Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

Richard Stengel

,4.TA LINGU$IRII

traducere din limba englezi de

MIHAIMOROIU

Rafael L55 r

Ramses al II-Iea 75, 7.6

Randolph, Edmund 210Reagan, Ronald 90, 2ffi , 329, 331,

Renard, fules 296Ridrelieu, cardinalul 1.80, 324Riesman, David, 19,.2'1,4 237, 266'Rigaud, Hyacinthe 31 r'

Riklis, Meshulam 341

Riley, James Whitcomb 240Rivers, Joan 336Robbins Tony 93Robert, duce de Essex 174Roberts, Iulia 341Rockefeller, Jolur D.25L, 262Rogers, Ginger L27Rose, Charlie 318Rorrgement, Denis de 129 730,741Rousseau ]ean-Jacques 19

Sacks, Oliver 200

Schjelderup-Ebbe, Thorlief 34Schulu, Dutch 246

Schwab, Charles 253,254, 259,262Selleck, Tom 341

Seneca 171

Septimius 107Severinsery Doc 339SfAnhrl Augustin 15

Sf6ntul Ieronim 134

Shakespeare, Williarr 5, 76, 17, 3O',

121, 123, 127, L28, 154, L77, 272Shaw, George Bemard 154 161

Shimkin, Leon 244Shor, Toots 340Sidney, Philip 154Sinatra, Frank 71, 159

Smittu Liz 103SmittrWill 343Socrate 99 99,100,252Spenser, Edmund 151

Spielberg, Steven 335, 341

Stallone,sylvester 103 . ,

Stanhope, Philip 175, 176,178,185Steiner, George 13

Stevensorg Adlai 266Stone, Lawrence 1,49, 150Stong Sharon 337Sun-Tzu 335Surtees, Robert Smith 25

158

Suzy 103

SynrsPublilius249 ' :

r ii ' l

Tacit 173

Theocrines 90

Thomdike, Edward 306

Tiberius, Caesar 111.

Tocqueville, Alexis de 219-228, 376Toynbee, Amold 90

Traubel, Horace 2-18, 219

Travolta, John 311

Trilling Lionel 17, 18

Trivers, Robert 20, 49,54,55Troyes, Chrdtien de 123

Truman, Harry 238,330Trump Donald 74,318Tudrman, Barbara 140

Tucker, Sophie 46

Tutankhamon 48,70,71,Twairu Mark 62, 227, 281, 305, 327, U8

Ventadom, Bemar t de 12U122, 129,130

Vidal, Peire 118

Waal, Frans de 36€8,4WWalpole, Horace 31

Walters, Barbara 31O 311

Walton, Sam303Warhol, Andy 308

Weber, Max 193,204,205Whigham, Frurft- 147, 1,4g, 150, 15g

whitrna4 walt 21& 219,251,

Whyte, William H.253Wi]de, Oscar 203

Willey Kathleen 326

Williams, Gorge50,Winslet, Kate 141

Winthrop, ]ohn 793,195Wordswortl! William 2rliiWortman, Camtlle 278, 285Wright, Robert 34 46-48, 51,, 5446, fi4

Yeatq William Butler 25

Zadoru,Pia34L'Zeman, Ned 343

Richard Stengel

Cuprins

Introducere ...................7

Un cuvAnt sau doue despre etimologia flatdrii ..........................27

1. Cu tofii avem o ierarhie ................33

2. Pofi lua cu tine ........61

3. Lingupirea este nedemocratici............... .............86

4. Inventarea mdgulirii romantice ......,:...............113

5. Ghidul de flatare al curteanului .......:.t.... .........................145

6. Transparenla americani. ..........,..187

7. Cum lingugirea gi-a iagtigat prieteni pi a devenit influenti....235

8. Stiinla de a intra in grafii....",,,,.r:!;,..................................-...,....271'

9. Capitalele flatirii moderne .j:,.;:................ ........304

Epilog: Cum si flatezi firi sd fii prins.... .............g47

Mulfumiri .................354

Indice............ ..............355

lenegd, ba chiar cu generozitatea firi pretenfii. ,,In sens

mai larg, a da o glazurd, a indulci (gregeli)." Acest gen de

flatare prin omisiune, de trecere sub ticere a unui defect

evident, de ignorare a unei gregeli oarecare. Pentru exem-

plificare, OED citeazd,o predici din secolul al XVIlea: ,,SIfaci bine sd nu lingugegti pe nimeni dintre ficitorii de rele,

cici gi Iisus Hristos, cAnd a inleles cd ucenicii Lui eraunecredincioqi, nu i-a ldudat delog ci i-a mustrat pentrugregelile lor." DacI Iisus ar fi vrut sd-i flateze,le-ar fi trecutcu vederea lipsurile. Am putea la fel de bine si vorbimdespre migulirea unor persoane prin omisiune sociald,

ignorAnd cu buni Etiinfd unele nereugite publice, ca gi cumam vrea si spunem cd nu conteazi sa:u ci oricum nimeninu a bdgat de seam6. Iar uneori gi simpla alegere a ticeriipoate fi tot o formd de linguqire.

