircntoarse pe cele patru picioare și mai că și lătra sau era un lătrat pe undeva icircn depărtare omul ridică brusc aparatul de fotografiat de la gacirct și-l fotografie cu gesturi sigure de fotoreporter Icircl luă prin surprindere dar frica icircl țintuise și cu greu aproape icircn slow-motion reuși să-și miște un picior apoi pe celălalt dar cu privirea și racircnjetul exact ca la pozat

Se depărtă icircncet cu spatele cu pași mici privind la ciudatul tandem Clipi de cacircteva ori și apoi se icircntoarse și urmări linia străzii principale a orașului un bdquobulevardrdquo de circa un kilometru

44

ST

EAUA

11-

122

018

Pe malul racircului Hudson apusul e un spectacol iar Daniel intră icircn raza roșiatică a apusului exact icircn dreptul micului hotel icircncă bine conservat

Ușa se deschise atacirct doar cacirct să pășească și neașteptat un bărbat arătos icircl icircntacircmpină

ndash Bine ați venit icircn minunatul Chathamndash Bine v-am găsit zise Daniel icircncacircntat de primi-

re dar brusc icircși schimbă zacircmbetul icircntr-o grimasăTot holul hotelului era plin de animale și oameni

icircmpăiați Ah nu numai animalele erau icircmpăiate oamenii erau așa de bătracircni icircncacirct păreau icircmpăiați

Stracircnse din ochii să se obișnuiască cu lumina filtrată de ferestrele mici cu zăbrele deși icircn lobby era și un luminator icircn tavan din care lumina se scurgea fin peste obiectele vechi

ndash Doriți să ședeți la noi ndash Cam cacirct costă o cameră aș vrea să stau cacircteva

zile Sunt icircn trecere spre Eden ar fi vrut să spună dar icircși icircnghiți vorba

ndash Ah suntem cel mai bun loc pentru tranzit avem chiar o ofertă specială pentru călători ca tine Și prețul este spunem noi pe măsură

ndash Adică Daniel ridică și din spracircnceană și din mustăcioară știa că așa cucerește pe oricine

ndash Avem două variante 30 de dolari pe noapte camera single sau 15 dolari pe noapte icircntr-o cameră icircmpărțită cu altcineva

ndash Oh calculă repede și icircși dădu seama că nu prea s-ar fi descurcat

ndash Dar ceva de lucru aș putea găsi pe aici Pacircnă mă hotărăsc cu camera

Domnul acela avea cel mai frumos costum pe care icircl văzuse pacircnă atunci doar că era prea vintage pentru el Parcă citind-i gacircndurile acesta icircși scutu-ră o scamă imaginară și icircși prinse cele două revere icircnguste și aproape teatral rosti

ndash La ce vă pricepeți dumneavoastră stimate călător

ndash Păi știți eu sunt scriitor Aș putea să scriu la un ziar local sau să comentez la radio să vă scriu niște texte pentru reclame sau să vă gestionez pagina de facebook dacă aveți zise Daniel tără-gănacircndu-și ultimele cuvinte gacircndindu-se dacă nu cumva a exagerat cu facebook-ul

ndash Hmmm Dragă domnule orașul acesta poate nu ați aflat dar este un oraș plin de scriitori

Poate vreți să citiți monografia orașului și certificările de Guinness Book orașul care a avut cele mai multe mori și fabrici de hacircrtie știți cacircte Cincizeci Și avem cinci ziare locale și două reviste literare trei posturi de radio probabil și ceva revis-te pentru copii Evident că veți găsi ceva de făcut

Părea că nu aude bine părea că e icircntr-o nuvelă citită demult cacircnd sf-ul era la modă

ndash Voi lua o cameră de 15 dolari știți vin din Europa șihellip

ndash De unde Din Europa Mai există acest conti-nent auzi o femeie icircmpăiată vorbind

ndash E o glumăndash Nu nu e glumă Eu am fost reporter de război

spuse bătracircna și din gură icirci ieși o bulă de aer ca un balonaș de spumă Nu s-a scufundat

Daniel se frecă la ochi unde nimerise Mai bine să iasă afară la aer să respire

Dar ușa hmm ușa hotelului unde e Simți un elevator invizibil care-l ridică icircn aer odată cu privirea bătracircnei și a stimabilului domn presupus recepționer al hotelului De sus aproape de cer altfel arăta holul hotelului era sclipitor n-ar fi știut cum să explice asta dar așa simțea și din plin o uriașă relaxare

[fragment]

Urcă icircn vagon cacircțiva posibili călători guralivi pe unii icirci clatină anii adunați icircn mădulare

greutatea bagajelor vorbesc tare șușotesc se icircmbrățișează unii coboară grabnic Vagonul se umple rămacircn totuși locuri libere Printre ultimii intră un bărbos icircmbrăcat cu cămașă crem apreta-tă la gulerul căreia scacircnteiază un fluture viu fixat cu bold cu costum maro impecabil cu pantalonii călcați ireproșabil ale căror dungi prelungi par lame de baionetă Pantofii ascuțiți sunt din piele de căprioară aceeași culoare au șosetele lui și cercelul din urechea dreaptă Trufaș duce pe umărul stacircng un sac icircnnegrit de vremea care sălăsluiește icircn el

Pășește liniștit pacircnă la mijlocul vagonului apoi se rotește lent icircn jurul propriei axe să se convin-gă cei prezenți că dragii lui pantaloni sunt rupți icircn fund cum icircl obligă moda nouă mai precis

Singuratildetatea din vagon

MIRCEA IOAN CASIMCEA

45

ST

EAUA

11-

122

018

jumătate este cusută icircn cacircteva locuri cu sfoară cealaltă jumătate lipsește cu desăvacircrșire Cade cu fesele pe pardoseala curată se vaită de efectele minore ale căzăturii Brusc murmură un cacircntec fără cuvinte tandru dă la iveală din sac o broas-că țestoasă și doi șoareci albi dolofani Broasca țestoasă icircși scoate capul apoi picioarele de sub scutul carapacei icircși leagănă capul cu neașteptat șiretlic icircn ritmul icircn care stăpacircnul elegant icircncepe un cacircntec vesel susținut de limba vioaie icircnvacircrtită icircn gură lipită ritmic de cerul gurii Lovește hotăracirct icircn poditura vagonului și cacircntă dezinvolt bdquohellip arama veche tabla veche foarfeci veche cuțituri veche zdranganele fandosele ale stricam ale reparam coada la căței puneam sculă la voi toți dregeam schimbamrdquo

Cacircntecul continuă fără cuvinte personajul rămacircne pe locul de sine stabilit Chelnerul trenu-lui vine dinspre vagonul-restaurant ține ferm cu două macircini tava uriașă plină cu pungi pungulițe cești un papagal care oferă oricui un bilețel cu text indescifrabil despre viitorul fiecărui curios Pacircnă la urmă bilețelele acoperă spațiul dintre banchete Chelnerul zăbovește lacircngă bărbosul aflat jos ridică ușor tava cu ambele macircini și sare destins peste acest bărbat liniștit și peste animalele neliniștite Bărbatul cu tava nu este asaltat de onorata clien-telă motiv să plece spre următorul vagon care de fapt nu se zărește Bărbatul elegant scutură sacul din el erupe miros grețos icircși acoperă capul cu sacul și izbucnește icircn hohote de placircns

Călătorii emit semnale de nerăbdare Plutește zumzet neliniștit un telefon mobil urlă și se apropie de buzele unei doamne tinere Buzele se deslipesc icircn strigăte daaa da-dahellip simu da-dahellip daaahellip lărilehellip da-da-daa niicihellip ha-ha-ha ohellip ohohellip ho-ho cacircțihellip cacircțihellip ioi-ioi daahellip superhellip peste golplinhellip mișto cu superhellip peste hellip glu-gluhellip peste super haaahellip daa-da cacircrhellip cacircr ho-ha-da daaa ho-da cacircr-cohellip oleu siigurhellip ioi mai mult ca superhellip ooh pacircrhellip ha da-da-dahellip pacircrlit ziceamhellipdaa lionți uiu-iuhellip cacircrlionțihellipsiihellipda-da-dahellipdacirchellip

Un tacircnăr are cabluri icircn urechi pe genunchi sălășluiește laptopul deschis și citește cu glas tare Lumea se icircmparte icircn două de aceea se icircndoiește Lumea icircși croiește drumul și se icircndoiește fiindcă drumul e o punte care balansează Pe punte crește iarbă deasă iarba se revarsă icircn altă iarbă icircntr-un nefertil orizont

Elegantul domn vacircră animăluțele icircn sac și se retrage spre capătul vagonului eu privesc conster-nat și amuzat totodată turul jalnic al pantalonilor săi impecabili Pe plafonul vagonului stă lipită o femeie filiformă o doamnă cu pălărie albă cu

bluză icircn carouri cu fustă scurtă cu chiloți albi mai lungi decacirct minijupa Sub brațul stacircng stracircn-ge o poșetuță De după o banchetă iese anevoie un june zacircmbăreț semnalizează cu macircinile cu mușchii faciali cu privirea că totul este icircn ordine Icircși aruncă privirea icircn sus și o icircndeamnă pe doamnă icircn patru limbi să vină lacircngă el Ela tuca ghilburda vino-n coace idi suda Doamna coboară liniștită și zacircmbește la racircndu-i El așează pe jos un teanc de cărți ea le amestecă anevoie flăcăul se prăpădește de racircs și după un timp de suspans icirci atrage atenția că obiectele sunt pentru cititori nu pentru Popa Prostu După această precizare doamna răsfoiește smerită o carte o icircnchide sărută prima copertă și o stracircnge la piept El racircde afirmă că nu mai ține minte literele Ea scoate din poșetuță un creion chimic și o coală de hacircrtie se icircntind amacircndoi pe burtă ea icircși albăstrește limba cu creionul și icircl ajută astfel să-și amintească alfabetul

Doi tineri băiat și fată ușor trecuți de adoles-cență așteaptă fericirea pe o banchetă Nu au răbdare de aceea dau din coate caută cu palmele cu degetele El constată plăcut surprins că domni-șoara nu are sutien Jean Jacques Rousseau afirmă din Secolul Luminilor că fericirea unui individ normal se manifestă prin efortul de a-i face feri-ciți pe alții pe aceia care au nevoie cu adevătat de această stare admirabilă Părerile sunt icircmpărțite

O doamnă și un domn din preajma mea sufi-cient de spilcuiți au tăcut tot timpul tac icircn conti-nuare Domnul o privește icircncruntat pe aceea care este convinsă că vorbește la telefon Doamna de alături despre care eu cred că este soția domnu-lui dă capul pe spate și clipește de cacircteva ori Zgomotul roților se amplifică mecanicul fracircnează trenul staționează icircntr-o gară mică pe frontispiciul căreia un bec aprins inutil indică un carton alb pe care este menționat numele gării cu vopsea albă Fără importanță Apare conductorul și icircntreabă răstit cine coboară aici unde trenul nu are oprire dar a oprit totuși Un călător se ridică icircn picioare face un pas lateral și icircnalță picioarele pe racircnd să le

prozatilde

46

ST

EAUA

11-

122

018

dezmorțească icircși scutură antebrațele icircși masează coatele Conductorul fluieră trenul pornește și curge icircncet roțile zguduie șinele obosite Abia acum conductorul se furișează din vagon

Un tacircnăr bărbos cu ciurlan pe cap icircn loc de păr dă buzna icircn vagon și icircl tamponează cu rea credin-ță pe cel care icircși dezmorțește oasele icircn spațiul de trecere Se așează icircn fața mea și strigă

ndash Căscăunii Sunt niște gonflabili Nu mai circul cu huiduma asta numită de tine și de mine trenhellipVoi vedea După o pauză scurtă mi se adresează liniștit Mă domnule spovedește-te mie Cu ce-ai greșit să te așezi aicihellip pe locul ăsta Cu ce ai greșit

Eu icircmi icircnvălui fața cu boarea naivității zacircmbesc icircl privesc cu duioșie el icircntinde macircna stacircngă și așează palma moale pe umărul meu drept Cel cu laptopul pe genunchi și cu cablurile icircn urechi citește iarăși cu glas tare Omenirea nu se reduce la oameni Nici lumea nu se oprește la lumea asta Toți și toate evoluează spre icircncotro Mai scrie aici Tristețea devine balena sinucigașă din oceanul numit suflet Tacircnărul face pauză tușește icnit icircn final izbucnește icircn racircs Aaauzi Onomatopeele sunt maimuțele din vocabular Pricep eu că voca-bularul este vorbirea omului daa asteahellip aleahellip onoma-tohellip pe elehellip Asta icircmi place Convingerea boului este că el poartă doar jugul și că acesta trage plugulhellip Icircmi place plugul că are coarne ca boul

Bărbosul cu ciurlan pe cap icircși retrage lin palma de pe umărul meu icircmi mulțumește reverențios și glăsu-iește fără să se adreseze cuiva Tocmai am trecut pe la ministrul Zăronihellip Heehellip I-am cerut pămacircnt de două ori pămacircnt Pricepi icircntreabă pe nimeni proba-bil un personaj imaginat de el Dacă pricepi starea de fapt se petrece așahellip Cam așa O rază de suprafață rotundă și pămacircnt mult adus icircn căruța cu boi Să tot icircnalțe pălmașii pămacircntul cu tălpile să-l bătătoreas-că movilă macircndră și trainică să clădească Auzi Ia auziți Movilă de o sută de pași cu trepte și cu turlă Icircnțelegi De-acolo să privesc cum vin extratereștrii să anunț satele cacircnd sosesc eihellip Auzi Ascultă aici Petru Bumbac care adus-a groaza-n țară s-a zburlit rău de tot așa că domnul Zăroni a fost retrogradat urgent cu semnătură icircn regulă L-a hurducat amar-nic și l-a vărsat oblu-n grajdul de unde l-a-nălțat icircnainte Numai că n-a mai fost șef grăjdarilor

Domnul și doamna din apropiere continuă să tacă Periodic el oftează scracircșnește din dinți tușește ostentativ icircnghite icircn sec Doamna zacircmbeș-te și murmură cacircteva cuvinte din cacircntecul Dor de mamă auzit de la Făracircmiță Lambru Nicio frunză nu-i amară Ca mama de-a doua oară Domnul de alături zice cacircteva cuvinte din cacircntecul Șaraiman Drumul ți l-aș pietrui Tot cu flori și cu safiu Să

nu vii prea tacircrziu Ea icircl icircntrerupe șoptindu-i că-i este foame el trage tacticos dintre picioarele lui o traistă icircn burduhanul căreia se află pungi pline de multe mărimi și culori Patru palme se afundă icircn săculeț pungile se rostogolesc șușotesc cacircnd sunt scoase la lumină plesnesc bunătăți se revarsă icircn palme uscate apoi cu sfială icircn cele două guri larg deschise Maxilarele devin racircșnițe limba ndash harnic mestecău La picioarele lor pungile devastate se adună icircn grămezi acoperă două zone ale podelei firimiturile se icircmprăștie cu voioșie

După ce golesc traista domnul o scutură griju-liu o icircnfășoară scrupulos și o aruncă plictisit peste pungile schilodite Doamna ridică macircinile la verti-cală satisfăcută de macircncarea icircngurgitată cască și cacircntă două versuri ale ei pe o melodie din folclorul muzical Moșule te-aș icircntrebaAi să-mi dai să beau ceva Domnul racircde cu importanță pocnește din degetele ambelor macircini apoi dă la iveală altă traistă din care scoate un pet de mărime mijlocie cu lichid colorat desface atent dopul și icircn timp ce oferă sticla doamnei cacircntă mai mult recită Și ne-om face-un bordeieș Din crenguțe de cireșhellip Eu străin și tu străin Icircn bordei să ne iubim Doamna coboară macircinile la orizontală cuprinde cu ambele palme sticla plină o stracircnge să nu alunece de aceea lichid colorat se revarsă peste bluza icircnflorată motiv să se tacircnguie icircn cacircntec Din ochi negri lăcrima Din guriță-așa zicea Oof Doamne Doamnehellip Pătrunsă de ciudă stropește padimentul soarbe fără poftă și firește cacircntă Foaie verde nucă seacă Macircine toți recruții pleacă Domnul răspunde solemn Și mă duc și mă tot duc Pacircnă la izvor sub nuc E momen-tul cacircnd se ridică grăbit și pleacă la WC

Cel cu ciurlanul pe cap se placircnge că pacircnă la urmă nu i-a fost icircmplinită dorința că Zăroni este un păcălici fără fundament Se adresează doamnei care s-a descălțat de sandale și stă cu tălpile goale pe grămada de pungi mototolite

ndash Cu dumneata s-a icircndurat Ți-a făcut domnursquo Zăroni movilă

Doamna ridică umerii nu-l ia icircn seamă El continuă

ndash Da mie nu-mi trebuie movilă de pungihellip Marțienii nu se zăresc de pe movila de pungihellip Nici piticii din Piticonia

Celălalt domn se icircntoarce de la WC legănat de clătinatul vagonului cacircntă bine dispus murmură tainic Doamna lovește cu călcacirciul gol grămada de pungi și punguțe unele se icircmprăștie doamna icircl icircntreabă pe cel cu barbă și ciurlan cu chip de om ce dorește Domnul ei expiră satisfăcut și icircntreabă la racircndu-i sorbind-o din priviri

ndash Ce vrea

47

ST

EAUA

11-

122

018

ndash Nu știu ce vrea de la mine se oțărăște eaDomnul răspunde solemn cu abisală seninătatendash Parcă nu știi ce dorește un bărbat vacircnjosndash O Neofilule Neogrăbitulendash Zăroni m-a trădat M-a trădat Zăroni icircn

beneficiul vostruDoamnei icirci tremură zulufii de aceea izbucneștendash Mai lasă-l icircn pace pe acela Ce ai cu el A fost

deștept scos de la grajdurile lui Grozahellip Bumbac cum icirci spui fiindcă adus-a bumbac din America pentru romacircni

Doamna se hotărăște să tacă zacircmbetul de pe față se metamorfozează icircn spasm pleoapele se zbat necontrolate globii oculari revarsă privire deznădăjduită Strigăt tenebros dezlănțuie buzele ei uscate adunate icircntr-un țugui stracircmb

ndash M-a lăsat fără veste supapa numităhellipndash Șiiii icircntreabă el grijuliundash Și strigă ea disperatăIcircși lipește spatele de spetează inspiră icircndelung

și după ce expiră domol exclamă uimităndash Și gatahellip Nu ți-e rușine să-ntrebi Hai cu

mine să ajung unde trebuiehellipPleacă amacircndoi ea pășește dizgrațios Icircn capul

acoperit cu ciurlani se icircnfierbacircntă cacircțiva neuroni eveniment care-l determină pe bărbatul vacircnjos să icircnhațe poșeta singuratică și să o dosească icircntre două geamantane aflate pe poliță

ndash Pst icirci avertizează pe cei de față Dacă suflați ceva icircl oblig pe Zăroni să vă afurisească și să vă bage la grajduri Gata

La icircntoarcere doamna suspină După ce se așează pe locul ei se lamentează

ndash N-am mai fost icircn lume fără chiloți din tinerețehellip Racircde și oftează ultimul oftat icircl transfor-mă icircn icnet Privește icircmprejur vacircră degetele ambe-lor macircini sub fesele bucălate prompt se avacircntă icircn picioare icircși cuprinde mijlocul cu palmele Unde-i poșeta icircntreabă cu disperare Unde-i poșeta mea care am lăsat-o aici Chiar aici

Trenul oprește icircntre stații apare conductorul și icircntreabă dacă este cineva care a uitat să coboare la gara prin care haidamacul cu roți a trecut fără să oprească

prozatilde

48

ST

EAUA

11-

122

018

Prin FICT despre mai multe RomacircniiEmil Adrian Rus

Nu mai e de mult un fapt care să surprindă rit- murile și liniile de tensiune ale fiecărei ediții ale

Festivalului Internațional de Carte Transilvania se simt și sunt trăite icircn funcție de invitații și oaspeții săi iar icircn așteptarea fiecărui an fireasca icircntrebare care survi-ne imediat icircn mintea avizatului și a pasionatului de lectură este pe cine vom mai icircntacirclni și asculta acum

De această dată majoritatea celor care și-au dat icircntacirclnire icircn vechea așezare de pe Someș au fost scriitori romacircni plecați icircn exil de bunăvoie sau siliți să o facă icircn timpul perioadei comuniste sau postdecembriste și scriitori din diaspora Invitații Basarab Nicolescu Bujor Nedelcovici Petre Răileanu Virgil Tănase Sebastian Reichmann Andrei Vieru Alexandra Medrea Horea Porumb (Franța) Ion Taloș Gheorghe Săsărman Eugen Cojocaru (Germania) Leo Butnaru Liliana Armașu Gheorghe Calamanciuc (Republica Moldova) Mircea Măran Eugen Boieru Mihai Gherghel (Serbia) Paul Gabor (Spania) Grigore Arbore (Italia) Vasile Tăracircțeanu (Ucraina) Mihai Șteț (Marea Britanie) Icircntorși iată icircn ceas festiv de Centenar pentru a da glas unei Romacircnii a lor sau care a fost a lor a acelei Romacircnii de peste și privită dinspre hotare poate pe alocuri icircncă și a noastră Despre bdquoRomacircnia meardquo adică a lor și Romacircnia noastră cea pe care au părăsit-o și cea pe care o regăsesc cu prilejul fiecărei (re)icircntoarceri s-a pus interogația de bilanț și ce a mai rămas din ea De fel lipsită de retorică mulți i-au găsit un răspuns

cu o voce hotăracirctă și cu greutatea cuvintelor tăioase la care am adăuga fiindcă ne-ar plăcea să credem că așa și este un regret ascuns Bujor Nedelcovici unul dintre ultimii autori ai exilului bdquoAsta nu mai e Romacircnia meardquo Reacția de altfel nu singulară exis-tacircnd și nuanțe completări și bineicircnțeles diferențe a lăsat totuși să plutească impresia că nici icircn cetatea literaturii lucrurile la modul idealist nu mai sunt de mult cum ne-am fi dorit să fie că și acest avanpost al unei Romacircnii icircn care ar trebui să existe bdquoun singur corp și un singur suflet icircn care toți nervii și toate suspinele vibrează unul către altulrdquo nădejdea lui Hasdeu pare tot mai făracircmițat și nu icircn lipsa celor capabili și icircndreptățiți să-l țină departe de o astfel de soartă ci mai degrabă a unui spirit comun care să unească dacă nu cel puțin să prilejuiască icircntacirclnirea

FICT 2018

Catherine Lovey

49

ST

EAUA

11-

122

018

bdquoRe-unim Romacircnia prin culturărdquo de la istorisi-rile personale și proiecte literare și pacircnă la starea literaturii și a limbii romacircne din exil și diaspora precum și a rememorării unor figuri emblematice ale acestor spații a fost astfel prilejul unor teme de discuție icircntre invitații de onoare ai FICT icircn care două Romacircnii au icircncercat să se caute și să se re-găsească Cultura numitorul lor comun o expresie a timpului și a prefacerilor istoriei ultimelor noastre decenii s-a arătat sensibilizată prin referiri mai mult sau mai puțin voalate și la situația actuală a Romacircniei noas-tre Pentru același Nedelcovici Monica Lovinescu prin emisiunile ținute la Radio Europa Liberă era parte a Romacircniei sale iar Basarab Nicolescu la finalul unei prelegeri despre icircntacirclnirile literare din Franța ținute de Leonid Arcade sau Mircea Eliade atrăgea atenția necesității unei cercetări riguroase a manuscriselor lăsate de autorii exilului icircn vederea unei integrări icircn raport cu literatura din țară

O prezență aparte sau două perspective asupra Romacircniei noastre literare prin ochii altora a consti-tuit-o și participarea traducătorilor icircn limba ebraică ai Antologiei poeziei Echinox Apa stracircnsă-n căușul palmei Moshe B Itzhaki și Paul Farkaș precum și cea a lui Jean Poncet traducătorul operei poetice a lui Lucian Blaga icircn limba franceză ocazie cu care a fost lansată ediția bilingvă a volumului Icircn marea trecere Dans le grand passage

Catherine Lovey și Jean-Franccedilois Haas doi scri-itori elvețieni de limbă franceză au vorbit despre o literatură a oamenilor simpli capabilă icircnsă să seducă icircn timp ce scriitorul portughez Gonccedilalo Tavares a pledat pentru o nouă perspectivă asupra ideilor și o reconsiderare a discursului iar italianul Giancarlo Sturloni a atras icircncă o dată atenția asupra influenței nefaste a omului asupra mediului

Poate mai mult decacirct icircn anii anteriori cacircnd pentru public doar două trei nume erau emblema sub care se lansa și se desfășura festivalul ediția din acest an a FICT dedicată Centenarului Marii Uniri a arătat că există icircncă o nevoie acută de dialog și de mediere a unuia cu privire la bdquoRomacircnia meardquo adică a noastră

Despre limitele limbajului și luciditate Cu Gonccedilalo M Tavares

la FICT Andrei Zamfirescu

Icircn octombrie 2018 icircn cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) un

public variat (de la academicieni la amatori bdquocivilirdquo de literatură deopotrivă) a avut șansa să petreacă o oră și jumătate icircn compania eminentului scriitor portughez invitat de onoare al ediției din 2018

Gonccedilalo Manuel Tavares De la debutul acestuia (la icircnceputul mileniului) și pacircnă astăzi operele sale au ajuns să fie citite consacrate și vehiculate pe mapamond fiind traduse icircn zeci de limbi O astfel de traducere icircn limba romacircnă a celui mai recent volum Enciclopedia (apărut la Editura

Jean-Franccedilois Haas

50

ST

EAUA

11-

122

018

Școala Ardeleană icircn colecția Longseller) a consti-tuit motivația principală a realizării evenimentului de săptămacircna trecută După apusul soarelui cu un entuziast bdquotrăiască Portugaliardquo conferința a demarat cu decernarea unui premiu din partea organizatorilor dedicat contribuției aduse de Tavares literaturii de rang mondial Traducătoarea volumului proaspăt apărut Corina Nuțu a fost cea care a prezentat succint tematica stilistică a operelor lui Tavares punctacircnd caracterul lor hacirctru erudit și absurd un triptic volatil de trăsături aflat sub semnul unui ludism omniprezent

Potențialii cititori au fost avertizați cu blacircndețe că romanele lui Tavares cunosc o abundență de trimiteri atacirct la opere literare și filozofice ale trecu-tului icircndepărtat cacirct și la propriile-i volume anteri-oare scriitorul portughez nesfiindu-se să icircl provoa-ce constant pe cititor să icircși părăsească zona de confort Pentru restul serii Tavares a fost invitat să ia cuvacircntul și să intre icircn dialog cu eseistul și filosoful Aurel Codoban schimbul de icircntrebări și răspunsuri fiind tradus de Simona Popa și Veronica Manole Descris de interlocutorul său ca un Kafka actual care mizează pe filozofia lui Wittgenstein asemuit stilistic cu Haneke sau von Trier (scriitorul lusitan fiind totodată și producător de filme) Tavares a admis de la bun icircnceput că una dintre principalele sale pasiuni este studierea fenomenului interacțiu-nii dintre literatură și gacircndire Icircn acest sens invitatul

a trasat o paralelă inițială icircntre filosofia occidentală obișnuită să gacircndească și să explice realitatea icircn mod conceptual și filosofia orientală cu preferința sa pentru discursuri explicative narative

Cea din urmă abordare este lesne de intuit cea preferată de scriitor Mica parabolă a absurdității tezelor academice care tratează umorul ironia sau ambiguitatea concomitent evitacircnd icircntrebuințarea lor a stacircrnit racircsete apreciative și totodată a validat schițarea introductivă a portretului unui Tavares non-aristotelic plin de umor și contradicții pe deplin capabil să icircși argumenteze poziția semi-pesimistă (sau semi-optimistă) asupra omului și realității Limitele limbajului sunt icircntr-adevăr limitele lumii lui Tavares iar acest deziderat al lui Wittgenstein pledacircnd pentru libertatea cuvintelor a fost rotunjit și completat de afirmația invitatului potrivit căreia scrisul său e stră-bătut de perpetua icircncercare de a distila și reduce la elemente de bază ideile pe care vrea să le transmită cititorilor săi Dorința estetică cea mai acerbă a auto-rului cristalizată spre final icircntr-o maximă laconică a fost aceea ca fiecare carte să fie precum 100 de grame de luciditate lectura constantă adăugacircnd aproape farmaceutic doze succesive de luciditate icircn ființa cititorului pacircnă ce icircntregul său corp ar deveni ideal pătruns de numinoasa substanță

Sus Gonccedilalo M Tavares icircn această imagine cu Aurel Codoban

51

ST

EAUA

11-

122

018

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia atrage atenția asupra degradării

continue a limbii romacircne și a nivelului de cultură

din spațiul public

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia ca orga-nizație de breaslă a profesioniștilor litera-

turii și moștenitoare a tradiției cultivării limbii romacircne icircși manifestă profunda icircngrijorare față de degradarea continuă a limbii romacircne folosite icircn spațiul public ca și a nivelului cultu-ral general icircn special din partea celor care prin rolul lor social sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni

Limba romacircnă nu este un simplu instru-ment de comunicare Ea este o componentă esențială a identității și un liant al unității nați-onale chiar icircn epocile mai icircndepărtate icircn care statul romacircn nu exista Icircnsă chiar și atunci păturile luminate ale societății s-au preocu-pat de cultivarea limbii preocupare pe care unul dintre precursorii modernității Ienăchiță Văcărescu o echivala cu patriotismul

Limba este de asemenea instrumentul gacircndirii Cineva care vorbește și scrie incorect este puțin probabil să gacircndească bine cu atacirct mai mult cu cacirct incorectitudinea exprimării este primul și cel mai elocvent semn al absen-ței unei culturi corespunzătoare deci al lipsei pregătirii și competenței

Astăzi icircn anul icircn care aniversăm Centenarul Marii Uniri limba romacircnă vorbită și scrisă icircn spațiul public ndash de către politicieni oameni de media bdquovedeterdquo ale divertismentului și alte categorii de persoane cu apariții publice frec-vente ndash a atins un nivel icircngrijorător de scăzut din punctul de vedere al corectitudinii gramati-cale și ortografice ca și al vocabularului utilizat Icircn pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare această degradare este continuă și nu se icircntrevede niciun semn că s-ar opri

Degradarea limbii romacircne vorbite este icircnso-țită și amplificată de o la fel de icircngrijorătoare

prăbușire a nivelului cultural general Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio și televiziune dar și nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil Atacirct prin temele abordate cacirct și prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică exemplul pe care icircl primește societatea romacircnească (icircn primul racircnd tinerii) este descurajant Icircn loc să cultive valorile să ofere repere și modele ndash de care istoria noas-tră ca și prezentul nu duc lipsă ndash viața publică romacircnească oferă contra-exemple ruinătoare moral și dăunătoare intelectual

Cauzele acestor fenomene (de la dezinte-resul față de icircnvățămacircnt la erodarea instituți-ilor) sunt cunoscute Uniunea Scriitorilor din Romacircnia icircși manifestă adacircnca preocupare icircn fața acestor semnale icircngrijorătoare cu privire la starea intelectuală și morală a spațiului public și mai ales față de efectele devastatoa-re icircn timp ale lipsei de reacție icircn fața acestor evoluții negative care periclitează icircnsăși iden-titatea națională Uniunea Scriitorilor icircși expri-mă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor icircn cauză icircntreaga ei experiență culturală pentru corectarea acestei stări de lucruri

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia face un apel la toți actorii vieții publice ca și la institu-țiile care prin natura lor pot contribui la opri-rea degradării limbii și a nivelului cultural să dea dovadă de responsabilitate și să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționa-lități icircnainte ca ele să se transforme icircn adevă-rate obstacole icircn calea funcționării Romacircniei ca stat european modern

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

52

ST

EAUA

11-

122

018

Poezia lui Nicolae Tzone ca ritual de purificare ordmi catildelatildetorie

Florin Balotescu

Cartea lui Nicolae Tzone (sau nicolae tzone dacă vom păstra grafia de pe copertă)

Icircnmormacircntările publicată de editura Vinea icircn 2017 este un corp poematic care se construiește se hrănește și devine accesibil prin ideea de vizi-une Scris cu precizie aflăm la final pe bdquo1 2 și 3 februarie 2016 13h34rdquo completat de 19 ilustrații cu alură expresionistă ale Suzanei Facircntacircnariu volu-mul se constituie ca urmă a unui ritual intim icircn care poetul icircși descrie icircntacirclnirea cu sine cu lumea și cu Dumnezeu sub forma ceremonialului funerar

Ca icircntr-una din dedicațiile sale de autor aflăm că poemul conține bdquoicircnmormacircntări care mă nascrdquo ceea ce trimite spre o descoperire de sine asumată și ca anulare descuamare sau parcurgere a unui traseu invers Icircnmormacircntări și nu icircnmormacircntare căci vom vedea poetul icircl bdquosomeazărdquo pe Icircnsuși Dumnezeu cu aceeași icircndrăzneală ca a lui Iona profetul lui Marin Sorescu cel care spunea bdquosunt ca un Dumnezeu care nu mai poate icircnviardquo bdquodacă și de data aceasta vei icircndrăzni să mă-nvii fără voia mea nu voi mai vorbi niciodată cu tinerdquo (p 34) Structura fragmentară și imaginarul accesat de autor amin-tesc de epitaf și orațiile funebre antice Retorul Menandru din Laodiceea vorbea icircn secolul al IV-lea despre anumiți τόποι locuri sau κεφάλαια capito-le icircn structura unui epitaf γένος (familia) γένεσις (nașterea) φύσις (natura) ndash dacă cel care a murit este tacircnăr epitaful va vorbi despre frumusețea fizică σώματος φύσις iar dacă acesta era un vacircrst-nic erau onorate virtuțile vieții interioare ψυχῆς εὐφυΐα ndash ἀνατροφή (creșterea) παιδεία (educația) ἐπιτηδεύματα (maniera felul de a fi) πράξεις (fapte-le) sau ceea ce omul a icircmplinit pacircnă la vacircrsta matu-rității prin respectarea virtuților cardinale curajul dreptatea temperanța și prudența) τύχη (bdquodarurilerdquo pe care viața i le aduce omului) σύγκρισις (compa-rația) θρῆνος (lamentația) παραμύθια (consolarea) și ἐπίλογος (cf Theodore Chalon Burgess Epideictic Literature Studies in Classical Philology III Chicago 1902 p 120 Menander Rhetor A commentary Edited with translation and commentary by DA Russell and NG Wilson Oxford at The Clarendon

Press 1981 p174 PE Oprea-Călin Cuvacircntarea funebră antică Studiu de caz 2018 Universitatea din București p 22 și urm) Convertite icircntr-un fel de versuri-inscripție găsim și aici cacircteva dintre aceste etape nu ca o mare desfășurare discursivă icircnsă ci ca text care se dorește esențializat sentenți-os implacabil definitiv citim despre descoperirea trupului celui icircnecat despre abluțiune și purificare despre pregătirea icircnmormacircntării ca sărbătoare despre placircngerea care nu va fi doar a omului ci a lui Dumnezeu Icircnsuși

Dacă icircnsă icircn epitaf discursul era către celălalt cu misiunea de a-i icircnsoți sufletul și de a-i lumina amin-tirea icircn textul scris aproape spartan de n tzone după legea regresiunii limbajului spre origini cu versuri fragmentate pacircnă la nivelul sunetelor poetul vorbește de dincolo de viziune tot pentru sine cel de aici El nu pare să experimenteze cacirctuși de puțin stările pe care le va avea bdquodincolordquo așadar nu avem o reprezentare convențională a ceea ce se află dincolo de moarte Găsim icircn schimb un fel de discurs imposibil ca icircn viziunile lui Bacovia raportat la o lume icircn care nu se mai poate schimba nimic icircn care totul rămacircne icircmpietrit icircn afară de sufletul care migrează căutacircnd un fel de anti-topos unde icircși va consuma pentru veșnicie seninătatea chinul sau părăsirea totală Cartea nu pare străină nici de tensiunea dintr-un kaddish dacă nu cumva poetizacircnd am putea spune că e un fragment microscopic recuperat dintr-un manuscris imagi-nar al Divinei Comedii

Nu găsim un Dante aici nici un Vergiliu ci pe un alt poet bdquomai degrabă trist decacirct mortrdquo (p 8) care icircși placircnge ca Iona doar starea pe care prezumtiv o va avea icircn lumea oamenilor Poemul conține o poveste care de fapt la racircndul ei coboară spre ritualuri episoade arhaice și tragice despre bdquoicircnecațirdquo și ființe submerse (bdquopeștii mei frații mei de sub Dunărerdquo p 38-39) dintr-o zonă tainică a vechiului fluviu nu departe de doină nu departe de bocet Dintre bdquoșapte băieți și bărbați morțirdquo vii icircl vor alege pe cel mai frumos o bdquocompetițierdquo stranie post-inițiatică un ritual masculin de castă

53

ST

EAUA

11-

122

018

(bdquonu vrusese soarte să fie icircntre noi moartă niciofemeierdquo p 66) asistată de Dumnezeu icircnsuși icircn ipostaza de tată care icircși placircnge fiul De altfel poemul ar putea foarte bine să fie o intepretare postmodernă a ideii de chenoză ndash golit de propria divinitate Fiul divin devine om deplin care trăiește odată cu moartea și mai ales odată cu placircngerea sa ca mort una dintre cele mai profunde nostalgii ale omului aceea legată de pierderea paradisu-lui Așteptarea mortului care așteaptă bdquovremea votuluirdquo ndash este de fapt ndash așteptarea lui Dumnezeu icircnsuși (fiecare dintre cei șapte are icircn față un coș icircn care va primi darurile ndash poate ca ofrandă către om dar și către bdquoposibilulrdquo Dumnezeu) Discursurile se sparg unul icircn celălalt icircntr-un poem care aduce mai degrabă cu o inscripție menită să răscolească seco-lele măștile poetice rămacircn ambigue iar ipostazele se amestecă icircntocmai cum apele icirci acoperă pe cei ale căror suflete le primesc pentru totdeauna

Citim un poem care se scrie icircntre un ritual de puri-ficare (bdquom-au spălat de nisip și de frunzerdquo p 7) și o călătorie (bdquopornim pe cer icircn toate direcțiile deoda-tărdquo p 104) un poem dublu căci ideea de moarte include și o călătorie dublă spre ale cărei capete sufletul se icircndreaptă imposibil icircn același timp ndash una a celui mort către ceea ce va fi dincolo (un spațiu un vid o altă viață paradisul nimicul) iar alta către ceea ce va fi aici (intracircnd icircntr-o stare posibilă numai așa adică icircn memoria celorlați și astfel devenind simbo-lic una cu ei) Un poem al inscripțiilor și totodată un text enigmatic despre posteritatea poetului despre sunetele inaudibile cuvintele inefabile asocierile imposibile (bdquozgomotul sacircngelui din urechea lui gaugain tăiată icircn urmă cu peste o sută de ani de van gogh[] tot ceea ce beethoven nu a auzit vreo-datărdquo p 36-37) care cu subtile reverențe se icircntoarce spre Nichita Stănescu ale cărui conversații cu icircngerul icircși găsesc răspunsuri iată din nou și aici

Enciclopedia literaturii romacircne vechiAcademia Romacircnă Institutul de Istorie și Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Enciclopedia literaturii romacircne vechi Fundația Națională pentru Știință și Artă Muzeul Național al Literaturii Romacircne București 2018 Cuvacircnt-icircnainte de acad Eugen Simion 1040 pagini cu ilustrații alb-negru și color

Acum o bună jumătate de veac apărea Istoria literaturii romacircne volumul I (1964) Dedicat literaturii populare și literaturii romacircne vechi impresiona prin masivitatea lui ndash lucrările de referință nu erau punctul forte al vremii ndash dar dădea senzația de aisberg căci părea să lase multe lucruri bdquonesplicaterdquo despre un teritoriu destul de arid de puțin frecventat Monumentala Enciclopedie a literaturii romacircne vechi vine să pună lucrurile la locul lor Ea fructifică alte două lucrări de referință și anume Dicţionarul literaturii romacircne de

la origini pacircnă la 1900 (București 1979) și Dicţionarul general al literaturii romacircne (I-VII București 2004-2009) Autorii (Coordonator general Eugen Simion Coordonare și revizie Dan Horia Mazilu Gheorghe Chivu Eugen Pavel Laura Bădescu Autori ndash icirci icircnșir cu regretul că nu am loc pentru a pomeni toate zecile de nume ale celor care au colaborat la formidabila alcătuire Simona Antofi Manuela Anton Laurenţiu Avram Cristina Martha Balinte Laura Bădescu Cristina Bicircrsan Gheorghe Chivu Ioana Costa Bogdan Creţu Alexandru Gafton Alin-Mihai Gherman Svetlana Korolevski Luminiţa Koumlvary Raluca Levonian Silvia Marin-Barutcieff Dan Horia Mazilu G Mihăilă Ileana Mihăilă Gabriel Mihăilescu Cristian Moroianu Eugen Pavel Ioan-Aurel Pop Eugen Simion Algeria Simota Rodica Șuiu Constantin Teodorovici Ioana Vasiloiu Cătălina Velculescu) sunt la curent cu toate discuțiile legate de icircnceputurile literaturii noastre dar aleg soluția rațională bdquode a uni punctul de vedere al istoricului cu acela estetic al criticului literar acceptacircnd toate scrierile semnificative icircntr-un fel sau altul pentru cultura apărută icircn spațiul nostru aflat secole de-a racircndul sub ocupații străinerdquo O exigență motivată prin recurs la criterii de inflexibilă severitate ne-ar sărăci icircn mod nepermis Articolele se opresc nu doar asupra primelor scrieri romacircnești ci și asupra manuscriselor și tipăriturilor de texte religioase icircn limba slavonă asupra traducerilor icircn și din limba latină ori neogreacăProbă de erudiție de pedantă organizare a materialului icircntr-o prezentare grafică extrem de elegantă Enciclopedia pune la dispoziția noastră un veritabil tezaur Cele 500 de articole prezintă personalități opere teme și curente de primă icircnsemnătate pentru cercetarea perioadei (bizantinism baroc iluminism romacircnesc slavonism romanitatendashromacircnitate literatură parenetică oratorică științifică ceremonială cărțile populare etc) O foarte utilă Cronologie de la scrierile lui Filotei de pe la 1400 și pacircnă icircn 2 decembrie 1840 cacircnd bdquoIcircncetează din viață Ioan Bobb autorul primului dicţionar romacircno-maghiaro-latin scris cu litere latine și ortografie etimologizantă Dictionariu rumanesc lateinesc si unguresc (2 vol Cluj 1822-1823)rdquo alături de bibliografia generală și de cea icircnsoțind fiecare articol icircn parte transformă Enciclopedia icircn model de valorificare a moștenirii culturale (Red)

54

ST

EAUA

11-

122

018

autoportret icircn oglinda convexă (32)Gary Soto (n 1952) s-a născut icircn California din părinți aparținacircnd clasei muncitoare De unde și inte-resul pentru portretizarea acestei clase din Statele Unite și Mexic Icircn cele mai bine de douăzeci de titluri pe care le-a publicat Soto

abordează icircntr-un stil direct și plin de intensități situația și problemele etnicității și ale clasei icircntr-un melanj al pierderii și rezistenței al bucuriei și sufe-rinței Personajele poeziilor sale fie ei americani sau hispanici sunt dovada bogăției interioare care se poate manifesta chiar și icircntr-o cultură a sărăciei

Ars poetica sau Mazatlan icircntr-o zi icircn care corpurile sunt purtate spre ţărm

Cadavrul e icircn morgăIar morga e pe strada astaUnde noi așteptăm Omar și cu mineInvizibili pentru taxiuri și pentru catacircriȘi pentru cacircinii adormițiDin icircntunericul gării

Mai devreme am fost la mercadoUnde din puii atacircrnați cu capetele icircn josSe scurgeau picături de sacircnge prin toate găurile(Am cumpărat lămacirci și am făcut fețe acre la portocale)Mai devreme am aruncat cu monedePrin restaurante barosani dinNord pentru că aveam inimile plineIar portofelele niște sandviciuri pentru săracii dansatori

Acum nu mai suntem atacirct de siguriMoartea-i cea care a intrat călare cu valurileIcircn timp ce stăteam cu apa pacircnă la glezneCu spatele spre țărm și cerul era crestatCu alb acolo unde albastrul nu dispăreaMoartea e cadavrul unui omCu brațele icircndoite forțat icircn LCu părul biciuindu-i ochii să nu vadăCu burta lui jumătate din lumea pe care furnica nu se poate cățăra

Nu că nu mai suntem atacirct de siguriCăldura face frunzele copacilor să sclipeascăTaxiurile sunt adormite icircn stații blocateIar copiii cacircndva ocupați cu mingileIcircși mănacircncă tortul de icircnghețată de pe brațe

Adevărul e că vrem să mergem acasăSă dispărem icircn fumul alb al trenuluiȘi să ne trezim miraculosIcircn America Omar icircl icircntreb ți-a ajunsIcircși ridică fața spre mineBate o țigară de degetul mare icircngălbenitȘi aprinde o flacără albastră

Nu nu putem pleca Nu ne-am terminat Icircncă treaba Știu asta Știe și OmarȘi vom coboricirc troncănind precum catacircrii spre țărmVom verifica apa cu vacircrful piciorului și vom intra icircn eaPacircnă cacircnd capetele ne vor sta pe apă icircnvelite icircn apăDacă ne ridicăm dinții noștri vor transmite semnale luminoaseCelor care s-au adunat ndashUn bărbat voinic două mame bătracircne copii și bicicletele lorTrăim Trăim Crabii cu cleștii lor pocnitoriSe icircntrec spre locul pe unde cred ei că vom fi noi purtațiSpre mal cu picioarele icircnainte

Harta

Cacircnd albeața soarelui se stracircnge icircn jurul nostruCa un laț

E amiază iar Molina se ghemuieșteLa umbra schimbătoare a unui leandru

Desface o hartă și cu creionulIcircnnegrește Panama

Icircntr-o vacircnătaieFace puncte de ploaie peste Bogotaacute orașul păianjenilor

Și x-uri icircntr-un lanț muntos care urcăCa un termometru

Peste gardul de piatrăPeste care cei bătracircni nu s-au gacircndit niciodată să treacă

Lima e apăsată de ceațăBrazilia e descacirclcită de racircurile ei

55

ST

EAUA

11-

122

018

Unde apare o macirczgăliturăZăpada și-a brodat răcoarea peste cacircmp

Unde racircul Orinoco o ia spre estSe ivește un nou racircu fără nume

Din cacircmp deschisIar Molina icircl numește locul său de naștere

Avocado Lake

pentru Ben

Un corp se mișcă sub lacul icircntunecat ndashGacirctul e o țeavă pentru apă macircinileSunt cele ale unui copil care se icircntinde după mama sa

Ar putea trece ore icircnainte ca corpul să se ridiceLa suprafață

Și chiar mai mult pacircnă cacircnd corpul e găsitSă sufli aer icircn el e inutil ndashPlămacircnii trebuie storși ca buretelePielița cenușie jupuită ca banda adezivă de pe ochiDegetul răsucit frecat și sărutat

Și acum icircn zori sălciileȚin din nou de cald iar o tacircnărăPe malul de unde un prieten i-a dispărut dedesuptAruncă pietre pe lacPe ceea ce a rămas din el ndashFlegma plutindu-i la suprafațăLa fel cum i-a plutit și viața

traducere și prezentare de Alex Văsieș

56

ST

EAUA

11-

122

018

cronica literară

Ce ne spune istoria

Angelo Mitchievici

Villa Margareta primul roman al Doinei Jela revela un romancier interesat de reconstrucția unei epoci icircnfășurate icircn jurul unui personaj charismatic Cel de-al doilea roman al scriitoarei Efectul fluturelui (Polirom Iași 2018) pro- iectează istoria pe canavaua existenței a două personaje care

emană același fascin al iregularului al unor inten-sități ciocnite de relieful dur bdquoal timpului ce li s-a datrdquo cu sintagma destinal revelatoare a lui Annie Bentoiu Surorile Alexandrina și Tatiana Pantazopol au icircn comun și prezența icircn cadrul echipelor de cerce-tare sociologică inițiate de Dimitrie Gusti un capitol nefrecventat pacircnă astăzi icircn literatura romacircnă Un roman despre școala Gusti Unul despre grupul de cercetători pe care Anton Golopenția i-a condus icircn iarna anului 1941 icircn misiunea dificilă deloc lipsită de riscuri prezente și viitoare cum se va dovedi de a inventaria populația romacircnească pe teritoriile eliberate de sub ocupația sovietică Nicidecum Icircn fapt avem o complicată cronică de familie familia Pantazopol care oferă o vedere icircn secțiune prin istoria particulară a gustiștilor dar și prin cea cu majusculă care a tulburat și resemnificat destinele unei generații intelectuale prodigioase Icircn lista de bios-uri lapidare ale celor optsprezece cercetători pe care naratoarea o prezintă subliniind onest zonele lacunare se regăsește această dinamică imprevizibilă a devenirii cu scurtcircuitele pe care rdquoteroarea istorieirdquo le creează E vorba icircn majorita-tea cazurilor de comuniști sau doar oameni de stacircnga confruntați ulterior cu regimul pe care militantismul sau doar idealismul lor l-a edificat regimul comunist canibalizacircndu-și odraslele Dar chiar dacă nu avem un roman care are ca temă principală școala Gusti cu toate referințele critice și momentele biografice invocate există o atenție privilegiată acordată investigației ramificată icircn patru direcții care se icircntretaie O investigație e

condusă chiar de cercetătorii constituiți icircn echipa coordonată de Anton Golopenția și inițiată de Institutul Central de Statistică echipă din care știm că și-ar fi dorit să facă parte și Tatiana Pantazopol suspectă de activitate legionară O altă investi-gație are caracter strict personal este condusă de Maria Pantazopol și o are icircn vedere pe mama ei Alexandrina Pantazopol și secretele pe care le păstrează cu privire la trecutul ei care include o perioadă de detenție icircn icircnchisorile comuniste urmată de deportarea cu domiciliu forțat departe de fiica sa Ceea ce sporește icircnsă misterul cu privire la propria mamă sunt cacircteva documente disparate descoperite icircntr-un dosar ascuns printre care un desen copilăresc ilustracircnd-o pe mamă o frază ilite-rată a bunicii tardiv alfabetizate un fragment de jurnal anonim și două fotografii mărturie a pogro-mului de la Jilava din noaptea de 26-27 noiembrie 1940 Această istorie de familie poartă marca unei traume pe care investigația nu o exorcizează ci o nuanțează O investigație propriu-zis biografistă o icircntreprinde cercetătoarea Larisa Vartolomei icircn legătură cu Tatiana Pantazopol și ea surprinde angajamentele ideologice obscure patosul unei icircntregi generații intelectuale Supusă torturii icircn arest reușită să evadeze icircn cala unui vapor urmele Tatianei dispar icircn tăcere icircn Occident de unde parvin vagi reflexe ale unei existențe marcate de asemenea de traumă Numai că Larisa Vartolomei este alimentată de o pasiune care transcende neutralitatea necesară cercetării științifice căutacircnd să identifice toate probele icircn măsură s-o desoli-darizeze pe Tatiana de febra criminală a mișcării legionare producătoarea bdquomartirilor sacircngeroșirdquo Ultima investigație este condusă chiar de alter ego-ul naratorial al autoarei icircn roman cea care unește firele celorlalte investigații avacircnd compe-tența jurnalistului de investigație dar și a istori-cului autoinstitituit prin documentare și lecturi substanțiale Rezistența la developare a existenței acestor două surori se sincronizează cu rezistența la developare a istoriei Icircn discuția pe care Paul Ricoeur și Michel de Certeau au avut-o icircn 1983 cu ocazia unei mese rotunde care-i mai cuprindea pe Pierre-Jean Labarriegraverre și Jean Greisch Ricoeur propunea printre temele de discuție și problema eclipsei evenimentului și corelarea sa cu registre de natură diferită Așa cum o afirmă Michel de Certeau bdquoun eveniment nu este ceea ce putem vedea sau ști despre el ci ceea ce el devinerdquo Dacă Ricoeur privilegia relevanța bdquomarilor istoriirdquo Michel

57

ST

EAUA

11-

122

018

de Certeau miza pe bdquoistoriile atomizaterdquo Icircn ceea ce privește recuperarea adevărului istoric cu privire la una dintre cele mai agitate perioade din istoria Romacircniei romanul Doinei Jela aduce icircn tensiune ambele perspective una integratoare și una disper-sată la nivelul subiectivităților angajate icircn efortul de comprehensiune Doina Jela intră icircn miezul acestui metabolism al istoriei prin intermediul unei istorii de familie și surprinde deopotrivă eclipsa evenimentelor trecute prin filtrul atacirctor ideologii și sensibilități contrariate dar și bdquodevenireardquo lor sau cu cuvintele unui alt personaj avizat din roman Nicolas faptul că bdquosemnificațiile ajung din urmă faptul (istoric sn)rdquo Una dintre bdquolecțiilerdquo nemiloase ale istoriei consistă icircn aceea că orice angajament ideologic radical este icircmpins ultimativ spre deri-zoriu grotesc și irelevanță Momentul bdquocomemo- răriirdquo Tatianei Pantazopol icircn contextul martirolo-giei legionare de către grupul de deținuți politici devine revelator icircn acest sens Discursul surorii mai mari Alexandrina Pantazopol stabilește substanța de contrast revelatorul inaderenței la adevărurile incomode ale istoriei Golgota icircnchisorilor comu-niste apare pe fundalul pogromurilor interbelice așa cum cele două fotografii care documentează un fragment genocidar beneficiază de comple-mentul de inocență al desenului copilăresc și al frazei naive a bunicii bdquoNui mai scriețrdquo Toate acestea sunt reproduse autenticist icircn roman și creează un efect puternic

Discursul Alexandrinei Pantazopol care-i oripi-lează pe deținuții politici care-l venerează icircncă pe Căpitan loiali unei cauze pierdute cu o intra-sigență eroică e unul al reconcilierii imposibile icircntre generații icircntre victime și călăi icircntre istorii Tema istoriei ca traumă e profund diseminată icircn romanul Doinei Jela Icircn fond toate aceste căutări conduc la aceleași interogații Ce ne icircnvață istoria Există un adevăr istoric Dacă da posedă acesta virtuți soteriologice Nu avem concluzii dar avem atitudini care decurg din aceste căutări avem o dinamică intensă a intepretării Imprecizia răspun-sului reflexul tatonant ezitant al formulărilor toate polemicile configurează un cacircmp de forțe al romanului cacircmp icircn care sunt imersate personajele lui principale Titlul servește acestui paradox care survine icircn studiul istoriei și icircn oricare din investi-gațiile corelate și anume a icircntrepătrunderii dintre obiectivitate și subiectivitate icircntr-o epistemologie mixtă Efectul fluturelui e o metaforă revelatoare icircn acest sens bătaia unei aripi de fluture undeva icircn Brazilia ar putea declanșa un uragan icircn largul coastelor Japoniei Sunt aici două lucruri esențiale Un eveniment insignifinat pacircnă la imperceptibil

poate genera un efect considerabil avem o inver-sare a raportului de pondere icircntre cauză și efect Pe de altă parte cauza se află foarte departe de efect astfel icircncacirct relația dintre cele două poate fi cu dificultate dacă nu imposibil de detectat Efectul fluturelui ne vorbește icircntr-un fel de fragilitatea de echivocul determinismului icircn studiul istoriei invitacircnd la o reflecție cu privire la hazardul istoriei la ceea ce Nassim Taleb numea tot cu o metaforă o bdquolebădă neagrărdquo Iar lacul preferat pe care aceste bdquolebede negrerdquo se plimbă maiestuos este cel al romanului

Cacircntec pentru generathornia

postmemorieiMarius Conkan

Este firește destul de riscant ca un autor să icircși intituleze volumul Cacircntec de leagăn pentru generația mea icircn contextul icircn care poezia angoasei gravă icircn retorică și conți-nut este tot mai des repudiată ca rest al unor practici estetice (cu o lungă tradiție) care sunt conside-

rate astăzi a fi prea teatrale manieriste vetuste sau incompatibile cu noile configurații ale geografiei socio-culturale O astfel de poezie a angoasei cu toate nuanțele ei traumatice obsesive hiberbolice și uneori individualiste este retrogradată pe de altă parte icircn favoarea unor discursuri și sensibilități mai degrabă construite teoretic și imprumutate liricii recente (din diverse abordări critice) decacirct definitorii prin natura lor

Cosmin Perța a prevăzut și icircși asumă acest risc din moment ce optează icircn Cacircntec de leagăn pentru generația mea (Paralela 45 2018) pentru libertatea și liberalizarea scrisului său renunțacircnd la orice convenție pe care unii sau alții ar valida-o estetic (cu argumentele cacirctorva teorii de icircmprumut care pacircnă la un punct se dovedesc lămuritoare mai ales icircn cazul generației mai tinere de poeți) și mizacircnd pe fluxul incontrolabil (și prin urmare imprevizibil stilistic) al notației memoriei și afectelor Iată cum sună pledoaria autorului pentru poezia codificată

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

58

ST

EAUA

11-

122

018

existențial icircntr-o manieră care conține icircntrucacirctva ADN-ul estetic al Manifestului fracturist din 1998 (fără ca poetul să se revendice icircn vreun fel de la acesta) bdquoCred icircn poezia livrescă sofisticată dar mai mult cred icircn poezia trăită și asumată ca experiență icircn curs de desfășurare E teribil de riscant să scrii astfel poate fi considerat impudic chiar obscen dar nu voi putea eluda niciodată viața din artă deoarece o consider singurul ei ferment autenticrdquo Cosmin Perța nu scrie icircnsă pur și simplu o poezie inseparabilă de viață ori retrasă icircntr-un individua-lism de multe ori impenetrabil ci scrie icircntr-adevăr bdquoo poezie a traumelor și a obsesiilorrdquo (cum este numită pe coperta a IV-a cu un limbaj destul de bdquouzatrdquo critic mai ales icircn ultimele decenii) care conți-ne o puternică icircncărcătură socială deloc neglijabi-lă atunci cacircnd vorbim despre dimensiunea recentă a poeticilor confesive Firește socialul nu a lipsit de pildă din poemele unor autori douămiiști așa cum nu a lipsit nicicacircnd din literatură Icircnsă după o perioadă icircn care poezia generației mai tinere de autori explorează icircn special aspectele infrareale liminale și intermediate ndash inclusiv digital ndash ale exis-tenței (cu o recuzită stilistică pe măsură) o nouă imersiune icircn socio-politic devine tot mai necesară icircn contextul unei Romacircnii care stă sub semnul bdquodepresiei de țarărdquo ca să folosesc un diagnostic icircn jurul căruia gravitează imaginarul Scriisorii către un prieten și icircnapoi către țară volum recent publicat de Ruxandra Cesereanu

Din acest punct de vedere cu toată ironia din titlu Cacircntecul de leagăn pentru generația mea poate fi considerat tocmai manifestul unei gene-rații nu neapărat al unei generații de scriitori cacirct al uneia biologice chiar dacă anumite poeme sinte-tizează icircn mod subtil cacircteva direcții estetice și atitudini specific douămiiste icircn fața ratării morții deziluziei depersonalizării și derivei existențiale (vezi prima parte a cărții intitulată De război) bdquoToți avem momente icircn care ne gacircndim serios și vedem limpede adacircncimea Tuturor ni se face frică icircn fața neputinței a eșecului premeditat a liniei subțiri dintre ceva și nimic Am făcut pentru un experiment o hartă cerebrală și am notat pe mici secțiuni ale creierului aici este locul icircn care icircnvăț să mă bucur aici e locul icircn care placircng aici e locul icircn care vreau să mor repede aici e locul icircn care mă gacircndesc la supraviețuire aici e locul icircn care beau și fumez aici e locul icircn care nu icircnțeleg de ce scriu aici e locul icircn care icircmi pare rău aici e locul icircn care mi-aș fi dorit să fi fost altceva aici e locul icircn care am o casă aici e locul icircn care nu am nimic aici e locul icircn care țin minte primul sărut aici e locul icircn care iubesc aici e locul aici ești tu

Icircntr-o părticică am scris mărunt ilizibil aici e locul icircn care nu o să mă icircntorc niciodată (pp 53-55)

Icircn fond Cosmin Perța a scris manifestul unei generații a bdquopostmemorieirdquo un celebru concept care icircn definiția Mariannei Hirsch descrie bdquorelația dintre generația ulterioară celor care au fost marto-rii unei traume culturale sau colective și experiențe-le celor dinaintea ei experiențe care sunt laquoreamin-titeraquo doar prin intermediul narațiunilor imaginilor și comportamentelor icircn mijlocul cărora generația respectivă a crescut [hellip] Conexiunea postmemori-ei cu trecutul nu este astfel efectiv mediată prin rememorare ci prin proiecția și creația imagina-țieirdquo (t m) Iconografia (post)distopică din prima parte a volumului constituie așadar un construct al postmemoriei așa cum sunt de altfel multe dintre poeticile autorilor douămiiști care au scris despre anxietățile și precaritarea unei societăți icircn tranziție realizacircnd la modul inconștient și o critică a Romacircniei comuniste icircn care au copilărit și pe care au retrăit-o ulterior prin intermediul narațiunilor colective și individuale ale generațiilor anterioare

Icircn ciuda acurateței incisivității și a tonului anxios (adesea ironic) cu care cartografiază o realitate intimă și socială aflată icircn pragul dezastrului Cosmin Perța nu este un practician al ratării ci scrie despre mecanismele de rezistență icircn fața acesteia Fapt care ne conduce treptat spre partea a doua a cărții intitulată De dragoste unde autorul revizitează discursul amoros (uneori icircn cheie parodică) osci-lacircnd icircntre extazul bdquoreicircndrăgostiriirdquo (inclusiv de reali-tatea explorată icircn declinul ei) și conștientizarea unui erotism imposibil Sentimentalismul acestor poeme este (auto)subversiv iar pathosul lor intenționat și asumat deoarece Cosmin Perța nu pare aici adeptul sofisticării afectelor de dragul unor achiziții stilistice la modă Cu toate acestea există uneori icircn volum o neglijență a autorului față de propriul stil fie că vorbim despre asocieri tautologice de imagini despre lungirea inutilă a unor poeme și finalizarea riscantă a altora sau despre naivitatea expresiei Chiar dacă suntem avertizați de către autor că totul este bdquoscris gacircngav infantil și imperfect icircntocmai ca atitudinea noastră intimă icircn fața existențeirdquo asemenea imperfecțiuni puteau fi retușate ca să nu pună icircn umbră pasajele izbutite (și deloc puține) ale volumului cum este acesta bdquoLimbi de soare peste o mare lucioasă și albă ca sarea vorbim despre liniș-te de fapt nu vorbim gesticulăm și liniște nu este niciunde Icircn marea aceasta sticloasă compactă nu s-a născut nicio zeiță Mă uit la marea asta cum m-aș uita la sacircngele meu stracircns icircntr-un lighean liniștit căci despre liniște era vorbardquo (p 71)

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

59

ST

EAUA

11-

122

018

Oricum ar sta lucrurile și oricacirct de drastic ar fi receptat de cei care preferă alte stiluri mai puțin angajate social și existențial Cacircntec de leagăn pentru generația mea este volumul care pavează calea spre poezia de excepție a lui Cosmin Perța

THORNigatilderi la bucatatildeVictor Cubleșan

Numele lui Daniel Moșoiu nu a fost vehiculat prea des icircn discu-țiile despre literatura noastră De altfel aceste omisiuni repetate par să contureze destul de acurat chiar și atitudinea retrasă ndash dar deloc timidă de altfel ndash a autoru-lui clujean Atunci cicircnd e amintit e lăudat Volumul său de debut

Poeme din mers apărut icircn două ediții este unul dintre cele mai solide și convingătoare volume de poezie apărute icircn acei ani (1999) dar a avut parte din nefericire de o circulație restricircnsă Reeditarea din 2012 a venit ca o reparație dar icircntr-un fel părea prea ticircrziu Nu știu dacă Daniel Moșoiu scrie greu dar cu siguranță publică cu o lentoare teribilă Unii ar putea spune chiar că ritmul acesta sincron cu deplasarea ghețarilor i-ar influența fatal receptarea critică Volumul de povestiri de față Țigări umede era aproape gata de acum aproape douăzeci de ani E greu de spus cicirct de radical și-a modificat textele prozatorul dar amintindu-mi de lectura cicirctorva dintre ele icircn manuscris icircmi icircntărește convingerea că diferențele sicircnt mai mult superficiale

Dacă ar fi apărut acum două decade volumul ar fi fost unul de actualitate foarte bine arondat momentului de sficircrșit al anilor nouăzeci Prozele scurte ale lui Daniel Moșoiu sicircnt ancorate icircn finalul comunismului icircn marasmul ordinar al anilor rsquo80 și icircn răbufnirile de strălucire occidentală kitch de entuziasm degringoladă și marasm care au definit anii nouăzeci Atunci ar fi fost o dezbatere a actu-alității Astăzi sicircnt povești din istoria ușor icircndepăr-tată Dar tocmai pentru că și-au pierdut funcția de a fi implicit un punct de dialog asupra cotidianului imediat prozele se văd icircn postura de a funcționa deplin libere ca literatură Capacitatea de a poten-ța o lume de a revitaliza o atmosferă devin defini-torii Iar Daniel Moșoiu icircși onorează cititorii livricircnd texte debordicircnd de vitalitate de nerv capabile să

articuleze din cuvinte un timp care a devenit inac-cesibil icircn afara reicircntoarcerii ghidate sentimental

Poezia lui Daniel Moșoiu este unanim lăudată pentru simplitatea aparentă și inocența jucată sub care se ascunde un stilist exersat Proza sa este foarte aproape de această senzație dar constructiv e dusă mai departe Autorul stăpicircnește foarte bine ritmul narațiunii știind să accelereze să licircncezeas-că să sacadeze controlicircnd permanent tempoul printr-o frazare tăiată la milimetru Lectura devine astfel suplă textul curge cu firescul unei ape vesele de munte iar cititorul neexperimentat pesemne că nici nu icircnțelege de unde vine acea curgere firească O prea pritocită știință a scriiturii dublată pesemne de o intuiție nativă a povestașului icircnnăscut a celui capabil să spună orice fel de istorie oricicirct de insipi-dă ar putea fi fără a pierde o singură clipă atenția asistenței Daniel Moșoiu folosește cuvintele cu parcimonie ceea ce glumind se poate spune că se reflectă și icircn lungimea volumului dar știe să aleagă cu precizie exact materialul de care are nevoie Este genul de autor care din cicircteva fraze reușește o descriere coerentă vie și memorabilă genul de autor care folosește dialogul la maxim exploaticircn-du-l aticirct ca element al narațiunii cicirct și ca element de caracterizare a personajelor ca element de sondare a psihologiei Țigări umede este un volum care include cicircteva texte scrise absolut superb Alți comentatori au găsit modele din Cehov din Hrabal din Groșan etc Modelele există desigur dar icircn mod evident Daniel Moșoiu are maturitatea stilistică care icirci permite să-și configureze propria amprentă personală foarte distinctă foarte percutantă

Un alt palier unde Țigări umede surprinde plăcut este galeria de personaje dezvoltate Prozatorului nu-i place să se includă ca personaj nu-i place să se joace cu variațiuni ale propriei persoane dincolo de vocea naratorială proiecticircndu-se icircn text cel mult ca observator Daniel Moșoiu are vocația creării de personaje modelării de indivizi complecși psiholo-gici Textele sale nu sicircnt o multiplicare de tipolo-gii ci o cartografiere de indivizi distincți Chiar și personajele secundare sau marginale au nuanțe și tușe de finețe De altfel multe dintre povestirile volumului sicircnt susținute aproape exclusiv de psiho-logia personajelor narațiunea fiind dublată de un studiu asupra unui personaj sau unor personaje

Lumea volumului cea pe care reușește să o repună icircn prim-plan este din punctul meu de vedere credi-bilă și umană Prozatorul este de altfel hotăricirct bdquosă spună ceva despre viațăldquo Cu siguranță va fi interesant de urmărit efectul asupra diferitelor generații de cititori icircn funcție de modul icircn care și aceștia percep

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

60

ST

EAUA

11-

122

018

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă aceste contestate episoade din istorie Daniel Moșoiu preferă să se concetreze pe bdquolumea micăldquo cel mai adesea pe personaje cu educație simplă și cu o perce-pție simplistă leviticircnd deasupra momentului dintr-o zonă periferică Este universul cafenelelor boeme al cicircrciumilor populare al birourilor funcționărești este universul acelor oameni care nu s-au fixat foarte bine nici icircn mediul din care provin dar nici nu au reușit să ajungă acolo unde au visat poate să o facă Povestirea care dă și titlul volumului bdquoȚigări umederdquo e o plonjare directă icircn boema anilor rsquo90 evocicircnd cu mare finețe un univers dizolvat icircntre timp icircn comer-cial și subliniind cu finețe o icircntreagă mentalitate și mai ales o icircntreagă atmosferă care nu a mai supra-viețuit decicirct icircn literatură bdquoBilete de papagalrdquo e o odisee cu final agrave la Pavel Dan un drum zigzagat care trasează din penel tabloul Clujului din anii nouăzeci bdquoEști o femeie frumoasărdquo este povestea de dragoste a volumului poate cea mai delicată o icircnticirclnire icircntre el și ea amicircndoi cocliți la marginea societății pierduți aproape icircn mijlocul unei mulțimi triviale și agresive descoperind firesc și salvator iubirea bdquoRevoluția lui Fane Gurăurdquo este o piesă extrem de inteligent scrisă despre nu aticirct Revoluție cicirct despre aceia mulți care au trăit-o indirect

Surprinzător dar cred că icircnticircrzierea la publicare a volumului ar trebui să se icircntoarcă icircn favoarea sa Acum nu mai este doar un potențial pretext de discuții despre actualitate este o sumă de povești foate umane foarte subtile Volumul este unul rafinat o demonstrație de construcție și talent narativ Cu puțin noroc la difuzare și dacă poate autorul nu va mai icircnticircrzia cicircteva decade cu următo-rul volum criticii ar putea icircn fine să recunoască icircn Daniel Moșoiu unul dintre cei mai solizi și valoroși prozatori ai generației sale

Trestie cicircrtitoare

bdquoLeul de aur va micircnca Vițelul de aurrdquopicircnă aici am ajuns cu fragilitatea iluzieipicircnă aici cu principiile tot mai neputincioasezbăticircndu-se ca o bibliotecă icircncuiată ani mulți icircn icircntuneric Nu ne mai rămicircne decicirct să așteptăm două corăbii Ahab una pentru noi una pentru icircndoielile noastredouă corăbii fără icircntoarcere Nu ne mai rămane decicirct să slăvim Vițelul de aur ndash el să ne scoatăla marginea pustieisă despice marea să ne hrănească din nimicsă ne decoreze pentru răzvrătireLeul de aur nu există Doamne măcar o făricircmă de la masa profeților să-mi icircngădui bdquoTot ce nu e aur se va stingeTot ce e sicircngeVa icircnflori icircn alte pădurirdquo Nu ne mai rămicircne decicirct să picirclpicircim picircnă la capătcicircrtitori ca o trestie gicircnditoarefericiți ca un icircnger incult

poezie

Ioan T Morar

61

ST

EAUA

11-

122

018

Tunelul celor 100 de ani de Romacircnia

G Simion

Icircntre atacirctea manifestări de Centenar atacirctea sărbătoriri sub toate formele a celor 100 de ani

și atacirctea proiecte festivaliere părea că lipsește totuși ceva un anumit entuziasm sincer Cum Romacircnia de azi nu este nici pe departe Romacircnia pe care și-ar dori-o mulți dintre cetățenii ei e firesc să lipsească entuziasmul serbării prezen-tului Dar se icircntrevede o nouă formă de entuzi-asm mai ales icircn racircndul generațiilor tinere mai sănătoasă entuziasmul icircnțelegerii O formă mai matură de curiozitate Ca atunci cacircnd vrei să icircnțelegi de ce e așa cum e și simți nevoia să răsfo-iești icircn trecut

E mult E puțin Ce icircnseamnă 100 de ani pentru vacircrsta unei țări Dacă e să-i cacircntărim icircn evenimente cei 100 de ani ai Romacircniei par să atacircrne foarte greu Un final de război mondial

Marea Unire icircncoronarea regelui Ferdinand I la Alba Iulia al Doilea Război Mondial abdicarea regelui Mihai I patru decenii de regim comunist primul romacircn icircn cosmos o revoluție icircn direct la TV Mineriadele apariţia Internetului Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene protestele generate de noile legături create de social media ndash un secol foarte dinamic dacă e să ne uităm de unde am pornit și unde am ajuns Acum toți cei 100 de ani pot fi parcurși icircn cacircteva zeci de metri traversacircnd un tunel al timpului format din zece capsule reprezentacircnd zece decenii situat icircn Cluj-Napoca pe Bulevardul Eroilor Este vorba despre un proiect inedit inițiat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) dar validat prin donații chiar de către comunitate De unde dovada clară a entuziasmului icircnțelegerii

62

ST

EAUA

11-

122

018

Oamenii sunt dispuși să doneze să plătească pentru momente istorice altfel neicircnvățate la școală proaspăt scoase din arhive pentru docu-mente și fotografii văzute pentru prima dată pentru o asumare corectă a trecutului Este și aceasta o formă a unirii Nu macircnă cu macircnă dar macircnă de la macircnă ca să icircnțelegem ce e cu noi Pe scurt a existat ideea unui astfel de proiect Apoi icircn iunie 2018 Asociația bdquoNiște Oamenirdquo (alcătuită din antreprenori și manageri din Cluj) a organizat ediția a șaptea a Sferei Donatorilor din Transilvania un eveniment icircn care donatori individuali sau corporate se (re)unesc pentru a susține icircmpreună proiecte din diverse domenii Unul dintre proiecte a fost proiectul propus de MNIT ndash bdquo10x10 zece decenii de Romacircnia icircn 100 de imaginirdquo Icircn urma contribuțiilor participanți-lor s-a adunat o mare parte din suma necesară proiectului și astfel primind votul pozitiv al comunității s-a și implementat

Piesele au fost selectate pornind de la colecţii-le muzeului dar un real cacircștig a fost colaborarea cu diverși parteneri instituţii muzee biblioteci Agenția de Presă Agerpres București Asociaţia Culturală Minerva din Cluj etc Selecţia pieselor

a fost realizată de echipa de muzeografi ai MNIT care a identificat evenimentele și a stabilit contactele cu partenerii de proiect Icircn nume-roase cazuri evenimentele interesante au fost multiple pentru anumiţi ani Firește că icircn mod subiectiv s-a ales evenimentul cel mai reprezen-tativ pentru care au existat imagini deosebite O mare parte dintre evenimentele alese vizează cu precădere istoria locală și acoperă o paletă largă de subiecte de la destinele unor personalităţi la evenimente de istorie politică economică culturală sportivă și pacircnă la schimbări de natură urbanistică sau instituţionale care și-au pus amprenta asupra orașului Cluj și a Romacircniei icircn general Astfel bdquoexpoziția pe care o propunem aduce icircn faţa trecătorului ndash vizitator nu doar simple imagini ci toată icircncărcătura simbolică și emoţională pe care acestea o poartă mai cu seamă că vorbim despre un trecut recent o isto-rie trăită De aceea nădăjduim că informaţia va fi relevantă pentru preocupările celor care aleg să accepte propunerea noastră și că fiecare icircn parte va regăsi un moment evocat care să-i stacircrnească interesulrdquo (Dr Ioana Gruiță Muzeograf IA PR Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)

63

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Virgil Mihaiu

Periplu 1977

de ieri noapteaorele 24pacircnă acumcacircnd recompun ritualul eternelal spălatului pe dințis-au icircntacircmplatunele faptefosta mea iubitămi-a bacircntuit un vis(memoria laptelui latentăumezindu-ne fără voia noastrăcreierul somnolent)trezit cu greurealizai oripilatcă nu sunt capabil să scriu nimic viabildespre cineva pe care-l iubescfrumosadevărat cum s-ar zice(dex bunicul meula 80 de ani) eventual cu mari sforțăriaș putea compune ceva lizibildespre o pasiune icircnvecinatăfreneticcu ura ndash locuri comuneclarificări pentru mine icircnsumiplatitudinicine nu mai rezistăpoate lua o pauză ndash apoi am plecat la serviciuunde cei din jur făceau tot posibilulsă-mi distrugă iluziile la ieșire icircntacirclnii un amicicirci transcriu numele icircn clarEmil Hurezeanufiindcă huzurul nostrude huhurezi plecați din Horezuse dezlănțuie printreghizdurile fontanelor transilvane

ocolind macircngacircietor statuiașcolii ardeleneurcacircnd treptele tocite ale redacțiilordislocacircnd răceala metalizată a obiectelor autumnaleși din sacircngele fiecărei mele sperăridoresc reconciliereaicircnțelepților și bunilormuzicalilor drepților frumoșilorsă-i ascultadmirativ plin de ferigi caldeimponderabilcu măduva plutindu-mi icircn arboriisub care fiecare joacă din prima copilăriepicta o icoanădar viața se dezvațălagărele n-au dispărutde pe globsateliții se contrazic pe orbiteicircn ziarul die welt apare anunțulGran CanariaDamă brunetă icircl caută pe domnul cu inelde aur care icircn data de 5 O6 le-a șoptit cu jumătatede voce amicilor ce-l icircnsoțeau la Metro-Snack-Bardin Playa del Ingles bdquoE o femeie frumoasă are precisun bărbatrdquo ndash și-l roagă să-i scrie pe adresa Z 4169Welt-Verlag 43 Essen Postfach 38se apropie searaburghiele icircntrebărilorsfredelind somnultacacircmurile așezate pe masăduse la spălatperia noastră de dințifierăstrăul ce ne despică țeastala ce bunuciderea pruncilorpacircrjolirea țărilordeslănțuirea apocalipselorsuccesive pe care trebuiesă punem capul și să adormim

64

ST

EAUA

11-

122

018

O istorie surprinsatilde icircntre lucid ordmi ludic

Ana-Maria Parasca

Parcurgacircnd cea mai recentă lucrare a lui Sergiu Pavel Dan O istorie lucidă a Revoluției Franceze

numele autorului se impune ca o evidență icircn ceea ce privește critica și istoria literară din spațiul literar romacircnesc Nivelele de memorie pe care lucrea-ză istoricul literar sunt interșanjabile pe măsură ce dezvăluie crestătura epică a evenimentelor surprinse icircn cadrul Revoluției Franceze

Cartea se icircmparte icircn șase capitole care se ocupă icircn mod progresiv de evenimentele desfă-șurate icircntre anii 1789 și 1799 Ceea ce este cu adevărat remarcabil este raportarea onestă a autorului la cititorii săi icircn ceea ce privește expu-nerea evenimentelor Sergiu Pavel Dan are icircn spate un efort enorm de documentare și cu toate acestea cartea nu sacrifică fluenţa naraţiunii pe altarul discursului academic Istoricul literar știe să povestească despre oameni și locuri și să ofere statistici fără să rămacircnă icircmpotmolit icircn ele Nu ţine predici ci lasă faptele să vorbească de la sine și se limitează la o condamnare a barbariei cu un simț ironic

Istoria Revoluției Franceze portretizează uneori un conglomerat clișeic care accelerează adevăruri nespuse spuse și respuse Ceea ce regăsim icircntre paginile lucrării de față este o rela-tare a istoriei faptelor semnificative Rezultatul este o cronică universală a vieții oamenilor obiș-nuiți dar și a celor aflați la putere care surprinde icircntr-o manieră originală diversitatea existenței umane

Icircn mod universal s-a vorbit despre un realism și un pragmatism cinematografic icircn ceea ce privește șirul de evenimente petrecut icircntre anii 1789-1799 Contribuția autorului icircn expunerea acestor dezvă-luiri istorice este direcția marginală conturată prin recuperarea densității vieții

Numai cine s-a uitat prin lentilele lucidității poate citi istoria Revoluției Franceze relatată de Sergiu Pavel Dan cu un simț ludic deopo-trivă Autorul forțează reconstrucția de lumi complementare Ritmicitatea și alunecarea icircn discurs completează linia realității exponențiale

Construcția realității din acest volum este una credibilă icircntrucacirct este una care urmează polimor-fismul lumilor de atunci Revoluția Franceză repre-zintă prin lentila naratorului un accelerator de particule

La nivel stilistic regăsim o emergență a discur-sului care construiește o gramatică ficțională a timpurilor respective Cititorul asistă la o nouă realitate icircn care revin tensiunile icircncadrate icircntr-o paradigmă etică a spațiului francez

Făcacircnd apel la ironia instinctivă Sergiu Pavel Dan creionează o societate a spectacolului cu accente grotești societate al cărui fundament este unul superficial Icircn acest sens merită amintită lozinca bdquoRepublica n-are nevoie de savanțirdquo (La Reacutepublique nrsquoa pas besoin de savants) (p 67) Această replică a venit drept răspuns oferit chimistului Antoine-Laurent Lavoisier care a fost condamnat la moarte și care a solicitat ca icircnainte de a-și ispăși pedeapsa capitală să icirci fie permis să icircși ducă la bun sfacircrșit ultimul experiment Ostracizarea respectiv lichi-darea oamenilor de cultură din timpul republicii sunt redate printr-un soi de estetizare absurdă reicircnnodacircnd imagini cinematografice cu autentici-tatea minimalistă Enumerarea acestora face apel la tehnica bricolajului redacircnd astfel un scenariu care aduce artificiul la suprafață cu o naturalețe specifică

Viziunea lucidă experimentală a autorului pro- pune cititorului o privire vertiginoasă icircnspre viitor icircn timp ce privirea naratorului este icircntoarsă către un trecut cu care polemizează

Investigația constă icircn sintetizarea și conceptua-lizarea unei istorii refulate icircn care este nevoie de o abordare lucidă Altfel spus corpusul acestor fapte istorice este regacircndit de către Sergiu Pavel Dan icircn funcție de apartenențe și reprezentare

Sergiu Pavel Dan O istorie lucidă a Revoluției Franceze Cluj-Napoca Editura Școala Ardeleană 2018

65

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Marcel Mureşeanu

Ziua vacircntului

Sunt copt pentru nefericire tulbure pasăreCacircnd vei veni nu voi mai fi aiciPe vecie locul rămacircne gol după noiCacircnd vei putea zbura vara va fi trecutănumai flăcările ei vor mai plutiprintre frunzele pomilor și vor speria paianjeniiIcircn stolul tău plutitor te voi urmări cu privireaşi-ţi voi lăsa umbra să cadă peste mineA fost atacirct de bine icircmpreună pe țărmul măriiatacircta iarbă sălbatică am călcatAmacircndoi ne-am icircncălzit icircn nisipurişi ne-am spălat de păcatul uităriiCine va scrie despre noi și despre ceicare ieșeau din valuri amețiţişi cacircntacircnd slavă soareluiA sosit ziua Vacircntului limpede pasăre

Pe strada Neagră

Sunt icircn vizită la o bătracircnă DoamnăLa intrare nimenipe scări nimeniicircn odaie nimeninumai praful pe careicircl străbate soareleSă fie cenușa ei călătoare

Pe răcoare

Pui pui pui strig secundelordimineața pui pui puişi toate vin şi se așazăicircn faţa mea ascultătoare şi flămacircndepăsări din toate colțurilecele mai icircndepărtate ale nopții și ale zileiCa icircn fața unui stăpacircnse uită la mine iar eudintr-un vas mare și smălțuitle arunc boabele orelormari și gustoase și nu zicică măruntele păsări le icircnghitşi saltă de bucurie şi de sătuleiar lumea icircncă o datăse icircntoarce pe dosşi din căptuşeala ei

iese un praf icircnecăciosşi un şuierat lung şi disperatiar după toate acesteanu mai ai unde te icircntoarcenu mai ai pe cine chemagura amuțeșteburțile secundelorse umflă și crapăalt timp incestuoscurge din eleAcolo nu va fi nimeni care să ne icircndemne să murim

Va fi

Ca șerpii ne tacircracircmde la coaja oului nostrupacircnă la gaura icircn care ne ascundemcu totul icircn pămacircntNumai tăcerea e mai adacircncă decacirct icircntunericulIcircn somnul morţii se nasc fiinţele trecătoareNumai durerea e nesfacircrșităDincolo de moarte suntem singuri și viiIcircn alveole icircngheţate cu pereţi lunecoşine vor uita veșniciileCe-am greșit pentr-o pedeapsă atacirct de marePeste puțin limbile ni se vor umfla și vor cădeapeste puțin gacircndul va fi substanțafocurilor de artificiiNefericit cel care ne va spargeferestrele ochilorApoi una cacircte una ele singurese vor zidi

O icircnscenare

Ca o floare a soarelui neagrătrec stolurile de corbi pe cermă joc cu petalele lorşi arunc din zbor pe pămacircntcacircte-o pasăre pacircnă doar unamai rămacircne icircn văzduhiar cele căzute icircn lut se ridicăiar cea rămasă icircn văzduh moareşi aşa moartăse icircndreaptă către cuibul ei

66

ST

EAUA

11-

122

018

confluențe

Ontologia ficthorniunii lui Julio Cortaacutezar

Cristina Popescu

Icircn Șotron de Julio Cortaacutezar citim icircntr-una din noti-țele personajului-narator-autor pe nume Morelli

caracteristicile romanului pe care acesta inten-ționează să icircl scrie bdquoDacă aș scrie cartea aceasta comportamentele standard [] ar fi inexplicabile prin instrumentarul psihologic uzual [] Totul ar fi ca un fel de neliniște un zbucium o smulgere continuă un teritoriu unde cauzalitatea psihologi-că ar ceda descumpănită și aceste marionete s-ar distruge ori s-ar iubi ori s-ar recunoaște fără să bănuiască icircntr-adevăr că viața icircncearcă să schimbe cheia prin și pentru ele []rdquo (Polirom trad Tudora Șandru Mehedinți 2011 p 375)

Acest fragment constituie schița teoretică pe care Cortaacutezar o va folosi peste 5 ani icircn romanul intitulat 62 Model de asamblare Icircn vreme ce icircn Șotron icircncă mai există o narațiune liniară marcată de cauzalitate precum și personaje individuale și recognoscibile icircn 62 Model de asamblare narați-unea este icircnlocuită cu bdquonivelurile subliminale [hellip] care leagă și dezleagă ițele grupului angajat icircn dramărdquo iar personajele sunt fluidizate astfel icircncacirct bdquoanumiți indivizi ar pătrunde fără să și-o propună icircn chimia profundă a celorlalți și invers așa icircncacirct s-ar produce cele mai ciudate și mai neliniștitoare reacții icircn lanț fisiuni și transmutațiirdquo (ibid)

Fabulație ontologică

Căutarea lui Morelli coincide firește cu miza metaficțiunii autorului argentinian iar aceas-

ta este icircnainte de toate o căutare ontologică Conform Sarei Castro-Klareacuten icircn articolul său inti-tulat bdquoOntological Fabulation Toward Cortaacutezarrsquos Theory of Literaturerdquo bdquoființa pentru el [] se găsește icircn exersarea imaginației criticerdquo (Jaime Alazraki The Final Island The Fiction of Julio Cortaacutezar University of Oklahoma Press 1978 p 141 trad mea) motiv pentru care criticul literar numește bdquopractica și teoria lui estetică fabulație ontologicărdquo Această teorie estetică este practic bdquoo ontologie

a deveniriirdquo care bdquonu afirmă nimic altceva despre om decacirct 1) o recunoaștere a condiției poroase (asemenea buretelui) a conștiinței și a actelor sale (pline de altceva decacirct de sine = intenționalitate fenomenologică) și 2) un simț al unei constante tacircnjiri de a fi Celălalt (asemenea cameleonului) sau pur și simplu de a firdquo (ibid)

Această căutare a Celuilalt apare icircn teoria estetică a lui Cortaacutezar ca răspuns la bdquomottoul lui Felisberto Hernandez asupra obligației autoru-lui de a scrie nu numai despre ce cunoaște ci și despre celălaltrdquo (ibid 142) Atribuția scriitorului este deci bdquoaceea de a atinge limita icircntre ceea ce este cunoscut și Celălalt pentru că acolo se află icircnceputul transcendențeirdquo (ibid) Icircn studiul său Postmodernismo y metaficcioacuten historiograacutefica una perspectiva interamericana Santiago Juan Navarro vorbește despre cum Celălalt nu poate fi niciodată interpelat icircn mod direct ci numai icircntrezărit intuit icircn anumite instanțe icircntrucacirct aparține unei bdquosfere care se ascunde icircn spatele unei realități cotidi-ene viclene și care nu poate fi percepută decacirct fulgurant icircn momente epifanicerdquo (Universidad de Valencia 2002 p 161 trad mea) Pentru Cortaacutezar fantasticul este icircntocmai această icircntacirclnire cu Celălalt necunoscut și imposibil de fixat icircn menta-lul obișnuit fiindcă locul său de manifestare este icircntotdeauna un spațiu interstițial Icircn cuvintele auto-rului icircnsuși bdquoIcircntotdeauna am simțit că fantasticul nu apare icircntr-un mod brutal sau direct că nu este tăios ci mai degrabă se prezintă icircntr-un fel pe care l-am putea numi interstițial alunecacircnd icircntre două momente sau două acte pentru a ne permite să prindem o fracircntură icircn mecanismul binar care este tipic rațiunii umane a posibilității latente a unei a treia frontiere al unui al treilea ochirdquo (bdquoThe Present State of Fiction in Latin Americardquo icircn Alazraki op cit p 526)

Această idee a interstițialității e revendicată de Cortaacutezar bdquode la opera lui Mallarmeacute asupra teoriei conform căreia semnificația rezidă icircn articulația

67

ST

EAUA

11-

122

018

a ceea ce se află icircntre semne icircn goluri și intervale create de ele Cu toate acestea el alege să citeze dintr-un text Hindu probabil pentru a sugera universalitatea teoriei icircnseși care afirmă că laquorealita-tea sclipeșteraquo cacircnd conștiința intervalului a eliminat simultan ambele laquolucruriraquordquo (Castro-Klareacuten op cit p 142) Icircn acest sens este interesant modul icircn care icircn 62 Model de asamblare Marrast explică viziunea pe care a avut-o icircn momentul icircn care a numit-o pe Nicole bdquonemulțumitardquo bdquoȘi ca să vezi exact cacircnd ieșeam din vis am văzut totul cacirct se poate de limpe-de să icircnoți icircntre două ape cacircnd adevărul se simte aici direct icircn stomac adevărul pe care mai apoi cu ochii deschiși icircl negăm Icircn acel moment ți-am dat un nume un nume care te prinde foarte bine și care e atacirct de adevărat nemulțumitardquo (Editura Art trad Marin Mălaicu-Hondrari București 2016 p 91)

Icircn cuvintele Sarei Castro-Klareacuten bdquodacă cunoaș-terea sau semnficația este generatoare de sine e din cauză că omul nu e niciodată mulțumit cu a rămacircne cu ceea ce s-a constituit Din contră omul e mereu icircndreptat icircnspre ceea ce nu este (lo otro) icircnspre o lume icircncă inexistentă dar care ar putea să existe icircn intervale icircn golurile existenței sale poroa-serdquo (Castro-Klareacuten op cit p 143) Din fragmentul de mai sus reiese faptul că tăracircmul Celuilalt este perceput icircn străfulgerări care emerg la intersecția realității cu oniricul și icircntr-un spațiu fluid ndash bdquosă icircnoți icircntre două aperdquo ndash simptomatic pentru icircnsăși flui-ditatea personajelor romanului din care provine citatul

Cacirct despre numele dat lui Nicole bdquonemulțumitardquo icircn virtutea ușurinței cu care personajele fac schimb de ontologie conectacircndu-se unul la stările psihice ale celuilalt și chiar ajungacircnd să se trăiască unii pe ceilalți icircntr-un mod imposibil de explicat după legile psihologiei clasice acesta poate fi lesne apli-cat tuturor personajelor cortaacutezariene icircn general dintre care cel mai emblematic este Horacio Olive- ira din Șotron Nemulțumit de structura mentală occidentală care icircși are sorgintea icircn iluminism și icircn raționalismul cartezian Horacio Oliveira pornește icircn căutarea unui kibbutz al dorinței Jaime Alazraki scrie bdquoCum ajunge cineva la centru laquokibbutzul dorințeiraquo pe care icircl caută Oliveira Icircn povestirile sale drumul este o icircntacircmplare fantastică conflictul dintre o realitate găunoasă și una care asemenea unei epifanii dezvăluie personajelor un timp icircn afara timpului și un spațiu care transcende spațiul geometric se soluționează icircn metafore care prin sfidarea legilor fizicii apar ca icircntacircmplări fantasticerdquo (Alazraki op cit p13)

Acest spațiu ar putea fi chiar Orașul din 62 Model de asamblare icircntrucacirct icircn acesta toate personajele

se icircntacirclnesc și devin osmotice indiferent de faptul că teoretic ele se află icircn același timp icircn trei orașe diferite mdash Londra Paris și Viena bdquoPentru că aceste recurențe ale orașului țineau de viziune și de sentiment erau o stare un interregn efemer am retrăit faza cacircnd m-am icircntacirclnit cu Juan pe strada cu arcade [] am mers icircmpreună cu Juan fără să ne vorbim fiecare urmacircnd o direcție paralelă cu a celuilalt de-a lungul cacirctorva străzi pacircnă cacircnd se icircndepărtau subit Juan sărea brusc icircntr-un tramvai care trecea prin piață de parcă ar fi recunoscut un călător iar eu făceam stacircnga []rdquo (ibid p 102)

Icircntacirclnirea cu Celălalt

Tramvaiele icircn acest roman precum metrouri-le icircn Icircnsemnări dintr-un carnet sunt astfel de

spații interstițiale icircn care icircntacirclnirea cu Celălalt este aproape icircntotdeauna destinată să se producă bdquoNu știai că toate sunt Nemesis nu le-ai văzut nicioda-tă Toate sunt același tramvai imediat ce-ai urcat orice diferență se șterge nu contează linia orașul continentul fața controlorului De asta zise icircnflă-cărată Tell există tot mai puține oamenii și-au dat seama și le omoară sunt ultimii dragoni ultimele gorgonerdquo (ibid p 250-251) Referirea făcută la bdquodragonirdquo și la bdquogorgonerdquo nu e deloc icircntacircmplătoare ambele desemnacircnd elemente care aparțin fantas-ticului clasic și mitologiei Ceea ce face Cortaacutezar icircn 62 Model de asamblare este să grefeze icircntr-o bdquofabu-lație ontologicărdquo postmodernă vechile elemente ale categoriilor estetice aparținacircnd fantasticului și mitologiei Ceea ce reușește să creeze icircn Oraș este o mitologie urbană atemporală și atopică icircn care icircntacirclnirile cu Celălalt au loc interstițial iar persona-jele se remarcă printr-o ontologie fluidă și osmotică

