2 paginatia initiala
-
Upload
codrut-anca -
Category
Documents
-
view
266 -
download
1
description
Transcript of 2 paginatia initiala
1
PRIMĂRIA
Ş I
CONSIL IUL
LOCAL
G R Ă D I N A R I
C A R A Ş -
S E V E R I N
R O M Â N I A
C E N T R U L
C U L T U R A L
„CARAŞUL”
G R Ă D I N A R I
C A R A Ş -
S E V E R I N
R O M Â N I A
Scripta Manent
C A S A C U L T U R A L Ă „ C A C O V A ” D I N G R Ă D I N A R I
C E N A C L U L L I T E R A R „ P A N Ă C Ă R Ă Ş A N Ă ”
* A n u l V * n r . 3 ( 1 9 ) * s e p t e m b r i e 2 0 1 3 * 2 0 p a g i n i
Cu sprijinul
primarului
comunei
Grădinari
În acest număr semnează :
Iryss C. (2); Paloma Goldea, Camelia Constantin (3);
Gabriela Saviski , Cosmin Pincu (4); Alexandra Samoilă, Iulian Barbu (5);
Dorina Enuică, Lorin Cimponeriu (6); Eugen Buică, Ionel Bota(7);
Lenuţa Sfercoci(8 -9); Ben Todică (10-11); Codruţ Anca (12- 20);
ISSN 2284 – 7960
2
Născându-ne-n iubire trăim totuşi în ură
Plângându-ne mereu că viaţa e prea dură
Ne năpustim c-ocară pe soartă că ne-a dat
Atâta neputinţă şi gânduri cu păcat.
Căutându-ne în inimi nu ne găsim vreo vină
Nu ne-mpăcăm deloc cu soarta cea haină
Că ne-am născut ca victime să fim
A gândului că într-o zi murim.
La început de viaţă privim cu-ngăduinţă
Spunând că toate trec de ai puţin credinţă
Ajuns pe malul gropii, dacă priveşti în urmă
Glasul se-nnoadă-n lacrimi şi vocea ţi se curmă.
Vezi inutilitatea din viaţa ce-ai trăit,
Îţi vezi himera dulce ce-ţi spunea c-ai iubit,
Îţi vezi nimicnicia, grăunte de nisip...
În faţa hâd-a morţii poţi face vreun tertip?
Că ai venit pe lume a fost o întâmplare.
Că n-o să mai exişti , pe cine crezi că doare?
Vor fi zile senine, vor fi zile cu ploi
Copacii ieri cu floare, azi desfrunziţi şi goi.
Ai drept s-alegi vecia de va fi jos sau sus
Depinde cum învârţi al vieţii tale fus...
Nu capeţi de la viaţă nimic, şi totuşi speri:
Iubire, fericire... să ai şi să oferi...
Din vis te-aştept să te cobori
La piept să te primesc cu dor,
Să-mi fac din dezmierdări izvor
Din vis la mine când cobori.
De fericire pot să mor
Când mă cuprinzi încetişor,
Pe frunte mă atingi uşor...
De fericire pot să mor,
Când îmi şopteşti cuvinte dulci
La pieptu-mi capul când ţi -l culci
Pe culmi înalte mă aduci
Când îmi şopteşti cuvinte dulci.
Dar nu-i aievea, ci e vis.
Alunec, văd, din paradis,
Nu-i fericirea ce-ai promis
Că nu-i aievea, ci e vis.. .
Să păşesc vrednică nu -s,
În paradisul tău de sus.
În suflet dorul mi -e nespus
Dar să păşesc vrednică nu -s...
Rămân cu sufletul în sânge
Cu lacrima ce se prelinge,
Tot fug de foc şi nu se stinge.
Rămân cu sufletul în sânge.. .
Durerea mea, povestea lui
A ta şi-a ei şi-a orişicui.
O strig şi eu, şi tu o spui.
Durerea mea şi -a orişicui.. .