1

CU TOTII AVEM O IERARHIE

O MANA SPALA PE AITA

Uitafi-vd la oamenii care privesc cimpanzeii la grddinazoologici. Zdmbesc superior gi arati cu degetul, ca gi cumar avea in fafa ochilor o trupd de bufoni iufi in miEciri.ZAmbesc tocmai pentru cd se manifestd... ei bine, exact ca

noi, numai cd sunt mai mirunfi, mai p[rogi qi, haide sd

spunem, mai pulin maturi. S-a remarcat de nenumdrate oricd lumea maimufelor reflectd neamul omenesc ca o oglindi,dar o oglindi de bAlci, in care imaginea e deformat5, un soide caricaturi a strd-stribunicilor nogtri, un film de amator

despre o omenire aflati in stadiul ei timpuriu de dezvoltare.

Dar, dacd am vedea un grup de bebelugi in acea cugci,imaginea nu ni s-ar mai pirea la fel de amuzant5.

Cimpanzeii suntrudele noastre cele mai apropiate. Avemin comun 98% din ADN. La fel ca noi, gi antropoidele sunt

ARTA LINGU9IRII 3)

animale sociale, care tr5iesc in grupuri. Qi, tot la fel ca noi,

iEi alcdtuiesc ierarhii sociale. Dar cimpanzeii gi oamenii nusunt nici pe departe singurele specii care igi creeazd ierar-

hii. Conceplia modernd despre ierarhii la animalel i se

datoreazdin bund mdsurd unui biolog norvegian, ThorleifSchjelderup-Ebbe, care in anii1920 Ei-a petrecut enorm de

mult timp fdcAnd observafii asupra gdinilor. $i a constatat

cd, dacd a pus la un loc mai multe gdini, ele igi formeazd

in scurt timp un sistem liniar in care fiecare pasdre igi

cunoagte locul, de la gdina din frunte pAnd la cea din urmd.

Gdina A o puricd pe gdina B, B o puricd pe C, C o puricX pe

D Ei aEa mai departe. Schjelderup-Ebbe a dat o denumire

acestui proces: ordinea de puricat.

Qi la cimpanzei existd o ordine de puricat. in vArful

piramidei primatelor se plaseazi masculul alfa. Nu-i deloc

greu de identificat. Sd scoatem un grup de elevi in vizitd la

larcul cimpanzeilor din grddina zoologici gi sd le cerem

sd-l deosebeascd dintre toli maimuloii pe ,,boss" (sau, si

mai bine, pe ,,director"). $i vor indica imediat un cimpan-

zeu mai aparte, care std mai drept, care priveqte in jur multmai hotdrAt, cu pieptul umflat, pe care celelalte maimule

par sd fie foarte interesate s5-1 mAngAie gi s5-l rdsfefe.

Masculul alfa este regele cetei, liderul cArdului, qeful, per-

sonajul dominant, cdpetenia, in fala cdruia tofi membriigrupului fac plecdciune, gi la propriu, Ei la figurat.

Masculul alfa este inconjurat de un soi de curte formatldin alli cimpanzei, mai pulin dominanli decAt el, dar mai

1 Robert Wright, The Moral Animal, New York, Pantheon Books, 1994

p.239 (n.a.).

Richard Stengel ARTA LINGUSIRII

impundtori decAt al1ii. (Sd le zicem vicepresedinfi ai cor-

porafiei.) $i, in preajma Iui, ceilalli masculi igi fin capuluqor plecat. Aproape cu aerul cd s-ar teme. Masculul alfa

poate avea un aspect infricogdtor. De multe ori, cAnd se

fAfAie peste tot are blana zbdrlitd. Ca sd pari gi mai masiv

Ei mai ameninldtor. Iar masculii subordonafi se pleacd gi

se chircesc, ceea ce ii face gi mai m5runli gi mai pagnici.

Masculii alfa domnesc peste masculii beta, care domnesc

peste masculii gama gi aga mai departe.

Oamenii de qtiin!5 numesc acest fenomen,,ierarhie de

dominare gi subordonare", ceea ce in esenld inseamnd c6,

in cdutarea hranei, a companiei gi a altor resurse/ fiecare

animal face un compromis sau altul pentru a se integra insistemul social. Asemenea giinilor, Ei cimpanzeii invafdcine este mai puternic gi cine este mai slab gi incheie alianfe

pe baza acestor constatdri. $i existd dovezi ci determina-rea unei ierarhii trainice conduce, mda, chiar daci nu lafericire, cel pulin la bundstare gi stabilitate.