Conștiința existenței icircn paralel cu Celălalt este pusă sub semnul icircntrebării icircn fragmentul pe care icircl reluăm mdash bdquoam mers icircmpreună cu Juan fără să ne vorbim fiecare urmacircnd o direcție paralelă cu a celui-lalt de-a lungul cacirctorva străzi pacircnă cacircnd se icircnde-părtau subit Juan sărea brusc icircntr-un tramvai care trecea prin piață de parcă ar fi recunoscut un călător iar eu făceam stacircnga []rdquo (ibid) mdash fiindcă matematic vorbind liniile paralele nu se pot niciodată icircndepăr-ta sau dimpotrivă intersecta Astfel icircnțelegem că geometria Orașului din 62 Model de asamblare este o geometrie neeuclidiană singura icircn care pot avea loc de altfel intersecții icircntre linii paralele

S-ar putea ridica icircntrebarea despre cum pot coexis-ta contrariile reprezentate de personajele cortaacutezarie-ne și de acel Celălalt cu care se intersectează fără ca cele două noțiuni să nu icircși piardă identitatea Poate supraviețui Celălalt să nu i se șteargă alteritatea adică

CON

FLU

ENȚE

68

ST

EAUA

11-

122

018

identitatea de Celălalt din moment ce nu mai deține o proprie ființă ci se contopește cu cel care icircl caută Un posibil răspuns la această icircntrebare se găsește icircn mărturia lui Cortaacutezar din cadrul emisiunii spaniole A fondo difuzată icircn anul 1977 Vorbind despre copilăria sa și despre modul icircn care și-a descoperit conștiin-ța fantastică icircncă de la o vacircrstă fragedă Cortaacutezar mărturisește bdquoMă mișcam cu naturalețe icircn teritoriul fantasticului fără să icircl pot distinge prea mult de real Atunci cacircnd surveneau icircntacircmplări fantastice icircn cărți sau icircn viața mea reală le asumam fără proteste și fără să fiu scandalizat Mă găseam icircntr-un sistem social unde acestea scandalizau și erau reduse imediat de manieră rațională oamenii spunacircnd este o icircntacircmpla-re este o coincidență o excepție Toate sunt maniere de a icircndepărta ceea ce te amenință pe alte căi decacirct calea logicii Astfel după cum vedeți pentru mine noțiunea mea de fantastic nu este icircn cele din urmă diferită de noțiunea realului []rdquo (trad mea)

Așadar problema alterității fantasticului nu este o problemă teoretică la Cortaacutezar sau o pură strate-gie textuală ci o emanație a conștiinței fantastice icircnnăscute a autorului Așa cum ontologia textuală a lui Cortaacutezar presupune o colaborare a cititorului cu autorul mdash un lector activ care să asambleze fragmentele textului pentru a obține o viziune pentru a ajunge icircn cuvintele lui Oliveira la kibbut-zul dorinței mdash icircntreaga ontologie pe care Cortaacutezar caută să o ficționalizeze este una a lui icircmpreună cu Sara Castro-Klareacuten găsește o metaforă edificatoare pentru ontologia ficțiunii lui Cortaacutezar ndash buretele bdquoo recunoaștere a condiției poroase (asemenea buretelui) a conștiinței și a actelor salerdquo (op cit p 141) Ea elucidează metafora icircn felul următor bdquoCaracteristica fundamentală a buretelui este desi-gur țesătura sa mdash sau structura asemănătoare unei pacircnze de păianjen [] Buretele exală și inhalează alteritate și făcacircnd aceasta compromite principiile aristoteliene fundamentale ale ființei o unitate fixă și limitată icircn spațiu și o completă identitate icircn toate aspectele salerdquo (Castro-Klareacuten op cit p 142)

Icircnțelegem asfel și la nivel teoretic intuiția pe care o deținea Cortaacutezar icircncă din copilărie aceea a subiectului ca țesătură și nu ca individualitate trăind icircntr-o realitate definită de icircmpletirea realului cu suprarealul Toate aceste icircntacirclniri au loc bdquoicircntotdeau-na pe neașteptate niciodată obediente chemărilor sau speranțelorrdquo fiindcă aparțin unei bdquoviziunirdquo unei bdquostărirdquo unui bdquointerregn efemerrdquo (62 Model de asamblare p 102) Caracteristice lumii descrise de mecanica cuantică de geometriile neeuclidiene și de teoria relativității acestea icircși găsesc icircn 62 Model de asamblare o ontologie coerentă și unică icircn post-modernismul latinoamerican

Muntele Măslinilor

Nu mai țin mintecacircte scări am coboracirctpacircnă icircn Valea RegilorLe-am pierdut șirul atentă lacămila ce se odihneaicircn fața mormacircntului lui ZahariaRumega icircncet scuturacircndu-și ușor capuliar clopoțeii de la gacirct făceausă răsune toată valea

La cacircțiva pași era mormacircntul lui Absalomascuns la umbra unui pin bătracircnM-am odihnit și euși am privit miile de pietre funerare albece acopereau muntele din fațăO ceremonie de icircngropăciunemi-a atras privireaTacircnguirea gravă a evreilor bătracircniacompania cacircntul clopoțeilor cămilei

Nu mai știu cacircte scări am urcatpacircnă icircn vacircrful Muntelui MăslinilorLe-am pierdut șirul fascinată deorașul sfacircnt ce mi se așternea la picioarePeste miile de morminte și valea dintre eleundeva icircn depărtare zăream Poarta de aur bdquoToți oamenii aceștia dorm icircn așteptarerdquo mi-am spusbdquoDoar icircnțeleptul se gacircndește la moarteToți ceilalți sunt mult prea ocupațisă trăiascărdquo

Adevărul acesta m-a făcut să tresarȘi-apoi am continuat să cuprind cu privirea Cetatea peste care se lăsa icircncet icircnserareaCacirctă bucurie era icircn sufletul meuNu-mi mai amintesc cacircte lacrimi fierbinți mi-au curs pe obrajiși cacircte mulțumiri apăsate am murmurat cu ochii icircnchișiLe-am pierdut șirul recunoscătoare

poezie

Mihaela GligorCON

FLU

ENȚE

69

ST

EAUA

11-

122

018

Un registru poetic al criticii literare

Andrei Moldovan

Andrea H Hedeș icircși intitulează recentul volum de critică literară Celei mai frumoase Șapte ani de

recenzii (Editura Neuma 2018) și se situează astfel prin titlu icircntr-un spaţiu subiectiv al evaluării ceea ce este un gest de onestitate Discursul critic oricacirct de riguroasă ar fi construcţia sa oricacirct demers academic ar etala prin faptul că se icircntemeiază pe o opţiune personală rămacircne unul subiectiv Poziţia auctorială este consolidată și de Cuvacircntul autoru-lui (de unde provine și textul escortă de pe coperta a IV-a) icircn care mărul discordiei rămacircne mereu o opţiune de astă dată a criticului literar Textele din volum respectă un criteriu cronologic deși sunt comentate volume de o mare diversitate (poezie proză teatru istorie și critică literară memorialisti-că publicistică traduceri etc) Icircntr-un registru atacirct de diversificat unitatea este dată de stilul Andreei Hedeș Ea se mișcă cu multă dezinvoltură printre textele pe care le comentează nu se sfiește să-și etaleze nedumeririle și pare să aibă mereu icircn faţă un cititor viu căruia nu-i dă voie să se plictisească

Poetă de succes (Cartea cu fluturi ndash 2008 Aritmii ndash 2015 Orele aspre ndash 2017) autoarea nu este un om diferit cacircnd scrie critică literară domeniu icircn care are deja o experienţă de luat icircn seamă icircn paginile unor cunoscute reviste de cultură printre care și Luceafărul de dimineaţă publicaţie icircn care a deţi-nut o rubrică permanentă pentru critica de icircntacircm-pinare Atuurile criticului sunt o intuiţie accentuată a valorilor literare icircn contextele icircn care acestea trăiesc precum și o inedită modalitate a argumen-taţiei venind dinspre perspectiva poetului ceea ce nu stă la icircndemacircna oricui modalitate asupra căreia ne vom opri mai mult icircn racircndurile care urmează

Vom spune de la icircnceput că opţiunea criticului pentru o asemenea modalitate nu este expresia unor mijloace teoretice reduse (o dovedește icircn volum nu de puţine ori) ci convingerea că reali-zează o comunicare mai vie mai atractivă atacirct de necesară unei critici de icircntacircmpinare Poate tocmai de aceea ţine să icircnceapă comentariile precum icircntr-un discurs al oratorilor de mare succes (exordium ex abrupto) pentru a capta interesul cu

orice preţ Sunt numeroase citate cu care icircncepe deseori din autorul comentat sau din alţi autori citate de natură să nască icircntrebări să remarce dileme oricum să ţină trează atenţia cititorului pe parcursul icircntregului comentariu Citatul este icircnlo-cuit uneori cu o retorică de natură să obţină același efect Iată cum debutează un text despre un volum de versuri al lui Viorel Mureșan bdquoCare să fie calea prin care un profesor care predă limba romacircnă de treizeci de ani la un liceu din Jibou retras icircn Surduc surd la zgomotul lumii și al timpului rotitor aude gingășiile Graţiilor și Muzelor și icircn chiar buri-cul pămacircntului scrie Poezierdquo (Andrea H Hedeș Celei mai frumoase p 19) Iar dacă tot amintim de o retorică a limbajului critic suntem datori să obser-văm că din discursul clasic cel ciceronian lipsește partea de inflamaţie respingerea sau combaterea Pe bună dreptate acest lucru se icircntacircmplă pentru că textele despre cărţi ale Andreei Hedeș nu sunt polemice Icircn același registru să observăm că partea finală a bdquodiscursuluirdquo critic (de astă dată comparat cu tipul de discurs care a consacrat arta oratorică) peroraţia este și ea una atenuată mai puţin spec-taculară ceea ce nu icircmpiedică exprimări de mare efect bdquoQuo vadis Ion Poprdquo icircși icircncheie comentariul despre cunoscutul critic și poet clujean

Așa cum precizam deja evaluarea textelor despre care opinează este una dominant poetică icircn care metafora ţine locul argumentaţiei riguros știinţifice Sunt frecvente situaţiile icircn care criticul concurează prin imagine poetică textul comentat Spre exemplu bdquoCele o sută de sonete trebuiesc murmurate cu grijă ca o sută de boabe de roza-riu delicat lucrate din petale rulate de trandafir tămacircios căci Aurel Rău cu minuţie cunoscacircnd volatilitatea de Fată Morgană a clipei cum petalele aceleiași flori culese icircn zile diferite au proprietăţi diferite a infuzat misterul preţiosul esenţa rară pentru vitrina-i de versuri Trecute prin alambic și serpentin sentiment emoţie gacircnd s-au făcut leac parfumat pentru alungarea tristeţiirdquo (Op cit p 111) De remarcat faptul că registrul poetic nu trădează o evaluare care ar putea fi obţinută și cu

70

ST

EAUA

11-

122

018

mijloace mai riguros teoretice Opţiunea criticului icircn privinţa modalităţilor nu este una care să vizeze aspecte superficiale ale textelor comentate ci au icircn vedere o amplificare a comunicării icircn forme mai diversificate pacircnă la urmă modalităţi de relevare a valorilor icircn profunzimea lor (bdquoDan Damaschin icircși visează propria-i poezie icircnălţacircnd catedrale din umbre și icircntunecimi din a căror orgă ţacircșnesc ţăndări de luminirdquo)

Andrea Hedeș nu este o exclusivistă Ea știe să interfereze mijloacele după nevoile comunicării chiar dacă putem vorbi de o dominantă Așa se face că semne ale erudiţiei se lasă identificate deseori bdquoParadisul lui Horia Gacircrbea nu este unul de huzur și lentoare un laquorai beteagraquo după fericita formulare arghezianărdquo (Ibid p 226) Mai mult cacircnd se cer o seamă de clarificări teoretice criticul literar nu ezită să o facă cu siguranţa profesionistului bdquoManuscrisul fanariot este și mărturia fascinantului laquoproces de transformare a lucrurilor icircn metaforăraquo după cum spunea Jakob Boumlhme (Ibid p 291) Tocmai o asemenea interferenţă a rigorilor teore-tice cu poematicul icircmplinită cu multă naturaleţe icircntr-o comunicare fluidă este de natură să sporeas-că interesul pentru metatext să simplifice accesul cititorului spre cronica de icircntacircmpinare Cred că este o cale prin care criticul literar icircși păstrează onestitatea și dacă nu recuperează măcar icircntreţi-ne interesul multor cititori spre o formă a criticii pe care mulţi o icircnmormacircntaseră deja

Propunerea Andreei Hedeș de concentrare a textului critic prin metaforă nu presupune cacirctuși de puţin o simplificare a mijloacelor comentatoru-lui volumul icircn discuţie dovedind că ele pot să fie de o mare diversitate terenul explorat fiind extrem de generos cu resurse de luat icircn seamă Aceasta pare să fie și una dintre căile prin care se poate pătrunde icircn spaţiul atacirct de sensibil al poiesisului cum se icircntacircmplă și icircn cazul discutării textelor lui Radu Sergiu Ruba pentru că spre un teritoriu al subiectivităţii prin excelenţă pare mai ușor să te icircndrepţi cu mjjloace de același fel

Icircn paleta largă a perspectivelor asupra volumelor comentate icircn Celei mai frumoase să mai amintim şi atenţia acordată modului de lucru al autorului comentat (Alex Ştefănescu) icircnsoţirile lirice precum icircntr-o călătorie iniţiatică (Horia Bădescu) tendinţa constantă icircn a releva adevărurile poetice durabile (M Gălăţeanu) atenţia crescacircndă pentru caracterul neconvenţional al reluării unor teme (V G Dacircncu) necesitatea revizuirilor icircn vederea reconfirmării valorilor (Răzvan Voncu) actualiza-rea ca preocupare constantă (Regina Maria) Nu putem trece cu vederea excelentele portrete lirice

realizate cu mijloace de același fel sintetice rele-vante icircn care metafora suplinește multe racircnduri de argumentaţie riguroasă Precizăm că portrete-le literare sunt destul de frecvente icircn volum Am aminti icircn plus doar portretul de poet al Simonei Grazia Dima Icircntr-un asemenea context nu este de mirare că limbajul criticului concurează uneori cu cel al textului poetic comentat (Horia Bădescu este bdquoun icircnfracircnt al frumuseţiirdquo)

Volumul aduce icircn atenţie și ipostaze mai puţin obișnuite ale unor cunoscuţi autori Așa ar fi cea de poet a lui Mircea Muthu printr-o interesantă evaluare a resurselor sale lirice sau sinteza poten-ţialului poematic al Irinei Petraș icircn memorialistica sa bdquoVolumul Petru Poantă Memoriale pare un dans al imaginilor pe suprafaţa delicată a amintirii un vals al norilor ce sfacircrșesc prin a contura o imagine un chip mereu același dar parcă niciodată la fel ca icircn magica fascinanta și străvechea artă ebru arta norilor sau arta picturii pe apărdquo (Ibid p 260)

Volumul acesta de critică literară Celei mai frumoase alcătuit cu prea multă modestie prin păstrarea unei măsuri decente a evaluării icircntre limitele relativităţii este o acumulare de energii care prevestesc desfășurări mai largi ceea ce va veni cu siguranţă prin abordările sale deschide și un spaţiu mai larg de interferenţe culturale de respiraţie a valorilor romacircnești icircntr-un context icircn care dialoghează sau pot dialoga cu voci literare ale altor spaţii lingvistice (italian german turc etc) Și toate se icircntacircmplă sub un semn constant al vulnerabilităţii autorului cacirct și al cititorului care deopotrivă bdquoau inima la vedererdquo ecuaţie din care criticul literar nu este exclus

Andrea H Hedeș Celei mai frumoase Șapte ani de recenzii Cluj-Napoca Editura Neuma 2018

71

ST

EAUA

11-

122

018

Cacircntecul tatildecerii la BlagaOvidiu Constantin Cornilă

bdquoNu mai rămacircne decacirct tăcerea Tăcerea scriito-rului Orice operă mare se naște din tăcererdquo

spunea Franccedilois Mauriac referindu-se la debutul aparent al unor mari scriitori precum Racine Mallarmeacute Valeacutery dar și la acea tăcere premergă-toare a marilor sale viitoare opere

Poate că aceste cuvinte fac trimitere la aceeași tăcere eternă a spațiilor infinite care-l speriau pe Pascale atacirct de mult icircncacirct blestema pacircnă și luna atunci cacircnd se afla icircn căutarea lor

Tăcerea este starea primordială rădăcina mitică din care aau luat ființă atacirct creatorul Blaga cacirct și creația sa bdquoTăcerea icircmi este duhulrdquo mărturisea el icircntr-una din poeziile de icircnceput asemănacircndu-se cu un bdquoascet de piatrărdquo cu o stalactită crescacircnd icircn tăcere icircntr-o grotă uriașă unde cerul este limita de sus Imaginea aceasta icircn care o interpretare psihoanalitică ar putea să vadă un simbol al creșterii fătului icircntr-o matrice imensă cacirct lumea este de fapt o proiecție a sacircmburelui originar de tăcere din care irumpe cuvacircntul O psihanaliză aplicată a universului blagian face Corin Braga icircn studiile sale dar și alții

Pentru Blaga la icircnceput a fost tăcerea bdquoIcircnceputurile mele stau sub semnul unei fabuloase absențe a cuvacircntuluirdquo ndash va spune icircn Hronicul și cacircntecul vacircrstelor

Acestei bdquotăceri inițialerdquo straniei detașări de bdquologosrdquo muțeniei din primii patru ani ai copilăriei poetul icirci va da o explicație specific blagiană bdquoPoate că starea mea embrionară se prelungea dincolo de orice termen normalrdquo Cuvintele icirci erau știute dar icircn contact cu ele era icircncercat de o ciudată sfială ele constituind bdquopăcatul originar al neamului omenescrdquo Se afla deci icircn primii ani de tăcere ai vieții icircntr-o stare care va apărea icircn felurite ipostaze icircn opera lui starea primordială a necreatului a preumanului Acesta este felul firii netulburate de cuvacircntul omenesc tulburătoare pentru omul care așteaptă de peste tot răspunsuri la icircntrebările sale starea de muțenie a cosmosului neumanizat Pămacircntul este bdquoucigător de mutrdquo (bdquoPămacircntulrdquo) descoperă o dată cu icircnfiorare poetul Numai prin bătaia unei inimi iubitor-icircnțele-gător-suferitoare lipsită de pămacircntul stăpacircnit de o bdquotăcere apăsătoarerdquo pămacircntul răspunde icircntrebărilor Din bătăile inimii ca și din vaietul celor care suferă și se simt suferind se icircntrupează cuvacircntul Amare foarte sunt toate cuvintele (bdquoCătre cititorirdquo)

Muțeniei din vacircrsta icircntacirci pe care copilul nu voia s-o rupă icirci corespunde această muțenie la care racircvnește poetul după ce a gustat din amărăciunea cuvintelor De ce această teamă de cuvacircnt de ce această dorință de a-l lepăda odată dobacircndit Se pot da multe explicații dar dincolo de ele există sensuri mai adacircnci ale acestei voințe de tăcere

Teama de a intra icircn lumea cuvacircntului ca și teama de a ieși dintr-icircnsa care-l ispitește uneori pe poet are icircn economia sufletului său un sens metafizic Lumea cuvintelor pentru Blaga este lumea suferinței a timpului măsurat Pentru el ca și pentru Houmllderlin cuvacircntul este primejdios căci icircnchide icircntr-icircnsul suferința și implică moartea De altfel rostind avertismentul său cu privire la gravi-tatea cuvintelor vocea lui Blaga are timbrul solemn al vocii houmllderiene bdquoDomniță cuvintele noastre-s morminte nu crezi Morminte-n care timpul și-a-nchis suferințele [] Sub bolțile acestea sub sfintele e bine tu știi să vorbim mai puțin și mai rar Să nu ne jucăm cu mormintelerdquo (bdquoDomnițelerdquo)

Așadar atunci cacircnd poetul explică acea tăcere infantilă drept o icircncercare de a prelungi o stare fizio-logică echivalentă cu o stare paradisiacă neștiutoare de bine și de rău necunoscacircnd suferința el identi-fică teama de cuvacircnt cu teama de a intra icircn lumea umană lume a răspunsurilor de dat și a răspunderilor de asumat a creației a suferinței și a morții Desigur poetul atribuie copilului de odinioară aprehensiunile maturității sale Părerea de rău după starea prenata-lă apare icircn poezia lui ca o nostalgie după un paradis pierdut al necuvacircntării acel Lost Paradise al lui John Milton bdquoMi-aduc aminte de vremea cacircnd icircncă nu eram ca de o copilărie depărtată și-mi pare așa de rău că n-am rămas icircn țara fără numerdquo (afirmă poetul icircn bdquoLiniște icircntre lucruri bătracircnerdquo) Sfiala de a lua icircn primire cuvacircntul bdquopăcatul originar al omeniriirdquo este una icircn sens cu ispita retragerii din lumea cuvintelor cu dorința muțeniei (bdquolăsați-mă să umblu mut printre voirdquo) Refuz ori renunțare voința de tăcere derivă din aspirația fundamentală blagiană aceea de a ieși din marea pace a necreatului icircntr-o eternitate a tăcerii Lui Dumnezeu Lui Icircnsuși necreatului prin excelență icirci este ndash după Blaga ndash frică de cuvacircnt Hălăduind bdquoDe macircnă cu Marele orbrdquo poetul icirci vorbește celui care prin cuvacircntul său a făcut lumea bdquoZic Tată mersul

72

ST

EAUA

11-

122

018

sorilor e bun El tace ndash pentru că icirci e frică de cuvinte El tace ndash fiindcă orice vorbă la el se schimbă-n faptărdquo

Marele Orb căruia icirci este teamă să rostească cuvintele amintește de Marele Anonim din filo-zofia lui Blaga care nenumit nu intră icircn lumea existenței deoarece icircn aceasta se intră prin cuvacircnt Blaga icircși vede așadar destinul acela al Poetului om al cuvacircntului legat de o stare de tăcere El se vede pe sine la patruzeci de ani sugrumacircndu-și cuvacircntul și pierzacircndu-se icircn căutare Tăcerea asocia-tă cu căutarea apare icircn cunoscutul bdquoAutoportretrdquo al artistului matur bdquoLucian Blaga e mut ca o lebădă Icircn patria sa zăpada făpturii ține loc de cuvacircnt Sufletul lui e icircn căutare icircn mută seculară căutare de totdeauna și pacircnă la cele din urmă hotarerdquo

Dintr-o altă perspectivă dacă avem icircn vizor poezia aceasta este o stranie confesiune a unui om a cărui existență pare să se fi identificat cu lumea cuvacircntului Neantul cuvacircntului se asociază icircn bdquoAutoportretulrdquo lui Blaga cu anularea culorilor icircn albul lebedei plutind mută și al zăpezilor tăcute Patria albă a poetului este aceea a neprihănirii nepacircngărită de cuvacircntul vinovat Starea originară a muțeniei este mai mult decacirct o experiență este o legătură cu nenumitul necreatul cu nevinovăția Icircntrucacirct necreatul este ceva de dincolo de lumea văzutelor căutarea fără icircncetare bdquomută seculară căutarerdquo a lui Blaga năzu-iește spre absolutul de dincolo de lumea creației și a cuvacircntului Ce caută Lucian Blaga bdquoEl caută apa din care bea curcubeul El caută apa din care curcubeul icircși bea puterea și neființardquo (bdquoAutoportretrdquo)

Poetul racircvnește la un transcendent pur icircnsetea-ză după imposibilul apei curate din care bea curcu-beul Tăcerea blagiană dă naștere unei căutări a absolutului Poetul icircl exprimă icircn ceea ce are mai revelatoriu printr-o metaforă fastuoasă ndash curcube-ul Icircn această mută căutare icircntrezărim icircnsă dincolo de tot ceea ce pare a fi sete de neființă căutarea autentică bdquode totdeauna și pacircnă la cele din urmă hotarerdquo a frumuseții a poeziei Descoperindu-se pe sine drept cel ce caută Blaga cel mut nu se condamnă la limbajul necreatului ci devine Orfeu icircn căutarea izvorului de dincolo al frumuseții

Se poate afirma că legătura dintre tăcere și cuvinte la Lucian Blaga este de natura orfică Icircn tăcerea poetului care suspendă lumea cuvintelor obișnuite banale unele tocite ale sensibilității comune umane s-a refugiat cuvacircntul dintacirci esențial izvorul cuvintelor Poeții care după Blaga bdquotac ca roua Ca sămacircnța Ca un dorrdquo (bdquoPoețiirdquo) au icircntr-icircnșii sursa cacircntării a cuvacircntului bdquoizvor se fac icircn rariște izvor sonorrdquo (bdquoPoețiirdquo) Icircn această tăcere a poeților cuvacircntul origine așteaptă orfica macircntuire care-l va readuce icircn lumea muritorilor Poezia este

asemenea unui cuvacircnt orfic o izbăvire a cuvacircn-tului nu de tăcere căci doar din tăceri e țesut ci de cuvinte de bdquoarta găunoasă a retoricii umane de toate zilelerdquo Poetul poartă icircn sine cuvacircntul orfic care icircnvie tălmăcind icircn cuvintele de racircnd cuvacircntul originar cacircntarea din inima sa bdquoTraduc icircntotdeau-na Traduc icircn limba romacircnească un cacircntec pe care inima meami-l spune icircngacircnat suav icircn limba eirdquo(bdquoStihuitorulrdquo) Dar deși icircl poartă icircn sine poetul caută mereu acest cuvacircnt și-l descoperă afară icircn cacircntarea lumii icircntregi Lumea icircnsăși icircn perspectivă orfică-blagiană este o cacircntare bdquoUnde și cacircnd m-am ivit din lumină nu știu din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cacircntarerdquo (bdquoBiografierdquo)

Poetul orfic nu cacircntă lumea ci o face să cacircnte o descoperă icircn esența ei care e o cacircntare Totul se poate transmuta icircn cacircntare căci totul este o cacircntare Chiar și suferința se poate transfigura bdquoNicio suferință nu-i așa de maresă nu se preschimbe icircn cacircntarerdquo (bdquoCatrenrdquo) iar atunci cacircnd cacircntă poetul icircnsuși devine cacircntare Aici se pierde pe sine poetul aici se slujește de cuvinte nu dă sensul lor nici după muzica lor ci după puterea lor S-ar putea spune că pentru el cuvacircntul are o priză magică nu una logică asupra lumii și ascultătorului Dar lumea sa nu este universul logic nici cel magic poezia icircn spiritul lui Blaga nu este o vorbire explicită nici o formulă magică o incantație exorcistică Icircn calitate de poet orfic el se consideră pe sine un iniți-ant și deci un inițiator Tăcerea poetului este aceea a poetului și inițiatului care păstrează o taină chiar proclamacircnd-o Poezia este inițiere icircn taine dar poetul nu face decacirct să anunțe taina fără să o elucideze

Icircn operația poetică blagiană prezidează nu lumina solară a rațiunii logice ci aceea lunară ori stelară a unei sensibilități ascunse Purtacircnd bdquotaina inițiatuluirdquo poetul refuză deslușirile bdquoOmule ți-aș spune mai mult dar e-n zadar ndash și-n afară de aceea stele răsar și-mi fac semn să tacrdquo (bdquoTaina inițiatuluirdquo)

O asemenea poezie inițiatică nu revelează deci adevărul nu oferă certitudini o lumină durabilă Ea este ca un fulger care luminează o clipă bdquoun fulger care nu trăiește singur icircn lumina sa decacirct o clipărdquo(bdquoPoeziardquo)

Poetul icircn calitate de purtător al cacircntării trebuie să recunoască icircntr-un ceas melancolic că inițierea icircn taine nu-i dă o certitudine care durează ci este doar rodul unui fulgurații al unei clipe de ilumina-re bdquoNumai tacircrziu numai o clipă uitată pe urmă și ea icircți dezvăluie nebănuitele trepterdquo (bdquoEpitafrdquo)

Astfel orficul Blaga mut vorbind icircnaintează icircn căutare Din tăcerea lui purcede cuvacircntul care jinduiește să se icircntoarcă icircn tăcere asemenea lui Hyperion ce din haos a apărut și s-ar icircntoarce-n haos Poetul știe că este condamnat să se stingă

73

ST

EAUA

11-

122

018

cuvacircntul său și că odată va coboricirc icircn tăcerea morții Atunci bdquoMumele sfintele ndash Luminile mii Mume sub glii Icircți dau icircn primire cuvintelerdquo (bdquoEpitafrdquo) Tăcerea pe care o cacircntă Blaga este tăcerea care lasă să se audă pulsația vieții universale este o tăcere sonoră Icircn noaptea bdquoicircntreagărdquo deplină a pădurii cu stele ce bdquodănțuiesc icircn iarbărdquo cacircnd bdquogornicul nu mai vorbeșterdquo și bdquose liniștesc păsări sacircnge țară și aventuri icircn care mereu recazirdquo nu se mai simte decacirct suflul cosmic bdquoDăinuie un suflet icircn adieri fără azi fără ierirdquo

Timpul care măsoară curgerea vieții aparente fenomenale e anulat adică nu mai e perceput dimpo-trivă totul intră icircntr-un illo tempore icircn veșnicie E ca și cum peste locul astfel golit al timpului superficial s-ar lăți timpul mitic al icircnceputului epoca fabuloasă a luminii și focului bdquoCu zvonuri surde prin arbori se ridică veacuri fierbințirdquo (bdquoSomnrdquo) Icircntr-un limbaj mito-logic consacrat este timpul lui Pan Icircn sfera cealaltă a individualității liniștea este condiția revelării părții nemuritoare a ființei bdquoAtacircta liniște-i icircn jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună Icircn piept mi s-a trezit un glas străin și-un cacircntec cacircntă-n mine un dor ce nu-i al meurdquo (bdquoLinișterdquo)

Numai aici icircn acest cadru feeric sufletul frag-ment din substanța absolută a lumii traversacircnd generațiile icircși cacircntă bdquopeste veacurirdquo bdquodorulrdquo și bdquobucuriardquo

Lauda tăcerii

Lauda tăcerii devine explicită icircn poeme care mărturisesc neicircncredere sau chiar dispreț față de

cuvacircnt bdquoCredeți-mă credeți-mă despre orișice poți să vorbești cacirct vrei [] Dar cuvintele sunt lacrimile celor de ar fi voit Așa de mult să placircngă și n-au putut Amare foarte sunt toate cuvintelerdquo (bdquoCătre cititorirdquo) Așadar icircn acest context cuvacircntul este un substitut al lacrimii pe care poetul ce icircncearcă mereu să scape de tristețile lui n-are de ce să-l cultive o născocire deșar-tă pentru că nu instituie existență nu creează ci doar numește (bdquoDeșartă născocire e vorba ce se țeserdquo ndash bdquoUliserdquo) Condiția poetului pentru Blaga este incertă și este sinonimă cu ierarhizarea lucrurilor date

bdquoNu știu nici azi pentru ce m-ai trimis lumină Numai ca să umblu prin lucruri și să le fac dreptate spunacircndu-le care-i mai adevărat și care-i mai frumos Macircna mi se oprește e prea puțin Glasul se stinge e prea puțin De ce m-ai trimis icircn lumină Mamă De ce m-ai trimisrdquo(bdquoScrisoarerdquo)

Poetul a năzuit la limbajul cosmogonic al divinului (bdquoorice vorbă la el se schimbă-n faptărdquo ndash bdquoDe macircnă cu Marele Orbrdquo bdquocu cuvintele simple ca ale noastre s-au făcut lumea stihiile ziua și foculrdquo ndash bdquoTristețe metafizicărdquo) Adevăratul limbaj poetic este cacircntec

confundacircndu-se cu vibrația muzicală a lumii și fiind mai aproape de tăcere decacirct de vorbire bdquoNu vă mirați Poeții evii ce se nasc și mor un singur ne-mpărțit neicircntrerupt popor Vorbind sunt muți Prin evii ce se nasc și mor Cacircntacircnd ei mai slujesc un crai pierdut de mult [] Ei tac ca roua Ca sămacircnța Ca un dor Ca apele ei tac ce umblă subt ogor Și-apoi sub cacircnte-cul privighetorilor Izvor se fac icircn rariște izvor sonorrdquo (bdquoPoețiirdquo)

Cacircntecul face din poeți dincolo de timp și de loc dincolo de limbile propriu-zise (bdquoPrin sunet și cuvacircnt s-ar despărți se-ntrec Icircși sunt asemenea prin ceea ce nu spunrdquo) un bdquoneicircntrerupt poporrdquo prin care se perpetuează graiul inițial creator de existență cosmogonic Modelul absolut al poetului este crea-torul lumii El este fondul originar sau generator el creează din sine icircnsuși reproducacircndu-se pe sine multiplicacircnd prin bdquodiferențiale divinerdquo existența a cărei ipostază absolută este Blaga a năzuit la un limbaj care să-l apropie de esențe și ambiție supre-mă demiurgică prin care să sporească existența spijinindu-se pe două precedente mitice unul oferit de mitul cosmogonic biblic celălalt ndash de mitul imaginat de el icircnsuși al bdquodiferențialelor divinerdquo Poetul caută bdquocuvintele originarerdquo sau creează bdquodestrămacircn-du-și icircn vacircnt ființardquo sublimacircndu-se icircn bdquoarmonii trep-tat de plinerdquo ce amintesc haosul diafan și muzical al bdquodiferențialelor din care se alcătuiește cosmosulrdquo Cacircntecul poetului mai apropiat de tăcere decacirct de cuvacircnt (bdquoCu cuvinte stinse icircn gură am cacircntat și mai cacircntrdquo ndash bdquoBiografierdquo) este o prelungire a genezei așa cum o imaginează Blaga este un limbaj cosmogo-nic iar tăcerea este calea singura prin care putem intra icircn comunicare cu substanța muzicală a lumii și este și ea icircn limbaj limbajul contemplației unul prin care ne icircnsușim universul bdquoLimba nu e vorba ce o faci Singura limbă limba ta deplină stăpacircnă peste taine și lumină e-aceea-n care știi să tacirdquo (bdquoCatrenrdquo)

Această exaltare a bdquolimbiirdquo tăcerii este a unui poet al existenței care preferă pacircnă la excludere realității secunde a cuvintelor realitatea primară deplină pură a bdquofăpturiirdquo așa cum mărturisește icircn primele versuri ale poeziei bdquoAutoportretrdquo Tăcerea este necesară contemplației dar face imposibilă creația poetului

Alături de tendința fundamentală a spiritului lui Blaga cea contemplativă chiar mai puternică decacirct ea este tendința activă vocația creatoare Astfel mai mult decacirct o bdquopoezie a tăceriirdquo este vorba la el de o tensiune icircntre tăcere și cuvacircnt icircn care a icircnvins mereu cuvacircntul Blaga a lăudat tăcerea și și-a compus o mască a muțeniei dar a fost totodată un fervent al cuvacircntului din care a construit o operă impresionantă prin proporții și prin coerență un univers secund bdquoPrieten al adacircnculuirdquo și de aceea

74

ST

EAUA

11-

122

018

bdquotovarăș al linișteirdquo (bdquoFiu al faptei nu suntrdquo) Blaga fost bdquoicircnchinat tăceriirdquo nu numai ca poet ci și ca om Toți cei care l-au cunoscut și au scris despre el notează ca fiind cea mai puternică impresia de muțenie pe care o producea prezența lui El icircnsuși și-a pus sub semnul tăcerii nu numai primii ani de viață ci felul său de a fi dintotdeauna icircn ceea ce avea mai propriu bdquoSe icircntacircmpla uneori după conversații de ore să cad icircn tăceri fără ieșire N-aveam putere să le preicircntacircm-pin și odată icircnființate n-aveam mijloc să le curm Trebuia să le las să-și facă de cap Erau tăceri a căror prelungire mă stingherea pe mine icircnsumi Tăcerile acestea ieșeau deasupra cacircnd adacircncurile icircncepeau să se angajeze icircn legăturile mele cu lumea și cu fiin-țele dimprejur Icircn asemenea clipe orice salt jucăuș al cuvacircntului icircmi devenea cu neputință Cuvacircntul nu mă mai servea Ceea ce spuneam se reducea la cacircte o expresie automată destinată să icircntrerupă golul Golul aparent care el icircnsuși era expresia preaplinu-luirdquo bdquoTăcerea ndash spune Blaga icircntr-un aforism ndash e umbra unui cuvacircntrdquo Icircntre a tăcea sub semnul misterului și a tăcea sub semnul conștiinței se desfășoară drama poetică blagiană Punerea icircn decantare a mistere-lor decantarea semnelor criptografice este taina inițiatului Poetul devine un inițiat posedat luacircnd icircn stăpacircnire lumea odată cu revelarea semnelor și a tacirclcurilor Dar icircn aceste revelații nu icircntacirclnește un spațiu securizant dimpotrivă descoperă marele placircnset al vieții al venirii icircn lumină Obiectele se lasă cu greu descifrate opun o evidentă rezistență astfel icircncacirct poetul strecurat prin revelație icircn marea taină a universului icircnțelege că trebuie să tacă Inițiatul este un mare tragedian convins că a spune bdquomai multrdquo semenilor este bdquoicircn zadarrdquo de aceea preferă să tacă refuzacircnd să facă auzit marele placircns al ființei sensul trist al icircntregului univers Poetul folosește cuvintele icircn starea lor de bdquograțierdquo el redă limbaju-lui o funcție recuperatoare a sensurilor pierdute Dincolo de cuvinte se instituie tăcerea ca o realitate mai semnificativă și mai profundă care potențiază misterele Tăcerea și misterul sunt de fapt două fețe ale aceleiași poezii Sunt adevărate cuvintele care nu se rostesc cele care rămacircn la noi icircntr-o legătură cu tăcerile și tainele bdquoCuvintele pe care nu le rostim Cuvintele ce rămacircn icircn noi Descoperă și ele fără de margini făpturardquo (bdquoInscripțierdquo)

Cuvintele tulbură misterele și deci ființa Așadar ipostaza cea mai definitorie a omului blagian este icircn primele două cărți aceea de ființă tăcută care preferă să lase mai degrabă lumea să se rostească icircn ea Nu cuvacircntul este cel ce se impune acum ci contrarul său tăcerea liniștea ndash o tăcere germinativă străbătută doar de tulburările sevelor ori ale sacircngelui și luminii ce urmează căile

ascunse ale impulsurilor vitale celor mai incon-trolabile bdquoTăcerea-mi este duhulrdquo ndash se definește poetul icircn bdquoStalactitardquo identificacircndu-se unei realități elementare bdquozăcacircndrdquo icircn umbra gorunului i se pare că bdquostropi de liniște icirci curg prin vine nu de sacircngerdquo

Icircn cosmica tăcere subiectul e de cele mai multe ori un receptacul pasiv al mișcărilor lumii Icircn umbră și tăcere eul comunică icircn profunzime cu universul devenind el icircnsuși un element printre elemente

Cacircnd apare icircnsă cuvacircntul se lasă doar șoptit aproape inutil atacircta vreme cacirct trăirea nemijlocită icirci poate lua locul exprimacircnd plenitudinea ființei ori dimpotrivă devine strigăt chiot debordare sonoră a dezlănțuitei energii dionisiace prelungi-re a marelui tumult al stihiilor Cel care icircn bdquoEu nu se strivesc corola de minuni a lumiirdquo icircntacircmpina universul cu o lumină blacircnd icircnvăluitoare este icircnsă mai curacircnd tentat să asculte și să recepteze cacircntecul luminii nu mai puțin icircnvăluitor Icircn poezia lui Blaga cacircntecul este pretutindeni iar tăcerea nu-i este ostilă Făcacircnd tăcere icircn sine ființa umană se deschide de fapt cacircntecului universal expresie de dincolo de cuvinte a deplinei armonii a Totului Cacircntecul marchează ca și tăcerea realitatea făptu-rii integrate icircn armonia cosmică E cacircntecul pe care icircn pragul sfacircrșitului icircl evocă Pan zeul naturii simbol prin excelență al unei atari integrări bdquoAm stăpacircnit cacircndva un cer de stele și lumilor eu le cacircntam din nairdquo (Pan cacircntă) Un cacircntec care e nu numai al zeului ci și al bdquolumilorrdquo parte din muzica atotcuprinzătoare și mărturie a ei expresie a unei armonii pe care cacircntărețul nu face decacirct s-o comu-nice după ce a participat la ea

75

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Dan Dediu

Humpty Dumpty

am vrut să-mi trăiesc viața ca un film de artăși toate fețele pe care le-am cunoscut aveau dureri banale trivialeși toate aveau dureri cu brațe și spiraleascunse icircntre ziduri mătăsoase departe de privirea lor

cu ultimele resturi de viață vreau să-mi arunc gunoaiele pe o alee icircntunecatăsub cupola de camfor unde imanențadeschide multiple realități

ies icircn șlapiprin tuneluri și bucleo muzică paliativă coboară peste pelegriniși structuri de carbon

nu sunt nici tanăr nici bătran dar icircncep să uit ce minuni poate realiza corpul umanși cum armate de acarieni urlă și se icircnchinăla picioarele lui

alături de cățeaua mea credincioasă Martaadmirăm icircntr-un tablouvalurile sclipitoare din simulații

mă bucur pentru ea ca un părintecare a lăsat o epocă de constracircngeri icircn urmăea nu icircnțelege mai nimicdin toată nebunia cu arta

Frederick Seidel

Trecuse mai bine de trei ani de cacircnd nu mai știam nimic de el- icircntr-o vară la un hotel din Nice cacircnd priveam icircmpreună un documentar despre Cosmos am icircnfipt și eu un steag cu portretul lui pe glezna unui roboțel halucinogen de pe planeta Marte

Acum ziua muncesc icircntr-o fabrică de automotive din Brașov ca să-mi mențin arderile seara icirci caut poemele audio pe Youtube icircntr-o casă de pe strada Livezilor cartier Stupini O voce de călău care putea aduna toate lighioanele pămacircntului icircntr-o arenă poeme postmortem despre proscriși oratori impetuoși și oameni posedațiAm născocit pe loc din invidie sau melancolie un scenariu motivațional pentru tribulațiile astronomice ale unei eroine din orașul Telos ucisă icircntr-un poem dictat de Frederick unui barman la o agapă cu marii poeți americani secvență minoră de altfel icircn poem vreau răzbunare Am să-l caut prin toată America și am să-i aflu toate secretele dar mai ales cheile de la motocicletele DucatiIcircn cinstea eroinei din Telos dansul meu posedat icircn sincron cu roboțelul halucinogen de pe planeta Marte reflectat icircn băltoacele de pe strada Livezilor cartier Stupini

76

ST

EAUA

11-

122

018

Reautenticizarea percepthorniei reinventarea unui proiect

Maria Chiorean

Cele mai recente plachete de versuri ale lui Ioan Milea (Fulgurații V și VI editura Limes 2017-

2018) se icircncadrează colecției icircncepute icircncă din 2010 urmacircnd nu doar structura și direcția stilisti-că a primelor volume ci și intenția de a recupera de pe poziția scriitorului de secol XXI viziunea poetică lansată de modernismul incipient al simboliștilor francezi și de concepțiile filozofice asociate lor Premisa implicită a poeziei lui Ioan Milea este astfel actualitatea crizei moderne ale cărei coordonate angoasante (tehnicizarea auto-matizarea existenței alienarea și vidul de semni-ficație) icircși dovedesc perenitatea mai ales icircn epoca post-umanului și a globalizării Versurile succinte construite la limita ermetismului nu indică icircnsă conglomeratul de factori obiectivi ai degradării umane resimțite din modernitate icircncoace ci reia insistent un singur simptom al patologiei concentrat icircn privirea bolnavă astigmatică și ineficientă pe care poezia se vede nevoită să o corecteze

Cele două volume sunt de fapt poeme ample construite prin acumularea de impresii și metafore problematizări fără soluție interogații suspendate (bdquoPrivirile tale-s păreri convertite Bună-ntrebarerdquo) Forma fragmentară de haiku nu ține deci doar de corpul poeziei ndash o icircnlănțuire de terține minimaliste disparate ci și de imagi-narul eterogen icircn care simbolurile referințele livresc-culturale și obiectele ce mobilează univer-sul poetic par amalgamate suprarealist icircn colaj Icircn spatele discursului discontinuu se icircntrevede icircnsă firul conceptual care odată extras din diapoziti-vele voit bulversante ale textului trimite la același proiect literar discutat deja de critică (de la Ion Pop la Al Cistelecan) imun la mutațiile socio-culturale filozofice tehnice și implicit estetice ale ultimelor decenii Ioan Milea continuă linia impresionistă a realității interpretate drept criptogramă miza fundamentală a poeticii sale rămacircne decodarea arbitrarului cotidian și a multitudinii lipsite de sens din lumea obiectelor și identificarea esenței cuprinse icircn particular Icircn final nu ar fi exagerată

afirmația conform căreia moștenirea valorificată de poezia lui Milea icircncepe cu obsesia dualismului platonician trecacircnd prin pasiunea vizionaristă pentru corespondențele ascunse icircn planul sensibil și oprindu-se icircn contemporaneitatea percepției desensibilizate

Aceasta este și funcția concentrării drastice a limbajului poetic Tot ceea ce corespunde gacircndi-rii impecabil raționale cartezianismului verbali-zat ordonării normative a mirajelor subconștien-te prin conceptualizare aruncă lumea sinestezică a lui Ioan Milea icircntr-o dinamică reductivă De aceea icircntrebarea trebuie icircnlocuită de uimire graba intelectualizantă ndash de tăcere (bdquoE bine să taci mai pe scurt uneori Altfel se-auderdquo) Triadele de versuri sunt adesea simple indicații de defamiliarizare icircn sens șlovskian bdquo(Se deșiră un nor icircn desenul copilului nu plouă După bare de cod e Pantera lui Rilkerdquo) sau intermitent micro-arte poetice bazate pe același imaginar (bdquoCacircnd cade o frunză din plopul ideic e cutre-mur Atacircta să treacă din vorbe măcar necuvacircn-tul clarrdquo) Punctul de plecare al poemelor este fără excepție cadrul urban apropiat asamblat din străzi peisaje banale de ilustrată branduri locale oarecare Prezentul problematic cu trau-mele sale colective (exodul populației ndash bdquoTot fuge de atunci Romacircnia rotundă icircn Italii prelungirdquo) și digitalizarea deconcertantă pentru tiparele canonice de interacțiune umană (bdquoPe o fațadă cu lumini schimbătoare reclametotemurirdquo) nu funcționează ca surse directe de anxietate și dezorientare așa cum se icircntacircmplă icircn majoritatea poeziei douămiiste Melancolia domină lirica lui Ioan Milea doar icircn măsura icircn care ea poate opri o existență irosită icircn raționalism osificat și icircn percepții automate ndash bdquoRespiri Icircntre frunze de mesteacăn sunt rariștirdquo

Ioan Milea Fulgurații V și VI Cluj-Napoca editura Limes 2017-2018

77

ST

EAUA

11-

122

018

O imagine a viethornii literare din thorninutul Bistrithornei ordmi Natildesatildeudului

Menuț Maximinian

Andrei Moldovan s-a ocupat recent de istoria scriitorilor din Bistrița-Năsăud editacircnd Pre-

texte Antologie-dicționar de scriitori din Bistrița-Năsăud la Editura Eikon icircn 2008 iar la o distanță de 10 ani dicționarul critic Scriitori din Bistrița-Năsăud sub sigla editurii Şcoala Ardeleană

Pentru prima dată avem o imagine cuprinzătoa-re a literaturii din Ținutul Bistriței și Năsăudului de după 1990 Lucrarea lui Andrei Moldovan prezintă icircn ordine alfabetică peste 120 de scriitori cărora li se adaugă o listă cu alți 71 (care au editată măcar o carte dar care nu au avut un impact icircn viața literară a țării) Referindu-ne la scriitorii din prima parte a dicționarului putem spune că aceștia s-au impus de-a lungul timpului atacirct prin publicarea icircn revistele țării cacirct și prin bdquoluarea icircn seamărdquo prin receptarea de către critica vremii

bdquoNu numărul de volume pe care le-au publicat acesta putacircnd să fie impresionant uneori (chiar fără a depăși provincialismul mărunt) ci vizibilitatea lor icircn presa de specialitate ne-a determinat să le dăm atenția cuvenitărdquo spune Andrei Moldovan Vorbim despre o oglindă a scrisului de pe meleagurile care i-au dat pe Liviu Rebreanu George Coșbuc și Andrei Mureșanu ca să amintim doar cele trei repere ce au avut un rol important icircn istoria literaturii romacircne

Andrei Moldovan așează icircn cele peste 400 de pagini pe fiecare autor la locul binemeritat fapt ce se vede din CV-ul prezentat (debut colaborări la presa de specialitate volume publicate recep-tare critică premiile și nominalizările venind din partea Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și a filialelor acesteia) Nu a lăsat la voia autorului pentru a-și prezenta o biografie bdquopompoasărdquo ci a uniformizat-o la standardele dicționarului

După cum spunea Liviu Rebreanu bdquoCantitatea indiferent de valoare dovedește totuși bogăția racircvnei creatoare Icircnainte de a alege trebuie să ai din ce anume să alegi Cantitatea devine astfel premisa calității Bogăția cantitativă permite o mai icircngrijită selecție calitativărdquo

Andrei Moldovan reușește prin propria grilă să așeze literatura bistrițeană icircn sfera largă a literaturii

romacircne și a celei internaționale astfel icircncacirct odată cu apariția acestui dicționar avem un portret la zi a ceea ce se icircntacircmplă din punctul de vedere al scrisului icircn acest spațiu din nordul țării

bdquoSe icircnțelege ca icircn orice dicționar gruparea scri-itoricească este una eterogenă Există autori care icircndeplinesc criteriile ce ne-au ghidat dar care nu trec cu mult peste această barieră vocea lor nefiind una foarte convingătoare alături de scriitori care se situează icircn primul plan al actualității literare naționale Cititorul interesat icirci va putea distinge icircn funcție de activitatea lor literară dar mai cu seamă icircn funcție de referințele critice atent de unde vin acestea și care este consistența lor Dicționarul dă informații nu stabilește ierarhii valoricerdquo ne lămu-rește criticul

Şi cacircteva din părerile celor avizați Icircn Romacircnia literară despre dicționarul critic Scriitori din Bistrița-Năsăud Irina Petraş sub genericul bdquoO carte de referințărdquo spune că bdquoaşază o bună temelie pe care să se poată lucra icircn anii următorihellip Andrei Moldovan cunoaşte foarte bine lucrările lexico-grafice precedente unele chiar de el icircnsuşi lucrate le recunoaşte meritele şi le ştie număra carențele Pentru acest dicționar din Anul Centenarului Marii Uniri autorul icircnțelege să combine generozitatea și patriotismul local cu exigența Așadar nu numărul de volume a contat ci vizibilitatea acestor scriitori icircn presa de specialitate Apartenența geografică de asemenea a ținut seama nu neapărat de locul nașterii ci de implicarea icircn viața literară a județu-luirdquo Vorbind despre cărțile lui Andrei Moldovan Irina Petraș spune bdquoModestia titlurilor nu icircnseamnă decacirct echilibru și măsură nicidecum nesiguranță a gustului ori reticență icircn a pune degetul pe rana textelor comentate [] Andrei Moldovan se referă la fiecare pas la spusele altor critici literari şi chiar intră icircn detaliate dezbateri monolog ori icircn suave polemici cu unul sau altul [] De fiecare dată şi tot mai decis va şti să introducă pata de culoare a lecturii propriirdquo

Ovidiu Pecican vorbește despre Andrei Moldovan ca bdquounul dintre pilonii culturii romacircne

78

ST

EAUA

11-

122

018

care a parcurs traseul corect al criticuluirdquo iar Al Cistelecan spune bdquoCa orice bun critic romacircn și Andrei Moldovan e singur pe lume Citește și comentează icircn deplină inocență fără să-l deranjeze niciun alt comentator Critica nu-i pentru Andrei Moldovan trialog (simpozion etc) ci eventual cel mult dialog cu cartea Andrei Moldovan e scrupulos la concepte și le problematizează cu acuratețe Cacircnd e sigur de tot pe ce spune nu ezită s-o sublinieze Ferm pe ale lui (pe tot ce spune) Andrei Moldovan e un critic tranșant cu singurătatea și inocența bine apăraterdquo bdquoOpera lui Andrei Moldovan renumit filolog critic și istoric literar fixează valori icircn timp și spațiu bine definit oglindește mentalități și un mod de existență fundamentală Contemporan cu scriitorii acestei constelații literare Andrei Moldovan s-a angajat la o muncă sisifică icircmpli-nită cu succes și pe care cu siguranță istoria literară o va icircnregistra ca un moment important

icircn evoluția eirdquo scrie Nicoleta Milea icircntr-o cronică dedicată dicționarului

Proiectul lui Andrei Moldovan este dedicat ca o ofrandă literară icircnaintașilor noștri care icircn urmă cu 100 de ani luptau pentru icircntregirea neamu-lui romacircnesc și pornește de la vorbele lui Liviu Rebreanu bdquoSpiritul romacircnesc e unic şi cuprinde deopotrivă ardelenismul moldovenismul munte-nismul sau oricum s-ar numi particularismele din care se alcătuieşte fizionomia sufletească a neamului nostru cea mai unitară poate icircn toată lumeardquo

Am mai spus-o Andrei Moldovan este criticul cu acte icircn regulă ce locuieşte icircn Beclean pe Someş şi care prin tot ceea ce face este ca o locomotivă ce poartă bdquotrenulrdquo cu scriitori din Bistrița-Năsăud cu opriri icircn stații importante ale țării Şi nu se opreşte aici După dicționar se conturează prima Istorie literară a acestor meleaguri de la icircnceputuri pacircnă acum

79

ST

EAUA

11-

122

018

Conexiuni autenticeFlorina Cușmir

Omenirea trăiește azi icircntr-o perioadă atacirct de controversată din punct de vedere spiritual

icircncacirct criza existențială nesiguranța lipsa unei direcții care să-i ofere icircncredere și iubire față de ea icircnsăși sunt fenomene pe cacirct se poate de normale și benefice deoarece echilibrul unei vieți care să-i aducă satisfacție e mult mai statornic și icircnrădăci-nat icircn urma unor stări de anxietate neicircncredere sau diferite crize tocmai pentru că omul găsind o soluție la o stare de rău se va agăța cu orice preț de acea soluție salvatoare din ghearele singurătății ale necunoscutului deloc blacircnd sau captivant cu unii dintre ei Totuși unii oameni nu privesc astfel lucrurile icircnsă pentru cei care cred că au nevoie de anumite soluții pentru a nu-și lăsa sufletul să plutească icircn deriva crizelor a nesiguranței cartea Ești o ființă autentică de Sandu Frunză apărută la editura Eikon icircn anul 2018 răspunde nesiguranței omenești icircntr-o manieră cu totul originală și bazată pe o documentare selectivă de mare importanță

Ordinea tratării subiectelor facilitează fixarea ideilor principale pe care un cititor interesat ar trebui să le stocheze icircn memorie iar apoi să le pună icircn aplicare icircn conduita zilnică Așa cum afirmă și Sandu Frunză omului occidental i s-a dat cel mai mare dar acela de a se autoguverna de a avea control asupra acțiunilor sale și asupra a tot ceea ce gacircndește și totuși omul occiden-tal manifestă cele mai multe crize existențiale nesiguranță și icircși pierde cel mai frecvent direcția stabilită De ce Autorul cărții propune o analiză a legăturii dintre comunicare religie dezvoltarea unui concept nou și anume leadership-ul și omul occidental cum icircl influențează acestea și icircn ce măsură un om occidental care trăiește icircntr-o soci-etate icircn care religia nu mai e o primă opțiune care să icirci ofere icircncredere poate totuși să icircși conceapă propria filosofie de viață și să urmeze o direcție care să icirci aducă beneficii pe planul spiritual căci nu lipsurile materiale aduc oamenii icircn fața crizelor ci lipsurile spirituale Niciodată un om sărac din punct de vedere material nu va adopta o atitudine ostilă față de spiritualitate pe cacircnd un om care icircși satisface toate nevoile mai puțin pe cea mai importantă ndash nevoia de sens de o direcție stabi-lă va fi reticent și neicircncrezător icircn această soluție

Capitolul doi oferă o perspectivă detaliată asupra conceptului de valoare cu unele trimiteri și expli-cații din filosofia nietzscheană care propune un nou mod de reinventare a perspectivei prin care privim omul și anume bdquosupraomulrdquo caracterizat de nevoia absolută de depășire de sine emanciparea sa icircn raport cu mediul icircnconjurător societatea propria percepție și icircnțelegere a lucrurilor Sandu Frunză afirmă că perioada contemporană este perioada bdquocrizei valorilorrdquo și că nevoia ca filosofia să se implice icircn soluționarea acestei crize este acută Cum poate filosofia ajuta omul să scape de sub ghearele incertitudinii și ale icircndepărtării de sens și de religie Prin asumarea filosofiei ca mod de viață ca direcție proprie icircn conformitate cu valorile personale Icircnsă tocmai această lipsă de valori este evidențiată icircn acest capitol și pusă sub semnul similarității crizei valorilor din perioada lui Nietzsche Nietzsche este susținătorul ideii că omul este dependent de mulțime de societate de istoria teritoriului icircn care s-a născut a unei rațiuni universale și că tocmai aceste autorități icircl limitează icircn alegerea unui mod de viață autentic și icircn defi-nirea propriilor valori Acest refuz de a fi slujitorul unei lumi ce dorește să-și arunce oamenii icircntr-un cerc monoton și controlat de autoritate se numeș-te refuzul bdquounei morale a sclavilorrdquo așa cum este el definit icircn paginile capitolului doi Nietzsche a propus o soluție pentru criza valorilor din perioa-da icircn care a trăit secolul XIX soluție care se arată a fi cacirct se poate de contemporană și anume icircnde-părtarea stratului tradițional cu ajutorul căruia noi interpretăm conceptul de valoare și icircnlocuirea acestuia cu unul modern occidental care ar putea influența icircn bine existența umană Așa cum afirmă și autorul valorile sunt dinamice se uită reapar icircn viața omului icircn urma unei experiențe fericite sau traumatizante ele se pot metamorfoza dar pot fi reactualizate și reprimite icircn construcția exis-tențială de către omul care icircși dorește să aibă un scop un sens sau un centru pe care să icircl situeze pe lista priorităților sale spirituale Eu consider că această criză a valorilor este rezultatul icircndepărtării premature a valorilor tradiționale cu care individul nu a reușit să se identifice icircndeajuns pentru a și le icircnsuși iar azi stă față icircn față cu o mulțime de valori

80

ST

EAUA

11-

122

018

occidentale aduse de valul european care tind să influențeze gacircndirea balcanică și oferă neicircncrede-re omului contemporan incert și nesigur Soluția este așa cum afirmă și icircn cartea Ești o ființă autenti-că icircmbrățișarea unui mod de viață acompaniat de filosofie moralitate și valori similare cu caracterul fiecăruia dar mai ales icircnainte de această hotăracircre e nevoie de introspecție cunoaștere de sine cu ajutorul diferitelor forme de meditație regăsire a unei individualități pierdute icircn valul majorității

Sandu Frunză icircn cel de al treilea capitol aduce icircn discuție rolul filosofiei icircn căutarea autenticității omului și a unui sens care să icirci ofere icircncredere și productivitate Icircnsă un aspect destul de contro-versat este rolul seducției icircn acest proces de regă-sire deoarece seducția a fost privită mult timp cu ochi negativi și ezitanți Autorul icircncearcă să schimbe aerul negativ cu care este icircnvăluit acest concept și aduce icircn prim plan aspectele pozitive noi interpretări susținute cu argumente solide și introducerea seducției icircn racircndul calităților nece-sare pentru a fi un bun lider Astfel icircn acest capi-tol se icircncearcă explicarea diferenței trecerii de la efectele negative ale seducției la cele pozitive Exemplul dat interpretării seducției ca proces negativ se referă la modul icircn care ideologiile din sistemele totalitare acaparează vocea opiniei publice manipulează conștiințe și seduc popo-rul icircn vederea exercitării dorinței grupului de la putere Icircn acest caz seducția poate icircmbrăca mai multe forme și poate fi găsită icircn diverse tehnici cum ar fi discursurile populiste propagandiste promovarea imaginii liderului ca fiind singurul om care dorește binele poporului atribuindu-i calități inexistente icircn realitate Alte aspecte nega-tive prin prisma cărora este privită seducția sunt dominarea și violența adesea seducătorii sunt cei care au o mare influență asupra sedusului și astfel s-a dezvoltat procesul de subordonare și mai apoi violența atribuită acestui termen Icircn perioada contemporană seducția nu mai e plasată icircn același cerc cu violența sau dominația s-a depășit icircn mare măsură această perspectivă și i s-a atribuit o variantă a bdquoseducției minimalerdquo Astăzi seducția este plasată icircn domeniul comu-nicării benefice și mai ales icircn contextul calităților unui bun lider deoarece a fi lider nu icircnseamnă doar a conduce și a exercita o anumită putere asupra organizației pe care o conduce ci mai ales a adopta un stil de viață autentic productiv pozitiv transmis celorlalți cu ajutorul seducției Icircn cazul acesta seducția exercitată de lider nu e doar o transmitere de mesaje ci un transfer de sens o variabilă icircncărcată cu calitățile și caracteristicile

liderului benefice pentru a construi o existență plină de succese și icircmpliniri Liderul trebuie să transmită organizației acest tip de gacircndire cu ajutorul seducției icircnsă icircnainte de aceasta el icircnsuși trebuie să adopte această filosofie de viață care icircl scoate din banalul mulțimii și icirci conferă o experiență autentică Capitolul patru aduce icircn discuție conceptul de gacircndire pozitivă ca metodă de accesare a unei legături dintre omul contem-poran și lumea exterioară lui indiferent dacă e vorba despre obiecte sau alți oameni și mai ales ca metodă de accesare a interiorității de regăsire a spiritualității și a resurselor nelimitate de care dispune existența sa și care așteaptă să fie acce-sate Pentru a icircntări semnificația acestui concept Sandu Frunză aduce icircn discuție afirmația filoso-fului Reneacute Descartes bdquoGacircndesc deci existrdquo afir-mație care permite omului să conștientizeze că tot ceea ce există poate fi pus la icircndoială icircn afară de activitatea de gacircndire ce oferă entității care o exercită garanția existenței icircn ciuda părerilor criticilor sau scepticilor

Citind Ești o ființă autentică de Sandu Frunză am conștientizat că o existență fericită este rezul-tatul unei munci sistematice de formare a unui sistem de valori capabil să conducă individul pe calea dobacircndirii autenticității A fi autentic icircnseamnă a te regăsi a conlucra cu propria ființă icircn vederea asumării deciziilor care pot schimba direcția oricărui om dar nu icircn ultimul racircnd mai icircnseamnă și a te descătușa de robia neicircncrederii a limitelor sau a crizelor și icircmbrățișarea propriei căi spre fericire icircn comuniune cu o spiritualitate asumată Filosofia mea de viață se poate reduce la o simplă frază dacă omul are o direcție bine stabi-lită un ideal sau un scop suprem nu va cădea niciodată pradă crizelor existențiale sau neicircncre-derii odată icircnstrăinat de acest scop dezbinarea și deznădejdea icirci vor icircmbolnăvi gacircndirea și se va lăsa pradă mulțimii mersului societății controla-te de o autoritate Ești o ființă autentică este un ghid pentru dezvoltarea spirituală a fiecăruia conținacircnd argumente care să convingă oamenii de necesitatea accesării unei existențe autentice și valide icircn acest mers continuu și haotic al unei societăți supraicircncărcate de valori cultură perso-nalități dumnezei și credințe care icircn loc să apro-pie și să ofere oamenilor icircncredere icirci dezbină și icircndepărtează de adevăratul lor sens

Sandu Frunză Ești o ființă autentică Despre tine filoso-fie comunicare dezvoltare personală și leadership Cluj-

Napoca Editura Eikon 2018

81

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Diana Cornea

am visat sacircmbătă că mă sărut cu vladimir și dacă spun visul pe stomacul gol o să se icircndeplinească

dezorientarea mă lovește de fiecare datăsimt radiațiile emise de găurile negreicircn camera asta ndashcromatică de bucătărie pe plastic arscu schimbare de temperaturăe soul training spre direcțiifără repere ndash sentiment de vinovăție

cacircnd se formează biluțe de substanțăproiecții icircn structura internă

e o nouă plăcere e ca vorbitul icircn somn

icircn scări spirală cu fixarea perfectăo linie dreaptă pe termen lungsupernove mașini sau nave spațialece e cu expunere icircn lumina asta neono să icircnțelegem pe parcurs

folosim cod roșufără să atingem perețiicircn seri cu blugi stracircmți pe fețe cu morfină

efectul păunului intensificatdupă 10 minute_ un bum puternic icircn timpan contact vizual saudiscuția despre karmaicircmi aduc aminte (de celelalte nopți)de fiecare bărbat care mi-a atins vreodată piciorul

sunt un icircnceput de magnolie mănacircncă-mă

schimb de experiență icircn 3 fazepe pixeli multicoloriadaug filosofie și totul devine mai erotic

cacircnd vorbim despre eșecpe interval 9-11 nu e nevoie de orăun obicei ciudaticircn public fără să ne atingem macircinile

am reicircnceput să fiu pe atracțiiicircn linia ce apare

o instalație formată pe josși icircn jurul meu(după ce icircmi curăț pielea)

la fiecare despărțire e mesaj scurtstracircngere personalăcacircnd detergent printre degete ajungeși privirea cu ochii minusculi

mă simt afectatăse icircntacircmplăbullstracircng din dinți fără aprobare

icircn bucuria astae-o stare pe care nu am s-o mai simt vreodată

Thanks for The Last Day Of Gravity

forma finală icircnelectro jazz amp space tripun sentiment reciproc care ne macircngacircie pe creștet

cacircnd ne amintim să nu mai vorbim icircn șoaptănimeni nu ascultă aicisunt 20 de minute icircn reluarecălătoriile inverse spre casă pot fi unantrenament pentru creiero formă de mental breakdowncare te motivează(depinde cum o privești)fără angry reactacopăr fiecare suprafață cu plasturi cacircndvreau să uit ceva

asociere icircn psihic estetic

icircnchid ochii și știude cacircte ieșiri e nevoie

mă țin la distanță --- icircn spatele tău

flux de amintiri pe portocaliue un crystalfilm aruncat icircn mintea tagăsește locul de prima datăcu stickere lipite pe pereți ca o față de omce te privește cacircnd dormi

82

ST

EAUA

11-

122

018

recenzii

Rococo eros ordmi oraordme

Maria Făricircmă

Poemul orașului tacircrziu este ultimul volum de poezie semnat de Dan Iancu apărut la Editura

Agol 2017 Cartea este completată cu o serie de fotografii alb-negru realizate de autor

Volumul se construiește ca o aglomerare de sensuri de cuvinte de obiecte și de senzații coagulate icircn structuri sintactice care cultivă o poetică de tip rococo La polul opus echilibrează decorul poetic fotografiile minimaliste care insis-tă să exprime o stare sau o viziune a percepției celui care observă lumea Acestea conțin un punc-tum marcat de o linie fluidă o falie care converge către ideea de destrămare și discontinuitate Icircn fapt incoerența aparentă este icircnvestită cu sens distingacircndu-se două direcții tematice orașul care icircl ancorează pe poet icircn realitate și erosul care icircl desprinde de banalitate și-l proiectează icircntr-un spațiu fantasmatic al desfătărilor și al viselor

Pe de o parte poetul configurează un topos citadin surprinzacircnd gesturile cotidiene din piețe cartiere cacircrciumi stații de autobuz terase gări Versurile pulsează de mișcare icircntotdeauna reflec-țiile vocii poetice fiind dublate de icircntacircmplările coti-dianului Pe de altă parte cele mai reușite versuri icircși regăsesc plenitudinea icircn imaginarul feminin puternic marcat de o corporalitate voluptoasă icircntotdeauna suavă niciodată vulgarizată genun-chii tăi icircndepărtați aburind de chemarerdquo (p 49) sfacircrcurile tale se-nalță precum cireșele roșii prin-tre frunzerdquo (p 60) Poetica senzualității și a dorinței pielea unui continent de dorințărdquo (p 22) echiva-lează deopotrivă desfătarea actului de a scrie Icircn același timp femeia este explorată prin intermediul macircinii care scrie și prinde contur icircn actul scriiturii obsesia recurentă fiind coapsele sacircnii genunchii ca reverie a celui care vrea să-i atingă să-i macircngacircie

Combinațiile inedite icircntregesc barocul poetic aliniindu-se unei experiențe suprarealiste icircn genun-chiul meu a crescut o crimee de vatărdquo (p 25) străzile se-nvacircrt icircn cutia toracicărdquo (p 60) Ritmul unor fraze și sincretismele tematice amintesc de iluminările

rimbauldiene iar versurile sintestezice se icircntrudesc cu cele baudelairiene

Cartea este construită ca un poem-fluviu cu fraze-afluenți care se rup abrupt și se mișcă către orizontul altor teme și senzații punacircnd icircn dificul-tate cititorul O altă cheie de lectură proiectează volumul ca pe un mare poem-vis icircn care aglome-rarea spațiilor fizice și psihice nu poate lua naștere decacirct ireal și fantasmatic

Dan Iancu poemul orașului tacircrziu București Editura Agol 2017

Din Auschwitz spre Limelfia

Andreea Stoica

Stabilită icircn prezent icircn Marea Britanie prozatoa-rea poeta autoarea de piese de teatru Lucia

Dărămuș a publicat icircn 2018 la editura Polirom un roman intitulat Convoiul mieilor Scriitoarea evocă realitatea sumbră a lagărului nazist apelacircnd la conturarea unei protagoniste cu o vacircrstă fragedă Hannya bdquofetița care știa să zicircmbească tot timpulrdquo este icircmbarcată icircmpreună cu familia sa icircn bdquotrenul morțiirdquo făcacircnd călătoria cumplită spre cuptorul bdquocare icircnghițea sute de sufleterdquo

Icircnzestrată cu inteligență și spontaneitate Hannya icircnțelege duritatea situației icircnsă o refuză alegacircnd să transforme lumea reală icircntr-un tăracircm personal tainic pe care icircl explorează icircmpreună cu trei prieteni imaginari piticii Negrilă Gălbilă și Roșilă Accesul la acest bdquotăricircm de visrdquo numit Limel- fia are loc prin inventarea unei serii de povești care estompează atacirct sentimentul de teamă al protagonistei cacirct și descumpănirea celorlalți evrei captivi Actul de creație devine astfel o modalitate de escapism și rezistență Lumea compensatorie a Limelfiei are aspectul unui tăracircm decupat din basm spre care Hannya zboară cu scopul de a găsi bdquodestulă apă pentru toți acești oameni din trenrdquo Conștientizacircnd condițiile inumane la care sunt supuși evreii fetița dezvoltă un sentiment de responsabilitate dorind să icirci salveze Ea este supusă unor probe pe tăracircmul imaginar pentru a-și

83

ST

EAUA

11-

122

018

duce la icircndeplinire misiunea dificilă De aici icircngacircnă cacircntece evreiești icircn pofida apelului imperativ la liniște venit din partea soldaților germani

Autoarea surprinde discrepanța dintre gesturile blacircnde umane ale captivilor și brutalitatea perse-cutorilor naziști Oamenii cu bdquochipuri livide tran-spirate lipsite de viațărdquo rememorează evenimente din trecutul personal icircmpărtășindu-le cu ceilalți și oferă icircmbrățisări stracircnse părintești Sosirea trenului la Auschwitz marchează icircnsă proximitatea sfacircrșitu-lui Lucia Dărămuș inserează o serie de episoade icircn care este descrisă atitudinea rece caustică a nazistului icircn ipostaza bdquosupraomuluirdquo față de nea- mul evreiesc format din bdquocicircini care trebuiau ucișirdquo

Deși ilustrează inevitabila fragilitate trupească sfacircrșitul romanului relevă incapacitatea crema-toriului de a provoca distrugerea psihică a indivi-dului creativ Pradă experimentelor medicale din laboratoarele Auschwitzului Hannya bdquovisează cu ochii deschișirdquo tăracircmul unde bdquoera bine foarte binerdquo Prin intermediul imaginației fetița privește spre Limelfia departe de sadismul medicului Mengele departe de Auschwitz

Lucia Dărămuș Convoiul mieilor Iași Editura Polirom 2018

Pledoarie pentru poezie

Maria Făricircmă

Maria Pilchin este una dintre cele mai active scriitoare contemporane din Republica Mol-

dova Cea mai recentă carte apărută icircn 2017 la Editura Univers Educațional Chișinău reprezintă un volum de eseuri intitulat Poezie eros și putere Așa cum anunță titlul eseurile au icircn centru (inter)dependența dintre poezie și putere printr-o analiză atentă trecută prin grila unor modele culturale Autoarea utilizează bibliografie de primă macircnă citacircnd sau trimițacircnd la fragmente teoretice și criti-ce Din acest punct de vedere eseurile icircși caută un receptor avizat icircntrucacirct textul abundă icircn referințe și citări icircncacirct argumentele autoarei se pot pierde cu ușurință printre marile idei la care face apel Pe de altă parte textul curge ușor M Pilchin practicacircnd o eseistică ușor impresionistă rezumacircnd idei esen-țiale din literatură și dezvoltacircnd analogii curioase utile pentru un cititor neinițiat

Chiar dacă autoarea icircnțelege structurile societății contemporane practicacircnd o analiză lucidă aceasta pare să fie o mare romantică care icircncă crede icircn poezie ca posibilă salvare De aceea icircntreaga construcție a cărții reprezintă un manifest pentru rolul și necesi-tatea poeziei Premiza de la care pornește icircntreaga argumentație are icircn centru existența unei societăți dresate pavlovian cu nevoi comucaționalerdquo (p 18) hipnotizată de forța creditului și a debitului

Intitulate simbolic capitolele din prima parte investighează triunghiul conflictual om-eros-putere prin intervenția statului-căpcăun icircn relațiile intime ale individului printr-o analiză diacronică Scriitoarea descrie cu precădere poziția icircndrăgostitului icircn tota-litarism ajungacircnd să observe cum capitalismul și mass-media actuală au modificat paradigma trăind un eros public sub dictatura divertismentuluirdquo Utopiilerdquo propune o reflecție neobișnuită despre cine este omul tentat de utopii care e pactul care e diferența dintre utopie și poezie și cum se definește iubirea-canon și cea icircn afara canonului

Partea a doua debutează cu o clasificare metafori-zată a omului-lut urmacircnd să traseze cacircteva repere ale literaturii basarabene Icircn consecință eseista punctează etapele definitorii ale poeziei basarabene contextualizate istoric de la foaia verde a cacircmpiilor la foile volante ale cotidianuluirdquo O descoperire inte-resantă o reprezintă eseurile despre Ion Vatamanu și Grigore Vieru prezentați ca traducători aspect mai puțin cunoscut despre aceștia

Poezie eros și putere propune o radiografie cultu-rală sinceră a sensibilității actuale iar interogațiile Mariei Pilchin au curajul de a declara că poezia mai poate avea efecte icircn real

Maria Pilchin Poezie eros și putere Chișinău Editura Univers Educațional 2017

Satilde uithorni Satilde cauthorni adevatilderul

Maria Barbu

Absolventă de Politehnică dar ulterior captivată de lumea științelor umaniste Anca Vieru icircncepe

să publice icircn volume colective icircn anul 2013 icircși face debutul literar cu volumul de proză scurtă Felii de lămacircie (Editura Polirom 2015) iar apoi continuă cu un roman Spulberatic (Editura Polirom 2018) Abia scoasă de sub tipar de cacircteva luni ultima carte a

RECE

NZI

I

84

ST

EAUA

11-

122

018

scriitoarei este așa cum ea icircnsăși mărturisește icircntr-un interviu bdquoo carte despre urmele pe care le lasă iubirea despre memorie și despre absențărdquo Altfel spus este o poveste cu mai multe ramifica-ții spusă din perspectiva mai multor personaje care se icircntinde pe trei generații și care arată cacirct de important este să ai curajul să icircți urmezi visurile și să mergi pacircnă la capăt pe drumul tău

Icircntrebarea cu care icircncepe romanul bdquoicircn cacircte feluri poți să uiți un omrdquo(p 9) icirci dă acestuia din start o dimensiune meditativă și oarecum nostalgică Oscilacircnd mereu icircntre evenimente ale prezentului și amintiri mai mult sau mai puțin dureroase sau clare narațiunea realizează o dialectică interesantă icircntre utilitatea memoriei și proprietățile salvatoare ale uitării bdquomemoria ne ferește de greșelile trecutu-lui dar fără uitare am fi paralizați de frică de rușine de vinovăție și nu am putea merge mai departerdquo(p 190) De asemenea trecutul este și el un element important la nivel ideatic căci personajele se icircntorc mereu la el și icircncearcă să-l icircnțeleagă pentru a se descoperi pe ele icircnsele

Povestea personajului principal Tiberiu Vreme se construiește dintr-o serie de relatări și perspec-tive diferite fiecare cu specificul ei dar și cu un element comun regretul Majoritatea personajelor se uită cu tristețe icircn urmă și revin mereu la icircntre-barea bdquooare ce ar fi fost dacărdquo dacă ar fi fugit cu persoana iubită dacă ar fi profitat de toate șansele primite dacă nu le-ar fi fost frică de schimbare Totuși am putea spune că au o scuză Presiunea regimului comunist apasă greu atacirct pe trecutul familiei Vreme cacirct și pe destinul lui Tibi care nu icircși dorește nimic altceva decacirct să fie regizor și să plece din țară Prins icircntre o senzație acută de neaparține-re icircntr-un mediu mediocru și dorința de libertate acesta face pacircnă la urmă o alegere dar plătește și un preț pentru asta

Există icircnsă și o urmă de speranță icircn acest peri-plu melancolic și dureros căci arta și iubirea nu vor putea fi niciodată ținute prea departe de sufletele oamenilor Deși icircncă marcat de o copilărie petrecu-tă icircn așteptarea unei absențe Andrei fiul lui Tibi reușește să se icircmpace cu trecutul prin sculptură creacircnd lucrări care vorbesc bdquodespre efemer despre fragilitate și nesiguranțărdquo(p 202) prin faptul că sunt făcute din materiale perisabile din nisip din ceară sau din gheață Cacirct despre intensitatea sentimen-telor personajelor bdquoce poate fi mai frumos decacirct să mori icircn brațele iubirii din cauza ei și pentru eardquo(p 138)

Cu o scriitură fluidă care pendulează printre gacircndurile personajelor și cu un stil cald de poves-te auzită icircntr-o noapte geroasă icircn fața focului

romanul Ancăi Vieru icircși plimbă așadar cititorii prin-tr-o lume care le vorbește profund fiind icircncă atacirct de recentă icircn memoria și inimile lor După cum suntem preveniți chiar din titlu lumea icircn care trăim e nestatornică și efemeră iar oamenii icircmprumută și ei ceva din caracterul acesteia prin neliniștea care nu icirci lasă să se agațe de ceva sau de cineva care să icirci țină pe loc Dar dacă viața e spulberatică rela-țiile dintre noi nu ar trebui să fie așa bdquoviața joacă murdar și icirci lovește de preferință pe cei care sunt deja icircn lada de gunoirdquo(p 45) dar cu puțină iubire și artă orice suflet icircși poate (re)găsi pacea interioară

Anca Vieru Spulberatic Iași Editura Polirom 2018

Micile momente de grathornie

Maria Făricircmă

Sebastian Reichmann scriitor romacircn stabilit icircn Franța revine cu un volum de poezie icircn

limba romacircnă după mai bine de treizeci de ani Cartea intitulată Acceleratorul de icircncarnări și alte Biografobii apărută la Editura Cartea Romacircnească icircn 2017 reunește o parte din preocupările și expe-riența autorului regacircndind și interogacircnd fantas-mele culturale ale acestuia

Una dintre calitățile acestui tip de poezie este capacitatea limbajului de a nu cădea pradă repe-titivității Dimpotrivă autorul explorează limi-tele limbajului atacirct la nivel stilistic cacirct și la nivel semantic icircncercacircnd să descopere noi formule spectaculare prin care se desfășoară existența noastră Sesizăm icircn poemele sale un soi de fobie icircn a surprinde acele momente de grațierdquo (p 53) ale vieții pe care autorul o percepe printr-o dimensi-une suprarealistă De aici revolta contra lucrurilor icircnconjurătoarerdquo (p 8) care se materializează de cele mai multe ori icircn imagini ermetice pline de simbo-luri și o topică intelectuală complexă Paradoxal sau nu suprarealismul cultivat de Sebastian Reichmann este unul controlat lucid adaptat la realitățile icircnconjurătoare O secvență remarcabilă este Dulapul nu visează decacirct să-și verse conți-nutul icircn stradă icircn vrac ca un acces nestăpacircnit de tuserdquo (p 43) Predilecția pentru intertextualitate fie directă sau sugerată este constantă și face apel la marile modele literare precum Eliot Poe Trakl

RECE

NZI

I

85

ST

EAUA

11-

122

018

Beckett intercalate adesea de accente ironice sau cinice Unele poeme denunță căderea icircn superfici-al ca tendință a societății contemporane jocurile video de pe ecranele noastre continuăm să jucăm isterici obsesionali paranoicirdquo (p 21) Icircn fața intrării icircn catedrală cacircțiva tineri icircn genul celor care caută pe Facebook răspunsuri la nevoia lor de sensrdquo (p 56)

Pe lacircngă diversitate poemele sunt icircn primul racircnd vizuale De aceea o parte din ele sunt intitula-te Scenă volumul construindu-se ca un adevărat tablou lingvistic Căutarea esențelor are icircn centru căutarea frumuseții care echivalează cu eternita-tea deși procesul icircn sine se desfășoară sub semnul ezitării Astfel străfulgerările vizionare sunt marca-te de o amacircnare perpetuărdquo (p 18) printre care se icircntrezărește fragilitatea lumii icircnconjurătoare

Icircntre haos și ordine icircntre ezitări și accelerări icircntre perenitate și efemeritate icircntre frumusețe pură și stranietate se poate afla micile miracole ale existenței iar poezia lui Sebastian Reichmann icircși propune să trangreseze granițele realului icircn căutarea misterului de dincolo

Sebastian Reichmann Acceleratorul de icircncarnări și alte Biografobii Pitești Editura Cartea Romacircnească 2017

Despre organizarea hazardului

Andreea Stoica

Scriitoare și profesor titular la catedra de limbă și literatură romacircnă a Colegiului Național de

Informatică bdquoTudor Vianurdquo din București Ohara Donovetsky a publicat icircn 2018 romanul Casting pentru ursitoare la Editura Polirom Icircncă din incipitul cărții realitatea bdquovăzutărdquo cotidiană tangibilă prezintă inserții de elemente invizibile ce aparțin unui substrat etno-mitologic magic oniric Romanul mizează pe conturarea a trei figuri feminine ale căror trasee personale sunt coerente și bine articulate dar care icircși interconectează icircn mod continuu viețile printr-o prietenie aflată (sau nu) sub semnul hazardului

Pe fondul obținerii unei moșteniri neașteptate Mira protagonista romanului inițiază demersurile

unei căutări identitare pe care reușește să o desfă-șoare prin colaborarea cu prietenele sale Haia și Lenca Cele trei au viziuni fundamental diferite asupra existenței icircnsă conștientizează că bdquoniciu-na dintre ele icircn ciuda aparențelor nu era foarte pregătită să facă față celorlalți lumii icircn general de una singură cu seninătate și curaj sau fără angoase Icircmpreună icircnsă se descurcaurdquo Haia cu un aer arhaic dezvoltă dorința de a accesa noi realități de a obține o icircnțelegere dincolo de diurn Saltul spre lumea onirică descris icircn primele pagini ale romanului anticipează interesul Haiei pentru latura invizibilă a realității Influențată de experien-ța traumatizantă a morții mamei aceasta dezvoltă o gacircndire metaforică magică infuzacircndu-și reali-tatea cu mituri legende superstiții și o admirație pentru nimfe sirene ființe fantastice preluate din basme capabile de a auzi voci bdquocu o frecvență imposibil de perceput de urechea umanărdquo Toate acestea au scopul de a recupera și a păstra imagi-nea mamei de a amăgi moartea Lenca situată icircn raport de opoziție față de Haia este personajul care echilibrează prin firea sa practică și rațională dinamica prieteniei și parcursul protagonistei

Icircn funcție de unghiul din care este privit roma- nul poate fi citit ca un efort de (re)găsire a origi-nilor sau ca o icircncercare de depășire a granițelor morții Un element rămacircne icircnsă constant și anume tentativa de a determina natura coincidențelor conturate icircn viețile personajelor Se poate icircntrezări o simetrie icircn jocurile hazardului Sau dimpotrivă acestea sunt doar incidente icircntacircmplătoare asupra cărora nu trebuie plasate noi icircnțelesuri ci se cuvin acceptate ca atare Romanul nu stabilește o soluție oferind icircn schimb mai multe perspective icircntrucacirct fiecare personaj oferă un răspuns diferit

Ohara Donovetsky Casting pentru ursitoare Iași Editura Polirom 2018

RECE

NZI

I

86

ST

EAUA

11-

122

018

foto

Ily

a Ya

kove

r U

nspl

ash

pagina liceenilor

CăutareMarcel Rus

Clasa a X-a A Seminarul Teologic Ortodox Cluj-NapocaProfesor coordonator Nicoleta Popa

Am ieșit din casă Și odată ieșit am fost luat de unul dintre puhoaiele de oameni care mergeau icircn direcția dorită de mine Mergeau fără

oprire nepăsători la ceea ce se icircntacircmplă icircn jur Erau asemenea unui racircu care mergea spre locul vărsării sale indiferent M-am icircntrebat dacă toți acești oameni știu măcar spre ce se icircndreaptă și dacă sunt icircntr-adevăr mulțumiți de faptul că vor ajunge acolo Majoritatea celor care mă icircncon-jurau erau fără nicio expresie pe față ca și cum nu le-ar mai fi păsat de ce se va icircntacircmpla cacircnd vor ajunge la locul doritApoi am icircnceput să mă icircntreb dacă sunt și eu doar o mică parte din acest uriaș racircu colorat Ce căutam Ce aveam de gacircnd să fac din momentul icircn care voi fi nevoit să părăsesc acel puhoi care pacircnă atunci mă lăsa să mă bucur de starea de indiferență dominatoare Brusc ca o scacircnteie produsă de două pietre m-am icircntrebat dacă această stare de indiferență este o stare care icircncepe icircncetul cu icircncetul să ne domine icircntreaga viață cu aceste drumuri pe care uneori le-am dori interminabile M-am oprit și din acel moment mi-am dat seama că am icircnceput să nu mai fac parte din puhoi că am icircnceput să fiu eu O persoană iar nu o bucățică din acel racircu interminabil Mi-am dat seama că restul oamenilor cei care continuă acest traseu interminabil sunt atacirct de capturați icircn această stare care ajunge să le domine viața icircncacirct ajung să fie la fel de indiferenți și cufun-dați icircn gacircnduri nu mai contează locul unde se află Poate că sunt obosiți de viață Plictisiți de felul icircn care trăiesc și din care sunt eliberați doar prin intermediul concediilor Nici acestea nu sunt cele mai speciale ci icirci introduc icircntr-un alt fel de banalitate datorat televizorului și produselor ronțăite icircn fața lui Și nici categoria celor care sunt bdquopetrecărețirdquo nu este diferită deși așa arată Numai că ei reușesc pentru un moment să o țină ascunsă icircn spatele muzicii și al semiicircntunericului Mergeam icircngacircndurat Eram icircn fața unei biserici Păream desprins de restul lumii dezlănțuite din afara acestei zone miraculoase Aici se deschidea poarta icircn care pătrundeau vag sunetele produse de lumea de afară Mă simțeam prote-jat de privirile sfințior pictați pe pereții bisericii Hristos bdquoEu sunt Calea Adevărul și Viațardquo Asta era oamenilor le lipsește viața Dumnezeu era este viața

87

ST

EAUA

11-

122

018

Expoziție Teodor Botiș la 80 de ani

Aurel Rău

Despre Teodor Botiș un pictor de anvergură și forță și de un dinamism am vorbit cu mai

multe prilejuri ca scriitor de regulă la icircmplinirea unei vacircrste iar acum el icircși sărbătorește vacircrsta de 80 de ani printr-o mare retrospectivă un adevărat eveniment plastic

Am recurs de fiecare dată după ce i-am privit icircn prealabil lucrările noi la cuvinte icircnflorate dar și cumpănite și mi-am exprimat mereu icircncrederea icircn demersul său inventiv cacircntacircnd de spontaneități și o prețuire admirația pentru o pasionată creație despre care dă seamă și un elegant și prețios album

E o plăcere să constați o aceeași prospețime a trăirilor și temeritate impetuozitate vervă a culo-rii și motivelor simboluri abstract și concret pe un fond tradițional și de afectivitate Privim vrăjito-riile lui de forme și abordări diferite care nu sunt anecdote sau descripții păstrează o consecventă

icircndepărtare de figurativ dar nu și de sens sunt ritmuri și armonii construcții care urcă și spre idee sau vin dinspre ea conținuturi sufletești ndash și găsim icircn ele o plăcere a spunerii

Icircmi amintesc de importante expoziții ale lui Teodor Botiș organizate tot la cinci ani De astă dată icircn anul Centenarului Marii Uniri expune icircn sălile Muzeului de Artă o sută de tablouri un gest monu-mental Cum Teodor Botiș icircnmulțește mereu cu cinci să ne dorim să ne vorbească icircn pildele lui de ideograme și frumuseți cald comunicative icircn jocul lui de culori și sugestiile lui de anotimpuri armonii muzicale și la un proxim peste cinci ani Dar după numărul de lucrări pentru care s-a decis acum icircn spiritul evenimentului romacircnesc național el se va fi gacircndind și la o icircntrevedere la o sută de ani

Vacircrstă pe care la fel icircn ambianța corală a meta-forelor și imaginilor la care ne face părtași să i-o dorim

ART

E PL

AST

ICE

88

ST

EAUA

11-

122

018

Transilvania veteraNicolae Sabău

După minunatul albumvolum cu genericul Lumină și locuri desen și culoare Pictura (Ed

Avalon Cluj-Napoca 2016) icircngrijit de prietenul nostru Ovidiu Pecican icircn care au fost adunate cronicile specialiștilor icircn istoria și critica de artă clujeană (Viorica Guy Marica Gh Arion Mircea Țoca Alexandra Rus Gheorghe Macircndrescu Livia Drăgoi Nicolae Sabău Vasile Radu Miron Scorobete) asupra operelor artistice expuse pe simezele unor expoziții clujene Liviu Vlad se reicircntoarce acasă adică acolo unde icircn anul 1984 a debutat ca expo-zant Galeria Clubului Casei Universitarilor din Cluj

De data aceasta icircntre teritoriile sacralizate ale artei icircntre care Italia și Franța primează (Italia retră-ită Alianța Artelor Cluj-Napoca 2010 Secvențe venețiene Galeria Paul Sima Universitatea bdquoBabeș-Bolyairdquo Cluj-Napoca 2015) talentatul desenator pastelist și acuarelist așază mărturiile Transilvaniei icircntregind astfel călătoria peninsulară cu o drumeție icircn țara bdquode dincolo de codrirdquo ilustrată prin imagini de mare reverberație artistică și spirituală icircn care autorul oficiază din exemplele trecutului nu ceea ce e trecător ci permanența ochiul și mintea noas-tră percepacircnd icircn pofida acestui Fugit irreparabile tempus (Vergilius Georgica 3 284) a acestei treceri nestăvilite a vremii durata stabilul uneori imua-bilul Neobositul călător icircnsuflețește fermecătorul tablou al monumentelor străvechii Transilvanii (vezi expozițiile Bonțida icircn clar-obscur Castelul din Bonțida 2011 Clujul gotic și baroc Gal Daniel Cluj-Napoca Kolozsvaacuteri műemlek templomok 2012 Muri trasilvani antiqui Muzeul de Istorie al Transilvaniei 2015) cu o altă călătorie autohtonă de data aceasta un adevărat pelerinaj de un elevat nivel sacral de o frățească comuniune ardeleană icircn care la slujba religioasă la mesa icircnălțătoare participă Omul cu biserica din care face parte adică ortodoxă unită evanghelică calvină și unitariană Drumul icircl poartă la puternicile biserici fortificate săsești (13 monu-mente) la pitoreștile biserici de lemn romacircnești (14 monumente) din Maramureș Sălaj Bihor Someș dar și la șase străvechi lăcașuri de zidărie ale romacirc-nilor ardeleni (Densuș Gurasada Ribița Gacircrbova Lupșa Copalnic Mănăștur) repertoriu icircntregit de monumentele reformate și catolice din Aiud și Lăzarea de două fortificații ale evului mediu

ruinele cetății de la BaacutelvaacutenyosUnguraș (jud Cluj) și bastionul Croitorilor din Cluj

Opriți icircn fața tablourilor de pe simeză deslușim predilecția autorului pentru arhitectura de zidărie și aceea vernaculară romacircnească ranforsată de nemaipotolita sa curiozitate exploratoare icircn care bdquoscafanderia istorică i-a rămas vierdquo după cum afirma Domnia Sa icircn pofida trecerii anilor

Expoziția baneficiază și de un album un adevă-rat bdquolivre de pocherdquo icircnsuflețit de două eseuri de o profundă reverberație spiritual-afectivă datorate apreciaților istorici ai Universității noastre Ana Victoria Sima și Ioan-Aurel Pop album ce poate servi cu ușurință tascabil fiind drept ghid al drume-ției propuse de Liviu Vlad Lăudabil și generos este sprijinul Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo pentru acest act de cultură prin editarea unui alt exemplar al albumului de dimensiuni adecvate (20x20 cm) Urmacircnd acest icircndemn ne vom opri icircn fața biserici-lor fortificate săsești racircnduite icircn mintea și cunoș-tințele noastre ndash echipa istoricilor de artă clujeni din care a făcut parte și subsemnatul a inventariat monumentele istorice din 120 de localități săsești icircntre anii 1993-1998 ndash funcție de zonele geogra-fice ale scaunelor și apoi ale Universității săsești pitoreasca Vale a Hacircrtibaciului (ApoldTrappold Dealu FrumosSchoumlnberg MerghindealMergen- thal și HozmannHolzmengen) biserici fortificate din Zona Cincului (ArchitaArkaden - Cetate Meșen- dorfMeschendorf și CațaKatzendorf) din zona Sibiului cu biserica fortificată SlimnicStolzenburg apoi mai reprezentata bdquozonă de granițărdquo mărgi-nită la nord de pămacircntul comitatens regiunea Tacircrnavelor (Axente SeverFrauendorf BuzdBussd MoșnaMeschen BiertanBierthaumllm și BăgaciuBogeschdorf ) Aceste construcții ecleziastice ilus- trează bogate și pilduitoare modalități de construire planimetrică compozițional-arhitecturală și deco-rativă elaborate funcție de modelele tradiționale specifice Europei medievale icircncepacircnd cu perioade-le stilistice romanică gotică și renascentistă de la jumătatea secolului al XIII-lea pacircnă icircn secolul al XVII-lea tipurile bazilical sală halăHalenkirchen cu interiorul tăvănit sau boltite corespunzător epocii cu bolți icircn cruce și bolți pe ogive Pericolul invaziilor otomane a mobilizat comunitățile rurale la ridicarea