3
Paloma Goidea
sub umbra
nopţii
sufletul
îmi este îngenunchiat
în cufărul
de cuvinte,
să aleg o întrebare?
s-adun cuvinte
ce oglindesc
răspunsuri
în privirea
ruptă din pământ,
ce se izbeşte
de a ta
tâmplă
într-o îmbrăţişare
prelungă
ce eşti ...
Camelia Constantin
PROMISIUNE
În vara asta caldă şi imensă
voi locui în gândul tău o vreme,
în frământări şi-n alte vechi dileme,
în ceaţa albă, crâncenă şi densă.
În vara asta nu-i decât o cale,
e unic sensul şi departe duce
o noapte-albastră, grea ca şi o cruce,
printre bromelii şi-alte tropicale
uitări ce mă respiră-aproape toate
cum cântecul din stele căzătoare,
când palmele-ţi atât de gânditoare
putere n-au spre mine să înoate.
Voi reveni în altă viaţă, poate ,
ca un torent amăgitor şi rece,
în sudul tău, în toamna care-o trece,
să-ţi povestesc de cele ne-ntâmplate.
4
Gabriela Savitsky
Ghirlanda
Te iubesc atât de frumos şi înalt
Am uitat cine sunt, cum mă cheamă şi ce caut aici
Am uitat tot ce-am ştiut,
Ce-am trăit mai ‘nainte
Sunt de-o dată cu primul cuvânt pe care l-ai spus.
Cu o putere de neîngăduit
Am pornit cu hergheliile soarelui
Pe sub pământ
Şi le mân peste pajişti cu iarba albastră
Dacă nu am fi fost din aceiaşi lumină
Universul n-ar fi avut niciun rost
Cred că nici n-ar fi existat
Nu putem înceta.
Uneori, după ce s-a-nnoptat,
Înţeleg că noi nu suntem ca fiinţe distincte.
Suntem o singură tijă, un lujer
O spirală înceată.
Încărcată cu flori iubitoare
Pentru cei ce le văd.
Pentru prima şi ultima dată.
Cosmin Pincu
departe
pământul și cerul
se țin în brațe...
acolo
tu și eu
abia
am început
sa ne iubim.
Cosmin Pincu
plouă,
apa stârnește
belșugul
și-i bine...
nimic nu-i mai greu
pe pământ
ca dragostea ta
în mine.
Colectivul de redacţie :
Mihai Lazarov: redactor şef adjunct;
Dorina Enuică : procesare, corectură;
Vichentie Molin : activit. cultural religioase şi cântări;
Codruţ Anca : relaţii interne – internaţionale
şi tehnoredactare.
5
Alexandru Samoilă
E-n noaptea rece gândul meu un rug
Lanuri de maci se înroşesc şi ard Iluzii
strânse aprig de-un belciug
Când trec năluci răpite de hazard
De răsucesc şi astrele pe cer.
Câte-ntrebări se zbat, zăgazuri rup
Ca să dezlege tainicul mister
Mi-e trupul gând şi gându-mi este trup
Prin el se trec fantasme şi furtuni
Tăceri ce dor şi zâmbete dansând
Jarul aprins ce-nvie din tăciuni.
De ce mi-e gândul doar de alb flămând?
Lăsat e trudnic să se zbată-n van
Nedesluşit, lumini se-ntrezăresc
Apar… dispar pe straniul ecran
Dar, oare, şi nălucile gândesc?
Iulian Barbu
învaţă să devii oţel
când metafora bea legendele din crini.
învaţă să naşti viaţa în şoapta iubirii.
învaţă sa fii cuvânt
când sângele devine vin
la margine de câmp.
învaţă să ieşi prin şoim
înspre inima martiră.
învaţă să fii inima morţii
plutind cu mâinile în viaţă
spre eternul cuvântului.
Călugăra
Doamne,
În lumină
Muntele e
Strigătul şoimului
Cu inima
Prinsă de mănăstire.
Doamne,
Cobor muntele
Cu sufletul
Îngheţat în mâna Ta
De teamă
Că voi fii singur
Lângă izvor.