Supunerea in fala masculului alfa gi intrarea in graliilesale atrag dupi sine beneficii. De fapt, este in interesulgenetic personal al cimpanzeilor si procedeze aqa. Moti-vul este cd, pe lAngd prioritatea in ce priveEte accesul la cea

mai bund hrand sau umbrl ori la cel mai convenabil ad5-

post, masculul alfa controleazd gi accesul la femele. Uniimasculi alfa monopolizeazd practic toate femelele in ovu-Ialie. Studiile au aritat ci aceqti masculi sunt rdspunzdtorisinguri pentru 80% dintre copulafiile cu femelele dintr-ungrup dat. Rangul aduce privilegiile Lui. Le droit de seigneur.

Rolul de mascul figurant intr-o societate de cimpanzei,

spre deosebire de dinner party-urile din centrul Manhatta-nului, este cAt se poate de nedezirabil: masculii subordo-nali in exces sunt de obicei parazi\i sociali, de care te poliIipsi cu mare uqurin!6., fdrd sd fie vreodatd pldculi parte-neri de cin5. Masculii de prisos nu reusesc sd aibd acces la

femele decAt eventual prin intermediul masculului alfa.

La fel cum se petrece in fraternitifi, in care pregedintele

decide dacd gi cu ce domnigoare din grup se poate intAlni

fiecare membru. Un scop urmdrit cu ardoare, fin6ndseama cd gi cimpanzeii,la fel ca toate celelalte creaturi, tincu orice pre! sd-gi transmitd genele generaliei urmdtoare.

Qi, asemenea indivizilor legafi intre ei prin jurdmAnt intr-ofraternitate, gi cimpanzeii vor fi dispugi si faci multe con-

cesii spre a intra in graliile gefului suprem, ca s[ nu-gi

petreacd sAmbitd seara in solitudine.

PRINTUL - LA PRIMATE

Aga cum se vorbegte despre o haiti de lupi sau un cArd

de gAgte, in limba englezi existd termenul colectivl de

shrewdness of apes, ceatd de maimule, shrewd avAnd gi sen-

sul de ager sau perspicace. Expresia este cAt se poate de

nimeritS, deoarece cimpanzeii sunt capabili sd ingele cu

abilitate. Se pdcdlesc unii pe al1ii, ascund hrana de rivaliilor, flirteazdintr-ascuns, lanseazd alarme false, pun la cale

lovituri pentru schimbarea puterii, iqi joaci feste. Sunt

adevdrali maegtri ai uneltirii qi complicit5(ii.De fapt, sunt nige politicieni versafi. Titlul lucririi cap-

tivante in care Frans de Waal igi descrie viala printre pri-matele unei grddini zoologice din oragul olandez Arnheimeste Chimpanzee Politics. Dupd cum a hotdrAt el, politicaeste singurul termen apt sd descrie relaliile complicate

dintre cimpanzeii din grup. Puterea gi statusul constituie

1 Steven Pirker, How the MindCompany, 1997, p. 193 (n.a.).

)5

Works, New York, W.W. Norton &

lelul politicii, spune ef iar cimpanzeii le urmiresc la fel de

avid ca gi noi. ,,Organizarea sociald a cimpanzeilor", scrie

De Waal, ,,este aproape uluitor de umanizatd."lOrice specialist in domeniul primatelor, inclusiv De

Waaf relateazd diverse istorii despre subtilitdfile mistificd-rii de care sunt capabili cimpanzeii, despre viclenia cu care

se manipuleazd intre ei, despre modul in care masculiimai mirunfi cAgtigd favorul celor mai masivi, despre

alianfe mereu in schimbare gi despre preludri de puterepuse la cale in secret. Potrivit teoriei lor, tocmai interacliu-nea sociald - formarea unei ierarhii complexe - petrecutd

intr-un stadiu incipient al istoriei omeneqti este ceea ce a

provocat marele salt al creierului pe scara evolufiei.Termenul Ia care aceEti oameni de qtiin!5 apeleazi mereu

pentru a descrie comportamentul cimpanzeilor este,,machia-

velic". Hominizii masculi dominanfi, scrie antropologulRobin Fo& dovedesc ,,stipAnire de sine, giretenie, capacitate

de cooperare". Nici Machiavelli n-ar fi putut sd o formuleze

mai bine. De Waal spunea cd ei ,,nu fac niciodati o migcare

necalculatS".2 Cirnpanzeii sunt 9i mari oportunigti. Nu-qiirosesc vremea cu fleacuri qi nu amAn5, ca Hamlet. Dacisimt o sldbiciune a rivalului, nu intArzie sd o exploateze.