ART

E PL

AST

ICE

89

ST

EAUA

11-

122

018

fortificațiilor icircmprejmuitoare bisericilor fortificații alcătuite din una pacircnă la trei incinte ramforsate prin turnuri de apărare (de la sfacircrșitul secolului al XV-lea pacircnă la finele secolului al XVII-lea)

Vreau să precizez că bibliografia de specialitate teoretică și ilustrativimagistică la această temă este foarte bogată mergacircnd de la volumele clasice ale lui Viktor Roth (1905) Walther Horwath (1940) Herrmann Phleps (1941) Virgil Vătășianu (1959) George Oprescu (1961) Christoph Machat (1978) Hermann Fabini (1985 2002) dar mai cu seamă icircn privința desenului la monument Juliana Fabritius-Dancu (1980) cu temeinica sa cercetare pe teren icircntre anii 1968-1978 vizacircnd 150 de localități tran-silvănene unde s-au mai păstrat biserici fortificate și cetățile țărănești din jurul lor Albumul de format mare cuprinde pe aversul planșei textul referitor la obiectiv iar pe revers imaginea pictată (acuarelă și desen) a acestor obiective care poartă bdquofoarte apăsat amprenta unor epoci istorice zbuciumate mărturisind despre efortul și geniul constructiv al localnicilor integrate familiar printr-o lungă conviețuire icircn peisajul specific țării prin aceasta cetățile și bisericile țărănești din Transilvania repre-zentacircnd documente unice de viață și istoricerdquo

Valoarea deosebită a planșelor ilustracircnd o parte dintre monumentele săsești transilvane pictate de Liviu Vlad dincolo de datul artistic constă și icircn aspectul icircn modul de fericită completareicircntregire a operei Julianei Fabritius-Dancu unde unghiurile fațadelor monumentelor turnurile de apărare inte-rioarele curtinelor detaliile arhitecturale axono-metriile sunt redate de Liviu Vlad din locuri cu totul diferite decacirct cele alese de cercetătoarea din Sibiu Coroborate cele două tipuri de reprezentare te fac să crezi că te aflii icircn fața unor reprezentări 3D

Topografia expoziției este icircn chip fericit icircntre-gită prin exemplele de arhitectură vernaculară romacircnească bdquooprindu-ne icircn fața acestor mărturii acuarelate privind aceste biserici icircncremenite la vremea răsăritului sau a apusului de soare cacircnd luminile și umbrele desenează pe cer siluete de turnuri strecurate printre crengi ești cuprins de o emoție intensă Apropiindu-te descoperi un alfa-bet de valențe ale frumosului firesc necăutat și neostentativ Este pur și simplu un frumos izvoracirct din nevoia lucrului bine făcut rezistentrdquo

Bibliografia la temă este la fel de importantă notabile fiind icircnceputurile cercetării și ilustrării obiectivelor arhitecturale vernaculare romacircnești

ART

E PL

AST

ICE

90

ST

EAUA

11-

122

018

datorate lui Franz Schulz la 1866 (Die Holzkirchen im Bisthume Szathmaacuter Architecktonische Bemerkungen Viena 1866 dar mai cu seamă opera primului profesor de istoria artei la Universitatea din Cluj (1919-1945) Coriolan Petranu (1893-1945) prin volumele sale Monumentele artistice ale jud Arad (1927) și Bihor (1931) cu pitoreștile biserici din lemn care au stacircrnit admirația unui reputat istoric de artă profesor la Universitatea din Lyon Henri Focillon care icircn lucrarea sa La Roumanie visage et acircme admiracircnd prețuind lăcașul din lemn nota bdquoIată ieșind din adacircncul vremilor capodopere anonime icircn care pulsează o viață misterioasărdquo

Sentimente asemănătoare le-a trăit icircn fața bisericii de lemn din Agacircrbiciu (jud Cluj) și marele arhitect francezul Auguste Perret (1874-1954) inventatorul betonului armat atunci cacircnd a vizitat această biserică icircmpreună cu Prof Coriolan Petranu icircn luna mai a anului 1937 Vom adăuga listei exege-ților temei pe Victor Brătulescu (1941) Ecaterina Cincheza-Buculei (1980) Marius Porumb (1980) Bogdana Tarnavschi (1980) Gheorghe Macircndrescu (1980) Nicolae Sabău (1982 2015) Ioan Toșa Ioana Cristache-Panait (1987 1988) Ioan Godea Pr Arh Emil Costin (1999) Joby Patterson (2001) Grigore Man (2007) Horia Medeleanu (2010)

Revenind la acuarelele profesorului Liviu Vlad notăm acea senină bucurie transmisă privitorului

prin modalitățile specifice de exprimare conso-nante unei plăcute și icircndrăgite partituri muzicale comuniunea frățească icircntre desen și culoare simbolistica dar și transfigurarea poetică Bisericile de lemn reprezentate se integrează firesc intim peisajului icircnconjurător iluminat aproape de fiecare dată de seninul cerului protector Liviu Vlad știe și el că pe lacircngă fiecare biserică de lemn din Transilvania icircn momentul icircnceperii ridicării construcției era sădit un copac protector din specia arboriferă cea mai rezistentă icircn zonă Li se spuneau uneori bdquocopaculcopacii de trăznitrdquo de regulă steja-rul sau gorunul asemenea acelui falnic exemplar aflat lacircngă biserica de lemn din Vidra (jud Arad) trecut prin veacuri pacircnă la vacircrsta de 500 de ani

Icircn icircncheiere vreau să adaug să subliniez modali-tatea prin care icircn creația lui Liviu Vlad realul e icircnsoțit permanent de imaginativ de rigoare de armonie de icircnfruntarea cu efemerul de statornicia și permanen-ța căutate precum icircntr-un simbol asemănător gorun-ului-străjer al amintitei biserici de lemn din Vidra

bdquoPe turla zveltă sfacircntul semn al crucii o pasăre plonjacircnd icircn ceruri pare dar ea veghează satele răzlețe și ape tresărind o-nfioară printre pășuni și molcome facircnețe Mai mult de-un veac de cacircnd ne dai binețe biserică din bacircrne de stejar Și chiar dacă n-ai fost cu sfinți pictată Iubindu-ți simplitatea demodată Hristos mereu e-acasă icircn altarrdquo (Victor M Ionescu)

ART

E PL

AST

ICE

91

ST

EAUA

11-

122

018

Viziuni teatrale icircn cadrul Icircntacirclnirilor de la Cluj 2018

Adrian Ţion

Cu toate că bugetele de la stat pentru reuniuni culturale de anvergură se subţiază drastic de

la an la an organizatorii fac ce fac și icircntr-un final reușesc să menţină la nivelul dacă nu dorit cel puţin onorabil calitatea manifestărilor Este cazul celei de a VIII-a ediţii a Icircntacirclnirilor internaţionale de la Cluj desfășurate icircntre 9-14 octombrie 2018 bdquoIcircntacirclnirirdquo da (icircntre oameni de teatru și specta-colele lor) bdquointernaţionalerdquo mai puţin icircntrucacirct putem menţiona modeste contribuţii din exterior Dimpotrivă aș spune este ușor sesizabilă o reori-entare spre interiorul cetății icircntrucacirct icircn familia profesioniștilor cu ștaif a fost primită echipa de la Reactor de Creaţie și Experiment din Cluj cu două spectacole merituoase MISApărut și Miracolul de la Cluj Sigur ne place să ne dăm internaţionali cacirct mai internaţionali (dacă se poate spune așa) dar fără un teatru invitat din afară a VIII-a ediţie a fost cacirct se poate de naţională și asta nu icircn detrimentul calităţii Dimpotrivă Invitaţii au fost răsfăţaţi cu spectacole de icircnaltă clasă și au luat parte la dezba-teri corespunzătoare analitice și argumentative pe marginea vizionărilor

Tema propusă icircn jurul căreia s-a coagulat problematica discuțiilor s-a numit generos direct și vast Viziuni așadar viziuni icircn arta mizanscenei romacircnești icircn anul care marchează Centenarul Marii Uniri Implementări icircn stare să reliefeze teme majore din tezaurul cultural național reflectate

icircn abordări regizorale originale și adesea foarte curajoase de impact copleșitor asupra publicului Ecourile au fost pe măsură Ambițioasele montări ale Teatrului Național bdquoLucian Blagardquo din ultima stagiune icircncheiată și din icircnceputul noii stagiuni au constituit repere icircn jurul cărora s-au organizat discuțiile Oricum am schimba unghiul de vedere critic asupa celor șase zile de festival cele trei spectacole-mamut (impresionante asamblări de structuri mitice și baroce) Meșterul Manole Craii de Curtea Veche și Țiganiada ies icircn evidență cu vădită claritate ca solide construcții regizorale Sunt spec-tacole puternice poate cel mai puternic dintre ele este Meșterul Manole după Lucian Blaga icircn regia lui Andrei Măjeni prin lectura proaspăt epurată de literaturitate excesivă fără să fie afectat fondul poetic al limbajului blagian Un decupaj icircn registru postmodern din edificiul ancestralului mit Mesajul transmite sobrietate tragism iluminare

Icircn cadrul dezbaterii pe tema Teatrul literatura sexualitatea și narcoticele antropologul Andrei Oișteanu Ioan Pop-Curșeu și Răzvan Mureșan regizorul adaptării pentru scenă a romanului Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale au marșat mai ales pe raportul dintre viziunea excesiv lubrică a secvențelor imaginate din casa Arnotenilor din spectacol și stilul rafinat icircn care prozatorul icircnca-drează bdquopovesteardquo crailor Icircn intervenția sa Sorin Alexandrescu s-a arătat oripilat de amploarea luată icircn cultura noastră de citatul din Raymond Poincareacute așezat de Mateiu la icircnceputul romanului său Fixarea atmosferei orientale și a decadențelor icircn care se complac personajele sunt real și motivat evidențiate icircn spectacol icircn ciuda unor stridențe exagerări reproșabile neamendate de vorbitori

Suflul epopeii eroi-comico-satirice Țiganiada s-a săltat cu greu din narativitatea explicită a textului de o savoare aparte Alexandru Dabija reușind să cuprindă prin limbaj nuanțat pitoresc și arhaic dimensiunile icircngroșat comice ale icircntacircmplă-rilor Asta icircn deplin acord cu sarcasmul săgetător promovat de Budai-Deleanu Actorii au asigurat o cursivitate rar icircntacirclnită spectacolului fără fisuri Craii de Curtea Veche (foto Nicu Cherciu)

TEAT

RU

92

ST

EAUA

11-

122

018

fără trenări fără ezitări Din păcate despre valen-țele acestei dificile dramatizări s-a vorbit mai puțin icircn dialogul programat la Muzeul de Artă dintre Mircea Cărtărescu și profesorul Ion Pop Invitatul bucureștean a ținut mai mult un discurs pro domo

Cu două spectacole icircn cadrul Icircntacirclnirilor Matei Vișniec este dramaturgul de serviciu nelipsit de la ultimele ediții ale acestui regal al teatrului clujean Sorin Misirianțu a creat icircn Angajare de clovn o introspecție dulce-amară icircn psihologiile a trei sluji-tori ai artei circului scoși de sub lumina reflectoa-relor Dansul tristeților și al amăgirilor este jucat icircn registru melodramatic de Ovidiu Crișan Ioan Isaiu și Sorin Misirianțu Multă inventivitate și icircnțelegere creativă pentru empatizarea cu personajele lui Vișniec dovedește din nou Răzvan Mureșan icircmbră-cacircnd icircntr-o viziune lugubră cu accente de comic negru lumea totalitarismului romacircnesc icircn monta-rea Despre senzația de elasticitate cacircnd pășim peste cadrave Este o glisare lentă elastică icircntre ludic și eseistic nu lipsită de surprize Absentă icircn textul lui Eugegravene Ionesco Cacircntăreața cheală e icircntruchipa-tă fizic de Patricia Brad printre capete de rinocer executate impecabil de Ilona Loumlrincz Stranietatea absurdul au devenit realitate crudă sub comunism repetă icircndurerat Matei Vișniec

Icircn concurență permanentă cu Naționalul clujean Teatrul Maghiar din Cluj a prezentat două producții relativ recente Burghezul gentilom icircn regia lui Mihai Măniuțiu și Ilegitim de Adrian Sitaru Icircn ritm de dans grotesc actualul monsieur Jourdain interpretat magistral de Mikloacutes Baacutecs prezintă aceeași dorință de parvenire insidios persiflată ca acum 350 de ani cacircnd a avut loc premiera lui Moliegravere Ilară e și pedeapsa dată de regizor ca personajul să poarte icircn spate globul pămacircntesc asemenea unui titan sui-generis anacronic batjo-corit de zborul omului contemporan printre stele Normalitatea ia chipul zilelor care trec insignifiant pentru personajele din Ilegitim Lentoarea derulării

momentelor banale de viață descumpănește pe spectatorul avid de acțiune

bdquoCopiiirdquo de la Reactor de creație și experiment dirijați de David Schwartz au prezentat un ingeni-os joc interactiv de tip documentarist inspirat din fenomenul Caritas care a făcut furori și victime icircn anii rsquo90 la Cluj A fost un adevărat miracol o icircnșe-lătorie de proporții halucinante Jocul piramidal propriu-zis contextul social și politic icircn care acesta a avut loc personalitățile participante psihoza generală au fost devoalate fără rețineri icircntr-un tur de exemplificări edificatoare Miracolul de la Cluj este un docu-show din seria investigărilor istoriei recente foarte gustat de public

Surprinzătoare apariția regizorului Tudor Lucanu icircn rolul XX din Emigranții lui Slawomir Mrozek alături de Matei Rotaru acest suprasoli-citat actor minunat inteligent capabil să joace orice afirmat ca talent de excepție icircn ultimele stagiuni Dialogul lor induce tensiune dramatică specifică trăirilor unor marginalizați bine conturați caracterologic

Icircn prezența scriitorilor Ana Blandiana Adriana Bittel Ioana Pacircrvulescu și Radu Paraschivescu s-a desfășurat show-ul de tip puzzle Povești de dragos-te la prima vedere icircn regia lui Tudor Lucanu Au avut loc două reprezentații și o discuție cu textierii participanți la Icircntacirclniri determinați să precizeze legătura lor cu teatrul ca interacțiune cu lumea și vizibilitate icircn afara intimității scrisului

Cel mai radical punct din programul manifes-tărilor a fost producția Teatrului Național bdquoMihai Eminescurdquo din Timișoara cu piesa norvegianului Jon Fosse Rambuku icircn regia lui Mihai Măniuțiu Alternanță icircntre verbal și nonverbal icircntre vizual și auditiv spectacolul are structura unui poem muzi-cal-coregrafic icircn egală măsură abstract și concret icircmbinacircnd elemente religioase cu surprinzătoare momente coregrafice derulate ca ritualuri sacrale venite din timpuri imemoriale De o frumusețe

Meșterul Manole (foto Nicu Cherciu) Țiganiada (foto Nicu Cherciu)

TEAT

RU

93

ST

EAUA

11-

122

018

stanie acest poem muzical-coregrafic ce amintește de alte montări fanteziste marca Măniuțiu Trupa

teatrului timișorean ndash minunată ca ansamblu core-grafic dirijat de Andrea Gavriliu

Ionuț Caras a adus Scrisori de pe front icircntr-un spectacol-lectură emoționant Scrisorile citite la o masă lungă printre spectatorii adunați icircn jurul ei să le asculte au adus icircn prim plan gacircndurile soldaților plecați pe front icircntr-un colaj de texte cu experiențe tragice din cele două războaie mondi-ale plus pasaje din scrisorile soldaților romacircni trimiși icircn Afganistan Vestea morții soldatului primită de fata care-l aștepta acasă se constituie icircntr-un punct culminant de un tulburător tragism Momentul e marcat prin ridicarea celor doi tineri pe masa icircmpodobită funerar cu lumacircnări aprinse Augmentare de real efect a tensiunii prevăzută de Ionuț Caras

Se poate pune Švejk icircn concert personajul icircndrăgit al lui Hašek pe scenă Ada Milea dovedeș-te că se poate și mai mult decacirct atacirct spectacolul ei cucerește noi și noi admiratori succesul de casă perpetuacircndu-i faima Este piesa tocmai bine aleasă să icircncheie o competiție teatrală de dimensiunea acestor Icircntacirclniri de la Cluj din 2018

TEAT

RU

94

ST

EAUA

11-

122

018

La sfacircrșitul lunii septembrie la Naționalul clujean a avut loc premiera spectacolului Țiganiada

după Ion Budai-Deleanu pe un scenariu de Cătălin Ștefănescu icircn regia lui Alexandru Dabija Din 1979 de la Schițe de I L Caragiale și picircnă la Țiganiada regizorul a montat pe scena clujeană zece specta-cole Punerea icircn scenă a operei lui Budai-Deleanu a fost un bun prilej pentru a-i adresa cicircteva icircntrebări

Eugenia Sarvari Ce v-a icircndemnat să puneți icircn scenă acest text La prima icircnticirclnire cu actorii pomeneați despre bdquoperioada polemicărdquo icircn care ne aflăm bdquoicircn care a-ți vorbi corect propria limbă e deja un act artisticrdquo Această idee să fi fost bdquomotorulrdquo Alexandru Dabija Răspunsul e da pentru că exact asta cred A vorbi corect o limbă e un act artistic Dar mai există un motiv Pasiunea pentru limba romacircnă și pentru scriitura icircn limba romacircnă Chiar dacă acuma nu mai este o pasiune limba veche romacircnească a fost o preocupare constantă a mea Icircntotdeauna m-am icircntrebat de unde și cum s-a făcut limba romacircnă literară Sicircnt icircntrebări pe care nu și le pun doar filologii ci sicircnt icircn același timp teatrale Pentru că teatrul pe care-l practicăm noi este icircncă vorbit Revenind ndash pasiunea pentru limba romacircnă pentru literatura romacircnă veche este și un gest recuperator Și aici nu fac decicirct să confirm părerea multora că avem de-a face cu o nedrepta-te și deci cu o misiune a culturii romacircne ndash aceea de a valorifica valoriza Țiganiada lui Budai-Deleanu

vreme icircndelungată nebăgată icircn seamă O scăpare culturală foarte mare Pentru că dacă ar fi fost un text cunoscut din vreme foarte din vreme atunci cacircnd a fost scris ar fi avut un impact imens asupra marilor noștri clasici De aceea am considerat că e nevoie de o recuperare Am găsit un aliat icircn Cătălin Ștefănescu care icircl admiră peste măsură pe Budai-Deleanu Așa icircncicirct i-am propus să facă o dramatiza-re Deci e o scriitură a lui Cătălin Ștefănescu făcută cu multă vreme icircnainte de icircnceperea lucrului la spectacol Și cu mult efort Țin să precizez că nu este vorba despre un workshop despre o operă colectivă ci este o creație literară a lui Cătălin Ștefănescu făcută pe limba scriitorului

ES Notam la aceeași primă icircnticirclnire cu actorii bdquoTrebuie să ne recăpătăm răbdarea asta de a auzi și de a da din gură unul cu altul pe limba romacircnărdquo Sicircnteți amabil să dezvoltați puțin AD Cred că pe licircngă marile derapaje și marile scăpări la care sicircntem provocați non-stop de lumea modernă apare și o reacție firească de icircntoarcere la lucruri solide O icircntoarcere la forme verificate o răbdare Și vorbind despre răbdare cred că atingicircndu-se saturația tehnologiilor noi singurul lucru care ne mai poate ajuta acum singurul care urmează icircn mod firesc este icircntotdeauna o icircntoar-cere la lucrurile tradiționale cum ar fi povestitul și ascultatul Deci vorbitul icircn limba ta De asta cred că ne vom icircntoarce la lucruri normale Iată oamenii

bdquoTeatrul pe care-l practicăm noi este icircncă vorbitldquo

Alexandru Dabija

foto

Nic

u Ch

erci

u

95

ST

EAUA

11-

122

018

icircncep să se mute icircncet icircncet din orașe mai la margi-ne e o reicircntoarcere la normalitate Oamenii vor să aibă grădini să mănacircnce natural să fie mai liniștiți Și limba face parte dintr-un proces natural asemănător

bdquoRecunosc că am damblale literare icircntr-un fel damblale literare romacircneștirdquo

ES De unde vine opțiunea pentru punerea icircn scenă a unui text nedramatic Vă plac mai mult dramati-zările sau preferați textul special scris pentru teatruAD Din icircndemicircnare Nu mă laud dar am o icircndemicircnare să fac lucrul acesta Cicirct despre plăce-re prefer de departe să fac o piesă Există icircnsă o mare problemă pentru majoritatea regizorilor care lucrează mult adică patru cinci uneori și șase spectacole pe an Nu găsești atacirctea texte bune gata scrise Dar prefer o piesă bine scrisă icircn loc de un chin Nu țin neapărat să-mi exprim propriile idei traversicircnd operele unor scriitori dar recunosc că am damblale literare icircntr-un fel damblale lite-rare romacircnești

ES Ca de pildăAD Icircn primul ricircnd Creangă din care am făcut aproape tot Deci e vorba de o dambla de limbă nu de o dambla de dramatizare Să dramatizez pur și simplu texte nu-mi face nici o plăcere Icircnsă sicircnt scriitori care au o limbă romacircnă formidabilă și care-mi spune mai mult decacirct temele autorilor decacirct ideile lor Deci de la limbă plec Adevărul e că se scrie prost teatru icircn limba romacircnă E o dramatur-gie ndash ca toată literatura modernă și contemporană ndash extrem de lățită și de icircntinsă pe orizontală Se exprimă multe lucruri Parafrazicircndu-l pe Caragiale care spune că opiniile sicircnt libere dar nu obligatorii așa e și cu literatura ndash e absolut liberă Sigur că poți să te manifești dar nu e obligatoriu să publici volu-mașe cu tot ce scrii tu pe un perete pe o fițuică sau pe o privată icircn gară Dar asta se icircnticircmplă de vreo sută de ani De cicircnd a dat năvală Gutenberg-ul peste noi

bdquoIcircntotdeauna am spus că sicircnt un lăutar și vreau să rămicircn așardquo

ES Credeți că a sosit momentul să ne icircntoarcem spre un teatru mai apropiat de palpitul viețiiAS Toată dramaturgia ultimilor patruzeci-cinci-zeci de ani tot teatrul occidental contemporan e așa Blood and sperm Este un teatru dur violent

Așa cum hip-hop a devenit un fenomen poetic așa și vorbitul Deci nu cred că trebuie să facem un efort pentru asta Concentrarea asta excesivă icircn orașe urbanizarea exagerată a dus la o diminuare a limbii la modul general ca număr de cuvinte ca lexic ca bogăție ca nuanțare tot ce aduce o limbă icircn comunicare s-a pipernicit s-a sărăcit s-a restricircns Vrem să comunicăm cicirct mai repede Și ca să duc ideea la extrem așa cum s-au scris romane cu texte din sms-uri cred că se va face și teatru tot așa

ES De ce faceți teatru AD Acuma că nu mai am loc de-ntors Dar proba-bil că e vorba totuși de o vocație Este o explicație care vine după ani și ani de zile Am icircmbătricircnit și-atunci mă uit icircn urmă și icircmi pun icircntrebări meta-fizice sau penibile Dar icircntrebarea e aceeași icircn ambele cazuri de ce faci teatru Poți să răspunzi cu degetul icircn ticircmplă metafizic adică gicircndindu-te la rost la sens la existență la om icircn general la ce menire ai tu pe lumea asta Dar problema poate fi pusă și la modul penibil de ce faci teatru cicircnd poți să faci altceva cicircnd poți să cacircștigi bani mai ușor cicircnd poți fi mai liniștit cicircnd poți trăi mai fără probleme mai puțin stresat Adică poți să ai o viață mai normală ca să zic așa La teatru nu ești creator După părerea mea E vorba de o simulare Asta e o discuție extrem de complicată Deci nu cred că e vorba de o mare creație la mijloc Icircntotdeauna am spus că sicircnt un lăutar și vreau să rămicircn așa Chiar cred că este vorba despre o lăutărie cu mici nuanțe de creație Creația de autor presupune altceva decacirct teatrul care este un efort de echipă Noi la teatru cicircntăm icircn taraf Cicircnt la comandă nu sicircnt un compozitor Icircntrebicircndu-mă la anii ăștia bdquode celdquo de multe ori chiar icircnverșunat răspunsul este cred că este vorba pur și simplu despre vocație Nimic altceva Și vocația de multe ori se leagă de cuvicircntul icircnticircmplare soartă Am făcut chestia asta dintotdeauna cum ar veni Nu e ceva care a apărut la un moment dat la care am gicircndit sau am meditat Nu știu e ceva ce mi s-a dat De aia prefer exemplul cu lăutăria A venit din bunica mea din tatăl meu Era o preocupare care era pe licircngă mine Deci exact cum țiganul poate să cicircnte la acordeon la doi ani icircl ticircricircie pe jos și trage din burduful ăla cam așa am făcut și eu cu teatrul Cam asta e Dacă e bine dacă e rău ce am făcut Dar ăsta e adevărul Așa am făcut Asta a devenit o vocație Da Dar nu e ceva cosmic

(interviul a apărut icircntr-o formă restricircnsă pe site-ul Teatrului Național din Cluj)

TEAT

RU

96

ST

EAUA

11-

122

018

NICOLAE MĂRGINEANU 80

FILMOGRAFIE Lungmetraj ficţiune Un om icircn loden (1979 coscenarist alături de Haralamb Zincă adaptare după romanul acestuia Moartea vine pe bandă de magnetofon) Ștefan Luchian (1981 coscenarist alături de Iosif Naghiu) Icircntoarcerea din Iad (1983 coscenarist alături de Petre Sălcudeanu adap-tare a nuvelei bdquoJandarmulrdquo de Ion Agacircrbiceanu) Pădureanca (1987 sc Augustin Buzura adaptare a nuvelei omonime a lui Ioan Slavici) Flăcări pe comori (1988 sc Ion Brad adaptare a romanului Arhanghelii de Ion Agacircrbiceanu) Un bulgăre de humă (1990 coscenarist alături de Mircea Radu Iacoban) Undeva icircn Est (1991 coscenarist alături de Augustin Buzura adaptare a roma-nului Feţele tăcerii de Augustin Buzura) Privește icircnainte cu macircnie (1993 sc Petre Sălcudeanu) Faimosul paparazzo (1999 sc Răsvan Popescu) Binecuvacircntată fii icircnchisoare (2002 coscenarist alături de Cătălin Cocriş Tudor Voican adaptare a romanului autobiografic omonim de Nicole Valeacutery-Grossu) Logodnicii din America (2007 sc Eva Sicircrbu) Schimb valutar (2008 sc Tudor Voican după o idee de Cătălin Cocriş) Poarta Albă (2014 coscenarist alături de Oana Cajal) Fals tratat de macircntuire a sufletului (2018 sc Bogdan Adrian Toma)

Nicolae Mărgineanu este probabil cel mai constant cel mai consecvent cu sine regizor de

film romacircn al ultimelor decenii şi nu numai Deși mai puţin spectaculos decacirct congenerii săi ndash Mircea Veroiu Dan Piţa Mircea Daneliuc Constantin Vaeni șa ndash Mărgineanu la fel ca regretatul Alexandru Tatos (care icircl numea icircn Jurnalul său bdquoun coleg exemplarrdquo) și-a construit filmografia cu migală evitacircnd pe cacirct posibil compromisul ideologic sau estetic Este regizorul romacircn pe care Revoluţia nu l-a descumpănit nu l-a zăpăcit nu l-a debusolat nu l-a (sur)prins bdquonepregătitrdquo ca pe majoritatea covacircrșitoare a colegilor Filmele pe care le-a realizat atacirct icircnainte cacirct și după 1990 denotă echilibru bun simţ și un funciar simţ al măsurii caracteristici care-i marchează icircntreaga operă și care l-au ferit de excese și de ridicol

Regizorul s-a născut icircn 25 septembrie 1938 icircn Cluj Este fiul psihologului Nicolae Mărgineanu care a petrecut 16 ani icircn icircnchisorile comuniste fapt ce l-a marcat definitiv pe viitorul cineast Iniţial se icircnscrie la Facultatea de Chimie din Cluj de unde este exmatri-culat din cauza dosarului Peste cacircțiva ani primește dreptul de a-și continua studiile și dă examen la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică bdquoI L Caragialerdquo București Secția Imagine film pe care icircl absolvă icircn 1969 Afirmat mai icircntacirci ca operator de imagine (ca operator a lucrat cu Mircea Săucan [Alerta 1967] Mircea Drăgan [BD intră icircn acțiune 1970 BD la munte și la mare 1971 Brigada Diverse icircn alertă 1971 Explozia 1972 Frații Jderi 1974] Andrei Cătălin Băleanu [Muntele ascuns 1975] Dan Pița [Tănase Scatiu 1976 Profetul aurul și ardelenii 1978]) dovedindu-se un bdquomaestru sensibil al imaginii atacirct icircn zona poeticului cacirct și a dramatismului atacirct icircn zona elaborării de forme cacirct și icircn descoperirea frumo-sului icircn cotidianrdquo (Bujor T Ricircpeanu Cinematografiștii București Ed Meronia 2013 p 336) se dedică regiei de film icircncepacircnd cu sfacircrșitul anilor rsquo70 (ca de altfel mai mulți dintre confrați George Cornea Dinu Tănase Iosif Demian Nicu Stan) Se lansează icircn 1971 cu Apa

text de Ioan-Pavel Azap

97

ST

EAUA

11-

122

018

ca un bivol negru debut colectiv film pe gene-ricul căruia icirci mai icircntacirclnim (și) pe Andrei Cătălin Băleanu Peter Bokor Dan Pița Mircea Veroiu Stere Gulea Iosif Demian Ion Marinescu Dinu Tănase Este filmul-reper filmul-manifest al generaței rsquo70 asumat de toți cei care au contribuit la realizarea lui bdquoDocumentarul eseistic Apa ca un bivol negru (filmat laquola caldraquo icircn primăvara lui 1970 cu imagini din miezul stihiei dar prezentat pe ecrane abia icircn mai 1971) anunța destinul fast al realizatori-lor de-atunci tinerii cineaști ndash majoritatea icircncă studenți ndash se afirmau printr-un film de atitudine cu caracter programatic mesajul lor avacircnd atributele unui manifestrdquo (Călin Căliman Istoria filmului romacirc-nesc (1897-2010) București Ed Contemporanul 2011 p 290-291) Este un film cu valoare de unicat icircn cinematografia romacircnă mărturie și dovadă a unei icircncercări ce a marcat și parte dintre filmele ulterioare ale cineaștilor care au debutat acum de a se desprinde de formalismul epocii al comanda-mentelor ideologice și de a face un cinema realist icircn sensul de autentic un bdquocinema al adevăruluirdquo

Regia de film Nicolae Mărgineanu o icircncepe bdquouceni-cindrdquo ca secund pe lacircngă Dan Pița la Profetul aurul și ardelenii (1978) Tot icircn tandem cu Dan Pița de astă dată icircn calitate de co-regizor semnează Mai presus de orice (1978) documentar inspirat ndash printr-o bdquosime-trierdquo sau bdquorimă interioarărdquo (pe generic mai figureaza și Iosif Demian co-scenarist alături de Pița Mărgineanu și Dan Mutașcu) cu Apa ca un bivol negru ndash tot de un dezastru natural tragicul cutremur din 1977 Primul lungmetraj de ficțiune pe care icircl regizează singur este Un om icircn loden (1979) adaptare după romanul polițist Moartea vine pe bandă de magnetofon de Haralamb Zincă pe un scenariu semnat de scriitor icircmpreună cu regizorul Un om icircn loden este icircn primul racircnd un exercițiu stilistic o demonstrație de virtu-ozitate prin care Nicolae Mărgineanu (icircși) vădește aptitudinile de cineast aptitudini care ulterior s-au dovedit a ține nu de capriciu ci de vocație bdquoS-a simțit de la icircnceput vocația regizorală a lui Nicolae Mărgineanu filmul său avea ritm suspans un limbaj cinematografic modern un desen plastic elegant [] Un om icircn loden inaugura o filmografie substanțialărdquo (Ibidem p 340-341)

Urmează un icircn mare parte lung șir de ecranizări filme construite solid bdquoardeleneșterdquo icircn ciuda faptului sau tocmai pentru că bdquoEu aș fi vrut icircntotdeauna să fac filme de actualitate Spun aș fi vrut pentru că icircnainte nu era posibil să faci filme de actualitate spunacircnd adevărul Icircn toate filmele pe care le-am făcut am icircncercat de fapt să maschez să camuflez actualitatea noastră icircntr-o poveste de epocă Asta am icircncercat nu numai eu și era icircndrăznesc să spun un cod icircntre

realizator și spectator Icircmi dădeam seama la premi-eră că cele mai fine nuanţe nu numai că se simţeau uneori nici măcar nu le bănuiam erau prinse pentru că era o foame extraordinară de a recepta o aluzie făcută la realitatea pe care cu toţii o icircnduram foarte foarte greu Aș fi vrut și icircnainte să fac și simţeam că cinematografia romacircnească ar fi avut nevoie de filme de actualitate ca să se afirme cu adevărat cum au făcut celelalte cinematografii socialiste cum au făcut cehii polonezii ungurii bulgarii chiar au făcut filme extraordinare ne-au icircntrecut cu mult icircn filmul de actualitate Noi din păcate n-am reușit și am făcut filme de epocă icircncercam să răspundă ca idee actualităţii noastrerdquo (A se vedea bdquoFilmul trebuie să provoace spectatorulrdquo icircn Ioan-Pavel Azap Traveling interviuri cu regizori romacircni de film Cluj-Napoca Ed Tribuna p 110 ndash interviu realizat icircn 1995)

Filmului de actualitate sau celui vizacircnd istoria apropiată regizorul i se va dedica după 1990 cu relativă constanţă și cu o perseverenţă de admirat Tot icircn ultimele decenii Nicolae Mărgineanu reali-zează o serie de documentare icircn principal despre Gulagul romacircnesc printre care și Amfiteatre și icircnchi-sori (2010) un omagiu adus memoriei tatălui său

Chiar dacă nedesăvacircrșite filmele lui Nicolae Mărgineanu rămacircn marea majoritate icircn memorie prin personajele puternice atmosfera veridică prin plasticitatea cadrului a imaginii și mai ales prin dimensiunea morală asumată icircn profunzime pe verticală fără ostentaţie și fără didacticism Nicolae Mărgineanu nu este un fals revoltat ca atacircţia dintre confraţi amintitul la icircnceputul aces-tor racircnduri bun-simţ și simţul măsurii ferindu-l de excese Oricare dintre filmele sale rezistă cu succes timpului confirmă datele esenţiale ale unui talent discret dar eficient

CIN

EMA

98

ST

EAUA

11-

122

018

Cacircnd Valkiria ajunge pentru prima dată la Cluj Geanina Simion

Din 1965 Clujul găzduiește anual cel mai impor-tant festival internațional de muzică clasică din

Romacircnia după festivalul bianual bdquoGeorge Enescurdquo Un reper asupra consecvenței cu care acest festival s-a icircntacircmplat de-a lungul timpului este emisiunea bdquoTeleenciclopediardquo care s-a bdquonăscutrdquo icircn același an cu festivalul bdquoToamna Muzicală Clujeanărdquo a deve-nit icircn timp o enciclopedie cultural-muzicală cea mai longevivă manifestare de acest gen din țară și un brand consacrat icircn domeniul muzicii clasice universale A asigurat practic background-ul muzical pentru mai bine de o jumătate de secol de istorie clujeană și numai

Evident ca orice produs cultural care urmează un traseu atacirct de lung și TMC a suferit transformări numeroase de conținut și de imagine Dacă pacircnă

nu demult festivalul se confunda cu stagiunea propriu-zisă și se icircntindea pe o lună icircntreagă mai nou el și-a schimbat formatul devenind mai scurt mai dens și mai puternic atacirct prin concertele și producțiile abordate cacirct și prin numele importan-te ale scenei muzicale internaționale pe care le-a atras Schimbarea completă de imagine imple-mentată icircncă din ediția de anul trecut reprezintă de fapt exact această nouă abordare din punctul de vedere al marketingului și implicit al publicu-lui Icircntr-o lume icircn care tehnologia a pătruns foarte adacircnc chiar și icircn cele mai vechi și mai pure forme de artă icircntr-o lume icircn care bdquosalvareardquo elementului uman stă doar icircn cultură (fiind singura care nu poate fi reprodusă la nivel spontan și conceptual de inteligența artificială) s-a simțit nevoia unei

MU

ZIC

Ă

99

ST

EAUA

11-

122

018

icircmprospătări unei adaptări a festivalului la stilul de viață și la ceea ce trezește icircn publicul de acum emoția Iar publicul pare să rezoneze cel mai mult cu producții sincretice multimedia ample care combină mai multe stiluri de artă De aceea evenimentele au devenit oarecum mai interactive combinacircnd muzica și story-ul icircn căutare de sens și de poveste Pentru că povestea dă aproape icircntot-deauna un sens Iar poveștile ample cu rădăcini medievale și cu eroi dau o nouă dimensiune exis-tenței urbane și ultratehnologizate a fiecărui om Așa se explică succesul și impactul seriilor Stăpacircnul inelelor Game of Thrones etc Se cerea și icircn muzică ceva grandios Iar Inelul nibelungilor de Richard Wagner care a stat de fapt la baza Stăpacircnului inelelor părea să aibă bdquoterenulrdquo emoțional perfect ca să fie icircmbrățișat de către melomani

Tetralogia wagneriană nu s-a mai cacircntat icircn Romacircnia de prin anii rsquo70 Există generații icircntregi de iubitori de muzică clasică care nu au avut unde să audă așa ceva live icircn Romacircnia Este o operă complexă care a revoluționat muzica Peste 26 de ani de muncă pentru Wagner Peste 14 ore de muzică (Aurul Rinului + Valkiria + Siegfried + Amurgul zeilor) Un teatru de operă special construit pentru așa ceva (teatrul de la Bayreuth) Instrumente muzicale inventate numai pentru această operă de Wagner icircnsuși (tubele wagneriene vestitoare de furtuni) Trebuie menționat că pentru Wagner orchestra este un factor major icircn dramaturgie prin faptul că nu doar susţine acţiunea ci o și produce Muzica trebuie să transmită chiar și ce gacircndește un anumit personaj sau de ce se icircntacircmplă un anumit lucru De exemplu ca să sugereze lumea zeilor Valhalla Wagner a căutat o sonoritate specială o combinaţie icircntre corn și trombon Această căutare a dus la crearea unui nou instrument ndash așa-nu-mita tubă wagneriană pe care Wagner icircnsuși l-a conceput Tot icircn lucrarea lui Wagner s-a născut icircn plan melodic fenomenul de bdquomelodie infinitărdquo ajutat de parametrul armonic Așadar Wagner a adus mutaţii fundamentale prin această operă și a dat pentru prima dată roluri egale textului și muzicii Toate acestea au condus spre conceptul de Gesamtkunstwerk bdquoopera de artă totalărdquo care a avut implicaţii mult dincolo de domeniul operei

Trebuie să ai curaj pentru a icircncerca să pui icircn scenă și să cacircnți Wagner Și trebuie resurse Atacirct vocale cacirct și instrumentale Se pot număra pe degete soliștii internaționali specializați icircn opere wagneriene Eforturile de voce sunt atacirct de mari icircncacirct numai la o anumită maturitate profesională poți aborda așa ceva altfel riști ca solist să te compromiți vocal Din teama de a nu-și pierde

vocea unii deși foarte buni profesional refuză să cacircnte Wagner Icircn ceea ce privește instrumentele specifice acestea sunt foarte rare Există țări icircn care tubele wagneriene nu se găsesc deloc sau se găsesc icircntr-un singur loc Ele trebuie icircnchiriate și trans-portate la distanțe mari Totuși dincolo de aceste eforturi tetralogia wagneriană este o provocare și un prilej de autodepășire pentru orice orchestră de un anumit nivel Și exact așa a fost primită și de către Orchestra Filarmonicii de Stat bdquoTransilvaniardquo care avea din punct de vedere calitativ poten-țialul de a implementa așa ceva dar avea nevoie de omul care să lanseze această provocare și s-o ducă pacircnă la capăt Aici a intervenit rolul cheie al dirijorului principal Gabriel Bebeșelea care la numai 30 de ani și-a propus să implementeze icircn cadrul bdquoToamnei Muzicale Clujenerdquo de anul trecut prima parte ndash Aurul Rinului Succesul extraordinar al producției a icircmpins lucrurile și mai departe astfel că ediția din acest an a festivalului s-a icircnche-iat glorios cu a doua parte a tetralogiei și anume Valkiria Publicul extaziat a aplaudat icircndelung una dintre cele mai sofisticate lucrări muzicale scrise vreodată Dincolo de complexitatea muzicală a lucrării spectacolul a fost combinat ingenios cu lumini (inclusiv machiajele Valkiriilor au fost create special icircn funcție de interacțiunea cu aceste lumini albastre montate pe fețele lor) proiecții animații scene de teatru japonez dispunerea soliștilor icircn

MU

ZIC

Ă

100

STE

AUA

11-

122

018

diverse zone ale sălii voci excelente ale scenei internaționale și naționale specializate pe opere-le lui Wagner (Corby Welch icircn rolul lui Siegmund Ruxandra Donose icircn rolul lui Siegliende Heike Wessels icircn rolul lui Bruumlnnhilde Andrei Yvan icircn rolul lui Wotan Alin Anca icircn rolul lui Hunding Orsolya Veress icircn rolul lui Fricka) Toate acestea au subli-niat și amplificat grandoarea spectacolului și au reprezentat viziunea proprie a dirijorului Gabriel Bebeșelea

Icircntrebat la ce s-a gacircndit cacircnd s-a hotăracirct să implementeze la Cluj un astfel de spectacol Gabriel Bebeșelea a răspuns bdquoDe ce Inelul Nibelungilor Tetralogia lui Wagner e o provocare din toate punctele de vedere După această experiență ieși inevitabil un muzician mai bun mai rafinat mai concentrat pe detaliu Dar mai ales tetralogia icircți ridică puternice dileme asupra condiției umane Ascunse icircn subsidiarul poveștii mitologice stau de fapt veșnice probleme ale societății și umanității general valabile indiferent de epocă De ce la Cluj Acest proiect este după părerea mea veriga lipsă icircn arta interpretativă romacircnească Tetralogia e realizată icircn Romacircnia la cacircteva decenii distanță asta icircnsemnacircnd că există generații de melomani care nu au trăit pe viu această experiență Pentru că nu e muzică nu e arta spectacolului (chiar și cel total cum icircl denumea Wagner icircnsuși) ci e o trăire Creația lui Wagner are un efect hipnotic

și e firesc faptul că istoria muzicii s-a icircmpărțit icircn laquoicircnainteraquo și laquodupăraquo tetralogie Filarmonica de Stat laquoTransilvaniaraquo e un ansamblu icircn continuă creștere și dorință de autodepășire care poate fi hrănită doar cu astfel de provocări Cum Wagner a fost ori iubit pacircnă la nivel de religie ori detestat dar icircn nici un caz ignorat prezentarea icircn fața publicului clujean a acestui ambițios proiect e culminația provocărilor acestor stagiunirdquo

Publicul clujean a avut ocazia de a asista la cea mai impunătoare și mai contradictorie operă din repertoriul muzicii culte o poveste despre conflic-tul dintre iubire și putere despre compromis și autocunoaștere al cărui icircnţeles nu a fost icircncă ndash dacă va fi vreodată ndash pe deplin formulat și icircn care se pot găsi mereu valențe noi

MU

ZIC

Ă

101

STE

AUA

11-

122

018

Tibor Szaacutesz evocare la ceas aniversar

Cristina Pascu

Istoria catedrei de pian a Academiei de Muzică bdquoGheorghe Dimardquo s-a scris icircn registrul vocației al

talentului și al dedicării Descendenții acesteia au preluat și au răspacircndit cu profesionalism valoroa-sele icircnvățături primite conferind noi dimensiuni și sensuri identității noastre muzicale

O proiectare a tradiției transilvane icircn actualita-tea muzicală europeană a realizat-o Tibor Szaacutesz pianist de renume internațional actualmente profesor la Hochschule fuumlr Musik Freiburg unde predă din anul 1993 Icircn cadrul unei burse de studiu am avut privilegiul de a asista la cursurile distinsului dascăl ocazie de a urmări continuitatea principiilor școlii Eliza Ciolan profesoara sa de la Cluj Totodată evocarea artistului este o datorie de onoare dictată de aniversarea a 70 de ani (Tibor Szaacutesz s-a născut la Cluj la 9 iunie 1948) pe care icircnsă icirci ghicești cu greu dincolo de aspectul și viva-citatea sa spirituală

Pianist puternic ancorat icircn circuitul artistic internațional cu o activitate arborescentă Tibor Szaacutesz deține un palmares impresionant de premii susținacircnd concerte și recitaluri icircn renumite săli ale lumii Și-a icircndeplinit misiunea muzicală și peda-gogică cu vocație artistică demnitate a spiritului onestitate intelectuală fiind un adevărat ambasa-dor al școlii prestigioase icircn care s-a format

Născut icircntr-o familie cu preocupări intelectuale Tibor Szaacutesz a cunoscut de mic noblețea spiritului casa părinților săi oferindu-i prin atmosfera caldă și elevată cadrul perfect pentru apropierea de muzică De la unsprezece ani a aprofundat studiul pianului cu bdquoprima profesoară veritabilă Eliza Ciolan Am fost norocos ndash Am primit cea mai bună icircndrumarerdquo mărturisește pianistul icircntr-un interviu (Ecaterina Stan Emisiunea radiofonică bdquoMaeștrii pedagogiei romacircnești din diasporardquo)

Icircn martie 1965 a debutat ca solist cu orche-stra sub bagheta lui Antonin Ciolan fondatorul Filarmonicii Clujene Palmaresul pianistului se icircmbogățește Icircn anul 1967 a participat la Concursul Internațional bdquoGeorge Enescurdquo alături de nume prestigioase ale pianisticii romacircnești Radu Lupu și

Dan Grigore obținacircnd prima mențiune o realizare remarcabilă pentru tacircnărul artist icircntr-o competiție de icircnalt nivel

Icircn februarie 1970 pianistul a plecat icircn SUA unde a studiat pianul cu profesorii Leon Fleisher Theodore Lettvin Russell Sherman Mikloacutes Schwalb și Charles Fisher Muzicianul a continuat să releve bogăția icircnzestrărilor sale artistice și a educației solide prin cacircștigarea a numeroase concursuri importante (Boston Arlington) Unul dintre cele mai semnificative evenimente icircn cariera sa a fost obținerea Premiului I icircn 1974 la Concursul Internațional de Pian al Universității Maryland reușită ce i-a deschis noi orizonturi Aflat pe noi culmi ale succesului pianistul nu a uitat să privească icircnapoi cu recunoștință spre cea care i-a pus baza educației sale bdquoAm avut marea fericire de a fi elevul doamnei Eliza Ciolan profesoară la Conservatorul din Cluj soția renu-mitului dirijor Antonin Ciolan Doamna Ciolan mi-a format cea mai mare parte din educația mea muzicală și pianistică s-a ocupat icircn mod special de mine de la vacircrsta de unsprezece ani pacircnă la douăzeci și doi de ani Icirci datorez cel mai mult icircn obținerea tehnicii pianistice fapt care la concurs imediat s-a observat și a prins juriul La Boston am continuat studiile mele icircnsă baza adevărată am primit-o la Cluj de la doamna Ciolan căreia icirci rămacircn icircndatorat pentru toata viațardquo (fragment din interviul transmis de Postul de radio Vocea Americii la 21 august 1974)

A desfășurat o bogată activitate didactică pe tăracircm american la universități de prestigiu Bowling Green State University University of Dayton și Duke University Ca o icircncununare a pregătirii sale profesionale Tibor Szaacutesz a obținut icircn 1983 diploma de doctor icircn arte muzicale la Universitatea din Michigan Ann Arbor Germania este țara care i-a oferit o slujbă pe viață astfel icircn 1993 pianistul a icircnceput o bogată activitate didactică la Hochschule fuumlr Musik Freiburg Școala pianistică clujeană este astfel răspacircndită prin activitatea profesorului clasa sa de pian avacircnd o

MU

ZIC

Ă

102

STE

AUA

11-

122

018

componență multietnică Japonia Taiwan China Filipine Spania Brazilia Argentina Franța fosta Uniune Sovietică Bulgaria Romacircnia

Succesul său ca profesor a fost dublat de cel ca pianist a susținut peste o mie de concerte recita-luri pe mari scene din Romacircnia SUA Germania Franța Spania Islanda Taiwan acoperind un repertoriu vast Couperin Bach Mozart Haydn Beethoven Chopin Liszt Debussy Ravel Enescu Bartoacutek Toduță Massiaen Țăranu

După cum menționam la icircnceputul articolului am avut privilegiul de a asista la cacircteva din orele de pian susținute de distinsul profesor cu studenți săi tineri proveniți din continente ce alcătuiau o varietate etnică și culturală foarte consistentă Dascălul s-a pliat atacirct de natural prin atitudine excurs explicații implicații terminologice la fieca-re student icircn funcție de cultura și țara sa saturate cu replici și idei memorabile cursurile sale hrăneau apetitul studenților pentru istoria muzicii prin joncțiuni și explicații dialectice Profesorul nu doar că oferea exemplificări revelatoare din literatura pianistică universală care vizau aceeași problemă tehnică sau muzicală dar le completa mereu cu observații comentarii lămuritoare de natură să livreze informațiile istorice muzicale culturale filo-sofice și chiar filologice necesare pentru a asigura icircnțelegerea profundă a partiturii Cu o versatilitate continuă icircn procesul de adaptare la personalitatea și nivelul studentului Tibor Szaacutesz asigura astfel un

demaraj icircn lectură și o parcurgere a pieselor solid asistatărdquo științific dublată de erudiția pedantă și tonul cordial Mai departe studentul avea posi-bilitatea să-și pună la icircncercare propriile gacircnduri dar și propriile soluții dincolo de sugestiile profe-sorului Icircn plus profesorul le-a oferit tinerilor nu doar un stimul intelectual ci și adjuvantul aferent regenerării afective necesar oricărei interpretări autentice Astfel icircntr-o lume uneori crispată Tibor Szaacutesz este genul de dascăl care te invită să respiri liber să gacircndești pe cont propriu și să-ți asumi riscul de a greși Totodată este un magister musi-cae a cărui configurație psihologică și sufletească atinge unul dintre cele mai importante deziderate acela de a oferi o educație rotundă plenară de a forma oameni deplini vii bdquosimfonicirdquo

Personal m-a icircncurajat discret dar aproape patern icircn cele intelectuale și icircn cele umane Icirci datorez deci recunoștință și icircl admir pentru curajul rostirii și veritabila sa bonomie

Iar nouă și icircn special tinerilor care vin după noi ne-aș dori să fim capabili icircn epoca resenti-mentului generalizat și a relativismului valoric postmodern să recunoaștem icircn Tibor Szaacutesz și icircn puținii ca el modele autentice de artist de inte-lectual și de muzicolog să conștientizăm că trăim icircn același timp cu una dintre marile și autenticele personalități ale timpului nostru un gacircnd pe baza căruia este de reflectat de vorbit de construit de respectat

deta

liu

MU

ZIC

Ă

103

STE

AUA

11-

122

018

Festival-concurs icircn Bratildeila lui Johnny R

Virgil Mihaiu

De la icircnființarea sa icircn urmă cu șase toamne aflasem multe lucruri de bine referitoare la

Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu de la Brăila Certamente e vorba despre o inițiativă salutară binemeritată atacirct de posteritatea impor-tantului nostru jazzman cacirct și de urbea sa natală De altfel icircn interviurile pe care i le-am luat sau icircn discuțiile informale cu dacircnsul Johnny Răducanu se referea aproape obsesiv la perioada de aur a copilăriei sale petrecută icircn perimetrul urban minus quasi-magic nu doar din perspectivă romacircnească dar și continentală minus al Brăilei Icircn fond acest perso-naj de referință al Jazzului Made in Romania (cum se și intitulează unul dintre albumele sale) a știut să mențină un fertil echilibru icircntre impulsurile cosmo-polite și atașamentul față de valorile identitare

Interesul meu pentru muzica și persoana lui JR fu incitat și de episodul clujean al biografiei sale Icircncă icircnainte de a-l cunoaște aflasem numeroase mărturii despre el de la colegii de generație cu care se icircmprietenise pe cacircnd era elev al Liceului de Muzică din Cluj (amplasat icircn edificiul medie-val adiacent Bisericii Franciscane) Cornel Țăranu Emil Simon Francisc Laszlo și icircndeosebi viitorul medic și jazzofil dr Ion Pitty Vintilă Pentru istoria muzicii romacircne ar merita să fie recuperat tabloul de absolvire din anii stalinismului pe care figura și fotografia unui suracirczător elev purtacircnd numele Răducanu Crețu

Ediția 2018 a Festivalului Johnny Răducanu s-a ținut icircn magnificul Teatru Maria Filotti din centrul Brăilei sub egida Consiliului Județean și a Primăriei Municipiului Brăila precum și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Această din urmă instituție condusă de distinsa doamnă Maria Pușcaciu s-a implicat cu trup și suflet (sintagmă bdquojazzificatărdquo odată cu titlul standard-ului bdquoBody and Soulrdquo) icircn impecabila acțiune organizatorică Vine vorba acum despre principala caracteristică originală a manifestării icircn fapt festivalul e indisolubil legat de un foarte serios concurs La acesta pot lua parte interpreți și formații de jazz cu etatea cuprinsă icircntre 16-35

de ani originari de pretutindeni La prezenta ediție au apărut pe scenă concurenți din Romacircnia Spania Italia Bulgaria Argentina Franța Fiecare dintre cele trei gale a cuprins icircn prima parte o secțiune dedicată Concursului iar icircn cea de-a doua recitaluri ale unor muzicieni consacrați Nu pot trece la consemnarea celor văzute pe scenă fără a elogia aportul muzicianului Michael Crețu minus nepot de frate al lui Johnny minus la succesul celor trei zile de adevărată celebrare a jazzului Deși trăiește de aproximativ trei decenii icircn Anglia dl Crețu și-a menținut intacte atributele prin care rămacircne un compatriot de-al nostru cacirct se poate de atașant jovialitate deschidere culturală maleabilitate simț al humorului convivialitate

Cacirct privește Concursul acesta fusese precedat de o riguroasă selecție ceea ce i-a asigurat un nivel valoric ridicat Ca atare misiunea juriului minus condus de Ionel Tudor apreciatul dirijor al Big Band-ului Radio minus n-a fost ușoară Apropo juriul era alcătuit din muzicieni jazzologi profesori din cele trei Provincii Istorice ale patriei reunite icircn urmă cu exact un secol Florian Lungu și Michael Crețu născuți la București Dan Spacircnu din Iași Petru Haruță din Chișinău Mircea Tiberian și Virgil Mihaiu născuți la Cluj Buna conlucrare dintre membrii juriului a fost facilitată de solicitudinea echipei organizatorice coordonate de d-na Pușcaciu dar și de agreabilul comperaj asigurat de realizatorul Cristian Marica de la Radio Romacircnia

Cele patru vocaliste icircnscrise icircn Concurs minus Dora Maria Notărescu Oana Laura Mureșan Teodora Spicircnu și Anita Petruescu minus atestă intensa promo-vare a cacircntului vocal la nivelul secțiilor de jazz din trei puternice centre de icircnvățămacircnt superior muzi-cal ale țării noastre minus București Iași Cluj Conform punctajului obținut din partea juriului ultimei dintre cele menționate i-a fost atribuit premiul pentru interpretare vocală Premiul pentru bdquocel mai promițător tacircnăr interpretrdquo a fost cacircștigat de către saxofonistul spaniol Enrique Oliver Gomez ce s-a manifestat ca un consecvent discipol al moda-lismului de factură coltraneană La acest capitol

JAZZ

CO

NTE

XT

104

STE

AUA

11-

122

018

aș menționa evoluția extrem de promițătoare a foarte tacircnărului duet (originar din Oltenia) alcătuit din pianistul Alex Olteanu icircmpreună cu vocalista Sorina Rotaru Ei s-au distins prin discreție finețe bun gust icircnvederacircnd de asemenea un ponderat dozaj icircntre sunet și tăcere

M-a bucurat quasi-unanimitatea juriului icircn evaluarea premiilor bdquode vacircrfrdquo pe Robert Cozma icircl apreciasem icircncă de acum cacircțiva ani pe cacircnd făcusem parte din juriul Concursului Studențesc de Jazz de la Tacircrgu Mureș Icircntr-adevăr rar se icircntacircm-plă prin părțile noastre ca un june jazzman să se afirme cu atacircta claritate ca interpret la trombon Deocamdată Cozma se află icircn plină ascensiune iar actuala sa perioadă de studii post-universita-re icircn patria lui Albert Mangelsdorff (icircn speță la Nuumlrnberg) este de bun augur după cum a demon-strat-o și prestația sa de la Brăila unde a cacircștigat premiul pentru cel mai bun instrumentist Chiar dacă actualul regulament nu permite acordarea de premii ex aequo la racircndul său saxofonistul argen-tiniano-spaniol (cu nume italian) Gianni Gagliardi s-a impus suveran ca instrumentist de o ardentă vivacitate oarecum icircn descendența faimosului său compatriot Gato Barbieri De altfel Gagliardi a binemeritat premiul pentru cea mai bună compo-ziție grație inspiratei sale piese dedicate lui Johnny Răducanu (aceasta cuprindea o insolită declarație de gratitudine icircn care numele veneratului muzici-an era intonat rubato pe trei voci)

Stefano Coppari Quartet e alcătuit din patru tineri originari din regiunea estică a Italiei minus Marche liderul la ghitară Nico Tangherlini pian Lorenzo Scipioni contrabas Jacopo Ausili bate-rie Ei și-au adjudecat Premiul pentru cea mai bună formație Trupa dispune de atributele necesare spre a se impune icircn peisajul supraaglomerat al jazzului contemporan coeziune și dezinvoltură icircn acțiunea colectivă aranjamente incitante un bun control al dinamicii toate girate de o concepție componis-tică evocacircnd pe alocuri universul lui Nino Rota Icircn prima piesă din concurs bdquoLa Moufferdquo (o compoziție mai puțin cunoscută a lui Răducanu) Coppari a introdus și un citat reprezentativ dintr-un interviu icircn inconfundabila rostire a muzicianului (cuvinte pline de bun simț și de humor selectate de o amică romacircncă a ghitaristului italian)

Icircn fine Trofeul Johnny Răducanu i-a revenit vocalistului amp pianistului Walter Ricci (tot italian icircnsă de pe coasta de vest) Icircn cazul său vocația irepresibilă de a cacircnta (cumva inerentă spațiului napolitan din care provine) se icircmbină cu o similară sensibilitate improvizatorică de factură jazzistică De altfel mi-am verificat ulterior intuițiile descoperind

icircntr-un interviu următoarea mărturisire a solistului bdquoIcircn concerte nu fac economie de melodicitate napolitană icircntrucacirct ea e o componentă intrinsecă a ADN-ului meu Indubitabil secretul urbei din care provin constă icircn ponderea acordată melodiei ceea ce icirci distinge adeseori pe cacircntăreții originari din ținutul meurdquo Optacircnd să cacircnte o piesă de Cindy Walker Walter Ricci nu ezită să-și afirme preferințele pentru manie-ra interpretativă a unor crooner-i precum Michael Buble sau Jamie Cullum Iar a doua sa opțiune pentru Concurs a fost bdquoBlues Unisonrdquo de Johnny Răducanu pe care l-a reformulat icircntr-un limbaj complex adăug-acircndu-i chiar cacircteva versuri proprii

Aci e cazul să menționez că toți concurenții au beneficiat de extraordinara capacitate de adaptare a formației de acompaniament conduse de rafina-tul pianist Andrei Tudor El alcătuiește minus icircmpreună cu colegii săi Sebastian Burnecitrompetă amp flugel-horn Liviu Negru ghitară Adrian Flautistu contra-bas și Laurențiu Zmău baterie minus un cvintet realmen-te stelar Adeseori solo-urile acestor instrumentiști atingeau cote maxime de intensitate emoțională Icircn cele trei gale festivaliere cvintetul ne-a regalat cu atacirctea satisfacții estetice icircncacirct aș pleda pentru permanentizarea acestei formule interpretative Nu de alta dar după dispariția legendarului Cvintet de Jazz București din care făcuse parte icircnsuși Johnny Răducanu icircn capitala noastră n-au prea mai existat combo-uri pe care să ne putem baza agrave la longue

Cacirct privește recitalurile bdquovedetărdquo ale fiecărei gale ele s-au desfășurat icircn următoarea succesiune mai icircntacirci Alex Simu Quintet ce activează (din cacircte știu) preponderent la Amsterdam O formație ce creează o muzică inflexibilă icircn conceptualismul ei cu toate că fiecare dintre componenți aspiră spre cacirct mai multă libertate de expresie Amprenta lui Alex Simu (lider romacircn icircn materie de clarinet-bas instrument al cărui efect coloristic e augmentat icircn cazul ciclului Ecourile Bucureștiului și prin utilizarea rarisimului oboe drsquoamore) se resimte icircn coordona-rea amplelor suite impregnate cu aluzii la spațiul originar Prelungile pasaje repetitive debordează icircn crescendo-uri de improvizație colectivă sau anticipează stări de spirit evocative Acestea sunt cel mai eficient revelate cacircnd solo-urile icircși recapătă cumpătarea melodică minus așa cum s-a icircntacircmplat icircn pasajele de violă (George Dimitriu) sau icircn explo-rările armonice ale germanului Franz von Chossy complinite prin tribulațiunile scindate icircntre percu-ție și violoncel ale slovenului Kristijan Krajncan

Icircn seara a doua am savurat un spectaculos reci-tal al tandemului Mircea Tiberian pian amp Nadia Trohin voce intitulat La margine de București E vorba despre un proiect consecvent dezvoltat icircn anii

JAZZ

CO

NTE

XT

105

STE

AUA

11-

122

018

din urmă de către reputatul jazzman și profesor de jazz al Universității Naționale de Muzică și adaptat de minune disponibilităților interpretative de certă anvergură ale discipolei sale Avem de-a face cu așa-numite șlagăre romacircnești din perioada inter-belică și pacircnă spre finele regimului totalitar cărora Tiberian le detectează neașteptate valențe jazzistice Fantezia armonică astfel descătușată pe claviatură icircși află pendantul icircn interpretarea puternic dramatizată cultivată de vocalistă Frazarea e marcată de influen-ța copleșitoare a Aurei Urziceanu dar maturizarea și individualizarea interpretativă a Nadiei Trohin din ultimii ani o recomandă ca pe o importantă repre-zentantă a jazzului nostru actual Icircn derularea biju-teriilor acustice astfel remodelate protagonistul nu a uitat să-i dedice o piesă doamnei Andreea Tudor fiica lui George Grigoriu celebrul compozitor de muzică (aparent) ușoară născut tot la Brăila

Last but not least contrabasistul Michael Crețu ne-a oferit un reconfortant program icircn compania colegilor săi de Trio britanicii Ed Barnwell pian și Myke Wilson baterie Repertoriul reunea fără complexe diverse orientări tematice și stilistice de la preclasic la postmodern Interesante mi s-au părut referințele la proprii antecesori de care nepo-tul lui Johnny Răducanu nici nu vrea nici nu poate să uite Tentativa sa constă icircn a transfigura această moștenire icircn termenii sensibilității noastre actuale ca un ecou la ceea ce muzicologul Dumitru Avakian aproxima după cum urmează bdquoJohnny Răducanu este un poem un poem iscat din sunet și trăire din sudoarea frămacircntărilor pornite din adacircncuri de neostoită simțire și care izbucnesc icircn muzică Sunt frămacircntări ale cacirctorva generații de pălmași care au icircmpletit simțiri și sunete de părinți și de copii de lăutari din tată icircn fiu din stirpea lui Petre Crețu Șolcanu de dunăreni care au icircnmiresmat cu cacircntec-ele lor așezările Brăileirdquo (cf text introductiv la Johnny Răducanu minus Legacy for Jazz Ed Muzicală București 2006) Michael Crețu icircși exprimă deschis și alte afini-tăți muzicale cum ar fi cele ținacircnd de melosul bizan-tin brazilian sau balcanic Componenta pianistică pare adeseori tutelată de maniera lui Ramsey Lewis icircn timp ce Wilson excelează printr-o flexibilitate percuționistică evident marcată de rădăcinile sale caraibiene Un program cu incontestabilă aderență la public primit de acesta cu ovații

Epilog

Icircn plan personal vizita la Brăila mi-a adus icircncă două bucurii de ordin personal 1) pontiful jazzologiei

romacircne Florian Lungu mi-a dăruit un volum pe care icircl așteptasem cu maxim interes studiul monografic

despre părintele său ilustrul muzician Nicolae Lungu (1900-1993) căruia icirci port un mare respect pentru performanțele sale componistice și pentru exemplara sa activitate profesorală și dirijorală (el a condus corul Romacircnia la premierele capodope-relor lui Paul Constantinescu Oratoriul de Paști minus Patimile Domnului și Oratoriul de Crăciun minus Nașterea Domnului) Lucrarea semnată de Nicu Moldoveanu poartă titlul Profesorul dirijorul și compozitorul Nicolae Lungu (editura Basilica București 2013) 2) cacircnd nici nu mai speram am reușit să detectez grota alegorică din Grădina Publică a urbei unde părintele meu și fratele său s-au fotografiat icircn 1941 cacircnd abia absol-viseră studiile universitare (tata minus Medicina la Cluj iar unchiul Nae minus Politehnica la București) ambii purtau uniforme de ofițeri icircn așteptarea plecării pe front de unde aveau să revină icircn patrie abia la finele confla-grației mondiale Cele două statuete plasate icircn acel spațiu de agrement icircncă din 1894 sunt neschimbate (uneia icirci lipsește brațul drept exact ca icircn pozele din albumul nostru de familie) La cacircțiva pași e amplasat un chioșc pentru fanfară foarte asemănător cu cel din splendidul parc Jardim da Estrela din Lisabona iar ceva mai icircncolo se află o elegantă construcție tot icircn stil art nouveau care adăpostește interesantisimul Museu Panait Istrati Doamna ce icircndeplinea funcția de custode m-a felicitat că avusesem inspirația de a-l vizita chiar de ziua Sfacircntului Gherasim din Kefalonia icircntrucacirct prenumele primit la botez de Istrati era Gherasim Ca icircn nenumărate alte situații și de astă dată revelațiile mele jazzistice se icircmpletiră inextrica-bil cu cele existențiale

JAZZ

CO

NTE

XT

106

STE

AUA

11-

122

018

Revista revistelor

Icircn numărul din septembrie al revistei Familia Ion Simuț discută conceptul prea puțin teoreti-

zat de istorie politică a literaturii demonstracircnd că unei astfel de direcții critice icirci lipsește icircn prezent credibilitatea din cauza unor confuzii conceptuale și a prejudecăților din critica literară autohtonă Pornind de la studiul lui Mihai Iovănel Ideologiile literaturii icircn postcomunismul romacircnesc Simuț prezintă diversitatea definițiilor date ideologiei odată cu eliminarea schemei marxiste și a restric-țiilor ei (logica reductivă a luptei de clasă) departe de a traduce exclusiv raporturile de forță dintre suprastructură și categoriile dominate ideologia funcționează atacirct icircn plan politic cacirct și ontologic determinacircnd raportarea individuală la sine la instanțele de autoritate statală și la domeniul estetic Critica ideologică este de altfel anunțată ca preocupare esențială a generației douămiiste eliberată de angoasa manolesciană față de ames-tecul dintre estetic și teorie politică Icircnsă dincolo de reabilitarea ideologiei Ion Simuț propune chiar o revenire la istoria politică Teza eseului său va fi icircn final necesitatea unei perspective ample icircn privința literaturii postbelice ndash perspectivă ce nu cuprinde doar analiza mentalitară ci și conglome-ratul instituțional implicat icircn cenzura distribuția și receptarea producțiilor literare

asymp

Numărul 10 al revistei Viața Romacircnească publică versuri de Bogdan Ghiu De ce poem reprezintă

icircn același timp un exercițiu de imaginație cu miză filozofică uriașă și o artă poetică icircn vremea digita-lizării universalizate pornind de la o suprapunere ludică a artificialității specifice existenței proiecta-te doar ca imagine și flux informațional cu ipoteza unui stat polițienesc vertebrat de supraveghere și cenzură Bogdan Ghiu construiește un exercițiu amplu de flux al conștiinței Faptul că imaginea devine ndash din substitut al referentului (icircn linia lui Baudrillard) ndash un manifest de libertate o expunere excesivă care sfidează intruziunea sferei publice icircn cea privată duce spre anularea eliberatoare a tuturor judecăților a tuturor teoriilor de interpre-tare (critică sau extaziată) a post-umanului Nicio evaluare bazată pe concepte consacrate nu rezistă icircn fața ficțiunii suprarealiste obținute astfel iar

poezia icircnsăși devine o imagine salvatoare și un act de rebeliune o rupere a tăcerii icircn singurul limbaj rămas necontaminat de suspiciunea falsului Discursul inegal alternativ tumultuos-explicativ și tranșant dublează imaginarul arătacircnd mecanis-mele sincopate ale acestei lumi icircn criză

asymp

Romacircnia literară (numărul 46) cuprinde cronica lui Angelo Mitchievici la romanul de debut al

Andreei Răsuceanu O formă de viață necunoscută Ipoteza de interpretare vizează tocmai modalități-le stilistice de concretizare a formelor de viață (icircn accepțiunea dată lor de Agamben) mai exact stra-tegiile prin care autoarea sintetizează o epocă și componentele ei greu de conceptualizat icircn diverse instanțe narative sau elemente de construcție ndash lentoarea narațiunii proiectată asupra spațio-tem-poralității locuri icircncărcate de afectele personajelor ce le străbat protagoniste a căror psihologie aparentă ascunde tocmai metabolizarea exterio-rității Mitchievici construiește o hartă a tehnicilor stilistice și narative pentru a expune substratul firelor epice icircntortocheate și mai ales pentru a scoate mereu la iveală (investigacircnd deconstruind balzacianismul de fațadă denunțacircnd punerile icircn abis prin inserția fotografiilor icircn imaginar) formele de viață ambigue disimulate manifestate doar prin particularizări

asymp

Eseul lui Antonio Patraș din Convorbiri literare (92018) dezbate compatibilitatea dintre perso-

nalitatea maioresciană a intelectualului Nicolae Steinhardt construită pe coordonatele etice ale liberalismului conservator și ipostaza lui tacircrzie de convertit devenit călugăr Comparacircnd textele de dinaintea icircnchisorii ndash ce susțineau religiozitatea ca formă de coeziune socială ndash cu apologia creș-tină a detașării de propriul orgoliu și de tentația răzbunării Antonio Patraș extrage două constan-te ale filozofiei personale a lui Steinhardt pe de o parte permanenta icircncredere icircn demnitatea umană icircn potențialul de ameliorare al individului și icircn echilibrul social necesar conservării libertății dar și o formă de conservatorism ce icircl așază pe

107

STE

AUA

11-

122

018

poziții polemice față de avangardă și implicit față de sentimentul absurdului Bazacircndu-se pe studiul monografic al lui George Ardelean N Steinhardt și paradoxurile libertății analiza lui Patraș este orien-tată mai ales spre nuanțarea portretului și spre așezarea coerentă a pieselor răspacircndite icircn scrierile epocii icircn mărturii și chiar icircn opera lui Steinhardt

asymp

Icircn ultimul număr al Pro Saeculum (5-62018) Ioan Scurtu face o prezentare echidistantă și bine

documentată a primăverii de la Praga August 1968 solidaritate cu reformele din Cehoslovacia reia punctual evenimentele reformei ratate sub conducerea lui Dubcek intervenția Kremlinului și atitudinea controversată a Partidului Comunist Romacircn Abordarea lui Scurtu este icircn general obiectivă enumeracircnd stenograme și transcrieri ale discursurilor sau ale convorbirilor dintre liderii sovietici icircnsă cronologia este icircntreruptă de un comentariu la adresa distorsiunilor istoriografice ale deciziilor lui Ceaușescu Criticacircnd viziunea lui Vladimir Tismăneanu conform căreia discursul icircn apărarea Cehoslovaciei și refuzul de a participa la invazie ar fi constituit o metodă propagandistică Ioan Scurtu consideră această judecată inadecva-tă fiindcă decizia partidului (indiferent de cultul personalității declanșat mai apoi) ar fi fost o mișca-re politică asumată Dincolo de pozițiile problema-tice aduse icircn discuție textul rămacircne icircnsă relevant mai ales prin dimensiunea documentaristică prin demonstrarea relativității inerente unor concepte precum democrație revoluție contrarevoluție și soli-daritate și icircn final prin consemnarea unui limbaj ideologizat ce dă mărturie despre blocajul cultural impus de regim

asymp

Seducția Orientului icircn mișcarea teatrală a anilor rsquo60 articolul lui Liviu Malița din ultimul Apostrof

(102018) analizează fenomenul transformării teatrului european icircn contact cu arta ritualică a spectacolului oriental Pe fondul experienței de hibridare și defamiliarizare a unor regizori precum Grotowski Brook Barba sau Mnouchkine sunt așezate caleidoscopic motivațiile posibile ale atrac-ției exercitate asupra lor de o formă de artă margi-nală icircn raport cu Occidentul ndash atitudinea anti-co-lonială ce anunța generația Beat și contra-cultura fascinația neoromantică pentru exotismul opus materialismului vestic nevoia de a readuce teatrul icircn punctul zero al experienței comunitare

reprezentate de tragedia greacă Relevante sunt icircnsă mai ales consecințele călătoriilor orientale observabile icircn mutații interne ale procesului crea-tiv de la abolirea autorității depline a textului pacircnă la desprinderea de realismul psihologic Discutacircnd totodată accesul mediat impur al regizorilor occi-dentali la arta căreia icirci sunt spectatori Liviu Malița trasează paralele icircntre ceremonialul teatral orien-tal și activarea latențelor participative ale vechiului teatru european

asymp

Echinox 22018 propune două dosare tematice Echinox 50 o colecție de texte personale ce recu-

perează experiența recentă a membrilor de redac-ție și Focus Scandinavia grupaj dedicat punctelor de contact dintre cultura romacircnă și cea nordică Primele texte se compun din nostalgia autoreflexi-vă ce se ferește grațios de clișeu și notațiile despre o viață culturală tacircnără scoasă din subterane prin publicistică Dosarul scandinav aduce printre altele cronici de roman nordic interviuri cu tradu-cători din și icircn norvegiană o cronică de teatru la Rambuku icircn regia lui Măniuțiu și un articol dens și entuziasmant despre Bjoumlrk Archives dovada plină a peisajului cultural efervescent și a racordării la el

(M Chio)

108

STE

AUA

11-

122

018

Cuprinsul revistei pe anul 2018Articole studii eseuri portrete

Alegeri ndash USR 2018 Convocator nr 3 Rezultatele la alegerile Uniunii Scriitorilor din Romacircnia nr 5 Comunicat USR nr 11-12

Festivalul Național de Literatură Festlit Cluj ediția a 5-a (2-4 Iunie 2018) nr 6

Ion Cocora ndash 60 de ani de la debutul icircn Steaua nr 8

Proiectul Blaga (traducere și prezentare de Horia Bădescu) nr 6

Revista revistelor nr 9 Revista revistelor nr 11-12

ABRAMS D SAM bdquoNu sunt altceva decacirct o pată de sacircnge care vorbeșterdquo nr 7

BALAacuteZS IMRE JOacuteZSEF O carte cu vagabonzi cultu-rali nr 3

BALOTESCU FLORIN Pedonirologi și splendide stranietăți nr 1 Cartea splendorilor burlești nr 2 Tropicele bicaniene nr 5 Poezia lui Nicolae Tzone ca ritual de purificare și călătorie nr 11-12

BERCE SANDA Europenitatea modernismelor romacirc-nești nr 3

BORA CĂLINA Un zeppelin romacircnesc nr 1BOSTAN CONSTANTIN bdquoCriminalulrdquo Slavici nr 6BRAGA CORIN Enciclopedia imaginariilor din

Romacircnia (I) nr 9 Enciclopedia imaginariilor din Romacircnia (II) nr 10

BUZAȘI ION Un sfacircnt al exilului romacircnesc nr1 Țiganiada icircntr-o versiune modernizată nr 4 bdquoLimba vechilor cazaniirdquo nr 6 La despărți-rea de Dumitru Micu (1928-2018) nr 7 Un dicționar insolit al scriitorilor romacircni nr 8 Revelațiile unei corespondențe familiale nr 9 O antologie comemorativă nr 10 Cardinalul Iuliu Hossu și Blajul nr 11-12

CESEREANU RUXANDRA Scotocind după licornele neicircmpăiate (a treia parte a unui reportaj de gourmet) nr 2 Casa onirică nr 3 Profesorul Nicolae Mărgineanu și Cardinalul Iuliu Hossu nr 4 O fotografie de-acum un veac nr 5 Cartea transfigurării Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu recitite icircn 2018 nr 11-12

CHIOREAN MARIA Dezbaterile lui Descartes ediția 21 nr 4 Analiza genetică a imaginarului nr 6 Ambiguitatea corpului expus nr 8 Despre marginile literaturii și memoria lor incomodă

nr 9 Reautenticizarea percepției reinventarea unui proiect nr 11-12

CIOBANU VITALIE Regina Maria imaginea mai bună a Romacircniei centenare nr 11-12

CODOBAN AUREL Un ardelean cu simțul propor-țiilor nr 5

CORNILĂ OVIDIU CONSTANTIN Cacircntecul tăcerii la Blaga nr 11-12

CUBLEȘAN CONSTANTIN Poet icircn Spania nr 1 Fasci- nantele călătorii nr 5 Poetizacircnd icircn espectativă nr 6 Eminescu din perspectivă esoterică nr 10

CUBLEȘAN VICTOR Am omis stabilopozii nr 2CUPȘA VICTOR De acum plecată fiind nr 6CUȘMIR FLORINA Conexiuni autentice nr 11-12ELVIREANU SONIA Jocul omonimelor icircntr-o

poveste nr 6 Secvențe de literatură romacircnă contemporană nr 8

FĂRAcircMĂ MARIA bdquoDeasupra icircmpușcau eu scriam acasă că totul e binerdquo nr 1 Naufragii nr 2 (Re)gacircndirea celuilalt nr 3 Poezia noastră cea de toate zilele nr 4 bdquoIstoria romacircnilor (ex)trasă la tombolărdquo nr 5 Axa New York-București o umbră se destramă nr 8 Ce moarte lungă ne-a fost dat să avem nr 10

FRĂȚILĂ MIHAI Portret de mărturisitor (un alt fel de celebritate) nr 6

HOSSU GELU Episcopul Iuliu Hossu și Marea Unire icircn presa anului jubiliar 1968 (I) nr 4 Episcopul Iuliu Hossu și Marea Unire icircn presa anului jubiliar 1968 (II) nr 4 Drumul Rezoluției presă și memorie (I) nr 9 Drumul Rezoluției presă și memorie (II) nr 10 Drumul Rezoluției presă și memorie (III) nr 11-12

IGNA ION Delegat la Alba Iulia 1918 părintele Aloisie Tăutu nr 4

IGNA VASILE Nicolae Mareș 80 nr 4 Statuile de hicircrtie nr 9

IVANOVICI VICTOR Ion Agacircrbiceanu și Alexandros Papadiamantis icircn oglindă nr 7

MANASIA ȘTEFAN Cartea de mijloc a unui jedi de provincie nr 4 Infernul ca sinonim al Argentinei nr 5 Cicircmp (minat) literar nr 7 Lecția de caligrafie americană nr 9

MARIAN RODICA Transgresarea melancoliei icircntru ireal nr 5

MAXIMINIAN MENUȚ O imagine a vieții literare din ținutul Bistriței și Năsăudului nr 11-12

109

STE

AUA

11-

122

018

MOLDOVAN ANDREI Un registru poetic al criticii literare nr 11-12

MOROȘAN COSMINA Performance-ul și gacircndirea contemporană (II) nr 2

MUREȘAN ADRIAN Nemoianu și Steinhardt teoria și practica secundarului nr1 Un detectiv la curtea regelui diversiunii nr 5

NICOLAU FELIX A venit timpul re-creației re-ge-nerării nr 11-12

PARASCA ANA-MARIA Incursiune spre o altă literatură nr 3 Și așa va crește iarba nr 5 O panoplie a Romacircniei anilor rsquo20 nr 6 Kate Morton și tentația neo-goticului nr 8 De la morala romantică la pasiunea fatală nr 9 O istorie surprinsă icircntre lucid și ludic nr 11-12

PAVEL IOANA Memoria și libertatea ca forme de supraviețuire nr 8

PAcircRVU IULIU Un eveniment editorial Ion Agacircr- biceanu Opere volumele VII-VIII nr 4

PECICAN OVIDIU Tacircnărul Agacircrbiceanu nr 7 Citadine intelectuale blăjene nr 10

PIŢOIU ION Doina Cornea ndash portret cu demnitate nr 3 Pentru o morfologie a genului utopic nr 8 Valorizări și stilizări nr 11-12

POANTĂ PETRU Universitatea (I) nr 2 Fragment de interviu nr 2 Universitatea (II) nr 3 Uni- versitatea (III) nr 4 Universitatea (IV) nr 5 Universitatea (V) nr 6 Universitatea (VI) nr 7 Universitatea (VII) școala medicală nr 8 Universitatea (VIII) nr 9

POP ION Eugen Simion la ora marilor icircmpliniri nr 6

POP ROXANA Privind dinspre capătul luminat al tunelului nr 6

POPA MIRCEA Suferințele unui preot greco-cato-lic nr 5

POPA NICOLETA Limba romacircnă icircn literatura popu-lară ndash ieri și azi nr 8

POPESCU ADRIAN Icircntoarcerea regelui nr 1 Totul e pe dos nr 2 Excelența baladistului nr 2 Umbrele centenarului nr 3 Un preot unionist nr 4 Cafeaua domnului Fulga nr 5 Exerciții de demnitate Doina Cornea nr 6 Poezia contemporanelor noastre nr 7 Elogiul limbii romacircne nr 8 Mircea Zaciu ordinea aventurii nr 9 O revistă semicentenară ndash Echinox nr 10 Echinoxul ndash stil și utopie nr 11-12

POPESCU CRISTINA Poetici metaficționale Cortaacute- zar și Saacutebato nr 5 Ontologia ficțiunii lui Julio Cortaacutezar nr 11-12

POPESCU TITU Principiul lecturii nr 1 Moralitatea romacircnilor nr 4 bdquoChestiunea Transilvanieirdquo nr 9 Premiul Nobel pentru literatură nr 10

RĂU AUREL Victor Felea ndash 95 nr 5

RUS ADRIAN EMIL Unicorni icircn captivitate nr 4 Attila Bartis ndash un album icircn proză nr 9 Kukulla matma nr 10 Prin FICT despre mai multe Romacircnii nr 11-12

SĂRĂȘAN EVA Două dicționare ale iubirii nr 6 Lungul drum al zilei și al memoriei către noapte icircn 2018 nr 9

STANCIU VIRGIL America lui Salman Rushdie nr 3 Remember Graham Greene nr 5 Goodbye Phiilip Roth nr 6 Icircn umbra lui Shakespeare nr 7 Mrejele lecturii nr 8 Stephen King ne icircnvață cum să scriem nr 9 Julian Barnes și bdquosentimentul sfacircrșituluirdquo nr 11-12

STOICA ANDREEA Incursiune icircn cultura terorii nr 11-12

ȘTEFĂNESCU ALEX Poezia ca sinteză nr 7TONU CONSTANTIN Obsesii animaliere icircn opera

lui Joseacute Saramago nr 1TURCU ALEXANDRA Volumul de bdquobătracircnețerdquo al lui

Dan Coman nr1 Și poetele pot fi cinice nr 2 Like someone in love nr 5 Poetica maternităţii unei autoare douămiiste nr 6 Noul experi-ment poetic al Elenei Vlădăreanu nr 7 Răni luminoase nr 10

ŢION ADRIAN Continuum poetic la Aurel Pantea nr 1 Transilvania ndash bdquostarea inimiirdquo nr 5 Marea Unire susținută de personalități străine nr 6 Povestiri din realitatea trăită nr 9

VALLASEK JUacuteLIA Pe marginea unor manuscrise pierdute nr 1

VONCU RĂZVAN Pe banda lui Moumlbius 1918 icircntre literatură și istorie nr 6

VOȘLOBAN ADRIANA Recuperarea umanului icircn post-comunism nr 7

WERNER MARINA Vorbind corect coduri creoli-zări și treceri de frontieră (traducere de Mihaela Mudure) nr 9

ZAMFIRESCU ANDREI Explorări teoretice ale isto-riei literaturii romacircne icircn context transnațional nr 4 bdquoCornucopiardquo de poesii și bucate alese nr 5 O incursiune icircn substratul datinilor și obice-iurilor autohtone nr 6 Reminiscențe literare ale Americii de ieri și de azi nr 8 Despre limitele limbajului și luciditate Cu Gonccedilalo M Tavares la FICT nr 11-12

Cronică literară

CIOROGAR ALEX Mitologii douămiiste nr 1 Istoria literară de la Herder la Rousseau nr 4 Literatura romacircnă postbelică față cu reacțiunea nr 5

CONKAN MARIUS Non stress test și estetica subver-sivă nr 1 Cinci poeme fără cusur nr 3 Charles Dickens și poetica bdquowaifrdquo nr 5 Cartografia ca

110

STE

AUA

11-

122

018

autocunoaștere nr 6 Epistolar de dincolo nr 8 Cacircntec pentru generația postmemoriei nr 11-12

CUBLEȘAN VICTOR Iustin și frumoasa fără nume nr 2 Gheaţă pentru revoluţie nr 3 Cu ce se hrănește o gaură nr 4 Sub acoperire și peste nr 5 Alcoolul icircn ficircșii nr 6 Fitilul nr 7 Jocul savant nr 9 Echinox varianta proză nr 10 Ţigări la bucată nr 11-12

MITCHIEVICI ANGELO Rusia și spectrele totalitarismu-lui nr 1 O istorie literară alternativă cu vedere spre interbelic nr 2 Ce ne spune istoria nr 11-12

NICOLAU FELIX Postmodernizări parabolice nr 2 bdquoPrin grădina icircntristării spre havuzul șoaptelorrdquo nr 3 Un interval poetic nr 10

PECICAN OVIDIU Ciulei nr 6 Nostalgie și vocabu-lă nr 8

POP ION Marta Petreu la al doilea roman nr 1 Ion Vinea recitit nr 2 Icircntr-un bazar sentimen-tal nr 3 Un cronicar la Snagov nr 4 Versuri noi de Constantin Abăluță nr 5 Incursiuni icircn imaginarul rus nr 6 Un herbar de vorbe nr 7 Despre puterea fragilității nr 8 Icircn lumea dezmoșteniților nr 9 Noi arabescuri lirice icircn jocul ideilor cu fantezia nr 10

Miniaturi semnalări recenzii

BARBU MARIA Să uiți Să cauți adevărul nr 11-12BOLEA ȘTEFAN Meursault la Chemnitz nr 6CHIOREAN MARIA O microscopie a textului nr

2 O rețea icircn interiorul obiectelor nr 5 Noi proiecții occidentale ale culturii romacircne nr 5 Tehnica fotografică a discontinuității nr 10 Cei ce locuiesc icircn discurs nr 10

CRĂCIUN MARIA Nostalgia călătoriei nr 5DARIE ANA Un puzzle postmodernist nr 1 Vina

unei generații nr 3 Căutacircnd tăracircmul făgădu-inței nr 4

DUMAN ANDA Despre singurătate și viciile afe- rente nr 4

FĂRIcircMĂ MARIA bdquoAglomerarea ființei icircn punctrdquo nr 7 Anacronisme cronice nr 10 Rococo eros și orașe nr 11-12 Pledoarie pentru poezie nr 11-12 Micile momente de grație nr 11-12

FORȚIU NOEMI Homo viator nr 2HANDRU CIPRIAN D Trăire nu scriere nr 3PARASCA ANA-MARIA O odisee retrăită prin

povești nr 7 O altfel de energie electrică nr 10PIȚOIU ION Politica nr 5SĂRĂȘAN EVA Despre teatrul contemporan Ce

nu s-a zis nr 7STOICA ANDREEA Borderline nr1 Colaborare

poetică nr 1 Din Auschwitz spre Limelfia nr 11-12 Despre organizarea hazardului nr 11-12

ȘTEFANCU IOANA Downshifting nr 5TONU CONSTANTIN Sub zodia binelui nr 6ȚAPU MIHAI Despre arheu nr 2 Icircntre două lumi

nr 5ŢION ADRIAN Un nou Petru Popescu nr 10VLAD SOFIA bdquoSpectactactentaculrdquo nr 3ZAMFIRESCU ANDREI O incursiune fantomatică icircn

Sulina nr 4

Poezie romacircnească

ABĂLUȚĂ CONSTANTIN Poeme nr 10BACIU MIORIȚA Poem nr 1BANCIU MIHAI Poeme nr 8BUCUR OANA CĂTĂLINA Poem nr 1BUTNARU LEO Poeme nr 8CHIFU GABRIEL Poeme nr 3CIUNGAN VALERIU MARIUS Poem nr 8CORNEA DIANA Poeme nr 11-12COROAMĂ IOAN Poeme nr 6COSAC EVA Poeme nr 5CURTEAN IOANA Viață nudă nr 8DĂNILĂ DAN Poeme nr 2DEDIU DAN Poeme nr 11-12DIACONESCU IOANA Poeme nr 5DORIAN GELLU Poem nr 4FLORESCU RADU Poeme nr 5GLIGOR MIHAELA Poem nr 6 Poem nr 11-12HOLOBAcircCĂ GEORGE Poem nr 2IACOB IULIA Lucruri fragile amp colorate nr 1 Deter-

gent nr 3 Logodne nr 4MAREȘ NICOLAE Poem nr 5MĂRGHITAȘ VLAD Copilăria icircn vene icircngropată nr

9MIHAIU VIRGIL Poem nr 11-12MILOȘ ALEXANDRU CRISTIAN La Arizona Odă nr 1MUREȘEANU MARCEL Poeme nr 5 Poeme nr

11-12OATU LUCA ȘTEFAN Poeme nr 6PANTEA AUREL Poem nr 1PINTEA ANDREEA Marți și eu nr 1POP TUDOR Poem nr 8ROHAN MONICA Poeme nr 8SAFTA CRISTINA ELENA Poeme nr 9SIMIOANĂ MĂLINA Poem nr 5SUDE EMIL IULIAN Poeme nr 4

Poezie străină

ABINADER ELMAZ Poeme (traducere și prezenta-re de Alex Văsieș) nr 6

BAILEY PAUL Poeme (traducere de Marius Chivu) nr 8

BARRY AMY Poeme (traducere de Elena Boldor) nr 9

111

STE

AUA

11-

122

018

BILBAO LEIRE Poeme (traducere de Marius Chivu) nr 11-12

BRODSKI IOSIF Poeme (traducere de Leo Butnaru) nr 9

GRISWOLD ELIZA Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 10

HARJO JOY Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 3

HILBERRY CONRAD Poeme (traducere și prezenta-re de Alex Văsieș) nr 2

LEHMAN DAVID Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 9

MARJAŃSKA LUDMIŁA Poeme (traducere de Nicolae Mareș) nr 8

MCCARTHY GERALD Poeme (traducere și prezen-tare de Alex Văsieș) nr 8

MIHAILOVA AKSINIA Poeme (traducere de Irina Nechit) nr 8

PLUT KATJA Poeme (traducere de Elena Boldor) nr 11-12

ROTH RUDY Poeme (traducere de Costin Tuchilă) nr 9

SKURTU TARA Poeme (traducere de Alexandra Turcu) nr 8

SOTO GARY Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 11-12

STAFFORD WILLIAM E Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 5

STERN GERALD Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 1

UPDIKE JOHN Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 4

Proză romacircnească dramaturgie

BUCUR DAN Cacircteodată ceaiul de mușețel e amar nr 7

CASIMCEA MIRCEA IOAN Școala superioară de practici onirice nr 2 Singurătatea din vagon nr 11-12

CESEREANU RUXANDRA Farid și brăţara cu povești (cacircteva istorisiri tunisiene) nr 8

DERȘIDAN IOAN Viața bate filmul nr 4DONȚU ANA Varșava nr 3GOCIU GABRIEL ALEXANDRU Obiecte nobile nr 3IACOB IULIA Zahăr brun nr 10ICONAR IOANA Pagină din jurnalul unui visător

nr 6KADAR SZONJA Irinușca nr 7NASTA MIHAI Trei icircncercări pe tăricircmul ființei

Prima icircncercare bdquodinspre neființărdquo nr 8 NICOLAE VALI Malu roșu Sarea noaptea munca

Fane Zmeu nr 3OANȚĂ REBECA Ataraxia nr 1

PANĂ IULIA Rezidența nr 11-12RĂSUCEANU ANDREEA IoanaStanca nr 7RUS MARCEL Căutare nr 11-12ȘERBAN MARIA Ploaia nr 3VOINESCU MARK Stupul nr 3

Anchete mese rotunde interviuri

Interviu cu Maacuterta Meacuteszaacuteros nr 6SARVARI EUGENIA Alexandru Dabija bdquoteatrul pe

care-l practicăm noi este icircncă vorbitrdquo (inter-viu) nr 11-12

Grupaje dosare

Cuprinsul revistei pe anul 2018 nr 11-12100 DE CĂRȚI DE PROZĂ IcircN 100 DE ANI un grupaj de

Irina Petraș și Victor Cubleșan Simona Antonescu Dumitru Cerna Icu Crăciun Grigorie M Croitoru Gheorghe Glodeanu Olimpiu Nușfelean Doina Curticăpeanu Gellu Dorian Horia Gacircrbea Adrian Lesenciuc Menuț Maximinian Andrei Moldovan Laura Poantă Ilie Rad Virgil Stanciu Cornel Cotuțiu Radu Voinescu nr 10

ANIVERSARE 80 - Mircea Braga amp Vasile Voia (texte de A E Rus) nr 11-12

ECHINOX 50 Adrian Tudurachi Ioan Groșan Ale- xandru Vlad Irina Petraș Petru Poantă nr 11-12

