31 Cosmin Brehuţă - Creativitatea în învăţământ - C6.pdf

8/14/2019 31 Cosmin Brehu - Creativitatea n nvmnt - C6.pdf

1/5

Concept vol 6/nr 1/2013 Research

CREATIVITATEA N NVMNT-Dezvoltare personal prin tehnici teatrale -

Cosmin BrehuLiceul de Arte Constantin BiloiuTrgu-Jiu

[email protected]

Abstract:What is intelligence? What is creativity? What is the

relationship and the educational process between them? Here

are a few questions around which the article revolves without

claiming to offer concrete solutions, but rather to encourage us

to search, to research, to find answers that we can assume and to

implement them as soon as possible, from the desire to provide a

greater variety to the general or vocational education

framework.

Keywords: arts education, theater, creativity, attention,

intelligence quotient, IQ/EQ, curriculum

Mai preios dect adevrul mi se pare drumul ctre adevr!

Lessing

Studiul artei dramatice n cadrul nvmntului preuniversitar, fie c vorbim delicee vocaionale sau coli cu program normal (curricular sau extracurricular, formal saunonformal), este o activitate binevenit n primul rnd pentru cel care ar trebui s fie n modconcret n centrul ateniei n cadrul sistemului i procesului de nvmnt. Este ca o bul deoxigen n peisajul educaiei standardizate ai crei martori am fost i suntem cu toii, n careelevul, metaforic vorbind, nu e altceva dect un container care trebuie umplut cu o marfdintr-un depozit, care reprezint coala, iar de capacitatea cu care s-a ndeplinit planul

depinde i recompensa celor ca re a u ncrcat containerele, care la rndul lor irecompenseaz pe cei care nghit mai mult i mai repede, crendu-se astfel un circuit mort cenu are nici o legtur cu nevoile reale ale lumii n care trim.

Fie c vrem s recunoatem sau nu, cu toii am trecut printr-un proces educaional ncare am fost instruii de labru n sus, creierul nostru, i mai precis partea stng a acestuia,

265


2/5


devenind inta final. Aceast motenire iluminist, prin care cmpul percepiei noastredepinde numai de logica sistematic i de dovezile empirice ale simurilor transformtrupurile n nite simple vehicule ale capetelor noastre dintr-un punct n altul. Chiar dac nuexist o definiie unanim acceptat a ceea ce nsemn inteligena (ca i n cazul teatrului) auexistat iexist douidei care domin concepia popular privind acest subiect. Prima este

reprezentat de coeficientul de inteligen (I.Q.), iar a doua de memoria pentru informaiafactual. i atunci, cum putem explica succesul anumitor personaliti, n diverse zone deactivitate, care nu au axcelat la nici unul din cele dou puncte prezentate mai sus? (E valabili reciproca.) Cu toii putem fi de acord cu faptul c inteligena ne ajut s materializm dela nivelul de intenie ctre fapt lucrurile pe care le avem de comunicat cu mediul n caretrim. Formele prin care se poate realiza acest lucru sunt nelimitate. Astfel, putem folosicuvinte sau numere, sunete sau micri i multe alte modaliti prin care putem interacionai dezvolta aceste forme la superlativ. Un muzician, de exemplu, nu va ncerca s exprimentr-o form muzical idei sau metafore care ar putea fi mai bine formulate prin cuvinte. Lafel putem vorbi despre artitii vizuali care gndesc i comunic prin imagini, multe dintreacestea fiindaproape imposibil de tradus n cuvinte sau,n orice caz,procedeul s-ar dovediineficient la nivel de comunicare. Eficiena poate fi considerat apanajul inteligeneiprivinddin perspectiva provocrilor practice ce le ofer viaa.

