48952557 Josef Kirschner Arta de a Fi Egoist Part 1

8/3/2019 48952557 Josef Kirschner Arta de a Fi Egoist Part 1

1/69

Psihologie practice 11111111.-1Psihologie practicaA rta d e a f i e g o i s t n u s e preda l a n ic i 0 scoala , l a n ic io u n i v e r s i t a t e ~ i n ic i l a f a r a f recventa, c e e a c e n u e s t en i c i d e c u m 0 i n t a m p l a r e . M o tiv u l e s t e c a n im e n i n u - ir e a lm e n t e i n t e r e s a t s a f a c a d i n a l t i i n is t e o am e n i i n d e -p e n d e n t i , c a r e r e f l e c t e a z a l a e i i n ~ i~ i. C a d c i n e n u s t i ec e v r e a s a r e a l i z e z e i n v i a t a e s t e 0 v i c t im a c a r e s e p r e -t e az a p e r f e c t s a f i e e x p l o a t a ta d e c a t r e a lt i i . S i e x a c t a st av o r c u t o t i i d e l a n o i .[ .. . ]C in e e s t e d e p a r e r e c a a v e n i t m om en t u l d e a n u m a il a sa c a a lt i i s a s ta b i l e a s ca p e n tr u e l c ri t e ri i l e a p r e c i e ri i ,c i s - o f a c a e l i n su s i , i n a i n t e a z a u n p as d ec i s i v i n i n te l e -g e r e a a r t e i d e a f i e g o i s t .

J o se f K i r s c hn e r

~~c u'"o- Cum S a t ra ies t i fericit,chia r daca altora nu le place~~ A rta de a fi egoist


2/69

Josef KirschnerIn aceeasi colectie au mai aparut:

Fritz Riernann si Wolfgang Kleespies, Arta de ate pregatip en ir u tu irs ia a ir eiaEmmanuelle Daviet, Marc Levy-Davila, Tu ?i baniiVeronique Moraldi, F er es te -i e s a i ub es ii u n p er oe rsPeter Collett, Cartea gesturiior europenePeter Collett, Car ica ge st uri io rAlix Girod de I'Ain, C um s a te ca sa to re ?tiCristophe Andre, C um sa -ti consiruiesii [ericireaFrancois Lelord, Cristophe Andre, CU I Il s a n e e xp r in u im

emoiiile (J i scniimenteleFrancois Lelord, Cristophe Andre, Cum sa ne puriiim CL ipersonali i ii t ile di f ic i ieFrancois Lelord, Cristophe Andre, CU IIl s a te iu be eii p c tin e

p en iru a te in teleg e m ai b in e cu ceila liiFrancoise Dolto, C an d p iir in tii s e d esp ar i. C um sa p reo en imeu je r in t el e cop ii lo rGerard Leleu, C um sa J im [ericiii in cu plu . lntimitaie,senzualitaie ?i sexualiiateGerard Leleu, C um sa J im [ericiii in cuplu. 1 l1t r eJ ide li ta t e ? iinfidelitaieHenri-Jean Aubin, Patrick Dupont, Gilbert Lagrue, Cum sa telasi de [u lila tMarie Haddou, C um sa spui NU. A c as a, l a s er o ic iu , p r ie ie n il or ,

in oiaia de zi cu ziMarie Haddou, Cum s a- ji in tii re st i increderea in tin eMauri Fries, CU ll! s a n e lin istim co pilu l c ar e p liin ge zi (J i noapie.S Ja tu ri p en ir u p ii ri nii i e pu iz atiNigel Warburton, C um sa g iin dim co reet ?i eficieniPatrick Legeron, C um sa te aperi de stres

Arta de a fi egoistCum s a traiesti fericit,

chiar daca altora nu le nlace

Traducere din limba gerrnana deDaniela Stefanescu


3/69

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE OEM. ZAMFIRESCUDirector editorial:

MAGDALENA MARCULESCUCoperta colectici:

FABER STUDIO (Silvia Olteanu ~iDinu Dumbravician) CuprinsDtp:

OFELIA CO~MANCorectura:

SANZIANA DOMAN, EUGENIA URSU

Descrierea CIP a Bibliotecli Naticnale a RnmanieiKIRSCHNER, JOSEFArta de a fi egoist: cum sa traiesti fericit, chiar dadaltora nu Ie place / Josef Kirschner; t rad.: DanielaStefanescu. - Bucuresti : Editura Trei, 2007

ISBN 978-973-707-153-8

D e ce este m ai binc sa fii egoist, dedit sa te bazezi inioideaunanumai pc aiu iorul a ltora 13

C ateva indicaiii despre cum puteii sa trageti din aceasiii cartejo lo as ele cele m ai m ari 16

159.9

CapitolullF iecare este egoist, dar num ai puiini stiiptm esc aria de a ducc

uiata pe care ar dori sa 0 ducii 221. Sa ducem viata pe care am dori s-o ducem 232. Sa ducem viata care le place altora 24

Cele ma i pu ie r ni ce ;>ilserezisiente dill noi , c a re s ta ll I n d rum ulau tode zoo li ii ri i n oa si re celei mai ample 261. Pasarn altora raspunderea pentru noi, in loc sa 0purtarn sing uri 28

2. Ii credem pe altii mai mult decat ne credem pe noiinsine, pentru ca nu ne dam seama singuri ce ni sepotriveste noua 30

3. Ipocrizia din complezenta face ca sentimentelenoastre adevarate sa se atrofieze tot mai mult.. 31

4. Ne lipsestc disponibilitatea de a ne apara dreptullafericire si autodezvoltare 34

5. Lasam sa fie stirbita forta cea mai puternica datoritacareia ne-am putea elibera din dependents:fantezia 36

I.Stefanescu, Daniela (trad.)

Aceasta carte a fast tradusa dupaD ie K un st, e in E go ist zu se in , de JosefKirschner, aparuta in 1978in editie de buzunar cornpleta la

Droemersche Verlagsanstalt Th. Knauf Nachf., Munchen. Droemer Knaur Verlag Schoeller & Co., Locarno. 1976.

Copyright Ediiura Trei, 2007,peniru ediiia in l im b a r om ii ru i

c.r. 27-0490,BucurcstiTel./Fax: +4021 3006090e-mail: [email protected] 978-973-707-153-8
mailto:[email protected]://www.edituratrei.ro/http://www.edituratrei.ro/mailto:[email protected]


4/69

6 Josef Kirschner Cuprins 76. Incapacitatea de a face ceea ce este important ;;ide arenunta cu u;;urinta la ceea ce este neimportant 38

A ventum [ascinaniii de a-pi lua oiuiu singur In m tiini " i de 11111111111 i depinde de aliii 40

Capitolul2Cu m de ci d i en s iunea ?i [antezia daca ne i nde p li nim a dorinii:sa u a i ni ib u sim i impu ri u , I n f as a .4 5C e zC mn ari p oat~ a vea dacii ne m ultu 111 im cu sa tisfactii desubstiiui .5 0Cum a [dcu! a [emeie de 43 de ani peste noapie din u ia ia ei

m o no io n ii , p ri ni r- o d ec iz ie simpla, c ea m ai mare a v en tu ra 54Cinci pa;;i constienii care du e a d o ri nt i: l a i mp li ni re : ; ; i 1 1 1 ' da u

satisfactie .5 8Prirnul pas spre implinirca unei dorinte estedisponibilitatea de a-i da 0 sansa sa se dezvolte 59

Al doilea pas pcntru implinirea unei dorinte estehotararea de a elimina toate indoielile 59

Al treilea pas pentru implinirea unei dorinte consta ina da curs liber fanteziei noastre 61Al patrulea pas pcntru implinirea unci dorinte estedecizia pentru cea mai buna dintre toate posibilitatilegasite 63

Al cincilea pas pentru implinirea unei dorinte consta Ina se identifica cu ideea, a folosi tensiunea - ;;iaactiona 64

Capitolul4C on ccptul de 11 ne gandi mereu mai lntai II I no i pi abia apo i la

ceilalti 88Un concept cum sa obiinein maxitnul d il l c ec a c e a oe m pi suniem,

In loc sa t in de ni p er m an en t II I ceca nou 93C on ceptu! de 11 prelu a sin guri ra spllliderell p cn iru tot ce

[acem 97Un concept peniru I l -i obisnui pc I I lt ii cu 1I0 i, In loc de 11 tine

niereu coni de altii 104Un c on ce pt 1111 esie ; 1 / 1 p ll ll il ce u u ni ve rs al , d il l' e l n c c on fe ri i cel lma i m ar e s ig um nta p os ib ila peniru a [ace fll!a iuturorproblemelor 109

Capitolu13Cum toti o ame ni i c au ti i s ig u ra ns i: si spriiin interior si numai

p uiini le gasesc : : : 66Aiumtaiu! de a d eiin e u n concept dupii care p uie m [ iltr aeoenimenieie zilei 71C ele pa tru pun cie decisiv e In gasirell sing urului con cept coreet

peniru sine 77Punctul 1: Sa recunosc ce doresc 79Punctul 2: Sa recunosc de ce sunt In stare 81Punctul 3: Sa pun dorinta si aptitudinea In acord curealitatea 83

Punctul 4: Sa decid la ce trebuie sa renunt pentru aobtine ceea ce doresc sa obtin 85

Capitolu15Mo ti Vl ll d ec is iv peniru c llr e a til t d e m ul ti oameni se f il e

dcpendenii 0 v ia ta in tr ea gi: d e cc ns ir tm ger ea cr es te riiperformaniei lor 113

Cum s-au deeis u nii o am en i sa a pr ec ie ze m ai n tu li uiiliiateamuncii l or d ed it e a" ti ga re a presiigiu lui 117Primul exemplu: Cum ;;i-a examinat un participantautoturismul dupa valoarea de prcstigiu si la ce

concluzii a ajuns 119Al doilea exemplu: 0 pereche povesteste cc urrnaria avut gandirea ei orientate constient spre prestigiupentru fiica de 14 ani 121

Al treilea exemplu: "Ceea ce blocheaza cel mai adesearandamentul sexual este ideea ca se asteaptaperforrnante" 124

De ce aiiiiea [emei l !, i mana soiii sa r ea liz eze to t m ai m ult e.;:;ila e e poaie sa ducii [apiul ca biirbatii pun m ai mull pre! pep re sti gi ul l or , d ec ii t p c [ er ic ir ea l or c on ju gi ll if 1281. Metoda convingerii 1322. Metoda alternativei consecvente 132

Capitolu16F ie ca re o m I; >ia re te riio riu l p ro pr iu . D acd 1ll1-1 apdr, if ia u a ls ii

In p os es ie b uc aiii c u b uc aiii 139Me to da s up un er ii 141M eto da s liib irii p rin insinuate 144I v ie toda ademen ir ii 145


5/69

8 Josef Kirschner Cuprins 9

Cu m s-a transjormat mila 11 1 urd, nuniai pentru ca 0 femeienu a puiui spune nu .147

C e le 1 11 11 im p or ta nie d ou ii p rem ise d e ca re a oen i neooie penirua n e puiea apiira cu sllcces ieriioriul, 152l. Sa fim dispusi sa ne aparam 1532. Sa fim dispusi sa rcnuntarn 156

De ce, de a tiiie a o ri, m ar ea iu bir e etc rna se incheie ClI 0 deziluzieuria)"a 158

Ce le m a i i ni po ru u it e trei miisur i p c c are l e p u iem tua peniruapiirarea ieritoitului nostru 1621. Semnalizati-i ataeantului ca sunteti gata de aparare 1632. Dati-i de stire ataeantului inee conditii sunteti dispussa incheiati eu el un eompromis 165

3. Rcnuntati mai degraba la eeva inainte de a va lasasantajat eu aeellueru 168

Un exetnplu practic despre cum ne iau aliii In p os es ie d ac dnu suniem Cll ochii in pairu 172

Toiul I ; ; i are timpul sail, totul are neooie de timp, C in e s c g lz id ea zadupii acesi principiu 0 ducc mai lI~or 1 1 1 viatif 219

Capitolu195 tra te gia p a; ;ilo r m ic i peniru a a ti ng e 1II1 ic l mare 227C ine supraapreciazd puierea ooiniei nu cunoasie puicrea

perseoerenie i rabdaloare 230De ce 1 1 } 1 existi: nici~11I1 motio sa resp ectiin i pe aitul tnai tnult

d ecit! n e resp eciim t p c nOI 235Posifafa 244

Capitolu17Ja c ce-mi face pliicere. ii i im i face placere tot ee [ac" 178Nimie n u a r ireb ui sa n e i m pi ed ic e sa scoatem din m uncd m aim uli pen iru n oi deciit num ai bani ii i recunoasiere 182De ce este neecsar sa [ ace m c asd b un ii cu lu cr ur ile d e ca re neiemem ee l ntai muli 185D e ee este aiiii de im po rta nt sa fo lo sim in aoaniaiul nosiru

desfa;;urarea naturalii a lucrurilor, In loc sa i neimpotr ioim 189De ce IlU n e p oa ie sc uii n im en i d e c ele m ai im po ria nie e xp er ie nte

al e u i et ii . I n d if e rc n i ea ne conuine sau nu 194

Capitolu18De c e c st e necesar sa d ist ingem ee e important de ee e neimporiani)ii sa n e o ri en ii im d e ci zi il c In [unci ie d e a sia 200

De e c e st e m ai b in e sa scdpiim d e ze ee p ri et en i i nu ii li . i na in te dea f ac e rost de unul no u 203

Nimic nu ar ireoui sa ne re tin a sa ne defini11l pozuia fata d e to aielucrurilc imporiante di n uiaia noasird ;; i sa I1C formam nisiee ri te ri i p ro pri i d e u alo are 209

"F a o rd in e p rin tr e lu cr ur ile m ic i, iii ecle mari vo r urma de lasine" 214


6/69

P ii ri ni ilo r m ei ,s oi ie i m ele ,c op iilo r m ei; : ; i p uiin ilo r p rieien i p e ca re ii am .