ECHINOX 50 Aurel Șorobetea Marta Petreu Al Cistelecan nr 10

ECHINOX 50 Dinu Flămacircnd Virgil Mihaiu Ruxandra Cesereanu nr 9

EVOCARE NICOLAE BOT Ion Taloș Dumitru Rusan Cornel Cotuțiu Eleonora Sava Achim Stoian Alexander Baumgarten Iulia Hossu Ileana Benga Sorin Sabău nr 4

MODERNITATE ndash MODERN(ISME) un grupaj de Sanda Berce Călina Părău Elena Păcurar Diana Melnic Vlad Melnic Rareș Moldovan Alina Preda Carmen-Veronica Borbely Petronia Popa Petrar Cristina Popescu Diana Dupu nr 2

NEDEBUTAȚI 2018 un grupaj de Vlad Moldovan amp Mihnea Bacirclici Elena Boldor Mircea Andrei Florea Teona Galgoțiu Lucian Brad Irina Temneanu Valeriu Cuc Deniz Otay nr 3

PĂRINȚI ȘI COPII SECVENȚE DINTR-UN ALBUM DE FAMILIE un grupaj de Ruxandra Cesereanu Mariana Codruț Ana Barton Irina Petraș Mihail Vakulovski Andrei Codrescu Ana Blandiana Dora Pavel Ioana Pacircrvulescu Robert Șerban Florin Irimia Vitalie Ciobanu Marius Chivu Simona Popescu Gabriela Adameșteanu Ruxandra Cesereanu nr 1

POETE CONTEMPORANE un grupaj de Ruxandra Cesereanu Marta Petreu Iulia Militaru Ioana

112

STE

AUA

11-

122

018

Nicolaie Mariana Codruț Olga Ștefan Svetlana Cacircrstean Ana Blandiana Irina Nechit Elena Vlădăreanu Iulia Pană Letiția Ilea Alexandra Turcu Floarea Țuțuianu Medeea Iancu Aura Maru Eugenia Țarălungă Angela Marcovici Moni Stănilă Lia Faur Magda Cacircrneci Codruța Simina Rodica Draghincescu Carmen Firan Luminița Urs Alina Purcaru Domnica Drumea Miruna Vlada Simona Popescu Rita Chirian Daniela Crăsnaru Irina-Roxana Georgescu Andra Rotaru Ioana Ieronim Ruxandra Cesereanu nr 7

TEMPORALITĂȚILE ANTINOMICE ALE MODERNIS- MELOR un grupaj de Sanda Berce Declan Kiberd Randall Stevenson Christian Moraru Jean-Michel Rabateacute Patrick McGuiness nr 8

Cronică de teatru film și muzică

Marius Preda la Chișinău nr 10 Ștefan Braborescu inițiatorul teatrului clujean

modern nr 1ANDRIEȘ VICTOR Va rămacircne bdquoFratele Ahrdquo quasi-ne-

cunoscut nr 8AZAP IOAN-PAVEL Pororoca nr 2 Perenitatea

capodoperei o noapte furtunoasă nr 3 Remember Andrei Blaier nr 5 Cacircteva filme romacircnești bdquonecanonicerdquo nr 6 Dan Pița ndash 80 nr 10 Nicolae Mărgineanu ndash 80 nr 11-12

JURCAN ALEXANDRU Oglinzile perverse și sclavia modernă nr 8

MIHAIU VIRGIL 20 de ani de estetica jazzului la Academia de Muzică din Cluj (II) nr 1 Etern-tacircnărul Gaio Big Band la 35 de ani nr 2 Pentru Leo Feigin Tavitian și Stroe sunt mai importanți decacirct Taylor sau Braxton nr 3 Neastacircmpăratul jazz cubanez (I) nr 4 Neastacircmpăratul jazz cubanez (II) nr 5 Neastacircmpăratul jazz cuba-nez (III) Roberto Fonseca nr 6 Alex Mercado ndash pianist mexican la vacircrf nr 7 Neastacircmpăratul jazz cubanez (IV) Interludiu nr 7 Sfidacircnd embargoul nr 8 Magistrul cacircntului coral Dorin Pop evocat de Adrian Pop nr 9 Jam icircn bine-cuvacircntatul Muntenegru nr 9 Creativitatea icircnfracircnge vicisitudinile nr 10 Festival-concurs icircn Brăila lui Johhny R nr 11-12

PASCU CRISTINA Noeumll angelique Romacircni de succes la Paris nr 2 Jaroussky și Haumlndel sau triumful muzicii peste timp(uri) nr 3 Christian Dior ndash succesul unui compozitor ratat nr 4 bdquoIcircntotdeauna mi-am imaginat paradisul ca pe un fel de bibliotecărdquo nr 5 Festivalul Elektro Arts nr 8 Despre artă cu alte (ne)cuvinte nr 9 Tibor Szaacutesz evocare la ceas aniversar nr 11-12

SIMION GEANINA Cacircnd Valkyria ajunge pentru prima dată la Cluj nr 11-12

TODERICI RADU O adevărată premieră nr 2 Un an clasic nr 6 Note despre un film indepen-dent nr 7 Barbarii lui Radu Jude nr 10

ȚĂRANU CORNEL Strigoii un poem-oratoriu de Eminescu și Enescu nr 10

ŢION ADRIAN Contrabasul era nimfa și nimfa era femeia nr 2 Moliegravere icircn pas de dans nr 7 Viziuni teatrale icircn cadrul Icircntacirclnirilor de la Cluj 2018 nr 11-12

ZAMFIRESCU ANDREI Analize și autopsii ale cinemaului romacircnesc nouăzecist nr 3 Noi perspective teoretice asupra lui Strindberg și Bergman nr 7

Cronică plastică

ANASTASIEI IOLANDA 808080 un spațiu al memoriei nr 1 Kierkegaard sateliți mixed media ndash trei vernisaje la icircnceput de an nr 2

BĂDESCU HORIA Cu penelul lui Dumnezeu nr 9GHERASIM FLORIN Un artist peregrin nr 9MICU ALICE VALERIA Icircngerii singurătății nr 6MIHAIU VIRGIL Luminosul dor lusitan al lui Valeriu

Turea nr 4OLIV MIRCEA Invertirea și grația centrului nr 5

Ape și micircngicircieri nr 8PIŢOIU ION Dumitru Ivan ndash persona artistica nr 1RĂU AUREL Expoziție Teodor Botiș la 80 de ani nr

11-12SABĂU NICOLAE Transilvania vetera nr 11-12SIMION G Tunelul celor 100 de ani de Romacircnia

nr 11-12VLASIU IOANA Discreția lui Ioan Cuciurcă nr 2

Ilustraţiile numerelor

BOTIȘ TEODOR nr 11-12BOUR OCTAVIAN Caricaturi nr 1 Caricaturi nr 2

Caricaturi nr 3 Caricaturi nr 4 Caricaturi nr 5 Caricaturi nr 6 Caricaturi nr 7 Caricaturi nr 8 Caricaturi nr 9 Caricaturi nr 10 Caricaturi nr 11-12

BRUDAȘCĂ MARIA nr6CUCIURCĂ IOAN nr 2GHEORGHIȚĂ VASILE nr 10IVAN DUMITRU nr 1MANEA IOANA-STELUȚA nr 3MIHĂILESCU DOINA nr 5ȘERBAN RADU nr 8TUREA VALERIU nr 4ȚUȚUIANU FLOAREA nr 7VERDIANU DUMITRU nr 9

4

STE

AUA

11-

122

018

Romacircniei de pildă sau curentul protocronist icircncercau să instaureze un curs fals al valorilor Exista desigur un curs al valorilor reale recunos-cut uneori amendat de oficialități curs susținut de revistele literare cu tradiție cărora publicația tinerilor clujeni li s-a raliat de la icircnceput

Din punctul meu de vedere cartea lui Poantă este valoroasă nu icircn ultimul racircnd pentru că ea nu clasifică grațios dar convenabil prin metoda lui Linneacute numeroase familii de poeți echinoxiști ci ne descoperă individualitățile artistice ferm conturate Poantă nu vrea să ne icircncacircnte cu ierbare tematice unde seva realului s-a uscat sub presiu-nea convenționalului a limbajului critic lemnos previzibil ci vrea icircntotdeauna să decripteze arti-culațiile anatomia fiziologia unei opere literare Scris icircntr-un stil alert și pasionant implicat și auto-biografic volumul acesta marchează distanța de la Modalități lirice contemporane (1973) volumul de debut unde dominantă era bdquobotanica literarărdquo la aceste eseuri cu concentrări aforistice deseori unde Poantă execută cu macircnă sigură de diagnos-tician bdquoecografiirdquo ale operelor literare contextuali-zate dar dincolo de exagerări sociologizante sau

alinieri de ultim ceas la decretele corectitudinii politice Nu vom avea numai personaje memo-rabile icircn volumul lui Petru Poantă ca Ion Pop Eugen Uricaru Marian Papahagi Ion Vartic Dinu Flămacircnd Ion Mircea Peter Motzan Franz Hodjak Virgil Mihaiu Aurel Şorobetea etc vezi capitolul bdquoEroiirdquo excelent analizate psihologic de privirea scrutătoare a criticului ci un tablou credibil al epocii bdquoEchinoxul nu a produs curente sau progra-me literare ci individualități Şi totuși el este mai mult decacirct suma acestor individualitățihellip Exista o matrice stilistică echinoxistă ale cărei urme sunt recunoscute icircnsă doar de cei inițați icircn subtilitățile creațieirdquo scria criticul Corin Braga observa același specific al revistei Echinox cu prilejul sărbătoririi celor 25 de ani de la icircnființarea publicației clujene bdquoIcircn istoria literaturii noastre Echinoxul nu va figura ca o grupare cu o poetică bine individualizată ci ca o școală literară Trăsăturile care asigură conti-nuitatea icircn timp a revistei ar fi mai greu definibile ca program literar ele constituind mai degrabă un Geist un spirit echinoxistrdquo Acest element impon-derabil icircl captează cu finețe Petru Poantă icircntr-un volum dens de idei

EDIT

ORI

AL

5

STE

AUA

11-

122

018

Centenarul Marii Uniri

Drumul Rezoluthorniei Presatilde ordmi memorie (III)

Gelu Hossu

Ideologizarea excesivă a discursului istoric tonul lozincard ori tacircnguitor al textelor și prezentarea

triumfalistă a evenimentelor au avut un efect devastator iremediabil asupra ideii de Unire Ca rezultat al acestui exces demitizarea este astăzi considerată o condiție obligatorie pentru retrage-rea istoriei icircn albia științifică Icircnsă știința mitizată icircncetează a mai fi știință iar confuzia privind rever-sibilitatea fenomenului generează deseori conflic-te icircntre istorici și bdquojurnaliști care știu istoria după urecherdquo deoarece și unii și alții operează icircn mod inconștient pe aceeași piață ideologică nu științi-fică Icircn cinetica realizării Marii Uniri actorii au fost icircmpinși icircn vacircltoarea evenimentelor de mecanisme mitologice subconștiente Acesta este motivul pen- tru care icircn acel an marii oameni politici ardeleni au ales să realizeze Unirea nu Federalizarea

Continuăm să urmărim evoluția celor patru personalități care au așezat Rezoluția Marii Uniri la picioarele tronului Regelui Ferdinand Episcopul Iuliu Hossu Episcopul Miron Cristea Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș

asymp

Icircn seara zilei de vineri 29 noiembrie 1918 Regele Ferdinand și Regina Maria sunt icircntacircmpi-nați de generalul Berthelot și de statul său major icircn gara Buftea Aici se vor concentra icircn cursul zilei de sacircmbătă unitățile armatei romacircne urmacircnd ca duminică 1 decembrie să se desfășoare intrarea triumfală icircn București Universul publică Apelul Primăriei Bucureștilor către cei care doresc să-i icircntacircmpine pe Suverani bdquoDupă doi ani de grele suferințe icircn care timp vrăjmașul trufaș și crud nu v-a scutit de nicio umilire și de nicio suferință zile mari zile de glorie se ridică pentru voi și pentru toată romacircnimeardquo (Universul nr 19 1 dec 1918)

bdquoPer aspera ad astra (pe căi anevoioase se ajunge la stele) glăsuiește o veche deviză ce cu

drept cuvacircnt se potrivește cu vremurile din urmărdquo sunt primele cuvinte rostite de Regele Ferdinand la bdquoospățul intrării icircn Bucureștirdquo bdquoAm trăit icircn acest răstimp clipe de mare mulțumire sufletească Vitejii noștri ostași au ținut piept unui vrăjmaș puternic și trufaș și au demonstrat oștirilor teutone că pe aici nu se trece [hellip] Poporul meu a cacircștigat stima lumii icircntregi iar pentru Mine și pentru Casa Mea a izvoracirct din bucuriile și din suferințele icircmpărtășite icircn comun o legătură care ne-a unit sufletul [hellip] Per aspera ad astra După zile negre de restriște după luni de grele icircncercări a răsărit soarele asupra zilei de bucurierdquo (Romacircnul nr 29 14 dec 1918)

asymp

Icircn prima sesiune a Marelui Sfat Național Romacircn desfășurată icircn data de 2 decembrie icircn sala mare a tribunalului din Alba Iulia se formează Consiliul Dirigent și sunt desemnați membrii delegației care urmează să se deplaseze la București pentru a prezenta Regelui Ferdinand Rezoluția Marii Uniri Ședința este prezidată de bdquoapostolul din alte vremurirdquo octogenarul Gheorghe Pop de Băsești care nu-și poate stăpacircni emoțiile bdquoLacrimile-i curg din ochii lui icircnviorați de măreția momentului și placircngacircnd el placircng cu toțiirdquo (Ioan Bordea Amintiri din zile mari) Ștefan Cicio Pop propune ca stega-rul Ion Arion icircmpușcat icircn gara Teiuș de gărzile maghiare să fie declarat bdquoMort al Neamuluirdquo și să fie icircnmormacircntat pe cheltuiala Marelui Sfat Propune de asemenea ca actele redactate icircn zilele prece-dente să fie icircnmacircnate notarilor Silviu Dragomir și Laurențiu Oanea pentru a fi arhivate ca documen-te istorice

Ceremonia icircnmormacircntării stegarului Ion Arion se desfășoară icircn aceeași zi icircn biserica ortodoxă din Alba Iulia Laurențiu Oanea depune o coroană de flori din partea Marelui Sfat Național și rostește cacircteva cuvinte bdquoNațiunea romacircnă recunoscătoare

6

STE

AUA

11-

122

018

pentru această jertfă mare deoarece cu sacircngele tău ai sfințit actul Unirii tuturor romacircnilor icircți aduce prin aceste flori trecătoare mulțumită și recunoș-tință eternărdquo Adresacircndu-se bdquomamei icircnvăduviterdquo Vasile Goldiș icirci cere să nu se icircntristeze deoarece bdquope Ion Arion icircl va eterniza istoria și-l vor cacircnta flăcăii și fetele de la sate icircn doinele lor de jalerdquo (Romacircnul nr 22 6 dec 1918)

La Arad icircn noaptea de duminică spre luni un glonț a străpuns fereastra odăii icircn care dormea Alexandru fiul președintelui Ștefan Cicio Pop Consiliul Național Romacircn din Arad icirci icircndeamnă icircnsă pe romacircni să se abțină de la aplicarea represa-liilor Deși bdquoputerile centrale acest bălaur cu patru capete zace azi mort la pămacircnt puneți fracircu celor uitați de sine și de Dumnezeu care vor să-și facă icircnșiși dreptaterdquo (Romacircnul nr 28 13 dec 1918)

La Cluj bande icircnarmate reconstituite din rămă-șițele Regimentului 82 secuiesc pun stăpacircnire pe oraș maltratacircndu-i pe cei care arborează tricolorul romacircnesc La Biserica bdquoBobrdquo icircn timp ce se sfințește steagul romacircnesc un grup de soldați icircnarmați amenință credincioșii trecacircnd țevile puștilor prin crăpătura ușilor După ce asediații le icircncuie ataca-torii lovesc zăvoarele cu patul puștilor fără să țină seama de țipetele de spaimă ale femeilor și ale

copiilor Credincioșii reușesc să iasă din incinta bise-ricii abia după trei ore Emil Hațieganu protestează bdquoscurt și icircndesatrdquo icircn fața unui colonel maghiar bdquoCacircnd am fost mai puternici v-am apărat noi pe dumnea-voastră Acum sunteți stăpacircnii situației icircn Cluj va să zică sunteți datori să ne apărați Vă facem respon-sabili de orice neplăcere ce va ajunge pe romacircni E treaba voastră să alegeți mijloacele cum să se facă apărarea Am gătatrdquo (Romacircnul nr 27 12 dec 1918)

La Lăpușul Unguresc (azi Tacircrgu Lăpuș) delegații icircntorși de la Alba Iulia aduc la cunoștința romacircnilor adunați icircn curtea școlii confesionale greco-catolice hotăracircrile Marii Adunări Naționale O bandă de 60 de foști soldați ai Regimentului 39 condusă de locotenentul Szőcs Beacutela deșartă icircncărcătoarele a două mitraliere icircn mulțime lăsacircnd fără suflare 14 oameni și rănind alți 40 Intelectualii sunt obli-gați să părăsească localul școlii icircntre baionetele soldaților și sunt duși icircn fața primăriei pentru a fi icircmpușcați icircnsă sunt scăpați de la moarte la rugă-mințile unor evrei din localitate Icircn bdquoschimbrdquo banda locotenentului Szőcs Beacutela atacă banca bdquoLăpușanardquo jefuind-o de bani și metale prețioase icircn valoare de peste 100000 de coroane

asymp

Citir

ea P

rocl

amaț

iei d

e că

tre

epis

copu

l Iul

iu H

ossu

7

STE

AUA

11-

122

018

La Brașov bdquodin cauza lipsei mari de stofe e abso-lut imposibil a se găsi stindarde cu tricolor romacirc-nescrdquo Autoritățile găsesc icircnsă o soluție ingenioasă pentru a primi cum se cuvine trupele romacircne bdquodin seria de steaguri ce le arborau icircn decursul războiului și care astăzi nu mai au nicio noimă au icircmprumutat de la cel unguresc culoarea roșie de la cel austriac culoarea galbenă și de la cel săsesc culoarea albastrărdquo (Unirea nr de prop 19-20 7 dec 1918)

asymp

Pentru deplasarea la București Episcopul Miron Cristea Vasile Goldiș Episcopul Iuliu Hossu și Alexandru Vaida-Voevod cei patru delegați ai Marelui Sfat Național decid să se reunească la Sibiu icircncepacircnd cu data de 8 decembrie Episcopul Miron Cristea revine de la Caransebeș iar Episcopul Iuliu Hossu de la Blaj unde plecase imediat după ședința Marelui Sfat Ziarul Universul anunță că delegația ardeleană va sosi icircn Capitală icircn seara zilei de 9 decembrie bdquoE momentul cel mai sublim din viața noastră Toată ființa ni se cutremură și ne icircntrebăm dacă e vis sau realitate [hellip] Gacircndirea e prea slabă să exprime icircn fraze bucuria ce-o simțim și nici cea mai măiestrită pană nu va putea descrie epoca acestor sublime zile Fiți bineveniți vă zicem vouă cei dintacirci soli ai primăverii Romacircniei Noirdquo (Universul nr 27 9 dec 1918)

Icircn cadrul rubricii bdquoConducătorii națiunii romacircne din Ardealrdquo redacția Universului intenționează să popularizeze figurile emblematice ale elitei romacircnești de peste Carpați Primul beneficiar este bdquonespus de simpaticul și cuceritorulrdquo Iuliu Maniu a cărui elocvență bdquofascinează nu prin frumuse-țea ei artistică și nici prin melodia frazei care să icircncacircnterdquo ci prin naturalețe și realism bdquoOcolește mijloacele de efect iar limba romacircnă ce o foloseș-te nu o sucește nici nu o sulemenește nici nu o parfumează Singura lui grijă cacircnd vorbește este să facă loc numai adevărului și icircn acest scop este ajutat de claritatea luminoasă a expunerii și logica argumentelor sale stracircnserdquo (Ibidem) Un alt spațiu tipografic icirci este dedicat lui Vasile Goldiș care bdquofără să aibă nimbul unui Vasile Lucaciu Maniu Alexandru Vaida Goga sau Ștefan Pop se prezintă ca un stacirclp puternic al idealului național luptător nezgomotos dar om de acțiune și autoritaterdquo (Ibidem) Episcopul Miron Cristea este icircnfățișat ca bdquounul din cei mai culți arhierei romacircni un caracter drept și integru și un adevărat predicator al energi-ei moralerdquo bdquoLa Marea Adunare Națională din Alba Iulia cacircnd a apărut pe estradă mulțimea i-a făcut

ovații entuziaste salutacircndu-l nu ca episcop ci ca Mitropolitul Ardealului Icircn acest chip Adunarea Națională și-a dat glas dorinței ei de a-l avea pe episcopul Miron Cristea ca mitropolit icircn scaunul rămas vacant prin moartea renegatului Mangrardquo (Universul nr 29 11 dec 1918)

Lipsa comunicațiilor este motivul pentru care redacția Universului a anticipat icircn mod eronat sosi-rea delegaților ardeleni la București Icircn fapt pleca-rea acestora din Sibiu se petrece abia icircn data de 12 decembrie la ora opt a dimineții Trenul special tras de o locomotivă nemțească este bdquoprimit pretu-tindeni cu icircnsuflețire de nedescrisrdquo Redacția ziaru-lui Romacircnul notează bdquoPrimirile frumoase și acla-mațiunile de care e icircmpărtășit Consiliul Dirigent ne icircndreptățesc să facem concluzia că națiunea romacircnă de aici are un spirit public unitar o conști-ință comună care a fost adormită și ferecată de robia veacurilorrdquo (Romacircnul nr 30 15 dec 1918) bdquoEram patru icircși amintește Episcopul Iuliu cincizeci de ani mai tacircrziu Goldiș Alexandru Vaida Miron Cristea episcopul de Caransebeș și cu mine Ne-am urcat icircntr-un tren special compus dintr-un vagon de clasă tras de o locomotivă macircnată cu stacircnjeni de lemne așezaţi icircn tenderul care ne adăpostea de fumul gros al coșului ce icircnfrunta urcușul spre Predeal Era icircn ziua de 12 decembrie La Ploiești ne-au oprit cacircteva ceasuri lungi spre a obţine drum liber spre capitala izolată de restul ţării de trupele germane icircn retragere Icircntacircrzierea noastră se datora icircntre altele și unei schimbări pripite politice căzuse guvernul Coandă preluacircnd puterea Ion Brătianurdquo (Steaua nr 11-12 2017)

Din pricina avarierii liniilor telegrafice trenul sosește icircn Gara de Nord pe neașteptate oficia-litățile fiind anunțate icircn ultimul moment Totuși bdquos-a făcut o primire grandioasă cum n-au mai văzut Bucureștiirdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Delegații sunt icircntacircmpinați de noul prim-ministru și guvernul său membrii fostului guvern generalul Prezan reprezentanții Ligii Culturale vicepreședin-tele Academiei Romacircne Victor Babeș și voluntarii batalionului bdquoAvram Iancurdquo Cacircnd pășește pe peron Episcopul Miron Cristea rostește cu glas puternic bdquoAm venit să predăm Transilvania Banatul și teritoriile romacircnești din Ungaria Regelui tuturor romacircnilorrdquo Cu aceeași putere răspunde primul-mi-nistru Brătianu bdquoIcircn numele celor care au suferit icircn război icircn numele celor care au luptat cu cuvacircntul și cu fapta pentru mărirea și veșnicia neamului icircn numele tuturor celor care se bucură din adacircncul inimii și se vor bucura veacuri de-a racircndul de izbă-vitorul act al unirii tuturor romacircnilor vă zic bine ați venitrdquo (Biserica și școala nr 51 29 dec 1918)

8

STE

AUA

11-

122

018

Dialogul se icircncheie cu bdquonesfacircrșite aclamări și strigă-te care nu vreau să mai icircncetezerdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Ioan Hossu care a icircnsoțit delegația icircn calitate de inginer feroviar icircl atenționează pe fratele său Episcopul Iuliu că locomotiva de fabri-cație germană cu care au venit a fost rechiziționată icircn urma convenției prin care Puterile Centrale s-au obligat să predea 100 de garnituri de tren drept despăgubiri pentru distrugerea materialului rulant romacircnesc Episcopul icircl liniștește pe fratele său spunacircndu-i că locomotiva este de acum icircn proprietatea Romacircniei Mari

Icircn cursul dimineții de sacircmbătă 14 decembrie Episcopul Nifon și membrii icircnaltului cler ortodox icirci icircntacircmpină pe Regele Ferdinand pe Principele Carol și pe delegații Marelui Sfat Național pe platoul din fața bisericii mitropolitane O companie a regi-mentului de vacircnători de munte le oferă onorurile militare iar corurile reunite ale seminariilor Central și Pedagogic intonează bdquoTrăiască Regelerdquo Sunt prezenți primul-ministru Ion I C Brătianu membrii cabinetului generalii armatei romacircne ofițerii tran-silvăneni și reprezentanții legațiilor străine George Barclay din partea Angliei și Charles Vopika din partea SUA La sfacircrșitul serviciului divin Episcopul Nifon citește rugăciunea de mulțumire pentru realizarea Romacircniei Mari iar corul intonează din nou bdquoTrăiască Regelerdquo și bdquoMulți ani trăiascărdquo

La ora 1130 icircntacircmpinați de un bdquoUrardquo din toate piepturile Regele Ferdinand intră solemn icircn sala festivă a Palatului și icircși ocupă locul pe tron icircn vreme ce delegații ardeleni se plasează icircn fața podiumului Primul cuvacircnt icirci este oferit lui Vasile Goldiș bdquoRomacircnii din Transilvania Banat și Țara Ungurescă adunați prin reprezentanții lor legali la Alba Iulia icircn ziua de 1 Decembrie 1918 au decretat unirea lor și a acestor teritorii cu Regatul Romacircn [hellip] Pentru aceasta Sire noi icircți aducem pămacircntul strămoșilor noștri dar tot acum noi icircți aducem și sufletele tuturor romacircnilor de azi care trăiesc icircn Transilvaniardquo (Unirea nr 4 7 ian 1919) Vaida-Voevod citește textul Rezoluției apoi icircnmacircnează Suveranului bdquopergamentul icircn care se consemnează actul oficial al Unirii Transilvaniei cu Patria-mamărdquo (Universul nr 34 16 dec 1918) bdquoViu emoționat de solemnitatea momentuluirdquo cu ochii strălucind de fericire regele răspunde cu vocea gacirctuită de emoție bdquoIcircn numele romacircnilor din vechiul regat din Basarabia și din Bucovina astăzi uniți cu profun-dă recunoștință primesc hotăracircrea fraților noștri de peste Carpați de a săvacircrși unitatea națională a tuturor romacircnilor și declar pe veci unite icircn Regatul Romacircn toate ținuturile locuite de romacircni de la Tisa pacircnă la Nistrurdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918)

La finalul ceremoniei Iuliu Hossu Miron Cristea Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș sunt distinși de Suveran cu Marele Cordon al Coroanei Romacircniei secretarii Caius Brediceanu și Mihail Popovici sunt ridicați la treapta de comandori iar Cornel Corneanu căpitanul Bohățiel și locote-nentul Ioan Hossu sunt numiți Ofițeri ai Coroanei Solemnitatea se icircncheie cu sentința ministrului plenipotențiar al Statelor Unite bdquoRomacircnia Mare se poate privi ca icircnfăptuitărdquo (Romacircnul nr 32 18 dec 1918)

Pe holurile palatului redactorul ziarului Universul solicită interviuri delegaților ardeleni Goldiș aflat icircncă sub impresia momentelor petrecute icircn Sala Tronului icircși găsește cu greu cuvintele bdquoGacircndul icircmi este stăpacircnit icircn ceasul acesta de atacircta emoție icircncacirct nu vă pot spune decacirct că icircntreaga mea ființă e cuprinsă de o fericire de nedescrisrdquo (Universul nr 34 16 dec 1918) Episcopul Cristea icircl icircmbrățișează pe redactorul de care icircl leagă bdquoamintiri de lupte din trecut pe chestiunea naționalărdquo icircntrebacircndu-l retoric bdquoAtunci cacircnd veneam la București ca să cer sprijinul foilor romacircnești pentru cauza noastră credeai că vom trăi zilele astea marirdquo (Ibidem)

La ora 13 icircn sala de marmură a hotelului Boulevard gazdele oferă un dejun icircn onoarea delegaților Primarul Constantin Hălăuceanu salută oaspeții iar primul-ministru Brătianu toastează cu patetism nedisimulat bdquoPrea Sfințiți Părinți fraților vă așteptăm de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată Sunt icircn viața unui neam clipe de fericire atacirct de mari icircncacirct ele răscumpără veacuri icircntregi de suferințe Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generații ea este sfacircnta tresărire de bucurie a icircntregului popor romacircn [hellip] Fraților fiți bine-veniți [hellip] Această urare v-o strigă toți morții noștri și acei din cacircmpiile Turdei și acei din Munții Apuseni și acei din Carpați și acei de la Siretrdquo (Universul nr 34 16 dec 1918)

Trăim zile mari titrează Universul pe prima pagină

Icircn dimineața zilei de Duminică membrii dele-gației ardelene icircși manifestă dorința de a-i omagia pe voievodul Mihai și pe dascălul Gheorghe Lazăr la statuile acestora de pe Bulevardul Academiei Bucureștenii participă icircn număr mare la eveni-ment ocupacircnd ambele trotuare ale Căii Victoriei de la Palat unde sunt prezente elevele școlilor de fete pacircnă la Academie unde așteaptă elevii școlilor de băieți La ora 1130 studenții și repre-zentanții societăților din Capitală purtacircnd mari drapele se icircncolonează icircn urma fanfarei militare Sunt urmați de Ion I C Brătianu I G Duca Miron Cristea Iuliu Hossu Alexandru Vaida-Voevod și

9

STE

AUA

11-

122

018

Vasile Goldiș Statuia voievodului icircmpodobită cu crengi de brad și drapele naționale este icircnconju-rată de feciorii batalionului transilvănean bdquoAvram Iancurdquo Icircn semn de omagiu pentru Marele Voievod delegații ardeleni depun la soclul statuii o coroană de lauri cu panglică tricoloră Cu vocea acoperită de uralele celor prezenți Episcopul Miron Cristea icircși icircncepe discursul bdquoDin icircncrederea Marelui Sfat Național Romacircn din Ardeal și țările din Ungaria locuite de romacircni noi cei patru soli am venit icircmpreună cu icircnsoțitorii noștri ca să vă vestim marea bucurie ce ne-a cuprins inimile [hellip] Am avut rara fericire de a aduce vestea Unirii Majestății Sale La auzul ei Marele Rege a izbucnit icircn lacrimi de bucuriehelliprdquo (Universul nr 35 17 dec 1918) Cacircnd icircl pomenește pe Suveran cei prezenți intonează cu acompaniamentul fanfarei bdquoTraiască Regelerdquo Urmează la cuvacircnt primarul Hălăuceanu studen-tul Petre Haneș care promite că universitarii vor lupta bdquopentru cimentarea unirii sufletești a tutu-ror romacircnilorrdquo apoi I G Duca ministrul Cultelor acesta dezvoltacircnd ideea unei Romacircnii construite pe baze democratice icircn jurul Marelui Voevod Mihai Viteazul reprezentat acum de Ferdinand (Ibidem) După un scurt discurs rostit de Mircea Vulcănescu elev al liceului Gheorghe Lazăr icircntreaga asistență se deplasează la statuia dascălului ardelean Aici Alexandru Vaida-Voevod amintește bdquoSe cuvine ca icircn aceste momente istorice să ne gacircndim și la acei care prin cultură au contribuit la icircnălțarea neamu-lui nostru Evenimentele au dovedit că un neam nu trăiește numai prin forța armelor ci și prin arta cultura și știința sa [hellip] Romacircnia Mare se va putea ridica numai dacă armata va merge macircnă icircn macircnă cu științardquo (Ibidem)

La ora 1330 la hotelul Boulevard are loc un dejun oferit de Primăria Bucureștilor Icircn capul mesei se află Ion I C Brătianu icircn dreapta lui Episcopul Miron Cristea și Anghel Saligny minis-trul lucrărilor publice iar icircn stacircnga Episcopul Iuliu Hossu generalul Coandă Vasile Goldiș I G Duca Alexandru Vaida-Voevod Caius Brediceanu Mihail Popoviciu și Cornel Corneanu După o scurtă introducere a primarului Hălăuceanu Episcopul Iuliu Hossu icircn bdquocuvinte de caldă elocvențărdquo expri-mă bdquoviguros și emoționant vorbele superbe ale dragostei frățeștirdquo declaracircndu-se fericit că asistă la realizarea visului de aur al romacircnismului bdquoDupă cum fiecare creștin crede icircn Ierusalimul credințelor cucernice tot așa icircn cele naționale pelerinajul cel mare e calea binecuvacircntată ce duce la Bucureștirdquo (Unirea nr 4 7 ian 1919) Episcopul greco-cato-lic icircși icircncheie alocuțiunea rugacircnd Providența bdquosă icircndrume destinele Romacircniei spre viitorul strălucit

la care are dreptrdquo (Universul nr 35 17 dec 1918) După elogiile aduse de istoricul Dimitrie Onciul și sculptorul Ion C Dimitriu elitei politice de peste Carpați Brătianu icircși manifestă bdquocredința că prin inimosul cler al Ardealului se va realiza o regenera-re a credinței moralerdquo bdquoAvem aici doi reprezentanți ai izvoarelor de cultură și credință religioasă ale neamului romacircnesc de peste munți Din Ardeal s-a aprins făclia culturii romacircne Am neclintita icircncredere că de la clerul ardelean va izvoricirc o nouă icircnflorire a ideii noastre religioaserdquo (Ibidem Unirea nr 4 7 ian 1919)

Icircn cursul serii la banchetul oferit de Liga Culturală președintele Petru Grădișteanu susține bdquoun admirabil discursrdquo pe care-l icircncheie sur- prinzător bdquoLiga atingacircndu-și scopul se va dizolva (Tunete de aplauze care durează cacircteva minute Strigăte puternice Trăiască Liga Trăiască Romacircnia Mare)rdquo (Romacircnul nr 34 21 dec 1918) Icircn săptămacircna care urmează delegații sunt invitați la numeroase recepții cum e cea oferită de Academia Romacircnă ori cea organizată de Camera de Comerț Inspectează Regimentul bdquoAvram Iancurdquo iau deju-nul alături de doamnele Cantacuzino și Brătianu mama primului-ministru și participă la serbarea organizată de rdquoSocietatea Ortodoxă Națională a Femeilor Romacircnerdquo Corespondentul ziarului Unirea constată că bdquodelegații sunt foarte ocupați toată ziua consilii de miniștri recepții vizite oficiale nu se mai isprăvescrdquo (Unirea nr 4 7 ian 1919)

Printre aceste obligații protocolare Iuliu Hossu bdquotacircnărul și simpaticul arhiereu care a ajuns la 34 de ani la așa de icircnaltă demnitate bisericească icircn Ardeal numai pe temeiul meritelor și culturii sale superioarerdquo găsește răgaz să ofere un interviu ziarului Universul

bdquo ndash Cum vă simțiți icircn Capitala Romacircniei Mari și care este impresia PS Voastre din prima zi

ndash Sunt uimit de primirea ce ni s-a făcut și de focul dragostei fraților noștri de aici Icircntacirclnim icircn aceeași măsură dragostea pe care am nutrit-o și noi atacircta vreme pentru romacircnii din Regat Așteptările noastre de veacuri s-au icircmplinit visul nostru drag s-a icircntrupat și unitatea noastră de astăzi și comuni-tatea simțămintelor noastre sunt temelia pe care zidi-vom falnicul nostru edificiu național [hellip]

ndash Care e starea de spirit icircn dieceza PS Voastre icircn momentul de față

ndash Poporul meu icircn timpul din urmă a avut de suferit mult de pe urma unor șoviniști deznădăj-duiți care icircși icircnchipuie că prin acte brutale și răzbunări personale vor putea icircmpiedica despărți-rea Ardealului de Ungaria [hellip] La Lăpușul Unguresc avem să deplacircngem cacircțiva morți Macircngacircierea

10

ST

EAUA

11-

122

018

noastră este că se apropie sfacircrșitul jertfelor noastre și că vom avea și noi acum parte de bucurii mari și trainicerdquo (Universul nr 36 18 dec 1918)

Icircn ziua de 16 decembrie zi de tacircrg la Gherla bdquocetatea de scaun a părintelui episcop Hossurdquo bdquosgura plebei ce-și apropriază sieși numele de socialiști folosindu-se de garda ungurească și de secuii aduși aici de la Tacircrgul Murășuluirdquo bdquosub pretextul că s-a pierdut o vitărdquo a adunat mulțimea icircn fața primăriei Din balcon socialiștii bdquoau vorbit poporului icircntr-un stil și icircntr-un ton demn doar de stepele azoricerdquo bdquoFulminat-au cu turbare contra hotăracircrilor de la Alba Iulia spumegat-au contra Regelui Ferdinand contra boierimii din Romacircnia zbierat-au cu spume albe la gură că nu le trebuie altă domnie decacirct care a fost apoi s-au năpustit asupra Bisericii asupra crucii mai vacircrtos asupra preoților zicacircnd că ar trebui spacircnzurați toți pentru că ei au vacircndut poporul Ardealului icircn Alba Iulia boierilor din Romacircniardquo (Unirea nr de prop 35-36 27 dec 1918) Icircși revarsă apoi furia asupra episco-pului diecezan bdquoVladica Hossu e un hoț și un vacircnză-tor al poporului a mers la București să vă vacircndă lui Ferdinand celui bețiv jos cu el jos cu popii jos cu cruceardquo A urmat apoi provocarea directă bdquoVeniți pe duminică la Cluj cu toții ca să protestăm contra hotăracircrilor de la Alba Iulia unde ați fost vacircnduți de vlădici și de popirdquo Auzind acestea preotul Traian Simon din Iclodul Mare a strigat bdquoOamenii aceștia sunt niște șarlatani plătiți de guvern nu le credețirdquo Gărzile s-au năpustit asupra preotului icircnsă oame-nii au sărit icircn apărarea lui și l-au ascuns icircn aula episcopească Husarii bdquode-o sălbăticie curat asia-ticărdquo au deschis focul asupra mulțimii bdquorămacircnacircnd patru morți și foarte mulți rănițirdquo (Ibidem)

Un sprijin pentru Episcopul Iuliu vine din partea lui Nicolae Iorga care protestează icircmpotriva artico-lelor publicate de Onisifor Ghibu icircn Romacircnia Nouă de la Chișinău Iorga demontează argumentația bdquorevenirii la legea vecherdquo accentuacircnd că legăturile Bisericii Unite cu Apusul sunt puternice și pot fi folositoare Romacircniei Mari bdquoȘi icircn definitiv ceea ce a trecut printr-un proces istoric se poate desființa numai prin alt proces istoricrdquo avertizează Nicolae Iorga (Unirea nr 4 7 ian 1919)

Continuacircndu-și programul diplomatic delegații ardeleni icircl vizitează pe generalul Berthelot care se arată bdquovădit emoționatrdquo de solemnitatea momentu-lui apoi pe primarul Hălăuceanu prin intermediul căruia transmit bucureștenilor mulțumirea pentru primirea entuziastă care li s-a făcut și pe domnul Henry Catargi mareșalul Palatului căruia icirci mulțu-mesc pentru buna găzduire Depun o coroană de stejar și lauri la statuia lui Ion Brătianu participă la

Catedrala Sfacircntul Iosif la parastasul eroului francez Lafont și onorează cu prezența banchetul oferit de Camera de Comerț Se văd icircnsă obligați să refuze unele din numeroasele invitații bdquoarătacircnd că sunt icircmpiedicați de la ocupațiile lor serioase din cauza acestor continue banchete ce li se oferărdquo (Universul nr 40 22 dec 1918)

Delegații icircși petrec dimineața zilei de 22 decem-brie la Legația Franței alături de ambasadorul Saint Aulaire Acesta se arată profund mișcat de afirmația lui Goldiș conform căreia bdquopatru milioane de romacircni pronunță numele de Saint Aulaire cu recunoștință și dragosterdquo (Universul nr 41 23 dec 1918) La ora amiezii Episcopul Hossu Episcopul Cristea și Caius Brediceanu se prezintă la Palat pentru audiența de plecare Icircn cursul după-amiezii vor părăsi Capitala cu un tren cu destinația Sibiu Vizibil marcat de momentul despărțirii Regele Ferdinand se adresează cu emoție icircn glas celor doi ierarhi bdquoDupă cum ne-ați adus toată inima romacircni-lor din Ardeal vă rog să le duceți toată inima meardquo (Romacircnul nr 37 25 dec 1918)

deta

liu

11

ST

EAUA

11-

122

018

Cartea transfiguratilderii Memoriile cardinalului Iuliu Hossu

recitite icircn 2018 Ruxandra Cesereanu

Am recitit Credința noastră este viața noastră memoriile cardinalului Iuliu Hossu (Ediție icircngri-

jită de Pr Silvestru Augustin Prunduș OSBM Cluj-Napoca Editura Viața Creștină 2003) cu destulă tulburare față de icircntacircia dată probabil icircntrucacirct modelul confesional și etic reprezentat de episco-pul de Cluj-Gherla a fost icircn chip decisiv marcant pentru bunicul meu patern Vasile Cesereanu și icircn acest fel a devenit și pentru mine un reper sufletesc hotăracirctor Figura mentorului său a fost pentru buni-cul meu patern un prilej de macircngacirciere sufletească și de rezistență obstinată icircn fața persecuțiilor Nu icircn zadar icircn autoexilul său la Roma (icircntre 1978-1984) Vasile Cesereanu a purtat cu sine portretele emble-matice iconic ale episcopului și cardinalului Hossu Există icircnsă icircn anul 2018 și o altă nuanță care mă face să mă raportez la figura cardinalului ca la una exemplară și charismatică episcopul de Cluj-Gherla de odinioară este cel care a citit icircn 1918 la Alba Iulia Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu Romacircnia și icircn același timp cel care a făcut sub comunism 22 de ani adunați de domiciliu forțat și detenție Icircn al treilea racircnd episcopul și cardinalul s-a iden-tificat deplin prin această carte testamentară cu caracter liturgic aparte cu Biserica greco-catolică vie icircn ciuda persecuțiilor și abuzurilor la care a fost supusă aceasta icircn timpul regimului comunist

Memoriile sunt scrise icircn trei caiete a căror cronologie de paisprezece ani se icircntinde din 1947 pacircnă icircn 1961 axate pe cacircteva momente-cheie arestarea domiciliul obligatoriu de la mănăstirile Dragoslavele și Căldărușani detenția de la Sighet domiciliul obligatoriu de la mănăstirile Curtea de Argeș Ciorogacircrla și Căldărușani Icircn 1961 cele trei caiete icirci sunt icircncredințate confidențial lui Traian Hossu unul din frații episcopului PS Florentin actualul episcop de Cluj-Gherla remarcă valoarea acestor caiete care alcătuiesc bdquoun testament spiri-tual dar și un model de trăirerdquo Iuliu Hossu fiind un bdquomaestru al vieții spiritualerdquo iar Pr Silvestru Augustin Prunduș și Pr Alexandru Nicula notează

că stilul memoriilor este unul paulin icircnrudit cu Epistolele Sfacircntului Pavel (pp 14 16)

Cartea este concepută ca o formă de rugăciu-ne vie o liturghie continuă și icircn ciuda Căii Crucii (domiciliul obligatoriu icircndelungat detenția la Sighet) pe care episcopul mărturisitor o amintește statornic este luminoasă căci materializează o icircncercare și un test la care ierarhul consideră că este supus de Dumnezeu Martiriul este văzut ca o cale de icircntărire a credinței de aceea memoriile cardinalului alcătuiesc și o amplă scrisoare pasto-rală fragmentată și testamentară Atacirct icircn domiciliul obligatoriu (care a fost de fapt o formă subtilă ori mai blacircndă de deportare sau de lagăr) cacirct și icircn detenție episcopul cutreieră contemplativ eparhia pentru a icircmpărtăși binecuvacircnta și a dărui dragoste spirituală Vizitația canonică mentală a ierarhului are funcția unui pelerinaj dublu de rememorare și de terapie spirituală Demonstrația lui Iuliu Hossu este aceea că deși Biserica greco-catolică a icircncetat să mai existe fiind desființată icircn documente (pe hacircrtie) ea este vie păzită cu credință și strășnicie icircn suflete și icircn minți găsindu-și o altă cale de supra-viețuire clandestină Iar viitorul va aduce resurec-ția ei inclusiv oficial ndash icircn acest punct episcopul este profetic și vizionar Asemenea lui Hristos Biserica greco-catolică va icircnvia din mormacircnt metafora este potrivită pentru vizionarismul episcopului de Cluj-Gherla căci Biserica greco-catolică devine icircn timpul persecuției sale cea mai apropiată alego-ric și simbolic de icircnvierea Fiului lui Dumnezeu Episcopul mărturisitor sfătuiește ca icircnvierea Bisericii să fie pregătită de aceea el icircnsuși conti-nuă arhipăstorirea (simbolic și mental) turmei de credincioși inclusiv cacircnd se află icircn domiciliu forțat ori icircn detenție Prin acest gest re-icircntemeietor Iuliu Hossu este cel care asumă icircnvierea Bisericii sale iar testamentul său din memorii devine ldquotestament al dragostei melerdquo (p 39)

Icircn arest activitatea centrală a episcopului de Cluj-Gherla este rugăciunea icircntrucacirct inclusiv icircn

12

ST

EAUA

11-

122

018

condiții punitive aceasta icircnseamnă a supraviețui a trăi a rezista Arestul domiciliul forțat icircnchi-soarea vor concretiza ani de pastorație mentală și sufletească Tocmai asceza impusă icircn arest ori simplitatea și penuria din mănăstirea-lagăr de la Dragoslavele stimulează celebrarea liturghiei de către toți episcopii greco-catolici arestați asumacircnd senin Calea Crucii și funcționarea episcopală a Bisericii Unite

Decretul de scoatere icircn afara legii a Bisericii Unite cu Roma din 1948 are spiritual vorbind cu totul altă funcție decacirct cea scontată de autorități episcopatul aflat icircn domiciliu forțat la mănăstirea Dragoslavele și Căldărușani de pildă percepe și mai acut statutul său de Biserică rezistentă și vie tocmai datorită prigoanei suferințelor persecuției Episcopii deținuți icircntr-o mănăstire-lagăr alcătuiesc tocmai Biserica supraviețuitoare icircn pofida forțelor ostile Astfel deși suprimată cu de-a sila icircn actele oficiale ale regimului comunist Biserica Unită cu Roma este vie prin neclintirea icircn credință a tuturor episcopilor ei Iar cel care redactează acest act de neclintire (ca dovadă stabilă piatră și testament) este Iuliu Hossu prin memoriile sale care au un rol dincolo de testimonial (metafizic și etic) Episcopul de Cluj-Gherla precizează statornic că detenția și domiciliul obligatoriu au produs o icircntărire a credinței sale o consolidare a acesteia icircntrucacirct Biserica greco-catolică icircn demolarea ei forțată dar de fapt icircn supraviețuirea ei concretă și-a forti-ficat credința făcacircnd din aceasta o temelie a lui Dumnezeu o stacircncă icircn sensul icircn care apostolul Petru a fost investit astfel și legitimat de Hristos ca piatră a Bisericii creștine Domiciliul forțat stabilit de regimul comunist din Romacircnia pentru episcopii greco-catolici va deveni un domiciliu icircntru Hristos și cu Hristos o chilie de călugărie o transfigurare a suferinței Mizeria condițiilor de trai și felul icircn care episcopii sunt tratați de autorități prin batjo-cură și umilință se preschimbă prin icircnnoire și transfigurare icircntr-o acceptare senină a suferinței Fraza-cheie mistică reluată ritualic ca o rugăciune a inimii icircn icircntreaga carte de memorii a cardinalului are tocmai acest sens Credința noastră este viața noastră Acest principiu de viață constituie atacirct o rugăciune lăuntrică cacirct și o justificare icircn fața opre-sorilor (autorități comuniste ori clerici ortodocși) Ion Pop icircntr-o cronică despre memoriile cardinalu-lui Hossu (publicată icircn Romacircnia literară nr 5 11-17 februarie 2004 pp 14-15) observase la racircndul său că acestea asumă o bdquoicircnrămare biblică liturgicărdquo iar bdquomemoria faptelor biblice devine tipar modelatorrdquo

Deși destui dintre ierarhii ortodocși sunt figuri perfide Iuliu Hossu nu exclude o unire cacircndva a

greco-catolicilor cu ortodocșii dar o vede ca pe o unire de prețuire și respect reciproce nu prin rapt și abuz Iar libertatea viitoare cacircndva icircn non-co-munism a Bisericii Unite cu Roma o percepe vizionar ca pe o icircmbrățișare a tuturor creștinilor romacircni indiferent de confesiunea lor Sunt foarte importante aceste aspecte unionale (și simbolice) intuite și sugerate de episcop icircn memoriile sale mai ales acum icircn 2018

Cacircnd rememorează anul 1948 care marchează decretul ilegal de desființare a Bisericii greco-ca-tolice Iuliu Hossu amintește cacircteva aniversări compensatorii față de ilegalitatea comisă de comuniști 250 de ani de la Unirea cu Roma 100 de ani de la Revoluția din 1848 30 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Romacircnia punctacircnd toți acești ani episcopul readuce de fapt icircn conștiința posibilului cititor al memoriilor sale ideea icircnvierii atacirct prin credință cacirct și simbolic a icircntregii țări cacircndva

Sărbătorile creștine icircl fac pe episcopul mărtu-risitor să retrăiască păstorirea de odinioară și să o rememoreze lăuntric icircn chilia personală a recluziu-nii cauzate de detenție sau domiciliu forțat efectul este acela de bdquopraznic sufletescrdquo de icircnviorare icircntărire și icircmbrățișare icircntru Domnul (p 144) Vulnerabilității și cedării racircvnite de autoritățile comuniste (și cele ortodoxe) i se opun icircmbărbătarea icircntărirea icircnarmarea sufletească bdquopetrificareardquo cu credință (icircn sensul asumării unei ipostaze colective de a fi Petru piatra Bisericii lui Hristos) Iuliu Hossu pome-nește la un moment dat și statutul de noi copii al episcopilor-prizonieri (cacircnd colindă de Crăciun dar nu numai) deoarece detenția ori mănăstirile-la-găr produc o inocentizare și o purificare a clerului greco-catolic icircntemnițat de aici credința ardentă și probatorie Atunci cacircnd găsește soluția de revi-zitare mentală a eparhiei al cărei păstor este (fie chiar clandestin) mărturisitorul vorbește despre o formă de icircnnoire sufletească (p 169) datorită căreia credința nu se icircmpuținează ci sporește și se regenerează Practicacircnd acest exercițiu spiritual lăuntric episcopii-deținuți devin niște semănători și roditori de credință sau ai credinței și icircncarnează tocmai Biserica Unită cu Roma Inclusiv deplasarea dură de la mănăstirea Căldărușani la icircnchisoarea Sighet (cu duba Securității iarna) este preschimba-tă icircntr-o rememorare de vizită canonică călătoria infernală este metanoizată sub semnul lui Hristos pătimitorul și macircntuitorul (pp 204-205)

Nelibertatea trupească este icircnsănătoșită și compensată de racircvnitoarea libertate spirituală exte-riorul coercitiv este depășit prin lăuntrul necucerit de opresori Detenția sau domiciliul obligatoriu sunt forme moderne de pustiu și deșert iar episcopul

13

ST

EAUA

11-

122

018

mărturisitor devine astfel simbolic un părinte al deșertului nevoindu-se pentru Dumnezeu Călătoria spirituală și religioasă este ritualică tocmai pentru a depăși trupelnicia icircncarcerată bdquoam luat calea neicircmpiedicată a sufletului care cu cacirct trupul era mai legat cu atacirct se avacircnta icircn deplină fericită libertate nelegat nici de timp nici de depărtarerdquo (p 172) Icircn aceste călătorii spirituale ale episcopului de Cluj-Gherla sunt prezenți sufletește toți preoții greco-catolici și toți credincioșii scopul călătoriei spirituale este o uriașă comuniune și icircmpărtășire prin care Biserica silită să fie clandestină (și elimi-nată de comuniști) să devină vie supraviețuitoare și mai ales roditoare Intensitatea acestei liturghii lăuntrice și colective icircn același timp are conținu-tul unei răpiri la cer de fapt liturghia devenind o hiperbolă ecumenică icircn bdquomica și dărăpănata capelă de la Căldărușanirdquo unde slujeau episcopii-deținuți se găseau toți credincioșii (chiar dacă invizibil) ndash p 175 Calea Crucii pentru episcopatul greco-catolic (detenția domiciliul forțat) e drumul spre Emmaus și un nou timp din Faptele Apostolilor Memoriile sunt scrise icircn stil paulin iar Iuliu Hossu este un admi-rator vădit al apostolului Pavel dar rolul său dincolo de memoriile testamentare redactate icircn stil paulin este acela al lui Petru icircn misionarismul său icircntăritor de și icircn credință

Penitenciarul de la Sighet reprezintă polul negativ extrem din memorii Icircmpotriva degradării cu care sunt icircntacircmpinați icircn icircnchisoare (icircmpotri-va trupului batjocorit) bdquoBăgăm bivolii la grajdrdquo (p 212) după cum avertizează un gardian viața episcopului va fi una de seninătate spirituală și iluminare continuă Sufletul și spiritul vor compen-sa felul icircn care corpul era obstrucționat și pedepsit de autoritățile icircnchisorii (prin foame frig mizerie umilințe) Metoda este aceea a transfigurării cacircnd sunt dezbrăcați de reverende și icircmbrăcați icircn zeghe clericii greco-catolici sunt transfigurați percepacircn-du-se astfel investiți ca icircntemnițați pentru dreapta credință bdquoAici nu este episcoprdquo (p 212) replică Vasile Ciolpan directorul primitiv al icircnchisorii Sighet atunci cacircnd Iuliu Hossu la internarea icircn penitenciar se prezintă ca episcop Or tocmai icircn pofida persecuției și negației din partea autorită-ților Iuliu Hossu va continua să fie episcop chiar și icircn icircnchisoare devenind bdquopiatrărdquo a Bisericii persecu-tate dar supraviețuitoare Deși i se confiscă roza-riul și deși patru ani și șapte luni nu va mai avea permisiunea să liturghisească la Sighet icircntrucacirct este cunoscător pe de rost al liturghiei episcopul de Cluj-Gherla va liturghisi contemplativ din adacircncul spiritului și sufletului Toate icircntacircmplările tragice anume ndash prigoana arestarea domiciliul

forțat detenția ndash devin bdquoo luptă de mărturierdquo (p 235) Temnița Sighetului cea mai aspră și brutală dintre acestea se preschimbă icircn prilej de hrană spirituală Din pricina nutriției mizere clericii greco-catolici slăbesc fățiș dar această fragilita-te corporală catalizează icircnălțarea lor spirituală continuă Icircntreaga prigoană devine antrenament spiritual probă pentru Hristos și dăruire coboracirc-rea icircn iad se preschimbă icircn ascensiune icircntrucacirct bdquoAici coboracircnd icircn adacircncurile sufletului multe află omul multe cunoaște și multe icircnvață aici este cea mai icircnaltă școală suprema universitate cum am numit-o aici aici școala supremă de aplicațierdquo (p 244) Icircnfometarea care-i face stafielnici pe deți-nuți este dublată de condițiile mizere de igienă nu din lipsă de pudoare narează episcopul Hossu aceste lucruri ci ca să justifice și să sugereze icircnăl-țarea spirituală necesară și compensatorie față de condițiile abjecte la care erau supuși cei icircntemni-țați (inclusiv preoții călugării și călugărițele) Baia bărbieritul tunsul părului curățarea latrinelor ndash toate acestea erau percepute ca penitente dar primite cu credință sporeau cealaltă dimensiune a sufletului icircnălțat către Dumnezeu Deținuții de la Sighet erau robi (cum amar glosează mărturisito-rul) iar temnița o robie o coboracircre icircn subuman dar racircvna robilor va fi tocmai una inversă și tera-peutică salvatoare comuniunea cu supraumanul De aici sfatul statornic al episcopului către preoți și credincioși Stați tari icircn credință icircntrucacirct cei dintacirci stătători icircn credință sunt chiar episcopii pătimitori

Trupul e chinuit ori chiar ucis dar sufletul este icircnviat ndash această mișcare spirituală este constantă icircn memoriile cardinalului Hossu De aceea un gest precum fracircngerea pacircinii icircn icircnchisoare devine o ceremonie euharistică iar temnița primește icircn mod ritualic emblema Cinei de la Emmaus Comuniunea icircntemnițaților cu Hristos este nucleul rezistenței lor bdquoA venit la noi a rămas cu noi sufletul nostru icircn locuința suferinței srsquoa bucurat și bucuria noastră nimenea nu a putut-o lua de la noi Cu noi a fost domnul Isus cu El prăznuiam praznicele noastre El ne era Sărbătoarea celor fără de sărbătorirdquo (p 299) A fi cu Hristos ori chiar icircntru Hristos icircncununează viața unui mărturisitor pentru credință mai ales dacă acesta pătimește statornic fără să se opună suferinței impuse Fără să folosească acest cuvacircnt episcopul Iuliu Hossu vizează un triumf supranatu-ral al celui care pătimește și care astfel obține de fapt bdquocununa mărturisitorilor neicircnfricați și neicircn-fracircnți ai credințeirdquo (p 311) Icircn acest sens cartea conține și rugăciuni (liturghii) de icircnmormacircntare pentru doi dintre episcopi (Valeriu Traian Frențiu și Ioan Suciu) asumacircndu-și astfel conținutul de a

14

ST

EAUA

11-

122

018

fi o carte a cărților atacirct despre rugăciune și supra-viețuire cacirct și despre trecerea sufletului dincolo Loialitatea față de credința greco-catolică dăru-irea sa completă cinstea și onoarea fermitatea franchețea și corectitudinea fidelitatea și onesti-tatea ndash toate aceste calități icircl fac pe Iuliu Hossu să fie perceput ca un maxim alter de către autorități bdquobătracircn nebunrdquo icirci spune un gardian de la penite-niciarul Sighet dar această insultă devine o laudă adusă de fapt unui iluminat care trăiește detenția icircn chip aproape mistic

O altă calitate a episcopului mărturisitor este aceea de a nu fi fost un anti-ortodox Cei pe care icirci blamează Iuliu Hossu sunt exclusiv ierarhii orto-docși care au pactizat cu autoritățile comuniste icircn toate mănăstirile unde are parte de domiciliu forțat (Curtea de Argeș schitul Trivale Ciorogacircrla chiar și la Căldărușani) mărturisitorul laudă constant compor-tamentul călugărilor și al călugărițelor precum și al stareților ori al sătenilor ortodocși din satele aflate icircn apropierea mănăstirilor-lagăr Mai mult decacirct atacirct episcopul de Cluj-Gherla prevede un triumf cacircndva icircmpotriva comunismului ateu icircntr-un timp nou icircn care să domine ecumenismul bdquoortodocși și uniți icircmpreună frățește icircn luptă icircnfrățiți icircn suferință icircnfrățiți mulți icircn moartea temniței pentru același neamrdquo (p 354) Icircnchisorile și lagărele din regimul comunist au creat o comuniune de suferință icircntre greco-catolici și ortodocși (și alte confesiuni) iar această comuniune e dorită de episcopul mărturisi-tor a fi continuată și icircn libertatea viitoare

După ieșirea din icircnchisoarea Sighet și intrarea icircntr-o nouă etapă de domiciliu obligatoriu (mai blacircndă decacirct cea de dinainte de detenția sighetea-nă) episcopul Iuliu Hossu este asaltat de vizite și de oameni dornici să fie binecuvacircntați toți aceștia așteaptă cuvinte de macircngacirciere și de statornicie icircn credință care de altfel sunt și dăruite imediat Episcopul de Cluj-Gherla e perceput de credincioși ca reprezentacircnd chiar Biserica Prigoana a fost după cum explică și scrie Iuliu Hossu icircn memorii la finalul acestora atacirct icircncercare cacirct și dragoste atacirct icircnfrun-tare cacirct și preamărire Prigoana a prilejuit o nouă formă de icircnsămacircnțare a credinței și a catalizat o nouă formă de putere lăuntrică iar suferința și chiar moartea au fortificat sufletește bdquomorții scumpi din temnițe erau puterea de neicircnvins a credincioșilor prigoana i-a icircntărit termnițele i-au oțelit icircn credință scumpii morți erau puterea celor viirdquo (p 422)

Pe acest fond este redactat Memoriul din 1956 de repunere icircn drepturi a Bisericii greco-catolice semnat de trei episcopi Alexandru Rusu Iuliu Hossu și Ioan Bălan Multă lume credea icircn 1956 că episco-pul Iuliu Hossu nu supraviețuise icircnchisorii Sighet de

aceea vestea că acesta e viu și că putea fi chiar vizitat la mănăstirile unde se afla icircn domiciliu obligatoriu a echivalat cu o resurecție icircn toate privințele firește icircnsă că aceatsă icircnviere simbolică și cu valoare profe-tică a stacircrnit iritarea și chiar furia ierarhilor ortodocși bdquosrsquoau alarmat peste măsură văzacircnd că cel crezut mort la vestea că mai trăiam și sunt frați care ne-au văzut se mișcă mai trăiește val de dragoste vie srsquoa arătat icircn mijlocul celor crezuți laquotrecuțiraquo au făcut greșeala că srsquoau atins de cel crezut mort și srsquoau spăi-macircntat că este viu voiau să consolideze nelegiuirea comisă cu sugrumarea Bisericii noastre prin misio-narii trimiși icircn Ardeal și iată că au deșteptat mortul spre marea lor spaimărdquo ndash p 441 Ca puniție pentru această icircnviere și pentru Memoriul din 1956 cei trei episcopi supraviețuitori ai Sighetului sunt despărțiți Iuliu Hossu este stabilit la mănăstirea Căldărușani unde ldquocetatea sufletului săurdquo rămacircne bine fortifi-cată icircn pofida asediului autorităților comuniste și ortodoxe Calea Crucii devine bdquocalea icircmpărăteascărdquo (p 454) Liturghia pe care o slujește statornic icircn soli-tudine la Căldărușani este bdquo centrul și sufletul vieții melerdquo iar icircn această cetate spirituală nebiruită doar Dumnezeu poate intra

Finalul memoriilor lui Iuliu Hossu constituie un testament al dragostei pentru credincioșii greco-catolici și pentru clericii rămași dar și o punte de continuitate o rodire a semințelor stator-nice ale credinței o macircngacirciere un icircndemn de icircnălțare și mai ales o mărturie vizionară icircn credința că Biserica Unită cu Roma va renaște și va rodi din nou Este așa cum am spus deja o carte a transfi-gurării Finalul memoriilor constituie și o investire liturgică a viitorilor episcopi clandestini care vor alcătui noua biserică icircn viața ei din noile catacom-be ascunsă de autoritățile comuniste Viața religi-oasă (chiar mistică) din noile catacombe rămacircne la fel de puternică pacircnă cacircnd posibilitatea de a ieși icircn lumină oficial se va ivi

Este admirabil faptul că memoriile cardinalului Iuliu Hossu au apărut icircn traducere italiană (La nostra fede e la nostra vita traducere icircn italiană de profe-sorul Giuseppe Munarini icircmpreună cu Cristian Florin Sabău și Ioan Mărginean-Cociș Editura Dehoniane Bologna 2016 ediție icircngrijită fiind de profesorul Marco dalla Torre note de profesorul Munarini prefață de PS Florentin Crihălmeanu) și că există posibilitatea să apară cacircndva icircn engleză și franceză (deocamdată s-au tradus doar niște fragmente) Este de dorit ca aceste memorii să fie traduse și tipărite icircn cacirct mai multe limbi străine icircn așa fel icircncacirct să facă să circule internațional sufe-rința dar mai ales experiența mistică și vizionară a acestei figuri religioase de excepție

15

ST

EAUA

11-

122

018

Cardinalul Iuliu Hossu ordmi BlajulIon Buzași

1 Elev la Blaj

După absolvirea studiilor primare și gimnaziale urmate icircn satul natal la Reghin și la Tacircrgu-

Mureș tacircnărul Iuliu Hossu feciorul protopopului onorar din Milașul Mare a trecut ca elev icircn clasa a V-a la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj cele mai renumite școli romacircnești din Transilvania pacircnă la Unirea din 1918 căci icircnainte de a fi școli confesionale Școlile Blajului au fost școli naționa-le Aici studiază patru ani icircntre 1900-1904 Dintre profesorii icircnceputului de secol XX Școlile Blajului numără cacircteva personalități care au influențat educația morală și patriotică a elevilor canonicul Ion Micu Moldovan discipolul și colaboratorul lui Timotei Cipariu canonicul Augustin Bunea erudi-tul istoric al Transilvaniei și autorul monografiilor despre Inocențiu Micu Klein Petru Pavel Aron scri-itorul Alexandru Ciura istoricul literar Ioan Rațiu autorul monografiei despre Andrei Mureșanu folcloristul Alexiu Viciu pedagogul și publicistul Gavril Precup de origine năsăudeană ș a

Are cacircțiva colegi care vor deveni personali-tăți ale Bisericii sau ale științei romacircnești Iuliu Hațieganu fiul protopopului romacircn unit din Dacircrja icircntemeietorul școlii de medicină clujene Ioan Coltor canonic de Blaj om de mare cultură bun orator și luptător pentru făurirea Marii Uniri din 1918 Sebastian Rusan viitor Mitropolit al Moldovei Pompei Morușca călugărit Policarp ajuns Episcop al Americii Icircnceputul secolului XX este dominat de aspirația spre unitate națională icircn 1911 are loc la Blaj jubileul Semicentenarului Astrei ca o prefigurare a Marii Uniri Alături de Iuliu Hațieganu care icircntr-o vreme intenționează să urmeze studii de teologie la Roma este premiantul clasei Elevii Blajului erau crescuți icircntr-o atmosferă de profundă trăire creștină și patriotică Activau icircn cadrul bdquoSocietății de lecturărdquo sub icircndrumarea profe-sorului Alexiu Viciu la icircnceput și apoi Gavril Precup Societatea de lectură icircși desfășura activitatea după un program asemănător Societății școlare năsăudene bdquoVirtus Roman Redivivardquo adică se citeau lucrări științifice sau poezii urmate de comentarii Era o bună școală pentru icircnsușirea unei temeinice

culturi literare și a unui limbaj adecvat rostirii icircn public Icircntr-un Anuar școlar din anul 1903-1904 deci anul cacircnd Iuliu Hossu era icircn pragul absolvirii liceului se spune că icircn aceste societăți de lectură bdquose afirmă tinerimea mai icircntacirci dacircnd probă de felul cum știe să utilizeze cunoștințele ce se icircmpărtășesc icircn clasă Era un fel de școală practică a gimnaziului și prima treaptă a pășirii icircn public Aici cacircștigă tine-rimea tăria de spirithelliprdquo Societatea de lectură ținea uneori ședințe festive icircndeosebi de 30 ianuarie sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi ziua patronilor liceului cacircnd elevii premianți din ultimele clase erau icircndemnați să conferențieze icircn fața publicu-lui Icircn anul 1904 cu o asemenea ocazie viitorul episcop ține o disertație icircn limba greacă iar cole-gul său Iuliu Hațieganu a vorbit despre Influența culturală a Școlilor din Blaj Sub icircndrumarea profe-sorilor se organizau excursii sau pelerinaje icircn anul 1903 ndash profesorul Vasile Hossu viitorul episcop al Lugojului și unchiul lui Iuliu Hossu a organizat un pelerinaj la Roma la care au participat și liceenii blăjeni Iuliu Hossu și Iuliu Hațieganu cu asemenea excursii sau pelerinaje se icircmbogățea orizontul cultural-artistic se icircntărea sentimentul patriotic și macircndria originii romane Icircn primăvara anului 1904 cei doi liceeni și prieteni au promovat examenul de bacalaureat cu premiu

Aceasta este perioada petrecută icircn Școlile Blajului ndash despre care va scrie o pagină antologică icircn 1937

2 Iuliu Hossu despre Școlile Blajului

Icircn 1937 Blajul și-a aniversat două secole de la adevărata icircntemeiere de către Episcopul

Inocențiu Micu Klein sunt aniversate cu acest prilej și Școlile Blajului cărora li se datorează icircn primul racircnd faima culturală a orașului Revista bdquoCultura creștinărdquo revista icircnțelepciunii Blajului tipărește un număr festiv icircn care alături de semnă-turile unor scriitori importanți ca N Iorga Aron Cotruș Ion Agacircrbiceanu șa găsim aprecieri ale ierarhilor Bisericii greco-catolice Salutul aniver-sar al Episcopului de Cluj-Gherla se intitulează Izvor de lumină și de viață Ca de obicei ierarhul

16

ST

EAUA

11-

122

018

găsește pentru a dezvolta icircnsemnătatea deschi-derii acestor școli un argument icircn cuvintele Sfintei Scripturi bdquoPoporul ce ședea icircn icircntuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau icircn laturea și icircn umbra morții lumina le-a răsărit lorrdquo (Matei VII 25) căci bdquoluacircnd lumina din izvorul primar al luminii care luminează pe tot omul ce intră icircn lume ele au revărsat-o statornic și din prisosință asupra poporului ce era ținutlaquoicircntru icircntuneric și icircn umbra morțiiraquordquo S-au icircnălțat icircn fața neamului romacircnesc ca un semn al Proniei cerești lucracircnd constant și puternic și semănacircnd icircnfrățită lumina credinței și a științei icircn sufletul atacirctor generații de icircnvățăcei Icircn fond bdquoizvor de lumină și de viațărdquo este o altă metafo-ră inspirată a Școlilor Blajului adăugacircndu-se la cea dată de episcopul Petru Pavel Aron la icircntemeierea lor ndash facircntacircnile darurilor icircntemeiate pe bdquostacircnca tare a credințeirdquo De la Timotei Cipariu care la centena-rul icircntemeierii Școlilor blăjene icircn 1854 ndash printr-un șir de interogații retoricebdquoCare școală icircntre toate școalele romacircnești poate să arate atacircția bărbați mari ieșiți din sacircnul lor hellipUnde a putut sămacircnța aruncată de economul cel bun să aducă roduri mai icircnsemnate de cum a adus sămacircnța revărsată pe acest loc ce părea cel mai steril și mai rău cultivat ndash fixa unicitatea acestei instituții de icircnvățămacircnt din istoria școlilor romacircnești ndash nu s-au mai rostit aprecieri atacirct de profunde și adevărate Cuvintele Episcopului Iuliu Hossu sunt un răspuns la inte-rogațiile lui Cipariu bdquoDin Școlile Blajului au ieșit eroi pentru că aici s-au format suflete icircntemeiate pe temelia nebiruită a credinței Icircntreagă clădirea sufletească era așezată pe piatră ndash bdquoiar piatra era Hristosrdquo bdquoȘi a căzut ploaie și au venit racircurile și au suflat vacircnturile și s-au pornit spre casa aceea și n-a căzut că era icircntemeiată pe piatrărdquo (Matei VII 25) Ideea susținută de Episcopul Iuliu Hossu ndash icircn legătură cu raportul icircntre instrucție și educație icircn școală cu accentul pe educație este asemănătoare cu o opinie din publicistica eminesciană bdquoNu icircn cultura excesivă a minții consistă misiunea școale-lor ndash excepție făcacircnd de cele icircnalte ndash ci de creșterea caracterului De acolo rezultă importanța biogra-fiei lui Hristos pentru inimile unei omeniri veșnic remarcabilerdquo

Credința icircn Dumnezeu și icircn dreptatea lui ndash este ndash ne spune Episcopul Iuliu Hossu caracteristică sufletului format icircn Școlile Blajului - și a fost confir-mată strălucit și icircn 1848 cacircnd la Blaj pe Cacircmpia Libertății s-a auzit strigătul națiunii Noi vrem să ne unim cu Țara ndash și ca un arc peste timp la Alba Iulia icircn 1 Decembrie 1918 icircmplinirea acestui vital deziderat al cărui vestitor a fost tacircnărul episcop de Gherla

3 Despre oamenii Blajului

Invitat să vorbească la diferite manifestări culturale la omagierea unor mari cărturari și oameni politici

Episcopul Iuliu Hossu a rostit alocuțiuni memora-bile publicate apoi icircn bdquoCurierul creștinrdquo Buletinul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (Scriitorii pe care-i prezint icircn continuare nu aparțin geografic Blajului ci ținutului năsăudean dar spiritual sunt bdquooameni ai Blajului pentru că au fost elevi la Școlile Blajului au colaborat la revistele blăjene și au fost icircn corespondență cu mari dascăli ai Blajului)

La 3 decembrie 1938 a participat la solemnita-tea dezvelirii statuii poetului Andrei Mureșanu la Bistrița opera sculptorului Corneliu Medrea icircn care poetul icircntr-o ținută impunătoare cu macircna dreaptă ridicată icircn sus pare icircnsăși conștiința trează a istoriei naționale pe care gestul poetului ne-o icircntipărește ca un permanent și mobilizator icircndemn bdquoUn răsu-netrdquo celebra poezie a lui Andrei Mureșanu a inspirat o serie de omagii lirice care dau glas poetic versului eminescian de memorabilă caracterizare bdquoPreot deșteptării noastre semnelor vremii profetrdquo La acestea se adaugă la fel de memorabile caracterizări entuziaste ale poeziei care alcătuiesc un florilegiu critic icircn care-și icircnscriu numele scriitori și poeți de la contemporanii poetului George Barițiu și Iosif Vulcan pacircnă la contemporanii noștri Ion Horea și Ioan Alexandru Icircntre acestea cuvintele rostite de Episcopul Iuliu Hossu au o legătură directă cu salu-tul adresat Școlilor Blajului la sărbătoarea aniversară vorbind și aici de poetul bdquoicircntemeiat pe credința icircn Dumnezeurdquo Un aer profetic străbate această evoca-re poetul icircnsuși adăugacircndu-se șirului de proroci vestitor cu glas de arhanghel ai judecății și dreptății lui Dumnezeu caracterizarea mergacircnd icircn crescen-do pacircnă la versul care sună ca o poruncă bdquoPreoți cu crucea-n frunte căci oastea e creștinărdquo și care icircnflăcărează această alocuțiune bdquoPe cărarea plinirii vremii s-a arătat Fiul lui Dumnezeu a așezat icircn cursul veacurilor proroci chemători cu glas dumnezeiesc pentru a pregăti plinirea a ceea ce pogora din cer și a formării sufletului nou Și au venit vestitori cu glas de arhangheli ai judecății și ai dreptății lui Dumnezeu Unul dintre aceștia [hellip] este Andrei Mureșanu care era icircntemeiat pe credința icircn Dumnezeu De aceea glasul lui a răsunat neicircntrerupt icircn sufletul neamului Cuvacircntul lui a fost cuvacircnt de nădejde cacircntare de leagăn el a stăpacircnit toate sufletele de atunci icircncoa-ce ndash a crezut icircn dreptatea lui Dumnezeu bdquoPreoți cu crucea-n frunte căci oastea e creștină ndash a strigat el S-a cutremurat și cenușa icircnaintașilor icircn mormintehellip Purtătorii crucii suntem chemați să ne așezăm icircn fruntea oștiriirdquo (v Curierul creștin Cluj ianuarie 1939)

17

ST

EAUA

11-

122

018

După sfințirea monumentului lui Ion Pop Reteganul icircn mai 1939 la Cluj a adresat icircndemnuri pentru a urma bdquopilda aleșilor neamuluirdquo pentru a birui vitregiile istoriei căci țara se afla icircn vremuri de cumpănă bdquoSă-i urmăm pilda contemplacircndu-i figura așezată aici ca lumacircnările răspacircnditoare de lumină așezate icircntr-un sfeșnic Trăim ceasuri de cumpănă icircn care numai așa vom putea birui icircntu-nerecul și nedreptatea dacă vom ști tălmăci pilda aleșilor neamului conduși la această icircnțelegere de sfetnicii altarelor din bisericuțele noastre de lemn Icircnchin cuvacircntul de recunoștință al Bisericii celui ce a fost Ion Pop Reteganul și fie ca icircnălțarea sa pe soclu să fie rodnică și pentru noi precum rodnică i-a fost viața sardquo (v Tribuna Cluj nr 1151939)

Dintre scriitori contemporani a avut o prețuire aparte pentru poetul Iustin Ilieșiu (1900-1976) din Maieru elev la Blaj icircn anul Marii Uniri Poetul icircl vizitează la mănăstirea Căldărușani icirci lasă un caiet de versuri pe care Episcopul le citește cu plăcuta aducere aminte a celui care icircn anii negri ai Dictatului de la Viena a publicat volumul Sacircngerări ardelene cu rezonanțe poetice din Răsunetul Mureșanului Scrisoare Popas lacircngă troiță Doina refugiatului Satul meu șa

4 Poezii icircnchinate Cardinalului Iuliu Hossu

Icircncă din timpul vieții Episcopului i s-au icircnchinat poezii omagiale Cele mai multe aparțin unor

rapsozi populari care icircntr-o stihuire folclorică arată vrednicia ierarhului sau suferințele icircndurate icircn anii de după 1948 Așa sunt poeziile scrise de Macedon Pop din Rebrișoara Maria Precup din Leșul Ilvei și Maria Gălățan din Milașul Mare care icircn 2003 a publicat la Editura Buna Vestire din Blaj volumul Gacircndul unei țărănci Maria Gălățan este un fel de cronicar creștin al satului și al destinului Bisericii Greco-Catolice Din copilărie reține mai ales două evenimente vizitele canonice ale Episcopului Iuliu Hossu puternic icircntipărite icircn memoria vizuală

Poetul Iustin Ilieșiu icircn poezia bdquoSolitarul de la Căldărușanirdquo icircnfățișează singurătatea icircndurată de ierarh cu o cristică resemnare așteptacircnd bdquoceasul de dreptaterdquo Evocacircnd bdquolupta pentru credință pentru neam și pentru legerdquo poetul insistă asupra momentului astral din această luptă a Episcopului vestirea Unirii

Poezia lui Ion Radu Zăgreanu bdquoVestitorul Uniriirdquo este o reconstituire icircn propoziții enunțiative a momentelor istorice care au fost trepte icircn făurirea Unirii conștiința originii romane și a unității nați-onale icircncă din vechiul scris romacircnesc și icircncheind apoteotic cu icircnfățișarea entuziasmului din ziua

proclamării Unirii pe Platoul Romanilor din Alba Iulia căci ea este așa cum spune Ion Chinezu criti-cul de la Gacircnd romacircnesc și participant la această solemnitate bdquoicircnsăși finalitatea romacircnească realiza-tă e sinteza tuturor eforturilor noastre de o mie de ani e plebiscitul care icircnsumează nu numai adeziu-nile unei generații ci ale tuturor acelora care ne-au precedat și care nădăjduind și crezacircnd icircn această zi ne-au pregătit-o pe tainicele drumuri ale sacircnge-lui ale graiului și ale datinilorrdquo Finalul poeziei lui Radu Zăgreanu conferă momentului proclamării Unirii o semnificație simbolică prin binecuvacircntarea divină prin icircmbrățișarea bdquofratelui Bisericii Surorirdquo căci i se pare că Dumnezeu icircnsuși așează Unirea ca argument al eternității neamului bdquohellipatunci la 1 Decembrie Episcopul le-a citit Noua Evanghelie și ei au icircngenuncheat ca să guste cuminecătura eternități Apoi Vestitorul l-a icircmbrățișat pe fratele Bisericii Surori Din ceruri Dumnezeu binecu-vacircnta Unirea și o așeza icircn sufletele romacircnilor ndashmerinde pentru veșnicia lorrdquo

deta

liu

18

ST

EAUA

11-

122

018

Regina Maria imaginea mai bunatilde a Romacircniei centenare

Vitalie Ciobanu

Două imagini cu Regina Maria a Romacircniei posta-te de Ruxandra Cesereanu pe pagina ei de

Facebook la un moment dat mi-au atras atenția prin contrastul și ineditul lor Prima datează de la 1893 pe cacircnd avea 18 ani Era de curacircnd căsătorită cu Principele Ferdinand și are un chip de icircnger de o bunătate și o duioșie indescriptibile Icircn cea de a doua poză la o vacircrstă a maturității se scaldă la Balcic se bucură e puternică e fericită ca orice femeie stăpacirc-nă pe destinul ei E foarte frumoasă icircn prima poză Regina Maria și haioasă icircn cea de a doua (dacă mi se permite cuvacircntul cu referire la o persoană augustă)

Aceste două fotografii dar și multe altele pe care le descoperi răsfoind arhiva digitală a istoriei naționale m-au făcut să mă gacircndesc că dincolo de virtuțile și meritele Suveranei Romacircnia Mare idea-lul țării noastre icircntregite capătă mai mult farmec și aș spune mai multă legitimitate Creată de o femeie Romacircnia Mare e un fruct al iubirii nu o redută masculină cucerită prin zacircngănitul armelor deși așa a fost Icircnsă sacrificiile pe cacircmpul de luptă jertfa soldatului romacircn ar fi fost zadarnice dacă n-ar fi fost icircnsoțite de iubire compasiune și speranță ndash cele trei grații care și-au găsit icircn Doamna noastră interbelică efigia cea mai convingătoare

Dacă Centenarul Marii Uniri avea nevoie de un chip iconic cel mai potrivit este cel al Reginei Maria A fost mama răniților și regină-soldat (peste decenii această calitate și-o va asuma și Regina Ana viitoarea soție a Regelui Mihai icircn teatrele de război din Africa de Nord icircn cel de-al Doilea Război Mondial Suverana de care n-a mai avut parte poporul romacircnhellip) Pe Doamna noastră interbelică o vezi icircn cele mai diver-se poze alături de familia ei din Anglia și rubedeniile din Rusia cacircnd se numea Maria Alexandra Victoria de Edinburgh la nunta sa cu principele Ferdinand icircn Germania prinsă icircn numeroasele sale activități pe front icircn spitale alături de soldații care o priveau cu recunoștință străbătacircnd țara icircn lung și-n lat icircmpăr-țind daruri copiilor nevoiași și romacircnilor sărăciți de ocupația germană Te fascinează cu aparițiile sale fastuoase la Paris acolo unde icircn discuții informa-le dar foarte eficiente punacircndu-și la contribuție

farmecul și inteligența a construit relații și a icircnfiripat simpatii care au ajutat la afirmarea noului stat post-belic la recunoașterea frontierelor Romacircniei Mari

La Paris icircnsoțită de fiica sa principesa Ileana este mereu curtată de domni spilcuiți Trece icircn revistă garda de onoare a Palatului Eacutelyseacutee Icircn 1924 se plimbă icircntr-o trăsură alături de Jeanne Millerand soția preșe-dintelui Franței care pare de-a dreptul intimidată alături de zacircmbetul și atitudinea degajată a Reginei Maria O vezi icircn Statele Unite icircn glorioasa sa vizită din 1926 icircnconjurată de mulțimi entuziaste sau racirczacircnd alături de șeful de trib Sioux Black Foot Red Tomahawk care-i aranjează pe cap o podoabă de pene icircn timpul unui ceremonial de inițiere (Mandan Dakota de Nord) Ocazie cu care Regina Romacircniei a primit numele indian de bdquoLuceafărul de dimineațărdquo

A fost iubită prețuită venerată a stacircrnit mari pasiuni și gelozii devastatoare Sensibilă la frumos melancolică visătoare iubitoarehellip Un adevărat personaj de film o Lady Di avant la lettre pe care ar trebui să o punem icircn valoare să-i fructificăm imagi-nea și virtuțile pentru că Regina Maria chiar și după moarte de la care s-au scurs iată exact 80 de ani poate face icircn continuare mult bine Romacircniei doar că acum nu mai depinde numai de ea ci de icircnțelep-ciunea și devotamentul nostru al urmașilor ei

bdquoAstăzi mai mult ca oricacircnd icircn momentul icircn care lumea trece prin așa o criză de sălbăticie și revoltă trebuie să fim statornici și să căutăm cu trăinicie tot ceea ce ne unește nu ceea ce ne dezbinărdquo

Aceste cuvinte frecvent citate ale Reginei Maria scrise la 1936 sună ndash o sută de ani mai tacircrziu ndash nu doar testamentar ci și profetic Trăim timpuri la fel de tulburi primejdioase din care nu se știe cum vom ieși icircn ce lume ne vom trezi și dacă o vom mai recunoaș-te Iar icircn vremuri tulburi care pun la grea icircncercare credințele și valorile noastre cele mai sigure călăuze ne vor fi iubirea compasiunea solidaritatea ajuto-rarea celor aflați icircn suferință Adică binele proxim Cel pe care-l putem face imediat fără a ne compli-ca fără a ne icircmpotmoli icircn calcule și prejudecățihellip Aceasta ar fi icircn mare lecția Reginei Maria a Romacircniei Conducacircndu-ne de ea nu vom greși niciodată

19

ST

EAUA

11-

122

018

Incursiune icircn cultura teroriiAndreea Stoica

Pe teritoriul Romacircniei anul 1948 marchează efor-turile regimului comunist de a elimina Biserica

greco-catolică prin asimilarea sa forțată icircn Biserica ortodoxă Ioan Ploscaru este unul dintre episcopii icircncarcerați și supuși atacirct cruzimii autorităților cacirct și condițiilor inumane specifice detenției politice Refuzacircnd trecerea la Biserica ortodoxă și rezistacircnd presiunilor și persecuțiilor regimului prin icircnarma-rea cu o credință puternică Ioan Ploscaru va relata ulterior după recăpătarea libertății experiența sa de detenție Mărturiile celor cincisprezece ani petrecuți icircn icircnchisorile comuniste sunt publicate icircn volumul Lanțuri și teroare la Editura Helicon din Timișoara icircn 1993 Icircn același an Raymond Lamarque realizează traducerea lucrării icircn limba franceză autorul fiind icircncă icircn viață Icircn 2017 la doi ani după descoperirea textului tradus icircn arhiva Episcopiei de Lugoj are loc apariția volumului icircn limba franceză Chaicircnes et terreur Un eacutevecircque dans les geocircles communistes la Editura Salvator din Paris

Icircn introducere Ioan Ploscaru menționează perse-cuțiile suferite de Biserică de-a lungul istoriei și impo-sibilitatea cunoașterii numărului total al martirilor și al misionarilor bdquocare au fost omoracircți pentru răspacircndi-rea religiei creștine sau persecutați de către dictatori fără conștiință și fără Dumnezeurdquo (p 13) Deși oferă descrieri detaliate ale tratamentului criminal oferit deținuților autorul nu urmărește să aducă icircnvinuiri grave torționarilor ci să sublinieze caracterul lor de bdquoinstrumenterdquo (p 15) folosite cu scopul de a bdquoicircnchina lui Dumnezeu suferințele și mărturisirea de credință chiar și cu prețul viețiirdquo (p 15) Autorul realizează o sinteză a schimbărilor politice și sociale de pe teri-toriul romacircnesc icircn anii premergători evenimentelor din 1948 Avacircnd convingerea terorii la care va fi supusă Biserica acesta a inițiat bdquoo tenace pregătire pentru martiriurdquo (p 18) punacircnd bdquotot mai mult temei pe viața spiritualărdquo (p 18) - atacirct pe cea personală cacirct și pe cea a credincioșilor săi Icircntr-un context icircn care oamenii sunt privați de bunurile și pămacircnturile lor viața spirituală devine bdquosingura valoare eternă pe care nimeni nu o poate răpirdquo (p 18) Volumul evocă stările de incertitudine de tensiune generală de proximitate a pericolului care icircn mod paradoxal au apărut icircn special icircn racircndul celor aflați icircn libertate Pe fondul procesului continuu de intimidare venit din

partea organelor securității și a propagandei anti-catolice icircn permanentă creștere bdquocondiția fugarului ajunsese de neividiatrdquo (p 43) Arestarea primește astfel aura unei binefaceri

Prin confiscarea libertății regimul urmărește ca tot mai mulți oameni să considere inutilă lupta pentru credință Autorul face apel la curaj credință și demnitate folosind icircn predici această imagine bdquodacă Dumnezeu voiește să se scufunde corabia să se scufunde cu steagul susrdquo (p 32) După prezen-tarea arestării sale din 29 august 1949 autorul recreează lunga călătorie infernală spre libertate consemnacircnd condițiile aspre din celule batjocura primită icircn timpul perchezițiilor contactul sufletesc cu oamenii icircntacirclniți icircn icircnchisoare Ioan Ploscaru continuă distribuirea icircnvățăturilor de credință chiar și după arestare icircn special colegilor de celulă atei convingacircndu-i pe aceștia să desfășoare rugă-ciuni colective Anii de icircnchisoare au conținut icircnsă și perioade de izolare bdquocare uneori era mai grea decacirct bătaiardquo (p 111) autorul a rezistat prin rugă-ciune și meditație prin compunerea de poeme și prin observarea naturii prin gratiile celulei

Cititorul devine părtaș atacirct la suferințele icircndu-rate de Ioan Ploscaru icircn anii de detenție cacirct și la experiența sa de credință la actele de speranță Volumul oferă astfel perspectiva unui deținut care simte compătimire pentru torționarul său pentru Ioan Ploscaru experiența detenției a fost una intensă și revelatorie de apropiere de Creator de mărturisire a credinței și de icircntărire a virtuților

Ioan Ploscaru Chaicircnes et terreur Un eacutevecircque dans les geocircles communistes Paris Editura Salvator 2017

detaliu

20

ST

EAUA

11-

122

018

5oTexte de AdriAn TudurAchi Ioan Groordman

AlexAndru VlAd irinA PeTrAordm ordmi PeTru PoAnTatilde

Am celebrat icircn 2018 icircn numerele 9 10 și icircn cel de acum cei 50 de ani de revistă Echinox și de

echinoxism Grupajele propuse de revista Steaua sunt selecții din diferite mese rotunde conferințe

interviuri amintiri dialoguri anchete dezbateri etc

ECHINOX

Aniversare Echinox la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor 2018(portretele din paginile următoare provin de la aceeași aniversare)

(foto Andrei Gazsi)

21

ST

EAUA

11-

122

018

Arta tranzițieiAdrian Tudurachi

Cacircnd am intrat icircn redacție revista se corecta icircncă icircn tipografie lacircngă zețar ultimul număr

de care m-am ocupat a fost paginat la Centrul de Analiză a Textului undeva la etajul al doilea al Facultății pe niște ordinatoare Apple Prima ședință la care am participat s-a ținut icircncă icircn clădirea din str Kogălniceanu icircntr-o icircncăpere cu boltă și ușă scundă cu multă lume icircnghesuită și fum După aceea redacția s-a mutat icircn clădirea Filologiei la subsol icircntr-o icircncăpere rece și cam igrasioasă și acolo a rămas icircn toți anii icircn care am frecventat-o Numărul icircn care am debutat se inti-tula bdquoCriza Echinoxuluirdquo Nu am realizat atunci cacirct era de semnificativ icircn istoria revistei (mai ales că au urmat și alte numere despre bdquocrizerdquo) că marca efortul de descărcare a unui pasiv acumulat icircn anii cam dezordonați de după 1989 La puțină vreme aspectul revistei s-a și modificat radical Numerele la care am lucrat ulterior arătau cu totul altfel cu dosare tematice puternice subiecte inspirate din aria studiilor culturale articole ample pe mai multe pagini și impresia generală de stil bdquoacademizantrdquo Poate că ar mai trebui să adaug aici și un fapt de memorie afectivă cei pe care i-am găsit icircn redacție mi s-au părut fascinanți boemi și foarte dezinvolți prin comparație cu noi care eram cam prea cumin-ți și școlari Ei făceau parte icircncă din acea Filologie a promoțiilor bdquomicirdquo care nu mai exista după 1994 aparțineau adică unei alte generații față de cei care urmau să scrie Echinox-ul

Aș putea continua dar cred că se icircnțelege ce vreau să spun Am prins revista icircntr-un moment de schimbare am apucat să văd o clipă cum arăta icircnainte apoi s-a transformat și a devenit altceva Iar la puțină vreme după ce am părăsit redacția s-a schimbat din nou Mi-e greu să compar Echinox-ul pe care l-am știut vreme de 4-5 ani cu cel pe care l-am găsit După cum mi-e greu să le raportez pe amacircndouă la Echinox-ul de azi Există ceva etanș icircntre multele episoade pe care le-a traversat ca și cum revista ar fi mereu afectată de schimbări majore de identitate icircntre care nu se petrece propriu-zis o predare de ștafetă

Istoricii literari au tendința să numească bdquotran-zițierdquo o etapă din evoluția unei literaturi care se

găsește icircntre două episoade cu identitate bine determinată bdquoDe tranzițierdquo i s-a spus deceniului dintre Revoluția de la 1848 și apariția Junimii icircn 1863 și bdquode tranzițierdquo era alfabetul care amesteca litere chirilice și litere latine Tot un deceniu de tranziție de data asta icircn plan economic și social a urmat după Revoluția din 1989 bdquoTranzițiardquo e un concept leneș arată spre ceea ce s-a icircntacircmplat dar nu spune ce Spune dimpotrivă că s-au icircntacircm-plat așa de multe icircncacirct nu se poate găsi un singur nume pentru ele Sau că schimbarea a fost icircn așa măsură amestecată cu forme ale continuității icircncacirct nu se mai poate degaja ca o direcție radical nouă Tranziția poate fi icircnsă exprimată și icircn termeni de memorie ca un interval pe care nimeni nu mai e dispus să icircl asume Nici icircnaintașii nici urmașii epocii de tranziție nu vor să recupereze intervalul pe care l-au numit astfel el se intitulează bdquode tranzi-țierdquo pentru că nu s-a văzut altceva acolo pentru că materia istorică s-a opacizat și nu icircși mai transmite conținuturile nici icircnainte nici după nici icircn sensul continuării nici icircn cel al rupturii

Revin la acest Echinox care icircmplinește 50 de ani Icircn istoria unei reviste există atunci cacircnd ea durează suficient de mult undeva icircntre starea ei inițială și starea ei actuală un interval indecis care nu mai e asumat nici de icircntemeietori nici de cei care ocupă terenul icircn prezent Icircntemeietorii sunt importanți pentru că determină identitatea publicației ultimii deținători ai mărcii sunt și ei importanți pentru că decid cu dreptul celor care locuiesc prezentul ce actualizează din valențele ei Icircntre aceste două generații se icircntinde un lung timp al tranzițiilor Nu icircn sensul bdquocălduțrdquo al lipsei de personalitate Ce se icircntacircmplă icircn acel interval poate să fie bine determinat și cu o identitate plină chiar fertilă pentru alte tendințe și școli icircn viitor La Convorbirile literare generațiile de tranziție au icircnceput cu Mihail Dragomirescu care poate că nu a contat așa de mult icircn istoria publicației junimiste dar a fost la racircndul lui inițiatorul unei reviste influ-ente Convorbirile critice și figura fondatoare a unui stil critic icircn literatura romacircnă Nici icircn Echinox-ul pe care l-am cunoscut nu a fost nimic indecis Genul său bdquoacademizantrdquo a fost suficient de puternic icircncacirct