Pentru Haward Gardner,psihologul cunoscut lumii mai ales pentru teoria legat deinteligenele multiple, inteligena reprezintabilitatea de a rezolva probleme ntr-un context dat.Elsusine c exist cel puin nou tipuri distincte de inteligen, ceea ce ne face s nelegem cinteligena n general este foarte bogat, complex, extrem de divers i cu foarte multe

faete. Din aceast perspectiv, nu putem dect s ne ntrebm de ce susinem un sistemeducaional care a rmas nc sub influena dualismului cartezian? Cnd se va nelege c nuputem separa mintea de corp? La ce ajut s promovezi un brand precum cel al organizaieiMensa unde s-au adunat oameni cu I.Q.-uri peste 140 care sunt catalogai ca fiind cei maiinteligeni de pe pmnt? Cui folosete? i oare chiar sunt cei mai inteligeni? Personal nuam auzit de nici un reprezentant de seam al acestui club care s fi excelat n vreun domeniuconcret de activitate i s aib vreun alt dat n afar de abilitatea excepionalde a rezolvateste de inteligen. Dintre acetia,nu am auzit de niciunul care s fie n topul celor mai bunioameni de afaceri, inventatori Oare doar I.Q.-ul te poate ajuta s compui o poezie care s terscoleasc pn la lacrimi? Doar I.Q.-ul te poate face s cni ntr-o orchestrsau s dansezin aa fel nct s poi exprima esena sufletului i a tririlor umane?

Din fericire inteligena uman depete concepiile convenionale ale I.Q.-ului i aleabilitilor teoretice de memorare promovate de sistemul educaional formal. Datorit

266


3/5


acestui fapt lumea se poate bucura de art, tehnologie, tiin practic, sentimente, relaii iinovaii.

Prin natura sa sincretic, teatrul i studiul artei dramatice n cadrul nvmntuluipreuniversitar, rspunde celor mai mari deziderate ale elevului n procesul de descoperire idezvoltare personal a propriilor capaciti de a relaiona cu lumea i cu mediul

nconjurtor. Studiul artei actorului n coli i licee l pune pe elev (chiar i pe profesor) nsituaia de a-i exersa toate tipurile de inteligen - clasificndu-le n mare: inteligen

cerebral, fizic/kinestezic, emoional - i determin declanarea intuiiei, poate cel mai

important dat al fiecruia dintre noi, fr de care nu ar putea exista creaie, inovaie i implicit

evoluie. Sciziunea dintre fizic i intelect este rezolvat de unul din principiile de baz alesistemului stanislavskian i anume, n formularea profesorului Cojar: principiul unitiiorganice, n care viaa interioar (psihic i intelectual) este ntr-o strns relaie cu viaaexterioar (fizic) i se concretizeaz n aciuni msurabile. Practic formarea specific arteiactorului reprezint un proces de recuperare a totalitii umane () de experimentare irecuperare a celor cinci simuri i a tuturor tipurilor de memorie i imaginaie () pn lansuirea mecanismului specific al creativitii.37 i am s m opresc puin asupracreativitii fcnd o paralel ntre Viola Spolin, avnd ca principiu de baz faptul c Oricinevrea poate juca teatru!i Chris Wink care a fost ghidat n activitatea sa de un principiu la fel desimplu i de fundamental i anume c Oricine poate fi creativ!. Acesta din urm, mrturisetec: Am vrut s crem acel tip de coal pe care ne-am fi dorit s-o urmm i noi, la vremeanoastr sau la care vism pentru copiii notri; o coal n care s conteze mai mult dect oricecreativitatea, care s-i nvee pe copii s relaioneze unii cu alii prin nvare emoional i

social. Un loc n care s nu-i pierzi exuberana copilriei, n care s-i doreti s nvei, siubeti viaa prin toate mijloacele i s nu fii educat fr s se in seama de tine. 38

Primul care ar trebui s dea dovad de creativitate ar fi profesorul. Din pcate nnvmnt sunt foarte multe cadre didactice care stpnesc foarte bine materialul depredare, dar elevul nu reprezint centrul de interes al acestora. Chiar dac toi oamenii(elevii) au o apeten natural ctre cunoatere (curiozitate), procesul didactic,experimentarea pot fi nlesnitede capacitateapedagogului de a-i cunoate, de a-i atrage i dea-i stimula pe elevi. Dac stm bine s ne gndim la vremurile n care i noi am fost elevi,nune va fi greu s-i reperm pe acei dascli care ne-au schimbat parcursul n via, care ne-auajutat s construim i care ne molipseau cu pasiunea lor pentru disciplina pe care o predau.Totodat,ct de importantera abordarea acestora cnd,ntr-o anumit situaie,un simplu