7/69

De ce este mai bine sa fii egoist,decat sa te bazezi intotdeauna

numai pe ajutorul altora

T raim intr-o epoca a marilor promisiuni care nu setin. Inca niciodata nu ne-au oferit atatia oameni siatatea institutii ajutorullor, pentru ca apoi sa nelase balta cand avem cu adevarat nevoie de el.Daca ar fi respectata chiar si numai 0 fractiune din

toate promisiunile facute, ar trebui ca toti sa fim de multtimp absolut fericiti. Majoritatea oamenilor nu sunt. Dece oare? Pentru ca nu asteapta mereu decat sa vinacineva sa-i ajute.Ace9ti oameni nu au prieeput ca suntem eu totii niste

egoisti. Ei nu inteleg regulile jocului care ne determinaconvietuirea si care sunt urrnatoarele: Fiecare i9i este sie insusi cel mai aproape. Mai eusearna cei care pretind ca se simt responsabilipentru noi.

Toti incearca mereu sa-i inhame pe altii in avan-tajullor. Printre ei se numara si oamenii care nesunt deosebit de apropiati,


8/69

14 Josef Kirschner De ce este mai bine sa fii egoist, decat. .. 15 Cine se bazeaza pe promisiunile semenilor saidevine dependent de ei.

Cine nu stie singur ceea ce vrea sa realizeze cuadevarat in viata nu rezolva niciodata problemelepe care i le aduce zilnic viata.

Nimeni nu prirneste ceva in dar. Tot ce vrem sarealizam i~i are pretul sau, pe care fiecare trebuiesa-l plateasca singur.

Cu toate ca suntem cu totii egoisti, numai putini auinvatat sa scoata pentru ei insisi ce este mai bun de aici.Cei mai multi oameni se agata de idee a fixa ca aceastalume ar fi stapanita de dragoste si prietenie, decorectitudine si onestitate, de intelegere si respectreciproc. Chiar si ideea de a se gandi mai intai de toatela sine insusi declanseaza deja la multi sentimente devinovatie.Ei se intreaba: .Llnde am ajunge oare daca toti

oamenii ar fi egoisti?" Raspunsul este: .Daca fiecare s-arpreocupa mai mult de sine decat de ceilalti, ar exista maiputini oameni nefericiti."Nu ar fi atatia care i~iirosesc timpul pasandu-le altora

responsabilitatea pentru nernultumirea lor. Nimeni nutrebuie sa-i compatirneasca pe acesti oameni. Ei insisisunt de vina pentru tot ce li se intampla.Cine nu este pregatit sa-si gestioneze singur viata si

sa-si apere fericirea personala cu dintii si ghearele fatade toti cei care vor sa-l impiedice s-o faca nu are nici ceamai mica sansa ca viata lui sa-i aduca implinire.Ceea ce se tot spune despre necesitatea de a ne adapta

lumii inconjuratoare nu ar trebui sa amageasca pe ni-meni: numai noi insine suntem raspunzatori pentru noi.

Ne-ar putea aduce pentru catva timp 0oarecare satisfac-tie sa ne punem ideile noastre, intreaga noastra puterede munca si dorinta noastra de a realiza ceva inslujbaunor teluri pe care le-au fixat altii. Dad insa nu maiavem de dat nimic, nu se va mai sinchisi nimeni de noi.Progresul - orice s-ar intelege prin el- ar putea sa

propulseze societatea noastra. Dar ce are individul deca~tigat daca el ramane inainte de vreme poticnit indrum? 0 soarta care ne ameninta infiecare zi pe fiecaredintre noi.De aceea este dreptul fiecaruia in parte sa i~i consti-

entizeze propriile lui dorinte si teluri, adevaratele luinecesitati si bucurii si sa si le implineasca zi de zi. Ca sanu trebuiasca sa-si spuna la un moment dat: "Am trait,dar nu a fost viata mea."


9/69

Cateva indicatii desprecum puteti s a trageti din aceasta

carte foloasele cele mai mari

A rta de a fi egoist nu se preda la nici 0scoala, la nicio universitate 9i nici la curs fara frecventa, ceea cenu este nicidecum 0 intarnplare. Motivul este ci'inimeni nu-i realmente interesat sa faca din altii nisteoameni independenti, care reflecteaza la ei insisi. Cacicine nu stie ce vrea sa realizeze in viata este 0 victim acare se preteaza perfect sa fie exploatata de catre altii. Siexact asta vor cu totii de la noi.De aceea nu trebuie sa se mire nimeni dad se loveste

la semenii sai de greutap in implementarea unora dintreindicatiile pe care le ofera aceasta carte. Urrnatoarelepagini con tin, ce-i drept, si destule sugestii despre cumpoate fiecare om sa transforme aceste greutap in avantaje.Cel care traieste numai pentru a fi placut de altii va

fi dezamagit. Nu a cumparat cartea care i se potriveste.Ea nu-l va ajuta pe mai departe in viata. Cu exceptia,desigur, ca pe parcursullecturii sa-si schimbe parerea.

Cateva indicatii despre cum ... 17Trebuie spus si ca arta de a fi egoist nu se bizuie pe

anumite cunoasteri teoreticc sau stiintifice. Se bazeazamai degraba pe experientele pe care fiecare, indiferentcine si ce este el, le face el insusi in decursul vietii lui.Greseala multor oameni este insa c a nu-si folosescr

experientele, chiar si pe cele mai dureroase, pentruviitorul vietii lor. Dar astfel se afla de fapt in companiaa milioane de alti oameni. Inclusiv a celor care guver-rieaza aceasta lume.Pe urmatoarele pagini se gasesc adunate 0multime

de experiente, cunostinte, exemple si concluzii caretrebuie sa serveasca unui singur scop: ca dumneavoastrasa va extrageti din cele prezentate ceea ce va este de folosdumneavoastra. Sa nu va lasati insa indusi in eroareacceptand necritic un lucru ca fiind corect numai pentruca altora le pare corect. Modificati-l in avantajul dum-neavoastra si aplicati-l practic. Nu odata si odata ... cand-va. Ci, pe c a t se poate, imediat. Daca este posibil, chiarde astazi.Acest indiciu este important. Caci inviata noastra nu

se poate schimba nimic, dar chiar nimic, dad nu folosimneintarziat, inmod practic, 0experienta, Acesta este dez-avantajul unei sumedenii de cunoasteri si teorii stiintifice,! I'frumoase: atat sunt de discutate si rasdiscutate. de dise-cate, supuse indoielii si contrazise, pana ce ajung sa numai aiba aproape nici 0 utili tate practice.Daca aceasta carte are 0valoare, atunci ea consta in a

va indernna sa actionati. Si rnai putin in a va imbogatiI ! I I !bagajul de cunostinte.Trebuie mentionat ca ea a fost precedata de 0 alta car-

te, care poarta titlul I vum ip u li er en , a b er r ic hi ig ( A man ip u la ,


10/69

18 Josef Kirschnerd ar c or ec t) . Scopul acelei carti era, in primul rand, saincurajeze cititorii sa aplice metodele manipularii. cucare sunt permanent influentati, pentru impunerea pro-priilor lor teluri.Intr-un anume sens, Aria de a f i egoist este 0comple-

tare a acestui obiectiv. Nu este yorba aici desigur de a-iinfluenta pe altii, ci pe sine insusi.Printre provocarile permanente carora le suntem ex-

pusi se numara acele retete detaliate despre cum sa neincadram in comunitate. Toate presupun sa renuntarnastfella 0parte a Sinelui nostru ?i sa iilasarn pe altii sane ia in posesie. Ca si cum cei din jur nu ne-ar fi luat incasuficient de mult in posesie.In aceasta carte este yorba pe larg despre felul cum

ne putem sustrage luarii in posesie de catre altii, dacaeste in detrimentul nostru. Se descriu in amanunt simetode pentru a ne elibera de dependents cu scopul dea ajunge la 0autorealizare optima.Trebuie atras in orice caz atentia c a aici nu se pune

problema invatarii catorva metode. Celui care se ocupain mod serios cu arta de a fi egoist i se cere mai mult:intelegerea necesitatii unei atitudini egoiste fata de viata?i de mediullui.Cerinta de a fi egoist in mod constient ?i conseevent

i-ar putea ?oca pe unii. Ceea ce ni s-a prezentat ani dezile de catre altii ca fiind fals sa fie deodata eorect? Astatrimite la radacina indoielilor noastre: aliii ne-au spus sanu fim egoi?ti. A?a cum, in general, altii sunt eei careincearca constant sa ne motiveze pentru ceea ce cons i-dera ei a fi coreet.

CUeva iridicati idespre cum ... 19Cine este de parere ca a venit momentul de a nu mai

lasa ca altii sa stabileasca pentru el criteriile aprecierii, cis-o faca el insusi, inainteaza un pas decisiv in intelegereaartei de a fi egoist.Se poate prea bine ca preoeuparea cu ea sa duca la

schimbarea total a a obieeiurilor de viata. 0 data cecineva incepe sa se ocupe intens eu sine insusi el vaconstata ce bucurie iiface. Constiinta lui de sine vacre?te. Parerea altora despre el va pierde din importanta,Se poate intampla ?i ca unii sa recunoasca necesitatea

de a se desparti de slujba lor de pana atunci, de uniiprieteni nefolositori sau de partenerii lor conjugali. Sausa scoata pe viitor mult mai mult decat pana atunci dinmunca lor, din relatiile lor ori din casnicia lor.Orice ati vrea sa modificati in viata dumneavoastra,

treceti la fapte cand considerati c a este bine s-o faceti. Sinu va intrebati de 0mie de ori daca le-ar placea oarecelorlalti.Daca Yeti ajunge la aceasta atitudine, inseamna ca

prezenta carte v-a fost utila. Ea nu trebuie sa va convingade nimic altceva ?i nu trebuie sa v.a indernne la nimicaltceva decat la a va deterrnina singuri viata cu toatefortele si dupa posibilitatile dumneavoastra.


11/69

1

Fiecare om are doua posibilitati sa-si gaseasca feri-cirea personala. Fie duce 0 viata sub pavazacomunitatii, adaptandu-i-se ei. Pretul pe care-lplilte9te inschimb este un grad mare de dependenta dealtii. Fie duce viata pe care ar dori el s-o duca ?i poartasingur intreaga responsabilitate pentru ceea ce face.Cine vrea sa-9i construiasca singur fericirea intampinadoi adversari. Pe de 0 parte, lumea din jur care vreapermanent sa ne ia inposesie. Pe de alta, rezistentele dinnoi insine.Cele 9ase rezistente principale sunt:1. Tendinta de a pasa altora raspunderea pentru noi

insine.2. A-i crede mai mult pe altii decat ne credem pe noi.3. Ipocrizia sentimentelor din complezenta.4. Lipsa disponibilitatii de a ne apara fericirea.5. Lasam sa fie stirbita forta noastra cea mai puter-

nica: fantezia.6. Incapacitatea de a distinge ceea ce este important

de ceea ce este neimportant.