22

ST

EAUA

11-

122

018

să icircși transmită ADN-ul icircn ceea ce este probabil cea mai consistentă publicație clujeană contem-porană din domeniul studiilor literare Caietele Echinox Schimbarea de politică editorială există identitatea noii formule e clară dar cei de dinainte nu o mai icircnțeleg sau nu au nevoie de ea ca să icircși reprezinte revista iar cei care vin după nu o mai solicită ca să revendice prin ea tradiția Echinox a avut multe asemenea episoade și din acest punct de vedere istoria sa este compusă din mai multe tradiții care au devenit racircnd pe racircnd opace Pentru o revistă despre care s-a spus că practică un cult al memoriei Echinox-ul știe să uite Și e un fapt important pentru că din pasta acestei uitări

se face durata Icircntr-un text despre transformările tăcute Franccedilois Jullien descria ceea ce ar fi o bdquoartă a tranzițieirdquo cacircnd ridici vacircslele cacircnd jocul ritmic al ramelor care lovesc apa s-a oprit și barca continuă totuși să icircnainteze plutind ca din inerție Cred că asta a icircnvățat Echinox-ul să facă foarte bine să acumuleze momentele intermediare să icircnserieze formulele uitate Și pentru ca așa ceva să reziste ca să nu se destrame pe liniile de cusătură ale gene-rațiilor e necesară o bdquoartă a tranzițieirdquo să te oprești din memorare (pentru că nu mai contează tot ce s-a icircntacircmplat) să icircnlănțui perioadele de trecere și să continui icircn virtutea indiferenței lor să mergi icircnainte

Dintr-un interviuIoan Groșan

ndash Se cam știe cum icircncep poeții să scrie icircn copilă-rie ca-ntr-o joacă Dar cum icircncep prozatorii Cum și cacircnd ai icircnceput tu să scrii povestiri

ndash Pentru că mama era bibliotecară unul din terenurile mele predilecte de joacă era bibliote-ca unde intram direct din sufrageria noastră așa era spațiul locativ icircn clădirea Sfatului Popular al comunei Și icircntr-o zi am dat peste Toate pacircnzele sus cartea lui Radu Tudoran pentru adolescenți (și nu numai) excepțională după părerea mea (Ar trebui tradusă) Am rămas așa icircncacircntat citind-o icircncacirct am bdquorescris-ordquo Asta a fost prima mea bdquooperărdquo literară

ndash Ai debutat publicistic presupun nu tocmai greu (poți să mă contrazici) făcacircnd parte din gruparea Echinox Povestește icircnsă cum ai debutat editorial cu excepționala Caravană cinematografică

ndash Am debutat relativ tacircrziu față de alți colegi de generație icircn 1985 Primii care au spart gheața editorială au fost poeții Petru Romoșan Traian T Coșovei Ion Mureșan Eugen Suciu Florin Iaru Emil Hurezeanu Alexandru Mușina Mircea Cărtărescu Ion Stratan Mariana Marin etc Prozatorii au venit mai tacircrziu pe această ușă icircntredeschisă de poezie N-am avut mari probleme cu cenzura care chipurile tocmai se bdquodesființaserdquo fiind de fapt icircnlo-cuită cu alte comitete și comiții care de care mai absconse Meritul apariției aproape neschimbate

a volumului Caravana cinematografică icirci aparține icircn mare măsură regretatului Florin Mugur om și redactor editorial de mare gust literar un adevărat degustător al esteticii Ore icircntregi la el acasă am pritocit fiecare frază a povestirilor el cu prudența-i caracteristică eu cu nonșalanța și tupeul debutan-tului N-a căzut mare lucru din această operațiune pe text deschis o propoziție sau două Icirci datorez enorm lui Florin Mugur Dumnezeu să-l odihneas-că icircn Biblioteca Lui

ndash Ce grupări sau cenacluri frecventai Ce rol au avut ele icircn devenirea prozatorului Ioan Groșan

ndash Am frecventat Echinoxul care nu mai era un cenaclu propriu-zis ca pe vremea icircntemeietori-lor ci era mai degrabă un cenaclu ambulant cu dese opriri la cafeneaua Arizona după ședințele serios-ludice din cămăruța redacției Pentru mine Echinoxul a icircnsemnat mai mult decacirct facultatea de filologie De la bdquotriumviratulrdquo Ion Pop ndash Marian Papahagi ndash Ion Vartic deseori icircnsoțiți de profesorul Zaciu și de Augustin Buzura am icircnvățat ce-nseamnă respectul valorilor estetice cum putem ocoli ideo-logia sufocantă a acelor timpuri cum să nu facem compromisuri șamd ndash adică exact lucrurile de care are nevoie un june aspirant icircntr-ale literaturii

De la Cenaclul de luni după ce-am fost reparti-zat icircn București icircn 1978 am icircnvățat alt lucru esen-țial analiza poeziei precedată neapărat de iubirea

23

ST

EAUA

11-

122

018

față de ea Icircmi aduc aminte și acum cu plăcere de disecțiile bdquope viurdquo neiertătoare pe care le făceau pe poemele nu-importă-cui Ion Stratan Traian T Coșovei Florin Iaru Doru Mareș Mușina Mircea Cărtărescu Ion Bogdan Lefter Școală adevărată ce mai Icircntr-un fel Cenaclul de luni era inversul Săptămacircnii icircn sensul că pentru a te consacra trebuia fie să fii icircnjurat icircn Săptămacircna fie lăudat de lunediști Din fericire eu am avut parte de amacircn-două tratamentele

ndash Cacircnd ai devenit conștient că a apărut o nouă generație literară cea optzecistă și că icirci aparții

ndash La icircnceputul anilor rsquo80 după ce debutaseră icircn trombă poeții pomeniți icircnainte plus grupul Cinci la Editura Litera plus Desantul icircn proză girat de Crohmălniceanu Atunci mi-am dat seama că se scrie dacă nu bdquoaltcevardquo atunci cu siguranță bdquoaltfelrdquo

ndash Dar prietenia literară a avut vreun rol icircn sudarea diferitelor grupuri grupări icircn cadrul generației

ndash Prietenia e esențială mai ales icircntre debutanți Noi am avut șansa să ne cunoaștem icircncă din armată fiind prima promoție care a fost luată icircn cătănie imediat după reușita la facultate Apoi am profitat din răsputeri de toate taberele acelea de bdquoinstruirerdquo de la Izvorul-Mureșului sau de la mama dracului de simpozioane colocvii studențești etc Așa s-a făcut că ne știam icircntre noi eram noi clujenii prieteni la cataramă și cu ieșenii și cu bucureștenii și cu timi-șorenii și cu craiovenii și cu brașovenii și cu sighișo-renii șamd Aveam ceea ce se cheamă icircn armata franceză bdquolrsquoesprit du corprdquo sau mai pe romacircnește un spirit de haită (nu degeaba un poem al lui Romoșan se numește Lupii tineri) Ei icircntre timp lucrurile s-au mai schimbat dar multe prietenii au rămas

[Din interviul realizat de Dumitru Augustin Doman icircn Argeș nr 3 martie 2009]

Secvențe alese de Biographia literaria

Alexandru Vlad

Dacă suntem de acord că primele două momente importante icircn viața unui scriitor sunt debutul icircn

presa literară (un fel de botez) și debutul icircn volum (un fel de prima icircmpărtășanie ndash ca să rămacircnem icircn contextul primei comparații) trebuie să recu-noaștem că reținem contextele icircn care aceste două momente importante au avut loc ca fiind parte din

istoria literară personală Ori măcar din primul volum al acesteia

Astfel la icircnceputul anilor optzeci icircnainte de-a fi debutat și chiar după aceea scriam icircn cafenele sau uneori icircn bibliotecă unde altundeva Icircn camera de cămin unde se defulau toți unde indiscreția era de-a dreptul spontană Scriam deci icircn cafenele unde

de la stacircnga la dreapta Ion Pop Eugen Uricaru Szőcs Geacuteza

24

ST

EAUA

11-

122

018

masa la care bei cafea se icircnconjoară de zgomotul difuz al localului și unde doar tu scrii Icircn bibliotecă toți scriau Și revin zgomotul difuz din cafenea este una din cele mai bune izolații fonice pe care le-am probat Aici făceam notițe sibilinice căutam soluții de dialog vacircnam adverbe care să dea și verbului culoare Renunțasem la poezie scriam proză deja pentru că Al Cistelecan icircn liceu m-a scos fără milă din racircndul veleitarilor icircn poezie retezacircndu-mi-o icircn fața tuturor și spunacircndu-mi că poezia nu icircncepe de la expresivitatea proprie (și căznită) ci neapărat de la aceea a elegiilor lui Nichita Stănescu Pe care el le citise Și nu admitea pe vremea aceea nici un fel de autoindulgență Dar tot el m-a atras la Echinox și aici icircn numărul din septembrie 1973 mi-am văzut pentru prima oară numele trecut sub un fragment de proză Icircn anul următor acceptat icircn colectivul redacțional numele avea să treacă deasupra texte-lor și să fie cules cu litere ceva mai mari Iar la un număr jubiliar am avut chiar și o fotografie Repede am icircnceput să văd diferențele subtile dintre textul scris de macircnă cel dactilografiat și mai apoi cel tipă-rit Textul tipărit se relevă pentru oricine la vacircrsta aceea cu noi insuficiențe și greșeli Eram subiectiv cu propriul meu text cum sunt probabil poeții Cacirctă vreme e scris de macircnă ții la acele greșeli ca la niște calități cacircnd icircl vezi dactilografiat greșelile sar icircn ochi se cer rezolvate iar cacircnd vezi textul tipărit icircți dorești să-l mai fi scris o dată icircnainte de-a deveni public Acestea sunt primele lucruri foarte impor-tante pe care le-am icircnvățat eu la Echinox

Sigur Echinoxul era o școală pentru toți Mai ales pentru critici și culmea pentru poeți Pot numi critici care au icircnvățat un limbaj plin de concepte Și pe urmă le-a luat cam tot atacircția ani să scape de ele Ion Pop repara accidente onomastice boteza poeții (Dan Damaschin Al Pintescu sau Ion Cristofor icirci datorează și azi cacircte-un purcel) dar era icircn același timp bdquocel ce privea peste umărul lorrdquo (citez din Robert Graves ndash poetul) adică pieptăna și poemele ca nu cumva să nu fie probabil icircn buna tradiție intelectuală echinoxistă Glumesc dar nu foarte tare Prozatorii mai puțini (Uricaru Runcanu și alții pacircnă la subsemnatul) au scăpat din acest punct de vedere mai ușor Dar mai trebuia fiecare să scriem uneori recenzii și alte texte și aproa-pe toți ne-am exersat icircn arta traducerii Oricum exigența nu lipsea textele trebuiau de multe ori rescrise De aceea spun că a fost o școală inclusiv pentru creatori Astăzi aceștia sunt mai liberi sau poate mai dezinhibați Sau poate ei s-o spună simt lipsa unei asemenea școli

Am fost acolo prețuit și dintr-un alt punct de vedere Mi-am exersat la Echinox și aptitudinile

de dactilograf la o mașină de scris antedeluviană căreia mereu icirci lipsea cacircte ceva Dactilografierea materialelor era mereu o problemă și auzeai din stradă țăcănitul exasperant de rar și neregulat cu care unul din băieți stătea pacircnă tacircrziu ca să-și tran-scrie un text după tot felul de ciorne chinuite Eu scriam fluent și chiar rapid dacă găseam pe cineva să dicteze Mă obișnuisem cel mai bine cu vocea și ritmul lui Ioan Moldovan Marian Papahagi a renunțat chiar de cacircteva ori la icircndemnizația lui de o sută și ceva de lei ca să mă răsplătească pentru eforturile și dispoziția mea N-o știam dar mai tacircrziu aveam să-mi cacircștig pacircinea vreme de ani buni ca dactilograf icircntr-o mare icircntreprindere de transporturi

Echinoxul mi-a dat și o familie prima familie literară din care am făcut parte Mai mult aceasta venea icircntr-un moment cacircnd poate riscam ca boema să mă icircndepărteze de orice alt fel de apartenență

Aș mai avea și alte lucruri de care să-mi amin-tesc destule ele s-au aglutinat oarecum nu pot să uit celebrul Registru care nu știu pe unde o fi dar era icircncărcat de semnături astăzi celebre Ceea ce scriai acolo de fapt un mesaj pentru ceilalți cum că au fost duse la tipografie anumite pagini sau că s-au cules altele trebuie mers pacircnă la o anumită bdquosomitaterdquo după un material care va fi gata pacircnă macircine și altele la fel trebuia să aibă neapărat bdquostilrdquo și mai ales umor Acolo icircși consemna și Ion Pop bdquoconiacele redacționalerdquo cu care ne gratifica pentru un lucru bine făcut

Tot la Echinox aveam să văd primii scriitori bdquonaționalirdquo adică veniți de la București Au trecut prin redacție Ion Horea și Romulus Vulpescu iar sărbătorirea a zece ani de la apariția revistei a adus la Cluj personalități pe care noi la vacircrsta aceea le consideram aproape legendare Atunci i-am cunoscut pe Mircea Iorgulescu Norman Manea și Alexandru Paleologu de exemplu ca să-i pome-nesc doar pe cei cu care aveam să dezvolt (nu chiar din acel moment totuși) o adevărată prietenie Nu știu dacă nu cumva unii dintre ei nu se aflau la Cluj pentru prima oară sau oricum reveneau după foarte multă vreme Norman Manea căuta cizme de piele pentru doamna lui așa că am ajuns la magazinul de prezentare al fabricii bdquoClujanardquo cu Mircea Iorgulescu (care mă pomenise deja icircn arti-colele lui din Luceafărul) am luat masa la bdquoPescarulrdquo Pe conursquo Alecu n-am icircndrăznit să-l abordez Pe lacircngă el se ațineau cei mai mari Țin minte că pe scena Casei de Cultură a Studenților icircn fața tuturor oaspeților s-a rupt scaunul tocmai cu proaspătul autor al romanului Cădere liberă spre hazul lui RG Țeposu Iar icircn ultima seară la o masă de icircncheiere

25

ST

EAUA

11-

122

018

organizată sus la COLA (restaurantul clujean al scriitorilor pe vremea aceea) am stat de vorbă cu o singură persoană singura despre care nu știam cine este un om liniștit și care a preferat să vorbească cu mine și nu să se amestece icircn animata discuție generală Ziua următoare Emil Hurezeanu mi-a spus că de fapt mă icircntreținusem cu Wolf Aichelburg despre care se zvonea că ar fi nobil și că l-ar fi chemat de fapt Wolf von Aichelburg Nu peste multă vreme acesta a plecat din țară Și pe atunci Mircea Martin ne părea chiar și nouă un tinerel Vizita acestui comando cultural certifica valoarea și reputația revistei la nivel național Apoi voi pleca la București ca să-i iau lui Constantin Țoiu un interviu pentru Echinox am pășit astfel la Casa Scacircnteii la Romacircnia literară Romancierul icircn plină vogă a refuzat interviul (dăduse deja prea multe icircn ultima vreme susținea el) dar m-a invitat la faimosul restaurant al Uniunii unde i-am cunoscut pe Regman Dimisianu și Ioanichie Olteanu De aici pacircnă la debutul meu icircn Romacircnia literară (girat de același Constantin Țoiu) a mai fost un singur pas Iar cunoștințele făcute la jubileu și faptul că aveam să fiu după cacircțiva ani de multe ori icircn casa de pe Voinescu (la Mircea Iorgulescu care se placircngea că-și surprinsese fetele citind cu lanterna sub plapumă) sau pe Calea Victoriei 2 (la Norman Manea care icircmi arăta din balcon cupolele de mucava puse de probă peste Casa Poporului) sau pe strada Armenească la Alexandru Paleologu (care a scos o dată o sticlă de vodkă Stolichnaya de după ediția integrală culeasă cu litere gotice a lui Goethe) m-au ajutat să mă simt o vreme ca acasă icircn viața literară a Bucureștilor Bucureștenii erau generoși cu mine I-am cunoscut pe membrii Cenaclului de Luni am legat cu ei o prietenie durabilă m-au adoptat și m-au ridicat fără să mă icircntrebe prea multe la rangul de optzecist

A urmat debutul icircn volum Acesta a icircnceput icircn 1974 și a durat pentru mine pacircnă icircn 1980 Eram gata

cu Aripa grifonului un volum de proză scurtă icircncă din 1973 Tradiția clujeană instaurată cumva de la sine la editura Dacia cerea ca pe coperta a patra să semneze un text de icircntacircmpinare DR Popescu Se debuta altfel doar icircn parcimonioase volume colec-tive fusese deja declanșată așa-zisa criză de hacircrtie orice carte icircnsemna un copac mai puțin volumele se amacircnau de pe un an pe altul uneori la nesfacircr-șit I-am icircnmacircnat marelui om volumul și acesta m-a icircntrebat cu directețea-i cunoscută dacă este o carte bună I-am spus fără ezitare (cu aceeași directețe) că da ndash altfel aș mai fi scris-o După fix un an m-am dus și am făcut anticameră ca să-i aflu opinia Nu-și mai amintea rătăcise manuscrisul pe undeva prin sertare fuseseră icircntre timp congrese ale educației socialiste era un om ocupat Dar volumul era și la editură nu Nu l-am predat acolo i-am spus De ce I-așteptasem opinia chiar și un text care să mă treacă de bariera editorială Un text El scria aceste texte icircn 20 de minute atunci cacircnd cartea era deja icircn tipar Icircn naivitatea mea crezusem că el citea cărțile pe care le gira Atunci cine pe cine ajută l-am icircntrebat Dumneavoastră pe mine să scot o carte sau eu pe dumneavoastră să scoateți un text Spusă icircn auzul tuturor replica a avut efec-tul unui epitaf DRP după cum l-am cunoscut mai tacircrziu nu se supărase dar redactorii Tribunei m-au ținut minte și vorbeau despre mine ca despre omul pe care nu-l iubește șeful Volumul avea să stea cacircțiva ani degeaba icircn editură Icircn vremea asta au debutat alții eu a trebuit să mă duc icircn armată timpul trecea frustrarea creștea Am retras volumul și am venit cu el la Albatros unde exista un concurs de debuturi Mircea Sacircntimbreanu directorul de-acolo (pe care-l citisem din copilărie cu Vacanța mare) mi-a spus-o pe șleau bdquoLa concurs am interesele mele debutea-ză icircn altă parte și eu icircți scot a doua carterdquo Am ajuns astfel la Cartea Romacircnească singura editură care evitase cumva mascarada concursului Editoarei nu i-a prea plăcut cartea (bdquoamoruri stradale nimicurirdquo)

de la stacircnga la dreapta Adrian Popescu Imre Balaacutezs Alex Goldiș

26

ST

EAUA

11-

122

018

dar s-a decis s-o scoată avacircnd icircn vedere buna mea cotă Publicam deja icircn toate revistele scriseseră despre mine C Țoiu M Iorgulescu (o avancronică icircn Romacircnia literară ca să forțeze apariția) și alții și eram privit ca un talent viguros Icircn perioada de așteptare am refăcut cu atenție cartea dar manus-crisele se vor icircncurca icircn mapa de la editură și avea să iasă tot varianta nefinisată Șpalturile avea să mi le aducă tocmai DRP la Cluj Cacircnd am luat premiul

de debut pentru 1980 eram deja un sceptic nu m-am dus la București iar premiul mi l-a adus severul Adrian Marino care mi-a cerut pentru asta chitanță

Ajuns aici trebuie probabil să-mi promit Va urma

[texte din Viața literară la Cluj volum alcătuit de Irina Petraș Editura Eikon Cluj-Napoca 2013]

Despre Echinox amp echinoxism un puzzle(cu Irina Petraș și Petru Poantă)

Cecacirct datorați Echinox-ului și echinoxismuluiIrina Petraș Deși nu am publicat icircn Echinox

(decacirct tacircrziu cacircnd devenisem asistentă la Litere și foarte puțin) și am luat parte rareori la icircntacirclniri (ches-tiune de fire și priorități) fac parte din generația 70 din generația Echinoxului prim originar Datoriile mele nu sunt așadar punctuale ci adacircnc contextu-ale Icircn 1968 toate visurile păreau să se transforme ca de la sine icircn realitate Greutățile nu ne speriau Aveam o privire larg icircnțelegătoare asupra lumii privire care nu ne-a părăsit niciodată cu totul Doar cei din generația mea pot icircnțelege exact ce vreau să spun Pentru ceilalți am părut adesea niște ciudați Se icircntreba cineva de ce tac șaptezeciștii Nu despre tăcere e vorba Icircn general cred că suntem o genera-ție așezată icircn sens ardelenesc O generație care icircși vede de treabă fără ieșiri zgomotoase icircn prim plan Excepțiile nu fac decacirct să confirme regula

Icircn 1966 eram icircn anul doi de facultate Marian Papahagi Eugen Uricaru Adrian Popescu icircn anul icircntacirci Marian locuia atunci pe strada Moților aproa-pe de căminul de fete bdquoElena Sacircrburdquo Eugen o curta asiduu pe Lucia colega mea de cameră viitoarea lui soție Diminețile mergeam la cursuri cu autobuzul ndash icircnghesuiala era nebună să reușești să urci era o performanță Ei dar după cursuri icircn lungile toamne senine ale Clujului veneam spre casă alene icircn haită cu opriri scurte la cofetării ori la un corn cu sana dar

mai ales cu povești nesfacircrșite și racirczacircnd cu lacrimi din te miri ce Icircntr-o vreme Marian Eugen și Marcel (Runcanu) luaseră obiceiul de a ne citi din bdquorevistelerdquo lor scrise de macircnă cu rubrici și caricaturi cu știri și comentarii parodice cu polemici zdrobitoare icircntre bdquoLa castronul aburindrdquo și bdquoOpozantul icircntristatrdquo puterea și opoziția Mai era și o a treia bdquofoaierdquo am uitat cum se chema și nu știu de a mai rămas pe undeva vreo urmă din acei strămoși ludici ai bdquoEchinoxuluirdquo bdquoRevista preseirdquo se petrecea de multe ori pe podul Someșului ndash un fel de scenă de pe care se puteau lansa mai lesne ideile și hohotele Deși eram toți plini de vervă și fără stare era limpede pentru oricine că zumzăiam de fapt icircn jurul lui Marian Marian cel vorbind icircn rafale atacirct de concentrate că atunci cacircnd era icircn vervă greu prindeai un interstițiu să strecori și tu o vorbă

Dacă ar fi să renunțați la toate cărțile pe care le-ați scris exceptacircnd una care ar fi titlul pe care l-ați alege La care țineți cel mai mult

Petru Poantă La care țin cel mai mult Cartea despre Echinox o carte mai sentimentală unde sunt icircnceputurile mele generația mea o evocare Asta ar fi

Cartea se numește Efectul Echinox sau despre echilibru Povestiți-ne puțin despre ea și despre expe-riența dumneavoastră echinoxistă

27

ST

EAUA

11-

122

018

Petru Poantă Cartea e un amestec de memoria-listică și de eseuri cum spuneam icircnainte Am evocat ambianța Clujului primii ani și sunt portretele fonda-torilor pe care i-am numit eroi adică cei cu care am făcut bdquoEchinoxulrdquo propriu-zis Voi tinerii aveți experi-ența acestor ani icircn care o revistă se poate face foarte ușor nefiind nicio problemă să scoți o revistă trebuie numai să ai niște bani dar atunci cacircnd toată presa era controlată de partid bdquoEchinoxulrdquo a fost o apariție absolut surprinzătoare și ea a coagulat o idee de fapt a unor studenți Vreo cinci șase inși la icircnceput din ani diferiți minus adică eram cu Dinu Flămacircnd cu Olimpia Radu care a murit și alți cacircțiva care eram cu un an mai mari Marian Papahagi Eugen Uricaru ceilalți erau icircn anul icircntacirci de-abia Am făcut un cenaclu Inițial am icircncercat la Filologie dar adevărul e că nu am fost lăsați să-l facem acolo fuseseră niște scandaluri cu niște cenacluri cu alți tipi cu alte personaje Decanul de atunci căruia nu mai are rost să-i spun numele a zis bdquoSă nu mai aud de acest cenaclurdquo Și atunci nu știu cum s-a icircntacircmplat ne-am dus la cramă Șeful cramei de atunci era Pop Remus care trăiește și astăzi dă și premii la Uniunea Scriitorilor Lucrase icircn tinerețe pe la ceva casă de cultură deci avea plăcerea lecturii și așa am făcut cenaclul acolo Aveam ideea revistei așa că ne-am dus pur și simplu un grup de studenți la oficialități la Casa de Cultură studențeas-că la Centrul Politic al Studenților dar primul care ne-a ajutat a fost Constantin Daicoviciu care era icircn ultimul său an de rectorat Au fost multe chestii și la București unde ne-am dus pe la Comitetul Central apoi la partid aici A fost și perioada aceea scurtă de deschidere a Romacircniei atunci după 1964 cacircnd am fost eliberați minus știți deja nu mai spun minus și icircn mod surprinzător pentru foarte multă lume așa a apărut revista Echinox Se vorbește de-abia acum despre multiculturalism dar noi am scos atunci revista icircn trei limbi icircn romacircnă și aveam pagini icircn germană și maghiară Cam asta este cartea mea o evocare a acestor ambianțe N-am avut niciun fel de tangență

cu ceea ce s-a numit bdquolimba de lemnrdquo Icircnvățam și ne construiam limbajul nostru toată cultura majoră care s-a făcut a fost un limbaj paralel de fapt cu cel al culturii oficiale Și aceasta era oficială sigur pentru că nu era interzisă dar mă refer la limba propagan-dei a ziarelor de partid Depinde din perspectiva cărui grup de interes e scrisă istoria recentă că nici așa nu e prea luminoasă Chestia cu deșertul spiri-tului este total mincinoasă se pot citi textele din revistele literare Sunt icircn față acolo editoriale scrise cu pseudonime de activiștii de pe la catedrele de filo-sofie Filosofia a fost cea mai atinsă icircntr-adevăr dar depindea și de profesori Textele de critică textele propriu-zise din revistă nu aveau nimic ideologic Eu am republicat un text despre Ioan Alexandru poet religios ndash sunt convins că voi ați icircnvățat că nu era voie să pronunți cuvacircntul bdquoreligiosrdquo ndash tot textul meu era o demonstrație că este vorba despre o poezie religioa-să Am polemizat și cu Mircea Iorgulescu care nu m-a crezut Nu știu cine l-a citit era icircn bdquoSteauardquo din rsquo80 și ceva sau nu mai rău icircn bdquoTribunardquo a apărut care era revistă a Consiliului Culturii păzită ideologic Deci erau anumite lucruri clar interzise nu aveai voie să icircnjuri partidul și chestii de-acestea precum și porno-grafia nu aveai voie să scrii cuvacircntul bdquomoarterdquo După rsquo68 a apărut un volum de versuri al lui AE Baconsky Cadavre icircn vid se numea viziunea unei societăți apocaliptice dezumanizate Ei acest volum a influ-ențat foarte mult o bună parte a poeziei romacircnești Poți găsi foarte multe lucruri de felul ăsta dar sunt cărți pe care astăzi probabil nu le mai citește nimeni Găsești acest imaginar deprimant căci așa era lumea aceea sentimentul depresiv era clar cu mizerie și de toate dar n-au apărut falsuri Erau cacircțiva autori de serviciu care publicau cărți o dată pe an au apărut și volume de versuri dedicate ba lui Ceaușescu ba Elenei Ceaușescu dar erau niște amăracircți pe care nu-i băga nimeni icircn seamă și culmea nu erau nici mai bine plătiți decacirct ceilalți pentru că era respectată Legea dreptului de autor

de la stacircnga la dreapta Irina Petraș Călin Teutișan Rareș Moldovan

28

ST

EAUA

11-

122

018

Ați avut o carieră icircndelungată și icircn publicistică dacă e să amintim doar colaborările dumneavoastră cu Echinoxul sau Steaua Cum vedeți astăzi panorama presei culturale romacircnești și care credeți că e viitorul ei

Adevărul e că icircn perioada aceea nu apăruse internetul niciunde ndash sigur icircn Occident era același lucru ndash deci presa era mijlocul principal de comu-nicare publică Se citeau revistele altfel decacirct acum iar ziarele erau mizerabile nu le citea nimeni erau cacircteva centrale ndash bdquoScacircnteiardquo bdquoRomacircnia liberărdquo mai aveau și texte literare adică cronici de carte dar icircn rest erau reviste literare puține Cacircte erau icircnsă se citeau Concurența internetului este reală și cred că va cacircștiga la noi Icircn Occident este mai puternică influența dar reviste apar icircn continuare se citesc mai mult La noi se citește foarte puțin acesta-i adevărul Nici icircnainte cititorii cu adevărat profesio-niști nu erau tot poporul hai să fim serioși se citea tot la nivelul unei elite mai mult sau mai puțin ample dar acum parcă se citește mai puțin Cacirct despre reviste eu cred că sunt prea multe reviste la noi literare culturale și sunt cacircțiva oameni cărora le găsești semnăturile icircn cinci șase reviste Aceiași oameni scriu de la Iași și pacircnă la Constanța Oradea și Tacircrgu Mureș Dar nu-i neapărat rău Oricum icircn noua situație a Romacircniei cu accentele puse cu totul alftel Icircnainte oamenii de cultură scriitorii nu erau nu știu ce minuni ci niște tipi respectați

Este suficient de bine percepută contribuția grupării echinoxiste la evoluția literaturii romacircne contempora-ne Cum vedeți actualul Echinox față de cel de ieri

Irina Petraș Cornel Regman spunea icircn Ultimele bdquoCred că nu greșesc cacircnd văd icircn gruparea tinerilor de la Echinox-ul clujean revistă studențească apăru-tă un sfert de secol mai tacircrziu o posibilă icircnrudire ca de la părinte la urmaș cu precedentul nostrurdquo

Echinoxul apăruse icircntr-un climat propice o dată cu reviste studențești din capitală ori din alte centre universitare Nașterea sa fusese posibilă prin coin-cidența unor factori multipli și complecși Relația părinteurmaș e cel puțin discutabilă chiar dacă Echinox-ul era ardelean și păstra trăsături ale unui anume fond spiritual iar echinoxiștii icirci citeau și icirci admirau pe cerchiști Dincolo de exagerare emoțio-nantă această icircnclinație recuperatoare Debutacircnd icircn ruptură cu toată lumea și icircntreținacircnd abil o anume distanță cacircteodată teribilistă dar mereu eficace icircn ordinea notorietății Cornel Regman simte icircn crepus-cul nevoia re-legării unor ițe a reconsiderării unor apartenențe și filiații Ba mai mult a adăugării unor valențe etnice și culturale bdquotransilvanismului esteticrdquo

Apropo de situarea Echinoxului icircn descendență cerchistă spuneam altădată că e necesară recon-stituirea condițiilor și condiționărilor din epocă Descrierea Cercului ține seama de Manifest de scrisoarea către Lovinescu și de răspunsul acestuia și enumeră intenții teoretice Așadar o așezare sub semnul esteticului icircn divorț cu eticul și etnicul Cu politicul Priviți dinspre starea de atunci a Ardealului dar și dinspre implicarea pe care pariază cel puțin la nivel declarativ bucureștenii de la Albatros cerchiștii suntpar evazioniști Curacircnd se va vedea icircnsă că era vorba mai degrabă de o icircncercare de salvare a ființei de sub vremi De reconsiderarea miezului durabil omenesc cel identificabil icircn marile cărți Protestul ambelor mișcări asta icircnseamnă icircn fond dincolo de diferențele dintre ei care țin măcar icircn parte și de cea tradițională dintre munteni și ardeleni Mai tacircrziu azi mărcile lor identitare s-au schimbat prin re-citiri din interior ndash creșterea independentă a membrilor Cercului cacircntărind cacirct o lectură multiplă și inevi-tabil divergentă ndash și din exterior prin generațiile succesive de receptori atacirct ai ideilor prime cacirct și ai operei fiecăruia icircn parte Portretul Cercului e unul icircn mișcare Apoi orice grupare e eclectică și e acesta un factor pe cacirct de inevitabil pe atacirct de benefic Ca orice grupare și Cercul a lucrat icircn epocă bdquoaluvionarrdquo E vorba de oprirea icircn loc opozantă și de construirea unei atitudini polemice față de curentul principal masivmasificant al ideologiei politice și culturale a orei istorice Izolarea icircn alte coordonate e imediat vizibilă Pot vizualiza conglomerarea anume icircntr-un obstacol insular care obligă apele la ocoliri iscă vacircrtejuri surpă maluri Icircn acest sens o grupare e o construcție rebelă Ea desenează un cerc și icircși procla-mă diferența Lansează un manifest icircși definește opți-unile și proiectele Icircnsă o grupare oricacirct de puternică și de coerentă e alcătuită din personalități care prin chiar structura lor accentuată se delimitează de spiritul mutonier Grupurile (de elită) pot funcționa

Corin Braga și Aurel Codoban

29

ST

EAUA

11-

122

018

dar nu anulează singurătățile Membrii Cercului au influențat evoluția ulterioară a literaturii mai icircntacirci prin modelul punctual al programului lor care putea fi salutat de icircnaintași (vezi scrisoarea lovinesciană) și la care mai tacircrziu se puteau afilia măcar simbolic ca la un chenar flexibil alte grupări (vezi Echinoxul) dar și mai apoi prin modelul individual al fiecăruia Deși e neicircndoielnic că grupărilecercurileșcolile sunt manifestări dintotdeauna gustate icircn spațiul cultural ele contează ca firmă ca blazon ca semn de recu-noaștere rapidă la nivel de dicționar enciclopedic O adevărată analiză a oricărei grupări celebre va scoate icircn evidență singurătățile durabile Ambele grupări Cercul și Echinoxul suntau fost grupări tinerești Rareori se constituie grupări semnificative la senec-tute Nu se poate păstra iluzoria proclamata unitate de viziune dincolo de pragul maturizării Se păstrea-ză și unește icircncă o vreme uneori toată viața doar sentimentala nostalgica evocare a unei apartenențe și a unui entuziasm Cerchismul a eșuat icircn sensul cel mai bun al termenului asemenea tuturor curen-telor importante icircn sedimentele adacircnci ale culturii și literaturii Cerchiștii pot fi evocați declarativ ca precursori ori pot acționa subteran și greu detectabil icircn gesturile generațiilor următoare Nici o grupare nu e nouă cu adevărat Și nici continuată icircntocmai Se ivește icircn contexte nerepetabile icircn detaliu și renaște icircn fracircnturi cacircnd vreun semn al vremii cere reacții din aceeași familie

Diferența fundamentală dintre cerchiști și echinoxiști stă icircn aceea că primii au fost un număr rămas același icircn ciuda evoluției individuale ulteri-oare Cercul icircncetacircnd să existe ca bdquoorganismrdquo activ și continuacircnd să fie blazon al icircnceputului comun icircn vreme ce Echinoxul icircnseamnă generații succe-sive de inși mereu tineri și mereu alții situați de bună voie icircntr-o descendență de cadru cu devieri firești și salutare de la conceptul prim devieri care nu alterează semnificativ sensul adacircnc al grupării ca loc al enunțării diferențelor și coincidențelor de crez artistic Biografia Cercului se compune și se icircmbogățește din biografiile icircn creștere ale celor de la icircnceputuri e un moment cu prelungiri cu distri-buție neschimbată pe cacircnd biografia Echinoxului e una icircn straturi cu protagoniști mereu noi un bdquoicircnceput continuurdquo al momentului originar el icircnsuși reconstituibil icircn alte coordonate și păstracircn-du-se icircn paliere ale memoriei Revista Echinox și Caietele sunt materializări periodice ale acestui spațiu comun de enunțare Literele Universitatea Clujul ele icircnsele icircn mișcare dau semnalmentele grupării

Familia atacirct de cuprinzătoare și rezistentă a bdquoEchinoxuluirdquo fără echivalent icircn cultura romacircnă icircși asigură icircn modul cel mai firesc și inevitabil trecerea de la o generație la alta cum spuneam mai sus Diferențele sunt de la sine icircnțelese și după mine nelitigioase Despre Echinoxul de azi

30

ST

EAUA

11-

122

018

voi spune doar că mi s-a părut excelent gestul de a reciti icircn numărul aniversar icircntreaga colecție a revistei pentru a compune cronologia 1968-2008 glumeț-doctă parodică ludică dezinhibată ames-tec de reverență și ironie variantă ad-hoc de școală ludică și exercițiu de ars amatoria Mă gacircndeam că ar fi fost și mai interesant dacă alcătuiau asemenea descrieri bdquode la icircnceputuri pacircnă icircn prezentrdquo măcar echinoxiștii primi și optzeciștii Oricacirct de critică

și incomodă lectura rămacircne forma privilegiată a respectului dintre generațiile de scriitori

[colaj alcătuit dintr-un interviu luat icircn iunie 2013 de UBB TV ndash realizator Paul Boca ndash și publicat

de Elena Abrudan icircn volumul Scriitori clujeni icircn dialog Editura Tritonic 2017 amp fragmente dintr-un

răspuns la ancheta bdquoLa Echinoxrdquo a revistei Vatra nr 5-6 2009]

Icircn Colecția Echinox icircngrijită de Horia Bădescu Ion Pop și Eugen Uricaru a apărut volumul Echinox 50 coordonat de

Ion Pop și Călin Teutișan Imaginea de pe coperta I este un desen de Florin Creangă ce ilustrează pagina icircntacirci a revistei

Echinox numărul 1 decembrie 1968 Antologia Echinox 50 este un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri

și Semicentenarului Echinox apărut sub egida Muzeului Național al Literaturii Romacircne din București

31

ST

EAUA

11-

122

018

traduceri poezietraduceri poezie

Icircn balanţa neputinţelor

Am crescut cu dureri tot mai maridormind pe pietreicircn balanța neputințelor Să te joci cu neputințelenu icircnseamnă că nu știi să te joci Nu ridica piatradecicirct ca s-o pui altundevaN-o lua din locul eidecicirct ca s-o arunci departe

Icircți spun sincernoi am conviețuit cu neputințele Oriunde am mergepurtăm același miros sub pielePămicircntul umed are mirosul mameioriunde am merge

Nu iese ușorCine nu i-a uricirctpe cei pe care-i iubește cel mai multCine n-a uricirctmirosul de pămicircnt umedde sub piele

Am crescut cu dureri tot mai maridormind pe pietreicircn balanța neputințelor

Cireși icircn floare

Icircmi spune că vrea să se icircntoarcă icircn locul natalsă-și domolească lacrimile de altădatăsă vadă cireșii icircn floareicircn luna mai Cu timpul a icircnceput să icircncurcestrăzile și ideileNu-și mai poate trage sufletulcum o făcea Singurătatea spune ea umblă iarna pe străziicircntr-o jachetă subțirespune că există case care-și deschid ușiledoar pentru a lăsa frigul icircnăuntru Spune că zorii i se revarsă icircn palmeși că icircn fiecare seară icircși pune haine de icircnmormicircntarepentru că i-ar fi rușine să moară goală icircn pat Luna mai e pe sficircrșiteȘi-a vicircricirct icircn buzunar pietre icircncălzite de soareIcircmi spune că vrea să se icircntoarcă icircn locul natalsă-și domolească lacrimile de altădată

Răbdare

Nu-mi cere să fiu loială ca oglinziledacă nu te poți vedea și singurdacă nu poți vedea icircn mineca printr-o fereastră resemnată să rămicircnă deschisă

LEIRE BILBAO Leire Bilbao (n 1978) absolventă a Universății din Deusto Țara Bască a publicat două cărți de poezie (Ezkatak 2006 Scanner 2011) și mai mult de o duzină de cărți pentru copii premiate cu Etxepare Prize Lizardi Prize și Euskadi Prize A publicat icircn nenumărate reviste și a compus texte pentru diverși muzicieni Scrie numai icircn limba bască iar poemele ei au fost traduse icircn mai multe limbi

32

ST

EAUA

11-

122

018

Nu sicircnt o șopicircrlă printre crăpăturiam fost icircnvățată să rămicircn pe loc Icircmi duc zilele cu răbdareneatentă la resemnarea cu careaștept icircn casa pe care mi-a dat-o tatăl meu Nu știu nimic despre durerea celorlalți dacă nu e și a meaDupă cum văd eu lucrurile icircți spunsă nu-mi ceri să fiu loială ca oglinzilenu mă voi mișcaaticircta timp cicircnd respirația icircmi cere să stau Am fost icircnvățată să rămicircn pe loc

Icircn ploaie

Pe geamul autobuzuluiicircți voi lăsa un mesaj umedsă-l citești după ce se oprește ploaia

Tăierea capetelor

Există femei a căror piele miroase mai pregnant decicirct solzii peștilor Există femei ale căror micircini pătrund adicircnc icircn stomac fără să știe cum se scot măruntaiele Există sicircnge icircmprăștiat pe șorțul cuivaExistă pești care seamănă cu soțul cuiva Există branhii pentru care cineva gicircficircie cicircnd le scoate Există corpuri care se zbat precum valurile Există femei care iau marea cu ele icircn pat ca pe-un iubit infidel Există femei care taie capetele peștilor ca și cum l-ar icircndepărta pe-al lor

Iarba

A crescut iarba prin canapeaua din casă beau roua de pe ea cicircnd mi-e sete cerul este o pustietate albastră deasupra mea și nu am nevoie de ferestre ca să văd că porturile seacă

Icircn fața mea e un munte din felinare stradale asfalt icircn loc de tălpi un val negru vertical cu margini curbate

a trecut mult timp de cicircnd n-am mai văzuto formă de viață icircn crăpăturile din asfalt

sicircnt tot mai puține ficircnticircni icircn satul nostru de mult nu mi-am mai udat picioarele A crescut iarba prin canapeaua din casă de la aticircta icircntins mă icircnvicircrt icircn jurul meu ca un fetus icircn picircntec

binecuvicircntați sicircntemsă nu știm cu adevărat icircn ce lume trăim

(traducere din limba engleză de Marius Chivu)

Ad apta

Borăsc litere triste și nervoaseAm boracirct săruturi oamenilor de care

KATJA PLUTKatja Plut (n 1979 Slovenia) a crescut și a copilărit icircn Novo Mesto unde a și terminat liceul A urmat cursuri icircn științe ale comunicării icircn Ljubljana I-au apărut mai multe volume Do resniegravenosti izsanjan svet (The World Dreamed Out Into Reality 1994) Dober tek (Enjoy your meal 1997) Ej (Hey 2001) Štafeta hvaležnosti (Relay of Gratefulness 2005) Dvojnovidni (Double-sighted 2012) și Kresniegraveke (Fireflies 2012) După ce a cacircștigat primul concurs slovenian de slam din 2003 a icircnregistrat unul dintre poemele sale pentru debutul lui Nrsquotoko cu albumul Cesarjeva nova podoba (Emperorrsquos New Clothes Nika) din 2003 Icircn 2007 Katja a obținut premiul Zlata ptica pentru literatură

33

ST

EAUA

11-

122

018

nu știam nimic i-am selectat după bănuialadubioasă că zilele astea se sărbătoresc 500 de ani de naivitatee rău dacă nu icircnveți din neajunsul altorauită-te la felul icircn care suntem cu toții acum eu și ei șiScufița Roșieadaptează-te sau mori era scris icircntr-o scrisoare aruncată deCharles DarwinIstvaacuten zice că cea mai dezvoltată specie e capabilă de subordonareaalteia Eu zic că cea mai dezvoltată specie e cea mai fericită(Presupunacircnd că nu e necesar să definim fericirea pentru că ea estesecretatăsub formă de hormoni)Totu-i despre shopping Pentru mine nu-i important ce contează pentru cineva dar cacirct timp pierde cineva dacă icircncearcă magazinul ăsta Pentru Istvaacuten par opuicuță dulce proastă pentru că mă tulbur prin exersatul obiceiurilor meleDar eu cred că puicuțele proaste și dulci sunt alea care se chinuiesc să aduneuna din cele 10 sau 15 cele mai mari colecții de produse dinNINfactoryNe strigă Frații Mici Ce drăguț Romanii ne-ar fi numitbarbari Dar romani nu mai există deloc corect Și cuvacircntulbarbar nu mai icircnseamnă nimic Onoare e un fapt istoricIndienii sunt doar copii și delfinii sunt animale Și coincidențăeste cătoți sunt puternici Și toată lumea e nevinovată pacircnă cacircnd cel mai deșteptdintre noi se simte vinovat Și acei oameni cacircștigăNu trebuie să fie o coincidență să vezi că suntemcontrolațide o macircnă de tacirclhari și hoți care au fost cărați pe Nintildea Pinta in Santa Maria icircntr-o

imensă anarhie icircmpotrivaIndieiCopii

Devenind om

Probabil mogoče peut-ecirctre dacă eram un icircnger če bi bila icircnger que sijrsquoeacutetais ange da sam anđeoar fi fost mai ușor pentru mine să mă icircnțeleg bi se lažje shajalo il serait plusfacile pour moi agrave vivrebilo bi puno jednostavnije in razumelo et agrave comprendre i razumljivije să icircnțeleg și dacăeram uman ali če bi bila človek ou si jrsquoeacutetais homme ali nisamVreau să știu totultotul despre mine despre tine despre toți oamenii care vor trăidespre trubaduri icircngropațiVreau să vorbesc toate limbile și să discut cu fiecareființă umană icircn fiecare noapteVreau să mă culc cu fiecare bărbat fiecare femeie vreau să mergpe fiecare cărare pe care ritualurilede la marginea drumului nu au fost făcutede mulțimile de trecători morțiVreau să mă icircntorc printre copii și printre familiile delfinilor darchiar icircnainte de asta vreausă reflectez la lucruri dintr-un punct de vedere raționalfacem dragoste cu inimile noastre ca și cum eles-ar icircntinde dincolo de jumătatea PămacircntuluiVreau să mă contrazic cu mine și să devin acel gen de omcare este necesar să fiucorespunzător o persoană a multor direcții capabilă să meargă icircn orice papucicare sunt la icircndemacircnă uitacircndu-se prin ai mei și ai tăi ochi icircn vreo clopotniță ori icircn mijloculpămacircntului sau al cerului dar niciodată al intenției contrare

Vreau să devin uman ca să plec aiurea icircn orice direcție darniciodată spre intenția contrarăPentru că eu fac ceva aici fără să mă concentrez pe bunepe ce sunt sau fac și de ce ceilalți suntcacirct mai bine conectați la decorul ăsta

34

ST

EAUA

11-

122

018

M-am născut și m-am placircns mereu tot timpul luacircndu-măde bună așa ca toțitu șiproblemele taleMi se pare că ar trebui să icircncep să plătesc chirie pentru cămodul icircn care trăiesc nu contribuie cu nimic la comunitateaicircn care stauIartă-mă dar prima dată m-aș ierta pe mine prima

avem nevoie de un argument decent ca să mă pot calmafață de o persoană din nouSă fiu o tipă care poate pleca aiureași doar cacircnd voi fi icircn stare să plec

aprilie 2005

Ea zicea că timpul

Ref timp de 2000 de ani predicatorii ne-au icircnvățat duminicileși viața icircn celelalte zileTestul e aiciși doar cacircteva națiuni tribale știu ziuadoar cacircteva națiuni tribale icircși amintesccă nu putem păcăli Cosmosul ignoracircndu-lcă astăzi e o icircncercare și suntem doar pe jumătate pregătițimama cankarescă Pămacircntul nu are nicio intenție să ne fereascăde așteptaredacăceva va veni sau nudin ce ZICEAM noi că ar fiRef timp de 2000 de ani pastorii ne-au icircnvățat duminicileși viața icircn celelalte zileȘi acum devenim din adolescenți oamenisau nualegerea estea taa meaa ei etcNiciun profesor nu poate ajutaLa icircnceput era cuvacircntulși icircnceputul e gatași acum e timpulpentru acțiuneși prin asta nu mă refer la reduceri de iarnă

ci prin asta mă refercă prin cuvacircntul ORICUM toate icircnțelesurile au fost pierdute icircntre timpof scuuze daisychiar și cu propriii mei ochi nu conteazăparadisul e vacircndut la fiecare colț de stradădacă totul arată ca icircn paradisde ce arde ca naiba

Poţi ieși acum Am ajuns la destinaţie

Noua noastră religieva fi o religie a iubiriildquoși vor fi 2000 de ani de la icircnființareNoi chiar nu suntem rapizinu ne-am făcut temeleși abordarea noastră e clară ca grădina mea primăvara astanoi chiar n-avem timp de lucrurile asteaacum pe bune chiarn-a mai fost vremehttpwww youtubecomwatchv=dPEpSXo8K_Q căcathellipși toate bucățile astea se potrivesc perfecthellip cu a meandash hellippăi destul acum pot locuindash Nu știua zisIcircncearcă

(traducere din limba engleză de Elena Boldor)

35

ST

EAUA

11-

122

018

Valorizatilderi ordmi stilizatilderi Ion Piţoiu

Romanul de autoficțiune Locuri blacircnde pentru Aura a apărut la editura Cartea Romacircnească

icircn acest an Semnată de Horea Poenar cartea se revendică de la un tipar apostolic alcătuind bdquoun memorial al uităriirdquo cu prezențe icircndoliate ale trecu-tului Autorul estetizează vocile subiective icircn stilul Noului Roman Francez personajele fiind recompu-se fenomenologic prin descrierile ornamentate ale obiectelor de tip amintire

Icircntre spațiul conjugat de război și timpul unui montaj al memoriei subiectul romanului include cacircteva punți memorabile povestea lui Matei ndash băia-tul care parcurge taciturn pașii de maturizare scri-sorile adresate figurii parentale autoritare ndash colo-nelul și Medveșan ndash personajul-avatar al scriiturii Colonelul are afinități artistice Medveșan este și un demiurg intelectual iar icircntre cele două tipologii planează diferite personaje biblice sugestive (Toma Andrei Ioachim Paul Pereteatcu etc) Ele nu conlo-cuiesc mereu icircn aceeași coordonată temporală astfel cititorul fiind provocat la un slalom continuu icircntre timpul percepței și cel al prezentificării războ-iul trecacircnd adesea drept un timp auxiliar Per ansam-blu trădarea refugiul și corespondențele mediate ar fi cacircteva din tematicele derivate ale morții Ele se pierd descriptiv icircn roman tocmai pentru a fi regăsite de narativul observațional ndash acesta fiind de altfel modul de expunere pe care Horea Poenar icircl exploatează asumat

Locuri blacircnde pentru Aura se distinge prin rafina-mentul stilistic care prevalează icircn fața arhitecturii construite aproape integral din planuri sinopti-ce Scriitorul mizează pe alăturarea formelor de subiectivism intim multiple personaje reprezen-tacircnd o figură a timpului care completează perso-najul-construct al sinelui Mai mult decacirct atacirct icircntacirclnim la nivelul formei nu un cuprins obișnuit ci mai multe cronologii drept chei de lectură numite bdquoordinirdquo titluri rezumative chiar și o hartă ajută-toare ndash mai exact bagajul de instrumente pentru lectură Didacticismul se reliefează de-a lungul textului prin expunerile și corecturile teoretice (decalogul lecțiilor de scriere sau lectura prin cheia cartografierii) cu privire la receptarea și asimilarea artistică Cacircnd și cacircnd ipostaza de romancier este intenționat icircngreunată de robustețea meditaţiei

filosofice și de non-narativul unui colaj godardian semn că formarea autorului ca romancier face parte dintr-un proces interdisciplinar inedit

Dincolo de preocuparea educativă Horea Poenar se folosește de un icircntreg repertoriu teore-tic asimilat Icircn primul racircnd complexitatea măștilor subiective și intenţionalităţile conștiinţei apar pe parcursul romanului drept supraviețuiri fanto-matice Acestea creează identităţi de paroxism defensiv de unde posibila explicație că metafora centrală pentru care optează autorul este rana (bdquoDe atunci totul a fost aceeași pierdere același doliu Ștergi ceva pierzi ceva și rana rămicircne ca un semnrdquo) Servindu-se de procedee stilistice alternative (scri-sorile cu stiloul sau creionul sunt semnalate cursiv) liniile directoare ale volumului alcătuiesc trei roluri procedurale neutralitatea activă ca restabilire a echilibrului transcendentul sublim pentru obiec-tele afective (fotografii scaune colțuri afective) și pointilismul gestual Fiecare trădează o măiestrie debordantă De altfel pasiunile pentru jazz cine-matografie sau artă contemporană se icircnscriu icircn roman cu prilejul diferitelor asocieri Horea Poenar fiind un connaisseur icircn acest sens

Cacirct privește planul expunerii naraţiunea se construiește cu procedee de juxtapunere care oferă lecturii o tensiune artificială resimţită chiar și la nivelulul subiectului Se mai icircntrepătrund exacer-bări ale sinelui (bdquoscrisul are nevoie de venele melerdquo) cu fragmentări de temporalitate (bdquoo moarte icircntre mine și minerdquo) Icircn planul autoficţiunii Locuri blacircnde pentru Aura este și un rețetar de maturație Dialogul apare sub intimitatea percepţiei dislocările subiec-tului și lentoarea naraţiunii pretinzacircnd o lectură a ideii nu neapărat a conţinutului operei Șerpuirea de oglindă culoarea revigorantă a unei rame sau mecanismul contemplat al unei pendule fac parte icircn acest mod din viața lucrurilor și procesualitatea icircnrădăcinată a solitudinii

Icircn final ceea ce dăinuie după lectura romanu-lui Locuri blacircnde pentru Aura este o practică de originalizare a vidului Un travelling dislocat plin de substanță documentată viața personajului-su-biect bdquoca un obiect pierdutrdquo și o fracircngere experi-mentală icircn care pretextul obiectivităţii și aparatul narativ predomină

36

ST

EAUA

11-

122

018

A venit timpul re-creathorniei re-generatilderii

Felix Nicolau

Antologia bdquoasamblată computaționalrdquo de către Margento (Raluca Tănăsescu Chris Tănăsescu

Marius Surleac Vaibhav Kesarwani Diana Inkpen) are un titlu bilingv cu deschideri diferite o dată e bdquoUSrdquo Poets Foreign Poets apoi Noi poeți bdquoamericanirdquo poeți străinirdquo Prima oară e accentuată bdquostrăinareardquo a doua oară noutatea Este limpede că volumul apărut la FrACTalia Press icircn 2018 reprezintă un pas mai departe pe calea dezvoltării literaturii digi-tale Cum spune antologatorul icircn Cuvacircnt icircnainte bdquozdrăngăneam și emiteamrdquo adică o atmosferă de atelier-studio specifică trupei Margento mereu icircn schimbare icircn convoluție Creațiile se zămislesc din divagație și ramificație Poemul-graf se extin-de bdquoca pe niște linii de fugă deleuzienerdquo Mașinii de creație deleuziene i se substituie algoritmi și clasificatori computaționali Științele umane digitale pun la treabă matematica informatica și media Interdisciplinaritatea deja se revarsă icircn transdisciplinaritate

Nu se generează doar poezia ci și instrumentele de producție ndash vectori verbali ce au la bază corpu-suri poetice și care reprezintă o icircmbunătățire a vectorilor Glove Punctele de tangență cu metode-le lingvistice sunt multiple Poemul-graf icircnglobea-ză similitudini și confluențe pe care le expandează icircntr-o creație icircn care metoda deține prim-planul bdquoAlgoritmii sunt așadar cele mai bune poeme (in)traductibile ale noastre icircn timp ce aceste poeme sunt cei mai (poli)ritmici algoritmirdquo

Totodată fluența și versatilitatea poemului-graf nu pot fi trăite deplin decacirct asistacircnd cu interes la imprevizibila viață performativă a acestui bdquoperfor-mance integratic-de-compozițional ndash poemul multi- grafrdquo

Poetica operațională ține cont și de teoretizările lui Brian Kim Stefans despre poemele algoritmice Această poetică super-complexă este fundamen-tată pe mai multe moduri de traducere bdquotraducere literară laquotradiționalăraquo atacirct a unor poeme de pagină cacirct și a unora digitale traducere prin aplicarea de algoritmi (echivalenți celor implicați icircn generarea originalului) laquotraduceriiraquo input-ului textual al

originalului traducerea algoritmilor icircn noi algo-ritmi exploracircnd și exploatacircnd date și oportunități improbabile icircn limba țintărdquo Așadar multă știință icircn generarea poeziei din această antologie Propriu-zis efortul este interesant și pentru traductologie implicate fiind metode de ultimă generație Unele traduceri bdquoau fost retraduse icircn engleză și apoi recir-culate prin graf-algoritmii noștri strecuracircnd astfel un laquofatalraquo clinamen romacircnesc icircn această mecanicărdquo

Icircn bdquoPostfațărdquo Ion Bogdan Lefter propune trei chei de lectură După ce remarcă enorma proliferare a tipului de artă practicat de Chris Tănăsescu criti-cul vorbește de un bdquojoc acaparatorrdquo de bdquopolifonie poematicărdquo și de bdquofluxuri verbale juxtapuserdquo Ulteri- or acestui icircnceput promițător care admira aplica-rea teoriei grafului la gacircndirea poetică discursul alunecă icircn (deja) vechea icircncleștare dintre scriitorii de pagină și cei care practică bdquoautorlacirccul on-linerdquo Totuși literatura digitală se referă la un anumit mod de organizare a lecturii iar nu la simplul fapt că cineva icirci scriecitește textele ajutacircndu-se de un ecran Icircn cel mai bun caz digitalii sunt acuzați că reiau experimente dadaiste și suprarealiste icircn cel mai rău caz că sunt niște neaveniți ce apelează la trucuri tehno Orișicacirct satisfacția postfațatorului e că majoritatea autorilor din Antologie sunt bdquode paginărdquo

Poetul digital care deschide antologia este Alan Sondheim Poemul bdquoPlease read-rdquo arată exact cum funcționează icircmbinarea dintre know-how-ul digi-tal și intensitatea lirică bdquoAceste fișiere sunt resturi reziduuri de lucrări mai ample ca Trilby de 35 de minute Imaginile fixe sunt folosite icircn film fișierele mov sunt unite modificate se adaugă sune-tul Complotăm (traducere a lui bdquocolluderdquo nn) icircntre moarte și sex la limita distorsiunii ndash curbura spațiu-timp arde icircmprejurul formelor de teroare și al trupuluirdquo

Graful poemului este redat pe pagină cu legen-da aferentă S-a spus de altfel de mai bine de un deceniu că noua poezie este coding-ul

Un text ca bdquoStacy Doris Poem Automatizatrdquo a fost obținut cu aplicația Botnik plecacircnd de la volumul

37

ST

EAUA

11-

122

018

Paramour al autoarei Rezultatul este surprinzător de bdquonaturalrdquo exact ca un poem bdquode paginărdquo

La fel icircn cazul lui David Jhvae Johnston icircn bdquo1 (fragmente)rdquo unde s-au folosit pentru generare algoritmi Big Data

Colaborarea FunkhouseMargento icircn bdquothorn (o intersecție a runelor GTR icircn limba romacircnă)rdquo a avut ca plecare GTR Language Workbench icircn sensul bdquotraduceriirdquo ulterioare cu varianta beta a GTR icircn rune anglo-saxone După transmutarea icircn rune scandina-ve s-a purces la cea de-a treia etapă a bdquotraduceriirdquo icircn engleză și romacircnă Halocare lumească de Christopher Funkhouser via Pyprose via Margento a plecat de la bdquooriginalerdquo generate cu programul Pyprose al lui Charles O Hartman bdquotradusrdquo prin iterații cu același program și apoi tradus tradițional icircn romacircnă

Traducerea prin programe mă duce volens nolens cu gacircndul la bdquotraducereardquo caragialescă de fapt o transmutare prin re-creație și o bdquotrădarerdquo Un caz foarte interesant este textul Mariei Mencia (bdquopoegraveMe qui a trAverRseacute lrsquoatlantiquErdquo) unde s-a plecat de la bdquotraducereardquo sursă (versiunea fran-ceză a textului rdquoHow My Grandfather Became Part of This Storyrdquo) Textul a fost re-generat ca mezostih (o formă bdquoinventatărdquo și utilizată de John Cage ndash icircnrudită cu diastihul lui Jackson Mac Low ndash și transferată icircn mediul digital de mIEKAL aND și alții) Mezostihul de aici este dublu și a implicat

o serie de constracircngeri sursă de convergențe surprinzătoare

Erudiția lui Chris Tănăsescu icircn domeniul poetici-lor este monstruoasă Eforturile lui creative ne arată că dacă ne-am dorit o lume informatizată atunci trebuie să tragem ultimele consecințe Arta a fost permeată și reformulată de noile instrumente de generare de creierele virtuale Rezultatele nu sunt deloc dezamăgitoare oricacircr ar stracircmba din nas unii tradiționaliști Dovadă un fragment din textul Johannei Drucker bdquoEcoLaLia selecție ne-naturală ndash condusă procedural Startrdquo bdquoAutomatele se icircnmul-țesc Apar sinistre figuri canibalice dintru-nceput Memele morfo zoice se divid și conduc pămacircntul Restart Zvacircrlugele canibale conduc pămacircntul Proto-memele se icircnmulțesc icircntr-o stare primordi-ală Condițiile inițiale divid pămacircntul Automatele icircși fac de cap Totul este haos și combinații primor-diale Memele celulare icircși automatizează condițiile de start Cacircmpul de entropie generează pămacircntul Organismele de primă generație cad și se ridică din nou Strigătele lor se aud toată noapteardquo

Impresia este că privim la microscop creația unui alt univers hic et nunc

Noi poeți bdquoamericanirdquo poeți străini (antologie asamblată computațional) bdquoUSrdquo Poets Foreign Poets (a computationally

assembled anthology) București Editura frACTalia 2018

Transilvania din cuvinte 1918-2018 Antologie dedicată Cen- tenarului Marii Uniri ediția a doua adăugită și revizuită are un

număr aproape dublu de pagini față de cea dintacirci ediție Despre ce este această nouă ediție și care este rostul ei explică Irina Petraș (realizatoarea acestui proiect) icircn Nota care deschide volumul pe care o inserăm aici

bdquoTransilvania din cuvinte e continuarea firească a Clujului din cuvinte dar şi a Clujului din poveşti a Clujului din legende a Lu- minii din cuvinte a albumului 100 de ani de viaţă literară tran-silvanăhellip Toate antologii pe care le-am gacircndit şi editat din 2005 pacircnă astăzi (pot fi răsfoite pe site-ul wwwuniuneascriito- rilor-filialaclujro la secţiunea Editoriale) Viaţa literară la Cluj va avea anul viitor cacircnd Filiala clujeană icircmplineşte 70 de ani de exis- tenţă o ediţie aniversară ndash Viaţa literară transilvană icircn ima- gini Pentru ediţia a doua din Transilvania din cuvinte am reţinut din precedenta eseurile studiile memoriile evocările aşadar textele cele mai apropiate de subiectul aniversării centenare şi le-am adăugat altele pe aceeaşi temă Scrise de scriitori socio- logi istorici etnologi ele readuc icircn actualitate detalii importante din istoria noastră şi puncte de vedere competente şi ferme Am păstrat şi o secţiune de evocări mai pronunţat sentimentale Calde mulţumiri tuturor celor care au contribuit ndash cu texte fotografii documente ndash la buna alcătuire a acestei cărţi de istorie şi literaturărdquo

38

ST

EAUA

11-

122

018

La icircmplinirea celor optzeci de ani Mircea Braga este aniversat icircn lumea literară prin două volume de eseuri impresii și amintiri Mircea Braga

icircn mijlocul utopiei culturale asumate (Editura Aeternitas 2018) sub coordonarea Dianei Cacircmpan și Festschrift Mircea Braga ndash 80 (Editura Aeternitas 2018) coordonatori Gabriela Chiciudean și Cristina Matilda Vănoagă O aducere aminte și un omagiu din partea prietenilor a cole-gilor ori a unor foști studenți față de cel care le-a fost le este apropiat ori maestru și mai cuprinzător poate spus icircn sintagma unuia dintre ei bdquoființa-de-culturărdquo alături de care au crescut

Icircn spatele caracterului omagial și a numelui căruia i se adresează relevanța celor două volume constă icircn a fi conturat un portret biografic afectiv și o schemă a recepției critice a scrierilor celui aniversat După cum se poate ghici volumele sunt incomplete și nesimetrice dar cu atacirct mai sugestive icircn a arăta tocmai spațiile icircn care figurii celui omagiat i se găsește o justificare icircn interiorul unei idei ori tradiții culturale Icircn cazul lui Mircea Braga așa cum reiese din textele semnate de coordonatorii celor două volume relevanța nu e icircn a fi scris despre clasici tradiționaliști ori despre Nietzsche despre geografiile literare ori despre rolul criticului ci icircn icircncercarea și reușita de-a se desprinde de o abordare bdquomumificatoarerdquo a literaturii și a privi icircn funcție de o evoluție a sensibilității estetice

Dacă primul volum este icircn totalitate bdquocu și despre Mircea Bragardquo sub semnul afirmației că a crede icircncă icircn supremația prin cultură nu e depar-te de privirea unui utopist cel de-al doilea cuprinde și o secțiune de literatură plus studii cu tematică liberă care urmează tocmai imboldul critic al profesorului Mircea Braga icircnscriindu-se icircntr-o revizitare a unor cărări umblate dar cu niște pași ai contemporaneității ai lumii de acum

80

texte de E A Rus

aniversare Mircea Braga

39

ST

EAUA

11-

122

018

Prin volumul dedicat modelului său Liviu Rusu Adevăr și valoare (Editura Școala Ardeleană 2018) Vasile Voia poartă un dialog

icircn scris cu ideile și valorile celui care i-a fost profesor Icircncepute și structurate sub forma unei monografii scrierile despre Liviu Rusu de la considerațiile estetice ale acestuia icircn general și ale poeziei popu-lare romacircnești icircn particular ale raporturilor dintre lirica lui Eminescu și filosofia lui Schopenhauer ori a reconsiderării importanței lui Maiorescu la preocupările de factură comparatistă capătă treptat prin prisma raportării aspectul unor scrieri icircn spiritul lui Liviu Rusu icircn care ideile acestuia din urmă nu sunt doar obiectul unor comentarii și repoziționări critice ci devin suportul unor noi posibile demersuri Caracterului polemic al profesorului i-a luat locul modestia discursivă a discipolului

Intersecții comparatiste contemporane Studii dedicate profesorului Vasile Voia (Editura Școala Ardeleană 2018) volum coordonat de Mihaela Ursa adună nu mai puțin de douăzeci și nouă de eseuri studii recenzii și evocări ale unor bdquocomparatiști romacircni contempo-ranirdquo Făcacircnd abstracție de structura volumului două sunt articula-țiile majore și de interes icircn domeniul disciplinei pe care le surprinde colecția de față O dată perspectiva a ceea ce icircnseamnă literatura comparată istoria metodologia și scopul ei corpusul principal constituindu-se icircn jurul scrierilor lui Vasile Voia Icircn al doilea racircnd există și demersuri cu direcții diferite iar icircntr-o a treia secțiune studiile propriu-zis literare care prin obiectul lor nu mai propun o dezbatere a disciplinei dar sunt produsul unor gacircndiri și perspective asumate drept comparatiste

80Vasile Voia

40

ST

EAUA

11-

122

018

Julian Barnes ordmi bdquosentimentul sfacircrordmituluirdquo

Virgil Stanciu

Romancier esenţialmente citadin Julian Barnes a știut să imprime prozei sale o turnură expe-

rimentală aderacircnd tacit la premisa formulată de John Barth cum că toate poveștile au fost deja scrise iar creatorilor de ficţiune nu le rămacircne decacirct să le rescrie dacă este posibil icircn cheie ironică Sau icircn ultima perioadă pe un ton elegiac Rescrierea la Barnes merge de la recompunerea biografiilor (a lui Flaubert icircn cel mai celebru roman al său Papagalul lui Flaubert a lui Arthur Conan Doyle icircn Arthur amp George) la propunerea unor macroviziuni inedite asupra istorei (The History of the World in 10 frac12 Chapters) sau a organizării statale și sociale (England England) Icircntre ele scurte romane despre viaţa suburbiilor și a tinerimii londoneze (Metroland Before She Met Me etc) scrise cu sensibilitate la detaliu și cu fină analiză psihologică Aria tematică preferată și frecventată de Julian Barnes rămacircne aceeași icircn toate scrierile sale icircntrebări esenţiale și existenţiale despre viaţă și moarte realitate și vis uitare și rememorare istorie și prezent Cărţile sunt construite cu economie și precizie (reverenţă icircn faţa autorului preferat Gustave Flaubert) icircntr-un stil de o mare forţă evocatoare Frazele scurte și icircncărcate de semnificaţie ale lui Barnes au impac-tul versului liric tonul este perfect adecvat subiec-tului Pe deasupra impresionează logica riguroasă a scriitorului capacitatea sa de a relaţiona faptele iscusinţa cu care icircntoarce pe faţă și pe dos inciden-te situaţii sau stări icircnfăţișacircndu-le icircn plenitudinea semnificaţiei lor

După moartea soţiei sale Pat Kavannagh (care i-a slujit de muză dar și de agent literar și prim critic) o atmosferă [bdquomoodrdquo] sumbră icircnvăluie cele mai recente scrieri ale lui Julian Barnes Dovada sunt Nothing to Be Afraid Of cu abordarea intelectuală a fenomenului morţii nuvelele din Puls și romanul scurt The Sense of an Ending laureat cu Man Booker Prize icircn 2011 Obsesia sfacircrșitului plutește peste toate aceste scrieri ca un linţoliu (ea a existat dar mai bine echilibrată de alt fel de ingrediente și icircn romanele precedente dacă ne gacircndim bunăoară la tribulaţiile lui Geoffrey Braithwaite naratorul din

Papagalul lui Flaubert după dispariţia partenerei sale de viaţă) Și icircn aceste scrieri găsim icircnsă cu toată morbiditatea lor icircntrepătrunderea dintre real și imaginar nevoia acută de a rearanja perspectiva asupra istoriei dorinţa de a descoperi autenticita-tea existenţei de a elucida misterele trecutului

După un necaracteristic roman politic The Noise of Time (2016) ilustracircnd ndash prin recursul la icircncă o ficţiune biografică viaţa compozitorului rus D Șostakovici ndash conflictul dintre spiritul creator și strivitoarea putere sovietică totalitară (geniul și tiranul) Julian Barnes revine la tematica oarecum minoră icircn orice caz preocupată icircntr-un grad mai icircnalt de destinul personal și psihologia individului din microromanele susmenţionate cu The Only Story (2018) de curacircnd publicat și icircntr-o versiune romacircnească datorată unui traducător priceput și bun cunoscător al universului lui Barnes Este un roman despre viaţă și moarte despre trăirea plenară a fiecărei ore despre puţinele bucurii ale unei existenţe despre efectul amorţitor al trece-rii timpului despre retrospecţie introspecţie și rememorare care conduc inevitabil spre o rese-tare a datelor și o nouă interpretare posibilă a lor Canalizată dinspre prezent icircnspre trecut icircmpletind persoana icircntacirci reportericească adresarea directă și ich-erzahlung-ul proza din acest roman face posibilă compararea lui Barnes cu Ian McEwan (contemporanul dar nu și rivalul său de vreme ce scrie atacirct de diferit) cel din ultima secţiune a roma-nului Atonement (Ispășire) Este de fapt o istorisire de dragoste destul de originală Icircn concepţia lui Barnes orice om are icircn viaţa sa o singură poveste pe aceea a adevăratei iubiri generatoare de extaz fericire tristeţe și durere autentice bdquoCei mai mulţi dintre noirdquo ndash spune naratorul lui Barnes ndash bdquoau de spus o singură poveste Asta nu icircnseamnă că ni se icircntacircmplă un singur lucru icircn viaţă ndash se petrec nenumărate icircntacircmplări pe care le transformăm icircn nenumărate povești Icircnsă una singură contează cu adevărat pe una singură merită pacircnă la urmă s-o spuirdquo (p 11) Dar imediat vin și precizările auto-rului treaz și responsabil bdquoDacă asta e singura ta

PUN

CTE

CA

RDIN

ALE

41

ST

EAUA

11-

122

018

poveste [] icircnseamnă că ai spus-o și ai tot spus-o cel mai des deși ai făcut-o ca icircn cazul de faţă numai pentru tine De aici și icircntrebarea următoare oare repovestirile astea te aduc din ce icircn ce mai aproape sau te icircndepărtează din ce icircn ce mai mult de cele icircntacircmplate Nu prea știu Un mod de a verifica ar fi dacă pe măsură ce trec anii ieși mai bine sau mai rău din poveste Dacă ieși mai rău s-ar putea să icircnsemne că ești mai sincer Există pe de altă parte pericolul să devii antieroic cacircnd privești icircn urmă faptul că te arăţi icircntr-o lumină mai proastă decacirct cea reală poate fi o formă de laudă de sine Așa că va trebui să fiu foarte atentrdquo(p 12) Un plan de strategie narativă in nuce combinacircnd elementele compoziţionale cu gacircndirea de ordin metanarativ

Unica poveste a acestui bărbat acum icircnaintat icircn vacircrstă narator homodiegetic pe numele său Paul (dezmierdat bdquoCasey Paulrdquo icircntrucacirct pentru femeie este un fel de studiu de caz) icircncepe icircntr-o localita-te din apropierea Londrei cam cu cincizeci de ani icircn urmă adică prin 1960 La clubul de tenis unde este acceptat ca membru provizoriu o cunoaște pe doamna Susan Macleod considerabil mai vacircrst-nică decacirct el de care se icircndrăgostește inescapabil după un scurt flirt icircn care ea icircl cam joacă pe degete E o femeie experimentată icircn amor iar Barnes descrie cu delicateţe și cu oarecare duioșie atuurile și micile stratageme cu care icircl icircnrobește pe Paul Acesta devine un fel de prieten al familiei avacircnd o prezenţă asiduă icircn casa Macleod și fiind acceptat de soţul lui Susan Gordon un personaj taciturn și ciufut cu o psihologie indescifrabilă dedat uneori la răbufniri de ciudă și violenţă Pe Casey Paul icircl preocupă deontologia iubirii icircn aceeași măsură icircn care analizează aspectele morale etice și sociale ale acesteia și diferenţele icircntre concepţia despre amor a generaţiei sale și a generaţiei părinţilor bdquoAm fost icircmpreună ndash și vreau să spun chiar sbquoicircmpreunărsquo ndash cam zece sau doisprezece ani icircn funcţie de momentul cacircnd icircncepi să numeri și de cel cacircnd te oprești din numărat Iar anii aceia au coincis cu ceea ce ziarelor le plăcea să numească Revoluţia Sexuală un timp al [ ] plăcerilor imediate și al legăturilor libere și fără conștiinţa vinovăţiei cacircnd desfracircul profund și ușurătatea sentimentală ajunseseră la ordinea zilei Prin urmare aţi putea spune că relaţia mea cu Susan s-a dovedit la fel de jignitoare pentru normele noi și vechirdquo (p 69) După vreo trei ani eroul lui Barnes icircși părăsește părinţii cu toată deza-probarea acestora iar Susan icircși părăsește bărbatul Se stabilesc la Londra bdquoAm rămas icircmpreună ndash adică sub același acoperiș ndash zece ani sau ceva mai mult După aceea am continuat s-o văd regulat Icircn ultimii ani ceva mai rar Cacircnd a murit cu cacircţiva

ani icircn urmă a trebuit să accept că partea cea mai vitală a vieţii mele se icircncheiaserdquo (p 112) Se icircntacircm-plă lucruri esenţiale divorţul ei icircnfruntări fizice cu Gordon Macleod icircncercări de rupere a vrăjii cufundări icircn stupoarea alcoolică Vocea anonimă a moralistului anonim icircl previne bdquoAi douăzeci de ani și ești complet nepregătit pentru o asemenea situaţie [ ] Ești pe cont propriu Icircncă nu ai teorii despre viaţă icirci cunoști doar cacircteva plăceri și dureri Cu toate acestea crezi mai departe icircn iubire și icircn ce poate să facă icircn felul cum poate să transforme o viaţă ba chiar vieţile a doi oameni Crezi icircn invul-nerabilitatea iubirii icircn tenacitatea ei icircn capacita-tea ei de-a icircnvinge orice adversar De fapt asta e singura ta teorie despre viaţă [] deocamdatărdquo (p 159) Legătura celor doi continuă dar iubirea nu mai este pasională Casey Paul icircnvaţă că există sex bun și sex prost dar constată că al lui este un sex trist Are și o idilă cu o femeie de vacircrsta sa Paula care icirci va deveni ulterior confidentă Susan intră icircntr-o depresie profundă se internează de multe ori cade icircn patima beţiei Gordon Macleod moare Susan decade tot mai mult fizic și psihic pacircnă la inevitabilul sfacircrșit amar care icircnseamnă totuși o eliberare pentru Casey Paul

Singura poveste este și o meditaţie despre timp și memorie precum și o ilustrare a cuvintelor lui Samuel Johnson folosite de Julian Barnes drept motto bdquoRoman o povestioară icircn general de iubirerdquo

Julian Barnes Singura poveste traducere din limba engleză de Radu Paraschivescu București Editura

Nemira 2018

PUN

CTE

CA

RDIN

ALE

42

ST

EAUA

11-

122

018

Rezidenthorna

IULIA PANAtildeSe pregătea să coboare din tren Dintr-un drum

din care nu s-ar fi oprit niciodată atras de magnetismul unei traiectorii necunoscute Oare unde se opresc șinele de tren Călătorea de multe nopți căci zilele le icircnșiruise icircn carnetul de notițe iar nopțile icircl icircnsoțeau icircntr-o desfătare comună prin tubulatura timpului

Dar ce tren Ar fi trăit toată viața icircn comparti-mentul lui protejat ca icircntr-o burtă mare metalică și alunecoasă Se definea ca un călător perfect icircn propriile-i povești nescrise icircncă Tocmai citise icircntr-o revistă un studiu cum că icircn icircntreaga lui viață omul consumă șase ani visacircnd S-a gacircndit o clipă să le trimită un text pe care l-ar fi icircnceput așa (să-i contrazică) bdquoToată viața mea e un vis icircn visrdquo

S-a dezmeticit brusc cu bagajele lacircngă el A coboracirct din tren trezit de propria-i voce care icircntre-ba unde se află Pe coridor cineva i-a strigat ca un răspuns telepatic Chatham

Peronul era foarte curat Vreo doi oameni și un copil dar ce copil Soarele de pe cer icircl luase icircn vizor

Nimic nu icircl stacircnjenea nici azuriul cerului cu nori mari de melană pe care dacă aripi ar fi avut și-ar fi culcat capul obosit nici lipsa țigărilor Tot timpul icircl avea ocupat cu sine deși icircn sinea lui mai avea un loc doar pentru o mică ființă vie care să-i umble la sertărașele secrete Căra după el un sac marinăresc cu haine și o geantă ciudată din piele groasă pătrățoasă ca de mecanic icircn care se icircngră-mădeau fără să se suporte obiecte de igienă cărți caietul de notițe și multe foi amestecate Ce avea să se icircntacircmple icircn acea zi nu fusese prevestit cu nimic nici măcar incidentul din gară unde dăduse nas icircn nas cu acel copil Un copil de o uracircțenie nemaiicircn-tacirclnită cu o figură ce-i rămase pe retină ca neuita-tul abțibild de pe geamul trenului pe care icircl citești mereu icircntrebacircndu-te la ce folosește

Așa era și copilul pericoloso sporgersi piele și os de porțelan Prin pielea albă și icircntinsă puteai admira striațiile și fibrele mușchilor siajul

sacircngelui prin vene sau capilare și chiar osatura icircncă icircn formare L-a privit ca la microscop studiindu-i pigmenții tegumentul curiozitatea lui reflectacircn-du-se icircn retina translucidă

I-a zacircmbit ștrengărește să atenueze felul icircn care se uitase la el nepermis de mult dar copilul se repe-zise brusc cu ochii lui transparenți și icircnlăcrimați spre un adult Barbatul și-a icircntors brusc privirea era un albinos autentic pe care Daniel l-a salutat icircn fugă cu un zacircmbet icircncremenit Acum se simțea deraiat icircn micul orășel ca un vagon desprins de garnitură un vagon plutitor pe șinele ca două brațe de racircuri Trenul oprise lin ca o șoaptă pe buza unui pahar cu apă icircn minuscula gară cu o clădire de lemn verde ce-i amintea de jocul Monopoly și pierderile de active ce-i făceau mai tot timpul un gol imens icircn visteria de hacircrtie Acum plutea cu buzunarul gol de-adevăratelea dar convins că va reuși imediat să-și găsească un loc de dormit ieftin poate chiar gratis Viața lui se consumase pacircnă icircn clipa de față ca un scenariu scris de un debutant (optimist) icircn non-fiction story

Geanta grea icirci icircnroși palma macircinii drepte Se gacircndea să nu facă cumva o icircntindere muscula-ră mai avea de scris și icircn seara asta destul ca să scape de deadline Cămașa mov pe talie icirci sublinia suplețea era o rămășiță a trecutului ușor estom-pat dar glorios de manechin Era manechin de cămăși Prezenta doar cămăși pentru că nu avea icircnălțimea regulamentară pentru jocul pe podium Asta icirci icircntărise totuși stima de sine se știa atrăgă-tor și icirci adusese și un stoc de cămăși icircn garderobă Pe sub pacircnza mulată bicepșii dansau la fiecare mișcare și venele umflate pompau icircn trupul tacircnăr sacircnge amestecat și pasional Moștenirea era dublă mama sacircrboaică tatăl italian un cocktail de tip Casanova Avea trăsăturile creole o mustăcioa-ră și spracircncenele conturate ochii migdalați un sex-appeal căruia cu greu i s-ar fi rezistat

Icircn cale i-a ieșit primul bar din oraș o raritate nu mai văzuse așa ceva Ursul alb icircmpăiat de la intra-re icircl icircntacircmpină cu o gură largă și cu un șir de dinți deja icircngălbeniți de timp aproape putrezi Alături o chiuvetă veche de o sută de ani pusă icircn vitrină dintr-un motiv de neexplicat poate doar valoarea ei sentimentală să-l fi determinat pe proprietar să o posteze pe suportul de marmură ca pe un obiect de mare preț S-a așezat pe un scaun icircnalt din lemn și a cerut sec o bere Și-a rotit ochii un tur de scanare și marcare de teritoriu I-au sclipit și a mulțumit amabil tinerei barmane deși ea nu i-a prea surprins mișcarea mustăcioarei din pricina ochelarilor cu dioptrii adacircnci care icirci cuprindeau jumătate din față De altfel blondă ochi albaștri tipic americancă Ce

43

ST

EAUA

11-

122

018

prozatilde

curios icircn bar erau multe prea multe rafturi cu cărți Cărțile icirci provocau o stare oarecum confuză pornită din icircncricircncenarea cu care nu reușise să-și publice decacirct o plachetă de versuri și aceea pe banii lui Visa la cartea vieții ndash un roman la care scria de-o veșnicie paginile păreau curpinse de farmece voodoo cum reușea să icircnchege un capitol jumătate dintre ele se autoștergeau din computer doar cacircteva rezistau Ăsta era motivul pentru care veșnic avea foi carne-țele și caiete pe care icircși continua pedeapsa divină adnotacircnd idei icircntacircmplări și cel mai des poeme triste și romantice Auzise de poemul bdquoagrippardquo un poem lung semi-autobiografic și electronic al lui William Gibson bdquoprofetul icircntunecatrdquo al cyberpunk-ului unul din scriitorii lui preferați Gibson scrisese poemul despre natura eterică a amintirilor și icircl publicase pe o dischetă de 3 12 inch ce se auto-distrugea pe măsură ce se afișa textul pe computer Icircl marcase profund și icirci icircntărise și mai mult ideea de a avansa o teorie a poemelor-fantomă Pentru el fiecare icircncercare era o neputință dureroasă Și totuși reuși-se ceva impresionase un om și acesta icircl acreditase Acum se zărea un nou icircnceput

Undeva la cacircțiva kilometri exista o rezidență literară Daniel știa că acolo trebuia să ajungă acolo icirci era locul dar venise cu o săptămacircnă icircnain-te din motive sentimentale Cu un an icircn urmă icircn orașul lui cunoscuse o americancă O sunase și ea foarte relaxată icircl invitase acum la ea icircnsă ajuns la destinație descoperise că primise o adresă falsă Ei ce nașpa A suferit cinci minute apoi gacircndul lui s-a icircndreptat spre supraviețuire ce să facă Deja se obișnuise cu toate categoriile de oameni Prin el sentimentele se scurgeau odată cu sacircngele icircl hrăneau apoi avea nevoie de altele mai intense capabile de inspirație A plătit berea a macircncat pe furiș o cireașă luată de pe buza unui pahar de cocktail golit de cineva cu cacircteva clipe icircnainte A respirat și și-a icircndreptat ținuta zacircmbind cu privi-rea eliberată de tristețea mărturisirilor mentale și icircnhămat la cele două genți a salutat barmana și ursul alb Ați văzut filmele lui David Lynch Orașul acesta putea fi decorul unui nou film O singură stradă icircncremenită icircntr-un timp atacirct de personal că nu ai mai fi icircntacirclnit nicăieri așa ceva Magazine pline de praf de parcă nimeni nu le mai călcase pragul și case parcă mute și surde nelocuite de o veșnicie Doar două copile mulțumeau nu știu cui strigacircnd thanks ndash poate unor stafii vizibile doar pentru ele icircn goana lor pe biciclete Ce bizar oameni nu erau sau poate nu-i vedea el Iar s-a icircntrebat unde mă aflu și-a mai citit biletul de tren icircncă o dată Era ok scria Chatham ăsta era orașul așa era scris și pe pancarta de la intrare

Se lăsă ușor pe marginea trotuarului respiracircnd adacircnc ca la un atac de panică Poate chiar avea un atac de panică Nu era doar oboseala și greutatea genților purtate de două zile icircntregi prin aeropor-turi și gări Dar nu-l stacircnjenea nimic Trase aer adacircnc icircn piept icircn lipsa unei mult dorite țigări

ndash Ești bine auzi icircn spatele lui un glas tipic american

ndash Mda Caut un hotel ieftin unde să dorm vreo cacircteva zile

ndash Ești cu ceva treabă pe aiciPacircnă să-i răspundă individului care părea un om

normal văzu ceva de-a dreptul neobișnuit Acesta purta după el icircntr-o lesă bătută cu pietricele sclipi-toare un cacircine da dar icircmpăiat Picioarele-i tocite arătau că fusese plimbat icircn starea asta mai mult decacirct trăise

ndash M-ați putea ajuta bacircigui icircn loc de altceva Nu cunosc orașul

Cu o privire seacă omul se icircntoarse și din mișcarea ușor bruscă icircmpăiatul se răsuci și ateriză pe o parte Daniel icircncremeni

ndash E un hotel mai sus pe partea dreaptă icircn fața teatrului cinematograf icirci aruncă omul vorbele aplecat peste cacircinele mumie din care ieșea un soi de praf amestecat cu ceva fire de păr

Simți un val de greață ce-i apăsa stomacul ndash Să vă ajut icircngacircnă slab abia perceptibil ca și

cum gacircndul i-ar fi ieșit ușor pe gură fără aprobarendash La ce Nu vezi că am un cacircine cu mine Nu

sunt neajutorat cacircinele hmm se icircntoarse pe cele patru picioare și mai că și lătra sau era un lătrat pe undeva icircn depărtare omul ridică brusc aparatul de fotografiat de la gacirct și-l fotografie cu gesturi sigure de fotoreporter Icircl luă prin surprindere dar frica icircl țintuise și cu greu aproape icircn slow-motion reuși să-și miște un picior apoi pe celălalt dar cu privirea și racircnjetul exact ca la pozat

Se depărtă icircncet cu spatele cu pași mici privind la ciudatul tandem Clipi de cacircteva ori și apoi se icircntoarse și urmări linia străzii principale a orașului un bdquobulevardrdquo de circa un kilometru

44

ST

EAUA

11-

122

018

Pe malul racircului Hudson apusul e un spectacol iar Daniel intră icircn raza roșiatică a apusului exact icircn dreptul micului hotel icircncă bine conservat

Ușa se deschise atacirct doar cacirct să pășească și neașteptat un bărbat arătos icircl icircntacircmpină

ndash Bine ați venit icircn minunatul Chathamndash Bine v-am găsit zise Daniel icircncacircntat de primi-

re dar brusc icircși schimbă zacircmbetul icircntr-o grimasăTot holul hotelului era plin de animale și oameni

icircmpăiați Ah nu numai animalele erau icircmpăiate oamenii erau așa de bătracircni icircncacirct păreau icircmpăiați

Stracircnse din ochii să se obișnuiască cu lumina filtrată de ferestrele mici cu zăbrele deși icircn lobby era și un luminator icircn tavan din care lumina se scurgea fin peste obiectele vechi

ndash Doriți să ședeți la noi ndash Cam cacirct costă o cameră aș vrea să stau cacircteva

zile Sunt icircn trecere spre Eden ar fi vrut să spună dar icircși icircnghiți vorba

ndash Ah suntem cel mai bun loc pentru tranzit avem chiar o ofertă specială pentru călători ca tine Și prețul este spunem noi pe măsură

ndash Adică Daniel ridică și din spracircnceană și din mustăcioară știa că așa cucerește pe oricine

ndash Avem două variante 30 de dolari pe noapte camera single sau 15 dolari pe noapte icircntr-o cameră icircmpărțită cu altcineva

ndash Oh calculă repede și icircși dădu seama că nu prea s-ar fi descurcat

ndash Dar ceva de lucru aș putea găsi pe aici Pacircnă mă hotărăsc cu camera

Domnul acela avea cel mai frumos costum pe care icircl văzuse pacircnă atunci doar că era prea vintage pentru el Parcă citind-i gacircndurile acesta icircși scutu-ră o scamă imaginară și icircși prinse cele două revere icircnguste și aproape teatral rosti

ndash La ce vă pricepeți dumneavoastră stimate călător

ndash Păi știți eu sunt scriitor Aș putea să scriu la un ziar local sau să comentez la radio să vă scriu niște texte pentru reclame sau să vă gestionez pagina de facebook dacă aveți zise Daniel tără-gănacircndu-și ultimele cuvinte gacircndindu-se dacă nu cumva a exagerat cu facebook-ul

ndash Hmmm Dragă domnule orașul acesta poate nu ați aflat dar este un oraș plin de scriitori

Poate vreți să citiți monografia orașului și certificările de Guinness Book orașul care a avut cele mai multe mori și fabrici de hacircrtie știți cacircte Cincizeci Și avem cinci ziare locale și două reviste literare trei posturi de radio probabil și ceva revis-te pentru copii Evident că veți găsi ceva de făcut

Părea că nu aude bine părea că e icircntr-o nuvelă citită demult cacircnd sf-ul era la modă

ndash Voi lua o cameră de 15 dolari știți vin din Europa șihellip

ndash De unde Din Europa Mai există acest conti-nent auzi o femeie icircmpăiată vorbind

ndash E o glumăndash Nu nu e glumă Eu am fost reporter de război

spuse bătracircna și din gură icirci ieși o bulă de aer ca un balonaș de spumă Nu s-a scufundat

Daniel se frecă la ochi unde nimerise Mai bine să iasă afară la aer să respire

Dar ușa hmm ușa hotelului unde e Simți un elevator invizibil care-l ridică icircn aer odată cu privirea bătracircnei și a stimabilului domn presupus recepționer al hotelului De sus aproape de cer altfel arăta holul hotelului era sclipitor n-ar fi știut cum să explice asta dar așa simțea și din plin o uriașă relaxare

[fragment]

Urcă icircn vagon cacircțiva posibili călători guralivi pe unii icirci clatină anii adunați icircn mădulare

greutatea bagajelor vorbesc tare șușotesc se icircmbrățișează unii coboară grabnic Vagonul se umple rămacircn totuși locuri libere Printre ultimii intră un bărbos icircmbrăcat cu cămașă crem apreta-tă la gulerul căreia scacircnteiază un fluture viu fixat cu bold cu costum maro impecabil cu pantalonii călcați ireproșabil ale căror dungi prelungi par lame de baionetă Pantofii ascuțiți sunt din piele de căprioară aceeași culoare au șosetele lui și cercelul din urechea dreaptă Trufaș duce pe umărul stacircng un sac icircnnegrit de vremea care sălăsluiește icircn el

Pășește liniștit pacircnă la mijlocul vagonului apoi se rotește lent icircn jurul propriei axe să se convin-gă cei prezenți că dragii lui pantaloni sunt rupți icircn fund cum icircl obligă moda nouă mai precis

Singuratildetatea din vagon

MIRCEA IOAN CASIMCEA

45

ST

EAUA

11-

122

018

jumătate este cusută icircn cacircteva locuri cu sfoară cealaltă jumătate lipsește cu desăvacircrșire Cade cu fesele pe pardoseala curată se vaită de efectele minore ale căzăturii Brusc murmură un cacircntec fără cuvinte tandru dă la iveală din sac o broas-că țestoasă și doi șoareci albi dolofani Broasca țestoasă icircși scoate capul apoi picioarele de sub scutul carapacei icircși leagănă capul cu neașteptat șiretlic icircn ritmul icircn care stăpacircnul elegant icircncepe un cacircntec vesel susținut de limba vioaie icircnvacircrtită icircn gură lipită ritmic de cerul gurii Lovește hotăracirct icircn poditura vagonului și cacircntă dezinvolt bdquohellip arama veche tabla veche foarfeci veche cuțituri veche zdranganele fandosele ale stricam ale reparam coada la căței puneam sculă la voi toți dregeam schimbamrdquo

Cacircntecul continuă fără cuvinte personajul rămacircne pe locul de sine stabilit Chelnerul trenu-lui vine dinspre vagonul-restaurant ține ferm cu două macircini tava uriașă plină cu pungi pungulițe cești un papagal care oferă oricui un bilețel cu text indescifrabil despre viitorul fiecărui curios Pacircnă la urmă bilețelele acoperă spațiul dintre banchete Chelnerul zăbovește lacircngă bărbosul aflat jos ridică ușor tava cu ambele macircini și sare destins peste acest bărbat liniștit și peste animalele neliniștite Bărbatul cu tava nu este asaltat de onorata clien-telă motiv să plece spre următorul vagon care de fapt nu se zărește Bărbatul elegant scutură sacul din el erupe miros grețos icircși acoperă capul cu sacul și izbucnește icircn hohote de placircns

Călătorii emit semnale de nerăbdare Plutește zumzet neliniștit un telefon mobil urlă și se apropie de buzele unei doamne tinere Buzele se deslipesc icircn strigăte daaa da-dahellip simu da-dahellip daaahellip lărilehellip da-da-daa niicihellip ha-ha-ha ohellip ohohellip ho-ho cacircțihellip cacircțihellip ioi-ioi daahellip superhellip peste golplinhellip mișto cu superhellip peste hellip glu-gluhellip peste super haaahellip daa-da cacircrhellip cacircr ho-ha-da daaa ho-da cacircr-cohellip oleu siigurhellip ioi mai mult ca superhellip ooh pacircrhellip ha da-da-dahellip pacircrlit ziceamhellipdaa lionți uiu-iuhellip cacircrlionțihellipsiihellipda-da-dahellipdacirchellip