6
Lorin Cimponeriu
În umbra unui mugur de ţigară
La poalele unui zeu de zăpezi
Se ascut livezile şi se pregătesc să
moară
În rugăciunea pământului.
Poem din bârne de linişte,
Feţele şterse ale iubirii
Într-un zbor de berze
Rugăciune şi frig.
Goi zburăm către altare
Împotriva firului de nisip.
*
Memorie arsă
Doar inima cântătoare
De la pământ la Mare
Singur poetul spre sinucidere cântă
Partidul glorios îşi înalţă castele
Pe nişte mâini de ţărani
Răstignite de cer.
De luni de zile plouă
Între cocoş şi dimineaţă
Doar speranţa unui cuib de cuc
Neconfiscat
Îşi păstrează memoria ceasornicului.
De m-ai cunoaşte…
De m-ai cunoaşte aşa cum sunt
Mi-ai pune aripi ca la sfânt
Şi mi-ai trimite-un curcubeu
Să-mi lumineze drumul meu.
De m-ai cunoaşte aşa cum sunt
Mi-ai rupe slove din cuvânt
Şi buzele mi le-ai lipi
Să nu vorbesc, să pot privi.
De mai cunoaşte aşa cum sunt
Mi-ai rupe şoaptele de vânt
Şi-ai asculta în pragul serii
Doar melodia adierii.
Ai face totul să se poată:
Să rupi din mâine o bucată,
Să păstrezi clipa în străfund,
De m-ai cunoaşte aşa cum sunt.
Mi-ai da cu nerăbdarea-ntreagă
Secunda asta cea pribeagă
Şi înspre mine-ai alerga
Dorind să fiu numai a ta.
Mi-ai da sensul şi chemarea
Ai trece muntele şi marea
M-ai cuceri dintr-un avânt,
De m-ai cunoaşte aşa cum sunt!
Greoni 26 sept. 2013
7
Eugen Buică
Ai fost …
Frumoasă,frumoasă,frumoasă:
Natura nedreaptă;
Plină de sinceritate,
Colorată.
Miros,miros,miros:
Un aer periculos,
De la crucile de pe margine…
Contagios.
Simt,simt,simt:
Cum ar fi fost?
Să te strâng pufos,
Să-ţi simt gâtul proaspăt
Şi buzele cărnoase…
Sunt curios.
Rapid,rapid,rapid:
Ai plecat înainte să mă sting
Şi să mă topesc
De pe sfeşnic,
Dar aşa e veşnic…
Târziu,târziu,târziu:
Acu e prea târziu,
Dar important e că ştiu
Că am realizat:
Că toată lumea e de rahat!
Ai fost cum te-am visat,
Ai devenit:de nemâncat…
Ionel Bota
cartea poetului
Amaliei
în camera copiilor păpuşile îşi refuză visul
în camera noastră cafeaua deschide mantra
antilopei
o dată cu vântul care mătură spre dimineaţă stelele
cerului
o dată cu vacanţa fachirului când spectacolul
flăcărilor mistuie ceremonia
monumentul mamei reproduce
dorul întârziat în cochilia unei himere
în vreme ce poetul deretică prin tablouri deghizat
în templier
în vreme ce pisica prinde revelaţia în şireturile
inevitabilului
poştaşul ameninţă întâmplarea
neagă vehement timpul în care cavalerul intră în
iatac
îşi pune sufletul pe masă
şi lângă suflet cartea poetului se răsfoieşte singură
8
VIAŢA CULTURALĂ A SATELOR BĂNĂŢENE
Activitatea culturală din Grădinari
Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al - XX-lea
Analizând climatul cultural bănăţean la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul
secolului al XX-lea, remarcăm caracterul prin excelenţă angajat al culturii bănăţene.
Culturalizarea maselor a fost înţeleasă ca o necesitate obiectivă a luptei naţionale.
Realizarea acestei sarcini a imprimat culturii bănăţene o anumită specificitate, a determinat
situarea Banatului pe nişte coordonate culturale care nu se regăsesc în alte regiuni ale ţării.