12/69

22 Josef KirschnerFiecare este egoist, dar numai pufini stapanescarta de a duce viata pe care ar dori sa 0 ducaIn capetele majoritatii oamenilor este inradacinata ideeaca pentru ei nu este nimic mai important decat sa seadapteze lumii din jur. Viata lor pare a se implini numaiin comunitate. Aici gasesc recunoasterea ~i siguranta lacare aspira. Dar fiecare ins din comunitate are doar unsingur scop: sa scoata cat se poate de mult pentru el dinconvietuirea cu ccilalti. Cat se poate de multa fericire,satisfactie si dezvoltare a propriei personalitati.Nimeni nu trebuie sa se minuneze ca in aceasta stra-

danie ajunge mereu in conflict cu ceilalti. Ca atacant, candincearca sa-i exploateze pe ceilalti in avantajul sau, Caaparator, cand vor altii sa puna mana pe el in folosul1or.In acest joe natural al convietuirii, in care fiecare vrea

sa castige cat se poate de mult pentru sine, se impot-molesc in drum cei care nu stiu cum sa se impuna.Un handicap este credinta intr-o lume care nu exista.

Ea se exprima in sloganuri precum urmatoarele. cu caream fost indopati inca din frageda tinerete: Nu te gandi la tine. Tine cont de ceilalti. Suntemcu totii in aceeasi caruta.

Numai daca-i ajuti pe ceilalti esti ajutat ~i tu. In interesul comunitatii. interesele proprii trebuiesa le lasi pe planul doi.

Toti pentru unul, unul pentru toti, Fii mereu prezent pentru altii si ei iti vor fi recu-noscatori.

Lumea in care comunitatea este totul, iar individulnimic este 0inventie a unor oameni care vor sa-i sup una

Fiecare este egoist, dar numai ... 23

pe altii intereselor lor. Ca recompense promit pace siarmonie, siguranta si fericire si in genere toate cele lacare nazuim. Ce s-a realizat pana acum din aceste promi-siuni? Priviti in jur si Yeticonstata ce s-a intamplat cu ele.Trebuie sa admitem cu luciditate: Cine tine cont mereu numai de altii, fara a se gandila el, este exploatat. Toleranta se taxeaza ca slabiciune si ii determinape altii sa ne exploateze in continuare.

Nimeni nu ne ajuta daca nu vede aici si un avantajpentru sine. Chiar de-ar fi numai acela de a-~ipotoli constiinta incarcata.

Concluzia este evidenta: folosul pe care 1 1 trage 0comunitate de pe urma sacrificiilor individuale nu estealtceva decat folosul pe care il trag cativa de pe urmacomunitatii.Convietuind in comunitate, ne stau la dispozitie doua

posibilitati: putem sa punem interesele comunitatii pesteale noastre proprii ~i sa facem sacrificii care le folosescprep on derent altora. Sau putem sa acordam propriilornoastre interese prioritate, pentru a duce viata pe caream dori s-o ducem.Haideti sa cantarirn consecintele pe care le aduce cu

sine fiecare dintre aceste posibilitati:

1. Sa ducem uiata pe care am dori s-o ducemAsta inseamna, mai ales, sa ne bazam pe noi insine ~inupe altii. Caci nimeni nu cunoaste adevaratele noastredorinte si necesitati mai bine decat noi. Nimeni nu are


13/69

24 Josef Kirschnerun interes mai mare pentru satisfacerea lor dec at noiinsine.Mai inscamna si sa ne preocupe mai mult ceea ce ne

place noua, decat'ceea ce ar putea sa le placa altora. Instradania de a duce acest lucru la indeplinire este nece-sar sa mobilizam pentru noi insine fortele noastre celemai bune in loc de a le folosi in avantajul altora.Este cat se poate de firesc ca ne expunem astfel atacu-rilor lumii inconjuratoare, care vrea sa ne sechestrezepentru ea ;:;ispre profitul ei. Ar dori sa-i urrnam criteriile,inloc sa actionam dupa propriile noastre idei.Familia dumneavoastra. de exemplu, ar dori sa fiti un

tata grijuliu, care nu precupeteste nici un sacrificiupentru ca persoanelor dragi sa le mearga bine.Seful dumneavoastra este interesat sa-i urrnati indi-

catiile chiar daca asta va aduce mai multa munca.,Firma doreste sa ocupati postul pe care vi-I ofera.

Chiar daca el nu va ofera satisfactiile la care sperati.In fine, economia asteapta sa va decideti pentru pro-

dusul cel mai recent, care va aduce mai mult prestigiu- dar trebuie sa si platiti mai mult pentru el.Ca sa putem contracara aceste atacuri ~i apara viata

pe care am dori sa 0ducem, trebuie sa ne dezvoltam ca-pacitatea de a ne afirma inmod hotarat infata contem-poranilor nostri.

2. Sa ducem oiata care ie place altoraAr fi extrem de incorect sa sustinem c a aceasta viata numerita sa fie traita d~ noi. Fapt este ca multor oameni le

Fiecare este egoist, dar numai ... 25

este perfect suficienta. Ei gasesc destula siguranta.adaptandu-se societatii si regulilor ei si facand ceea ce lise cere.Desigur c a aceasta este doar 0siguranta care le poate

fj retrasa imediat, daca ies din rolul ce le-a fost atribuit.Dar este in multe privinte numai 0problema de timp,pana ce se obisnuiesc sa adapteze ideile proprii despreviata lor cerintelor lumii din jur.Ce se ofera ca substitut satisface pretentiile pe care le

au. lata cateva dintre ofertele de substitut adesea folosite: Admiratie pentru destoinicie ;:;iperformante ;:;itotce ne putem permite in schimb. Chiar daca, inrealitate, nici nu ne trebuie.

Viata comoda in cadrul trasat de altii. Lauda si recunoastere pentru sacrificiile pe care lefacem pentru altii,

Aceste sacrificii sunt pretul pentru 0viata asa cum leplace altora. Ele cons tau, in primul rand, in aceea camajoritatea dorintelor ;:;ivise lor noastre cele mai fru-moase, a nazuintelor si necesitatilor noastre tainice ra-man neimplinite, intrucat noi trebuie sa tinern seama dealtii.Fiecare om este desigur liber sa se decida pentru una

dintre posibilitatile indicate aici. La urma urmei, el esteeel care trebuie sa suporte consecintele.Cert este c a va exista intotdeauna 0minoritate care

tinde sa faca din singura viata ce ne sta la dispozitie maimult decat ceea ce lasa altii sa rarnana pentru noi. Multie;:;ueaza insa in efortul lor, deoarece nu cunosc rezis-tentele care Ie stau in drum.


14/69

26 Josef KirschnerSunt pe de 0parte rezistentele pe care ni le pregatesc

semenii nostri. Dar sunt si cele care s-au format de-a, 'lungul timpului In noi insine. Sunt teoriile despre adap-tare, ascultare si subordonare carora ne supunem debunavoie. Sunt normele comportamentale stabilite, eli-?eele morale ?i teama perrnanenta de a pune-n joc presti-giul dobandit, siguranta si recunoa?terea din parte aaltora.

Cele mai puternice sase rezistente din noi,care stau in drumul autodezvoltarii noastre celeimai ampleArta de a fi egoist porneste de la ideea de baza: ocupa-temai mult de tine decat de ceilalti oameni ?i realizeaza,impotriva tuturor rezistentelor. ceea ce tu ai recunoscutca fiind corect ?i potrivit pentru tine.Atat e de simplu. Nu trebuie decat sa actionam ca

atare, si viata ar putea deja sa arate complet diferit. Darde ce nu se intampla in fond mai des asa? Deoarece esteintotdeauna mai greu sa transpunem 0solutie simpla infapt, decat sa evitam pur si simplu 0solutie. Modul eel maisigur de a 0evita este sa nici nu cautam macar 0solutie.De aceea, atatia oameni traiesc cu probleme pe carele-ar putea rezolva tara mare greutate. Cel putin in

prima faza a aparitiei lor. Dar ce spun oamenii? "Eh, 0sa treaca" sau "Am atatea de facut ca nu am timp sa rnasinchisesc de asernenea fleacuri."Lipsa de timp, istovirea peste masura in munca.

luarea in considerare a celorlalti, acestea sunt scuzelepreferate pentru a evita propriile probleme, pana ce se

Cele mai puternice sase rczistente din noi, care... 27amplifica de-a lungul timpului, devenind niste rezistenteputernice care ne deterrnina viata.Suntem incapabili sa gasim solutii pentru problemele

noastre, atat timp cat ar mai putea fi inca stapaniteintr-un mod simplu. Cand ne depasesc, pasam raspun-derea pentru ele altora.E greu de gasit un exemplu mai tipic pentru aceastaatitudine decat este urrnatorul: 0 viata intreaga milioane de oameni fac totulpentru a-?i distruge sanatatea. Cand apar, in celedin urrna. primele simptome severe de boa la . tre-buie sa sara medicii in ajutor.

Medicii apartin - ca ?i avocatii, bancile, politi-cienii, judecatorii sau statul- de acele institutii dela care oamenii asteapta solutii pentru probiemede care s-au ferit pana in ultimul moment. Medicul vindeca in majoritatea cazurilor boalanoastra acolo unde l?i face ea aparitia. EI ne pre-scrie un medicament care ne vindeca pasager du-rerea de cap. In schimb, diferite parti componenteale acestui medicament ataca alte organe. Asacum, de exemplu, un analgezic cunoscut producevatamari rinichilor.

Urmari ca acelea care poate vor aparea mai tarziunu ne preocupa pe moment. Ceea ce ne trebuiesunt solutiile rapide. Aceste solutii ne si sunt fur-nizate prompt. Ele vindeca durerea sau 0necesi-tate de moment. Dar pe term en lung ne putemajuta numai noi insine.

Primul pas pe care-I putem face in acest sens este sane ocupam de acele sase rezistente puternice din noi,care ne impiedicasa facem noi insine mai mult pentru


15/69

28 Josef Kirschnerfericirea noastra. in loc sa a;;teptam minuni pe care sa lerealizeze altii.

1. Pasiim altora raspunderea pentru noi,in loe sa 0 purtiitn singuriDe curand. m-am intretinut cateva ore cu un tartar carese hotarase sa divorteze. Am facut incercari timide sapun inca 0data in discutie acest pas. Zadarnic. Nimic nul-a putut determina sa renunte.Cu treisprezece luni inainte mai statuseram 0data de

yorba. Imi comunicase atunci ca gasise 0 femeie minu-nata ;;i ca nunta era deja in pregatire. Am incercat sa-latentionez ea pentru 0casnicie ar mai trebui sa se intru-neasca eventual cateva alte premise. Mi-a raspuns numaiea era perfect lamurit asupra lor. Decizia lui era luata. Siera definitiva.

Bineinteles ea acum era nefericit din cauza nereusiteiscurtei lui casnicii. Treisprezece luni ii fuses era totusisuficiente pentru ca sa se clarifice complet asupra unuilucru: aceasta femeie inainte atat de minunata nu erainsa cea potrivita pentru el. Nu-l intelegea. Toate incer-carile lui de a solutiona impreuna problemele dadeaugre;; din pricina lipsei ei de intelegere.In putin mai mult decat un an a renuntat la ceva ce

fusese conceput pentru 0viata intreaga. Numai din ca-uza c a nu reusisera cateva mcercari rap ide de convie-tuire. EI, in orice caz, avea astfel un alibi. De vina eracelalalt.

Cele mai puternice ;;ase rezistente din noi, care... 29Oricine mtelege atunci cand un arhitect, un cons-

tructor, un mecanic, 0croitoreasa. 0 doctor ita au nevoiede trei, cinci sau zece ani pentru a invata meseria aleasa.Dar, foarte putini sunt cei care i;;i fac timp sa invete cevadespre ei insisi ;;i sa reziste la aceasta perioada de uce-nicie, trecand peste cateva esecuri: sa invete cum sa-sirecunoasea adevaratele lor dorinte ;;i sa dezvolte unconcept pentru a le impune; cum sa scoata avantaje dingre;;eli; sau cum sa ia 0 decizie si sa mobilizeze toatefortele spre a 0 realiza.Este mult mai comod sa aruncam de la inceput asu-

pra altora vina. Pentru ca, ulterior, cand nu mai stim in-cotro sa 0 luam, sa avem un alibi credibil pentru nereu-sita noastra.In acest fel a devenit un joc de societate general in-

dragit sa se gaseasea un responsabil pentru orice, latimp. Numai nu pe sine. Medicii trebuie sa ajute, daca ne-am ruinat sana-tatea ani de zile.

