Cr4afud*"'E

ATmrl& r&TeThaducere din limba englezl de

IonolNr. FrnrNl gi $rrru.N FrnrNl

**

Third GirlAgatha Christie

The Agatha Christie Roundels Copyright @ 2013 Agar.ha Christie Limited.

Used by permission.

Third Girl Copyright @ 1966 Agatha Christie Limited.AII rights reserved.

AGAIHA CHRISTIE, POIROT aNd thc AGAIHA CHRISTIE SIGNATUREare registered trade marls ofAgatha Christie Limited

in the UK and elsewhere. All rights reserved.www.agathachristie.com

*JM1Lsffi7LtrERAc

Editura LiteraO.P 53; C.P 212, sector 4, Bucuregti, Rominia

tel.: 021 319 6390;031 425 1619; 0752 548 372e-mail: comenziPlitera. ro

Ne puteli vizita pe

A treiafatdAgatha Christie

Copyright @ 2016 Agatha Christie Limitedpentru versiunea in limba romini

Toate drepturile rezeruate

Editor: Mdra;cu gi fiiiCoperti: Alex Eser

Tehnoredactare 9i prepress: Ofelia Cogman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

CHRISTIE,AGATHAA treia fati / Agatha Christie; trad.: Iordana Ferenggi $tefan Ferent. - Bucuregti: Litera, 2016ISBN 978-606-33-t047 -8

I. Ferenl, Iordana (trad.)II. Fereng, $tefan (trad.)

82l.ll1-312.4=135.1

CAPITOLUL 1

Era ora micului dejun. Hercule Poirot stitea lamas5", cu o ceasc5. de ciocolati aburindi alituri.Dintotdeauna fusese un mare amator de dulciuri.Ciocolata era completati de o brioche. Se potri-veau de minune. Omuletul didu din cap mul-fumit. Brioga provenea de la cel de-al patruleamagazin la care incercase * o pdtisserie danezi, darinfinit superioari celei asa-zis e frunceze de alituri,care se dovedise o mare picileali.

Din punct de vedere gasrronomic, stomacul iiera impicar, gi la fel isi simgea si cugetul - poarechiar prea impicat. Terminase de scris la a sa Mag-num Opuq un studiu despre marii scriitori de lite-rature. poligisti. indriznise si-l critice cu asprimepe Edgar Allan Poe, lsi exprimase nemulrurnireafagi de lipsa de metodi sau de ordine din efu-ziunile romanrice ale lui \Tilkie Collins, ridicasein slivi doi autori americani practic necunoscurisi, una peste alta, apreciase ceea ce ffebuia apre-ciat, dar se abdnuse cu severitate acolo unde era

6 04""A.C/*'E'

ca:zrtl. Dupi ce volumul fusese tipirit, analizaserezultatul ;i, in afari de un numir realmente in-credibil de gregeli de tipar, il considerase bun. Sebucurase de aceasti realizareliterari gi de volumul

vast de lecturi pe care fusese nevoit si il parcurgi,

pufnise cu voluptuos dezgust in timp ce trAntea

cite o carte pe podea (degi nu uita niciodati sio ridice gi sa o arunce cu griji in cosul de hirtii)si incuviintase apreciativ din cap in rarele ocazii

cAnd asemenea aprecieri erau indreptilite.

$i acum? igi oferise o binemeritati 9i foarte

plicuti pauzb.de relaxare dupi efortul intelectualdepus. Dar nimeni nu poate si se relaxeze de'a

pururi; intotdeauna urmealzL o alti activitate.Din nefericire, Poirot nu avea nici cea mai mici'

idee care ar fi putut si fie aceasta. O alti realizareliterari? Nicidecum. Fi un lucru bine 9i mergimai departe. Acela era principiul lui. $i, la dreptvorbind, se cam plictisise. Activitatea mentali

intensi in care se adincise cu pasiune il cople;ise.

Cipitase obiceiuri proaste, devenise agitat...