Sunt numeroase mărturiile vremii care atestă dimensiunile de masă ale culturii bănăţene.
Şcoala confesională, mişcarea corală şi teatrală, bibliotecile publice etc. au cunoscut o
dezvoltare cum nu se poate proba în alte ţări. În 1904, dr. Liviu Lemenyi afirma că ,, prin
părţile Banatului s-a născut prima mişcare pentru cultivarea poporului şi a limbei sale, prin
părţile aceste s-a înfiinţat primul institut pedagogic, din care au purces apostolii învăţători,
cărora trebuie a se mulţumi faptul că puţini ţărani afli în acest ţinut,- fie dintre cei mai
bătrâni – cari nu ştiu carte”.
Reuniunile corale bănăţene au constituit la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul
secolului al XX-lea, adevărate şcoli de educaţie naţională a maselor populare. A rămas
celebră expresia lui Iosif Vulcan, rostită într-un moment de admiraţie pentru realităţile
culturale cărăşene: ,,Om ca românul şi oraş ca Oraviţa –ba”. În ceea ce priveşte mişcarea
corală, se poate constata că după exemplul orăviţenilor, au fost create şi alte coruri în
întreagă Valea Caraşului, de pildă: Vărădia, Cacova, Ticvaniul Mare, Ciclova Montană etc.
Grădinari (Cacova)- centru al vieţii culturale în Valea Căraşului.
Actuala comună Grădinari a purtat numele de Cacova, dar în 1965 devine Grădinarii,
iar în 1968 i se scurtează numele cu o literă, adică: Grădinari.
Definitorie pentru profilul cultural al comunei este în primul rând tradiţia şcolară,
veche de două secole. Seria învăţătorilor din Grădinari, cunoscuţi până acum, începe cu un
anume Nicolae Stancov şi se continuă cu alţi numeroşi slujitori ai şcolii între care amintim
învăţătorii Traian Linţa şi Ioan Cioc, care şi-au legat definitiv numele de istoria celor două
coruri de aici.
Interesul pentru carte, pentru lectură al locuitorilor comunei Grădinari este
evidenţiat şi de crearea , în 1887 a unei societăţi de lectură ,,KaKovaer Leseverein” din care
făceau parte români, germani, maghiari.
Imaginea vieţii culturale din Grădinari, din ultimele două secole ar fi incompletă dacă
nu ne-am referi la activitatea culturală sub egida ASTREI. În anul 1898 a fost constituit
Despărţământul „Oraviţa” al Asociaţiunii. Primele agenturi ale acestui ,,despărţământ” au
fost create la Grădinari, Ticvaniul - Mare, Sasca Montană şi Moldova Nouă. Agentura Cacova
a fost, fără îndoială, cea mai însemnată din cadrul despărţământului. La 6 august 1899 are
9
loc aici ,,adunarea cercuală”, aceasta fiind prima manifestare a ASTREI în Grădinari.
Evenimentul a fost marcat printr-un concert coral şi prin câteva conferinţe publice.
Cert este că la adunarea de la Grădinari, din 6 august 1899 s-au înrolat în cadrul
ASTREI încă 38 de noi membri. De-a lungul anilor, activitatea ASTREI din Grădinari s-a înteţit
şi uneori s-a împletit cu activitatea corală. Despre corul din Grădinari se ştie că a fost înfiinţat
în anul 1899 de către învăţătorul Traian Linţa.
Mişcarea teatrală bănăţeană a căpătat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul
secolului al XX-lea, largi dimensiuni de masă. Începuturile mişcării teatrale de amatori din
Grădinari trebuie legate de înfiinţarea Reuniunii române de cântări. Pe măsură ce se
consolidează Reuniunea română de cântări, mişcarea teatrală de amatori din Grădinari
devine şi ea tot mai prosperă, concertele corale fiind însoţite de ,,producţiuni” teatrale şi de
recitări. Seria spectacolelor teatrale propriu-zise începe cu ,,Ruga de la Chizătău”.