Statul ne va acorda el intr-un fel oarecare siguranta;;i bunastare. Pe cat posibil asa, incat noi sa nufacem vreun efort.

Chiar si concediul lasam sa ne fie planuit de 0agentie de voiaj, ca sa nu ne chinuim ocupandu-nesinguri de ceea ce ne aduce cu adevarat recreere.

Cumparam mii de lucruri fara de care am puteatrai la fel de bine. Dar trebuie pur si simplu sa leavem, Hindea si altii le detin. Daca nu ni le putempermite, luam credite si ne facem timp de deceniidependenti de cei care au dat banii. Ca sa ne ia eiraspunderea pentru necesitatea noastra nesatioasade bunastare.


16/69

30 Josef KirschnerAceasta este modalitatea simpla de a ocoli orice rise.

Cel putin pentru scurt timp. Pana ce ajungem sa nu maifim stapanii propriei noastre vieti. Am amanetat altoratot ce ne-ar putea face fericiti si independenti.$i de ce se poate ajunge atat de departe? Intrucat nu

ne putem decide sa purtam singuri raspunderea pentrutot ce vrem si facem. Singuri si pana la ultima consecinta.Aceasta recunoastere va fi ceva de la sine inteles pen-tru oricine realizeaza ca numai el singur poate gasi solu-tia la toate problemele sale. Ceea ce-i ofera altii este numaiun substitut trecator. al carui pre] nu se afla pe termenlung in nici un raport acceptabil cu folosul asteptat.

2. Ii credem pe altii mai mult dedit ne credem penoi insine, pentru cii nu ne dam seam a singuri ceni se potrioeste nouiiOamenii se afla mereu in grup pe drum pentru a gasi pecineva care sa le indice calea. Ei in;;i;;inu se simt capabilisa 0 recunoasca. Ei spun: "Cum a;; putea oare, doar eusunt numai un individ nesemnificativ, care munceste dingreu". Sau: "Ma iau dupa oameni mai destepti care tre-buie s-o stie", De pard oamenii destepti ar fi mai capa-bili sa duca 0 viata fericita decat sunt cei mai putindestepti,Dad cei care cauta neajutorati primesc un mesaj care

le spune: "Luati-o la stanga, numai acolo este tinta voas-tra". vor merge intr-acolo. Ce-i drept, abia atunci cands-au convins ca sunt in compania altora. Caci li se paremai u;;or sa suporte un destin impartasit.

Cele mai puternice sase rcz istente din noi, care ... 31

Daca marsul devine prea anevoios, cauta indicatoarepentru 0 carare mai comoda. Dad indicatorul anunta:"La stanga este gre;;it, la dreapta trebuie s-o luati, caciacolo se afla scaparea voastra", il vor urma ascultatori.Recunostinta lor este atat de mare, ca i-ai putea trimiteoriunde. Sunt multumiti asa, pentru ca ei insisi nu stiuincotro vor de fapt.Vestitorii salvarii, politicienii, oamenii din publicitatesi, in general, toti cei care au de proclamat un singuradevar coreet se folosesc de asta. Ei stiu exaet ce le lip-se;;te oamenilor. Este capacitate a de a gandi ei pentru ei;;ide a recunoaste ce este coreet ;;i potrivit pentru ei.Cine se lasa astfel condus de altii nu poate sa duca

niciodata viata pe care ar dori s-o duca. Deoarece la totce-si doreste trebuie sa-si puna intrebarea: "Ce vor ziceceilalti?". Dad ar fi posibil sa nu le placa, el i;;iva repri-rna dorintele cele mai arzatoare si necesitatile cele mai, "firesti. Probabil ca, in unele cazuri, va manifesta chiar unsentiment de vinovatie din cauza ca are astfel de dorinte,si necesitati. Caci traieste sub constrangerea de a con-sidera gresit tot ceea ce altii nu-i ingaduie. .Si totusi nu exista nimic si nimeni care sa-l poata im-" ,piedica sa mearga pe propriullui drum. Cu conditia, desi-

gur, sa stapaneasca arta de a se face independent de altii.

3. Ipocrizia din complezentii face ca sentimentelenoastre adetiarate sa se atrofieze tot mai multPrintre acele rezistente care ne impiedica sa fim asa cumam dori se nurnara ipocrizia sentimentelor. Ea nu per-


17/69

32 Josef Kirschnerturba numai relatia noastra cu alti oameni, ci ne pune ?i, '. permanent in conflict cu noi.

Vorbim in genere despre "sentimentele noastre" siignoram cu desavarsire ce se ascunde indaratul lor: Exista 0 data sentimentele autentice. Dar dejaaceasta denumire este problematica. intrucat ceimai multi oameni nu mai pot distinge de mult caresentimente sunt "autentice" si care nu.

Exista sentimente pe care normele sociale neingaduie sa le aratam si altele pe care le inabusim,ca sa nu provocam indignarea semenilor.

Multe sentimente nu le nutrim, de fapt, deloc. Lesimulam insa, pentru a ne adapta unei atmosferegenera le sau pentru a fipe placul altora prin aceas-ta fatarnide.

Exista sentimente care nu sunt nimic mai multdecat 0manevra tactica pentru a-i impresiona pealtii sau a-i supune.

Sa nu uitam sa mentionam si c a nu rareori se in-,tampla sa ne refugiem in lumea de nedefinit asentimentelor, numai pentru a scapa trecator delumea searbada a realitatii.

Aproape nimeni nu va putea sustine c a nu cunoastedin proprie oxperienta toate forme le insirate aid. Cineeste insa in stare sa deosebeasca ce e autentic de ceea cenu-i autentic?Pentru un egoist, Yeti gandi acum, este perfect egal

daca manifests sentimente autentice sau neautentice.Principalul este sa-i foloseasca.La ce foloseste insa daca, de pilda, 0femeie joaca timp

de zece ani fata de sotul ei rolul sotiei profund iubitoare,

Celc mai putcrnice sase rezistente din noi, care... 33numai pentru ca nu vrea sa-si puna in joc siguranta con-fortabila a casniciei? Nu inseamna decat zece ani dedependenta. Mai putin de sotul ei care nu banuiestenimic, cat de sentimentul ei nesincer.Cunosc 0 astfel de femeie. Nu voi uita niciodata dis-

perarea ei cand mi-a marturisit: "Zece ani am simulatfata de sotul meu ceva ce nu a existat niciodata. Cand neculcam impreuna voia mereu sa auda de la mine daca iliubesc. l-am spus de mii de ori: Te iubesc, te iubesc.Dar, de fapt, nu simteam nimie, absolut nimie. Mi-a fostindiferent de la bun inceput."Se casatorise cu sotul ei - ~i asta nu afirm eu, ci ea a

spus-o - pentru a pleca de la parmti ~ia avea sigurantazilei de maine. Orice sacrificiu i se parea indreptatit:chiar si sa arate un sentiment care nu exista. La urmaurmei, primea in schimb tot ce poate visa 0femeie.Aproape orice dorinta iiera indeplinita. Banii nu contau.E drept c a zece ani mai tarziu toate astea nu mai re-

prezentau nimic pentru ea. Ba, dimpotriva. Voia sa re-nunte la tot. Dar nu a reusit, caci nu ?i-a putut lua ini-ma-n dinti ca sa-i spuna sotului ei adevarul, Nu era numaiprizoniera ipocriziei ei. Era si prizoniera scrupulelor ei.La asta sa aspire oare un egoist, al carui scop sup rem

este sa duca 0viata libera. care-I face fericit?Sigur ca acest caz pe care l-am mentionat este un

exemplu extrem. Dar, pentru cei mai multi dintre noi,nu trece 0 zi in care sa IlU intram intr-un fel sau altul inconflict cu lumea sentimentelor noastre. Din mila. Dinscrupul. Pentru c a simulam entuziasm si simtim exactcontrariul. Se prea poate ca in acea clipa chiar sa credemc a suntem entuziasti. Credem asa pentru ca vrem sa 0


18/69

34 Josef Kirschnercredem. Este calea mai cornoda dedit spunand cuiva: .Jaasculta aici. Dumneata poti sa crezi in acest lucru pe carevrei sa mi-l prezinti ca atragator. Dar pe mine rna lasatotal rece."Celalalt ar putea fi dezarnagit de noi. Ne-ar putea-o

lua in nume de diu. Ne-ar putea retrage favorurile sirecunoasterea lui. De aceea ne-arn dori sa spuna desprenoi: "Asta-i un tip grozav. Sincer entuziasmat de pro-blema. Nu unul dintre aia care au vesnic de obiectat cateceva."E posibil ca acesta sa fie doar un exemplu foarte co-

mun. Dar el se poate incheia dupa zece zile sau zece aniintr-un mod asemanator cazului acelei femei pe caretocmai l-am evocat.

4. Ne lipseste disponibilitatea de a ne apiiradreptulla jericire ?i autodezvoltareFrumoasa lume fericita ramane pentru noi un simplu visdad nu luptam mereu pentru ea. Multi oameni suntgata sa puna in joe totul pentru altii, Toata energia lor,fantezia lor, sanatatea lor. Ei fac tot felul de sacrificii. Nunumai fizic, ci ~idezmintind tot ce le sta pe suflet.Doar atunci cand este yorba despre ei insisi. despre

fericirea lor, libertatea lor si dezvoltarea lor de sine ...atunci se asaza in fotoliu ~i asteapta. Eroarea lor fun-damentala este: ei considera ca daca lupta ca nebuniipentru altii, pentru binele firmei, pentru dreptatea gene-rala, pentru fericirea familiei, atunci nu ar mai trebui safad! nimic pentru ei.

Cele mai puternice sase rezistente din noi, care... 35Toti tindem sa ne identificam atat de mult cu comu-

nitatea, incat sun tern de parere ca binele acestei comu-nitati insearnna automat si binele nostru personal. Darmai degraba contrariul este cazul. Cu cat jertfim maimult pentru ca, de exemplu, firma sau familia noastra sase poata dezvolta, cu atat mai mica devine proprianoastra posibilitate de dezvoltare.Sa luam urrnatorul exemplu: gospodina X nu pregetasa fad familiei ei viata comoda. Se straduieste sa aibamtelegere pentru problemele sotului ei. Este ca 0closcapentru copiii ei. Zilnic strange dezordinea pe care proge-niturile ei au lasat-o in urma lor fiind siguri ca ,,0sa facamama ordine."Nu trebuie sa spun mai multe. Oricine cunoaste ima-

ginea chinuitei gospodine. Face parte dintre reprezenta-rile cliseu ale epocii noastre, care s-au transmis ca mo-dele intangibile din veacurile trecute.Sa 0 spun cu toata claritatea: acest rol al gospodinei

model nu este altceva dec at refugiul comod in fata ne-cesitatii autoafirrnarii. Este alibiul pentru propria neferi-cire. Putem spune oricand: "Sunt atat de ocupatta) cuceilalti, incat nu-mi mai ramane timp si pentru mine."Aceasta atitudine trezeste lauda ~i recunoastere. La

nevoie, si simpatie. Autoafirmarea trecatoare ne absolvade efortul de a face mai multe pentru propriul nostru bine.Cine se multumeste cu asa ceva nu poate sa fie liber,

implinit sau fericit oricat este de slavit, compatimit sauluat ca exemplu. Este incapabil sa se lupte pentru ceeace ar vrea sa fad el insusi ~i sa-si apere acest lucru.Ajunge intr-un circuit pe care singur l-a ales, care iiceremereu noi sacrificii.