Cimpanzeii sunt capabili sd elaboreze strategii. Dacd ar

fi oameni, am spune cd sunt vicleni gi mint. Ca intr-unthriller politic, De Waal relata povestea unui venerabilmascul alfa rdsturnat de la putere de un tAnir rival, pentruca apoi cel scos din funclie sd cadd la infelegere cu un altcimpanzeu puternic gi amAndoi s6-l alunge pe pretendent.Prin comparafie, regelui Lear i-a fost mai simplu.

1 Frans de Waal, Chimpanzee Politics,

University Press,1989, p. 19 (n.a.).2 De Waal, p.41 (n.a.).

ARTA LINGUSIRII

Baltimore, Johns Hopkins

Richard Stengel )7

Cimpanzeii recurg la asemenea aliante pentru a formaceea ce el definegte drept o ,,coalilie victorioasd minimald".Dupd cum afldm, in vreme ce scopul cimpanzeilor masculieste sX oblini dominalia gi o fac prin formarea de coalilii,femelele sunt mai interesate sd alcdtuiasci asocieri cu altefemele pe care le plac, si nu neapirat cu cele care le-arinlesni sd-gi cAgtige o pozifie mai bund in grup. Femelelecimpanzeu ating un statu-quo gi apoi iI menfin. ln acelaqi

timp, vor gi trebuie sd mdnAnce, fiind adesea dispuse sinegocieze sex in schimbul hranei.

La fel ca toate celelalte animale, cimpanzeii fac tot ceea ce

este ilr propriul lor interes genetic, iar inqeliciunea se dove-deqte parte integrant5 a arsenalului lor. Dupd o partidd clan-

destind de sex cu o femeld din haremul gefului, un masculcimpanzeu se va umili cu Ei mai mare zel fir fafa mascululuialfa, care nu are habar ce s-a petrecut. Cimpanzeii domici sd

rdstoarne ordinea existenti se poartd deferent fa!6 demasculul alfa, in vreme ce incheie alianfe secrete cu alli cim-parzei.lar cimpanzeii masculi care cautd sustinere din par-tea grupului in lupta pentru putere, in contrast cu purtarealor obignuitd, se ingrijesc de alte femele Ei se joacd cu puiilor - nu foarte departe de candidafii la pregedinfie ame-ricani, care fac ochi dulci gospodinelor gi sIrutd bebelugi.

REGULA DE AUR A CIMPANZEILOR

Activitatea sociald cea mai frecventd dintr-un grup de

cimpanzei este curdfatul.l Curdlatul are sens atAt practic,cAt gi social: este un mijloc de a ajuta un cimpanzeu sh

l8

IDe Waal, p. 21 (n.a.).

Richard Stengel ARTA LINGUSIRII )9

scape de cipuge gi de alte murddrii din zone unde nu

poate ajunge singur si se spele. Dar reprezintd gi o moda-

litate de a impdca gi mAngAia un alt membru al grupului,de a fi amabil. Efectul este calmant. Curdfatul, altfel omuncd plicticoasd, care pretinde meticulozitate, este inso-

fit de morm6it gi pupdturi blAnde.

Tofi membrii grupului, fdrd excepfie, il puricd la unmoment dat pe masculul alfa i:r schimb el nu cur5!6 pe

nimeni. Masculii mai pulin puternici ii puricd pe cei mai

solizi, iar femelele ii puricd pe masculi -in cazul in care nusunt in perioada de ru! cAnd masculii sunt cei care le

purici pe ele. Masculii au tendinfa sd se purice intre ei inperioadele tensionate, ca metodd de risipire a furiei.

CAnd femelele nu sunt in cdlduri, masculii le ignor5, ingeneral. in schimb cAnd sunt,,atrdgitoare", cum spun pri-matologii, masculii se intrec sd igi semnaleze interesul. Unmascul poate purica gi ore intregi o femeld, uneori fdri sd

se aleagd cu nimic - dacd ea ii respinge avansurile. Alteorimasculul poate recurge la cadouri, carne gi alte alimente,

cu speranla cd ea va deveni mai receptivd.

Pentru femele, sexul este o formd de strategie. Repre-

zinti ceamai valoroas6 monedd de schimb de care dispune

o femeld cimpanzeu in jocul puterii gi al influenfei. Feme-

lele speciei bonobo, gi mai apropiate genetic de oameni

decAt cimpanzeii, au la dispozilie cel pulin doudzeci de

gesturi gi chemdri prin care indicd dorinla de copulafie.1

Pentru femelele bonobo, sexul nu inseamni pur gi simpluse& ci gi mod de a-Ei procura hrana, o formd de calmare

pentru potolirea tensiunii dintr-un grup sau - cAnd grupullor se intAlnegte cu un altul - un mod de a mentine armonia.

1 Eugene Lindery ,,Apes and Humans: A Curious Kinship", National

Geographic, martie 1992 (n.a.).