Foarte enervant! ClitinS. din cap ;i mai lui oinghigituri de ciocolati caldi.

Uga se deschise si manieratul lui servitor,George, intri. Avea o atitudine respectuoasi ;iu;or concilianti. Tirgi ;i murmuri:

-A venit, incepu el, dupi care fXcu o scurtipauzd., o... o tiniri doamni.

A treiafatd

Poirot il privi surprins.

- La ora asta nu primesc pe nimeni,dojenitor.

7

zise el

*Nu, domnule, consimti George.Stipin si servitor se uitari unul la altul. Une-

ori comunicarea intre ei se realiza foarte greu.Prin tonalitate, aluzie fini sau o anume selectie acuvintelor, George didea de inteles ci, prin intre-biri potrivite, ai putea smulge mai multe in-formatii de la el. Poirot se gindi care putea fiintrebarea potriviti in situagia dati.

-Este o persoani atrigitoare aceasti tAniridoamn5.? se interesi el prudent.

-Dupi mine nu, domnule, dar gusturile nuse discuti.

Poirot reflecti asupra rispunsului ;i i;i amintide mica pauzd, pe care o ftcuse George inaintede sintagma ,,tilnird. doamni". George era un finobservator social. Desi fusese incert in privintastatutului vizitatoarei, ii acordase prezumlia denevinovS.tie.

*Consideri ci este mai degrabi o tAni.ri, doam-ni decit, hai si spunem, o persoanS" t6.ni.ri?

-Asa cred, domnule, degi in zira de azi nu eintotdeauna ugor si faci diferenga, rosti Georgecu sincer regret.

-Ti-" oferit vreun motiv pentru care doresresa mi" vadi.?

8 04.d"C'1""fr

-A spus, incepu George, Pronunland cuvin-tele cu o oarecare goviiali 9i pirAnd si-gi ceari

scuze pentru ele in aYans, ci ar dori si vi consultereferitor la o crimd, Pe care ar fi putut-o sivAr;i

chiar ea.Hercule Poirot ftcu ochii mari'

-Arfi putut-o sdudr;i chiar ea? Nu;ale?-Asta a spus, domnule.

-Nesatisficitor, dar posibil interesant, remar-

ci Poirot.-Poate a fost o glumi, domnule, zise George

cu o mici ezitare.

- Orice este posibil, incuviingi Poirot, dar egreu de crezvt. Condu-o iniuntru peste cinci mi-

nute, adiugi el in timp ce ridica pedant ceaqca'

- Da, domnule, zise George retrigindu-se'Poirot igi termini ultima inghitituri de cioco-

lati, impinse ceagca intr-o parte 9i se ridici in

picioare. Se indrepti spre gemineu 9i i;i ara:njd' cugriji mustaga in oglinda atdrnatb deasupra aces-tuia. Mulgumit, se agezi apoi la loc pe scaun ;irimase in agteptareavizitatoarei. Nu gtia exact ce

avea si urrneze...Sperase, flri indoiali, la ceva mai aproape de

profriul ideal de frumusege feminini' Ba chiarii ,r...tr. prin minte expresia desueti ,,frumoasiin suferinli". CAnd George reveni insogit de mu-

safiri, Poirot se simti deztmfugit. Clitini din capgi ofti in sinea lui. Nici vorbi de frumusege ;i nici

A treiafati 9

de vreo suferingi vizibili". O qoari nedumerire eratot ce se putea citi pe chipul ei.

,,Pfiu! reflecti Poirot dezgustat. Fetele astea!Nici micar nu incearci si faci ceva in privintainlbgigirii lor! Bine machiarS., imbricata aui.gitor,cu pirul araryatde un coafor talentat, parci ar maifi mers. Dar aga!"