36 Cele mai putcrnicc sase rezistente din noi. care... 37


19/69

Josef Kirschner

El le matura cclorlalti oameni problemele din drum.Astfel, problemele personale devin tot mai mario Cu catse obisnuiesc ceilalti mai mult ca cineva se sacrificapentru ci, cu atat descarca mai mult asupra lui. Iisuntrecunoscatori? Nici gand. Sunt indignati daca respectivulse gande?te 0 data la el ?i nu le satisface mai intaicerintele lor mereu crescande.Lucrul este valabi1 pentru gospodina care se sacrifica,

Este valabi1 si pentru salariatul care nu oboseste niciodata,pentru anima lele de munca, secretarele indispensabile..fetele bune la toate" si, illgeneral, pentru toti cei care nuau altceva in minte decat sa se distruga pentru altii.Daca nu vor sa se multumeasca cu situatia de a sfarsi

intr-o zi storsi de energie si plini de amar pe "tu?a" vietii,uitati de cei care au profitat de pe urma lor, chinuiti deautoreprosuri prea tarzii, nu le ramane nimic altcevadecat sa-?i mobilizeze la timp fortele pentru ei insisi ?isa-$i apere propriile lor reprezentari de viata. In loc sale jertfeasca pentru altii,

5. Lasiim s a fie stirbitii forta eea mai puternicadatoritd ciireia ne-am putea elibera din depen-dentd: fanteziaPentru a 0spune deschis: cand afirmam c a "ceea ce estecoreet pentru toti ceilalti trebuie sa fie coreet $i pentrumine", nu este nimic altceva decat 0simpla comoditate.In loc sa ne cunoastem propriile dorinte si sa le im-punem, ne adaptam colectivitatii.

Daca am dori sa traim precum Curd [urgens! sauprintesa Anne a Marii Britanii, este yorba numai de 0copie. Nici asta nu duce la autodezvoltarea noastra.Fiecare, ar trebui sa admitem acest lucru, este unic In

personalitatea sa. De ce nu incercarn sa scoatem ce-i maibun de aici?Sigur ca este coreet d suntem toti 0parte a cornu-nitatii In care traim. Dar depinde numai de noi dad ne

cream intre aceste limite cadrul in care ne putem dez-volta liber dupa propriile noastre considerente. Acestproces incepe cu dezvoltarea Iibera a fanteziei noastre.Dumneavoastra reprimati ideea de a va elibera de

dependentele pe care ar dori sa vi Ie imp una altii, illlocsa nutriti aceasta idee $i s-o stimulati, pana ce devine atatde puternica, incat ea va sileste chiar de la sine saactionati.Nimic din ceea ce au creat oamenii In aceasta lume

nu ar fi putut sa ia nastere dad nu s-ar fi intamplat caodata, candva, un om individual sa-l fi gandit cu toataforta fanteziei sale. Insa aceasta forta nu se poate dez-volta decat dad i se creeaza posibilitatea respectiva, 0singura propozitie deschide aceasta posibilitate. Ea este:"Pentru mine nu exista imposibilul." Cine 0 respectapune illmiscare motorul care ne face sa realizam ceea cealtii considera a fi irealizabil.In acest mod este transformata lumea de mii de ani.

De ce sa nu putem, dumneavoastra si cu mine, trans-1 Curd (sau mai bine cunoscut in America sub forma Curt) Ji irgens(1915-1982), actor german de film si teatru, ajuns renumit laHollywood dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial. (N . t.)

38 Josef Kirschner Cele mai puternice sase rczistente din noi. care... 39


20/69

forma pe baza acestei experiente si mica noastra lumeproprie?Dar noi ce facem?Cautam modele straine. pentru c a nu ne putem

decide sa gasim modelul in noi. In loc sa stabilim criteriiproprii pentru actiunea noastra. ne subordonam crite-riilor altora. Fixam granita dezvoltarii fanteziei noastreacolo unde altii spun: "A~a ceva nu-i posibil. Asta nu sepoate."Intrucat nu ne putem imagina sa realizam mai mult

decat altii, nici nu yom realiza. Ne incadram astfel debunavoie intr-o viata mediocra si ne inabusim aspiratiala acea viata care sa ne aduca un maxim de satisfactie.Si totusi zace in fiecare forta de a schimba situatia.

Trebuie doar sa faca uz de aceasta forta.

6. Incapacitatea de aface ceea ce este important f?ide a renunta cu usurintii la ceea ce este neimportantCeea ce ne dezorienteaza tot mereu este oferta mare cucare vrea sa ne amageasca lumea inconjuratoare. TotuJni se prezinta in a~a fel, de parca ne-ar fi indispensabil.Dar importanta efectiva a majoritatii acestor oferteconsta in folosul pe care-l aduc celorlalti. Noi suntemdoar mijlocullor pentru a-si atinge scopul.Cine se increde orbeste inevaluarile pe care le fac altii

obiectelor nu va mai sti curand ce este important pentruel. In schimb, cine a stabilit singur cum vrea sa-si mode-leze viata si ce este necesar pentru fericirea lui detine unetalon propriu de evaluare. Daca cineva vrea sa-l "abu-

reasca" pentru ca sa accepte un obiect, oricat ar fi deconvingatoare argumentele, el nu trebuie decat sa seintrebe: "Imi este util in realizarea telurilor mele sau esteimportant numai pentru altii?" In felul acesta nu risi-pe~te timp si energie cu ceva insigniJiant si poate sa sededice cu totullucrurilor importante.Cunosc 0multime de oameni care nu obosesc in ten-tativa de a ,,fi inpas cu timpul", dupa cum se exprima.

Ei trebuie sa aiba ~isa faca mereu ceea ce tocmai este lamoda. Chiar daca este exact contrariul a ceea ce panamai ieri era modern.Capacitatea atat de mult slavita a adaptarii rapide la

trendul vremii serve~te cu precadere la mascarea incapa-citatii de a ne preocupa de valorile constante ale vietiinoastre. Mai ales de ce-i mai important - de noi insine.Ace~ti oameni pot sa expJice cuiva ore intregi de ceeste atat de important sa se discute si sa se demonstreze

pentru Biafra, Vietnam, libertatea in Chile sau alteproblerne care tocmai agita omenirea. Avand in vedereproceseJe din lumea mare ~i larga - spun ei -, esteiresponsabiJ sa te gande~ti la propriile tale problememarunte. Mai putin comoda, dar in schimb mai eficaceeste 0 constatare mult mai evidenta: cine nu-si rezolvapropriile sale probleme va putea contribui prea putin larezolvarea problernelor universale.Dar cum ne-arn putea rezolva problemele daca nu le

luam In serios si nu ne Iuam nici pe noi?Cine se increde in apelurile cu care vor sa ne con-

vinga altii de ceea ce le pare lor important nu are de cesa se mire daca trebuie sa constate intr-o zi cat de absurd~i-a irosit cei mai frumosi ani ai vietii.

40 Josef Kirschner Aventura fascinanta de a-;:;ilua ... 41


21/69

Alunecarea spre probleme marunte este pentru multio scuza cornoda ca sa amane ceva important pe maitarziu. "Astazi", zic ei, "mai am inca mii de alte treburide rezolvat. Dar maine 0 fac." De atata tearna sa nurateze tot felul de lucruri, rateaza tocmai ce-i decisiv.Maine - asta este pentru ei marea speranta. Maine

vor face ceea ce inca nu s-au putut decide astazi sa faca,Dar pentru tot ce este astazi important maine este dejaprea tarziu. Exact asa cum multe lucruri secundare nupot compensa niciodata 0 singura decizie esentiala. Deaceea se si mira atatia oameni care-si fac cu ravna datoriade dimineata pana seara ca exista indivizi care l)ii atingscopul aproape fara efort cu 0singura fapta importanta.Cum reusesc? Foarte simplu: au recunoscut ce este impor-tant pentru ei si nu se lasa sa-i abata nimic de la telul lor.

Aventura fascinanta de a-si Iua viata singurin maini si de a nu mai depinde de altiiInainte de sfarsitul acestui capitol ar mai trebui sa va indicceva ce va poate f de folos. Cunoasteti acum cele maiimportante )iase rezistente care ne impiedica sa ducemviata pe care am dori s-o ducern. Sa nu mai ziceti deciniciodata de acum incolo cu constiinta curata: "AItii suntde vina ca riupot trai asa cum a)idori." Sau: "A)i dori safac atatea altfel; de ce nu reusesc oare?"Acum stiti cu siguranta mai mult ~i asta va va fi de

ajutor In continuare. Cu conditia sa nu spuneti: "Tot ceam citit aici este perfect. Numai ca. In cazul meu, lucru-rile stau cu totul altfel." ~i apoi sa insirati doua duzini

de motive pentru care nu puteti face nici pe viitor nimicin fo1osul durnneavoastra.Sa nu uitati nici ca a schimba In viata dumneavoastra

ceva In bine nu poate fi problema acestei carti. Numaidumneavoastra insiva sunteti responsabi1 de schimbare.

De durnneavoastra depinde sa faceti din asta 0aventura fascinanta. Unora li se poate parea c a merita salupte pentru a transforma 1umea sau a rasturna socie-tatea noastra. Poate vor si reusi candva ceea ce intentio-r , rneaza. Viitorul este lung )ii este 0frumoasa mangaiereca urmasii nostri 0vor duce mai bine odata si odata.Aventura de care este yorba aici e mai putin preten-

tioasa. Este revolutia extrem de personals pe care 0poate declansa oricine in sine insusi. Iar beneficiarul eieste el. Nu odata, candva, ci astazi deja. Este 0revolutieimpotriva asupririi careia iisuntem expusi. Expusi decatre altii )iide catre noi. De catre rezistentele in fata ca-rora ne dam speriati inapoi, pentru c a le supraapreciem.Cu cativa ani in urrna, cand aceasta tema tocmai era

foarte 1a moda, cei care faceau sondaj de opinie sepreocupau din nou sa afle dorintele sexuale tainice alecatorva mii de germani. Nu-mi mai amintesc toate deta-liile picante, care au fost apoi date publicitatii intr-unraport. 1nsa declaratia unui ncgustor In varsta de 42 deani si casatorit mi-a ramas intiparita in minte.Omul a spus, printre alte1e: "Visez de ani de zile sa

merg 0 data cu sotia mea 1a i arba verde si sa 0 seducacolo, fiind goi intr-o poiana. Mi-a 1ipsit i:nsa pana acumintotdeauna curajul sa i-a spun. Probabil ca m-arconsider a total nebun."

42 Josef Kirschner Aventura fascinanta de a-;;i lua ... 43


22/69

Intrucat sotia lui l-ar putea considera total nebun -retineti "I-ar putea", caci el nu stie de fapt ce gfnlde?te eadespre aceasta idee - el nu intreprinde nimic pentru a-siimplini aceasta dorinta pe care 0 nutreste de multi ani.Ati putea zambi cu mila gandindu-va la acest barbat.

Dar, in fond, asta-i realitatea zilnica a vietii noastre. Nua?a-zisele lucruri mari de pe lumea asta, ideile si des-coperirile importante sunt cele care alcatuiesc micanoastra fericire personala, Sunt rezistentele aparent futilesi felul cum ne descurcam cu ele.De curand. a murit pionierul american al zborului,

Charles Lindbergh. A devenit eroul unei intregi natiuni,dupa ce a strabatut in 1927 Atlanticul intr-un avionminuscul.Atunci aceasta aventura a fost 0 fapta adrnirata in

lumea intreaga. Ceea ce merita pana in ziua de azi aten-tie este hotararea cu care a depasit Lindbergh toaterezistentele pentru a putea efectua acest zbor temerar.Tatal lui era deputat de Minnesota in Congres. Un

barbat destul de incapatanat. Si-a crescut fiul inideea dea se baza mai mult pe sine decat pe altii. Obisnuia saspuna: "Un baiat este lID baiat. Doi baieti sunt 0 jumatatede baiat. Trei baieti nu mai sunt absolut nici un baiat."Nu-i de mirare ca in viata micului Charles insusiri

precum incadrarea, adaptarea si dependenta nu jucaunici un rol. Pe el 1 1 fascina zborul, ceea ce era insa privitpe atunci inca drept 0 aventura lipsita de responsabili-tate. Sa sada singur undeva sus intr-un aparat de zborera exact pe gustullui. "Gustullui" ... de fapt a devenitmarea sa pasiune, continutul vietii lui, suprema imp li-nire pentru eJ.