Un tacircnăr are cabluri icircn urechi pe genunchi sălășluiește laptopul deschis și citește cu glas tare Lumea se icircmparte icircn două de aceea se icircndoiește Lumea icircși croiește drumul și se icircndoiește fiindcă drumul e o punte care balansează Pe punte crește iarbă deasă iarba se revarsă icircn altă iarbă icircntr-un nefertil orizont

Elegantul domn vacircră animăluțele icircn sac și se retrage spre capătul vagonului eu privesc conster-nat și amuzat totodată turul jalnic al pantalonilor săi impecabili Pe plafonul vagonului stă lipită o femeie filiformă o doamnă cu pălărie albă cu

bluză icircn carouri cu fustă scurtă cu chiloți albi mai lungi decacirct minijupa Sub brațul stacircng stracircn-ge o poșetuță De după o banchetă iese anevoie un june zacircmbăreț semnalizează cu macircinile cu mușchii faciali cu privirea că totul este icircn ordine Icircși aruncă privirea icircn sus și o icircndeamnă pe doamnă icircn patru limbi să vină lacircngă el Ela tuca ghilburda vino-n coace idi suda Doamna coboară liniștită și zacircmbește la racircndu-i El așează pe jos un teanc de cărți ea le amestecă anevoie flăcăul se prăpădește de racircs și după un timp de suspans icirci atrage atenția că obiectele sunt pentru cititori nu pentru Popa Prostu După această precizare doamna răsfoiește smerită o carte o icircnchide sărută prima copertă și o stracircnge la piept El racircde afirmă că nu mai ține minte literele Ea scoate din poșetuță un creion chimic și o coală de hacircrtie se icircntind amacircndoi pe burtă ea icircși albăstrește limba cu creionul și icircl ajută astfel să-și amintească alfabetul

Doi tineri băiat și fată ușor trecuți de adoles-cență așteaptă fericirea pe o banchetă Nu au răbdare de aceea dau din coate caută cu palmele cu degetele El constată plăcut surprins că domni-șoara nu are sutien Jean Jacques Rousseau afirmă din Secolul Luminilor că fericirea unui individ normal se manifestă prin efortul de a-i face feri-ciți pe alții pe aceia care au nevoie cu adevătat de această stare admirabilă Părerile sunt icircmpărțite

O doamnă și un domn din preajma mea sufi-cient de spilcuiți au tăcut tot timpul tac icircn conti-nuare Domnul o privește icircncruntat pe aceea care este convinsă că vorbește la telefon Doamna de alături despre care eu cred că este soția domnu-lui dă capul pe spate și clipește de cacircteva ori Zgomotul roților se amplifică mecanicul fracircnează trenul staționează icircntr-o gară mică pe frontispiciul căreia un bec aprins inutil indică un carton alb pe care este menționat numele gării cu vopsea albă Fără importanță Apare conductorul și icircntreabă răstit cine coboară aici unde trenul nu are oprire dar a oprit totuși Un călător se ridică icircn picioare face un pas lateral și icircnalță picioarele pe racircnd să le

prozatilde

46

ST

EAUA

11-

122

018

dezmorțească icircși scutură antebrațele icircși masează coatele Conductorul fluieră trenul pornește și curge icircncet roțile zguduie șinele obosite Abia acum conductorul se furișează din vagon

Un tacircnăr bărbos cu ciurlan pe cap icircn loc de păr dă buzna icircn vagon și icircl tamponează cu rea credin-ță pe cel care icircși dezmorțește oasele icircn spațiul de trecere Se așează icircn fața mea și strigă

ndash Căscăunii Sunt niște gonflabili Nu mai circul cu huiduma asta numită de tine și de mine trenhellipVoi vedea După o pauză scurtă mi se adresează liniștit Mă domnule spovedește-te mie Cu ce-ai greșit să te așezi aicihellip pe locul ăsta Cu ce ai greșit

Eu icircmi icircnvălui fața cu boarea naivității zacircmbesc icircl privesc cu duioșie el icircntinde macircna stacircngă și așează palma moale pe umărul meu drept Cel cu laptopul pe genunchi și cu cablurile icircn urechi citește iarăși cu glas tare Omenirea nu se reduce la oameni Nici lumea nu se oprește la lumea asta Toți și toate evoluează spre icircncotro Mai scrie aici Tristețea devine balena sinucigașă din oceanul numit suflet Tacircnărul face pauză tușește icnit icircn final izbucnește icircn racircs Aaauzi Onomatopeele sunt maimuțele din vocabular Pricep eu că voca-bularul este vorbirea omului daa asteahellip aleahellip onoma-tohellip pe elehellip Asta icircmi place Convingerea boului este că el poartă doar jugul și că acesta trage plugulhellip Icircmi place plugul că are coarne ca boul

Bărbosul cu ciurlan pe cap icircși retrage lin palma de pe umărul meu icircmi mulțumește reverențios și glăsu-iește fără să se adreseze cuiva Tocmai am trecut pe la ministrul Zăronihellip Heehellip I-am cerut pămacircnt de două ori pămacircnt Pricepi icircntreabă pe nimeni proba-bil un personaj imaginat de el Dacă pricepi starea de fapt se petrece așahellip Cam așa O rază de suprafață rotundă și pămacircnt mult adus icircn căruța cu boi Să tot icircnalțe pălmașii pămacircntul cu tălpile să-l bătătoreas-că movilă macircndră și trainică să clădească Auzi Ia auziți Movilă de o sută de pași cu trepte și cu turlă Icircnțelegi De-acolo să privesc cum vin extratereștrii să anunț satele cacircnd sosesc eihellip Auzi Ascultă aici Petru Bumbac care adus-a groaza-n țară s-a zburlit rău de tot așa că domnul Zăroni a fost retrogradat urgent cu semnătură icircn regulă L-a hurducat amar-nic și l-a vărsat oblu-n grajdul de unde l-a-nălțat icircnainte Numai că n-a mai fost șef grăjdarilor

Domnul și doamna din apropiere continuă să tacă Periodic el oftează scracircșnește din dinți tușește ostentativ icircnghite icircn sec Doamna zacircmbeș-te și murmură cacircteva cuvinte din cacircntecul Dor de mamă auzit de la Făracircmiță Lambru Nicio frunză nu-i amară Ca mama de-a doua oară Domnul de alături zice cacircteva cuvinte din cacircntecul Șaraiman Drumul ți l-aș pietrui Tot cu flori și cu safiu Să

nu vii prea tacircrziu Ea icircl icircntrerupe șoptindu-i că-i este foame el trage tacticos dintre picioarele lui o traistă icircn burduhanul căreia se află pungi pline de multe mărimi și culori Patru palme se afundă icircn săculeț pungile se rostogolesc șușotesc cacircnd sunt scoase la lumină plesnesc bunătăți se revarsă icircn palme uscate apoi cu sfială icircn cele două guri larg deschise Maxilarele devin racircșnițe limba ndash harnic mestecău La picioarele lor pungile devastate se adună icircn grămezi acoperă două zone ale podelei firimiturile se icircmprăștie cu voioșie

După ce golesc traista domnul o scutură griju-liu o icircnfășoară scrupulos și o aruncă plictisit peste pungile schilodite Doamna ridică macircinile la verti-cală satisfăcută de macircncarea icircngurgitată cască și cacircntă două versuri ale ei pe o melodie din folclorul muzical Moșule te-aș icircntrebaAi să-mi dai să beau ceva Domnul racircde cu importanță pocnește din degetele ambelor macircini apoi dă la iveală altă traistă din care scoate un pet de mărime mijlocie cu lichid colorat desface atent dopul și icircn timp ce oferă sticla doamnei cacircntă mai mult recită Și ne-om face-un bordeieș Din crenguțe de cireșhellip Eu străin și tu străin Icircn bordei să ne iubim Doamna coboară macircinile la orizontală cuprinde cu ambele palme sticla plină o stracircnge să nu alunece de aceea lichid colorat se revarsă peste bluza icircnflorată motiv să se tacircnguie icircn cacircntec Din ochi negri lăcrima Din guriță-așa zicea Oof Doamne Doamnehellip Pătrunsă de ciudă stropește padimentul soarbe fără poftă și firește cacircntă Foaie verde nucă seacă Macircine toți recruții pleacă Domnul răspunde solemn Și mă duc și mă tot duc Pacircnă la izvor sub nuc E momen-tul cacircnd se ridică grăbit și pleacă la WC

Cel cu ciurlanul pe cap se placircnge că pacircnă la urmă nu i-a fost icircmplinită dorința că Zăroni este un păcălici fără fundament Se adresează doamnei care s-a descălțat de sandale și stă cu tălpile goale pe grămada de pungi mototolite

ndash Cu dumneata s-a icircndurat Ți-a făcut domnursquo Zăroni movilă

Doamna ridică umerii nu-l ia icircn seamă El continuă

ndash Da mie nu-mi trebuie movilă de pungihellip Marțienii nu se zăresc de pe movila de pungihellip Nici piticii din Piticonia

Celălalt domn se icircntoarce de la WC legănat de clătinatul vagonului cacircntă bine dispus murmură tainic Doamna lovește cu călcacirciul gol grămada de pungi și punguțe unele se icircmprăștie doamna icircl icircntreabă pe cel cu barbă și ciurlan cu chip de om ce dorește Domnul ei expiră satisfăcut și icircntreabă la racircndu-i sorbind-o din priviri

ndash Ce vrea

47

ST

EAUA

11-

122

018

ndash Nu știu ce vrea de la mine se oțărăște eaDomnul răspunde solemn cu abisală seninătatendash Parcă nu știi ce dorește un bărbat vacircnjosndash O Neofilule Neogrăbitulendash Zăroni m-a trădat M-a trădat Zăroni icircn

beneficiul vostruDoamnei icirci tremură zulufii de aceea izbucneștendash Mai lasă-l icircn pace pe acela Ce ai cu el A fost

deștept scos de la grajdurile lui Grozahellip Bumbac cum icirci spui fiindcă adus-a bumbac din America pentru romacircni

Doamna se hotărăște să tacă zacircmbetul de pe față se metamorfozează icircn spasm pleoapele se zbat necontrolate globii oculari revarsă privire deznădăjduită Strigăt tenebros dezlănțuie buzele ei uscate adunate icircntr-un țugui stracircmb

ndash M-a lăsat fără veste supapa numităhellipndash Șiiii icircntreabă el grijuliundash Și strigă ea disperatăIcircși lipește spatele de spetează inspiră icircndelung

și după ce expiră domol exclamă uimităndash Și gatahellip Nu ți-e rușine să-ntrebi Hai cu

mine să ajung unde trebuiehellipPleacă amacircndoi ea pășește dizgrațios Icircn capul

acoperit cu ciurlani se icircnfierbacircntă cacircțiva neuroni eveniment care-l determină pe bărbatul vacircnjos să icircnhațe poșeta singuratică și să o dosească icircntre două geamantane aflate pe poliță

ndash Pst icirci avertizează pe cei de față Dacă suflați ceva icircl oblig pe Zăroni să vă afurisească și să vă bage la grajduri Gata

La icircntoarcere doamna suspină După ce se așează pe locul ei se lamentează

ndash N-am mai fost icircn lume fără chiloți din tinerețehellip Racircde și oftează ultimul oftat icircl transfor-mă icircn icnet Privește icircmprejur vacircră degetele ambe-lor macircini sub fesele bucălate prompt se avacircntă icircn picioare icircși cuprinde mijlocul cu palmele Unde-i poșeta icircntreabă cu disperare Unde-i poșeta mea care am lăsat-o aici Chiar aici

Trenul oprește icircntre stații apare conductorul și icircntreabă dacă este cineva care a uitat să coboare la gara prin care haidamacul cu roți a trecut fără să oprească

prozatilde

48

ST

EAUA

11-

122

018

Prin FICT despre mai multe RomacircniiEmil Adrian Rus

Nu mai e de mult un fapt care să surprindă rit- murile și liniile de tensiune ale fiecărei ediții ale

Festivalului Internațional de Carte Transilvania se simt și sunt trăite icircn funcție de invitații și oaspeții săi iar icircn așteptarea fiecărui an fireasca icircntrebare care survi-ne imediat icircn mintea avizatului și a pasionatului de lectură este pe cine vom mai icircntacirclni și asculta acum

De această dată majoritatea celor care și-au dat icircntacirclnire icircn vechea așezare de pe Someș au fost scriitori romacircni plecați icircn exil de bunăvoie sau siliți să o facă icircn timpul perioadei comuniste sau postdecembriste și scriitori din diaspora Invitații Basarab Nicolescu Bujor Nedelcovici Petre Răileanu Virgil Tănase Sebastian Reichmann Andrei Vieru Alexandra Medrea Horea Porumb (Franța) Ion Taloș Gheorghe Săsărman Eugen Cojocaru (Germania) Leo Butnaru Liliana Armașu Gheorghe Calamanciuc (Republica Moldova) Mircea Măran Eugen Boieru Mihai Gherghel (Serbia) Paul Gabor (Spania) Grigore Arbore (Italia) Vasile Tăracircțeanu (Ucraina) Mihai Șteț (Marea Britanie) Icircntorși iată icircn ceas festiv de Centenar pentru a da glas unei Romacircnii a lor sau care a fost a lor a acelei Romacircnii de peste și privită dinspre hotare poate pe alocuri icircncă și a noastră Despre bdquoRomacircnia meardquo adică a lor și Romacircnia noastră cea pe care au părăsit-o și cea pe care o regăsesc cu prilejul fiecărei (re)icircntoarceri s-a pus interogația de bilanț și ce a mai rămas din ea De fel lipsită de retorică mulți i-au găsit un răspuns

cu o voce hotăracirctă și cu greutatea cuvintelor tăioase la care am adăuga fiindcă ne-ar plăcea să credem că așa și este un regret ascuns Bujor Nedelcovici unul dintre ultimii autori ai exilului bdquoAsta nu mai e Romacircnia meardquo Reacția de altfel nu singulară exis-tacircnd și nuanțe completări și bineicircnțeles diferențe a lăsat totuși să plutească impresia că nici icircn cetatea literaturii lucrurile la modul idealist nu mai sunt de mult cum ne-am fi dorit să fie că și acest avanpost al unei Romacircnii icircn care ar trebui să existe bdquoun singur corp și un singur suflet icircn care toți nervii și toate suspinele vibrează unul către altulrdquo nădejdea lui Hasdeu pare tot mai făracircmițat și nu icircn lipsa celor capabili și icircndreptățiți să-l țină departe de o astfel de soartă ci mai degrabă a unui spirit comun care să unească dacă nu cel puțin să prilejuiască icircntacirclnirea

FICT 2018

Catherine Lovey

49

ST

EAUA

11-

122

018

bdquoRe-unim Romacircnia prin culturărdquo de la istorisi-rile personale și proiecte literare și pacircnă la starea literaturii și a limbii romacircne din exil și diaspora precum și a rememorării unor figuri emblematice ale acestor spații a fost astfel prilejul unor teme de discuție icircntre invitații de onoare ai FICT icircn care două Romacircnii au icircncercat să se caute și să se re-găsească Cultura numitorul lor comun o expresie a timpului și a prefacerilor istoriei ultimelor noastre decenii s-a arătat sensibilizată prin referiri mai mult sau mai puțin voalate și la situația actuală a Romacircniei noas-tre Pentru același Nedelcovici Monica Lovinescu prin emisiunile ținute la Radio Europa Liberă era parte a Romacircniei sale iar Basarab Nicolescu la finalul unei prelegeri despre icircntacirclnirile literare din Franța ținute de Leonid Arcade sau Mircea Eliade atrăgea atenția necesității unei cercetări riguroase a manuscriselor lăsate de autorii exilului icircn vederea unei integrări icircn raport cu literatura din țară

O prezență aparte sau două perspective asupra Romacircniei noastre literare prin ochii altora a consti-tuit-o și participarea traducătorilor icircn limba ebraică ai Antologiei poeziei Echinox Apa stracircnsă-n căușul palmei Moshe B Itzhaki și Paul Farkaș precum și cea a lui Jean Poncet traducătorul operei poetice a lui Lucian Blaga icircn limba franceză ocazie cu care a fost lansată ediția bilingvă a volumului Icircn marea trecere Dans le grand passage

Catherine Lovey și Jean-Franccedilois Haas doi scri-itori elvețieni de limbă franceză au vorbit despre o literatură a oamenilor simpli capabilă icircnsă să seducă icircn timp ce scriitorul portughez Gonccedilalo Tavares a pledat pentru o nouă perspectivă asupra ideilor și o reconsiderare a discursului iar italianul Giancarlo Sturloni a atras icircncă o dată atenția asupra influenței nefaste a omului asupra mediului

Poate mai mult decacirct icircn anii anteriori cacircnd pentru public doar două trei nume erau emblema sub care se lansa și se desfășura festivalul ediția din acest an a FICT dedicată Centenarului Marii Uniri a arătat că există icircncă o nevoie acută de dialog și de mediere a unuia cu privire la bdquoRomacircnia meardquo adică a noastră

Despre limitele limbajului și luciditate Cu Gonccedilalo M Tavares

la FICT Andrei Zamfirescu

Icircn octombrie 2018 icircn cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) un

public variat (de la academicieni la amatori bdquocivilirdquo de literatură deopotrivă) a avut șansa să petreacă o oră și jumătate icircn compania eminentului scriitor portughez invitat de onoare al ediției din 2018

Gonccedilalo Manuel Tavares De la debutul acestuia (la icircnceputul mileniului) și pacircnă astăzi operele sale au ajuns să fie citite consacrate și vehiculate pe mapamond fiind traduse icircn zeci de limbi O astfel de traducere icircn limba romacircnă a celui mai recent volum Enciclopedia (apărut la Editura

Jean-Franccedilois Haas

50

ST

EAUA

11-

122

018

Școala Ardeleană icircn colecția Longseller) a consti-tuit motivația principală a realizării evenimentului de săptămacircna trecută După apusul soarelui cu un entuziast bdquotrăiască Portugaliardquo conferința a demarat cu decernarea unui premiu din partea organizatorilor dedicat contribuției aduse de Tavares literaturii de rang mondial Traducătoarea volumului proaspăt apărut Corina Nuțu a fost cea care a prezentat succint tematica stilistică a operelor lui Tavares punctacircnd caracterul lor hacirctru erudit și absurd un triptic volatil de trăsături aflat sub semnul unui ludism omniprezent

Potențialii cititori au fost avertizați cu blacircndețe că romanele lui Tavares cunosc o abundență de trimiteri atacirct la opere literare și filozofice ale trecu-tului icircndepărtat cacirct și la propriile-i volume anteri-oare scriitorul portughez nesfiindu-se să icircl provoa-ce constant pe cititor să icircși părăsească zona de confort Pentru restul serii Tavares a fost invitat să ia cuvacircntul și să intre icircn dialog cu eseistul și filosoful Aurel Codoban schimbul de icircntrebări și răspunsuri fiind tradus de Simona Popa și Veronica Manole Descris de interlocutorul său ca un Kafka actual care mizează pe filozofia lui Wittgenstein asemuit stilistic cu Haneke sau von Trier (scriitorul lusitan fiind totodată și producător de filme) Tavares a admis de la bun icircnceput că una dintre principalele sale pasiuni este studierea fenomenului interacțiu-nii dintre literatură și gacircndire Icircn acest sens invitatul

a trasat o paralelă inițială icircntre filosofia occidentală obișnuită să gacircndească și să explice realitatea icircn mod conceptual și filosofia orientală cu preferința sa pentru discursuri explicative narative

Cea din urmă abordare este lesne de intuit cea preferată de scriitor Mica parabolă a absurdității tezelor academice care tratează umorul ironia sau ambiguitatea concomitent evitacircnd icircntrebuințarea lor a stacircrnit racircsete apreciative și totodată a validat schițarea introductivă a portretului unui Tavares non-aristotelic plin de umor și contradicții pe deplin capabil să icircși argumenteze poziția semi-pesimistă (sau semi-optimistă) asupra omului și realității Limitele limbajului sunt icircntr-adevăr limitele lumii lui Tavares iar acest deziderat al lui Wittgenstein pledacircnd pentru libertatea cuvintelor a fost rotunjit și completat de afirmația invitatului potrivit căreia scrisul său e stră-bătut de perpetua icircncercare de a distila și reduce la elemente de bază ideile pe care vrea să le transmită cititorilor săi Dorința estetică cea mai acerbă a auto-rului cristalizată spre final icircntr-o maximă laconică a fost aceea ca fiecare carte să fie precum 100 de grame de luciditate lectura constantă adăugacircnd aproape farmaceutic doze succesive de luciditate icircn ființa cititorului pacircnă ce icircntregul său corp ar deveni ideal pătruns de numinoasa substanță

Sus Gonccedilalo M Tavares icircn această imagine cu Aurel Codoban

51

ST

EAUA

11-

122

018

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia atrage atenția asupra degradării

continue a limbii romacircne și a nivelului de cultură

din spațiul public

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia ca orga-nizație de breaslă a profesioniștilor litera-

turii și moștenitoare a tradiției cultivării limbii romacircne icircși manifestă profunda icircngrijorare față de degradarea continuă a limbii romacircne folosite icircn spațiul public ca și a nivelului cultu-ral general icircn special din partea celor care prin rolul lor social sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni

Limba romacircnă nu este un simplu instru-ment de comunicare Ea este o componentă esențială a identității și un liant al unității nați-onale chiar icircn epocile mai icircndepărtate icircn care statul romacircn nu exista Icircnsă chiar și atunci păturile luminate ale societății s-au preocu-pat de cultivarea limbii preocupare pe care unul dintre precursorii modernității Ienăchiță Văcărescu o echivala cu patriotismul

Limba este de asemenea instrumentul gacircndirii Cineva care vorbește și scrie incorect este puțin probabil să gacircndească bine cu atacirct mai mult cu cacirct incorectitudinea exprimării este primul și cel mai elocvent semn al absen-ței unei culturi corespunzătoare deci al lipsei pregătirii și competenței

Astăzi icircn anul icircn care aniversăm Centenarul Marii Uniri limba romacircnă vorbită și scrisă icircn spațiul public ndash de către politicieni oameni de media bdquovedeterdquo ale divertismentului și alte categorii de persoane cu apariții publice frec-vente ndash a atins un nivel icircngrijorător de scăzut din punctul de vedere al corectitudinii gramati-cale și ortografice ca și al vocabularului utilizat Icircn pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare această degradare este continuă și nu se icircntrevede niciun semn că s-ar opri

Degradarea limbii romacircne vorbite este icircnso-țită și amplificată de o la fel de icircngrijorătoare

prăbușire a nivelului cultural general Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio și televiziune dar și nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil Atacirct prin temele abordate cacirct și prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică exemplul pe care icircl primește societatea romacircnească (icircn primul racircnd tinerii) este descurajant Icircn loc să cultive valorile să ofere repere și modele ndash de care istoria noas-tră ca și prezentul nu duc lipsă ndash viața publică romacircnească oferă contra-exemple ruinătoare moral și dăunătoare intelectual

Cauzele acestor fenomene (de la dezinte-resul față de icircnvățămacircnt la erodarea instituți-ilor) sunt cunoscute Uniunea Scriitorilor din Romacircnia icircși manifestă adacircnca preocupare icircn fața acestor semnale icircngrijorătoare cu privire la starea intelectuală și morală a spațiului public și mai ales față de efectele devastatoa-re icircn timp ale lipsei de reacție icircn fața acestor evoluții negative care periclitează icircnsăși iden-titatea națională Uniunea Scriitorilor icircși expri-mă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor icircn cauză icircntreaga ei experiență culturală pentru corectarea acestei stări de lucruri

Uniunea Scriitorilor din Romacircnia face un apel la toți actorii vieții publice ca și la institu-țiile care prin natura lor pot contribui la opri-rea degradării limbii și a nivelului cultural să dea dovadă de responsabilitate și să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționa-lități icircnainte ca ele să se transforme icircn adevă-rate obstacole icircn calea funcționării Romacircniei ca stat european modern

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

52

ST

EAUA

11-

122

018

Poezia lui Nicolae Tzone ca ritual de purificare ordmi catildelatildetorie

Florin Balotescu

Cartea lui Nicolae Tzone (sau nicolae tzone dacă vom păstra grafia de pe copertă)

Icircnmormacircntările publicată de editura Vinea icircn 2017 este un corp poematic care se construiește se hrănește și devine accesibil prin ideea de vizi-une Scris cu precizie aflăm la final pe bdquo1 2 și 3 februarie 2016 13h34rdquo completat de 19 ilustrații cu alură expresionistă ale Suzanei Facircntacircnariu volu-mul se constituie ca urmă a unui ritual intim icircn care poetul icircși descrie icircntacirclnirea cu sine cu lumea și cu Dumnezeu sub forma ceremonialului funerar

Ca icircntr-una din dedicațiile sale de autor aflăm că poemul conține bdquoicircnmormacircntări care mă nascrdquo ceea ce trimite spre o descoperire de sine asumată și ca anulare descuamare sau parcurgere a unui traseu invers Icircnmormacircntări și nu icircnmormacircntare căci vom vedea poetul icircl bdquosomeazărdquo pe Icircnsuși Dumnezeu cu aceeași icircndrăzneală ca a lui Iona profetul lui Marin Sorescu cel care spunea bdquosunt ca un Dumnezeu care nu mai poate icircnviardquo bdquodacă și de data aceasta vei icircndrăzni să mă-nvii fără voia mea nu voi mai vorbi niciodată cu tinerdquo (p 34) Structura fragmentară și imaginarul accesat de autor amin-tesc de epitaf și orațiile funebre antice Retorul Menandru din Laodiceea vorbea icircn secolul al IV-lea despre anumiți τόποι locuri sau κεφάλαια capito-le icircn structura unui epitaf γένος (familia) γένεσις (nașterea) φύσις (natura) ndash dacă cel care a murit este tacircnăr epitaful va vorbi despre frumusețea fizică σώματος φύσις iar dacă acesta era un vacircrst-nic erau onorate virtuțile vieții interioare ψυχῆς εὐφυΐα ndash ἀνατροφή (creșterea) παιδεία (educația) ἐπιτηδεύματα (maniera felul de a fi) πράξεις (fapte-le) sau ceea ce omul a icircmplinit pacircnă la vacircrsta matu-rității prin respectarea virtuților cardinale curajul dreptatea temperanța și prudența) τύχη (bdquodarurilerdquo pe care viața i le aduce omului) σύγκρισις (compa-rația) θρῆνος (lamentația) παραμύθια (consolarea) și ἐπίλογος (cf Theodore Chalon Burgess Epideictic Literature Studies in Classical Philology III Chicago 1902 p 120 Menander Rhetor A commentary Edited with translation and commentary by DA Russell and NG Wilson Oxford at The Clarendon

Press 1981 p174 PE Oprea-Călin Cuvacircntarea funebră antică Studiu de caz 2018 Universitatea din București p 22 și urm) Convertite icircntr-un fel de versuri-inscripție găsim și aici cacircteva dintre aceste etape nu ca o mare desfășurare discursivă icircnsă ci ca text care se dorește esențializat sentenți-os implacabil definitiv citim despre descoperirea trupului celui icircnecat despre abluțiune și purificare despre pregătirea icircnmormacircntării ca sărbătoare despre placircngerea care nu va fi doar a omului ci a lui Dumnezeu Icircnsuși

Dacă icircnsă icircn epitaf discursul era către celălalt cu misiunea de a-i icircnsoți sufletul și de a-i lumina amin-tirea icircn textul scris aproape spartan de n tzone după legea regresiunii limbajului spre origini cu versuri fragmentate pacircnă la nivelul sunetelor poetul vorbește de dincolo de viziune tot pentru sine cel de aici El nu pare să experimenteze cacirctuși de puțin stările pe care le va avea bdquodincolordquo așadar nu avem o reprezentare convențională a ceea ce se află dincolo de moarte Găsim icircn schimb un fel de discurs imposibil ca icircn viziunile lui Bacovia raportat la o lume icircn care nu se mai poate schimba nimic icircn care totul rămacircne icircmpietrit icircn afară de sufletul care migrează căutacircnd un fel de anti-topos unde icircși va consuma pentru veșnicie seninătatea chinul sau părăsirea totală Cartea nu pare străină nici de tensiunea dintr-un kaddish dacă nu cumva poetizacircnd am putea spune că e un fragment microscopic recuperat dintr-un manuscris imagi-nar al Divinei Comedii

Nu găsim un Dante aici nici un Vergiliu ci pe un alt poet bdquomai degrabă trist decacirct mortrdquo (p 8) care icircși placircnge ca Iona doar starea pe care prezumtiv o va avea icircn lumea oamenilor Poemul conține o poveste care de fapt la racircndul ei coboară spre ritualuri episoade arhaice și tragice despre bdquoicircnecațirdquo și ființe submerse (bdquopeștii mei frații mei de sub Dunărerdquo p 38-39) dintr-o zonă tainică a vechiului fluviu nu departe de doină nu departe de bocet Dintre bdquoșapte băieți și bărbați morțirdquo vii icircl vor alege pe cel mai frumos o bdquocompetițierdquo stranie post-inițiatică un ritual masculin de castă

53

ST

EAUA

11-

122

018

(bdquonu vrusese soarte să fie icircntre noi moartă niciofemeierdquo p 66) asistată de Dumnezeu icircnsuși icircn ipostaza de tată care icircși placircnge fiul De altfel poemul ar putea foarte bine să fie o intepretare postmodernă a ideii de chenoză ndash golit de propria divinitate Fiul divin devine om deplin care trăiește odată cu moartea și mai ales odată cu placircngerea sa ca mort una dintre cele mai profunde nostalgii ale omului aceea legată de pierderea paradisu-lui Așteptarea mortului care așteaptă bdquovremea votuluirdquo ndash este de fapt ndash așteptarea lui Dumnezeu icircnsuși (fiecare dintre cei șapte are icircn față un coș icircn care va primi darurile ndash poate ca ofrandă către om dar și către bdquoposibilulrdquo Dumnezeu) Discursurile se sparg unul icircn celălalt icircntr-un poem care aduce mai degrabă cu o inscripție menită să răscolească seco-lele măștile poetice rămacircn ambigue iar ipostazele se amestecă icircntocmai cum apele icirci acoperă pe cei ale căror suflete le primesc pentru totdeauna

Citim un poem care se scrie icircntre un ritual de puri-ficare (bdquom-au spălat de nisip și de frunzerdquo p 7) și o călătorie (bdquopornim pe cer icircn toate direcțiile deoda-tărdquo p 104) un poem dublu căci ideea de moarte include și o călătorie dublă spre ale cărei capete sufletul se icircndreaptă imposibil icircn același timp ndash una a celui mort către ceea ce va fi dincolo (un spațiu un vid o altă viață paradisul nimicul) iar alta către ceea ce va fi aici (intracircnd icircntr-o stare posibilă numai așa adică icircn memoria celorlați și astfel devenind simbo-lic una cu ei) Un poem al inscripțiilor și totodată un text enigmatic despre posteritatea poetului despre sunetele inaudibile cuvintele inefabile asocierile imposibile (bdquozgomotul sacircngelui din urechea lui gaugain tăiată icircn urmă cu peste o sută de ani de van gogh[] tot ceea ce beethoven nu a auzit vreo-datărdquo p 36-37) care cu subtile reverențe se icircntoarce spre Nichita Stănescu ale cărui conversații cu icircngerul icircși găsesc răspunsuri iată din nou și aici

Enciclopedia literaturii romacircne vechiAcademia Romacircnă Institutul de Istorie și Teorie Literară bdquoG Călinescurdquo Enciclopedia literaturii romacircne vechi Fundația Națională pentru Știință și Artă Muzeul Național al Literaturii Romacircne București 2018 Cuvacircnt-icircnainte de acad Eugen Simion 1040 pagini cu ilustrații alb-negru și color

Acum o bună jumătate de veac apărea Istoria literaturii romacircne volumul I (1964) Dedicat literaturii populare și literaturii romacircne vechi impresiona prin masivitatea lui ndash lucrările de referință nu erau punctul forte al vremii ndash dar dădea senzația de aisberg căci părea să lase multe lucruri bdquonesplicaterdquo despre un teritoriu destul de arid de puțin frecventat Monumentala Enciclopedie a literaturii romacircne vechi vine să pună lucrurile la locul lor Ea fructifică alte două lucrări de referință și anume Dicţionarul literaturii romacircne de

la origini pacircnă la 1900 (București 1979) și Dicţionarul general al literaturii romacircne (I-VII București 2004-2009) Autorii (Coordonator general Eugen Simion Coordonare și revizie Dan Horia Mazilu Gheorghe Chivu Eugen Pavel Laura Bădescu Autori ndash icirci icircnșir cu regretul că nu am loc pentru a pomeni toate zecile de nume ale celor care au colaborat la formidabila alcătuire Simona Antofi Manuela Anton Laurenţiu Avram Cristina Martha Balinte Laura Bădescu Cristina Bicircrsan Gheorghe Chivu Ioana Costa Bogdan Creţu Alexandru Gafton Alin-Mihai Gherman Svetlana Korolevski Luminiţa Koumlvary Raluca Levonian Silvia Marin-Barutcieff Dan Horia Mazilu G Mihăilă Ileana Mihăilă Gabriel Mihăilescu Cristian Moroianu Eugen Pavel Ioan-Aurel Pop Eugen Simion Algeria Simota Rodica Șuiu Constantin Teodorovici Ioana Vasiloiu Cătălina Velculescu) sunt la curent cu toate discuțiile legate de icircnceputurile literaturii noastre dar aleg soluția rațională bdquode a uni punctul de vedere al istoricului cu acela estetic al criticului literar acceptacircnd toate scrierile semnificative icircntr-un fel sau altul pentru cultura apărută icircn spațiul nostru aflat secole de-a racircndul sub ocupații străinerdquo O exigență motivată prin recurs la criterii de inflexibilă severitate ne-ar sărăci icircn mod nepermis Articolele se opresc nu doar asupra primelor scrieri romacircnești ci și asupra manuscriselor și tipăriturilor de texte religioase icircn limba slavonă asupra traducerilor icircn și din limba latină ori neogreacăProbă de erudiție de pedantă organizare a materialului icircntr-o prezentare grafică extrem de elegantă Enciclopedia pune la dispoziția noastră un veritabil tezaur Cele 500 de articole prezintă personalități opere teme și curente de primă icircnsemnătate pentru cercetarea perioadei (bizantinism baroc iluminism romacircnesc slavonism romanitatendashromacircnitate literatură parenetică oratorică științifică ceremonială cărțile populare etc) O foarte utilă Cronologie de la scrierile lui Filotei de pe la 1400 și pacircnă icircn 2 decembrie 1840 cacircnd bdquoIcircncetează din viață Ioan Bobb autorul primului dicţionar romacircno-maghiaro-latin scris cu litere latine și ortografie etimologizantă Dictionariu rumanesc lateinesc si unguresc (2 vol Cluj 1822-1823)rdquo alături de bibliografia generală și de cea icircnsoțind fiecare articol icircn parte transformă Enciclopedia icircn model de valorificare a moștenirii culturale (Red)

54

ST

EAUA

11-

122

018

autoportret icircn oglinda convexă (32)Gary Soto (n 1952) s-a născut icircn California din părinți aparținacircnd clasei muncitoare De unde și inte-resul pentru portretizarea acestei clase din Statele Unite și Mexic Icircn cele mai bine de douăzeci de titluri pe care le-a publicat Soto

abordează icircntr-un stil direct și plin de intensități situația și problemele etnicității și ale clasei icircntr-un melanj al pierderii și rezistenței al bucuriei și sufe-rinței Personajele poeziilor sale fie ei americani sau hispanici sunt dovada bogăției interioare care se poate manifesta chiar și icircntr-o cultură a sărăciei

Ars poetica sau Mazatlan icircntr-o zi icircn care corpurile sunt purtate spre ţărm

Cadavrul e icircn morgăIar morga e pe strada astaUnde noi așteptăm Omar și cu mineInvizibili pentru taxiuri și pentru catacircriȘi pentru cacircinii adormițiDin icircntunericul gării

Mai devreme am fost la mercadoUnde din puii atacircrnați cu capetele icircn josSe scurgeau picături de sacircnge prin toate găurile(Am cumpărat lămacirci și am făcut fețe acre la portocale)Mai devreme am aruncat cu monedePrin restaurante barosani dinNord pentru că aveam inimile plineIar portofelele niște sandviciuri pentru săracii dansatori

Acum nu mai suntem atacirct de siguriMoartea-i cea care a intrat călare cu valurileIcircn timp ce stăteam cu apa pacircnă la glezneCu spatele spre țărm și cerul era crestatCu alb acolo unde albastrul nu dispăreaMoartea e cadavrul unui omCu brațele icircndoite forțat icircn LCu părul biciuindu-i ochii să nu vadăCu burta lui jumătate din lumea pe care furnica nu se poate cățăra

Nu că nu mai suntem atacirct de siguriCăldura face frunzele copacilor să sclipeascăTaxiurile sunt adormite icircn stații blocateIar copiii cacircndva ocupați cu mingileIcircși mănacircncă tortul de icircnghețată de pe brațe

Adevărul e că vrem să mergem acasăSă dispărem icircn fumul alb al trenuluiȘi să ne trezim miraculosIcircn America Omar icircl icircntreb ți-a ajunsIcircși ridică fața spre mineBate o țigară de degetul mare icircngălbenitȘi aprinde o flacără albastră

Nu nu putem pleca Nu ne-am terminat Icircncă treaba Știu asta Știe și OmarȘi vom coboricirc troncănind precum catacircrii spre țărmVom verifica apa cu vacircrful piciorului și vom intra icircn eaPacircnă cacircnd capetele ne vor sta pe apă icircnvelite icircn apăDacă ne ridicăm dinții noștri vor transmite semnale luminoaseCelor care s-au adunat ndashUn bărbat voinic două mame bătracircne copii și bicicletele lorTrăim Trăim Crabii cu cleștii lor pocnitoriSe icircntrec spre locul pe unde cred ei că vom fi noi purtațiSpre mal cu picioarele icircnainte

Harta

Cacircnd albeața soarelui se stracircnge icircn jurul nostruCa un laț

E amiază iar Molina se ghemuieșteLa umbra schimbătoare a unui leandru

Desface o hartă și cu creionulIcircnnegrește Panama

Icircntr-o vacircnătaieFace puncte de ploaie peste Bogotaacute orașul păianjenilor

Și x-uri icircntr-un lanț muntos care urcăCa un termometru

Peste gardul de piatrăPeste care cei bătracircni nu s-au gacircndit niciodată să treacă

Lima e apăsată de ceațăBrazilia e descacirclcită de racircurile ei

55

ST

EAUA

11-

122

018

Unde apare o macirczgăliturăZăpada și-a brodat răcoarea peste cacircmp

Unde racircul Orinoco o ia spre estSe ivește un nou racircu fără nume

Din cacircmp deschisIar Molina icircl numește locul său de naștere

Avocado Lake

pentru Ben

Un corp se mișcă sub lacul icircntunecat ndashGacirctul e o țeavă pentru apă macircinileSunt cele ale unui copil care se icircntinde după mama sa

Ar putea trece ore icircnainte ca corpul să se ridiceLa suprafață

Și chiar mai mult pacircnă cacircnd corpul e găsitSă sufli aer icircn el e inutil ndashPlămacircnii trebuie storși ca buretelePielița cenușie jupuită ca banda adezivă de pe ochiDegetul răsucit frecat și sărutat

Și acum icircn zori sălciileȚin din nou de cald iar o tacircnărăPe malul de unde un prieten i-a dispărut dedesuptAruncă pietre pe lacPe ceea ce a rămas din el ndashFlegma plutindu-i la suprafațăLa fel cum i-a plutit și viața

traducere și prezentare de Alex Văsieș

56

ST

EAUA

11-

122

018

cronica literară

Ce ne spune istoria

Angelo Mitchievici

Villa Margareta primul roman al Doinei Jela revela un romancier interesat de reconstrucția unei epoci icircnfășurate icircn jurul unui personaj charismatic Cel de-al doilea roman al scriitoarei Efectul fluturelui (Polirom Iași 2018) pro- iectează istoria pe canavaua existenței a două personaje care

emană același fascin al iregularului al unor inten-sități ciocnite de relieful dur bdquoal timpului ce li s-a datrdquo cu sintagma destinal revelatoare a lui Annie Bentoiu Surorile Alexandrina și Tatiana Pantazopol au icircn comun și prezența icircn cadrul echipelor de cerce-tare sociologică inițiate de Dimitrie Gusti un capitol nefrecventat pacircnă astăzi icircn literatura romacircnă Un roman despre școala Gusti Unul despre grupul de cercetători pe care Anton Golopenția i-a condus icircn iarna anului 1941 icircn misiunea dificilă deloc lipsită de riscuri prezente și viitoare cum se va dovedi de a inventaria populația romacircnească pe teritoriile eliberate de sub ocupația sovietică Nicidecum Icircn fapt avem o complicată cronică de familie familia Pantazopol care oferă o vedere icircn secțiune prin istoria particulară a gustiștilor dar și prin cea cu majusculă care a tulburat și resemnificat destinele unei generații intelectuale prodigioase Icircn lista de bios-uri lapidare ale celor optsprezece cercetători pe care naratoarea o prezintă subliniind onest zonele lacunare se regăsește această dinamică imprevizibilă a devenirii cu scurtcircuitele pe care rdquoteroarea istorieirdquo le creează E vorba icircn majorita-tea cazurilor de comuniști sau doar oameni de stacircnga confruntați ulterior cu regimul pe care militantismul sau doar idealismul lor l-a edificat regimul comunist canibalizacircndu-și odraslele Dar chiar dacă nu avem un roman care are ca temă principală școala Gusti cu toate referințele critice și momentele biografice invocate există o atenție privilegiată acordată investigației ramificată icircn patru direcții care se icircntretaie O investigație e

condusă chiar de cercetătorii constituiți icircn echipa coordonată de Anton Golopenția și inițiată de Institutul Central de Statistică echipă din care știm că și-ar fi dorit să facă parte și Tatiana Pantazopol suspectă de activitate legionară O altă investi-gație are caracter strict personal este condusă de Maria Pantazopol și o are icircn vedere pe mama ei Alexandrina Pantazopol și secretele pe care le păstrează cu privire la trecutul ei care include o perioadă de detenție icircn icircnchisorile comuniste urmată de deportarea cu domiciliu forțat departe de fiica sa Ceea ce sporește icircnsă misterul cu privire la propria mamă sunt cacircteva documente disparate descoperite icircntr-un dosar ascuns printre care un desen copilăresc ilustracircnd-o pe mamă o frază ilite-rată a bunicii tardiv alfabetizate un fragment de jurnal anonim și două fotografii mărturie a pogro-mului de la Jilava din noaptea de 26-27 noiembrie 1940 Această istorie de familie poartă marca unei traume pe care investigația nu o exorcizează ci o nuanțează O investigație propriu-zis biografistă o icircntreprinde cercetătoarea Larisa Vartolomei icircn legătură cu Tatiana Pantazopol și ea surprinde angajamentele ideologice obscure patosul unei icircntregi generații intelectuale Supusă torturii icircn arest reușită să evadeze icircn cala unui vapor urmele Tatianei dispar icircn tăcere icircn Occident de unde parvin vagi reflexe ale unei existențe marcate de asemenea de traumă Numai că Larisa Vartolomei este alimentată de o pasiune care transcende neutralitatea necesară cercetării științifice căutacircnd să identifice toate probele icircn măsură s-o desoli-darizeze pe Tatiana de febra criminală a mișcării legionare producătoarea bdquomartirilor sacircngeroșirdquo Ultima investigație este condusă chiar de alter ego-ul naratorial al autoarei icircn roman cea care unește firele celorlalte investigații avacircnd compe-tența jurnalistului de investigație dar și a istori-cului autoinstitituit prin documentare și lecturi substanțiale Rezistența la developare a existenței acestor două surori se sincronizează cu rezistența la developare a istoriei Icircn discuția pe care Paul Ricoeur și Michel de Certeau au avut-o icircn 1983 cu ocazia unei mese rotunde care-i mai cuprindea pe Pierre-Jean Labarriegraverre și Jean Greisch Ricoeur propunea printre temele de discuție și problema eclipsei evenimentului și corelarea sa cu registre de natură diferită Așa cum o afirmă Michel de Certeau bdquoun eveniment nu este ceea ce putem vedea sau ști despre el ci ceea ce el devinerdquo Dacă Ricoeur privilegia relevanța bdquomarilor istoriirdquo Michel

57

ST

EAUA

11-

122

018

de Certeau miza pe bdquoistoriile atomizaterdquo Icircn ceea ce privește recuperarea adevărului istoric cu privire la una dintre cele mai agitate perioade din istoria Romacircniei romanul Doinei Jela aduce icircn tensiune ambele perspective una integratoare și una disper-sată la nivelul subiectivităților angajate icircn efortul de comprehensiune Doina Jela intră icircn miezul acestui metabolism al istoriei prin intermediul unei istorii de familie și surprinde deopotrivă eclipsa evenimentelor trecute prin filtrul atacirctor ideologii și sensibilități contrariate dar și bdquodevenireardquo lor sau cu cuvintele unui alt personaj avizat din roman Nicolas faptul că bdquosemnificațiile ajung din urmă faptul (istoric sn)rdquo Una dintre bdquolecțiilerdquo nemiloase ale istoriei consistă icircn aceea că orice angajament ideologic radical este icircmpins ultimativ spre deri-zoriu grotesc și irelevanță Momentul bdquocomemo- răriirdquo Tatianei Pantazopol icircn contextul martirolo-giei legionare de către grupul de deținuți politici devine revelator icircn acest sens Discursul surorii mai mari Alexandrina Pantazopol stabilește substanța de contrast revelatorul inaderenței la adevărurile incomode ale istoriei Golgota icircnchisorilor comu-niste apare pe fundalul pogromurilor interbelice așa cum cele două fotografii care documentează un fragment genocidar beneficiază de comple-mentul de inocență al desenului copilăresc și al frazei naive a bunicii bdquoNui mai scriețrdquo Toate acestea sunt reproduse autenticist icircn roman și creează un efect puternic

Discursul Alexandrinei Pantazopol care-i oripi-lează pe deținuții politici care-l venerează icircncă pe Căpitan loiali unei cauze pierdute cu o intra-sigență eroică e unul al reconcilierii imposibile icircntre generații icircntre victime și călăi icircntre istorii Tema istoriei ca traumă e profund diseminată icircn romanul Doinei Jela Icircn fond toate aceste căutări conduc la aceleași interogații Ce ne icircnvață istoria Există un adevăr istoric Dacă da posedă acesta virtuți soteriologice Nu avem concluzii dar avem atitudini care decurg din aceste căutări avem o dinamică intensă a intepretării Imprecizia răspun-sului reflexul tatonant ezitant al formulărilor toate polemicile configurează un cacircmp de forțe al romanului cacircmp icircn care sunt imersate personajele lui principale Titlul servește acestui paradox care survine icircn studiul istoriei și icircn oricare din investi-gațiile corelate și anume a icircntrepătrunderii dintre obiectivitate și subiectivitate icircntr-o epistemologie mixtă Efectul fluturelui e o metaforă revelatoare icircn acest sens bătaia unei aripi de fluture undeva icircn Brazilia ar putea declanșa un uragan icircn largul coastelor Japoniei Sunt aici două lucruri esențiale Un eveniment insignifinat pacircnă la imperceptibil

poate genera un efect considerabil avem o inver-sare a raportului de pondere icircntre cauză și efect Pe de altă parte cauza se află foarte departe de efect astfel icircncacirct relația dintre cele două poate fi cu dificultate dacă nu imposibil de detectat Efectul fluturelui ne vorbește icircntr-un fel de fragilitatea de echivocul determinismului icircn studiul istoriei invitacircnd la o reflecție cu privire la hazardul istoriei la ceea ce Nassim Taleb numea tot cu o metaforă o bdquolebădă neagrărdquo Iar lacul preferat pe care aceste bdquolebede negrerdquo se plimbă maiestuos este cel al romanului

Cacircntec pentru generathornia

postmemorieiMarius Conkan

Este firește destul de riscant ca un autor să icircși intituleze volumul Cacircntec de leagăn pentru generația mea icircn contextul icircn care poezia angoasei gravă icircn retorică și conți-nut este tot mai des repudiată ca rest al unor practici estetice (cu o lungă tradiție) care sunt conside-

rate astăzi a fi prea teatrale manieriste vetuste sau incompatibile cu noile configurații ale geografiei socio-culturale O astfel de poezie a angoasei cu toate nuanțele ei traumatice obsesive hiberbolice și uneori individualiste este retrogradată pe de altă parte icircn favoarea unor discursuri și sensibilități mai degrabă construite teoretic și imprumutate liricii recente (din diverse abordări critice) decacirct definitorii prin natura lor

Cosmin Perța a prevăzut și icircși asumă acest risc din moment ce optează icircn Cacircntec de leagăn pentru generația mea (Paralela 45 2018) pentru libertatea și liberalizarea scrisului său renunțacircnd la orice convenție pe care unii sau alții ar valida-o estetic (cu argumentele cacirctorva teorii de icircmprumut care pacircnă la un punct se dovedesc lămuritoare mai ales icircn cazul generației mai tinere de poeți) și mizacircnd pe fluxul incontrolabil (și prin urmare imprevizibil stilistic) al notației memoriei și afectelor Iată cum sună pledoaria autorului pentru poezia codificată

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

58

ST

EAUA

11-

122

018

existențial icircntr-o manieră care conține icircntrucacirctva ADN-ul estetic al Manifestului fracturist din 1998 (fără ca poetul să se revendice icircn vreun fel de la acesta) bdquoCred icircn poezia livrescă sofisticată dar mai mult cred icircn poezia trăită și asumată ca experiență icircn curs de desfășurare E teribil de riscant să scrii astfel poate fi considerat impudic chiar obscen dar nu voi putea eluda niciodată viața din artă deoarece o consider singurul ei ferment autenticrdquo Cosmin Perța nu scrie icircnsă pur și simplu o poezie inseparabilă de viață ori retrasă icircntr-un individua-lism de multe ori impenetrabil ci scrie icircntr-adevăr bdquoo poezie a traumelor și a obsesiilorrdquo (cum este numită pe coperta a IV-a cu un limbaj destul de bdquouzatrdquo critic mai ales icircn ultimele decenii) care conți-ne o puternică icircncărcătură socială deloc neglijabi-lă atunci cacircnd vorbim despre dimensiunea recentă a poeticilor confesive Firește socialul nu a lipsit de pildă din poemele unor autori douămiiști așa cum nu a lipsit nicicacircnd din literatură Icircnsă după o perioadă icircn care poezia generației mai tinere de autori explorează icircn special aspectele infrareale liminale și intermediate ndash inclusiv digital ndash ale exis-tenței (cu o recuzită stilistică pe măsură) o nouă imersiune icircn socio-politic devine tot mai necesară icircn contextul unei Romacircnii care stă sub semnul bdquodepresiei de țarărdquo ca să folosesc un diagnostic icircn jurul căruia gravitează imaginarul Scriisorii către un prieten și icircnapoi către țară volum recent publicat de Ruxandra Cesereanu

Din acest punct de vedere cu toată ironia din titlu Cacircntecul de leagăn pentru generația mea poate fi considerat tocmai manifestul unei gene-rații nu neapărat al unei generații de scriitori cacirct al uneia biologice chiar dacă anumite poeme sinte-tizează icircn mod subtil cacircteva direcții estetice și atitudini specific douămiiste icircn fața ratării morții deziluziei depersonalizării și derivei existențiale (vezi prima parte a cărții intitulată De război) bdquoToți avem momente icircn care ne gacircndim serios și vedem limpede adacircncimea Tuturor ni se face frică icircn fața neputinței a eșecului premeditat a liniei subțiri dintre ceva și nimic Am făcut pentru un experiment o hartă cerebrală și am notat pe mici secțiuni ale creierului aici este locul icircn care icircnvăț să mă bucur aici e locul icircn care placircng aici e locul icircn care vreau să mor repede aici e locul icircn care mă gacircndesc la supraviețuire aici e locul icircn care beau și fumez aici e locul icircn care nu icircnțeleg de ce scriu aici e locul icircn care icircmi pare rău aici e locul icircn care mi-aș fi dorit să fi fost altceva aici e locul icircn care am o casă aici e locul icircn care nu am nimic aici e locul icircn care țin minte primul sărut aici e locul icircn care iubesc aici e locul aici ești tu

Icircntr-o părticică am scris mărunt ilizibil aici e locul icircn care nu o să mă icircntorc niciodată (pp 53-55)

Icircn fond Cosmin Perța a scris manifestul unei generații a bdquopostmemorieirdquo un celebru concept care icircn definiția Mariannei Hirsch descrie bdquorelația dintre generația ulterioară celor care au fost marto-rii unei traume culturale sau colective și experiențe-le celor dinaintea ei experiențe care sunt laquoreamin-titeraquo doar prin intermediul narațiunilor imaginilor și comportamentelor icircn mijlocul cărora generația respectivă a crescut [hellip] Conexiunea postmemori-ei cu trecutul nu este astfel efectiv mediată prin rememorare ci prin proiecția și creația imagina-țieirdquo (t m) Iconografia (post)distopică din prima parte a volumului constituie așadar un construct al postmemoriei așa cum sunt de altfel multe dintre poeticile autorilor douămiiști care au scris despre anxietățile și precaritarea unei societăți icircn tranziție realizacircnd la modul inconștient și o critică a Romacircniei comuniste icircn care au copilărit și pe care au retrăit-o ulterior prin intermediul narațiunilor colective și individuale ale generațiilor anterioare

Icircn ciuda acurateței incisivității și a tonului anxios (adesea ironic) cu care cartografiază o realitate intimă și socială aflată icircn pragul dezastrului Cosmin Perța nu este un practician al ratării ci scrie despre mecanismele de rezistență icircn fața acesteia Fapt care ne conduce treptat spre partea a doua a cărții intitulată De dragoste unde autorul revizitează discursul amoros (uneori icircn cheie parodică) osci-lacircnd icircntre extazul bdquoreicircndrăgostiriirdquo (inclusiv de reali-tatea explorată icircn declinul ei) și conștientizarea unui erotism imposibil Sentimentalismul acestor poeme este (auto)subversiv iar pathosul lor intenționat și asumat deoarece Cosmin Perța nu pare aici adeptul sofisticării afectelor de dragul unor achiziții stilistice la modă Cu toate acestea există uneori icircn volum o neglijență a autorului față de propriul stil fie că vorbim despre asocieri tautologice de imagini despre lungirea inutilă a unor poeme și finalizarea riscantă a altora sau despre naivitatea expresiei Chiar dacă suntem avertizați de către autor că totul este bdquoscris gacircngav infantil și imperfect icircntocmai ca atitudinea noastră intimă icircn fața existențeirdquo asemenea imperfecțiuni puteau fi retușate ca să nu pună icircn umbră pasajele izbutite (și deloc puține) ale volumului cum este acesta bdquoLimbi de soare peste o mare lucioasă și albă ca sarea vorbim despre liniș-te de fapt nu vorbim gesticulăm și liniște nu este niciunde Icircn marea aceasta sticloasă compactă nu s-a născut nicio zeiță Mă uit la marea asta cum m-aș uita la sacircngele meu stracircns icircntr-un lighean liniștit căci despre liniște era vorbardquo (p 71)

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

59

ST

EAUA

11-

122

018

Oricum ar sta lucrurile și oricacirct de drastic ar fi receptat de cei care preferă alte stiluri mai puțin angajate social și existențial Cacircntec de leagăn pentru generația mea este volumul care pavează calea spre poezia de excepție a lui Cosmin Perța

THORNigatilderi la bucatatildeVictor Cubleșan

Numele lui Daniel Moșoiu nu a fost vehiculat prea des icircn discu-țiile despre literatura noastră De altfel aceste omisiuni repetate par să contureze destul de acurat chiar și atitudinea retrasă ndash dar deloc timidă de altfel ndash a autoru-lui clujean Atunci cicircnd e amintit e lăudat Volumul său de debut

Poeme din mers apărut icircn două ediții este unul dintre cele mai solide și convingătoare volume de poezie apărute icircn acei ani (1999) dar a avut parte din nefericire de o circulație restricircnsă Reeditarea din 2012 a venit ca o reparație dar icircntr-un fel părea prea ticircrziu Nu știu dacă Daniel Moșoiu scrie greu dar cu siguranță publică cu o lentoare teribilă Unii ar putea spune chiar că ritmul acesta sincron cu deplasarea ghețarilor i-ar influența fatal receptarea critică Volumul de povestiri de față Țigări umede era aproape gata de acum aproape douăzeci de ani E greu de spus cicirct de radical și-a modificat textele prozatorul dar amintindu-mi de lectura cicirctorva dintre ele icircn manuscris icircmi icircntărește convingerea că diferențele sicircnt mai mult superficiale

Dacă ar fi apărut acum două decade volumul ar fi fost unul de actualitate foarte bine arondat momentului de sficircrșit al anilor nouăzeci Prozele scurte ale lui Daniel Moșoiu sicircnt ancorate icircn finalul comunismului icircn marasmul ordinar al anilor rsquo80 și icircn răbufnirile de strălucire occidentală kitch de entuziasm degringoladă și marasm care au definit anii nouăzeci Atunci ar fi fost o dezbatere a actu-alității Astăzi sicircnt povești din istoria ușor icircndepăr-tată Dar tocmai pentru că și-au pierdut funcția de a fi implicit un punct de dialog asupra cotidianului imediat prozele se văd icircn postura de a funcționa deplin libere ca literatură Capacitatea de a poten-ța o lume de a revitaliza o atmosferă devin defini-torii Iar Daniel Moșoiu icircși onorează cititorii livricircnd texte debordicircnd de vitalitate de nerv capabile să

articuleze din cuvinte un timp care a devenit inac-cesibil icircn afara reicircntoarcerii ghidate sentimental

Poezia lui Daniel Moșoiu este unanim lăudată pentru simplitatea aparentă și inocența jucată sub care se ascunde un stilist exersat Proza sa este foarte aproape de această senzație dar constructiv e dusă mai departe Autorul stăpicircnește foarte bine ritmul narațiunii știind să accelereze să licircncezeas-că să sacadeze controlicircnd permanent tempoul printr-o frazare tăiată la milimetru Lectura devine astfel suplă textul curge cu firescul unei ape vesele de munte iar cititorul neexperimentat pesemne că nici nu icircnțelege de unde vine acea curgere firească O prea pritocită știință a scriiturii dublată pesemne de o intuiție nativă a povestașului icircnnăscut a celui capabil să spună orice fel de istorie oricicirct de insipi-dă ar putea fi fără a pierde o singură clipă atenția asistenței Daniel Moșoiu folosește cuvintele cu parcimonie ceea ce glumind se poate spune că se reflectă și icircn lungimea volumului dar știe să aleagă cu precizie exact materialul de care are nevoie Este genul de autor care din cicircteva fraze reușește o descriere coerentă vie și memorabilă genul de autor care folosește dialogul la maxim exploaticircn-du-l aticirct ca element al narațiunii cicirct și ca element de caracterizare a personajelor ca element de sondare a psihologiei Țigări umede este un volum care include cicircteva texte scrise absolut superb Alți comentatori au găsit modele din Cehov din Hrabal din Groșan etc Modelele există desigur dar icircn mod evident Daniel Moșoiu are maturitatea stilistică care icirci permite să-și configureze propria amprentă personală foarte distinctă foarte percutantă

Un alt palier unde Țigări umede surprinde plăcut este galeria de personaje dezvoltate Prozatorului nu-i place să se includă ca personaj nu-i place să se joace cu variațiuni ale propriei persoane dincolo de vocea naratorială proiecticircndu-se icircn text cel mult ca observator Daniel Moșoiu are vocația creării de personaje modelării de indivizi complecși psiholo-gici Textele sale nu sicircnt o multiplicare de tipolo-gii ci o cartografiere de indivizi distincți Chiar și personajele secundare sau marginale au nuanțe și tușe de finețe De altfel multe dintre povestirile volumului sicircnt susținute aproape exclusiv de psiho-logia personajelor narațiunea fiind dublată de un studiu asupra unui personaj sau unor personaje

Lumea volumului cea pe care reușește să o repună icircn prim-plan este din punctul meu de vedere credi-bilă și umană Prozatorul este de altfel hotăricirct bdquosă spună ceva despre viațăldquo Cu siguranță va fi interesant de urmărit efectul asupra diferitelor generații de cititori icircn funcție de modul icircn care și aceștia percep

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă

60

ST

EAUA

11-

122

018

CRO

NIC

A L

ITER

AR

Ă aceste contestate episoade din istorie Daniel Moșoiu preferă să se concetreze pe bdquolumea micăldquo cel mai adesea pe personaje cu educație simplă și cu o perce-pție simplistă leviticircnd deasupra momentului dintr-o zonă periferică Este universul cafenelelor boeme al cicircrciumilor populare al birourilor funcționărești este universul acelor oameni care nu s-au fixat foarte bine nici icircn mediul din care provin dar nici nu au reușit să ajungă acolo unde au visat poate să o facă Povestirea care dă și titlul volumului bdquoȚigări umederdquo e o plonjare directă icircn boema anilor rsquo90 evocicircnd cu mare finețe un univers dizolvat icircntre timp icircn comer-cial și subliniind cu finețe o icircntreagă mentalitate și mai ales o icircntreagă atmosferă care nu a mai supra-viețuit decicirct icircn literatură bdquoBilete de papagalrdquo e o odisee cu final agrave la Pavel Dan un drum zigzagat care trasează din penel tabloul Clujului din anii nouăzeci bdquoEști o femeie frumoasărdquo este povestea de dragoste a volumului poate cea mai delicată o icircnticirclnire icircntre el și ea amicircndoi cocliți la marginea societății pierduți aproape icircn mijlocul unei mulțimi triviale și agresive descoperind firesc și salvator iubirea bdquoRevoluția lui Fane Gurăurdquo este o piesă extrem de inteligent scrisă despre nu aticirct Revoluție cicirct despre aceia mulți care au trăit-o indirect

Surprinzător dar cred că icircnticircrzierea la publicare a volumului ar trebui să se icircntoarcă icircn favoarea sa Acum nu mai este doar un potențial pretext de discuții despre actualitate este o sumă de povești foate umane foarte subtile Volumul este unul rafinat o demonstrație de construcție și talent narativ Cu puțin noroc la difuzare și dacă poate autorul nu va mai icircnticircrzia cicircteva decade cu următo-rul volum criticii ar putea icircn fine să recunoască icircn Daniel Moșoiu unul dintre cei mai solizi și valoroși prozatori ai generației sale

Trestie cicircrtitoare

bdquoLeul de aur va micircnca Vițelul de aurrdquopicircnă aici am ajuns cu fragilitatea iluzieipicircnă aici cu principiile tot mai neputincioasezbăticircndu-se ca o bibliotecă icircncuiată ani mulți icircn icircntuneric Nu ne mai rămicircne decicirct să așteptăm două corăbii Ahab una pentru noi una pentru icircndoielile noastredouă corăbii fără icircntoarcere Nu ne mai rămane decicirct să slăvim Vițelul de aur ndash el să ne scoatăla marginea pustieisă despice marea să ne hrănească din nimicsă ne decoreze pentru răzvrătireLeul de aur nu există Doamne măcar o făricircmă de la masa profeților să-mi icircngădui bdquoTot ce nu e aur se va stingeTot ce e sicircngeVa icircnflori icircn alte pădurirdquo Nu ne mai rămicircne decicirct să picirclpicircim picircnă la capătcicircrtitori ca o trestie gicircnditoarefericiți ca un icircnger incult

poezie

Ioan T Morar

61

ST

EAUA

11-

122

018

Tunelul celor 100 de ani de Romacircnia

G Simion

Icircntre atacirctea manifestări de Centenar atacirctea sărbătoriri sub toate formele a celor 100 de ani

și atacirctea proiecte festivaliere părea că lipsește totuși ceva un anumit entuziasm sincer Cum Romacircnia de azi nu este nici pe departe Romacircnia pe care și-ar dori-o mulți dintre cetățenii ei e firesc să lipsească entuziasmul serbării prezen-tului Dar se icircntrevede o nouă formă de entuzi-asm mai ales icircn racircndul generațiilor tinere mai sănătoasă entuziasmul icircnțelegerii O formă mai matură de curiozitate Ca atunci cacircnd vrei să icircnțelegi de ce e așa cum e și simți nevoia să răsfo-iești icircn trecut

E mult E puțin Ce icircnseamnă 100 de ani pentru vacircrsta unei țări Dacă e să-i cacircntărim icircn evenimente cei 100 de ani ai Romacircniei par să atacircrne foarte greu Un final de război mondial

Marea Unire icircncoronarea regelui Ferdinand I la Alba Iulia al Doilea Război Mondial abdicarea regelui Mihai I patru decenii de regim comunist primul romacircn icircn cosmos o revoluție icircn direct la TV Mineriadele apariţia Internetului Romacircnia ca stat membru al Uniunii Europene protestele generate de noile legături create de social media ndash un secol foarte dinamic dacă e să ne uităm de unde am pornit și unde am ajuns Acum toți cei 100 de ani pot fi parcurși icircn cacircteva zeci de metri traversacircnd un tunel al timpului format din zece capsule reprezentacircnd zece decenii situat icircn Cluj-Napoca pe Bulevardul Eroilor Este vorba despre un proiect inedit inițiat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) dar validat prin donații chiar de către comunitate De unde dovada clară a entuziasmului icircnțelegerii

62

ST

EAUA

11-

122

018

Oamenii sunt dispuși să doneze să plătească pentru momente istorice altfel neicircnvățate la școală proaspăt scoase din arhive pentru docu-mente și fotografii văzute pentru prima dată pentru o asumare corectă a trecutului Este și aceasta o formă a unirii Nu macircnă cu macircnă dar macircnă de la macircnă ca să icircnțelegem ce e cu noi Pe scurt a existat ideea unui astfel de proiect Apoi icircn iunie 2018 Asociația bdquoNiște Oamenirdquo (alcătuită din antreprenori și manageri din Cluj) a organizat ediția a șaptea a Sferei Donatorilor din Transilvania un eveniment icircn care donatori individuali sau corporate se (re)unesc pentru a susține icircmpreună proiecte din diverse domenii Unul dintre proiecte a fost proiectul propus de MNIT ndash bdquo10x10 zece decenii de Romacircnia icircn 100 de imaginirdquo Icircn urma contribuțiilor participanți-lor s-a adunat o mare parte din suma necesară proiectului și astfel primind votul pozitiv al comunității s-a și implementat

Piesele au fost selectate pornind de la colecţii-le muzeului dar un real cacircștig a fost colaborarea cu diverși parteneri instituţii muzee biblioteci Agenția de Presă Agerpres București Asociaţia Culturală Minerva din Cluj etc Selecţia pieselor

a fost realizată de echipa de muzeografi ai MNIT care a identificat evenimentele și a stabilit contactele cu partenerii de proiect Icircn nume-roase cazuri evenimentele interesante au fost multiple pentru anumiţi ani Firește că icircn mod subiectiv s-a ales evenimentul cel mai reprezen-tativ pentru care au existat imagini deosebite O mare parte dintre evenimentele alese vizează cu precădere istoria locală și acoperă o paletă largă de subiecte de la destinele unor personalităţi la evenimente de istorie politică economică culturală sportivă și pacircnă la schimbări de natură urbanistică sau instituţionale care și-au pus amprenta asupra orașului Cluj și a Romacircniei icircn general Astfel bdquoexpoziția pe care o propunem aduce icircn faţa trecătorului ndash vizitator nu doar simple imagini ci toată icircncărcătura simbolică și emoţională pe care acestea o poartă mai cu seamă că vorbim despre un trecut recent o isto-rie trăită De aceea nădăjduim că informaţia va fi relevantă pentru preocupările celor care aleg să accepte propunerea noastră și că fiecare icircn parte va regăsi un moment evocat care să-i stacircrnească interesulrdquo (Dr Ioana Gruiță Muzeograf IA PR Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)

63

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Virgil Mihaiu

Periplu 1977

de ieri noapteaorele 24pacircnă acumcacircnd recompun ritualul eternelal spălatului pe dințis-au icircntacircmplatunele faptefosta mea iubitămi-a bacircntuit un vis(memoria laptelui latentăumezindu-ne fără voia noastrăcreierul somnolent)trezit cu greurealizai oripilatcă nu sunt capabil să scriu nimic viabildespre cineva pe care-l iubescfrumosadevărat cum s-ar zice(dex bunicul meula 80 de ani) eventual cu mari sforțăriaș putea compune ceva lizibildespre o pasiune icircnvecinatăfreneticcu ura ndash locuri comuneclarificări pentru mine icircnsumiplatitudinicine nu mai rezistăpoate lua o pauză ndash apoi am plecat la serviciuunde cei din jur făceau tot posibilulsă-mi distrugă iluziile la ieșire icircntacirclnii un amicicirci transcriu numele icircn clarEmil Hurezeanufiindcă huzurul nostrude huhurezi plecați din Horezuse dezlănțuie printreghizdurile fontanelor transilvane

ocolind macircngacircietor statuiașcolii ardeleneurcacircnd treptele tocite ale redacțiilordislocacircnd răceala metalizată a obiectelor autumnaleși din sacircngele fiecărei mele sperăridoresc reconciliereaicircnțelepților și bunilormuzicalilor drepților frumoșilorsă-i ascultadmirativ plin de ferigi caldeimponderabilcu măduva plutindu-mi icircn arboriisub care fiecare joacă din prima copilăriepicta o icoanădar viața se dezvațălagărele n-au dispărutde pe globsateliții se contrazic pe orbiteicircn ziarul die welt apare anunțulGran CanariaDamă brunetă icircl caută pe domnul cu inelde aur care icircn data de 5 O6 le-a șoptit cu jumătatede voce amicilor ce-l icircnsoțeau la Metro-Snack-Bardin Playa del Ingles bdquoE o femeie frumoasă are precisun bărbatrdquo ndash și-l roagă să-i scrie pe adresa Z 4169Welt-Verlag 43 Essen Postfach 38se apropie searaburghiele icircntrebărilorsfredelind somnultacacircmurile așezate pe masăduse la spălatperia noastră de dințifierăstrăul ce ne despică țeastala ce bunuciderea pruncilorpacircrjolirea țărilordeslănțuirea apocalipselorsuccesive pe care trebuiesă punem capul și să adormim

64

ST

EAUA

11-

122

018

O istorie surprinsatilde icircntre lucid ordmi ludic

Ana-Maria Parasca

Parcurgacircnd cea mai recentă lucrare a lui Sergiu Pavel Dan O istorie lucidă a Revoluției Franceze

numele autorului se impune ca o evidență icircn ceea ce privește critica și istoria literară din spațiul literar romacircnesc Nivelele de memorie pe care lucrea-ză istoricul literar sunt interșanjabile pe măsură ce dezvăluie crestătura epică a evenimentelor surprinse icircn cadrul Revoluției Franceze

Cartea se icircmparte icircn șase capitole care se ocupă icircn mod progresiv de evenimentele desfă-șurate icircntre anii 1789 și 1799 Ceea ce este cu adevărat remarcabil este raportarea onestă a autorului la cititorii săi icircn ceea ce privește expu-nerea evenimentelor Sergiu Pavel Dan are icircn spate un efort enorm de documentare și cu toate acestea cartea nu sacrifică fluenţa naraţiunii pe altarul discursului academic Istoricul literar știe să povestească despre oameni și locuri și să ofere statistici fără să rămacircnă icircmpotmolit icircn ele Nu ţine predici ci lasă faptele să vorbească de la sine și se limitează la o condamnare a barbariei cu un simț ironic

Istoria Revoluției Franceze portretizează uneori un conglomerat clișeic care accelerează adevăruri nespuse spuse și respuse Ceea ce regăsim icircntre paginile lucrării de față este o rela-tare a istoriei faptelor semnificative Rezultatul este o cronică universală a vieții oamenilor obiș-nuiți dar și a celor aflați la putere care surprinde icircntr-o manieră originală diversitatea existenței umane

Icircn mod universal s-a vorbit despre un realism și un pragmatism cinematografic icircn ceea ce privește șirul de evenimente petrecut icircntre anii 1789-1799 Contribuția autorului icircn expunerea acestor dezvă-luiri istorice este direcția marginală conturată prin recuperarea densității vieții

Numai cine s-a uitat prin lentilele lucidității poate citi istoria Revoluției Franceze relatată de Sergiu Pavel Dan cu un simț ludic deopo-trivă Autorul forțează reconstrucția de lumi complementare Ritmicitatea și alunecarea icircn discurs completează linia realității exponențiale

Construcția realității din acest volum este una credibilă icircntrucacirct este una care urmează polimor-fismul lumilor de atunci Revoluția Franceză repre-zintă prin lentila naratorului un accelerator de particule

La nivel stilistic regăsim o emergență a discur-sului care construiește o gramatică ficțională a timpurilor respective Cititorul asistă la o nouă realitate icircn care revin tensiunile icircncadrate icircntr-o paradigmă etică a spațiului francez

Făcacircnd apel la ironia instinctivă Sergiu Pavel Dan creionează o societate a spectacolului cu accente grotești societate al cărui fundament este unul superficial Icircn acest sens merită amintită lozinca bdquoRepublica n-are nevoie de savanțirdquo (La Reacutepublique nrsquoa pas besoin de savants) (p 67) Această replică a venit drept răspuns oferit chimistului Antoine-Laurent Lavoisier care a fost condamnat la moarte și care a solicitat ca icircnainte de a-și ispăși pedeapsa capitală să icirci fie permis să icircși ducă la bun sfacircrșit ultimul experiment Ostracizarea respectiv lichi-darea oamenilor de cultură din timpul republicii sunt redate printr-un soi de estetizare absurdă reicircnnodacircnd imagini cinematografice cu autentici-tatea minimalistă Enumerarea acestora face apel la tehnica bricolajului redacircnd astfel un scenariu care aduce artificiul la suprafață cu o naturalețe specifică

Viziunea lucidă experimentală a autorului pro- pune cititorului o privire vertiginoasă icircnspre viitor icircn timp ce privirea naratorului este icircntoarsă către un trecut cu care polemizează

Investigația constă icircn sintetizarea și conceptua-lizarea unei istorii refulate icircn care este nevoie de o abordare lucidă Altfel spus corpusul acestor fapte istorice este regacircndit de către Sergiu Pavel Dan icircn funcție de apartenențe și reprezentare

Sergiu Pavel Dan O istorie lucidă a Revoluției Franceze Cluj-Napoca Editura Școala Ardeleană 2018

65

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Marcel Mureşeanu

Ziua vacircntului

Sunt copt pentru nefericire tulbure pasăreCacircnd vei veni nu voi mai fi aiciPe vecie locul rămacircne gol după noiCacircnd vei putea zbura vara va fi trecutănumai flăcările ei vor mai plutiprintre frunzele pomilor și vor speria paianjeniiIcircn stolul tău plutitor te voi urmări cu privireaşi-ţi voi lăsa umbra să cadă peste mineA fost atacirct de bine icircmpreună pe țărmul măriiatacircta iarbă sălbatică am călcatAmacircndoi ne-am icircncălzit icircn nisipurişi ne-am spălat de păcatul uităriiCine va scrie despre noi și despre ceicare ieșeau din valuri amețiţişi cacircntacircnd slavă soareluiA sosit ziua Vacircntului limpede pasăre

Pe strada Neagră

Sunt icircn vizită la o bătracircnă DoamnăLa intrare nimenipe scări nimeniicircn odaie nimeninumai praful pe careicircl străbate soareleSă fie cenușa ei călătoare

Pe răcoare

Pui pui pui strig secundelordimineața pui pui puişi toate vin şi se așazăicircn faţa mea ascultătoare şi flămacircndepăsări din toate colțurilecele mai icircndepărtate ale nopții și ale zileiCa icircn fața unui stăpacircnse uită la mine iar eudintr-un vas mare și smălțuitle arunc boabele orelormari și gustoase și nu zicică măruntele păsări le icircnghitşi saltă de bucurie şi de sătuleiar lumea icircncă o datăse icircntoarce pe dosşi din căptuşeala ei

iese un praf icircnecăciosşi un şuierat lung şi disperatiar după toate acesteanu mai ai unde te icircntoarcenu mai ai pe cine chemagura amuțeșteburțile secundelorse umflă și crapăalt timp incestuoscurge din eleAcolo nu va fi nimeni care să ne icircndemne să murim

Va fi

Ca șerpii ne tacircracircmde la coaja oului nostrupacircnă la gaura icircn care ne ascundemcu totul icircn pămacircntNumai tăcerea e mai adacircncă decacirct icircntunericulIcircn somnul morţii se nasc fiinţele trecătoareNumai durerea e nesfacircrșităDincolo de moarte suntem singuri și viiIcircn alveole icircngheţate cu pereţi lunecoşine vor uita veșniciileCe-am greșit pentr-o pedeapsă atacirct de marePeste puțin limbile ni se vor umfla și vor cădeapeste puțin gacircndul va fi substanțafocurilor de artificiiNefericit cel care ne va spargeferestrele ochilorApoi una cacircte una ele singurese vor zidi

O icircnscenare

Ca o floare a soarelui neagrătrec stolurile de corbi pe cermă joc cu petalele lorşi arunc din zbor pe pămacircntcacircte-o pasăre pacircnă doar unamai rămacircne icircn văzduhiar cele căzute icircn lut se ridicăiar cea rămasă icircn văzduh moareşi aşa moartăse icircndreaptă către cuibul ei

66

ST

EAUA

11-

122

018

confluențe

Ontologia ficthorniunii lui Julio Cortaacutezar

Cristina Popescu

Icircn Șotron de Julio Cortaacutezar citim icircntr-una din noti-țele personajului-narator-autor pe nume Morelli

caracteristicile romanului pe care acesta inten-ționează să icircl scrie bdquoDacă aș scrie cartea aceasta comportamentele standard [] ar fi inexplicabile prin instrumentarul psihologic uzual [] Totul ar fi ca un fel de neliniște un zbucium o smulgere continuă un teritoriu unde cauzalitatea psihologi-că ar ceda descumpănită și aceste marionete s-ar distruge ori s-ar iubi ori s-ar recunoaște fără să bănuiască icircntr-adevăr că viața icircncearcă să schimbe cheia prin și pentru ele []rdquo (Polirom trad Tudora Șandru Mehedinți 2011 p 375)

Acest fragment constituie schița teoretică pe care Cortaacutezar o va folosi peste 5 ani icircn romanul intitulat 62 Model de asamblare Icircn vreme ce icircn Șotron icircncă mai există o narațiune liniară marcată de cauzalitate precum și personaje individuale și recognoscibile icircn 62 Model de asamblare narați-unea este icircnlocuită cu bdquonivelurile subliminale [hellip] care leagă și dezleagă ițele grupului angajat icircn dramărdquo iar personajele sunt fluidizate astfel icircncacirct bdquoanumiți indivizi ar pătrunde fără să și-o propună icircn chimia profundă a celorlalți și invers așa icircncacirct s-ar produce cele mai ciudate și mai neliniștitoare reacții icircn lanț fisiuni și transmutațiirdquo (ibid)

Fabulație ontologică

Căutarea lui Morelli coincide firește cu miza metaficțiunii autorului argentinian iar aceas-

ta este icircnainte de toate o căutare ontologică Conform Sarei Castro-Klareacuten icircn articolul său inti-tulat bdquoOntological Fabulation Toward Cortaacutezarrsquos Theory of Literaturerdquo bdquoființa pentru el [] se găsește icircn exersarea imaginației criticerdquo (Jaime Alazraki The Final Island The Fiction of Julio Cortaacutezar University of Oklahoma Press 1978 p 141 trad mea) motiv pentru care criticul literar numește bdquopractica și teoria lui estetică fabulație ontologicărdquo Această teorie estetică este practic bdquoo ontologie

a deveniriirdquo care bdquonu afirmă nimic altceva despre om decacirct 1) o recunoaștere a condiției poroase (asemenea buretelui) a conștiinței și a actelor sale (pline de altceva decacirct de sine = intenționalitate fenomenologică) și 2) un simț al unei constante tacircnjiri de a fi Celălalt (asemenea cameleonului) sau pur și simplu de a firdquo (ibid)

Această căutare a Celuilalt apare icircn teoria estetică a lui Cortaacutezar ca răspuns la bdquomottoul lui Felisberto Hernandez asupra obligației autoru-lui de a scrie nu numai despre ce cunoaște ci și despre celălaltrdquo (ibid 142) Atribuția scriitorului este deci bdquoaceea de a atinge limita icircntre ceea ce este cunoscut și Celălalt pentru că acolo se află icircnceputul transcendențeirdquo (ibid) Icircn studiul său Postmodernismo y metaficcioacuten historiograacutefica una perspectiva interamericana Santiago Juan Navarro vorbește despre cum Celălalt nu poate fi niciodată interpelat icircn mod direct ci numai icircntrezărit intuit icircn anumite instanțe icircntrucacirct aparține unei bdquosfere care se ascunde icircn spatele unei realități cotidi-ene viclene și care nu poate fi percepută decacirct fulgurant icircn momente epifanicerdquo (Universidad de Valencia 2002 p 161 trad mea) Pentru Cortaacutezar fantasticul este icircntocmai această icircntacirclnire cu Celălalt necunoscut și imposibil de fixat icircn menta-lul obișnuit fiindcă locul său de manifestare este icircntotdeauna un spațiu interstițial Icircn cuvintele auto-rului icircnsuși bdquoIcircntotdeauna am simțit că fantasticul nu apare icircntr-un mod brutal sau direct că nu este tăios ci mai degrabă se prezintă icircntr-un fel pe care l-am putea numi interstițial alunecacircnd icircntre două momente sau două acte pentru a ne permite să prindem o fracircntură icircn mecanismul binar care este tipic rațiunii umane a posibilității latente a unei a treia frontiere al unui al treilea ochirdquo (bdquoThe Present State of Fiction in Latin Americardquo icircn Alazraki op cit p 526)

Această idee a interstițialității e revendicată de Cortaacutezar bdquode la opera lui Mallarmeacute asupra teoriei conform căreia semnificația rezidă icircn articulația

67

ST

EAUA

11-

122

018

a ceea ce se află icircntre semne icircn goluri și intervale create de ele Cu toate acestea el alege să citeze dintr-un text Hindu probabil pentru a sugera universalitatea teoriei icircnseși care afirmă că laquorealita-tea sclipeșteraquo cacircnd conștiința intervalului a eliminat simultan ambele laquolucruriraquordquo (Castro-Klareacuten op cit p 142) Icircn acest sens este interesant modul icircn care icircn 62 Model de asamblare Marrast explică viziunea pe care a avut-o icircn momentul icircn care a numit-o pe Nicole bdquonemulțumitardquo bdquoȘi ca să vezi exact cacircnd ieșeam din vis am văzut totul cacirct se poate de limpe-de să icircnoți icircntre două ape cacircnd adevărul se simte aici direct icircn stomac adevărul pe care mai apoi cu ochii deschiși icircl negăm Icircn acel moment ți-am dat un nume un nume care te prinde foarte bine și care e atacirct de adevărat nemulțumitardquo (Editura Art trad Marin Mălaicu-Hondrari București 2016 p 91)

Icircn cuvintele Sarei Castro-Klareacuten bdquodacă cunoaș-terea sau semnficația este generatoare de sine e din cauză că omul nu e niciodată mulțumit cu a rămacircne cu ceea ce s-a constituit Din contră omul e mereu icircndreptat icircnspre ceea ce nu este (lo otro) icircnspre o lume icircncă inexistentă dar care ar putea să existe icircn intervale icircn golurile existenței sale poroa-serdquo (Castro-Klareacuten op cit p 143) Din fragmentul de mai sus reiese faptul că tăracircmul Celuilalt este perceput icircn străfulgerări care emerg la intersecția realității cu oniricul și icircntr-un spațiu fluid ndash bdquosă icircnoți icircntre două aperdquo ndash simptomatic pentru icircnsăși flui-ditatea personajelor romanului din care provine citatul

Cacirct despre numele dat lui Nicole bdquonemulțumitardquo icircn virtutea ușurinței cu care personajele fac schimb de ontologie conectacircndu-se unul la stările psihice ale celuilalt și chiar ajungacircnd să se trăiască unii pe ceilalți icircntr-un mod imposibil de explicat după legile psihologiei clasice acesta poate fi lesne apli-cat tuturor personajelor cortaacutezariene icircn general dintre care cel mai emblematic este Horacio Olive- ira din Șotron Nemulțumit de structura mentală occidentală care icircși are sorgintea icircn iluminism și icircn raționalismul cartezian Horacio Oliveira pornește icircn căutarea unui kibbutz al dorinței Jaime Alazraki scrie bdquoCum ajunge cineva la centru laquokibbutzul dorințeiraquo pe care icircl caută Oliveira Icircn povestirile sale drumul este o icircntacircmplare fantastică conflictul dintre o realitate găunoasă și una care asemenea unei epifanii dezvăluie personajelor un timp icircn afara timpului și un spațiu care transcende spațiul geometric se soluționează icircn metafore care prin sfidarea legilor fizicii apar ca icircntacircmplări fantasticerdquo (Alazraki op cit p13)

Acest spațiu ar putea fi chiar Orașul din 62 Model de asamblare icircntrucacirct icircn acesta toate personajele

se icircntacirclnesc și devin osmotice indiferent de faptul că teoretic ele se află icircn același timp icircn trei orașe diferite mdash Londra Paris și Viena bdquoPentru că aceste recurențe ale orașului țineau de viziune și de sentiment erau o stare un interregn efemer am retrăit faza cacircnd m-am icircntacirclnit cu Juan pe strada cu arcade [] am mers icircmpreună cu Juan fără să ne vorbim fiecare urmacircnd o direcție paralelă cu a celuilalt de-a lungul cacirctorva străzi pacircnă cacircnd se icircndepărtau subit Juan sărea brusc icircntr-un tramvai care trecea prin piață de parcă ar fi recunoscut un călător iar eu făceam stacircnga []rdquo (ibid p 102)

Icircntacirclnirea cu Celălalt

Tramvaiele icircn acest roman precum metrouri-le icircn Icircnsemnări dintr-un carnet sunt astfel de

spații interstițiale icircn care icircntacirclnirea cu Celălalt este aproape icircntotdeauna destinată să se producă bdquoNu știai că toate sunt Nemesis nu le-ai văzut nicioda-tă Toate sunt același tramvai imediat ce-ai urcat orice diferență se șterge nu contează linia orașul continentul fața controlorului De asta zise icircnflă-cărată Tell există tot mai puține oamenii și-au dat seama și le omoară sunt ultimii dragoni ultimele gorgonerdquo (ibid p 250-251) Referirea făcută la bdquodragonirdquo și la bdquogorgonerdquo nu e deloc icircntacircmplătoare ambele desemnacircnd elemente care aparțin fantas-ticului clasic și mitologiei Ceea ce face Cortaacutezar icircn 62 Model de asamblare este să grefeze icircntr-o bdquofabu-lație ontologicărdquo postmodernă vechile elemente ale categoriilor estetice aparținacircnd fantasticului și mitologiei Ceea ce reușește să creeze icircn Oraș este o mitologie urbană atemporală și atopică icircn care icircntacirclnirile cu Celălalt au loc interstițial iar persona-jele se remarcă printr-o ontologie fluidă și osmotică

Conștiința existenței icircn paralel cu Celălalt este pusă sub semnul icircntrebării icircn fragmentul pe care icircl reluăm mdash bdquoam mers icircmpreună cu Juan fără să ne vorbim fiecare urmacircnd o direcție paralelă cu a celui-lalt de-a lungul cacirctorva străzi pacircnă cacircnd se icircnde-părtau subit Juan sărea brusc icircntr-un tramvai care trecea prin piață de parcă ar fi recunoscut un călător iar eu făceam stacircnga []rdquo (ibid) mdash fiindcă matematic vorbind liniile paralele nu se pot niciodată icircndepăr-ta sau dimpotrivă intersecta Astfel icircnțelegem că geometria Orașului din 62 Model de asamblare este o geometrie neeuclidiană singura icircn care pot avea loc de altfel intersecții icircntre linii paralele

S-ar putea ridica icircntrebarea despre cum pot coexis-ta contrariile reprezentate de personajele cortaacutezarie-ne și de acel Celălalt cu care se intersectează fără ca cele două noțiuni să nu icircși piardă identitatea Poate supraviețui Celălalt să nu i se șteargă alteritatea adică

CON

FLU

ENȚE

68

ST

EAUA

11-

122

018

identitatea de Celălalt din moment ce nu mai deține o proprie ființă ci se contopește cu cel care icircl caută Un posibil răspuns la această icircntrebare se găsește icircn mărturia lui Cortaacutezar din cadrul emisiunii spaniole A fondo difuzată icircn anul 1977 Vorbind despre copilăria sa și despre modul icircn care și-a descoperit conștiin-ța fantastică icircncă de la o vacircrstă fragedă Cortaacutezar mărturisește bdquoMă mișcam cu naturalețe icircn teritoriul fantasticului fără să icircl pot distinge prea mult de real Atunci cacircnd surveneau icircntacircmplări fantastice icircn cărți sau icircn viața mea reală le asumam fără proteste și fără să fiu scandalizat Mă găseam icircntr-un sistem social unde acestea scandalizau și erau reduse imediat de manieră rațională oamenii spunacircnd este o icircntacircmpla-re este o coincidență o excepție Toate sunt maniere de a icircndepărta ceea ce te amenință pe alte căi decacirct calea logicii Astfel după cum vedeți pentru mine noțiunea mea de fantastic nu este icircn cele din urmă diferită de noțiunea realului []rdquo (trad mea)

Așadar problema alterității fantasticului nu este o problemă teoretică la Cortaacutezar sau o pură strate-gie textuală ci o emanație a conștiinței fantastice icircnnăscute a autorului Așa cum ontologia textuală a lui Cortaacutezar presupune o colaborare a cititorului cu autorul mdash un lector activ care să asambleze fragmentele textului pentru a obține o viziune pentru a ajunge icircn cuvintele lui Oliveira la kibbut-zul dorinței mdash icircntreaga ontologie pe care Cortaacutezar caută să o ficționalizeze este una a lui icircmpreună cu Sara Castro-Klareacuten găsește o metaforă edificatoare pentru ontologia ficțiunii lui Cortaacutezar ndash buretele bdquoo recunoaștere a condiției poroase (asemenea buretelui) a conștiinței și a actelor salerdquo (op cit p 141) Ea elucidează metafora icircn felul următor bdquoCaracteristica fundamentală a buretelui este desi-gur țesătura sa mdash sau structura asemănătoare unei pacircnze de păianjen [] Buretele exală și inhalează alteritate și făcacircnd aceasta compromite principiile aristoteliene fundamentale ale ființei o unitate fixă și limitată icircn spațiu și o completă identitate icircn toate aspectele salerdquo (Castro-Klareacuten op cit p 142)

Icircnțelegem asfel și la nivel teoretic intuiția pe care o deținea Cortaacutezar icircncă din copilărie aceea a subiectului ca țesătură și nu ca individualitate trăind icircntr-o realitate definită de icircmpletirea realului cu suprarealul Toate aceste icircntacirclniri au loc bdquoicircntotdeau-na pe neașteptate niciodată obediente chemărilor sau speranțelorrdquo fiindcă aparțin unei bdquoviziunirdquo unei bdquostărirdquo unui bdquointerregn efemerrdquo (62 Model de asamblare p 102) Caracteristice lumii descrise de mecanica cuantică de geometriile neeuclidiene și de teoria relativității acestea icircși găsesc icircn 62 Model de asamblare o ontologie coerentă și unică icircn post-modernismul latinoamerican

Muntele Măslinilor

Nu mai țin mintecacircte scări am coboracirctpacircnă icircn Valea RegilorLe-am pierdut șirul atentă lacămila ce se odihneaicircn fața mormacircntului lui ZahariaRumega icircncet scuturacircndu-și ușor capuliar clopoțeii de la gacirct făceausă răsune toată valea

La cacircțiva pași era mormacircntul lui Absalomascuns la umbra unui pin bătracircnM-am odihnit și euși am privit miile de pietre funerare albece acopereau muntele din fațăO ceremonie de icircngropăciunemi-a atras privireaTacircnguirea gravă a evreilor bătracircniacompania cacircntul clopoțeilor cămilei

Nu mai știu cacircte scări am urcatpacircnă icircn vacircrful Muntelui MăslinilorLe-am pierdut șirul fascinată deorașul sfacircnt ce mi se așternea la picioarePeste miile de morminte și valea dintre eleundeva icircn depărtare zăream Poarta de aur bdquoToți oamenii aceștia dorm icircn așteptarerdquo mi-am spusbdquoDoar icircnțeleptul se gacircndește la moarteToți ceilalți sunt mult prea ocupațisă trăiascărdquo

Adevărul acesta m-a făcut să tresarȘi-apoi am continuat să cuprind cu privirea Cetatea peste care se lăsa icircncet icircnserareaCacirctă bucurie era icircn sufletul meuNu-mi mai amintesc cacircte lacrimi fierbinți mi-au curs pe obrajiși cacircte mulțumiri apăsate am murmurat cu ochii icircnchișiLe-am pierdut șirul recunoscătoare

poezie

Mihaela GligorCON

FLU

ENȚE

69

ST

EAUA

11-

122

018

Un registru poetic al criticii literare

Andrei Moldovan

Andrea H Hedeș icircși intitulează recentul volum de critică literară Celei mai frumoase Șapte ani de

recenzii (Editura Neuma 2018) și se situează astfel prin titlu icircntr-un spaţiu subiectiv al evaluării ceea ce este un gest de onestitate Discursul critic oricacirct de riguroasă ar fi construcţia sa oricacirct demers academic ar etala prin faptul că se icircntemeiază pe o opţiune personală rămacircne unul subiectiv Poziţia auctorială este consolidată și de Cuvacircntul autoru-lui (de unde provine și textul escortă de pe coperta a IV-a) icircn care mărul discordiei rămacircne mereu o opţiune de astă dată a criticului literar Textele din volum respectă un criteriu cronologic deși sunt comentate volume de o mare diversitate (poezie proză teatru istorie și critică literară memorialisti-că publicistică traduceri etc) Icircntr-un registru atacirct de diversificat unitatea este dată de stilul Andreei Hedeș Ea se mișcă cu multă dezinvoltură printre textele pe care le comentează nu se sfiește să-și etaleze nedumeririle și pare să aibă mereu icircn faţă un cititor viu căruia nu-i dă voie să se plictisească