,,Stagiunea” anului 1890 va fi dominată de reprezentarea acestei cunoscute comedii
populare, de inspiraţie bănăţeană, a lui Iosif Vulcan. Premiera de la Grădinari a avut loc la 20
februarie ,,în sala ospătăriei”. Din cronica publicată de ,,Familia” rezultă că piesa a fost jucată
,,cu mare succes de corul vocal al plugarilor români”. ,,Diletanţii” lui Traian Linţa au debutat
la o cotă superioară artistică.
În cele aproximativ, trei decenii de teatru, amatorii din Grădinari, fie conduşi de
Traian Linţa, fie de Ioan Cioc, au desfăşurat o activitate rodnică a cărei finalitate era
culturalizarea maselor, educarea gustului şi sensibilităţii artistice.
Paralel cu teatrul promovat în cadrul corurilor , în perioada dintre cele două
războaie mondiale, începe să se afirme o altă categorie de slujitori ai Thaliei. Este vorba
despre,, tinerimea intelectuală adică despre elevi şi studenţi din Grădinari, placaţi la diferite
şcoli şi care în vacanţele şcolare se îndeletniceau cu organizarea unor manifestări cultural-
artistice de bună calitate. Amploarea mişcării teatrale de amatori a impus organizarea unor
competiţii periodice republicane şi pentru acest gen de formaţii. Căminul cultural din
Grădinari, pentru cel de-al treilea concurs artistic pe ţară din 1954 se înscrie cu o echipă de
teatru formată din 15 persoane şi trei recitatori.
Cu ocazia unor asemenea confruntări artistice, formaţia de teatru din Grădinari s-a
situat adesea printre cele mai bune din fostul raion Oraviţa. Ce-a de-a patra ediţie a
Festivalului bienal de teatru „Ion Luca Caragiale” a oferit formaţiei din Grădinari posibilitatea
unei noi afirmări a potenţialului ei artistic. Repertoriul teatral va fi completat în 1966 cu
piesa „Deşteapta Pământului” de V. I. Popa. Judecând în perspectiva timpului constatăm că
de la primele afirmări şi până astăzi teatrul de amatori din Grădinari a constituit nu un facil şi
gratuit mijloc de amuzament ci a fost în primul rând un instrument eficace de educaţie
cetăţenească şi artistică a maselor.
La acest moment se încearcă printr-un parteneriat între Şcoala din Grădinari şi
Căminul Cultural Cacova menţinerea şi amplificarea vieţii culturale artistice din comuna
Grădinari.
10
O P E R S O N A L I T A T E C U L T U R A L Ă C Ă R Ă Ş A N Ă
STABILITĂ ÎN AUSTRALIA
BEN TODICĂ
Grădinile Naționale Rhododendron
din Munții Dandenongului
și
Festivalul Cireșilor Înfloriți
Eu iubesc florile!
Azi am fost cu soția, Eric și familia Li(n.r. familie japoneză) să vizităm aceste grădini
minunate din zona noastră, cu ocazia Festivalului înfloririi cireșilor, o sărbătoare japoneză
organizată odată pe an, pe o perioadă de o săptămână.
Grădina Națională Rhododendron este ca o bijuterie, este considerată una din
comorile pădurii Dandenongului. Noi locuim la douăzeci de minute cu mașina. O plimbare
prin grădină este îndeajuns ca să poți vedea de ce acest loc binecuvântat este o bijuterie
horticolă. Încadrată în munții de cenușă cu cei mai înalți copaci cu flori din lume, ea se întinde
pe 104 hectare de flori colorate strălucitor. Aceasta este casa multor păsări, printre care:
lyrebirds, papagali, rosellas, rațe și alte specii care se adună lângă diferitele iazuri și lacuri
care ornamentează peisajul, aducând un plus de culoare, lumină și armonie.
Datorită Societății Australiene Rhododendron și a Comisiei Forestiere, zona de
grădină a fost selectată din pădurile de stat Olinda, de pe creasta estică a Muntelui Dandenong
și astfel s-a născut în 1961 Grădina Națională Rhododendron. Aceasta a fost concepută ca o
combinație de diferite grădini individuale și spații. Din 1995, Grădina intră sub conducerea
Instituției Parcurilor și Căilor Navale din interiorul Melbournului.