"Acolo sus", spunea, "acolo savurez sentimentul dea trai la un nivel omenesc mai inalt decat scepticii de josde pe parnant, care rna considera nebun pentru d imiaSUlTIacest risc."Ceilalti n-aveau decat sa-l considere nebun, sa rada

de el, el tot era convins ca: "Mai bine traiesc un deceniuasa cum imi face cea mai mare placere. Daca rna ia apoidracu', fiecare an in parte mi-a fost mai pretios decat 0viata lunga inmediocritate."A ajuns oricum la 70 de ani.Ce ar fi rarnas din sentimentul de fericire, din satis-

factia la implinirea celei mai mari dorinte a lui, dadacest Charles Lindbergh ar fi plecat urechea la oameni?Pesemne, exact ceea ce le ramane numerosilor oamenicare se abtin de la implinirea nazuintelor lor si de lasavurarea vietii lor pana la capat.Si totul, numai pentru ca-si spun mereu: lICe vor zice

ceilalti?" Sau: .Doar sunt un nimic, nu 0 sa pot faceniciodata acest lucru."

Cum decid tensiunea ;; i fantezia daca... 45


23/69

2

Fiecare dorinta pe care 0 nutrim este legata de 0decizie. Avem din nou doua posibilitati: Sa mobilizam toate fortele disponibile, pentru a 0realiza si a obtine astfel satisfactie si fericire.I! 1 ,

Sa 0inabusim, pentru ca nu corespunde criteriilorcarora ne-am adaptat.

Urmatorii cinci pasi ne ajuta sa folosim constient toateIortele 9i posibilitatile, spre a realiza cu succes oriceintentie:1. Disponibi1itatea de a da oricarei dorinte 0sansa de

a se dezvolta.2. Hotararea de a elimina toate indoielile,3. A da curs liber fanteziei.4. Decizia pentru cea mai buna dintre toate posi-bilitatile gasite.

5. A actiona.

Cum decid tensiunea si fantezia dad ne mdepli-nim 0 dorinta sau 0mabusim timpuriu, in fa~aPentru multi oameni a devenit 0 rutina cotidiana sa-$iinabuge dorintele cele mai frumoase, inca inainte sa le fioferit 0sansa de a se realiza.Negustorul amintit, care voia sa-$i seduca 0data sotiala iarba verde, este un astfel de om. Fantezia lui s-ar

putea sa se avante gandindu-se cum ar putea fi. Totusi,ceva i1impiedica sa-si mobilizeze aceasta fantezie ingasirea caii pentru a-si impune dorinta.Aceasta dorinta il transpune fara indoiala intr-o stare

de tensiune, care tinde sa fie solutionata si deci satisfa-cuta. Insa negustorul inabusa aceasta tensiune deja infasa. inca inainte ca ea sa fi devenit atilt de puternicaincat sa produca decizia de a actiona.Este aceeasi tensiune care-I cuprinde cand vrea sa

vanda ceva unui client. Ea iistarneste 0atentie mai spe-ciala. Ii ascute instinctele negustoresti si 11face receptivla indicatiile pe care le poate folosi inavantajul sau,Daca este yorba de 0 decizie in profesia sa, da frau

liber acestei tensiuni. La fel cum lasa fanteziei lui campliber pentru a gasi posibilitati de influentare a afacerii infavoarea lui.Toate acestea iilipsesc incazul visului sau sexual. Elrep rima dezvoltarea utila a tensiunii $i fanteziei. Incepesa actioneze un mecanism de inhibitie, care ii impiedicadecizia de a actiona.Facem cu totii zilnic astfel de experiente sau unele

asemanatoare. Acea initiativa pe care poate ca 0valorifi-

46 Josef Kirschner Cum decid tensiunea si fantezia dad! ... 47


24/69

cam in probleme profesionale ne lipse~te in deciziileprivate. Sau invers.Unde zace vina?In criteriile pe care ni le dicteaza lumea inconjuratoare

si ale caror ingradiri le preluarn, fara sa le verificamtemeinic in privinta folosului egoist. Mai bine luarnasupra noastra sacrificii si renuntari. Sau ne multurnimcu compromisuri care ne aduc mai multe dezavantajedecat avantaje.Negustorul citat nu are probabil nici un fel de retineri

sa traga pe sfoara un partener de afaceri. Este ceva per-mis dupa criteriile general acceptate inlumea afacerilor.Cine reuseste este mandru c a a obtinut un profit pentrusme.In schimb, reprezentarea ce i-a fost inoculata din copi-

larie despre actul sexual este supusa unor limite multmai inguste a ceea ce este ingaduit. In realitate, mai estesi acum valabil in aceasta epoca aparent atat de libertinaca. pentru nenumarate cupluri, relatia intima nu estealtfel de imaginat decat in dormitorul aflat inintuneric~idupa un ritual monoton, pe care femeia 11rabda supusa.Putem spune ca toate dorintele noastre, dupa ce

ne-au devenit constiente, au de trecut printr-un control.Doresc sa numesc asta J az a k il le r a oricarui proces dec i-zional. Aici, dorintele sunt verificate, aprobate sau res-pinse dupa criteriile comportamentale inmagazinate.Apar doua posibilitati:l.Decizia de a mobiliza toate forte le disponibile pen-tru a realiza dorinta, obtinand astfel satisfactie ~ifericire.

2. Decizia de a inabusi dorinta, intrucat nu corespun-de normelor carora ne-am adaptat.

In aceasta faza killer se decide ce se intampla cu do-rintele noastre. Yeti admite ca pentru oricine cunoastereaacestor procese este de 0importanta neobisnuita. Aici sehotarasc, adesea in doar cateva clipe, fericirea si prabu-sirea Uneori si cursul viitor al intregii noastre vieti.Totusi. foarte putini oameni sunt constienti de aceste

conexiuni. Ei stiu foarte exact cum trebuie sa-si manu-iasca autoturismele, sa umble cu masinile de spalat ~icutelevizoarele. Dar procesul deciziilor lor, care este multmai important pentru ei, se sustrage influentarii lorintentionate.Ei il lasa in seama unor dispozitii de moment si in-

fluentelor exterioare carora tocmai le sunt supusi, Saugradului de comoditate la care au ajuns de-a lungultimpului. Ori s-au resemnat deja ~i spun plini de auto-compatimire: .Jvli-am ingropat de mult toate marile melevisuri despre fericire. Cate ceva statea mereu in calearealizarii lor." Era insa vorba numai des pre propria lorincapacitate de a lua decizia corecta.Cu alte cuvinte: oamenii prefera sa faca ceea ce le

solicita cel mai mic efort. In caz de dubiu, asta inseamnarep rima rea dorintelor lor.Arta de a fi egoist nu poate folosi insa nimanui care

lasa asa inseama intamplarii daca dorintele lui sunt dusesau nu la indeplinire. De aceea, este necesar sa ne pre-ocupe intens cum putem influenta constient si intentio-nat procesul decizional descris.Sa presupunem ca sotul A primeste de la firma lui

oferta sa preia un post care-l face sa inainteze cu un pasconsiderabil inierarhie. Este legat de mai mult prestigiusi de mai multi bani, cu care isi poate cumpara mai

48 Josef Kirschner Cum decid tcnsiunea si fantezia daca ... 49


25/69

multe. Desigur ca ;;ide mai multa munca, mai mult stressi mai multa raspundere. Sa presupunem in continuareca acestei ispite iista impotriva in Jl dorinta naturala dea se bucura de cate ceva inviata, de a avea timp pentru toatelucrurile pe care ar dori sa le faca, de a le savura, tara atine seama de interesele altora. Intr-adevar, ~i-a creat siin anii trecuti tot ce i-ar putea inlesni aceasta viata.Prin oferta firmei este periclitata implinirea ~cestei

dorinte. Problema trebuie solutionata. Ajunge in fazakiller a procesului decizionaI. Intrebarea este: se decideA pentru reprimarea dorintei sale personate de viatanutrite de mult sau renunta la oferta atragatoare?Dorintei personale i se opun numeroase rezistente,

printre care urrnatoarele: A se intreaba: daca pierd aceasta sansa unica numi se va mai face niciodata 0asemenea oferta infirma. Ar putea sa insemne sfarsitul carierei mele.Sunt aruncat undeva pe lillie moarta. Ce vor spunesotia mea si toate cunostintele noastre?

Se gandeste: nimeni nu va intelege un refuz. Arechivala cu un esec, Cel putin in ochii celorlalti.

Fantezia lui ajunge in sfere inalte, cand i~i in~hi-puie cate iiva aduce oferta. Admiratie statut social,~i triumf. Va putca sa realizeze pentru el ~i familielucruri pentru care ii invidia pana acum pe altii.

Nimic nu este conform reprezentarii genera le despremasculinitate mai greu de suportat de catre un barbatdecat sa renunte la 0victorie care-l propulseaza ierarhic.Aceasta reprezentare a victoriei atata vanitatea unuibarbat la fel ca ~i gestul unci femei cerute de mai multiin casatorie de a-I prefera fata de toti coprctendentii.Sunt foarte putini cei care pot rezista tentatiei de a fi

admirati ~i inv idia ti macar pentru scurt timp de altii.Dupa ce tumultul victoriei a trecut de mult ~i toatedezavantajele legate de acest pas au devenit clare, ei totse vor mai hrani din ea.[ntalniti acest fenomen peste tot unde se intrunesc

barbati si vorbesc despre "trecut", anii lor de glorie ~imarile lor fapte. Desigur, si femeile sunt victimele acesteiconstrangeri de a fi admirate. Ele vorbesc despre aniicand inca erau frumoase ;;iravnite, inainte de a incepesa se sacrifice pentru barbat si familie.Omul nostru A ia deci 0decizie de inteles pentru me-

diul sau inconjurator si accepta oferta. Oricine va spune:"Te admir." Sau: "Dar stiu ca esti un tip norocos." Sau:"Acum ai dat lovitura." Astfel de linguseli 11fac sa uitetoate gandurile despre planurile pe care si le facusepentru el.Este posibil sa fj actionat corect. Inorice caz insa, nu-mai si numai dupa criteriile pe care le considera altii

corecte. Li s-a adaptat lor.In realitate, decizia lui se afla, bineinteles in contra-,

dictie cu dorinta lui adevarata. Faptul ca era dispus sase adapteze reprezentarilor semenilor sai l-a determinatsa rep rime ceea ce constituia necesitatea lui propriu-zisa.Este foarte clar ea se pune astfel in cea mai mare de-

pendenta. Caci. cu cat urea cineva mai sus pc scara cari-erei, cu atat mai mult are de pierdut si cu atat mai dingreu trebuie sa lupte ca sa ramana sus. Creste si frica luirca toti cei care il adrnira acum i~i vor retrage apreciereain cazul unui esec allui. Pentru a impicdica asta. trebuiepur si simplu sa aiba succes, fie c a vrea, fie ca nu.o decizie ca aceasta, in al carei centru sta alegereaintre dorinta proprie si norma larg raspandita "munca

50 Josef Kirschner Ce urrnari poate avea daca nc ... 51


26/69

;; i succcsul sunt cel mai important lucru in viata unuiom", se poate explica din simp lui fapt ca in cci mai multidintre noi etaloanelc mediului nostru sunt mult maiputernic ancorate decat ale noastre proprii. Suntem atatde mult fixati pe succes, perforrnanta ?i prcstigiu, lncatnici nu ne imaginam cum ne-am putea confrunta cu 0viata dusa in liniste si fericire, intr-o independenta catse poate de mare de altii, fara graba si dupa propriiledorinte.Imediat ne yin in minte tot felul de atribute de care

am fost avertizati inca din tinerete. Atribute cu care ne-arputea eticheta altii, cum ar fi: Asta ar putea sa of ere mai mult familiei sale, dareste prea puturos ca sa munceasca mai multo

Ar fi foarte capabil, dar ii lipseste disciplina de ase incadra intr-o colectivitate.

I-am fi oferit orice posibilitate sa ajunga departe.Dar ne-a dezarnagit profund.A?a si inmulte alte feluri este pedepsit cu desconsi-

derare cineva care se sustrage adaptarii pe care 0 cerelumea de la el.Multi oameni se tem de desconsiderarea semenilor de

o mie de ori mai mult decat se iubesc pe ei si inde-pendente lor. De aceea, li se pare cat se poate de normalsa-si jertfeasca dorintele.