Musafira lui era o fati de vreo douizeci si cevade ani. Pirul lung gi rivfuit, de o culoare nedefi-niti, i se revirsa pe umeri. Ochii mari 9i lipsigi deexpresie erau de un albastru-verzui. Purta ceea ce

probabil reprezenta uniforma obisnuiti a gene-ratiei sale. Cizme inalte de piele, de culoare neagr5.,

ciorapi albi de lAni. cu model ajurat, de o cur5"-genie indoielnici, o bucigici de fusti si un puloverde llni groasi,, lung gi gleampS"t. Orice persoani.respectabili. de virsta lui Poirot n-ar fi avut deceto singura doringi: sI o arunce cAt mai repede po-sibil intr-o cada. Poirot simtise deseori aceastipornire in timp ce mergea pe stradi. Vlzuse sutede fete care aritau exact la fel. Toate pS"reau mur-dare. $i totusi, in mod paradoxal, vizitatoarea deastizi 15.sa impresia ci fusese recent scufundati sitrasi afari dintr-un rAu. Probabil ci astfel de fete,reflecti el, nu erau cu adevirat murdare. Pur sisimplu se striduLau din risputeri si arate a9a.

Poirot o intAmpinS. cu politetea-i obisnuiti,ii strinse mAna gi-i indici un scaun.

10 CL4"Z'd*'E'

-Ai cerut si mi vezi, mnfumoiselle? Ia loc' te rog'

-Ah, rosti fata, gifiind qor 9i privindu-l fix'

- Eh bien? urmi Poirot'Fa:a eziti'.

-Cred c1... a9 prefera si rimin in picioare'

zise ea continuind si-l priveasci sceptici'

- Cum doregti, rePlici Poirot'

Se intoarse la locul lui 9i rimase in a;teptare'

Fata se muta de pe un picior pe altul' uit6'ndu-se

cAnd in Podea, cind la Poirot'

- Dumneavoastri"' dumneavoastri suntegi

Hercule Poirot?

-Categoric. Cu ce igi Pot fi de folos?

-Ah, mi rog, e foarte dificil' Adici"'

Poirot intui ci fata avea nevoie de ajutor'

- Servitorul meu mi-a spus ci doregti si mi

consulgi Pentru ci triieqti cu impresia ci ai fi putut

comite o crimi. E corect?

Fata d5"du din caP aProbator'

-Da.-Firi indoiali, nu e o chestiune care

si admiti

vreun dubitl.'Egti singura care trebuie si gtie daci

a comis o crimi sau nu'

-Ei bine, nu Prea gtiu cum si vi spun' Adici"'

-Curai, zise Poirot binevoitor' Ia loc' Relaxea-

zi-te. Povesteqte-mi ce s-a intimplat'

-Nu cred... ah, vai, nu gtiu cum"' Vedeli' este

foarte dificil. M-am"' m-am rilzgindit' Nu vreau

A treiafatd 1 1

si fiu necuviincioasi, dar... in sfhrgit, cred ci maibine aE pleca.

-Hai. Curaj!-Nu, nu pot. Mi-am imaginat ci a9 putea veni

fi... ag putea si vi intreb ce si fac... dar nu pot,ingelegegi. Este cu totul altfel decAt...

-Decit ce?- imi pare foarte riu gi chiar nu vreau si fiu

rrcpoliticoasi, dar... Scoase un oftat adAnc, privi

spre Poirot, apoi intr-o parte si brusc izbucni:,\unteyi prea tn ukrstdlNimeni nu mi-a spus ci sun-

tegi a;a de bitrin. Chiar nu vreau si fiu nepoliti-coasi, dar... asta e. Sunteyi prea in uh.rst,i. imi pareIbarte riu.

Se intoarse pe nea;teptate ;i iegi din cameri,dibuind drumul asemenea unei molii disperate inIumina limpii.

Poirot, rimas cu gura ciscati, auzi zgomotul

tuqii tr6.ntite de la intrare si exclami:

-Nom dun nom d'un nomlr

I Pentru numele lui Dumnezeu! (in lb. francezi, in original) (n'tr')