Grădina are peste 280000 de flori.
Inițial, concepută ca un exemplu și colecție națională de specii de Rhododendron,
Grădina Națională Rhododendron, numită în japoneză “sake” - se mândreste cu 15000 de
rododendroni -aproximativ 550 de specii. În plus, grădina este casa a 12000 de azalee, 3000
de camelii, 250000 de narcise, lupini, ciocuri de aur, laburnumi, protease și cireși.
Când se apropie primăvara, în luna august grădina este transformată într-un ecran
multicolor în care predomină galbenul narciselor strălucind ca un soare. Până în noiembrie
rododendronii și azaleele vor înflori de un portocaliu puternic, în aceeași măsură plin de
mister și, poate prea îndrăzneț. Decorul este completat de florile roz, aducând un aer suav,
copilăresc și gingaș, împlinit de roșu incandescent, ca simbol al desăvârșirii. Grădina, o
11
adevărată oază de încântare cromatică și olfactivă este locul perfect pentru creatorii de artă,
dar și pentru consumatorii de creații artistice. Invită la plimbări romantice pe cei îndrăgostiți,
la relaxare pe cei obosiți. Sau, pur și simplu este o alternativă frumoasă de petrecere a
timpului în diferite zile cu încărcătură specială (Ziua Mamei…) și fotografii cu ocazia unor
evenimente importante din viața noastră (nuntă...).
Sakura japoneză în zona Dandenongului
Prin existența acestei grădini, National Garden Rhododendron, nu trebuie să călătoriți
tot drumul până în Japonia în luna martie ca să vă bucurați de Sakura, sau Festivalul Cireșilor
Înfloriți. Cu o suită de cireși, Cherry Tree Grove, grădina aduce acest festival de renume și
foarte venerat, de primăvară japoneză la Melbourne, în septembrie, în fiecare an.
Cireși în plină floare. Este o priveliște spectaculoasă și Hanami, Festivalul Cherry
Blossom Garden vă oferă un picnic între flori mici, albe și roz sorbind ceai japonez.
Asigurați-vă, notând data și luna festivalului din 22 septembrie în calendarul dumneavoastră,
în cazul în care sunteți pe cale de a planifica o nuntă cu temă japoneză.
Hanami este un important obicei japonez și are loc peste tot în Japonia, în primăvara
anului. Hanami, literalmente, înseamnă vizualizarea florii; da, se indică, în general, să vedeți
în persoană floarea de cireș. Se spune că originea Hanami datează de acum peste o mie de ani,
când aristocrații se bucurau privind florile frumoase de cireș și scriau poezii.
În zilele noastre, oamenii din Japonia se distrează vizitând florile de cireș, unde se
adună și aduc mâncare și băutură, întind mese și petrec. Este ca un picnic sub copaci. Oamenii
aduc mâncare gătită acasă, fac grătare sau cumpără de la alimentară bunătățuri preparate
pentru Hanami. În unele locuri mai populare, de Hanami se organizează concursuri pentru
cele mai bine amenajate grădini. Dacă nu vă place în mulțime, puteți merge în parcuri de
cartier, grădini sau în alte locuri liniștite. Cel mai popular tip de cireș japonez (copac Sakura),
care poate fi găsit peste tot în Japonia este Somei-Yoshino (Yedoensis). Copacii Sakura
înfloresc în momente diferite pe teritoriul Japoniei, iar perioada de înflorire a Somei-Yoshino
este de obicei scurtă.
În concluzie, a fost o zi minunată și ne-am întors din această vizită cu o sumedenie de
fotografii imortalizând imagini superbe.
Ajunși acasă ne-am așezat la povestit, împărtășindu-ne bucuriile trăite în aceste locuri
pline de mireasmă.
Ce bine-i printre flori!
I-am murmurat la ureche lui Ming.