Poetă de succes (Cartea cu fluturi ndash 2008 Aritmii ndash 2015 Orele aspre ndash 2017) autoarea nu este un om diferit cacircnd scrie critică literară domeniu icircn care are deja o experienţă de luat icircn seamă icircn paginile unor cunoscute reviste de cultură printre care și Luceafărul de dimineaţă publicaţie icircn care a deţi-nut o rubrică permanentă pentru critica de icircntacircm-pinare Atuurile criticului sunt o intuiţie accentuată a valorilor literare icircn contextele icircn care acestea trăiesc precum și o inedită modalitate a argumen-taţiei venind dinspre perspectiva poetului ceea ce nu stă la icircndemacircna oricui modalitate asupra căreia ne vom opri mai mult icircn racircndurile care urmează

Vom spune de la icircnceput că opţiunea criticului pentru o asemenea modalitate nu este expresia unor mijloace teoretice reduse (o dovedește icircn volum nu de puţine ori) ci convingerea că reali-zează o comunicare mai vie mai atractivă atacirct de necesară unei critici de icircntacircmpinare Poate tocmai de aceea ţine să icircnceapă comentariile precum icircntr-un discurs al oratorilor de mare succes (exordium ex abrupto) pentru a capta interesul cu

orice preţ Sunt numeroase citate cu care icircncepe deseori din autorul comentat sau din alţi autori citate de natură să nască icircntrebări să remarce dileme oricum să ţină trează atenţia cititorului pe parcursul icircntregului comentariu Citatul este icircnlo-cuit uneori cu o retorică de natură să obţină același efect Iată cum debutează un text despre un volum de versuri al lui Viorel Mureșan bdquoCare să fie calea prin care un profesor care predă limba romacircnă de treizeci de ani la un liceu din Jibou retras icircn Surduc surd la zgomotul lumii și al timpului rotitor aude gingășiile Graţiilor și Muzelor și icircn chiar buri-cul pămacircntului scrie Poezierdquo (Andrea H Hedeș Celei mai frumoase p 19) Iar dacă tot amintim de o retorică a limbajului critic suntem datori să obser-văm că din discursul clasic cel ciceronian lipsește partea de inflamaţie respingerea sau combaterea Pe bună dreptate acest lucru se icircntacircmplă pentru că textele despre cărţi ale Andreei Hedeș nu sunt polemice Icircn același registru să observăm că partea finală a bdquodiscursuluirdquo critic (de astă dată comparat cu tipul de discurs care a consacrat arta oratorică) peroraţia este și ea una atenuată mai puţin spec-taculară ceea ce nu icircmpiedică exprimări de mare efect bdquoQuo vadis Ion Poprdquo icircși icircncheie comentariul despre cunoscutul critic și poet clujean

Așa cum precizam deja evaluarea textelor despre care opinează este una dominant poetică icircn care metafora ţine locul argumentaţiei riguros știinţifice Sunt frecvente situaţiile icircn care criticul concurează prin imagine poetică textul comentat Spre exemplu bdquoCele o sută de sonete trebuiesc murmurate cu grijă ca o sută de boabe de roza-riu delicat lucrate din petale rulate de trandafir tămacircios căci Aurel Rău cu minuţie cunoscacircnd volatilitatea de Fată Morgană a clipei cum petalele aceleiași flori culese icircn zile diferite au proprietăţi diferite a infuzat misterul preţiosul esenţa rară pentru vitrina-i de versuri Trecute prin alambic și serpentin sentiment emoţie gacircnd s-au făcut leac parfumat pentru alungarea tristeţiirdquo (Op cit p 111) De remarcat faptul că registrul poetic nu trădează o evaluare care ar putea fi obţinută și cu

70

ST

EAUA

11-

122

018

mijloace mai riguros teoretice Opţiunea criticului icircn privinţa modalităţilor nu este una care să vizeze aspecte superficiale ale textelor comentate ci au icircn vedere o amplificare a comunicării icircn forme mai diversificate pacircnă la urmă modalităţi de relevare a valorilor icircn profunzimea lor (bdquoDan Damaschin icircși visează propria-i poezie icircnălţacircnd catedrale din umbre și icircntunecimi din a căror orgă ţacircșnesc ţăndări de luminirdquo)

Andrea Hedeș nu este o exclusivistă Ea știe să interfereze mijloacele după nevoile comunicării chiar dacă putem vorbi de o dominantă Așa se face că semne ale erudiţiei se lasă identificate deseori bdquoParadisul lui Horia Gacircrbea nu este unul de huzur și lentoare un laquorai beteagraquo după fericita formulare arghezianărdquo (Ibid p 226) Mai mult cacircnd se cer o seamă de clarificări teoretice criticul literar nu ezită să o facă cu siguranţa profesionistului bdquoManuscrisul fanariot este și mărturia fascinantului laquoproces de transformare a lucrurilor icircn metaforăraquo după cum spunea Jakob Boumlhme (Ibid p 291) Tocmai o asemenea interferenţă a rigorilor teore-tice cu poematicul icircmplinită cu multă naturaleţe icircntr-o comunicare fluidă este de natură să sporeas-că interesul pentru metatext să simplifice accesul cititorului spre cronica de icircntacircmpinare Cred că este o cale prin care criticul literar icircși păstrează onestitatea și dacă nu recuperează măcar icircntreţi-ne interesul multor cititori spre o formă a criticii pe care mulţi o icircnmormacircntaseră deja

Propunerea Andreei Hedeș de concentrare a textului critic prin metaforă nu presupune cacirctuși de puţin o simplificare a mijloacelor comentatoru-lui volumul icircn discuţie dovedind că ele pot să fie de o mare diversitate terenul explorat fiind extrem de generos cu resurse de luat icircn seamă Aceasta pare să fie și una dintre căile prin care se poate pătrunde icircn spaţiul atacirct de sensibil al poiesisului cum se icircntacircmplă și icircn cazul discutării textelor lui Radu Sergiu Ruba pentru că spre un teritoriu al subiectivităţii prin excelenţă pare mai ușor să te icircndrepţi cu mjjloace de același fel

Icircn paleta largă a perspectivelor asupra volumelor comentate icircn Celei mai frumoase să mai amintim şi atenţia acordată modului de lucru al autorului comentat (Alex Ştefănescu) icircnsoţirile lirice precum icircntr-o călătorie iniţiatică (Horia Bădescu) tendinţa constantă icircn a releva adevărurile poetice durabile (M Gălăţeanu) atenţia crescacircndă pentru caracterul neconvenţional al reluării unor teme (V G Dacircncu) necesitatea revizuirilor icircn vederea reconfirmării valorilor (Răzvan Voncu) actualiza-rea ca preocupare constantă (Regina Maria) Nu putem trece cu vederea excelentele portrete lirice

realizate cu mijloace de același fel sintetice rele-vante icircn care metafora suplinește multe racircnduri de argumentaţie riguroasă Precizăm că portrete-le literare sunt destul de frecvente icircn volum Am aminti icircn plus doar portretul de poet al Simonei Grazia Dima Icircntr-un asemenea context nu este de mirare că limbajul criticului concurează uneori cu cel al textului poetic comentat (Horia Bădescu este bdquoun icircnfracircnt al frumuseţiirdquo)

Volumul aduce icircn atenţie și ipostaze mai puţin obișnuite ale unor cunoscuţi autori Așa ar fi cea de poet a lui Mircea Muthu printr-o interesantă evaluare a resurselor sale lirice sau sinteza poten-ţialului poematic al Irinei Petraș icircn memorialistica sa bdquoVolumul Petru Poantă Memoriale pare un dans al imaginilor pe suprafaţa delicată a amintirii un vals al norilor ce sfacircrșesc prin a contura o imagine un chip mereu același dar parcă niciodată la fel ca icircn magica fascinanta și străvechea artă ebru arta norilor sau arta picturii pe apărdquo (Ibid p 260)

Volumul acesta de critică literară Celei mai frumoase alcătuit cu prea multă modestie prin păstrarea unei măsuri decente a evaluării icircntre limitele relativităţii este o acumulare de energii care prevestesc desfășurări mai largi ceea ce va veni cu siguranţă prin abordările sale deschide și un spaţiu mai larg de interferenţe culturale de respiraţie a valorilor romacircnești icircntr-un context icircn care dialoghează sau pot dialoga cu voci literare ale altor spaţii lingvistice (italian german turc etc) Și toate se icircntacircmplă sub un semn constant al vulnerabilităţii autorului cacirct și al cititorului care deopotrivă bdquoau inima la vedererdquo ecuaţie din care criticul literar nu este exclus

Andrea H Hedeș Celei mai frumoase Șapte ani de recenzii Cluj-Napoca Editura Neuma 2018

71

ST

EAUA

11-

122

018

Cacircntecul tatildecerii la BlagaOvidiu Constantin Cornilă

bdquoNu mai rămacircne decacirct tăcerea Tăcerea scriito-rului Orice operă mare se naște din tăcererdquo

spunea Franccedilois Mauriac referindu-se la debutul aparent al unor mari scriitori precum Racine Mallarmeacute Valeacutery dar și la acea tăcere premergă-toare a marilor sale viitoare opere

Poate că aceste cuvinte fac trimitere la aceeași tăcere eternă a spațiilor infinite care-l speriau pe Pascale atacirct de mult icircncacirct blestema pacircnă și luna atunci cacircnd se afla icircn căutarea lor

Tăcerea este starea primordială rădăcina mitică din care aau luat ființă atacirct creatorul Blaga cacirct și creația sa bdquoTăcerea icircmi este duhulrdquo mărturisea el icircntr-una din poeziile de icircnceput asemănacircndu-se cu un bdquoascet de piatrărdquo cu o stalactită crescacircnd icircn tăcere icircntr-o grotă uriașă unde cerul este limita de sus Imaginea aceasta icircn care o interpretare psihoanalitică ar putea să vadă un simbol al creșterii fătului icircntr-o matrice imensă cacirct lumea este de fapt o proiecție a sacircmburelui originar de tăcere din care irumpe cuvacircntul O psihanaliză aplicată a universului blagian face Corin Braga icircn studiile sale dar și alții

Pentru Blaga la icircnceput a fost tăcerea bdquoIcircnceputurile mele stau sub semnul unei fabuloase absențe a cuvacircntuluirdquo ndash va spune icircn Hronicul și cacircntecul vacircrstelor

Acestei bdquotăceri inițialerdquo straniei detașări de bdquologosrdquo muțeniei din primii patru ani ai copilăriei poetul icirci va da o explicație specific blagiană bdquoPoate că starea mea embrionară se prelungea dincolo de orice termen normalrdquo Cuvintele icirci erau știute dar icircn contact cu ele era icircncercat de o ciudată sfială ele constituind bdquopăcatul originar al neamului omenescrdquo Se afla deci icircn primii ani de tăcere ai vieții icircntr-o stare care va apărea icircn felurite ipostaze icircn opera lui starea primordială a necreatului a preumanului Acesta este felul firii netulburate de cuvacircntul omenesc tulburătoare pentru omul care așteaptă de peste tot răspunsuri la icircntrebările sale starea de muțenie a cosmosului neumanizat Pămacircntul este bdquoucigător de mutrdquo (bdquoPămacircntulrdquo) descoperă o dată cu icircnfiorare poetul Numai prin bătaia unei inimi iubitor-icircnțele-gător-suferitoare lipsită de pămacircntul stăpacircnit de o bdquotăcere apăsătoarerdquo pămacircntul răspunde icircntrebărilor Din bătăile inimii ca și din vaietul celor care suferă și se simt suferind se icircntrupează cuvacircntul Amare foarte sunt toate cuvintele (bdquoCătre cititorirdquo)

Muțeniei din vacircrsta icircntacirci pe care copilul nu voia s-o rupă icirci corespunde această muțenie la care racircvnește poetul după ce a gustat din amărăciunea cuvintelor De ce această teamă de cuvacircnt de ce această dorință de a-l lepăda odată dobacircndit Se pot da multe explicații dar dincolo de ele există sensuri mai adacircnci ale acestei voințe de tăcere

Teama de a intra icircn lumea cuvacircntului ca și teama de a ieși dintr-icircnsa care-l ispitește uneori pe poet are icircn economia sufletului său un sens metafizic Lumea cuvintelor pentru Blaga este lumea suferinței a timpului măsurat Pentru el ca și pentru Houmllderlin cuvacircntul este primejdios căci icircnchide icircntr-icircnsul suferința și implică moartea De altfel rostind avertismentul său cu privire la gravi-tatea cuvintelor vocea lui Blaga are timbrul solemn al vocii houmllderiene bdquoDomniță cuvintele noastre-s morminte nu crezi Morminte-n care timpul și-a-nchis suferințele [] Sub bolțile acestea sub sfintele e bine tu știi să vorbim mai puțin și mai rar Să nu ne jucăm cu mormintelerdquo (bdquoDomnițelerdquo)

Așadar atunci cacircnd poetul explică acea tăcere infantilă drept o icircncercare de a prelungi o stare fizio-logică echivalentă cu o stare paradisiacă neștiutoare de bine și de rău necunoscacircnd suferința el identi-fică teama de cuvacircnt cu teama de a intra icircn lumea umană lume a răspunsurilor de dat și a răspunderilor de asumat a creației a suferinței și a morții Desigur poetul atribuie copilului de odinioară aprehensiunile maturității sale Părerea de rău după starea prenata-lă apare icircn poezia lui ca o nostalgie după un paradis pierdut al necuvacircntării acel Lost Paradise al lui John Milton bdquoMi-aduc aminte de vremea cacircnd icircncă nu eram ca de o copilărie depărtată și-mi pare așa de rău că n-am rămas icircn țara fără numerdquo (afirmă poetul icircn bdquoLiniște icircntre lucruri bătracircnerdquo) Sfiala de a lua icircn primire cuvacircntul bdquopăcatul originar al omeniriirdquo este una icircn sens cu ispita retragerii din lumea cuvintelor cu dorința muțeniei (bdquolăsați-mă să umblu mut printre voirdquo) Refuz ori renunțare voința de tăcere derivă din aspirația fundamentală blagiană aceea de a ieși din marea pace a necreatului icircntr-o eternitate a tăcerii Lui Dumnezeu Lui Icircnsuși necreatului prin excelență icirci este ndash după Blaga ndash frică de cuvacircnt Hălăduind bdquoDe macircnă cu Marele orbrdquo poetul icirci vorbește celui care prin cuvacircntul său a făcut lumea bdquoZic Tată mersul

72

ST

EAUA

11-

122

018

sorilor e bun El tace ndash pentru că icirci e frică de cuvinte El tace ndash fiindcă orice vorbă la el se schimbă-n faptărdquo

Marele Orb căruia icirci este teamă să rostească cuvintele amintește de Marele Anonim din filo-zofia lui Blaga care nenumit nu intră icircn lumea existenței deoarece icircn aceasta se intră prin cuvacircnt Blaga icircși vede așadar destinul acela al Poetului om al cuvacircntului legat de o stare de tăcere El se vede pe sine la patruzeci de ani sugrumacircndu-și cuvacircntul și pierzacircndu-se icircn căutare Tăcerea asocia-tă cu căutarea apare icircn cunoscutul bdquoAutoportretrdquo al artistului matur bdquoLucian Blaga e mut ca o lebădă Icircn patria sa zăpada făpturii ține loc de cuvacircnt Sufletul lui e icircn căutare icircn mută seculară căutare de totdeauna și pacircnă la cele din urmă hotarerdquo

Dintr-o altă perspectivă dacă avem icircn vizor poezia aceasta este o stranie confesiune a unui om a cărui existență pare să se fi identificat cu lumea cuvacircntului Neantul cuvacircntului se asociază icircn bdquoAutoportretulrdquo lui Blaga cu anularea culorilor icircn albul lebedei plutind mută și al zăpezilor tăcute Patria albă a poetului este aceea a neprihănirii nepacircngărită de cuvacircntul vinovat Starea originară a muțeniei este mai mult decacirct o experiență este o legătură cu nenumitul necreatul cu nevinovăția Icircntrucacirct necreatul este ceva de dincolo de lumea văzutelor căutarea fără icircncetare bdquomută seculară căutarerdquo a lui Blaga năzu-iește spre absolutul de dincolo de lumea creației și a cuvacircntului Ce caută Lucian Blaga bdquoEl caută apa din care bea curcubeul El caută apa din care curcubeul icircși bea puterea și neființardquo (bdquoAutoportretrdquo)

Poetul racircvnește la un transcendent pur icircnsetea-ză după imposibilul apei curate din care bea curcu-beul Tăcerea blagiană dă naștere unei căutări a absolutului Poetul icircl exprimă icircn ceea ce are mai revelatoriu printr-o metaforă fastuoasă ndash curcube-ul Icircn această mută căutare icircntrezărim icircnsă dincolo de tot ceea ce pare a fi sete de neființă căutarea autentică bdquode totdeauna și pacircnă la cele din urmă hotarerdquo a frumuseții a poeziei Descoperindu-se pe sine drept cel ce caută Blaga cel mut nu se condamnă la limbajul necreatului ci devine Orfeu icircn căutarea izvorului de dincolo al frumuseții

Se poate afirma că legătura dintre tăcere și cuvinte la Lucian Blaga este de natura orfică Icircn tăcerea poetului care suspendă lumea cuvintelor obișnuite banale unele tocite ale sensibilității comune umane s-a refugiat cuvacircntul dintacirci esențial izvorul cuvintelor Poeții care după Blaga bdquotac ca roua Ca sămacircnța Ca un dorrdquo (bdquoPoețiirdquo) au icircntr-icircnșii sursa cacircntării a cuvacircntului bdquoizvor se fac icircn rariște izvor sonorrdquo (bdquoPoețiirdquo) Icircn această tăcere a poeților cuvacircntul origine așteaptă orfica macircntuire care-l va readuce icircn lumea muritorilor Poezia este

asemenea unui cuvacircnt orfic o izbăvire a cuvacircn-tului nu de tăcere căci doar din tăceri e țesut ci de cuvinte de bdquoarta găunoasă a retoricii umane de toate zilelerdquo Poetul poartă icircn sine cuvacircntul orfic care icircnvie tălmăcind icircn cuvintele de racircnd cuvacircntul originar cacircntarea din inima sa bdquoTraduc icircntotdeau-na Traduc icircn limba romacircnească un cacircntec pe care inima meami-l spune icircngacircnat suav icircn limba eirdquo(bdquoStihuitorulrdquo) Dar deși icircl poartă icircn sine poetul caută mereu acest cuvacircnt și-l descoperă afară icircn cacircntarea lumii icircntregi Lumea icircnsăși icircn perspectivă orfică-blagiană este o cacircntare bdquoUnde și cacircnd m-am ivit din lumină nu știu din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cacircntarerdquo (bdquoBiografierdquo)

Poetul orfic nu cacircntă lumea ci o face să cacircnte o descoperă icircn esența ei care e o cacircntare Totul se poate transmuta icircn cacircntare căci totul este o cacircntare Chiar și suferința se poate transfigura bdquoNicio suferință nu-i așa de maresă nu se preschimbe icircn cacircntarerdquo (bdquoCatrenrdquo) iar atunci cacircnd cacircntă poetul icircnsuși devine cacircntare Aici se pierde pe sine poetul aici se slujește de cuvinte nu dă sensul lor nici după muzica lor ci după puterea lor S-ar putea spune că pentru el cuvacircntul are o priză magică nu una logică asupra lumii și ascultătorului Dar lumea sa nu este universul logic nici cel magic poezia icircn spiritul lui Blaga nu este o vorbire explicită nici o formulă magică o incantație exorcistică Icircn calitate de poet orfic el se consideră pe sine un iniți-ant și deci un inițiator Tăcerea poetului este aceea a poetului și inițiatului care păstrează o taină chiar proclamacircnd-o Poezia este inițiere icircn taine dar poetul nu face decacirct să anunțe taina fără să o elucideze

Icircn operația poetică blagiană prezidează nu lumina solară a rațiunii logice ci aceea lunară ori stelară a unei sensibilități ascunse Purtacircnd bdquotaina inițiatuluirdquo poetul refuză deslușirile bdquoOmule ți-aș spune mai mult dar e-n zadar ndash și-n afară de aceea stele răsar și-mi fac semn să tacrdquo (bdquoTaina inițiatuluirdquo)

O asemenea poezie inițiatică nu revelează deci adevărul nu oferă certitudini o lumină durabilă Ea este ca un fulger care luminează o clipă bdquoun fulger care nu trăiește singur icircn lumina sa decacirct o clipărdquo(bdquoPoeziardquo)

Poetul icircn calitate de purtător al cacircntării trebuie să recunoască icircntr-un ceas melancolic că inițierea icircn taine nu-i dă o certitudine care durează ci este doar rodul unui fulgurații al unei clipe de ilumina-re bdquoNumai tacircrziu numai o clipă uitată pe urmă și ea icircți dezvăluie nebănuitele trepterdquo (bdquoEpitafrdquo)

Astfel orficul Blaga mut vorbind icircnaintează icircn căutare Din tăcerea lui purcede cuvacircntul care jinduiește să se icircntoarcă icircn tăcere asemenea lui Hyperion ce din haos a apărut și s-ar icircntoarce-n haos Poetul știe că este condamnat să se stingă

73

ST

EAUA

11-

122

018

cuvacircntul său și că odată va coboricirc icircn tăcerea morții Atunci bdquoMumele sfintele ndash Luminile mii Mume sub glii Icircți dau icircn primire cuvintelerdquo (bdquoEpitafrdquo) Tăcerea pe care o cacircntă Blaga este tăcerea care lasă să se audă pulsația vieții universale este o tăcere sonoră Icircn noaptea bdquoicircntreagărdquo deplină a pădurii cu stele ce bdquodănțuiesc icircn iarbărdquo cacircnd bdquogornicul nu mai vorbeșterdquo și bdquose liniștesc păsări sacircnge țară și aventuri icircn care mereu recazirdquo nu se mai simte decacirct suflul cosmic bdquoDăinuie un suflet icircn adieri fără azi fără ierirdquo

Timpul care măsoară curgerea vieții aparente fenomenale e anulat adică nu mai e perceput dimpo-trivă totul intră icircntr-un illo tempore icircn veșnicie E ca și cum peste locul astfel golit al timpului superficial s-ar lăți timpul mitic al icircnceputului epoca fabuloasă a luminii și focului bdquoCu zvonuri surde prin arbori se ridică veacuri fierbințirdquo (bdquoSomnrdquo) Icircntr-un limbaj mito-logic consacrat este timpul lui Pan Icircn sfera cealaltă a individualității liniștea este condiția revelării părții nemuritoare a ființei bdquoAtacircta liniște-i icircn jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună Icircn piept mi s-a trezit un glas străin și-un cacircntec cacircntă-n mine un dor ce nu-i al meurdquo (bdquoLinișterdquo)

Numai aici icircn acest cadru feeric sufletul frag-ment din substanța absolută a lumii traversacircnd generațiile icircși cacircntă bdquopeste veacurirdquo bdquodorulrdquo și bdquobucuriardquo

Lauda tăcerii

Lauda tăcerii devine explicită icircn poeme care mărturisesc neicircncredere sau chiar dispreț față de

cuvacircnt bdquoCredeți-mă credeți-mă despre orișice poți să vorbești cacirct vrei [] Dar cuvintele sunt lacrimile celor de ar fi voit Așa de mult să placircngă și n-au putut Amare foarte sunt toate cuvintelerdquo (bdquoCătre cititorirdquo) Așadar icircn acest context cuvacircntul este un substitut al lacrimii pe care poetul ce icircncearcă mereu să scape de tristețile lui n-are de ce să-l cultive o născocire deșar-tă pentru că nu instituie existență nu creează ci doar numește (bdquoDeșartă născocire e vorba ce se țeserdquo ndash bdquoUliserdquo) Condiția poetului pentru Blaga este incertă și este sinonimă cu ierarhizarea lucrurilor date

bdquoNu știu nici azi pentru ce m-ai trimis lumină Numai ca să umblu prin lucruri și să le fac dreptate spunacircndu-le care-i mai adevărat și care-i mai frumos Macircna mi se oprește e prea puțin Glasul se stinge e prea puțin De ce m-ai trimis icircn lumină Mamă De ce m-ai trimisrdquo(bdquoScrisoarerdquo)

Poetul a năzuit la limbajul cosmogonic al divinului (bdquoorice vorbă la el se schimbă-n faptărdquo ndash bdquoDe macircnă cu Marele Orbrdquo bdquocu cuvintele simple ca ale noastre s-au făcut lumea stihiile ziua și foculrdquo ndash bdquoTristețe metafizicărdquo) Adevăratul limbaj poetic este cacircntec

confundacircndu-se cu vibrația muzicală a lumii și fiind mai aproape de tăcere decacirct de vorbire bdquoNu vă mirați Poeții evii ce se nasc și mor un singur ne-mpărțit neicircntrerupt popor Vorbind sunt muți Prin evii ce se nasc și mor Cacircntacircnd ei mai slujesc un crai pierdut de mult [] Ei tac ca roua Ca sămacircnța Ca un dor Ca apele ei tac ce umblă subt ogor Și-apoi sub cacircnte-cul privighetorilor Izvor se fac icircn rariște izvor sonorrdquo (bdquoPoețiirdquo)

Cacircntecul face din poeți dincolo de timp și de loc dincolo de limbile propriu-zise (bdquoPrin sunet și cuvacircnt s-ar despărți se-ntrec Icircși sunt asemenea prin ceea ce nu spunrdquo) un bdquoneicircntrerupt poporrdquo prin care se perpetuează graiul inițial creator de existență cosmogonic Modelul absolut al poetului este crea-torul lumii El este fondul originar sau generator el creează din sine icircnsuși reproducacircndu-se pe sine multiplicacircnd prin bdquodiferențiale divinerdquo existența a cărei ipostază absolută este Blaga a năzuit la un limbaj care să-l apropie de esențe și ambiție supre-mă demiurgică prin care să sporească existența spijinindu-se pe două precedente mitice unul oferit de mitul cosmogonic biblic celălalt ndash de mitul imaginat de el icircnsuși al bdquodiferențialelor divinerdquo Poetul caută bdquocuvintele originarerdquo sau creează bdquodestrămacircn-du-și icircn vacircnt ființardquo sublimacircndu-se icircn bdquoarmonii trep-tat de plinerdquo ce amintesc haosul diafan și muzical al bdquodiferențialelor din care se alcătuiește cosmosulrdquo Cacircntecul poetului mai apropiat de tăcere decacirct de cuvacircnt (bdquoCu cuvinte stinse icircn gură am cacircntat și mai cacircntrdquo ndash bdquoBiografierdquo) este o prelungire a genezei așa cum o imaginează Blaga este un limbaj cosmogo-nic iar tăcerea este calea singura prin care putem intra icircn comunicare cu substanța muzicală a lumii și este și ea icircn limbaj limbajul contemplației unul prin care ne icircnsușim universul bdquoLimba nu e vorba ce o faci Singura limbă limba ta deplină stăpacircnă peste taine și lumină e-aceea-n care știi să tacirdquo (bdquoCatrenrdquo)

Această exaltare a bdquolimbiirdquo tăcerii este a unui poet al existenței care preferă pacircnă la excludere realității secunde a cuvintelor realitatea primară deplină pură a bdquofăpturiirdquo așa cum mărturisește icircn primele versuri ale poeziei bdquoAutoportretrdquo Tăcerea este necesară contemplației dar face imposibilă creația poetului

Alături de tendința fundamentală a spiritului lui Blaga cea contemplativă chiar mai puternică decacirct ea este tendința activă vocația creatoare Astfel mai mult decacirct o bdquopoezie a tăceriirdquo este vorba la el de o tensiune icircntre tăcere și cuvacircnt icircn care a icircnvins mereu cuvacircntul Blaga a lăudat tăcerea și și-a compus o mască a muțeniei dar a fost totodată un fervent al cuvacircntului din care a construit o operă impresionantă prin proporții și prin coerență un univers secund bdquoPrieten al adacircnculuirdquo și de aceea

74

ST

EAUA

11-

122

018

bdquotovarăș al linișteirdquo (bdquoFiu al faptei nu suntrdquo) Blaga fost bdquoicircnchinat tăceriirdquo nu numai ca poet ci și ca om Toți cei care l-au cunoscut și au scris despre el notează ca fiind cea mai puternică impresia de muțenie pe care o producea prezența lui El icircnsuși și-a pus sub semnul tăcerii nu numai primii ani de viață ci felul său de a fi dintotdeauna icircn ceea ce avea mai propriu bdquoSe icircntacircmpla uneori după conversații de ore să cad icircn tăceri fără ieșire N-aveam putere să le preicircntacircm-pin și odată icircnființate n-aveam mijloc să le curm Trebuia să le las să-și facă de cap Erau tăceri a căror prelungire mă stingherea pe mine icircnsumi Tăcerile acestea ieșeau deasupra cacircnd adacircncurile icircncepeau să se angajeze icircn legăturile mele cu lumea și cu fiin-țele dimprejur Icircn asemenea clipe orice salt jucăuș al cuvacircntului icircmi devenea cu neputință Cuvacircntul nu mă mai servea Ceea ce spuneam se reducea la cacircte o expresie automată destinată să icircntrerupă golul Golul aparent care el icircnsuși era expresia preaplinu-luirdquo bdquoTăcerea ndash spune Blaga icircntr-un aforism ndash e umbra unui cuvacircntrdquo Icircntre a tăcea sub semnul misterului și a tăcea sub semnul conștiinței se desfășoară drama poetică blagiană Punerea icircn decantare a mistere-lor decantarea semnelor criptografice este taina inițiatului Poetul devine un inițiat posedat luacircnd icircn stăpacircnire lumea odată cu revelarea semnelor și a tacirclcurilor Dar icircn aceste revelații nu icircntacirclnește un spațiu securizant dimpotrivă descoperă marele placircnset al vieții al venirii icircn lumină Obiectele se lasă cu greu descifrate opun o evidentă rezistență astfel icircncacirct poetul strecurat prin revelație icircn marea taină a universului icircnțelege că trebuie să tacă Inițiatul este un mare tragedian convins că a spune bdquomai multrdquo semenilor este bdquoicircn zadarrdquo de aceea preferă să tacă refuzacircnd să facă auzit marele placircns al ființei sensul trist al icircntregului univers Poetul folosește cuvintele icircn starea lor de bdquograțierdquo el redă limbaju-lui o funcție recuperatoare a sensurilor pierdute Dincolo de cuvinte se instituie tăcerea ca o realitate mai semnificativă și mai profundă care potențiază misterele Tăcerea și misterul sunt de fapt două fețe ale aceleiași poezii Sunt adevărate cuvintele care nu se rostesc cele care rămacircn la noi icircntr-o legătură cu tăcerile și tainele bdquoCuvintele pe care nu le rostim Cuvintele ce rămacircn icircn noi Descoperă și ele fără de margini făpturardquo (bdquoInscripțierdquo)

Cuvintele tulbură misterele și deci ființa Așadar ipostaza cea mai definitorie a omului blagian este icircn primele două cărți aceea de ființă tăcută care preferă să lase mai degrabă lumea să se rostească icircn ea Nu cuvacircntul este cel ce se impune acum ci contrarul său tăcerea liniștea ndash o tăcere germinativă străbătută doar de tulburările sevelor ori ale sacircngelui și luminii ce urmează căile

ascunse ale impulsurilor vitale celor mai incon-trolabile bdquoTăcerea-mi este duhulrdquo ndash se definește poetul icircn bdquoStalactitardquo identificacircndu-se unei realități elementare bdquozăcacircndrdquo icircn umbra gorunului i se pare că bdquostropi de liniște icirci curg prin vine nu de sacircngerdquo

Icircn cosmica tăcere subiectul e de cele mai multe ori un receptacul pasiv al mișcărilor lumii Icircn umbră și tăcere eul comunică icircn profunzime cu universul devenind el icircnsuși un element printre elemente

Cacircnd apare icircnsă cuvacircntul se lasă doar șoptit aproape inutil atacircta vreme cacirct trăirea nemijlocită icirci poate lua locul exprimacircnd plenitudinea ființei ori dimpotrivă devine strigăt chiot debordare sonoră a dezlănțuitei energii dionisiace prelungi-re a marelui tumult al stihiilor Cel care icircn bdquoEu nu se strivesc corola de minuni a lumiirdquo icircntacircmpina universul cu o lumină blacircnd icircnvăluitoare este icircnsă mai curacircnd tentat să asculte și să recepteze cacircntecul luminii nu mai puțin icircnvăluitor Icircn poezia lui Blaga cacircntecul este pretutindeni iar tăcerea nu-i este ostilă Făcacircnd tăcere icircn sine ființa umană se deschide de fapt cacircntecului universal expresie de dincolo de cuvinte a deplinei armonii a Totului Cacircntecul marchează ca și tăcerea realitatea făptu-rii integrate icircn armonia cosmică E cacircntecul pe care icircn pragul sfacircrșitului icircl evocă Pan zeul naturii simbol prin excelență al unei atari integrări bdquoAm stăpacircnit cacircndva un cer de stele și lumilor eu le cacircntam din nairdquo (Pan cacircntă) Un cacircntec care e nu numai al zeului ci și al bdquolumilorrdquo parte din muzica atotcuprinzătoare și mărturie a ei expresie a unei armonii pe care cacircntărețul nu face decacirct s-o comu-nice după ce a participat la ea

75

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Dan Dediu

Humpty Dumpty

am vrut să-mi trăiesc viața ca un film de artăși toate fețele pe care le-am cunoscut aveau dureri banale trivialeși toate aveau dureri cu brațe și spiraleascunse icircntre ziduri mătăsoase departe de privirea lor

cu ultimele resturi de viață vreau să-mi arunc gunoaiele pe o alee icircntunecatăsub cupola de camfor unde imanențadeschide multiple realități

ies icircn șlapiprin tuneluri și bucleo muzică paliativă coboară peste pelegriniși structuri de carbon

nu sunt nici tanăr nici bătran dar icircncep să uit ce minuni poate realiza corpul umanși cum armate de acarieni urlă și se icircnchinăla picioarele lui

alături de cățeaua mea credincioasă Martaadmirăm icircntr-un tablouvalurile sclipitoare din simulații

mă bucur pentru ea ca un părintecare a lăsat o epocă de constracircngeri icircn urmăea nu icircnțelege mai nimicdin toată nebunia cu arta

Frederick Seidel

Trecuse mai bine de trei ani de cacircnd nu mai știam nimic de el- icircntr-o vară la un hotel din Nice cacircnd priveam icircmpreună un documentar despre Cosmos am icircnfipt și eu un steag cu portretul lui pe glezna unui roboțel halucinogen de pe planeta Marte

Acum ziua muncesc icircntr-o fabrică de automotive din Brașov ca să-mi mențin arderile seara icirci caut poemele audio pe Youtube icircntr-o casă de pe strada Livezilor cartier Stupini O voce de călău care putea aduna toate lighioanele pămacircntului icircntr-o arenă poeme postmortem despre proscriși oratori impetuoși și oameni posedațiAm născocit pe loc din invidie sau melancolie un scenariu motivațional pentru tribulațiile astronomice ale unei eroine din orașul Telos ucisă icircntr-un poem dictat de Frederick unui barman la o agapă cu marii poeți americani secvență minoră de altfel icircn poem vreau răzbunare Am să-l caut prin toată America și am să-i aflu toate secretele dar mai ales cheile de la motocicletele DucatiIcircn cinstea eroinei din Telos dansul meu posedat icircn sincron cu roboțelul halucinogen de pe planeta Marte reflectat icircn băltoacele de pe strada Livezilor cartier Stupini

76

ST

EAUA

11-

122

018

Reautenticizarea percepthorniei reinventarea unui proiect

Maria Chiorean

Cele mai recente plachete de versuri ale lui Ioan Milea (Fulgurații V și VI editura Limes 2017-

2018) se icircncadrează colecției icircncepute icircncă din 2010 urmacircnd nu doar structura și direcția stilisti-că a primelor volume ci și intenția de a recupera de pe poziția scriitorului de secol XXI viziunea poetică lansată de modernismul incipient al simboliștilor francezi și de concepțiile filozofice asociate lor Premisa implicită a poeziei lui Ioan Milea este astfel actualitatea crizei moderne ale cărei coordonate angoasante (tehnicizarea auto-matizarea existenței alienarea și vidul de semni-ficație) icircși dovedesc perenitatea mai ales icircn epoca post-umanului și a globalizării Versurile succinte construite la limita ermetismului nu indică icircnsă conglomeratul de factori obiectivi ai degradării umane resimțite din modernitate icircncoace ci reia insistent un singur simptom al patologiei concentrat icircn privirea bolnavă astigmatică și ineficientă pe care poezia se vede nevoită să o corecteze

Cele două volume sunt de fapt poeme ample construite prin acumularea de impresii și metafore problematizări fără soluție interogații suspendate (bdquoPrivirile tale-s păreri convertite Bună-ntrebarerdquo) Forma fragmentară de haiku nu ține deci doar de corpul poeziei ndash o icircnlănțuire de terține minimaliste disparate ci și de imagi-narul eterogen icircn care simbolurile referințele livresc-culturale și obiectele ce mobilează univer-sul poetic par amalgamate suprarealist icircn colaj Icircn spatele discursului discontinuu se icircntrevede icircnsă firul conceptual care odată extras din diapoziti-vele voit bulversante ale textului trimite la același proiect literar discutat deja de critică (de la Ion Pop la Al Cistelecan) imun la mutațiile socio-culturale filozofice tehnice și implicit estetice ale ultimelor decenii Ioan Milea continuă linia impresionistă a realității interpretate drept criptogramă miza fundamentală a poeticii sale rămacircne decodarea arbitrarului cotidian și a multitudinii lipsite de sens din lumea obiectelor și identificarea esenței cuprinse icircn particular Icircn final nu ar fi exagerată

afirmația conform căreia moștenirea valorificată de poezia lui Milea icircncepe cu obsesia dualismului platonician trecacircnd prin pasiunea vizionaristă pentru corespondențele ascunse icircn planul sensibil și oprindu-se icircn contemporaneitatea percepției desensibilizate

Aceasta este și funcția concentrării drastice a limbajului poetic Tot ceea ce corespunde gacircndi-rii impecabil raționale cartezianismului verbali-zat ordonării normative a mirajelor subconștien-te prin conceptualizare aruncă lumea sinestezică a lui Ioan Milea icircntr-o dinamică reductivă De aceea icircntrebarea trebuie icircnlocuită de uimire graba intelectualizantă ndash de tăcere (bdquoE bine să taci mai pe scurt uneori Altfel se-auderdquo) Triadele de versuri sunt adesea simple indicații de defamiliarizare icircn sens șlovskian bdquo(Se deșiră un nor icircn desenul copilului nu plouă După bare de cod e Pantera lui Rilkerdquo) sau intermitent micro-arte poetice bazate pe același imaginar (bdquoCacircnd cade o frunză din plopul ideic e cutre-mur Atacircta să treacă din vorbe măcar necuvacircn-tul clarrdquo) Punctul de plecare al poemelor este fără excepție cadrul urban apropiat asamblat din străzi peisaje banale de ilustrată branduri locale oarecare Prezentul problematic cu trau-mele sale colective (exodul populației ndash bdquoTot fuge de atunci Romacircnia rotundă icircn Italii prelungirdquo) și digitalizarea deconcertantă pentru tiparele canonice de interacțiune umană (bdquoPe o fațadă cu lumini schimbătoare reclametotemurirdquo) nu funcționează ca surse directe de anxietate și dezorientare așa cum se icircntacircmplă icircn majoritatea poeziei douămiiste Melancolia domină lirica lui Ioan Milea doar icircn măsura icircn care ea poate opri o existență irosită icircn raționalism osificat și icircn percepții automate ndash bdquoRespiri Icircntre frunze de mesteacăn sunt rariștirdquo

Ioan Milea Fulgurații V și VI Cluj-Napoca editura Limes 2017-2018

77

ST

EAUA

11-

122

018

O imagine a viethornii literare din thorninutul Bistrithornei ordmi Natildesatildeudului

Menuț Maximinian

Andrei Moldovan s-a ocupat recent de istoria scriitorilor din Bistrița-Năsăud editacircnd Pre-

texte Antologie-dicționar de scriitori din Bistrița-Năsăud la Editura Eikon icircn 2008 iar la o distanță de 10 ani dicționarul critic Scriitori din Bistrița-Năsăud sub sigla editurii Şcoala Ardeleană

Pentru prima dată avem o imagine cuprinzătoa-re a literaturii din Ținutul Bistriței și Năsăudului de după 1990 Lucrarea lui Andrei Moldovan prezintă icircn ordine alfabetică peste 120 de scriitori cărora li se adaugă o listă cu alți 71 (care au editată măcar o carte dar care nu au avut un impact icircn viața literară a țării) Referindu-ne la scriitorii din prima parte a dicționarului putem spune că aceștia s-au impus de-a lungul timpului atacirct prin publicarea icircn revistele țării cacirct și prin bdquoluarea icircn seamărdquo prin receptarea de către critica vremii

bdquoNu numărul de volume pe care le-au publicat acesta putacircnd să fie impresionant uneori (chiar fără a depăși provincialismul mărunt) ci vizibilitatea lor icircn presa de specialitate ne-a determinat să le dăm atenția cuvenitărdquo spune Andrei Moldovan Vorbim despre o oglindă a scrisului de pe meleagurile care i-au dat pe Liviu Rebreanu George Coșbuc și Andrei Mureșanu ca să amintim doar cele trei repere ce au avut un rol important icircn istoria literaturii romacircne

Andrei Moldovan așează icircn cele peste 400 de pagini pe fiecare autor la locul binemeritat fapt ce se vede din CV-ul prezentat (debut colaborări la presa de specialitate volume publicate recep-tare critică premiile și nominalizările venind din partea Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și a filialelor acesteia) Nu a lăsat la voia autorului pentru a-și prezenta o biografie bdquopompoasărdquo ci a uniformizat-o la standardele dicționarului

După cum spunea Liviu Rebreanu bdquoCantitatea indiferent de valoare dovedește totuși bogăția racircvnei creatoare Icircnainte de a alege trebuie să ai din ce anume să alegi Cantitatea devine astfel premisa calității Bogăția cantitativă permite o mai icircngrijită selecție calitativărdquo

Andrei Moldovan reușește prin propria grilă să așeze literatura bistrițeană icircn sfera largă a literaturii

romacircne și a celei internaționale astfel icircncacirct odată cu apariția acestui dicționar avem un portret la zi a ceea ce se icircntacircmplă din punctul de vedere al scrisului icircn acest spațiu din nordul țării

bdquoSe icircnțelege ca icircn orice dicționar gruparea scri-itoricească este una eterogenă Există autori care icircndeplinesc criteriile ce ne-au ghidat dar care nu trec cu mult peste această barieră vocea lor nefiind una foarte convingătoare alături de scriitori care se situează icircn primul plan al actualității literare naționale Cititorul interesat icirci va putea distinge icircn funcție de activitatea lor literară dar mai cu seamă icircn funcție de referințele critice atent de unde vin acestea și care este consistența lor Dicționarul dă informații nu stabilește ierarhii valoricerdquo ne lămu-rește criticul

Şi cacircteva din părerile celor avizați Icircn Romacircnia literară despre dicționarul critic Scriitori din Bistrița-Năsăud Irina Petraş sub genericul bdquoO carte de referințărdquo spune că bdquoaşază o bună temelie pe care să se poată lucra icircn anii următorihellip Andrei Moldovan cunoaşte foarte bine lucrările lexico-grafice precedente unele chiar de el icircnsuşi lucrate le recunoaşte meritele şi le ştie număra carențele Pentru acest dicționar din Anul Centenarului Marii Uniri autorul icircnțelege să combine generozitatea și patriotismul local cu exigența Așadar nu numărul de volume a contat ci vizibilitatea acestor scriitori icircn presa de specialitate Apartenența geografică de asemenea a ținut seama nu neapărat de locul nașterii ci de implicarea icircn viața literară a județu-luirdquo Vorbind despre cărțile lui Andrei Moldovan Irina Petraș spune bdquoModestia titlurilor nu icircnseamnă decacirct echilibru și măsură nicidecum nesiguranță a gustului ori reticență icircn a pune degetul pe rana textelor comentate [] Andrei Moldovan se referă la fiecare pas la spusele altor critici literari şi chiar intră icircn detaliate dezbateri monolog ori icircn suave polemici cu unul sau altul [] De fiecare dată şi tot mai decis va şti să introducă pata de culoare a lecturii propriirdquo

Ovidiu Pecican vorbește despre Andrei Moldovan ca bdquounul dintre pilonii culturii romacircne

78

ST

EAUA

11-

122

018

care a parcurs traseul corect al criticuluirdquo iar Al Cistelecan spune bdquoCa orice bun critic romacircn și Andrei Moldovan e singur pe lume Citește și comentează icircn deplină inocență fără să-l deranjeze niciun alt comentator Critica nu-i pentru Andrei Moldovan trialog (simpozion etc) ci eventual cel mult dialog cu cartea Andrei Moldovan e scrupulos la concepte și le problematizează cu acuratețe Cacircnd e sigur de tot pe ce spune nu ezită s-o sublinieze Ferm pe ale lui (pe tot ce spune) Andrei Moldovan e un critic tranșant cu singurătatea și inocența bine apăraterdquo bdquoOpera lui Andrei Moldovan renumit filolog critic și istoric literar fixează valori icircn timp și spațiu bine definit oglindește mentalități și un mod de existență fundamentală Contemporan cu scriitorii acestei constelații literare Andrei Moldovan s-a angajat la o muncă sisifică icircmpli-nită cu succes și pe care cu siguranță istoria literară o va icircnregistra ca un moment important

icircn evoluția eirdquo scrie Nicoleta Milea icircntr-o cronică dedicată dicționarului

Proiectul lui Andrei Moldovan este dedicat ca o ofrandă literară icircnaintașilor noștri care icircn urmă cu 100 de ani luptau pentru icircntregirea neamu-lui romacircnesc și pornește de la vorbele lui Liviu Rebreanu bdquoSpiritul romacircnesc e unic şi cuprinde deopotrivă ardelenismul moldovenismul munte-nismul sau oricum s-ar numi particularismele din care se alcătuieşte fizionomia sufletească a neamului nostru cea mai unitară poate icircn toată lumeardquo

Am mai spus-o Andrei Moldovan este criticul cu acte icircn regulă ce locuieşte icircn Beclean pe Someş şi care prin tot ceea ce face este ca o locomotivă ce poartă bdquotrenulrdquo cu scriitori din Bistrița-Năsăud cu opriri icircn stații importante ale țării Şi nu se opreşte aici După dicționar se conturează prima Istorie literară a acestor meleaguri de la icircnceputuri pacircnă acum

79

ST

EAUA

11-

122

018

Conexiuni autenticeFlorina Cușmir

Omenirea trăiește azi icircntr-o perioadă atacirct de controversată din punct de vedere spiritual

icircncacirct criza existențială nesiguranța lipsa unei direcții care să-i ofere icircncredere și iubire față de ea icircnsăși sunt fenomene pe cacirct se poate de normale și benefice deoarece echilibrul unei vieți care să-i aducă satisfacție e mult mai statornic și icircnrădăci-nat icircn urma unor stări de anxietate neicircncredere sau diferite crize tocmai pentru că omul găsind o soluție la o stare de rău se va agăța cu orice preț de acea soluție salvatoare din ghearele singurătății ale necunoscutului deloc blacircnd sau captivant cu unii dintre ei Totuși unii oameni nu privesc astfel lucrurile icircnsă pentru cei care cred că au nevoie de anumite soluții pentru a nu-și lăsa sufletul să plutească icircn deriva crizelor a nesiguranței cartea Ești o ființă autentică de Sandu Frunză apărută la editura Eikon icircn anul 2018 răspunde nesiguranței omenești icircntr-o manieră cu totul originală și bazată pe o documentare selectivă de mare importanță

Ordinea tratării subiectelor facilitează fixarea ideilor principale pe care un cititor interesat ar trebui să le stocheze icircn memorie iar apoi să le pună icircn aplicare icircn conduita zilnică Așa cum afirmă și Sandu Frunză omului occidental i s-a dat cel mai mare dar acela de a se autoguverna de a avea control asupra acțiunilor sale și asupra a tot ceea ce gacircndește și totuși omul occiden-tal manifestă cele mai multe crize existențiale nesiguranță și icircși pierde cel mai frecvent direcția stabilită De ce Autorul cărții propune o analiză a legăturii dintre comunicare religie dezvoltarea unui concept nou și anume leadership-ul și omul occidental cum icircl influențează acestea și icircn ce măsură un om occidental care trăiește icircntr-o soci-etate icircn care religia nu mai e o primă opțiune care să icirci ofere icircncredere poate totuși să icircși conceapă propria filosofie de viață și să urmeze o direcție care să icirci aducă beneficii pe planul spiritual căci nu lipsurile materiale aduc oamenii icircn fața crizelor ci lipsurile spirituale Niciodată un om sărac din punct de vedere material nu va adopta o atitudine ostilă față de spiritualitate pe cacircnd un om care icircși satisface toate nevoile mai puțin pe cea mai importantă ndash nevoia de sens de o direcție stabi-lă va fi reticent și neicircncrezător icircn această soluție

Capitolul doi oferă o perspectivă detaliată asupra conceptului de valoare cu unele trimiteri și expli-cații din filosofia nietzscheană care propune un nou mod de reinventare a perspectivei prin care privim omul și anume bdquosupraomulrdquo caracterizat de nevoia absolută de depășire de sine emanciparea sa icircn raport cu mediul icircnconjurător societatea propria percepție și icircnțelegere a lucrurilor Sandu Frunză afirmă că perioada contemporană este perioada bdquocrizei valorilorrdquo și că nevoia ca filosofia să se implice icircn soluționarea acestei crize este acută Cum poate filosofia ajuta omul să scape de sub ghearele incertitudinii și ale icircndepărtării de sens și de religie Prin asumarea filosofiei ca mod de viață ca direcție proprie icircn conformitate cu valorile personale Icircnsă tocmai această lipsă de valori este evidențiată icircn acest capitol și pusă sub semnul similarității crizei valorilor din perioada lui Nietzsche Nietzsche este susținătorul ideii că omul este dependent de mulțime de societate de istoria teritoriului icircn care s-a născut a unei rațiuni universale și că tocmai aceste autorități icircl limitează icircn alegerea unui mod de viață autentic și icircn defi-nirea propriilor valori Acest refuz de a fi slujitorul unei lumi ce dorește să-și arunce oamenii icircntr-un cerc monoton și controlat de autoritate se numeș-te refuzul bdquounei morale a sclavilorrdquo așa cum este el definit icircn paginile capitolului doi Nietzsche a propus o soluție pentru criza valorilor din perioa-da icircn care a trăit secolul XIX soluție care se arată a fi cacirct se poate de contemporană și anume icircnde-părtarea stratului tradițional cu ajutorul căruia noi interpretăm conceptul de valoare și icircnlocuirea acestuia cu unul modern occidental care ar putea influența icircn bine existența umană Așa cum afirmă și autorul valorile sunt dinamice se uită reapar icircn viața omului icircn urma unei experiențe fericite sau traumatizante ele se pot metamorfoza dar pot fi reactualizate și reprimite icircn construcția exis-tențială de către omul care icircși dorește să aibă un scop un sens sau un centru pe care să icircl situeze pe lista priorităților sale spirituale Eu consider că această criză a valorilor este rezultatul icircndepărtării premature a valorilor tradiționale cu care individul nu a reușit să se identifice icircndeajuns pentru a și le icircnsuși iar azi stă față icircn față cu o mulțime de valori

80

ST

EAUA

11-

122

018

occidentale aduse de valul european care tind să influențeze gacircndirea balcanică și oferă neicircncrede-re omului contemporan incert și nesigur Soluția este așa cum afirmă și icircn cartea Ești o ființă autenti-că icircmbrățișarea unui mod de viață acompaniat de filosofie moralitate și valori similare cu caracterul fiecăruia dar mai ales icircnainte de această hotăracircre e nevoie de introspecție cunoaștere de sine cu ajutorul diferitelor forme de meditație regăsire a unei individualități pierdute icircn valul majorității

Sandu Frunză icircn cel de al treilea capitol aduce icircn discuție rolul filosofiei icircn căutarea autenticității omului și a unui sens care să icirci ofere icircncredere și productivitate Icircnsă un aspect destul de contro-versat este rolul seducției icircn acest proces de regă-sire deoarece seducția a fost privită mult timp cu ochi negativi și ezitanți Autorul icircncearcă să schimbe aerul negativ cu care este icircnvăluit acest concept și aduce icircn prim plan aspectele pozitive noi interpretări susținute cu argumente solide și introducerea seducției icircn racircndul calităților nece-sare pentru a fi un bun lider Astfel icircn acest capi-tol se icircncearcă explicarea diferenței trecerii de la efectele negative ale seducției la cele pozitive Exemplul dat interpretării seducției ca proces negativ se referă la modul icircn care ideologiile din sistemele totalitare acaparează vocea opiniei publice manipulează conștiințe și seduc popo-rul icircn vederea exercitării dorinței grupului de la putere Icircn acest caz seducția poate icircmbrăca mai multe forme și poate fi găsită icircn diverse tehnici cum ar fi discursurile populiste propagandiste promovarea imaginii liderului ca fiind singurul om care dorește binele poporului atribuindu-i calități inexistente icircn realitate Alte aspecte nega-tive prin prisma cărora este privită seducția sunt dominarea și violența adesea seducătorii sunt cei care au o mare influență asupra sedusului și astfel s-a dezvoltat procesul de subordonare și mai apoi violența atribuită acestui termen Icircn perioada contemporană seducția nu mai e plasată icircn același cerc cu violența sau dominația s-a depășit icircn mare măsură această perspectivă și i s-a atribuit o variantă a bdquoseducției minimalerdquo Astăzi seducția este plasată icircn domeniul comu-nicării benefice și mai ales icircn contextul calităților unui bun lider deoarece a fi lider nu icircnseamnă doar a conduce și a exercita o anumită putere asupra organizației pe care o conduce ci mai ales a adopta un stil de viață autentic productiv pozitiv transmis celorlalți cu ajutorul seducției Icircn cazul acesta seducția exercitată de lider nu e doar o transmitere de mesaje ci un transfer de sens o variabilă icircncărcată cu calitățile și caracteristicile

liderului benefice pentru a construi o existență plină de succese și icircmpliniri Liderul trebuie să transmită organizației acest tip de gacircndire cu ajutorul seducției icircnsă icircnainte de aceasta el icircnsuși trebuie să adopte această filosofie de viață care icircl scoate din banalul mulțimii și icirci conferă o experiență autentică Capitolul patru aduce icircn discuție conceptul de gacircndire pozitivă ca metodă de accesare a unei legături dintre omul contem-poran și lumea exterioară lui indiferent dacă e vorba despre obiecte sau alți oameni și mai ales ca metodă de accesare a interiorității de regăsire a spiritualității și a resurselor nelimitate de care dispune existența sa și care așteaptă să fie acce-sate Pentru a icircntări semnificația acestui concept Sandu Frunză aduce icircn discuție afirmația filoso-fului Reneacute Descartes bdquoGacircndesc deci existrdquo afir-mație care permite omului să conștientizeze că tot ceea ce există poate fi pus la icircndoială icircn afară de activitatea de gacircndire ce oferă entității care o exercită garanția existenței icircn ciuda părerilor criticilor sau scepticilor

Citind Ești o ființă autentică de Sandu Frunză am conștientizat că o existență fericită este rezul-tatul unei munci sistematice de formare a unui sistem de valori capabil să conducă individul pe calea dobacircndirii autenticității A fi autentic icircnseamnă a te regăsi a conlucra cu propria ființă icircn vederea asumării deciziilor care pot schimba direcția oricărui om dar nu icircn ultimul racircnd mai icircnseamnă și a te descătușa de robia neicircncrederii a limitelor sau a crizelor și icircmbrățișarea propriei căi spre fericire icircn comuniune cu o spiritualitate asumată Filosofia mea de viață se poate reduce la o simplă frază dacă omul are o direcție bine stabi-lită un ideal sau un scop suprem nu va cădea niciodată pradă crizelor existențiale sau neicircncre-derii odată icircnstrăinat de acest scop dezbinarea și deznădejdea icirci vor icircmbolnăvi gacircndirea și se va lăsa pradă mulțimii mersului societății controla-te de o autoritate Ești o ființă autentică este un ghid pentru dezvoltarea spirituală a fiecăruia conținacircnd argumente care să convingă oamenii de necesitatea accesării unei existențe autentice și valide icircn acest mers continuu și haotic al unei societăți supraicircncărcate de valori cultură perso-nalități dumnezei și credințe care icircn loc să apro-pie și să ofere oamenilor icircncredere icirci dezbină și icircndepărtează de adevăratul lor sens

Sandu Frunză Ești o ființă autentică Despre tine filoso-fie comunicare dezvoltare personală și leadership Cluj-

Napoca Editura Eikon 2018

81

ST

EAUA

11-

122

018

poezie

Diana Cornea

am visat sacircmbătă că mă sărut cu vladimir și dacă spun visul pe stomacul gol o să se icircndeplinească

dezorientarea mă lovește de fiecare datăsimt radiațiile emise de găurile negreicircn camera asta ndashcromatică de bucătărie pe plastic arscu schimbare de temperaturăe soul training spre direcțiifără repere ndash sentiment de vinovăție

cacircnd se formează biluțe de substanțăproiecții icircn structura internă

e o nouă plăcere e ca vorbitul icircn somn

icircn scări spirală cu fixarea perfectăo linie dreaptă pe termen lungsupernove mașini sau nave spațialece e cu expunere icircn lumina asta neono să icircnțelegem pe parcurs

folosim cod roșufără să atingem perețiicircn seri cu blugi stracircmți pe fețe cu morfină

efectul păunului intensificatdupă 10 minute_ un bum puternic icircn timpan contact vizual saudiscuția despre karmaicircmi aduc aminte (de celelalte nopți)de fiecare bărbat care mi-a atins vreodată piciorul

sunt un icircnceput de magnolie mănacircncă-mă

schimb de experiență icircn 3 fazepe pixeli multicoloriadaug filosofie și totul devine mai erotic

cacircnd vorbim despre eșecpe interval 9-11 nu e nevoie de orăun obicei ciudaticircn public fără să ne atingem macircinile

am reicircnceput să fiu pe atracțiiicircn linia ce apare

o instalație formată pe josși icircn jurul meu(după ce icircmi curăț pielea)

la fiecare despărțire e mesaj scurtstracircngere personalăcacircnd detergent printre degete ajungeși privirea cu ochii minusculi

mă simt afectatăse icircntacircmplăbullstracircng din dinți fără aprobare

icircn bucuria astae-o stare pe care nu am s-o mai simt vreodată

Thanks for The Last Day Of Gravity

forma finală icircnelectro jazz amp space tripun sentiment reciproc care ne macircngacircie pe creștet

cacircnd ne amintim să nu mai vorbim icircn șoaptănimeni nu ascultă aicisunt 20 de minute icircn reluarecălătoriile inverse spre casă pot fi unantrenament pentru creiero formă de mental breakdowncare te motivează(depinde cum o privești)fără angry reactacopăr fiecare suprafață cu plasturi cacircndvreau să uit ceva

asociere icircn psihic estetic

icircnchid ochii și știude cacircte ieșiri e nevoie

mă țin la distanță --- icircn spatele tău

flux de amintiri pe portocaliue un crystalfilm aruncat icircn mintea tagăsește locul de prima datăcu stickere lipite pe pereți ca o față de omce te privește cacircnd dormi

82

ST

EAUA

11-

122

018

recenzii

Rococo eros ordmi oraordme

Maria Făricircmă

Poemul orașului tacircrziu este ultimul volum de poezie semnat de Dan Iancu apărut la Editura

Agol 2017 Cartea este completată cu o serie de fotografii alb-negru realizate de autor

Volumul se construiește ca o aglomerare de sensuri de cuvinte de obiecte și de senzații coagulate icircn structuri sintactice care cultivă o poetică de tip rococo La polul opus echilibrează decorul poetic fotografiile minimaliste care insis-tă să exprime o stare sau o viziune a percepției celui care observă lumea Acestea conțin un punc-tum marcat de o linie fluidă o falie care converge către ideea de destrămare și discontinuitate Icircn fapt incoerența aparentă este icircnvestită cu sens distingacircndu-se două direcții tematice orașul care icircl ancorează pe poet icircn realitate și erosul care icircl desprinde de banalitate și-l proiectează icircntr-un spațiu fantasmatic al desfătărilor și al viselor

Pe de o parte poetul configurează un topos citadin surprinzacircnd gesturile cotidiene din piețe cartiere cacircrciumi stații de autobuz terase gări Versurile pulsează de mișcare icircntotdeauna reflec-țiile vocii poetice fiind dublate de icircntacircmplările coti-dianului Pe de altă parte cele mai reușite versuri icircși regăsesc plenitudinea icircn imaginarul feminin puternic marcat de o corporalitate voluptoasă icircntotdeauna suavă niciodată vulgarizată genun-chii tăi icircndepărtați aburind de chemarerdquo (p 49) sfacircrcurile tale se-nalță precum cireșele roșii prin-tre frunzerdquo (p 60) Poetica senzualității și a dorinței pielea unui continent de dorințărdquo (p 22) echiva-lează deopotrivă desfătarea actului de a scrie Icircn același timp femeia este explorată prin intermediul macircinii care scrie și prinde contur icircn actul scriiturii obsesia recurentă fiind coapsele sacircnii genunchii ca reverie a celui care vrea să-i atingă să-i macircngacircie

Combinațiile inedite icircntregesc barocul poetic aliniindu-se unei experiențe suprarealiste icircn genun-chiul meu a crescut o crimee de vatărdquo (p 25) străzile se-nvacircrt icircn cutia toracicărdquo (p 60) Ritmul unor fraze și sincretismele tematice amintesc de iluminările

rimbauldiene iar versurile sintestezice se icircntrudesc cu cele baudelairiene

Cartea este construită ca un poem-fluviu cu fraze-afluenți care se rup abrupt și se mișcă către orizontul altor teme și senzații punacircnd icircn dificul-tate cititorul O altă cheie de lectură proiectează volumul ca pe un mare poem-vis icircn care aglome-rarea spațiilor fizice și psihice nu poate lua naștere decacirct ireal și fantasmatic

Dan Iancu poemul orașului tacircrziu București Editura Agol 2017

Din Auschwitz spre Limelfia

Andreea Stoica

Stabilită icircn prezent icircn Marea Britanie prozatoa-rea poeta autoarea de piese de teatru Lucia

Dărămuș a publicat icircn 2018 la editura Polirom un roman intitulat Convoiul mieilor Scriitoarea evocă realitatea sumbră a lagărului nazist apelacircnd la conturarea unei protagoniste cu o vacircrstă fragedă Hannya bdquofetița care știa să zicircmbească tot timpulrdquo este icircmbarcată icircmpreună cu familia sa icircn bdquotrenul morțiirdquo făcacircnd călătoria cumplită spre cuptorul bdquocare icircnghițea sute de sufleterdquo

Icircnzestrată cu inteligență și spontaneitate Hannya icircnțelege duritatea situației icircnsă o refuză alegacircnd să transforme lumea reală icircntr-un tăracircm personal tainic pe care icircl explorează icircmpreună cu trei prieteni imaginari piticii Negrilă Gălbilă și Roșilă Accesul la acest bdquotăricircm de visrdquo numit Limel- fia are loc prin inventarea unei serii de povești care estompează atacirct sentimentul de teamă al protagonistei cacirct și descumpănirea celorlalți evrei captivi Actul de creație devine astfel o modalitate de escapism și rezistență Lumea compensatorie a Limelfiei are aspectul unui tăracircm decupat din basm spre care Hannya zboară cu scopul de a găsi bdquodestulă apă pentru toți acești oameni din trenrdquo Conștientizacircnd condițiile inumane la care sunt supuși evreii fetița dezvoltă un sentiment de responsabilitate dorind să icirci salveze Ea este supusă unor probe pe tăracircmul imaginar pentru a-și

83

ST

EAUA

11-

122

018

duce la icircndeplinire misiunea dificilă De aici icircngacircnă cacircntece evreiești icircn pofida apelului imperativ la liniște venit din partea soldaților germani

Autoarea surprinde discrepanța dintre gesturile blacircnde umane ale captivilor și brutalitatea perse-cutorilor naziști Oamenii cu bdquochipuri livide tran-spirate lipsite de viațărdquo rememorează evenimente din trecutul personal icircmpărtășindu-le cu ceilalți și oferă icircmbrățisări stracircnse părintești Sosirea trenului la Auschwitz marchează icircnsă proximitatea sfacircrșitu-lui Lucia Dărămuș inserează o serie de episoade icircn care este descrisă atitudinea rece caustică a nazistului icircn ipostaza bdquosupraomuluirdquo față de nea- mul evreiesc format din bdquocicircini care trebuiau ucișirdquo

Deși ilustrează inevitabila fragilitate trupească sfacircrșitul romanului relevă incapacitatea crema-toriului de a provoca distrugerea psihică a indivi-dului creativ Pradă experimentelor medicale din laboratoarele Auschwitzului Hannya bdquovisează cu ochii deschișirdquo tăracircmul unde bdquoera bine foarte binerdquo Prin intermediul imaginației fetița privește spre Limelfia departe de sadismul medicului Mengele departe de Auschwitz

Lucia Dărămuș Convoiul mieilor Iași Editura Polirom 2018

Pledoarie pentru poezie

Maria Făricircmă

Maria Pilchin este una dintre cele mai active scriitoare contemporane din Republica Mol-

dova Cea mai recentă carte apărută icircn 2017 la Editura Univers Educațional Chișinău reprezintă un volum de eseuri intitulat Poezie eros și putere Așa cum anunță titlul eseurile au icircn centru (inter)dependența dintre poezie și putere printr-o analiză atentă trecută prin grila unor modele culturale Autoarea utilizează bibliografie de primă macircnă citacircnd sau trimițacircnd la fragmente teoretice și criti-ce Din acest punct de vedere eseurile icircși caută un receptor avizat icircntrucacirct textul abundă icircn referințe și citări icircncacirct argumentele autoarei se pot pierde cu ușurință printre marile idei la care face apel Pe de altă parte textul curge ușor M Pilchin practicacircnd o eseistică ușor impresionistă rezumacircnd idei esen-țiale din literatură și dezvoltacircnd analogii curioase utile pentru un cititor neinițiat

Chiar dacă autoarea icircnțelege structurile societății contemporane practicacircnd o analiză lucidă aceasta pare să fie o mare romantică care icircncă crede icircn poezie ca posibilă salvare De aceea icircntreaga construcție a cărții reprezintă un manifest pentru rolul și necesi-tatea poeziei Premiza de la care pornește icircntreaga argumentație are icircn centru existența unei societăți dresate pavlovian cu nevoi comucaționalerdquo (p 18) hipnotizată de forța creditului și a debitului

Intitulate simbolic capitolele din prima parte investighează triunghiul conflictual om-eros-putere prin intervenția statului-căpcăun icircn relațiile intime ale individului printr-o analiză diacronică Scriitoarea descrie cu precădere poziția icircndrăgostitului icircn tota-litarism ajungacircnd să observe cum capitalismul și mass-media actuală au modificat paradigma trăind un eros public sub dictatura divertismentuluirdquo Utopiilerdquo propune o reflecție neobișnuită despre cine este omul tentat de utopii care e pactul care e diferența dintre utopie și poezie și cum se definește iubirea-canon și cea icircn afara canonului

Partea a doua debutează cu o clasificare metafori-zată a omului-lut urmacircnd să traseze cacircteva repere ale literaturii basarabene Icircn consecință eseista punctează etapele definitorii ale poeziei basarabene contextualizate istoric de la foaia verde a cacircmpiilor la foile volante ale cotidianuluirdquo O descoperire inte-resantă o reprezintă eseurile despre Ion Vatamanu și Grigore Vieru prezentați ca traducători aspect mai puțin cunoscut despre aceștia

Poezie eros și putere propune o radiografie cultu-rală sinceră a sensibilității actuale iar interogațiile Mariei Pilchin au curajul de a declara că poezia mai poate avea efecte icircn real

Maria Pilchin Poezie eros și putere Chișinău Editura Univers Educațional 2017

Satilde uithorni Satilde cauthorni adevatilderul

Maria Barbu

Absolventă de Politehnică dar ulterior captivată de lumea științelor umaniste Anca Vieru icircncepe

să publice icircn volume colective icircn anul 2013 icircși face debutul literar cu volumul de proză scurtă Felii de lămacircie (Editura Polirom 2015) iar apoi continuă cu un roman Spulberatic (Editura Polirom 2018) Abia scoasă de sub tipar de cacircteva luni ultima carte a

RECE

NZI

I

84

ST

EAUA

11-

122

018

scriitoarei este așa cum ea icircnsăși mărturisește icircntr-un interviu bdquoo carte despre urmele pe care le lasă iubirea despre memorie și despre absențărdquo Altfel spus este o poveste cu mai multe ramifica-ții spusă din perspectiva mai multor personaje care se icircntinde pe trei generații și care arată cacirct de important este să ai curajul să icircți urmezi visurile și să mergi pacircnă la capăt pe drumul tău

Icircntrebarea cu care icircncepe romanul bdquoicircn cacircte feluri poți să uiți un omrdquo(p 9) icirci dă acestuia din start o dimensiune meditativă și oarecum nostalgică Oscilacircnd mereu icircntre evenimente ale prezentului și amintiri mai mult sau mai puțin dureroase sau clare narațiunea realizează o dialectică interesantă icircntre utilitatea memoriei și proprietățile salvatoare ale uitării bdquomemoria ne ferește de greșelile trecutu-lui dar fără uitare am fi paralizați de frică de rușine de vinovăție și nu am putea merge mai departerdquo(p 190) De asemenea trecutul este și el un element important la nivel ideatic căci personajele se icircntorc mereu la el și icircncearcă să-l icircnțeleagă pentru a se descoperi pe ele icircnsele

Povestea personajului principal Tiberiu Vreme se construiește dintr-o serie de relatări și perspec-tive diferite fiecare cu specificul ei dar și cu un element comun regretul Majoritatea personajelor se uită cu tristețe icircn urmă și revin mereu la icircntre-barea bdquooare ce ar fi fost dacărdquo dacă ar fi fugit cu persoana iubită dacă ar fi profitat de toate șansele primite dacă nu le-ar fi fost frică de schimbare Totuși am putea spune că au o scuză Presiunea regimului comunist apasă greu atacirct pe trecutul familiei Vreme cacirct și pe destinul lui Tibi care nu icircși dorește nimic altceva decacirct să fie regizor și să plece din țară Prins icircntre o senzație acută de neaparține-re icircntr-un mediu mediocru și dorința de libertate acesta face pacircnă la urmă o alegere dar plătește și un preț pentru asta

Există icircnsă și o urmă de speranță icircn acest peri-plu melancolic și dureros căci arta și iubirea nu vor putea fi niciodată ținute prea departe de sufletele oamenilor Deși icircncă marcat de o copilărie petrecu-tă icircn așteptarea unei absențe Andrei fiul lui Tibi reușește să se icircmpace cu trecutul prin sculptură creacircnd lucrări care vorbesc bdquodespre efemer despre fragilitate și nesiguranțărdquo(p 202) prin faptul că sunt făcute din materiale perisabile din nisip din ceară sau din gheață Cacirct despre intensitatea sentimen-telor personajelor bdquoce poate fi mai frumos decacirct să mori icircn brațele iubirii din cauza ei și pentru eardquo(p 138)

Cu o scriitură fluidă care pendulează printre gacircndurile personajelor și cu un stil cald de poves-te auzită icircntr-o noapte geroasă icircn fața focului

romanul Ancăi Vieru icircși plimbă așadar cititorii prin-tr-o lume care le vorbește profund fiind icircncă atacirct de recentă icircn memoria și inimile lor După cum suntem preveniți chiar din titlu lumea icircn care trăim e nestatornică și efemeră iar oamenii icircmprumută și ei ceva din caracterul acesteia prin neliniștea care nu icirci lasă să se agațe de ceva sau de cineva care să icirci țină pe loc Dar dacă viața e spulberatică rela-țiile dintre noi nu ar trebui să fie așa bdquoviața joacă murdar și icirci lovește de preferință pe cei care sunt deja icircn lada de gunoirdquo(p 45) dar cu puțină iubire și artă orice suflet icircși poate (re)găsi pacea interioară

Anca Vieru Spulberatic Iași Editura Polirom 2018

Micile momente de grathornie

Maria Făricircmă

Sebastian Reichmann scriitor romacircn stabilit icircn Franța revine cu un volum de poezie icircn

limba romacircnă după mai bine de treizeci de ani Cartea intitulată Acceleratorul de icircncarnări și alte Biografobii apărută la Editura Cartea Romacircnească icircn 2017 reunește o parte din preocupările și expe-riența autorului regacircndind și interogacircnd fantas-mele culturale ale acestuia

Una dintre calitățile acestui tip de poezie este capacitatea limbajului de a nu cădea pradă repe-titivității Dimpotrivă autorul explorează limi-tele limbajului atacirct la nivel stilistic cacirct și la nivel semantic icircncercacircnd să descopere noi formule spectaculare prin care se desfășoară existența noastră Sesizăm icircn poemele sale un soi de fobie icircn a surprinde acele momente de grațierdquo (p 53) ale vieții pe care autorul o percepe printr-o dimensi-une suprarealistă De aici revolta contra lucrurilor icircnconjurătoarerdquo (p 8) care se materializează de cele mai multe ori icircn imagini ermetice pline de simbo-luri și o topică intelectuală complexă Paradoxal sau nu suprarealismul cultivat de Sebastian Reichmann este unul controlat lucid adaptat la realitățile icircnconjurătoare O secvență remarcabilă este Dulapul nu visează decacirct să-și verse conți-nutul icircn stradă icircn vrac ca un acces nestăpacircnit de tuserdquo (p 43) Predilecția pentru intertextualitate fie directă sau sugerată este constantă și face apel la marile modele literare precum Eliot Poe Trakl

RECE

NZI

I

85

ST

EAUA

11-

122

018

Beckett intercalate adesea de accente ironice sau cinice Unele poeme denunță căderea icircn superfici-al ca tendință a societății contemporane jocurile video de pe ecranele noastre continuăm să jucăm isterici obsesionali paranoicirdquo (p 21) Icircn fața intrării icircn catedrală cacircțiva tineri icircn genul celor care caută pe Facebook răspunsuri la nevoia lor de sensrdquo (p 56)

Pe lacircngă diversitate poemele sunt icircn primul racircnd vizuale De aceea o parte din ele sunt intitula-te Scenă volumul construindu-se ca un adevărat tablou lingvistic Căutarea esențelor are icircn centru căutarea frumuseții care echivalează cu eternita-tea deși procesul icircn sine se desfășoară sub semnul ezitării Astfel străfulgerările vizionare sunt marca-te de o amacircnare perpetuărdquo (p 18) printre care se icircntrezărește fragilitatea lumii icircnconjurătoare

Icircntre haos și ordine icircntre ezitări și accelerări icircntre perenitate și efemeritate icircntre frumusețe pură și stranietate se poate afla micile miracole ale existenței iar poezia lui Sebastian Reichmann icircși propune să trangreseze granițele realului icircn căutarea misterului de dincolo

Sebastian Reichmann Acceleratorul de icircncarnări și alte Biografobii Pitești Editura Cartea Romacircnească 2017

Despre organizarea hazardului

Andreea Stoica

Scriitoare și profesor titular la catedra de limbă și literatură romacircnă a Colegiului Național de

Informatică bdquoTudor Vianurdquo din București Ohara Donovetsky a publicat icircn 2018 romanul Casting pentru ursitoare la Editura Polirom Icircncă din incipitul cărții realitatea bdquovăzutărdquo cotidiană tangibilă prezintă inserții de elemente invizibile ce aparțin unui substrat etno-mitologic magic oniric Romanul mizează pe conturarea a trei figuri feminine ale căror trasee personale sunt coerente și bine articulate dar care icircși interconectează icircn mod continuu viețile printr-o prietenie aflată (sau nu) sub semnul hazardului

Pe fondul obținerii unei moșteniri neașteptate Mira protagonista romanului inițiază demersurile

unei căutări identitare pe care reușește să o desfă-șoare prin colaborarea cu prietenele sale Haia și Lenca Cele trei au viziuni fundamental diferite asupra existenței icircnsă conștientizează că bdquoniciu-na dintre ele icircn ciuda aparențelor nu era foarte pregătită să facă față celorlalți lumii icircn general de una singură cu seninătate și curaj sau fără angoase Icircmpreună icircnsă se descurcaurdquo Haia cu un aer arhaic dezvoltă dorința de a accesa noi realități de a obține o icircnțelegere dincolo de diurn Saltul spre lumea onirică descris icircn primele pagini ale romanului anticipează interesul Haiei pentru latura invizibilă a realității Influențată de experien-ța traumatizantă a morții mamei aceasta dezvoltă o gacircndire metaforică magică infuzacircndu-și reali-tatea cu mituri legende superstiții și o admirație pentru nimfe sirene ființe fantastice preluate din basme capabile de a auzi voci bdquocu o frecvență imposibil de perceput de urechea umanărdquo Toate acestea au scopul de a recupera și a păstra imagi-nea mamei de a amăgi moartea Lenca situată icircn raport de opoziție față de Haia este personajul care echilibrează prin firea sa practică și rațională dinamica prieteniei și parcursul protagonistei

Icircn funcție de unghiul din care este privit roma- nul poate fi citit ca un efort de (re)găsire a origi-nilor sau ca o icircncercare de depășire a granițelor morții Un element rămacircne icircnsă constant și anume tentativa de a determina natura coincidențelor conturate icircn viețile personajelor Se poate icircntrezări o simetrie icircn jocurile hazardului Sau dimpotrivă acestea sunt doar incidente icircntacircmplătoare asupra cărora nu trebuie plasate noi icircnțelesuri ci se cuvin acceptate ca atare Romanul nu stabilește o soluție oferind icircn schimb mai multe perspective icircntrucacirct fiecare personaj oferă un răspuns diferit

Ohara Donovetsky Casting pentru ursitoare Iași Editura Polirom 2018

RECE

NZI

I

86

ST

EAUA

11-

122

018

foto

Ily

a Ya

kove

r U

nspl

ash

pagina liceenilor

CăutareMarcel Rus

Clasa a X-a A Seminarul Teologic Ortodox Cluj-NapocaProfesor coordonator Nicoleta Popa

Am ieșit din casă Și odată ieșit am fost luat de unul dintre puhoaiele de oameni care mergeau icircn direcția dorită de mine Mergeau fără

oprire nepăsători la ceea ce se icircntacircmplă icircn jur Erau asemenea unui racircu care mergea spre locul vărsării sale indiferent M-am icircntrebat dacă toți acești oameni știu măcar spre ce se icircndreaptă și dacă sunt icircntr-adevăr mulțumiți de faptul că vor ajunge acolo Majoritatea celor care mă icircncon-jurau erau fără nicio expresie pe față ca și cum nu le-ar mai fi păsat de ce se va icircntacircmpla cacircnd vor ajunge la locul doritApoi am icircnceput să mă icircntreb dacă sunt și eu doar o mică parte din acest uriaș racircu colorat Ce căutam Ce aveam de gacircnd să fac din momentul icircn care voi fi nevoit să părăsesc acel puhoi care pacircnă atunci mă lăsa să mă bucur de starea de indiferență dominatoare Brusc ca o scacircnteie produsă de două pietre m-am icircntrebat dacă această stare de indiferență este o stare care icircncepe icircncetul cu icircncetul să ne domine icircntreaga viață cu aceste drumuri pe care uneori le-am dori interminabile M-am oprit și din acel moment mi-am dat seama că am icircnceput să nu mai fac parte din puhoi că am icircnceput să fiu eu O persoană iar nu o bucățică din acel racircu interminabil Mi-am dat seama că restul oamenilor cei care continuă acest traseu interminabil sunt atacirct de capturați icircn această stare care ajunge să le domine viața icircncacirct ajung să fie la fel de indiferenți și cufun-dați icircn gacircnduri nu mai contează locul unde se află Poate că sunt obosiți de viață Plictisiți de felul icircn care trăiesc și din care sunt eliberați doar prin intermediul concediilor Nici acestea nu sunt cele mai speciale ci icirci introduc icircntr-un alt fel de banalitate datorat televizorului și produselor ronțăite icircn fața lui Și nici categoria celor care sunt bdquopetrecărețirdquo nu este diferită deși așa arată Numai că ei reușesc pentru un moment să o țină ascunsă icircn spatele muzicii și al semiicircntunericului Mergeam icircngacircndurat Eram icircn fața unei biserici Păream desprins de restul lumii dezlănțuite din afara acestei zone miraculoase Aici se deschidea poarta icircn care pătrundeau vag sunetele produse de lumea de afară Mă simțeam prote-jat de privirile sfințior pictați pe pereții bisericii Hristos bdquoEu sunt Calea Adevărul și Viațardquo Asta era oamenilor le lipsește viața Dumnezeu era este viața

87

ST

EAUA

11-

122

018

Expoziție Teodor Botiș la 80 de ani

Aurel Rău

Despre Teodor Botiș un pictor de anvergură și forță și de un dinamism am vorbit cu mai

multe prilejuri ca scriitor de regulă la icircmplinirea unei vacircrste iar acum el icircși sărbătorește vacircrsta de 80 de ani printr-o mare retrospectivă un adevărat eveniment plastic

Am recurs de fiecare dată după ce i-am privit icircn prealabil lucrările noi la cuvinte icircnflorate dar și cumpănite și mi-am exprimat mereu icircncrederea icircn demersul său inventiv cacircntacircnd de spontaneități și o prețuire admirația pentru o pasionată creație despre care dă seamă și un elegant și prețios album

E o plăcere să constați o aceeași prospețime a trăirilor și temeritate impetuozitate vervă a culo-rii și motivelor simboluri abstract și concret pe un fond tradițional și de afectivitate Privim vrăjito-riile lui de forme și abordări diferite care nu sunt anecdote sau descripții păstrează o consecventă

icircndepărtare de figurativ dar nu și de sens sunt ritmuri și armonii construcții care urcă și spre idee sau vin dinspre ea conținuturi sufletești ndash și găsim icircn ele o plăcere a spunerii

Icircmi amintesc de importante expoziții ale lui Teodor Botiș organizate tot la cinci ani De astă dată icircn anul Centenarului Marii Uniri expune icircn sălile Muzeului de Artă o sută de tablouri un gest monu-mental Cum Teodor Botiș icircnmulțește mereu cu cinci să ne dorim să ne vorbească icircn pildele lui de ideograme și frumuseți cald comunicative icircn jocul lui de culori și sugestiile lui de anotimpuri armonii muzicale și la un proxim peste cinci ani Dar după numărul de lucrări pentru care s-a decis acum icircn spiritul evenimentului romacircnesc național el se va fi gacircndind și la o icircntrevedere la o sută de ani

Vacircrstă pe care la fel icircn ambianța corală a meta-forelor și imaginilor la care ne face părtași să i-o dorim

ART

E PL

AST

ICE

88

ST

EAUA

11-

122

018

Transilvania veteraNicolae Sabău

După minunatul albumvolum cu genericul Lumină și locuri desen și culoare Pictura (Ed

Avalon Cluj-Napoca 2016) icircngrijit de prietenul nostru Ovidiu Pecican icircn care au fost adunate cronicile specialiștilor icircn istoria și critica de artă clujeană (Viorica Guy Marica Gh Arion Mircea Țoca Alexandra Rus Gheorghe Macircndrescu Livia Drăgoi Nicolae Sabău Vasile Radu Miron Scorobete) asupra operelor artistice expuse pe simezele unor expoziții clujene Liviu Vlad se reicircntoarce acasă adică acolo unde icircn anul 1984 a debutat ca expo-zant Galeria Clubului Casei Universitarilor din Cluj

De data aceasta icircntre teritoriile sacralizate ale artei icircntre care Italia și Franța primează (Italia retră-ită Alianța Artelor Cluj-Napoca 2010 Secvențe venețiene Galeria Paul Sima Universitatea bdquoBabeș-Bolyairdquo Cluj-Napoca 2015) talentatul desenator pastelist și acuarelist așază mărturiile Transilvaniei icircntregind astfel călătoria peninsulară cu o drumeție icircn țara bdquode dincolo de codrirdquo ilustrată prin imagini de mare reverberație artistică și spirituală icircn care autorul oficiază din exemplele trecutului nu ceea ce e trecător ci permanența ochiul și mintea noas-tră percepacircnd icircn pofida acestui Fugit irreparabile tempus (Vergilius Georgica 3 284) a acestei treceri nestăvilite a vremii durata stabilul uneori imua-bilul Neobositul călător icircnsuflețește fermecătorul tablou al monumentelor străvechii Transilvanii (vezi expozițiile Bonțida icircn clar-obscur Castelul din Bonțida 2011 Clujul gotic și baroc Gal Daniel Cluj-Napoca Kolozsvaacuteri műemlek templomok 2012 Muri trasilvani antiqui Muzeul de Istorie al Transilvaniei 2015) cu o altă călătorie autohtonă de data aceasta un adevărat pelerinaj de un elevat nivel sacral de o frățească comuniune ardeleană icircn care la slujba religioasă la mesa icircnălțătoare participă Omul cu biserica din care face parte adică ortodoxă unită evanghelică calvină și unitariană Drumul icircl poartă la puternicile biserici fortificate săsești (13 monu-mente) la pitoreștile biserici de lemn romacircnești (14 monumente) din Maramureș Sălaj Bihor Someș dar și la șase străvechi lăcașuri de zidărie ale romacirc-nilor ardeleni (Densuș Gurasada Ribița Gacircrbova Lupșa Copalnic Mănăștur) repertoriu icircntregit de monumentele reformate și catolice din Aiud și Lăzarea de două fortificații ale evului mediu

ruinele cetății de la BaacutelvaacutenyosUnguraș (jud Cluj) și bastionul Croitorilor din Cluj

Opriți icircn fața tablourilor de pe simeză deslușim predilecția autorului pentru arhitectura de zidărie și aceea vernaculară romacircnească ranforsată de nemaipotolita sa curiozitate exploratoare icircn care bdquoscafanderia istorică i-a rămas vierdquo după cum afirma Domnia Sa icircn pofida trecerii anilor

Expoziția baneficiază și de un album un adevă-rat bdquolivre de pocherdquo icircnsuflețit de două eseuri de o profundă reverberație spiritual-afectivă datorate apreciaților istorici ai Universității noastre Ana Victoria Sima și Ioan-Aurel Pop album ce poate servi cu ușurință tascabil fiind drept ghid al drume-ției propuse de Liviu Vlad Lăudabil și generos este sprijinul Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo pentru acest act de cultură prin editarea unui alt exemplar al albumului de dimensiuni adecvate (20x20 cm) Urmacircnd acest icircndemn ne vom opri icircn fața biserici-lor fortificate săsești racircnduite icircn mintea și cunoș-tințele noastre ndash echipa istoricilor de artă clujeni din care a făcut parte și subsemnatul a inventariat monumentele istorice din 120 de localități săsești icircntre anii 1993-1998 ndash funcție de zonele geogra-fice ale scaunelor și apoi ale Universității săsești pitoreasca Vale a Hacircrtibaciului (ApoldTrappold Dealu FrumosSchoumlnberg MerghindealMergen- thal și HozmannHolzmengen) biserici fortificate din Zona Cincului (ArchitaArkaden - Cetate Meșen- dorfMeschendorf și CațaKatzendorf) din zona Sibiului cu biserica fortificată SlimnicStolzenburg apoi mai reprezentata bdquozonă de granițărdquo mărgi-nită la nord de pămacircntul comitatens regiunea Tacircrnavelor (Axente SeverFrauendorf BuzdBussd MoșnaMeschen BiertanBierthaumllm și BăgaciuBogeschdorf ) Aceste construcții ecleziastice ilus- trează bogate și pilduitoare modalități de construire planimetrică compozițional-arhitecturală și deco-rativă elaborate funcție de modelele tradiționale specifice Europei medievale icircncepacircnd cu perioade-le stilistice romanică gotică și renascentistă de la jumătatea secolului al XIII-lea pacircnă icircn secolul al XVII-lea tipurile bazilical sală halăHalenkirchen cu interiorul tăvănit sau boltite corespunzător epocii cu bolți icircn cruce și bolți pe ogive Pericolul invaziilor otomane a mobilizat comunitățile rurale la ridicarea

ART

E PL

AST

ICE

89

ST

EAUA

11-

122

018

fortificațiilor icircmprejmuitoare bisericilor fortificații alcătuite din una pacircnă la trei incinte ramforsate prin turnuri de apărare (de la sfacircrșitul secolului al XV-lea pacircnă la finele secolului al XVII-lea)

Vreau să precizez că bibliografia de specialitate teoretică și ilustrativimagistică la această temă este foarte bogată mergacircnd de la volumele clasice ale lui Viktor Roth (1905) Walther Horwath (1940) Herrmann Phleps (1941) Virgil Vătășianu (1959) George Oprescu (1961) Christoph Machat (1978) Hermann Fabini (1985 2002) dar mai cu seamă icircn privința desenului la monument Juliana Fabritius-Dancu (1980) cu temeinica sa cercetare pe teren icircntre anii 1968-1978 vizacircnd 150 de localități tran-silvănene unde s-au mai păstrat biserici fortificate și cetățile țărănești din jurul lor Albumul de format mare cuprinde pe aversul planșei textul referitor la obiectiv iar pe revers imaginea pictată (acuarelă și desen) a acestor obiective care poartă bdquofoarte apăsat amprenta unor epoci istorice zbuciumate mărturisind despre efortul și geniul constructiv al localnicilor integrate familiar printr-o lungă conviețuire icircn peisajul specific țării prin aceasta cetățile și bisericile țărănești din Transilvania repre-zentacircnd documente unice de viață și istoricerdquo

Valoarea deosebită a planșelor ilustracircnd o parte dintre monumentele săsești transilvane pictate de Liviu Vlad dincolo de datul artistic constă și icircn aspectul icircn modul de fericită completareicircntregire a operei Julianei Fabritius-Dancu unde unghiurile fațadelor monumentelor turnurile de apărare inte-rioarele curtinelor detaliile arhitecturale axono-metriile sunt redate de Liviu Vlad din locuri cu totul diferite decacirct cele alese de cercetătoarea din Sibiu Coroborate cele două tipuri de reprezentare te fac să crezi că te aflii icircn fața unor reprezentări 3D

Topografia expoziției este icircn chip fericit icircntre-gită prin exemplele de arhitectură vernaculară romacircnească bdquooprindu-ne icircn fața acestor mărturii acuarelate privind aceste biserici icircncremenite la vremea răsăritului sau a apusului de soare cacircnd luminile și umbrele desenează pe cer siluete de turnuri strecurate printre crengi ești cuprins de o emoție intensă Apropiindu-te descoperi un alfa-bet de valențe ale frumosului firesc necăutat și neostentativ Este pur și simplu un frumos izvoracirct din nevoia lucrului bine făcut rezistentrdquo

Bibliografia la temă este la fel de importantă notabile fiind icircnceputurile cercetării și ilustrării obiectivelor arhitecturale vernaculare romacircnești

ART

E PL

AST

ICE

90

ST

EAUA

11-

122

018

datorate lui Franz Schulz la 1866 (Die Holzkirchen im Bisthume Szathmaacuter Architecktonische Bemerkungen Viena 1866 dar mai cu seamă opera primului profesor de istoria artei la Universitatea din Cluj (1919-1945) Coriolan Petranu (1893-1945) prin volumele sale Monumentele artistice ale jud Arad (1927) și Bihor (1931) cu pitoreștile biserici din lemn care au stacircrnit admirația unui reputat istoric de artă profesor la Universitatea din Lyon Henri Focillon care icircn lucrarea sa La Roumanie visage et acircme admiracircnd prețuind lăcașul din lemn nota bdquoIată ieșind din adacircncul vremilor capodopere anonime icircn care pulsează o viață misterioasărdquo

Sentimente asemănătoare le-a trăit icircn fața bisericii de lemn din Agacircrbiciu (jud Cluj) și marele arhitect francezul Auguste Perret (1874-1954) inventatorul betonului armat atunci cacircnd a vizitat această biserică icircmpreună cu Prof Coriolan Petranu icircn luna mai a anului 1937 Vom adăuga listei exege-ților temei pe Victor Brătulescu (1941) Ecaterina Cincheza-Buculei (1980) Marius Porumb (1980) Bogdana Tarnavschi (1980) Gheorghe Macircndrescu (1980) Nicolae Sabău (1982 2015) Ioan Toșa Ioana Cristache-Panait (1987 1988) Ioan Godea Pr Arh Emil Costin (1999) Joby Patterson (2001) Grigore Man (2007) Horia Medeleanu (2010)

Revenind la acuarelele profesorului Liviu Vlad notăm acea senină bucurie transmisă privitorului

prin modalitățile specifice de exprimare conso-nante unei plăcute și icircndrăgite partituri muzicale comuniunea frățească icircntre desen și culoare simbolistica dar și transfigurarea poetică Bisericile de lemn reprezentate se integrează firesc intim peisajului icircnconjurător iluminat aproape de fiecare dată de seninul cerului protector Liviu Vlad știe și el că pe lacircngă fiecare biserică de lemn din Transilvania icircn momentul icircnceperii ridicării construcției era sădit un copac protector din specia arboriferă cea mai rezistentă icircn zonă Li se spuneau uneori bdquocopaculcopacii de trăznitrdquo de regulă steja-rul sau gorunul asemenea acelui falnic exemplar aflat lacircngă biserica de lemn din Vidra (jud Arad) trecut prin veacuri pacircnă la vacircrsta de 500 de ani

Icircn icircncheiere vreau să adaug să subliniez modali-tatea prin care icircn creația lui Liviu Vlad realul e icircnsoțit permanent de imaginativ de rigoare de armonie de icircnfruntarea cu efemerul de statornicia și permanen-ța căutate precum icircntr-un simbol asemănător gorun-ului-străjer al amintitei biserici de lemn din Vidra

bdquoPe turla zveltă sfacircntul semn al crucii o pasăre plonjacircnd icircn ceruri pare dar ea veghează satele răzlețe și ape tresărind o-nfioară printre pășuni și molcome facircnețe Mai mult de-un veac de cacircnd ne dai binețe biserică din bacircrne de stejar Și chiar dacă n-ai fost cu sfinți pictată Iubindu-ți simplitatea demodată Hristos mereu e-acasă icircn altarrdquo (Victor M Ionescu)