Ce urmari poate avea daca ne multumimeu satisfactii de substitutInainte de a continua cu reflectiile noastre, mai rezum 0data cele spuse deja, pentru 0mai buna intelegere:

Fiecare dor inta pe care 0avem cere sa fie satisfacuta.Aceasta satisfacere ne da sentimentul fericirii. Cu cat aufost mai mari greutatile pe care le-arn avut de depasitpentru a ajunge la tinta, cu atat mai puternica ne va fi maitarziu increderea in noi ca am castigat.Fiecare dorinta pe care nu 0 implinim ne reduce In-

credere a in noi si capacitatea de a ne impune. Putemobtine prin adaptare recunoasterea celorlalti. In aceeasimasura seade insa sprijinul pe care-l gasim in noi insine.Decizia de a ne da la 0parte din calea implinirii unei

dorinte nu duce la nici 0 satisfactie. Tensiunea pe care 0declangeaza orice dorinta care tinde sa fie realizataramane. In continuare, mai multe despre urmarile pecare le poate ave a acest fapt:Intrucat tensiunea nu se poate descarca prin satisfa-

cerea ei, cautam 0 satisfactie de substitut sau eel putinun alibi pentru comportamentul nostru.Fiecare dintre noi cunoaste astfel de situatii. Am

I Ievitat solutionarea unei probleme sau implinirea uneidorinte - de iridata ni se activeaza fantezia pentru agasi 0 scuza credibila sau un inlocuitor. Fata de noi si,desigur, fata de altii, a carer apreciere nu dorim sa 0pierdem. Unii oameni au dezvoltat 0adevarata maiestriein acest domeniu. Ei risipesc mult mai multa fantezie sienergie ca sa caute un alibi, decat le-ar fi trebuit pentrurezolvarea problemei propriu-zise.Probabil ca fiecare cunoaste destule exemple cum serefugiaza unii oameni intr-o lume a aparentelor existentanumai in imaginatia lor, spre a cauta acolo un substitutpentru satisfacerea de care nu au avut parte.Cineva se lauda de pilda fata de altii c a a realizat ceva

ce de fapt a evitat sa faca. Drept substitut pentru satis-

52 Josef Kirschner Ce urrnari poate avea dad} nc... 53


27/69

factia de care, In realitate, nu s-a bucurat cauta cel putinadmiratia celor din jur. Simuleaza ceva despre care pre-supune c a va declansa admiratie. In mod automat ajun-ge astfel intr-o situatie de dependenta.Ea consta in aprecierea din partes celorlalti pe care

este edificata toata manevra lui. Daca ceilalti iighicescbluff-ul, se instaleaza contrariul asteptarilor lui. I9i vorbate joc de el. In loc de recunoastere recolteaza dispret,Cineva care a rezolvat problemele ce erau legate de im-plinirea dorintei lui nu este dependent de recunoastereaaltora sau ea chiar nu-l intereseaza. Increderea in el esteputernica. 19ipoate spune: ,,$tiu singur eel mai bine caam izbutit si sunt multumit. Nu se schimba cu nimicsituatia daca le place si celorlalti."Se sustrage astfel dependentei de aprecierea altora.

Criteriul dupa care se ghideaza este satisfactia traita. Estesiguranta pe care 0are si pe care nu i-a poate lua nimeni.Recunoasterea din partea altora, in schimb, este deter-minata de motive multiple. Un sef, de exemplu, poate inmod constient sa lege de exprimarea recunoasterii 0intentie care-i este folositoare lui.Va va spune eventual: "Mi se pare ca ati facut aici 0

treaba buna. Dar cutare 9i cutare lucru ar fi putut sa fieceva mai bine facut." Nu este interesat sa va lase sa vabucurati din plin de increderea in dumneavoastra. Astaar putea sa va scada dorinta de a munci, iar lui sa-i sub-mineze autoritatea. De aceea, el va diminueaza inmodintentionat realizarile, pentru a va stimula in continuare.Cine i9i creeaza 0 satisfactie de substitut, care-l face

sa depindade altii, trebuie sa traiasca cu teama ca lumeaaparentelor pe care si-a edificat-o va fi odata demascata.In acest caz, va reactiona eventual cu resemnare. Urma-

toarea dorinta care cere 0 decizie 0 va intercepta In fazakiller lamentandu-se cu alibiul: "Oricc as face, dau chix.A9a ca nu mai incerc deloc."Se poate intampla si sa spunem ca urmare a demas-

carii unui alibi: "Ia asteptati. Radeti voi azi de mine. Daro sa va arat eu voua."Mandria ranita ne impulsioneaza la fapte eroice iesite

din comun care depasesc cu mult adevaratele noastrecapacitati. In straduinta noastra de a fi apreciati, mobi-lizarn in mod absurd forte care nu mai au de mult de-aface cu dorinta noastra propriu-zisa.satisfactie falsa se poate produce, ascunsa si tinutatainuita, 9i exclusiv in fantasmele noastre.Cunosc 0femeie maritata care a scris ani de zile scri-

sori tandre de dragoste unui iubit care nici nu exista. 19iabreactiona in ele dorinta de tandrete pe care voia sa 0manifeste fata de propriul ei sot. Nu reusise insa nici-odata sa-si realizeze aceasta dorinta. Sotul sustinea maidegraba des pre ea ca ar fi probabil frigida. Ceea ce erapentru el alibiul de a avea 0prietena.Unele femei i9i vor aminti de anii fragezi ai adoles-

centei lor cand se laudau fata de prietenele lor cu pri-mele experiente amoroase. Povesteau culux de amanuntecelor care ascultau admirativ intamplari pana la ultimuldetaliu intim. Era de fapt numai un substitut fantasmatical unei satisfactii niciodata traite.Ca sa nu mai vorbim de barbatii care se lauda cu

cuceririle lor si cu marile lor perforrnante sexuale pe carein realitate nu le-au reusit niciodata.Multe dintre aceste satisfactii false ale unor dorinte

ce si-au aflat sfarsitul inca din faza killer raman fara

54 Josef Kirschner Cum a facut 0ferncie de 43 de ani peste ... 55


28/69

urrnari durabile pe termen lung. Altele devin insa pro-bleme medicale.Psihiatria si, mai cu searna. psihosomatica (aceasta

ocupandu-se de fenomene patologice fizice care pot fideduse din cauze psihice) se indeletnicesc de ani de zilecu aceste probleme. Cunoscutul profesor vienez de psi-hosomatica. dr. Erwin Ringel, apreciaza precaut la 40procentul acelor pacienti care cauta tot mereu ajutor lamedici.o boala organica poate fi rezultatul unor dorinte ne-realizate. Fuga in boala este substitutul unei satisfaceride dorinta esuate. Daca zacem bolnavi in pat ii constran-gem pe semenii nostri macar sa ne acorde atentie si sane datoreze simpatie.

Nimeni nu se va astepta ca sugestiile date aici sa facapeste noapte dintr-un om resemnat un om fericit. Insacunoasterea conexiunilor de acest fel este 0 prernisapentru a influenta constient procesele care duc la fericire?i satisfactie.

Cum a facut 0 femeie de 43 de ani peste noaptedin viata ei monotona, printr-o decizie simpla,cea mai mare aventuraVa relatez acum un eveniment petrecut in 1965 in satulitalienesc Rotzo. El arata intr-un mod foarte elocvent cese poate intarnpla cand, pe de 0parte, oamenii ajung ladecizia: "Renunt si las raspunderea in seam a altora" sicand, pe de alta parte, cineva spune in exact aceeasiproblema: "Gasesc eu 0 solutie si fac ceva".

Acest sat de munte Rotzo avea pe atunci 789 de 1 0-cuitori si era administrat de un avocat ca primar si unconsiliu comunal format numai din barbati. Administratmizerabil, caci comuna era atat de indatorata, incat func-tionarii responsabili nu mai stiau nici 0 cale de ie?ire.Cum atunci era exact perioada dinaintea alegerilor

comunale, prirnarul a ticluit un plan rafinat. Intr-o ?e-dinta a consiliului comunal a propus: "Cel mai simplueste efectiv daca nici unul dintre noi nu candideaza laalegerile viitoare. Atunci guvernul trebuie sa numeascaun comisar administrativ. Pentru ca acest comisar sapoata functiona, guvernul va trebui sa acopere din vis-tierie deficitul nostru. Daca se intarnpla asa. anuntamalegeri noi, suntem confirrnati in vechile noastre functii?i putem relua afacerile."Consiliului comunal i s-a parut 0 propunere remarca-

bila. Nimeni nu a avut nici 0obiectie. S-a hotarat deci cala alegeri sa nu candideze nici unul dintre acei domni.Acesta a fost unul dintre aspectele istoriei. Dupa cum

puteti recunoaste cu usurinta, el arata cum primarul ?iconsiliul comunal i9i folosesc timpul ?i creativitatea nupentru a gasi solutia la 0problema, ci pentru a fabricaun alibi deosebit. Un obicei care nu este atipic pentrudeputatii din intreaga lume, ca sa rna exprim 0data catse poate de precaut. Ar fi fost, este un lucru evident,foarte improbabil ca aceiasi oameni din Rotzo, cu ati-tudinea ce iicaracteriza, sa fi administrat mai bine baniide impozite ce li s-ar fi pus la dispozitie decat maiinainte banii proprii.Domnii nu luasera in considerare insa 0femeie hotara-

ta, pe nume Carla Slaviero. Avea 43 de ani 9i era invata-

56 Josef Kirschner Cum a facut 0 fcmeic de 43 de ani peste ... 57


29/69

toarea satului. Cand a auzit de decizia functionarilor.primul ei gand a fost c a trucul interitionat de ei nu arputea reprezenta 0 solutie durabila, Ratiunea ei i-a spusc a 0 astfel de solutie putea veni numai de la insis!locuitorii din Rotzo.Fireste c a acest gand a intrat la ea imediat in faza

killer bine cunoscuta noua. A inceput sa emita obiectii,precum: "Ce pot oare eu, 0femeie, sa fac impotriva lor?"Intrucat in acea vreme acolo, ca )"iin alte parti, era incade neconceput ca 0 femeie sa preia functia de primal', 0astfel de idee neobisnuita a ajuns bineinteles de indatain masinaria dubiilor. Nu numai la invatatoaro, ci si lacelelalte femei cu care a abordat subiectul.Carla Slaviero ar fi putut deci sa coteasca foarte bine

pe linia alibiului si sa-~i spuna: "In timp ce ceilalti au statcu mainile in san si au privit, eu macar am ridicat glasulsi i-am prevenit." Dar signorina Slaviero nu a procedatasa. Ca sa rna exprim in sensul reflectiilor noastre: nusi-a mobilizat energia ca sa gaseasca un alibi, ci s-a con-centrat total pe gasirea unei solutii. A decis: "Fac ceva."Dupa aceea, a inceput sa se gandeasca la toate posibili-tatile practice imaginabile. S-a hotarat in cele din urmapentru una care i s-a parut cea mai realizabila: cu douaore inainte de incheierea inscrierii pentru candidati la 0functio publica, a inaintat 0 lista exclusiv feminina. Panaca oamenii sa afle de ea si sa-~i rev ina din surprindere,a fost prea tarziu ca sa mai intreprinda ceva impotrivaacestei initiative iesite din comun.La alegeri s-au dat 236 de voturi nevalide. Nu este

greu de ghicit de la cine proveneau cele mai multe dintreele. Asta nu a putut sa impiedice ca signorina Carla

Slaviero sa fie aleasa primal', iar candidatii de acelasi sexcu ea. in celelalte functii,Este de inteles ca barbatii invinsi prin surprindere au

etichetat de la inceput dorninatia ferninina cu comentariiba~ocoritoare si ca se asigurau la carciuma unii pe altiicu formulari gen: "Nevasta-mea este intr-adevar in con-siliul comunal, dar acasa tot eu sunt seful" si alte argu-mente asemanatoare pe care le scornesc barbatii cand audat gre~.. Acest eveniment de la Rotzo a starnit atunci ceva val-

va. Agentii mari de presa internationale, cum ar fiUnited Press International, au relatat in toata lumeadespre el. Revista americana Life care mai exista pe a-tunci i-a dedicat Carlei Slaviero chiar un reportaj pedoua pagini. Acolo se mentiona si c a ea si colegele ei arfi luat imediat cateva decizii care erau scadente deja demulti ani. Au facut un credit cu 0rata a dobanzii deose-bit de scazuta )"i prirnarita a alcatuit un plan cum arputea fi dezvoltat Rotzo ca sa devina 0 localitate pentrusporturi de iarna, spre a aduce prin turism bani in casacomunala.Sa ne gandim: 0femeie total necunoscuta, nascuta ~i

crescuta intr-un sat de munte italienesc, din care de abiadaca iesise vreodata de cand se stia, care nu facea de 20de ani nimic altceva decat sa le predea ccpiilor o~isa-~itina gospodaria! Din aceasta monotonie a smuls-o intr-osingura clipa 0decizie simpla, purtand-o In marea aven-tura care i-a schimbat total viata. A fost decizia: "Facceva pentru ca sunt in stare sa fac", in lex de a urmaexemplul predecesorului ei, care se hotarase sa-i lase pealtii sa actioneze iar el sa-~i decline raspunderea.