Ben Todica/Melbourne
12
A N S A M B L U L F O L C L O R I C „ C A R A Ş U L ”
L A F E S T I V A L U L R O M Â N I L O R
D I N B A L C A N I
J I T C O V I Ţ A – S E R B I A , 2 1 i u l i e 2 0 1 3
Direcţia artistică şi coregrafia: Codruţ Anca, solist vocal: Petrică Popovici
13
A N S A M B L U L F O L C L O R I C „ C A R A Ş U L ”
H E R N I A C O V A - T I M I Ş , T V T 8 9
2 4 i u l i e 2 0 1 3
Coregrafia : Codruţ Anca, producător : Luminiţa Istudor
14
În cadrul parteneriatului între :
CENTRUL CULTURAL CARAŞUL
din Grădinari, Caraş -Severin
şi
NVO ASOCIJACIJA BANAT-UL
din Doloave,
comuna Panciova, provincia autonomă Voivodina,
Serbia
În data de 08 august 2013 am marcat prima colaborare
internaţională a CENTRUL CULTURAL CARAŞUL din Grădinari
concretizată prin participarea noastră ca organizatori la spectacolul:
VARĂ DOLOVANĂ
În cadrul acestei manifestări, pe lângă calitatea noastră de organizatori
am fost reprezentaţi de solistele vocale Georgiana Marişescu şi Alexandra
Inţa , două t inere talente ale cântecului bănăţean.
Spectacolul s-a desfăşurat în aer liber, pe platoul din faţa casei
Culturale 25 mai din Doloave - Serbia.
Codruţ Anca
15
Codruţ Anca
16
A N S A M B L U L F O L C L O R I C
„ C A R A Ş U L ”
L A Z I L E L E C U L T U R I I R Ă C Ă Ş D I E N E
1 6 A U G U S T 2 0 1 3
D i r e c ţ i a a r t i s t i c ă ş i c o r e g r a f i a : C o d r u ţ A n c a ş i C i p r i a n C u r t
17
SĂRBĂTOARE MULTIETNICĂ
LA POJEJENA
DIRECŢIA ARTISTICĂ ŞI COREGRAFIA:
CODRUŢ ANCA ŞI CIPRIAN CURT.
SOLISTĂ VOCALĂ – GEORGIANA MARIŞESCU
18
ASOCIAŢIA CULTURAL – EDUCATIVĂ INTERNAŢIONALĂ
(ACEI)
“TRADIŢII FĂRĂ FRONTIERE”
La pensiunea LAGUNA din municipiul Beiuş , judeţul
B ihor , în data de 29 august 2013, s -a const i tu it Asoc iaţ ia
Cul tural – Educat ivă Internaţ ională (ACEI ) „TRADIŢI I FĂRĂ
FRONTIERE” având ca scop conservarea t radi ţ i i lor culturale
t rad iţ ionale d in state le membre. După dobândirea
personal i tăţ i i jur id i ce vom reveni cu noi in formaţ i i .
19
ANSAMBLUL CARAŞUL
LA CEI 18 ANI AI LUI DENIS AELENEI
30 august 2013
20
SĂRBĂTOAREA ŞTRUDELULUI
LA DOLOAVE – SERBIA
În data de 07 septembrie 2013, în localitatea Doloave din
Serbia, cele două entităţi culturale partenere: CENTRUL CULTURAL
CARAŞUL din Grădinari şi NVO ASOCIJACIJA BANAT-UL din Doloave,
au sprijinit desfăşurarea manifestării :
Ş T R U D E L E A D A D O L O V A N Ă
având ca principal i organizatori Asociaţia femeilor din Doloave
şi Căminul Cultural „25 MAI” din Doloave.
Cu mare o prezenţă artistică remarcată de auditoriu, a fost
prezentă şi reprezentanta CENTRULUI CULTURAL CARAŞUL din
Grădinari, Georgiana Marişescu.
Participanţii au fost recompensaţi cu premii şi diplome în
urma unui clasament realizat de un juriu competent.