ART

E PL

AST

ICE

91

ST

EAUA

11-

122

018

Viziuni teatrale icircn cadrul Icircntacirclnirilor de la Cluj 2018

Adrian Ţion

Cu toate că bugetele de la stat pentru reuniuni culturale de anvergură se subţiază drastic de

la an la an organizatorii fac ce fac și icircntr-un final reușesc să menţină la nivelul dacă nu dorit cel puţin onorabil calitatea manifestărilor Este cazul celei de a VIII-a ediţii a Icircntacirclnirilor internaţionale de la Cluj desfășurate icircntre 9-14 octombrie 2018 bdquoIcircntacirclnirirdquo da (icircntre oameni de teatru și specta-colele lor) bdquointernaţionalerdquo mai puţin icircntrucacirct putem menţiona modeste contribuţii din exterior Dimpotrivă aș spune este ușor sesizabilă o reori-entare spre interiorul cetății icircntrucacirct icircn familia profesioniștilor cu ștaif a fost primită echipa de la Reactor de Creaţie și Experiment din Cluj cu două spectacole merituoase MISApărut și Miracolul de la Cluj Sigur ne place să ne dăm internaţionali cacirct mai internaţionali (dacă se poate spune așa) dar fără un teatru invitat din afară a VIII-a ediţie a fost cacirct se poate de naţională și asta nu icircn detrimentul calităţii Dimpotrivă Invitaţii au fost răsfăţaţi cu spectacole de icircnaltă clasă și au luat parte la dezba-teri corespunzătoare analitice și argumentative pe marginea vizionărilor

Tema propusă icircn jurul căreia s-a coagulat problematica discuțiilor s-a numit generos direct și vast Viziuni așadar viziuni icircn arta mizanscenei romacircnești icircn anul care marchează Centenarul Marii Uniri Implementări icircn stare să reliefeze teme majore din tezaurul cultural național reflectate

icircn abordări regizorale originale și adesea foarte curajoase de impact copleșitor asupra publicului Ecourile au fost pe măsură Ambițioasele montări ale Teatrului Național bdquoLucian Blagardquo din ultima stagiune icircncheiată și din icircnceputul noii stagiuni au constituit repere icircn jurul cărora s-au organizat discuțiile Oricum am schimba unghiul de vedere critic asupa celor șase zile de festival cele trei spectacole-mamut (impresionante asamblări de structuri mitice și baroce) Meșterul Manole Craii de Curtea Veche și Țiganiada ies icircn evidență cu vădită claritate ca solide construcții regizorale Sunt spec-tacole puternice poate cel mai puternic dintre ele este Meșterul Manole după Lucian Blaga icircn regia lui Andrei Măjeni prin lectura proaspăt epurată de literaturitate excesivă fără să fie afectat fondul poetic al limbajului blagian Un decupaj icircn registru postmodern din edificiul ancestralului mit Mesajul transmite sobrietate tragism iluminare

Icircn cadrul dezbaterii pe tema Teatrul literatura sexualitatea și narcoticele antropologul Andrei Oișteanu Ioan Pop-Curșeu și Răzvan Mureșan regizorul adaptării pentru scenă a romanului Craii de Curtea Veche de Mateiu Caragiale au marșat mai ales pe raportul dintre viziunea excesiv lubrică a secvențelor imaginate din casa Arnotenilor din spectacol și stilul rafinat icircn care prozatorul icircnca-drează bdquopovesteardquo crailor Icircn intervenția sa Sorin Alexandrescu s-a arătat oripilat de amploarea luată icircn cultura noastră de citatul din Raymond Poincareacute așezat de Mateiu la icircnceputul romanului său Fixarea atmosferei orientale și a decadențelor icircn care se complac personajele sunt real și motivat evidențiate icircn spectacol icircn ciuda unor stridențe exagerări reproșabile neamendate de vorbitori

Suflul epopeii eroi-comico-satirice Țiganiada s-a săltat cu greu din narativitatea explicită a textului de o savoare aparte Alexandru Dabija reușind să cuprindă prin limbaj nuanțat pitoresc și arhaic dimensiunile icircngroșat comice ale icircntacircmplă-rilor Asta icircn deplin acord cu sarcasmul săgetător promovat de Budai-Deleanu Actorii au asigurat o cursivitate rar icircntacirclnită spectacolului fără fisuri Craii de Curtea Veche (foto Nicu Cherciu)

TEAT

RU

92

ST

EAUA

11-

122

018

fără trenări fără ezitări Din păcate despre valen-țele acestei dificile dramatizări s-a vorbit mai puțin icircn dialogul programat la Muzeul de Artă dintre Mircea Cărtărescu și profesorul Ion Pop Invitatul bucureștean a ținut mai mult un discurs pro domo

Cu două spectacole icircn cadrul Icircntacirclnirilor Matei Vișniec este dramaturgul de serviciu nelipsit de la ultimele ediții ale acestui regal al teatrului clujean Sorin Misirianțu a creat icircn Angajare de clovn o introspecție dulce-amară icircn psihologiile a trei sluji-tori ai artei circului scoși de sub lumina reflectoa-relor Dansul tristeților și al amăgirilor este jucat icircn registru melodramatic de Ovidiu Crișan Ioan Isaiu și Sorin Misirianțu Multă inventivitate și icircnțelegere creativă pentru empatizarea cu personajele lui Vișniec dovedește din nou Răzvan Mureșan icircmbră-cacircnd icircntr-o viziune lugubră cu accente de comic negru lumea totalitarismului romacircnesc icircn monta-rea Despre senzația de elasticitate cacircnd pășim peste cadrave Este o glisare lentă elastică icircntre ludic și eseistic nu lipsită de surprize Absentă icircn textul lui Eugegravene Ionesco Cacircntăreața cheală e icircntruchipa-tă fizic de Patricia Brad printre capete de rinocer executate impecabil de Ilona Loumlrincz Stranietatea absurdul au devenit realitate crudă sub comunism repetă icircndurerat Matei Vișniec

Icircn concurență permanentă cu Naționalul clujean Teatrul Maghiar din Cluj a prezentat două producții relativ recente Burghezul gentilom icircn regia lui Mihai Măniuțiu și Ilegitim de Adrian Sitaru Icircn ritm de dans grotesc actualul monsieur Jourdain interpretat magistral de Mikloacutes Baacutecs prezintă aceeași dorință de parvenire insidios persiflată ca acum 350 de ani cacircnd a avut loc premiera lui Moliegravere Ilară e și pedeapsa dată de regizor ca personajul să poarte icircn spate globul pămacircntesc asemenea unui titan sui-generis anacronic batjo-corit de zborul omului contemporan printre stele Normalitatea ia chipul zilelor care trec insignifiant pentru personajele din Ilegitim Lentoarea derulării

momentelor banale de viață descumpănește pe spectatorul avid de acțiune

bdquoCopiiirdquo de la Reactor de creație și experiment dirijați de David Schwartz au prezentat un ingeni-os joc interactiv de tip documentarist inspirat din fenomenul Caritas care a făcut furori și victime icircn anii rsquo90 la Cluj A fost un adevărat miracol o icircnșe-lătorie de proporții halucinante Jocul piramidal propriu-zis contextul social și politic icircn care acesta a avut loc personalitățile participante psihoza generală au fost devoalate fără rețineri icircntr-un tur de exemplificări edificatoare Miracolul de la Cluj este un docu-show din seria investigărilor istoriei recente foarte gustat de public

Surprinzătoare apariția regizorului Tudor Lucanu icircn rolul XX din Emigranții lui Slawomir Mrozek alături de Matei Rotaru acest suprasoli-citat actor minunat inteligent capabil să joace orice afirmat ca talent de excepție icircn ultimele stagiuni Dialogul lor induce tensiune dramatică specifică trăirilor unor marginalizați bine conturați caracterologic

Icircn prezența scriitorilor Ana Blandiana Adriana Bittel Ioana Pacircrvulescu și Radu Paraschivescu s-a desfășurat show-ul de tip puzzle Povești de dragos-te la prima vedere icircn regia lui Tudor Lucanu Au avut loc două reprezentații și o discuție cu textierii participanți la Icircntacirclniri determinați să precizeze legătura lor cu teatrul ca interacțiune cu lumea și vizibilitate icircn afara intimității scrisului

Cel mai radical punct din programul manifes-tărilor a fost producția Teatrului Național bdquoMihai Eminescurdquo din Timișoara cu piesa norvegianului Jon Fosse Rambuku icircn regia lui Mihai Măniuțiu Alternanță icircntre verbal și nonverbal icircntre vizual și auditiv spectacolul are structura unui poem muzi-cal-coregrafic icircn egală măsură abstract și concret icircmbinacircnd elemente religioase cu surprinzătoare momente coregrafice derulate ca ritualuri sacrale venite din timpuri imemoriale De o frumusețe

Meșterul Manole (foto Nicu Cherciu) Țiganiada (foto Nicu Cherciu)

TEAT

RU

93

ST

EAUA

11-

122

018

stanie acest poem muzical-coregrafic ce amintește de alte montări fanteziste marca Măniuțiu Trupa

teatrului timișorean ndash minunată ca ansamblu core-grafic dirijat de Andrea Gavriliu

Ionuț Caras a adus Scrisori de pe front icircntr-un spectacol-lectură emoționant Scrisorile citite la o masă lungă printre spectatorii adunați icircn jurul ei să le asculte au adus icircn prim plan gacircndurile soldaților plecați pe front icircntr-un colaj de texte cu experiențe tragice din cele două războaie mondi-ale plus pasaje din scrisorile soldaților romacircni trimiși icircn Afganistan Vestea morții soldatului primită de fata care-l aștepta acasă se constituie icircntr-un punct culminant de un tulburător tragism Momentul e marcat prin ridicarea celor doi tineri pe masa icircmpodobită funerar cu lumacircnări aprinse Augmentare de real efect a tensiunii prevăzută de Ionuț Caras

Se poate pune Švejk icircn concert personajul icircndrăgit al lui Hašek pe scenă Ada Milea dovedeș-te că se poate și mai mult decacirct atacirct spectacolul ei cucerește noi și noi admiratori succesul de casă perpetuacircndu-i faima Este piesa tocmai bine aleasă să icircncheie o competiție teatrală de dimensiunea acestor Icircntacirclniri de la Cluj din 2018

TEAT

RU

94

ST

EAUA

11-

122

018

La sfacircrșitul lunii septembrie la Naționalul clujean a avut loc premiera spectacolului Țiganiada

după Ion Budai-Deleanu pe un scenariu de Cătălin Ștefănescu icircn regia lui Alexandru Dabija Din 1979 de la Schițe de I L Caragiale și picircnă la Țiganiada regizorul a montat pe scena clujeană zece specta-cole Punerea icircn scenă a operei lui Budai-Deleanu a fost un bun prilej pentru a-i adresa cicircteva icircntrebări

Eugenia Sarvari Ce v-a icircndemnat să puneți icircn scenă acest text La prima icircnticirclnire cu actorii pomeneați despre bdquoperioada polemicărdquo icircn care ne aflăm bdquoicircn care a-ți vorbi corect propria limbă e deja un act artisticrdquo Această idee să fi fost bdquomotorulrdquo Alexandru Dabija Răspunsul e da pentru că exact asta cred A vorbi corect o limbă e un act artistic Dar mai există un motiv Pasiunea pentru limba romacircnă și pentru scriitura icircn limba romacircnă Chiar dacă acuma nu mai este o pasiune limba veche romacircnească a fost o preocupare constantă a mea Icircntotdeauna m-am icircntrebat de unde și cum s-a făcut limba romacircnă literară Sicircnt icircntrebări pe care nu și le pun doar filologii ci sicircnt icircn același timp teatrale Pentru că teatrul pe care-l practicăm noi este icircncă vorbit Revenind ndash pasiunea pentru limba romacircnă pentru literatura romacircnă veche este și un gest recuperator Și aici nu fac decicirct să confirm părerea multora că avem de-a face cu o nedrepta-te și deci cu o misiune a culturii romacircne ndash aceea de a valorifica valoriza Țiganiada lui Budai-Deleanu

vreme icircndelungată nebăgată icircn seamă O scăpare culturală foarte mare Pentru că dacă ar fi fost un text cunoscut din vreme foarte din vreme atunci cacircnd a fost scris ar fi avut un impact imens asupra marilor noștri clasici De aceea am considerat că e nevoie de o recuperare Am găsit un aliat icircn Cătălin Ștefănescu care icircl admiră peste măsură pe Budai-Deleanu Așa icircncicirct i-am propus să facă o dramatiza-re Deci e o scriitură a lui Cătălin Ștefănescu făcută cu multă vreme icircnainte de icircnceperea lucrului la spectacol Și cu mult efort Țin să precizez că nu este vorba despre un workshop despre o operă colectivă ci este o creație literară a lui Cătălin Ștefănescu făcută pe limba scriitorului

ES Notam la aceeași primă icircnticirclnire cu actorii bdquoTrebuie să ne recăpătăm răbdarea asta de a auzi și de a da din gură unul cu altul pe limba romacircnărdquo Sicircnteți amabil să dezvoltați puțin AD Cred că pe licircngă marile derapaje și marile scăpări la care sicircntem provocați non-stop de lumea modernă apare și o reacție firească de icircntoarcere la lucruri solide O icircntoarcere la forme verificate o răbdare Și vorbind despre răbdare cred că atingicircndu-se saturația tehnologiilor noi singurul lucru care ne mai poate ajuta acum singurul care urmează icircn mod firesc este icircntotdeauna o icircntoar-cere la lucrurile tradiționale cum ar fi povestitul și ascultatul Deci vorbitul icircn limba ta De asta cred că ne vom icircntoarce la lucruri normale Iată oamenii

bdquoTeatrul pe care-l practicăm noi este icircncă vorbitldquo

Alexandru Dabija

foto

Nic

u Ch

erci

u

95

ST

EAUA

11-

122

018

icircncep să se mute icircncet icircncet din orașe mai la margi-ne e o reicircntoarcere la normalitate Oamenii vor să aibă grădini să mănacircnce natural să fie mai liniștiți Și limba face parte dintr-un proces natural asemănător

bdquoRecunosc că am damblale literare icircntr-un fel damblale literare romacircneștirdquo

ES De unde vine opțiunea pentru punerea icircn scenă a unui text nedramatic Vă plac mai mult dramati-zările sau preferați textul special scris pentru teatruAD Din icircndemicircnare Nu mă laud dar am o icircndemicircnare să fac lucrul acesta Cicirct despre plăce-re prefer de departe să fac o piesă Există icircnsă o mare problemă pentru majoritatea regizorilor care lucrează mult adică patru cinci uneori și șase spectacole pe an Nu găsești atacirctea texte bune gata scrise Dar prefer o piesă bine scrisă icircn loc de un chin Nu țin neapărat să-mi exprim propriile idei traversicircnd operele unor scriitori dar recunosc că am damblale literare icircntr-un fel damblale lite-rare romacircnești

ES Ca de pildăAD Icircn primul ricircnd Creangă din care am făcut aproape tot Deci e vorba de o dambla de limbă nu de o dambla de dramatizare Să dramatizez pur și simplu texte nu-mi face nici o plăcere Icircnsă sicircnt scriitori care au o limbă romacircnă formidabilă și care-mi spune mai mult decacirct temele autorilor decacirct ideile lor Deci de la limbă plec Adevărul e că se scrie prost teatru icircn limba romacircnă E o dramatur-gie ndash ca toată literatura modernă și contemporană ndash extrem de lățită și de icircntinsă pe orizontală Se exprimă multe lucruri Parafrazicircndu-l pe Caragiale care spune că opiniile sicircnt libere dar nu obligatorii așa e și cu literatura ndash e absolut liberă Sigur că poți să te manifești dar nu e obligatoriu să publici volu-mașe cu tot ce scrii tu pe un perete pe o fițuică sau pe o privată icircn gară Dar asta se icircnticircmplă de vreo sută de ani De cicircnd a dat năvală Gutenberg-ul peste noi

bdquoIcircntotdeauna am spus că sicircnt un lăutar și vreau să rămicircn așardquo

ES Credeți că a sosit momentul să ne icircntoarcem spre un teatru mai apropiat de palpitul viețiiAS Toată dramaturgia ultimilor patruzeci-cinci-zeci de ani tot teatrul occidental contemporan e așa Blood and sperm Este un teatru dur violent

Așa cum hip-hop a devenit un fenomen poetic așa și vorbitul Deci nu cred că trebuie să facem un efort pentru asta Concentrarea asta excesivă icircn orașe urbanizarea exagerată a dus la o diminuare a limbii la modul general ca număr de cuvinte ca lexic ca bogăție ca nuanțare tot ce aduce o limbă icircn comunicare s-a pipernicit s-a sărăcit s-a restricircns Vrem să comunicăm cicirct mai repede Și ca să duc ideea la extrem așa cum s-au scris romane cu texte din sms-uri cred că se va face și teatru tot așa

ES De ce faceți teatru AD Acuma că nu mai am loc de-ntors Dar proba-bil că e vorba totuși de o vocație Este o explicație care vine după ani și ani de zile Am icircmbătricircnit și-atunci mă uit icircn urmă și icircmi pun icircntrebări meta-fizice sau penibile Dar icircntrebarea e aceeași icircn ambele cazuri de ce faci teatru Poți să răspunzi cu degetul icircn ticircmplă metafizic adică gicircndindu-te la rost la sens la existență la om icircn general la ce menire ai tu pe lumea asta Dar problema poate fi pusă și la modul penibil de ce faci teatru cicircnd poți să faci altceva cicircnd poți să cacircștigi bani mai ușor cicircnd poți fi mai liniștit cicircnd poți trăi mai fără probleme mai puțin stresat Adică poți să ai o viață mai normală ca să zic așa La teatru nu ești creator După părerea mea E vorba de o simulare Asta e o discuție extrem de complicată Deci nu cred că e vorba de o mare creație la mijloc Icircntotdeauna am spus că sicircnt un lăutar și vreau să rămicircn așa Chiar cred că este vorba despre o lăutărie cu mici nuanțe de creație Creația de autor presupune altceva decacirct teatrul care este un efort de echipă Noi la teatru cicircntăm icircn taraf Cicircnt la comandă nu sicircnt un compozitor Icircntrebicircndu-mă la anii ăștia bdquode celdquo de multe ori chiar icircnverșunat răspunsul este cred că este vorba pur și simplu despre vocație Nimic altceva Și vocația de multe ori se leagă de cuvicircntul icircnticircmplare soartă Am făcut chestia asta dintotdeauna cum ar veni Nu e ceva care a apărut la un moment dat la care am gicircndit sau am meditat Nu știu e ceva ce mi s-a dat De aia prefer exemplul cu lăutăria A venit din bunica mea din tatăl meu Era o preocupare care era pe licircngă mine Deci exact cum țiganul poate să cicircnte la acordeon la doi ani icircl ticircricircie pe jos și trage din burduful ăla cam așa am făcut și eu cu teatrul Cam asta e Dacă e bine dacă e rău ce am făcut Dar ăsta e adevărul Așa am făcut Asta a devenit o vocație Da Dar nu e ceva cosmic

(interviul a apărut icircntr-o formă restricircnsă pe site-ul Teatrului Național din Cluj)

TEAT

RU

96

ST

EAUA

11-

122

018

NICOLAE MĂRGINEANU 80

FILMOGRAFIE Lungmetraj ficţiune Un om icircn loden (1979 coscenarist alături de Haralamb Zincă adaptare după romanul acestuia Moartea vine pe bandă de magnetofon) Ștefan Luchian (1981 coscenarist alături de Iosif Naghiu) Icircntoarcerea din Iad (1983 coscenarist alături de Petre Sălcudeanu adap-tare a nuvelei bdquoJandarmulrdquo de Ion Agacircrbiceanu) Pădureanca (1987 sc Augustin Buzura adaptare a nuvelei omonime a lui Ioan Slavici) Flăcări pe comori (1988 sc Ion Brad adaptare a romanului Arhanghelii de Ion Agacircrbiceanu) Un bulgăre de humă (1990 coscenarist alături de Mircea Radu Iacoban) Undeva icircn Est (1991 coscenarist alături de Augustin Buzura adaptare a roma-nului Feţele tăcerii de Augustin Buzura) Privește icircnainte cu macircnie (1993 sc Petre Sălcudeanu) Faimosul paparazzo (1999 sc Răsvan Popescu) Binecuvacircntată fii icircnchisoare (2002 coscenarist alături de Cătălin Cocriş Tudor Voican adaptare a romanului autobiografic omonim de Nicole Valeacutery-Grossu) Logodnicii din America (2007 sc Eva Sicircrbu) Schimb valutar (2008 sc Tudor Voican după o idee de Cătălin Cocriş) Poarta Albă (2014 coscenarist alături de Oana Cajal) Fals tratat de macircntuire a sufletului (2018 sc Bogdan Adrian Toma)

Nicolae Mărgineanu este probabil cel mai constant cel mai consecvent cu sine regizor de

film romacircn al ultimelor decenii şi nu numai Deși mai puţin spectaculos decacirct congenerii săi ndash Mircea Veroiu Dan Piţa Mircea Daneliuc Constantin Vaeni șa ndash Mărgineanu la fel ca regretatul Alexandru Tatos (care icircl numea icircn Jurnalul său bdquoun coleg exemplarrdquo) și-a construit filmografia cu migală evitacircnd pe cacirct posibil compromisul ideologic sau estetic Este regizorul romacircn pe care Revoluţia nu l-a descumpănit nu l-a zăpăcit nu l-a debusolat nu l-a (sur)prins bdquonepregătitrdquo ca pe majoritatea covacircrșitoare a colegilor Filmele pe care le-a realizat atacirct icircnainte cacirct și după 1990 denotă echilibru bun simţ și un funciar simţ al măsurii caracteristici care-i marchează icircntreaga operă și care l-au ferit de excese și de ridicol

Regizorul s-a născut icircn 25 septembrie 1938 icircn Cluj Este fiul psihologului Nicolae Mărgineanu care a petrecut 16 ani icircn icircnchisorile comuniste fapt ce l-a marcat definitiv pe viitorul cineast Iniţial se icircnscrie la Facultatea de Chimie din Cluj de unde este exmatri-culat din cauza dosarului Peste cacircțiva ani primește dreptul de a-și continua studiile și dă examen la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică bdquoI L Caragialerdquo București Secția Imagine film pe care icircl absolvă icircn 1969 Afirmat mai icircntacirci ca operator de imagine (ca operator a lucrat cu Mircea Săucan [Alerta 1967] Mircea Drăgan [BD intră icircn acțiune 1970 BD la munte și la mare 1971 Brigada Diverse icircn alertă 1971 Explozia 1972 Frații Jderi 1974] Andrei Cătălin Băleanu [Muntele ascuns 1975] Dan Pița [Tănase Scatiu 1976 Profetul aurul și ardelenii 1978]) dovedindu-se un bdquomaestru sensibil al imaginii atacirct icircn zona poeticului cacirct și a dramatismului atacirct icircn zona elaborării de forme cacirct și icircn descoperirea frumo-sului icircn cotidianrdquo (Bujor T Ricircpeanu Cinematografiștii București Ed Meronia 2013 p 336) se dedică regiei de film icircncepacircnd cu sfacircrșitul anilor rsquo70 (ca de altfel mai mulți dintre confrați George Cornea Dinu Tănase Iosif Demian Nicu Stan) Se lansează icircn 1971 cu Apa

text de Ioan-Pavel Azap

97

ST

EAUA

11-

122

018

ca un bivol negru debut colectiv film pe gene-ricul căruia icirci mai icircntacirclnim (și) pe Andrei Cătălin Băleanu Peter Bokor Dan Pița Mircea Veroiu Stere Gulea Iosif Demian Ion Marinescu Dinu Tănase Este filmul-reper filmul-manifest al generaței rsquo70 asumat de toți cei care au contribuit la realizarea lui bdquoDocumentarul eseistic Apa ca un bivol negru (filmat laquola caldraquo icircn primăvara lui 1970 cu imagini din miezul stihiei dar prezentat pe ecrane abia icircn mai 1971) anunța destinul fast al realizatori-lor de-atunci tinerii cineaști ndash majoritatea icircncă studenți ndash se afirmau printr-un film de atitudine cu caracter programatic mesajul lor avacircnd atributele unui manifestrdquo (Călin Căliman Istoria filmului romacirc-nesc (1897-2010) București Ed Contemporanul 2011 p 290-291) Este un film cu valoare de unicat icircn cinematografia romacircnă mărturie și dovadă a unei icircncercări ce a marcat și parte dintre filmele ulterioare ale cineaștilor care au debutat acum de a se desprinde de formalismul epocii al comanda-mentelor ideologice și de a face un cinema realist icircn sensul de autentic un bdquocinema al adevăruluirdquo

Regia de film Nicolae Mărgineanu o icircncepe bdquouceni-cindrdquo ca secund pe lacircngă Dan Pița la Profetul aurul și ardelenii (1978) Tot icircn tandem cu Dan Pița de astă dată icircn calitate de co-regizor semnează Mai presus de orice (1978) documentar inspirat ndash printr-o bdquosime-trierdquo sau bdquorimă interioarărdquo (pe generic mai figureaza și Iosif Demian co-scenarist alături de Pița Mărgineanu și Dan Mutașcu) cu Apa ca un bivol negru ndash tot de un dezastru natural tragicul cutremur din 1977 Primul lungmetraj de ficțiune pe care icircl regizează singur este Un om icircn loden (1979) adaptare după romanul polițist Moartea vine pe bandă de magnetofon de Haralamb Zincă pe un scenariu semnat de scriitor icircmpreună cu regizorul Un om icircn loden este icircn primul racircnd un exercițiu stilistic o demonstrație de virtu-ozitate prin care Nicolae Mărgineanu (icircși) vădește aptitudinile de cineast aptitudini care ulterior s-au dovedit a ține nu de capriciu ci de vocație bdquoS-a simțit de la icircnceput vocația regizorală a lui Nicolae Mărgineanu filmul său avea ritm suspans un limbaj cinematografic modern un desen plastic elegant [] Un om icircn loden inaugura o filmografie substanțialărdquo (Ibidem p 340-341)

Urmează un icircn mare parte lung șir de ecranizări filme construite solid bdquoardeleneșterdquo icircn ciuda faptului sau tocmai pentru că bdquoEu aș fi vrut icircntotdeauna să fac filme de actualitate Spun aș fi vrut pentru că icircnainte nu era posibil să faci filme de actualitate spunacircnd adevărul Icircn toate filmele pe care le-am făcut am icircncercat de fapt să maschez să camuflez actualitatea noastră icircntr-o poveste de epocă Asta am icircncercat nu numai eu și era icircndrăznesc să spun un cod icircntre

realizator și spectator Icircmi dădeam seama la premi-eră că cele mai fine nuanţe nu numai că se simţeau uneori nici măcar nu le bănuiam erau prinse pentru că era o foame extraordinară de a recepta o aluzie făcută la realitatea pe care cu toţii o icircnduram foarte foarte greu Aș fi vrut și icircnainte să fac și simţeam că cinematografia romacircnească ar fi avut nevoie de filme de actualitate ca să se afirme cu adevărat cum au făcut celelalte cinematografii socialiste cum au făcut cehii polonezii ungurii bulgarii chiar au făcut filme extraordinare ne-au icircntrecut cu mult icircn filmul de actualitate Noi din păcate n-am reușit și am făcut filme de epocă icircncercam să răspundă ca idee actualităţii noastrerdquo (A se vedea bdquoFilmul trebuie să provoace spectatorulrdquo icircn Ioan-Pavel Azap Traveling interviuri cu regizori romacircni de film Cluj-Napoca Ed Tribuna p 110 ndash interviu realizat icircn 1995)

Filmului de actualitate sau celui vizacircnd istoria apropiată regizorul i se va dedica după 1990 cu relativă constanţă și cu o perseverenţă de admirat Tot icircn ultimele decenii Nicolae Mărgineanu reali-zează o serie de documentare icircn principal despre Gulagul romacircnesc printre care și Amfiteatre și icircnchi-sori (2010) un omagiu adus memoriei tatălui său

Chiar dacă nedesăvacircrșite filmele lui Nicolae Mărgineanu rămacircn marea majoritate icircn memorie prin personajele puternice atmosfera veridică prin plasticitatea cadrului a imaginii și mai ales prin dimensiunea morală asumată icircn profunzime pe verticală fără ostentaţie și fără didacticism Nicolae Mărgineanu nu este un fals revoltat ca atacircţia dintre confraţi amintitul la icircnceputul aces-tor racircnduri bun-simţ și simţul măsurii ferindu-l de excese Oricare dintre filmele sale rezistă cu succes timpului confirmă datele esenţiale ale unui talent discret dar eficient

CIN

EMA

98

ST

EAUA

11-

122

018

Cacircnd Valkiria ajunge pentru prima dată la Cluj Geanina Simion

Din 1965 Clujul găzduiește anual cel mai impor-tant festival internațional de muzică clasică din

Romacircnia după festivalul bianual bdquoGeorge Enescurdquo Un reper asupra consecvenței cu care acest festival s-a icircntacircmplat de-a lungul timpului este emisiunea bdquoTeleenciclopediardquo care s-a bdquonăscutrdquo icircn același an cu festivalul bdquoToamna Muzicală Clujeanărdquo a deve-nit icircn timp o enciclopedie cultural-muzicală cea mai longevivă manifestare de acest gen din țară și un brand consacrat icircn domeniul muzicii clasice universale A asigurat practic background-ul muzical pentru mai bine de o jumătate de secol de istorie clujeană și numai

Evident ca orice produs cultural care urmează un traseu atacirct de lung și TMC a suferit transformări numeroase de conținut și de imagine Dacă pacircnă

nu demult festivalul se confunda cu stagiunea propriu-zisă și se icircntindea pe o lună icircntreagă mai nou el și-a schimbat formatul devenind mai scurt mai dens și mai puternic atacirct prin concertele și producțiile abordate cacirct și prin numele importan-te ale scenei muzicale internaționale pe care le-a atras Schimbarea completă de imagine imple-mentată icircncă din ediția de anul trecut reprezintă de fapt exact această nouă abordare din punctul de vedere al marketingului și implicit al publicu-lui Icircntr-o lume icircn care tehnologia a pătruns foarte adacircnc chiar și icircn cele mai vechi și mai pure forme de artă icircntr-o lume icircn care bdquosalvareardquo elementului uman stă doar icircn cultură (fiind singura care nu poate fi reprodusă la nivel spontan și conceptual de inteligența artificială) s-a simțit nevoia unei

MU

ZIC

Ă

99

ST

EAUA

11-

122

018

icircmprospătări unei adaptări a festivalului la stilul de viață și la ceea ce trezește icircn publicul de acum emoția Iar publicul pare să rezoneze cel mai mult cu producții sincretice multimedia ample care combină mai multe stiluri de artă De aceea evenimentele au devenit oarecum mai interactive combinacircnd muzica și story-ul icircn căutare de sens și de poveste Pentru că povestea dă aproape icircntot-deauna un sens Iar poveștile ample cu rădăcini medievale și cu eroi dau o nouă dimensiune exis-tenței urbane și ultratehnologizate a fiecărui om Așa se explică succesul și impactul seriilor Stăpacircnul inelelor Game of Thrones etc Se cerea și icircn muzică ceva grandios Iar Inelul nibelungilor de Richard Wagner care a stat de fapt la baza Stăpacircnului inelelor părea să aibă bdquoterenulrdquo emoțional perfect ca să fie icircmbrățișat de către melomani

Tetralogia wagneriană nu s-a mai cacircntat icircn Romacircnia de prin anii rsquo70 Există generații icircntregi de iubitori de muzică clasică care nu au avut unde să audă așa ceva live icircn Romacircnia Este o operă complexă care a revoluționat muzica Peste 26 de ani de muncă pentru Wagner Peste 14 ore de muzică (Aurul Rinului + Valkiria + Siegfried + Amurgul zeilor) Un teatru de operă special construit pentru așa ceva (teatrul de la Bayreuth) Instrumente muzicale inventate numai pentru această operă de Wagner icircnsuși (tubele wagneriene vestitoare de furtuni) Trebuie menționat că pentru Wagner orchestra este un factor major icircn dramaturgie prin faptul că nu doar susţine acţiunea ci o și produce Muzica trebuie să transmită chiar și ce gacircndește un anumit personaj sau de ce se icircntacircmplă un anumit lucru De exemplu ca să sugereze lumea zeilor Valhalla Wagner a căutat o sonoritate specială o combinaţie icircntre corn și trombon Această căutare a dus la crearea unui nou instrument ndash așa-nu-mita tubă wagneriană pe care Wagner icircnsuși l-a conceput Tot icircn lucrarea lui Wagner s-a născut icircn plan melodic fenomenul de bdquomelodie infinitărdquo ajutat de parametrul armonic Așadar Wagner a adus mutaţii fundamentale prin această operă și a dat pentru prima dată roluri egale textului și muzicii Toate acestea au condus spre conceptul de Gesamtkunstwerk bdquoopera de artă totalărdquo care a avut implicaţii mult dincolo de domeniul operei

Trebuie să ai curaj pentru a icircncerca să pui icircn scenă și să cacircnți Wagner Și trebuie resurse Atacirct vocale cacirct și instrumentale Se pot număra pe degete soliștii internaționali specializați icircn opere wagneriene Eforturile de voce sunt atacirct de mari icircncacirct numai la o anumită maturitate profesională poți aborda așa ceva altfel riști ca solist să te compromiți vocal Din teama de a nu-și pierde

vocea unii deși foarte buni profesional refuză să cacircnte Wagner Icircn ceea ce privește instrumentele specifice acestea sunt foarte rare Există țări icircn care tubele wagneriene nu se găsesc deloc sau se găsesc icircntr-un singur loc Ele trebuie icircnchiriate și trans-portate la distanțe mari Totuși dincolo de aceste eforturi tetralogia wagneriană este o provocare și un prilej de autodepășire pentru orice orchestră de un anumit nivel Și exact așa a fost primită și de către Orchestra Filarmonicii de Stat bdquoTransilvaniardquo care avea din punct de vedere calitativ poten-țialul de a implementa așa ceva dar avea nevoie de omul care să lanseze această provocare și s-o ducă pacircnă la capăt Aici a intervenit rolul cheie al dirijorului principal Gabriel Bebeșelea care la numai 30 de ani și-a propus să implementeze icircn cadrul bdquoToamnei Muzicale Clujenerdquo de anul trecut prima parte ndash Aurul Rinului Succesul extraordinar al producției a icircmpins lucrurile și mai departe astfel că ediția din acest an a festivalului s-a icircnche-iat glorios cu a doua parte a tetralogiei și anume Valkiria Publicul extaziat a aplaudat icircndelung una dintre cele mai sofisticate lucrări muzicale scrise vreodată Dincolo de complexitatea muzicală a lucrării spectacolul a fost combinat ingenios cu lumini (inclusiv machiajele Valkiriilor au fost create special icircn funcție de interacțiunea cu aceste lumini albastre montate pe fețele lor) proiecții animații scene de teatru japonez dispunerea soliștilor icircn

MU

ZIC

Ă

100

STE

AUA

11-

122

018

diverse zone ale sălii voci excelente ale scenei internaționale și naționale specializate pe opere-le lui Wagner (Corby Welch icircn rolul lui Siegmund Ruxandra Donose icircn rolul lui Siegliende Heike Wessels icircn rolul lui Bruumlnnhilde Andrei Yvan icircn rolul lui Wotan Alin Anca icircn rolul lui Hunding Orsolya Veress icircn rolul lui Fricka) Toate acestea au subli-niat și amplificat grandoarea spectacolului și au reprezentat viziunea proprie a dirijorului Gabriel Bebeșelea

Icircntrebat la ce s-a gacircndit cacircnd s-a hotăracirct să implementeze la Cluj un astfel de spectacol Gabriel Bebeșelea a răspuns bdquoDe ce Inelul Nibelungilor Tetralogia lui Wagner e o provocare din toate punctele de vedere După această experiență ieși inevitabil un muzician mai bun mai rafinat mai concentrat pe detaliu Dar mai ales tetralogia icircți ridică puternice dileme asupra condiției umane Ascunse icircn subsidiarul poveștii mitologice stau de fapt veșnice probleme ale societății și umanității general valabile indiferent de epocă De ce la Cluj Acest proiect este după părerea mea veriga lipsă icircn arta interpretativă romacircnească Tetralogia e realizată icircn Romacircnia la cacircteva decenii distanță asta icircnsemnacircnd că există generații de melomani care nu au trăit pe viu această experiență Pentru că nu e muzică nu e arta spectacolului (chiar și cel total cum icircl denumea Wagner icircnsuși) ci e o trăire Creația lui Wagner are un efect hipnotic

și e firesc faptul că istoria muzicii s-a icircmpărțit icircn laquoicircnainteraquo și laquodupăraquo tetralogie Filarmonica de Stat laquoTransilvaniaraquo e un ansamblu icircn continuă creștere și dorință de autodepășire care poate fi hrănită doar cu astfel de provocări Cum Wagner a fost ori iubit pacircnă la nivel de religie ori detestat dar icircn nici un caz ignorat prezentarea icircn fața publicului clujean a acestui ambițios proiect e culminația provocărilor acestor stagiunirdquo

Publicul clujean a avut ocazia de a asista la cea mai impunătoare și mai contradictorie operă din repertoriul muzicii culte o poveste despre conflic-tul dintre iubire și putere despre compromis și autocunoaștere al cărui icircnţeles nu a fost icircncă ndash dacă va fi vreodată ndash pe deplin formulat și icircn care se pot găsi mereu valențe noi

MU

ZIC

Ă

101

STE

AUA

11-

122

018

Tibor Szaacutesz evocare la ceas aniversar

Cristina Pascu

Istoria catedrei de pian a Academiei de Muzică bdquoGheorghe Dimardquo s-a scris icircn registrul vocației al

talentului și al dedicării Descendenții acesteia au preluat și au răspacircndit cu profesionalism valoroa-sele icircnvățături primite conferind noi dimensiuni și sensuri identității noastre muzicale

O proiectare a tradiției transilvane icircn actualita-tea muzicală europeană a realizat-o Tibor Szaacutesz pianist de renume internațional actualmente profesor la Hochschule fuumlr Musik Freiburg unde predă din anul 1993 Icircn cadrul unei burse de studiu am avut privilegiul de a asista la cursurile distinsului dascăl ocazie de a urmări continuitatea principiilor școlii Eliza Ciolan profesoara sa de la Cluj Totodată evocarea artistului este o datorie de onoare dictată de aniversarea a 70 de ani (Tibor Szaacutesz s-a născut la Cluj la 9 iunie 1948) pe care icircnsă icirci ghicești cu greu dincolo de aspectul și viva-citatea sa spirituală

Pianist puternic ancorat icircn circuitul artistic internațional cu o activitate arborescentă Tibor Szaacutesz deține un palmares impresionant de premii susținacircnd concerte și recitaluri icircn renumite săli ale lumii Și-a icircndeplinit misiunea muzicală și peda-gogică cu vocație artistică demnitate a spiritului onestitate intelectuală fiind un adevărat ambasa-dor al școlii prestigioase icircn care s-a format

Născut icircntr-o familie cu preocupări intelectuale Tibor Szaacutesz a cunoscut de mic noblețea spiritului casa părinților săi oferindu-i prin atmosfera caldă și elevată cadrul perfect pentru apropierea de muzică De la unsprezece ani a aprofundat studiul pianului cu bdquoprima profesoară veritabilă Eliza Ciolan Am fost norocos ndash Am primit cea mai bună icircndrumarerdquo mărturisește pianistul icircntr-un interviu (Ecaterina Stan Emisiunea radiofonică bdquoMaeștrii pedagogiei romacircnești din diasporardquo)

Icircn martie 1965 a debutat ca solist cu orche-stra sub bagheta lui Antonin Ciolan fondatorul Filarmonicii Clujene Palmaresul pianistului se icircmbogățește Icircn anul 1967 a participat la Concursul Internațional bdquoGeorge Enescurdquo alături de nume prestigioase ale pianisticii romacircnești Radu Lupu și

Dan Grigore obținacircnd prima mențiune o realizare remarcabilă pentru tacircnărul artist icircntr-o competiție de icircnalt nivel

Icircn februarie 1970 pianistul a plecat icircn SUA unde a studiat pianul cu profesorii Leon Fleisher Theodore Lettvin Russell Sherman Mikloacutes Schwalb și Charles Fisher Muzicianul a continuat să releve bogăția icircnzestrărilor sale artistice și a educației solide prin cacircștigarea a numeroase concursuri importante (Boston Arlington) Unul dintre cele mai semnificative evenimente icircn cariera sa a fost obținerea Premiului I icircn 1974 la Concursul Internațional de Pian al Universității Maryland reușită ce i-a deschis noi orizonturi Aflat pe noi culmi ale succesului pianistul nu a uitat să privească icircnapoi cu recunoștință spre cea care i-a pus baza educației sale bdquoAm avut marea fericire de a fi elevul doamnei Eliza Ciolan profesoară la Conservatorul din Cluj soția renu-mitului dirijor Antonin Ciolan Doamna Ciolan mi-a format cea mai mare parte din educația mea muzicală și pianistică s-a ocupat icircn mod special de mine de la vacircrsta de unsprezece ani pacircnă la douăzeci și doi de ani Icirci datorez cel mai mult icircn obținerea tehnicii pianistice fapt care la concurs imediat s-a observat și a prins juriul La Boston am continuat studiile mele icircnsă baza adevărată am primit-o la Cluj de la doamna Ciolan căreia icirci rămacircn icircndatorat pentru toata viațardquo (fragment din interviul transmis de Postul de radio Vocea Americii la 21 august 1974)

A desfășurat o bogată activitate didactică pe tăracircm american la universități de prestigiu Bowling Green State University University of Dayton și Duke University Ca o icircncununare a pregătirii sale profesionale Tibor Szaacutesz a obținut icircn 1983 diploma de doctor icircn arte muzicale la Universitatea din Michigan Ann Arbor Germania este țara care i-a oferit o slujbă pe viață astfel icircn 1993 pianistul a icircnceput o bogată activitate didactică la Hochschule fuumlr Musik Freiburg Școala pianistică clujeană este astfel răspacircndită prin activitatea profesorului clasa sa de pian avacircnd o

MU

ZIC

Ă

102

STE

AUA

11-

122

018

componență multietnică Japonia Taiwan China Filipine Spania Brazilia Argentina Franța fosta Uniune Sovietică Bulgaria Romacircnia

Succesul său ca profesor a fost dublat de cel ca pianist a susținut peste o mie de concerte recita-luri pe mari scene din Romacircnia SUA Germania Franța Spania Islanda Taiwan acoperind un repertoriu vast Couperin Bach Mozart Haydn Beethoven Chopin Liszt Debussy Ravel Enescu Bartoacutek Toduță Massiaen Țăranu

După cum menționam la icircnceputul articolului am avut privilegiul de a asista la cacircteva din orele de pian susținute de distinsul profesor cu studenți săi tineri proveniți din continente ce alcătuiau o varietate etnică și culturală foarte consistentă Dascălul s-a pliat atacirct de natural prin atitudine excurs explicații implicații terminologice la fieca-re student icircn funcție de cultura și țara sa saturate cu replici și idei memorabile cursurile sale hrăneau apetitul studenților pentru istoria muzicii prin joncțiuni și explicații dialectice Profesorul nu doar că oferea exemplificări revelatoare din literatura pianistică universală care vizau aceeași problemă tehnică sau muzicală dar le completa mereu cu observații comentarii lămuritoare de natură să livreze informațiile istorice muzicale culturale filo-sofice și chiar filologice necesare pentru a asigura icircnțelegerea profundă a partiturii Cu o versatilitate continuă icircn procesul de adaptare la personalitatea și nivelul studentului Tibor Szaacutesz asigura astfel un

demaraj icircn lectură și o parcurgere a pieselor solid asistatărdquo științific dublată de erudiția pedantă și tonul cordial Mai departe studentul avea posi-bilitatea să-și pună la icircncercare propriile gacircnduri dar și propriile soluții dincolo de sugestiile profe-sorului Icircn plus profesorul le-a oferit tinerilor nu doar un stimul intelectual ci și adjuvantul aferent regenerării afective necesar oricărei interpretări autentice Astfel icircntr-o lume uneori crispată Tibor Szaacutesz este genul de dascăl care te invită să respiri liber să gacircndești pe cont propriu și să-ți asumi riscul de a greși Totodată este un magister musi-cae a cărui configurație psihologică și sufletească atinge unul dintre cele mai importante deziderate acela de a oferi o educație rotundă plenară de a forma oameni deplini vii bdquosimfonicirdquo

Personal m-a icircncurajat discret dar aproape patern icircn cele intelectuale și icircn cele umane Icirci datorez deci recunoștință și icircl admir pentru curajul rostirii și veritabila sa bonomie

Iar nouă și icircn special tinerilor care vin după noi ne-aș dori să fim capabili icircn epoca resenti-mentului generalizat și a relativismului valoric postmodern să recunoaștem icircn Tibor Szaacutesz și icircn puținii ca el modele autentice de artist de inte-lectual și de muzicolog să conștientizăm că trăim icircn același timp cu una dintre marile și autenticele personalități ale timpului nostru un gacircnd pe baza căruia este de reflectat de vorbit de construit de respectat

deta

liu

MU

ZIC

Ă

103

STE

AUA

11-

122

018

Festival-concurs icircn Bratildeila lui Johnny R

Virgil Mihaiu

De la icircnființarea sa icircn urmă cu șase toamne aflasem multe lucruri de bine referitoare la

Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu de la Brăila Certamente e vorba despre o inițiativă salutară binemeritată atacirct de posteritatea impor-tantului nostru jazzman cacirct și de urbea sa natală De altfel icircn interviurile pe care i le-am luat sau icircn discuțiile informale cu dacircnsul Johnny Răducanu se referea aproape obsesiv la perioada de aur a copilăriei sale petrecută icircn perimetrul urban minus quasi-magic nu doar din perspectivă romacircnească dar și continentală minus al Brăilei Icircn fond acest perso-naj de referință al Jazzului Made in Romania (cum se și intitulează unul dintre albumele sale) a știut să mențină un fertil echilibru icircntre impulsurile cosmo-polite și atașamentul față de valorile identitare

Interesul meu pentru muzica și persoana lui JR fu incitat și de episodul clujean al biografiei sale Icircncă icircnainte de a-l cunoaște aflasem numeroase mărturii despre el de la colegii de generație cu care se icircmprietenise pe cacircnd era elev al Liceului de Muzică din Cluj (amplasat icircn edificiul medie-val adiacent Bisericii Franciscane) Cornel Țăranu Emil Simon Francisc Laszlo și icircndeosebi viitorul medic și jazzofil dr Ion Pitty Vintilă Pentru istoria muzicii romacircne ar merita să fie recuperat tabloul de absolvire din anii stalinismului pe care figura și fotografia unui suracirczător elev purtacircnd numele Răducanu Crețu

Ediția 2018 a Festivalului Johnny Răducanu s-a ținut icircn magnificul Teatru Maria Filotti din centrul Brăilei sub egida Consiliului Județean și a Primăriei Municipiului Brăila precum și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Această din urmă instituție condusă de distinsa doamnă Maria Pușcaciu s-a implicat cu trup și suflet (sintagmă bdquojazzificatărdquo odată cu titlul standard-ului bdquoBody and Soulrdquo) icircn impecabila acțiune organizatorică Vine vorba acum despre principala caracteristică originală a manifestării icircn fapt festivalul e indisolubil legat de un foarte serios concurs La acesta pot lua parte interpreți și formații de jazz cu etatea cuprinsă icircntre 16-35

de ani originari de pretutindeni La prezenta ediție au apărut pe scenă concurenți din Romacircnia Spania Italia Bulgaria Argentina Franța Fiecare dintre cele trei gale a cuprins icircn prima parte o secțiune dedicată Concursului iar icircn cea de-a doua recitaluri ale unor muzicieni consacrați Nu pot trece la consemnarea celor văzute pe scenă fără a elogia aportul muzicianului Michael Crețu minus nepot de frate al lui Johnny minus la succesul celor trei zile de adevărată celebrare a jazzului Deși trăiește de aproximativ trei decenii icircn Anglia dl Crețu și-a menținut intacte atributele prin care rămacircne un compatriot de-al nostru cacirct se poate de atașant jovialitate deschidere culturală maleabilitate simț al humorului convivialitate

Cacirct privește Concursul acesta fusese precedat de o riguroasă selecție ceea ce i-a asigurat un nivel valoric ridicat Ca atare misiunea juriului minus condus de Ionel Tudor apreciatul dirijor al Big Band-ului Radio minus n-a fost ușoară Apropo juriul era alcătuit din muzicieni jazzologi profesori din cele trei Provincii Istorice ale patriei reunite icircn urmă cu exact un secol Florian Lungu și Michael Crețu născuți la București Dan Spacircnu din Iași Petru Haruță din Chișinău Mircea Tiberian și Virgil Mihaiu născuți la Cluj Buna conlucrare dintre membrii juriului a fost facilitată de solicitudinea echipei organizatorice coordonate de d-na Pușcaciu dar și de agreabilul comperaj asigurat de realizatorul Cristian Marica de la Radio Romacircnia

Cele patru vocaliste icircnscrise icircn Concurs minus Dora Maria Notărescu Oana Laura Mureșan Teodora Spicircnu și Anita Petruescu minus atestă intensa promo-vare a cacircntului vocal la nivelul secțiilor de jazz din trei puternice centre de icircnvățămacircnt superior muzi-cal ale țării noastre minus București Iași Cluj Conform punctajului obținut din partea juriului ultimei dintre cele menționate i-a fost atribuit premiul pentru interpretare vocală Premiul pentru bdquocel mai promițător tacircnăr interpretrdquo a fost cacircștigat de către saxofonistul spaniol Enrique Oliver Gomez ce s-a manifestat ca un consecvent discipol al moda-lismului de factură coltraneană La acest capitol

JAZZ

CO

NTE

XT

104

STE

AUA

11-

122

018

aș menționa evoluția extrem de promițătoare a foarte tacircnărului duet (originar din Oltenia) alcătuit din pianistul Alex Olteanu icircmpreună cu vocalista Sorina Rotaru Ei s-au distins prin discreție finețe bun gust icircnvederacircnd de asemenea un ponderat dozaj icircntre sunet și tăcere

M-a bucurat quasi-unanimitatea juriului icircn evaluarea premiilor bdquode vacircrfrdquo pe Robert Cozma icircl apreciasem icircncă de acum cacircțiva ani pe cacircnd făcusem parte din juriul Concursului Studențesc de Jazz de la Tacircrgu Mureș Icircntr-adevăr rar se icircntacircm-plă prin părțile noastre ca un june jazzman să se afirme cu atacircta claritate ca interpret la trombon Deocamdată Cozma se află icircn plină ascensiune iar actuala sa perioadă de studii post-universita-re icircn patria lui Albert Mangelsdorff (icircn speță la Nuumlrnberg) este de bun augur după cum a demon-strat-o și prestația sa de la Brăila unde a cacircștigat premiul pentru cel mai bun instrumentist Chiar dacă actualul regulament nu permite acordarea de premii ex aequo la racircndul său saxofonistul argen-tiniano-spaniol (cu nume italian) Gianni Gagliardi s-a impus suveran ca instrumentist de o ardentă vivacitate oarecum icircn descendența faimosului său compatriot Gato Barbieri De altfel Gagliardi a binemeritat premiul pentru cea mai bună compo-ziție grație inspiratei sale piese dedicate lui Johnny Răducanu (aceasta cuprindea o insolită declarație de gratitudine icircn care numele veneratului muzici-an era intonat rubato pe trei voci)

Stefano Coppari Quartet e alcătuit din patru tineri originari din regiunea estică a Italiei minus Marche liderul la ghitară Nico Tangherlini pian Lorenzo Scipioni contrabas Jacopo Ausili bate-rie Ei și-au adjudecat Premiul pentru cea mai bună formație Trupa dispune de atributele necesare spre a se impune icircn peisajul supraaglomerat al jazzului contemporan coeziune și dezinvoltură icircn acțiunea colectivă aranjamente incitante un bun control al dinamicii toate girate de o concepție componis-tică evocacircnd pe alocuri universul lui Nino Rota Icircn prima piesă din concurs bdquoLa Moufferdquo (o compoziție mai puțin cunoscută a lui Răducanu) Coppari a introdus și un citat reprezentativ dintr-un interviu icircn inconfundabila rostire a muzicianului (cuvinte pline de bun simț și de humor selectate de o amică romacircncă a ghitaristului italian)

Icircn fine Trofeul Johnny Răducanu i-a revenit vocalistului amp pianistului Walter Ricci (tot italian icircnsă de pe coasta de vest) Icircn cazul său vocația irepresibilă de a cacircnta (cumva inerentă spațiului napolitan din care provine) se icircmbină cu o similară sensibilitate improvizatorică de factură jazzistică De altfel mi-am verificat ulterior intuițiile descoperind

icircntr-un interviu următoarea mărturisire a solistului bdquoIcircn concerte nu fac economie de melodicitate napolitană icircntrucacirct ea e o componentă intrinsecă a ADN-ului meu Indubitabil secretul urbei din care provin constă icircn ponderea acordată melodiei ceea ce icirci distinge adeseori pe cacircntăreții originari din ținutul meurdquo Optacircnd să cacircnte o piesă de Cindy Walker Walter Ricci nu ezită să-și afirme preferințele pentru manie-ra interpretativă a unor crooner-i precum Michael Buble sau Jamie Cullum Iar a doua sa opțiune pentru Concurs a fost bdquoBlues Unisonrdquo de Johnny Răducanu pe care l-a reformulat icircntr-un limbaj complex adăug-acircndu-i chiar cacircteva versuri proprii

Aci e cazul să menționez că toți concurenții au beneficiat de extraordinara capacitate de adaptare a formației de acompaniament conduse de rafina-tul pianist Andrei Tudor El alcătuiește minus icircmpreună cu colegii săi Sebastian Burnecitrompetă amp flugel-horn Liviu Negru ghitară Adrian Flautistu contra-bas și Laurențiu Zmău baterie minus un cvintet realmen-te stelar Adeseori solo-urile acestor instrumentiști atingeau cote maxime de intensitate emoțională Icircn cele trei gale festivaliere cvintetul ne-a regalat cu atacirctea satisfacții estetice icircncacirct aș pleda pentru permanentizarea acestei formule interpretative Nu de alta dar după dispariția legendarului Cvintet de Jazz București din care făcuse parte icircnsuși Johnny Răducanu icircn capitala noastră n-au prea mai existat combo-uri pe care să ne putem baza agrave la longue

Cacirct privește recitalurile bdquovedetărdquo ale fiecărei gale ele s-au desfășurat icircn următoarea succesiune mai icircntacirci Alex Simu Quintet ce activează (din cacircte știu) preponderent la Amsterdam O formație ce creează o muzică inflexibilă icircn conceptualismul ei cu toate că fiecare dintre componenți aspiră spre cacirct mai multă libertate de expresie Amprenta lui Alex Simu (lider romacircn icircn materie de clarinet-bas instrument al cărui efect coloristic e augmentat icircn cazul ciclului Ecourile Bucureștiului și prin utilizarea rarisimului oboe drsquoamore) se resimte icircn coordona-rea amplelor suite impregnate cu aluzii la spațiul originar Prelungile pasaje repetitive debordează icircn crescendo-uri de improvizație colectivă sau anticipează stări de spirit evocative Acestea sunt cel mai eficient revelate cacircnd solo-urile icircși recapătă cumpătarea melodică minus așa cum s-a icircntacircmplat icircn pasajele de violă (George Dimitriu) sau icircn explo-rările armonice ale germanului Franz von Chossy complinite prin tribulațiunile scindate icircntre percu-ție și violoncel ale slovenului Kristijan Krajncan

Icircn seara a doua am savurat un spectaculos reci-tal al tandemului Mircea Tiberian pian amp Nadia Trohin voce intitulat La margine de București E vorba despre un proiect consecvent dezvoltat icircn anii

JAZZ

CO

NTE

XT

105

STE

AUA

11-

122

018

din urmă de către reputatul jazzman și profesor de jazz al Universității Naționale de Muzică și adaptat de minune disponibilităților interpretative de certă anvergură ale discipolei sale Avem de-a face cu așa-numite șlagăre romacircnești din perioada inter-belică și pacircnă spre finele regimului totalitar cărora Tiberian le detectează neașteptate valențe jazzistice Fantezia armonică astfel descătușată pe claviatură icircși află pendantul icircn interpretarea puternic dramatizată cultivată de vocalistă Frazarea e marcată de influen-ța copleșitoare a Aurei Urziceanu dar maturizarea și individualizarea interpretativă a Nadiei Trohin din ultimii ani o recomandă ca pe o importantă repre-zentantă a jazzului nostru actual Icircn derularea biju-teriilor acustice astfel remodelate protagonistul nu a uitat să-i dedice o piesă doamnei Andreea Tudor fiica lui George Grigoriu celebrul compozitor de muzică (aparent) ușoară născut tot la Brăila

Last but not least contrabasistul Michael Crețu ne-a oferit un reconfortant program icircn compania colegilor săi de Trio britanicii Ed Barnwell pian și Myke Wilson baterie Repertoriul reunea fără complexe diverse orientări tematice și stilistice de la preclasic la postmodern Interesante mi s-au părut referințele la proprii antecesori de care nepo-tul lui Johnny Răducanu nici nu vrea nici nu poate să uite Tentativa sa constă icircn a transfigura această moștenire icircn termenii sensibilității noastre actuale ca un ecou la ceea ce muzicologul Dumitru Avakian aproxima după cum urmează bdquoJohnny Răducanu este un poem un poem iscat din sunet și trăire din sudoarea frămacircntărilor pornite din adacircncuri de neostoită simțire și care izbucnesc icircn muzică Sunt frămacircntări ale cacirctorva generații de pălmași care au icircmpletit simțiri și sunete de părinți și de copii de lăutari din tată icircn fiu din stirpea lui Petre Crețu Șolcanu de dunăreni care au icircnmiresmat cu cacircntec-ele lor așezările Brăileirdquo (cf text introductiv la Johnny Răducanu minus Legacy for Jazz Ed Muzicală București 2006) Michael Crețu icircși exprimă deschis și alte afini-tăți muzicale cum ar fi cele ținacircnd de melosul bizan-tin brazilian sau balcanic Componenta pianistică pare adeseori tutelată de maniera lui Ramsey Lewis icircn timp ce Wilson excelează printr-o flexibilitate percuționistică evident marcată de rădăcinile sale caraibiene Un program cu incontestabilă aderență la public primit de acesta cu ovații

Epilog

Icircn plan personal vizita la Brăila mi-a adus icircncă două bucurii de ordin personal 1) pontiful jazzologiei

romacircne Florian Lungu mi-a dăruit un volum pe care icircl așteptasem cu maxim interes studiul monografic

despre părintele său ilustrul muzician Nicolae Lungu (1900-1993) căruia icirci port un mare respect pentru performanțele sale componistice și pentru exemplara sa activitate profesorală și dirijorală (el a condus corul Romacircnia la premierele capodope-relor lui Paul Constantinescu Oratoriul de Paști minus Patimile Domnului și Oratoriul de Crăciun minus Nașterea Domnului) Lucrarea semnată de Nicu Moldoveanu poartă titlul Profesorul dirijorul și compozitorul Nicolae Lungu (editura Basilica București 2013) 2) cacircnd nici nu mai speram am reușit să detectez grota alegorică din Grădina Publică a urbei unde părintele meu și fratele său s-au fotografiat icircn 1941 cacircnd abia absol-viseră studiile universitare (tata minus Medicina la Cluj iar unchiul Nae minus Politehnica la București) ambii purtau uniforme de ofițeri icircn așteptarea plecării pe front de unde aveau să revină icircn patrie abia la finele confla-grației mondiale Cele două statuete plasate icircn acel spațiu de agrement icircncă din 1894 sunt neschimbate (uneia icirci lipsește brațul drept exact ca icircn pozele din albumul nostru de familie) La cacircțiva pași e amplasat un chioșc pentru fanfară foarte asemănător cu cel din splendidul parc Jardim da Estrela din Lisabona iar ceva mai icircncolo se află o elegantă construcție tot icircn stil art nouveau care adăpostește interesantisimul Museu Panait Istrati Doamna ce icircndeplinea funcția de custode m-a felicitat că avusesem inspirația de a-l vizita chiar de ziua Sfacircntului Gherasim din Kefalonia icircntrucacirct prenumele primit la botez de Istrati era Gherasim Ca icircn nenumărate alte situații și de astă dată revelațiile mele jazzistice se icircmpletiră inextrica-bil cu cele existențiale

JAZZ

CO

NTE

XT

106

STE

AUA

11-

122

018

Revista revistelor

Icircn numărul din septembrie al revistei Familia Ion Simuț discută conceptul prea puțin teoreti-

zat de istorie politică a literaturii demonstracircnd că unei astfel de direcții critice icirci lipsește icircn prezent credibilitatea din cauza unor confuzii conceptuale și a prejudecăților din critica literară autohtonă Pornind de la studiul lui Mihai Iovănel Ideologiile literaturii icircn postcomunismul romacircnesc Simuț prezintă diversitatea definițiilor date ideologiei odată cu eliminarea schemei marxiste și a restric-țiilor ei (logica reductivă a luptei de clasă) departe de a traduce exclusiv raporturile de forță dintre suprastructură și categoriile dominate ideologia funcționează atacirct icircn plan politic cacirct și ontologic determinacircnd raportarea individuală la sine la instanțele de autoritate statală și la domeniul estetic Critica ideologică este de altfel anunțată ca preocupare esențială a generației douămiiste eliberată de angoasa manolesciană față de ames-tecul dintre estetic și teorie politică Icircnsă dincolo de reabilitarea ideologiei Ion Simuț propune chiar o revenire la istoria politică Teza eseului său va fi icircn final necesitatea unei perspective ample icircn privința literaturii postbelice ndash perspectivă ce nu cuprinde doar analiza mentalitară ci și conglome-ratul instituțional implicat icircn cenzura distribuția și receptarea producțiilor literare

asymp

Numărul 10 al revistei Viața Romacircnească publică versuri de Bogdan Ghiu De ce poem reprezintă

icircn același timp un exercițiu de imaginație cu miză filozofică uriașă și o artă poetică icircn vremea digita-lizării universalizate pornind de la o suprapunere ludică a artificialității specifice existenței proiecta-te doar ca imagine și flux informațional cu ipoteza unui stat polițienesc vertebrat de supraveghere și cenzură Bogdan Ghiu construiește un exercițiu amplu de flux al conștiinței Faptul că imaginea devine ndash din substitut al referentului (icircn linia lui Baudrillard) ndash un manifest de libertate o expunere excesivă care sfidează intruziunea sferei publice icircn cea privată duce spre anularea eliberatoare a tuturor judecăților a tuturor teoriilor de interpre-tare (critică sau extaziată) a post-umanului Nicio evaluare bazată pe concepte consacrate nu rezistă icircn fața ficțiunii suprarealiste obținute astfel iar

poezia icircnsăși devine o imagine salvatoare și un act de rebeliune o rupere a tăcerii icircn singurul limbaj rămas necontaminat de suspiciunea falsului Discursul inegal alternativ tumultuos-explicativ și tranșant dublează imaginarul arătacircnd mecanis-mele sincopate ale acestei lumi icircn criză

asymp

Romacircnia literară (numărul 46) cuprinde cronica lui Angelo Mitchievici la romanul de debut al

Andreei Răsuceanu O formă de viață necunoscută Ipoteza de interpretare vizează tocmai modalități-le stilistice de concretizare a formelor de viață (icircn accepțiunea dată lor de Agamben) mai exact stra-tegiile prin care autoarea sintetizează o epocă și componentele ei greu de conceptualizat icircn diverse instanțe narative sau elemente de construcție ndash lentoarea narațiunii proiectată asupra spațio-tem-poralității locuri icircncărcate de afectele personajelor ce le străbat protagoniste a căror psihologie aparentă ascunde tocmai metabolizarea exterio-rității Mitchievici construiește o hartă a tehnicilor stilistice și narative pentru a expune substratul firelor epice icircntortocheate și mai ales pentru a scoate mereu la iveală (investigacircnd deconstruind balzacianismul de fațadă denunțacircnd punerile icircn abis prin inserția fotografiilor icircn imaginar) formele de viață ambigue disimulate manifestate doar prin particularizări

asymp

Eseul lui Antonio Patraș din Convorbiri literare (92018) dezbate compatibilitatea dintre perso-

nalitatea maioresciană a intelectualului Nicolae Steinhardt construită pe coordonatele etice ale liberalismului conservator și ipostaza lui tacircrzie de convertit devenit călugăr Comparacircnd textele de dinaintea icircnchisorii ndash ce susțineau religiozitatea ca formă de coeziune socială ndash cu apologia creș-tină a detașării de propriul orgoliu și de tentația răzbunării Antonio Patraș extrage două constan-te ale filozofiei personale a lui Steinhardt pe de o parte permanenta icircncredere icircn demnitatea umană icircn potențialul de ameliorare al individului și icircn echilibrul social necesar conservării libertății dar și o formă de conservatorism ce icircl așază pe

107

STE

AUA

11-

122

018

poziții polemice față de avangardă și implicit față de sentimentul absurdului Bazacircndu-se pe studiul monografic al lui George Ardelean N Steinhardt și paradoxurile libertății analiza lui Patraș este orien-tată mai ales spre nuanțarea portretului și spre așezarea coerentă a pieselor răspacircndite icircn scrierile epocii icircn mărturii și chiar icircn opera lui Steinhardt

asymp

Icircn ultimul număr al Pro Saeculum (5-62018) Ioan Scurtu face o prezentare echidistantă și bine

documentată a primăverii de la Praga August 1968 solidaritate cu reformele din Cehoslovacia reia punctual evenimentele reformei ratate sub conducerea lui Dubcek intervenția Kremlinului și atitudinea controversată a Partidului Comunist Romacircn Abordarea lui Scurtu este icircn general obiectivă enumeracircnd stenograme și transcrieri ale discursurilor sau ale convorbirilor dintre liderii sovietici icircnsă cronologia este icircntreruptă de un comentariu la adresa distorsiunilor istoriografice ale deciziilor lui Ceaușescu Criticacircnd viziunea lui Vladimir Tismăneanu conform căreia discursul icircn apărarea Cehoslovaciei și refuzul de a participa la invazie ar fi constituit o metodă propagandistică Ioan Scurtu consideră această judecată inadecva-tă fiindcă decizia partidului (indiferent de cultul personalității declanșat mai apoi) ar fi fost o mișca-re politică asumată Dincolo de pozițiile problema-tice aduse icircn discuție textul rămacircne icircnsă relevant mai ales prin dimensiunea documentaristică prin demonstrarea relativității inerente unor concepte precum democrație revoluție contrarevoluție și soli-daritate și icircn final prin consemnarea unui limbaj ideologizat ce dă mărturie despre blocajul cultural impus de regim

asymp

Seducția Orientului icircn mișcarea teatrală a anilor rsquo60 articolul lui Liviu Malița din ultimul Apostrof

(102018) analizează fenomenul transformării teatrului european icircn contact cu arta ritualică a spectacolului oriental Pe fondul experienței de hibridare și defamiliarizare a unor regizori precum Grotowski Brook Barba sau Mnouchkine sunt așezate caleidoscopic motivațiile posibile ale atrac-ției exercitate asupra lor de o formă de artă margi-nală icircn raport cu Occidentul ndash atitudinea anti-co-lonială ce anunța generația Beat și contra-cultura fascinația neoromantică pentru exotismul opus materialismului vestic nevoia de a readuce teatrul icircn punctul zero al experienței comunitare

reprezentate de tragedia greacă Relevante sunt icircnsă mai ales consecințele călătoriilor orientale observabile icircn mutații interne ale procesului crea-tiv de la abolirea autorității depline a textului pacircnă la desprinderea de realismul psihologic Discutacircnd totodată accesul mediat impur al regizorilor occi-dentali la arta căreia icirci sunt spectatori Liviu Malița trasează paralele icircntre ceremonialul teatral orien-tal și activarea latențelor participative ale vechiului teatru european

asymp

Echinox 22018 propune două dosare tematice Echinox 50 o colecție de texte personale ce recu-

perează experiența recentă a membrilor de redac-ție și Focus Scandinavia grupaj dedicat punctelor de contact dintre cultura romacircnă și cea nordică Primele texte se compun din nostalgia autoreflexi-vă ce se ferește grațios de clișeu și notațiile despre o viață culturală tacircnără scoasă din subterane prin publicistică Dosarul scandinav aduce printre altele cronici de roman nordic interviuri cu tradu-cători din și icircn norvegiană o cronică de teatru la Rambuku icircn regia lui Măniuțiu și un articol dens și entuziasmant despre Bjoumlrk Archives dovada plină a peisajului cultural efervescent și a racordării la el

(M Chio)

108

STE

AUA

11-

122

018

Cuprinsul revistei pe anul 2018Articole studii eseuri portrete

Alegeri ndash USR 2018 Convocator nr 3 Rezultatele la alegerile Uniunii Scriitorilor din Romacircnia nr 5 Comunicat USR nr 11-12

Festivalul Național de Literatură Festlit Cluj ediția a 5-a (2-4 Iunie 2018) nr 6

Ion Cocora ndash 60 de ani de la debutul icircn Steaua nr 8

Proiectul Blaga (traducere și prezentare de Horia Bădescu) nr 6

Revista revistelor nr 9 Revista revistelor nr 11-12

ABRAMS D SAM bdquoNu sunt altceva decacirct o pată de sacircnge care vorbeșterdquo nr 7

BALAacuteZS IMRE JOacuteZSEF O carte cu vagabonzi cultu-rali nr 3

BALOTESCU FLORIN Pedonirologi și splendide stranietăți nr 1 Cartea splendorilor burlești nr 2 Tropicele bicaniene nr 5 Poezia lui Nicolae Tzone ca ritual de purificare și călătorie nr 11-12

BERCE SANDA Europenitatea modernismelor romacirc-nești nr 3

BORA CĂLINA Un zeppelin romacircnesc nr 1BOSTAN CONSTANTIN bdquoCriminalulrdquo Slavici nr 6BRAGA CORIN Enciclopedia imaginariilor din

Romacircnia (I) nr 9 Enciclopedia imaginariilor din Romacircnia (II) nr 10

BUZAȘI ION Un sfacircnt al exilului romacircnesc nr1 Țiganiada icircntr-o versiune modernizată nr 4 bdquoLimba vechilor cazaniirdquo nr 6 La despărți-rea de Dumitru Micu (1928-2018) nr 7 Un dicționar insolit al scriitorilor romacircni nr 8 Revelațiile unei corespondențe familiale nr 9 O antologie comemorativă nr 10 Cardinalul Iuliu Hossu și Blajul nr 11-12

CESEREANU RUXANDRA Scotocind după licornele neicircmpăiate (a treia parte a unui reportaj de gourmet) nr 2 Casa onirică nr 3 Profesorul Nicolae Mărgineanu și Cardinalul Iuliu Hossu nr 4 O fotografie de-acum un veac nr 5 Cartea transfigurării Memoriile Cardinalului Iuliu Hossu recitite icircn 2018 nr 11-12

CHIOREAN MARIA Dezbaterile lui Descartes ediția 21 nr 4 Analiza genetică a imaginarului nr 6 Ambiguitatea corpului expus nr 8 Despre marginile literaturii și memoria lor incomodă

nr 9 Reautenticizarea percepției reinventarea unui proiect nr 11-12

CIOBANU VITALIE Regina Maria imaginea mai bună a Romacircniei centenare nr 11-12

CODOBAN AUREL Un ardelean cu simțul propor-țiilor nr 5

CORNILĂ OVIDIU CONSTANTIN Cacircntecul tăcerii la Blaga nr 11-12

CUBLEȘAN CONSTANTIN Poet icircn Spania nr 1 Fasci- nantele călătorii nr 5 Poetizacircnd icircn espectativă nr 6 Eminescu din perspectivă esoterică nr 10

CUBLEȘAN VICTOR Am omis stabilopozii nr 2CUPȘA VICTOR De acum plecată fiind nr 6CUȘMIR FLORINA Conexiuni autentice nr 11-12ELVIREANU SONIA Jocul omonimelor icircntr-o

poveste nr 6 Secvențe de literatură romacircnă contemporană nr 8

FĂRAcircMĂ MARIA bdquoDeasupra icircmpușcau eu scriam acasă că totul e binerdquo nr 1 Naufragii nr 2 (Re)gacircndirea celuilalt nr 3 Poezia noastră cea de toate zilele nr 4 bdquoIstoria romacircnilor (ex)trasă la tombolărdquo nr 5 Axa New York-București o umbră se destramă nr 8 Ce moarte lungă ne-a fost dat să avem nr 10

FRĂȚILĂ MIHAI Portret de mărturisitor (un alt fel de celebritate) nr 6

HOSSU GELU Episcopul Iuliu Hossu și Marea Unire icircn presa anului jubiliar 1968 (I) nr 4 Episcopul Iuliu Hossu și Marea Unire icircn presa anului jubiliar 1968 (II) nr 4 Drumul Rezoluției presă și memorie (I) nr 9 Drumul Rezoluției presă și memorie (II) nr 10 Drumul Rezoluției presă și memorie (III) nr 11-12

IGNA ION Delegat la Alba Iulia 1918 părintele Aloisie Tăutu nr 4

IGNA VASILE Nicolae Mareș 80 nr 4 Statuile de hicircrtie nr 9

IVANOVICI VICTOR Ion Agacircrbiceanu și Alexandros Papadiamantis icircn oglindă nr 7

MANASIA ȘTEFAN Cartea de mijloc a unui jedi de provincie nr 4 Infernul ca sinonim al Argentinei nr 5 Cicircmp (minat) literar nr 7 Lecția de caligrafie americană nr 9

MARIAN RODICA Transgresarea melancoliei icircntru ireal nr 5

MAXIMINIAN MENUȚ O imagine a vieții literare din ținutul Bistriței și Năsăudului nr 11-12

109

STE

AUA

11-

122

018

MOLDOVAN ANDREI Un registru poetic al criticii literare nr 11-12

MOROȘAN COSMINA Performance-ul și gacircndirea contemporană (II) nr 2

MUREȘAN ADRIAN Nemoianu și Steinhardt teoria și practica secundarului nr1 Un detectiv la curtea regelui diversiunii nr 5

NICOLAU FELIX A venit timpul re-creației re-ge-nerării nr 11-12

PARASCA ANA-MARIA Incursiune spre o altă literatură nr 3 Și așa va crește iarba nr 5 O panoplie a Romacircniei anilor rsquo20 nr 6 Kate Morton și tentația neo-goticului nr 8 De la morala romantică la pasiunea fatală nr 9 O istorie surprinsă icircntre lucid și ludic nr 11-12

PAVEL IOANA Memoria și libertatea ca forme de supraviețuire nr 8

PAcircRVU IULIU Un eveniment editorial Ion Agacircr- biceanu Opere volumele VII-VIII nr 4

PECICAN OVIDIU Tacircnărul Agacircrbiceanu nr 7 Citadine intelectuale blăjene nr 10

PIŢOIU ION Doina Cornea ndash portret cu demnitate nr 3 Pentru o morfologie a genului utopic nr 8 Valorizări și stilizări nr 11-12

POANTĂ PETRU Universitatea (I) nr 2 Fragment de interviu nr 2 Universitatea (II) nr 3 Uni- versitatea (III) nr 4 Universitatea (IV) nr 5 Universitatea (V) nr 6 Universitatea (VI) nr 7 Universitatea (VII) școala medicală nr 8 Universitatea (VIII) nr 9

POP ION Eugen Simion la ora marilor icircmpliniri nr 6

POP ROXANA Privind dinspre capătul luminat al tunelului nr 6

POPA MIRCEA Suferințele unui preot greco-cato-lic nr 5

POPA NICOLETA Limba romacircnă icircn literatura popu-lară ndash ieri și azi nr 8

POPESCU ADRIAN Icircntoarcerea regelui nr 1 Totul e pe dos nr 2 Excelența baladistului nr 2 Umbrele centenarului nr 3 Un preot unionist nr 4 Cafeaua domnului Fulga nr 5 Exerciții de demnitate Doina Cornea nr 6 Poezia contemporanelor noastre nr 7 Elogiul limbii romacircne nr 8 Mircea Zaciu ordinea aventurii nr 9 O revistă semicentenară ndash Echinox nr 10 Echinoxul ndash stil și utopie nr 11-12

POPESCU CRISTINA Poetici metaficționale Cortaacute- zar și Saacutebato nr 5 Ontologia ficțiunii lui Julio Cortaacutezar nr 11-12

POPESCU TITU Principiul lecturii nr 1 Moralitatea romacircnilor nr 4 bdquoChestiunea Transilvanieirdquo nr 9 Premiul Nobel pentru literatură nr 10

RĂU AUREL Victor Felea ndash 95 nr 5

RUS ADRIAN EMIL Unicorni icircn captivitate nr 4 Attila Bartis ndash un album icircn proză nr 9 Kukulla matma nr 10 Prin FICT despre mai multe Romacircnii nr 11-12

SĂRĂȘAN EVA Două dicționare ale iubirii nr 6 Lungul drum al zilei și al memoriei către noapte icircn 2018 nr 9

STANCIU VIRGIL America lui Salman Rushdie nr 3 Remember Graham Greene nr 5 Goodbye Phiilip Roth nr 6 Icircn umbra lui Shakespeare nr 7 Mrejele lecturii nr 8 Stephen King ne icircnvață cum să scriem nr 9 Julian Barnes și bdquosentimentul sfacircrșituluirdquo nr 11-12

STOICA ANDREEA Incursiune icircn cultura terorii nr 11-12

ȘTEFĂNESCU ALEX Poezia ca sinteză nr 7TONU CONSTANTIN Obsesii animaliere icircn opera

lui Joseacute Saramago nr 1TURCU ALEXANDRA Volumul de bdquobătracircnețerdquo al lui

Dan Coman nr1 Și poetele pot fi cinice nr 2 Like someone in love nr 5 Poetica maternităţii unei autoare douămiiste nr 6 Noul experi-ment poetic al Elenei Vlădăreanu nr 7 Răni luminoase nr 10

ŢION ADRIAN Continuum poetic la Aurel Pantea nr 1 Transilvania ndash bdquostarea inimiirdquo nr 5 Marea Unire susținută de personalități străine nr 6 Povestiri din realitatea trăită nr 9

VALLASEK JUacuteLIA Pe marginea unor manuscrise pierdute nr 1

VONCU RĂZVAN Pe banda lui Moumlbius 1918 icircntre literatură și istorie nr 6

VOȘLOBAN ADRIANA Recuperarea umanului icircn post-comunism nr 7

WERNER MARINA Vorbind corect coduri creoli-zări și treceri de frontieră (traducere de Mihaela Mudure) nr 9

ZAMFIRESCU ANDREI Explorări teoretice ale isto-riei literaturii romacircne icircn context transnațional nr 4 bdquoCornucopiardquo de poesii și bucate alese nr 5 O incursiune icircn substratul datinilor și obice-iurilor autohtone nr 6 Reminiscențe literare ale Americii de ieri și de azi nr 8 Despre limitele limbajului și luciditate Cu Gonccedilalo M Tavares la FICT nr 11-12

Cronică literară

CIOROGAR ALEX Mitologii douămiiste nr 1 Istoria literară de la Herder la Rousseau nr 4 Literatura romacircnă postbelică față cu reacțiunea nr 5

CONKAN MARIUS Non stress test și estetica subver-sivă nr 1 Cinci poeme fără cusur nr 3 Charles Dickens și poetica bdquowaifrdquo nr 5 Cartografia ca

110

STE

AUA

11-

122

018

autocunoaștere nr 6 Epistolar de dincolo nr 8 Cacircntec pentru generația postmemoriei nr 11-12

CUBLEȘAN VICTOR Iustin și frumoasa fără nume nr 2 Gheaţă pentru revoluţie nr 3 Cu ce se hrănește o gaură nr 4 Sub acoperire și peste nr 5 Alcoolul icircn ficircșii nr 6 Fitilul nr 7 Jocul savant nr 9 Echinox varianta proză nr 10 Ţigări la bucată nr 11-12

MITCHIEVICI ANGELO Rusia și spectrele totalitarismu-lui nr 1 O istorie literară alternativă cu vedere spre interbelic nr 2 Ce ne spune istoria nr 11-12

NICOLAU FELIX Postmodernizări parabolice nr 2 bdquoPrin grădina icircntristării spre havuzul șoaptelorrdquo nr 3 Un interval poetic nr 10

PECICAN OVIDIU Ciulei nr 6 Nostalgie și vocabu-lă nr 8

POP ION Marta Petreu la al doilea roman nr 1 Ion Vinea recitit nr 2 Icircntr-un bazar sentimen-tal nr 3 Un cronicar la Snagov nr 4 Versuri noi de Constantin Abăluță nr 5 Incursiuni icircn imaginarul rus nr 6 Un herbar de vorbe nr 7 Despre puterea fragilității nr 8 Icircn lumea dezmoșteniților nr 9 Noi arabescuri lirice icircn jocul ideilor cu fantezia nr 10

Miniaturi semnalări recenzii

BARBU MARIA Să uiți Să cauți adevărul nr 11-12BOLEA ȘTEFAN Meursault la Chemnitz nr 6CHIOREAN MARIA O microscopie a textului nr

2 O rețea icircn interiorul obiectelor nr 5 Noi proiecții occidentale ale culturii romacircne nr 5 Tehnica fotografică a discontinuității nr 10 Cei ce locuiesc icircn discurs nr 10

CRĂCIUN MARIA Nostalgia călătoriei nr 5DARIE ANA Un puzzle postmodernist nr 1 Vina

unei generații nr 3 Căutacircnd tăracircmul făgădu-inței nr 4

DUMAN ANDA Despre singurătate și viciile afe- rente nr 4

FĂRIcircMĂ MARIA bdquoAglomerarea ființei icircn punctrdquo nr 7 Anacronisme cronice nr 10 Rococo eros și orașe nr 11-12 Pledoarie pentru poezie nr 11-12 Micile momente de grație nr 11-12

FORȚIU NOEMI Homo viator nr 2HANDRU CIPRIAN D Trăire nu scriere nr 3PARASCA ANA-MARIA O odisee retrăită prin

povești nr 7 O altfel de energie electrică nr 10PIȚOIU ION Politica nr 5SĂRĂȘAN EVA Despre teatrul contemporan Ce

nu s-a zis nr 7STOICA ANDREEA Borderline nr1 Colaborare

poetică nr 1 Din Auschwitz spre Limelfia nr 11-12 Despre organizarea hazardului nr 11-12

ȘTEFANCU IOANA Downshifting nr 5TONU CONSTANTIN Sub zodia binelui nr 6ȚAPU MIHAI Despre arheu nr 2 Icircntre două lumi

nr 5ŢION ADRIAN Un nou Petru Popescu nr 10VLAD SOFIA bdquoSpectactactentaculrdquo nr 3ZAMFIRESCU ANDREI O incursiune fantomatică icircn

Sulina nr 4

Poezie romacircnească

ABĂLUȚĂ CONSTANTIN Poeme nr 10BACIU MIORIȚA Poem nr 1BANCIU MIHAI Poeme nr 8BUCUR OANA CĂTĂLINA Poem nr 1BUTNARU LEO Poeme nr 8CHIFU GABRIEL Poeme nr 3CIUNGAN VALERIU MARIUS Poem nr 8CORNEA DIANA Poeme nr 11-12COROAMĂ IOAN Poeme nr 6COSAC EVA Poeme nr 5CURTEAN IOANA Viață nudă nr 8DĂNILĂ DAN Poeme nr 2DEDIU DAN Poeme nr 11-12DIACONESCU IOANA Poeme nr 5DORIAN GELLU Poem nr 4FLORESCU RADU Poeme nr 5GLIGOR MIHAELA Poem nr 6 Poem nr 11-12HOLOBAcircCĂ GEORGE Poem nr 2IACOB IULIA Lucruri fragile amp colorate nr 1 Deter-

gent nr 3 Logodne nr 4MAREȘ NICOLAE Poem nr 5MĂRGHITAȘ VLAD Copilăria icircn vene icircngropată nr

9MIHAIU VIRGIL Poem nr 11-12MILOȘ ALEXANDRU CRISTIAN La Arizona Odă nr 1MUREȘEANU MARCEL Poeme nr 5 Poeme nr

11-12OATU LUCA ȘTEFAN Poeme nr 6PANTEA AUREL Poem nr 1PINTEA ANDREEA Marți și eu nr 1POP TUDOR Poem nr 8ROHAN MONICA Poeme nr 8SAFTA CRISTINA ELENA Poeme nr 9SIMIOANĂ MĂLINA Poem nr 5SUDE EMIL IULIAN Poeme nr 4

Poezie străină

ABINADER ELMAZ Poeme (traducere și prezenta-re de Alex Văsieș) nr 6

BAILEY PAUL Poeme (traducere de Marius Chivu) nr 8

BARRY AMY Poeme (traducere de Elena Boldor) nr 9

111

STE

AUA

11-

122

018

BILBAO LEIRE Poeme (traducere de Marius Chivu) nr 11-12

BRODSKI IOSIF Poeme (traducere de Leo Butnaru) nr 9

GRISWOLD ELIZA Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 10

HARJO JOY Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 3

HILBERRY CONRAD Poeme (traducere și prezenta-re de Alex Văsieș) nr 2

LEHMAN DAVID Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 9

MARJAŃSKA LUDMIŁA Poeme (traducere de Nicolae Mareș) nr 8

MCCARTHY GERALD Poeme (traducere și prezen-tare de Alex Văsieș) nr 8

MIHAILOVA AKSINIA Poeme (traducere de Irina Nechit) nr 8

PLUT KATJA Poeme (traducere de Elena Boldor) nr 11-12

ROTH RUDY Poeme (traducere de Costin Tuchilă) nr 9

SKURTU TARA Poeme (traducere de Alexandra Turcu) nr 8

SOTO GARY Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 11-12

STAFFORD WILLIAM E Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 5

STERN GERALD Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 1

UPDIKE JOHN Poeme (traducere și prezentare de Alex Văsieș) nr 4

Proză romacircnească dramaturgie

BUCUR DAN Cacircteodată ceaiul de mușețel e amar nr 7

CASIMCEA MIRCEA IOAN Școala superioară de practici onirice nr 2 Singurătatea din vagon nr 11-12

CESEREANU RUXANDRA Farid și brăţara cu povești (cacircteva istorisiri tunisiene) nr 8

DERȘIDAN IOAN Viața bate filmul nr 4DONȚU ANA Varșava nr 3GOCIU GABRIEL ALEXANDRU Obiecte nobile nr 3IACOB IULIA Zahăr brun nr 10ICONAR IOANA Pagină din jurnalul unui visător

nr 6KADAR SZONJA Irinușca nr 7NASTA MIHAI Trei icircncercări pe tăricircmul ființei

Prima icircncercare bdquodinspre neființărdquo nr 8 NICOLAE VALI Malu roșu Sarea noaptea munca

Fane Zmeu nr 3OANȚĂ REBECA Ataraxia nr 1

PANĂ IULIA Rezidența nr 11-12RĂSUCEANU ANDREEA IoanaStanca nr 7RUS MARCEL Căutare nr 11-12ȘERBAN MARIA Ploaia nr 3VOINESCU MARK Stupul nr 3

Anchete mese rotunde interviuri

Interviu cu Maacuterta Meacuteszaacuteros nr 6SARVARI EUGENIA Alexandru Dabija bdquoteatrul pe

care-l practicăm noi este icircncă vorbitrdquo (inter-viu) nr 11-12

Grupaje dosare

Cuprinsul revistei pe anul 2018 nr 11-12100 DE CĂRȚI DE PROZĂ IcircN 100 DE ANI un grupaj de

Irina Petraș și Victor Cubleșan Simona Antonescu Dumitru Cerna Icu Crăciun Grigorie M Croitoru Gheorghe Glodeanu Olimpiu Nușfelean Doina Curticăpeanu Gellu Dorian Horia Gacircrbea Adrian Lesenciuc Menuț Maximinian Andrei Moldovan Laura Poantă Ilie Rad Virgil Stanciu Cornel Cotuțiu Radu Voinescu nr 10

ANIVERSARE 80 - Mircea Braga amp Vasile Voia (texte de A E Rus) nr 11-12

ECHINOX 50 Adrian Tudurachi Ioan Groșan Ale- xandru Vlad Irina Petraș Petru Poantă nr 11-12

ECHINOX 50 Aurel Șorobetea Marta Petreu Al Cistelecan nr 10

ECHINOX 50 Dinu Flămacircnd Virgil Mihaiu Ruxandra Cesereanu nr 9

EVOCARE NICOLAE BOT Ion Taloș Dumitru Rusan Cornel Cotuțiu Eleonora Sava Achim Stoian Alexander Baumgarten Iulia Hossu Ileana Benga Sorin Sabău nr 4

MODERNITATE ndash MODERN(ISME) un grupaj de Sanda Berce Călina Părău Elena Păcurar Diana Melnic Vlad Melnic Rareș Moldovan Alina Preda Carmen-Veronica Borbely Petronia Popa Petrar Cristina Popescu Diana Dupu nr 2

NEDEBUTAȚI 2018 un grupaj de Vlad Moldovan amp Mihnea Bacirclici Elena Boldor Mircea Andrei Florea Teona Galgoțiu Lucian Brad Irina Temneanu Valeriu Cuc Deniz Otay nr 3

PĂRINȚI ȘI COPII SECVENȚE DINTR-UN ALBUM DE FAMILIE un grupaj de Ruxandra Cesereanu Mariana Codruț Ana Barton Irina Petraș Mihail Vakulovski Andrei Codrescu Ana Blandiana Dora Pavel Ioana Pacircrvulescu Robert Șerban Florin Irimia Vitalie Ciobanu Marius Chivu Simona Popescu Gabriela Adameșteanu Ruxandra Cesereanu nr 1

POETE CONTEMPORANE un grupaj de Ruxandra Cesereanu Marta Petreu Iulia Militaru Ioana

112

STE

AUA

11-

122

018

Nicolaie Mariana Codruț Olga Ștefan Svetlana Cacircrstean Ana Blandiana Irina Nechit Elena Vlădăreanu Iulia Pană Letiția Ilea Alexandra Turcu Floarea Țuțuianu Medeea Iancu Aura Maru Eugenia Țarălungă Angela Marcovici Moni Stănilă Lia Faur Magda Cacircrneci Codruța Simina Rodica Draghincescu Carmen Firan Luminița Urs Alina Purcaru Domnica Drumea Miruna Vlada Simona Popescu Rita Chirian Daniela Crăsnaru Irina-Roxana Georgescu Andra Rotaru Ioana Ieronim Ruxandra Cesereanu nr 7

TEMPORALITĂȚILE ANTINOMICE ALE MODERNIS- MELOR un grupaj de Sanda Berce Declan Kiberd Randall Stevenson Christian Moraru Jean-Michel Rabateacute Patrick McGuiness nr 8

Cronică de teatru film și muzică

Marius Preda la Chișinău nr 10 Ștefan Braborescu inițiatorul teatrului clujean

modern nr 1ANDRIEȘ VICTOR Va rămacircne bdquoFratele Ahrdquo quasi-ne-

cunoscut nr 8AZAP IOAN-PAVEL Pororoca nr 2 Perenitatea

capodoperei o noapte furtunoasă nr 3 Remember Andrei Blaier nr 5 Cacircteva filme romacircnești bdquonecanonicerdquo nr 6 Dan Pița ndash 80 nr 10 Nicolae Mărgineanu ndash 80 nr 11-12

JURCAN ALEXANDRU Oglinzile perverse și sclavia modernă nr 8

MIHAIU VIRGIL 20 de ani de estetica jazzului la Academia de Muzică din Cluj (II) nr 1 Etern-tacircnărul Gaio Big Band la 35 de ani nr 2 Pentru Leo Feigin Tavitian și Stroe sunt mai importanți decacirct Taylor sau Braxton nr 3 Neastacircmpăratul jazz cubanez (I) nr 4 Neastacircmpăratul jazz cubanez (II) nr 5 Neastacircmpăratul jazz cuba-nez (III) Roberto Fonseca nr 6 Alex Mercado ndash pianist mexican la vacircrf nr 7 Neastacircmpăratul jazz cubanez (IV) Interludiu nr 7 Sfidacircnd embargoul nr 8 Magistrul cacircntului coral Dorin Pop evocat de Adrian Pop nr 9 Jam icircn bine-cuvacircntatul Muntenegru nr 9 Creativitatea icircnfracircnge vicisitudinile nr 10 Festival-concurs icircn Brăila lui Johhny R nr 11-12

PASCU CRISTINA Noeumll angelique Romacircni de succes la Paris nr 2 Jaroussky și Haumlndel sau triumful muzicii peste timp(uri) nr 3 Christian Dior ndash succesul unui compozitor ratat nr 4 bdquoIcircntotdeauna mi-am imaginat paradisul ca pe un fel de bibliotecărdquo nr 5 Festivalul Elektro Arts nr 8 Despre artă cu alte (ne)cuvinte nr 9 Tibor Szaacutesz evocare la ceas aniversar nr 11-12

SIMION GEANINA Cacircnd Valkyria ajunge pentru prima dată la Cluj nr 11-12

TODERICI RADU O adevărată premieră nr 2 Un an clasic nr 6 Note despre un film indepen-dent nr 7 Barbarii lui Radu Jude nr 10

ȚĂRANU CORNEL Strigoii un poem-oratoriu de Eminescu și Enescu nr 10

ŢION ADRIAN Contrabasul era nimfa și nimfa era femeia nr 2 Moliegravere icircn pas de dans nr 7 Viziuni teatrale icircn cadrul Icircntacirclnirilor de la Cluj 2018 nr 11-12

ZAMFIRESCU ANDREI Analize și autopsii ale cinemaului romacircnesc nouăzecist nr 3 Noi perspective teoretice asupra lui Strindberg și Bergman nr 7

Cronică plastică

ANASTASIEI IOLANDA 808080 un spațiu al memoriei nr 1 Kierkegaard sateliți mixed media ndash trei vernisaje la icircnceput de an nr 2

BĂDESCU HORIA Cu penelul lui Dumnezeu nr 9GHERASIM FLORIN Un artist peregrin nr 9MICU ALICE VALERIA Icircngerii singurătății nr 6MIHAIU VIRGIL Luminosul dor lusitan al lui Valeriu

Turea nr 4OLIV MIRCEA Invertirea și grația centrului nr 5

Ape și micircngicircieri nr 8PIŢOIU ION Dumitru Ivan ndash persona artistica nr 1RĂU AUREL Expoziție Teodor Botiș la 80 de ani nr

11-12SABĂU NICOLAE Transilvania vetera nr 11-12SIMION G Tunelul celor 100 de ani de Romacircnia

nr 11-12VLASIU IOANA Discreția lui Ioan Cuciurcă nr 2

Ilustraţiile numerelor

BOTIȘ TEODOR nr 11-12BOUR OCTAVIAN Caricaturi nr 1 Caricaturi nr 2

Caricaturi nr 3 Caricaturi nr 4 Caricaturi nr 5 Caricaturi nr 6 Caricaturi nr 7 Caricaturi nr 8 Caricaturi nr 9 Caricaturi nr 10 Caricaturi nr 11-12

BRUDAȘCĂ MARIA nr6CUCIURCĂ IOAN nr 2GHEORGHIȚĂ VASILE nr 10IVAN DUMITRU nr 1MANEA IOANA-STELUȚA nr 3MIHĂILESCU DOINA nr 5ȘERBAN RADU nr 8TUREA VALERIU nr 4ȚUȚUIANU FLOAREA nr 7VERDIANU DUMITRU nr 9