37Cojar, Ion, O poetic a artei actorului, ed. Paideia i Unitext, ediia a III-a, 1998, p. 1138Robinson, Ken, O lume ieit din mini, ed. Publica, editie revizuit i actualizat, 2011 , p. 340 (Wink,Chris este unul din fondatorii Blue Man Group organizaie creativ recunoscut la nivel mondial)

267


4/5


gest, o privire sau o remarc te putea determina s aprofundezi o anumit tem sau srenuni nainte de a ncepe. Miestria profesiei de dascl este la fel ca miestria oricreiprofesii. E adevrat c exist profesori care nu au nici o legtur cu ceea ce predau sau nu auvocaie pedagogic i ar face bine pentru mplinirea lor sufleteasc s-i schimbe profesia.Dar exist i profesori buni, crora performanele creative le pot fi diminuate de sistemul

educaional standardizat care, fiind n principal centrat pe evaluare i rezultate, anuleazvorbele lui Lessing: Mai preios dect adevrul mi se pare drumul ctre adevr!(Asta mi aduceaminte de o ntmplare petrecut la coal anul trecut n care i-am dat unui elev nota 4.ncercnd s-l fac s neleag faptul c nu nota conteaz, ci ce a nvat din aceastexperien,mi-a rspuns la rndul lui ntr-un mod care mi-a dat de gndit: Da, da BineSpunei-i asta lumama. i uite aa putem realiza c exist o strns legatur respectndproporiile - ntre mama copilului i sistemul educaional, pentru ambele contnd mai multrezultatele dect actul educaional n sine.)

n cartea sa O lume ieit din mini, Ken Robinsonspune despre creativitate c esteposibil n orice disciplin i ar trebui promovat n ntreg sistemul de nvmnt.

Aceasta depinde de interaciunea dintre gndire i sensibilitate, de capacitatea deaccesare a intuiiei pstrnd atenia pe aici i acum renunnd la preconcepii i metode.

Una dintre cele mai importante sarcini ale unui dascl este de a crede n potenialulfiecrui elev i de a-l ncuraja s ncerce, s-i asume riscuri, s greeasc, s fie perseverentpn cnd acesta,prin autodescoperirea propriului potenial,ajunge sa-i formeze propriulcrez, ceea ce l va duce inevitabil ctre desctuarea forelor creative proprii. Principalulobstacol al creativitii este TEAMA de a grei. Ea i paralizeaz pe elevi i i transformn

sclavii unui mecanism ce distruge tot ce poate fi mai viu i mai frumos n noi, ea ne face snu vedem diferena dintre educaie i dresaj.

Soluia ? Vezi:Spolin,Viola: Improvizaie pentru teatru;Cojar, Ion: O poetic a artei actorului;Stanislavski, Konstantin Sergheevici:Munca actorului cu sine nsui;Brook, Peter: Spaiul gol;Grotowski, Jerzy: Spre un teatru srac;Bertolt Brecht, Jacques Lecoq, YoshiOida

Sau,dac nu, haidei s redescoperim sau s reinventm apa cald!

268


5/5


Cosmin Brehu alturi de maestrul Valer Dellakeza

n spectacolul Trei surori la Teatrul Elvira Godeanu Tg. Jiu

Referine bibliografice:

1. Boal, Augusto,Jocuri pentru actori i non-actori teatrul oprimailor n practic, FundaiaConcept, 2005

2. Brook, Peter, Spaiul gol, editura Unitext, traducerea Marian Popescu, 19973. Cojar, Ion, O poetic a artei actorului, ed. Paideia i Unitext, ediia a III-a, 19984. Grotowski, Jerzy, Spre un teatru srac, editura Unitext, Bucureti, 19985. Robinson, Ken, O lume ieit din mini, ed.Publica, editie revizuit i actualizat, 20116. Spolin, Viola, Improvizaie pentru Teatru, UNATC Press, trad. Mihaela Balan-Beiu,20087. Stanislavski, K. S.,Munca actorului cu sine nsui, ESPLA, Bucureti, 1955

Cosmin Brehu este actor al Teatrului Dramatic Elvira Godeanu i profesor de arta actorului la

Liceul de ArteConstantin Briloiu din Trgu-Jiu.

269

31 Cosmin Brehuţă - Creativitatea în învăţământ - C6.pdf

Documents

Transcript of 31 Cosmin Brehuţă - Creativitatea în învăţământ - C6.pdf