58 Josef Kirschner Cinci pasi constienti care duc ... 59


30/69

Nu este acest cxemplu dovada irnpresionanta ca ori-cine, chiar oricine. indiferent unde este ;;i ce este. poatesa faca In viata lui ;;i cu posibilitatilo lui lucruri pe caremai inainte le considerase complet imposibile? Cu con-ditia sa recunoasca momentulin care trebuie sa ia deci-zia care pune in miscare 0 dezvoltare ce duce de lagandul initial, prin tot felul de idei utilizabile, la actiuneacare promite succes. Cam tot ce s-a schimbat pe parnantde cand lumea s-a petrecut intr-un mod asemanator.

Primui pas spre implinirea unci dorinte estedisponibilitatea de a-i da a sansii sa se dezvolte

Cinci pasi constienti care due 0dorintala implinire si ne dau satisfactie

Foarte multe teluri pe care am dori sa le atingem In viatasunt inabusite in fasa inca in prima faza a dezvoltarii lor.Noi spunem: "Ar trebui de fapt.." sau: .Aici ar fibine sa...",dar nu invartim cheia care pune motorul in functiune.Primul pas pentru implinirea unei dorinte consta ina-;;ispune: "Oricate ar pleda In acest moment impotrivaroaliz.arii ei, eu tot incerc." Caci, cu adevarat imposibileste numai ceca ce noi desemnam ca fiind imposibil. A re-proba din capullocului acest gand nu este decat un alibipentru a nu trebui sa facem un efort ;;ia ocoli orice rise.

Nu este de presupus ca invatatoarea a fost constienta deprocesele care au dus de la decizia ei la atingerea scopuluiei. Ceea ce a facut ea s-a petrecut mai mult sau mai putinintuitiv. Intamplarea si-a avut ;;iea rolul si a creat premisefavorabile. Un lucru insa nu l-ar fi putut produce nici ceamai frumoasa coincidenta: disponibilitatea ei de a luainitiativa ;;i de a-si impune ideile in fata tuturor rezis-tentelor.Ce avantaj nebanuit, asa trebuie sa ne intrebarn, are

in fata exemplului de mai sus cineva care influenteazaaceste procese de la bun inceput in mod constient ;:;iintentionat?Urmatorii cinci pasi sunt In esenta cei cu care putem

obtine ceva:

Ai doilea pas pentru impiinirea unci dorinteeste hotardrea de a elimina toate indoielileIntrucat stim c a intentia noastra se ciocneste acum inr rfaza killer de tot felul de rezistente, ar trebui sa nedecidem dintru inceput sa dam mai intai deoparte toateindoielile, pentru ca dorinta noastra sa se poata intari.imaginatia pozitiva sa se poata desfasura liber ;;i tensi-unea care cauta implinirea sa se poata dezvolta.Fapt este ca, in majoritatea cazurilor, folosim de la

bW1inceput numai 0fractiune din fortele noastre pentrurealizarea unei dorinte. Tindem mai degrab a sa reactio-nam imediat cu tot felul de obiectii, cum ar fi: "Chiar atatde simplu nu va fi!", lICe vor spune ceilalti?" si "A;;aceva n-am facut inca niciodata."

60 Josef Kirschner Cinci pasi constienti care duc ... 61


31/69

Nu trebuie sa uitarn nici ca decizia "vreau sa incerc"rnobilizeaza tensiune si energie. De noi depinde saofolosim in continuarc pentru intentia noastra. lata unexemplu cotidian a ceea ce se petrece in noi:

Ma aflu la restaurant si beau cu cativa amici un paharcu bere, poate chiar doua. Apoi, imi doresc dintr-o datasa plec acasa,Amicii zic: "Ei, mai stai un pic si mai bea un paharelcu noi." Ma aflu in fata deciziei de a ceda sau de a face

ce consider eu ca-este corect. Sunt deja intr-o stare detensiune.Daca rna decid acum sa raman totusi, pentru a rna

adapta, reprirn aceasta tensiune.Daca rna decid sa plec, tensiunea se extinde si mai

mult in jur. Trece de la centrul decizional din creierul meuasupra intregului corp. EI se concentreaza pe actiuneaiminenta.Circuitul i~i mareste activitatea. Inima bate mai iute.

Sangele este pompat in cantitate crescanda din pielesidin intestine in muschi si in creier. Hidratii de carbon, r rinmagazinati in ficat sunt eliberati si invadeaza sangelecu zahar. Activitatea respiratorie devine mai intensa.Corpul elibereaza energii pentru actiunea iminenta.Probabil c a eu nu observ nimic din toate astea. Dar

daca le stiu, constientizez ca trupul meu rn a sprijina inintentia mea. Trebuie doar sa-i dau comanda sa seridicesi sa plece.Tine deci .numai de mine sa folosesc energiile care-mi

stau la dispozitie, pentru a-mi executa pla nul sau a-Iinabusi in germene.A se retine: in aceasta faza a procesului nostru de-

cizional ar putea exista niste obiectii foarte indreptatite

impotriva realizarii unei dorinte. Numai ca ar trebui sale admitem abia dupa ce am formulat destule posibilitatide solutionare, care poate ca anuleaza inca din capullocului aceste obicctii,De aceea, cel de-al doilea pas din acest model al pro-

cesului decizional dirijat constient trebuie sa fie decizia:Mai intai elimin complet toate terneri le, indoielile si~rgumentele inhibitorii. Nu consider nimic ca fiind impo-sibil ;;i imi adun toate fortele pentru a gasi posibilitati desolutionare."

Al treilea pas pentru implinirea unei dorinteconstii in a da curs liber fanteziei noastreAcum exista cele mai bune conditii pentru a lasa ca for-tele creative din noi sa devina eficiente. Fantezia noastratrebuie sa se identifice in totalitate cu dorinta noastra ~isa dezvolte cele mai nebunesti posibilitati de solutionare.

Fireste ca acest pas se loveste imediat la multi oamenide greutati. Nu am fost crescuti sa ne folosim neingraditfantezia, ci sa 0punem in lanturi.La scoala, de exernplu, primeam note proaste daca

desenam 0casa, un copac sau un om asa cum le vedeamnoi. Trebuia sa le desenam mai curand asa cum cores-pundea reprezentarii generale, deci a profesorului. Ne-amobisnuit sa rezolvam problema in asa fel incat sa-i placaprofesorului. Propria noastra imaginatie era reprimata.De aceea, acest pas in intentia noastra este mai mult

decat simpla aplicare a unei tehnici de gasire constientaa solutiei. Este ceva ca un act de autoeliberare din restric-tii impuse.

62 Josef KirschnerMetoda indicata aici pentru gasirea unor idei nu este

Cinci pasi constienti care duc ... 63


32/69

nicidecum noua. Psihologii care se ocupa de cornpor-tamentul de grup i-au dat denumirea "brainstonning"2.Acolo se intrunesc oarneni pentru a rezolva impreuna

o problema. Fiecare l?i exprima libel' gandurile si ideile.Ele sunt consenmate sau 1nregistrate pe banda. Nu existaingradiri. Nu se admit prioritari. Asadar, fiecare poatesa spuna ce vrea, poate Sa prinda ideile altora si sa ledezvolte incontinuare. Nu este permisa, in primul rand,nici 0critica prematura.Nu exista nici un motiv ca sa nu folosim aceasta

tehnica, aplicata in astfel de grupuri rnai ales in folosul1ntreprinderilor sau insritutiilor, pentru solutionareapropriilor noastre probleme.Este necesar sa ne eliberam de autoaprecierea falsa

adesea existenra. Majoritatea oamenilor pur si simplu nuse incumeta sa gaseasca idei temerare si neconventio-nale. Nu indraznesc sa strapunga p latosa cliseuluigeneral de reprezentare care Ie ingusteaza fantezia. Sedeplaseaza printre modele de gandire precum: ,,Pac asacum am facut dintotdeauna" sau: "Conform experienrotmele asta este absolut imposibil".Aici este insa yorba de a face experients complet noi

si de a infrange rezistentele care ne-au 1mpiedicat panaacum de la implinirea dorintelor noastre. Numai cinemtelege acest lucru are 0sansa sa faca mai mult din viatalui pe viitor, decat pana acum.De aceea afirrna eel de-al treilea pas ca nimic nu tre-

buie sa stea incalea liberei desfasurar] a fanteziei noas-2 Termenul englezesc este IntiUnit uneori In ramana ;;i sub denu-mirile de "furtuna de idei, "asalt de idei", ,,furtuna in crcier", (N. t.)

tre. Orice idee este perrnisa. chiar si ideea aparent ceamai nebuneasca. ~Pentru a nu ne impovara memoria cu temerea ca am

putea uita din nou una sau alta ~intre ideile~bune c:arene-au venit, un mijloc util este sa consemnam la randtoate gandurile. Retineti: toate gandurile. . ~In aceasta faza a procedeului nostru nu ar trebui sa

cercetam nici una dintre idei dupa criteriul daca este sa~riu realmente realizabila. Inca nu exista nici un rise safacem ceva gresit. Un plan este pe cale sa se infiripeze ..E~~eun avantaj daca detinern cat se poate de multe POSI~lh-tati de solutionare, pe care le putem valorifica ultenor.

Al patrulea pas pentru fm~Iinir~a ~nei dorinteeste decizia pentru cea mat buna dintre toateposibilitatile giisiteAcum a sosit momentul ingradirii si al dubiilor utile.Pentru prima data includem realizarea dorintei no~strein procesul nostru de gandire. Ne intreb~m: "Care dmtreposibilitatile gasite se potriveste eel mal bine? Care are

d . ~?"sans a cea rnai mare e reusita:r Nu exista pentru aceasta alegere nici 0norma generalvalabila. Aprecierea este determinata de premis.e foa~tepersonale. Acestora trebuie sa Ii se a~~pt~ze d~s~gur fie-care. Insa in a?a fel, incat pentru el sa rasa de aici folosuleel mai mare. Solutia optima consta ina se decide pentruacele idei care fac uz in modul cel mai avantajos de toatepremisele date.

64 Josef Kirschner


33/69

Al cincilca pas pcntru implinirea unci dorinteconstii in a se idcntifica cu ideea, afolositensiunea - si a actiona,A venit momentul sa ne transpunem planul in fapt.Sun tern pregatiti pentru asta: Avern 0 idee clara dupa care putem sa procedam.ceea ce ne da siguranta. Nu depindem de intarn-plare sau de ajutorul altora.

Tensiunea noastra a atins punctul culminant. Estetotal axata pe activitate. Am programat energianoastra pe "solutie" in loc de pe "gase~te un alibicredibil" .

La fel si fantezia noastra. Nu facem urrnatorulnostru pas in necunoscut. Avem 0reprezentareconcreta despre cum trebuie sa arate implinireadorintei noastre. Suntem curiosi dad intentia

rnoastra are sorti de izbanda, In aceste conditii este data identificarea cea maimare posibila cu dorinta noastra si implinirea ei.Putem sa luam orice rise asupra noastra. Estecalculat. Chiar dad suferim un esec, orice s-arintampla. el nu ne poate descuraja: intrucat felulnostru de a proceda s-a derulat dupa un planexact, putem compara cu acest plan ceea ce am

A realizat si constata ce am facut gre~it.Imbogatiti cu aceasta experienta, ne putem repeta

stradaniile. Pana ce izbutim.

3

O rice om cauta permanent siguranta si sprijin in-terior, dar numai putini le gasesc. Cauza este ciimajoritatea oamenilor i~i cauta siguranta in depen-denta de altii ~inu in ei insisi.A ne gasi siguranta in noi insine inseamna a de t ine

un concept dupa care verificam ~i evaluam toate influ-entele din timpul zilei. Este criteriul pentru deciziilenoastre, dupa care judecam ce foloseste

48952557 Josef Kirschner Arta de a Fi Egoist Part 1

Documents

Transcript of 48952557 Josef Kirschner Arta de a Fi Egoist Part 1